& e a '4

Un loc important in lucrare il ocupi schemele tabelelesinoptice,care scot 9i pentru structura limbii ruse printr-o cele mai reprezentative in eviden!6 elementele gi in Exemplele, scheme tabelesinoptice,in cadrul textului, sintezi logico-vizuald. $intconstruitepebazaunuimaterial lingvistic accesibilpentru cititor. Majoritatea celor din exercilii) slnt tradusein limba romind. Prin acestorexertple(cu excepfia 1or, autorii au asiguratnu numai accesibilitatea dar au creatqi posiacestprocedeu bilitatea confruntirii structurii celor doul limbi. Exerciliile ce insofescdiferitele cuprind traduceri qi retroversiuni,urmlrindu-se astfel compartimentegramaticale gi gi controlul problemelorparcurse.Succesiunea volumul exercigiilorau flxarea caractermai mult sau mai pulin condilionatede caracterultemei respective: fost in contrastant(prezenlasau absenlacategorieigramaticale limba romdni, specificul exprimdrii ei in limba rusd in compara{iecu limba romdni etc.). De pild6, numdrul exerciliiior la verb estemai mare decit la substantivq'a.m'd' In incheiere,Gramaticaesteinsoliti de o cheie selectivi a exerciliilor. Prezentalucrare nu este o gramaticdcontrastivi, ci o gramatici descriptivd limbii ruse, deoareceprocedeul descriptivJineareste dominanl a gramaticale legatede fenomenele Firegte,lucrareanu epuizeazitoate aspectele aie prezentate,autorii str[duindu-se sE ofete problemele-cheie gramaticii limbii in ru$e, necesare, primul rind, elevilor in invifarea acesteia.

E

S U B S TAN T ML

(lftuc cyqecrnfire.rrrNoe)

Substantivele limba rusi se deosebesc in dupd gen qi se schimbddup6 numdr gi caz. Ele r[spund la intrebdrile: xro? (cine?),uro? (ce?).

a-Rrt";J

Substantivele se articuleaz,i. limba rusd nu existd a.rticol.Un nu in substantiv limba rusd poatefi redatin limba romdndarticulatsaunu. Compara{i: din.fl uumd"n poru6x.-Ez am citit un roman am czTitromanu! ,,Anna Kareninaoo. .fr uumdlt polain >,_ cxasdn IUre$iiu. vorbirea directd se termind cu virguli, dacd propozigia este enunfiativd, gi cu semn exclamafie de sau semn de intiebare, dac6 propozilia esteimperativE sau interogativi, de ex.: -Arq cnpocrin rv'eufi, se cu Pronumelepersonalerbr sau nu din propozifia interogativ6 inlocuiesc r pronumcle qro, I(rD, nanofi, xosau Mf,r.Dac[ propozi{ia interogativi folosegte rge, rcorgi, xar, uo'reuf etc., in vorbirea indirectd acestea roprrfi sau adverbele indeplinescfuncfia de conjunc{iesau de cuvinte conjunclionale, de ex.: flpye n1u He noddewu eKcttypcwo?>Ha ueuA: