CAPITOLUL 1ELEMENTE INTRODUCTIVE PRIVIND RESURSELE ŞI DESTINAŢIILE TURISTICE

1.1. Potenţialul turistic şi resursele turistice1.2. Destinaţia turistică: definire, conţinut, tipologie1.3. Imaginea şi brand-ul destinaţiei turistice1.1. Potenţialul turistic şi resursele turistice

Structura ofertei turistice:

potenţialul turistic alcătuit din resursele turistice naturale şi resursele turistice antropice;

baza tehnico-materială a turismului;

serviciile turistice;

forţa de muncă din turism.Definiţia potenţialului turistic: reprezintă un ansamblu de componente naturale, culturale şi socio-economice care arată posibilităţile de valorificare în plan turistic şi oferă sau dau o anumită funcţionalitate teritoriului, având un rol esenţial în dezvoltarea activităţilor de turism.

Potenţial turistic natural

Potenţial turistic

Potenţialturistic natural

Potenţial turistic

antropic

Aşezare geografică

Relief şi structuri geologice

Hidrografie

FlorăFaună

PeisajArii naturale

protejate Calitatea mediului

Potenţialturistic natural

Potenţialturistic antropic

Potenţial

cultural-istoric

Potenţial

tehnico-economi

c

Potenţial social

şi demogr

afic

Monumente de artăMonumente de artă şi ansambluri arhitecturale

Ansambluri arhitecturale

Vestigii arheologice şi istorice

Vestigii preistorice

Vestigii militare şi civile

Monumente istorice şi de artă religioasă

Monumente de factură rituală şi de comemorare

Monumente pentru practicarea cultului

religios

Edificii culturale, evenimente

culturale

Artistice şi medievale

Moderne şi contemporane

Muzee, case memoriale, expoziţii şi colecţii de

artă

Instituţii culturale

Festivaluri artistice

Monumente de artă plastică şi peisagistică

Ansambluri de artă plastică, obiective de

artă plastică

Ansambluri de arhitectură peisagistică

Etnografie şi folclor

Creaţie artistică populară

Folclor muzical, literar şi coregrafic

Manifestări populare tradiţionale

Muzee şi colecţii etnografice

Sate turistice

Potenţial cultural-istoric

Arhitectură şi tehnică populară

Potenţial tehnico-

economic

Obiective de creaţie

inginerească şi arhitecturală

Obiective economice

diverse

Activităţi, obiective

economice, politice şi ştiinţifice

Amenajări şi activităţi de agrement

Amenajări şi manifestări sportive

de anvergură

Caracteristicile resurselor turistice: specificitatea resurselor turistice; originalitatea şi/sau unicitatea resurselor turistice; arie de influenţă a impactului lor de la nivel local, naţional, regional, internaţional.

Clasificarea resurselor turistice pe baza criteriilor de clasificare:1. din punctul de vedere al conţinutului:

resurse turistice naturale;resurse turistice antropice.

2. din punctul de vedere al valorii, exprimată prin originalitate şi unicitate:resurse unice, rare şi originale (unicate) la scara întregii planete;resurse de creaţie-originale, dar înregistrându-se în forme apropiate, în diverse zone;resurse atractive, comune celor mai multe zone turistice ale lumii.

3. după gradul de polarizare a resurselor turistice:- resurse turistice concentrate într-un teritoriu relativ restrâns ca întindere;- resurse turistice dispersate pe arii teritoriale relativ întinse.

4. din punctul de vedere al răspândirii în teritoriu:- resurse turistice nodale;

- resurse turistice liniare.1.2. Destinaţia turistică: definire, conţinut, tipologie

Definiţie: O destinaţie turistică poate fi reprezentată de orice unitate teritorial- administrativă (ţară, regiune în cadrul unei ţări, oraş, sat, staţiune sau alt areal) a cărei economie este dependentă de creşterea semnificativă a încasărilor provenite de la turişti.

Potenţial social şi

demografic

Populaţia Aşezările umane

Aşezările rurale

Aşezările urbane

Clasificarea destinaţiilor turistice:1. din punctul de vedere al specificului produsului turistic comercializat:

destinaţii turistice clasice destinaţii turistice naturale destinaţii (zone) de coastă destinaţii turistice pentru practicarea turismului de afaceri destinaţii rurale destinaţii turistice culturale destinaţii turistice “pentru o noapte” destinaţii turistice pentru şederi scurte parcuri tematice

2. din punct de vedere geografic: destinaţii turistice nordice; destinaţii turistice sudice; destinaţii turistice vestice; destinaţii turistice estice.

3. din perspectivă economică: destinaţii turistice ieftine şi accesibile majorităţii turiştilor, celor cu venituri submedie şi medii. Astfel, turiştii cheltuiesc sume reduse; destinaţii turistice de lux accesibile celor cu venituri ridicate, vizitatorii cheltuind sume mari de bani.

4. din punctul de vedere al localizării faţă de reşedinţa turiştilor: destinaţii turistice situate la distanţe scurte (până la 50 de kilometri); destinaţii turistice situate la distanţe medii (între 51 şi 100 de kilometri); destinaţii turistice situate la distanţe mari şi foarte mari (peste 100 de kilometri).

5. după motivul (opţiunea) vizitării unei destinaţii turistice: destinaţii turistice care constituie motivul principal al unei călătorii; destinaţii turistice care constituie motivul secundar al unei călătorii; destinaţii turistice care sunt vizitate în mod accidental.

6. din punctul de vedere al modului de manifestare a concentrării sezoniere:- destinaţii turistice permanente care sunt vizitate de turişti pe toată durata anului calendaristic, aici încadrându-se destinaţiile turistice balneare şi cele urbane;

DESTINAŢIA TURISTICĂ

Atracţiituristice

Facilităţi turistice

- destinaţii turistice sezoniere care sunt vizitate numai în anumite perioade ale anului, în rest, activitatea turistică este modestă.

Avem două tipuri de destinaţii turistice sezoniere:a. cu un singur vârf de sezon – litoralul.b. cu două vârfuri de sezon – montanul.

1.3. Imaginea şi brand-ul destinaţiei turisticeDefiniţia brandul-ui: „un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen, sau o

combinaţie a acestora, destinate pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vânzător sau grup de vânzători în scopul diferenţierii lor faţă de cele ale competitorilor”.

Pentru ca imaginea unei destinaţii turistice să fie eficientă şi să aibă un impact major asupra publicului ţintă, ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

să fie reală; să fie credibilă; să fie simplă; să fie atrăgătoare; să fie distinctivă.

Identitatea brand-ului(modul în

care creatorii

brand-ului vor ca

acesta să fie

perceput)

Identitatea brand-ului(modul în

care creatorii

brand-ului vor ca

acesta să fie

perceput)

Poziţionarea brand-ului

(acea parte a valorii propuse şi

comunicată grupului ţintă

care demonstrează

avantajul competitiv)

Poziţionarea brand-ului

(acea parte a valorii propuse şi

comunicată grupului ţintă

care demonstrează

avantajul competitiv)

Imaginea brand-ului

(modul în care brand-ul este

perceput)

Imaginea brand-ului

(modul în care brand-ul este

perceput)

CAPITOLUL 2 RESURSE ŞI DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA2.1. Prezentarea generală a regiunilor României2.2. Baza tehnico-materială şi circulaţia turistică din regiunile României în anul 2007CELE 8 REGIUNI DE DEZVOLTARE ALE ROMÂNIEI

Locurile de cazare din Regiunile de Dezvoltare ale României (2007) (%)

Regiunea Sud-Est; 46,9%

Regiunea Sud Muntenia; 7,3%

Regiunea Sud-Vest Oltenia; 5,4%

Regiunea Nord-Vest; 9,4%

Regiunea Bucureşti-Ilfov; 4,8% Regiunea Nord-Est;

6,5%Regiunea Vest; 7,2%

Regiunea Centru; 12,5%

Regiunea NORD-VEST

Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-

EST

Regiunea SUD-EST

Regiunea SUD

MUNTENIA

Regiunea BUCUREŞTI-

ILFOV

Regiunea SUD-VESTOLTENIA

RegiuneaVEST

Sosiri în structurile de cazare din Regiunile de Dezvoltare ale României (2007) (%)

Regiunea Sud-Est; 17,7%

Regiunea Nord-Vest; 12,8%

Regiunea Sud Muntenia; 10,5%

Regiunea Sud-Vest Oltenia; 5,8%

Regiunea Bucureşti-Ilfov; 14,3%

Regiunea Nord-Est; 10,3%

Regiunea Vest; 9,5%

Regiunea Centru; 19,1%

Înnoptările înregistrate în structurile de cazare din Regiunile de Dezvoltare ale României (2007) (%)

Regiunea Sud-Est; 25,7%Regiunea Nord-Vest;

12,4%

Regiunea Sud Muntenia; 10,6%

Regiunea Sud-Vest Oltenia; 8,1%

Regiunea Bucureşti-Ilfov; 9,9%

Regiunea Nord-Est; 8,2%

Regiunea Vest; 9,7%

Regiunea Centru; 15,4%

Durata medie a sejurului înregistrată în Regiunile de Dezvoltare ale României (2007) (zile)

2,4

3

4,3

3

4,2

2,9

2,4

2

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

Gradul de ocupare a capacităţilor de cazare din Regiunile de Dezvoltare ale României (2007) (%)

30,3

35,6

41,8

34,0

40,7

34,1

30,3

42,4

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Regiunea Nord-Est

Regiunea Vest

Regiunea Sud-Est

Regiunea Sud Muntenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia

Regiunea Nord-Vest

Regiunea Centru

Regiunea Bucureşti-Ilfov

CAPITOLUL 3 RESURSELE ŞI PRINCIPALELE DESTINAŢII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST

3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Arad3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Caraş-Severin3.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Hunedoara3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Timiş

Distribuţia procentuală a locurilor de cazare din Regiunea de Dezvoltare Vest (2007) (%)

judeţul Arad; 20,8%

judeţul Caraş-Severin; 34,3%

judeţul Hunedoara; 16,9%

judeţul Timiş; 28,0%

Distribuţia procentuală a sosirilor în structurile de cazare din Regiunea de Dezvoltare Vest (2007) (%)

judeţul Arad; 26,9%

judeţul Caraş-Severin; 14,9%

judeţul Hunedoara; 16,2%

judeţul Timiş; 42,0%

Distribuţia procentuală a înnoptărilor înregistrate în structurile de cazare din Regiunea de Dezvoltare Vest (2007) (%)

judeţul Arad; 26,9%

judeţul Caraş-Severin; 14,9%

judeţul Hunedoara; 16,2%

judeţul Timiş; 42,0%

Durata medie a sejurului înregistrată în Regiunea de Dezvoltare Vest (2007) (zile)

2,0

7,2

2,72,3

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

judeţul Arad judeţul Caraş-Severin

judeţul Hunedoara judeţul Timiş

Gradul de ocupare înregistrat în Regiunea de Dezvoltare Vest (2007) (%)

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

judeţul Arad

judeţul Caraş-Severin

judeţul Hunedoara

judeţul Timiş

3.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Arad

- Parcul Natural Lunca Mureşului- Arad-reşedinţă de judeţ. Cetatea Aradului este singura cetate din Transilvania, construită în stil

Vauban, păstrată intactă, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.- Cetatea de piatră Şiria (1331)- Castelul Regal Săvârşin-domeniu regal al familiei de Hohenzolern.- Mănăstirea Hodoş - Bodrog din Bodrogul Nou- Ţara Zărandului este una dintre cele mai renumite zone etnografice din ţară. - Staţiunea Moneasa-Perla Munţilor Apuseni.

3.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Caraş-Severin

- Sunt 4 parcuri naţionale pe teritoriul judeţului de o valoare ştiinţifică remarcabilă şi o frumuseţe deosebită: Semenic-Cheile Caraşului, Cheile Nerei-Beuşniţa, Domogled-Valea Cernei, Porţile de Fier.

- Datorită reliefului în mare parte carstic întâlnim numeroase peşteri: Peştera Comarnic, Peştera Hoţilor, Peştera Liliecilor etc.

- Zona turistică Muntele Mic cuprinde domeniile schiabile de pe Muntele Mic, Ţarcu, Godeanu şi microzona staţiunii Poiana Mărului.

- Staţiunile Semenic, Crivaia, Trei Ape, Secu.- Statiunea Baile Herculane- reşedinţa judeţului este Municipiul Reşiţa.

3.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Hunedoara

- Reşedinţa judeţului este municipiul Deva.- Parcul Naţional Retezat, primul mare parc nu numai din România dar şi din Carpaţi, înfiinţat

în anul 1935. - Parcul Naţional Defileul Jiului s-a înfiinţat în anul 2005 ca arie protejată de interes naţional,

cu o suprafaţă de 11 127 ha şi impresionează prin sălbăticia şi frumuseţea extraordinară a locurilor.

- Parcul Natural Grădiştea de Munte – Ciclovina (Cioclovina) aparţine Munţilor Şureanu, ocupă o suprafaţă de 38184 ha

- Geoparcul dinozaurilor “Ţara Haţegului”. - La 3 km de oraşul Haţeg se află cea mai renumită rezervaţie de creştere a zimbrilor.- Cetatea Deva (Castrum Deve), aşezată pe măgura andezitică a Dealului Cetăţii, în zona de nord-

vest a oraşului, la o altitudine de 371 m, a fost construită pe urmele unei fortificaţii daco-romane în secolul XIII.

- Castelul Corvineştilor ridicat în secolul al XIV-lea- ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa (aflată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO)

se află la 17 km de Haţeg, aceasta reprezentând din anul 108 până în 271 cea mai importantă metropolă de pe teritoriul Daciei Romane.

- Biserica din Densuş a fost construită în secolul XII pe un sit din secolul IV şi se află la 6 km de Ulpia Traiana Sarmisegetusa.

- Staţiunea Geoagiu-Băi este cunoscută încă din antichitate sub numele de „Germisara”.- Băile Călan datează încă de pe vremea romanilor.

- Alte staţiuni: Vaţa Băi, Straja, Parâng. 3.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Timiş

- oraşul Timişoara-reşedinţă de judeţ.- Piaţa Unirii este un loc reprezentativ pentru Timişoara. - Turismul balnear şi de agrement se poate practica în oraşul staţiune Buziaş, în municipiul

Timişoara, oraşul Deta, precum şi în localităţile Călacea, Teremia Mare şi Lovrin.

• Zonele cu un bogat fond cinegetic precum si cele cu un fond piscicol diversificat reprezintă un potential remarcabil, foarte apreciat de iubitorii vânătorii şi pescuitului sportiv.

• Printre ansamblurile mănăstiresti se remarcă bisericile de lemn din localitătile Pietroasa, Dragomireşti, Poieni, Margina etc..

• Se remarcă localităţile Jupâneşti, Făget, Dumbrava cu realizări deosebite de ceramică, ţesături, port popular.

• Deosebit de valoroasă este Peştera Româneşti în care vestite orchestre simfonice susţin anual concerte.

CAPITOLUL 4 RESURSELE ŞI PRINCIPALELE DESTINAŢII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-EST

4.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Brăila4.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Buzău4.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Constanţa4.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Galaţi4.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Tulcea

4.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Vrancea

Distribuţia procentuală a locurilor de cazare din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (2007) (%)

judeţul Constanţa; 91,6%

judeţul Galaţi; 1,1%

judeţul Tulcea; 2,6% judeţul Brăila; 1,6%judeţul Vrancea; 1,5%

judeţul Buzău; 1,6%

Distribuţia procentuală a sosirilor în structurile de cazare din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (2007) (%)

judeţul Constanţa; 75,2%

judeţul Brăila; 5,0%

judeţul Galaţi; 5,4%

judeţul Tulcea; 6,0%

judeţul Vrancea; 3,1%

judeţul Buzău; 5,3%

Distribuţia procentuală a înnoptărilor înregistrate în structurile de cazare din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (2007) (%)

judeţul Constanţa; 84,4%

judeţul Brăila; 5,5%

judeţul Galaţi; 2,5%

judeţul Tulcea; 2,8%judeţul Buzău; 3,5%

judeţul Vrancea; 1,3%

Durata medie a sejurului înregistrată în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (2007) (zile)

4,8

2,8

4,8

2,0 2,01,7

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

judeţulBrăila

judeţulBuzău

judeţulConstanţa

judeţulGalaţi

judeţulTulcea

judeţulVrancea

Gradul de ocupare înregistrat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (2007) (%)

0 10 20 30 40 50 60

judeţul Brăila

judeţul Buzău

judeţul Constanţa

judeţul Galaţi

judeţul Tulcea

judeţul Vrancea

4.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Brăila

- Lacu Sărat, staţiune deschisă tot timpul anului- excursii organizate cu vaporul pe Dunăre.- Munţii Măcinului (altitudine maximă-vârful Ţuţuianu (Greci)-467 m). - ruinele mănăstirii Maxineni, acolo unde Matei Basarab în 1637, ridica una dintre cele mai

frumoase mănăstiri ale Ţării Româneşti, punct strategic militar de mare importanţă în acele vremuri.

- Brăila-reşedinţă de judeţ.

4.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Buzău

- Sarea lui Buzău este un monument al naturii, rezervaţie geologică şi paleontologică. - Chihlimbarul de Buzău. În mina de chihlimbar din localitatea Colţi a fost găsit cel mai mare

bulgăre de chihlimbar din România, ce cântăreşte 3,5 kg. Muzeul chihlimbarului de aici expune numeroase piese de o rară frumuseţe.

- Focul Viu din comuna Lopătari - un fenomen natural de emanaţie a gazelor naturale, care o dată ce ies din pământ se autoaprind în contact cu atmosfera.

- Vulcanii noroioşi- ieşirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din adânc şi antrenarea particulelor argiloase şi nisipoase din straturile de rocă.

- lacul Meledic - nu mai mare de un hectar, amplasat pe un munte de sare, lacul are apa dulce. Se adaugă Peştera de Sare de la Meledic;

- la Răteşti este o mănăstire de maici din secolul XVII. - mănăstirea Ciolanu, de călugări, monument de arhitectură religioasă, a fost ctitorită în secolul

XVI de Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul. - Muzeul în aer liber de sculptură contemporană din tabăra de sculptură de la Măgura. - Staţiunea balneoclimaterică Sărata-Monteoru este renumită pentru izvoarele sale cu apă

sărată şi pentru facilităţile de tratament, în special pentru bolile reumatismale. - reşedinţa judeţului: municipiul Buzău.

4.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Constanţa

reşedinţă a judeţului şi centru administrativ, municipiul Constanţa este al doilea ca mărime şi importanţă economică din România. alte obiective turistice importante ale oraşului Constanţa sunt Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii Constanţa care cuprinde Acvariul, Delfinariul, Planetariul, Observatorul Astronomic, Microrezervaţia şi Expoziţia de Păsări Exotice şi de Decor. Se adaugă Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa ce are o istorie de peste o sută de ani. Mangalia-existenţa uneia dintre cele mai vechi moschei din România (1590), Muzeul de Arheologie care găzduieşte câteva exponate descoperite în zonă, colecţia de pipe şi curiozităţi ,,Mercurius'' şi ruinele cetăţii Calatis.  Adamclisi-Monumentul Tropaeum Traiani care a fost ridicat de împăratul Traian în cinstea victoriilor repurtate. Este considerat drept “actul de naştere al poporului român”. Peştera Sfântului Andrei- în pădurea din vecinătatea comunei Ion Corvin, în inima unui deal, a sihăstrit Sfântul Andrei, singurul Apostol al lui Iisus Hristos care a predicat Evanghelia geto-daco-romană, şi care i-a botezat pe strămoşii noştri, începând de pe aceste meleaguri creştinarea României de azi. Basarabi-dealurile calcaroase ale Murfatlarului, acoperite cu vie din viţă nobilă. Capidava-fortificaţia romană; ruinele masive şi monumentale ale cetăţii din secolul IV d.Hr.. Carsium-Hârşova-ruinele unei cetăţi romane, create de Împăratul Traian în 103 d.Chr. precum şi o cetate bizantină ridicată în secolele X – XI d.Chr..Mănăstirea Dervent –important loc de pelerinaj. La circa 20 de kilometri, pe drumul spre Ostrov, în jurul unei pietre cu efecte tămăduitoare, care creşte de la an la an, a fost ctitorită Mănăstirea Dervent, care înseamnă „peste vale”. Oraşul – Cetate Histria. Histria a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. de coloniştii veniţi din Milet fiind atestată ca cel mai vechi oraş de pe teritoriul românesc. Salba de staţiuni: Mamaia, Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Vama Veche-2 Mai.

4.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Galaţi

- Municipiul Galaţi - reşedinţă de judeţ: statuile I. C. Brătianu, C. Negri, Al. I. Cuza, Monumentul “Elice,  Biserica fortificată "Precista", cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", este cel mai vechi monument istoric din Galaţi (1647).

- rezervaţia paleontologică de la Bărboşi (Tirighina) cu o suprafaţă de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400 000 ani în urmă).

4.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Tulcea

Delta Dunării declarată Rezervaţie a Biosferei în anul 1990. Este una dintre cele mai mari zone umede din lume, în special ca habitat al păsărilor, cea mai mare întindere de stufăris compact din lume, un adevărat muzeu natural al biodiversităţii care include 30 de tipuri de ecosisteme, peste 5.000 de specii de floră si faună. municipiul Tulcea -reşedinţă de judeţ. Aici se găsesc mai multe muzee importante precum Muzeul de Istorie şi Arheologie (90 000 de piese arheologice), Muzeul de Artă (o excepţională colecţie de artă interbelică- Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu), Muzeul de Etnografie şi Artă Populară, Muzeul de Ştiinţele Naturii “Delta Dunării”PĂDUREA LETEA - Rezervaţie naturală (forestieră)- localitatea C. A. Rosetti. COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE - lac natural, complex lagunar, pe ţărmul Mării Negre, cel mai întins din ţară. MĂNĂSTIREA COCOŞ - monument de arhitectură religioasă înfiinţată în anul 1833, colecţie muzeală cu profil: artă plastică, carte rară românească, artă decorativă, arheologie, numismatică. MĂNĂSTIREA SAON- monument de arhitectură religioasă înfiinţată de călugări în anul 1846. PODGORIA SARICA-NICULIŢEL - cunoscută prin producţia de vinuri superioare, seci, din soiurile albe: Aligote, Sauvignon, Riesling şi Fetească Regală şi roşii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir şi Burgundia Mare. MĂNĂSTIREA CELIC-DERE - obiectiv de arhitectură religioasă înfiinţat în 1841 - 1844, de către călugării români şi ruşi.

4.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Vrancea

Focşani-reşedinţa judeţului Vrancea. Focul Viu de la Andreiaşu - emanaţie de gaze ce ard permanent, fenomen unic în ţară. Mănăstirea Vizantea - secolul XVII, ctitor Ieremia Movilă - este cea mai veche ctitorie domnească de pe pamânturile Vrancei. Mausoleul Eroilor din Soveja, Focşani şi de la Mărăşeşti (monument dedicat eroilor români căzuţi în primul război mondial). Monumentul Unirii din Focşani - cu o înăţime de 20 de metri, înfăţisează 85 de personaje din istoricul act al Unirii din 1859.Cascada Putnei (76 m lungime şi 14 m înălţime)-zona turistică Lepşa, mănăstirea Lepşa-1780. Staţiunile Soveja (tratamente balneare pentru vindecarea sau ameliorarea afecţiunilor profesionale (silicoza), a nevrozei, stărilor de debilitate, surmenajului fizic şi intelectual) şi Vizantea (izvoare de ape minerale, staţiune balneoclimaterică din anul 1886). Mănăstirea Soveja - ctitorie a lui Matei Basarab din 1645. Schitul Lepşa - 1789. Podgoriile de la Pancu, Odobeşti, Coteşti, Panciu.

CAPITOLUL 5 RESURSELE ŞI PRINCIPALELE DESTINAŢII TURISTICE DIN REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU

5.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Alba5.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Braşov5.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Covasna5.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Harghita5.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Mureş5.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Sibiu

Distribuţia procentuală a locurilor de cazare din Regiunea de Dezvoltare Centru (2007) (%)

judeţul Covasna; 7,3%

judeţul Braşov; 35,7%

judeţul Sibiu; 14,5%

judeţul Mureş; 17,3%

judeţul Harghita; 20,0%

judeţul Alba; 5,2%

Distribuţia procentuală a sosirilor în structurile de cazare din Regiunea de Dezvoltare Centru (2007) (%)

judeţul Covasna; 3,9%

judeţul Braşov; 41,8%judeţul Sibiu; 24,7%

judeţul Mureş; 19,1%

judeţul Harghita; 6,4%

judeţul Alba; 4,1%

Distribuţia procentuală a înnoptărilor înregistrate în structurile de cazare din Regiunea de Dezvoltare Centru (2007) (%)

judeţul Covasna; 13,5%

judeţul Alba; 3,7%

judeţul Harghita; 8,6%

judeţul Mureş; 20,0%

judeţul Braşov; 37,5%

judeţul Sibiu; 16,7%

Durata medie a sejurului înregistrată în Regiunea de Dezvoltare Centru (2007) (zile)

2,2 2,1

8,2

3,22,5

1,6

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

judeţul Alba judeţulBraşov

judeţulCovasna

judeţulHarghita

judeţulMureş

judeţul Sibiu

Gradul de ocupare înregistrat în Regiunea de Dezvoltare Centru (2007) (%)

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0

judeţul Alba

judeţul Braşov

judeţul Covasna

judeţul Harghita

judeţul Mureş

judeţul Sibiu

5.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Alba

Municipiul Alba Iulia – reşedinţă de judeţ. Principalele obiective din oraş sunt: Cetatea Alba; Catedrala Reîntregirii este cunoscută şi sub numele de Catedrala Încoronării (aici au fost încoronaţi suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922) şi constituie expresia artistică a unităţii naţionale realizată prin actul din 1918; Catedrala Romano-Catolică a fost ridicată în secolul al XIII-lea şi este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania; Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din România, atât din punctul de vedere al patrimoniului său cât şi al prestigiului ştiinţific; Biblioteca Batthyaneum cuprinde una dintre cele mai valoroase colecţii din România. Ruinele Cetăţii Dacice-Căpâlna (secolele II î.Hr.-106 d.Hr inclusă de Burebista în sistemul de apărare al Sarmisegetusei Regia; Muzeul memorial „Avram Iancu” adăposteşte documente şi proclamaţii alcătuite de el, obiecte personale ale acestuia, arme din timpul Revoluţiei de la 1848-1849; Pe teritoriul judeţului Alba regăsim şi câteva case memoriale precum: Casa memorială „Horea”-Horea, în locul unde s-a născut în 1730 Vasile Nicola-Ursu, zis Horea;  Casa memorială „Blaga”-Lancrăm în locul natal şi de veci al filosofului şi scriitorului Lucian Blaga (1895-1961);Parcul Natural Apuseni înfiinţat în anul 1990 care se întinde pe o suprafaţă de 76 064 ha Grădina Botanică de la Blaj (9 ha) este o rezervaţie botanică, fiind cea mai veche gradină botanică din lume, înfiinţată pe lângă o şcoală secundară, în anul 1881;numeroase chei precum Cheile Întregalde, Cheila Gălzii, Cheile Tecşeştilor, Cheile Mănăstirii, Cheile Ampoiţei etc.; peşteri valoroase: Peştera Gheţarul de la Scărişoara; Peştera Gheţarul de la Vârtop, Peştera Coiba Mare etc.Târgul de Fete de pe Muntele Găina. Este o nedee populară care are loc în cea mai apropiată duminică de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie).Staţiunea Arieşeni este o staţiune climaterică propice practicării sporturilor de iarnă; Staţiunea Ocna Mureş este o staţiune balneoclimaterică ce dispune de lacuri saline şi un climat continental-moderat.  zonele viniviticole Bucerdea Vinoasă şi Blaj; patrimoniul cultural rural cu renumitele centre meşteşugăreşti, tradiţia prelucrării lemnului (tulnice), arta ţesutului, a olăritului, pictura.

5.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Braşov

Municipiul Braşov-reşedinţă de judeţ. Principalele obiective turistice întâlnite aici sunt: Biserica Neagră (1383-1477) – cea mai mare construcţie în stil gotic din România şi totodată cel mai mare edificiu religios între Viena şi Istanbul; Vechea Cetate a Braşovului – este o construcţie fortificată construită în lemn şi piatră; Casa Sfatului, 1420, arhitectural clădirea îmbină stilurile gotic cu renascentist şi baroc. A fost timp de secole sediul administrativ şi judecătoresc al oraşului. În prezent, adăposteşte Muzeul de Istorie al judeţului Braşov;Castelul Bran (1382) situat la 30 km de Braşov între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului. Cetatea Râşnov atestată documentar în 1355 şi adăposteşte o valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a aşezărilor dacice, romane şi româneşti din zonă şi a Râşnovului medieval şi modern; Cetatea Făgăraşului – datând din secolul al XIV, era considerată de Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”, aici se află Muzeul Ţării Făgăraşului, care valorifică bogatele colecţii de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară, precum şi de artă plastică contemporană. Cetatea Prejmer – construită în secolul al XV-lea, prin particularităţile sale arhitectonice se impune ca una dintre cele mai originale construcţii;Staţiunea POIANA BRAŞOV – permanentă. Staţiunea PREDEAL - permanentă. Staţiunea PÂRÂUL RECEStaţiunea BRAN-permanentă de interes local. Staţiunea Moeciu-permanentă. Staţiunea TIMIŞUL DE SUS - permanentă, de interes local.

5.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din judeţul Covasna

Reşedinţa judeţului-municipiul Sfântu Gheorghe; abundenţa şi varietatea izvoarelor minerale (primul loc în România) pe care le întâlnim pe toată raza judeţului (Bálványoş, Bixad, Malnaş – Băi, Bodoc, Şugaş – Băi, Covasna, Poian); Rezervaţia Ciomad-Bálványoş (ape minerale şi grota sulfuroasă, unică în Europa datorită cantităţii de emanaţii sulfuroase); Cetatea dacică de la Covasna, construită în timpul lui Burebista; Monumentele istorice şi de arhitectură de factură religioasă sunt numeroase în judeţ, acestea fiind de factură laică, în principal biserici reformate, biserici romano-catolice, biserici sau biserici fortificate, ori biserici din lemn; Muzeul breslelor (Târgu Secuiesc, 1969) cu secţii de istorie, etnografie, folclorul, meşteşugurile, costumele populare secuieşti;Staţiunea Covasna cu ape minerale şi mofete indicate în tratarea unor afecţiuni precum cele cardiovasculare, dermatologice, ale tubului digestiv, ale aparatului locomotor; Staţiunea „Bálványoş” este o staţiune balneoclimatică, permanentă, de interes local. Staţiunea Malnaş – Băi, staţiune sezonieră. Staţiunea Vâlcele este o staţiune bioclimatică, sezonieră. Staţiunea Şugaş - staţiune balneoclimatică, sezonieră.

CAPITOLUL 12 RESURSELE ŞI PRINCIPALELE DESTINAŢII TURISTICE DIN EUROPA 12.1. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Franţa12.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Italia12.3. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Spania12.4. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Marea Britanie12.5. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Germania12.6. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Ucraina12.7. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Federaţia Rusă12.8. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Austria12.9. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Turcia12.10. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Grecia

12.2. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Italia

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a8/Location_Italy_EU_Europe.png%00%E5%A1%B9%EF%92%81%E1%B4%BB%E4%A1%BF%E2%B2%AF%E5%B6%82%E8%97%84%E6%8C%A7%00%00%EA%AE%A5

capitala ţării este Roma. cuprinde 20 de regiuni din care 5 se bucură de o autonomie specială precum Sicilia, Sardinia;are 2 vulcani faimoşi: Vezuviu (Napoli) şi Etna (Sicilia). cuprinde un patrimoniu cultural de mare valoare, respectiv este ţara cu cele mai multe monumente aflate pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO (43) precum Veneţia, Mănăstirea Dominicană a lui Leonardo da Vinci din Milano, Situl arheologic din Agrigento (Valea Templelor), Reşedinţele Casei Regale de Savoia din Torini şi împrejurimi, Centrul Istoric vechi din Verona, Insulele Eoliene, Siracuza, Genova etc..Principalele destinaţii turistice sunt: Roma ce cuprinde Colosseumul şi Columna lui Traian plus enclava Vatican. Catedrala Sfântului Petru din Vatican care împreună cu piaţa sa minunată reprezintă centrul lumii catolice; Veneţia cu Piaţa San Marco (una dintre cele mai frumoase din lume); Milano-una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei. Domul din Milano adăposteşte cea mai mare colecţie de statui de marmură din lume. Scala din Milano; Cortina d’Ampezzo, locul ideal pemtru practicarea sporturilor de iarnă;Verona: Casa Julietei; Parcul Naţional Abruzzi înfiinţat în anul 1923, sălbatic şi original, deoarece aici locuiesc şi oameni; insula Capri - cu Peştera Albastră. Legenda spune că sirenele care locuiau în grotă îi ademeneau pe marinari prin cântecul lor pentru ca apoi să-i ducă la pierzanie; oraşul sicilian Taormina, asemănat cu Monte Carlo; Agrigento-la fel ca şi în alte părţi ale Siciliei, şi aici grecii au întemeiat o colonie şi au construit un complex de temple care sunt aşezate unul lângă altul, ca un şirag de perle. Este aşa numita “Valea Templelor” asemănată cu Valea Regilor din Egipt.

12. 8 . Resursele şi principalele destinaţii turistice din Austria

capitala Austriei este Viena. este compusă din 9 landuri, cele mai importante fiind Salzburg, Tirol, Viena. Austria se înscrie pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu 8 situri printre care amintim centrele istorice ale oraşelor Salzburg, Graz, Viena, Palatul şi Grădinile Schönbrunn din Viena, linia ferată din Semmering. Austria este locul de naştere al mai multor compozitori celebri precum Mozart, Strauss, Schoenberg. Aici îşi au sediul organizaţii de primă mărime precum ONU, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Pentru multe secole, oraşul a fost capitala muzicii clasice, operei şi valsului. Praterul este un parc de distracţii uriaş. landul Tirol este recunoscut pentru universitatea sa dar şi pentru renumitele staţiuni de schi precum Kitzbühel şi St. Anton.

12.9. Resursele şi principalele destinaţii turistice din Turcia

Turcia este împărţită din punct de vedere administrativ în 7 regiuni şi 81 de provincii, fiind o ţară întinsă pe două continente, 97% din suprafaţa ţării se află în Asia (Anatolia) şi 3% în Europa (Peninsula Balcanică).capitala Turciei este oraşul Ankara, iar cel mai mare oraş este Istanbul, capitala istorică, totodată centrul financiar, economic şi cultural al ţării. Turcia este pământul cu o mie de feţe, unde tradiţia este prezentă şi în prezent. Istanbul este singurul oraş din lume ce se desfăşoară pe malurile a două continente, Europa şi Asia. Antalya. În centrul oraşului, în cartierul vechi Kaleici - care este şi cea mai vizitată parte a Antalyei - se găsesc nişte case interesante turceşti şi greceşti, iar în Oraşul Vechi se deosebesc şi acum culturi şi construcţii vechi bizantine şi romane. Ankara-printre obiectivele sale turistice se numără şi Mausoleul Mustafa Kemal Atatürk, personalitatea cea mai importantă a Turciei secolului XX.Marmaris-golfurile stâncoase, ţărmurile cu faună bogată, plajele nisipoase şi superba privelişte a Muntelui Taurus care se înalţă în spatele staţiunii atrag aici anual un număr mare de turişti.

Curs 1 ce a predat profesorul in clasa Resurse si destinatii turistice

Potentialul touristicEste definit ca ansamblul componentelor natural, cultural-istorice, socio-demografice si tehnico-economice recunoscute stiintific cantitativ si calitativ si dovedite prin practica si care prezinta posibilitati de valorificare turistica si care dau functionalitate pentru turism. Cu alte cuvinte un teritoriu intereseaza sub aspect touristic in masura in care acesta ofera resurse turistice sau antropice si tehnice in contextual protejarii mediului inconjurator, poate determina o activitate de turism care sa permita intrarea acestuia in circuitul touristic.Ordonanta Guvernului nr 58/98 (legea turismului) stipuleaza: resursele turistice sunt component ale mediului natural si antopic care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute, inscrise si valorificare prin turism in masura in care nu sunt supuse unui regim de protective integral.In literature de specialitate notiunea de potential touristic este redata si prin notiunile de fond turistic si patrimoniu turistic sau zestrea turistica.Acestea au uneori continut mai rar incluzand in potentialul touristic si dotarile tehnico-edilitare, serviciile turistice si infrastructura tehnica generala care se confrunta cu patrimoniul turistic.Potentialul touristic sau oferta turistica potential cuprinde:

a) Potentialul turistic natural:- Componentele cadrului natural (relief, clima)

- Pozitia geografica

- Calitatea mediuluib) Potentialul turistic antropic (creat de om)

- Potentialul cultural istoric si religios

- Potentialul tehnico-economic

- Potentialul socio- demografic

Componentele resurselor antropice- Megalitii ( Anglia)

- Edificii istorice ( castrele, fortificatii, cetatile, forturile, castelele si palatele)

- Edificii religioase (templele egiptene), bisericile, manastirile, catedralele sinagogele, moscheele)

- Edificii cultural (muzeele)

- Edificii sportive (stadioane célèbre)

- Monumente si grupuri statuare (grupuri statuare, monumente, statui si busturi)

- Edificii economice (poduri si viaducte, tunele, metroul, canalele, baraje si lacuri de acumulare, turnuri, sedii de firma)

c) Potentialul socio-demografic (nr si structura populatiei )- Nivelul

- Instruirea populatiei

Potentialul turistic sau oferta turistica efectiva cuprinde:a) Potentialul natural si antropic sau oferta turistica potentialb) Baza tehnico – materiala turistica (structure de primire turistica, cazare)c) Bunuri alimentare si industriale ( restaurant, baruri )d) Infrastructura generala si turistica (aeroporturi, gari)e) Forta de muncaf) Conditii de comercializare (prestatori hotelieri)

Ordonanta de Guvern 28/58 arata ca patrimoniul turistic reprezinta resursele turistice si structurile turistice realizat in scopul valorificarii lor prin activitati de turismOferta turistica potentiala (resursele natural, atractiile cultural istorice, tehnico-economice si socio demografice) constituite “material prima” care materializeaza in diferite produse turistice prin munca celor ce lucreaza in turism munca concretizataPotentialul turistic naturalPotentialul turistic al reliefului, structurilor si fenomenelor geologice

1. Potentialul turistic al reliefului

Relieful reprez un element major in structura potentialului turistic al oricarui teritoriu. Se caracterizeaza prin:

- Valoarea peisagistica

- Dispunerea spatial a treptelor de relief (Romania – o treime munte, o treime subcarpati, o treime campie)

- Complexitatea unitatilor de relief si tipurilor de relief (glaciar, volcanic, carstic si eolian)

- Forme de relief deosebite (terase de belvedere, abrupturi, varfuri, defile, chei, pasuri, pesteri)

- Gradul de accesibilitate pt cunoasterea obiectivelor turistice

- Concentrarea sau dispersia formelor de relief in teritoriu

- Gradul de fragmentare si energia formelor de relief

- Analiza treptelor hipsometrice ( munti inalti ) de peste 2000 m, mijlocii 1800 m si mici < 1000 m.

1.1 Potentialul turistic al unitatilor montane

Carpatii Romanesti – ocupa o treime din suprafata Romaniei si se situeaza pe primul loc ca participare in cadrul economiei turismului in RomaniaCarpatii concentreaza un potential turistic bogat dat de :

- Structura geologica variata

- Altitudinii 1000 – 2500 m

- Accesibilitate si pretabilitatea lor pentru diferite forme de turism ( alpinism, frumetii, ciclo-turism, climatoterapie)

- Prezenta unor fenomene post vulcanice, emanatii de dioxid de carbon, mofete, folosite in balneatie.

- Climatul alpin si montan (precipitatii si vanturi)

- Persistent stratului de zapada, gradul de insorire, calmul atmosferic.

- Gradul de acoperire cu vegetatie si multitudinea etajelor de vegetatie

- Retea hidrografica bogata

- Gama larga de izvoare minerale sau termo minerale

- Lacurile glaciare ( Bucura, Zanoaga) care dau farmec peisajelor respective

- Lacul vulcanic Sf. Ana

- Lacul de baraj natural – Lacul Rosu

- Lacurile antropice (Vidraru, Portile de fier) care au o valoare peisagistica mare

- Formele carstice de adancime: pesterile (Pestera Ursilor), vai carstice sub forma de chei, camioane

- Domeniul schiabil

- Cascadele1.2 Potentialul turistic al unitatilor de deal si podis

Valentele turistice ale acestui areal sunt:- Formele de relief specific (200 – 800 m)

- Bioclimat sedative de crutare ( factor natural de cura)

- Bioclimatul subteran al vechilor saline ( Slanic Prahova, Targu Ocna, Sprai, Ocnele Mari)

- Clima blanda, temperaturi moderate, precipitatii reduse

- Resurse hidro minerale si lacuri cu valoare terapeutica

- Specii fauristice variate, potential cinegetic deosebit

- Plantatii ovicole si viticole, fanete naturale, ofera prin farmec prin forme si colorit

- Gradul inalt de umanizare a spatiilor deluroase si de podis (forme traditionale de organizare si bunuri cultural etnografice)

- Vulcanii noroiosi – Paclele Mici si Mari din judetul Buzau

- Focurile distinse de la Andreiasu, jud Vrancea

- Carstul pe sare dezvoltat la Cacica, Ocnele Mari, Slanic Prahova, Prai si Sovata

- Chei scurte dar spectaculoase

- Statiuni balneare de interes national si regional (Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures, Calimanesti, Pucioasa, Baltaltesti, Gogora, Olanesti, Sarata Monteoru)

- Pod Mehedinti si podisul Dobrogei, pitoresc inedit dat de relieful carstic pesteri, abrupturi si chei

1.3 Potentialul turistic al campiilor si luncilor - Forme de relief specific (80 – 200 m )

- Clima temperat continental cu influente mediteraneene

- Atractive resurse hidro-geologice, hidro-minerale si ape sarate in Campia Romana (Lacul Sarat si Lacul Amara)

- Lacul cu apa dulce din lunci si lacurile antropice folosite pentru agrement de la sfarsit de saptamana si pescuit sportiv

- Fond forestier, rezervatii naturale

- Specii faunistice – potential cinegetic ( turism de vanatoare)

- Umanizare spatiilor de campie (traditie, folclor)

- Lacurile cu apa dulce din jurul capitalei (Buftea, Straulesti, Baneasa, Cernica, Herastrau, Tei, Floreasca)

- Oglinziile de apa de la Snagov, Caldarusani

- Lacurile de stepa sarata din Estul Romaniei (Lacul sarat)

- Apele termo minerale cu valente terapeutice din campia de VEST care au sustinut dezvoltarea statiunilor necunoscute (Baile Herculane, Felix)

- Areale impadurite1.4 Delta Dunarii rezervatia biosferei

- Originalitate peisagistica, geologica, climatica si bio-geografica

- Reprez una dintre cele mai reprezentative zone, 564.000 hectare, locul 2 si locul 24 pe glob

- 82% apartie Romaniei

- 18% apartine Ucrainei

- Peisajul antropic al satelor din delta, ocupatii traditionale, tehnica populara

- Cel mai nou pamant al Romaniei

- Cea mai bine conservata zona a Europei ( umeda)

- Detine cel mai mare lac din tara ( Razim), 42.000 ha

- Patrimoniul natural include peste 5200 de specii de flora si fauna

- Cea mai mare concentrare de pelicani (8000 de specii)

- Avifauna detine 315 specii de pasari din care 80 migratoare (paradis al pasarilor)

- Fauna acvatica 136 de specii adica 82% din fauna acvatica a Europei

- Fauna piscicola: 150 specii, 18 fonduri de vanatoare (gaste, rate, iepuri, fazani), cu o suprafata de peste 130.000 ha.

- Fond piscicol bogat, plafon max 6280 kg din care 8 tone sturioni (pescuit sportiv)

- Rezervatia biosferei, Delta Dunarii detine 18 zone de protectie integrala, 19 trasee turistice acvatice si 7 trasee turistice terestre.