gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

23
GRADUL DE SATISFACŢIE AL UTILIZATORILOR DE DATE STATISTICE FOARTE BINE BINE SATISFĂCĂTOR NESATISFĂCĂTOR X

Transcript of gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

Page 1: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

GRADUL DE SATISFACŢIE AL UTILIZATORILOR DE DATE STATISTICE

FOARTE BINE

BINE

SATISFĂCĂTOR

NESATISFĂCĂTOR

X

Page 2: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

2

CUPRINS

Introducere .................................................................................................................................. 3 SECŢIUNEA A: Utilizarea statisticilor INS de către instituţii / întreprinderi ........................... 4

1. Domenii statistice folosite cu regularitate....................................................................... 4 2. Utilizarea datelor şi informaţiilor statistice (diseminate prin orice mijloace – publicaţii, CD-uri, web site-ul INS, etc.) ................................................................................................. 5 3. Scopul utilizării datelor statistice elaborate de INS........................................................ 5 4. Importanţa statisticilor INS pentru activitatea desfăşurată în alte instituţii .................... 6 5. Evaluarea statisticilor produse de INS, din domeniile utilizate de respondenţi, pe fiecare componentă a calităţii ................................................................................................. 7 6. Evaluarea calităţii datelor elaborate de INS.................................................................. 13

SECŢIUNEA B: Produse statistice ale INS.............................................................................. 14 1. Produsele statistice ale INS folosite de utilizatorii de date statistice............................ 14 2. Gradul de satisfacţie privind calitatea produselor statistice.......................................... 15

SECŢIUNEA C: Cum comunică INS cu instituţiile / întreprinderile....................................... 16 1. Informare asupra activităţii desfăşurată de INS............................................................ 16 2. Ponderea modalităţii de accesare a datelor statistice elaborate de INS ........................ 17 3. Evaluarea calităţii mijloacelor de informare oferite de INS ......................................... 18 4. Website INS .................................................................................................................. 19 5. Afirmaţii privind website-ul INS.................................................................................. 20 6. Actualizarea informaţiilor din partea INS..................................................................... 20

SECŢIUNEA D: Evaluarea Generală ....................................................................................... 21 1. Afirmaţii privind colaborarea cu INS ........................................................................... 21 2. Afirmaţiile care reflectă opiniile despre INS................................................................ 22

Propuneri şi concluzii ............................................................................................................... 23

Page 3: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

3

Introducere Institutul Naţional de Statistică (INS) este preocupat de continua modernizare a statisticii româneşti astfel încât aceasta să satisfacă într-un grad ridicat cerinţele venite din partea utilizatorilor de date statistice, integrându-se totodată în complexul proces european care presupune armonizarea conceptuală a tuturor componentelor instituţionale ale societăţii româneşti, adaptarea la mentalităţile şi modalităţile de lucru europene. În cadrul politicii INS de punere în practică a Codului de Practici al Statisticilor Europene un pas important îl reprezintă cuantificarea gradului de satisfacţie al utilizatorilor de date şi informaţii statistice. Astfel, Institutul Naţional de Statistică, în conformitate cu Programul Statistic Naţional Anual, a început în anul 2015 efectuarea, cu o periodicitate de trei ani, cercetării statistice dedicată stabilirii gradului de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice. În acest scop a fost elaborat un chestionar dedicat culegerii opiniilor utilizatorilor privind o serie de aspecte definitorii pentru activitatea şi producţia statistică. În urma extragerii eşantionului pentru anchetă a rezultat un volum de 2889 de unităţi, din care fac parte instituţii ale statului, întreprinderi, universităţi, institute de cercetare şi proiectare, societăţi bancare, sindicate, uniuni patronale şi profesionale, mass media, etc.

Tabel 1 Structura eşantionului pe tipuri de unităţi Număr de unităţi Preşeden�ie / Parlament 4 Guvern, minister, autoritatea centrală 42 Prefectură / Primărie 409 Companie / Regie / Societate Comerciala 1866 Institute de cercetare şi proiectare / dezvoltare 50 Societate bancara sau de asigurări 81 Universitate 84 mass media 42 Camera de comerţ 40 Sindicat / Uniune patronală, profesională 19 Altele 252 Total unităţi 2889

Rezultatele cercetării statistice sunt prezentate procentual şi/sau ca medie de rating pe o scala de la 1 la 10. Din volumul de 2889 de unităţi selectate, să completeze chestionarul, au răspuns solicitării INS un număr de 2679 de unităţi, aproximativ 92,7%. La nivel global, rezultatele anchetei relevă că un procent de 85,0% dintre respondenţi au fost mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de activitatea şi produsele INS, în timp ce numai 15,0% din totalul respondenţilor sunt indiferenţi sau nemulţumiţi de datele statistice ale INS.

Page 4: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

4

17%

68%

14%

1%

15%

Foarte satisfacut Satisfacut Indiferent Nesatisfacut sau foarte nesatisfacut

Figura 1 - Evaluarea gradului de satisfacţie cu privire la activitatea INS În cele ce urmează sunt prezentate rezultatele cercetării statistice privind gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice produse şi diseminate de INS.

SECŢIUNEA A: Utilizarea statisticilor INS de către instituţii / întreprinderi

1. Domenii statistice folosite cu regularitate

27,21

41,66

23,37

11,72

15,60

8,73

33,86

10,30

5,04

10,68

28,37

13,4411,72

5,86

9,788,06

13,10

9,74

6,08

9,4810,86

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

40,00

45,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

1 .Populatia2. Forta de munca si somaj3. Veniturile, cheltuielile si consumul populatiei4. Sanatate5. Educatie6. Conturi Nationale (PIB)7. Preturi de consum8. Agricultura9. Silvicultura10. Cercetare-dezvoltare si inovare11. Mediul înconjurator12. Industrie13. Constructii14. Transport15. Telecomunicatii16. Comert exterior17. Comert interior18. Turism19. Servicii de piata20. Energie21. Alte domenii

Figura 2 - Ponderea utilizatorilor pe fiecare domeniu statistic (%) Acest grafic ilustrează nivelul de interes acordat de utilizatori pentru fiecare domeniu statistic. Valorile indicate exprimă procentual gradul de utilizare al fiecărui domeniu, acesta fiind determinat în raport cu numărul total de respondenţi.

Page 5: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

5

Se observă că domeniile statistice cel mai frecvent utilizate sunt cele ce conţin informaţii privind forţa de muncă şi şomajul (41,66%), preţurile de consum (33,86%) şi industria (28,37%).

2. Utilizarea datelor şi informaţiilor statistice (diseminate prin orice mijloace – publicaţii, CD-uri, web site-ul INS, etc.)

21%

13%

20%

28%

3%

15%

Anual Semestrial Trimestrial Lunar Săptămânal Niciodată în ultimul an

Figura 3 - Utilizare date şi informaţii statistice

Referitor la frecvenţa de utilizare de date şi informaţii statistice (diseminate prin orice mijloace - publicatii, CD-uri, website-ul INS), ancheta a indicat că respondenţii utilizează preponderent lunar şi trimestrial produsele INS (lunar 28,0%, trimestrial 20,0%).

3. Scopul utilizării datelor statistice elaborate de INS

Acest grafic indică măsura în care utilizatorii aplică statisticile INS potrivit propriilor scopuri. Utilizatorii au fost rugaţi să ofere în mod explicit un răspuns de forma „Da” sau „Nu”, iar fiecare bară în acest grafic prezintă ponderea răspunsurilor „Da” şi „Nu” din total răspunsuri pentru domeniu respectiv. Astfel, se observă că cele mai frecvente scopuri pentru care utilizatorii folosesc statisticile INS sunt: analiza tendinţei pentru formularea deciziilor pe termen lung (51,30%), previziuni şi formularea de modele econometrice (48,06%) şi pentru activităţi de cercetare (40,29%). De remarcat că analiza tendinţei pentru formularea deciziilor pe termen lung este de interes pentru mai mult de jumătate din respondenţi. Din analiza acestui grafic se poate concluziona că utilizatorii, în mod individual, folosesc statistici cu precădere pentru cinci scopuri („analiza tendinţelor”, „previziuni şi modelare econometrică”, „cercetare”, „alte scopuri” şi „monitorizare sau formulare de politici”) din cele unsprezece propuse, restul având ponderi mici sau nesemnificative.

Page 6: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

6

22,64

13,89

12,24

5,10

51,30

48,06

40,29

11,62

14,90

8,97

40,00

77,36

86,11

87,76

94,90

48,70

51,94

59,71

88,38

85,10

91,03

60,00

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

DA NU

1 Monitorizarea sau formularea de politici2 Elaborarea (pregatirea) legilor3 Comparatii la nivel regional / local 4 Analize curente pentru formularea deciziilor pe termen scurt5 Analiza tendintei pentru formularea deciziilor pe termen lung 6 Previziuni si formularea modelelor econometrice7 Cercetare8 Re-diseminarea datelor statistice (mass-media)9 Analize de marketing10 Proiecte educationale11 Alte scopuri

Figura 4 - Ponderea utilizării statisticilor în diverse scopuri

4. Importanţa statisticilor INS pentru activitatea desfăşurată în alte instituţii

15%

9%

6%

20%

50%

Sunt foarte importante Sunt destul de importanteAu o importanţă minoră (nesemnificativă) Nu sunt deloc importanteNu ştiu

Figura 5 - Importanţa statisticilor produse de INS

Având în vedere necesitatea indicatorilor statistici atât în evaluarea performanţelor proceselor social-economice cât şi în luarea deciziilor, utilizatorii au fost invitaţi să îşi exprime opiniile privind importanţa statisticilor INS în cadrul propriilor activităţi. Reflectarea importanţei statisticilor INS pentru utilizatori este ilustrată în graficul prezentat mai sus. Aşa cum se poate observa 50,0% din respondenţi consideră ca fiind foarte importante statisticile produse de INS pentru desfăşurarea activităţilor în cadrul instituţiilor din care fac parte, 20,0% apreciază că statisticile INS sunt de importanţă minoră, 6,0% din respondenţi consideră că statisticile INS nu sunt importante pentru domeniile lor de activitate, iar un procent de 9,0% nu şi-au exprimat nicio părere.

Page 7: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

7

5. Evaluarea statisticilor produse de INS, din domeniile utilizate de respondenţi, pe fiecare componentă a calităţii

707274767880828486889092

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Statistică economică(industrie, construcţii,comerţ, servicii)Statistică agricolă, mediulînconjurător şi silvicultură

Populaţie, educaţie,sănătate

Piaţa muncii

Alte statistici

Figura 6 - Ponderea utilizatorilor satisfăcuţi pe componente de calitate şi domenii statistice (%)

În acestă diagramă1 este prezentat gradul de satisfacţie al utilizatorilor (cumul al tuturor celor care s-au declarat foarte satisfăcuţi sau satisfăcuţi) privind calitatea, pe componente, pentru principalele domenii statistice. Domeniile supuse analizei au fost: ”statistică economică (industrie, construcţii, comerţ, servicii)”, ”statistică agricolă, mediul înconjurător şi silvicultură”, ”populaţie, educaţie, sănătate”, ”piaţa muncii” şi ”statisticile din alte domenii utilizate”. Se observa că, în medie, componentele relevanţă şi precizie contribuie semnificativ la asigurarea calităţii statisticilor specifice tuturor domeniilor analizate. O contribuţie importantă în asigurarea calităţii o au şi componentele oportunitate şi claritate. Rezultate mai slabe fiind evidenţiate pentru componentele punctualitate şi completitudine. Având în vedere aspectele de mai sus se poate concluziona că trebuie întreprinse acţiuni vizând reducerea termenelor de publicare a datelor coroborat cu introducerea unor noi indicatori statistici. Analiza comparativă pe domenii indică un grad de satisfacţie mai redus, la nivelul tuturor componentelor, pentru statisticile din agricultură, mediu înconjurător şi silvicultură. Pentru celelalte domenii se observă valori sensibil apropiate situate în intervalul 84-91%. Altfel spus între 84,0% şi 91,0% din respondenţi sunt satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi din toate punctele de vedere cu privire la statisicile INS.

1 Diagrama de tip pânză de păianjen (radar). Această diagramă conferă o imagine de ansamblu a gradului de satisfacţie pe domenii şi componente ale calităţii

Page 8: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

8

0

5

10

15

20

25

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Statistică economică(industrie, construcţii,comerţ, servicii)

Statistică agricolă, mediulînconjurător şi silvicultură

Populaţie, educaţie, sănătate

Piaţa muncii

Alte statistici

Figura 7 - Ponderea utilizatorilor nesatisfăcuţi sau neutri pe componente de calitate şi domenii statistice (%)

Diagrama de mai sus prezintă ponderea utilizatorilor nesatisfăcuţi, inclusiv neutri, de calitatea statisticilor INS. Aceasta relevă că principala sursă de insatisfacţie este reprezentată de incompletitudinea informaţiilor statistice. Contributoare la diminuarea gradului de satisfacţie sunt şi componentele calităţii referitoare la punctualitate şi la comparabilitate. Se observă, de asemenea, că statisticile din majoritatea domeniilor analizate prezintă, în medie pe componentă, un grad de (in)satisfacţie apropiat. Ca si în cazul anterior, statisticile din domeniul agricultură, mediu şi silvicultură prezintă un grad de insatisfacţie mai mare, comparativ cu statisticile din alte domenii (majorări ale valorilor medii, pe componentă, cuprinse între 2,5% şi 4,0%). Pe ansamblu se poate afirma că rezultatele sunt acceptabile întrucât rezultatele negative se situează în intervalul 10% - 22%, valori frecvent întâlnite în cadrul anchetelor de satisfacţie. În cele ce urmează lucrarea prezintă o analiză a gradului de satisfacţie al utilizatorilor privind calitatea statisticilor specifice pentru fiecare domeniu în parte, respectiv ”statistică economică (industrie, construcţii, comerţ, servicii)”, ”statistică agricolă, mediul înconjurător şi silvicultură”, ”populaţie, educaţie, sănătate”, ”piaţa muncii” şi ”statisticile din alte domenii utilizate”

Page 9: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

9

Calitatea statisticilor din domeniile economice

15,91

16,71

17,46

18,60

17,92

20,49

16,14

15,35

74,48

72,33

70,77

69,17

67,04

66,50

71,21

68,46

8,17

9,82

10,69

10,38

12,76

8,69

10,70

12,64

1,12

0,92

1,02

1,68

2,05

3,66

1,83

3,22

0,32

0,22

0,05

0,16

0,22

0,66

0,11

0,33

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Foarte satisfăcut Satisfăcut Indiferent Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut

Figura 8 - Gradul de satisfacţie privind statisticile din domeniile economice (industrie, construcţii, comerţ şi servicii) pe componente de calitate

Gradul de satisfacţie al utilizatorilor privind calitatea statisticilor economice este ilustrat în graficul de mai sus. De precizat că scala de măsurare a acestuia, gradul de satisfacţie, a fost structurată în cinci niveluri, astfel: două pozitive (foarte satisfăcut şi satisfăcut), unul neutru (indiferent) şi două negative (nesatisfăcut şi foarte nesatisfăcut). Componentele de calitate care induc cel mai mare grad de satisfacţie utilizatorilor sunt: relevanţa (90,39%), precizia (89,04%) şi oportunitatea (88,23%). La polul opus componentele ce conferă utilizatorilor cel mai mare grad de insatisfacţie sunt accesibilitatea (4,32%), completitudinea (3,55%) şi punctualitatea (2,27%). De remarcat că pentru componenta accesibilitate extremele sunt foarte pronunţate, aceasta fiind atât cea mai apreciată (20,49% utilizatorii foarte satisfăcuţi) cât şi cea mai problematică (4,32% utilizatori nesatisfăcuţi şi foarte nesatisfăcuţi). În ansamblu, graficul arată că utilizatorii sunt satisfăcuţi de calitatea statisticilor economice, unul din aspectele foarte pozitive fiind acela că numărul celor nesatisfăcuţi se situează sub 5% din total respondeţi.

Page 10: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

10

Calitatea statisticilor din domeniile agricultură, mediu înconjurǎtor şi silvicultură

18,65

18,99

20,44

21,43

20,70

19,82

18,84

17,76

64,29

63,26

62,19

59,73

58,09

60,10

61,93

60,08

14,85

15,91

16,13

16,01

18,19

16,44

17,09

18,39

2,09

1,60

1,11

1,85

2,51

2,76

1,63

3,02

0,12

0,25

0,12

0,99

0,50

0,88

0,50

0,76

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Foarte satisfăcut Satisfăcut Indiferent Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut

Figura 9 – Gradul de satisfacţie privind statisticile din domeniile agricultură, mediu înconjurǎtor şi silvicultură pe componente de calitate

În graficul de mai sus este prezentat gradul de satisfacţie al utilizatorilor privind calitatea statisticilor din domeniile agricultură, mediu înconjurǎtor şi silvicultură. Principalele componente de calitate cu un aport semnificativ asupra gradului de satisfacţie al utilizatorilor sunt relevanţa (82,94%), oportunitatea (82,63%) şi precizia (82,25%). Cu un important aport negativ asupra gradului de satisfacţie se regăsesc componentele de calitate privind completitudinea (3,78%), accesibilitatea (3,64%) şi punctualitatea (3,01%). Totodată, se observă că pentru componenta claritate extremele sunt foarte pronunţate, aceastea indicând un procent de 21,43% de utilizatori foarte satisfăcuţi concomitent cu un procent de 0,99% de utilizatori foarte nesatisfăcuţi. Concluzionând putem afirma că utilizatorii statisticilor din acest domeniu (agricultură, mediu şi silvicultură) sunt mulţumiţi de calitatea produselor INS, numărul celor nesatisfăcuţi fiind mai mic de 4% din numărul total de respondenţi.

Page 11: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

11

Calitatea statisticilor din domeniile populaţiei, educaţiei şi sănătăţii

21,21

21,54

22,74

23,01

21,17

21,97

20,71

19,88

67,68

65,81

64,91

64,24

64,46

64,34

66,40

64,31

9,09

10,43

10,73

10,95

12,46

10,64

10,84

12,372,65

1,60

2,27

1,57

1,37

1,19

1,71

1,68

0,80

0,44

0,78

0,35

0,43

0,43

0,51

0,34

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Foarte satisfăcut Satisfăcut Indiferent Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut Figura 10 - Gradul de satisfacţie privind statisticile din domeniile populaţiei,

educaţiei şi sănătăţii pe componente de calitate Graficul de mai sus relevă, sub aspect calitativ, gradul de satisfacţie al utilizatorilor de statistici privind populaţia, educaţia şi sănătatea. Componentele de calitate majoritar contributoare la satisfacţia utilizatorilor sunt relevanţa (88,89%), oportunitatea (87,65%) şi precizia (87,35%). Cu rol negativ asupra gradului de satisfacţie se regăsesc componentele de calitate privind completitudinea (3,45%), accesibilitatea (3,05%) şi precizia (2,22%). De remarcat că sub aspectul accesibilităţii datelor, utilizatorii au trecut prin experienţe extreme, fapt indicat de numărul mare atât al celor foarte satisfăcuţi (21,97%) cât şi a celor nesatisfăcuţi şi foarte nesatisfăcuţi (3,05%). Ca şi în celelalte domenii analizate se observă că publicul este satisfăcut de calitatea statisticilor referitoare la populaţie, educaţie şi sănătate. Calitatea statisticilor din domeniul pieţei muncii

17,34

18,18

18,27

19,21

17,74

18,73

17,10

16,93

72,00

68,40

69,60

68,81

68,08

67,43

69,08

67,93

8,53

10,89

10,47

10,11

11,66

10,66

11,73

11,513,34

1,79

2,74

2,23

1,44

1,37

2,24

1,92

0,30

0,30

0,44

0,30

0,43

0,29

0,29

0,21

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Foarte satisfăcut Satisfăcut Indiferent Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut Figura 11 - Gradul de satisfacţie privind statisticile din domeniul

pieţei muncii pe componente de calitate

Page 12: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

12

Aşa cum rezultă din graficul ce ilustrează gradul de satisfacţie asupra calităţii statisticilor privind piaţa muncii, componentele de calitate ce cumulează, potrivit utilizatorilor, cele mai multe aprecieri sunt relevanţa (89,34%), claritatea (88,02%) şi oportunitatea (87,87%). În baza acestor rezultate se poate afirma că statisticile din acest domeniu au un grad mare de utilitate, sunt bine prezentate şi uşor de înţeles. La polul opus componentele ce conferă utilizatorilor cel mai mare grad de insatisfacţie sunt completitudinea (3,64%) accesibilitatea (3,18%), precizia (2,53) şi punctualitatea (2,53%). În ansamblu, graficul arată că utilizatorii sunt satisfăcuţi de calitatea statisticilor privind piaţa muncii, unul din aspectele foarte pozitive fiind acela că numărul celor foarte nesatisfăcuţi se situează sub 0,5% din total respondeţi. Gradul de satisfacţie al utilizatorilor privind calitatea statisticilor din alte domenii este ilustrat în graficul de mai jos.

Componentele de calitate care induc cel mai mare grad de satisfacţie utilizatorilor sunt relevanţa (86,97%), claritatea (85,62%) şi precizia (85,25%). Cu impact negativ asupra gradului de satisfacţie se regăsesc componentele de calitate privind accesibilitatea (3,08%), completitudinea (1,79%) şi punctualitatea (1,67%). De remarcat că pentru o serie de componente ale calităţii (precizie, oportunitate, relevanţă) procentul celor foarte nesatisfăcuţi îl depăşeşte pe cel al celor nesatisfăcuţi.

Având în vedere rezultatele evidenţiate în acest grafic se poate spune că, în general, utilizatorii sunt satisfăcuţi de calitate produselor INS, numărul celor nesatisfăcuţi fiind mai mic de 3,5% din total respondenţi. Calitatea statisticilor din alte domenii utilizate de respondenţi

16,35

16,38

16,97

18,19

18,11

19,03

17,64

16,95

70,62

68,87

67,36

67,43

65,78

64,25

66,40

66,11

12,07

13,45

14,47

12,96

14,44

13,64

14,72

15,16

0,43

0,54

0,54

0,76

1,00

2,20

0,79

1,34

0,53

0,76

0,65

0,65

0,67

0,88

0,45

0,45

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Indeplinesccerintele

Suntprecise

Suntoportune

Sunt clarprezentate

Suntpunctuale

Sunt usorde accesat

Suntcomparabile

Suntcomplete

Foarte satisfăcut Satisfăcut Indiferent Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut

Figura 12 – Gradul de satisfacţie privind statisticile din alte domenii utilizate de respondenţi pe componente de calitate

Page 13: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

13

6. Evaluarea calităţii datelor elaborate de INS

Evaluarea calităţii datelor este un amplu proces care indică modul în care rezultatele finale îndeplinesc obiectivele procesului statistic.

Rezultatele evaluărilor conferă utilizatorilor încredere în rezultatele cercetărilor statistice desfăşurate de Institutul Naţional de Statistică, iar acestuia, îi indică direcţiile în care sunt necesare acţiuni care să contribuie la îmbunătăţirea anchetelor statistice actuale şi/sau viitoare.

Produsele statistice trebuie să respecte următoarele criterii de calitate: relevanţă, acurateţe, accesibilitate şi claritate, punctualitate şi oportunitate, comparabilitate şi coerenţă.

Conform rezultatelor acestei cercetări, calitatea datelor elaborate de INS este în proporţie de 64,0% satisfăcătoare, 20,0% foarte satisfăcătoare, 15,0% dintre respondenţi sunt indiferenţi în ceea ce priveşte calitatea datelor elaborate de INS, iar 1% au apreciat ca nesatisfăcătoare calitatea datelor. Reprezentarea grafică a acestor rezultate se regăseşte în figura de mai jos.

20%

64%

15%

1%

16%

Foarte satisfacatoare Satisfacatoare Indiferent Nesatisfacatoare

Figura 13 – Evaluarea calităţii datelor elaborate de INS

Pentru a conferi respondenţilor cât mai multă încredere în datele statistice elaborate de INS este necesară îmbunătăţirea metodelor, tehnicilor de lucru şi procedurilor bazate pe standarde profesionale ştiinţifice, pentru satisfacerea cerinţelor tuturor categoriilor de utilizatori de date statistice. În acest context, în INS, sunt evaluate riscurile, consecinţele şi impactul activităţilor statistice în relaţia cu utilizatorii, cu furnizorii de date şi cu alte părţi implicate. Pornind de la rezultatele acestor evaluări se elaborează obiective şi planuri. Totodată, INS este permanent preocupat de analizarea, proiectarea, implementarea şi monitorizarea celor mai adecvate metode şi măsuri de limitare a sarcinii de răspuns pentru furnizorii de date. Rezultatele cercetării ne arată următoarea ierarhie a gradului de încredere în datele statistice elaborate de INS. Astfel, 53,0% dintre respondenţi au încredere, 20,0% au

Page 14: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

14

deplină încredere, 14,0% au parţial încredere, 2,0% nu au încredere, restul de 11,0% fiind cei care nu şi-au exprimat opinia, optând pentru varianta de răspuns „nu stiu”. Rezultatele indicate sunt reprezentate grafic în figura de mai jos.

20%

53%

14%

11%

2%

Deplină încredere Încredere Încredere parţială Nu am încredere Nu ştiu

Figura 14 - Gradul de încredere în datele statistice elaborate de INS

SECŢIUNEA B: Produse statistice ale INS

1. Produsele statistice ale INS folosite de utilizatorii de date statistice În ceea ce priveşte utilizarea produselor INS, utilizatorii au fost invitaţi să îşi exprime opinia asupra următoarelor produse:

• Anuarul Statistic - lucrare de referinţă în sistemul publicaţiilor statistice, care conţine informaţii complexe referitoare la evoluţia economico-socială a ţării şi care prezintă dinamica societăţii româneşti;

• Buletinul Statistic: publicaţie periodică de referinţă, oferă utilizatorilor informaţii statistice lunare şi trimestriale privind principalele domenii de activitate;

• Revista Română de Statistică (RRS): unica publicaţie de specialitate din ţara noastră în domeniul teoriei şi practicii statistice. Cuprinde lucrări de cercetare ştiinţifică originale, lucrări susţinute la conferinţe şi seminarii interne şi internaţionale;

• Catalogul de produse şi servicii statistice; • Baze de date care conţin informaţii pe domenii de activitate; • Comunicate de presă; • Alte publicaţii.

Opiniile exprimate ne indică următorul top al frecvenţei utilizării produselor INS: - 30% - bazele de date; - 21% - buletinul statistic; - 20% - comunicatele de presă; - 13% - anuarul statistic; - 12% - revista română de statistică şi alte pubicaţii; - 4% - catalogul de produse şi servicii statistice.

Page 15: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

15

20%

21%

13%4%

30%

12%

Comunicate

Buletin statistic

Anuar statistic

Catalogpublicatii si altepublicatiiBaze de date

SRS si altele

Figura 15 - Produsele statistice ale INS folosite de utilizatorii de date statistice

2. Gradul de satisfacţie privind calitatea produselor statistice

74,48%

20,01%

5,51%

4,82% 0,04%

0,65%

Foarte satisfăcut Satisfăcut Indiferent Nesatisfăcut Foarte nesatisfăcut

Figura 16 – Gradul de satisfacţie privind calitatea produselor statistice

Informarea utilizatorilor cu privire la calitatea produselor statistice, elaborarea de metadate referitoare la semnificaţia indicatorilor pe care îi produce şi a rapoartelor de calitate orientate către utilizatori sunt unele din obiectivele principale pentru un parteneriat eficient şi de calitate între INS şi beneficiarii de date statistice. Referitor la calitatea produselor INS, utilizatorii au fost îndemnaţi să îşi exprime gradul de satisfacţie pe unul din cele cinci niveluri indicate (foarte satisfăcut, satisfăcut, indiferent, nesatisfăcut, foarte nesatisfăcut) selectând doar o singură variantă de răspuns.

Se observă că răspunsul dominant, este cel de „satisfăcut”, urmat de cel de „foarte satisfăcut”. De remarcat că proporţia celor indiferenţi este minoră (4,82%), iar a celor nesatisfăcuţi infimă (0,04%).

Page 16: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

16

Proporţia celor satisfăcuţi şi foarte satisfăcuţi este de 94,49% din total respondenţi. Acesta este un rezultat foarte bun, şi demonstează că, per ansamblu, produsele INS prezintă o calitate satisfăcătoare.

SECŢIUNEA C: Cum comunică INS cu instituţiile / întreprinderile

1. Informare asupra activităţii desfăşurată de INS În ceea ce priveşte popularizarea activităţilor INS, trebuie menţionată preocuparea constantă privind buna desfăşurare a parteneriatului cu furnizorii de date (respondenţii), în sensul unei informări cât mai eficiente, a acestora, asupra activităţii INS. Totodată, reducerea sarcinii de răspuns a furnizorilor de date, asigurarea confidenţialităţii şi protecţiei datelor transmise şi utilizarea lor exclusiv în scopuri statistice, reprezintă obiective fundamentale ale INS.

În acest context, respectiv nivelul de informare asupra activităţii INS, respondenţii au apreciat într-o proporţie de 63,0% (53,0% destul de bine informaţi şi 10% foarte bine informaţi) că sunt familiarizaţi cu activităţile INS, acestea indicând că fluxul de informaţii dintre INS şi reprezentanţii unităţilor este destul de consistent. Totuşi trebuie menţionat că un procent de 25,0% din respondenţi consideră ca fiind precară informarea privind activităţile INS, în timp ce 12,0% din utilizatori apreciază că aceasta, informarea, lipseşte declarându-se total neinformaţi.

Având în vedere aceste rezultate, trebuie intensificată activitatea de informare a utilizatorilor privind activitatea INS, fapt ce va contribui semnificativ şi la sporirea încrederii acestora în produsele INS.

10%

53%25%

12%

Foarte bineinformat

Destul de bineinformat

Nu prea bineinformat

Neinformat

Figura 17 – Informare asupra activităţii desfăşurată de INS

Page 17: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

17

2. Ponderea modalităţii de accesare a datelor statistice elaborate de INS

81.56

34.23

8.70

1.98

10.45

0.71 2.61 2.20

14.00

4.67

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1. Paginile de internet INS (www.insse.ro) sau a DTS

2. Bazele de date online (Tempo, IPC, etc.)

3. Newsletter INS

4. Biblioteca INS

5. Biroul de diseminare

6. Libraria INS

7. Conferinte/evenimente organizate de INS

8. Facebook INS

9. Portalul http://edemos.insse.ro/portal

10. Alte modalitati

Figura 18 – Ponderea modalităţii de accesare a datelor statistice (%)

Referitor la modalităţile de accesare a datelor statistice elaborate de INS se observă că utilizatorii, în proporţie covârşitoare, utilizează internetul ca mijloc de accesare a acestora. Astfel primele trei opţiuni sunt site-ul INS (81,56%), bazele de date on-line (34,23%) şi portalul e-DEMOS (14,00%). Altfel spus internetul este esenţial pentru utilizarea statisticilor, infrastructura IT fiind factorul crucial pentru accesarea datelor.

Din analiza acestor moduri preponderent folosite, reiese că doar un procent de 34,23% din utilizatori accesează bazele de date ale INS, deşi acestea oferă cele mai variate şi complexe informaţii statistice. Se remarcă faptul că un procent de până la 50% din respondenţi utilizează exclusiv site-ul INS ceea ce sugerează fie o preferinţă pentru explicaţii, în format text, fie potenţiale inabilităţi în accesarea bazelor de date. Ponderea portalului e-DEMOS (14%) se explică, în principal, prin faptul că acesta constituie singura metodă ce permite utilizatorilor vizualizarea indicatorilor la nivel de unitate administrativ teritorială.

Dintre metodele offline, biroul de diseminare este cel mai popular, fiind folosit de 10,45% dintre utilizatori, celelalte metode offline situându-se sub 5%. Biblioteca şi librăria INS sunt modalităţile cele mai rar folosite de respondenţi (1,98%, respectiv 0,71%), fapt ce demonstrează rolul din ce în ce mai redus al publicaţiilor pe hârtie în prezent şi în viitor.

Page 18: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

18

3. Evaluarea calităţii mijloacelor de informare oferite de INS

26,20

14,49

30,38

16,55

13,56

19,44

15,07

67,92

67,79

52,76

50,11

52,93

62,15

59,88

17,42

16,57

32,20

32,45

12,77

24,46

4,60

0,20

4,29

0,27

0,68

0,29

0,15

1,06

0,39

1,36

0,80

0,45

0,00

0,15

0,22

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Web INS(insse.ro)/DTS

Newsletter

Biroul dediseminare

Conferinte

Facebook INS

Portalul edemos.insse.ro/portal

Altemijloace

Foarte satisfăcătoare Satisfăcătoare Indiferent Nesatisfăcătoare Foarte nesatisfacatoare

Figura 19 – Gradul de satisfacţie privind metodele de diseminare

Sub aspectul calităţii mijloacelor de informare oferite de INS utilizatorii au evidenţiat faptul că mijloacele principale de a căror calitate sunt foarte satisfăcuţi sunt: biroul de diseminare (30,38%), site-ul INS (26,20%) şi portalul e-DEMOS (19,44%). Totodată, aceste trei mijloace de accesare au şi cel mai ridicat grad de satisfacţie generală („foarte satisfăcut” împreună cu „satisfăcut”), respectiv: site-ul INS (94,12%), biroul de diseminare (83,14%) şi portalul e-DEMOS (81,59%).

Corelând aceste date cu secţiunea precedentă se constată că acestea sunt şi printre mijloacele folosite de cei mai mulţi utilizatori. Faptul că aceste metode funcţionează atât de bine ar putea să explice motivul pentru care mulţi utilizatori preferă să acceseze datele prin intermediul site-lui INS, biroului de diseminare şi al portalului e-DEMOS.

Pentru majoritatea mijlocelor de informare ponderile celor nesatisfăcuţi sau foarte nesatisfăcuţi se situează sub 1% din total respondenţi. De remarcat că portalul e-DEMOS este un mijloc de informare oarecum atipic, plasându-se atât pe primul loc ca impact negativ asupra gradului de satisfacţie (5,65%) cât şi printre cele mai apreciate mijloace de informare (81,59%).

Numărul de răspunsuri care indică un grad de satisfacţie „indiferent” (peste 30%) este alocat mijloacelor de informare reprezentate de Facebook-ul INS şi de conferinţele organizate de INS. Corelat cu secţiunea precedentă, acestea sunt şi mijloacele cel mai puţin accesate de către respondenţi, deci nu au o influenţă importantă asupra calităţii globale a mijloacelor de informare ale INS.

Pe ansamblu, se observă că din punct de vedere calitativ mijloacele de informare oferite de INS sunt în general apreciate de utilizatori, ceea ce constituie, evident, un aspect pozitiv.

Page 19: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

19

4. Website INS

8%

41%

36%

10%

5%

Saptamanal

Lunar

De cateva ori pe an

Niciodata in ultimultimp

Inca nu am vizitatsite-ul INS

Figura 20 – Vizitare website INS

În ceea ce priveşte frecvenţa utilizării website-ului INS trebuie spus că începând cu anul 2014 accesul la baza de date Tempo-online a devenit în totalitate gratuit, fapt care a condus la creşterea gradului de acces la informaţia statistică şi implicit la satisfacerea, într-o măsura mult mai mare, utilizatorilor de date.

În acest context, s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de vizitatori ai website-lui INS, iar numărul de pagini vizualizate şi descărcate a crescut semnificativ comparativ cu anii anteriori.

Răspunsurile formulate de către utilizatori au indicat o frecvenţă de vizitare a website-ul INS după cum urmează:

- săptămânal 8% din total respondenţi; - lunar 41% din total respondenţi; - de câteva ori pe an 36% din total respondenţi; - niciodată în ultimul an 10% din total respondenţi; - nu au vizitat încă website-ul INS 5% din total respondenţi.

Page 20: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

20

5. Afirmaţii privind website-ul INS

20,27

20,50

18,50

17,57

16,99

58,55

54,88

49,66

52,20

54,14

16,59

18,68

24,33

23,27

22,04

3,35

4,64

4,53

3,75

2,12

2,472,59

2,88

2,42

3,09

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1

2

3

4

5

acord total acord partial de acord dezacord dezacord total

1. Designul site-lui INS este adecvat

2. Site-ul INS este usor de utilizat

3. Site-ul INS permite accesul rapid la cautarea continutului

4. Site-ul ofera toate informatiile necesare

5. Informatiile pe site sunt bine organizate

Figura 21 – Gradul de satisfacţie privind site-ul Referitor la gradul de satisfacţie al utilizatorilor site-ului INS trebuie spus că acest aspect a fost analizat la modul general în secţiunea dedicată gradului de satisfacţie privind metodele de accesare a datelor statistice elaborate de INS. Ţinând cont că peste 80% din utilizatori accesează date statistice folosind site-ul INS, fapt ce indică importanţa deosebită a acestuia, în această secţiune este analizat site-ul INS în raport cu principalele sale caracteristici.

Aşa cum rezultă din graficul de mai sus caracteristicile site-ului INS ce cumulează, din partea utilizatorilor, cele mai multe aprecieri sunt uşurinţa utilizării (20,50%), designul adecvat (20,27%) şi viteza de căutare (18,50%). La polul opus, caracteristicile cel mai puţin apreciate, de utilizatori, sunt cele referitoare la completitudinea informaţiilor (6,95%) şi la modul de organizare a acestora (6,84%).

Deşi, pe ansamblu, site-ul INS răspunde cerinţelor utilizatorilor aceştia recomandă ca site-ul să fie mai bine organizat şi, totodată, completat cu mai multe date.

6. Actualizarea informaţiilor din partea INS

Analiza fluxului informaţional, dinspre INS către utilizatori, relevă că 52,0% din respondenţi sunt mulţumiţi de informaţiile pe care le primesc, 36,0% din totalul respondenţilor consideră că actualizările regulate ar fi binevenite, în timp ce 12,0% din aceştia spun că nu sunt interesaţi de informaţiile transmise de INS. Trebuie precizat că în cadrul programelor statistice, anuale şi multianuale, sunt prevăzute acţiuni ce vizează atât dezvoltarea aplicaţiei site-ului INS cât şi actualizarea permanentă a conţinutului acestuia. În mod concret se au în vedere măsuri ce privesc actualizarea bazelor de date ale INS, popularizarea activităţilor desfăşurate de INS, promovarea comunicatelor de presă, a publicaţiilor şi a bazelor de date statistice realizate de INS.

Page 21: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

21

36%

52%

12%

Da, actualizarile regulate ar fi bineveniteNu , sunt multumit de informatiile primiteNu sunt interesat de informatiile transmise

Figura 22 - Actualizarea informaţiilor din partea INS

SECŢIUNEA D: Evaluarea Generală

1. Afirmaţii privind colaborarea cu INS

54.27

50.80

58.15

38.85

40.77

21.88

23.68

23.72

40.01

44.61

37.38

50.02

48.33

44.80

46.88

45.22

4.70

3.63

2.98

9.23

9.06

24.39

23.31

24.97

5.07

3.53

3.47

3.86

1.14

1.08

0.68

0.30

0.38

2.61

2.60

0.70

0.82

0.81

0.65

0.64

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1

2

3

4

5

6

7

8

acord total acord partial de acord dezacord dezacord total

1. Mi se pare usor de stabilit un contact cu angajaţii INS

2. Angajatii INS sunt profesionişti

3. Angajatii INS sunt dispusi sa ajute utilizatorii

4. INS este o organizatie accesibila pentru utilizatori

5. Sunt satisfacut de rapiditatea raspunsurilor INS

6. Informatiile furnizate de INS au condus la imbunatatirea deciziilor în întreprindere7.Informatiile produse de INS influenteaza economia si societatea din Romania8. INS prin statisticile elaborate influenteaza politicile de dezvoltare din Romania

Figura 23- Gradul de satisfacţie al respondenţilor privind colaborarea cu INS

În acest grafic este surprins gradul în care respondenţii sunt satisfăcuţi de colaborarea cu INS şi impactul pe care îl au în societate informaţiile produse de INS. Acest grafic ilustrează faptul că angajaţii INS sunt percepuţi de majoritatea respondenţilor ca fiind profesionişti şi dispuşi să ajute utilizatorii. De asemenea, se mai observă că INS este perceput de utilizatori, în proporţie de peste 89%, ca fiind o organizaţie accesibilă şi care oferă răspunsuri în timp util.

Page 22: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

22

71,85%

28,15%

Femei

Barbati

Referitor la rolul INS-ului în societate aproximativ 70% din respondenţi şi-au exprimat opinia că informaţiile puse la dispoziţie de INS influenţează economia, societatea şi politica de dezvoltare în România.

2. Afirmaţiile care reflectă opiniile despre INS

0,31%

2,11%

57,09%

9,26%

2,42%

31,54%

Aş vorbi de bine INS, fără să fiu întrebat Aş vorbi de bine INS, dacă cineva mi-ar cere opiniaAş fi neutru cu privire la INS, dacă cineva mi-ar cere opinia Aş fi critic la adresa INS, dacă cineva mi-ar cere opiniaAş fi critic la adresa INS, fără să fiu întrebat

Figura 24 – Afirmaţiile care reflectă opiniile respondenţilor despre INS

În figura 24 este prezentat gradul în care respondenţii au aprecieri pozitive sau negative despre INS. Astfel majoritatea respondenţilor, aproximativ 66%, afirmă că ar lăuda activitatea INS indiferent dacă cineva le-ar cere opinia sau nu. În următoarele trei figuri este prezentat succint profilul respondentului, care a participat la cercetarea statistică privind Gradul de satisfac�ie al utilizatorului. Acesta este, după cum se poate vedea, în majoritatea cazurilor femeie, cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani şi având studii superioare.

14,71%

37,19%

32,41%

15,69%

23-34 35-44 45-54 55-73

45-54

35-44

55-73

23-34

Figura 25 - Vârsta respondenţilor Figura 26 – Sexul respondenţilor

Page 23: gradul de satisfacţie al utilizatorilor de date statistice

23

67,23%

29,82%

2,95%2,91%

0,04%

Studii post-universitare Studii superioare Studii liceale Studii gimnaziale

Figura 27 – Nivelul de educaţie al respondenţilor

Propuneri şi concluzii În chestionar au existat �i ”întrebări deschise”, la care respondentul a avut posibilitatea să-şi exprime liber opinia fără ai fi indicate variante de răspuns prestabilite. În continuare, prezentăm principalele sugestii desprinse din comentariile făcute de către responden�i pe marginea diferitelor aspecte legate de activitatea INS.

La întrebările la care respondenţii au fost rugaţi să formuleze propuneri de îmbunătăţire a activităţii statistice, de departe cea mai populară dintre acestea a fost reducerea sarcinii de răspuns. Respondenţii nu numai că au făcut aceasta sugestie, dar au avansat şi potenţialele soluţii, cum ar fi:

o reducerea numărului de chestionare prin comasarea mai multor cercetări; o simplificarea chestionarelor prin reducerea informaţiilor redundante colectate fie

de către INS prin mai multe chestionare, fie de diferite alte autorităţi ale statului; o folosirea pe cât posibil a surselor administrative de date în detrimentul

chestionarelor; o regândirea chestionarelor astfel încât timpul şi efortul necesar extragerii

informaţiilor din bazele de date proprii, în forma cerută de INS, să fie cât mai reduse.

Totodată respondenţii au solicitat existinderea numărului de indicatori statistici la nivel de regiune, judeţ sau unitate administrativ teritorială. De asemenea, au fost utilizatori care au solicitat sporirea frecvenţei de actualizare a statisticilor publicate, astfel încât să se reducă timpul între publicarea unor statistici şi perioada de referinţă a datelor.

În încheiere considerăm că rezultatele anchetei pot fi utile în identificarea direcţiilor de acţiune necesare îmbunătăţirii calităţii sistemului statistic naţional, fapt ce ar conduce şi la o creştere a gradului de satisfacere a cerinţelor utilizatorilor de date statistice.