Girlshare.ro anatomia omului
-
Upload
adrian10001 -
Category
Education
-
view
4.701 -
download
12
Embed Size (px)
description
Transcript of Girlshare.ro anatomia omului

Florica Ţ I BEA
Ed i ţ i e revizu ită
Lucrare avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării shy OGPI
cu nr 3607527082001
-CORINT
Bucureşti 2002
CUPRINS Structura celulei animale 2 Structura internă a muşchiului striat 22 Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice 233 Sistemul digestiv Elementele figurate ale sacircngelui 4 Mandibula şi tipurile de dinti 24 Neuronul 5 Măduva spinării 6
7
diferiţilor centri nervoşi 8 Sistemul respirator 28
Căi digestive şi căi respiratoriiStructura globului ocular 9 Structura urechii 1 O Laringe 29 Structura limbii 11 Sistemul circulator 30 Structura pielii 12 Inima 31 Sistemul endocrin 13 Scheletul fătului la 4 luni 14 Sistemullocomotor - vedere anterioară 15 Sistemullocomotor - vedere posterioară 16 Scheletul capului 17 Cavitatea toracică Bazinul 18 Sistemul reproducător feminin 36
Coloana vertebrală Tipuri de vertebre 19 Sistemul reproducător masculin 37 Tipuri de articulaţii 20 Ovulaţia fecundatia nidatia 38 Structura osului lung 21 Etapele dezvoltării embrionului uman 39
Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului Localizări ale Ficatul şi pancreasul 27
Structura stomacului 25
Structura intestinului subţire 26
Structura peretilor vaselor sangvine 32
Sistemul limfatic 33
Sistemul excretor 34
Structura internă a rinichiului 35
BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ bull Cacircrrnaciu R Niculescu C TH Leila Torsan Anatomia şi fiziologia omului - icircndrumător pentru elevi
Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983 bull Tatiana Ţipiic Stoica N Anatomia şi fiziologia omului (voI 1) Editura Aktis Bucureşti 1996 bull Teodorescu Dem Mic atlas de anatomia omului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982 bull Atlas de anatomia omului (voI 1) Moscova Editura Medicina 1978 bull Biosphere the realm oflife Scott Foresman and company 1984 bull Understanding biology Mosby College Publishing 1986
Redactor Tehnoredactor Coperta şi grafica
AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS
Editura CORINT Str Teodosie Rudeanu nr21 Sector 1 Bucureşti
Tel 2221949 2231928 Fax 2224034 E-mail corintdntro
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN 973-653-192-9
Format 8 61x86 Coli tipo 5
Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii Componentele fundamentale ale celulei sunt citoplasma nucleul şi membrana celulară
reticul endoplasmatic neted
centrozomi
ribozomi
vezicule Golgi
bull shy
bull -4 e
j
bull
mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi
ORGANITE CELULARE
COMPLEX GOLGI RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
[
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC
- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul
ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull
ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a
neuronilor (celule gliale)
~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J
J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~
gt
1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1
bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti
tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull
ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS
- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie
ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI
Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă
GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină
Granulocite
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)
- imagini microscopice -Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă
-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)
axon
nucleu ___ teacă de mielină
corpul celular e--- d I
dendrite e~-_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală a axonulUl
r- =- butoni terminali shy
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone
Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi
pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei
fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

CUPRINS Structura celulei animale 2 Structura internă a muşchiului striat 22 Tipuri de ţesuturi - imagini microscopice 233 Sistemul digestiv Elementele figurate ale sacircngelui 4 Mandibula şi tipurile de dinti 24 Neuronul 5 Măduva spinării 6
7
diferiţilor centri nervoşi 8 Sistemul respirator 28
Căi digestive şi căi respiratoriiStructura globului ocular 9 Structura urechii 1 O Laringe 29 Structura limbii 11 Sistemul circulator 30 Structura pielii 12 Inima 31 Sistemul endocrin 13 Scheletul fătului la 4 luni 14 Sistemullocomotor - vedere anterioară 15 Sistemullocomotor - vedere posterioară 16 Scheletul capului 17 Cavitatea toracică Bazinul 18 Sistemul reproducător feminin 36
Coloana vertebrală Tipuri de vertebre 19 Sistemul reproducător masculin 37 Tipuri de articulaţii 20 Ovulaţia fecundatia nidatia 38 Structura osului lung 21 Etapele dezvoltării embrionului uman 39
Secţiune longitudinală prin encefal Faţa externă a encefalului Localizări ale Ficatul şi pancreasul 27
Structura stomacului 25
Structura intestinului subţire 26
Structura peretilor vaselor sangvine 32
Sistemul limfatic 33
Sistemul excretor 34
Structura internă a rinichiului 35
BlliLIOGRAFIE SELECTIVĂ bull Cacircrrnaciu R Niculescu C TH Leila Torsan Anatomia şi fiziologia omului - icircndrumător pentru elevi
Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1983 bull Tatiana Ţipiic Stoica N Anatomia şi fiziologia omului (voI 1) Editura Aktis Bucureşti 1996 bull Teodorescu Dem Mic atlas de anatomia omului Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1982 bull Atlas de anatomia omului (voI 1) Moscova Editura Medicina 1978 bull Biosphere the realm oflife Scott Foresman and company 1984 bull Understanding biology Mosby College Publishing 1986
Redactor Tehnoredactor Coperta şi grafica
AUGUSTINA SmoEscu CORINA RONCEA WALTER RIESS
Editura CORINT Str Teodosie Rudeanu nr21 Sector 1 Bucureşti
Tel 2221949 2231928 Fax 2224034 E-mail corintdntro
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT
ISBN 973-653-192-9
Format 8 61x86 Coli tipo 5
Tiparul executat la Tipografia ROMPRINT
Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii Componentele fundamentale ale celulei sunt citoplasma nucleul şi membrana celulară
reticul endoplasmatic neted
centrozomi
ribozomi
vezicule Golgi
bull shy
bull -4 e
j
bull
mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi
ORGANITE CELULARE
COMPLEX GOLGI RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
[
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC
- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul
ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull
ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a
neuronilor (celule gliale)
~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J
J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~
gt
1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1
bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti
tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull
ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS
- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie
ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI
Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă
GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină
Granulocite
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)
- imagini microscopice -Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă
-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)
axon
nucleu ___ teacă de mielină
corpul celular e--- d I
dendrite e~-_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală a axonulUl
r- =- butoni terminali shy
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone
Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi
pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei
fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

Celula este unitatea morfofuncţională şi genetică a organismelor vii Componentele fundamentale ale celulei sunt citoplasma nucleul şi membrana celulară
reticul endoplasmatic neted
centrozomi
ribozomi
vezicule Golgi
bull shy
bull -4 e
j
bull
mitocondrie membrana membrana nucleu microvili complex celulară nucleului Golgi
ORGANITE CELULARE
COMPLEX GOLGI RETICUL
ENDOPLASMATIC RUGOS MITOCONDRIE
[
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC
- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul
ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull
ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a
neuronilor (celule gliale)
~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J
J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~
gt
1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1
bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti
tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull
ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS
- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie
ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI
Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă
GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină
Granulocite
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)
- imagini microscopice -Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă
-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)
axon
nucleu ___ teacă de mielină
corpul celular e--- d I
dendrite e~-_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală a axonulUl
r- =- butoni terminali shy
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone
Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi
pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei
fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

[
ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR ŢESUT MUSCULAR NETED STRIAT DE TIP CARDIAC
- alcătuit din fibre muscushy - alcătuit din fibre muscushy - formează miocardul fibre lare netede omogene cu lare striate celule alungite cu musculare striate cu un singur aspect fusiform Icircn partea numeroşi nuclei situaţi perishy nucleu dispuse icircn reţea artishycentrală icircngroşată este situat feric cu aspect striat culate prin discuri intercolare nucleul
ŢESUT EPITELIAL MULTISTRATIFICAT 1 bull bull
ŢESUT NERVOS - alcătuit din celule stracircns legate icircntre ele - format din celule specializate numite neushyaşezate icircn mai multe straturi roni şi celule cu rol de hranire şi susţinere a
neuronilor (celule gliale)
~~~~~~lt- K ~ amp- -shyIf ~~~ bull j J ~~ = _~~ J J 4 bull J-~ ~~-~ bull J
J _tol ~fi (7middotiT~~ j ~ J 1 J ~ - 4 -~ f- -gt lt middott~) ~
gt
1 ţ~ jo~j~ 1(~ bull ~ t ~ ~j~1~1 ~ )ţj 1
bull ~ ~L~ - j ldegţJj ~4 r J i~ 1 lt i) ~ bull ~~ ~f ~1~ ~~ t t~ middotfmiddoti
tft bull 1 ţi L i l - ~ ~ f fI~~~~ -~ t ~ )~j~ ~ l bull ~J ~ ~n bull
ŢESUT OSOS COMPACT ŢESUT OSOS SPONGIOS
- alcătuit din canale haversiene lame osoase - este format din lame osoase care delimishyconcentrice şi celule osoase aşezate icircn cavităţi tează cavităţi de diferite mărimi icircn care se află osoase măduvă roşie
ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI
Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă
GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină
Granulocite
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)
- imagini microscopice -Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă
-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)
axon
nucleu ___ teacă de mielină
corpul celular e--- d I
dendrite e~-_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală a axonulUl
r- =- butoni terminali shy
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone
Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi
pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei
fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

ELEMENTELE FIGURATE ALE SAcircNGELUI
Sacircngele este o varietate de ţesut conjunctiv cu substanţa fundamentală lichidă
GLOBULE ROŞII (HEMATII) - imagine electronomicroscopică Hematiile sunt celule anuc1eate de formă discoidală biconcavă care conţin hemoglobină
Granulocite
GLOBULE ALBE (LEUCOCITE)
- imagini microscopice -Monocite Limfocite
Leucocitele sunt celule mobile capabile să emită pseudopode
TROMBOCITE (plachete sangvine) - imagini microscopiceshy- sunt fragmente celulare anuc1eate de formă variabilă
-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)
axon
nucleu ___ teacă de mielină
corpul celular e--- d I
dendrite e~-_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală a axonulUl
r- =- butoni terminali shy
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone
Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi
pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei
fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

-------
NEURONUL
Neuronul este unitatea structurală şi funcţională a sistemului nervos alcătuită din corp celular şi prelunshygiri (dendrite şi axon)
axon
nucleu ___ teacă de mielină
corpul celular e--- d I
dendrite e~-_ _ -----~
strangulaţie Ranvier
C arborizaţi~ terminală a axonulUl
r- =- butoni terminali shy
dendrite
corp celular
axon U
Legătura dintre fibra nershyvoasă şi fibra musculară se numeşte placă motone
Icircn apropierea fibrei muscushylare axonul neuronului icircşi
pierde teaca de mielină şi se sensul conducerii ramifică icircn numeroşi bltoni tershy influxului nervos minali care pătrund icircn nişte adacircncituri din membrana fibrei
fibre muscularemusculare Astfel se transmite impulsul nervos de la terrninaţiile nervoase la fibrele musculare
PLACĂ MOTORlE
Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

Măduva spinării este aşezată icircn canalul vertebral şi are formă cilindrică Pe suprafaţa ei se găsesc mai multe şanţuri dispuse longitudinal
MĂDUVA SPINĂRII (secţiune transversală)
- imagine microscopică shy
canal ependimar
~~~ -substanţă
albă
cenuşle
şanţ posterior şanţ lateral
-~+JA~=~===========- coarne posterioare
cordoane de substanţă albă
rădăcina ventrală
(motorie)
~~~-l--------- substanţă cenuşie
coarne anterioare
şanţ anterior (fisura mediană
anterioară)
ttffilţ---=--~-- piamater cele 3
foiţe ale meningelui
care protejează măduva
SUBSTANŢA CENUŞIE DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopica shy
este alcătuită din corpii neuronilor şi celule gliale
SUBSTANŢA ALBĂ DIN MĂDUVA SPINĂRII - imagine microscopică shy
este alcătuită din fibre nervoase şi celule gliale
creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

creierul mare
corpul calos (substanţă albă)
glandă hipofiză
11 1
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRIN ENCEFAL
piele
cuti~ cramana
meninge
glandă
epifiză
scoarţă cerebrală
scoarţă
cerebeloasă
creierul mic (cerebel)
trunchi cerebral
emisferă cerebrală
emisferă cerebeloasă
CREIER UMAN - fotografia unei secţiuni longitudinale shy
bulb rahidian
rshy--shy
----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

----=-- shy
centrul icircnţelegerii cuvintelor auzite
centrul icircnţelegerii cuvintelor scrise
I (
I aPltI vizuală
I -1 I
I I
şanţuri superficiale
lob frontal
şanţ profund
lob temporal
Suprafaţa emisferelor cerebrale este străbătută de şanţuri adacircnci care delimitează lobi şi şanţuri mai puţin adacircnci acestea la racircndullor delimitacircnd girusuri
~~ __----shy - şanţ profund
lob parietal
~ lob occipital
cerebel
bulb rahidian
LOCALIZĂRI ALE DIFERIŢILOR CENTRI NERVOŞI
Icircn emisferele cerebrale substanţa cenuşie este dispusă la exterior formacircnd scoarţa cerebrală care prezintă un mare număr de arii corticale
scoarţă
cerebrală
bull centrul scrisului
bull centrul vorbirii
bull centrul gustului
aria auditivă
bull
bull
STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA GLOBULUI OCULAR
ligament care menţine poziţia
cristalinului
sclerotică
(tunica externă)
pata galbenă
pupila venă
arteră
pata oarbă
iris ~
r ( coroidă cornee transparentă J (tunica mijlocie)
retinacristalin (tunica interna) celule celule epiteliucu bastonaşe pigmentar Peretele globului ocular
I I este fonnat din trei tunici I I I concentrice I 1 scJerotica este fibroasăI I I I alb-sidefie şi opacă iar la I I partea anterioară este transshy fibre ale I parentă fonnacircnd comeea I nervulm 2 coroida este vascularishy
optic zată ea asiguracircnd nutriţia ochiului
3 retina este tunica nershyvoasă alcătuita din celule nervoase aşezate icircn straturi
~
zone de sinapsa RETINA - imagine microscopică shy
ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

ureche ureche externă medie ureche internă
II II
conduct auditiv
exte
canale fibre semicirculare nervoase
lobul urechii parte a osului trompa lui temporal Eustachio
timpan lanţ de oscioare (ciocan nicovală
şi scăriţă)
utriculă nervul auzului şi echilibrului
melc membranos
saculă
canale semicirculare orientate icircn cele 3 direcţii ale spaţiului
Urechea internă este formată din labirintul osos icircn interiorul căruia se află labirintul membranos
LABIRINT MEMBRANOS
omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

omuşor--------__________~________~
rădăcina
limbii
amigdală
papile circumvalate ve
papile foliate ~ C
corpul limbii
Zone diferite ale gustului b a - dulce papileb - sărat fungifonne c - acru d - amar
_-----____________ vacircrful limbii
Icircn mucoasa linguală mugurii gustatlVl sunt grupaţi icircn papile gustative Papilele foliate sunt cili răspacircndite pe marginile posterioare ale limbii
celule ~~ senzitive
celule de susţinere
fibre nervoase senzitive
a
PAPILE GUSTATIVE MUGURE GUSTATIV - microfotografie shy
STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA PIELII
receptor tactil
zonă de papile dennice
muşchi
al firulUI de păr ] epidennă fibre
dennăbulbul firului
---~k----I---I---f-- de păr
arteră
venă I celule cu grăsime glandă sudoripară glandă sebacee
I
Epiderma este un ţesut epitelial multistratificat Denna ţesut conjunctiv dens prezintă la contactul cu epidenna papile dermice
RECEPTOR TACTIL (corpuscul Pacini)
- imagine microscopică shy
-~~~--~~~---dennă
epidennă
PIELE - imagine microscopică shy
totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

totalitatea glandelor cu secreţie internă din organism
Glandele endocrine au icircn structura lor epitelii secretorii ale căror celule produc hormoni care se varsa direct icircn sacircnge
plămacircn
glande suprarenale
rinichi
ovare
laringe
lobi r= r
trahee
epifiză
~l - hipofiză
tiroidă
trahee
~ ~~
TIROIDA - faţa anterioară -
este situată icircn partea anteshyrioară a gacirctului la baza laringelui Este fonnată din doi lobi laterali uniţi
printr-un istm
TIROIDA - faţa posterioară -
prezintă patru glande mici numite paratiroide
paratiroide
inimă
pancreas
d
testicule
[----
Sistemul endocrin cuprinde
SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

SCHELETUL FĂTULUI LA 4 LUNI
os parietal
os VAljUl
os frontal
oase nazale
maxilar
vertebră cervicală atlas
vertebră toracală
falange
------ - vertebră 10mbară
coaste
vertebră sacrală --------t1~ ~ cordon ombilical
oasele centurii inferioare c~-----~
osul coapsei
~--- rotula
oasele gambei
oasele piciorului
VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

VEDERE ANTERIOARĂ
muşchi frontal f ~ os frontal
muşchi orbiculari == Jl I VI orbită
~ maxilar muşchi masticator -1
mandibulă muşchii gacirctului------------
~ claviculă muşchi deltoid
omoplat
muşchi biceps ~ f i il ( coaste (12 perechi)
muşchii toracici~-----~-----t1 şi cei - I I humerus - osul braţului abdominali
- II laquo~ţ coloana vertebrală
muşchii antebraţului oasele
] ~ ulnă antebraţului
muşchii macircinii
oasele macircinii
osul sacrummuşchii coapsei
femur - osul coapsei
rotula
bull fibulă----
muşchii gambei __-----J oasele gambei
1------- oasele picioruluimuşchii piciorului ---1
Sistemu11ocomotor este alcătuit din oase articulaţii şi muşchi
VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

VEDERE PO TERIOARĂ
oasele centurii supenoare
muşchiul deltoid
coaste (12 perechi) muşchiul triceps
humerusshyosul braţului
marele dorsal
coloana vertebrală
muşchii oasele centurii antebraţului inferioare (pelviană)
femur - osul vVU
muşchii muşchii coapsei membrului
inferior
___-lUUgtVIU 1 gambei lt-----~
(gemeni)
oasele gambei
-+-1--------- - tendonullui Ahile
~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

~)ro 8 ~ u ro
0 G -
3
~ u o ~ (l)
c
3
~
b
~ () gt
~
os frontal
os parietal
orbită
os nazal
oase ale pomeţilor obrajilor (zigomatice)
cavitate nazală
maxilar superior (maxilă)
mandibulă
(maxilar inferior)
os frontaI os
sfenoidos parietal
os nazal
os occipital
os temporal
os zigomatic
orificiul auditiv extern os maxilar
mandibulă
Neurocraniul adăposteşte encefalul Viscerocraniul cuprinde oasele feţei
---~
VEDERE LATERALĂ
~~
CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

CAVITATEA TORACICĂ
Regiunea toracică a coloanei vertebrale icircmpreună cu coastele şi stemul formează cavitatea toracică
7 perechi de coaste adevărate
3 perechi de coaste false
2 perechi de coaste flotante
os coxal
bull
- regiunea toracică -
arc osos
cartilaj costal
LA BĂRBAT LA FEMEIE
Centura pelviană formată din oasele coxale icircmpreună cu osul sacrum alcătuiesc bazinul sau pelvisul osos
COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

COLOANA VERTEBRALĂ
VERTEBRA ATLAS (prima vertebră cervicală)
VERTEBRA AXIS (a doua vertebră cervicală)
regmne cervicală
(7 vertebre)
regiune toracală
(12 vertebre)
regiune lombară
(5 vertebre)
regmne sacrală
(5 v sudate)
osul coccis
VEDERE LATERALĂ VEDERE ANTERIOARĂ
Coloana vertebrală este constituită din vertebre care diferă ca formă mărime şi număr pe regiuni
osul sacrum
VERTEBRĂ CERVICALĂapofize
arc vertebral orificiul
vertebral
corp vertebral
VERTEBRĂ TORACICĂ VERTEBRĂ LOMBARĂ
J1-~r
TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

TIPURI DE ARTICULAŢII
apofize ~------4L -------------------------------------
OrifiCiUr_--~~~lvertebral
suprafaţă de articulaţie
disc intervertebral
vertebră
ARTICULAŢIE SEMIMOBILĂ - permite o mobilitate redusă deoarece suprafeţele articulare sunt aproape plane~femur
tendon suturi dinţate
ligamente
capsulă articulară
cavitate articulară
ARTICULAŢIE MOBILĂ LA NIVELUL GENUNCHIULUI
11
rotulă [~~---
ARTICULAŢII FIXE LA NIVELUL CUTIEI CRANIENE
- nu permit mişcarea deoarece oasele sunt sutushyrate
STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA OSULUI LUNG
ro N
5 8
ro N
ţesut osos spongios bull deg0 cu măduvă roşie
cartilaj de creştere
iiiEH ţesut osos compact
canal central cu măduvă galbenă
celule periost
periost
lame osoase
osoase (ţesut
(osteocite) conjunctiv) I I I I
~ 0-lt O
] 11 ~ ~
tElosectshy
cartilaj articular
os compact
STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA INTERNĂ A MUŞCHIULUI STRIAT
corpul __JM
muşchiului
tendon -------gt
Un muşchi striat scheletic este alcătuit din corp muscular şi tendoane Corpul muscular este constituit din fibre muscushylare striate grupate icircn fascicule separate prin septuri conjunctive
VASCULARIZAREA FIBRELOR MUSCULARE
- imagine e1ectronomicroscopică shyVascularizaţia este abundentă capishy
lare1e sangvine distribuindu-se paralel cu fibrele musculare
teacă musculară
conjunctivă
fascicule de fibre musculare
fascicul muscular
~iiPsT-------- fibre musculare
membrana fibrei musculare
(sarcolema)
---------------gtmiofibrile
Miofibrilele sunt elementele conshytractile ale fibrei musculare striate Sunt formate din discuri clare şi disshycuri icircntunecate care se succed conshyferind fibrei aspectul striat
Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

Sistemul digestiv este constituit din totalitatea organelor icircn care se realizează toate transfonnările
bull
alimentelor
glande salivare (glande anexe ale tubului digestiv)
ficat
glande parotide
glande sublinguale
(glandă anexă a sistemului digestiv)
vezică biliară
duoden
cecum
apendice
cavitate bucală
faringe
esofag
diafragmă
I stomac
pancreas f 3 ( I (glan~ă ~exă a
tubulUI digestiv)
intestin subţire
intestin gros
rect
anus
MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

MANDffiULA ŞI TIPURILE DE DINŢI
molari (M)
premolari (Pm)
canin (C)
(1)
------------ shy mandibulă
INCISIVI
coroană
CANIN alveole dentare
canin (C)
QQ] coroană 01 coroană
Pm ~ ~ ]ădăCină ~J rădăcină PREMOLARI MOLARI
Dinţii sunt fixaţi pe arcadele dentare icircn alveole La adult numărul dinţilor este de 32 (16 pe maxilar şi 16 pe mandibulă) După forma coroanei după numărul rădăcinilor şi funcţiile pe care le icircndeplinesc dinţii sunt de patru tipuri incisivi canini premolari şi molari 2 I _1_ C 2 p ~ M
Numărul şi poziţia dinţilor se exprimă prin formula dentară 2 1 2 m 3 (pentru jumătate de arcadă)
STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA STOMACULUI
c
Stomacul segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv prezintă trei părţi fundul stomacului corpul şi porţiunea orizontală
esofag ~
peretele stomacului
orificiul pilor
pliuri ale mucoasei gastrice
corpul stomacului
porţiunea
orizontală
duoden Tunica musculară este forshy
mată din fibre musculare netede
aşezate icircn trei straturi Icircn
glande grosimea
gastrice mucoasei
care se
secretă
găsesc
sucul gastric
mucoasă gastrică
tunica submucoasă
tunica musculară
tunica externă (seroasă) - ~~ ~ ~
L
STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA INTESTINULUI SUBŢIRE
microvili mucoasă intestinală cu vilozităţi intestinale reticul
endoplasmatic rugos
tunică submucoasă aparat Golgi
nucleu
mitocondrii tunică musculară
It---- membrană
citoplasmă ) tunică seroasă-------i
celule epiteliale ______=_ capilare
sangvine capilare limfatice ~_ _____ vas
limfatic arteriolă venulă
VILOZITĂŢI INTESTINALE
MICROV1LI INTESTINALI - imagine electronomicroscopică shy
- măresc suprafaţa de contact cu produsele alimentare icircn timpul absorbţiei intestinale
FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

FICATUL ŞI PANCREASUL
Ficatul cea mai mare glandă exocrină prezintă o faţă superioară pe care se disting doi lobi şi o faţă inferioară
~
lobul drept
lobi
a lobul
I I
I I
I I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
stacircng
canal hepatic
canalul coledoc
1
faţa faţa canal superioară inferioară duoden pancreatic
Celulele ficatului secretă bila (fierea) care se depozitează icircn vezica biliară icircn intervalul dintre mese
Pancreasul este o glandă mixtă Are funcţie exocrină ce constă icircn elaborarea sucului pancreatic şi funcţie endocrină ce constă icircn elaborarea hormonilor numiţi insulină şi glucagon
ŢESUT GLANDULAR PANCREATIC cu insulele lui Langerhans
- imagine microscopică shy- secretă honnoni (insulina şi glucagonul)
cu rol icircn reglarea concentraţiei glucozei din sacircnge
I I I
I I
JJ ~ v ~ gt shy
shyţf - o _ Iiri
- - 1 ~
- i c V _ - J
_ ~- 4 - ) l ~ - [Ii
i ~t Jlt - bullbull __ 0 ~ ) lL-- ~ ţ ~
lt ~ bullbull middot)t lt _( f middot- c ~ t middot middot~ ~bl Y- bull
bull bull ~middot-~~middotc bull bull ~~ bull - I t bull _- I ~ v ~~y 0
~ - oamp ~ - - ~~ Oi
I - os shy bull - r _
I -i bull
I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

I I
I
pulmonare--shy--shy --shy --j-shy
arteriolă --shy-shy-------=-=
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
1 I
~11151~---~
r--------~
SISTEMUL RESPIRATOR
Sistemul respirator se compune din căile aeriene şi plămacircni Căile aeriene sunt fosele nazale faringele laringele traheea bronhiile
venulă bronhiolă
fose nazale
laringe
trahee
plămacircn
drept
inimă
diafragmă
alveole
bronhiolă
faringe
bronhie
bronhie secundară
bronhiole
plămacircn
stacircng
pulmonari
acin pulmonar
alveole pulmonare
CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

CĂI DIGESTIVE ŞI cĂI RESPIRATORII
cavitate
faringe
nazală
~
cavitate bucală
epiglotădeschisă
vertebre1WJWfI11A - 1111 ~ middot~1(1 o rlrvir~11
limbă
epiglota blochează _ laringele
corzi vocaleicircn timpul deglutiţiei
laringe
esofag esofag
v~ t bolul t middot -------- alimentar trahee
spre stomac
LARINGE
cavitate bucală
icircnchisă
epiglotă c
cartilaj tiroid-------shymărul lui Adam
trahee
VEDERE FRONTALĂ
baza limbii
epiglotă
glotă corzi vocale
VEDERE DE SUS
__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

__
SISTEMUL CIRCULATOR
Sistemul circulator este alcătuit din inimă şi arborele vascular format din vase de sacircnge (artere capilare şi vene)
venă cavă ramificaţii superioară ale aortei
pentru gacirct şi cap
arteră
RAMIFICAŢII ALE VASELOR pulmonară ramificaţii SANGVINE LA NIVELUL ale aortei
CREIERULUI pentru - provin din arterele carotide (rashy membrele mificaţii ale aortei) superioare
inimă
aortă
ramificaţii
ale aortei V~~-----HlMI1~~ pentru
IJ_ OI organele interne
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE IcircN CAVITATEA
ABDOMINALĂ - desprinse din aorta abdominală
ramificaţii
ale aortei pentru
membrele inferioare
RAMIFICAŢII ALE VASELOR SANGVINE LA NIVELUL
INIMII - vascularizaţia inimii este foarte bogată asigurată de arterele coronare
htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

htima este un organ musculos cavitar divizat icircn patru camere două atrii şi două ventricule
atriul drept
orificiul arterei pulmonare -------~rl
ventricul drept
artere care prin ramificatiile lor lfJ irigă capul gacirctui ~ ~ I j I
şi membrele superioare
venă cavă
superioară
atriul
venă cavă
inferioară J
~--____________ arteră aortă
atriul middotmiddot----------------------st~g
ventricul s~g
SECflUNE LONGITUDINALĂ
cacircrjă aortică
arteră
atriul st~g
ventriculul s~g
STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA PEREŢILOR VASELOR SANGVINE
ARTERĂ
Tunica externă este fonnată din ţesut conjunctiv Tunica mijlocie este fonnată din lame elastice concentrice şi un număr redus de fibre musculare netede Tunica internă este un endoteliu uni stratificat pe o membrană bazală
tunică internă tunică mijlocie tunică externă
VENĂ
Tunica externă este mai groasă decacirct icircn cazul arterelor
Tunica mijlocie este mai subţire avacircnd un ţesut muscular neted mai redus Tunica internă este un endoteliu Venele situate sub nivelul inimii sunt preshyvăzute cu valvule
internă mijlocie
Peretele capilarelor este un endoteliu aşezat pe o membrană bazală
tunică tunică tunică externă
celule endoteliale
CAPILAR
SECŢIUNE PRIN PERETELE ARTERIAL ŞI VENOS - imagine microscopică shy
c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

c~-~__
Sistemul limfatic este format din capiiare limfatice care se unesc icircn vase din ce icircn ce mai mari forshymacircnd două trunchiuri limfatice canalul toracic şi canalul limfatic drept (colector scurt)
arteriolă vas limfatic
valvule ganglioni limfatici de pe traiectul
venulă vaselor limfatice
canal toracic
vase limfaticecapilare sangvine
Structura vaselor limfatice este asemănătoare cu a venelor avacircnd ganglioni
)1 Id icircnsă pereţii mai subţiri mai multe 1 limfatici abdominalivalvule şi ganglioni limfatici pe
traiect
valvule de pe traiectul vaselor limfatice
vase limfatice
VAS LIMFATIC - imagine microscopică shy
SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

SISTEMUL EXCRETOR
rinichi
artera aorta
coloana vertebrală
rinichi
ureter
=---------- vezică urinară
RADIOGRAFIE
---__--- arteră renală
venă renală
vezică
urinara
glandă anexă
a sistemului reproducator
masculin (prostată)
uretră
Sistemul excretor este constishytuit din rinichi şi cai urinare uretere vezica urinară şi uretra Icircn partea concava a rinichiului există o scobitură numită hil renal prin care intră artera renala şi iese vena renala
STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

STRUCTURA INTERNĂ A RINICHIULUI
Rinichii sunt acoperiţi cu o tunică fibroasă numită capsulă fibroasă Sub capsula fibroasă se află zona corshyticală şi zona medulară Zona medulară conţine piramidele renale care sunt formate din tuburi colectoare
RINICHI UMAN - fotografia unei secţiuni
glomerul capsula tub tub renal nefronului urinifer colector
Unitatea structurală şi funcshyţională a rinichiului este nefronul
longitudinale shy
arteră ~ renală tri
venă
renală
ureter -------------1shy
II ~ - tuburi _----6-1r colectoare
piramide renale
pelvis renal (bazinetul)
calice renale
RINICHI UMAN - schiţă-
NEFRON - alcătuire shy
NEFRONI - imagine microscopică shy
~
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
ovar coloană vertebrală
eliminare a urmeI
uter
trompă uterină
vagin
uretră
Sistemul reproducător la femeie este format din organe genitale interne externe şi organe anexe
Organele genitale interne sunt ovarele trompele uterine uterul şi vaginul Ovarele produc celule sexuale femeieşti numite ovule
OVULUL (CELULA SEXUALĂ FEMININĂ) (celulă de 130 Jlm diametru) - imagine microscopică shy
SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

SISTEMUL REPRODUCAcircTOR MASCULIN
vezică veziculă intestin urinară prostată ureter seminală gros
t-
Sistemul reproducător la bărbat este alcătuit din testicule conductele care transportă sperma glande anexe şi organe genitale externe
Testiculele sunt organe ovoidale situate icircntr-un icircnveliş numit scrot Ele produc celule sexuale bărbăteşti numite spershymatozoizi
SPERMATOZOIDUL (CELULA SEXUALĂ MASCULINĂ)
(celulă de 60 ~m lungime) - imagine microscopică shy
care
penis
uretră j 12ţJIu
anus
bull scrtlt
It
I
OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

OVULAŢIA FECUNDAŢIA NIDAŢIA
cavitate uter uterină etapele dezvoltării embrionului
captarea embrion fixat icircn ovul expulzat ovulului peretele uterului din ovar prin icircn trompa
(nidaţie) procesul de ovulaţie uterină
Ovulul expulzat icircn timpul ovulaţiei este preluat de trompa uterină unde are loc fecundatia - nucleul spermatozoidului fecundant se contopeşte cu nucleul ovulului Zigotul (celula-ou) format icircncepe să se segmenteze icircn timp ce parcurge trompa uterină
Icircn cavitatea uterină icircşi continuă segmentarea după care se fixează pe mucoasa uterină proces numit nidaţie şi se transformă icircn embrion
DIVIZIUNEA CELULEI-OU - imagine microscopică shy
29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni

29 de zile după fecundare
3 luni
Embrionul se dezvoltă timp de noua luni icircn uter Din luna a treia embrionul devine făt şi se dezvoltă pacircnă la sfacircrşitul lunii a noua de sarcină
Pe măsură ce embrionul se dezvoltă icircn corpul matern se fOIUlează organe indispensabile vietii cavitatea amniotică plină cu lichid amniotic placenta şi
cordonul ombilical
6-7 săptămacircni
18 săptămacircni
