Unitatea şcolară: Colegiul Naţional “C. Negri”- Galaţi

Data: 26 noiembrie 2011

Învăţător: BOBU DANIELA

Clasa: a II-a A

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română – LECTURĂ

Unitatea de învăţare: Lumea necuvântătoarelor

Tema: GREIERELE ŞI FURNICA

Subiectul: CERCUL DE LECTURĂ şi textele-suport:

Balada unui greier mic de George Topîrceanu

Greierele şi furnica de Jean de La Fontaine

Legenda greierelui şi a furnicii

Greierele şi furnica de Marin Sorescu

1

Motivaţia: Lecţia este valoroasă prin:

Mesajul transmis: dorinţa de a aborda aceeaşi temă din

perspective diferite, corectarea comportamentelor nepotrivite;

Prilejul de exersare critică: să întrebe, să argumenteze,

să lucreze individual şi pe grupe;

Corelarea întâmplărilor derulate în textele-suport

cu altele din realitate;

Oportunităţile de abordare.

Obiective de referinţă:

2.3. să redea prin cuvinte proprii conţinutul unui text citit

sau al unui mesaj audiat;

3.3. să citească fluent, corect şi expresiv un text cunoscut, de mică întindere;

3.7. să manifeste interes şi iniţiativă pentru lectura unor texte variate,

literare sau nonliterare;

4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor

tipuri de texte.

2

Obiective operaţionale:

La sfârşitul lecţiei elevul va fi capabil:

COGNITIVE:

O1: să citească textele literare date în mod corect, fluent şi expresiv;

O2: să analizeze conţinutul textului literar, formulând enunţuri

logice despre sensul global al lecturii, despre personaje şi faptele

prezentate în text;

O3: să formuleze întrebări şi răspunsuri corespunzătoare mesajului

transmis prin text;

O4: să exprime păreri proprii în legătură cu ideea centrală a textului,

realizând conexiuni între cunoştinţe.

AFECTIVE:

O1: să iubească munca şi pe cei ce muncesc, indiferent de

îndeletnicirea acestora;

O2: să aprecieze cinstea, corectitudinea, întrajutorarea şi respectul

faţă de muncă;

O3: să manifeste interes pentru actul comunicării.

PSIHO-MOTORII:

O1: să adopte o poziţie corectă în timpul lecţiei;

3

O2: să scrie corect şi lizibil pe fişe.

CONDIŢII SPECIFICE:

Elevul trebuie:

să fi citit toate cele patru texte-suport;

să colaboreze cu ceilalţi colegi pentru realizarea sarcinilor de grup.

STRATEGIA DIDACTICĂ: dirijată, inductiv-deductivă

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia,

lectura explicativă, povestirea, învăţarea prin descoperire,

metoda exploziei stelare, diagramele Venn, demonstraţia, jocul didactic.

Mijloace de învăţământ: texte literare, fişe de lucru, scheme,

planşe didactice, desene, înregistrări audio-video, elemente de decor.

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.

RESURSE:

1)BIBLIOGRAFICE:

a) metodice:

4

Bărbulescu, Gabriela, Beşliu, Daniela - Metodica predării

limbii şi literaturii române în învăţământul primar, Editura Corint,

Bucureşti, 2009

Ilie, Emanuela - Didactica literaturii române, fundamente

teoretico-aplicative, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2008

Aanei, Genilia, Irimia, Violeta- Cristina - Literatura pentru

copii – accepţiuni moderne, Editura Aramis, Bucureşti, 2003

Pamfil, Alina - Limba şi literatura română în gimnaziu,

structuri didactice deschise, colecţia METODICA ACTIVĂ,

ediţia a V-a, Editura Paralela 45, Piteşti, 2008

b) didactice:

*** Poveşti şi legende despre plante şi animale –

Antologie de ghiozdan pentru clasele II-IV, Editura Porţile

Orientului, Iaşi, 2001

Sorescu, Marin - Singur printre poeţi, Editura

InterCONTEMPress, Bucureşti, 1990

La Fontaine, Jean - Fabule, Editura REGIS, Bucureşti, 2010

Topîrceanu, George - Balade vesele şi triste, Editura ART,

5

Bucureşti, 2008

Goia, Vistian, Neamţu, Gavril, Pop, Ion - Perspective,

revistă de didactica limbii şi literaturii române, Editura

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, anul XI, nr. 1 (20)/2010

*** Revista cercurilor de lectură ANPRO, anul 2, nr. 1, Cluj, 2009

c) ştiinţifice:

*** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a,

Bucureşti, Editura Academiei, 1998

d) pedagogice:

Barna, Andrei, Antohe, Georgeta - Curs de pedagogie:

Teoria instruirii, Curriculum-ului şi evaluării, Editura LOGOS,

Galaţi, 2001

Cerghit, Ioan, Radu, T. - Didactica, manual pentru clasa a X-a,

E.D.P., Bucureşti, 1996

e) oficiale:

*** MECTS, Învăţarea activă, Bucureşti, 2001

*** Curriculum Naţional. Programe şcolare revizuite pentru

clasele I – a II-a, Bucureşti, 2003

2) RESURSE TEMPORALE: 50 minute

3) RESURSE UMANE: 32 elevi şi bibliotecarul şcolii

6

EVALUARE: Observarea sistematică; Evaluarea răspunsurilor elevilor; Analiza produselor activităţii; Autoevaluare;

EVOCARE (5 minute):

Captarea şi menţinerea atenţiei se realizează printr-unelement-surpriză: o cutie în formă de muşuroi din care va ieşi o fetiţă costumată în ZÂNA GÂZELOR. Fetiţa îşi face prezentarea în versuri, anunţând elevii şi invitaţii cine este ea şi cu ce scop a

7

venit la lecţie. Tot ea împarte elevilor manuscrise conţinând texte ale unor poveşti amestecate.

Elevii citesc în gând textele date, remarcând că s-au amestecat fragmente ale unor texte studiate anterior. Ei recunosc lecturile din care s-au extras acele pasaje, precizând titlul şi autorul.

REALIZAREA SENSULUI (40 minute):

Trecerea la lecţia nouă se realizează prin descoperirea a 5 categorii de texte. În 4 dintre ele se repetă tema GREIERELE şi FURNICA, în timp ce prin versurile lui Tudor Arghezi, fragment din poezia Ex libris, se anunţă elevii că urmează să demonstreze cum ştiu ei să-şi arate respectul faţă de o carte.

Astfel, se constituie 4 ateliere de lectură (a câte 5 elevi fiecare), unde se receptează şi se analizează conţinutul a 4 texte literare despre GREIERE ŞI FURNICĂ.

Un alt echipaj va fi compus din 4 grupe a câte 3 elevi, toţi cei 12 elevi fiind restauratori de carte veche. Aceştia vor lucra în prelungirea sălii de clasă, în anexă, sub îndrumarea bibliotecarului şcolii.

Se anunţă TEMA şi SUBIECTUL lecţiei, punând la dispoziţia elevilor materialele de lucru.

Începe munca pe grupe astfel:

ATELIERELE DE LECTURĂ:La început se folosesc tipuri diferite de citire pentru prezentarea

textelor-suport: citire expresivă, cu acompaniament:

Balada unui greier mic de George Topîrceanu;

8

citire alternativă, în lanţ: Legenda greierelui şi a furnicii;

citire cu un prieten şi acompaniament: Greierele şi furnica, de Jean de La Fontaine; citire pe roluri: Greierele şi furnica de Marin Sorescu.

În fiecare grup, rolurile jucate de elevi vor fi centrate pe sarcină, dar şi pe menţinerea grupului.

Se distribuie elevii în roluri specifice, astfel:

Cinci elevi dintr-un grup au rolul de INTEROGATORI: solicită idei şi contribuţii referitoare la sarcina de lucru. Ei primesc fişe A3prin care aplică metoda exploziei stelare, formulând întrebări şi răspunsuri, în legătură cu textul-suport,

Legenda greierelui şi a furnicii

Alţi cinci elevi dintr-un grup au rolul de SINTETIZATORI: trag concluzii în urma discuţiilor din grup avute pe marginea materialelor date. Elevii primesc fişe A3 prin care afişează, într-un evantai, proverbele, învăţămintele potrivite textului

Greierele şi furnica de Marin Sorescu Alţi cinci elevi dintr-un grup au rolul de EXPLORATORI: descoperă asemănări şi deosebiri între cele două personaje principale, notând însuşirile lor. Elevii primesc fişe A3 prin care aplică metoda diagramelor Venn, notând asemănările şi deosebirile dintre cele două personaje prezente în lectura

Balada unui greier mic de George Topîrceanu.

Alţi cinci elevi dintr-un grup au rolul de CONECTORI: dau exemple de conexiuni şi solicită din partea coechipierilor

9

conexiuni cu alte texte inspirate după fabula lui La Fontaine, Greierele şi furnica.

RESTAURATORII DE CARTE VECHE:

Cei 12 elevi care lucrează în anexa clasei, coordonaţi de bibliotecarul şcolii, au de folosit:foarfece, scoch, lipici, hârtie şi carton. Ei vor recondiţiona cărţile aduse de bibliotecar din depozitul de carte al şcolii. Vor prinde paginile desprinse din carte, vor întinde colţurile îndoite şi vor lipi paginile rupte. Cotorul cărţii va fi verificat şi, după caz, întărit, consolidat. Toţi aceşti elevi trebuie să sorteze cărţile, în ordine alfabetică, după numele scriitorilor.

După munca de restaurare, elevii vor prezenta cărţile, dând sfaturi, recomandări despre modul în care este mânuită şi respectată o carte.

REFLECŢIA (10 minute):Elevii expun produsele muncii lor în urma activătăţilor în grup.Cei 20 elevi din atelierele de lectură afişează posterele pe

tablă, în timp cei restauratorii de carte sunt invitaţi în faţa clasei arătând cărţile pe care le-au recondiţionat. Bibliotecarul şcolii formulează câteva idei personale referitoare la munca de echipă şi la atitudinea ce trebuie s-o avem faţă de carte, în general. Elevii transmit celorlalţi colegi sfaturi, recomandări privind modul de lucru cu cartea. Restauratorii ţin în mână un banner cu sfaturi privind grija şi respectul faţă de carte, iar un elev citeşte mesajul.

EVALUARE (5 minute): Ce ai învăţat din această lecţie? Temă de gândire: A fi sau a nu fi …. GREIERE /

FURNICĂ…

10

DUPĂ LECŢIE:Extensia:Se fac aprecieri necesare încurajării muncii elevilor.În încheierea lecţiei se dă TEMA PENTRU ACASĂ: de scris

un text de maximum 10 rânduri în care să prezinte un dialog între greiere şi furnică.

Discuţia este întreruptă de ZÂNA GÂZELOR, care vine la elevi, aducându-le diplome şi dulciuri.

Se împart elevilor diplome de participare, timp în care fetele dedică băieţilor cântecul Greier, greieraş, apoi băieţii dedică fetelor cântecul Furnicile.

Eu închei lecţia, adăugând vestimentaţiei mele un element-surpriză, o carte cu A fost odată …., spunând elevilor şi invitaţilor că mi-aş dori să-şi amintească cu drag de această lecţie de lectură.

ANEXA 1

ABILITATEA DE COMPREHENSIUNE

1. Abilităţi /competenţe de comprehensiune literară: Spune câteva lucruri despre autor! Unde se petrece acţiunea prezentată în text? Cine sunt personajele principale? Cum s-au comportat cele două personaje? Ce final ţi-a plăcut cel mai mult? De ce?

2. Abilităţi de comprehensiune prin interferenţă: Cum prezintă autorii cele două personaje? Ce puteţi spune despre modurile de expunere folosite de autori? Ce efect a avut asupra greierelui refuzul furnicii? De ce nu-i place greierelui să muncească asemenea furnicii?

11

3. Abilităţi de comprehensiune de tip evaluativ: Ce fel de texte-suport aţi citit? Ce elemente reale şi imaginare conţin textele? Exemplicaţi acele elemente care te duc cu gândul la ficţiune! Spune câteva trăsături de caracter ale greierelui şi ale furnicii! Alege un personaj! Ce sfat i-ai da? De ce credeţi că au scris aceşti autori texte diferite despre aceleaşi personaje?

4. Abilităţi de organizare: Care este personajul tău preferat? De ce? Ce întâmplare ţi-a rămas întipărită în minte?

ANEXA 2

ZÂNA GÂZELOR

BUN VENIT ÎN LUMEA MEA!

Sunt Zâna gâzelor mici,Prietenă cu greieri şi furnici.Am colb pe-aripi şi mult sclipiciDe la mândrul licurici.

Mă legăn cu frunzele,Salut albinuţele,Iau buburuzele de mânăŞi-adun firimituri de lumină.

Aici, la voi, cu drag am venit.Mii de prieteni mici am poftit.

12

Iată-aici povestea lor (Arată manuscrisele aduse.)

Cunoscută copiilor. (Împarte manuscrisele, pe grupe.)

Iar acum mă grăbesc să plecCu gâzele eu să petrec.Însă mă întorc cu drag,Bucuria cu voi s-o împart. (Se retrage, plecând din clasă.)

Revine la sfârşitul lecţiei, aducând DIPLOME şi DULCIURI pentru copii.

ANEXA 3

13

Carte frumoasă, cinste cui te-a scris,Încet gândită, gingaş cumpănită;Eşti ca o floare, anume înflorităMâinilor mele, care te-au deschis.Bătrânul dorea ca băiatul lui să meargă la

şcoală. A mers la târg şi a cumpărat un abecedar.Dar Pinocchio nici nu voia să audă: - Nu vreau la şcoală! Nu îmi arde de

învăţătură!Greierul cel înţelept, care locuia în casa lor, îl

sfătuia:- Un copil bun îşi ascultă mereu părinţii!Când se făcu mare, îşi făcu singur un fel de lăută,

cu câteva strune, pe care le ciupea cu unghia pentru a scoate diverse sunete. Ceilalţi copii, auzind sunetele lăutei sale, gri, gri, gri, îl porecliseră Greier.

- Cri, cri, cri,Toamnă gri, Nu credeam c-o să mai viiÎnainte de Crăciun, Că puteam şi eu s-adunO grăunţă cât de mică,Ca să nu cer împrumutLa vecina mea furnică.

14

ANEXA 4

Legenda greierului şi a furnicii

Se zice că demult, tare demult, trăia într-o împărăţie un copil atât de frumos, încât şi Soarele spunea că, prin câte ţări colindase el, nu văzuse un copil mai frumos.

Când se făcu mare, copilul îşi făcu singur un fel de lăută,cu câteva strune, pe care le ciupea cu unghia pentru a scoatediverse sunete. Ceilalţi copii, auzind suntele lăutei sale, gri, gri,gri, îl porecliseră Greier. Acum Greier îi uimea pe cei din jurul său nu numai cu frumuseţea, ci şi cu cântecele sale minunate, astfel că toate fetele se îndrăgostiră de el.

Tot în acea vreme, Soarele avea o fată pe care o ţinea închisă în palatul său de cleştar. Într-o zi, privind pe fereastră, fata îl zări pe tânărul Greier pe un câmp cu flori şi rămase înmărmurită când îl auzi cum cânta. Se îndrăgosti pe loc de el şi din acea clipă nu mai dorea nimic altceva, decât să-l priveascătoată ziua pe fecior.

De atunci, fata deveni mai tristă şi începu să slăbească. Tatăl său, Soarele, intră la bănuieli şi începu să o urmărească Pe furiş. Când văzu că fiica sa se îndrăgostise de un pământean, se supără atât de tare, încât hotărî să-l pedepsească pe tânărul

Greier, pentru ca fata să nu-l mai vadă niciodată. Astfel, într-un din zile, când Greier cânta pe malul unui râu,

Soarele trimise spre ele o rază şi-l prefăcu într-un gândac negru, menit să trăiască printre frunze.

15

Fata Soarelui, văzând de sus nenorocirea care se abătuseasupra iubitului său, se aruncă pe fereastra palatului, sperând să-l poată salva pe Greier, însă imediat ce ajunse pe pământ,tatăl său descoperi fuga ei. De furie şi de tristeţe, el o prefăcu într-o furnică, pentru a trăi veşnic alături de iubitul ei, Greier.

ANEXA 5

Greierele şi furnicade Marin Sorescu

- Surioară dragă, am ...Am venit să-mi dai şi mie ...Pân’ la primăvară ...- N-am.- ... un grăunte ... ai o mie.- N-am. - Dar toată lumea ştie:E doar lucru cunoscut.- Am, da’ nu vreau să-mprumut!Astă-vară ce-ai făcut?- Am cântat ...- Acuma joacă! - Îmi e foame, c-aş juca ...- Joacă ...- Nu mă enerva,Că-s nervos ... Îmi dai, or ...- Ba.- Eşti zgârcită ...- Mă închin. Da’ o să te-ntind puţin.Şi-agăţând vioara-n grindă,Greieru-nşfăcă furnicaŞi-ncepu “să o destindă”.Şi-a bătut-o, zdravăn, vere!Apoi s-a oprit. Tăcere. Amândoi stăteau ca muţi.

16

- Ei, acuma mă-mprumuţi,Surioară?- Cu plăcere.

ANEXA 6

Greierele şi furnicade Jean de La Fontaine

Petrecuse cu chitaraToată vara.Însă iată că-ntr-o zi,Când viforniţa porni,Greierele se treziFără muscă, fără râmă,Fără umbră de fărâmă.Ce să facă? ... Hai să cearăLa Furnică, pân’ la vară,Niscai boabe de secară.- Pe cuvânt de lighioană,Voi plăti cinstit, cucoană,Cu dobânzi, cu tot ce vrei! ...Dar Furnica, harnică,Are un ponos al ei:Nu-i din fire darnicăŞi-i răspunse cam răstit:- Astă-vară ce-ai păzit? ...- Dacă nu e cu bănat,Zi şi noapte am cântatPentru mine, pentru toţi ...- Joacă astăzi, dacă poţi!

17

ANEXA 7

Balada unui greierele micde George Topîrceanu

Peste dealuri zgribulite,Peste ţarini zdrenţuite,A venit aşa, deodată,Toamna cea întunecată.

Lungă, slabă şi zăludă,Botezând natura udăC-un mănunchi de ciumafai.Când se scutură de ciudă,Împrejurul ei departeRisipeşte-n evantaiPloi mărunte,Frunze moarte,Stropi de tină,Guturai ...

Şi cum vine de la munte,Blestemând şi lăcrimând,Toţi ciulinii de pe valeSe pitesc prin văgăuni,Iar măceşii de pe câmpuriO întâmpină în caleCu grăbite plecăciuni ...

18

Doar pe coastă, la urcuş,Din căsuţa lui de humăA ieşit un greieruş,Negru, mic, muiat în tuşŞi pe-aripi pudrat cu brumă:

- Cri, cri, cri,Toamnă gri,Nu credeam c-o să mai viiÎnainte de Crăciun,Că puteam şi eu s-adunO grăunţă cât de mică,Ca să nu cer împrumutLa vecina mea furnică,Fiindcă nu-mi dă niciodată,Şi-apoi umple lumea toatăCă m-am dus şi i-am cerut ...

Dar de-acuş,Zise el cu glas sfârşitRidicând un picioruş,Dar de-acuş s-a isprăvit ...Cri, cri, cri,Toamnă gri,Tare-s mic şi necăjit!

19

20