GP 017-96 Ghid Calcul Caldura Sisteme PasiveSolare

5/11/2018 GP 017-96 Ghid Calcul Caldura Sisteme PasiveSolare

1/33

MINISTERUL LucRARILOR PUB LICE ~I AMENAJARIITERITORIULUI

D lR EC TIA C OO R DONAR E C ER CE TA R E ~ TI IN fI FlC A ~ I R EG LEMEN TAR IT EHN IC E P ENTRU CONSTRUCf II

GRID PENTRU CALCULULCONSUMULUI DE CALDURA ALCONSTRUCTIILOR DOTATE CU

, ~ wSISl'EME PASIVE DE INCALZIRESOLARA '.INDICATIV GP 017-96

Eleboret de:INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTAREIN CONSTRUCfII ~I ECONOMlA CONSTRUcr,IILOR INCERC -

BUCUR~TIDirector general: Conf. asoc. ing. Paul PopescuDirector departament: Ing, Emil DemetrescuSef laborator cercetare"Instalapi ~iechipamente termice.Energii necenventionale": Prof. dr. ing. Dan ConstantinescuResponsabiJ lucrare: Prof. dr. ing. Dan Constantinescu

Ing. Rodica MitrofanAvizet de:

CONSILIUL TEHNICO-~TIINTJFIC AL MLPATcu avizul nr, 464/20.12.1996

COORDONARE TEHNlcADIRECllA PROGRAME DE CERCETAREs r ' REGLEMENT A R I TEHNICE

Director:Responsabillucrare:

Ing. Octavian Manoiulng. Ligia Forsea

95


2/33

Gbid pentru calculul consumului de ciildura alcladirilor dolate cu sisteme pasive de iDcalzire solara

IndicativGT 01796 sistem indirect cu circulatia controlata a aerului in sera captatoare(ex, sistem Trombe-Michel, sistem INCERC)

sistem indirect fara circulatia controlata a aerului in sera captatoare(ex. sistem "SPATJU SOLAR")sistem aport direct (ex. sistem ET element transparent).Cercetarile efectuate au condus la concluzia ca primele doua tipuri desisteme pot fi aplicate la constructia unor case noi de tip unifamilialconducand la reducerea irnportanta a consumului energetic pentruinciilzire. 'Sistemul aport direct. eficient in varianta ET, irnplica rezolvanarhitecturale speciale precum si interventii ale instalatiei de incalzirecare n ec es it a u n foarte ridicat grad de automatizare. 'Sistemele de incalzire solara pasiva INCERC si SPATIU SOLARcare fac obiectul prezentului ghid, beneficiaza de analiz~ functionalaatat ~in punct de vedere teoretic cat ~i din punct de ~edereexpenmental pe suportul caselor solare romanesti construite inperioada 1974-1982. Practic relatiile de calcul caresunt cuprinse inactualul ghid reprezinta 0 prelucrare a modelelor matematice desimulare a functionarii s istemelor (SINCERC, INVAR, SPASOL,SIMULA T 3,4) elaborate in INCERC - Sectia .Instalatii si a datelorfurnizate de experimentele de lunga durata 'desfa~urate pe suportulcaselor solare CS I Campina si CS3 Bucuresti.Soiutiile de calcul termotehnic ~i de proiectare a' instaIatiilorinterioare de incalzire clasica cuprinse in ghidul de fal! permit ~iefectuarea analizei economice a solutiilor de case solare si prinunnare dimensionarea optima a elementelor structurale cornponente~ia instalatiilor aferente caselor solare.Instalatia de incalzire se poate reaIiza a13.tinvarianta clasica cu agenttermic lichid cat ~i in varianta utilizarii sobelor electrice cuacurnulare a caldurii, in cazul in care se dispune de tarif diferentiat aenergiei electrice asociat cu 0 putere instalata proprie adoptar ii, acestui tarif,I n general, casele solare reprezinta constructii cu confort sporit cllreimplied investitil superioare fafa de constructiile de locuit clasice, Pede alta parte costurile de exploatare caracteristice caselor solare suntsensibil reduse fata de cele specifice constructiilor cIasice. C~acterul

97

1. ELEMENTE GENERALE PRIVIND INCALZIREA SOLARACU SISTEME PASIVE DE CAPTARE ARADIATIEI SOLARESistemele pasive de captare a radiatiei solare conpn elementespecializate care capteaza radiatia solara, realizeaza conversiaacesteia in ciildura ~i asigura transferul ciildurii in spatiul locuit prinmijloaee naturale bazate pe procesele fundamentale de transfer deciildurii ~i masa (conductio, convectie, radiatie, difuzie) farainterventia unor mijloace artificiale (pompe, ventilatoare, etc.),Procesul de captare ~i conversie a radiatiei solare in ciildura sebazeaza pe utilizarea efectului de sera specific unor materialetransparente (sticla policarbonat, plexiglas, etc.),Casele solare, indiferent de sistemul de captare a radiatiei solare careintra incomponenta acestora, fa c parte din categor ia construct i ilor cucaracteristici energetice conservative. Fa!a de constructiileconservative realizate in -sistemconstructiv conventional, caselesolare se disting printr-o caracteristica geometrica specificsreprezentata de raportul dintre suprafata de captare a radiatiei solareAps ~i volumul spatiului mcalzit V. Pentru ca 0constructie sa fiecons tr uct ie s o la r a este necesar sa se i ndep lin easca cond it ia :0,04:5'; A p s :5 ';0 ,12 (1)VI n consecinta performanta energetica a unei case solare se veconsidera reprezentativli dacii s o lu t ia cons tr uc t iv a s e incadr eaza intrelimitele sus mentionate,Se disting, functie de solutiile tehnologice elaborate paoli inprezent,trei tipuri de sisteme pasive de captare a =radiat iei solare util izatepentru tncalzirea unor spatii locuite, dupa cum urmeaza:

Elaborat de:INCERC Bucuresti

Insti tutul National de Cercetare-Dezvoltare inConstructii ~iEconomia Constructiilor

Aprobat de:MINISTRUL LUCRARILOR PUBUCE ~I

AMENAlARII TERITORIULUIcu Ordinul nr. 68/1 din 25.03.1997

96


3/33

conservativ energetic a acestor constructii asociat solutiei de utilizareeficienta a energiei mediului ambiant conduce la reduceri importante

- ale consumului de ciildura pentru inciilzire in raport cu construqi isirnilare realizate conform tehnologiilor clasice. De asemeneadotarea caselor solare -cu elemente de constructie cu functiuniinteligente fixe sau/~i mobile conduce ~ila eliminarea disconfortuluidin sezonul cald, freevent intilln it in cazul caselor conventionaleconstruite in zona de ses, Promovarea unor astfel de construqiimodeme ~i ecologice in special in zona de deal, care reclama unsezon de incalzire prelungit, poate conduce 1areduceri speetaculoaseale consumului de combustibil pentru inciilzire ~ila promovarea unortehnologii in domeniul instalapilor termice.

2. DOMENIU DE APLICARE ~I CONDITII DE UTlLlZARE2.1. Sistemele pas ive de incalzire solara care fac obiectul prezentului ghid

sunt destinate tncalzini spapului de locuit in sezonul rece.Amplasarea locuintelor prevazute cu sisteme pasive de incalziresolara se poate face pe teritoriul Romaniei flira restrictii de ordingeografic. Tinand seama de eficienta sistemelor pasive de incalziresolara in harta din fig. 1 se prezinta zonarea energetica a Romaniei incare zona 0 este caracter izata de performante energet ice maximeurmate in ordinea descrescatoare zonele I si II.

2.3. Sistemele pasive de incillzire solara vor fi prevazute la cladiri nouproiectate.

2.2.

2.4. Cladirile de locuit dotate cu sisteme pasive de inciilzire solara se vorineadra in regimul de in~i1timeparter sau parter ~ietaj.

2.5. Sistemele pasive de mcalzire solara vor fi incluse in fatadele vertiealeale cladtrilor orientate preferential catre sud.

2.6. Se va evita pe cat posibil amplasarea balcoanelor pe fatada sud acladirilor dotate cu sisterne pasive de tncalzire solara.In cazul in care solutia de arhitectura irnpune amplasarea unorbalcoane pe fatade care const ituie suprafa ta de captare a radiatieisolare, se vor practica retrageri ale elementelor de ia!adiiastfe1 inditbalcoanele sa nu constituie obstacole in calea radiatiei sol are (unexernplu de rezolvare in proiectul atasat prezentului ghid).

-< z zQ QN N~D~

98 99


4/33

2.7. Se recomanda amplasarea Incaperilor eu functiuni anexate (bucatarii,bai, WC etc) la fatada nord a cladirilor dotate eu sisteme pasive deindilzire solara,

ALCATUIREA SISTEMELOR

2.9. Nu se recomanda ampJasarea cladir ilor de locuit dotate cu sistemepasive de tncalzire solara in zone de degajari mari de praf, fum etc.

Sistem pasivde tip INCERCSistemul pasiv de tip INCERC are urmatoarea alcatuire:

a. perete captator format din doua straturi:un strat adiacent spatiului din drriimida sau ciir iimida eu goluri cugrosimea de 0,30 m.un strat adiacent sere i captatoare const ituit din BCA tip GBN - 35 cugrosimea de 0,15 m a carui suprafata exterioara este acoperita euvopesea absorbanta rnata.Valorile coeficientilor de absorbti v itate a radia tiei solare de undascurta "a", pentru cateva culori, sunt prezentate in tab. 1.

2 . 8 . Amplasarea cladi rilor dotate eu sisteme pasive de indUzire solaratrebuie sa respecte conditia de a nu se umbri reeiproc ~inici sa nu fieafectate de umbre din partea unor obstacole naturale cu exceptiaarborilor (care-si pierd frunzele in timpul iemii) - sau artificiale dinzona, pe intrega perioada de functionare, Determinarea distantelorminime de amplasare se face conform prevederilor anexei 1 dinprezentul ghid.

Tabell

3. CLASIFICAREA SISTEMELOR PASIVE DE INCALZIRESOLARA

Culoare bej gri, rosu maron albastru verde negru0,71 0,75 0,770,47 0,67 0,92

3.1 Sistemele pasive de Indilzire solara care fac obiectul prezentuluighid, se clasifica dupa eum urrneaza:

a. sisteme pasive de tip INCERC (indirect cu circulatia controlata aaerului in sera captatoare)

b. sisterne pasive de tip "spatiu solar" (indirect fara circulatia controlataa aerului in sera eaptatoare).

b. sera captatoare constituita dintr-un vitraj dublu, foarte bine etansat inraport cu exteriorul ~iamplasata la distanta de 0,15 m fa!il de pe;etelecaptator.Vitrajul dublu poate fi constituit dupa cum urmeaza:geam termopan (2 foi);doua foi de gearn (sticla) una eu grosimea de 0,003 m catrespatiu lserei ~i cealalta cu grosimea de maxim 0,005 m catre exterior ,d istanta dintre geamuri fiind cca. 0,02 m; .doua folii transparente din materiale plastice care l~l pastreazatransparenta nealterata in limp (policarbonat, polimetilmetacrilat -plexiglas);o folie de geam (catre exterior) si una transparenta din ~aterialplastic (ciitre interior).

3.2. Sistemele pasive prevazute la art. 3.1. se amplaseaza pe fata de sud acladirii. Se admite amplasarea aces tor sisterne ~i pe fatade a carorproiectie inplanorizontal a nonnalei la suprafata se abate ell 15fara de directia sud; pentru sistemele prevazute la pet. 3.Lb se admitearnplasarea acestora ~i pe fatadele E si V,

10 0 10 1


5/33

Sera captatoare se realizeaza sub forma de ochiuri (module) fixe simobile, respectandu-se conditia ca suprafata umbrita datorata rameide fixate a vitrajului s a nu depaseasca 5 % din suprafata de captare.Ochiurile mobile sunt necesare pentru indepartarea prafului dinspatiul serei ~i curatirii fetei interioare a geamului dinspre sera(Anexa 3).La alegerea materialelor din care se realizeaza sera captatoare se vafine searna de proprietatile termofizice ale acestora ill scopulinlaturllrii pericolului de deteriorare datorita dilatarilor ~icontractarilor care se produc in timpul functionari i sistemului .Principalele proprietati ale unor materiale folosite la real izareaserelor captatoare sunt prezentate intab 2 ~i 3.Tabel2

Material1

Sticla Policarbonat PolimetacrilatProprietateTemperatura maxima c 204 110132 8288Coeficient de dilatare 72,4 67,5 73,8[cm/cmK 10"]Grosime [mm] 3,00 3,00 3,00Greutate corespunzatoare 8,00 3,80 3,70grosimii [kg/m']Coeficient de transmisivitate ,la incidenta normals (-) 0,830,85 0,82-0,89 0,89

\

Tabel3Material IOlel Aluminiu Lemn LemnProprietate esenta tare esenta moale

Densitate[kg/m3] 7210 2740 37Q..1120 ' 35()"740Coeficient de dilatare[em/em K 10"6] 12,10 25,00 2,OQ..9,60 2,OQ..9,60

102)

c. fante - de forma dreptunghiulara - pentru circulatia aerului intrespatiul de locuit si sera captatoare prevazute cu clapete mobile (fig.2) . Fantele de circulatie a aerului se vor amplasa dupa cum urmeaza:fanta inferioara (de admisie a aeruJui din lncapere in spatiul serei)este amplasata intr-un plan perpendicular pe suprafata pereteluicaptator, la cca. 0,05 m de pianul pardoselei;fanta superioara (de refulare a aerului cald in spatiul de locuit esteamplasata in planul peretelui captator, la minim 0,15 m ~i maxim0,5 m de planul tavanului, distanta fiind masurata de la laturasuperioara a fantei la planul tavanului.,Dimensiunile recomandate ale fantelor pentru circulatia aerului sunturmatoarele:fanta inferioara are illiilpmea de 0,3 si la!imea de 0,12 m;fanta superioara are Inaltimea de 0,2 m ~i lapmea de 0,30 m.Solutia tehnica de realizare a fantei inferioare va fi astfel conceputaincal sa asigure pierderi de sarcina minime petraseul de circulatie aaerului.Peretele captator se realizeaza sub forma modulara, suprafatamaxima a unui modul fiind de 6m2 Prin modul se intelege elementulde captare a radiatiei solare care are in componenta sa doua fante decirculatie a aerului (fanta inferioara, respectiv fanta superioarii).Peretii captatori sunt de tip opac. Intre doua module succesive sepoate arnplasa 0 fereastra dubla sau triplii avand parapetul executatdin material termoizolant.

4.2. Sistem pasiv de tip nSPApU SOLARnSistemul pasiv de tip "SPATJU SOLAR" (fig. 3) are urmatoareaalcatuire:

a. perete captator alcatuit din parte opacii ~iparte transparenta (ferestre,usi), Partea opaca a peretelui captator este caracterizata de rezistentatermica specifics corectata minima R' = 1,2 rn' K!W. R' se deterrninaconform Normativului privind calculul terrnotehnic al elementelor deconstructie ale cladirilor.

103


6/33

. EX TERIOR

~l; ;zl1

III INTERIORP.m. 2 Sistaa puiv de captan! a ddiat.i.ei IIOl.are

de tip ncmcI-vit r . .j cSublu2 - strat .u-tspatiului ~t. a:IIlfect1onat dU1

car.U.da cu ~ de 0.30 1111J - suat ten'o.i.zolant adiacent aerei captatcan,

ocnfectionat din SC A CI.I gz-oeina de O,IS I I I ,..- fant. de abmrbtie a aerului inted.~;5 - fantllde t'efulan! a aarului cald;Ii - IIPIltiul 8ete1 capt&toareJ7 - sq;>rafat.a IIbaorbanta a radiatiei solare

104

4.3.

Suprafata peretelui captator adiacenta spatiului serei este acoperita e Uvopsea absorbantamara (vezi pet. 4.1. a) .Partea transparenta a peretelui captator este reprezentata de ferestre(usij duble mobile .

. b. seracaptatoare construita dintr-un vitraj simplu realizat din sticld cugrosimea de 0,005 rn,Sera captatoare se amplaseaza la 0 distanta minima de 1 m fata deperetele captator,Sera captatoare se realizeaza din ochiuri (module) fixe ~i mobileastfel ineat suprafata celor mobile. sa reprezinte minim 60% dinsuprafata totala a vitrajului.Solutia tehnologidi de realizare a serei captatoare va asiguraetansarea la precipitapi a acesteia (ploaie, zapada, etc). De asernenea,solutia tehnologica trebuie sa tina seama de incarcarea eu zapada sau/ ~ide efectele datorate unor precipitatii abundente (grindina) care sanu pericliteze integritatea serei,Introdueerea aerului proaspat necesar realizarii confortului-fiziologicse asigura prin deschiderea ochiurilor mobile" (vezi ~ipet. 5.2.).Se recomanda ea inperioada calda.a anului sa se asigure deschidereatuturor ochiurilor mobile 10scopul ventilarii spatiului serei,Sera captatoare din structura ambelor sisteme se va proiecta ~iexecuta astfel indtt sa se asigure seeuritatea alat a locatarilor cat ~i azonei din imediata vecinatate a constructiei dotate cu sisteme pasivede ineiilzire solara,Se recomanda ca la proiectarea cliidirilor de locuit prevazute eusisteme pasive d e inciilzire solara. . valorile rezistentelor termice .specifiee ale elementelor de constructie (opaee sau transparente)al tefe decat cele solare, sa fie eel putin egale eu cele, prevazute inNormativul C 1Q7/1-1994.

4.4.

4.5. Se recomanda ca elementele mobile de inchidere (usi, ferestre) sa fieprevazute eu garnituri de etansare,105


7/33

EXTERJO~

Uf. 3 aut.I s-lv de ~ ndUltiei.aaN de til8IW1' l1l SUR

1 - vtn ~U2 - cctU a:II:ILlJ-~&fata~

I N TE Rt O R

106

4 . 6 . I n cazul ambelor sisteme se recomanda ca elementele de constructieinterioare sa asigure 0 capacitate termica specified minima de 800 K11 m 2 K cu referire Ia suprafata de captare a radiatiei solare. 'Asignrarea rnicroclimatului interior se realizeaza in principal cuajutorul sursei clasice de lncalzrre, sis temul pasiv contribuind lareducerea consumului de combustibil necesar inc3.lzirii cladirii,In perioadele de introducere a aerului proaspat, se va intrerupealimentarea cu caldura de la sistemul clasic.In perioadele in care in spatiul de locuit se introduce aer cald datoratsistemelor pasive, cu temperatura superioara temperaturii aeruluiinterior, elementele de control ~i reglaj reduc fluxul tennic al surseiclasice de incalzire.

4.7.

5. FUNCTIONAREA SISTEMEtOR PASIVE DE INCALZlRESOLAR.A5.1. Functionarea sisternului INCERC

In orele cu soare din sezonul de lncalzire se deschid ambele clapete'punandu-se in legiiturii spatiul inciilzit cu spatiul serei captatoare.Aerul din spatiul Iocuit patrunde in. spatiul serei captatoare ~icapatamiscare ascensionala, Aerul cald rezuItat este refulat in spatiul Iocuit,Arnplasarea fantelor de absorbtie ~iefulare a aerului in planuriperpendiculare reciproc conduce Ia reaIizarea unei miscari turbulentea aeruIui in sera captatoare. In orele fara soare clapetele cu care suntpreviizute fantele de circulatie a aerului se inchid pentru a se evita ~anumitul efect 'de terinosifon invers, care at conduce Iapatrundereaunui debit de aer cu temperatura interioara aerului din spatiulinciilzit.Prin asigurarea inchiderii ~i deschiderii. automate a fantelor decirculatie a aerului se obtine eficienta energetics maxima asistemului. ,Conditia de deschidere a fanteIor este datil de inegalitatea:lp - ta ~ F fC

10 7


8/33

Conditia de Inchidere a fanteJ,pr este data de inegalitatea:tp - ta s ~C ;Incare:

5 . 2 .

1 > - temperatura suprafetei absorbante a peretelui captator masurata intr-un punct si tuat la inrupmea de 0,50 m deasupra laturii superioare afantei interioare in zona centrals a peretelui captator;

ta .- temperatura intr-un punct amplasat pe suprafata interioara a pere-telui captator corespunzator punctului care masoara temperatura ".in perioada calda, a. anului ambele clapete vor fi .inchise etansindiferent de valorile temperaturilor " ~itaoFunctionarea sistemului SPATIU SOLAR,in. sezonul de mdilzire se asigura inchiderea completa a vitrajuluiserei in scopul realizarii efectului de sera in orele eu soare. in spatiultnchis curprins intre peretele captator si vitraj se reabzesza la oricemoment 0 temperatura a aerului superioara temperaturii exterioare.In orele cu soare, daca temperatura aerului din sera este superioaratemperaturii aerului din spatiul Iocuit, se deschid ferestrele sao / ~iusile care corespund cu spatiul serei, asigurandu-se un flux tennic denatura convectiva.care reduce (sau anuleaza) f luxul termic cedat deinstalatia de incruzire c~ica.Pentru .asigurarea confortului fiziologic, indiferent de valoareatemperamrii aerului din s e r a se deschid concomitent ochiurile mobiled in componenravitrajului ~i ferestrele sau I ~i usile incaperiloradiacente spatiului solar.in sezonul cald, prin indeplirtarea ochiurilor mobile ale vitrajuluisere! se va.evita suprainc31zirea spatiului locuit.F~ponare~ sistem~ui nu necesita dotarea cu elementede comandaautomatizate.in scopul faeilitiirii patrundern aerului cald din spatiul sereicaptatoare in spatiul de locuit pe de 0 parte si pentru evitarea

108

patrunderii aerului viciat din bucatarii, bai, We-uri, etc. , se asiguraevacuarea aerului viciat din aceste spatii pr in sisteme de ventilarenaturals organizata sau sisteme de ventilare mecanica, .

6.1.DETERMONAREAPERFORMANTELORENERGETICEALESISTEMELOR PASIVE DE tNCAiZIRE SOLARAElemente de. caJculConstructiile dotate cu sisteme pasive de mca lz ir e s ola ra fae parte dincategoria constructiilor cu caracteristici conservative din punct devedere energetic. Constructiile cu caracteristici conservative suntcaracterizate de consumuri energetice pentru ine3lzirea spatiului delocuit reduse, fa!1lde constructii similare invarianta conventionala,to general constructiile eu caracteristici energetice conservative sedisting de cele conventionale prin urmatoarele elemente:protectie termica superioara;control imbunatapt al ventilarii spatiului incruzit;functionarea automatizata a sursei de dildura ~i contorizareaconsumului de caldura;utilizarea rationala ~ieficienta a energiei mediului inconjurator,'Constructiile dotate cu sisteme pasive de inelUziresolarii au in componenta lor elemente special izate de captare 1 ? i , conversie aradiatiei solare in caldura, acestea contribuind la reducereaconsumului de crudura pentru indUzire propriu constructiilor,Functia de so!upa constructive, elementele de captare a radiatieisolare reprezinta f ie bariere termice, fie surse de flux termic care seadauga celui cedat de sursa Ciasica in scopul realizarii conditiilor deconfort termic impus. . '. . 'Cele doua functiuni susmentionate sunt puse tn valoare de solutiaconstrlJctiva cat ~i de conditiile climatice exter ioare proprii zoneigeografice in care se amplaseaza constructia. Rezulta ca dotarea unor iconstrnctii eu sisteme pasive d e . captare a radiatiei solare conduce laredueerea consumului d e c31dura pentru incruzire in raport cu 0cons tr uct ie cons e rva tiva s imi lar ii .

10 9


9/33

Performanta energetics a sistemelor-pasive de incalzire solara estedefinita de urmatoarele marimi: Eficienta energet ics care reflecta reducerea pierderilor exerget iceannale ale unei constructii dotate cu sisteme pasive de incaIzire solarain raport cu 0 constructie similara (cu aceeasi conformare ~irezistenp termica a elementelor de inchidere perimetrala) dar lipsititde dotari solare; Indicele specific de economie de combustibil care reprezintaeconomia de combustibil pentru incalzire reportata la suprafata de

captare a radiatiei solare.Determinarea rnarimilor susmentionate pennite proiectantului sadecida daca adoptarea solutiei de casa solara sejustified din punctdevedere economic. Criteriul de decizie il constituie durata deamortizare a investitiei suplimentare datorata sistemelor pasive deincaIzire solara pe seama economiei de cornbustibil pentru incalzire.Prezentul ghid are ca obiect determinarea economiei annale decombustibil prin utilizarea sistemelor pasive de incaIzire solara,in cap. 6.2. se prezintii succesiunea calculelor necesare determinariieconomiei anuale de combustibil functie de marimea suprafetei decaptare a radiatiei solare.Etape de calcul

na - numarul mediu de schimburi de aer cu exteriorul care asiguriconditiile de confort fiziologic (SI)p - densitatea aerului Ia temperatura interioara 8j (kg/m')cp - caldura specifica a aerului la presiune constanta Cl/lgK)

-Valoarea n a recomandatii. este 2. 104 SI.

Valoarea l i p se determina cu relatia:(3)

in care:N'A A "S A A A A~ __!_.z:b .~ + C ~+ d .___!!!!_+~ _ __ + ~ ~..L:-R J R R ' R ' . .J " " ' , e 'nJ J FS ps pd i R Pi . n R pn (4)

. V AT.:_-I..:..GNs=-Rp napCV ' ,p [W /m3K] (2)

i, j, n - indici de insumareAFS - suprafata ferestrelor amplasate pe fatada sud a constructiei [m']ANps - suprafata peretilor opaci care eonstituie fatada sud a construetiei[m2J .,~ -.I;uprafata pardoselii parterului [m2]AFi - suprafata ferestrelor amplasate pe oricare '3ltii.fatada decat cea enorientare sud [rn'] ,Arn - suprafata peretelui amplasat pe oricare alta fatada decat cea cu

orientare sud (incIusiv fereastra) [m'] ,en - factor de corectie a temperaturii exterioare; C n : I pentru

clemente de constructie exterioare; C n = 0,4 pentru elemente de~ons~qi~ care separa spatiul de locui t de spat ii en temperaturimtenoare inferioare

6.2.6.2.1 Pe baza solutiei tehnice de proiect sedetermina fluxul termic specific

volemic ,disipat catre exterior aI constructiei nesolare simil~a cuconstrucpa s o l a m cu relatia: .

'.incare:V - volumul spatiului Iocui t (m')AT suprafata anvelopei constructiei inclusiv pardoseala peste subsol ,

: sau sol (m').R p -rezistenta termica specified medie a elementelor de constructieperiInetrale (mlK/W)

110 111


10/33

R'ps _ rezistenta termica specific a corectata (conform Normativuluiprivind calculul teI?l0tehnic. al elementelor .de constructie alecliidirilor) a ~r~JIlor opaci care constitute fatade sud aleconstructiei (m 'K JW ) .RFs - rezistenta termicii specifica a f~restrelor amplasate pe fatade sud

(m~

Tabel4

, Ax-a. ,ps- vVGNS (5)

N r Localitate a [W/m2KJ b [-] c[-J d r Jcrt. fer. duble fer. simple1 Alexandria 5,181 0,621 0,554 0,866 0,585'2 Baciiu 4,379 0,680 0,623 0,887 0,5433 Bariad 4,631 0,661 0,602 0,880 0,5594 Botosani 4,449 0,675 0,617 0,885 0,5345 Bucuresti 5,305 0,612 0,544 0,863 0,5916 '. Calafat 5,517 0,597 0,525 0,858 0,6217 Caransebes 5,043 0,631 0,566 0,870 0,6138 Ciililra~i 5,684 0,584 0,511 0,853 0,6219 Campina 5,348 0,609 0,540 0,862 0,56510 Cluj 4,556 0,667 0,608 0,882 0,54311 Constanta 6,329 0,537 0,455 0,837 0,66212 Craiova 5,312 0,612 0,543 0,863 0,59113 Curtea de Arges 5,294 0,613 0,545 0,863 0,55914 Dorohoi 4,162 0,696 0,642 0,893 0,52615 Driigii.~ani 5,800 0,576 0,501 0,850 0,61016 Galati 5,202 0,620 0,553 0,866 0,58517 Iasi 4,369 0,681 0,624 0,887 0,55218 Oradea 5,020 0,633 0,568 0,870 0,59919 Predeal 4,179 0,694 0,640 0,892 0,47220 Ramnicu Sarat 4,786 0,577 0,502 0,851 0,59921 Rosiorii de vede 5,478 0,599 0,529 0,858 0,60222 Satu Mare 4;717 0,655 0,594 0,878 0,56823 Sibiu 4,524 0,669 0,611 0,883 0,54624 Sighet 4,915 0,641 0,577 0,873 0,58125 Timisoara 5,074 0,629 0,563 0,869 0,61726 Targu Jiu 5,246 0,616 0,549 0,865 0,58827 Targu Mure~ 4,442 0,675 0,618 0,885 0,54628 Targu Secuiesc 4,386 0,679 0,623 0,887 0,49529 Turnu Magurele 5,369 0,607 8,538 0,861 0,60630 . Turnu Severin 5,799 0576 0,501 0,805 0,637

R' d - rezistenta termica specifica corectata a pardoselii peste solP , .(subsol) (m' K /W )

RFi - r ez is ten ta t ermic a spec if ie d a ferestrelor amplasate pe orieare altafaradii decal cea cu orientare sud (m2KJW)

R ' pn - rezistenta termica specified corectata a peretilor amplasati peoricare alta faradii decat cea cu orientarea sud (m~/W)

b,c,d - coeficienti numerici care se aleg din tabelul 4, functie del


11/33

6.2.3. Din diagramele din fig. 4 sau 5 corespunzator sistemului pasiv ales sedetermina functie de valorile ,,x" rezultate, valorile eficienteienergetiee teoretiee Es utilizandu-se eurba de calcul "C".I n fig. 4 eurba "C" este caraeteristiea unei suprafete absorbanteneumbrite , acoperita eu vopsea negru mat si a unei suprafete vitrateformate din doua foi transparente a carer transmisivitate este afectatade depunerile normale de praf sau alte impuritati.I n fig: 5 eurba C este earacterisitea unei suprafete absorbanteneumbrite acoperita .eu vopsea negru mat ~i unei suprafete vitrateformam dintr-o foaie de geam a eiirei transmisivitate este afectata dedepuneriIe normale de praf sau alte irnpuritati.Pentru alte cuIori decat cea neagra din aceleasi diagrame se potdetermina eficientele energetiee teoretice corespunzatoare,

6 . 2 . 6 . Se deterrnina pierderea exergetica a casei solare eu relatia:[KJ/an] (8)

in care:eN 1 2 . - numarul anual de grade-zile de calcul corespunzator temperaturiinterioare medii a casei solare Oi, determinat conform "Ghld pentndeterminarea necesarului de dildura de calcul si al necesarului d


12/33

7.2. Instalat iile de incalzire clasice pot fi instalatii care uti lizeaza agenttennic apa calda sau instalatii de Incalzireelectrice utilizand sobeleelectrice ell aeumulare. "".Instalatii de 'incalzire cu agent tennie apii calda.

7.4.7.4.1.

Instalatii de incalzire cu sobe eleetrice cu acurnularePutereaelectrica necesara a fi instalata in cazul ineii lzirii eu sobeelectrice cu aeumulare a caldurii se determina eu relatia:Pnee = 2,25 QO (W) (12)7.37.3.1 Necesarul de caldura de calcui se determina conform "Ghid pentru

calculul neeesarului si al consumului de ciildura al constructiilor",partea I.

7.3.2. Corpurile de incalzire din 1ndiperile dotate eu sistem pasiv INCERCsunt eorpuri statice, Nu se vor utiliza sisteme de joasa temperatura(incalzire de pardoseala), ventiloconvectoare ~i incalzire cu aer cald.

7.3.3. Amplasarea corpurilor de incalzire in camerele dotate cu sistem pasivde tip INCERC' se face dupa cum urrneaza:

- intre doua module de perete captator sub fereastra orientata catre sud,astfel lociit distanta minima dintre planul in care sunt amplasatefantele inferioare de circulatie a aerului prin sera captatoare sisuprafata lateral a a ultimului element de radiator sa fie de 0,25 m;pe oricare dintre peretii exteriori adiacenti peretelui captator,

7.3.4. in cazul utilizarii "SPATIULUI SOLAR", corpurile de incalzire seamplaseaza ca ~iin cazul camerelor incalzite clasic fara restrictii depozitionare a acestora. Se interzice amplasarea corpurilor de incalzirein spatiul serei captatoare.

7.3.5. Dimensionarea hidraul ica a instalatiei de incalzire se efectueaza ioconformitate cu prescriptiile in vigoare.

10 care:QO - necesarul de ciildura de calcul al casei solare determinat conform

"Ghid pentru detenninarea necesarului de ciildura de calcul ~i anecesarului anual de caldura" partea I.

EXEMPLU DE CALCULSa se determine performantele energetice ale caselor solareprezentate sub forma de proiect tehnic in Anexa 3 a ghidului de fara:

- a ; casa solara dotatii cu sistem pasiv de tip INCERC- b : easa solara dotata cu sistem "SPATIU SOLAR"

Casele sunt amplasate 'in orasul BucurestiETAPELE CALCULULUI.:

7.3.6. Instalatia interioara de incalzire sepoate racorda la un sistemeentralizat de distributie a ci ildurii (ex. termoficare sau centralatermica de cartier), sau poate avea 'in componenta cazan propriualimentat cu combustibil lichid sau gazos.Instalatia de ineiilzire va cuprinde elemente 'de control automat adebitului de agent termic, precum si elemente de control atemperaturii interioare din spatiul locuit. Exemplu de solutii deinstalatii sunt prezentate in Anexa 3 a prezentului ghid.

a. Casa solara dotard eu sistem INCERCa.l Conform cap. 1 aI prezentului ghid se verified conditia de incadrare

a constructiei in categoria caselor solare. Din ~roiect rezulta~s = 20 m2; V = 471, 4 m3. .

Deci A . r u = 0,042 (m2/m)V7.3.7.

valoarea care 0 include la I imita in categoria caselor soIare dotate cusistempasiv de tip INCERC. Detalierea etapelor de calcul conformcap. 6 . 2 . u rmeaza sa puna in evidenta perforrnanta energetica slaba aacestei case, fapt care intiire~te concluzia susmenf,ionatfSe determinii . fluxul tennic specific volumic aI constructiei inurmatoarea succesiune:

a . 2 .116 117


13/33

A -se deterrnina valoarea ~ R } Zj conform relatiei (4) in careI }coefientii b, c, d se citesc in tabelul 4 pentru 'ru;;ul Bucuresti, dupacum urmeaza: b (ferestre duble) = 0,612 c = 0,863

= 0,591k ~ 2Rezulta L.u , Zj"" 182,77 WI m KIRjse determina vaJoarea R p cu relatia (3) in care AT= 407,17m2.Rezulta R p = 2,67 m ' KJWse calculeaza fluxul termic specific volumic cu relatia (22).R e zu lt a GNS ::::0,564 W/mlK.

a.3. . Pe baza solutiei de proiect se determina factorul adimensional ,,x" curelatia (5), incare pentru BucuLe~ a = 5.305 W/m2K. Rezulta x= 0,4

a.4. Din fig. 4 se determina valoarea Es pentru suprafata absorbantaacoperita cu vopsea negru mat. Rezulta Es = 0,088 ~iE n = 0,088.

va.5. Se determine fluxul termic specific volumic pentru casa solara, Gsvcu relatia (7). Rezulta: Gs = 0,514W/m1K.

a.6. Se determina pierderea exergeticii a casei solare in urmatoareasuccesiune:se calculeaza temperatura medie a constructiei, Rezulta e;= 19,6C:

b.3.b.4.

-se calculeaza nurnarul anual de grade - ziIe de calcul corespunzatortemperaturii e ; = 19, : Rezulta N : ~ 6 = 3094 grade-zile; ...' b.5.

11 8

se calculeaza pierderea energetic a a constructiei eu relatia (8).Rezulta: Q s = 64,7Sto'ld/an.

a.7. Se determina indicele specific de eeonomie de combustibilconventional cu relat ia (to). Rezul ta i = 15,62 kgcc / m' an.Casa s o la ra do ta ta cu sistem "SPA"fIU SOLAR"Conform cap. 1 al prezentului ghid se verifica conditia de incadrarea constructiei in categoria caselor solare, Din proiect rezulta~s = 51,S m'; V : ; ; : : : 471,4 m '.

b.b.1.

ApsDeci: - = 0,11 m2/m\ valoare care incadreaza casa in domeniul. Vcaselor solare dotate cu sistem ,,sPATIU SOLAR".

b.2. Se determina fluxul termie specific volumic al constructiei inurmatoarea succesiune:

Ase determina valoarea L / .Zj conform relatiei (7). in care

} }

coeficientii b.c.d, sunt cei de la pet a.2. din exeimplul de calculAanterior. Rezulta I,/ .Zj = 178,31 W /m2K~

} }

se determina valoarea Rp eu relatia (3). Rezulta Rp = 2,74m2 K/W;se calculeaza fluxul termic specific volumic cu relatia (2). Rezultav 3GNs = 0,556W/m K.Pe baza solutiei de proiect se determina factorul adimensional .x" curelatia (5). Rezulta: x=1,05Din fi~.u5 se determine valoarea E~ pentru suprafata absorbantaacopenta cu vopsea negru mat. Rezulfa Es :;;:::-0,2.Conform solutiei de proiect a serei captatoare se determina factorulde umbrire " \u _ / Ans =0,2. Corespunzator acestei valori din fig. 5rezulta u = 0,'J1Ssi creci E n = 0,196.

11 9


14/33

b.6. Se determina fluxul termic specific volurnic al casei sol are,GVs = 0,447 W/m'Kb.7. Se deterrnina pierderea energetica anuala a easei solare eu relatia(10). Rezulta:

Qs = 56,13 106 kJ/anSe determina indicele specific de eeonomie de eombustibilconventional cu relatia (12). Rezulta:1= 12,87 kgcc/m'anComentariu: Valoarea E u = 0,196 atesta 0 performanta energeticaaeeeptabilii easei solare. . .

b.8.

120

ANEXA 1DETERMINAREA DISTANTEI M IN I M E ACLA.DIRIIDOTATE CU SISTEM PASIV FATA. DEOBSTACOLE.Distanta dintre cladirea dotata eu sistem pasiv de inciilzire solara siun eventual obstacol pe latura SUD se calculeaza eu relatia: 'd = H [m] (1)tsr+ 0,407incare:y- ungbiul dintre planul terenului ~iplanul orizontal [0]H - inaIpmea obstacolului [m]Pentru r = 0, relatia (1) devine:d = 2,45 H (m) (2)

r :2 : 0

Nu se admit valori y< O.,i ~.

121II .


15/33

EXEMPLU DE CALCULSa se determine distanta minima de amplasare a unei cladiri dotate cusiste~ pasiv fara de un bloc cu inii lfimea de 11 m aseza ta pe un terenen panta de:a.lOb .Ooa. Conform relatiei (1) in care y = 1O~H= 11 mrezulta: d = 18,85 mb. Conform relatiei (2) in care: H = 11 mrezulta: d = 26,95m

ANEXA2DETERMINAREA FACTORULUI MEDIU DE UMBRIREAu" CARACTERISTIC SISTEMULUI '"SPATIU SOLAR"' "AI 'S

Metodologia de calcul prezentata se refera la sup~ala vertical~ d~captare a radiatiei solare avdnd proiectia in plan onzontal sub formade poligon convex deschis cu una din laturi o~en~tii pe axa E-V,reprezentand proiectia in plan orizontal a fatadei onentate spre sud.Schema de ealcul care pennite determinarea suprafetei umbri te infiecare moment ,;t" este prezentata in figura A.2.1. S-au facuturmatoarele notatii cu privire la rniscarea aparenta a discului solar pe.bolta cereasca: !I

!j.122

h z - unghiul de inilllime deasupra orizontului, care reprezintii unghiulfacut de dreapta care uneste un punet P de pe suprafata verticalaorientata spre sud' ~i discul solar (considerat sub forma unui punctgeometric concentrat in centrul discului so_lar)~normalala suprafataver ti ca ls o ri en ta ta s pr e sud dusa din punctul P .

O O s - unghiul de deplasare a pozitiei soarelui masurat I n . raport eunonnaIa la suprafata verticala orientata spre sud, dupa cum urrneaza:0 0+ s > 0 de la sud spre est;00-s < 0 de la sud spre vestAstfel ora 10 00 are valoarea OOs= 300 ~i ora 15 00 are valoareaO O -s = _45 0Se prezinta metoda de determinare a suprafetie umbrite,Metoda conduce la determinarea suprafetei medii sezoniere afectatede umbra r a r a a fi necesar s a se efectueze calcului exact al suprafeteiumbrite functie de pozitia relativa a soarelui pe bolta cereasca,Notatiile utilizate sunt cele din fig. A.2.1.Se disting urmatoerete cazuri:

+A.a.I. ' l F 3 > 60"; W s = = (r)s > 0L4BC=PC-O,866'~ ,; 0


16/33

Suprafata afectata de umbra se determina en relatia:.(+) ,..[r;;;< -::::-;1- rx: . 1ku =0.5~1,ljD+CNI BC + ,CN+ffl L2j + LIH

lA ) ( + ) (+)u AuAps =(LI+LrrL;,3)HBII.= -1,1547 LI oos{30 + "'I);' 0 < BII < ~2BII::;;:: H - 0,4203 L Isin " ' I

A.a.3.+ (+)" ' I < 60'; c o r e o .,>0; Au = 0; (A. u ) ( + )- =0Ap s

8#= QH _0,866 Ls ;cos ("'1 - 30)

BIDI ::::H _0,364 Ls sin "'Icos (30 - '" I )

HN 1= H + 0,364 L2 sin "' 2. cos (30,+ "'~124

A.b.2 " '2 - " '4 < 60"

A.b.3.

I

(A u ) (.)- =0Aps

Factorul mediu de umbrire se determi W I'(: :,~ 0,5 [~ ;J~:J ] rna cu re atia:" ' 2 < 60' (. JAu = 0;

incare ( A u ) ( + ) si ( A u } (. )A rs ' A rs p~t avea oricare din valorile determinateanterior functie de solutia de .arhitectura adoptata la proi .captatoare eu condi d a proiectarea serer, on lria ease respecta simultan inegal'tatH dpunctele A.a.I . .. , Ab.S, 1 Fe e la

125


17/33

EXEMPLU DE CALCULSe considera 0 casa dotata eu sistem "SPATIU SOLAR" avandproiectia in plan orizontal sub forma unui poligon deschis cuurmatoarele dimensiuni: (vezi fig. A.2.1.)Ll =4,7 m~=9,Om~=3,7mL4::: 15,6 mLS = 12,7mInatfimea fatadei sud este H :;:5 ,4 mFunctie de dimensiunile sus mentionate rezultii u~ghiurile:' 1 ' 1 =68" ' 2 = 4211 '3= 23'1 '4= 11 Suprafata de captare ApS =93.96 m', De asemenea rezultiisegmentele: PC = 6,5 m; QH = 2,5. mSe verified indeplini rea simultana a inegali tatilor de la puncteleA.a.l.. .. A.b.3.A . a. I . " ' 3 =23"


18/33

fs 1-10,320,28

~ .i,.a, .a,= ,~-..-/L- 1 . L f : -t: ,...-._ _~ ~ v - s--./l- 0 ~ bY , ,1-- - --..,

~ ~ Vt s : "~ ..-. . . . . - I I i~ ~ I-----r- f \ . ! -

128

0,240,200,160,120,0&0,040,0 X I-I0.0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 O,~ 0,9 1,0 1,1

_. I,Bf~ ..,.uc. ...i8~ I1I:IJlCE,1-10,320,28

I~ It:_ J ! : _ i:k - - : " ; IV'" ji..,L"",VV J ~ ~ r : t =

~ ~ v . . - I/' l~ ~ s- : K--+: --~ r- -- - ~ j. . . . . ~ . . . . . -

0,240,200,16

0,08O,O~

-'00 X!-I, 0,0. 0.1 0.2 (),J 0,4 0,5 Oi 6 0,7 0 .& 0,9 1,0 1,1... 5 Sfi.eiaIte ~ ~w:SMmI I!'L'It

c-~~~a.t

l- . . . , a t a ~ gru, ~ - aupnt.ta ~ bej .. .

U I-I1,201,10 - - . . . ._ 1


19/33

Sora 11FiG A.2.1 s..helnQ .de catcul 0 suprafe~el

ofedate de umltr6

130


20/33

ffi~~!

IJ

~


21/33


22/33

C E N T R A L A. T E RM fC A

r

) )

- ,


23/33

.r b ' - ~SEC TIU NE VA RlA NTA5 PAT tU SOLAR -

I

\

-.~1~ ..S EC TIU M E V AR 1A NTA. SE RA t~rTlloARf'

PROtECT 'PCT-SA'


24/33

I I II I W r .I ,III -. CJI I rn ... 1'1 - II_ I . -. c::JI It,

(,

1 1 0 IIj l 0 0WI . I ~ r 1= ,


25/33

-i ~~ ~


26/33

------~ ---1,I J

( IJIIJ IIII II II I_I III'I,~J

IIIIh I~I J II I- -- - - - -'-1@ I _I- -~ - - .-__I . I

I I I I: L. ~ . . . J J(...;. '__ .J

L _

ID-:-" . -, . ....,...

r : --11 . . . - , IIIIIIJII

I IIIIIJ II IIII'

!.G~lN.tMC CIlIQ" -~Ii' ~ dlb Ior il $ ~

1 I m . i l :i - c l' ~ 4f 4 t#l!. lI l8lO'jrvtJI ~ .1IMo~~ t/~ ge e ~~~ .~ rMi i . ~~n tkP -==-= ~~1I!itII' 4fed hi&.~ ~ 9 I 2 Z ' IIq1JrrJ/~,,~~~e_ _ _ C o M c . e 1 : i t1(ii C l E I ~ 1 r ' f W J t t ii .

NCT,I,-~ p / i t i t $C q~e. ~~P . G . , 1 $ ~tt,. ,

- - . "..

,


27/33

ql / ~~ a [!) - ~ r r 0! I C ? t l . il i l - 0 1- ~.l I -;;:~ .' ~ j , ~~IJlew ~~ l-I'-~~ r-r-

,Q.- ~I-.._ I~-f- ~l-f-- r-I-~ IJ '.~f= Pi~ ~r-....L" V -~~ - =t;" lJ~ (!JIII#I>~ r r ( ~'". . .L!I-

~

"0( . ! !W I CI"~~.'" L..",c: ._ - j 'ot a+~ Uf_''1@ N3 . .~ c,ftfOI-lr@~"Z~ .I!J- R I 'CIf .ill O'/SOO -J-- . '~ V J 4 - H I~~ ~ '!II (:I'/ - + -Pa; A S O 'I'/,rJ


28/33

It] fII " P o O I~ II I

J.li:r-- -.- -,t 'J!illANT,t q

aJL :m .t:GA/I4U IJH c1'f" .,t o ' " _ ~~ ~1tOJ-"'" 41i" tP/HO-.

- !/Iff ~~-6loti " '~ " , , ' 4 I I I O ~ '1I()11t

kQMJ fki1". ~~rN ~r,,1.2.!iI+- ~ ~ "gutfi ~G$)!f Stll'f! ~tb') de - puQb;~ scIr Dte*-fCi " . 1 1 1 1 ' 2

tMEa' iPt:T.~.u.-..- a o : m . = = - -:::~


29/33

IItISTALATIE DS INCAI.t:IIlVItNANTAo 1

ttl Hd)rc/ (I1etJ 10 IJ stn4 ~. t~ to klamtARIANTA (

ell ~ p N I p I ' I . d= t : I I J d t I i .o . &s


30/33

lNSrALATII OE iNCALi.IRV AIl.'A-H Ti' [

ell ~oi propril l Ja c i 1 r : ! t , J r O . .VItA/AdT,,[CU "d~ It l (I$Qt!!6 ~a~1'\t a~'

" ,. t U - inr l f iJwI < k 'l!~peeitIU i e . .~ii ( l h t K a ' N J & U ;S O / l C i l i d e. ~ tk~_~~ It, ~ p e m . v r obM ili . _de r r . f 1 . i (~4~Jt. ~ CU a t f i o ~ r u e~(1l4l't'rtWaL1

R.VU5 I . I I s < ' G 1 o r - M'" ~. , : i f I iHoMut(tN I4 fS , ~

flJ,C2I ~ c k . hv-r" lmi ' t tI i!rJ~" '11(>Q.Ul2 f ~cIIt ~t..t:t(Je. CGhk t ) peIft1u~ J. 'N t- ( ~ & . Gilt)~Z3 S Od i'J c ~ ,z ~

(1i2M~) (wti5 i i i . f i I t i r . G ( a.> crnt:ftM1ki R~~t lNJ . ! )

S T., fO Z HI tU ~ I ........ ~ ptII1tv ~IIIIL- c u ' " e m (CfIIIJ1IJU.i'- nlllift) . ,'IN" ..i til 'hi c a - ttlIrUlIi- f T 1 I l M ) 1 '0,' ~ tie ptGUIIe (cu:IAIlJhIW'U'~)r= O J k l i d I c f o ~'I ~ (WfJIiR.)

- ,TI'n~ T ta~ .. ~uEi' ( I / U i I I r a J,mil ~ .. t/fJit (uN1f~ -

HQ1').IW dr v " ~ ~Ii:e. ,u;pliI~ iii

I 'ROl(ct i P e r .M.=-JMW/~fC'~~~$" " ',~"~, ,, ;_. : ;;_;_:~~ :' ."L' ., . ,. .. .-


31/33

! lr fA'- _ _ .t e D _-f'

~~- .-- - - - -! - " " " 4 S-o S{ O

I M9 I'"\!a

I(OT~ :~ "';J i _,~ ( /W. . fJSI "'" I " ; ti e I~ aJ ~a off7ir


32/33

. . . .,. _ . , . A , e ; " - - ~ , . " , . .. ...... (1tJl.f) ; .... (,.11c

... tp; 0I!fI fP "*!i" . . , . ,

's....; : . : t r . .. .''1 M k t a.. .


33/33

cuPRiNsPRE.Zi3NTARIrGENERALA 96

1. ~ o E N E R A i . E p r u v l l m iNCALzIREA SOLARA CUS~TEMEPASIVE DE CAPTARE A RADIA'fIEI SOLARE 96

2. DOMENIU DE APUCARE ~I CONDITII DE UTILIZARE 98.3. ciADmcAREA.__..SrSTEMELOR PASIVE DE tNCALzIRE. SOLARA 100. . . .".;. . .4. ALCAWlREA SISTEMELOR ~ : l0lS . FUNCfIONAREA SISTEMELOR PASIVE DE INCALZIRE

S~ lffl6. DS'i'ERMINAREA PERFORMANTELOR ENERGETICE A

SISTEMELOR PASIVE DE tNCALzmE SOLARA I09 '7 . PRINCIPn DE DIMENSrONARE ~I CONFORMARE A

iNSTALA'fIEI INTERlOARE DE iNCALzIRE 115. EXEMPLU DE CALCUL ,_ 117

ANEXAl:

.~

DE'l'ERMINAREA mSTANTEI MINIME A CLADIRlI DOT AlE. . CO 8ISTEM PASIV FATA DE OBSTACOLE ~ , 121

ANEXA2: #-. AuDETERMINAREAFACfORULll DE UMBRIRE - ........ 122',. .'. An.,.- ...

CARACTElUSTIClLE SEREr CAPTATOARE> ." . . 'hJC.v,1I. 3 . , . . .~,'II~ . t~F

GP 017-96 Ghid Calcul Caldura Sisteme PasiveSolare

Documents

Transcript of GP 017-96 Ghid Calcul Caldura Sisteme PasiveSolare