:

,

Globalizarea privegte in primul rind comerlulTriada controleazig}Y" din investiliile in striinitateSalarii de 10 pini la 40 mai mariGlobalizarea f inanciari...Acordarea 9i primirea de imprumuturi...'indatorarea lirilor in curs de dezvoltare...Crizele financiare ale anilor '90...

CuvAnt inainteo a tuturor si a c6to.rva

Un fenornen secular

Cgmertut r'ffirliorl

rea capital i sm u I u i'Replierea interbelicdSistemul mondial dupd rdzboi

Firmele muliStatele'lnstituti i Ie internationale

e sociale

7

8-9'10

1012

161617

19

22-23

252729

34 35,,.,

JC,

,r$g': 44

46

5o-51

"'. 525660

66-67

6B

71

73

75-77

7B

8488

92-93

95gg

100

113

,Lscuii de munci, salarii 9i globalizhrdrAgricultorii si piala mondialiGIobal izarea si inegalititile

lpe-Effiil] '

impotriva OMC si FMIEste posirbili o astfel de globalizare?Rispu nsul :parrtqan i lor global iziri i I i berale

Raporturi e Torte st c area ?ntre na

Statele-na[iuni...Conflicte gi compromisuriMultilateralism si regionalism

Pondere demografici ;i pondere economicd pini in 2030Mediul 9i dezvoltare durabiliDe Ia reuniunea la virf de la Rio la cea de Ia Johannesburg...

GlobaltzareTermenul numeste ansamblulfenomenelor prin intermediul

cdrora viata fiecdrui locuitor al planeteieste legatd, cel putin partial,de hotdrArile luate in afara propriei tAri.

Bernard Cuillochon

e

Clobalizarea

de lucru strdine.

Fortele in actiune

pe piata mondiald Si la utilizarea bunurilor strdine si/sau a m6inii

Dar deschiderea unei economii nu are doar avantaje, statele putdnd hotirisd protejeze anumite sectoare, considerate strategice pe planul dezvoltiriisilsau al independenfei nationale. Amploarea gi formele de internalionalizarea schimburilor de bunuri, servicii gi capitaluri depind, de asemenea, de activitateaorganismelor internationale, precum Organizatia Mondiald a Comertului,Fondul Monetar lnternalional si Banca Mondial6.

ProducitoriiCdutarea unei maxime rentabilitdti pentru realizarea unor rezultate bune gi pentrucAstigarea increderii aclionarilor, se transferd pe piata mondiald, ceea ce permitereducerea costurilor 9i mdrirea debugeurilor.

Avankjele comerfu I u i i nterna{ionallntreprinderile unei tdri exportd bunuri in schimbul cdroralara obline un avantaj.Conform teoriilor schimbului, aceste specializdri aduc profit tuturorpartenerilor ldrii exportatoare - care igi rentabilizeazi productia pe o pialdlargi ;i fdrilor importatoare - ce dispun astfel de mdrfuri produse in celemai bune condifii. Utilizarea optimi a factorilor la nivel mondial impune ca totipartenerii sd renunfe la producerea anumitor bunuri, in favoarea importurilor.Pentru fiecare !ard, exportul si importul sunt deci doud elemente complementare,indispensabile imbogdtirii tuturor.

D eterm i n anli i speci al izdri I orToate ldrile dispun de anumite avantaje la export. Aceste avantaje potfi in legitura cu clima, fertilitatea solului, cu bogaliile subsolului.Pentru acele bunuri a cdror tehnologie de productie este rdspAnditd pe planinternalional cele care se vor impune vor fi tdrile unde mdna de lucrueste ieftini, mai ales dacd existi sectoare economice vaste: producerea de seriilungi pentru o piali vasti permite de fapt scdderea costului unitar gi

astfel se exportd mai ugor. Pentru bunurile sofisticate a cdror productienecesitd mari investitii in cercetare (aeronauticd, informaticd, farmacie),

36

produclia si exportul rdmAn apanajul marilor firme din ldrile cele mai

avansate tehnologic.Dar concurenta internalionald nu se bazeazd doar pe diferentele de pret.

Capacitatea intreprinderilor de a-si dlversifica bunurile 9i serviciile,

propundnd modele gi tipuri de servicii diferite de cele ale concurenlei,poate permite cregterea exporturilor unei tiri: este vorba in acest caz

de schimburi diferenfiate. Comerlul intraeuropean pentru automobilesau electrocasnice este exemplul tipic al acestor schimburi.

'al. Uzinede asamblare.,.Boeing la Seqtlle. VitdlitateA industrieiaer-rcn'irLitice americane este

dupe irnirgine r,olul.pivot al Statelor Unite in globalizdrea economiei

Mize economice gi forle in acfiune Ell

Cine exportd 5i ce?ln sanul Triadei tirile au structuri de export diferite, in ciuda nivelurilorcomparabile de dezvoltare. Japonia exporti putine servicii, dar este specializatd inanumite bunuri manufacturate (automobile si electronicd), pe cAndStatele Unite exportd bunuri agricole, servicii si produse ale industriei aeronautice.

!1r9ea.e1" specializati pe agriculturd (a cdrei productie este stimulatd prinPAC adicd politica agricold comund), in aeronauticd, chimie gi mecanicd (masini-unelte);i in servicii. ln schimb, statele Unite si Europa sunt mari importatori de prod'useelectronice, provenite din Japonia 5i Asia de Sud-Est.Tdrile Asiei (mai putin Japonia) sunt specializate in bunuri manufacturatetraditionale (textile, marochindrie), in electronici, agriculturd si unele dintreele in hidrocarburi. Aceste exporturi rezulti din avantrlele naiurale si dinexistenla unei miini de lucru ieftine care le permite sd concureze cu succes tdriledezvoltate pe propriile lor piete.

Tdrile Americii Latine exporti bunurl manufacturate tradifionale, produse agricole,produse siderurgice, automobile si unele dintre ele hidrocarburi. o parte im"portantidin aceste exporturi provine de la filialele firmelor americane sau europene.'

Repartilia exporturilor in 2000. TECO desemneazi tdrile Europei Centrale si orientale,fv1 adica Europa de Est, Lirile baltice si membrii comunititii statelor lndependente.

-'lql

America AsiaLatinA fdrd.laponia

Japonia Europa PECOOccidentale

Africa OrientulMijlociu

:o

Tdrile Golfului Persic tinAnd cont de avantajul lor natural sunt total specializatepe exportul de petrol si gaze naturale. Fluctuatiile cursurilor mondiale la acestedoud produse primare afecleazd, puternic veniturile din export ale acestei regiunia lumii.

Firmele multinationale, actori ai globaliziriiMarile firme implantate intr-un numir ridicat de tiri participd foarte activla dezvoltarea come(ului mondial si isi organizeazi procesul de productiela nivelul globului, realiz2nd profit din avantajele diverselor na{iuni unde ele suntprezente. ONU estimeazd. cd in 1999 existau 63 000 de firme multinationale avind590 000 de filiale in strdindtate. Primele 100, in termeni de active detinutein strdindtate, realizeazd ele singure 16% din vinzirile totale. Societdtile-mamdsunt situate in tdri dezvoltate 9i sectoarele lor de predileclie sunt: echipamentulelectric 9i electronic, automobile, petrolul si distributia lui. Tendinla actuald laliberalizarea serviciilor (sub egida Organizatiei Mondiale a Comertului) stimuleazidelocalizarea capitalului in sectorul tertiar.

De ce firmele se delocalizeazd"?Crearea de filiale in striindtate, impulsionatd in mod tradifional de nevoiade a controla resursele naturale, de a gdsi mAna de lucru ieftinS, de a-9i asiguradebusee, depinde -in zilele noastre - gi de alti factori. Politica statelorin

Uzina Samsung, Coreea de Sud. Tirile Asiei folosesc din plin mtna de lucru feminind

3B

Americade Nord

Mize economice si forte in acfiune EEI

domeniul implantirii de capitaluri strdine joacd de acum un mare rol,mai ales^cd tendinta dominanti este de a le atrage in special in tdrile Americii Latinesi Asiei. in plus, strategia intreprinderilor in mateiie de organizare a functieide cercetare gi cursa fuziondrilor-achizitiilor in deceniul 1g9o-2ooo au acceleratprocesul de m ultination alizare a capitalului.

JmPlantirile,lntel in Iume in 2002. Fondate in 1968, Societatea lntel a devenit rapicl lider al pieteif;l mondiale a microorocesoarelor.l,j l

,

v,rlabil in rest. Se constati,,lir fapt, cd din 1980 pdnd,in 1990trrmele care dettn cele mai mariirnplantdri in exterior sunt celer are exportd cel mai mult.Aceastd complementaritate intret.omert si delocalizarea de capital seoxplicd mai ales prin leglturilete hnice intre societatea-mami si

filiale si prin efectele de difuziune inidrile de implantare a produselorvAndute de cdtre filiale.

Firmele multinationale si tdrile in curs de dezvoltare (TCD)

Marile grupuri industriale din tirile dezvoltate care se implanteazd.in TCD suntadesea acuzate cd le exploateazd. pe acestea, singurul lor obiectiv fiind acela dea obtine profit maxim fdri a tine cont de interesele reale ale tirii. OrientAndspecializdrile spre productia de export ale cirei preturi sunt instabile si adesea putinremuneratoare pentru fard si captAnd resursele in capital si in mAnd de lucru ulilizatd.in dezvoltarea lor, aceste firme impiedicd procesul de dezvoltare al tdrilor in care igicreeazd filiale. in plus, ar participa adesea de o manierd mai mult sau mai putin directi

, Ia exploatarea fortei de lucru reprezentati de copii,', fortl" de munci ieftind si neprotejatd, in particular in: unele tdri asiatice. Dacd aceste crltici nu se aplici, obligatoriu tuturor firmelor, nu este mai: putin adevdrat ci operatlile de executieI pentru care costul fortei de lucru este: determrnant sunt adesea localizate in tdri

cu salarii mici, cum indici, spre exemplu,alegerile de locatii pentru societateainformatici INTEL.La aceste critici cei care apd,rd" libertateade circulatie a capitalurilor rdspund ci firmelemultinafionale aduc inteligentd si tehnologie,cd suplinesc lipsa de capital local si cd mijlocescputerea de cumpdrare ce poate permiteamorsarea unui proces de dezvoltare. in realitate,se observi cd in perioada '1980 un mare numdr detiri in curs de dezvoltare sau in tranzitie, au clutatpe bund dreptate sd atragi capital strdin,in special in momentul in care guvernelelor au hotdrAt sdprivatizeze tot sau numaio parte din aparatul lor productiv.

.clariuNlf E Cotoradq.o Hudgon--5Pflngsu o

cha6dlero "nio Sncho

' t .,. , .t .ll'

cHINA oshalrghai&

^..,ManillaLilrred @^ @ E| rotNlE. tsenans .,

@ :oKulmMALAYSIA@ :.

Qtryat c"tdleluxii-, ,^;"O ISRAELVtt6tA

t

s

E

9s!-

=o

san Jos6"CoSTARtCA@

O producerea de componente V productia de sisteme @ asamblare

I mpactu I unei compani i mu lti nationaleasupra economiei larilor de origine

Delocalizand in strdindtate o parte a activitdtii sale, o firmd riscd sd prejudiciezeeconomia tdrii de origine dacd aceasti transplantare se soldeazi printr-o reducere alocurilor de munca 9i a exporturilor sale. Acest argument a fost folositin mai multeranduri - in special in Franta - pentru a justifica anumite forme de protecfionism. Dacdpare acceptabil pentru unele sectoare aparte precum textilele si siderurgia, nu este

40

i49r%

Mize economice si forte in actiune E