-

557

rr-lr'r

7.

GHEORGHE RACOVEANU

GRAVURA IN LEMNLA MANASTIREA NEAMTUL,

CU 60 DE PLANSEAFARÀ_ DIN TEXT

,.0

41

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA $1 ARTA

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LE MNLA MANikSTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE,PE HARTIE VIDALON, DOUAZECI SISASE DE E XEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NUMEROTATE DELA I LA 26

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE RACOVEANU

117.747Shaul Popular el Will lit

BlbloVeti , ell i }_

GRAVURA-1N LEMNLA MÁNASTIREA NEAMTUL

Cu 60 de planp afarl din text

BUCUREVrIFUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA

39, Bulevardul Lascar Catargi, 39

1940

www.dacoromanica.ro

PREFATACartea aceasta vrea sei infeiti.seze, pe temeiu de document, o lature prea putin cunoscutei a unei epoci de

muncei in slujba ceirtii tipeirite. Gravura in lemn pentru ilustrarea ceirtii bisericesti formeazei un pretios capitolde istorie a culturii romdnesti. Dar acest capitol de mtindrie romdneascd n'a avut parte de zabava rodnicei aunor sistematice cercetäri. Gravuri/e origina/e ale tuturor epocelor de streilucire ale acestei arte plastice la Ro-mani se pdstreazei in vechile noastre tipeirituri. M'am oprit asupra activiteitii cdlugeirilor dela Neamtul pentruun singur motiv : in plansele lucrârii acesteia am vrut sei infeitisez gravuri originale; .si asteizi numai mands-tirea Neamtul mai peistreazei un bogat depozit de vechi clisee de lemn, utilizabile.

Dupei o lungd perioadei de odihnii, vechile clisee au fost chemate sei depund, din nou, nuirturie perttru fe-ricita osteneald a neamului ceilugeiresc, feicutei pe aripa vesniciei, nu sub semnul grabei veacului.

In plansele thrçii acesteia sunt infatisate 160 de gravuri originale. Patrusprezece din ele au nzai fost ti-pdrite, acum unsprezece ani, in albumul d-lui Adrian Maniu: La gravure sur bois en Roumanie. ( Planselenoastre : XIII ; XIV ; XV ; XVIII ; XIX ; XX ; XXVII ; XXIX, 2 ; XXX ; XXXV, 1, 2, 3 si 4 ; XLI).In descrierea planselor sunt date, cu literei cursivei, inscriptiile tuturor celor 160 de gravuri. Tipeiriturile vechipe care aceste gravuri le-au impodobit sunt, in acelasi loc, indicate. Activitatea fiecdrui gravor nemfean esteinfitisatei in ordine cronologicei. Pe temeiuri certe am fcicut identificdrile cu putintei. Cad In calea muncii deidentificare stau grele obstacole. Personalitatea artistului caugär este adesea inniibusitei de asprele cerinte alecanonului, ale regulei iconografice. Inzaginea pe care o sapei el in lemn nu e simpld podoabei. Stains legatdde textul pe care-1 infrumuseteazd, icoana gravorului la totdeauna caracterul unui comentariu in figuri al aces-tuia. In compozitia gravorului nimic nu e fdrei rost. In compozitia lui greutatea cade pe justa exprimare aideii. De aceea adeseori In gravuri proportiile corpurilor nu sunt juste ; expresiile fetelor sunt dure. Gravuraceilugeirului aflat, totdeauna, subiectul in iconografie i in general in textele liturgice, at& de familiarelui. In chipul acesta el n,'a fost nevoit sá imprumute de aiurea deceit elemente secundare, detalii, nouteiti tehnice.

Bibliografie pentru gravura in lemn la Neamtul n'am avut. M'am urcat, deci, la izvoare : lemnele ori-ginale si vechile tipdrituri impodobite cu gravuri mi-au fost temeiu de cercetare.

La sfdrsitul lucreirii am dat un catalog complet de cliseele vechi peistrate la Neamtul, areiteind undeexistei numele gravorului si anul seipdrii. Se peistreazci astäzi in meindstirea Neamtu/ 900 de c/isee de lemn.Dintre acestea, aproape 500 sunt icoane, chenare, frontispicii, vignete, ornamente ; iarii peste 400, titluri,iniçiale impodobite, texte manuscrise si isceilituri (gravurii de reproducere).

Tipeiritorii din vremile demult apuse, nevreind a fi mai pre jos de caligrafii, de hrisografii si de zografiievului mediu, impodobeau cartea cu trudnica artei a gravurii in lemn Si in aramei. Asteizi cartea bund nu se

www.dacoromanica.ro

8 GRAVLRA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL

mai infäliseaza- in hainei vrednicd de continutul ei. Ccici chiar cand vrea sä se impodobeasca, nepotrivirea städe fatei. Pentru manuscris, firesc lucru era miniatura, lucratä In acelasi chip ca i textul ; pentru decorativa,pentru sovüelnica slova chirilicá, seipátura in lemn, ori incizia in aramd erau, iari, lucru potrivit.

Dar de la stearpa preciziune a literei de astäzi, nici desenul in penitä, nici vechea gravurà In lemntrecute pe la zincograf nu mai pot fi incadrate cu succes inteun text. Pentru cumplita preciziune a litereide astäzi nu exista decat un vestmant pe potrivii : gravura in metal, obtinutä cu mijloacele tehnicei de azi.Tehnica aceasta retuseazei usor märdcinisul » desenului feicut de mana artistului ; Il retuseazd säräcindu-1, desigur ; dar punandu-1 in acord cu litera textului. Gravura nouii a incercat-o la noi, cu succes, pictorul GeorgeRussu, om cu multä pregdtire in materie. Tipografia Ceirtilor Bisericesti din Bucuresti are astai aproape80 de clisee in aramet, tdiate la Manchen, dupei desenul pictorului G. Russu.

Lucrarea aceasta s'a ndscut din intelegerea adancei a unui inalt ierarh: I. P. S. Patriarh Nicodim. Mitro-polit fiind Moldovei si Stäpan duhovnicestii cetäti in care a luminat Paisie Staretul, Inalt Prea SfintiaSa a poruncit sei mi se punä, degrab, la dispozitie tot materialul necesar cercetärilor. Mi-a incredintat apoi

pentru tipeirire. Pentru increderea cu care am fost cinstit, Ii aduc si cu acest prilej, multumirile melerespectuoase.

Nepovestita dragoste a Pärintelui Melhisedec, arhimandritul mitrofor al Neamtului, pentru trecutul detäcutei muncei al neamului cillugäresc, mi-a fost spor de indemn la lucru. Ravna pärintilor neinteni : Vladimirtipograful, Gherontie tipograful si Silvestru seipiitorul de icoane mi-a fost nu de putin ajutor.

Dar lucrarea mea ar fi ramas, vreme multä, in manuscris. Cuviincioasa ei tipärire era prea costisitoare ;vremile, sub semnul blestemului.

'ata de ce gandul meu se indreaptei, cu recunostingi, spre Domnul Profesor Al. Rosetti, Directorul Fun-datiei editoare, care afland de lucrare, m'a chemat, a luat-o si i-a dat haina de särbätoare pe care opoarui acum.

G. RACOVEANU

5 August 1940

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN. Cea mai de seamapiatra de hotar dintre douà evuri tiparul se iveaimpreuna cu o noua artä plasticä: gravura in lemn.Anterioara tiparului, pricina i punct de pornirelui, gravura in lemn avea sa-si Castige, de acum,faima aproape numai ca arta aplicata la ilustrareacartii tiparite. In cartea imprimata gravura erachemata sa ja locul miniaturii, fala manuscrisului.Vreme de arroape 400 de ani gravura in lemn atinut tovarasie fericita artei imprimeriei. Ca si literatextului, gravura in lemn nu era altceva decat undesen in relief. Caci gravura in lemn este arta de aobtine, pe o scandura de lemn, o imagine in relief,prin inlaturarea intregii suprafete ramase neatinsede desenul artistului ; prin saparea, pe o adancimevariabila, a tuturor partilor albe ale scanduriilasarea in relief doar a liniilor desenului.

MATERIAL. Pentru lucrul gravorului in lemnpot fi folosite felurite esente. Lemnul de esentäslaba (plopul, aninul, bradul) prezinta avan.tajul dea avea fibrele asa de aparente ea, un.eori, lasa pehartie urme vizibile, faand sá joace placut inlumina marile pete de negru. El prezintä insa sidesavantaje: fibrele prea aparente impiedica bunafaiere a lemnului ; jara slaba rezistenta a acestuiaface ca numarul tirajelor sa fie redus.

Lemn.ul de esenta tare (buxul, pärul, marul,ciresul), fara fibre prea aparente, se taie mai binesi cu cutitul SI cu dalta ; iara duritatea lui este ogarantie pentru un mare numar de tiraje.

Dupa chipul cum a fost faiatä, scandura pentrugravura in lemn este de douà feluri: I. cu suprafataparalela cu fibrele ; 2. Cu suprafata perpendicularape directia fibrelor. Daca scandura a fost obtinutäprintr'o sectiune in lungimea trunchiului (sau acracii), se lucreaza inteun fel; daca a fost obtinutaprin taietura facutä de-a-curmezisul lemnului, selucreaza in alt fe! 1).

Sciindurile tàiate de-a-curmezisul lemnului apar mai tfirziu: inveacul XVIII. Armenia pare a fi näscocit lucrul » in capul lemnului ».

INTRODUCEBE

TEHNICA.. Pe o scAndura de lemn sanatos,fara crapaturi, fära noduri, bine nivelata, bine lus-truitä, se face mai intai desenul; direct pe lemn,sau transpus de pe Brae pe lemn. In cele maimulte cazuri nu este nevoe ca pe scandura desenulsa fie inversat spre a-1 avea in stampa cum trebue:de cele mai multe ori ceea ce este in dreapta pescandura poate sà apara in stampa in stängaceca ce este in stanga, sä apara in dreapta. Dar sunt

cazuri in care trebue tinut seama de acest lucru.Toate inscrippile trebuesc desenate i täiate invers ;trebuesc taiate ca si litera utilizata in imprimerii.

Odatä sfarsitä operatiunea desenului, se proce-deaza la izolarea liniilor lui (la inlaturarea partilorinvecinate ; la saparea suprafetelor neatinse de el).Liniile desenului sunt rezerve facute pe suprafatascandurii.

Sapandu-se, pe o adaneime variabila, tot lemnuldin jurul desenului, se va obtine un cliseu tipografic.Peste acest cliseu trecandu-se un sul imbibat cucerneala, sau ungandu-se in alt chip cu cernealarelieful acestui cliseu i trecandu-se apoi peste elo hartie curata, va ramane pe hartie imagineaeului inversatii. Tot ce este relief va lasa, deci, pe

hartie pata neagra ; tot ce este loe sapat, va rasahartia neatinsa 1).

Valoarea unei gravuri in lemn se judeca dupilintreitele ei efecte: efectul grafic (sau al delimitariiformelor printr'o trasatura) ; efectul reliefului volu-melor (care se obtine prin hasiuri) 2) ; efectul valo-

Pentru gravura tri aramu procedeul era altul. Aci desenul se sapain adcincime,cu dalti/a. in relief ramilnea, deci, cämpul nedesenat. Pen-tru a obtine stampe de pe o gravura in amnia, se turna cerneala pe in-treaga suprafaIä a pläcii; apoi se stergea bine placa. Cerneala ramilneanumai in scobituri, in sanwri. Aplicandu-se apoi ca un procedeuspecial hfirtia udti, aceasta sugea cerneala din santuri (adeca dinliniile desenului), iarii cámpul nesapat (lumina) lasa hartia neatinsa.

Hafiurile sunt linioarele paralele care fac umbra unei trasaturi.Cilnd brazda tàiata in lemn e ingusta, se va obtrine pe hfirtie o hasiuraalbil pe fond negru; cand brazda scoasa din lemn e largii, iara muchearamasä intre santuri ingusta, se va ()bine pe hârtie o hasiura neagrape fond alb. Cilnd brazdele se intretaie, pe hfirtie va ramiine o umbrain cadrilat s (in gravura in lemn, mai totdeauna, cadrilat alb pe

fond negru).

www.dacoromanica.ro

rilor (obtinut prin graduarea cernelii diverselor relie-furi).

Uneltele principale intrebuintate la sAparea uneiscanduri scoase din lungul lemnului sunt: cutitul(briceagul, simceaua, pinfälusul), piciorul de caprei(jghiabul in forma' de V) si ghinul (jghiabul in formade U), de diverse ma'rimi i deschideri. Pentru saparealemnului cu fibrele perpendiculare pe suprafata delucru, este nevoie de alte unelte: este nevoie dedaltei, de burin, de buciardei.

VECHIME. Imagini sapate In lemn, in asa felca desenul sA ramaje ca o linie subtire in relief, auexistat din vremi indepartate. Lemnele acestea

asa numitele modele serveau la imprimareastofelor. Asia orientala, ca i Egiptul de sus cunos-cusera arta impodobirii stofelor cu ajutorul cliseelorde lemn. In confectionarea ceirtilor de joc gravuraIn lemn Ii gasise o nou'a aplicatie.

Dupa aparitia hartiei, multiplicarea imaginilorsapate pe scanduri de lemn nu mai putea intarzia.Cele mai vechi imagini obtinute pe hartie dateazadin a doua jumatate a veacului al XIV-lea. Cea maiveche gravura in lemn se socoteste a fi din anul 1370.In primul deceniu al veacului al XV-lea, gravuri inlcmn izolate existau in Germania in numar atat demare, hick e greu de fagilduit ca. leaganul acesteiarte a fost Germania. Stampe cu chipurile sfintilorincep a se raspandi in aceasta vreme. Din anul 1423se piistreaza chipul Sfantului Cristofor. Grosolanaexecutie a multora din stampele veacului al XV-leaera compensata prin conceptia monumentala a liniei

prin originalitatea simtului pentru coloare. Cacicele mai multe stampe erau colorate cu mana;cele numai in alb si n.egru erau cu totul rare.

DEZVOLTARE. Cu aparitia imprimeriei, gra-vura in lemn ia o dezvoltare nebilnuita. Ea statusede fata la nasterea tiparului. Cand Koster, cel dinlegenda, tipareste carticica lui de 8 pagini, el ii sapalitera in lemn. Inventia literei mobile n'a venitinteo singura zi. Perfectionand neincetat procedeul,dupa incercarea dela Strasburg, din 1436, Guten-berg, intovarilsit cu Faust si cu Schöffer, incepepublice, la Mayenta, carticele populare (calendare,gramatici latine, etc. 1). Intre 1450 si 1455 cei treiizbutesc sa dea Biblia Latina, zisa cu 42 de reinduri.Din Germania tiparul trece repede in Italia 2). In-ventia literei mobile si puternica dezvoltare a arteiimprimeriei deschid gravorilor In lemn un vast campde activitate. La vreo 15 ani dupa incercarea de ase tipari cu litere mobile, apar in Germania primele6.11.0 ilustrate (Bamberg). In deceniile urmiitoare,

1) Speculum humanae salvationis, prima tipilrituril atribuitii luiGutenberg, fusese executata cu caractere de plumb turnate in nisip,apoi retu,ate.

') Doi lucratori ai lui Gutenberg: Schweynhem i Pannartz trecin 1464 la Subiaco, apoi se aseazfi la Roma. In 1465 apare la Romaprima carte tiparitA. Peste 4 ani apare i la Venetia carte tiptirità(Epistolae ad farruliares, 1469).

GLiAVURA IN LEMN LA BLINASTIREA NEAMTUL

presele din Augsburg, din Ulm, din Mayenta, dinLöbeck si din Nörnberg, ca si cele din Venetia, daupoate cele mai frumoase cärti cu gravuri in lemndin toate vremile. Pentruca in aceste vremi gra-vura in lemn era conceputa nerealistic: era conce-puta inteun puternic stil abstract 1).

Din Germania, arta ilustrarli cartilor trecuseItalia. La Venetia, in 1476, Erhard Ratdolt si tova-ra'sul sail Bernard <IMaler » din Augsburg folosescgravura in lemn pentru ilustrarea cartii. In acest anapare aci Calendario del Monteregio. Desenul era¡lent de Bernard din Augsburg, iar taietura lui, devreun sapator In lemn venit tot din Germania, undetehnica aceasta era deja in floare 2).

Cu sfarsitul veacului al XV-lea gravura italianacunoaste apogeul ei. Desavarsirea desenului i fineteataieturii gravurilor ce impodobesc Ipnerotomachia diPolifilo (Venetia, 1499) au facut pe multi sa vadaaci mana lui Giovanni Belini, sau a lui Iacopo deBarbari 3).

In primii ani ai veacului al XVI-lea, gravura inlemn aplicata la ilustrarea càrçii ia o infa-tisare nou.a.Parasind desenul liniar (fATA umbre), arta adoptaclar-obscurul, sau umbritul 4). Utilizand doua planrpentru aceeasi gravura, se obtinea, prin dubla apli-care si perfect reperaj, o stampa cu dada' tonuri;sau cu doua valori ale aceluiasi ton. Una din planse,prima, lasa pe hartie doar trasaturile desenului;cealalta, reperata cu grija, reliefa desenul lasat deprima. Acesta era camaieul. Yost de Necker, Ugoda Carpi, Cranach i Diirer au practicat gravura incamaieu. Marginind efectul grav-urii la alb si negru

transportand apoi intregul sistem al liniilor ei laun format de mari proportii, cu o compozitie hotaritdecorativa, Albrecht Darer pune temeliile unei uriasemiscari artistice. Parasind, cu totul, liniilc compli-cate si incalcite dela inceputul lui In aceastaarta, Diirer realizeaza stilul ciar, in care puri-tatea liniei si lumina sunt factorii hotaritori 5).

Veacul al XVI-lea ramane veacul de aur algravurii in lemn.

GRAVURA IN LEMN LA ROMANI. Nu sescursesera nici patruzeci de ani dela ivirea eigravura in lemn aplicata la ilustrarea cartii pa-trundea in Tarile Romanesti. Cea dintai carte tipa-rita in Tara Munteneasca, din initiativa domneasca,este Liturghierul, slavonesc, dela 1508. Noi am

Dr. Friedrich Winkle r, directorul cabinctului destampe din Berlin, Introducere la Catalogul Muzeului Toma Stelian:Gravura f i cartea ilustratcl germana' (secolele XVXVI). Bucuresti,Imprimeria Nationalti, 1938, p. 11.

v. Carlo Castellani, L'arte della stampa nel rinasci-mento italiano, Venezia, in albumul lui F. Ongania. Venetia, 1895,vol.I; cf. Kristeller, La xilografia veneziana, in Archivio storicodell arte, anno V, (1892), fase. II, p. 90.

Castellani, 1. c. ; cf. Albert Ilg, eber den Kunsthis-to rischen Werth der Hypnerotomachia Poliphili. Wien, 1872.

Abbandonata quasi del tutto il desegno lineare o senz'ombre,l'arte si volse a chiaroscuro (ad ombreggiate) s. (C astellanop. cit., p. 13).

6) D r. Winkle r, op. cit., p. 13.

www.dacoromanica.ro

avut tiparul inaintea Ru§ilor §i inaintea Sarbilor 1).Domnea tri acele vremi in. Tara Romaneasca RaduVoda ce! Mare. De mide va fi adus el tipografia,documentele nu spun.. tim insa cá in vremea luiVenetia stralucea in arta imprimeriei 2). i mai §timcà tipograful Macarie dalmatinul, adus de el in tara,invatase me§te§ugul la Venetia §i dupa ce tiparise,la randu-i, trei carti in Muntenegru, fusese nevoitsa se refugieze probabil tot la Venetia dinpricina nàvälirii Turcilor in tara lui.

La doisprezece ani dupa incetarea activitatii tipo-grafiei din Mu.ntenegru, tipograful de aici, Macarieieromonahul, se gasea la curtea Domnitorului Raduce! Mare, in Targovi§te 3).

intre anii 1508 0 1512 apar in Tara Roma-neasca trei tiparituri, in tipografia conclusa de Ma-carie 4): Liturghierul slavonesc (inceput sub Raduce! Mare 0. terminat sub Mihnea ce! Rau, in 10Noemvrie 1508) 5) ; Octoihul 6) (in slava bisericeasca,redactie medio-bulgara) din vremea lui Vlad Voda,la 1510; Tetraevanghelul 7) slavonesc din vremea luiNeagoe Basarab, la 1512. Cu aceste trei tiparituriactivitatea celei dintai tipografii de pe pamantulromanesc inceteaza. Toate aceste trei tiparituri suntfrumos impodobite cu gravuri in lemn. Frontispicii,cu negra i cu ro§u, cu ornamente impletite, flori§i initiale din impletituri, taiate dupa modelul celorce impodobeau manuscriptele manastirilor noastre 8),

Cea dintai carte cunoscuta ie§ita din teascurile ruswi esteApostolul din Moskva, 1564 (se crede, totui, ca Ru0i au avut impri-merie ¡ilea din 1553).

La Sarbi, cea dintai tipiiriturii nu apare inainte de 1552. Nu uitamtipariturile slavone executate de Nenatii: Schweinpold, BorsdorfHaller, in Kracovia, cu litere chirilice, intre 1491 0 1492 (5 cu totul):o fiir die Kleinrussen und Rumanen s. (v. J agi 6, D ererste CetinjerKirchendruck vom Jahre 1494, in Denkschriften der KaiserlichenAkademie der Wissenschaften in Wien, Philosophisch HistorischeClasse. Band XLIII. Wien, 1894, p. 1). Nici Casoslovec-ul sloveno-sarbdat de Venetia, prin Andrea Torresani d'Asola, in 1492. Dar acesteanu veneau dela Sarbi, ori dela Ruli.

La sfár0tul veacului al XV-lea 0 inceputul veacului al XVI-lealucrau in Venetia peste 200 de o tipografii ».

Macarie o transportase presele in Valahia s, cum spuneE. Picot (v. Coup d'oeil sur l'histoire de la typographie dans lespays roumains du XVI-e siècle. Paris, Imprimerie Nationale, 1895).

°) In Cetinje, Macarie ieromonahul tiparise: Octoihul (sau Osmo-glasnicul) cu primele patru glasuri, 1494 ; Psaltirea, in 1495 (Psaltireaare indicat locul tipäririi: us WkTI11110) Molitvenicul i Octoihul(ultimele 4 glasuri).

Literele Liturghierului din 1508 vin din matrite venetiene(N. I o r g a, Istoria Românilor in chipuri fi icoane, vol. III, Bucu-re§ti, 1906, p. 34).

Intr'un studiu remarcabil, d-1 P. P. Panait es c u, carea avut norocul ski descopere un exemplar intreg al acestei tipfirituri,face lumina completa in jurul ei i in jurul o perioadei macariene s,(v.P.P.Panaitescu, Octoihul lui Macarie i originile tipografieiIn Tara Romaneasccl, in revista Biserica Ortodoxa' Românà, anul LVII(1939), nr. 9-10, SeptemvrieOctomvrie 1939 0 Extras).

Tetraevanghelul acesta al lui Neagoe Veda' a servit de modelTetraevanghelului tiparit la 1552 in Belgrad (Serbia). Caractereletipografice ale Tetraevanghelului sarbesc au fost tiiiate dup.& Tetrae-vanghelul lui Neagoe; frontispiciile, sterna tarii Ora i unele gre-qeli sunt imitate dupii el (v. 8afafi k, Geschichte des serbischenSchriftthums. Prag, 1865, pp. 256, 269, 270).

°) Asupra originii gravurilor in lemn ce au impodobit car* pe-rioadei 4 macariene », parerile sunt impartite. 0 dob escu (Al. I.)crede cii ele sunt de origine venetiana (v. Despre unele manuscripte§i celqi tipdrite, aflate in intimistirea Bistrija. Cap. V: prima tipografiedin Tara Romeineascci, in Revista Romand pentru Sciinle, LettereArte, vol. I, 1861, Bucure§ti). H as d eu (B. P.) crede ca desenulprimitiv al acestor initiale i frontispicii a fost curat romanesc, luatde prin manuscrisele muntene i moldovene din secolul al XV-lea (v.Una tesaura de typo- xilografia romilnil de pe la 1550, XII Capitule, inrevista Traian, nr. 18, 20, 23 0 27, anul I, 1869). N. Ior g a crede

depun marttuie pentru dragostea tipografului §i aDomnitorului fata de arta care se apropia atuncide culmea stralucirii ei.

°data cu domnia lui Mircea Ciobanul, inceteazalucrul tiparitului de carti in Tara Romaneasca.

La mijlocul veacului al XVI-lea apare, la Targovi§te,Triodul- Penticostar slavonesc 1). Este cartea cea maivoluminoasa din cate s'au tiparit pe pamantul nostru,In intreg veacul al XVI-lea. Importanta acesteitiparituri consta nu in caracterele ei, grosolane §ineregulate; ci in initialele, in frontispiciile §i maiales in icoanele ei, toate sapate in lemn.

Uncle din initialele acestei tipärituri se asea-mana Cu cele ale Tetraevanghelului din 1512. Celemai multe, insa, sunt lucrate dupa initialele dinOctoihul lui Macarie tiparit la 1494, in Cetinje §i dinPsaltirea dela 1495 a aceluia§i Macarie 2); care ini-tiale sunt, la randu-le, luate dupa cele ale incuna-bulelor venetiene 3). Intalnim in aceasta tipariturainitiale inflorate, superbe ; dar intalnim §i initialegreoaie, lipsite de gust. Frontispiciile, impletite cumare arta, sunt de origine romaneasca 4). Icoanele,

unsprezece la numar 5) gravuri in lemn de ma-rimea unei pagini, sunt unice monumente de artaxilografica in Romania veacului al XVI-lea 6). Cer-cetandu-le cu de-a-maruntul, Hasdeu ajunge la in-credintarea Cà gravorul artist era Roman, deoarecenu §tia bine slavone§te ; elemente din aceste icoanese intalnesc in miniaturile manuscriselor noastredin veacul al XV-lea ; maniera artistului, sau, maiexact, a modelurilor sale romane§ti mai vechi (( nue nicidecum bizantina, adeca silita, imobilá, incar-cata ; ci originala romaneasca, apropiindu-se insa decea occidentala, adeca naturala, animata, simpla »7).

Figurile §i draperiile din cele 11 icoane amintescpe cele apusene, din veacul al XV-lea. Unele aduc cu

cà Macarie a imitat frontispiciile i initialele dupii manuscrisele noa-stre din veacul al XV-lea; ins& cu transforman: o dunguletele ajun-gaud acum ca nitfte mliidite mici, innodarile pierzandu-se in tot felulde complicatii, florile de scaiu luand chipul unor boboci impodobiti ;...in aceastä opera de imitatie, el a introdus maniera largà, mla-dioasa, inflorita a Renasterii s (v. Istoria Roma' nilor in chipuri §iicoane, vol. III, Bucureqti, 1906, p. 35).

') Has d eu adinitea data de 1550 ; Karat aew pe cea de1570. Locul tiparirii nu era cunoscut, N. Ior g a inclina a crede catipografie sarbeasca s a dat Triodul-Penticostariu s cu gravuri pe

lemn luate din ciirtile latine s (v. N. I o rg a, Noul tipar slavon din adoua jumiltate a veacului al XVI-lea, in Grafica Rontfinii, an. I, nr. 11,p. 7). Astazi se §tie cà Triodul-Penticostar a fost tiparit in Targovilte, laleat 7066 (= 1558), de diaconul Coresi o cu 10 ucenici s. Tiparireas'a inceput in vremea lui Io Palra§cu Voevod i s'a sfarlit in zilelelui Io Radu Voevod. p-1 Aur el Filimo n, semnaland primulexemplar intreg din aceasta tiparitura, a facut lumina completaIn jurul vault discutatului Triod-Penticostar (v. Dacoromania, 5(1927-1928) pp. 601-604).

Sunt reproduse in E mil e Pico t, Coup d'oeil i in J a giDer erste Cetinjer Kirchendruck vom Jahre 1494.

Vezi Fasciculum temporum (Wernerus Rolewinck) edit. Erh.Ratdolt, 1484 (In F. Ong ani a, L'arte della stampa nel rinasci-mento italiano, Venezia. Venetia, 1895, p. 54).

Hasde u, op. cit., Cap. X.°) Iisus pe Cruce, Punerea in mormant, Invierea lui Hristos,

Hristos se amt.& Mariei, Toma pipaie coasta Mfintuitorului, Vinde-carea Slabanogului, Vindecarea orbului, Iisus in Templu, IisusSamarineanca, Inaltarea Domnului, Pogorirea Sfantului Duh. (Dimen-siunile acestor icoane variaza intre 122 x 198 mm si 129 x 200 mm).

6) N. I or g a crede ca aceste icoane au fost facute « nu pentruun Triod, ci pentru un Evangheliar * (v. Istoria Rorruini/or in chipuriiçi icoane, vol. III, p. 36).

2) V. Una tesaura de typo-xilografía. cap. XI.

INTRODUCERE 11

www.dacoromanica.ro

cele germane. Elemente din aceste icoane de pildàgardurile despre care Hasdeu serie sunt pare-c6fotografiate dupà gardurile câmpene românesti

aunt identice cu elemente din gravuri germanedin veacul al XVXVI-lea.

Cu tipiiritura dela 1.558 arta gravurii in lemnaplicata la ilustrarea cartii inceteazà: tot ce se maiface, in perioada coresianA i dupà ea, nu prezintamare interes. Vremea lui Matei Basarab aveacunoasca insà, venita pe ai noui, o nouil straucirea gravurii in lemn. Poate cea mai roditoare, jude-catà dupà urmele pe care ea le lasa.

Spre mijlocul veacului al XVII-lea, activitateatipograficä in Tärile Românesti, intreruptà din pri-cina vremilor protivnice, reincepe. Si °data cu ea, artagravurii in lemn. Matei Voda Basarab cumparasedin Rusia mica' o tipografie completä' si o instalasela Campulung. Odata cu tipografia, Petru Movilatrimisese lui Matei Voda si un maestru tipografimpreuna cu ajutoarele lui. Aci, la Campulung, aparein 1635 Trebnicul slavonesc, cea dintâi tipArituràa lui Matei Basarab. Govora, Dealul si rargovisteadau apoi, pe rAnd, tipärituri bogat impodobite cu,gravuri in lemn.

Gravura din vremea lui Matei Vodà se deosebestede gravura veacului al XVI-lea. In veacul al XVI-leagravurile se lucrau dupà modelul miniaturilor din ma-nuscrisele bizantine, dar in maniera renasterii italiene.Calea pe care ne venise, in 1508, gravura in lemnstralucirea Venetiei din acea vreme ne fäcusecunoastem arta venetianzi. In veacul al XVII-lea tra-ditia aceasta se taie. Prin gravorii Ruteni din vremealui Matei Basarab si Vasile Lupu cunoastem gravuraoccidentala germanä' : cu fondul negru, cu sceneesalonate pe mai multe planuri, cu motive arhitec-tonice antice. Gravorii din vremea aceasta nu maisunt modesti ca cei de altA data. : ei incep sa-sisemneze operele. Cartile tiparite in veacul alXVII-lea se disting printr'o bogata ornamentatie 1).Gravorii Ruteni lucreaza planse in stil rusesc, cuperspective de cladiri cum nu se zideau la noi;frontispicii çi figuri in stil apusean 2).

In vremea aceasta incepe imprumutul de plàcixilografice : cazul gravurii cu Fiul Risipitor, dinEvanghelia dela Govora, din 1642. Gravura aceastaaparuse, in 1606, in Evanghelia din Lemberg. Impru-mutul acesta se obisnuia in Polonia si Rusia 3). Deobiceiu, grallorii din vremea lui Matei BasarabVasile Lupu copiau gravurile dupà modele rutene 4).

Dar gravorii Ruteni au sApat si gravuri numaipentru trebuintele noastre ; gravuri care n'au aparutniciodata in vreo tiparitura. ruteanA. Asa a lucrat

1)P. P. Panaitescu, L' I nfluence de l'oeuvre de Pierre Mo-gila, archeveque de Kim', dans les Principautés roumaines, in Mélangesde l'École Roumaine en France. Paris, 1926, p. 22.

1) N. Iorg a, Istoria Romeinilor In chipuri fi icoane, vol. III, p. 57.3)P. P. Panaitescu, op. cit., p. 23.4) Des bois représentant des ornaments de fleurs stylisées dans

plusieurs livres valaques de l'époque du prince Mathieu rappellentles ornaments de livres anciens imprimés à la fin du XVI-e siècle aLemberg ; mais il s'agit maintenant d'imitation et non plus de l'em-prunt du bois a graver, ce qui se voit a de petites différences s. (P. P.Panaitescu, op. cit., pp. 23-24).

gravorul Rita, ieromonah din Pecerska Kievului 1),cel care a ilustrat Cartea Ronicineascei de In,viticiturci(Iasi, 1643) 2). Ina de pe acum, alauri de gravoriiRuteni, incep sà apara i gravori indigeni: in TaraMoldovei, ca si in Tara Munteneascal, ei prinseseràmestesugul dela straini. Teodor Petru (alaturi deRuteanul Tisevi), Stanco Faurul, Ursul zugrav,Mitrofan dela Bisericani, s. a., luereaz5 in a douajumAtate a veacului al XVII-lea.

Sfarsitul veacului al XVII-lea si inceputul vea-cului al XVIII-lea cunoaste arta unei gravuriindigene, superioara artei din epoca lui MateiBasarab.

Epoca lui Brâncoveanu (1688-1714) avea sa fieepoca de stralucire a gravurii in lemn pentru ilu-strarea &Arta. Acum lucreazg Ioanichie 3) (Bacov),

Rutean influentat de gravorii Germani; gravor foarte pro-ductiv: sute de gravuri de ale lui s'au raspandit in toatii Rusia.

Tipografia lui Vasile Lupu era instalatii la Trei Ierarhi.Despre Bacovi, D-1 P. P. P anait es cu serie urmátoarele:

o Un antra Bykov, probablement son parent, Joannice Bykov,moins ne soit question du méme); est l'auteur de très bellesillustrations dans le o Triodion » roumain, imprimé a Buzau en 1700 ».(v. L' Influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, p. 25). lar in nota 2,aceea0 pagina: o Joannice est un nom de moine ; il peut tres bienetre dérivé d'Ivan, d'apres la regle monastique. s.

Cercetilrile noastre in aceasta directiune ne duc la urmatoareleconcluziuni:

Gravorul care a ilustrat Cheaia fnfelesului (Bucure§ti, 1678)dupá cea tiparitii la Lemberg, in 1663, este Ivan Bacov (nu Bicov).Am descoperit cli§eul cu Duminica Tuturor Sfinfilor (NOMA 8Cii1tcsAvrisixis) de pe ultima foaie liminará (v) a sus numitei tiparituri.Semnatura gravorului e clarii: Ivan Bacov (fiRtalh HaKOK1s). A dinBacov este taiat la fel taieturii caracteristica cu A din Ivan.Este adeviirat di in Bibliografia Ronnineasca Veche marginea de susa lui 11 nu s'a imprimat bine; de unde, confundarea lui cu H.

Ioanichie 0 Ivan sunt una 0 aceea0 persoana. (Calugarindu-se,Ivan a luat numele de Ioanichie). Aceasta, pentru urmätoarele te-meiuri:

Confruntand lemnul lucrat de Ivan (Duminica Tuturor Sfin-tilor) cu patru lemne lucrate de Ioanichie, am constatat aceea0taieturrt;

Ivan semneazil una din gravurile sale: /RAH Se. (Chenarulportii din (c Cheaia intelesului s); Ioanichie semneazil de asemenea ogravurii: IWAIIIIKII 6K. (Învierea lui Lazdr din Triodion, Buzau, 1700).Alteori semneaza: uuuaiga G.

e) Cfità vreme lucreaza Ivan, Ioanichie nu apare. Dupii ivirealui Ioanichie, nu mai apare Ivan. Ioanichie nu apare incepator inarta gravurii: ci maestru;

d) Ivan nu mai semneaza nicio gravurii dupa 1678 ; Ioanichieapare la 1700. in 1694 apare insil la Snagov o Psaltire (roratineasca),tiparita de Antim Ivireanul. in aceasta Psaltire intalnim o gravuraIn lemn reprezentand pe David Proorocul, de dimensiunile: 116 x 164mm. (gravuril tiparitii cu alta inscriptie i in Antologhion (grecesc),1697 0 in Psaltire (greceasca), 1700; arnandouà tot la Snagov). Des-criind aceasta gravura, N. Hodoo 0 I. Bianu afirma: o Pe pi-ciorul mesei de kingii David se afla' gravate literile : uw. A. G. ceca cese pare a (mat° ca- gravorul din 1694 a avut ca model un desen mai vechiu,din timpul lui Matei Basarab

Ni s'a parut lucru ciudat ca pe un picior de mask ascuns, sa fiestipate initialele numelui Domnitorului muntean. Niciodata nu s'ausäpat nume de Domni in gravuri reprezentand cu total altceva.Lutind, deci, bine seama la cifrele anului stipat acolo (1694) am constatatca 6 din aceasta gravurti este taiata la fel cu 6 din Duminica Tu-furor Sfinfilor de Ivan Bacov ; lard unele detalii ale vestmantului luiDavid le intalnim 0 la vestmantul Mantuitorului din gravura Invierealui Lazär (Triodion, Buzau, 1700) de Ioanichie Bacov. Mai mult:chipul lui David este fäcut asemenea chipurilor din gravurile luiIoanichie (invierea lui Hristos, 1700; invierea lui Lazar, 1700; In-trarea in Ierusalim, 1700) 0 asemenea chipurilor din chenarul portiiTriodion-ului de Buzau din 1700; Triodion ilustrat de Ioanichie.

De aceea am fost constriin0 sá reconstituim astfel inscriptiade care vorbesc cei doi savanti bibliografi Romani: lw<mmat>

oriaKSA) ii< a COB Ea constituie marturia càlugàririi lui IvanBacov. (La Buzau, unde a lucrat Ioanichie, era episcop Mitrofan, elinsu0 gravor). Anul 1694 indich tocmai vremea in care, disparandIvan, nu aparuse Ioanichie. De altfel, David acesta din 1694 a fostcopiat, intru total, de gravorul care a impodobit Psaltirea de Buzau,din 1703. Si gravorul dela Buzau, nu lasä neimitat nimic din Daviddela 1694, ficrti numai pe: uw. m. s. Aceste initiale el le inlocuie0e

12 GRAVIJRA IN LEMN LA MANISTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

Antim Ivireanul i Ursul Zugrav. Bucurestii, Sna-govul i Buzgul dau cgrti ce fac mgndria tiparuluiromânesc. Caracterele, initialele impodobite cu flori

cufiguri, frontispiciile, florile de sfArsit, chenarele,invrAstärile cu rosa, bunul reperaj, spatiile mgrgi-nale ale paginilor, hârtia, toate se intrec in frumusete

strAlucire. Gravurile de acum nu mai sunt imitatiidupg cele rutene. O arta independentg se plgmgdise.

In vremea marelui Antim Ivireanul arta impri-meriei si a gravurii in lemn i aramg erau inpling stralucire. Antim era desenator i gravor. DelChiaro spune cg la tipografia Mitropoliei Valahiei avgzut, In vremea conducerii ei de catre Antim, gra-vuri in lemn i in aramg ; Antim stia sg initieze,minunat, in once fel de lucrgri de arta, in deosebigravuri, desene, broderii. Tipografia era inzestratgcu foarte frumoase caractere grecesti, arabevalahe ; tipografii erau Valahi 1).

HArtia intrebuintatg pentru cgrtile tipgrite pepainfintul nostru era de proveniente diferite. Noiam avut mori de hartie » pe vremea lui Matei Ba-sarab 2). PAng la el si dupg incetarea fabricilor odatàcu moartealui, am folosit hartie venetiang, si hgrtiede Transilvania (de Brasov, de Cluj, de Sibiu).

tiut este cg in obtinerea unei bune stampe, hârtiaare o insemngtate hotgritoare.

De faptul acesta au tinut seamg pe m'Asuraputintii vremilor artistii din trecutele veacuri.

cu: A. K. Dupii numele lui. (Sigur, Zbyniretog, cel care a impodobitLiturghia de Buzau, din 1702). futre 1678 si 1700, Bacov nu va fi

stat inactiv. Litere (A, spre pilda) din chenarul portii Evanghelieigreco-rormine dela Snagov (1693) sunt taiate la fel cu cele din gravurilelui Ivan Bacov; qd la fel cu cele din chenarul portii Triodion-uluide Buzit'u, din 1760 (nesemnat de Ioanichie Bacov, dar totu§i al lui).

Gli stampatori sono Valachi di Nazione, ammaestrati daPersone che furono in ch.) istruiti dal rnentovato Arcivescovo o (v.Anton-Maria del Chiaro Fiorentino, Istoria dellemoderne Rivoluzioni della Valachia. Venezia, 1718, p. 43).

Mori de hartie am avut pe acea vreme la Govora tfi la Cdlimd-nepti. In 1796, in vremea lui Alexandru Moruz Voevod, ia film:a altamoara pe apa Sabarului. (Asupra acestei chestiuni vezi: N. Iorg a,O fabricii de hartie Muga- Cozia, in Grafica Romana', an. I, nr. 9, Cra-iova, 1923: Mihai Popescu, Fabrici romiinepti de hdrtie inArta- pi Tehnicei Graficd, caietul 9, Septemvrie Decemvrie 1939).

Veacul al XVIII-lea este veacul intrecerii intregravorii Români. La Buzgu, la Iasi, la Midguti, laBlaj, la Râmnic, la Bucuresti, Romana lucreazg lahaina de särbgtoare a cgrtii românesti. La Buzgu,lucreazg acum Ursul zugrav,ucenic al ieromonahuluiMitrofan fgcgtorul de tipare dela Bisericani ; la

Ieremia (Marco), Grigorie (Stanovici), impreungCu Sandul (Bucuresteanul) i Simion ; la Blaj,Viaicul si fugosul Ioanichie (cel evadat din mangs-stire dimpreunii cu bglaia Catita, fiica nobiluluiardelean Borhidy Kázmér ; la Rgmnic, harniculPopa Costandin (P. C.) tipograful ifiul sàu Gheorghe(Gheorghie sin Popa Costandin Tipograful Ramni-ceanul).

La inceputul veacului al XIX-lea, la Bucurestisapg in lemn pentru infrumusetarea cgrtii Costantieieromonahul ; la Blaj, Sandu/(tipograful) ; la Rgmnic,Dimitrie (tipografal) ; la Sibiu lucreazg loan zu-gravul, cel cu mana sigurg. Mentiongm icoanele luidin Penticostarion-u! dela 1841 : Pogorirea la Iad,Duminica Orbului, Duminica Samarinencii, Dumi-mica Slacinogului, Duminica Mironositelor, Dumi-nica Tomii, Pogortrea Duhului Sfant).

Sarsitul veacului al XVIII-lea si aproape intregveacul XIX cunoaste gravara izolatg, de mari pro-portii, care s'a rgspândit, ca icoang, in multe mii deexemplare ; colorata (cu mana, pe lângg liniileconturelor), sau necoloratg 1).

lucrarea acestor gravuri izolate, dar mai alesIn gravara pentru ilustrarea cgrtii, incepând cu aldoilea deceniu al veacului XIX, gravorii din Miing-stirea Neamtul doming, cu autoritate, câmpulacestei arte la Români.

Asupra gravurii in lemn, izolate, la taranii Romtini din Ardeala aparut, de curand, un studiu bogat al d-lui Ion Muqlea: Xilo-gravurile Idranilor roma-ni din Ardeal in Artd Tehnicd Grafica,Buletinul Imprimeriilor Statului, Caietul 8, Iunie Septemvrie1939, pp. 35-56; vezi i Emil Virtosu, Troj gravu.i in knutCu tema' religioas'd, in Artd gi Tehnicci Graficd, caietul 3, Martie1938.

INTRODUCERE13

www.dacoromanica.ro

GRAVURA iN LEMN LA MXNASTIREA NEAMTUL

PRIMELE TIPARITURI. Mgnastirea care nedAduse manuscrisul, impodobit cu miniaturi, din1429 1) (Evanghelie slavoneascA), pe ce! din 1436(Evanghelie slavoneascg), pe ce! din 1437 (Sbornic),pe ce! din 1466 (Sf. Ioan ScArarul), pe ce! din 1447(Mineiul) si pe ce! din 1493 (Psaltire); mAnAstireaIn care lucraserh marii miniaturisti i caligrafi Ga-vriil monahul (Uricovici) i Teodor Mirisescul, aveas'A cunoascä lucrul cArtii tipgrite si odatál cuel, gravura in lemn abia in primul deceniu alveacului al XIX-lea.

Vremea stAretiei lui Paisie, la Dragomirna, laSecul si la Neamtul, pregatise totul pentru fireascaivire a tiparului in cetatea duhovniceascä a Mol-dovei. Teolog i talmálcitor de serien i pàrintesti sibogoslovesti », din << elino-greceste si din slaveneste »,fericitul Staret aprinsese aci facha râvnei pentrufälmä'cirea cartilor de lipsa unei mari asezAri cAlu-gàresti. Cfiteva din fälmAcirile soborului lui Paisiese si tipariserà in alte locuri 2). Celelalte aveauiasä din teascurile Neamtului.

Cea dintAi tipariturà n.emteanA se socotestea fi din anul 1807, Tulle 4: Vietile Sfintilor din lunalui Septemvrie 3). In poarta acestei tipArituri cetimcA s'au . in sfeinta Mancistire Neamtul,intru insci.fi a sa tipografie ». Dar in prefata semnatàde mitropolitul Veniamin stä scris: fiindncistire iaste lipsitd de cheltuialcl, nu poate rcispundela o atíita cheltuialci, inccircatcl i ingreoiatet fiind cuale sale cheltuiale, noi, cu sfatul .S i cu voia

0 comoara artistica unicit; astàzi in biblioteca Bodleiana dinOxford.

Omilii, Bucuresti, 1775; Prlivilioard, Iasi, 1784; Chiriaco-dromion, Bucuresti, 1801; Talcuire la cele patru evanghelii, Iasi, 1805;Descoperire Cu amäruntul a pravoslavnicii credinfe, Iasi, 1806.

3). Bibliografia Romilneascd Veche face mentiune dupi N.Iorga i despre o Psaltire tiparità la Neamol in 1807. BibliotecaAcademiei Románe nu are aceastit tipariturit. Biblioteca mimastiriiNeamtul n'o cunoaste. N'am aflat-o, pana acum, in nicio mfinastire.In lungile prefete ale Viefilor Sfinfilor din 1807 nu se vorbeste devreo tiparituri anterioark la Neamtul. In prefetele tipariturilor din1808 si 1809, de asemenea. Iará din poarta Psaltirii acum intruacest chip tipiíritii la Neamtul, 1817, in vremea staretiei arhiman-dritului Silvestru, nu reiese ca inainte de aceasta s'ar mai fi tiparitvreo Psaltire la Neamtul.

am luat fase luni aice, ca in tipografiia sfintei Mitro-polii sci sá tipeireascci » Volumul acesta din VigileSfintilor, tipgrit prin osteneala lui Ignatie i Ghe-rontie, dinpreung cu ceilalti frati i parinti », sedeosebeste de toate celelalte 11 volume (VietileSfintilor din lunile: Octomvrie, Noemvrie, Decemvrie,Ianuarie, Fevruarie, Martie, Aprilie, Mai, Iunie,lidie i August) ; aceste 11 volume sunt la fe!:hartie, format, chenarul portii, etc.

Volumul apArut in 1807 are oglinda zatului maimicA deck celelalte 11 volume. Chenarul portii (ne-semnat) este chenarul portii Ciasoslov-ului de Iasi,din 1797; chenar care impodobeste si dupii 1807numai tipArituri iesene 2). Chenarul portii celorlaltevolume este semnat : H. G. (Popa Simeon). Involumulapkut in 1807 intfilnim gravuri de Protoierei Mi-hail ; in volumul urmkor apare si numele lui IereiSimeon.

Deosebirile dintre volumul prim si celelalte 11ne indreptAtesc sä afirmAm cA Vietile Sfintilor dinluna lui Septemvrie, (Neamtul, 1807), nu s'a tipiiritla Neamtul; ci la Ia,si. Mitropolitul Veniaminprecum spune prefata vroise ca la Iasi sä." se deaIn tipar intAiele sase volume. i in Iulie 1807 se sitipAreste volumul intAi (Septemvrie). Dar in primA-vara anului urnikor, mitropolitul este nevoit sä"se retraga, la Neamtul, lAsAnd scaunul ExarhuluiGavriil 3). i astfel dorinta lui se plinise numai inparte 4).

Intre anii 1807-1809 se tipAreste la NeamtulRiinduiala cum sei cuvine a ceinta cei doisprezeacepsalmi deosebi (1808). Aceasta este prima carte ti-pärità in màngstirea Neamtul. Ultima tipAriturà

') Cele /liase luni de care vorbeste prefata mitropolitului Veniaminerau: Septemvrie, Octomvrie, Noemvrie Decemvrie, Ianuarie vi Fe-vruarie.

2) Liturghii, Iai, 1818; Graiurile Maicii Domnului, Iali, 1826.3)v. C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldaviei §i Su-

cevei, Bucuresti, 1888.4) Celelalte volume din Vigile Sfinjilor apar la Nearntul, in or-

dinea urmittoare: Octonivrie, in 1809; Noemvrie s't Decemvrie, in1811; Ianuarie si Fevruarie, in 1812; Martie, Aprilie, Mai si Iunie,In 1813; Iulie, in 1814; August, in 1815.

www.dacoromanica.ro

nemteanO, in chirilicA, este Ciasoslovul din 1874,tipOritura bogat impodobità cu gravuri in lemn.

Gravorii cari au impodobit tipAriturile nemtene,semnAndu-si operele, sunt : Protoierei Mihail (Stril-bitchil) i Policarp fiul sOu ; Simeon ierei ; Ghervasiernonah ; Teodosie monah ; Damian ieromonah ; Ne-col<ai> (?) si Simeon fratele.

PROTOIEREI MIHAIL (Ierei Mihail, PopaMihai StrilbitkiI, Strilbetkir, Protopopul MihailStrelbitki0 nu era nemtean. Activitatea lui de graverpe piimantul românese incepe in 1756. In acest animpodobeste Mreaja Apostolicei (TO" AllOITOAIKO'NAY KTION), Iasi, 1756, cu portretul lui NicolaeMavroidis. In 1762 lucreazà, alAturi de monahulTeofan si Gligorie tipograful, la impodobirea Evan-gheliei (Iasi, 1762). In 1785 apare la Iasi CurioznicclArcitare ce «s'au tAlmilcit din limba nemtascA i s'autipilrit in tipografie cea politiciascg, de Popa MihaiStrilbitkii exarh din Mitropolie Iasului ». In acelasian (1785), tot la Iasi « s'au dat in stamba tipogra-fiei bisericesti, de Popa Mihai StrilbetkiI i exarhdin Mitropoliia Hrisovul lui Alex. I. Ma-vrocordat. Tot in 1785, Mihail Strilbitkii tipOreste,la Iasi, un Molitvenic. In 1786 tipAreste la IasiOctoihul mic, pentru care silpase chipul sfântuluiloan Damaschin. In 1777 in Catahisis, tiparit inIasi, 11 aflOm gravura Iisus Hristos ». Dupà 12 anise tipiireau Dialoguri rusesti i nzoldovenesti (Iasi,1789) tot de cAtre Strilbitkif « in insOsi a sa tipo-grafie

In acelasi an (1789)11 afliim intitulOndu-se « Pro-topopul Moldaviei, Munteniei i Basarabiei (Scurtiiadunare a numelor, Iasi, 1789 ; Molevnic, Iasi, 1789) ;sau Protoierei al Moldaviei, al Valahiei si al Basa-rabici » ( Psaltire, Iasi, 1790 ; Catavasier, Iasi, 1792) ;sau Protoicrei StOpânirilor Moldaviei, ValahieiBasarabiei (Ciasoslov, Iasi, 1792 ; Ciasoslov, tipArit« intru insusi a sa tipografie in TOrgul DubAsari »,1794). In 1796 apare Istoriia a Alexandrului celuimare din Makedonia «in tipografiia cea volnica aProtopopului Mihail Strelbitkif, in tOrgulintre hotariul Rossiei i intre al Moldaviei >>. Inaceasta tipografie se tipAreste, in acelasi an, Psal-tirea de Moviliiu, cu frumoase initiale ornate, cufrontispicii, ornamente si cu cunoscutul semn altipografului

Gravurile protoiereului Mihail se intalnescaproape toate tipAriturile de Neamtul, dintre 18071874. Dintre cele semnate cu numele lui notOm aci:Arhistratigul Mihail (60 x 98) ; Mezntuitorul (60 X100) ; Iisus pe cruce (58 x 97) ; Meintuitorui (78 X115) ; .111eintuitorul (60 x 103) semnatO: ProtoiereiMihail-Policarp 1); Sfeinta Proscomidie (60 x 98) ;Sfantul Evanghelist loan (148 x 252) sOpatà de IereiMihail si Monah Teofan pentru Evanghelia de Iasi,din 1762; Sfantul Evanghelist Matei (148 x 252) de

9 Impreunti cu Policarp mai semneazti Mihail Zodiile din Calendar,Iavi, 1785.

aceiasi; Sfeintul Evanghelist Luca (148 x 252) deaceiasi; Sfântul Evanghelist Marcu (148 x 252) deaceiasi. Toate patru gravurile sOpate pentru Evan-ghelia din 1762 ; toate patru au data : 1761 ; Sfeintulloan Damaschin (100 x 153), cu inscriptie slave-neascä, tipOrit in Octoihul de Iasi, din 1786 si in(cDescoperire cu ameiruntul a pravoslavnicii cre-dinte », Iasi, 1806 ; Sfetntul Vasilie (106 x 159), cuinscriptie greceascA ; Sfântul Grigorie (104 x 160),cu inscriptie greceascO; Stema Moldovei (78 X 121),din Mineiele de Neamtul; Zodiile (60 x 100) careau impodobit Calendarul » de Iasi, din 1785 ; Pu-nerea In Mormant (60 x 100) 1) ; Sfeintul Nicolae(60 x 100) ; Proorocul David (60 x 100).

Protoiereul acesta sträin, Mihail StrilbitkiI, exarhdin mitropolia Iasului, tipograf in Iasi, in Movilau,in DubOsari, tAlmOcitor de cArti i graver, a fostinzestrat de Dumnezeu cu multe daruri. Mare graverIn lemn n'a fost. Dar in vremea aceea opera lui aumplut un gol pe care nu avea cine sä*-1 umplà.Dupá el, aveau sa se iveascA in acea parte de Taragravori cari s5.-1 umbreasal. Simeon, Ghervasie, Teo-dosie sunt urniltorii lui in arta sapOturii in lemn.Dar in istoria culturii românesti numele Protoie-reului Mihail va sta, totdeauna, ca al unui harnicslujitor al cArtii.

SIMEON IEREI. (WEN GHA1EWH; 1611FH HI1tvH ; H.elf/mom ; n. n. c.) pune inceput activitOtii sale degraver in ultimul deceniu al veacului alA lucrat pentru tipografia din Iasi i pentru ceadin mOnästirea Neamtul. Gravuri de ale lui au fostimprumutate i tipografiei mitropoliei Bucurestilor.(Nu numai ornamentele cu sfinti, din care s'au alcg-tuit chenarele Acatistului de liucuresti, din 1823,sunt ale lui P. Simeon ; ci si numeroasele gravurice ilustreazA cartea, par a fi tot ale lui Simeon.Costantie ieromonahul, care lucra aci, nu era mesteratAt de iscusit ; tAietura acestor icoane mici trà-deazA mâna lui Simeon).

Pentru Neamtul, Simeon lucreaza vreme de 20de ani: 1809-1829. Cea dintAi tipAriturg impede-hied' de el este Vietile Sfintilor din luna lui Octom-vrie (Neamtul, 1809). Chenarul portii acestei cArtieste semnat : II. G. De asemenea, frontispiciul cuicoana Acopereinzeintului Maicii Domnului (v. Pl.LIV, 1) semnat: iuGI-MUM/H. In 1814 apare laNeamtul Scara prea cuviosului pcirintelui nostruIoann igumenul sfintei meineistiri a Sinaiului i ()datacu ea mintmata gravurà a lui Simeon ierei (v. Pl.III). In 1818 apar cei patru Evanghelisti ai lui, inNoul Testament, adecei Asezeinzeint (Neamtul). Dinaceste patru gravuri remarcabile, doar ultima (Sfan-tul loan) e semnata: n. Gymewnk

1) Gravurii foarte frumoask tipfiritti In Viejile Sfinfilor, Neamtul,1813. E semnata: Protoierei Mihail e. Gravura tipärita in albumuld-lui Adrian Maniu nu este e copie d'une autre gravure parue vers 1813qui était signée Mihàild s ; ci e chiar gravura originala a lui Strilbi/kilprotoiereul, seurtattt, mai tarziu, cu 12 mm. (partea de jos cu cu-nuna de spini i cu semniitura gravorului). Vezi: Adrian Mani u,La gravure sur bois en Roumanie, Bucarest <1929), p. 14.

16 GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

In 1821 teascurile Neamtului dau cea dintaiEvanghelie ilustrata la Romani Tiparitura aceastaepocala este impodobita de doi gravori: Ghervasiemonahul si Simeon ierei. In aceasta Evanghelie setiparesc Evanghelistii: Matei (doua gravuri), Marcusi Luca (v. Pl. XXXIV), lucrati de Simeon. Dinmultimea gravurilor care au impodobit aceastaEvanghelie mai prezentam in lucrarea de fata pecele cuprinse in plansele: IV ; V ; XX, 2 ; XXII, 2;XXIII, 2 ; XXIV, 2 ; XXV, 2 ; XXVI, 2 ; XXVII,2 ; XXVIII, 2 ; XXIX, 2 ; XXXVI ; XXXVIII;XXXIX ; XL, 3 si 4; XLI; XLII ; XLIII ; XLIV;XLV ; XLVI ; XLVII ; precum i initialele ornate cu-prinse in plansele : LV si LVI. Toate aceste gravurica i celelalte, neprezentate in lucrarea de fata dinEvanghelia ilustrata, din 1821, sunt ale lui Gher-vasie si ale lui Simeon. (Teodosie nu aparuseGrav-urile sunt, aproape toate, nesemnate; dar iden-tificarea autorilor nu e greu de facut. Tot lui Simeontrebuesc atribuite o seama de frontispicii de pagina.Din acestea am tiparit aci trei: Pl. LI, 1, 2 ; Pl.LIT, 1. In 1829 Ierei Simeon ne da cea din urmaa lui grav-ura semnata, Neisceitoarea de Dumnezeu cuPruncul (Pl. VIII).

Simeon a fost un mare maestru al sapatului inlemn pentru ilustrarea càriii. Gravurile lui se distingprintr'o fericita distributie a suprafetelor ; printr'unrar echilibru; prin atentia deosebita pe care o dachipurilor ; prin finetea taieturii.

GHERVASIE MONAH. In anul 1817 se tipa-reste la Neamtul (c Adunare a cuvintelor celor pentruascultare. . si Viiata cuviosului peirintelui nostru,Staretului Paisie )). Chenarul portii acestei tiparituri(130 x 168) este frumos sapat de Gerv<asie> m<onah> ;chenar cu compartimente, reprezentand: Troita,L'atarea Domnului, Sfantul loan al Sucevii, SfantulGheorghie, Cuvioasa Parascheva, Mucenita Varvara,Manastirea Neamtului. Aceasta gravura, impreunaCu Inaltarea Domnului (154 x 145), semnata: Mo<nah> Gerv<asie>, i cu chipul Staretului Paisie,(aceasta nesemnata, dar avalad anul 1817 taiatla fel Cu cel din gravura Inàlçàrli Domnului, (v. Pl.XIV) sunt cele dintai lucrari de seamä ale luiGhervasie.

In 1818 se punea sub tipar Noul Testament,adecii A.,seziimetnt, una din cele mai frumoase tipari-turi nemtene. Chenarul portii chenar de florie semnat Ghervasi<e> Mon<ah>. Pe aceeasi fila (y)alt chenar (v. Pl.XXI), semnat : Gherv<asie> Mo<nah>,incadreaza icoana Ineateirii Domnului (48 x 82), ne-semnata, dar tot a lui. In tiparitura aceasta maiaflara urmatoarele gravuri ale lui Ghervasie: SfeintulPetru ; Sflintul lucia; Sfeintul Pavel ; Sfeintul Iacov(v. Pl. XXXV, 1, 2, 3 si 4). Toate patru sunt sem-nate, dar nedatate. Ele au fost sapate pentru textulEpistolelor in Noul Testament s'au tiparit intaia

') v. Dan Simonescu, Rustrarea Evangheliilor, n ziarulRomfinia, nr. 567, din 25 Decemvrie 1939.

°ara. Tot aci gásim gravura Naoerii Doninului(v. Pl. XXXI, 2) si o foarte frumoasa Mallare aDomnului (62 x 78), amandoua nesemnate, darale lui.

Vreme de doi ani de zile (1819 si 1820) Ghervasienu mai impodobeste cu arta lui tiparituri nemtene.In acesti doi ani, el lucreaza, impreuna cu Simeonierei, pentru ilustrarea uriasei Evanghelii din 1821 9.Evanghelia aceasta, cu fiecare pagina in chenarbogat ; eu cei 4 Evanghe14ti acoperind fiecare cateo pagina (v. Pl. IV) ; cu gravuri splendide, pentrufiecare pericopa 2) ; cu frontispicii, cu vignete, cutitluri i initiale impodobite eu flori si cu figuri,reprezinta o munca de o vieatcl de om. La ea vor filucrat si multi ucenici ; dar greul 1-a purtat Gher-vasie i in mai mica m'Asura Simeon. Dintregravurile ce impodobesc pericopele acestei Evan-ghelii, douà sunt semnate: Ispitirea lui Iisus siSchimbarea la Fatä (v. Pl. XXXVI, 1, 2) ; primae semnatä: Mon<ah> Ghervas<ie>; a doua : Ghe<rva-sie>. Cele mai multe din aceste gravuri de micidimensiuni sunt sapate de el. Identificarea poate fifacuta usor, Cu ajutorul altor gravuri ale lui Gher-vasie.

In acelasi an (1821) in vremea staretiei lui Kirliare, Ghervasie sfarseste de sapat Catapeteazma(305 x 427), gravará izolata, pentru riispandit in po-por. In aceasta cuprinatoare lucrare intalnim icoaneidentice (aceeasi compozitie, aceeasi tehnica) cu celecare impodobesc pericopele Evangheliei din 1821.Dintre acestea insemnam aci: Intrarea In Ierusalim(Pl. XLV, 2) ; Schimbarea la RO (Pl. XXXVI, 2) ;Nasterea Maicii Domnului ; Botezul Domnului.

In 1821 mai da Ghervasie o gravura de o pagina(158 x 234) pentru Ciasosloavele de Neamtul 3) ;apoi se odihneste o huna vreme. Activitatea lui degravor numara douazeci ísapte de ani: 1817-1844.

Dintre luerarile semnate de Ghervasie, dupa 1821insemnäm aci: in 1831, Chenar de poartei (190 x 296)din 4 bucati; in 1833, Soborul Sfintilor Ingeri (Pl.VII) ; in acelasi an, Vindecarea Orbului (Pl. XIX) ;Mantuitorul (139 x 213) ; Sfântul loan Inaintemer-gcltorul (139 x 213) ; in 1844, Sobor Ecumenic (Pl.XXVII). Aceasta este cea din urmä gravura, sem-nata, a lui Ghervasie. (A fost sapata pentru Pida-lion, Neamtul, 1844; dar nu 1-a impodobit).

Dintre gravurile semnate de el, dar nedatate,mentionam: Mironositele la Mormeint (110 x 130) ;Sfanta Treime (60 x 100) ; Sfeintul Trifon i Sf.Prooroc Ieremia (52 X 58) ; Mucenici (Pl. XLIX,1) ; Cuviosul Pavel Tebeul j Sfantul loan Coliba§ul(85 x 25) ; Buna Vestire (60 X 97) ; Maica Dom-nului (59 X 99) ; Pogorirea de pe Cruce (Pl. XIX, 2).(Pe cele nesemnate, le stie unul Dumnezeu).

Cu formatul: 322 x 460 mm.Vezi plansele: IV; V; XX, 2; XXII, 2; XXIII, 2; XXIV, 2;

XXV, 2; XXVI, 2; XXVII, 2; XXVIII, 2; XXIX, 2; XXXVI;XXXVIII; XL, 3 si 4; XLI; XLII; XLIII; XLIV ; XLV ; XLVI;XLVII; precum i initialele ornate cuprinse in plansele: LV i LVI.

Gravnra lucratit Cu mai putinti rabdare decitt la celelalte.

2

GRAVURA IN LERN LA MINASTIREA NEAMTUL17

www.dacoromanica.ro

Ghervasie monahul a fost un mare gravor. Artalui este dinamica. Desenul, stufos. Taietura, aspra.Indrazneala, larga miscare, lipsa de inutil si de dul-ceag ; aceasta e arta lui Ghervasie. Ii urmeazamestesug Teodosie, cel mai productiv gravor nem-tean i unul din cei mai harnici gravori din cati autrait pe pamantul nostru.

Dar puterea de creatie a lui Ghervasie el n'ova ajunge.

TEODOSIE MONAH. In vremea in care SimeonGhervasie, ajunsi la plinatatea darului lor, impo-

dobeau Evanghelia din 1821, un ucenic isi incercaputerile In acest mestesug : Teodosie. In anul in careaparea Evanghelia ilustrata, el salpa un SfetntulNicolae (111 x 150), gravura sumara, care nu aveasä cunoasca norocul tiparirii deat peste multi anide zile. Dar inceputul era facut. Peste trei ani, in1824, ucenicul era format. In acest an el da : Schiv-nicul (Pl. LVIII), lucrare de consacrare ; Sf. Dio-nisie (50 x 57) ; Sf. Ciprian (50 x 57) ; Sf. Fotie(50 x 57) ; Sf. Grigorie Teologul (50 x 57). In 1825sapa chipul Cuviosului Teodosie incepcitorul viefii deobste (53 x 74). In 1826: Nicodim monahul sfetago-rejul (53 x 70) si Ierotei Naxul (53 x 70). In 1827:Maica Domnului (298 x 372), icoana pentru popor.In 1830 : frontispiciu de pagina' cu Iisus Hristos incununa de flori (180 x 79) ; 5 frontispicii (85 x 25)pentru coloana de pagina (Pl. XLVIII, 1, 2, 3, 4si Pl. XLIX, 2). In 1831 : Inciltarea Domnului(197 x 309), pentru tipariturile nemtene ; Climentepiscopul i Sf. Mucenic Agathanghel (85 x 25). In1832 este deosebit de activ. In acest an sapä :Intrarea in Ierusalim (157 x 102) ; Scara (Pl. XVIII,1) ; Buna-Vestire (65 x 103) ; Intrarea in Bisericcl aMaicii Domnului (58 x 78) ; Cuvioasa Maria Egip-teanca (92 x 168) ; Sf. loan Gura -de-Aur (56 x 73) ;Intrarea in Ierusalim (158 x 108) ; Rtistignirea (139 x158) ; Vamesul si Fariseul (95)( 170) ; IntoarcereaFiului Stricat (169 x 93) ; Sf. Spiridon (58 x 73) ;Soborul cinstitorilor de icoane (Pl. XXIX, 1). In 1833:Sf. Mucenifei Varvara (Pl. VI) ; Iisus f i Samarineanca(Pl. XX, 1) ; Pogorirea Duhului Sfetnt (Pl. XXII, 1) ;Buna-Vestire (139 x 213) ; Sfeintul Gheorghie (140 X210); Sf. _loan dela Suceava (140 x 210). In 1834:Martinica Tuturor Sfintilor (155 x 122) ; Reistignirea(85 x 35), Sfeinta Cruce (145 X 63). In 1835 : SfeintaTreime (Pl. XXI, 2) ; Rcistignirea (74 x 34) ; MaicaDomnului cu Pruncul (145 x 63). In 1836 impodo-beste Octoihul de Neamtul Cu Sfeintul loan Da-maschin (Pl. II) si Viata lui Paisie Cu chipulStarefului Paisie (Pl. XV). In 1837 da pe Sf. Dimi-trie al Rostovului (160 x 220) ; in 1838, pe Sfetntulloan ce! Non (142 x 214). In 1841 si 1844 lucreaza,pentru Pidalion », Soboarele (Pl. XXIII, 1 ; XXIV1 ; XXV, 1 ; XXVI, 1 ; XXVIII, 1) si Metntuitorulla ceirma corabiei (168 x 233). In 1845: Chenar depoartei (Pl. I). In 1848: Maica Domnului (142 x 214) ;Floare de sflirsit de pagina (Pl. LIII, 2). In 1850:Deisis (Pl. LIX) ; : Ignatie, Evtimie §i Akakie

(Pl. XVI). In 1851 : Sfetntul Mucenic Haralampie (Pl.IX). In 1852 : Sfeuttul Mucenic Haralampie (Pl. LX) ;Sfintii Impcirati Constantin f i Elena (295 x 375). In1854: Incillarea Domnului (153 x 133) ; Sf. Vasilie celMare (22 x 60). Cea din urma gravura a lui, semnata

datata, este Deisis (290 x 275) din 1856.Gravuri semnate de Teodosie, fara aratarea

anului saparii: Sf. Grigorie al Tessalonicului (Pl.LIII, 1) ; Adormirea Maicii Domnului (Pl. XL,1) ; Maica Domnului (150 x 200) ; Maica Domnului(170 x 240) ; Meintuitorul (48 x 55) ; Maria spalci culacrimi picioarele Meintuitorului (60 x 78) ; Pogortreade pe Cruce (80 x 85) ; Ineiltarea Domnului (139 x 155) ;Sf. Mercurie i Sf. Ecaterina (57 x 73) ; David Proo-rocul, Iosif Logodnicul §i Iacov fratele Domnului 1)(58 x 75) ; Gresa/a lui Adam (165 x 94) ; Chenar (128 X174) ; Cuviosi (52 x 70) ; Mucenici si Cuviosi (85 x 25) ;Sfeint Ierarh (50 x 80) ; Soborul celor 12 Apostoli(60 x 75) ; Istoria lui Iosif (155 x 103) ; Punerea inMormeint (83 x 76) ; Acopereinteintul Maicii Dom-nului (85 x 30) ; Sfeintul Dimitrie (48 x 58) ; SfeintulNicolae (50 X 55) ; Meintuitorul (180 x 80) ; Frontis-piciu Cu flori (268 x 168) ; 9 frontispicii (85 x 25) ;2 frontispicii (125 x 30) ; Ornament cu sfinti (310 X14) ; Ornament cu sfinti (180 x 15).

Vreme de peste 30 de ani a lucrat harnicul Teo-dosie pentru cartea iesita din tiparnita Neamtului

pentru norodul doritor de icoane.Teodosie a lucrat intotdeauna cu grija i cu

multa dragoste. Arta lui nu are nici dinamismulartei lui Ghervasie ; nici echilibrul i finetea lu-crului lui Simeon. Ea sta insa sub semnul migalei,al ravnei, al cuviintei si al discretiei.

DAMIAN IEROMONAH. Ascultarea lui Teo-dosie incetand cu anul 1856, este luata, pentruputina vreme, de ucenicul lui, Damian ieromonahul.Acesta lucreaza la Neamtul vreme de patru ani :

1857-1860.In anul 1857 Damian sapa icoana Maica Dom-

nului (205x265) i Maica Domnului (192x245).In 1858 : Maica Domnului (172 x 245) si SfantulGheorghie (155 x 240). In 1859: Chenar (160 x 255)pentru poarta Psaltirii de Neamtul, din 1859;Proorocul David (167 x 253), pentru aceeasi Psaltire ;Randuiala Sf. Proscomidii (Pl. XXI, 1) ; Sfetntulloan Gurei-de-Aur (Pl. X). In 1860: Sfetntul GrigorieDialogul (Pl. XI) si Sfeintul Marele Vasilie (139 X218). Aceste din urma 4 gravuri au impodobit Li-turghiile de Neamtul, din 1860.

Arta lui Damian desvaluie o preocupare strictdecorativa ; cu vadite note de naivitate.

NECOL<AI>. (HENOA.; HENO.; K ; H.) a lucratcateva zeci de frontispicii (85 x 25), destul de bune(v. Pl. XLIX, 3 si L, 2, 3, 4). Acestea au impodo-bit, in deosebi, Mineiele din vremea lui Neonil.

1) Biserica ortodoxfi spre deosebire de cea catolicil socoteqtepe lacov fratele Domnului fin al sfántului Iosif Logodnicul.

18 GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

SIMEON. (4)- <PATFAI) OHAUJOH) a lAsat o floarede sfetsuit de pagind (Pl. LIV, 5), pe fond negru.Data (1854) gi semnAtura skiate invers. Este unagi aceeagi persoan5 Cu 4)(paTeno GIIMEOAFI, care sem-neazA chenarul icoanei Sfinjii Impeirati ConstantinSi Elena (295 x 375) sApatA, in 1852 (c de Teodosiemonah

CONCLUZIUNI. Gravara in lemn pentru ilus-trarea eArtii inceta, la Neamtul, in anul 1860.Tiparul de carte pe literA veche avea sA se mai tinäaci Oda' in 1874. Litera nouà era chematA sa isgo-neasa decorativa slovA chirilicá. IarA fotogravura,trudnica artà a gravurii in lemn.

Gravorii din mAnAstirea Neamtul au folositpentru lucrul lor numai lemnul de par 0 de buxus.Lemnul de par, nici prea dur, nici prea moale, destulde rezistent pentru marile tiraje, era user de lucrat ;cutitul jghiabul » nu erau jenate de fibre preaaparente. Si lemnul de Or era la indemAnA. Lemnulde buxus, foarte dens, foarte dur, de coloare gAl-buie, cu miros puternic i amArui la gust, era foartecAutat pentru extraordinara lui rezistentA ; in gra-vurA incepuse a fi intrebuintat inch' din veacul XVI.Nemtenii il procurau din pAdurile Caucazului, demide 11 procurau aproape toti gravorii din Europa.

Grosimea scândurilor era, in general, cea obig-nuitA cligeelor tipografice: intre 20-23 mm.

Manca gravorilor nemteni, ca gi a celorlal-ti gra-vori Romani, se deosebea de munca obignuità, inalte locuri, in acest megtegug. Gravorii in lemn dinalte locuri mai ales cei prea productivi nu-giCalau toate desenele lor; foarte adesea, ei doarfAceau desenul si-11Asau apoi fAietorilor de forme »,In cari, in dcosebi, Germania a strillucit, dintruinceput.

La noi aceasfá diviziune a muncii nu era cin-sti-CA. FArA indoialA cà si la Neamtul ucenicii eraulAsati sA taie ate un chenar in jurul unei icoane(cazul fratelui Simeon de care se vorbegte mai sus);dar tAierea desenului principal o fAcea chiar celce desena. Marea deosebire dintre arta a doi gra-vori cari lucrau in acelagi loe i in aceeagi vreme,nu poate fi explicatA numai prin diferenta moduluide tAiere. Si la nemteni gravurile de o anumità com-pozitie trAdau totdeauna gi o anumitA tehnicA.

Gravorii nemteni n'au fost slujitori ai supersti-tiei, in arta aceasta. Pitorescul superstitiei »1)

nu 1-am aflat in gravurile nemtene. Gravorii nemtenierau cAlugAri; i cAlugArii acestia trAiau invAtAturaBisericii, in forma ei cea mai autentia. IconografiaortodoxA, inmografia bisericeascA i sinaxarele cAr--tilor de slujbA erau dreptarele lor in arta aceasta(v. Pl. L, 1 gi descrierea ei). Gravurile lor cele

1) v. Adrian M aniu, La gravure sur bois, prefatii.

pentru ilustrarea cärtii, ca gi cele izolate, de mariproportii, destinate räspAndirii in popor se deose-besc de gravurile tAranilor Români din Ardeal (im-potriva rAspfindirii cArora intervenea la Ministerulde Culte, in Ianuarie 1863, Calinic episcopal RAm-nicului) 1).

Elemente românegti intilnini in gravurile nem-tene. Patine insà: o secure, o mamma, o coasà, otufA de (c teimaioare ca vignetA (tAmAioare aflatepe plaiurile Neamtului, ca i in tinuturile muntene,ardelene, ori oltene). Se intelege, insA, cA nu poatefi vorba aici de o artA romeineascd. Fantezia gra-vorilor calugAri era strunitA de cerintele aspre alecanonului.

Gravorii nemteni din veacul XIX veacul gra-y-aril de reproducere » au imitat uneori i gravuridin alte locuri. Insemnam aci cazul frontispiciuluiportii din Evanghelistar, Iagi, 1826, (Invierea Dom-nului i cei 4 Evangheligti) semnat de Ierei Simeon

copiat dupA frontispiciul TIENTIKOZTAPION-UlUitipArit la Venetia, in 1805 ; gi al icoanelor din che-narul lucrat de Ghervasie monah pentru Psaltirea deBucuregti, din 1820 (dupA cele din chenarul portiiaceluiagi Penticostar grecesc). Dar aceasta, numaiintâmplAtor.

Gravorii nemteni au lucrat gi pentru alte locuri:Simeon pentru Iasi gi Bucuregti; Ghervasie pentruBucuregti 2). Se obignuiau i imprumuturi de gra-vuri intre tipografii.

Din anul 1860 a ineetat la Neamtul lucrul gra-vorilor in lemn Gravurile lor au fost utilizate, pAnAla 1874 gi dupA aceastA datA. Chiar i astAzi, pA-rintii din mAnAstirea Neamtul trag, pe vechile cligeede lemn, de format mare, ale lui Teodosie, icoanepentru poporul dreptcredincios. Ba chiar unclecArti de slujbA iegite din tipografia Neamtului suntimpodobite cu ajutorul vechilor cligee. (Si Non!Testament tAlmAcit de I. P. S. Patriarh Nicodim§i tipArit la Nemtul, in anul 1937, este impodobitCu Evanghelistii lui Simeon (v. Pl. XXXIII).

Gravurile lui Simeon, ale lui Ghervasie, ale luiTeodosie au fost copiate, la sargitul veacului XIX,de desenatori; si pe cale zincograficAcute iar in clisee pentru impodobit cArtile cele n.oi 3).

Dar nepotrivirea , lipsa de discretie, zorzoanele,vopseaua i sAracia de duh a acestor cgrti ne trezescnostalgia pentru lucrul cuviincios i cumpAnit dealtAdatA.

Ceriind oprirea rasptindirii unor icoane cu... cocofi, precumsi a icoanelor neconforme traditiei ortodoxe, Calinic scria Minis-trului cá prin acestea se aduce necinste adevdratelor chipuri ale sfin-jilor, recunoscute de biserica noastrd, §i se pricinuieve zminteald popo-rului, Empujinând evlavia cdtre cele bisericefti b (v. Arhivele Statului,Ministerul Instructiunii, dos. 1.079 1863, f. 12-13; E. Virtos u,op. cit.

Un nemtean: Rafail, e monah din sfânta milmistire Neamtul s,a lucrat gravuri in aramrt la Brasov, pentru Ups Pocdinfii (1812).

A se vedea Oro/ogiu, Bucuresti, Tipografia Bisericesti,1887.

GRAVURA IN LEMN LA MA.NXSTIREA NEAMTUL 19

www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA PLAN*ELOR

www.dacoromanica.ro

CHENAR DE POARTA.. Gravura de Teodosie Monah :din Sfn : Mon<astire> Neamtul. Anul 1845. Lemn de par.Mina' in linii severe. Distributie bine gandita. Bogatacununä de icoane.

Sus: Troita ; Ciata frigerilor, in frunte cu Sf. Arhan-ghel Mihail (dreapta); Ciata Ingerilor, in frunte cu Sf.Arhanghel Gavriil (stanga).

Jos: Inaltarea Domnului (Maica Domnului in mijloculSfintilor. Pe munte, urmele talpilor Mantuitorului);S< fântul> Teofan §i. S< ffintul> Mitrofan (dreapta); S< fantul>Ioan Damaschin si Sdantul> Iosif fác<korul> de ciin<tari>(stanga). Sf. loan Damaschin tine in mana stangai icoanaNascatoarei de Dumnezeu, iar in dreapta ruloul cu can-tarea: Cine nu ti va ferici . . . 1).

Pe laturea dreapta: Ciata Apostolilor, in frunte cuPetru si Pavel: Ciata Ierarhilor ; Ciata Cuvio,silor (inprimul plan Cuviosul Onufrie, al carui singur vestmante barba).

Pe laturea stanga: Ciata Prorocilor, in frunte cuSantul loan Botezatorul; Ciata Mucenicilor, in fruntecu Santul Arhidiacon tefan; Ciata Mucenitelor, avaladIn frunte pe Sfanta Varvara si pe Santa Ecaterina.

Gravura aceasta a impodobit « poarta Mineielor ( luiNeonil » (12 volume, Neamtul, 1845-1847); a Trio-dion-ului (Neamtul, 1847) si a Penticostarion-ului (Neam-tul, 1848).

PLANA II

SFANTUL IOAN DAMASCHIN. Gravura de Teo-dosie Monah, 1836, Iannu<arie> 2. Lemn de par. Gravuracu multa perspectiva. Elemente decorative din renastereaitaliana. Lucru facut cu constiintä artistica i cu multadragoste. In cartea deschisa, Santul loan Damaschin serieStihira Invierii (glas I) : Tecç icrIcepLvag ei)xecç 'p6-

& y... noastre cele de seara pri-meste-le Sf<inte>...). 'ara' ca unui luptator impotrivahulitorilor sfintelor icoane (Santul a stat impotriva im-paratilor Leon si Constantin (V, Copronim) si a sinoadeloriconoclaste 2), gravorul i-a asezat, potrivit predaniei,icoana Maicii Domnului cu Pruncul. A fost sapata pentruOctoih-ul de Neamtul, din 1836.

') Dogmatica t dela slujba Vecerniei, glas 6.2) Sinodul din Constantinopol, dela 754.

SCARA. Gravura de Ierei Simeon. Lenin de par.Desi nu poarta data, ea poate fi fixatä: gravura aceastaa fost lucratä numai pentru impodobirea preacuviosului pärintelui nostru Ioann igumenul sfintei ma-nastiri a Sinaiului tiparita la Neamtul, in vremea sta-retiei arhimandritului Silvestru, in 3 Iulie 1814. Gravuradenota o desavarsita cunoastere a continutuluiascetice a Santului loan (Scararul). Scara ridicata sprecer are 30 spite, dupa cele 30 de capitule (Cuvinte) alecartii; capitule socotite, la randu-le, dupa cei 30 ani aivietii pamantesti a Domnului 1). Scara se ridica de pesapte trepte (apte Taine ale Bisericii i sapte daruriale Duhului Sfant). In primul plan, in fruntea cetei mo-nahilor, Santul loan, Igumenul, Tinând ruloul cu in-demnul: 2) In fund, manastirea « SinaiuluiGura imensa a 4 bälaurului inghite pe cei pravaliti dediavol. Ingerul Domnului priveghiaza i apara de diavolpe cei osarduitori. Sus, la capätul scàrii, Hristos primestePC cei biruitori.

Gravura este fericit realizatä. Taietura de mare sigu-rantä i finete. (Umbre din linioare intretaiate nu intal-nim la alti gravori nemteni). Atentie deosebita in redareachipurilor. Mana de maestru.

PLANA IV

SFA.NTUL EVANGHELIST MATEI. Gravura inlemn de buxus. Nesemnata. A impodobit Evangheliilede Neamtul, din: 1821, 1834, 1845, 1858. Pe cealalta partea plan§etei este sapat Santul Evanghelist Marcu (Pl. V).Desen defectuos. Grija deosebita pentru amänunt: un-ghiile foarte dar redate. Simbolul Evanghelistului in-gerul (omul cu aripi), cu larga miscare. Executie ire-prosabila. Mare finete de cutit. Maná de taietor cu extra-ordinarä rutina. Fondul punctat (asemenea celor din gra-vurile din Pl. VIII, XXXIII, 3 ; XXXIV, 3) si virtuozi-tatea de täietor ne silesc s'a ne gandim la Simeon Ierei.A fost säpata pentru Evanghelia de Neamtul, din 1821.

in t inainte privire a sfintei ScArit, din tipAritura dela 1814,cetim: 4 Cela ce suiretntocma numcfratd Cu vdrsta cea dupre trup a luiHs. ne-au tesldrit noad, bine cu adevdrat au socotit t.

in tipdritura dela 1814, in local lasat liber, sus, in partea stfing6a gravurii, a apitrut, cules, acest text: t suili-vd, suire cuoserdie a inimii, frajilor, auzind pre cela ce au zis : Veniçi ad ne suimfu muntele Domnului §i tn casa Dumnezeului nostru. pre cela cesdvdr§a§te picioarele noastre ca ale cerbului f i preste ceale fnalte, adecdpre treapta fericitei dragostei ne pune pre noi. Netemandu-ne de ceice sd t'U ccizeind ».

PLANA I PLANA III

www.dacoromanica.ro

PLANA V

SFA.NTUL EVANGHELIST MARCU. Gravura inlemn de buxus. Nesemnata. A impodobit Evangheliile deNeannul, din 1821, 1834, 1845, 1858. Pe cealalta parte aplacii este gravat Sfantul Evanghelist Matei (Pl. IV).Acelasi desen defectuos. Simbolul Evanghelistului leulinaripat foarte robust tiliat. In fund, kan boteazape Mantuitorul1). Rutina taieturii din Mateiu nu e ajunsa,niel in aceastä gravura, nici in celelalte dona ce impo-dobesc Evanghelia din 1821. (Gravura de aceleasi di-rnensiuni ce reprezinta pe Santul Evanghelist loanare sapat anul: 1821 ; an in care s'a tiparit Evangheliailustrata).

PLANA VI

SFANTA MAREA MUCENITA VARVARA. Gravurade Teodosie Monah, 1833. Lemn de par. Santa, de bunneam, poarta haine scumpe. Sabia dela picioare i scenadin planul al doilea (dreapta) arata in ce chip a primitcununa muceniciei. In fund: in dreapta, turnul in carea fost inchisa de tata' ei; in stanga, baia zidita cu treiferestre » din porunca ei, inchipuind tabla botezului innumele Troitei, potrivit cantara Acatistului 2). Pe fron-tispiciul baii, inscriptia: Treimea cinstesc. Gravura inputernica' nota' apuseana. Tehnica sigura. A impodobitCiasoslovul de Neamtul, din 1833, din 1835 si din 1874.

PLANA VII

SOBORUL SFINTILOR INGERI. Gravura in lemnde par, de Mon<ah> Gherv<a>s<ie>, 1833. In primul plan,Mihail slujitor al Lega ». In dreapta lui, Gavriil celce desleagii legaturile nasterii la prunci )>. In dreapta, unprunc avand mainile impreunate a rugaciune ; un ingerarata Troita. Gravorul, asezand pe Mihail in fruntea ostiloringeresti, dovedeste cunoasterea irmosului Acatistului Sfin-tilor Voivozi 8). Apuseana in conceptie. Multa miscare.Ansamblu izbutit. Gravura a fost säpatá pentru ilustrareaslujbei Acatistului Sfintilor Voivozi Mihail gi Gavriil,din Ciasoslov-ul de Neamtul. O aflam si in Ciasoslov-uldin 1833 si in cel din 1874.

PLAN.A. VIII

NA.SCATOARE 1. DE DUMNEZEU, CU PRUNCUL.Gravurii in lemn de buxus, de Ierei Simeon, 1829. Taieturade mare finete. Umbrele din Enhile intretaiate, ca ingra ura din plana III. Chipurile foarte frumoase. Fondulpulctat, ca in gravurile din Pl. I\ ; XXXIII, 3 ; XXXIV, 3

LVII, 1. Chenar de flori. Bogata ornamentatie. Ins-criptia: Supt milostivire Ta salpa* in, Nei sea toarc de Dum-nezeu ; din printejdii ne izbävepe pre noi 4).

Marcu ti incepe Evanghelia cu activitatea lui loan inaintemer-gátorul, tare, ca un leu, striga in pustie: gatiti calea Domnului !

Bucurd-te, ceea ce ai Inchipuit, in baia cea cu trei ferestre, tamosfantului botes In numele prea sfintei Treimi!

s Mai marele ingerilor este Mihail Arhanghelul; dar se prosIti-veste impreuná cu drinsul mai luminat tainuitorul Darului i vesti-toral Fecioarei (Irmosul pesnei VIII).

Prescurtare a bogorodicinei Troparelor Vecerniei din Postul Mare.

PLANA IX

SFA.NTUL MUCENIC HARALAMPIE. Gravura deTe<odosie>,185.1. Lemn de par. Conceptie bizantinä'. Teh-nica putin. sigura. Sfantul apare monumental in spatiu.Gravura realizatä dupa canon: Haralampie este zdrobitoral dracilor i izbävitor de molima ciumei (inlantuitorulciumei). Mai Baraca decat gravura aceluiasi Teodosic,sapati la Neamtul in 1852 (Pl. LX).

PLANA X

SFANTUL IOAN GURA-DE-AUR. Gravurä de Da-mian Ieromo<nah>, 1859, Noemv<rie> 10. Lemn de par.Icoanä bizantina. Buna impartire a suprafetelor. Preo-cupare strict decorativa. Tratata mai mult ca ornament.Pe ruloul desasurat, inscriptia: Cela ce ai däruit noaäaceste rugiiciuni ob.,stesti. (Din Liturghia Santului). A fostsapata pentru Liturghiile de la Neamtul, din 1860.

PLANO. XI

SEANTUL GRIGORIE, AL DOILEA CUVANTA.TORDE DUMNEZEU. (Grigorie Dialogul, Grigorie Papa, Gri-gorie cel Mare). Gravura de Damian ierom<onah>, 1860,Marctie> 26. Lemn de pár. Aceeasi conceptie. Aceeasitehnica. Frumoasa stilizare a arborilor i florilor. In carteadeschisä, cetim: D<oa>mne D<u>ntnezei ul nostru priimesteaciastä rugaciune ca osärdie dela robii tal). A impodobitaceleasi Liturghii (Neamtul, 1860).

PLANA XII

DEISIS 2). Mantuitorul pe tron, in vestminte arhie-re§ti, avAnd in dreapta pe Nascatoarea de Dumnezeuin stanga pe Inaintemergatorul i botezatorul Domnului:Ioan. Maica Domnului i loan in atitudine de umilitärugaciune, pentru lume 8). Icoana aceasta rasäriteana apatruns repede in apus. Uneori o intalnim in varianteinteresante 4). In gravura noastra avem, in celelalte pla-nuri: Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil; Sfintii marimucenici Gheorghie i Dumitrie; sus: Dumnezeu-Tatal;In mijloc: Duhul Sant. Icoana bizantina in conceptie.Tratata foarte liber din punct de vedere anatomic sitehnic. Surprinde prin indrazneala liniilor. Pare a fisapata in vremi foarte apropiate de noi. Admirabil izvorde inspiratie tehnica.

Din Ruglíciunea cererii ca osdrdie.Aila14-Cco; = cerere stäruitoare, rugrimite aprinsä, rugriciune.6 C'est le sujet de la Déisis ( Prière) si répandu dans l'art byzantin

et qui exprime d'une manière frappante la doctrine de l'intercession(L. Bréhier, L'art Chrétien. Son développement iconographique.Dès origines d nos jours. Paris, 1928, p. 147).

in biserica San Marco din Venetia, Sfántul loan din o Deisis(in mozaic) este inlocuit cu Sfántul Marcu. in Deisis din bisericaSfántul Nicolae din Curtea de Arges, inaintemergdtorul este inlocuitcu Sfintul Nicolae.

in unele icoane Näsciitoarea este in stanga i inaintemergátorulIn dreapta Mfintuitorului; in miele, Näscritoarea tine un rulou desffi-surat ; in altele, ea poartá comalia impfiräteascil; in unele intálnim

Arhangheli; in altele nu. Asupra variantelor románesti ale acesteiicoane o care formeazá un episod esential al Judecátii celei de peurnart », vezi: I. D. t e f à nese u, L'Évolution de la peinture reli-gieuse en Bucovine et en Moldavie, depuis les origines jusqu'au XIX-esiècle, nouvelles recherches, texte. Paris, Geuthner, 1929, pp. 124-128.

24 GRAVURA IN LEMN LA PdANASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

PLAN1A. XIII

SFA.NTA IMPARTA5ANIE. Gravura in lemn de par.Nesemnata. Anul 17<>0. (Cifra zecilor s'a rupt. Poate fi:0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9). Inscriptia slavona de pe slava:mAgui A1010 fliVOTh H flÏi M010 K(16116 KG MH* f1(MIKKIKAiT1121'31. K'HÉAVK (Cela ce meimincet trupul meu si bea seingelemeu, Entru mine petrece i eu Entru el).

Forme anatomice realiste. Desen i executie de rarafinete. Foarte frumos chipul Mantuitorului.

A impodobit Randuiala Sfintei Impärt;asanii din Cia-soslov-ul de Neamtul, din 1833, 1835, 1874 si din Dum-nezeegile Liturghii, Neamtul, 1860. (A fost adusfi laNeamtul din alte locuri.)

PLANA XIVSTARETUL PAISIE. Gravura in lemn de par. Ne-

semnatä. Anul. 1817. Inscriptia Cuv<i>os<ul> Peir<intele>nostr< u> Paisie Star<e>t<ul> S< fintelor> M< onastiri> N< eam-Tul> i S<ecul>. Trasäturi aspre. Multa' variatie de tonuri.Elementele componente bine studiate. Foarte decorativ.Trasatura lui Simeon Ierei nu este; iarä Teodosie nu seivise Incá. i nici nu e lucru de incepator. A impodobitcartea lui Grigorie Ierodiaconul: Povestire din parte avietii Prea Cuviosului Petrintelui nostru Paisie, in Adu-nare a cuvintelor celor pentru ascultare Neamtul, 1817.Titlul acestei carti fiind incadrat de o gravura cu compar-timente semnata de Ghervasie monahul, credem ea nu gre-sim atribuind lui Ghervasie acest portret. (Anul e sapatexact ca in gravura Ïná4árii Domnului, din 1817, deMo<nah> Gherv< asie>.

PLANA XVSTARETUL PAISIE. Gravura de Teodosie, 1836.

Lemn de par. Copie libera dupa cea din 1817. Mai slabadecat originalul. Cu unele amanunte anatomice ale fetei.A impodobit tiparitura: Viiata Prea Cuviosului Pei rin-telui nostru Staretul Paisie, Neamtul, 1836 1).

PLAN. A. XVI

SFINTII NO1 CUVIOSI MUCENICI: IGNATIE,EVTIMIE i AKAKIE. Gravura de Teodosie Monah, 1850.

tineri, fara barba, au marea shimei Conceptiemonumentala. Linii severe. Una din cele mai de pe urmagravuri ale lui Teodosie.

PLANA. XVII

MANTUITORUL. Gravura in lemn de par, deProtoierei Mihail i Policarp 2). A impodobit cea dintaicarte tiparita in manastirea Neamtul: Randuiala cum set ca-vine a ctinta cei doisprezeace psalmi deosebi (Neamtul, 1808).

STEMA. Gravura in lemn de par. Este stemaimparäteasca ruseasca, cu stemele tarilor romanesti lapicioare. A impodobit Vietile Sfintilor din luna lui Sep-temvrie, editate de Neamtul, dar date in tipar la Iasi.Desi nesemnata, este opera lui Mihail StrilbitkiI, Proto-iereul, care pentru Vietile Sfintilor din luna lui Martie(Neamtul, 1813) sapa Stema Moldovei (79 x 123) invremea Domnitorului Scarlat Alexandru Calimah.

Cartea aceasta fiind scrisä pentru a curma *neunirea istornicilors,s'a sirntit nevoia si de chip non. L-a säpat Teodosie.

Policarp era fiul lui Strilbitkii. In poarta Octoihului mic tipAritla Iasi, in 1786, cetim: S'au tipitrit de Popa Mihail StrilbetkiiIconom din Mitropoliia Tau1ui i de fiul säu Policarp s.

PLANA XVIIISCARA. Gravura de Teodosie Illonah, 1832. Lemn

de par. Mai saraca decat a lui Simeon (v. Pl. III). LaCuv<iosul> loan Scetrariul ruloul cu acelasi indemn: Sui-ti-vez ! Elemente in plus: Maica Domnului in rugul celnears in foc; Moisi1) care-si dezleaga incaltamintea sprea se apropia de locul sfant (v. Exod. III-6). A impodobitPsaltirea de Neamtul din 1843, 1844 si 1859; Triodion,Neamtul, 1847; Apostolul, Neamtul, 1851.

SFA.NTUL IOAN EVANGHELISTUL. (Iwutua).Gravura in lemn de par. Nesemnata. Farä data'. Icoanabine compusa in cununa de frunze. Chipul frumos, intorspentru inspiratie. Haina, putin studiata.

PLANA XIXVINDECAREA ORBULUI DIN NATERE. Gra-

vura in lemn de par, de Mo<nah> Gherv< asie>, 1833. Bunaldistributie a elementelor. Perspectiva. In primul plan,Iisus unge, cu tina', ochii orbului. In al doilea plan,orbul spalandu-si ochii in apa Siloamului. Multa miscare.Trasaturi aspre. Figurile putin studiate. A fost sapatapentru Evanghelia tipärita la Neamtul, in anul 1834.A mai impodobit Psaltirea (Neamtul, 1843); Penticosta-rion-ul (Neamtul, 1843) si Apostolul (Neamtul, 1851).

POGOR1REA DE PE CRUCE. Gravura in lemnde par. Nesemnata. In spirit rasiiritean. Naiva. Sumará.Alcatuita dupa cantarea: « Cand te-au pogorit de prelemn, mort, cel din Arimateia pre Tine viata tuturor *.(In Vinerea Patimilor, seara, la Stihovna). A impodobitTriodion-ul de Neamtul (1847). Poate fi atribuita, l'arateama, lui Ghervasie.

PLANA XXIISUS I SAMARINEANCA. Gravura de Teo-

dosie monah, 1833. Lemn de par. Peisaj cu multa' pers-pectiva. In primul plan, Mantuitorul cere apa : apelset beu ! Samarineanca ((tewrThil) 2), in nedumerire sisfiiala. In fund, cetatea Samariei. De dupa deal aparUcenicii. Frumosi cei doi copaci din dreapta. Gravura afost sama pentru Evanghelia din 1834. A mai impodobitPsaltirea (Neamtul, 1843), Penticostarion-ul (Neamtul,1848) si Apostolul (Neamtul, 1851).

IISUS I NICODIM. Gravurä in lemn de buxus.Nesemnata. Nicodim, din tagma fariseilor, vine la Iisusnoaptea, de frica Iudeilor. Gravorul a vrut s'a redea nedu-merirea lui Nicodim la cuvintele Mantuitorului: De nuse va naste cineva de sus, nu va putea vedea impärätialui Dumnezeu » (loan, III-3). A fost sapata pentruEvanghelia din 1821 (Neamtul).

Gravorul cunostea vieata Sfäntului loan Scarariul, de aleciiruia isprävi duhovnicesti minun'andu-se toti cei impreunit cu dánsul

ca pre un alt oarecare Moisi, de curiind ariitat, cu sila la povdtuireafratilor 1-au ränduit s (v. Nieta tn scurt a Avvci lui Ioann Igume-nului sfiintului munte al Sinaiului, scrisä de Daniil MonahulRait heanu 1, in Scara, Neamtul, 1814).

(Dwrridi este numele Samarinencii. La Sinaxarul slujbei dinPenticostar (Dumineca Samarinencii) cetim: *Aceasta iaste Samari-neanca pre carea o au numit Hristos, mai pre urma, Fotinl s. (DupfiPenticostarion, Rámnic, 1743). Iarà la Sinaxarul slujbei din 26 Fe-vruarie, aliad se face pomenire i pentra s Sfdrita Mucenild Fotini,Samarineanca ca carea au vorbit Hristos la pul s, cetim cE Hristos ara-tändu-se lui Victor (stratilatul) fiul Samarinencii, in vremea lui Neron,i-a zis lui: s Acum Fotinbs Iji va fi numele tdu, cdci multi lumincindu-sedela tine, vor veni atril mine s. IarA mucenita rnarturiseste: Eu m'amchemat Fotinì de Hristos si Dumneseul meu s. Fotini, irnpreunii cu cincisurori (Anatoli, Fotiä, Fotis, Paraschevi i Kiriaki) si cu cei doi fii(Victor si Iosi) au primit cununa muceniciei in vremea lui Neron.(v. Mineiul, luna lui Fevruarie in 26 de zile).

DESCRIEREA PLANSELOR 25

www.dacoromanica.ro

PLANp. XXISFANTA PROSCOMIDIE. Gravura in lemn de

par, de Damian Ierom<onah>, 1859, Octo<mvrie> 20. Desennaiv. Preocupare strict decorativa. Lucrata pentru Litur-ghierul de Neamtul, din 1860, in care a apärut cu supra-scrierea: Inchipuirea Sfeintalui Disc.

SFANTA TREIME. Gravura de Teodosie Monah,1835. Lemn de par. Troita, in chipul celor trei tineri °s'A-tati la stejarul Mamvre, de Avraam cel iubitor de streinisi de Sara. Stejarul, la fel cu cei doi din gravura nr. 1,Pl. XX. Impartirea suprafetelor bine studiata. Taiat cumulta grija. Linii foarte curate. Sapatä pentru Octoih-uldin 1836 (Neamtul).

PLANA XXIIPOGORIREA DUHULUI SFANT. Gravurä. de

Teodosie Monah, 1833. Lemn de par. Maica Domnului inmijlocul Sfintilor. Duhul se pogoara in chip de limbi defoc. A fost sapatä pentru Evanghelia din 1834 (Neamtul).A impodobit Evangheliile §i Apostolul de Neamtul.

INTOARCEREA FIULUI STRICAT. Gravura inlemn de buxus. Nesemnata. Tata i§i imbrätiseazä fiulsosit descult, gol si impovarat de rusine. Slugile cu hainade sarbatoare i inelul. Se vede si o vitelul cel gras » ce vafi junghiat pentru ospät.

PLANA XXIIIINTAIUL SOBOR ECUMENIC. Gravura de Teo-

dosie Monalt, anal 1841. Lemn de par. In primul plan,in mijloc, pe tron, stä Imparatul (Constantin ce! Mare 1).La picioarele lui, biruit, ereticul Arie, tägaduitorul dum-nezeirii Fiului. In dreapta i in sttinga imparatului, pa-triarlii i episcopi. Cei din stanga lui ;in un rulou pe carecetim, scris in lung, spre a se putea intelege bine: Credintru unul Dumnezeu 2). In al doilea plan, trei grupe: incentru, ostasi; in dreapta i in stanga, sfinti Pärinti. Doi

sunt arätati pe nume: Sfiintul Nicolae (Arhie-piscopul din Mira Liehiei) i Sfiintul Spiridon (al Trimi-tundei, din Cipru). Sfantul Spiridon e infatisat faandcunoscuta minune spre a ruina pe un filosof, partizan alliti Arie 3). In laturea stfingii a gravurii sunt grupa-tipreoti i diaconi 4).

Gravura a fost sapata pentru a impodobi Pidalion-u!(Neamtul, 1844). In Pidalion ea a aparut cu urmatoareainscriptie, culeasa (in locul lasat liber sus): o Sfnt: siintâlul Icumenic Sinod cel adunat in Nicheia in vremeaMarelui Inparat Constantin asupra lui Arie. Pärinti 318 *.Caracter rasiiritean. Copie libera dupä icoanele din bise-rici i dupa gravuri mai vechi. Lucrata cu multa grija.A impodobit i Apostolul de Neamtul, din 1851.

VAI VOUA. ! Gravura nesemnatä. Lemn de buxus.A impodobit pericopele Evangheliei de Neamtul, din 1821si 1834, care vorbesc despre incercarile legiuitorilorfariseilor de a prinde pe Iisus in cuvânt. Pe cealalta parte:Zis-a Domnul (Pl. XXV, 2).

Se stie ca imparatul Constantin a deschis doar Sinodul si aplecat. Sinodul a fost prezidat foarte probabil - pe rimd de:Eustaiie al Antiohiei, Eusebie al Cezareei, Alexandru al Alexandriei.(Dupà relatii mai truzii si de Osie episcopul Cordovei).

La acest Sinod s'a formulat Simbolul Credintei pina la art.:fntru Duhul Sfeint

Sfinatul Spiridon, marele fileator de minuni, strimgand in nafta'o cArAmid6, aceasta s'a desfacut in foc, apd i lut : analogia treimeiin uniune.

Ad i s'a distins, in discutiunile premergatoare deschiderii solemnea Sinodului,Idiaconu4Athanasie din Alexandria (Sfantul Athanasiecel Mare de mai tárziu).

PLANA. XXIV

AL DOILEA SOBOR ECUMENIC. Gravurä deTeodosie Monah, anul 1841. Lemn de par. O intanim inPidalion de douä ori: in fruntea canoanelor Sinodului II

Sinodului V Ecumenic. 1. La Sinodul II Ecumenic poarta,In locul lasat liber sus, inscriptia: o Sfnt: i Icumeniculal doilea Sinod cel adunat in Constantinopol de inpäratulTeodosie ce! Mare 1), asupra lui Machidonie. Pärinti 150 ».2. La Sinodul V Ecumenic poarta inscriptia: Sfnt:/cumenicul al cincilea sinod adunat in Constantinopol, intimpul Inpar<atului> Iustinian I, in anul dela Hs. 553.Parinti 165 ».

AMIN ZIC VOUA ! Gravura in lemn de buxus.Nesemnata. O intalnim in fruntea pericopelor evanghe-lice cari, obicinuit, contin vorbirea in pilde a Mântuito-rului. S'a tipärit in Evanghelia de Neamtul, din 1821 siIn cele urmatoare acesteia. Pe cealaltä parte: Sfat auOcia fariseii. (Pl. XXVII, 2).

PLANA XXVAL TREILEA SOBOR ECUMENIC. Gravura de

Teodosie Monah, anul 1841. Lemn de buxus. Inscriptia:Sf. a toatil lumea al treilea Sobor, cel adunat la Efes, deinpiiratul Teodosie cel mic, inprotiva lui Nestorie. Peirinti200. La anii dela Hr. 431. Este singura inscriptie de acestfel säpata in lemn; nu culeasä. In gravura se vede Teo-dosie (I, cel t'Orlar) prezidand Sinodul 2). Desenul estetaiat cu grija i cu multa' siguranta.

ZIS-A DOMNUL. Gravura nesemnatä. l'Ara data.Lemn de buxus. A impodobit pericopele Evangheliei deNeamtul, din 1821 si urmatoarele, in care Iisus vorbesteUcenicilor, sau celor ce vin la dânsul sa-1 intrebe.

Pe partea cealalta: Vai vouà ! (Pl. XXIII, 2).

PLANA XXVIAL PATRULEA SOBOR ECUMENIC. Gravura

de Teodosie Monah, 1844. Lenin de par. O intAlnim inPidalion de dona ori: 1. In fruntea canoanelor SinoduluiIV, purtând inscriptia: Sfnt : i /cumen<icul> al patruleaSinod, cel adunat in Ha/k<idon> In timpul inpeiratilorMarchian i Pulheria, la anul dela Hs. 451. Peirinli 630;2. In fruntea canoanelor Sinodului VI, cu inscriptia:Sfnt: si Icumenicul al saselea Sinod adunat in Constanti-nopol En timpul tnp<ä>r<atului> Constantin beirbosul, inanal dela Hs. 680. Parinti 170. In gravurä vedem si peimparatul Constantin o barbosul » (Pogonatul) din vremeaSinodului VI si pe Dioscur al Alexandriei, din vremeaSinodului IV 3). Dioscur este lipsit de slava sfintilor.

RUGA.CIUNEA DIN GRADINA GHETSIMANI.Lemn de buxus. Nesemnatä. Gravorul recia momentuldin Luca (XXII, 42-43): o Pärinte, de voesti, trecidela mine acest pahar; dar nu dupä voia mea, ci dupavoia ta. Iar un inger din cer s'a arätat lui intareaMai la vale, o ca la o arunaturà de piaträ )>, Uceniciidormind In fund, cetatea.

imptiratul Teodosie I (cel Mare) a convocat Sinodul, dar nu1-a prezidat. A prezidat Meletie arhiepiscopul Antiohiei. MurindMeletie, presedintia a luat-o Grigorie (de Nazianz) arhiepiscopulConstantinopolului. Retrileindu-se Grigorie din scaunul arhipiistoresc,presedintia a mat-o Nectarie, noul ales in scaunul lui Grigorie. Ingravura din indreptarea Legii cetim i numele papei Damas (Damasus).Dar Papa Damasus n'a luat parte la Sinod. La acest sinod au parti-cipat numai episcopi din imperiul roman de risiirit.

imparatul Teodosie n'a prezidat Sinodul III. Ad i el a fostreprezentat prin comitele Candidian. Sinodul a fost prezidat de Chirilal Alexandriei; apoi, in vremea turbueirii, de kan al Antiohieidup'l aceea de loan al Ierusalimului.

3) Sinodul IV Ecumenic a osilndit erezia monofizità si a depuspe Dioscur.

26 GRAVURA /N LEMN LA MXNASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

PLANA. XXVII

AL SASELEA SOBOR ECUMENIC. Gravura deGhervasie mon,<ah>, leat 1844. Lenin de par. Marginea desus a plangetei s'a rupt. Imparatul (Constantin Pogonatul)care a convocat Sinodul la Constantinopol, in anul 680,este, inteadevär, barbos. Si prin desen, i prin taieturg,se deosebegte de o soboarele » lui Teodosie. Mai stufoasa,mai asprä; cu disproportii vädite. Dar cu mai multamigcare. Anul (1844) ne aran' ca ea fusese taiata pentruPidalion. (1844). Dar, fie din pricinfi ca n'a fost sargitala vreme, fie pentru alta pricina (poate, peiatru anu face notä discordanta) locul ei in fruntea canoa-nelor Sinodului VI, din Pidalion, 1-a luat gravura luiTeodosie.

SFAT AU FACUT FARISEII...lemn de buxus. Ne infatigeaza pe fariseiipe Iisus. Pe cealalta parte: Amin zicXXIV, 2).

PLANA XXVIII

AL SAPTELEA SOBOR ECUMENIC. Gravura deTeodosie Monah, 1844, S. M<onastire> N<eamtul>. Leninde par. Mata dupa cea din Indreptarea Legii. Pe tron,Constantin 1) (VI) gi Irina (muma lui). In dreapta tro-nului, episcopi romani; in stanga, rasäriteni. In grupulacestora, un reprezentant al monahilor 2). Hulitorii icoa-nelor parasesc adunarea, admonestap de shimonah gi deun arhiepiscop. In Pidalion gravura poarta inscrippa:Sfnt: i Icumenicul al gaptelea Sinod in Nichea, a dona()ara adunat, in timpul inpar<aplor> Constantin gi Irina 8),In anii dela Hs. 787. Pärinti 367 ».

CEL VRAJMAS SAMANA. NEGHINA. Gravutipentru ilustrarea locului din Evanghelie: Asemenea esteimparatia cerurilor omului care a samanat sämanta burlaIn tarina sa ; dar pe cand oamenii dormeau, a venit vraj-magul lui gi a samanat neghina printre gi s'a dus(Matei, XIII, 24). Nesemnata. Lenin de buxus.

Pe partea cealalta: Un om Engenunche En fatalui Iisus.

Gravura incari ispitescvouci ! (Pl.

Este adeviirat &A Irina si Constantin au fost la ultima sedintaa Sinodului.

La acest Sinod au fost admii, pentru prima datâ, cfilugarii;cu vot consultativ.

Prezentând gravura care a aptirut in fruntea canoanelor Sino-dului VII Ecumenic, din indreptarea Legii, d-1 Dan Smânt fi-n ese u serie: o Ultima gravurä in acest gen i cea mai originalä,reprezintà Soborul al saselea dela Niceia la anul 754, sub impâratulConstantin Copronymul si al impärätesei Irina, ambil stándpe tron i Iinând o mare cruce bizantinâ. In dreapta i in stángadouä mari grupe de preo/i, trimiii Papei i Patriarhul. Soborul aavut ca scop sä pedepseascä pe iconoclasti, sau cum spune textulgravurii # pe hulitorii de icoane o (v. D an Smânt ân es e u,O carte de legi din timpul lui Matei Basarab, indreptarea Legii (1652),In Arta' f i Tehnicci Grafica', caietul 8, IunieSepternvrie 1939, p. 67).Cumul de erori !

5 din inscriptie este 7, nu 6, cum a cetit d. Smitntânescu.Inscriptia aceea vorbeste de Sinodul 7 Ecumenic.

Constantin Copronim nu putea prezida un sinod care avea sfipedepseascil « pe hulitorii de icoane cum bine spune d. Smântil-nescu el, Copronimul, fiind foarte hulitor de icoane.

Constantin Copronimul nu putea fi fatil la Sinodul care aostindit pe hulitorii de icoane (787), fiindcii la aceasta vreme el eramort de 12 am (t 775).

Irina nu putea prezida Sinodul aliituri de Constantin Copronim ;Constantin Copronim (Constantin V) era tatal lui Leon IV (Chazarul)so/u1 Irinei. Irina era nora lui Copronim. Constantin din gravuri estefiul Irinei: Constantin VI (Porfirogenetul).

PLANA XXIX

SOBORUL CINSTITORILOR DE ICOAINE, dinvremea impäratului (minor) Mihail III gi a imparateseiTeodora (muma lui) tinut la Constantinopol, in anul 842 1).Gravurä de Teo<dosie> M<onah>, 1832. Lemn de par.Teodora i Parintii din primul plan tin in mani icoane;unul, mahrama cu chipul Mantuitorului; altul, Evanglielia.Gravura nu se deoscbegte de celelalte lucrari ale lui Teo-dosie gravuri din anii: 1841-1844 infatigand Soboa-role Ecumenice. A impodobit Evanghelia din 1834 (Neam-tul). O intalnim apoi in fruntea slujbei Durninecii Orto-doxiei, din Triodion-ul dela 1847 (IN eamtul) i in Apostol(Neamtul, 1851).

LUCRATORII VIEI 2). Gravurá in lemn de buxus.Nesemnata. Sapata pentru ilustrarea pildei din IVIatei,XXI, 33-41. In primul plan, lucratorii viei ucid pe unuldin servitorii trimigi de stapanul viei. In al doilea plan,alt servitor este batut de lucratori. In planul al treilea,lucra-rol-a sparg capul, cu pietre, cclui de al troika ser-vitor. In fund, foigorul de traza. In stanga foigorului,teascul i zäcatoarea. In dreapta, viia. Gravura a fostsapata pentru Evanghelia de Neamtul, din 1821. A im-podobit i alte tiparituri nemtene, dupa 1821. Pe parteacealalta: Samarineanul milostiv. (Pl. XLI, 1).

PLANA XXX

INVIEREA LIJI LAZAR. (Roctio<lci>iffe 114sapiK0).Gravura de Ioanichde> Bc. (Bacov). Anul 1700. Lemnde par. Conceppe bizantina bine definita. In stanga,Mantuitorul Cu Ucenicii (unsprezece) ; in grupa cea-lalta, rudeniile i prietenii, in mare mirare. Lazar (cuslava sfintilor) este precum sta scris « cu picioarele

Cu milinile legate in fagii de panza » (loan, XI, 44).Surorile lui Lazar Marta gi Maria ingenunchiate, inatitudine de mare gratie. In fund, cetatea: Ierusalimulera la departare de 3 km. de Betania lui Lazar.cu stancile foarte frumoase dupa canon. Taieturasigura. Linie curata. Opera unuia din cei mai marigravori in lemn din cap au trait pe pamantul roma-nesc, intre anii 1508-1860. A impodobit Triodion-ultipärit la Buzan, in anul 1700. 0 pastreaza manas-tirea Neamtul.

PECETE. Inscrippa: De mila Domnului este plinparritintu/. Papa Grigorie. In Pidalion (Neamtul, 1844), latalcuirea canonului 11 al sinodului IV Ecumenic (canoiaul*vorbegte despre epistolele ce se pot da saracilor merituogispre a cäpata, astfel, ajutoare dela cei bogati), la nota 1,serie: S'au intamplat s'A aflu, la un loc, ea' epis-tolioarele date la saraci au fost in äst feliu de forma

Cu acest feliu de cuvinte serse )>. (Si se da peceteaaceasta).

Dupâ prigoanele din vremea lui Leon Armeanul (813 820),Patriarhul Constantinopolului Metodie (MArturisitorul) aseza cucinste, in cea dintâi Duminicii a Postului Mare, sfintele icoane inBiserici, siirbâtorind noua biruin/fi asupra iconornahilor. De atunci,Biserica numeste batida Duminicii a Postului Mare, Duminica Orto-doxiei.

In albumul d-lui Adrian Maniu gravura aceasta e j rezentatftsub titlul: MASSACRv (?). In descrierea ei cetim: e Notez lea détailsde la fortification, des fascines, une fontaine s (pag. 10).

DESCRIEREA PLANSELOR 27

www.dacoromanica.ro

PLANp, XXXI

CHENAR, cu compartimente, pentru incadrat ceva.De Gherv<asie> Mo<nah>. Lemn de pAr. Sus, in frunte,Troita, avtind in dreapta pe Maica Domnului, iar instänga pe Sifintul loan Botezatorul. Jos, Sfintii: Petru,luda, Iacov gi Pavel. Pe laturi, Sfinii Evangheligti cusimbolurile respective. Mult realism. TrAsiiturà sigurà.Una din cele dintäi gravuri ale lui Ghervasie. A impodobitNoul Testament de Neamtul (1818). S'a tipOrit pe foaiade titlu (y) aviind in mijloc (in spatiul alb) icoana (deta-gata) a Inálçärii Domnutui.

NA§TEREA DONINULUI. Gravurä in lemn dep'är. Nesemnatà. Este tot a lui Ghervasie. i tot din aceavreme: gi ea a impodobit Noul Testament dela 1818.(O mai aflärn tipAritä in Proloage (tom. II, Neamtul, 1854) gigi in Mineiu (Neamtul, 1845). Dupà icoanele din biserici.PuternicA notä de primitivitate. (Nasterea care a impo-dobit 4 steaua copilariei noastre).

PLANA XXXII

CUNUNA ANULUI. Gravurà in lemn de p'är.Nesemnata. Fiirà data'. Cununa celor 12 luni, incepändCu Septemvrie (sus in mijloc) are semnele zodiilor 1).Inlauntrul cununii, in dreptul lunilor fiecärui anotimp,semnele belgugului: toamna, fructe ; iarna, lemne; pri-miivara. flori ; vara, cereale. Sus, Dumnezeu-Tatal, cerul,soarele, luna gi stelele. Pe bolta cerului inscriptia:eCT6 Aillk Il TKO/a iCT6 H6q1k (A ta este ziva gi a ta estenoaptea). Imprejurul cununii lunilor, incepänd din stänga:

COKOHHillt ECIÓ 3410 H C<A>ltHH,I, TKI COTROOHA% iCiiHIMAH ; MOTKS KICHS mi CO3AdAls. ÉCil A

(Tu ai sAvilrgit toatii zarca i soarele, tu ai fäcut toatemarginile pAmantului ; vara gi primävara tu le-ai zidit.Psalm 73). A impodobit Mineiul de Neamtul (Septem-vrie, 1807); Evanghelia (Neaurtul, 1821; Apostolul (Neam-tul, 1851); Prolog-ul de Neamtul (tom. I, Septemvrie-Noemvrie 1854) ; Dumnezeestile Liturghii (Neamtul, 1860);Ceasoslov-ul (Ncamtul, 1856 gi 1874).

CUMPANA.

TAPUL.BERBECUL.TAURUL.

O. SCORPIONUL.7. FECIOARA.

PLANILli. XXXIII

SFANTUL EVANGHELIST MATEI. Gravura inlemn de buxus. Nesemnatrt. Interior cu perspectivg.

Multa migcare.Labele picioarelor Sfäntului, enorme.

SFANTUL EVANGHELIST MARCU. Inscriptian'o mai are pe slavá. Multa' grijä pentru cutele vestmän-tului. Aceeagi mana'.

SFA.NTUL EVANGHELIST LUCA. Acelagi gravor.Fondul punctat, asemenea celui intalnit in gravura dinplanga IV (Sfäntul Evanghelist Matei).

Cumpiina (Septemvrie); Scorpionul (Octomvrie); Siigetdtorul(Noemvrie); Tapul (Decemvrie); Veirsiitorul (Ianuarie); Peftii (Fe-vruarie); Berbecele (Martie); Tauru/ (Aprilie); Gemenii (Mai); Racul(Iunie); Leal (Iulie); Fecioara (August).

SFANTUL EVANGHELIST LOAN. Fiind cea dinurma, e semnatl: P<opa> Simeon. Toate patru sunt alelui Simeon. Aceeagi tehnieä. Inscriptia: CTIgH EvrnicT,la fel. Tuti patru Evangheligtii au labele picioarelor enorme.Razele soarelui i norii, asemenea celor din gravura delaplanga IV. Toate patru gravurile au fost sfipate pentruNoul Testament tiparit la Neamtul, in 1818. (Gravura 4s'a tipärit i in Psaltirile de Neamtul, dela 1843, 1844gi 1859; gi in Ciasoslov, Neamtul, 1874).

PLANA XXXIVSFA.NTUL EVANGHELIST MATEI. Gravurä ne-

semnatA. In lemn de buxus. Pe cealaltä parte este säpatSfetntul Evanghelist Luca (fig. 3). Gravura se aseamanäcu cea din planga XXXIII (fig. 1). Aceeagi conceptie.Aceeagi tehnicä. Aceleagi labe ale picioarelor. Aceeagiinscriptie. Iniia1a, dupà inceputul pericopei evanghelice:In vremea aceea. , .

SFANTUL EVANGHELIST MARCU. Acelagi ma-terial. Aceeagi tehnicä. Pe cealaltä' parte este sApat Matei(fig. 4). Initiala Z, dupä inceputul: Zis-a Domnul...

SFA.NTUL EVANGHELIST LUCA. Aceeagi mänä.Fondul punctat asemenea celui din fig. 3, pl. XXXIII.

SFANTUL EVANGHELIST MATEI. Toate patrugravurile sunt ale lui Simeon. Au impodobit Ev-ngheli.zde Neamtul, din 1821.

PLANA. XXXVSFANTUL APOSTOL PETRU. Gravura in lemn

de buxus. De Gherv<asie> mo<nah>. Färä datà. Linii aspre.Multä. robustete. Tehnica cutelor vestmäntului, caracte-ristia. A impodobit Noul Testament de Neamtul (1818)

Ciasoslov-ul (Neamtul, 1874). A fost sä'patä intre: 1817(anul inceputului activitätii de gravor a lui Ghervasie),gi 1818.

SFA.NTUL APOSTOL IUDA. Acelagi lemn. Aceeagitehnicä. Curioasà trecere a liniilor in umbr'ä: stilizare in

dinti de fierastrAu Semnat Ghervasi<e> mon<ah>. Aimpodobit Noul Testament (1818).

SFANTUL APOSTOL PAVEL. GravurA de Gher-vasi<e> mo<nah>. Acelagi lemn. Pavel are sabie. La picioare,lanturile: nelipsitele lui lanturi. Vestmäntul lucrat cumultä grip. A impodobit Noul Testament (1818) i Cia-soslov-ul (Neamtul, 1874).

SFA.NTUL APOSTOL IACOV 1). Acelagi lemn.Gravura de Gherv<asie> mo<nah>. Semnätura ca la gra-vurile 1 gi 2: in adâncime. Sfäntul tine in dreapta carjelarhiereascä 2). Gravura a impodobit acelagi Nou Testa-ment de Neam-tul. In aceastä tipariturä toate patru gra-vurile au fost incadrate in chenare de flori.

Iacov fratele Domnului ''); nu Iacov cel Mare, cum 11 aflänt pre-zentat in albumul d-lui A drian Maniu (v. La gravure sur boisen Roumanie, p. 9). Iacov ce! Mare e, fiul lui Zevedeu i frateleSifintului loan Evanghelistul (Mat. XVII-1; Marcu,Luca, VI-14; Fapte, I-13) a primit mucenicia in zilele lui IrodAgripa (Fapte, XII, 1-2). El nu este autorul epistolei sobornice§ti,pentru al cfirei text a fost sfipatä gravura aceasta.

2) Santul Jacos' fratele Domnului a fost cel dintki episcop alIerusalimului. A pfistorit Biserica din Ierusalim vreme de 30 de ani.

Asupra chestiunii clack Iacov fratele Domnului este una i aceealipersoank cu Iacov cel Mic (6 uucp6g, Marc., XV-40), fiul lui Alfeu(Mat., X-3); Marc., 111-18; Luc., VI-15; Fapte, I-13) pkrerile

Jacobus qui appellatur frater Domini... unam tantum seripsit epistolans quae deseptem catholicis set s (v. JERONIM, Be vir. ill. II, P. L., XXIII, 609; HRISOSTOM,De Paenit. hom. IX. P. G., XLIX, 343).

28GHAVURA IN LEMN LA MXASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

PLANA. XXXVI

ISPITIREA LUI IISUS. Gravurä de Mon<ah>Ghervas<ie>. Lenin de buxus. Iisus cu diavolul, pe vArfulmuntelui (Carantania). De aci se yac' toate imparatiilelumii i stralueirea lor 0. (Mat. IV, 8). Diavolul i le aratä

i le fagaduegte. Iisus Ii da' raspuns. Chipul diavoluluiexprima teama de neizbanda. Thetura aspra, stufoasa.Pe cealalta parte a lemnului: Pei storul cel bun (Pl.XXXVII, 11).

SCHIMBAREA LA FATii. Gravurä de Mo<nah>Ghe<rvasie>. Lenin de buxus. Iisus in muntele Tavorului,intre Moisi i Ilie. Fata lui Iisus, stralucitoare ca soa-rele». Un nor luminos Il invaluie. Ucenicii (Petru, Iacov

Ioan) inspaimantati, cad cu fata la pämânt. Multa mig-care. Pe cealalta parte a plangetei: Ucenicii smulg spice(Pl. XXXVII, 2).

SPRE EMMAUS. Gravura in lemn de buxus.Nesemnata. Iisus pe cale, intre Luca gi Cleopa, talcuin-du-le scripturile. Vestmintele gi fondul asemenea gravu-rilor din planga XXXV (1, 2 gi 3), semnate: Ghervasie.E a lui Ghervasie. Pe cealalta parte a plangetei: Alun-garea negureitorilor din Templu (Pl. XXXIX, 4).

PILAT Ii SPALA. MANILE. Gravura in lemade buxus. Nesemnata. Sus, Pilat igi spalä manile inainteanorodului, dupa judecarea lui Iisus. Are capul intors sprenorod (caruia tine sa-i declare ca e nevinovat de sangeledreptului acestuia). Iudeii, umar la umar: darzenie, unire.Jos, ostagii procuratorului iau cu ei pe Iisus. Tehnic-agravurii nu 'asá urmä de indoialä asupra gravorului:este Ghervasie. Pe cealaltä parte: Banul veiduvei (Pl.XXXIX, 3).

sunt impArtite. Romano-catolicii tuya/fi ca Iaeov fratele Domnului,cel dintâi episcop al Ierusalimului i autorul epistolei sobornicestieste una si aceeasi persoanii cu Iacov cel Mic, fiul lui Alfeu. (v.CHAINE, IOSEPH, L'Épitre de Saint Jacques, Paris, 1927, pp.XXVIXL si LXXXIIXXXLIII; cf. FILLION, L.-CL., La SainteBible, tome VIII, Paris, 1928, pp. 626-627).

Biserica ortodoxa a Räsäritului mfirturiseste cà Iacov frateleDomnului nu este din cei doisprezece. Ci este Iacov fiul lui Iosif Logod-nicul *); unul din cei saptezeci.

Biserica romano-catolieà serbeazit pe sfintul Apostol Iacov, ce!Mic, fiul lui Alfeu, fratele Domnului, episcopul Ierusalimului fi autorulepistolei sobornicefti, la 1 Mai. Biserica ortodoxa' serbeazil pe SfitntulIacov Apostolul, ce! 3/Lic, fiul lui Alfeu si fratele Sfinitului MateiEvanghelistul (Matei Vamesul) la 9 Octomvrie. Iarä pe Iacov frateleDomnului, fiul Sfdntului Iosif Logodnicul, episcopul Ierusalimului fiautorai epistotei sobornicani, la 23 Octomvrie. (v. CHAINE o. c., p.XXIX).

Toate gravurile cuprinse in plansele XXXVIXLVIII, cuexceptia a douii: Pl. XL, 1. (Adormirea Maicii Domnului) i Pl. XL, 2.( Soborul cinstitorilor de icoane) au impodobit Evanghelia de Neamtul,din 1821. Toate aceste gravuri (patruzeci i sase) sunt, ca i chenarele,frontispiciile i celelalte icoane (de märimea unei pagini, ori de m'a-rimea celor 46) opera lui Ghervasie monahul qi a lui Simeon ierei. Gra-vurile acestea au impodobit mai toate tipariturile de NeamtulEvangheliile in deosebi futre anii 1821-1874. Nu mai facem,deci, pentru fiecare in parte, mentiune de tipftritura pe care aimpodobit-o.

v. SF GRIGORIE DE NISSA, In Christi Ilesurredionem, orat. 11, P. G.XLVI, 648; SF. IOAN RRISOSTOM, In Mat. hom. V, 3, P. G., LVII. 38).

PLANA XXXVII

PA.STORUL CEL BUN 1). Gravura in lemn de buxus.Nesemnan. Iisus, pastorul cel bun, apara oile de lup, cusfanta cruce. In fund, o näimitul » care pleaca lasandu-siturma in primejdie. Pe cealalta parte a plangetei: Ispi-tirea lui Iisus, gravura de Ghervasie monah (Pl. XXXVI,1). i aceasta poate fi atribuita lui Ghervasie.

UCENICII SMULG SPICE. Gravura in lema debuxus. Nesemnata. Ucenicii, fliimanzind in zi de Siimbilta,smulg spice spre a-vi stampara foamea. Mantuitorul daFariseilor raspuns la interpelarea lor. Gravura prezintaasemanari Cu opere de ale lui Ghervasie. Pe cealaltaparte: Schimbarea la façä, de Ghervasie (Pl. XXX\ I, 2).

DUCEREA CRUCII. Gravura in lema de buxus.Nesemnan. In scena de sus, Iisus Hristos sub povaraCrucii. Mantuitorul este legat. In scena de jos, SimonKirineu duce crucea in locul Wantuitorului, care estebiciuit de ostag. Tehnica cutelor vestmantului Mantuito-rului i unele disproportii din aceasta gravura tradeazamana lui Ghervasie. Pe cealalta parte: Uciderea SfinfilorPrunci (4).

UCIDEREA SFINTILOR PRUNCI. Gravura inlema de buxus. Nesemnan. Trimiii lui Irod secerä holdapruncilor din tinutul Bethlehemului, precum apune can-tarea Bisericii Mana lui Ghervasie. Pe partea cealalta:Ducerea Crucii (3).

PLANA XXXVIIIBLESTEMAREA SMOCHINULUI NERODITOR.

Gravurä in lemn de buxus. Nesemnata. Norii, pomul,cetatea ce se vede in depärtare i vestmintele, ca in gravuradin (Pl. XXXVI, 1), semnan de Ghervasie monah. Estea lui Ghervasie. Pe cealaltä parte a lemnului: Sf. Arhan-ghel Gavriil.

PROPOVEDUIREA LUI IOAN. Gravura in lemnde buxus. Nesemnata. Inaintemergatorul este infatigatmustrand pe Fariseii gi pe Saducheii ce veniserä la dansul.Desea stufos. (Planeta cu o singurä fan' lucran).

INTAMPINAREA DOMNULUI. Gravurá in lemnde buxus. Nesemnata. Maica Domnului i Iosif aduc,dupä randuiala Legii, pruncul la Templu. Pruncul e luatin brate de dreptul Simeon. In colivie, douä turturele,sau doi pui de porumbei, adugi pentru jertfa. Pe cealaltaparte a plangetei: Ingerul se aratc1 lui Zaharia (Pl.XXXIX, 2).

MAICA DOMNULUI I ELISABETA. Gravura inlemn de buxus. Nesemnata. Maria, vestal de Arhangheldespre sarcina Elisabetei rudenia sa, se duce la clanga.Elisabeta (muma Inaintemergatorului) o intiimpina. Gra-vura aceasta, ea §i Intampinarea Domnului (3) gi Propo-veduirea lui loan (2) pot fi atrihuite, dei cu oarecareteama, lui Ghervasie. Pe cealaltä parte: Seirutarea lui luda(Pl. XLVI, 2).

1) Gravura aceasta, ca i Lucr6torii vid (Pl. XXIX, 2), Bleste-marea smochinului neroditor (Pl. XXX', III, 1), Banul véduvei (Pl.XXXIX, 3), Binecumintarea celor cinci pa' ini fi doi pefti (Pl. XL, 4),Samarineanul milostiv (Pl. XLI, 1), Muma f i lui lisus (Pl.XLIV, 4), si multe alte scene din Evanghelia ilustraté tiptirita laNeamtul, in 1821, au fost copiate, pe la mijlocul veac. XIX, dc ar-deleanul Picu Pdtri.j, in exemplarul Bibliei de Petersburg (1819),completat de el cu numeroase pagini, text si ilustratii, in acuarela.(Despre Picu Pittrut, v. ONIS1FOR GHIBU, Picu Piitrui din Salive,In Arta' fi Tehnia Graficii, caietul 11, Martie-Iunie 1940, pp. 18-40.)

3) Vezi Lumiwinda Praznicului, din 29 Decemvrie).

DESCRIEREA PLAN*ELOR29

www.dacoromanica.ro

PLANA XXXIX

L IISUS IN TEMPLU, LA VA RSTA DE 12 ANI.Gravura in lemn de buxus. Nesemnatä. Iisus futre cal.-turari. In fund, norodul. In dreapta, in primul plan,intrand, Maria si Iosif. Mana lui Ghervasie. Pe cealaltaparte: Muma si fraçii lui Iisus (Pl. XLIV, 4).

INGERUL SE ARATA LUI ZAHARIA. Gravurain lemn de buxus. Nesemnata. In ceasul tamalera, Gavriilse aratri preotului Zaharia, binevestindu-i nasterea luiIoan Inaintemergätorul. Zaharia e foarte mirat. In manaare cadelnita, ca cele din vremea noastra. Deasupra Chivo-tului, in locul Heruvimilor, gravorul a asezat o bisericacretina. Pe cealalta parte a lemnului: Intempinarea Dom-nului (Pl. XXXVIII, 3).

BANUL VADUVEL Gravura in lemn de buxus.Nesemnata. In Templu, vaduva saracrt depune, la loculdarurilor, doug parale )>. Mantuitorul o da' pilda Uceni-cilor: darul ei e cel mai insemnat, fiindca nu e din prisos;e intregul ei avut. Pe cealalta partea a lemnului: Pilat

spalci mande (Pl. XXXVI, 4).

ALUNGAREA NEGUTATORILOR DIN TEM-PLU. Gravura in lemn de buxus. Nesemnata. Iisus alunga,cu biciu de funie, pe negutätorii cari prefacusera Casa derugriciune in petera de talhari. In primul plan se va('pasan i (porumbei) i animale. In fund, templul. Scena sepetrece sub portic, in fata templului.

Pe cealalta parte a plansetei: Spre Emmaus (Pl.XXXVI, 3).

PLANA XL

ADORMIREA MAICII DOMNULUI. Gravurfi deTe<odosie>. Lemn de par. Maica Domnului, in ceasulAdormirii, inconjurata de apostoli si de sfinti, vestiti dearhanghel. (La cripataiu, 10 Apostoli; la picioare, 2;2 episcopi slujesc). Hristos, in cer, primeste sufletul N'As-catoarei de Dumnezeu. Gravura e realizata dupa Lumi-nanda praznicului Adormirii Maicii Domnului 1).

SOBORUL CINSTITORILOR DE ICOANE. Gra-vurri in lemn de buxus. Nesemnatii. S'a tiparit in Evan-ghelii de Neamtul. Mana lui Teodosie (v. gravura 1, pl.XXIX).

CINCI FECIOARE INTELEPTE SI CINCI FETENEBUNE. Gravura in lemn de buxus. In partea dreapta,j os, se observa stersatura unui nume. A fost sters fiindscris gresit. (Ca si in gravura 4, pl. XLIX). Mirele (Hris-tos) intra « la nunta cu fecioarele cele ce avusesera grijade candelele ion. Celelalte (nebunele) afla usa inchisa.Gravura cu perspectiva. Taiata in linii sigure. Pe cealaltaparte: Sti turarea celor patru mii de oameni.

BINECUVANTAREA CELOR CINCI PAINI SIDOI PESTI. Gravura in lemn de buxus. Nesemnatä.Iisus binecuvinteaza painile si pestii adusi de Ucenici.Ingenunchiatil, in doua grupe, multimea. In fata ei, cele

douilsprezece cosuri » in care s'au strâns faramiturile,dupa indestulare. In fund, corabia care 4in vremea aceeaera in mijlocul madi ». Pe cealalta parte a lemnului: Vin-decarea orbului.

Apostoli dela margini ! Adunandu-vA aicea, in satul Ghetsi-mani, venifi de ingropafi trupul mea ! Iar tu Fiule B*1 Dumnezeulmeu, primeSte duhul meu ! s. (Nu impartaBim parerea cá genezasubiectului icoanei Adormirii trebue cautatà in apocrife (v. I. D.

teffinescu. L'Évolution de la peinture religieuse en Bucovinees en Moldavie, p. 122).

PLANA XLI

SAMARINEANUL MILOSTIV. Gravura in lemnde buxus. Nesemnata. In primul plan, omul cazut intretalhari, desbracat i cu rane pe trup. Samarineanul toarnadinteun vas untdelemn (sau vin) pe rancie lui. Langa el,asinul. In dreapta, urcand drumul spre cetate, preotul

levitul. In stanga, Cu maciucile pe umar, talharii. Infund, Ierusalimul. Gravura aceasta, ca i celelalte 3 dinaceeasi plana, nu este nici a lui Ghervasie, nici a luiTeodosie, nici a lui Damian. Chipurile, siluetele, tehnicatradeaza mana altuia: mana lui Simion ierei. Pe parteacealalta: Lucrátorii viei. (Pl. XXIX, 2)

IISUS LA ARHIEREU. Gravura in lemn de buxus.Nesemnata. Gravorul recia momentul in care Caiafa vreasa-si sfasie vestmantul auzind din gura lui Iisus hula cael e Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. Sluga arhiereului estegata srt-I loveascä pe Iisus cu palma. Mantuitorul e legat.Carturarii i batranii amestecati Cu gloata inarmatä.Foarte frumoasa grupare. Umbrele liniilor, caracteristice.Desen cu perspectiva. Pe partea cealalta: Spillarea pi-cioarelor (Pl. XLIII, 1).

VA.NZAREA LUI IUDA. Gravura in lemn debuxus. Mantuitorul, cu Ucenicii, iese din Gradina Ghet-simani, noaptea, intru intampinarea vanzatorului. Gra-vorul vrea s'a redea momentul in care Iisus apune luiluda: Prietene, pentru ce ai venit, indeplineste I luda tinepunga Cu argintii. Gloata ezità s'A puna mana pe Iisus.Multa miscare. Norii, ca in gravura 1. Opera lui Simeon.Pe cealalta parte a lemnului: Botezul Domnului.

IISUS LA PILAT. Gravura in lemn de buxus.Procuratorul, pe tron, tinand sceptrul. La picioarele tro-nului vasul (din care avea sa-si spele, dupa sentinta,mainile). Iisus, legat, nu raspunde la intrebarile lui Pilat.Acelasi gravor: Simeon. Pe cealalta parte: Prinderea luilisas (Pl. XLII, 3).

PLANA XLII

BATJOCORIREA LUI IISUS. Gravura in lemnde buxus. Nesemnata. Ostasii procuratorului pun pe capullui Iisus cununa de spini; in dreapta lui, trestie. Iisus eimbracat in hlamida impärateascä. Ostasii i se inchinkin batjocurä.

Pe cealaltà parte a plansetei: lisas pe Cruce (Pl.XLIV, 2).

IMPUNGEREA CU SULITA. Gravura in lemn debuxus. Nesemnata. Chipul lui Iisus, ca in gravura 1.Norii, la fel cu cei din gravurile 1 si 3 din Pl. XLI. Pecealalta parte: Biciuirea lui Iisus (Pl. XLIV, 1).

PRINDEREA LUI IISUS. Gravura in lemn debuxus. Nesemnata. Mantuitorul, legat, e condus Cu alaiu.In stanga, Petru cu sable. In dreapta, Iuda cu punga.Foarte multa miscare. Tehnica lui Simeon. Pe cealaltäparte: lisas la Pilat (Pl. XLI, 4).

CINA CEA DE TAINA. Gravura in lemn de buxus.Iisus binecuvânteaza painea. In dreapta lui, loan. Bullaimpartire a suprafetelor. De remarcat puritatea liniei. Pecealalta parte: Spellarea picioarelor Ucenicilor (Pl. XLIII, 1)

30 GRAVURA IN LEMN LA MANXSTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

PLANA XLIII

SPALAREA PICIOARELOR UCENICILOR. Gra-vura in lemn de buxus. Nesemnata. In primul plan,Mantuitorul « incins cu fofa Ucenicul cel cu piciorulstfing in spalatoare este, fárá indoiala, Petru. Gravorula vrut s'A redea momentul din loan, XIII, 6. Pe parteacealaltä: Cina cea de Taina (Pl. XLII, 1).

IISUS INVATIND IN BISERIC.A. Gravura inlemn de buxus. Iisus in Nazaret, mide crescuse. Intrà insinagoga in ziva Sambetei. i vrand sa ceteasca, « i s'adat lui Cartea Isaiei Prorocului ». Iudeii sunt uimitj det'Aria cuvantului lui Iisus « stiindu-1 ei neinvatat >>. Tra-satura' sigurä. Luminoasa scena de interior. Pe parteacealalta : Nasterea Sf. loan inaintemergatoru (Pl. XLVII, 2).

MARTA I MARIA. Gravura in lemn de buxus.Iisus in casa Martei i Mariei, surorile lui Lazar. Maria,ingenunchiata la picioarele Domiaului, ascultand cuvintelelui. Marta, rämasa singura la lucrul gospodinei, roagá.pe Iisus sa-i aminteasca Mariei ca ar fi vremea deasurorei ei o maná' de ajutor. Gravorul ne Tecla momentulIn care Iisus räspunde Martei: Marto, Marto, te grijestiSi spre multe te silesti ; ci un lucra trebuieste. . (Luca, X,41-42). Pe partea cealalta: lisas la Arhiereu (Pl. XLI, 2).

MUMA FIILOR LUI ZEVEDEI. Gravura in lemnde buxus. Fiind Iisus cu Ucenicii pe cale spre Ierusalim,vine la dansul muma fiilor lui Zevedei i inchinandu-se,cere lui Iisus ca füi ei - cari erau Muga ea - sa fie invred-niciti ca cinstea de a sta unul de-a dreapta si altul de-astanga, in imparatia sa. Iisus Ii intreaba: .puteti, voiset beti paharul pe care-1 voiu bea eu? In canana de non,paharul jertfei. In fund, turnurile ceta-pi. Gravura a fostsäpata pentru Evanghelia ilustratä din 1821. Pe parteacealalta: Slabeinogul din Capernaum (Pl. XLVII, 1).

PLANA XLIV

BICIUIREA LUI IISUS. Gravura in lema debuxus. Nesemnata. Iisus, desbracat i legat de un stalp,este bätut 4 ca bice noduroase i fati inveninate canuiele de porumbarel ». Pe partes cealalta, impungereacu salita (Pl. XLII, 2).

IISUS PE CRUCE. Gravara in lema de buxus.Nesemnata. Un ostas intinde, infipt inteun varf de tre-stie, buretele muiat in otet. In fruntea celan doua grupedin dreapta si din stanga Crucii, Maica Domnului i loan,ucenicul cel iubit. Norii, la fel ca cei din gravura 1. Pecealalta parte: Batjocorirea lui lisas (Pl. XLII, 1). Aimpodobit i Graiurile Maicii lui Dumnezeu, Iasi, 1826.

LEPADAREA LUI PETRU. Gravura in lema debuxus. In jurul focului urias, din curtea arhiereului, Petru,parasit de curajul säu de alta data, tägaduieste cà ar fidin oamenii Galileianului. Sus, cocosul, gata sa cante,spre a-i aminti lui Petra cuvintele Invatatorului. Pe parteacealalta: lisas intre cei doi tedhari (Pl. XLVI, 1).

MUMA I FRATII LUI IISUS. Gravura in lemnde buxus. lisas propovedueste, in vreme ce « mama sifratii lui stateau afara, cäutand sà vorbeasca ca dansul(Mat. XII, 46). Cineva Ii spune Mantuitorului ca mama

fratii lui vor sa-i vorbeasca. lisas arata spre IJcenicizicand: « lata' muma mea si fratii mei. CA oricine va facevoia Tatalui mea celui din ceruri, acela imi este frate

sora ì muma » (Mat. XII, 49-50). Pe partea cealalta:lisas in Templa (Pl. XXXIX, 1).

PLANA. XLV

BOGATUL CARUIA I-A RODIT TARINA. Gra-vura in lema de buxus. Nesemnata. Bogatul îi socotesteaurul i obiectele de pret. Hambarele sale, neincapatoare,sunt daramate spre a fi facute mai mari. Gravura aceasta,unicä in conceptie intre toate celelalte, pare a fi o inspiratie,sau o copie libera, dupa lucrärile contimporanilor luiDiirer. Pela chipul personagiului din primul plan, panala adanca perspectiva a gravurei, totul vorbeste de influentaartei din vremea marelui gravor din Ntirnberg. Pe parteacealalta: Intruparea Cuveintului.

INTRAREA IN IERUSALIM. Gravura in lemnde buxus. Suprafetele bine impartite. Efectul valorilor,remarcabil. Una din cele mai frumoase gravuri cu acestsubiect, din cate cunoastem. Pe partea cealaltä: Nuntadela Cana (4).

TAIEREA IMPREJUR A DOMNULUI. GravuraIn lemn de buxus. Pruncul a fost adus, potrivit Legii, laopt zile dela nastere, pentru circumciziune. In fund, infruntea grupului, Maria si Iosif. Pe partea cealaltä a lem-nului: Sf. Arhanghel Gavriil.

NUNTA PELA CANA. Gravura in lemn de buxus.In primal plan, sapte vase. Iisus le binecuvinteazii, sävar-sind cea dintai minune: prefacerea apei in vin. In jurulmesei, pe Muga Maica Domnului, mirii si nuntasii. Chi-purile sumar tratate. Pe cealalta parte a lemnului:Intrarea in Ierusalim (2).

PLAN.A. XLVI

IISUS INTRE CEI DOI TALHARI. Gravurá inlema de buxus. Nesemnata. Iisus, pe cruce, intre cei doitalhari. Paznicii arunca sorti pentru impartirea hainelorlui. In fund, turnurile cetatii. Gravura sumara. Pe cea-'alta parte: Lepil clarea lui Petra (Pl. XLIV, 3).

SARUTAREA LUI IUDA. Gravura in lema debuxus. Nesemnata. Iuda särutái pe Invatatorul. Slugilese pregatesc sa-1 lege pe Iisus. In primal plan, Petru cusabia ridicatä, tine cu stanga, de par, pe Malh slugaarhiereului. Malh, ingenunchiat, tine in dreapta unfelinar. Pe cealalta parte: Maria Si Elisabeta (Pl.XXXVIII, 4).

IATA. MIELUL LUI DUMNEZEU ! Gravura inlema de buxus. Nesemnata. Ioan, la Iordan, apune celordoi ucenici ai lui ea « cel ce vine dupa el o (Iisus) estemai puternic. i au mers ei dupa Iisus. i unul din ceidoi era Andrei, fratele lui Simon Petru. Pe partea cea-lalta: Zaheu Vamesul (4).

ZAHEU VAME*UL. Gravura in lemn de buxus.Nesemnata. Zaheu, mai mande vamesilor, dorind sa vazi1pe lisas i neputand de multime, ea' era (c mic de stats'a urcat inteun dud din marginea drumului pe careavea s'a treaca Iisus. Ajungand in dreptul lui, Iisus Ii spunesà coboare, fiindca va pranzi in casa lui. Gravara lucrataCu grija. Frumos contrastul intre alb si negru. Pe parteacealalta: lata Mielul lui Dumnezeu ! (3). Amandoua pot fiatribuite lui Ghervasie.

DESCRIEREA PLANSELOR31

www.dacoromanica.ro

PLANA XLVII

SLABA.NOGUL DIN CAPERNAUM. Gravura inlemn de buxus. Nesemnata. Iisus, in casa, inconjurat de

Cei ce purtau pe slabanog, neputând strabatepana la Iisus, au urcat scara exterioara i ajungand pecoperigul plat al casci, au facut o deschiatura prin carescoboara, Cu ajutorul funiilor, «patul» cu slabänogul ina-intea lui Iisus. Gravura nu se deosebegte mult de miniaturichiar din veacul V. Pe cealalta parte: Muma fiilor luiZevedei (Pl. XLIII, 4).

NiqTEREA SFANTULUI IOAN INAINTEMER-GATORUL. Gravura in lemn de buxus. Sfantul Zaharia,preotul, neputand inca vorbi, dela aratarea Arhanghe-lului in ceasul tamaierii, serie pe tablita: Se" fie lui numeleloan (precum Ii spusese Gavriil Arhanghelul). Tehnica luiGhervasie. Pe cealalta parte: Iisus inveiteind In Bisericei(Pl. XLIII, 2).

IISUS SE ARATA UCENICILOR, DUPA. IN-VIERE. Gravura in lemn de buxus. Nesemnata. Ucenicii,strangi in casa de frica Iudeilor. Iisus j'Ara prin ugileincuiate. Ucenicii e incremeniti i infricogati » cred ea vadduh. Pe masa, ceva de mancare. Invätatorul le aratapalmele cu ranele gi le cere de mancare, spuindu-le ea'duhul nu poate fi pipait gi nu manânca. Toma nu esteimpreuna Cu dangii.

FEMEIA ADULTERA. Gravura in lemn de buxus.Nesemnatii. Fariseii i carturarii aduc la Iisus o femeieprinsìl pacatuind vi-1 intreaba daca trebue, sau nu, s'oomoare cu pietre, precum apune Moisi. Femeia, sub povara

igi acopera J'ata cu palmele. Iisus serie cu degetulpe pamant. Apoi le raspunde: Cine din voi este Pira' petcatsá arunce prima *va (loan, VIII, 7). i vi-a continuatscrierea pe pamiint. Auzind acestea, toti s'au fficut ne-vazuti, incepand cu cei mai batrani.

PLANA XLVIII

ADUCERE DE SFINTE 1110ATE. Gravura inlemn de par, de Te<odosie>, 1830. Infatigeazä o procesiuneCu sfintele Moagte. Arhierei, monahi, cler í popor au inmaini faelii inalte, ca nigte sulite aprinse. Splendida rea-lizare xilografica. Impreuna cu alta gravura a lui Teodosie,reprezentand tot aducere de sfinte Moagte 2), a impodobit,ca frontispiciu pentru o coloana, slujba aducerii Moagtelorsfiatilor: loan Gura-de-Aur, Nichifor patriarhul, Kir dinAlexandria, Ioan din Edessa g. a., din Mineiele de Neamtul(12 vol., 1845-1847).

ARHIPASTORI. Gravura In lemn de buxus, deT<eodosie>, 1830. Acanta frumos lucratii. Ca frontispiciu,la slujbele in care se pomenesc doi arhipfistori, a impo-dobit aceleagi Mineie de Neamtul.

MUCENICH DIN AMOREIA 3). Gravura in lemnde par, de Te<odosie>, 1830. Frontispiciu in aceleagi tipa-rituri nemtene.

3. SOBORUL SFINTILOR INGERI. Gravura inlemn de par de Teo<dosie>. l'ara data'. In stanga, sem-natura Teodosie, gtearsa (sapase gregit: nu sapase in-versat). O intalnim in foarte multe tiparituri nemtene.

1) La Marcu: xpdficzTrov (lat.: grabatus); Matei: )01v1; Luca:xXtvtaLov.

Aceasta parc'ar fi realizatA duplt miniatura unui manuscrisrasaritean pastrat la Vatican (Gr. 1613, fol. 353).

3) in numar de 42 voivozi si capitani- prinsi de Amirmumn,voivodul Saracinilor, la aderea cetàlii Amoreia.

PLANp. XLIX

SFINTI MUCENICI. Gravura in lemn de buxus.de M<onahul> Gherv<asie>. Fara' aratarea anului. Trasa-turi aspre. Disproportia dintre cap gi trunchiu, pe care ointalnim in atiltea alte gravuri ale lui Ghervasie.

SFINTI IERARHI. Gravura In lema de par, deT<eodosie>. Foarte decorativa.

AFLARE DE SFINTE MOAP'E. Gravura in lemnde par, de Necodab? In dreapta, poporul drept credincios;In stanga, arhiereul cu clerul. O aflam impodobind slujbadin Mineiu a aflarii Moagtelor sfintilor mucenici dinEvghenia. (Luna lui Fevruarie, in 22 de zile).

SFINTI APOSTOLI I MUCENICI. Gravura inlemn de par. Nesemnata. Acanta la fel cu cea din gra-vura 2, (Pl. XLIX). Ca gi celelalte, a impodobit, ca fron-tispiciu pentru o coloana, Mineiele de Neamtul.

PLANA L

MINUNEA DIN COLASSA FRIGIEI. GravuraIn lemn de par. Nesemnata. In dreapta, biserica SfantuluiArhanghel Mihail gi dreptul Arhip, cel ce o slujea. Instanga, ceata pagfinilor cavi abatusera asupra bisericiiasupra lui Arhip cele dota rauri ingemanate: LiconulKufos. In mijloc, in primul plan, Sfantul Arhanghel lo-vete Cu toiagul Enanca peste care avea s'a treaca apa;stanca se casca gi inghite raurile. Arhip, mantuit dinprimejdie, cade aducand rugaciuni de multamitä Sfantului.Gravura a impodobit slujba din 6 Septemvrie a Mineiuluide Neamtul (1845).

SFINTI MUCENICI. Gravura in lemn de par,de N<ecolai>. Unul din Mucenici e pustnic. Gravura aimpodobit slujba sfintilor mucenici: §tefan. cel Nou

exarhul nepomenitilor e i Irinarh, din aceleagi Mineie deNeamtul.

MUCENICUL VAVILA I MOISI PROOROCUL.Gravura de Ne<colai>. De partea lui Moisi vedem muntele

stânca ; de parten Mucenicului Vavila, arhiepiscopulAntiohiei, biserica i cetatea.

CUVIOI. Frontispiciu sapat de Necodab. Lemnde par. Decorativ. A impodobit Triodion-ul de Neamtul,dela 1847.

PLANA LI

SFA.NT PROOROC. Gravura in lemn de buxus.Ornament puternic, de mult efect pe fondul negru. Cuinscriptiile: S. Pr<oroc> David gi .5. Pr<oroc> leremia, aimpodobit Proloagele de Neamtul (1854-1855).

SFANTUL IUSTIN FILOSOFUL. Gravura in lemnde pär. Nesemnata. Aceeagi tehnica. Acelagi gravor.A ilustrat tomul IV al Proloagelor. Amandoua aceste gra-vuri, impreuna cu gravura 1, Pl. LIII, au iegit din aceeagimana; care nu e nici a lui Teodosie, nici a lui Ghervasie.In infloritura acestor frontispicii intalnim demente dinchenarul de flori al gravurii din Pl. VIII, de Ierei Simeon ;tehnica cutelor vestmintelor, bisericuta tinuta de Apostoli(v. Pl. LII 1,) ca i umbrele liniilor ce inatigeaza acci-dentatiile solului, asemenea celor din gravura Sceirii (Pl.III) de Ierei Simeon.

32GRAVURA iN LEMN LA MXNASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

PLANA LII

SOBORUL SFINTILOR APOSTOLI. Gravurg inlemn de buxus. In genul celor din plana LI. Mana ace-luiai

SFINTII COSMA *I DAMIÁN (doctori ará dearginti). Gravurg in lemn de pgr. Nesemnata. Confrun-tand-o cu gravura (IIS. HS. NIKA) din fruntea « tipi-cului Psaltirii de Neamtul, 1843, (intalnita si in Prolog,la luna lui August) semnatä: Teodosie Monah, 1834, putemidentifica pe gravor: e Teodosie. A impodobit Proloagelede Neamtul.

INVIE REA LUI HRISTOS. Gravurg in lemn debuxus. Invierea, dupg icoanele apusene, intalnite in maitoate bisericile noastre din vremi mai apropiate. S'atiparit in Proloage i in Apostolul (Neamtul, 1851). Con-tine elemente din alte gravuri ale lui Teodosie (v. gra-vura din Pl. I).

PLANA LIII

SFA.NTUL GRIGORIE ARHIEPISCOPUL TES-SALONICULUI (Palama). Gravurg in lemn de par. DeTeodosie /1/<ona>h. Ornamentul, mare, tratat realistic.A impodobit, ca frontispiciu, slujba Santului, din Trio-dion, Neamtul, 1847. O intalnim si in Apostolul deNeamtul, din 1851.

FLOARE DE SF.A.RIT DE PAGINA. Gravurgde Teodosie, 1848. Acanta tratatä sumar. Lemn de pgr.A impodobit multe tipgrituri de Neamtul.

PLA1A. LIV

FRONTISPICIU, CU ACOPERAMANTUL MAICHDOMNULUI. Gravura de Ierei Simion. Lemn de par.In mijlocul icoanei, Sfantul Andrei, cel ce a vgzut peMaica Domnului in Vlaherna. Ornamentatie delicatabogatg. A impodobit: Vieile Sfintilor (Oct.), Neamtul,1809; Psaltirile din: 1843,1844 si 1850 (Neamtul); Prolog(Neamtul, 1854).

ORNAMENTE, CU SFINTI I FLORI. Lemnde pár.

3 si 4. ORNAMENTE.

5. FLOARE DE SFA.RfflT DE PAGINA. Gravurgde F<ratele> Si-mi-o-n, 1854. Desen incarcat. Semngturasi data sapate invers. Mana' de incepator. Tipgritg inProloage.

PLANIA. LV

1. INITIALA L » SAPATA. PENTRU INCEPUTULEVANGHELIEI LUI IOAN: La inceput era Cuveintul...In lemn de buxus. Nesemnatg'. Vulturul, simbolul Evan-ghelistului Ioan, are aripile frumos desfasurate. Multanuantare. A fost sapata pentru Evanghelia din 1821(Neamtul). Mana de maestru. Pe cealaltg parte a lem-nului; Z (Pl. LVI, 1).

INITIALA TU ». Impodobita cu sfinti i flori.Lenin de buxus. Sapatura « in capul lemnului ».

INITIALA T ». Acelasi lemn.

INITIALA D Lemn de par.

INITIALA « A )>. Lemn de buxus.

INITIALA 4 U *. Abia se distinge din ornamen-tatie. Lemn de buxus.

INITIALA « C ». Lemn de buxus.

INITIALA L )). Lemn de par.

INITIALA « N *. Lemn de par.

Toate au impodobit tipariturile dela Neamtul.

PLANA LVI

INITIALA « Z ». Sgpatä pentru pericopele Evan-gheliei (dupg Matei) care incep Cu: Zis-a Domnul. . .

Sgpatg pentru aceeasi Evanghelie din 1821. In nodulinitialei, acelasi fond punctat intalnit in plansele: IV;VIII; XXXIII, 3; XXXIV, 3. Pe cealalta parte: Ini-tiala « L ». (Pl. LV, 1).

INITIALA « I )>. Lemn de buxus.

INITIALA « Z Lemn de buxus.

INITIALA « D Sunt grupati aci top. sfintii: Pe-tru, Pavel, Ierarhi, Pustnici, Imparati, Cuviosi i Mucenici.

INITIALA « P ».

6 si 7. INITIALA « B ».

PLANA LVII

TITLURI:

LUNI IN SAPTA.MANA A 18 DUPA. PO GO-RIREA SFA.NTULUI DUH.

SFA.NTA I DUMNEZEIASCA EVANGHELIEPELA MARCO.

INCEPUTUL CU DUMNEZEU CEL SFINT.

TRIODION.

Toate in lemn de par.Toate au impodobit tipariturile nemtene.

PLANA LVIII

SCHIVNICUL. Gravura de neo>dos<ie> S<hi>m<onah>.Lenin de par. Inscriptia cu data: Aciastä stambei s'ausapat pe vreamea starefiei cuv<iosului> Arhimandrit KirDometian, in sfn<ta> mon<astire> Neam<tul>, la an. 1824 ».Schivnicul, rastignit de bung voie lumii, are marea shimg.In cartea deschisa pe piept stä seria : Leagea ta cugetareamea iaste si judecei lile tale mi-au ajutat mie ; la mipoc:sa fie mijloacele voastre tncinse cu pateare ; la genunchi:

3

DESCRIEREA PLANSELOR 33

www.dacoromanica.ro

Genunchele meale au slábit de post ; la picioare: Dela toatiicalea nedreaptà am oprit picioarele meale ; sus, la capulcrucii: Nadeajdea mea iaste Tatill, scd parea mea iaste Fiul,acoperemiintul mieu iaste Duhul Sfánt ; pe rulourile ce sedesfasoara spre extremitatile bratelor crucii: Fie facliia taaprinse §i Pus-am gurii meale pazá. tu cercurile dela cape-tele bratelor crucii, tägilduintele calugaresti: Ascultarea,Curàçeniia (curatia, fecioria); pe suportul tälpilor: Sme-reniia. In dreptul fachilor pe care le tine in mAini: Din-preunii Cu trupul am rástinit ci patimile si Mie lumea s'au

stignit l eu lumii. La cap, pe muchea crucii: Lumiimorifi. La baza crucii: Pus-am pre piatrii picioarele meale.De o parte si de alta a crucii, personificate, duhurile rele,li dau razboiu. Sunt adunate laolalta: duhul mndrácirilpantecelui, duhul mâhniciunii, duhul mândriei, duhul iubiriide argint (in dreapta lui); apoi: duhul slavei departe, duhul

duhul curviei, duhul mâniei (in stanga). Toate,inteun glas, Ii strigil: Pogoará -te de pe cruce ! Pe prapurelecare se inalta dela baza crucii, indemnul: Nu da loc dia-volului ! Jos, in coltul din stanga, gura balaurului. Sus,futre ostile ceresti conduse de sfintii Arhangheli Mihail

Gavriil, Iisus Hristos, pe tron de non, tinand cununasi mitra arhiereasca.

O admirabila desfasurare artistica. Foarte mult con-tinut. Una din cele mai puternice compozitii de acestgen, cunoscute. Primitiva ca executie. Sapata in lemn depar. S'a tras si s'a rifispiindit, mai ales prin manästiri.

PLANA LIX

DEISIS '). Gravura de Teodosie monah, din Sfnt.Mona<stire> Neamful, anul 1850. Suprafetele nu sunt fe-ricit impärtite; din care pricina unitatea compozitiei lasäde dorit. Principiul decorativ, mai constient decat laicoana din 1824 (Pl. LVIII). Aripile Arhanghelilor foartefrumoase. Nota bizantina pronuntata. Gravura in lemnde pár. S'a tras in mii de exemplare gi s'a raspandit inpopor.

PLANA LX

SFANTUL MUCENIC HARALAMPIE. Gravura inlemn de par. Inscriptia: Aciasta stambei s'au sápat tristarefia Cuvios<ului> Arhiman< drit> Neonil fn sflintamona<stire> Neamtul, anul 1852, de Teodosie mon<ah>.Gravura bogatä, cu adâncä perspectiva. Distributie bineganditä. Foarte frumos chipul sfantului. Una din gravu-rile cele mai de pe urma ale lui Teodosie 2). Lucrata cumai multa grija decat cea din 1851 (v. Pl. IX).

Vezi Pl. XII si notele: 2, 3 si 4, col. II, p. 24.Aceasta este gravura pe care o reproduce d-1 Ion Musle a,

dupii o stampà a Academiei Romtine, In: Xilogravurile Idranilorroma' ni din Ardea1(v.Artáj Tehnicci Graficd, IunieSeptemvrie 1939).

34 GRAVURA N LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

CLI*EE VECHI DE LEMN PASTRATE

ASTNZI IN MANASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

( 62 x 100).(139 x 213).( 60 x 85).(298 x 372).(290 )< 375).(205 x 265).(192 x 245).(172 x 245).(150 x 200).(142 x 214).(215 x 285).(170 x 240).(110 x 152).( 60 x 100).( 75 x 110).( 50 x 60).( 63 x 103).( 48 x 55).(155 x 208).( 58 x 78).(160 x 238).

(168 x 233).(290 x 275).( 78 x 115).( 48 x 55).(139 x 213).( 60 x 100).( 60 x 77).( 62 x 78).(105 x 150).( 60 x 78).( 60 x 80).( 62 x 80).( 62 x 78).

( 60 x 76).( 60 x 80).(158 x 108).(105 x 142).( 45 x 60).(139 x 158).( 80 x 85).( 58 x 88).(110 x 130).(130 x 108).( 62 x 78).(197 x 309).

INALTAREA DOMNULUI, de Teodosie (139INALTAREA DOMNULUI, de Teodosie (153INALTAREA DOMNULUI, de Ghervasie, 1817 (154RANDUIALA PROSCOMIDIEI, de Protoierei Mihail ( 60RANDUIALA PROSCOMIDIEI ( 80RANDUIALA PROSCOMIDIEI ( 80SFANTA TREIME, de Ghervasie ( 60DUMINICA TUTUROR SFINTILOR (110DUMINICA TUTUROR SFINTILOR, de Teodosie, 1834 (155SFINTII ARHANGHELI MIHAIL I GAVRIIL ( 55INGERUL SE ARATA LUI ZAHARIA ( 28SFANTUL IOAN BOTEZATORUL, de Ghervasie, 1833 (139SFANTUL IOAN BOTEZATORUL ( 56SFANTUL IOAN BOTEZATORUL, de Teodosie, 1835 ( 85SFINTII IMPIRATI CONSTANTIN I ELENA,

de Teodosie, 1852 (295SFANTUL GHEORGHIE, de Teodosie, 1833 (140SFA.NTUL GHEORGHIE, de Damian, 1858 (155SFANTUL VASILIE CEL MARE, de Protoierei Mihail (106SFA.NTUL IOAN HRISOSTOM (117SFANTUL GRIGORIE, de Protoierei Mihail (104SFANTUL IERARH NICOLAE, de Protoierei Mihail ( 60CUVIOASA PARASCHEVA ( 62SFA.NTA MUCENITA VARVARA ( 55SFANTUL PETRU AL ALEXANDRIEI (105SFANTUL GHEORGHIE ( 60SFANTUL ARHIDIACON STEFAN ( 55SFANTUL ANTONIE CEL MARE ( 50SFANTUL EVTIMIE CEL MARE ( 51SFA.NTUL VASILIE CEL MARE, de Damian, 1860 (139SFANTUL EFREM SIRUL (154PROOROCUL DAVID, de Prctoierei Mihail ( 60PROOROCUL DAVID (160

PROOROCUL DAVID, de Damian, 1859 (167SFANTUL IOAN CEL NOU, de Teodosie, 1838 (142

SFANTUL IOAN DAMASCHIN (100CUVIOASA MARIA EGIPTEANCA, de Teodosie, 1832 ( 92VAMWIL I FARISEUL, de Teodosie, 1832 ( 95VINDEREA LUI IOSIF (110

MOISI TRECE PRIN MAREA RCI IE (1231NTOARCEREA FIULUI STRICAT, de Teodosie, 1832 (169DAVID PROOROCUL, IOSIF LOGODNICUL

IACOV FRATELE DOMNULUI, de Teodosie ( 58PROOROCI ( 55SFINTII MERCURIE I ECATERINA, de Teodosie ( 57MUCENICI ( 85MUCENICI ( 56CUVIOI, de Teodosie ( 52

X 155).X 133).

19485).).

18000))..

X 100).

xxx 11722852:.)..

25).xx 26101..

25).

X 375).X 215).X 240).

X 158).

X 100).X 105).X 75).X 154).X 80).X 78).X 58).X 75).X 218).

228).X 100).X 238).X 253).X 214).X 152).X 168).X 170).X 160).X 170).X 93).

75).75).75).25).75).70).

1) La cele cuprinse in acest catalog se adaogit' cele 160 originale folosite la tragerea stampelor din lucrarea de fa/A. Acestea, cu dimen-siunile i inscrip/iile lor, se pot vedea in cele 60 planse ale lucritrii.

Dimensiunile cliseelor nefolosite la tipArirea lucrfirii Bunt date aci n milimetri; numgrul prim indiand baza gravurii. Cele carenu au trecute in dreptul lor decát dimensiunile, insemneazil eh aunt nesemnate si nedatate.

MINA VESTIRE, de Teodosie, 1832BUNA VESTIRE, de Teodosie, 1833BUNA VESTIREMAICA DOMNULUI, de Teodosie, 1827MAICA DOMNTJLUIMAICA DOMNULUI, de Damian, 1857MAICA DOMNULUI, de Damian, 1857MAICA DOMNULUI, de Damian, 1858MAICA DOMNULUI, de TeodosieMAICA. DOMNULUI, de Teodosie, 1848MAICA DOMNULUIMAICA DOMNULUI, de TeodosieMAICA DOMNULUIMAICA DOMNULUI, de Mihail iereiMAICA DOMNULUIMAICA DOMNULUIMAICA DOMNULUIMAICA DOMNULUIMAICA DOMNULUI, de Damian, 1858INTRAREA IN BISERICA, de Teodosie, 1832ADORMIREA MAICII DOMNULUI, 1821MANTUITORUL LA CARMA CORABIEI,

de Teodosie, 1844MANTUITORUL PE TRON, de Teodosie, 1856MANTUITORUL, de Protoierei MihailMANTUITORUL, de TeodosieMANTUITORUL, de Ghervasie, 1833MANTUITORUL, de Protoierei MihailTAIEREA IMPREJUR A DOMNULUIVINDECAREA SLABANOGULUIVINDECAREA SLOAN° GULUIVINDECAREA ORBULUIIISUS PE MAREIISUS IN CASA LUI ZAHEULEPROSUL CADE LA PICIOARELE LUI IISUSMARIA SPALA, CU LACRIMI, PICIOARELE

LUI IISUS1NVIEREA LUI LAZARINTRAREA. IN IERUSALIM, de Teodosie, 1832INTRAREA IN IERUSALIM, de IoanichieSFANTA MAHRAMARASTIGNIREA, de Teodosie, 1832POGOR1REA DE PE CRUCE, de TeodosiePOGOR1REA DE PE CRUCEMIRONOSITELE LA MORMANT, de GhervasieTOMA PIPAE COASTA MANTUITORULUIINALTAREA DOMNULUI1NALTAREA DOMNULUI, de Teodosie, 1831

www.dacoromanica.ro

MUCENICI SI CUVIOSI, de Teodosie ( 85 x 25).PATRUZECI DE MUCLNICI ( 60 x 80).

S1ANT IERARH, de Teodosie ( 50 x 80).

SbANT IERARH, de Teodosie, 1832 ( 58 x 75).

ZODIE, de Protoierei Mihail qi Policarp ( 60 x 100).CUNUNA ANULUI (120 x 140).CUVIOASA MARIA EGIPTEANCA SI ZOSIMA ( 50 x 58).

SFANTUL SAYA SFINTITUL ( 48 x 70).

SOBORUL SFINTILOR APOSTOLI, de Teodosie ( 60 x 75).

SFANTUL DIIIITRIE AL ROSTOVULUI,de Teodosie, 1837 (160 x 220).

SFANTUL MUCENIC TRIFON SI SFANTULPROOROC IEREMIA, de Ghervasie ( 52 x 58).

SHNTII MUCENICI EVSTRATIE, AVXENTIE,MARDARIE SI OREST ( 56 x 76).

DUMNEZEU TATAL ( 30 x 38).

APOSTOL ( 27 x 25).

CATAPETEAZMA (ICONOSTAS), 1821 (305 x 427).ADANI SI EVA ALUNGATI DIN RAI, de Teodosie (165 x 94).

MERSUL PLANETELOR (125 x 125).CHENAR DE POARTA, de Ghervasie (162 x 238).CHENAR DE POARTA, de Ghervasie (170 x 275).CHENAR DE POARTA, de Ghervasie (195 x 300).CHENAR DE POARTA, de Damian, 1859 (160 x 255).CHENAR DE POARTA, de Teodosie (128 x 174).CHENAR DE POARTA ( 76 x 105).CHENAR DE POARTA (108 x 160).TRONTISPICIU cu Botezul Domnului (158 x 90).

HIONTISPICIU cu Mfintuitorul, de Teodosie (180 x 80).

RONTISPICIU cu Sf. Troita si Sf. Evanghelisti (160 x 85).

1 RONTISPICIU cu Mfmtuitorul (160 x 60).

HIONTISPICIU cu flori, de Teodosie (268 x 168).1RONTISPICIU cu flori (242 x 156).FRONTISPICIU cu Invierea lui Hristos (150 x 85).

FRONTISPICIU cu Nasterea lui Hristos (160 x 75).

FRONTISPICIU cu cruce, de Teodosie, 1834 (145 x 63).FRONTISPICIU cu un Sf. Prooroc (145 x 80).

FRON'FISPICIU cu Miintuitorul, Ierarhi i Cuviosi ( 85 x 23).

FRONTISPICIU cu un Cuvios, 1830 ( 85 x 25).

1RONTISPICIU cu doi Mucenici, de Teodosie, 1830 ( 85 x 25).

HIONTISPICIU cu Mucenici, Ierarhi i Cuviosi ( 85 x 25).

FRONTISPICIU cu un Ierarh, 1846 ( 85 x 25).

RONTISPICIU cu Mfmtuitorul ( 95 x 38).

I RONfISPICIU cu aducere de Sfinte Moaste,de Teodosie ( 85 x 25).

I RONTISPICIU cu Sf. Cruce ( 90 x 38).1 RONTISPICIU cu trei Ierarhi, de Teodosie ( 85 x 25).

I RONTISPICIU cu un Mucenic ( 85 x 25).

TRONTISPICIU cu o Cuvioasa ( 85 x 25).

FRONTISPICIU cu Capul Saintului kan Botezátorul,de Teodosie ( 85 x 25).

si un Ierarh,

Nicomidieidoi Mucenici si o CuvioasiiMaica Domnului i Ierarhi,

Teodosie, 1834 ( 85 x 35).(145 x 20).

( 85In flacári ( 85

( 85

( 85Teodosie( 85

( 85(265(310(180(150(150(150(150(130(130(130(130(122(168(310

85 x 25).85 x 25).

25).25).25).

38 GRAVURA IN LEMN LA MXNASTIREA NEAMTUL

FRONTISPICIU cu Itástignirea, deFRONTISPICIU cu floriFRONTISPICIU cu un Mucenic

de Teodosie, 1831FRONTISPICIU cu bisericaFRONTISPICIU cuFRONTISPICIU cu

de Teodosie ( 85 25).FRONTISPICIU cu un Mucenic si o Cuvioasá ( 85 25).FRONTISPICIU cu doi Mucenici ( 85 25).FRONTISPICIU cu Nasterea lui Hristos ( 64 35).

FRONTISPICIU cu Botezul lui Hristos (100 35).FRONTISPICIU cu Invierea lui Hristos ( 95 37).

FRONTISPICIU cu Buna Vestire ( 85 35).FRONTISPICIU cu Ioachim si Ana ( 85 35).FRONTISPICIU cu un Mucenic i trei Cuviosi,

de TeodosieFRONTISPICIU cu trei IerarhiFRONTISPICIU cu Sf. Ierarh Nicolae

doi Cuviosi, de Nic. 85

FRONTISPICIU cu un Mucenic si un Cuvios, de Nic. ( 85FRONTISPICIU cu Ceata Mucenicilor 85

FRONTISPICIU cu Uciderea unui Cuvios, de Teodosie ( 85FRONTISPICIU cu Cuviosi 85

FRONTISPICIU cu cinci Cuviosi 85FRONTISPICIU cu patru Cuviosi, de Ne. 85

FRONTISPICIU cu un Ierarh si un Cuvios,de Teodosie, 1830

FRONTISPICIU Cu cei sapte tineri din Efes, deFRONTISPICIU cu trei Mucenici, de N.ORNAMENT cu sfinti, de TeodosieORNAMENT de TeodosieORNAMENT de TeodosieORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiORNAMENT cu sfintiVIGNETE: 22 (din acestea, una semnatá

de Teodosie, 1831, alta de Ghervasie,alta de Ierei Mihail), de diverse marimi.

TITLURI: 55.INITIALE ORNATE: 64.SFINTI Apostoli, Ierarhi, Mucenici, Cuviosi: 23 ( 25 x 28).

25).25).25).25).25).25).25).

25).25).25).40).

10).10).10).10).12).12).12).12).10).15).18).

www.dacoromanica.ro

Cliseele din seria aceasta au intrat in stfipiinirea ManAstirii Neamtul in anul 1940, in urma referatului prezentat de autorullucriirii de fatii; referat inregistrat laWonsiliul Central Bisericesc sub Nr. 11.751, din 30 Dec. 1939.

2) Gravurrt de reproducere Toate in lemn de buxus.

DUMINICA TUTUROR SFINTILOR,de Ivan Bacov, 1678 (130 x 120).

INVIEREA LUI HRISTOSLITIA

( 47 x 53).( 76 x 66).

INTAMPLARI DIN VIATA LUI IOSIF, de SF. POTIR ( 63 xIoanichie (Bacov) (140 x 107). SF. POTIR

11000))..

( 63SEANTUL GRIGORIE, de Ioanichie ( 97 x 145). SF. POTIR ( 65 x 98).SFANTUL APOSTOL LUCA, de Ursul Zugrav (120 x 230). STEMA. (120 x 136).SFANTUL APOSTOL PETRU, de Ursul Zugrav (115 x 235). STEMASFANTUL EVANGHELIST MATEI (135 x 240). STEMA

(120 x 1133))..(130

SFANTTJL VASILIE CEL MARESFANTUL PETRU AL ALEXANDRIEI, de Ioanichie

( 99(142

x 144).x 106).

ORNAMENTCHENAR DE POARTA, de Ghervasie Mon.

(145 x 20358));(166

SFANTA TREIME, de H. K.PROOROCUL DAVID

( 75( 66

x 75).x 106).

CHENAR DE POARTAFRONTISPICIU DE PAGINA

(136 x 2350))..(124

PROOROCUL DAVID ( 65 x 105). FRONTISPICIU DE PAGINA (144 x 53).SFA.NTUL VASILIE CEL MARE (100 x 145). FRONTISPICIU DE PAGINA, de Teodosie, 1835 (155 x 53).DUMINICA TUTUROR SFINTILOR,

de Ieromonah Costantie (150 x 128).FRONTISPICIUFRONTISPICIU DE PAGINA, 1835

( 85 x 25).(155 x 53).

CUNUNA ANULUI, de Ieromonah Costantie ( 90 x 130). FRONTISPICII: 4.CUNUNA ANULUI (120 x 168). ORNAMENTE: 9.IISUS HRISTOS, de Ghervasie Monah ( 60 x 100). TITLURI: 2.MAICA DOMNULUI ( 59 x 100). VIGNETE: 5.MAICA DOMNULUI ( 65 x 103). INITIALE ORNATE: 3.IISUS HRISTOS ( 60 x 100). CLIEE CU TEXTE MANUSCRISE I CU ISCALITURI a): 340INVIEREA LUI HRISTOS, de Ierom. Costantie (100 x 148). (trei sute patruzeci).

www.dacoromanica.ro

BIANU ION §i HODO NERVA: Bibliografia Rorniinéscti Veche,tomul I (1508-1716). Socec, Bucureitti, 1903; Tomul II(1716-1808). Socec, Bucure§ti, 1910; Tomul III, fasc. I-II(1809-1817). Socec, Bucure§ti, 1912.

BIANU ION 10 SIMONESCU DAN: Bibliografia Romcineascci Veche,tomul III, fascicolele III-VIII, Socec, Bucure§ti, 1936.

BIANU, I.: Din agile vechi, in Prinos lui D. A. Sturdza. Bucu-relti, 1903.

BREHIER, L.: L'art byzantin. Paris, 1924.CASTELLANI, C.: L'arte della stampa nel rinascimento italiano,

Venezia, (In albumul lui F. Ongania, I, Venetia, 1895).DEL CHIARO FIORENTINO, ANTON-MARIA: Istoria delle

moderne Rivoluzioni della Valachia. Venetia, 1718.EBERSOLT, J.: La miniature byzantine, ouvrage accompagné de la

réproduction de 140 miniatures. Paris et Bruxelles. Vanoest,1926.

ERBICEANU, C.: Istoria Mitropoliei Moldaviei i Sucevei f i a Cate-dralei Mitropolitane din Ia;i. Bucurwi, 1888.

HASDEU, B. P.: Una tesaura de typo-xilografia romcina de pe la1550, in revista Traian, anul I (1869), nr. 18, 20, 23, 27.Cazania moldovenéscci a mitropolitului Varlama, din 1643, inColumna lui Traian, anul I, nr. 15. Bucure§ti, 1870.

HODO, N.: Inceputurile tipografiei in Tara Romtineascd, inConvorbiri Literare, XXXVI (1902).

IORGA, N.: Istoria Literaturii Religioase a Ronuirtilor, pa' nci la1688. Bucure§ti, 1904.Istoria Romiinilor in chipuri f i icoane, vol. III. Bucurelti, 1906.L'ornementation du vieux livre roumain. Communication faiteau congrés des bibliographes it Paris, in Bulletin de l'Institutpour l'étude de l'Europe sud-orientale, X, 1923.MiinCistirea Nearrolui, viala cdlugareascci i munca pentru cul-turd-, ed. III. Neamtul, 1925.Istoria Bisericii Romiírtegti, vol. I, ed. II, Bucure§ti, 1925.Istoria Literaturii Romarte;ti, vol. I, Bucurelti, 1925.Istoria Literaturii Roma- ne;ti, vol. II, ed. II, Bucurwi, 1928.Istoria Bisericii Romcine;ti, vol. II, ed. II, Bucure§ti, 1932.

JAGIC, V.: Der erste Cetinjer Kirchendruck vom Jahre 1794, in Denk-schriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, in Wien,Philosophisch-Historische Classe, Bond XLIII. Wien, 1894.

LITURGHIER, slavonesc, 1508.TRIOD-PENTICOSTAR, slavonesc, TArgovi§te, 7066 (= 1558).EVANGHELIE INVATATOARE sau CAZANIE, Govora, 1642.CARTE ROMANEASCA DE INVATAT URA, Iavi, 1643.INDREPTAREA LEGII, TArgovi§te, 1652.CHEAIA INTELESULULL Bucure§ti, 1678.OEI-ON xat Ecpbv EVATFE'AION -SFANTA I DUMNEZEIASCA EVANGHELIE (ELINEASCA

RUMANEASCA). Bucureqti, 1693.

BIBLIOGRAFIE

TIPARITURI ROMANETI VECHI

LUPEANU-MELIN, ALEX.: Xilografi cari au lucrat in tiparnijaceo veehe dela Blaj, 1750 1800. Blaj, 1929.

MANIU, ADRIAN: La gravure sur bois en Roumanie, ed. o CarteaRomtmeascii o, Bucarest 1929f.

MORIN-JEAN, Manuel pratique du graveur sur bois. Paris,1926.

MIILEA, ION: Xilogravurile faranilor romtini din Ardeal, in Aria-Tehnica Graficd, Buletinul Imprimeriilor Statului, Caietul 8,

Iunie-Septemvrie 1939.ODOBESCU, AL.: Despre unele manuscripte ;i carli tipa-rite, aflate

in Maniistirea Bistrila (Vtilcea), in Revista Romana, 1861.OPRESCU, G.: Gravurile pe lemn ale Oranilor din Nicula, aflate in

coleclia muzeului etnografic din Cluj, in Transilvania, anul LIV(1922), pp. 122-136 (cu 13 reproducen i in text).Ce este o gravura originalci? conferenta inregistrata la Socie-tatea Romtintt de Radiodifuziune sub nr. 1.987 vi difuzatfi la30 Noemvrie 1939, ora 20.Gravura in lemn, conferentA inregistratti la Societatea Romitnide Radiodifuziune sub nr. 2.136 i difuzatA la 2 Ianuarie1940, ora 20.

ONGANIA, FERD.: L'arte della stampa nel rinascimento italiano,Venezia, album, 2 vol. Venetia, 1895.

PANAITESCU, P. P.: L'Influence de l'oeuvre de Pierre Mogila,archeaque de Kiev, dams les Principautes roumaines, in Mélangesde l'École Roumaine en France, V. Paris, 1926.Octoihul lui Macare (1510) ;i originele tipografiei in TaraRomárteascci, in revista Biserica Ortodoxii Romfincl, anal LVII(1939), nr. 9-10, Septemvrie-Octomvrie 1939.

PICOT, E.: Coup d'oeil sur l'histoire de la typographie dans les paysroumain au X VI-e siécle. Imprimerie Nationale. Paris.1895.

SAFARIK, PAUL-JOS.: Geschichte der sadslatvischen Literatur, III.Tempsky, Prag, 1865.

DE VISKI, KAROLY, Gravures sur bois populaires roumaines deTransylvanie. Budapest, 1931.

WINKLER, Dr. FRIEDRICH: Introducere in Gravura f i carteailustratd germana', catalogul muzeului Toma Stelian. ImprimeriaNationata, Bucurelti, 1938.

PSALTIRE, Bucureqti, 1694.'ANO0A01-TON, Snagov, 1697.SFANTA I DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, Snagov, 1697.OCTOIH, Buzttu, 1700.TRIODION, Buzliu, 1700.TAATH'P ION, Snagov, 1700.PENTICOSTARIU, Buzliu, 1701.PSALTIREA, Buztiu, 1701.SFA.NTA i DUMNEZEIASCA LITURGHIE, BuzAu, 1702.

www.dacoromanica.ro

INVATATURA PREOTILOR PRE SCURT DE $APTE TAINEALE BESEARECII, Buzau, 1702.

PSAL1IREA, Buzau, 1703.PENTICOSTARION, Rilmnic, 1743.CIASOSLOV, Radauti, 1745.CAZANII, Ramnic, 1748.LITURGIIIE, Rainnic, 1759.LITURGHIE, Iasi, 1759.SFANTA $1 DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, Iasi, 7270 ( =

1762).SFANTA $1 DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, Iasi, 1762.PSALTIREA, Ramnic, 1764.SFINTELE $1 DUMNEZEIE$TILE LITURGHII, Ramnie, 7276

( 1767).CAZANII, Bucuresti, 1768.APOSTOL, Bucuresti, 1774.OCTOIII, Rilmnic, 1776.CIASOSLOV, Iasi, 1774.PSALTIREA, Ramnic, 1779.PSALTIRE, Iasi, 1782.TRIODION, Ramnic, 1772.PRAVILIOARA, Iasi, 1784.CALENDARIU, Iasi, 1785.CATAVASIER, Iasi, 1792.CIASOSLOV, Dubasari, 1794.PSAL1 IRE, Movilau, 1796.CIASOSLOV, Iasi, 1797.CIASOSLOV, Iasi, 1797.II ENTIIKOETAPION, Venelia, 1805.PENTICOSTARION, Sibiiu, 1805.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI SEPTEMVRIE, Neamtul,

1807.RANDUIALA CUM SA CUVINE A CANTA CEI 12 PSALMI

DEOSEBI, Neamtul, 1808.VIETILE SFINTILOR DIN LUNALUI OCTOMVRIE, Neamtul,

1809.ILTILE INTILOR DIN LUNA LUI NOEMVRIE, Neamtul,

1811.IETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI DECHEMVRIE, Neamtul,

1811.OCT0111 sau 11APAKAIITIK`H Ramnic, 1811.VILTILE SFINTILOR DIN LUNA LUI IANNUARIE, Neamtul,

1812.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI FEVRUARIE, Neamtul,

1812.U$A POCAINTIL Brasov, 1812.INVATATURA PENTRU ISPOVEDANIE, Riimnic, 1813.lb IETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI MARTIE, Neamtul,

1813.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI APRILIE, Neamtul,

1813.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI MAI, Neamtul, 1813.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI IUNIE, Neannul,

1813.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI IULIE, Neamtul,

1814.SCARA PREA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU IOANN

IGUMENULUI SFINTEI MANASTIRI AL SINAIULUI,Neamtul, 1814.

KEKRAGARION, Neamtul, 1814.CIASOSLOV, Iasi, 1814.AGHIAZMATARIU MIC, Iasi, 1814.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI AUGUST, Neamtul,

1815.OCTOIH DE CANOANE PENTRU PAVECERNITA, Neamtul,

1816.APOLOGHIA, Neamtul, 1816.

Neamtul, 1816.liN TREBATOARE RASPUNSURI, Neamtul, 1816.ADUN kRE A CUVINTELOR CELOR PENTRU ASCULTARE...

VIIATA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU STARE-TULUI PAISIE, Neamtul, 1817.

PSALTIRE, Neamtul, 1817.DIARIU sau ZIOARIU, pe anal dela Hristos 1817, Buda, 1817.SFANTA $1 DUMNEZEIASCA EVANGHELIE A LUI IS. HS.,

Blaj, 1817.TALCUIRE... PRE SCURT LA ANTIFOANELE CELOR OPT

GLASURI, Neamtul, 1817.LITURGHIILE, Iasi, 1818.NOUL TESTAMENT adecil A$EZAMANT, Neamtul, 1818.CUVINTELE I INVATATURILE PREA CUVIOSULUI PARIN-

TELUI NOSTRU EFREM SIRUL, Tomul I, Neamtul,1818; Tomul II, Neamtul, 1819; Tomul III, Neamtul,1823.

CUVINTELE $1 INVATATURILE PREA CUVIOSULUI PARIN-TELUI NOSTRU ISAAC SIRUL, Neamtul, 1819.

ADUNARE DE CATEVA RUGACIUNI DIN MOLITVENIC,Iasi, 1819.

APOLOGHIA, Bucuresti, 1819.PSALTIRE, Bucuresti, 1820.SFANTA $1 DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, Neamtul, 1821.ADUNARE A STAMBELOR SFINTEI EVANGHELII 1). Neamtul,

1821.AGHIAZMATARIU MIC, Iasi, 1823.ACATISTER, Bucuresti, 1823.PSALTIRE, Neamtul, 1825..SCRISOARE MOLDOVEI, de DIMITRIE CANTEMIR, DOMNUL

EI, Neamtul, 1825.PARTEA INTAIU $1 A DOOA A CONDICII CRIMINALICE$TI,

Iasi, 1826.EVANGHELISTARI, Iasi, 1826.NEVAZUT RAZBOIU, Neamtul, 1826.PENTRU PAZIREA CELOR CINCI SIMTIRI, Neamtul,

1826.GRAIURILE MAICII LUI DUMNEZEU, Iasi, 1826.CUPRINDERE IN SCURT DIN PROROCE$TII PSALMI,

Neamtul, 1827.ACATISTÉR, Bucuresti, 1828.MOLEBNIC, Iasi, 1828.CIASOSLOV MARE, Bucuresti, 1830.PSALTIRE, Bucuresti, 1830.CIASOSLOV, Neamtul, 1832.CIASOSLOV, Neamtul, 1833.TRIODION, Neamtul, 1833.PENTICOSTARION, Neamtul, 1834.SFANTA $1 DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, Neamtul,

1834.VIETILE SFINTILOR DIN LUNA LUI NOEMVRIE, Bucuresti,

1835.CIASOSLOV, Neamtul, 1835.ACATISTERIU, Neamtul, 1836.OCTOIH, Neamtul, 1836.PENTICOSTARION, Sibiu, 1841.PSALTIREA, Neamtul, 1843.PIDALION, Neamtul, 1844.PSALTIREA, Neamtul, 1844.SFANTA $1 DUMNEZEIASCA EVANGHELIE, Neamtul,

1845.MINEIUL LUNII LUI SEPTEMVRIE, Neamtul, 1845.MINEIUL LUNII LUI OCTOMVRIE, Neannul, 1845.MINEIUL LUNII LUI DECHEMVRIE, Neamtul, 1845.TRIODION, Neamtul, 1846.MINEIUL LUNII LUI IANUARIE, Neamtul, 1846.MINEIUL LUNII LUI FEVRUARIE, Neamtul, 1846.MINEIUL LUNII LUI MARTIE, Neamtul, 1846.MINEIUL LUNII LUI APRILIE, Neamtul, 1846.MINEIUL LUNII LUI MAI, Neamtul, 1846.MINEIUL LUNII LUI IUNIE, Neamtul, 1846.TRIODION, Neamtul, 1847.MINEIUL LUNII LUI IULIE, Neamtul, 1847.

') Copie fotograficli dupii originalul trimis de Institutul de letona Vechiului DreptRomlinese din Iasi (In Bibl. Acad. Rom., R. V. 1110 A).

12GRAVURA ÌN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL

www.dacoromanica.ro

MINEIUL LUNII LUI AUGUST, Neamtul, 1847.CIASOSLOV, Neannul, 1848.PENTICOSTARION, Neamtul, 1848.CIASOSLOV, Neamtul, 1850.APOSTOL, Neamtul, 1851.OROLOGIU (CIASOSLOV), Neamtul, 1856.CIASOSLOV, Neamtul, 1858.

SFANTA SI DUMNEZEIASCA EVAN GHELIE, Neamtul 1858.PSALTIREA, Neamtul, 1859.DUMNEZEIESTILE LITURGHII, Neamtul, 1860.SLUJBA SFINTIRII BISERICIL Neamtul, 1863.CANTARILE LUI MOISI, Neamtul, 1871.CANTARE DE LAUDA SIONICEASCA, Neamtul, 1871.CIASOSLOV, Neamtul, 1874.

BIBLIOGRAFIE 43

www.dacoromanica.ro

PREFATA

INTRODUCEREGravura n lemnMaterialTehnicii

Vechime

DezvoltareGravura in lemn la Roinimi

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTULPrimele tiparituriProtoierei MihailSimeon Ierei

CUPRINSULPagina Pagina

7 Ghervasie Monah

Teodosie Monah9

Damian IeromonahNecol<ai>

Simeon frateleConcluziuni

DESCRIEREA PLANSELOR 21

CLISEE VECHI DE LEMN PASTRATE ASTAZI IN

15MANASTIREA NEAMTUL 35

BIBLIOGRAFIE 41

CUPRINSUL 45

PLANSELE ILX

www.dacoromanica.ro

1444

-

www.dacoromanica.ro

_

oviivoger. 0110--tiii.,11110;T

F

III!.I

VA

Iw.t,

;19

1111

A..11111

4,41APP;eX

ardrafrdi/a0

/0/-_

1111111111111111111111

.,

11/11/1111..

-.mow

111-4)

IIIIIIIIIK1311111111111111111111011FA

\'71.

1111111111616111111.1

ìL;

11111 1./11/11 titI

I

1111111111111Njjriji

jilltt111111111111,

11111111111111111111(1ill

ION

11111111111E1111111111111111111

imill11111111111111hl11111

ignmin,,...01171IIIIIIII

www.dacoromanica.ro

Scara

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA 1NEAMTUL PI. III

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1114

1111

1111

1111

1111

1111

1 H

i II

4111

a

\\1\

V\

IN 4

,40A

7477

0410

01/ "

ow

7,.,

Aw

aftN

4.\-

4..

73Y

, !4,

-AV

)gba

1 \

.!7

'$1

I

q

'

ff4-

ION

;

PI ',

WO

N F

M

1111

.,q.;

PI .1

1111

1/1,

www.dacoromanica.ro

'0.,yr....70tatt

1"411

Il'WIM

Pt\w

,,,,vmm

111111110;*

:\-""""M

111.4%

\\A \\.\\A

WV

IWA

4V:

tlitit4.)4,

f...**4Z '14

\11.\

",N

1

\\\

\

www.dacoromanica.ro

!1

1

0I

/-,40)

'V\N

....,*. .

11

iI." ,

%414**p

I1Ì1441

\ k. _ 4P \ VIk\\'\C

, s'Vt4kkt

41446

\ N\

Z(4,

7-7/

imam

, Vilna

' AM

.A

ilft)

V'

''d ,,

A \\I.

,,,.4

7:-." -,....:iik.,..,.,__, ,411/- ---7....isiA

lill

IIN,

1,0-

....,\\,....4

\\\I

,

II-\

e4,6.v\

\n**-.M

WtN

W

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEAIN LA MANASTIREk NEAMTL L Pl.

IC

C' [Pr t4HAournErra

CKSiftilA% HZ CK:311"6tr: A MHE4 ittv

111 H&F4. ±Ely nprir^.-1

Nfiscitoarea de Dumnezeu cu Pruncul

;V:11

o

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. IX

........

11/11/Mo Ho

011116 411X oiAli7fr2"

Sflmtul Haralampie

www.dacoromanica.ro

"4.7:.'s%

\\\\ \SNX

1'W)1/1_14.:v..-(2,7.\\

\.,7,7)17'

\\\/

..4"' r14,k,

4 \

WoN

,N

%\\N

Iknw.w

AK

.%

Itill'

s,

\\\\\

qtrv

Z n. 1-

ca"*.3Z

'.%

)"Q

C')

\'JiN

\NM

'. N7M

.,14*'"\\A\ vt\A

";"'W4"..

2,\v,,vv.\\

\,

Pa\\\W

kabt_ \

\\ \

tI

utillir

t

www.dacoromanica.ro

tet,

C4'

'..,--.1"-,t,

vp -....'.:..*".a-..1:-* ., jto

r1....s

,10 t.

vp---s

,. __A r .:0.-

1,15174

(0,

AAt

¡4E

r_,

\

;ZW

Z-2- V

tiFfrk:c4"..._(

I

se

----.

a --...-

°-'.et%-3

\\

rh,!ih!!

I

A.!

%

M7r.

I,11 N

ixwanu

\\\\.\\\\)'..

\\\\\\\"

\\ \\\W\\\\\\\.\\4.\\,7\j,-,

fi'

\\\111)1,1,-11.

\\N

.

\14.1`)-

\\\

,

,1, ,

limm

aa

,totcl v

A-

-.

ç s

www.dacoromanica.ro

I ail

1111111mi:11i

Deisis

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. XII

www.dacoromanica.ro

0,1.4T.

Zsz

444A

h

1rlw

www.dacoromanica.ro

.-

.,et

rzT

..

27.

,.

,-'..1*t`''/'

4i1V

'.4reat:

Al

04-4.'11

ris

IA

j;q.

`'ivloVsF

ort'AsiD

V."

..2H"

aill111111111111411

Te.-

IV; ilow

dt_

www.dacoromanica.ro

Ittv

MiA

kItt\

s,\M

ILIA

WM

41.1

,1\

, -...

_1 -

-,

----

----

-,...

----

----

-

---;

_-:.

---,

---_

,.--

-tu

titt*

Dgm

atka

tr,

Isto

ttina

.vx

latr

.4)

-j.

.--,

----

-,--

--,-

--,)

---.

0--

1111

11,A

g%

AIL

,M

r' \\.

VA

I Sna

Stio

ti*''''

\ r

lngf

fitti

ffes

NO

/0

.

/r.%

w44

Nw

k%

-

\

www.dacoromanica.ro

.41"

11.1

k,-

"lam

ml

AN

mun

.

SIG

ke

1111

3111

1111

0111

81

MIN

ER AA

A \

No,

bn80

00\4

6110

1MN

IMPa

ntip

Pst

wan

umm

umw

omm

m

low

elIm

ME

NIP

"0/

AN

INA

MM

Am

ogA

ilial

orr"

ovi

1MA

MO

W-

WIff

rW

r

VO

WA

10,

0

moa

mos

eam

ookh

rom

oilm

woo

lleco

, ,,d

ll#

VA

RA

MK

AM

OM

AM

MM

AIM

MM

AA

4407

,' 0

6V

e\

/ ////

/ff/ /

/OR

R/ t

a11

1111

1111

1110

11M

M

www.dacoromanica.ro

ti

IFi , ',':':fi

'14v,

I.....,,,,e

wli..,,,,,,;,,

4h --42

.,,

FE/L

iam,

"ll'44f9,11,/,V ,.;;T

igipq,r,

.--,-4*":0 t 4.4,:

i,ifo'

6r---'

6, ',AO

',.T, lainf tgilifirj147

L,,,,Z

172ip

VI

1V-.- ,,

S. Jill'.-.

..,

4likilike

k,ir:

,r^4I

www.dacoromanica.ro

1. Scara

2. Sfintul loan Evanghelistul

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XI III

www.dacoromanica.ro

.4flinfill12111111,1

1,11111111111001! E_

Ilt'"A"4!= ps

'UM

1. Vindecarea Orbului

2. Pogorirea de pe cruce

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTULPl. XIX

www.dacoromanica.ro

Eel ,,........,.

kit-34-4vEomr0

'i

- a aIIIMIAnnts31,4447,1,11;;!IE

-nrilt"""""'"n

E,.ii= 1

rtt.,,,N,,_7-11,-_ O2 ..:47,11 4:e----' e °:.

tr:i,

A

oAtu CIE MONAtolviz-eg

Wt7 atif

/I'l",01110irnsidussestottsti

110111,111111101111111101111101M

N112VL

.51111,11

1/".1141.111intifiuniuniiiioliatit110,11111116.

A6t' :71 I t 6 I .g

-'3j*""}-yr-;--

1. Iisus i Samarineanca

2. liens i Nicodim

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XX

www.dacoromanica.ro

1. Santa Proscomidie

2. Santa Treime

GRAVURA 2N LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXI

www.dacoromanica.ro

Pogorirea Duhului Rant

Intoarcerea fiului stricat

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXII

www.dacoromanica.ro

Ce"ti,=. 241---Biab.Ajti

4

........,.;aIrr!"SU4WitrA

AR_ ____.,--, ..55-=.-- latIIITI, h. ---- ---r III

#0......4c ,..... Ar-14,_ ::,..,nts:::.._...,.....x0:41,,,,,

..;=.....s.....,.....07.17._.31;n! 7".:%\..-- - ,1-,,..--.,, 1.,1 41...

1,r,

---.2, - -tA \\. NV., \ \...%. \.,... ...,..yphilobwiNissmommilfilIlarIM miwarr. /N0

4, i ...-. , ......--n,, I

=="-- -- == ';\\MMILA s II_.--.-------

-*WM 7--

Dig* W/P-- .-

1. Intitiul Sobor Ecumenic

2. Vai vouà !

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXIII

www.dacoromanica.ro

.4

II004t 10114

wk **I-41

c ka'S.

.,Lyi.-

,m00,141M

---NA

N

,.r

!AN

A..

...in4.,,,

,'"

07-e--,

6ft,M

I... -"''''''''

-4-- --4

.0.

T'',,.._

$'cm

-,--

Alnili

-,i

-.....,.....--

hit 1._.01/11/11

Y..7011, Tr'

+/I1

I,:.=

'fill fill'Ii,

,pinflil '

=ip,

''go,,,,,

iio

11

h......-......

> -

(Ott)

isk /

41.4.st::::

At...1

gin , .1!M

ON

IIIIIIIVIIIIIIN

HO

. llim

am.

2-,-V,,%

,q,,,

#11-N

;71;4111111°1101111*X

In--=

.. ill

IV

.111,..

g1111111IN

IIII

iiimg

.,,rA

-VA

_\ 412,

a OP -

lid. f.

, II

!44 pcililfilig

'llfri1,-"---¿;

'''.,........

'10/111111oil

101111.I.O

RIR

RW

(---0A

0,1111,,

,

Ifillial1111,,,,,_.

,42

,4119..

...1'0) i\ '

.,

......itr.,\,

,i5:tig:::3:::...., vat": W

,--4-14A,'"

IIIII-W-

.,,..v.

1 011111111

-41111

"'''A

O'.--- et\ \*

t(---

..c.<

1 ( t

e *-

,,,,,

-1

,4'

---<

"-, --'. 'Fr

iip

,,.. -. ---

.

n/.1111111tO

.- till11

tt'-'''. - ' o I.

11101."(W

m

...... --VI., 41

mO

liiii-s".,,,,..A

.1.1.11111111li,11

,1,111111111,1

'-11 INI

.........ge

ip....

,

11

v, Jim

a/--

II

-MIS.

n+

1

it $y ititd

1\

...a,,,,,,,gi

--V

IiIi

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXV

1"'-*'''"1141,. *it CalIGN61,41.---SAIL-ra\viiviaagas

mlai-'`.4" .-""rf:7111EGAIIL7M011eloAwrie MOHAX

ALLaramrk.;,

,___r e..., A I. ril " r n

_ T-C 4)4: ik' T 4A rT ' ,..Z il'Shirb A r. cos01 ti E ¿!HA AA 4E r 1E ) 4E vtrrApA",r4coloigri)..__-- liE hil41( 7 4 nporriga A8H-11EcrroviE riziaw-r: 6. AA atfia AE/IA 5(-C y7I-A.

1. Al treilea Sobor Ecumenic

2. Zis-a Domnul...

trarell1111.1.111.101.11.........

6

www.dacoromanica.ro

0,7N

,,

5'

NbA

iv,

All of. ,10.M

ZZ

,;5`5;

www.dacoromanica.ro

wtrliii5

\ify6 ,-À :41Q11 1111111111111011i t 111010100o9

YvalIA

1. Al saselea Saber Ecumenic

2. Sfat au fficut fariseii...

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXI II

www.dacoromanica.ro

1. Al §aptelea Sobor Ecumenic

2. Cel vriljmag samiin'n neghina

- Jff.\.....,....____

, t \ b

\\ t 1-

n,

)

CV,1\

b--#1f---w... ,7A ... ril

i .A :. i

_ -

_-

liftmwtove4. `,4\t,..u.,1

cinjourii,...nge/7..., --,..,'MUr" , ...."-_-.11140.

_........______7-44;,....--....,N,

11111.-W111.4.011111. o 41NIN-11116. hIMPI.....11, ',. -

-... .--..6.",;11113111j........4.m.r.........-..

,..." AC,46-1Wialiirr-b.7

''-..., 1111.----- II Ifp;"-¡-obTCk"¡T4....oib,b-_.._.,.- ----A

,r 1: no* V4),

-V.I... ^,,<

6.'

'i? s ^.. - P9 't-- ' k

;' 4',. %' PZ 11: 1

.., c....0.....c. iff ---,...

,---- pe,,

4vr.--, r.,,1 - -

ns. -= 0 9' -*Nititt\ killido4 .'';.v.i to -

o

1_ II M"' -- k.

s

111111110 'W ,..41 ,l(),f2'-,..- \ ,

---.-

WIP.-;.. ,. 4. -,. -

3

. A <

.

..,,,....,.

44.4-:-...,kts---,..

mu -----111mu miiiou

IIMM WHIM '?

..4 RI-0111111 fi---',,L.a r-,--

, ___ -0

,..,4., .,....

.,,,' A.--,'-, ...

. ' 0 0 0/ vo .;'

i 4 .,> --- , --- --

i.4 ."`° i ' ' '

1

V A

,.._.__, .,t" .-7.-'---a f -4 I-Etakzt g ,ari.-

..4.. lithilfr_, A G; . f I /OM E ' 4 . .-o ,

5i

eEoA,,,ciE moNax, IE 44-: Z: M: ti: FI:r A/IQ ACr ,117, Aaw iv A. . ,.. ,,.,..

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXVIII

www.dacoromanica.ro

miunuminiummunummumminitanai_ tt I117//// /

u n w u tunuomm tun muunanull1111 II II II UAW

1. Soborul cinstitorilor de icoane

112

tillfi

,

'Scf.

°'40, , egrOfi1r" #ontii

2. Lucriltorii viei

ANNINSIO,

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXIX

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXX

..-..

1. Invierea lui LazAr

2. Pecete

._BOCK-FBI°

AdZAPéRo-

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXXI

1. Chenar

2. Na§terea Domnului

www.dacoromanica.ro

GRAVURA iN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXXII

3. Tapul

2. Cumprina

7. Fecioara

AMISSOIIIIMM.I

4. Berbecul

6. Scorpionul5. Taurul 1. Cununa Anului

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL pl. XXXIII

'MUM'iJllMini MIMIY/'

'2112=L

serml_mayia11 111111111qt 11'

MI11111111

1. Matei Evanghelistul

3. Luca Evanghelistul

2. Marcu Evanghelistul

AIM

W

4. loan Evanghelistul

r

---

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXXIV

--. t7a,hiatApL,

11111' ME MICA 1411

iI

3. Luca Evanghelistul 4. Matei Evanghelistul

1. Matei Evanghelistul 2. Marcu Evanghelistul

www.dacoromanica.ro

ca

aA A

/IVY

/AF!!`.'w

/i PA

"11111--.

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXXVI

3. Spre Emmaus 4. Pila t ii spalà

1. Ispitirea lui Iisus 2. Schimbarea la Fatà

milnile

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LENIN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXXVII

I. Piistorul cel bun

3. Ducerea Crucii

2. Ucenicii smulg spice

4. Uciderea pruncilor

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. XXXVIII

3. IntAmpinarea Domnului 4. Maria si Elisabeta

1. Smochinul neroditor 2. Propoveduirea lui loan

www.dacoromanica.ro

1. Iisus In templu

3. Banul viduvei

2. Ingerul si Zaharia

4. Alungarea negutAtorilor

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XXXIX

\\.

www.dacoromanica.ro

1. Adormirea Maicii Domnului

441111111111111141111111/MIPIIIIIIIIItiki:ii.'t)

111111111111111131011111111111111111111i I111111111

x SEMIf2:4---1307112MEI 121111Kal

FaMONEIrisimE3m man

2. Cinstitorii de icoane

GRAVURA tN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XL

3. Cele zece fecioare 4. Cinci pâini i doi peqti

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLI

1. Samarineanul milostiv 2. Iisus la Arhiereu

3. Vfinzarea lui luda 4. Iisus la Pilat

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. XLII

nrfl

ElFirvummAti

4 IMINEMIIMINEIMAItRItUiUI

,r11121MAPNIL

4

c . iWAHH.

I. Batjocorirea 2. Impungerea cu sulila

0

AP

3. Prinderea 4. Cina cea"de tainri

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLIII

mimunintamala4

Atutonnuinimin

4/W

1. Spilarea picioarelor 2. Iisus in bisericA

3. Marta vi Maria 4. Muma fiilor lui Zevedei

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLIV

1. Biciuirea 2. Iisus pe Cruce

3. Lepfidarea lui Petru 4. Muma gi fralii lui Iisus

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLV

3. Tilierea imprejur a Domnului 4. Nunta dela Cana

1. Bogatul eAruia i-a rodit Wins 2. Intrarea In Ierusalim

www.dacoromanica.ro

GRAVURA tN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. XLVI

=ift6 alf1

Alai:EI thatABM PxM

1. Innis filtre

3. lath Mielul lui Dumnezeu!

2. Sarutarea lui luda

4. Zaheu vamequi

ttilhari

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLVII

1. Slàbanogul din Capernaum

11/14/11 %

4'9

-

2. Nasterea Inaintemergatorului

3. Iisus se aratii Ucenicilor 4. Femeia adultera

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLVIII

1. Aducere de sfinte Moagte

2. Arhipiistori

3. Mucenicii din Amoreia

4. Soborul Sfin/ilor fngeri

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. XLIX

1. Mncenici

2. Ierarhi

3. Aflare de efinte Moavte

4. Apostoli qi Mucenici

kN poilamm.mimiffifoitill

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MAN&STIREA NEAMTUL Pl. L

1. Minunea din Colassa Frigiei

2. Mucenici

3. Vavila ei Moisi

4. Cuvioqi

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. LI

...................

1. Prooroc

2. Sfiintul Iustin Filosoful

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. LII

Soborul Sfintilor Apostoli

Sfintii Cosma li Damian

-

Invierea lui Hristos3.

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. LIII

1. Sfiintul Grigorie al Tessalonieului

2. Floare de sfitrsit de pagina

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL PI. LIV

o...... Nmotnon. t P I .0.

3. Ornament

1. Frontispiciu cu icoanA

2. Ornament cu sfirgi

5. Floare de sfárqit de paginA

4. Ornament

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. LV

_

c

7. C

2. Iu

4. D

6. U

1. L

9. N

3. T

5. A

8. L

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL

2. 1

6. B

1. Z

4. D

5. P

7. B

3. Z

Pl. LVI

www.dacoromanica.ro

GRAVURA IN LEMN LA MANiSTIREA NEAMTUL Pl. LVII

11`r

Igi II 11Titlu

L_)

SI:45 Wi1319I "Isa litTitlu

Titlu

Titlu

101, 141IP4ø

1.

4.

www.dacoromanica.ro

irilrEiSwA vTOribN RA,ZeT41114t4

nkrumPINE

'A/

'T;1 1,1114;ii -kkN. - y..E 43,EICLy!,

Ae, .10

3E,11,i_Nu

ITYCA AA Tiff 1lF,iI71fZThlY114fEtTE

11111 1121111EMOIN

immons

,/ , \ ,\\/i t,, \\.._..,, ii

Hz 4g z j1/2*, NA il ilfc TE T'irralOlcznif' 14 Ark 7 arm E rill

4)110/17 AISOREpriMighiTgA

M.I. g AC TE 45-4CgA (,1)PT.

.tivácira CTAMEZ cAS aznaitojinnatillypif KV:9 40AiErT11,,t4

47,111=11 101MMIME11MIESSMEMENE

Schivnicul

rugpirv. C/TIZJIELibiirag:C404:14M Ag Z4

INASal117.

GRAVURA IN LEMN LA MANASTIREA NEAMTUL Pl. LVIII

H -

\

www.dacoromanica.ro

ttIkt%u"--

"I

ilIIIINE

VIV

I111 'II A

ll-11E

J111-(

I LI"

.7.-..**7-e4, ,i vi t; - ,,

ti ir.,434*,* 'I -A

'Ii_,-7-Iw

kJa. a

E -Jr ,..

oraitlim

i as"

laA

ta or i

.,_a__.

_II a asiL

ts...s,a

IIIll,

,--01: AA

R 11 i

aL'IL-

itiva,

ON

O.

o

104.

ur

1107!

1471:17111:17

41:7!

INIF.r.e,

wog

11,

K. t

g$1111101111141

4.3L

///

"

ArtF

A,

e.)

1'd 0.7,)

A

,vm

a%,&

\.o.vAvtakkkA

NA

"1"--47*

\\L

I

.0/4..

'

www.dacoromanica.ro

MONITORUL OFICIAL SIIMPRIMERIILE STATULUIIMPRIME RIA NATIONALABUCURESTI, 1940

www.dacoromanica.ro

-

C. 64.957.

Nr. 266LEI 500.-

www.dacoromanica.ro