GRADUL DE IMUNITATE COLECTIVA IMPOTRIVA COVID-19...Prin prezentul demers, Sistemul Medical MedLife...
Transcript of GRADUL DE IMUNITATE COLECTIVA IMPOTRIVA COVID-19...Prin prezentul demers, Sistemul Medical MedLife...
GRADUL DE IMUNITATE COLECTIVA IMPOTRIVA COVID-19Raport de cercetare realizat de Sistemul Medical MedLifePerioada de desfasurare a studiului: Mai – Iulie, 2021Romania, Urban
O scurta retrospectiva a evenimentelor recente menita sacreeze contextul prezentei cercetari
Intrebarea cheie si principalele ipoteze de lucru
Ariile de investigatie aprofundate cu scopul de a raspundeintrebarii cheie
Cadrul metodologic angajat pentru a raspunde intrebarilor de cercetare
Principalele rezultate ale cercetarii
Detalierea rezultatelor cercetarii
CONTEXT
SCOPUL PRINCIPAL AL CERCETARII
OBIECTIVELE DETALIATE ALE CERCETARII
ABORDAREA METODOLOGICA
CONCLUZII
REZULTATE DETALIATE
1.2.3.4.5.6.
AGENDA
O scurta retrospectiva a evenimentelor recente
menita sa creeze contextul prezentei cercetari
CONTEXT1.
In 2021 cel mai mare numar de cazuride COVID-19, confirmate in urmatestului PCR, a fost inregistrat in data de 25 martie.
Incepand cu 26 martie si pana in prezent, numarul cazurilor scadesemnificativ in conditiile in care rata de vaccinare creste saptamanalconstant, cu doar 1 - 2 puncteprocentuale, atingand la inceputullunii iulie pragul de 25%.
Sursa: https://srv1.worldometers.info/coronavirus/
66516115
4989
3852
2989
1850 1632
953618
307 196 133 87 68 31
10% 11% 11%13%
15%17%
18%20%
21% 22% 23% 23% 24% 24% 25%
Romania
Evolutia cazurilor pozitive si a ratei de vaccinare in perioada
25.03.2021 - 1.01.2021
Cazuri noi de COVID-19 Rata de Vaccinare
Un tablou similar putem observa in Bulgaria si in aproape toate tarile adriatice, unde incidenta testelor COVID-19 pozitive scade, de asemenea, extrem de abrupt, ratade vaccinare mentinandu-se mica.
Rata cazurilor pozitive
(cazuri noi)
Persoane
vaccinate
(la 100 de
locuitori)
(valoarea
maxima
inregistrata in
perioada 21.03
– 1.07.2021)
(valoarea
minima
inregistrata in
perioada 21.03
– 1.07.2021)
(1.07.2021)
Albania 17% 0.30% 19.7
Bosnia and
Herzegovina35% 0.90% 9.2
Bulgaria 24% 0.60% 13.8
Croatia 27% 1.80% 36.6
North Macedonia 31% 0.20% 16.1
Romania 24% 0.40% 24.6
Sursa: https://srv1.worldometers.info/coronavirus/
Intrebarea cheie si principalele ipoteze de lucru
SCOPUL PRINCIPAL AL CERCETARII2.
Prin prezentul demers, Sistemul Medical MedLife isi propune saexplice, chiar si partial, scaderea cazurilor de COVID-19 in contextulunei rate de vaccinare mult sub pragul recomandatde OMS.
6651
6115
4989
3852
2989
18501632
953
618307 196 133 87 68 31
10%11%
11%13%
15%
17%18%
20%21%
22%23%
23% 24% 24%25%
Romania
Evolutia cazurilor pozitive si a ratei de vaccinare in perioada
25.03.2021 - 1.01.2021
Cazuri noi de COVID-19 Rata de Vaccinare
In acest sens, au fost
formulate mai multe
ipoteze de lucru. (vezi slide-urile urmatoare)
Ipoteze
• IPOTEZA 1 – face obiectul prezentului demers
- Numarul persoanelor din Romania care au dezvoltat anticorpi anti-COVID-19 - dobanditi natural, in urma expunerii la infectie, sau prin
vaccinare - este semnificativ mai mare comparativ cu realitatea reflectata de cifrele oficiale:o 5.6% cazuri COVID-19 pozitive (Total Romania)
o 25% persoane care s-au vaccinat cu cel putin o doza (Total Romania)
• IPOTEZA 2 – in afara scopului prezentului demers
- Dobandirea de anticorpi in urma infectiei cu SARS-CoV-2, chiar daca titrul nu este protector, reduce riscul de (re-) infectare sau, in caz
de infectare, riscul de a dezvolta forme simptomatice sau severe• Exista cercetari efectuate de Public Health England și UK Coronavirus Immunology Consortium (UK-CIC) care demonstrează
raspunsuri robuste ale celulelor T la proteinele virusului SARS-CoV-2. Imunitatea celulara (celulele T) impotriva SARS-CoV-2 pare sa fie
prezenta la majoritatea adultilor după sase luni de la infectarea initială.
• Au fost colectate probe de la peste 2.000 de lucratori din domeniul sanatatii clinice si non-clinice, inclusiv 100 de persoane care au
fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 în martie / aprilie 2020 (varsta medie 41 (interval 22-65); 23 barbati, 77 femei) si care au
prezentat simptome usoare / moderate sau au fost asimptomatici (56 / 44).
• Răspunsurile celulelor T au fost prezente în cazul tuturor indivizilor, la sase luni după infectarea cu SARS-CoV-2 chiar daca puterea
raspunsului celulelor T a fost considerabil (50%) mai mare la persoanele care au prezentat simptome.
• Se impun cercetări suplimentare pentru a determina semnificatia acestei descoperiri. Este posibil ca imunitatea celulara crescuta saofere o protectie sporită impotriva reinfecției la persoanele cu formă simptomatica initiala sau ca organismul indivizilor asimptomatici
sa fie pur si simplu mai capabil sa combata virusul fără a fi nevoie sa genereze un raspuns imun mare.Surse: https://www.birmingham.ac.uk/university/colleges/mds/news/2020/11/covid-moss-cellular-immunity.aspxhttps://www.smartradio.ro/covid-19-pacientii-cu-forme-usoare-prezinta-imunitate-celulara-la-sase-luni-de-la-infectare/
Ipoteze (cont.)
• IPOTEZA 3 - in afara scopului prezentului demers
- Valoarea titrului de anticorpi dobanditi natural sau post-vaccinare NU este singurul predictor in ceea ce priveste protectia fata de o
reinfectie.
• Pana in acest moment nu se stie ce da protective (mai mare) fata de o reinfectie - anticorpii sau celulele T. E posibil ca si anticorpii si
celulele T sa nu opreasca o reinfectie, dar sa protejeze de o forma grava a bolii. Cu alte cuvinte, si cei trecuti prin boala se pot
reinfecta si transmite virusul, fara a dezvolta insa forme grave daca se reinfecteaza cu aceeasi tulpina.
• IPOTEZA 4 - in afara scopului prezentului demers
- Persoanele care dezvolta forme asimptomatice sau usoare de COVID-19 prezinta un risc mai scazut de transmitere a virusului.
• Conform unui studiu realizat pe populatia din Geneva, riscul ca o persoana asimptomatica sa transmita virusul unor alte persoane din
gospodarie este de 4 ori mai mic comparativ cu riscul de transmitere a virusului de catre o persoana simptomatica. Ei nu stranuta, nu
tusesc, prin urmare, contamineaza semnificativ mai putine suprafete si, in plus, datorita neutralizarii mai rapide a virusului, si perioada
de contagiozitate este mai mica.
• Cu toate acestea, asimptomaticii pot reprezenta un pericol mai mare pentru sanatatea publica intrucat este mult mai probabil ca o
persoana apartinand acestei categorii sa fie in mijlocul comunitatii comparativ cu cei aflati in izolare, acasa sau la spital. • Sursa: https://www.nature.com/articles/d41586-020-03141-3
• IPOTEZA 5 - in afara scopului prezentului demers
- Raspunsul imun al organismului in fata unor patogeni este semnificativ mai eficient la iesirea din sezonul rece
• Expunerea prelungita a organismului la lumina solara influenteaza favorabil nivelul vitaminei D si a melatoninei si, implicit, raspunsul
imun in fata unor patogeni. In cazul infectiilor respiratorii, schimbarile climatice – cresterea temperaturii, scaderea umiditatii –
favorizeaza circulatia sangvina de la nivelul mucoaselor nasului, gatului si plamanilor, si, implicit, raspunsul imun al organismului.
Ipoteze (cont.)
• IPOTEZA 6 - in afara scopului prezentului demers
- Virusul SARs-CoV 2 ar putea avea un caracter sezonier• Riscul de contaminare, este semnificativ mai mic in sezonul cald, virusii rezistand mai putin in aer in absenta unei gazde. Conform unui
studiu al Open University din Olanda, polenul din aer joaca un rol important, functionand ca un ecran natural de protectie (“bio
firewall”), influentand astfel - direct sau indirect - sezonalitatea virusurilor gripale• Sursa: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32498207/
• IPOTEZA 7 - in afara scopului prezentului demers
- Virusul SARs-CoV 2 ar putea avea un caracter ciclic
• Evolutia numarului de cazuri poate fi influentata de aparitia unei noi tulpini, cum se intampla in prezent cu varianta indiana, Delta,
Organizaţia Mondiala a Sanataţii (OMS) avertizand deja Europa ca risca un nou val de pandemic in toamna daca nu se mentin
masurile de precautie. • Sursa: https://www.g4media.ro/jumatate-dintre-noile-cazuri-de-covid-19-in-olanda-sunt-cu-varianta-delta-specialistii-avertizeaza-asupra-riscului-unui-nou-val-epidemic-in-toamna.html)
Ipoteze (cont.)
24%13%
40%
5.6% 6.1% 10.5%
2.83.9
8.8
Romania Bulgaria Serbia
20.06.2021Rata de vaccinare
Numarul total de cazuri pozitive
Cazuri noi la un milion
• IPOTEZA 8 - in afara scopului prezentului demers
- Profilul genetic ar putea influenta modul in care sistemul nostru imunitarraspunde atat infectiei cu virusul SARS-CoV-2, dar si vaccinului anti-COVID-19
• Cercetari recente au evidentiat deja relatia dintre profilul genetic al unei persoane siactivitatea celulelor T responsabile de raspunsul imun antiviral, care ar putea sa explice si de ce anumite persoane sunt mai afectate de expunerea la infectie comparativ cu altele.
• Mai mult, se pare ca profilul genetic influenteaza si raspunsul imun al celulelor T in urmaadministratii vaccinului, nefiind deocamdata elucidate motivele din spatele acestordiferente. Tema se afla, in continuare, sub lupa cercetatorilor de la QIMR Berghofer Medical Research Institute. Sursa: https://www.abc.net.au/news/health/2021-04-30/covid-19-vaccines-t-cells-genetics-rollout-implications/100102312
• Aceste ipoteze ar putea sa explice si de ce anumite populatii sunt mai vulnerabile in fata infectiei cu virusul SARS-CoV-2. Cazul Romaniei, Bulgariei si Serbiei este un exemplu in acestsens.
• Astfel, spre finalul lunii iunie a acestui an, Serbia raporta de 2 – 3 ori mai multe cazuri noicomparativ cu Romania si Bulgaria, tari similare din perspectiva profilului genetic si cu rate de vaccinare net inferioare Serbiei.
Ariile de investigatie aprofundate cu scopul de a
raspunde intrebarilor cheie
INTREBARILE DE CERCETARE
3.
In perioada mai – iulie 2021, Sistemul Medical MedLife a
desfasurat un demers amplu de
cercetare pentru a estima
numarul total al persoanelor din
Romania care au dezvoltat
anticorpi impotriva COVID-19, in
urma vaccinarii si/ sau infectarii
cu virusul SARS-CoV-2, indiferent de forma bolii (simptomatica sau
asimptomatica), daca au stiut sau
nu ca au fost expuse infectiei cu
virusul SARS-CoV2 sau daca au
avut confirmarea contractarii
virusului in urma testului PCR.
• Obiectivele detaliate ale cercetarii
- Identificarea numarului total de persoane care, in prezent, au dobandit anticorpi post-vaccinare sau/ si in urma expunerii la infectia cu noul coronavirus (i.e. prezinta o valoare semnificativa a titrului de anticorpi (>=50 AU/ mL))
- Identificarea numarului de persoane care au dobanditanticorpi neutralizanti (>=3950 AU/ mL)
- Identificarea numarului de persoane care NU au stiut ca au fost expuse la infectia cu SARS-CoV 2, fie pentru ca au fost asimptomatice, fie pentru ca au asociat simptomele avute cu alte afectiuni/ infectii
- Identificarea numarului de persoane care au stiut ca au trecut prin boala, dar care NU au mers la o unitate medicala pentru testul PCR in vederea confirmarii diagnosticului
- Evaluarea impactului trecerii prin boala COVID-19 si, respectiv, a vaccinarii asupra valorii titrului de anticorpi
- Influenta formei bolii asupra valorii titrului de anticorpi
- Evaluarea riscului de (re) infectare post-vaccinare in randulpersoanelor care au dobandit anticorpi, natural sau post-vaccinare
Cadrul metodologic angajat pentru a raspunde
intrebarilor de cercetare
ABORDAREA METODOLOGICA4.
Sistemul Medical MedLife a desfasurat un proiect de cercetare pe un esantionreprezentativ pentru ariile geografice selectate care a presupus coroborarea rezultatelor testelor serologice cu informatiile obtinute de la participantii selectatipentru studiu in urma aplicarii unui chestionar structurat.
- Testarea serologica a avut ca scop:▪ masurarea valorii titrului de anticorpi (IgG anti-S pentru a determina concentrația de anticorpi exprimata
in unitati arbitrare (AU/mL)) ▪ identificarea persoanelor care au trecut prin infecția naturală cu virusul Sars-CoV-2) (IgG Anti-N
(Nucleocapsida))
- Sondajul cantitativ reprezentativ pentru orasele selectate a avut urmatoarele obiective: ▪ existenta antecedentelor COVID-19: daca au facut sau nu boala, cum s-a pus diagnosticul (au tras
aceasta concluzie pe baza simptomelor, pentru ca au avut contact cu o persoana confirmata pozitiv, pentru ca s-au testat), tipul de test in vederea confirmarii infectiei – PCR, serologic, rapid), forma bolii, sursa de infectare, rata de re-infectare
▪ incidenta contactelor cu persoane confirmate pozitiv (familie, rude, colegi de scoala/ munca, prieteni/ cunostinte)
▪ incidenta vaccinarii: daca s-au vaccinat sau nu
- Cercetarea s-a desfasurat in orase cu particularitati diferite in ceea ce priveste rata de vaccinare:
▪ Zona 1: orase cu rata de
vaccinare ridicata in care
nivelul infectarilor scade
abrupt incepand cu ultima
saptamana din martie –
Bucuresti, Cluj Napoca,
Constanta, Timisoara
▪ Zona 2: orase cu rata de
vaccinare mica in care
nivelul infectarilor scade
abrupt incepand cu ultima
saptamana din martie –
Giurgiu, Piatra Neamt,
Suceava
- Marimea cadrului de esantionare: N = 11 262
Zona 1 Numarul total de persoane inscrise in program
București 5,478
Cluj Napoca 2,133
Constanța 1,002
Timișoara 1,329
Total Zona 1 9,942
Zona 2 Numarul total de persoane inscrise in program
Giurgiu 189
Piatra Neamt 540
Suceava 591
Total Zona 2 1,320
Recrutarea celor 943 de participanti s-a efectuat in 3 etape dupa cum urmeaza:
• Etapa 1 – desfasurarea campaniilor de
comunicare prin care Sistemul Medical
MedLife a informat populatia din orasele
selectate despre demers (scop,
modalitatea de inscriere in programul de
testare).
• Etapa 2 – construirea cadrului de
esantionare, i.e. baza de date cu
persoanele rezidente in orasele selectate
care si-au exprimat acordul de participare
la program
• Etapa 3 – extragerea esantionului cu
respectarea caracteristicilor demografice
ale populatiei (gen, varsta)
Orase Marimea esantionului
Zona 1 610
București 263
Cluj 136
Constanța 80
Timișoara 131
Zona 2 333
Giurgiu 109
Piatra Neamț 105
Suceava 119
TOTAL 943
Analiza informatiilor s-a desfasuratin 2 etape dupa cum urmeaza :
• Etapa 1 – prelevarea probelor de la voluntarii selectatila pasul anterior si efectuarea testelor de laborator
• Etapa 2 – prelucrarea statistica a datelor – atat a rezultatelor testelor serologice, cat si a informatiilorfurnizate de catre participanti in urma interviului online desfasurat pe baza unui chestionar structurat
Aria geografica Numarul total al cazurilor
pozitive
Rata de cazuri pozitive
Total populatie 18+
Rata de vaccinare in
Total populatie
Incidenta vaccinare in
Total populatie rezidenta 18+
28 iunie 2021 28 iunie 2021 20 mai 2021 20 mai 2021
Mun. Bucuresti 183,678 12% 36% 44%
jud. Cluj 57,572 10% 33% 40%
jud. Constanta 42,955 8% 25% 31%
jud. Timis 54,342 9% 25% 31%
jud. Giurgiu 11,021 5.2% 13% 16%
jud. Neamt 18,977 5.5% 14% 17%
jud. Suceava 24,223 5.1% 12% 15%
Zona 1 338,547 11% 32% 39%
Zona 2 54,221 5% 13% 16%
Surse:
https://www.graphs.ro/covid_total.php
https://www.mediafax.ro/coronavirus/ce-procent-din-populatie-s-a-vaccinat-in-fiecare-judet-iata-cum-arata-topul-vaccinarii-covid-19-pe-judete-20090941
Principalele rezultate ale cercetarii
CONCLUZII SI RECOMANDARI5.
Principalele concluzii
• Peste 60% din populatia din urban s-a imunizat impotriva COVID-19, numarul celor care au dezvoltat anticorpi fiind similar in cele 2 zone analizate – orase mari si orase mici
• Peste 80% dintre persoanele vaccinate si care au fost expuse infectiei cu SARs-CoV-2 au dobandit titru de anticorpi neutralizanti si mai putin de 10% dintre cei cu istoric COVID care NU s-au vaccinat
• Numarul persoanelor care au facut COVID-19 este de 3, respectiv, 9 ori mai mare comparativ cu numarul de cazuri pozitive raportate oficial
• Dintre cei cu antecedente COVID-19, in orasele mari, aprox. jumatate nu au stiut de infectie, in timp ce in orasele mici, aprox. 70%
• In orasele mari, doar 3 din 10 au apelat la testul PCR pentru confirmarea diagnosticului, in timp de in orasele mici doar 1 din 10 persoane care au trecut prin infectie – fie ca au stiut, fie ca NU
• Gradul de severitate a bolii a influentat decizia de vaccinare impotriva COVID-19, teama de boala si recidiva motivand populatia sa isi asume mai usor decizia vaccinarii.
• Post-vaccinare, riscul de re-infectare se dovedeste a fi foarte mic, atat in orasele mari (7%), cat si in cele mici (5%)
Peste 60% din populatia din urban s-a imunizat impotriva COVID-19
• De la debutul pandemiei si pana in prezent, cel putin 6 din 10 persoane din mediul urban a dobandit anticorpi anti-COVID-19, natural, in urma infectiei cu virusul SARs-CoV-2, sau in urma administrarii vaccinului.
• In ambele zone analizate, numarul celor care au dobandit anticorpi anti-COVID este similar. In orasele mici unde accesul la unitatimedicale in vederea vaccinarii sau evaluarii starii de sanatate este mai putin facil, numarul celor care au dezvoltat anticorpi anti-COVD-19 trecand doar prin boala este semnificativ mai mare (48% vs 34% in orasele mari).
• Mai mult, orasele mici se evidentiaza si printr-o pondere net superioara a celor care nu au stiut ca au fost expusi infectiei – fie pentru ca au fost asimptomatici, fie pentru ca au asociat simpomele cu alte afectiuni sau infectii (72% vs 47% in orasele mari).
80% dintre persoanele vaccinate si care au trecut prin infectie au titru de anticorpi neutralizanti
• Efectul cumulat al vaccinarii si antecedentelor COVID-19, este foarte puternic asupra valorii titrului de anticorpi. In orasele mari, 88% dintre persoanele vaccinate cu istoric COVID au dobandit un titru protector, de anticorpi neutralizanti, in timp ce in orasele mici aprox. 80%.
• Mai putin de 1 din 10 persoane care NU s-au vaccinat, desi au fost expuse infectiei, a dobandit un titru de anticorpi neutralizanti.
• Forma bolii COVID-19 prin care au trecut cei infectati are, de asemenea, un impact asupra valorii titrului de anticorpi, probabilitatea de a fi dobandit anticorpi neutralizanti (peste 3950 AU/Ml) fiind semnificativ mai mare in randul celor cu forme simptomatice sau chiarsevere.
• Protectia oferita de vaccin este foarte mare. Astfel, post-vaccinare, riscul de re-infectare s-a dovedit a fi foarte mic, atat in orasele mari(7%), cat si in cele mici (5%), varsta fiind un factor de risc. Aproape toate persoanele infectate dupa administrarea vaccinului au peste60 de ani (orasele mari) si peste 50 de ani (orasele mici).
Numarul persoanelor care au facut COVID-19 este de 3, respectiv, 9 ori mai mare comparativ cu numarul de cazuri pozitive raportate oficial
• Conform rezultatele testelor serologice, in orasele mari, aproape jumatate dintre cei cu antecedente COVID-19, nu au stiut de infectie – fie pentru ca forma bolii a fost asimptomatica, fie pentru ca au asociat simptomele cu alte afectiuni/ infectii. Identificam corelatii semnificative intre varsta si numarul celor asimptomatici. Astfel, in randul celor sub 40 de ani, 6 sin 10 persoane cu antecedente COVID-19 nu au stiut ca au trecut prin boala in timp ce in randul celor peste 50 de ani, aproape 4 din 10 persoane antecedente COVID-19 nu au stiut ca au fost expuse infectiei.
• In orasele mici, 7 din 10 persoane cu antecedente COVID-19, NU au stiut de infectie – fie pentru ca NU au avut simptome, fie pentru ca le-au ignoratsau le-au asociat cu alte afectiuni/ infectii.
• Infrastructura medicala din orasele mici, mai putin dezvoltata, comparativ cu cea de care se bucura orasele mari, foarte probabil ca a avut un impact asupra numarului de testari COVID-19 si, de aici, aceasta diferenta. Un alt aspect care merita evidentiat este nivelul de trai si de educatie. Grijile zilnice depasesc preocuparea pentru tot ce inseamna propria sanatate (incl. preventie, profilaxie, etc.), facand mai putin loc increderii in autoritati/ medici, dar si sentimentului de responsabilitate sociala.
• Asa se explica si ponderea mai mare a celor care s-au autodiagnosticat - 31% in orasele mici vs 18% in orasele mari.
• Dintre persoanele cu antecedente COVID-19, fie ca au stiut, fie ca nu, rezidente in orasele mari, doar 3 din 10 au apelat la testul PCR în vedereaconfirmarii diagnosticului, cei mai mulți fiind din categoria de varsta 50+ (40%). In urbanul mic, 1 din 10 persoane cu istoric COVID a avut confirmareadiagnosticului in urma testarii PCR.
Gradul de severitate a bolii a influentat decizia de vaccinare impotriva COVID-19
• Simptomaticii si, mai ales, cei trecuti printr-o forma severa a bolii sunt mai deschisi pentruvaccinare comparativ cu cei asimptomatici. Teama de boala si recidiva ii face pe pacienti saisi asume mai usor decizia vaccinarii.
• In marile orase ponderea persoanelor cu antecedente COVID care au dezvoltat forme severe, cu sau fara necesitate de tratament cu oxigen, este de 17% si de 2 ori mai mare in randulpersoanelor cu istoric COVID care s-au vaccinat. Barbatii par sa fie mai expusi riscului de a dezvolta forme grave comparativ cu femeile, varsta reprezentand, de asemenea, un factor de risc.
• In mediul urban mic, procentul locuitorilor care au avut o forma severa de boala este de 8% si, de 3 ori mai mare in randul persoanelor care au trecut prin infectie si s-au vaccinat.
Rezultate reconfirma eficientavaccinului, dar si vulnerabilitateacelor care nu s-au vaccinat, indeosebi, in noul context in care noua tulpina Delta devineresponsabila de noile cazuriCOVID inregistrate atat in Europa, cat si pe celelalte continente.
Delta devine varianta dominanta a bolii la nivel mondial
• Cu aproximativ 60% mai transmisibila, varianta Delta a noului coronavirus, detectata prima dată in India, s-a raspandit dejain peste 90 de tari, inversand trendul chiar si in state care s-au impus prin campanii de vaccinare eficiente.
• Astfel, incepand cu mijlocul lunii mai, in Marea Britanienumarul de cazuri incepe sa creasca de la 0.2% (12.05.2021) la 1.8% (30.06.2021), ajungand in saptamana 29.06.2021 –05.07.2021 la peste 25000 cazuri/ zi - o creștere cu 53% în comparatie cu saptamana precedenta.
Sursa: https://www.g4media.ro/jumatate-dintre-noile-cazuri-de-covid-19-in-olanda-sunt-cu-varianta-delta-specialistii-
avertizeaza-asupra-riscului-unui-nou-val-epidemic-in-toamna.html
Analiza cazurilor de imbolnavire cu varianta Delta din UK, care au necesitatasistenta medicala de urgenta in perioada 01.02.2021 – 14.06.2021, confirma eficienta vaccinarii complete
• Din totalul cazurilor analizate:
• 6.5% au fost vaccinati cu ambele doze• 22% au fost vaccinati cu o singura doza• 60% nu s-au vaccinat• 12.5% au status vaccinal neindetificat
• Eficiența vaccinurilor este mare si comparabila întrevariantele Alpha si Delta:
• Doza 1 (Pfizer BioNTech) – 33% (Delta) vs 50% (Alpha)• Doza 2 (Pfizer BioNTech) – infectie simptomatica – 88%
(Delta) vs 93% (Alpha) • Doza 2 (Pfizer BioNTech) – spitalizari – 96% (Delta) vs
95% (Alpha) Surse:
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_
data/file/997414/Variants_of_Concern_VOC_Technical_Briefing_16.pdf
https://www.researchsquare.com/article/rs-637724/v1
Detalierea rezultatelor cercetarii in format grafic
REZULTATE DETALIATE6.
De la debutulpandemiei si pana in prezent, cel putin 6 din 10 persoane din mediul urban a dobandit anticorpianti-COVID-19, natural sau in urmaadministrariivaccinului
64%
34%39%
59%
48%
16%
Rata de imunizare colectiva,
atat naturala cat si prin
vaccinare
Rata de imunizare naturala Rata de imunizare prin
vaccinare
Zona 1 (Orase mari)
n=610
Zona 2 (Orase mici)
n=333
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Efectul cumulat al vaccinarii siantecedentelelor COVID-19, este foarte puternic asupravalorii titrului de anticorpi.
Comparativ cu orasele mari, in cele mici se evidentiaza un procent semnificativ mai mic de persoane care au dobandit un titru de anticorpineutralizanti, rata de vaccinare mica fiind cea care explica aceasta diferenta.
31%
84%
37%
6% 5%
47%
13%
79%
29%
2% 1%
35%
Total Cu antecedente
COVID-19 si s-au
vaccinat
Fara
antecedente
COVID-19 si s-au
vaccinat
Cu antecendente
COVID-19 si NU s-
au vaccinat
Forma
asimptomatica
Forma
simptomatica
% au titru de anticorpi neutralizanti (peste 3950 AU/Ml) dintre persoanele imunizate
Zona 1 (Orase mari) Zona 2 (Orase mici)
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Distributia persoanelorimunizate in functie de valoarea titrului de anticorpi
In randul persoanelor vaccinate si cu antecedente COVID-19, ponderea celorcare au dobandit titru protector (peste 3950 AU/mL) este de aprox. 80%.
Cei care au trecut prin boala dar NU s-au vaccinat prezinta, in general, valori
ale titrului mai mici de 2000 AU/mL, mai putin de 1 din 10 persoane depasindpragul de 3950 AU/mL aferent un titru protector.
Zona 1 (Orase mari) Zona 2 (Orase mici)
Total
persoane
imunizate
Cu
antecedente
COVID-19 si s-
au vaccinat
Fara
antecedente
COVID-19 si s-
au vaccinat
Cu
antecendente
COVID-19 si NU
s-au vaccinat
Total
persoane
imunizate
Cu
antecedente
COVID-19 si s-
au vaccinat
Fara
antecedente
COVID-19 si s-
au vaccinat
Cu
antecendente
COVID-19 si NU
s-au vaccinat
(n=389) (n=52) (n=182) (n=155) (n=196) (n=17) (n=37) (n=142)
50-100 AU/ mL 7% 0% 3% 13% 9% 0% 0% 12%
100-300 AU/ mL 13% 0% 3% 30% 24% 0% 4% 32%
300 - 800 AU/ mL 16% 1% 12% 26% 23% 7% 27% 25%
800-2000 AU/ mL 18% 2% 21% 19% 12% 1% 26% 10%
2000-3950 AU/ mL 14% 12% 23% 6% 18% 13% 15% 19%
Titru neutralizant (peste
3950 AU/ mL)31% 84% 37% 6% 13% 79% 29% 2%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Distributia persoanelorimunizate in functie de valoarea titrului de anticorpi
Gradul de manifestare a bolii are un impact asupra valorii titrului de anticorpi, probabilitatea de a fi dobandit anticorpi neutralizanti(peste 3950 AU/Ml) fiind semnificativ mai mare in randul celor cu forme simptomatice sau chiar severe.
Zona 1 (Orase mari) Zona 2 (Orase mici)
Total persoane
imunizate
Forma
asimptomatica
Forma usoara/
medieForma severa
Total persoane
imunizate
Forma
asimptomatica
Forma
simptomatica
(n=389) (n=106) (n=66) (n=34) (n=196) (n=116) (n=42)
50-100 AU/ mL 7% 17% 5% 0% 9% 13% 6%
100-300 AU/ mL 13% 33% 14% 5% 24% 32% 22%
300 - 800 AU/ mL 16% 26% 19% 2% 23% 26% 15%
800-2000 AU/ mL 18% 17% 10% 17% 12% 7% 16%
2000-3950 AU/ mL 14% 2% 10% 19% 18% 22% 7%
Titru neutralizant (peste
3950 AU/ mL)31% 5% 42% 57% 13% 1% 35%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Testele serologice au evidentiat un numar de persoane care au trecutprin infectia cu SARs-CoV-2 de 3, respectiv, 9 ori maimare comparativ cu numarul de cazuri pozitiveraportate oficial
34%
48%
11%
5%
Zona 1 (Orase mari) Zona 2 (Orase mici)
Rata de imunizare naturala
Cazuri pozitive raportate oficial
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
In orasele mari, aproape jumatate dintre cei care au contractat virusul SARs-CoV-2 NU au stiut ca au trecut prinboala, fie pentru ca forma a fost asimptomatica, fie pentruca au asociat simptomele cu alte afectiuni sau infectii. In orasele mici, ponderea acestui segment ajunge la peste70%.
In afara de infrastructura medicala
din orasele mici, mai putin
dezvoltata comparativ cu cea de
care se bucura orasele mari, un alt
aspect care explica aceasta
diferenta este nivelul de trai si de
educatie.
Grijile zilnice depasesc
preocuparea pentru tot ce
inseamna propria sanatate (incl.
preventie, profilaxie, etc.) facand,
totodata, mai putin loc increderii in
autoritati/ medici, dar si
sentimentului de responsabilitate
sociala.
31%
11%
21%
17%
47%72%
Zona 1 - Orase
mari
(n=207)
Zona 2 - Orase
mici
(n=159)
NU au stiut ca au avut
COVID-19
NU au apelat la PCR
au apelat la PCR
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu Nota: Procentele sunt raportate la toti cei care au trecut prin boala, indifferent daca
au stiut sau nu ca au fost expusi infectiei cu SARS-CoV-2.
• Daca in orasele mari, intr-o masuramai mare persoanele peste 50 de ani cu antecedente COVID-19 au apelatla PCR in vederea confirmariidisgnosticului, in orasele mici am observat acelasi comportament in toate grupele de varsta in ceea cepriveste abordarea simptomelorspecifice COVID-19.
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Nota: Procentele sunt raportate la toti cei care au
trecut prin boala, indifferent daca au stiut sau nu ca
au fost expusi infectiei cu SARS-CoV-2.
31%25%
40%
21%21%
22%
47% 54%38%
Zona 1 -
Orase mari
(n=207)
sub 50 de
ani (n=121)
peste 50
de ani
(n=86)
au apelat la PCR
NU au apelat la PCR
nu au stiut ca au avut
COVID-19
Sursa de infectare discrimineaza in ceea ce priveste cele 2 zone analizate. Astfel, in orasele mici, cei cu antecedente suspecteaza mai degraba surse de infectare din afara gospodariei. S-ar putea explica, poate, si printr-o atentie si importanta mai mici acordate masurilor de protectie (distantare sociala, purtarea mastii, igienizarea frecventa a mainilor, etc.)
40%
10%7%
43%
29%
16% 14%
41%
De la un membru al
familiei
De la un coleg de
munca/ scoala
De la o persoana cu
care m-am intalnit in alte
locuri pe care le-am
frecventat
Nu stiu de unde as fi
putut lua virusul
Zona 1 (Orase mari)
n=109
Zona 2 (Orase mici)
n=44
% dintre cei care au stiut de infectie
Raportandu-ne doar la cei care stiu ca au trecut prin infectia cu virusul SARS-CoV-2, numarul celor care NU s-au testat in vederea stabilirii corecte a diagnosticului de COVID-19 este semnificativ mai mare in orasele mici (37%) comparativ cu orasele mari (24%)
59%
20%
4%
18%
6%
40%
20%14%
31%
6%
Am facut testul PCR prin care mi s-
au luat probe respiratorii din nas/
gat
Mi-am facut un test rapid de
detectare COVID'19 pentru
autotestare
Am facut testul serologic cu probe
luate din sange pentru a detecta
prezenta anticorpilor
Nu am facut niciun fel de test, am
tras concluzia pe baza simptomelor
Nu am facut test si nici nu am avut
simptome, am intrat in contact cu
persoane confirmate pozitiv cu
COVID-19
Zona 1 (Orase mari)
n=109
Zona 2 (Orase mici)
n=44
% dintre cei care au stiut de infectie
Gradul de severitate a bolii a influentatdecizia de vaccinareimpotriva COVID-19.
7%
55%
29%
9%10%
67%
20%
4%
Zona 1 (Orase mari) n=52
Zona 2 (Orase mici) n=17
51%
32%
12%5%
73%
18%
7%1%
Forma
asimptomatica sau
au asociat
simptomele cu alte
afectiuni
Forma usoara/
medie
Forma severa fara
necesitate de
tratament cu
oxigen
Forma severa cu
necesitate de
tratament cu
oxigen
Zona 1 (Orase mari) n=207
Zona 2 (Orase mici) n=159
Persoanevaccinate care au
trecut prin boala
Total persoane
care au trecutprin boala
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Numarul celor care au contractatvirusul dupa vaccinare este foartemic, atat in orasele mari (7%), cat si in cele mici (5%).
Varsta este un factor de risc, aproape toate persoaneleinfectate dupa administrareavaccinului avand peste 60 de ani (orasele mari) si peste 50 de ani (orasele mici).
93% 95%
7% 5%
Zona 1 (Orase mari)
n=52
Zona 2 (Orase mici)
n=17
Au contractat virusul INAINTE de vaccinare
Au contractat virusul DUPA vaccinare
Zona 1: Bucuresti, Cluj Napoca, Constanta, Timisoara
Zona 2: Suceava, Piatra Neamt, Giurgiu
Pentru mai multe detalii,va rugam sa contactati:
Irinoiu Alina, | [email protected] | +40 735 300 926
Badarau Ina, | [email protected] | +40 756 565 637
Facem România bine
Studiul a fost realizat de catre echipa de biologi, medici si statisticieni a grupului MedLife. In zona operationala
au fost luate in calcul laboratoarele din grup: Bucuresti, Cluj, Timisoara, Constanta si Piatra Neamt.
Coordonator echipe laboratoare: Dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicina de laborator, sef de laboratorMedLife Grivita;
Suport stiintific oferit de Dumitru Jardan, biolog, doctor in stiinte medicale.
Pe partea de metodologie si esantionare, studiul a fost supervizat de Andi Dumitrescu, consultant si expert in
cercetare de piata cu o experienta de peste 20 de ani. Dl Dumitrescu a condus compania GfK Romania, care
a fost liderul ultimilor 20 de ani ai industriei de market research.