Ionela ACHIM,ir,;... .,:r j, cl rr.;1fi,,,,1,,;.,.,

'I i 'r

) .i

Gog gi Nlagog:prima civiliza{ie a rasei albe europene

sauProtoistoria popoarelor europene

ieqi la lumind." (Marcu 4,22)'. .;

.. I i i

20t7

t

Cuprins:

I.Configura{ia geograficd dupd potopul biblic cate avizatscufundarea Atlantidei qi pedepsirea atlanlilor........'.........

Il.Genealogia atlanfilor din prisma miturilor qi a

scri itori I or anti c i . U rrnel e vesti gi i lor arhitectur ale r ealizale

de ei .........

III.Marile migralii indoeuropene de dupa potopul

biblic.Rasa hiperboreand-pelasgd de la nordul Dundrii de

Jos qi combinafiile ei biogenetice cu atlanfii supravie-

luitori qi cu populafiile asiatice. Rama/Aram, nepotul luiNoe qi India Vedic5...................... :.........

IV. Dispersarea atlan{ilor supraviefuitori in diverse zone

ale lumii: Sumer, Egipt, America....A.Sumer (Babilon): momentul Turnul Babel,

momentul Awaam, codul "getic" (atlanQ.B.Egiptul antic: hicsoqii gi "Popoarele mdrii"....C.Atlanfii in America precolumbiand: Popol Vuh .......

V.Rdzboiul pentru dominafia lumii vechi intre titanulOsiris stabilit in Egipt qi gigantul Typhon, regele indo-scifilor de la nordul Dundrii qi M[rii Negre.Troianul sau

Brazdalui Osiris. Termini Liberi Patris

VI.Aria de rdspdndire qi componen{a biogeneticl a

triburilor arimice indo-scitice. Dominafia lor in jurulMdrii Negre qi a Mirii Caspice. Giganfii Gog qi Magog:prima civilizafie a rasei albe europene. Declinul poporuluiscit: amazoanele ......... 153

Vll.Retragerea populafiei cu gend atlantici (germanicd)in fala pltrunderii elementului asiatic gi deplasarea sa indoui direcfii:-spre nord: Germania, Danemarca, !6rile Scandinave,Anglia-spre sud: Dacia, Panonia, Iliria, Macedonia-popoare caredispar fiind absorbite de masa elementului asiatic. 208

VIII. Expedi{ia argonaufilor 229

241IX.Lumea tracic[ in cadrul oraqului-stat: mclmentul Troia

X:Configurafia lumii trace. Regina Tomiris Ei Clirus.Expeditia lui Darius I la nordul Duntuii

Xl.Grecia qi Imperiul persan. Rdzboaiele greco-persane...

Xll.Alexandru Macedon

25

254

297

305

43

79107125

r32

318 319

Mulfumim s.c. AMAT s.A. - pitegti pentru sprijinul acordat latipdrirea acestei cirfi.

Corectura: AutoareaDTP: Mirela Florea

rsBN 97 8-97 3 -0-2487 7 _7

Tiparit la S.C. TIPARG S.A.www. tiparg.ro

Capitolul I

Configura{ia geografici dupi ultimul potop bibliccare a vtzat scufundarea Atlantidei gi

pedepsirea atlanfilor

inceputul civiliza[iei rasei albe europene de dinaintede timpurile babiloniano-sumeriene sau cele faraonice, intreagastare de culturf, anterioard momentului Troia sau a Grecieiantice, se atribuie zonei de la Carpafi qi Dundrea de Jos care neaparc ca fiind leagdnul strivechi al Europei, adevdrata matcd atuturor popoarelor europene. Arheologul american W. Schillerin lucrarea sa "Unde s-a niscut civiliza\ia,"contestd teoria luiSamuel Noah Kramer "Istoria incepe la Sumer" qi afirmd c5civiliza[ia rasei albe nu incepe cu Sumerul qi s-a nlscut acolounde triieqte poporul romdn, rlspdndindu-se pe intreg arealuleuropean, migr6nd spre est pdnl in India, in vest pdnd laOceanul Atlantic qi in sud pdnl in Africa. Astfel se face cItrebuie acordatf, mai multd atenlie poporului rdmas pe acestareal de la facerea lumii, fiind singurul popor al rasei albe caren-a venit de nicdieri, ba din contrf,, de aici au pornit misionarisd civllizeze qi alte zone ale lumii. Cele mai grlitoare dovezicare vin in sprijinul acestor afirmalii sunt tdblilele de la Tdrtdriamai vechi cu 2.000 de ani decdt cele sumeriene, care atestd peaceste meleaguri prezenla Omului de Cro-Magnon (Homosapiens sapiens), omul biblic identic cu cel actual qi scheletul dela Bugiuleqti, din judeful Vdlcea, de acum un milion de ani careatestd prezenla Omului de Neanderthal cu intelect inferior celuiactual qi care a dispdrut din cauze neelucidate incd.

Ultima mare orogenezd are loc in epoca tefiiard(7O-lmilion ani) cdnd se modificd total configuralia Pangeei care dinuscatul inifial unitar qi compact, incep a se disloca plici

d

Itectonice uriaqe care se deplaseazd alunecAnd in apele oceanuluiplanetar, tinzind spre configurafia actuald a celor Sasecontinente cunoscute astdzi. Acum se ridiol lan{urile muntoaseale continentului european, inclusiv Carpalii romAneqti cuinteresanta lor configuruli. a. dragon, a clrui coad6 incoldcitiaddposteqte podigul transilvan, locul unclo ar fi supraviefuitomul primitiv in urma ultimei epoci glaciare. Tot in aceastdperioadd se formeazia hazinul panonic situat in interiorulcontinentului fbrd ieqire la ooean Ei uriaqul bazin al MdriiSarmatice, fosta mare Atlanticd, mare care se pare cd nucuprindea cu exactitate zona M6rii Negre qi a Mdrii Caspiceacfuale, ci se intindea spre zonele nordice ale Europei, spreJirile Baltice, av6nd ieqire la Oceanul inghefat.

Cuaternarul dureazd, de acum 1 milion de ani qi se dividein doud perioade extrem de importante, pleistocenul (lmilion-10.000 i.Hr) qi Holocenul (10.000 i.Hr. qi pdnd astdzi). inPleistocen au avut loc $ase glaciafiuni importante -Gih)z,Mindel, Riss, Wtirm, Biber, Donau qi reprezintd epoca pietreicioplite ce coincide cu Paleoliticul (1.000.000-10.000 i.Hr.)impdrfit in Paleoliticul inferior (1.000.000-100.000 i.Hr.),Paleoliticul mjlociu (100.000-40.000 i.Hr.) 9i paleoliticulsuperior (40.000-10.000 i.Hr.) Holocenul cuprinde o perioaddde timp foarte scurtd(circa 10.000 de ani) qi coincide cuatestarea civllizaliei omului biblic, prima civilizatie a rasei albeenropene. In aceastd perioadi are loc rctragereaultimului ghelarqi apari{ia zonelor actuale de climat, de flor6 qi de faund iar incadrul societdfii omului primitiv are loc tranzifia de la industriapietrei cioplite la cea qlefuitr prin care s-au realizat unelte maievoluate.

Faptul cel mai important care se produce la tnceputulglaciafiilor este aparifia lui Pithecantropus Ereclus sau Homolirectus cdruia i se atribuie qi folosirea focului, crrept cea mailcnrarcabild descoperire a sa. in paleoliticul Miilociri (100.000-'{0.(xx) ?.Hr.) este atestatd prezenla orrului pe irrtreg teritoriul

ldrii noastre. Este vorba de Omul de Neanderthal care locuieqtein peqteri sau pe terase descoperite pe marginea apelor (Cheia,Rdqnov, Braqov, Baia de Fier, Bdile Herculane, Cioclovina,Ohaba Ponor, Nandru etc.) Printre animale sunt atestate:mamutul, cerbul gigantic, calul, rinocerul cu ldnd, zimbrul sau

boul sdlbatic, mistreful, porcul. Omul de Neanderthal dispare lainceputul Paleoliticului superior(40.000- 10.000 i.Hr) cdnd este

inlocuit sau hibridizat cu omul de Cro-Magnon (Homo sapienssapiens), omul biblic identic cu cel de azi, spre tinalul perioadeiconstatdndu-se chiar o explozie demogralic[ datoratd probabil,sffirqitului ultimei glaciafii.

La inceputul Paleoliticului superior (40.000- 10.000 i.Hr.),lacul getic, rdmiqifd a Mdrii Sarrnato-Atlantice, seaci definitiv,aici fiind descoperite resturi ale unei faune de acum 2 mllioarrcde ani pe valea Ddrjovului la Bugiuleqti(udeful Vdlcea) ;ianume, resturi de rinoceri, girafe, elefant. in mezolitic (10.000-

5.000 i.Hr.) are loc topirea ghelarilor care duce la schimbareaclimei, fauna temperaturilor reci retrigAndu-se spre nord. Este

descoperit arcul, sporind capacitatea omului de a vdna, avAnd o

influenfd benefici deloc neglijabilI pe planul imagina{iei qi algrindirii, apar picturile rupestre pe perelii peqterilor careaddposteau pe omul primitiv. Este vorba de o schimbare bruscdin perioada de inceput, care va dura o mie de ani qi va ficaracteizati de mari modificdri, uneori catastrofale, pe hartaeuroasiaticd: prdbuqiri sau ridicdri ale scoarlei terestre, inundafiiuriaqe precum potopul biblic inspirat din faptul c5 Mesopotamiape o lungime de 200 km este complet inundatS, Anglia este

izolatd de continent deoarece creqte nivelul ocenului planetar,Marea Neagr6, Marea Caspici qi Marea Mediterand capdtd

conturul pe care il au qi astfui, cunoscut fiind faptul cd Europadin timpul atlanllLor avea o cu totul altd configurafie. Existabazinul panonic datorat topirii ghe{arilor alpini in interiorulcontinentului qi Marea Sarmato-Atlanticd ce se intindea pdndlaMarea Nordului, iar de pe {Srmurile vestice ale continentului

Atlantida care cuprindea o zon[ considerabild de uscat, se puteaajunge cu uqurinfd la teritoriile actualei Americi de Nord.Teritoriul Atlantidei va fi inconjurat qi ulterior inghifit de apele,ooeanului care au inaintat in mijlocul uscatului qi l-au despicatprin ffearea configura{iei Mediteranei actuale. Potrivitlegendelor qi miturilor antice s^avizat pedepsirea qi distrugereade cdtre Providenf6 a atlanlilor uriaqi cdrora li se degenerasegena qi reprezentau un real pericol pentru omul biblic.

Inilial, Mun{ii Carpati qi Munfii Haemus (Balcani),formau un singur lanf muntos iar Dundrea nu tdia acest lan{.Zona muntoasi aflatd in apropiere de Porfile de Fier se

caracteriza printr-o vegetafie foarte abundentd, luxuriantd chiar,qi aici se gdseau izsroarele a doud fluvii care s-au unit ulterior qi

au format cursul inferior al Dundrii aqa cum este el sunoscutastdzi. Primul iqi avea izvoarele pe versantul vestic al lanluluimuntos qi se vdrsa in Marea Panonicd, actualul lac Balaton(Balta) qi se numea Donaris. Celdlalt fluviu era numit Istru,imora din versantul vestic al Munlilor Balcanici qi se vlrsa inMarea Sarmaticd (azi cdmpia Bdrdganului de la poalelemunlilor Hercinici ai Dobrogei), mare care intr-b preistorieindepdrtat6 se intindea spre nordul Europei, in zona actualelorldri baltice, qi a sfhrqit prin a se retrage qi seca, a$a cum se

int0mpli azi cu Marea Caspici. Un al treilea fluviu izvora dinMunfii Pddurea Neagr5, se vdrsa in Marea Panonicd qi se numeaDanubius. Fenomenul de disparilie al M5rii Sarmatice s-atransmis printr-o serie de martori umani care au fostcontemporani cu evenimentul Ei au fdcut cunoscut prin viu graipoate unul dintre cele mai vechi cuvinte protoromdneqti precumcel de Bdrigan ("Bara":apd, baltd sau umiditate care arelegdtur6 cu mdsurarea presiunii atmosferice folosind barometrulqio'gan":a mergs in traco-dacL, oogang"in germand/danezd, qi"go-gone"in englezd), dar qi "okeanos":intindere mare de apdstagnantd. Scriitorii antichitdfii vor confunda acest termentttoqtonit de la atlanfi care desemna vechea Mare Sarmaticd,

fostd Atlanticd, pozi{ionatd cu totul altfel decAt Pontus Euxinus,c5ci intr-o epoc[ preistoricd foarte indepirtatd configura]iamdrilor qi a uscatului Europei era diferit de cel acfr;nl. Acest"ocean" sau mare imensi a geografiei preistorice din perioada

atlanJilor va desemna ?n timpul lui Strabon cursul lat, difuz,addnc qi lin al Istrului, gura sa de vdrsare purt6nd qi numele de

Golful sau Cornul Oceanului. (Foto 1: $coala din Atena)Dupd tSierea Carpafilor, fluviul Okeanos Potamos,

"Oceanul Rdurilor"sau "Pdrintele Zeilor"dupd Homer, a ajuns

la proporfii uriaqe, cdci schimbdndu-se cumpina apelor, toaterdurile qi lacurile din Cdmpia Panoniei, altddate o mare intinslde ap[ dulce, s-au scurs spre Marea NeagrS, alcdtuind cel maimare fluviu al continentului. Aqadar, vechea denumire de

Okeanos Potamos din geografia timpurilor preistorice care

fusese inifial un fel de mare interni devenise un fluviuenropean, mare, ad6nc, curgdtor, care iqi avea izvoarele,cataractele qi vdltorile sale, qi care nu se putea trece cupicioarele, ci numai cu luntrii bine construite. Strabon ne spune

cd oamenii de dinainte de epoca lui Homer au considerat MareaNeagr[ drept oceanul care inconjura lumea qi asta nu doarpentru cd volumul Dundrii care se v6rsa in ea era foarteconsistent, ci gi fiindcd in subconqtientul colectiv al antichitdliitdrzii persistase amintirea atlanlilor qi vechea configura{ieterestri a Europei. Cdci {rzionomia Romdniei qi a Ungariei nu afost intotdeauna aceeaqi. Podigul Transilvaniei in epoca

atlanlilor era un mic arhipeleag inconjurat de ape dinspreMoldova, Muntenia Ei pusta panonicd. Aici fusese creat omulbiblic in coada dragonului inscrisd in curbura Carpafilor, maiexact in Podiqul Transilvaniei-Har Deal. O parte insemnati dinqesurile intinse ale Ungariei se aflau pdnd la inceputul epoceineolitice acoperite cu mase mari de ap5 dulce, care apoi s-au

scurs incet, in decursul a mai multor mii de ani; ulterior s-au

retras pe la cataractele Dun[rii qi prin pdnza freaticd subteran6.

Chiar qi ast6zi un district insemnat din partea de nord-est a

Ungariei poartd numele de Maramureq, adicd Marea Moartd. pede altd, parte, documentele istorice ale Ungariei din ewl mediufac adeseori referire la diferite mlagtini, lacuri gi bilfi dinbazinul tiso-danubian, care in acele timpuri purtau numele deMortua Magna Morfva, adicd, apd moart[. Maramureq desemnaacelagi lucru de Mare Moart5, afldndu-se qi el in imediataapropiere a Mdrii Panonice. Denumirea va fi mutati in palestinade cdtre filistenii care vor migra acolo, qi preluatd ulterior decuceritorii ewei.

Chiar qi numele de Mureq ce-l poartb r6ul principal alTransilvaniei qi care apare in documentele istorice medievalesub forma de Morisius, Marusius, Morusius, ne pune ineviden!5 cd intr-o vechime foarte indepdrtatb, bazinul acestuirdu constituia numai o mare moartd, Marusa. Mai existd qiastdzi o tradilie veche qi foarte rdspAnditd cd qesurile dinUngaria, Transilvania qi Muntenia au fost odatd acoperite de omare internd. Astfel, Cronica lui George Brancovici, scrisd pe laanii 1.688-I.690, con{ine urmdtoarea tradifie despre marea dinldrile Daciei: "Acest Pompei cel Mare atliatboanillaBizarfiiade au intrat Marea Neagrd in Marea AlbA, qi zic sd fi rdmasuscat fara Moldovei, Muntenia qi Ardealul.,,Aceastd tradilie cdMarea Neagrd intr-o epoci indepdrtatd nu ar fi avut ieqire oafldm exprirnatd qi la Strabo de Lampasc (270 i.Hr.); potrivitlui, Marea Neagri ar fi fost odat6 cu totul inchisd iarstrdmtoarea de la Bizan[ s-ar fi deschis in urma presiuniienorrne a maselor de apd ce le revdrsau rAwile cele mari tnPontul Euxin. Altd tradifie ne spune.cd mai demult, pdmAntulfdrii noastre era acoperit cu apd qi niciodatd nu se putea scurge,fiindci la Marea Neagrd era un munte mare de piatrd, posibilmasivul Dobrogei. Tracii troieni s-au apucat s6 taie acel muntein doud qi indatd apa s-a scurs in mare. O altd tradifie din Banatne spune cd pimdntul pe care-l locuim noi ar fi fost o mare deapd qi numai la munfi au locuit niqte oameni aparte-hiperboreii,peste care au venit atlan[ii mai intdi qi apoi populalii din pdrlile

asiatice, formdndu-se poporul trac. La fel in Ungaria exist5 o

tradilie populard, cum cd qesurile acelei firi au fost odatd

acoperite cu apd care, mai tdrziu, s-a scurs prin pasul de laPorlile de Fier.

in vechile poeme greceqti, Okeanos Potamos mai are qi

epitetul de Apsoro, un cuvdnt al cdrui sens adevdrat este cd apa

cea curgdtoare a rdului Okeanos se intorcea in unele locuriinapoi qi forma "vultori" dupd cum spune Densuqianu. Cuaceastd precizare a termenului de Apsoro se poate stabili qi

locul in care menfioneazdtextele sumeriene c5 a fost creat omulalb european, Romdnia. Numele de Dun[re anagramat inseamni"adunare," pentru cd adund apele. Pe baza mitologiei se poate

intui qi cum s-a ajuns logic la acest nume. Fluviul era inantichitate divinizat cdci luptdtorii beau apd din el inainte de

luptd qi dupd, ca o purificare. DupI Anfidius jurdm6ntul solemnla daci era inso{it de a bea apd din Dundre iar dupd Sofocle apa

Dunirii era curdlitoare de pdcate. Si nu uitdm cdpdnd qi mareleAlexandru Macedon a adus jertfe fluviului ca unui zeu. LaHesiod, regiunea cea fericitS, situatd in pdrlile de nord ale

fluviului Okeanos, unde fertilitateapdndntului frcea ca plantele

Ei copacii si infloreascd qi sb dea roade de trei ori pe an se

numea Gaea Melarna, adicd Hiperboreea, Paradisul, Edenul,Atlantida. Poetul Asiv din secolul VIII i.Hr. spune cd Pelasg,

cel dint6i rege al ginlii pelasge a fost nlscut in munlii cei cu

culmile inalte din finutul numit Gaea Melaina, adicd lan cea

Neagr[.Geograful Strabo vorbind despre expedi{ia argonaufilor

odtre linutul cel avut de aur Colchis, ne spune cd in aceasti

cpoc5, Pontus Euxinus era considerat ca un alt"ocean"qi cinenaviga pe aceastd mare se considera cd a cdliltorit tot aqa

departe de lumea locuiti, ca qi c6nd s-ar fi dus pe Mediteranddincolo de Gibraltar qi peste tot se credea cd aceastd mare este

cea mai vastd din mdrile cunoscute, deci se intindea pe olungime considerablld, iar dacd avea culoar de legdturd cu

Marea Panoniei pe la Por{ile de Fier qi dacd se intindea de laBazinul Getic pdnd dincolo de Jirile Baltice, av6nd ieqire laocean, ne-o putem inchipui ca av6nd profilul mai mare decdt celal Mediteranei de astdzi. Mitologia greacd ne mai spune cIMunfii Carpali au fost "tdia[i la porlile de Fier gi c6 Iason aurcat din Marea Neagr6, pe Dunire, de la Constanfa mergdnd peo a patra "gurd" existentd atunci, reconturatl in epoca actualdprin canalul Dundre-Marea Neagrl. Legenda cu l6na de aur nedovedeqte cd Dundrea era navigabili; mai mult, Iason ;icamarazii sii s-ar fi intors in Grecia pe un braf al Dunrrii carecobora pe la Po(ile de Fier spre Adriatica.La capdtul opus, lagurile Dun[rii, in acest ocean de la marginile lumii cunoscutegrecilor, se afla insula cea sfbnti a lui Apollo care mai tarziueste numitd Insula AlbS sau Leuce qi va fi consacratd memorieiqi mormdntului lui Ahile. Pirinlii patristici ai bisericii rdsdritenedin primele veacuri creqtine considerau Dun[rea drept unul dincele patru rauri care curgeau prin Grddina Raiului, lara Havileifiind anagramarea vlahiei din epoca medieval[. Dundrea qiteritoriul de la nordul sdu erau considerate din timpurilestrdbune drept "lara Zeilor," zone sacre sau bdntuite despiritele atlanfilor uriaqi de odinioard, carc erau inzestrafi cuputeri paranormale care deprqeau universul tridimensional al,stiinfei actaale, deci erau niqte zone care impuneau respect sauteamd, uneori chiar groazd aqa cum apdreau in descrierile dindiverse pasaje ale scriitorilor antichitdlii. De altfel, p6n[ la celedoud mari rdzboaie daco-romane ale lui Traian, niciunul dinimpdralii romani n-a cucerit teritorii de dincolo de Dunire,mulfumindu-se cu stdpdnirea wemelnici a Dobrogei.

Oamenii de qtiinfd admit cd un seism violent de propor,tiicatastrofale a provocat o modificarc totald a configurafieiterestre a continenfului european in secolul al XlV-lea/al XI[-lea i.Hr. Tradigia greacd,ne vorbeqte despre trei potoape. primul,in ordine cronologic[", ar fr cel din timpul lui Ogyges, urmat decel al lui Decalion gi, in final, cel din timpul lui Dardan; acesta

10 LT

era originar din nordul Arcadiei, zond supusd frecvent lainundafii. Aceste inundafii locale succesive produse in zond,

aceste evenimente reale qi autentice ar corespunde potopuluibiblic qi scufunddrii Atlantidei care ar fi avut loc in zonaMdrliNegre acum cca. 10.000 de ani i. Hr. Sunt insd evenimentepetrecute cu rnult timp in urma potopului univcrsal de acum 90

milioane de ani care a cuprins intregul uscat pe atunci cumulatintr-un nucleu comun, Pangeea, din care s-au desprins cele cincicontinente cu o configuralie asemlnItoare ou cea actuald.

Pimdntul a suferit zdruncindri qi schimb[ri cle pozilie, care lardndul lor au generat modificdri ale scoarlei tcrestre, erupfiivulcanice anormale qi diluvii uriaqe. Oamenii de qtiinfd

consideri cd aceste fenomene au fost consecinfa faptului cd

doud stele din constelafia noastrd qi-au mutat locr.rl. Sfdr6mdri qi

alunec6ri de munfi, inundalii provocate de topirea marilorghe{ari, dupd ce planeta noastrb s-a plasat pe o orbitd nou[,schimbdndu-qi totodatl gi pozifia axei, ca qi alte fenomene, au

fost privite cu groazd de oamenii qi animalele care de abia maiputeau sd scape cu via{d. (Foto 2:Delimitare Mare Atlantis)

Scufundarea Atlantidei a determinat modificdri inconfiguralia geograficd in ceea ce priveqte cursul Dundrii,disparilia M6rii Sarmato-Atlantice din arealul Rom6niei actuale

qi al Panoniei, aparilia str6mtorilor ce leagd Marea Mediteran[de Marea Neagr5, zona munlilor Caucaz qi Marea Caspic5.

Platon in"Timaeus" qi "Critias" ne vorbeqte despre un templu al

lui Poseidon aflat in Atlantida. $i mai concludent este textul luiPlutarh din biografia lui Solon: 'osouchis, marele preot din Sais,

i-a povestit atdt lui Solon cdt gi lui Psenophis, marele preot dinHeliopolis, cd legdtura dintre egipteni qi fdrile de vest s-ar fiintrerupt cu 9.000 de ani in urrn6, dsoarece catastrofe

inimaginabile au distrus "lara din mijloc" (Atlantida) qi mase

uriaqe de ndmol aduse de cutremure qi inundalii au frcut marea

nenavigabil6 dup5 distrugerea Atlantidei."Aqadar, la acea

weme, Europa nu era despdrfitd de Africa prin ldfimea Mbrii