Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

97
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning Ghid pentru cadre didactice (versiune pilot) 2015

Transcript of Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

Page 1: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare

eTwinning

Ghid pentru cadre didactice

(versiune pilot)

2015

Page 2: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

1

Autori: prof. Georgeta Bădău, cap. II.2.2, Anexe prof. Crina Bercovici, cap. IV prof. Gabriela Crișan, cap. II.2.1 prof. Cristina Gîlă, cap. II.3.2, II.4.5. prof. Cornelia Melcu, cap. III.2 prof. Irina Vasilescu, cap. II.3.1, II.4.1 – II.4.4, II.5 dr. Simona Velea (coord.), cap. I, II.1, II.6, III.1.

Lucrarea a fost realizată în cadrul Acțiunii eTwinning, parte a Programului Erasmus+, cofinanțat de Comisia Europeană. Opiniile exprimate în această lucrare aparţin autorilor si nu reflectă în mod necesar punctele de vedere ale Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei sau ale Comisiei Europene.

Page 3: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

2

Cuprins

I. Introducere ......................................................................................................................................................... 4

II. Valoarea pedagogică a proiectelor eTwinning: aspecte-cheie .................................................................. 7

II.1. Inovarea practicilor didactice ..................................................................................................................................... 7

II.2. Valorificarea proiectelor în curriculumul uneia sau mai multor discipline de studiu. Exemple de proiecte .. 10 II.2.1. Cum se pot valorifica proiectele eTwinning în curriculum? ....................................................................................................................... 10 II.2.2. Valorificarea proiectelor eTwinning în curriculumul limbilor moderne. Profesorul de limbi moderne şi profesorul documentarist/bibliotecarul şcolar – parteneri inconturnabili într-un proiect eTwinning .................................................................................. 17

II.3. Colaborare între cadre didactice .............................................................................................................................. 24 II.3.1. Colaborarea între școli. Exemple ................................................................................................................................................................ 24 II.3.2. Colaborarea la nivelul scolii: echipe de profesori eTwinning... .................................................................................................................. 27

II.4. Utilizarea tehnologiei ................................................................................................................................................. 31 II.4.1. Platforma eTwinning .................................................................................................................................................................................. 31 II.4.2. eTwinning Live ............................................................................................................................................................................................ 32 II.4.1. Spațiul virtual al unui proiect eTwinning – Twinspace ............................................................................................................................... 33 II.4.4. Alte instrumente TIC ................................................................................................................................................................................... 35 II.4.5. Exemplu de proiect ..................................................................................................................................................................................... 42

II.5. Participarea elevilor ................................................................................................................................................... 45

II.6. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice ........................................................................................................ 49

III. Asigurarea și recunoașterea calității proiectelor colaborative .......................................................... 51

III.1. Asigurarea calității proiectelor ................................................................................................................................ 51

III.2. Modalități de recunoaștere ....................................................................................................................................... 54 III.2.1. Obținerea certificatului național de calitate .............................................................................................................................................. 55

Page 4: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

3

III.2.2. Participarea la competiția anuală „Premiile europene eTwinning” ......................................................................................................... 61 III.2.3. Premii și competiții naționale ................................................................................................................................................................... 62 III.2.4. Exemple de proiecte ................................................................................................................................................................................. 63

IV. eTwinning – o comunitate de practici. Diseminare, schimb de idei, experiențe, practici ................ 66

IV.1. Idei de promovare a Acțiunii eTwinning ................................................................................................................. 66

IV.2. Diseminarea proiectelor eTwinning ........................................................................................................................ 69

IV.3. Idei. Experienţe. Exemple de bune practici ........................................................................................................... 72

Page 5: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

4

I. Introducere

Despre acest ghid Ghidul de față este rezultatul mai multor demersuri de promovare a valorificării pedagogice a parteneriatelor școlare online, reflectate de cursurile de formare oferite în cadrul Acțiunii eTwinning în România, abordând teme precum: proiectele educaționale colaborative, asigurarea calității parteneriatelor școlare oline, diseminarea bunelor practice și schimbul de idei, practice, experiențe.

Temele abordate în acest ghid urmăresc să evidențieze potențialul eTwinning de a inova practicile didactice, de a face învățarea atractivă și relevantă pentru elevi, de a sprijini dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic și didactic auxiliar. Scopul final este de a demonstra valoarea pedagogică a acestei inițiative europene și de a inspira profesorii în activitatea viitoare.

Despre eTwinning eTwinning a fost lansat la 14 ianuarie 2005, cu scopul iniţial de a facilita parteneriatele între instituţii de învăţământ preuniversitar din Europa. Ulterior, scopurile acţiunii s-au consolidat, platforma etwinning.net devenind o comunitate a şcolilor din Europa, reunind acum peste 350000 de cadre didactice.

Scopul principal al acţiunii eTwinning este acela de a facilita comunicarea şi colaborarea între şcoli din ţările membre ale Uniunii Europene, implicând cadrele didactice şi elevii în activităţi noi de învăţare: crearea de diverse produse educaţionale care implică utilizarea noilor tehnologii şi în elaborarea cărora colaborează cu echipe din alte ţări. Pe termen lung, se urmăreşte îmbunătăţirea competenţelor de utilizare a noilor tehnologii (atât în cazul cadrelor didactice cât şi în cazul elevilor), îmbunătăţirea comunicării în limbi străine (competenţă de bază în Uniunea Europeană - comunicarea în cel puţin două limbi străine), cunoaşterea şi dialogul intercultural.

Mai multe despre eTwinning: www.etwinning.net, www.etwinning.ro

Despre Erasmus+ Erasmus Plus (sau Erasmus+) este programul Uniunii Europene in domeniul educatiei, formării profesionale, tineretului și sportului (continuator al Programului Invatare pe Tot Parcursul Vietii , dar

Page 6: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

5

conceput în manieră integratoare, incluzând și alte programe europene de finantare: Tineret in Actiune, Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink si programul pentru cooperare cu tarile industrializate).

Erasmus+ este implementat de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Durata de implementare: 2014-2020 Programul este structurat pet rei acțiuni-cheie:

Acțiunea cheie 1 (KA1, KA fiind prescurtarea de la key-action) - mobilităţi individuale pentru învăţare (domeniile educaţie şcolară, educaţia adulţilor, formare profesională, învăţământ universitar şi tineret)

Acțiunea cheie 2 ( KA2) - cooperare pentru inovare şi bune practici (în domeniile educaţie şcolară, educaţia adulţilor, formare profesională, învăţământ universitar şi tineret, dar şi inter-sectoriale)

Acțiunea cheie 2 ( KA3) -sprijin pentru reforma politicilor de tineret

Obiectivele principale ale Erasmus+ în aria educației școlare sunt: - reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii - îmbunătăţirea competenţelor cheie - consolidarea calităţii educaţiei şi îngrijirii copiilor preşcolari.

Mai multe despre Erasmus+ în România: www.erasmusplus.ro și http://www.anpcdefp.ro/

Despre School

Education

Gateway

School Education Gateway (SEG) este portalul European al educaţiei şcolare din Europa. Este o iniţiativă a Comisie Europene, dezvoltată în cadrul Programului Erasmus+, cu scopul de a facilita accesul la informație pentru toți cei interesați – profesori, elevi, specialiști în educație, instituții furnizoare de formare a cadrelor didactice, organizații nonguvernamentale, părinți, factori de decizie etc.

Pe situl SEG, gasiți informații despre: politici și practici educaționale, inițiative școlare, bune practici și diverse resurse, articole şi opinii inovatoare ale experţilor în educaţie. De asemenea, găsiți informații despre Erasmus+ și despre noutăți și evenimente din aria educației școlare din Europa.

Mai multe despre School Education Gateway: http://www.schooleducationgateway.eu/en/pub/index.htm

Page 7: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

6

eTwinning

România – câteva

date

Începând din octombrie 2007, acţiunea eTwinning a început să fie derulată şi în România. Un rezumat cantitativ al perioadei 2007-2015, ne arată:

mai mult de jumătate dintre instituţiile de învăţământ din ţară s-au înregistrat pe portalul eTwinning.net (peste 6000 în decembrie 2015);

peste 17000 de cadre didactice înscrise în program;

peste 5800 de parteneriate şcolare (finalizate sau în derulare);

peste 600 de certificate europene de calitate acordate pentru proiectele desfăşurate;

peste 2000 de certificate naţionale de calitate acordate;

peste 150 de profesori au participat la ateliere de dezvoltare profesională organizate de instituţii educaţionale din diverse ţări europene sau la conferinţele anuale;

gazduirea unei Conferinţe Anuale eTwinning, eveniment care a reunit peste 400 de cadre didactice şi factori de decizie din domeniul educaţiei, din ţările europene (2008);

resurse pentru cadre didactice – ghiduri și cursuri online, care să îi ajute în utilizarea portalului eTwinning şi în elaborarea proiectelor de colaborare interşcolară;

premii distribuite anual profesorilor şi elevilor (materiale de promovare a Acţiunii eTwinning trimise ca urmare a competiţiilor sau campaniilor oragnizate la nivel naţiona);

seminarii de contact și seminarii / ateliere de formare naționale sau regionale;

materiale informative şi promoţionale distribuite în şcoli şi inspectorate şcolare;

buletine informative lunare traduse în limba română;

un site specializat – www.etwinning.ro;

peste 3000 de cadre didactice din Romania au participat la activitati de formare online organizate la nivel național sau european;

premii europene obținute de cadre didactice din țara noastră.

Page 8: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

7

II. Valoarea pedagogică a proiectelor eTwinning: aspecte-cheie

Proiectele eTwinning și-au demonstrate, în timp, valoarea pedagogică, concretizată în special prin inovarea practicilor didactice,

încurajarea lucrului în grup/ parteneriat și a învățării între egali, utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicării (TIC) pentru

susținerea procesului didactic, stimularea participării elevilor la activitățile de predare-învățare-evaluare, diversificarea actvităților de

învățare prin valorificarea proiectelor în curriculumul formal etc. Aceste aspecte-cheie care demonstrează și consolidează valoarea

pedagogică a parteneriatelor eTwinning vor fi analizate în acest capitol, cu scopul de a oferi cadrelor didactice câteva repere.

II.1. Inovarea practicilor didactice

Profesorii care propun sau se alătură unei echipe în proiectele eTwinning folosesc o varietate de metode, tehnici și material suport,

în activități sau scenarii didactice care urmăresc să facă învățarea relevantă și atractivă.

Ce înseamnă învățare relevantă? Dar atractivă?

Relevanța înseamnă, de regulă, măsura în care o inițiativă/ proiect răspunde unor nevoi, în cazul eTwinning putem identifica nevoi

ale școlii, ale elevilor sau ale cadrelor didactice. Pentru a răspunde unei nevoi, e necesar ca profesorul să identifice acele nevoi și

să găsească soluțiile adecvate. Se poate face o paralelă între hrană și învățare – așa cum ne explică Speranța Farca1, pentru a

mânca cu plăcere, copilului trebuie să îi fie întâi foame, altfel masa va fi o „corvoadă”. Copilul se va „lupta” pentru independență,

își va manifesta în diverse moduri opoziția – de la indiferență la manifestări mai puternice. Și în cazul învățării, cea mai bună cale

este de a stârni interesul copiilor și de a-I ajuta să găsească plăcerea și bucuria descoperii unor lucruri noi. Asta înseamnă că nu i le

„povestim, dictăm noi, ci că el însuși explorează, caută explicații, adună date, testează și formulează concluzii. De asemenea,

înseamă că orele de curs nu se desfășoară rutinier – oricât de interesante ar fi prelegerile profesorului, în momentul în care 4-6 ore

1 Speranta Farca, Ce trăiește copilul și ce simte mama lui, Ed. Trei, 2009

Page 9: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

8

pe zi copilul asistă la același tipar de activitate, interesul său va fi forțat sau foarte redus. De aceea este important să avem la

îndemână instrumente variate, cu potential de a ne sprijini abordarea creative a lecțiilor.

”Curiozitatea naturală a copiilor și tinerilor de a descoperi lumea este una dintre cele mai puternice motivații pentru a învăța

despre situația istorică, politică, socio-ecomică și culturală a colegilor din alte țări”2.

eTwinning a arătat că elevii sunt dornici să învețe, dacă sunt încurajați și ghidați în mod adecvat3. Prin utilizarea eTwinning,

deschidem elevilor noi perspective:

– comunicarea cu colegi din alte școli din țară sau din alte țări, cu precizarea că această comunicare nu este un scop

în sine, ci un mijloc prin care urmărim obiective educaționale;

– lucrul în echipe (organizate la nivelul clasei, al școlii sau între școli din diferite țări);

– implicarea elevilor în decizii – de ex., alegerea temei proiectului, a modului de desfășurare, a modului de

valorificare a produselor, stabilirea calendarului (se poate estima timpul necesar împreună cu elevii, se pot face

ajustări pe parcurs, în urma autoevaluării, formându-se astfel competențe importante pentru elevi: gestionarea

timpului, autoevaluarea, luarea deciziilor în grup etc.);

– utilizarea TIC – instrumente interesante pentru elevi, care au impact și asupra mediului de învățare (mai puțin

formal), și asupra relației profesor-elev sau varietății sarcinilor de lucru;

– comunicarea în limbi străine – parteneriatele eTwinning oferă ocazia exersării competențelor de comunicare într-o

limbă străină, întărind valoarea acestora pentru viața de zi-cu-zi.

– aplicarea cunoștințelor dobândite la diferite materii – de ex., simularea unei afaceri, rezolvarea unei problem a

comunității (școlare sau locale) etc.

– asumarea de responsabilități (implicarea în decizii determină creșterea responsabilității);

– împărtășirea cunoașterii cu ceilalți colegi – eTwinning este o comunitate în care elevii și profesorii învață împreună.

Exemplu de proiect

“Golden Ratio – Number and Universe”, inițiat de Instituto Magistrale Veronese, Italia, și de Grupul Şcolar „H.

Coandă” din Rm. Vâlcea – prof. Ina Paraschiv, a implicat elevi cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani, urmărind

să le stârnească interesul pentru matematică, demonstrându-le că aceasta a fost dintotdeauna o parte

2 Karl-Heinz Rinke, “Introduction”, in Savage Roger, School Links and Exchanges in Europe. A practical guide, Council of Europe Press, 1993, p.7

3 Van de Craen, P. Aventuri pe tărâmuri lingvistice şi culturale, European Schoolnet, 2008.

Page 10: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

9

esenţială a dezvoltării şi culturii umane. Astfel, a urmărit ca elevii: să descopere modele matematice

interesante şi surprinzătoare, care pot ajuta la interpretarea unor fapte şi la înţelegerea unor situaţii reale,

să-și îmbogăţească cunoştinţele despre istoria artei, despre curente şi artişti reprezentativi, să colaboreze și

să schimbe informații cu colegii, să cunoască și să înțeleagă cultura țării partenere, să își dezvolte

competenţele lingvistice şi de utilizare a mass-media şi a noilor tehnologii. Pentru profesori, proiectul a adus

provocarea unei noi abordări a predării conţinuturilor matematice. Elevii au cercetat modul în care artiştii au

folosit raportul de aur în operele lor – arhitectură, sculptură, pictură: au căutat informaţii despre raportul de

aur şi seria Fibonacci, s-au familiarizat cu noțiuni noi, au lucrat în grup, în vederea clarificării conceptelor

teoretice și realizării unor aplicații, au evaluat şi, eventual, corectat aplicaţiile colegilor, au participat la

discuţii cu profesorii coordonatori.

Page 11: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

10

II.2. Valorificarea proiectelor în curriculumul uneia sau mai multor discipline de studiu. Exemple de proiecte

Majoritatea proiectelor eTwinning sunt valorificate cel puțin din perspectiva programei unei discipline școlare, majoritatea însă având conexiuni bune și contribuții pentru mai multe discipline. Gradul de valorificare în curriculumul mai multor discipline este mai mare în învățământul primar, fapt ușor de explicat prin predarea majorității materiilor de către un singur cadru didactic. Astfel, acestuia îi este ușor să realizeze conexiunile unui proiect cu mai multe discipline, deoarece cunoaște bine programa fiecăreia, stadiul lor de parcurgere cu clasa, gestionează mai ușor timpul de învățare și resursele. În învățământul secundar, conectarea unui proiect la mai multe discipline de studiu se realizează uneori formalizat, prin lucrul în echipe de profesori, alteori informal, în sensul în care sunt utilizate infomații sau capacități specifice altei/altor discipline în cadrul unei discipline care reprezintă „miezul” principal al proiectului, fără a se realiza efectiv activități de învățare și la materiile conexe. De asemenea, multe dintre proiecte implică activități în timpul extrașcolar al elevilor și cadrelor didactice. Chiar dacă, în timp, ponderea activităților eTwinning în timpul școlar a crescut, susținută și de îmbunătățirea recunoașterii formale a acestora de către autoritățile din educație, rămâne totuși o problemă care necesită soluții la nivel national, pentru a se evita supraîncărcarea, stresul și, astfel, devierea de la scopurile inițiale ale acestei acțiuni europene. În unele țări europene, parteneriatele eTwinning se bucură de o bună recunoaștere, cu implicații asupra includerii proiectelor în norma didactică (de ex., Grecia) sau asupra echivalării unui număr de credite de formare profesională (ex., Spania – în funcție de tipul și durata proiectului si de obținerea certificatului de calitate, se recunoaște un anumit număr de credite profesionale transferabile).

II.2.1. Cum se pot valorifica proiectele eTwinning în curriculum? Decizia cu privire la dimensiunea integrării se ia de către profesor prin consultarea elevilor. Tema se stabileşte de comun acord, precum şi ariile curriculare implicate. Valorificarea activităților din proiectele eTwinning în curriculum presupune alegerea unui tip de demers (pe care treaptă a integrării curriculare se situează proiectul: mono, multi, pluri, inter, trans-disciplinar), modurile de integrare (inserţie, armonizare, corelare, intersectare, fuziune), gradul de integrare (parţială, totală), nivelul integrării (intracurricular sau extracurricular).

Page 12: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

11

Majoritatea proiectelor realizate pe platforma eTwinning sunt proiecte care promovează abordările integrate, pe de o parte datorită valenţelor recunoscute ale acestora, iar pe de altă parte datorită diferenţelor la nivelul curriculumului şcolar din ţările membrilor comunităţii eTwinning. Folosirea sistematică a abordărilor integrate ale conţinuturilor curriculare în proiectele eTwinning creează premisele unor schimbări în practica de predare a cadrelor didactice, care vizează acţiunile cadrului didactic privind proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor de învăţare. Conform definițiilor, integrarea presupune acţiunea de a face să interrelaţioneze diverse elemente cu scopul de a construi un întreg de nivel superior; rezultatul obţinut prin integrare este mai mult decât suma părţilor. Curriculumul integrat înseamnă realizarea de legături între cunoştinţe, capacităţi, competenţe, atitudini şi valori ale unor discipline şcolare diferite. Într-un studiu realizat în anul 2013, profesorii care au răspuns unui chestionar realizat de specialişti de la TEHNE – Centrul pentru Inovare în Educaţie şi de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) au afirmat că majoritatea activităţilor şi rezultatelor din cadrul proiectelor eTwinning se realizează în activităţi extracurriculare, în timpul liber, şi în proiecte ce depăşesc graniţele disciplinare, ceea ce ridică problema regândirii curriculumului. Doar 25% dintre cei chestionaţi pot integra aceste activităţi în cadrul disciplinei predate. Activităţile de proiect şi rezultatele acestora se regăsesc valorificate şi în cadrul disciplinelor opţionale (14% dintre răspunsuri)4. Cum integrăm curricular un proiect eTwinning? Au fost evidențiate câteva cazuri de integrare curriculară:

a) învăţământ primar în care toţi partenerii au curriculum integrat:

stabilim împreună tema (una de interes general - de exemplu, “Frumuseţile naturii”);

căutăm competenţe specifice comune (pornim de la competenţele pe care dorim să le dezvoltăm);

clase de copii cu vârstă apropiată;

alegem conţinuturile din programă (căutăm conţinuturi comune);

stabilim timpul;

planificăm activităţile proiectului.

4 Întregul studiu se găsește la adresa: http://padi.psiedu.ubbcluj.ro/adn/article_7_1_3.pdf

Page 13: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

12

b) învăţământ primar în care toţi partenerii au curriculum disciplinar:

se stabileşte tema (una de interes general); tema este cea care leagă disciplinele şi dă valoare proiectului

se aleg disciplinele - conţinuturile se negociază la fiecare disciplină (trebuie găsite unele comune);

clasele de copii se potrivesc în aşa fel încât conţinuturile să fie cam aceleaşi;

se stabileşte timpul;

se ţine cont de vârsta copiilor;

planificăm activităţile proiectului;

c) învăţământ gimnazial în care profesorii sunt de aceeaşi specialitate - curriculum disciplinar:

pornesc de la tema de interes general;

conţinuturi şi obiective comune;

aleg clasele de elevi în funcţie de aceste conţinuturi;

stabilesc timpul;

planifică proiectul;

nota de integrare e dată prin prezentarea produselor printr-un desen sau prelucrarea fotografiilor cu instrumente Web 2.0 sau chat cu partenerii într-o limbă străină (engleză) etc.

d) învăţământ gimnazial în care profesorii predau discipline diferite - curriculum disciplinar; proiectul poate fi în sens restrâns monodisciplinar şi în sens general pluri, inter, transdisciplinar; la nivel de partener este monodisciplinar, adică fiecare are o anumită contribuție la proiect, iar în sens general munca tuturor partenerilor la un loc dă nuanţa de integrare pe trepte superioare:

se porneşte de la tema generală;

se negociază (aleg) conţinuturile şi obiectivele din programa fiecăruia - este necesară colaborarea cu profesorii-colegi din şcoala fiecărui partener (trebuie să se potrivească obiectivele comune la disciplinele implicate);

număr mic de parteneri pentru a gestiona proiectul;

timpul planificat cu atenţie (un timp mai scurt dacă profesorii nu se cunosc sau nu au experienţă);

clasele bine alese în funcţie de conţinuturi, obiective;

se planifică proiectul (nota de colaborare dă valoare proiectului - se face trecerea între discipline).

Page 14: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

13

e) mixt - niveluri diferite de învăţământ sau tipuri de curriculum diferite:

e necesară stabilirea temei comune, generale;

stabilirea unei continuităţi de nivel între conţinuturi comune;

se ţine cont de munca fiecărui partener la nivelul său, în contextul general al proiectului etc.

Oferim, în continuare, câteva exemple de bune practici, proiecte selectate datorită relevanței pentru tema integrării curriculare și care pot constitui repere, surse de inspirație în ceea ce privește demersul de proiectare a situațiilor de învățare, instrumentele folosite, metodele utilizate. Criteriile de alegere a acestor proiecte au fost în special:

gradul de integrare curriculară la nivelul țărilor participante; aceste proiecte s-au construit prin colaborarea strânsă între toți partenerii în vederea stabilirii de competențe și conținuturi comune;

complexitate și inovație - în afară de plierea pe curriculumul țărilor școlilor partenere, aceste proiecte constituie mediul de testare pentru unele metode și instrumente noi - de exemplu, flipped classroom sau folosirea unor aplicații software, integrate disciplinelor.

Exemplu de proiect e(Twin)-live SOUNDmania

"Muzica te face sa crezi în tine, să încerci mereu să faci ceva nou. Cel mai important lucru este să asculți muzică atunci când ai momente bune sau rele. Muzica înseamnă dragoste sau nefericire, uneori, dar este mult mai frumos atunci când cânți."

Iulia, 5 ani

Tema principală a proiectului a fost muzica, proiectul având drept scopuri dezvoltarea competențelor artistice prin desen, prin crearea de obiecte, dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română prin jurnalul proiectului, prin versurile imnului, logo-ul și mascota proiectului, dezvoltarea de competențe antreprenoriale prin crearea CD-ului audio și prin spectacolul comun de la final.

Page 15: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

14

Inovație și complexitate 1. Proiectul a cuprins competențe și conținuturi din curriculumul românesc, polonez și turc. 2. A fost folosită tehnologia pentru crearea de melodii (instrumentul LMMS) 3. Realizarea, în direct, a unui show comun, care s-a întins pe durata a trei ore. 4. Crearea unui CD audio de elevi de vârstă școlară mică. 5. Participarea la conferințe și simpozioane naționale cu echipe de elevi. Premii: 1. Unul dintre premiile campaniei 10 ani de eTwinning în Europa cu povestea Muzica eTwinning 2. Premii de creativitate la Conferința Națională de Învățământ Virtual (3 premii) 3. Certificatul European de Calitate

Mod de lucru: Proiectul a fost realizat într-o manieră integrată, cuprinzând teme atât din sfera muzicii cât şi a disciplinelor Comunicare în limba română, Arte Vizuale şi abilități practice. Proiectul a fost integrat în curriculumul clasei I la disciplina Muzică şi Mişcare prin interpretarea unui cântec mimând instrumentele muzicale - (In Dulci Jubilo din pagina Auditions and otheractivities, mindmaps) şi care ilustrează competenţele specifice 1.2, 1.3, prin cântecele interpretate 1.4, 2.1 (cu executarea unor mişcări), 2.2 prin asocierea acompaniamentului pe ritm, 3.1 jocul perechilor în istoria muzicii, jucăriilor muzicale (3.3) şi acompanierea cântecelor cu acestea, (3.4) crearea imnului, feedback-ul. Alte competenţe au fost dezvoltate integrat în realizarea jurnalului, a posterului şi a logo-ului, respectiv 1.3 şi 2.6 de la Arte Vizuale şi abilităţi practice, 4.1, 4.2, 4.3 (asociere de imagine cu text) de la Comunicare în limba română.

Page 16: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

15

Exemplu de proiect e(Twin)-live ARTmania

Proiectul eTwinning ARTmania și-a propus să abordeze metoda flipped classroom, prin aplicarea acesteia la disciplina Arte vizuale. Proiectat într-o manieră integrată, acest proiect a reunit competențe, cunoștințe, atitudini și valori specifice și altor discipline: Matematică și explorarea mediului, Dezvoltare personală, Comunicare în limba română. Proiectul și-a stabilit ca scop îmbunătățirea performanțelor elevilor de vârstă școlară mică în ceea ce privește comunicarea prin creații plastice, exprimarea sentimentelor prin intermediul culorilor și a formelor, colaborarea și sporirea motivației învățării. Discipline implicate: Comunicare în limba română (CLR) Matematică și explorarea mediului (MEM) Dezvoltare personală (DP) Arte vizuale și abilități practice (AVAP) Competențe specifice: Impresionism: AVAP - 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2; CLR - 1.4, 2.2, 2.3 Cubism: AVAP - 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2; CLR – 1.4, 2.2, 2.3; MEM – 2.1, 2.2 Expresionism/ Gestualismul abstract: AVAP – 1.1, 1.2,

1.3, 2.12.2; CLR – 1.4, 2.2, 2.3; DP - 2.1 Elemente de limbaj plastic prezente în acest proiect: linia, punctul, forme regulate și forme neregulate, pata plată și pata vibrată.

Page 17: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

16

Activitățile au fost proiectate pentru un întreg an scolar. În fiecare lună a fost postată pe platforma eTwinning, în spațiul proiectului (Twinspace), o activitate. Elevii au învățat despre curente artistice (impresionismul, cubismul și expresionismul-gestualismul abstract) și au realizat creații plastice originale.Tehnicile/curentele artistico-plastice au fost alese ținându-se cont de programa școlară pentru clasa a II-a, dar și de particularitățile de vârstă ale elevilor, în acest sens inițiindu-se un parteneriat cu profesorul de arte de la gimnaziu. Descrierea metodei Pentru însușirea tehnicilor au fost create, cu ajutorul profesorului de desen, prezentări video în care au fost redați pașii realizării unei compoziții plastice în maniera respectivă. Aceste materiale înregistrate au fost distribuite în rețeaua facebook, în grupul clasei și apoi vizionate acasă de elevi. Au fost stabilite niște termene pentru parcurgerea fiecărei lecții, elevii au reținut elementele importante ale tehnicilor, și-au notat aspectele neclare și au încercat realizarea unor desene similare celor prezentate. În clasă au fost discutate elementele specifice curentelor artistice și au fost exersate tehnicile. Feedbackul a fost oferit permanent atât pe întreaga durată a activităților, insistându-se asupra elevilor care și-au însușit incorect tehnicile, cât și după ore, de către specialist, profesorul de desen. Fotografiile din timpul activităților sunt prelucrate de către elevi cu ajutorul instrumentelor Web 2.0 și postate în spațiul proiectului. Elevii care au cont pe platforma eTwinning au și rolul de administratori, ei pot crea pagini, încărca diferite materiale, posta în Jurnalul proiectului, participa la discuții în cadrul videoconferințelor etc. Produse ale proiectului: 1. Expoziții alături de nume consacrate ale picturii locale 2. Expoziție de sine stătătoare la Galeria de Artă din Turda 3. Studii în reviste de specialitate

Page 18: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

17

II.2.2. Valorificarea proiectelor eTwinning în curriculumul limbilor moderne. Profesorul de limbi moderne şi

profesorul documentarist/bibliotecarul şcolar – parteneri inconturnabili într-un proiect eTwinning

Georgeta Bădău, Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia

Afirmaţia din titlu poate părea, la o primă lectură, exagerată. De ce fiind perfect francofon, anglofon sau germanofon un cadru

didactic care predă o anumită disciplină ar avea nevoie de un partener de proiect precum profesorul de limbi moderne? Şi de ce ar

avea nevoie de cadrul didactic/cadrul didactic auxiliar care deserveşte biblioteca şcolară sau centrul de documentare şi informare?

Răspunsul este unul foarte simplu. Prezenţa unui profesor de limbi moderne în echipa de proiect permite ancorarea activităţilor

desfăşurate prin intermediul portalului eTwinning în cel puţin încă un loc important din programul şi programele şcolare. Să nu

uităm că între cele 8 competenţe-cheie sugerate de Comisia Europeană şi incluse în noua Lege a Educaţiei Naţionale din România

comunicarea în limbi străine ocupă un loc important alături de

comunicarea în limba maternă, competenţele matematice şi

competenţele de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţa digitală,

competenţa socială şi competenţele civice, a învăţa să înveţi, iniţiativă

şi antreprenoriat, sensibilizare şi exprimare culturală.

În ceea ce priveşte cel de al doilea partener privilegiat al unui proiect

eTwinning, profesorul documentarist sau bibliotecarul şcolar simplul

argument al imposibilităţii desfăşurării unui proiect fără consultarea

unor surse bibliografice pe suporturi diverse ar fi suficient. Nu ne vom

opri însă la acest argument. Apărute în peisajul educativ românesc odată

cu trecerea pragului anului 2000, deci cu doar câţiva ani înaintea

Page 19: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

18

programului eTwinning, centrele de documentare şi informare reprezintă pentru toate cadrele didactice preocupate de călăuzirea

tinerilor cititori în lumea miraculoasă a informaţiei (încă) un loc resursă şi un instrument de lucru adaptabil la nivele de vârstă

diferite. Iniţierea elevilor în utilizarea spaţiului şi a resurselor CDI, precum şi în tehnicile specifice de căutare, selectare,

prelucrare şi comunicare a informaţiilor trebuie să reprezinte una din liniile de forţă ale politicii documentare dintr-o unitate

şcolară în care există o astfel de structură. Considerăm că activităţile de iniţiere în cercetarea documentară sunt cu adevărat

eficiente dacă sunt integrate în diferite proiecte interdisciplinare desfăşurate în parteneriat de către echipa pedagogică şi

profesorul documentarist sau bibliotecarul şcolar. Este adevărat că fiecare CDI este contextualizat, îşi are istoria sa, mediul său

social şi cultural, practicile sale în materie de gestiune sau pedagogie. Dar, dincolo de aceste diferenţieri, oricare structură de

acest tip oferă elevului ocazia de a învăţa să folosească diferitele suporturi informaţionale şi să participe, prin intermediul lor, la o

veritabilă activitate culturală şi ştiinţifică.

În ceea ce priveşte meseria de profesor documentarist, ea este de dată recentă (primul concurs naţional pentru ocuparea unui

astfel de post didactic a fost organizat abia în anul 2008), misiunile sale sunt încă insuficient cunoscute de comunitatea educativă

ceea ce nu înseamnă că sunt mai puţin importante decât ale oricărui alt cadru didactic. Competenţele informaţionale şi

documentare ale elevilor sunt nişte competenţe transversale, ele pot fi identificate la o analiză atentă în programele tuturor

disciplinelor, dar profesorul documentarist, acest “profesor fără clasă”, le poate crea prin activităţi şi demersuri specifice cu

condiţia ca ele să-şi găsească locul normal în activităţile didactice proiectele desfăşurate de cadrele didactice cu elevii. pentru

prima dată în România, după ştiinţa noastră, în Regulamentul de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centre lor de

documentare şi informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011, aceste competenţe au fost formulate în mod explicit

(vezi anexa 2).

Constrângerile dictate de spaţiul alocat în prezentul ghid tratării anumitor aspecte ale integrării parteneriatelor eTwinning în

curriculum, ne-au determinat să urmărim la nivelul claselor a IX-a şi a X-a (L1 şi L2) modul în care prin proiectele eTwinning

profesorii de limbi moderne (franceză, engleză, germană) pot propune elevilor activităţi perfect adaptate nevoilor de formare a

competenţelor lingvistice generale şi specifice prevăzute de programele şcolare în vigoare. Pentru cititorii noştri care predau alte

discipline, am sintetizat într-un tablou comparativ aceste competenţe generale şi specifice (vezi anexa 1).

„Habent sua fata libelli”, cărţile au destinul lor, spuneau Anticii. Limbile au, de asemenea, soarta lor şi istoria este plină de

exemple de limbi care au jucat un rol major la nivel internaţional şi au fost, mai apoi, uitate sau au dispărut. Cum poate fi motivat

un elev pentru studiul unei limbi moderne reprezintă o întrebare care îi preocupa pe toţi profesorii care predau această disciplină.

Panoplia modalităţilor de realizare a acestui obiectiv major este foarte bogată: diversificarea formelor de lucru, schimbarea

frecventă a modului de organizare a clasei, utilizarea noilor tehnologii, utilizarea documentelor autentice, propunerea unor

activităţi care să creeze o relaţie autentică a elevului cu limba străină pe care o învaţă şi să-i întărească sentimentul apartenenţei

Page 20: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

19

la grupul-clasă (întâlniri cu personalităţi care promovează prin activitatea şi creaţia lor limbile moderne, expoziţii, spectacole,

elaborarea versiunii în limba străină pentru un pliant/o pagină Web etc). Se înţelege de la sine că un parteneriat eTwinning

constituie cadrul ideal pentru a pune în practică aceste demersuri.

Prin intermediul proiectelor eTwinning, elevii noştri sunt puşi în situaţie de comunicare reală, dar mai ales în situaţia de a citi, de

a căuta şi valida informaţii prin compararea surselor, de a exprima un punct de vedere personal referitor la lecturile parcurse, fie

literare, fie ştiinţifice.

Ne vom opri în cele ce urmează la câteva activităţi care vizează în principal receptarea informaţiei conţinute în documente scrise

şi audiovizuale şi producerea de mesaje orale şi scrise pornind de la un diferite tipuri de documente autentice. Indiferent care ar fi

tema proiectului eTwinning, demersul didactic este acelaşi, datoria cadrului didactic fiind să identifice documentele care

corespund din punctul de vedere al conţinutului scopului declarat al parteneriatului eTwinning.

Dacă tema este mai puţin importantă şi depinde de disciplina sau disciplinele implicate în proiect, etapele sunt (cu diferenţe

nesemnificative) aceleaşi în orice proiect şi succesiunea lor este una logică: alegerea temei şi a subtemelor, constituirea echipelor

de lucru şi distribuirea responsabilităţilor, stabilirea calendarului proiectului, stabilirea tipurilor de produse de etapă şi/sau

produse finale care vor fi realizate în cadrul proiectului, căutarea, selectarea, prelucrarea şi organizarea informaţiei, restituirea

informaţiei sub forma convenită, evaluarea produselor şi a demersului de proiect, valorificarea rezultatelor proiectului.

O activitate omniprezentă în proiectele eTwinning este prezentarea reciprocă a echipelor de lucru. În programa de limbi moderne

a anilor de studiu mai sus amintiţi identificăm în cadrul competenţei generale de producere de mesaje orale sau scrise următoarea

competenţa specifică: descrierea (oral / în scris) a unor activităţi cotidiene, obiceiuri. Indiferent care ar fi manualul utilizat,

printre primele conţinuturi regăsim mereu prezentarea personală şi prezentarea a preferinţelor de petrecere a timpului liber. Deci,

realizarea unui text de prezentare de 60-80 de cuvinte (nivel A2) este o sarcină de lucru realizabilă5.

Formele de prezentare pot varia, în funcţie de creativitatea elevilor şi o primă interacţiune între elevi poate apărea sub formă de

comentarii.

5 Astfel de prezentări realizate de elevi pot fi consultate în spaţiile de lucru virtuale ale celor celor 3 proiecte eTwinning pe care le-am fondat şi desfăşurat din 2009 şi până în prezent: „Lectures partagées” – parteneri: Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia şi Liceul francez „Sainte Pulchérie” din Istanbul, an şcolar 2009-2010, „Fascination du surnaturel” – parteneri: Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia, Liceul „Guy de Maupassant” Fécamp (Franţa) şi Colegiul Tehnic „Ioan C. Stefanescu” Iași ; anii şcolari 2011-2012/2012-2013 şi „Des mots et des images de nos villes et nos voyages”- Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia – Liceul Ştiinţific „Francesco Cecioni” Livorno (Italia), an şcolar 2015-2016.

Page 21: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

20

Etapa în care elevii căută, selectă, prelucrează şi organizează informaţia necesară pentru activităţile înscrise în calendarul

proiectului este, de departe, cea mai laborioasă. De regulă, pentru a câştiga timp, cadrele didactice pun la dispoziţia elevilor o

bibliografie minimală necesară realizării sarcinilor de lucru. Cel mai adesea, resursele recomandate se găsesc în fondul documentar

al CDI/bibliotecii şcolare. O animaţie-lectură de tipul „Domino din cărţi” (activitatea este prezentată în lucrarea Caruselul

poveştilor: Ghid de promovare a lecturii de plăcere. Sibiu: Magister, 2005, p.13; numele activităţii împrumută numele unui joc de

societate care se joacă cu 28 de piese plate, dreptunghiulare, însemnate cu un număr de puncte, de la zero la şase şi pe care

jucătorii le combină între ele după anumite reguli) poate transforma această banală prezentare a unor titluri de cărţi într-o

activitate interactivă, iar pentru profesorul de limbi moderne într-o activate a cărei miză să fie realizarea de interacţiuni în

comunicarea orală (competenţa specifică vizată fiind anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui

stimul vizual). Iată câteva acte de vorbire care pot fi exersate în cadrul acestei activităţi: a situa obiecte în spaţiu, a da informaţii

practice despre obiecte, a exprima acordul/dezacordul. Din punctul de vedere al profesorului documentarist, scopul acestei

activităţi poate fi familiarizarea elevilor cu obiectul carte şi elementele sale de identitate: copertă, pagină de gardă, pagină de

titlu, sumar, glosar, menţiune de responsabilitate principală, menţiune de responsabilitate secundară, date de apariţie etc), dar,

mai ales, incitarea la lectură.

Scopul activităţii: dezvoltarea gândirii logice, a spiritului de observaţie, a capacităţii de identificare şi comparare a elementelor comune de pe copertele a două cărţi.

Materiale necesare: cărţi, o masă mare

Produsul activităţii: un careu format din cărţi alăturate două câte două după un anumit criteriu logic.

Desfăşurarea activităţii: Cărţile selecţionate de către profesorul documentarist se ordonează într-un careu, astfel încât fiecare carte să aibă un element comun cu următoarea. Se solicită elevilor ca, plecând de la o anumită carte, să

identifice elementele comune a două cărţi vecine şi să parcurgă întregul careu.

Observaţii:

Domino-ul poate fi creaţia unui adult (cadru didactic, bibliotecar…), elevii urmând să identifice elementele de legătură, sau poate

Page 22: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

21

fi rodul muncii elevilor.

Pentru elevii care ştiu să citească, elementele de legătură între cele două cărţi pot fi autorul, titlul, editura, locul apariţiei, anul apariţiei, titlul colecţiei sau al seriei, precum şi anumite cuvinte, imaginile, culorile şi formele geometrice care apar pe copertă,

iar pentru cei mici ele pot fi doar imagini, forme geometrice şi culori.

Este de dorit ca activităţile prevăzute să fie ancorate în programa

şcolară a disciplinelor implicate în proiect. In acest fel elevii nu vor trăi

cu impresia că realizează pur şi simplu (încă) o activitate

extracurriculară, ci una care este evaluabilă şi care se înscrie în

parcursul lor şcolar. Şi, de ce nu, descoperirea regiunii din care vine

partenerul de proiect poate face obiectul unei activităţi de

predare/învăţare, aşa cum s-a întâmplat în cazul unuia dintre proiectele

noastre în care am avut ca partener un liceu din Normandia. Împărţiţi

pe grupe, elevii au redactat o fişă de identitate a Normandiei care viza

diverse aspecte: aşezare geografică, gastronomie, personalităţi

culturale, obiective turistice demne de vizitat (vezi anexa 3).

Manualele şcolare pentru clasele a IX-a şi a X-a sunt destul de sărace în

documente care să permită antrenarea elevilor pentru înţelegerea unui document audiovizual. Din acest motiv, profesorii de limbă

străină sunt obligaţi să care documente autentice care să corespundă din punct de vedere tematic programelor şcolare. Există site-

uri specializate care oferă astfel de documente didactizate, ceea ce nu exclude posibilitatea conceperii de către profesorul însuşi a

scenariului pedagogic şi a instrumentelor de lucru. Astfel de documente pot constitui punctul de plecare al multora dintre

activităţile proiectelor eTwinning. Există voci care pledează pentru dezvoltarea competenţei de înţelegere orală prin interacţiune

directă între partenerii de proiect. Aceasta este, desigur, una din modalităţile pentru care se poate opta.

O activitate cu un pronunţat caracter cultural şi care place tinerilor eTwinneri este exploatarea unor filme (documentare sau de

ficţiune) în legătură cu tema şi activităţile proiectului în care sunt implicaţi. Câteva observaţii trebuie făcute pentru a nu cădea în

caricatural şi a nu confunda sala de clasă cu sala de cinema. Dincolo de aspectul cultural şi de divertisment, filmul este utilizat de

către profesorul de limbi străine în scop pedagogic. Profesorul va decide dacă filmul va fi utilizat integral sau parţial, cu sau fără

întreruperi. În cazul vizionării integrale, profesorul poate cere elevilor să facă un rezumat al filmului vizionat, să dezbată tema

filmului, să imagineze o continuare a poveştii, să-şi imagineze viaţa unuia dintre personaje etc. Cadrul didactic poate segmenta

Page 23: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

22

vizionarea, oprind-o în momente strategice, pentru a verifica înţelegerea orală (printr-un chestionar cu alegere multiplă, spre

exemplu, sau printr-o serie de întrebări deschise). Dar un film poate fi exploatat şi secvenţial pentru explicarea unui aspect

gramatical precis sau ca element declanşator al unei activităţi de redactare creativă (scrisoare, mesaj electronic, articol de presă,

povestire etc). Spre exemplu, în cadrul proiectului „Lectures partagées”, am exploatat în comun cu liceul din Istanbul filmul

francez „Je vais bien, ne t’en fais pas!”/ „Sunt bine, nu-ţi face griji!”, inspirat de romanul omonim al lui Olivier Adam. Elevii turci

au fost implicaţi într-o activitate de redactare creativă care a presupus transformarea cărţii în reţetă de bucătărie, iar elevii

români au realizat, după vizionarea integrală a filmului, un reportaj audio care a reunit opiniile lor despre film. Activitatea noastră

a corespuns perfect competenţei specifice „relatarea conţinutului unui film/ al unei povestiri, pe baza unui plan de idei dat”

competenţă prezentă în programa şcolară a claselor a IX-a şi a X-a.

Experienţele pe care le-am trăit pe parcursul a aproape 20 de ani de activitate didactică ne îndreptăţesc să afirmăm că redactarea

creativă poate modifica radical atitudinea elevului faţă de învăţarea unei limbi străine. Ea permite ca, încetul cu încetul, utilizarea

limbii străine să nu mai reprezintă o activitate percepută de elev ca un handicap, ci drept un avantaj: limba străină devine

instrumentul care face posibilă intrarea în contact cu alte teme mai mult sau mai puţin obişnuite din cotidianul elevului.

Propunându-i activităţi diverse, profesorul va reuşi (sau cel puţin îşi propune) să creeze un raport de complicitate al elevului cu

limba străină, să trezească dorinţa de a vorbi şi de a scrie. Ne referim la acele activităţi care fac apel la ansamblul cunoştinţelor

dobândite de elev pe parcursul şcolarizării şi care sunt alese în spiritul unei pedagogii a valorizării. Participanţii la activitate sunt

puşi în situaţie de reuşită. Fiecare elev contribuie prin personalitatea sa, prin ingeniozitatea şi cunoştinţele sale la succesul unui

proiect colectiv. In acest fel individul este pus în valoare în raport cu grupul din care face parte.

In general, liceenii români sunt puţin obişnuiţi să scrie în limba străină. Atunci când o fac este pentru a rezolva exerciţii de

gramatică, pentru a redacta o scrisoare sau, eventual, pentru a-şi face anumite teme care presupun exploatarea unor texte

documentare sau de ficţiune. Asemenea oricărei alte activităţi pedagogice care trece dincolo de zidurile rutinei, redactarea

creativă nu trebuie, în opinia noastră, să fie concepută şi prezentată ca o recompensă sau ca o activitate ludică, propusă în

preajma vacanţelor şcolare, atunci când elevii, obosiţi şi distraţi, nu mai au dorinţa de a învăţa. Considerăm că genul acesta de

activitate trebuie propus în mod regulat în cadrul programului şcolar pentru ca elevii să-i înţeleagă utilitatea, pentru a se obişnui

cu modul de lucru, pentru a evita ca produsul în sine să devină un fel de cireaşă de pe « tortul didactic ».

Înainte de pune în practică o secvenţă de scriere creativă, profesorul trebuie să fie convins de utilitatea ei şi să o pregătească

atent. Va trebui să aleagă un moment potrivit, spre exemplu finalul unei unităţi de învăţare şi să conceapă o serie de activităţi cu

grad de dificultate progresiv, stabilite în concordanţă cu vârsta şi nivelul de cunoştinţe ale elevilor. Pentru a nu permite

Page 24: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

23

descurajării şi plictiselii să se instaleze în rândul elevilor, cadrul didactic trebuie să conceapă un itinerar, nişte repere şi nişte

limite ale acestui joc de-a scriitorul.

Atelierele de scriere se bazează pe utilizarea constrângerilor. Iar aceste constrângeri

se referă, în cazul nostru, la respectarea sarcinilor de lucru, inclusiv a cerinţelor de

redactare. Sunt conştientă că s-ar putea invoca faptul că a scrie respectând anumite

limite ale invenţiei înseamnă a bloca imaginaţia şi exprimarea. Am constatat de-a

lungul anilor că atunci când elevilor li se cere să scrie o poezie sau un text în proză

fără a li se da o temă sau fără a li se pune la dispoziţie «ramura lexicală » pe care

imaginaţia lor să construiască miraculoasele cristale ale textului, ei vor elabora adesea

produse literare de o banalitate descurajantă care vor gravita în jurul eternelor

subiecte: natura, iubirea, pacea, războiul etc. Mai mult decât atât, elevii care nu au

obiceiul să scrie, fie şi într-un jurnal intim, se vor panica în faţa foii albe şi vor invoca

mii de scuze pentru a refuza să lucreze: « nu am idei, nu ştiu cum să încep, nu ştiu să

scriu în limba franceză… ». Constrângerea profesorului îi ajută în aceste momente, îi

ghidează şi îi inspiră. Un cuvânt poate declanşa o serie de idei, poate risipi, încet, încet angoasa paginii albe şi poate face loc

plăcerii de a intra în jocul imaginaţiei, de a descoperi, de a învăţa.

Când dorim să punem în practică un demers didactic care să includă o secvenţă de redactare creativă, mi se pare util să începem

prin a propune jocuri colective, modele simple, uşor de imitat sau de ce nu, de pastişat. Chiar şi elevul cel mai recalcitrant poate

fi convins să intre în joc. Dacă elevul susţine că nu ştie să scrie, îi furnizăm o tehnică, dacă nu are idei, încercăm să-i furnizăm

nişte stimuli. În calitate de profesori, trebuie să facem totul pentru ca nimeni să nu rămână izolat, în afara jocului. Textele elevilor

pot fi rescrise corect, afişate în sala de clasă, strânse într-o revistă şcolară, publicate într-o rubrică specială pe site-ul şcolii. Ele se

integrează perfect printre activităţile publicate într-un Twinspace, fie că este vorba despre poezie, proză, teatru sau benzi

desenate şi romane foto.

In ceea ce priveşte evaluarea textelor elevilor, considerăm că genul acesta de produs nu trebuie să fac obiectul unei evaluări

clasice, prin notă, deoarece acest tip de evaluare ar putea determina refuzul anumitor elevi de a participa la activitatea propusă.

Corectitudinea morfosintactică şi lexicală nu va fi, desigur, ignorată, dar evaluarea competenţei de exprimare scrisă va trebui

făcută cu tact şi nu neapărat cuantificată într-un număr precis de puncte. Scopul în sine este ameliorarea competenţei de

redactare/traducere a unui text în limba străină. Iar această ameliorare se realizează prin reperarea dificultăţilor, identificarea

erorilor şi înţelegerea cauzei care le-a produs pentru a le evita în viitor.

Page 25: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

24

II.3. Colaborare între cadre didactice

Colaborarea este una dintre caracteristicile principale ale unui proiect eTwinning, proiectele de acest tip presupun muncă în echipă, sprijin reciproc, efort comun pentru rezolvarea unor sarcini, implicând astfel, pe lângă dimensiunea cognitivă a procesului de învăţare, şi dimensiunile afectivă şi socială – acestea stimulând motivaţia, implicarea şi performanţa.

II.3.1. Colaborarea între școli. Exemple Este de dorit ca activitatea din proiect să fie derulată în cooperare, și nu în paralel, dar ea poate îmbrăca mai multe aspecte. Un prim nivel al colaborării este cel al proiectelor de schimb de informaţii, de simple postări de fotografii sau prezentări Powerpoint ale şcolii/ localităţii sau ale unor teme etc. Este de dorit ca în acest caz, echipa parteneră să ofere feedback, prin comentarii sau reacții la postări, discuții pe forum, sesiuni de chat. Se pot, de exemplu, realiza chestionare, videoconferințe sau concursuri care să motiveze și să dinamizeze aceste activități de cunoaștere reciprocă, să stimuleze elevii în a parcurge și a analiza lucrările partenerilor . Pasul calitativ următor îl reprezintă crearea de proiecte colaborative, în care profesorii şi elevii din diferite ţări nu doar comunică, ci şi învaţă împreună, de la stadiul de inițiere și planificare a activităților, până la atingerea obiectivelor și evaluare. Colaborarea poate include realizarea unui produs comun bine definit, ales în echipă, care să cuprindă lucrările pe tematica aleasă ale echipelor participante (blog, ghid turistic, revistă, ebook, pagină wiki, dicționar, carte de bucate etc.). O modalitate motivantă de a organiza activitatea este adresarea de probleme, sarcini de lucru, „provocări“ celorlalte echipe, urmate de compararea modului de rezolvare a acestora, sau crearea „în lanț” a unei povestiri, poezii, cântec etc. Se pot organiza spectacole comune, fie prin intermediul videoconferințelor, fie în realitate, expoziții virtuale sau se pot crea materiale didactice pentru partnerii de vârstă mai mică. Un nivel superior al colaborării îl constituie lucrul în echipe transnaționale, constituite din elevi toate țările partenere, pentru realizarea unui produs comun, aceasta fiind o practică eficientă pentru realizarea unei cooperări reale. Modul de lucru și conceperea activităților se diversifică și se aprofundează odată cu acumularea de experiență de către cadrele didactice, dar și de către elevi.

Page 26: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

25

Pe măsură ce cadrele didactice partenere își cunosc mai bine modul de lucru și echipa se „rodează”, colaborarea poate evolua de la proiecte simple, integrate unui singur obiect de studiu, la unele mai complexe, transcurriculare, derulate între echipe de cadre didactice din fiecare școală, sau chiar la parteneriate din cadrul Erasmus +, care să permită reuniuni transnaționale si deci o paletă largă de activități față-în-față. Este esențială cunoașterea școlii partenere, nu doar sub aspectul dotărilor tehnice și umane, dar și în ceea ce privește modul de lucru, experiența anterioară, programa - pentru a putea selecta si adapta activități comune, locul proiectelor în politica managerială a școlii – pentru a vă putea asigura că efortul elevilor și al cadrelor didactice va avea susținerea, dar și recunoașterea dorită. Colaborarea între cadrele didactice participante la un proiect este vitală, partenerii fiind unul dintre „ingredientele magice” ale unui parteneriat de durată. Cooperarea trebuie să înceapă din stadiul de planificare a proiectului – cu găsirea unor activități realizabile, relevante și care să stimuleze interacțiunea elevilor – și să continue până la evaluarea și diseminarea lui. Pot fi găsite numeroase instrumente TIC care să faciliteze colaborarea și comunicarea fluentă și ritmică a cadrelor didactice și să le scutească de schimburile interminabile de emailuri și documente: Google Drive pentru a crea documente, prezentări, foi de calcul, Mindmeister pentru a crea diagrame ale activităților și/sau instrumentelor utilizate, Surveymonkey pentru chestionare sau sondaje, Doodle pentru a planifica activități, Flashmeeting pentru videoconferințe, dar și instrumentele oferite de eTwinning Live. E recomandabil ca sarcinile de lucru să fie clar distribuite între parteneri, în acord cu experiența acestora, vârsta elevilor etc.

Page 27: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

26

Irina Vasilescu

profesor, Șc. Gimnazială

nr. 195, București Ambasador eTwinning

Din experiența mea, eTwinning reprezintă un mod ideal de a iniția colaborarea între două școli, dar și de a îi asigura o continuitate. În special dacă acest mod de lucru este nou pentru ambele școli, un proiect eTwinning vă ajută să cunoașteți cu adevarat instituția parteneră, să creați o comunicare și eventual să puneți bazele unei cooperări de ”drum lung”. Primul proiect eTwinning în care am fost partener a fost unul de scurtă durată, menit a ”roda” o echipă de trei școli în vederea inițierii unui proiect Comenius. Deși nu a fost un proiect ancorat direct în materia pe care o predau, m-a ajutat să înțeleg caracteristicile unui proiect european. Colaborarea cu una dintre școlile din acest prim proiect, IES Alonso de Madrigal, din Spania, a continuat timp de 10 ani. În timp, am trecut la proiecte cu o mai bună integrare curriculară, ancorate în programa de matematică și în care activitățile puteau avea loc la clasă, nu înafara programului, iar apoi la proiecte în care erau implicate alte materii, cum ar fi fizica, prin cooptarea altor colegi din școlile noastre care și-au creat propriile lor proiecte. Colaborarea și cunoașterea reciprocă ne-au dat curaj să trecem la proiecte crosscurriculare, implementate de echipe de cadre didactice din fiecare școală, dar și cu parteneri noi. Astfel, proiectul ”A Taste of Math” a depășit cadrul orei de matematică și a reușit să facă din matematică un ”vector” cultural și al cunoașterii reciproce. Echipa de școli s-a extins în timp. Un punct culminant al cooperării acestei echipe de succes a fost cel mai recent proiect eTwinning-Comenius, ”AIMS- Alternatives for Innovative Math Study”, care a reprezentat a treia sau a patra colaborare pentru unele dintre instituțiile noastre, un proiect amplu și ambițios la care au participat 22 de cadre didactice și aproape 250 de elevi (unii aflați și ei la a doua colaborare cu aceeași parteneri) și care a cuprins 7 reuniuni transnaționale de proiect. Sperăm că această colaborare va continua și poate chiar se va extinde în viitor. Legăturile formate cu școlile partenere sunt unul dintre cele mai importante atuuri, dar și dintre ”produsele finale” ale

unei colaborări de durată.

Page 28: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

27

II.3.2. Colaborarea la nivelul scolii: echipe de profesori eTwinning...

Echipele (si în mod deosebit echipele eTwinning) sunt necesare într-o şcoală performantă. S-a constatat că ”devine necesară colaborarea între discipline şi cadrele didactice care le predau, pentru a garanta succesul elevilor în viaţă“6. Fără o colaborare strânsă între colegii din şcoală, este dificil să se realizeze proiecte de impact. Aceste echipe sunt conduse de un lider care împarte responsabilităţile şi monitorizează desfăşurarea proiectului. Profesorii „invizibili” au un rol bine definit în proiectele eTwinning. Deşi nu sunt neapărat membri eTwinning, sunt consultaţi pentru realizarea unor activităţi în cadrul proiectelor. Managerii şcolilor influenţează buna funcţionare a echipelor de proiect, facilitând accesul profesorilor din echipă la resursele materiale, si pot aloca resursele de timp necesare, oferind recunoaștere și valorizare. O educaţie viabilă nu poate fi decât o educaţie integrală a omului, o educaţie care se adresează totalităţii fiinţei umane şi nu doar uneia din părţile sale, aşa cum spunea poetul René Daumal. În viaţa de zi cu zi nu se pot folosi cunoştinţe disparate, de aceea este important ca profesorii să poată transmite elevilor legături ce definesc informaţiile, nu doar concepte abstracte. Fiecare profesor îşi doreşte să obţină performanţe la disciplina sa. Pentru a reuşi să suscite interesul şi să atragă elevul spre studiu este necesară stimularea creativităţii şi inovării. De ce echipe eTwinning? eTwinning oferă un potenţial ridicat pentru cooperarea profesorilor, în egală măsură între şcoli din diferite ţări, dar şi între profesori din aceeaşi şcoală. Profesorii de diferite discipline trebuie să îi antreneze pe elevi în diverse situaţii educative, să stimuleze imaginaţia elevilor, gândirea divergentă, creativitatea. Prin abordarea proiectelor eTwinning în echipe de profesori de multiple specialităţi, elevii îşi vor sistematiza cunoştinţele şi vor dobandi o privire de ansamblu, unitară, cu consecinţe în plan uman, dar şi social. Prin lucrul în echipe de profesori se promovează interdisciplinaritatea, se asigură o învăţare pe o anumită problematică, ce posedă o mare forţă formativă asupra elevilor (cf. Crișan, G., 2015).

6 Crișan, G., eTwinning în școala mea, modul de curs în: Crișan, G., Vasilescu, I., Bercovici, C., Promovarea parteneriatelor școlare

europene – Curs pentru ambasadori eTwinning. Suport de curs, 2015

Page 29: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

28

„Activităţile de proiect eTwinning presupun demersuri integrate, mai ales din perspectiva rezultatelor (atât sub forma competenţelor dobândite, cât şi a produselor realizate), care trebuie să fie valoroase şi să-şi dovedească durabilitatea în timp. Astfel, temele sunt tratate interdisciplinar, dar şi prin colaborarea între cadrele didactice care predau disciplinele respective.“7 Lucrul în echipă al profesorilor promovează o şcoală activă, stimulează crearea unor relaţii de colaborare şi de respect reciproc.

Ce ştim despre echipa eTwinning? Schimbările produse ca efect al participării la programul eTwinning au demonstrat că munca în echipă a profesorilor din aceeaşi şcoală, conduce la creşterea prestigiului nu numai al cadrelor didactice, dar şi al instituţiei. Întotdeauna există un iniţiator al echipei de proiect, acesta este de obicei un profesor cu experienţă, ori conducerea şcolii iniţiază echipa. Cooperarea profesorilor la nivelul unităţii de învăţământ are în vedere interacţiunea faţă în faţă ce presupune un contact direct cu partenerul de lucru, crearea unor grupuri de interacţiune în care se realizează schimbul de opinii şi ajutorul reciproc. Cadrelor didactice li se oferă oportunitatea de a fi active, creative şi reflexive. Prin participarea la proiecte eTwinning, îşi pot dezvolta noi competenţe, experienţe, cooperând cu colegii. Utilizarea mesageriei electronice, a Internetului, a aplicaţiilor de tip Word, Excel, Power Point, bloguri, spaţiilor wiki şi a altor instrumente TIC, contribuie la îmbunătăţirea competenţelor digitale ale cadrelor didactice. Proiectele eTwinning pot fi realizate pe discipline de studiu sau pot fi transdisciplinare. Realizarea corelaţiilor interdisciplinare în cadrul proiectelor eTwinning permit clarificarea unei probleme, aplicarea cunoştinţelor în alte contexte de învăţare, realizându-se o învăţare eficientă.

7 idem

Page 30: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

29

prof. Cristina Gîlă C. N. Pedagogic „Constantin Brătescu“ Constanţa

Încă din stadiul de proiectare, profesorii din Colegiu s-au întâlnit şi au stabilit tematica comună. A fost formată o echipă mixtă de profesori de diferite discipline, care după un studiu aprofundat al programei şcolare, au propus, consultând elevii, un subiect ce poate fi tratat din multiple perspective. Elevii au fost încurajaţi să se implice în alegerea temei. Tema propusă trebuie să fie suficient de largă pentru a permite dezvoltarea unor activităţi de învăţare diferite, în acelaşi timp să facă apel la competenţele şi experienţele anterioare şi să fie relevantă pentru viaţa de zi cu zi a elevilor. În Colegiu, în anul şcolar 2013- 2014 am implementat cu ajutorul partenerilor din Franţa, Cipru, Slovacia, Armenia, Ucraina un proiect de succes How today teens R. În proiectul How today`s teens R au fost implicaţi la nivelul instituţiei profesori de limba engleză, TIC, Educaţie muzicală, Psihologie, Geografie, Istorie. De la debut, a fost creată echipa eTwinning din şcoală, folosindu-se ideile şi talentele individuale ale fiecăruia. După consultarea elevilor, profesorii au propus să prezinte preocupările specifice ale adolescenţilor. Partenerii implicaţi din cele 6 ţări au realizat prezentări ale ţării, şcolii şi echipei de proiect, alcătuindu-se echipe mixte. Profesorii de diferite discipline i-au ghidat în alcătuirea prezentărilor, ţinându-se cont de specificul fiecăreia (prezentarea ţării – profesorii de Geografie şi Istorie, TIC). Colaborând cu profesorul de Psihologie, elevii au alcătuit chestionare de autocunoaştere şi au rememorat cel mai plăcut / neplăcut moment, pe care, apoi, îndrumaţi de profesorul de TIC, l-au încărcat pe DIPITY.

Limba engleză a fost folosită de elevi pe intreaga durată a proiectului pentru a comunica cu elevii şi profesorii parteneri şi pentru a rezolva diferite sarcini de lucru (să descopere şcoala parteneră după imagini şi descriere, să relateze un moment special din viaţa lor) folosind diverse instrumente media. Pe întreaga durată a proiectului, profesorul de limba engleză a urmărit corectitudinea exprimării în scris şi oral. Alte activităţi apreciate de elevi şi dezvoltate în proiectul nostru au fost cele extracurriculare: Un moment deosebit din viaţa mea, Jocuri. Profesorul de muzică i-a ghidat, deoarece tinerii nu puteau să îşi exprime opţiunea muzicală pentru un anumit gen muzical sau altul. S-a încercat promovarea dialogului, permiţând elevilor şi profesorilor să aducă elemente inovative. Astfel, profesorii îi ajută pe elevi în însuşirea unor tehnici de muncă intelectuală, pregătind înscrierea efortului pe calea spre educaţia permanentă. Echipa eTwinning s-a bucurat de succes datorită muncii dedicate a cadrelor didactice şi a pasiunii dovedite. Pe parcursul întâlnirilor, membrii şi–au îmbunătăţit competenţele, au avut dezbateri, au stabilit conexiuni.

Cele şase cadre didactice ale echipei eTwinning din Colegiu au folosit resurse diferite precum biblioteca Colegiului, laboratorul de informatică. Pe întreaga durată a proiectului, echipa eTwinning a fost sprijinită de directorul Colegiului, directorul adjunct, dar şi de Asociaţia elevilor, părinţi, prieteni ai elevilor, cărora le-au fost prezentate rezultatele proiectului, revista online emagazine.

Echipa a întâmpinat şi obstacole de-a lungul desfăşurării proiectului, legate de punerea în practică a ideilor noastre, dar am reuşit până la final să armonizăm interesele, pentru elevii noştri, iar la final munca să fie răsplătită, obţinând certificatul european.

Rezultatul obţinut a demonstrat că munca în echipă a profesorilor în cadrul proiectelor eTwinning este benefică întregii şcoli şi că doar activitatea susţinută şi munca în colaborare joacă un rol esenţial în motivarea elevilor de a studia şi a se forma pentru viaţa de zi cu zi.

Page 31: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

30

Avantajele colaborării în cadrul echipelor de profesori în proiectele eTwinning ar fi: instituirea unui caracter deschis al cercetării, al curriculumului şcolar; centrarea procesului de învăţare, pe elev, încurajând metodologiile participative de lucru la clasă, învăţarea

tematică, pe bază de proiecte, prin cooperare; sprijinirea elevilor să realizeze o învăţare durabilă, cu sens, prin interacţiuni permanente între discipline, relevanţa

competenţelor formate în raport cu nevoile personale, profesionale, producerea învăţării în favoarea interacţiunilor şi corelaţiilor.

Recomandări:

1. În alcătuirea echipelor, să se ţină cont de disponibilitatea profesorilor de a lua parte la toate întâlnirile membrilor echipelor;

2. Să fie implicată conducerea şcolii, în echipa de proiect, ce are rolul de sprijin, oferind resursele necesare bunei funcţionări;

3. Activitatea membrilor echipei să continue şi după finalizarea proiectului/ proiectelor, realizându-se promovarea proiectului în medii formale sau nonformale;

4. Să se distribuie sarcinile, rolurile membrilor în funcţie de interesele, preocupările membrilor echipei.

Page 32: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

31

II.4. Utilizarea tehnologiei

Acest capitol trece în revistă cele mai importante instrumente care stau la dispoziția cadrelor didactice participante la acțiunea

eTwinning. Punctul central de interes al acestui ghid fiind fiind evidențierea valorii pedagogice a eTwinning, explorarea modului de

utilizare a portalului eTwinning și a instrumentelor sale va fi făcută succint, mai multe detalii fiind disponibile în ghidul de utilizare

a portalului și instrumentelor eTwinning disponibil pe site-ul național al proiectului (www.etwinning.ro). În capitolul de față sunt

evidențiate câteva sfaturi utile, iar în cazul spațiului de proiect Twinspace, modalitățile de implicare a elevilor.

II.4.1. Platforma eTwinning

Platforma eTwinning include o mare varietate de instrumente, grupate în cadrul celor trei nivele ale sale: partea publică,

eTwinning Live și Spațiul virtual. Fiind accesibilă fără logare, partea publică a portalului este, deci, prima cu care ia contact un

potențial eTwinner.

Din portalul eTwinning puteți:

1. accesa diferite tipuri de informații;

2. înregistra o școală (în cazul în care aceasta nu este încă înregistrată);

3. accesa eTwinning Live.

Din pagina de start (www.etwinning.net) puteți accesa diferite secțiuni, vă puteți

loga/ intra în contul personal ori crea un cont personal sau puteți citi cele mai noi

știri. Tot din această pagină, se pot căuta școli participante, cadre didactice sau

proiecte. De asemenea, puteți consulta statisticile pentru a vedea, de exemplu,

câte cadre didactice sunt înscrise la momentul respectiv.

Secţiunea Descoperă vă prezintă programul eTwinning şi modalităţile de participare.

Secţiunea Conectează-te vă permite să căutaţi şcoli şi cadre didactice partenere.

Page 33: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

32

Secţiunea Progresează vă oferă informaţii despre atelierele de lucru eTwinning şi despre alte oportunităţi de perfecţionare.

Secțiunea Colaborează este o sursă de inspirație datorită ideilor și exemplelor de proiecte, iar Testimoniale conține interviuri cu cadre didactice sau factori de decizie eTwinning.

Secţiunea Beneficiază de sprijin vă oferă asistenţă, pentru a descoperi pas cu pas panoul de control şi spaţiul virtual al proiectelor eTwinning.

Portalul eTwinning conţine informaţii în limbile ţărilor participante (limba se poate selecta în partea de sus, din deapta, a paginii de start). Însă, fiind un program de colaborare internaţională, este necesară cunoaşterea unei limbi străine. Paginile în limba română sunt disponibile pentru administrarea conturilor personale, dar în spaţiile de lucru ale proiectelor (Twinspace), toate informaţiile trebuie postate într-o limbă accesibilă partenerilor. Crearea unui cont nou se realizează în două etape: etapa de preînscriere şi înscrierea propriu zisă. După ce aţi făcut click pe "Înscriere", completaţi câteva informaţii de contact, pentru preînscriere: numele şi prenumele, adresa de email, numele de utilizator şi parola. Nu există un termen limită pentru înscriere, ea putându-se face oricând. Actualizarea profilului Informaţiile furnizate în formularul de înscriere, pot fi modificate ulterior, din pagina personală.

În cazul în care ați schimbat instituție la care predați, NU editați denumirea instituției, o astfel de modificare se va

regăsi și în profilele celorlalte cadre didactice asociate respectivei școli, ci adăugați o noua instituție în profilul dvs.

II.4.2. eTwinning Live Începând din septembrie 2015, pagina personală pe care o aveți pe portal se numește eTwinning Live. Iată aici câteva idei principale, precum și câteva observații utile. Mai multe informaţii despre conceptul şi noile funcţii ale eTwinning Live găsiţi în acest articol. Consultați și secțiunea Asistență a eTwinning Live! eTwinning Live (fostul eTwinning Desktop) este în locul în care membrii comunității eTwinning pot găsi parteneri de proiect, crea proiecte, comunica și face schimb de experiență. El are multe caracteristici ale rețelelor de socializare, permițând mult mai multe moduri de a fi activ în comunitatea eTwinning, înafara participării la proiecte. Cadrele didactice pot să se informeze, să participe la ateliere de formare și grupuri, să parcurgă exemple de proiecte și kituri de proiect, înainte de a se alătura unui proiect, iar

Page 34: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

33

participarea la proiecte este bine să înceapă cu proiecte simple și de scurtă durată, abia apoi urmând inițierea unui proiect propriu. De asemenea, în interacțiunile cu alți eTwinneri trebuie respectate regulile specifice de etichetă online ale comunității. Din pagina de start, puteți monitoriza dintr-o privire orice se întâmplă în eTwinning. Puteți: - vedea, comenta și aprecia mesajele de la persoanele pe care le urmăriți; - citi știri de la "Serviciul Central de Suport" (CSS) și "Centrul Național de Asistență" (NSS); - vedea ce este "live" acum, adică ce evenimente online sunt în derulare; - posta mesaje, acestea vor apărea în lista de informații a persoanelor care vă urmăresc. -accesa activități de dezvoltare profesională ( de ex. seminarii online)

II.4.1. Spațiul virtual al unui proiect eTwinning – Twinspace În momentul înregistrării unui proiect, acestuia i se alocă un spațiu virtual dedicat exclusiv comunicării și colaborărării între

partenerii proiectului. Spaţiul virtual are o structură iniţială fixă: pagina de start, pagini, materiale, forumuri, în direct (Chat),

membri. La această structură iniţială se vor adăuga paginile create pe parcursul proiectului.

Cum putem folosi spaţiul virtual eTwinning?

1. Ca o sală de clasă: un loc unde elevii pot partaja fişiere şi pot discuta, atât în timp real (folosind chat-ul) sau asincron (pe

forum).

2. Ca un spaţiu unde profesorii pot să planifice şi să discute activităţile proiectului.

3. Ca un portofoliu: un spaţiu de stocare pentru toată documentaţia proiectului (permite un număr nelimitat de fişiere, fiecare

până la 20 MB). Toţi partenerii au acces la portofoliul proiectului, prin urmare, colaborarea este îmbunătăţită.

4. Ca mod de diseminare: pentru a publica rezultatele şi a le face vizibile colegilor, părinţilor şi comunităţii locale. Spaţiile

virtuale publicate au propria adresă de Internet.

Este preferabil să organizați paginile spațiului virtual în funcție de activități, nu separat pe echipe, pentru a facilita

colaborarea efectivă.

Invitaţii

Puteţi adăuga noi membri la spaţiul virtual eTwinning ori de câte ori doriţi, pe toată durata proiectului.

Page 35: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

34

Invitarea unui nou cadru didactic la spaţiul virtual eTwinning nu echivalează cu invitarea sa de a fi partener la proiect,

deci nu va duce automat la apariţia proiectului în lista sa de proiecte. Dacă doriţi să invitaţi un cadru didactic dintr-o ţară

aparţinând UE, trebuie să îl invitaţi prin intermediul Desktopului, ca partener în proiect. Pentru aceasta, trebuie ca

persoana invitată să fie înregistrată ca utilizator etwinning, iar dvs. să aveţi rol de administrator. Invitarea se face din

secţiunea Proiecte, unde în dreptul proiectului, la Acţiuni, aveţi opţiunea Adăugare parteneri (Add partners)

Membrii spaţiului virtual eTwinning, elevi sau profesori, pot avea diferite drepturi: administrator, membru sau vizitator. Aceste

roluri pot fi schimbate în orice moment. Iată semnificaţiile lor:

• Profesor administrator: partener de proiect cu drepturi depline;

• Profesor membru: unele drepturi de editare, invitarea propriilor elevi;

• Vizitatori: numai drepturi de vizualizare, poate răspunde la postări pe forum și edita paginile unde au fost specificate drepturi

pentru vizitatori;

• Elev administrator: drepturi de coordonare a proiectului, afară de invitaţii;

• Elev membru: poate participa la forumuri, chat, adăuga fișiere, edita paginile la care a fost specificat acest lucru.

Un profesor este administrator dacă este fondator al proiectului sau dacă i-au fost acordate drepturi de administrator de către alt

cadru didactic cu acest rol. Detalii cu privire la rolurile utilizatorilor aici.

Pentru a invita membri direct în TwinSpace, accesaţi secţiunea Membri şi apoi Invită membri. Puteţi alege între elevi, cadre

didactice sau vizitatori. Profesorii primesc o invitaţie pe adresele lor personale de e-mail.

Elevii nu trebuie să aibă o adresă de e-mail: sistemul va

genera imediat un nume de utilizator şi o parolă. Ele pot

fi modificate dacă doriţi, înainte de a trimite invitaţia.

Profesorul care i-a invitat poate descărca un tabel, cu

numele de utilizatori şi parolele lor.

E recomandabil să păstraţi acest tabel pentru cazul în

care elevii îşi uită parolele mai târziu.

Page 36: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

35

Câteva sfaturi:

- Daţi drepturi de administrator pentru ca elevii să participe activ în proiectarea şi dezvoltarea spaţiului virtual eTwinning (în

special pentru elevii mai mari).

- Daţi drepturi de administrator pentru elevii care au un rol în organizarea proiectului.

- Daţi drepturi de membru pentru elevi atunci când lucraţi cu un grup mai mare şi un set definit de sarcini (în special pentru elevii

mai mici)

Elevii se vor loga cu URL-ul spaţiului virtual sau la http://twinspace.etwinning.net/ introducând datele lor de utilizator şi făcând

click pe Autentificare (Login).

După ce elevii au acces la spaţiul virtual eTwinning, le puteţi cere să înceapă astfel:

1. Creaţi-vă profilul: fiecare elev îşi poate crea propriul profil, şi încărca o fotografie, descrie interesele lui/ei, hobby-urile,

alimentele preferate, etc (Notă: Toate informaţiile din profil sunt păstrate în spaţiul virtual eTwinning şi nu vor fi vizibile de

altundeva).

2. Faceţi cunoştinţă: elevii pot parcurge profilurile colegilor si partenerilor şi afla cât mai multe despre aceştia. Ei pot să ia

contact şi prin mesageria internă sau în cadrul forumului.

II.4.4. Alte instrumente TIC

În plus faţă de spaţiul virtual, un proiect eTwinning poate utiliza orice instrumente sunt necesare pentru a facilita colaborarea. În această secţiune, vă recomandăm alte instrumente adecvate, disponibile în afara portalului eTwinning.

O mare problemă a cadrelor didactice este de a găsi timp suficient pentru a testa, a selecta, a analiza, a reflecta asupra multitudinii de instrumente utile pe care Internetul ni le oferă, având permanent în vedere contextul educațional în care își desfășoară activitatea și pe beneficiarii acesteia – elevii. Una dintre preocupările constante ale unui profesor este aceea de a căuta în permanență noi moduri de lucru și noi instrumente care să facă activitatea cu elevii mai eficientă, să înlăture rutina și să favorizeze implicarea elevilor, cum ar fi instrumentele TIC. E ușor de sesizat că, în ultimul timp, Internetul oferă o abundență de asemenea instrumente educaționale, ba chiar s-a transformat într-un adevărat labirint, în care mereu e ceva nou de descoperit și

Page 37: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

36

de încercat. În ciuda tentației de a se pierde în acest labirint, e de dorit ca profesorul să evite „vânătoarea” de instrumente de dragul lor însele, pentru că se poate ajunge în situația în care „nu se mai vede pădurea din cauza copacilor”.

Se spune, pe bună dreptate, că orice instrument e doar atât de

bun ca acela care îl folosește. Instrumentele noi sunt

motivante, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice,

dar a copleși elevii cu noutăți insuficient asimilate poate fi

contraproductiv și o sursă de confuzie. Scopul nu îl reprezintă

noutatea sau instrumentul în sine, ci de a alege acele

instrumente care răspund nevoilor de învățare ale elevilor și de

care ei să poată beneficia pe deplin. Conform unui studiu

recent al OECD, utilizarea instrumentelor TIC la clasă nu duce

neapărat la îmbunătățirea performanțelor elevilor.

Când testăm un nou instrument, oricât de interesant ar fi acesta e bine să avem în vedere obiectivele pedagogice stabilite și taxonomia lui Bloom, dar și ce aduce el în plus față de alte instrumente de același tip deja folosite, adaos fără de care, oricât de amuzant ar fi, nu e decât o nouă „jucărie” (să ne găndim numai la gama extrem de largă de aplicații existente pentru partajare de fotografii și creare de slideshow-uri).

În continuare, iată câteva criterii care pot fi utile în aprecierea unui nou instrument, deși fiecare cadru didactic poate găsi punctele de vedere proprii și care să fie mai potrivite contextului în care predă:

1. Aspectul colaborativ: întrucât într-un proiect eTwinning lucrul în echipă este foarte important, sunt preferabile acele instrumente care permit colaborarea sau editarea în comun, mai ales când e vorba de planificare (de exemplu realizarea de hărți conceptuale), dar și de produsele finale (editare colaborativă de cărți electronice, de videoclipuri etc.)

2. Funcțiile noi: un instrument care aduce funcții în plus față de cele deja existente, sau care se îmbogățește în timp, merită adoptat (de exemplu, dacă la un videoclip se poate adăuga un chestionar).

3. Conturi: pentru elevii de vârstă mică, sunt de preferat instrumentele care nu necesită crearea de conturi de utilizator sau, și mai bine, cele care oferă conturi pentru cadrele didactice, pe care pot fi create spații de lucru pentru elevi, pe care munca elevilor poate fi urmărită si evaluată pas cu pas (un exemplu bun ar fi http://edu.glogster.com).

Page 38: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

37

4. Suport tehnic: e util atât pentru elevi, cât și pentru profesori dacă instrumentele beneficiază de suport tehnic de calitate, manual sau o listă de întrebări frecvente, suport online etc.

5. Siguranță (inclusiv durata în timp): desigur, toți dăm atenție siguranței elevilor, dar e important și cât de durabile sunt rezultatele muncii lor. Uneori, pagina web a aplicației oferă indicii – anunțuri de nefuncționare frecventă, de exemplu. 6. Rezultatul: e util ca produsul obținut să poată fi descărcat și salvat, decât încorporat unei pagini web, blog etc. În cazul dispariției instrumentului care l-a creat, produsul nu se pierde, cum s-a întâmplat uneori.

7. Instalare: deși nu e un criteriu major, poate fi important daca instrumentele sunt web-based sau necesită instalare de aplicații pe calculatorul personal.

8. Preț: in contextul actual, acest criteriu nu necesită comentarii.

Un alt aspect în testarea unui instrument nou este timpul. Elevii (și cadrul didactic) au nevoie de timpul care să le permită să îl asimileze și să găsească moduri noi și creative de a-l utiliza, nu neapărat căile bătătorite. Un instrument folosit în mod uzual pentru prezentări ale elevilor, ca Voki, poate fi foarte bine utilizat în cu totul alt scop – a introduce un conținut, a evalua o activitate, a sintetiza. De multe ori, elevii pot fi cei care găsesc utilizări noi și ingenioase.

Iată o serie de instrumente utile, grupate în câteva categorii. Unele dintre ele pot fi utilizate în faza de planificare, altele în implementarea proiectului.

Podcasting, fișiere audio, “Text to Speech”:

Audacity - Audacity este o platformă gratuită, open source, pentru înregistrare și editare de sunete. Audacity este disponibil pentru

Windows, Mac, GNU/Linux și alte sisteme de operare.

Fotobabble- Aplicaţie web care permite adăugarea unui comentariu sau a unei naraţiuni la o imagine sau fotografie. Se încarcă imaginea şi apoi se înregistrează naraţiunea folosind un microfon. Rezultatul poate fi înglobat în bloguri sau pagini web. Asemănător: http://blabberize.com/ Sugestii: Poate fi folosit la începutul unui proiect eTwinning. Rugaţi elevii să încarce o fotografie şi apoi să îşi înregistreze vocea pentru a crea o prezentare pentru parteneri. Partenerii pot să facă acelaşi lucru. Este un

mod uşor şi amuzant de a se cunoaşte reciproc.

SoundCloud- Aplicație pentru partajare de fișiere sonore. Se pot îngloba într-un blog sau pagină web.

VoiceThread - este un slide show colaborativ multimedia, care conţine imagini, documente şi înregistrări video şi permite utilizatorilor să navigheze şi să comenteze în 5 moduri: utilizând voce, text, fişier audio sau video. Se pot crea gratuit trei

Page 39: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

38

prezentări. Există şi un tip de cont pentru profesori, care care permite elevilor dvs .să aibă propria lor identitate în contul

dumneavoastră.

Audioboo- foarte prietenos și ușor de utilizat. Acesta conține, de asemenea, mii de înregistrări create de educatori, pe care le

puteți utiliza în clasă.

Bambuser- Bambuser este un instrument pentru vodcast sau difuzare. Puteți difuza sau înregistra și partaja mesaje video scurte.

QR voice- permite utilizatorilor să convertească textul într-un fișier sonor, generează un URL pentru acesta și un cod QR pentru

adresa creată, simplificând astfel partajarea de fișiere.

Creare de lecții și materiale pentru clasă

Jing- captură de ecran statică sau dinamică, în format png sau swf. Stocare online sau descărcare pe calculator. Simplu și gratuit, permite selectarea zonei de ecran capturate, adnotare etc.

Skitch- Aplicație pentru a adnota si schița pe o imagine, inclusiv o captură de ecran. Poate fi utilă pentru a simplifica explicațiile, a crea tutoriale etc. Disponibilă și pentru Android.

Screencast O Matic – captură dinamică de ecran, nu necesită logare, ușor de folosit.

Educreations- Educreations este o aplicație excelentă pentru crearea de mini lecții. Educreations este un instrument de screencasting interactiv care este simplu, puternic, și distractiv de utilizat. Profesorii pot crea scurte clipuri video pentru a explica un concept și le pot partaja instantaneu cu elevii, sau pot cere elevilor să arate ceea ce știu și să colaboreze. Există o bibliotecă de

„Lecții recomandate” în care se găsesc exemple create de profesori din întreaga lume.

Explain Everything- instrument puternic pentru iPad pentru creare de lecții, demonstrații ce includ capturi de ecran, desene, text, video, adnotări, vă permite să importați materiale etc. Nu este gratuită. Alternativă gratuită: Knowmia sau Office Mix (necesită descărcare)

Socrative- un puternic instrument de evaluare online. Socrative oferă posibilitatea cadrului didactic să angajeze și să evalueze elevii pe tot parcursul învățării. Prin utilizarea chestionarelor timp real, agregarea rezultatelor și vizualizare, aveți o perspectivă

imediată asupra nivelului de înțelegere al elevilor, astfel încât să puteți utiliza ora de clasă pentru a colabora mai bine și progresa.

Classtools -Şabloane pentru numeroase tipuri de jocuri: diagrame, puzzle-uri, cicluri de învăţare, „hamburger”, ţintă, diagramă Venn, Fishbone, diamant, Postit, Dustbin, selector de nume aleatoare, generator de flashcarduri, profile Facebook fictive etc. Include un instrument bun pentru vânătoare de comori. Pot fi încorporate în orice pagină web. Cu Classtools se pot crea uşor în Flash jocuri şi activităţi educaţionale online foarte variate şi atrăgătoare, care pot fi apoi înglobate în bloguri sau pagini web. Pot fi, de exemplu folosite împreună cu partenerii într-o videoconferinţă. Avantaje: învăţarea prin joc ajută elevii să-şi dezvolte la

maxim potenţialul, fiind antrenante şi motivante. Elevul e angajat în mod activ şi solicitat să ia decizii şi să acţioneze.

Page 40: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

39

TedED- se poate crea o întreagă lecție pornind de la un clip video de pe Youtube.

Lessonpaths- O platformă de învățare în care vă puteți aduna site-uri web, artefacte, muzee virtuale, videoclipuri etc. într-o listă de redare.

QR Code Treasure Hunt Generator – pentru a crea o vânătoare de comori utilizând coduri QR.

Încurajarea creativității

Voki este un serviciu gratuit care permite crearea de avatare personalizate şi transformă textul scris în mesaj vocal, Ele pot fi folosite pe blog, profil, în mesaje de e-mail sau ca prezentări ale participanţilor în proiecte. Sugestii: utilitatea unui instrument ca Voki este modul în care oferă elevilor timizi o voce. E o modalitate bună de a încuraja elevii să vorbească. Elevii pot alege dintr-o gamă largă de avatare, vestimentaţii, fundaluri etc. Acest instrument Web 2.0 poate fi o modalitate de exprimare pentru prezentări rulate pe un proiector digital pentru clasă, sau înglobate într-un site sau wiki, sau într-o prezentare PowerPoint. Există

multe opţiuni disponibile de utilizare. Alternativă: Tellagami

ThingLink este o platformă media interactivă care se folosește pentru a crea conținut mai interesant prin adăugarea de link-uri mass-media unei imagini sau fotografii, creând astfel imagini interactive, hărți, postere, albume etc. Se poate urmări audiența unei creații datorită comentariilor și statisticilor. Iată aici numeroase idei despre folosirea lui la clasă.

Glogster -Aplicaţie simplă pentru crearea de postere interactive multimedia. Combină imagini, video, muzică, fotografii, linkuri şi fişiere audio pentru a crea pagini mulitmedia. Poate fi încorporat în orice pagina web. Utilizatorul inserează text, imagini, fotografii, clipuri audio (MP3), clipuri video, efecte speciale şi alte elemente. Posterele pot fi partajate, exportate şi salvate în diverse formate. Glogster EDU ofera posibilitatea de a forma clase de elevi in contul unui profesor. Sugestii: prezentarea unui

proiect sau unei activităţi, portofolii multimedia, activităţi transcurriculare. Nu este gratuita!

Padlet- În ciuda aparentei sale simpități, acest „avizier virtual”, care poate găzdui clipuri video, link-uri, imagini, coduri QR, text etc. poate avea o multitudine de utilizări la clasă, de la webquest la sondaj de opinii, portofoliu digital etc. Idei utile aici. Are o

variantă gratuită, poate fi folosit și fără logare, precum și posibilitatea de a modera comentariile etc.

Powtoon- creare de animații folosind o largă „recuzită” prestabilită, dar și imagini ale utilizatorului. Ca alternativă: Moovly.

Kizoa- colaje sau slideshow-uri care pot fi exportate pe Youtube. Ușor de folosit și de effect, are variantă gratuită și este stabil.

Artsteps – creați un muzeu virtual și partajați-l online.

Aurasma- cea mai cunoscută aplicație pentru realitate augmentată. Alternativă: Layar

Mapstory - vizualizarea informațiilor geografice sub forma unei povești

Page 41: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

40

Tripline- este un serviciu conceput pentru a permite oricui să înregistreze o excursie sau pentru a planifica un traseu. Pentru a face acest lucru Tripline vă permite să adăugați detalii la fiecare oprire de pe traseu, să adăugați imagini, și muzică la prezentarea

călătoriei. În final harta devine, în esență, un tur slideshow.

PixiClip - PixiClip vă oferă o tablă albă pe care puteți adăuga imagini, text, video, desene, adnotări și multe altele. PixClip oferă, de asemenea, un instrument de înregistrare care vă permite să vă înregistrați vorbind în timp ce lucrați pe tablă. Odată ce videoclipul PixiClip este gata, îl puteți partaja prin rețele sociale cum ar fi Facebook sau Twitter sau puteți trimite e-mail link-ul direct elevilor.

Mixbook- Un site și aplicație mobilă pentru crearea de albume de fotografii, cărți și calendare. Clienții pot utiliza software-ul de design Mixbook gratuit, dar trebuie să plătească pentru serviciile de imprimare, dacă doresc copii pe hârtie. Se poate folosi în

colaborare.

Canva- este un instrument pentru crearea de grafice, slideshow-uri, și colaje de fotografii. Pentru aceasta selectați un șablon, apoi glisați în acesta o imagine de fundal, imagini, miniaturi, și casete de text. Canva oferă o bibliotecă de miniaturi și fotografii gata pentru a fi utilizate. De asemenea, puteți importa propriile imagini pentru a le utiliza în grafice. Proiectele dumneavoastră finalizate pot fi salvate în format PDF și fișiere PNG. Canva oferă o aplicație pentru iPad gratuită, care funcționează în mare parte

ca și versiunea web a serviciului. Pe pagina pentru educație a Canva există exemple de lecții.

Hărți conceptuale, brainstorming

Bubbl.us este o aplicaţie web gratuită pentru brainstorming online. Puteţi crea şi partaja hărţi conceptuale, colaborând astfel cu partenerii. Hărţile pot fi stocate sau exportate ca imagini sau html pentru a fi publicate pe blog sau pagina web, pot fi printate sau trimise prin email. E o aplicaţie utilă în special în faza de planificare sau pentru elevii mai mari. Este o aplicaţie uşor de utilizat şi intuitivă, nu necesită logare pentru a crea o hartă conceptuală; utilizarea hărţilor conceptuale îmbunătăţeşte gândirea creativă nu

deoarece generează noi idei ca atare, ci noi moduri creative de a articula idei şi fapte existente. Are variantă pentru Android.

Text 2 Mind Map- o aplicație mai simplă, care creeaza o hartă conceptuală doar tastând textul dorit. Se poate descărca ca pdf. Nu

necesită logare.

Spicy Nodes- Informații diverse - cum ar fi text, link-uri, fotografii, și alte tipuri de media - sunt plasate în "noduri", pot fi legate între ele într-o interfață atrăgătoare care invită la explorare. SpicyNodes poate fi folosit pentru orice, de la hărți mentale și portaluri de conținut până la organigrame și planuri de lecție. Are și variantă pentru iPad.

Mindmeister- intrument puternic și care se poate folosi colaborativ. Are variantă gratuită. Mind Maps poate include o mare varietate de multimedia, inclusiv: text, imagini, link-uri, și atașamente. Aceasta susține, de asemenea, editarea offline și

sincronizarea. Mind Maps pot fi exportate în Word, PowerPoint, PDF, și sub forma unei imagini.

Page 42: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

41

Tricider- aplicație de brainstorming utilă pentru a colecta idei și a le vota. Gratuiă și fără logare.

Videoconferințe

AnyMeeting - AnyMeeting nu are anunțuri publicitare. Permite întâlniri de până la 200 de persoane, și are funcționalități esențiale

cum ar fi partajarea ecranului, VoIP și teleconferințe, înregistrarea întâlnirii și are chiar o funcționalitate de follow-up.

Google+ Hangout –video chat pentru până la 10 pesoane.

Flashmeeting- De obicei o reuniune este pre-rezervată de către un utilizator înregistrat și acesta primește un URL, care conține o parolă unică pentru întâlnire, de la server. El trimite link-ul celorlalți participanți, care pur și simplu îl accesează pentru a intra în

întâlnire de la ora prevazută. Are și posibilitatea de a partaja fișiere.

Linii temporale

Capzles - profesorii și elevii pot adăuga fotografii, videoclipuri, audio, și text în cronologie și le pot personaliza prin culori, fundaluri și muzică. De asemenea, puteți edita opțiunile de partajare și controla cine poate vizualiza. Apoi, aveți posibilitatea să partajați linia temporală prin încorporarea într-un blog, wiki sau alte pagini web.

Dipity – instrument gratuit pentru a crea o cronologie digitală care permite utilizatorilor să includă text, imagini, audio și video,

link-uri, locație etc.

Timeline JS- un instrument open-source, care vă permite să construiți o linie temporală atrăgătoare și interactivă. Este disponibil în

40 de limbi. Poate fi utilizat colaborativ, bazându-se pe o foaie de calcul din Google Drive.

ReadWriteThink Timeline- Permite elevilor să creeze o reprezentare grafică a unui eveniment sau proces prin afișarea elementelor secvențial de-a lungul unei linii. Pot fi organizate după ora din zi, dată, sau eveniment. Instrumentul permite utilizatorilor să creeze o etichetă cu text descriptiv scurt sau lung. Adăugarea unei imagini pentru fiecare etichetă oferă atractivitate din punct de vedere vizual, iar modul de lucru drag-and-drop face instrumentul ușor de folosit. După salvare, eleviii pot să se întoarcă la linia

temporală pentru a o edita, iar în final își pot partaja creația prin e-mail.

Și mai multe instrumente găsiți pe pagina: http://www.symbaloo.com/mix/aplicatiionline, precum și la adresa http://ukedchat.com/ictmagic/digital-web-tools/, iar instrumente recomandate de profesori în acest articol. Instrumentele prezentate pot fi adaptate pentru numeroase discipline. Le puteţi descoperi şi explora pentru a le alege pe cele mai potrivite

elevilor şi proiectului dvs.

Page 43: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

42

II.4.5. Exemplu de proiect

Proiectul Right, Freedom, Law and Honor in France XIIIth and XIXth Century

Este un proiect eTwinning de Istorie, care se adresează elevilor de 13-15 ani. Limba de lucru folosită a fost engleza. Durata

proiectului - 1 an.

Proiectul îşi propune să abordeze problema respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti din perioada Revoluţiei franceze şi

importanţa moştenirii perioadei napoleoniene asupra legislaţiei europene. Acesta doreşte să dezvolte competenţe de comunicare în

limba română şi limba engleză, competenţe digitale, competenţe civice şi să încurajeze colaborarea între parteneri din ţări

europene. Cel mai mare câştig al participării în proiecte eTwinning este abilitatea de a forma echipe internaţionale de lucru.

Proiectul nostru a plecat de la dorinţa ambilor parteneri din România şi din Grecia de a spori interesul tinerilor pentru studiul

istoriei, de a le stimula curiozitatea, precum şi de a stabili legături culturale cu alţi tineri de vârsta lor aflaţi în afară graniţelor

ţării. Proiectul s-a dovedit a fi o călătorie în timp, dar şi un mijloc de a lega prietenii, de a desfăşura activităţi în echipă.

În acest proiect am utilizat diferite instrumente TIC precum Timeglider, Sticky Moose, Voicethread, Padlet.

Timeglider este o aplicaţie interactivă gratuită, o axă cronologică pe care se pot insera evenimente, se poate deplasa cursorul

stânga -dreapta, mări sau micşora, se pot vizualiza secole, dar chiar şi ore. Se bazează pe Web, astfel că se permite colaborarea şi

partajarea cu uşurinţă. Se pot crea cronologii despre ultimul an al familiei dvs., ultimul secol de evenimente mondiale sau despre

evenimente preistorice (BCE/bc). Se poate mări pentru a vedea zece minute sau zoom out pentru a vedea miliarde de ani.

Timeglider permite gestionarea si atribuirea unui nivel de importanta diferit de la 1 la 100 pentru fiecare eveniment, pentru a

evita supraaglomerarea.Schimbarea importanţei/dimensiunii unui eveniment se poate realiza cu uşurinţă: Faceţi clic pe pictogramă

şi un glisor pare că vă permite să măriţi sau micşoraţi evenimentul după caz. Odată construită cronologia interactivă, ea poate fi

partajată cu partenerii de proiect, fiind accesibilă publicului. Timeglider poate fi inserat pe un blog sau pagină Web.

Page 44: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

43

Pentru a decide împreună ce muzeu este cel mai interesant şi atractiv, care prezintă istoria revoluţiei franceze şi a perioadei napoleoniene, elevii au votat folosind Sticky Moose. Este un instrument gratuit prin care se poate vota, se împărtăşesc idei şi se iau decizii de grup. Cel mai apreciat muzeu a fost Muzeul Napoleon din Castelul Thurgau&Arenenberg, localitatea Salenstein din Elveţia.

Voicethread este un instrument multimedia, colaborativ, care deţine imagini, documente, filme şi permite oamenilor să parcurgă

slide-uri şi să lase comentarii în 5 moduri: cu ajutorul vocii (cu un microfon sau telefon), text, fişier audio sau video( prin

intermediul camerei Web). Voice Thread-ul poate fi partajat cu prietenii, elevii, colegii pentru a înregistra comentarii. Voice

Thread poate fi încorporat pentru a-l arăta şi a primi comentarii pe alte site-uri şi exportat la playere MP3 sau DVD uri pentru a

Page 45: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

44

reda filme ca arhivă. Am utilizat voicethread pentru a răspunde la întrebarea Cum au fost respectate drepturile omului în perioada

Revoluţiei franceze şi a epocii napoleoniene. În colaborare elevii au lucrat şi-au înregistrat răspunsurile la întrebări.

Au completat un Padlet în colaborare cu partenerii din Grecia pentru a reliefa

importanţa bătăliei de la Waterloo.Ei au folosit diferite instrumente pentru a

descrie lupta şi protagoniştii precum: Toondoo.com- bandă desenată, Pic

Monkey.com, Pixlr.com, PIC Collage sau crearea unor filmuleţe folosind Viva

Video, Pow Toon.

Page 46: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

45

II.5. Participarea elevilor

În timpul dezvoltării unui proiect de succes, rolul profesorilor nu este același pe întreaga durată a proiectului. Odată ce

principalele precondiții sunt atinse (un plan bun, bazat pe obiective clare și competențe specifice, precum și pe conținuturi

comune din programă, plus un mediu sigur și eficient furnizat de instrumentele eTwinning), accentul se pune pe elevii participanți.

Din acest moment, sarcina profesorilor este în principal de a facilita și a stimula implicarea elevilor, încurajând în acelaș i timp

independența și responsabilitatea lor pentru propriul proces de învățare. Elevii vor fi sursa principală a progresului proiectului,

pentru că ei vor realiza învățarea. Noi competențe, experiențe, cunoștințe vor fi dezvoltate ca urmare a implicării lor pe tot

parcursul proiectului, pornind de la primele sale etape. În plus, este important ca această implicare să continue chiar și după ce

proiectul este incheiat.

Proiectele eTwinning pot spori în mod semnificativ motivația elevilor, datorită caracteristicilor lor: colaborarea, formarea de

adevărate comunități de învățare, ajutarea elevilor cu abilități diferite printr-o abordare bazată pe inteligențele multiple și

promovarea unei utilizări naturale a TIC. Următoarele abordări și exemple pot fi luate în considerare pentru a stimula implicarea

elevilor în derularea unui proiect eTwinning. Exemplele se referă la trei proiecte cu specific matematic, și anume:

A Taste of Math: un proiect derulat in perioada 2010-2012, intre școli din România,

Spania, Olanda, Italia, Polonia și Grecia și distins cu Premiul european eTwinning

pentru categoria de vârstă 12-15 ani și premiul pentru cel mai bun proiect al

anului. Scopul proiectului a fost creșterea motivației elevilor și a interesului lor

pentru matematică, stimularea spiritului lor de investigație și a curiozității prin

combinarea conținuturilor matematice comune ale curriculum-ului cu aspectele

legate de viața cotidiană din diferite părți ale Europei, folosind obiecte concrete,

precum și reprezentări ale unor concepte matematice. Un alt obiectiv a fost, de

asemenea, a facilita înțelegerea reciprocă prin cunoașterea contextelor istorice și

culturale ale partenerilor, folosind matematica. Produsele sale principale au fost

blogul și spațiul virtual, dar au existat și alte produse de proiect comune, cum ar fi

cartea de poezii Fibonacci.

Page 47: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

46

Math in Wonderl@nd: cu doar două școli partenere, din Italia și România, acest proiect câștigător al Premiului european la

categoria matematică și științe a pornit de la aluziile matematice din „Alice în Țara Minunilor” pentru a demonstra elevilor că

matematica poate fi „prietenoasă”, plină de mister și imaginație, pentru a-i ajuta să-și descopere și să-și dezvolte competențele

TIC, sociale, lingvistice și creativitatea prin activități de colaborare și învățare activă. Cele mai interesante produse de proiect au

fost revista online și blogul audio.

Page 48: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

47

Proiectul eTwinning - Comenius cu titlul Alternatives for Innovative Math Study

(2013-2015) pune un accent special pe elevii cu performanțe medii sau reduse la

matematică. Profesorii din cele șapte școli participante au folosit teoria

inteligențelor multiple pentru a descoperi și a dezvolta competențele, nevoile și

interesele fiecărui elev, diferențiind și adaptând metodele de predare abordate.

Elevii au creat în mod activ propriile materiale didactice pentru fiecare tip de

inteligență și au folosit instrumente TIC motivante și munca în echipă, foarte puțin

frecvente în orele de matematica tradiționale. Au fost dezvoltate resurse pentru ca

alte școli să poată aborda acest mod de lucru. Produse de proiect: un kit didactic,

format dintr-un ghid metodologic pentru profesori și două DVD-uri cu ilustrarea

activităților, un joc, o pagină wiki, un blog, pagini web, carte de poezii, revistă,

broșură cu activități de descifrare de mesaje etc. Proiectul a primit Premiul

european eTwinning pentru predarea integrată a conținuturilor și limbii engleze.

1. Conectarea unor domenii aparent fără legatură, cum ar fi matematica și gastronomia, sau chiar opuse, ca științele și

literatura, pot stimula creativitatea și curiozitatea elevilor, sporind motivația acestora încă de la începutul proiectului. În

loc de a cere elevilor să studieze subiecte, li se poate cere să experimenteze, să cerceteze și să creeze. Astfel, în proiectul

A Taste of Math, provocarea a constat în găsirea de conexiuni între matematică și aspecte simple ale vieții cotidiene, pe

când în Math in Wonderl@nd elevii au urmat-o pe Alice în călătoria ei, explorând nu doar aluziile matematice din

literatură, ci și obiecte matematice ciudate cum ar fi banda lui Moebius, paradoxurile, pătratele magice etc.

2. Noi tipuri de activități pot motiva, de asemenea, elevii de permițându-le să utilizeze competențe pe care nu au avut

anterior posibilitatea de a pune în evidență sau dezvolta. Crearea de clipuri video și dramatizarea, sau chiar crearea de

poezii (ca în această carte de poeme matematice) pot fi folosite ca instrumente de învățare și pot, astfel, face învățarea

mai eficientă și mai activă.

3. O știință poate deveni mai personală dacă elevii sunt conștienți de faptul că a fost creată prin activitatea unor oameni

reali și învață despre dificultățile și luptele celor care au studiat-o. Dramatizarea unor astfel de momente poate aduce o

abordare mai personală, cerându-le elevilor să "să intre în pielea savanților" și reînviind momentele importante din viața

Page 49: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

48

lor. În proiectul etwinning-Comenius AIMS-Alternatives for Innovative Math Study, elevii au scris scenete ilustrând momente

din viețile unor matematicieni, pe care apoi le-au repetat si reprezentat în echipe transnaționale într-un spectacol dintr-o

întâlnire de proiect

4. Provocările reciproce pot face colaborarea mai activă și spori motivația și spiritul de competiție al elevilor. Abilitățile lor

de lucru în echipă vor fi de asemenea stimulate. Una dintre provocările din proiectul AIMS-Alternatives for Innovative Math

Study, a constat în a intrepreta un grafic de funcție printr-o povestire, pentru a utiliza inteligența lingvistică.

5. Este important ca elevii să simtă că s-au angajat într-o călătorie cu parteneri reali, în ciuda mediului de lucru virtual.

Activitățile de proiect trebuie să implice pe cât posibil toți partenerii, mai degrabă decât să ia loc în paralel. O gamă largă

de activități comune pot fi abordate, folosind instrumente Web 2.0 care să permită colaborarea. Lucru cooperativ, chiar și

în echipe transnaționale, nu în paralel, va crea un mediu de învățare colaborativ și va permite comunicarea sub diferite

forme. Elevii pot crea prezentări sau dicționare in colaborare, prin împărțirea activității și folosind un instrument cum ar fi

Google Docs, face comparații, crea puzzle-uri, teste, probleme și jocuri pentru partenerii de proiect.

6. O caracteristică a proiectelor eTwinning este întrebuințarea firească, integrată în conținuturi, a noilor tehnologii, care

împuternicește colaborarea prin asigurarea unui mediu de învățare sigur, permițând o gamă largă de comunicare și schimb

de practică, în funcție de nivelul de experiență al participanților. Prin utilizarea instrumentelor cu care sunt familiarizați,

implicarea elevilor poate fi îmbunătățită. Tehnologiile mobile le permit să studieze oriunde, oricând, în ritmul lor propriu,

utilizând instrumentele care le plac și cu care sunt familiarizați: telefoane, iPod-uri și așa mai departe. Numeroase

activități, ca acest calendar de Craciun matematic sonor, pot fi realizate cu propriile lor telefoane sau tablete, chiar dacă

școala nu oferă condiții tehnice optime.

7. Jocurile sunt un instrument foarte puternic. Partenerii pot propune jocuri sau ghicitori pentru parteneri, pe care aceștia le

vor rezolva și vor compara strategiile. Este o metodă foarte bună de a învăța gândirea divergentă. Jocul de rol este, de

asemenea, foarte atrăgător; elevii pot deveni jurnaliști, scenaristi, actori, regizori, bucătari, cercetători și așa mai

departe. Pentru elevii mai mici, o poveste poate transforma o sarcină plictisitoare o într-o aventură. În loc de a cere

găsirea tuturor desfășurărilor unui cub, a trebuit să fie îmbrăcat un extraterestru imaginar care tocmai sosise pe Pământ

venind de pe o planeta îndepartată cubică, pe care nu existau haine.

8. Conectarea celor învățate la viața de zi cu zi și la mediul nostru real, oferă noilor cunoștințe un scop și un sens, făcându-

le relevante pentru elevi. De exemplu, activitatea numită "O vizită la București" este o vânătoare de comori care combină

Google Maps, geometria și informații despre unele dintre cele mai importante atracții turistice din București.

Page 50: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

49

II.6. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice

Un aspect important referitor la evoluția profesională a cadrelor didactice îl constituie distincția necesară între „formarea continuă” și „dezvoltarea profesională continuă”, între care, din păcate, se pune din ce în ce mai frecvent un semn de egalitate. Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice nu ar trebui să se rezume la parcurgerea unor cursuri, ci este un proces care include şi schimb colegial de experienţă, participare în proiecte, vizite de studiu, activităţi colaborative, cercetare pedagogică şi în domeniul de specializare, experienţă şi reflecţie asupra propriei activităţi didactice, eforturi personale de sinteză şi de valorificare a experienţei prin publicarea de articole şi materiale didactice. Un sistem de recunoaștere a acestor activități, de multe ori mai semnificative pentru dezvoltarea competențelor profesionale ale cadrului didactic decât absolvirea unui program acreditat de formare, este necesar a fi inițiat și pus constant în practică, corelat cu diverse linii de reformă curriculară și de schimbare a școlii, încurajând profesorii să încorporeze și să își asume inovația pedagogică. eTwinning oferă oportunități variate de dezvoltare profesională continua, atât prin cursuri sau activități de formare continua, cât și prin schimburile de idei și de practice, prin resursele oferite (exemple de proiecte, ghiduri metodologice etc.), prin investigarea și reflecția asupra propriei experiențe de proiect, prin comunicarea între colegi din diferite zone ale Europei. Din punct de vedere al formării continue, sunt oferite evenimente față-în-față și activități online. Evenimente față-în-față

Evenimente de formare față-în-față europene sunt organizate de Centrul European eTwinning (European Schoolnet, Bruxelles), în colaborare cu centrele naționale eTwinning. Acestea sunt, de regulă, organizate tematic, pentru anumite categorii de public țintă. Numărul participanților este redus, implicând costuri ridicate de cazare și transport. Pe măsură ce sunt stabilite, acestea sunt anunțate pe situl european: www.etwinning.net

Seminarii de contact – organizate de centrele naționale, implicând un număr redus de țări participante (2-4). Acestea se adresează, de regulă. cadrelor didactice cu experiență redusă, interesate să se familiarizeze cu portalul eTwinning și să înceapă proiecte cu ceilalți participanți la eveniment. Pe măsură ce sunt stabilite, acestea sunt anunțate pe situl național: www.etwinning.ro

Page 51: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

50

Evenimente naționale (ateliere, seminarii) – sunt organizate de centrele naționale, la nivel national sau regional. Se pot adresa unor categorii diferite de public țintă (profesori cu sau fără experiență profesori dintr-o anumită arie curriculară, directori de instituții de învățământ, cadre didactice care predau la un anumit nivel de școlaritate etc.). Pe măsură ce sunt stabilite, acestea sunt anunțate pe situl național: www.etwinning.ro

Evenimente de învățare online

Ateliere online europene – organizate de Centrul European eTwinning (European Schoolnet, Bruxelles) și anunțate pe situl european: www.etwinning.net

Cursuri online naționale – organizate de centrele naționale și anunțate pe siturile proprii. În România, au fost oferite 4 cursuri online:

- Asigurarea calității parteneriatelor școlare eTwinning – curs care se adresează cadrelor didactice care au derulat ori au în derulare cel puțin un proiect eTwinning și care au experiență limitată în obținerea certificatelor de calitate;

- Introducere în eTwinning - curs dedicat cadrelor didactice fără experiență sau cu experiență foarte redusă în ceea ce privește parteneriatele eTwinning;

- Promovarea parteneriatelor școlare europene – curs pentru cadrele didactice cu experiență bogată și cu rezultate consistente, care pot primi statutul onorific de ambasador al Acțiunii eTwinning.

- Proiecte internaționale colaborative –eTwinning – curs pentru cadre didactice cu experiență în derularea parteneriatelor eTwinning.

Dincolo de cursuri și evenimente de învățare, eTwinning sprijină dezvoltarea profesională prin apartenența profesorilor la o

comunitate profesională, prin schimbul de idei, de practice, prin oferirea unor surse de inspirație pentru ameliorarea propriei activități, prin stimularea creativității didactice.

eTwinning nu este doar un portal, este o rețea profesională, care oferă numeroase resurse metodologice și în care profesorii învață unii de la alții.

Page 52: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

51

III. Asigurarea și recunoașterea calității proiectelor colaborative

III.1. Asigurarea calității proiectelor

Calitatea nu are o măsură unică, fiind strâns legată de valorile și de așteptările fiecăruia. Un proiect de calitate ar trebui să răspundă

câtorva întrebări-cheie pentru a-și verifica valoarea.

a. Este relevant, răspunde unor nevoi?

Dacă are relevanță din punct de vedere al învățării, dacă este util pentru a susține la un moment dat demersul didactic (în

multiple feluri – facilitează înțelegerea, oferă contexte concrete de exersare a unor abilități, oferă activități atractive de învățare

pentru elevi etc.), dacă aduce valoare adăugată față de alte instrumente care ar putea fi folosite, atunci ne putem declara

mulțumiți de calitatea sa.

Un exemplu de proiect care răspunde foarte bine intereselor elevilor îl reprezintă cel derulat de prof.

Alexandrina Lișcan – The Pizza Bussiness Across Europe. Proiectul a implicat 5 școli din 5 țări, iar în România, 25

de elevi şi un cadru didactic de la Colegiul Tehnic “Raluca Ripan” din Cluj-Napoca. Elevii – care se pregăteau

pentru o profesie în domeniul serviciilor de alimentație, au avut posibilitatea de a exersa / simula inițierea și

dezvoltarea unei afaceri cu pizza. Astfel, proiectul a urmărit:

- investigarea aspectului social şi simularea unei afaceri cu pizza în întreaga Europă;

- îmbogăţirea educaţiei din cadrul şcolii cu experienţa reală a unei afaceri din domeniu;

- încurajarea colaborării şi a schimbului de informaţii valoroase pentru profilul culinar, la nivelul

proiectului;

- cunoaşterea sistemului economic european;

- dezvoltarea simţului de apartenenţă la Uniunea Europeană.

Page 53: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

52

Observăm din analiza acestor obiective, dar și din analiza întregului proiect, că a fost adecvat specificului

elevilor participanți, că a fost ușor de integrat în curriculum, aducând atât un cadru de exersare a unor

competențe, cât și elemente noi, importante pentru profesia viitoare a elevilor – elemente de economie

comparată, schimb de informații relevante. Observăm, de asemenea, valorificarea proiectului din perspectiva

competențelor sociale și civice – explorarea stilurilor de viață, apartenența europeană, dezvoltarea dorinţei

elevilor de a afla mai multe despre “alte culturi”, de a depăşi anumite stereotipuri care au fost eliminate

datorită unei strânse colaborări dintre elevi şi cadre didactic. De asemenea, s-au dezvoltat competențe de

utilizare a noilor tehnologii.

b) Are proiectul obiective clare și posibil de atins? Sunt acestea semnificative din punct de vedere educativ? De ex., dacă un proiect își propune să creeze un e-book, fără a explica relevanța pedagogică a acestei activități – ce rezultate în planul învățării va avea această activitate, cu ce rămân elevii după această experiență – va fi un proiect axat pe produs, cu valoare pedagogică limitată. Prin urmare, proiectul are nevoie de obiective clare, în acord cu specificul său de proiect derulat în colaborare cu alte școli. c) Abordarea proiectului implică un bun raport cost-rezultate? Ce resurse sunt necesare pentru a ne atinge obiectivele? Care este raportul cost-beneficii? Există situații în care sunt atinse obiectivele, însă cu un consum de energie și de resurse care nu se justifică. Proiectele nu trebuie să se transforme într-o povară, nici pentru profesor, nici pentru elev. Prin urmare, e nevoie să fim realiști când planificăm un proiect, să estimăm cât mai corect timpul necesar și să anticipăm eventualele obstacole, inclusiv de tip motivațional. De asemenea, e bine să nu ne considerăm unica unitate de măsură și să impunem celorlalți (elevi sau parteneri) entuziasmul nostru, ritmul nostru de lucru sau interesele noastre. Proiectele eTwinning sunt, de fapt, parteneriate, prin urmare ele înseamnă o permanentă ajustare la ceilalți implicați. Când proiectăm un demers de colaborare, să ne amintim principiul evaluării autentice – „întregul este mai important decât partea”. Prin urmare, este nevoie să ne asigurăm că proiectul „se leagă”, iar toate componentele sale (obiective, activități, resurse etc.) concordă către scopul său general. Cu alte cuvinte, obiectivele pot fi bine formulate, clare, concise, relevante în raport cu anumite nevoi de învățare, dar e nevoie să ne întrebăm dacă activitățile propuse au potențialul de a determina atingerea obiectivelor, dacă sunt suficiente, dacă sunt posibil de realizat etc. Coerența o verificăm la nivelul tuturor componentelor proiectului. d) Ce efecte are proiectul? Ce impact?

Impactul se referă la efectele pe care le produce un proiect, o intervenție. Nu se rezumă la rezultate sau produse, ci se referă la

modul în care acestea produc efecte, schimbări, beneficii pe termen scurt, mediu sau lung.

Page 54: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

53

Un exemplu de proiect care nu s-a limitat la rezultatele planificate îl reprezintă "Mythes, légendes et

contes de feés - moyens d'enrichir le langage des jeunes et la connaissance de l'autre", prof. Carmen

Lozonschi, Gr. Șc. Vasile Sav, Roman. Este, de fapt, continuarea unui proiect Comenius, care s-a

dezvoltat apoi pe platforma eTwinning, cu noi școli partenere și noi activități.

Proiectul a urmărit să stimuleze interesul elevilor pentru studiul limbilor străine mai puţin predate

(română, cehă, poloneză) şi, pe de altă parte, să amelioreze competenţele lor lingvistice într-o limbă

oficială europeană (franceză), prin activităţi comune de explorare a miturilor, legendelor şi basmelor

provenite din istoria culturală a celor trei ţări partenere. Proiectul a urmărit, de asemenea, să

consolideze conştiinţa civică a tinerilor europeni prin contribuţia lor la reperarea valorilor culturale

universale care formează Uniunea Europeană, prin noţiuni precum înţelepciunea naţională şi prin

utilizarea noilor tehnologii pentru crearea de documente, comunicare şi deschidere către celălalt. După

încheiere, proiectul a fost reluat în anul următor, cu altă clasă de elevi. De asemenea, a generat noi

activități – curs de limbă conceput şi susţinut de elevi.

Controlul calității vs asigurarea calității

Folosite uneori cu același sens, cele două sintagme au înțelesuri și fundamente diferite. Controlul calității semnifică, de regulă,

abordarea „de sus în jos”, în care standardele sunt impuse central, iar verificarea o realizează un expert extern. Asigurarea

calității semnifică demersul constructiv în care sunt stabilite niște standarde, iar activitatea este ritmic analizată pentru a se putea

ajusta treptat. De asemenea, asigurarea calității presupune crearea condiţiilor care să permită obținerea performanței.

„Asigurarea calității este mai importantă decât controlul acesteia” – se precizează într-un volum coordononat de Serban Iosifescu.

De ce? Pentru că este un demers bazat în special pe efortul intern de autoevaluare și autoameliorare. Cu alte cuvinte, nu căutăm

calitatea pentru că alții ne cer să facem asta, ci pentru că noi înșine ne-o dorim.

Cum asigurăm calitatea?

Există, în mod cert, diferite modalități de a asigura calitatea parteneriatelor eTwinning (pe unele le vom trece în revistă în

continuare).

Autoevaluarea are cel puțin două avantaje: este mereu „la îndemână“ și este naturală – fiecare dintre noi ne întrebăm permanent

cum ne situăm față de ceva (de la aspecte foarte simple, la aspecte complexe). Autoevaluarea este un instrument folosit

permanent pentru dezvoltare şi învăţare. Comparația „cum sunt anumite lucruri față de cum ar trebui să fie” este sau devine o

Page 55: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

54

practică permanentă, cu scop constructiv, de ameliorare. Acest proces este lipsit de valoare dacă nu este urmat și de niște acțiuni

menite să apropie „ce/cum este” de „ce/cum ar trebui să fie”. Prin urmare, în urma autoevaluării, ne ajustăm activitatea, altfel,

autoevaluarea este inutilă.

Autoevaluarea poate fi formală (exercițiu planificat, bazat pe instrumente special create – de ex., liste de verificare) sau

informală (simpla reflecție onestă asupra activității proprii, permanentă, fără birocrație și formalism). Ambele forme sunt

valoroase dacă dau rezultate. Autoevaluarea informală poate fi extrem de valoroasă dacă este onestă, cât mai obiectivă (pornim de

la premisa că nu există obiectivitate totală). Autoevaluarea nu este un demers de autoapărare, de auto-legitimare, ci este o

practică absolut firească de analiză a propriilor acțiuni, gânduri, emoții, pentru a învăța din experiență (inclusiv din greșeli).

Interevaluarea – se referă la evaluarea între colegi (sau instituții). Poate fi, la fel ca autoevaluarea, formală sau informală. În

cazul parteneriatelor, interevaluarea este foarte importantă, făcând parte din comunicarea firească între parteneri, din efortul

comun de management al proiectului. Rolul interevaluării este să sprijne calitatea, nu să pună unul dintre parteneri într-o lumină

favorabilă. Contează ca acest proces de oferire de feedback, de împărtășire a propriilor judecăți de valoare să se realizeze în

manieră constructivă, colegială, să se bazeze pe argumente. Atunci când oferim feedback, este de dorit să ne referim a o acțiune

concretă a unui partener din proiect, să evităm generalizările, să evităm etichetările (de ex., „așa faci mereu”), să explicăm ce, de

ce și cum poate fi ameliorat.

Monitorizarea proiectelor, identificarea și promovarea bunelor practice sunt modalități de stimulare a calității utilizate cu

regularitate. De asemenea, este importantă oferirea de consultanță pedagogică cadrelor didactice, fie prin feedback direct în urma

monitorizării sau evaluării proiectelor, fie prin accesul la resurse pedagogice – ghiduri, colecții de bune practice, kit-uri de

proiecte, seminarii de formare, ateliere etc.

III.2. Modalități de recunoaștere

Există două instrumente principale de recunoaștere formală a calității proiectelor eTwinning:

1. Certificatul național de calitate (en., National Quality Label – NQL), oferit pe baza autoevaluării și a evaluării externe, întâi la nivel național și, dacă un proiect se bucură de recunoaștere națională în cel puțin două țări sau dacă este propus în mod deosebit, se poate obține și Certificatul european de calitate (en., European Quality Label – EQL). Certificatul European de Calitate se acordă o singură dată pe an, în luna octombrie.

Page 56: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

55

2. Premiile naționale sau europene. Proiectele înscrise în competiția anuală europeană sunt evaluate în mai multe etape, pe baza acelorași criterii utilizate pentru acordarea certificatelor de calitate.

De asemenea, există diferite competiții naționale sau certificatul „Proiectul lunii”.

De precizat că, odată cu înscrierea și aprobarea proiectului pe platforma eTwinning, în secțiunea Proiecte, în dreptul proiectului aflat în derulare, găsiți Certificatul de colaborare eTwinning, generat automat pe portal. Acesta poate fi descărcat în format PDF și conține numele tuturor participanților și școala de proveniență. Trebuie să aveți în vedere că acest certificat dovedește doar aprobarea proiectului înscris pe platformă și nu calitatea muncii depuse și a rezultatelor obținute.

În afară de recunoașterea formală, obținută prin diplome sau certificate, există cu siguranță și alte modalități care sunt cel puțin la

fel de importante sau chiar mai importante – este vorba despre satisfacția profesională, despre bucuria creată elevilor, despre

respectul și valorizarea activității în diferite contexte – în echipa de proiect, în colectivul de colegi din școală, în reuniuni

profesionale în care aveți ocazia să vă prezentați munca. De asemenea, recunoașterea informală se extinde către școală –

parteneriatele reușite sunt o modalitate de a promova imaginea școlii, de a o face cunoscută și apreciată.

La nivelul comunității, un parteneriat bun, desfășurat cu seriozitate și profesionalism poate fi cel mai bun instrument de

marketing/ „ambasador” al țării, al regiunii sau comunității.

Pentru elevi, recompensa simbolică – o încurajare, o apreciere verbală sau nonverbală a efortului, o strângere de mână etc. – pot

însemna mai mult decât o diplomă sau o răsplată materială. Fiecare dintre noi are nevoie de încurajare sau de confirmarea muncii,

iar oferirea reciprocă de „recompense” simbolice nu e deloc dificilă. Ele creează o stare de bine, stimulează lucrul în echipă,

colaborarea, în detrimentul invidiei sau competiției inutile.

III.2.1. Obținerea certificatului național de calitate Dacă ați derulat proiecte excelente, în sensul că acestea au atins standardele de calitate naționale și europene, veți fi îndreptățiți

să obțineți și recunoașterea formală a muncii depuse.

Certificatul Naţional de Calitate (http://etwinning.ro/certificate-de-calitate/ ) reprezintă o recunoaştere la nivel național a

calităţii activităţilor depuse de cadre didactice şi elevi în cadrul proiectelor eTwinning. El se acordă școlii, prin profesorul

coordonator și elevilor participanți. În cazul elevilor, acesta joacă rolul unei aprecieri a eforturilor depuse, iar în cazul şcolilor, în

Page 57: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

56

ansamblu, reprezintă declaraţia publică a angajamentului de a promova calitatea şi deschiderea în activităţile de colaborare

europeană. Centrele Naţionale de Asistenţă eTwinning (National Support Service - NSS) din fiecare ţară sunt organismele care

evaluează candidaturile şcolilor.

Pentru a fi îndreptățiți să aplicați pentru obținerea certificatului, trebuie să fiți siguri că îndepliniți toate cele cinci cerinţe

minime, care sunt obligatorii. Acestea sunt:

1. Proiectul trebuie să aibă obiective clare şi un plan comun de lucru în parteneriat.

2. Trebuie să se afle într-o etapă finală de derulare sau să fie finalizat (nu este corect să solicitați recunoașterea calității

imediat după inițierea unui proiect, dacă acesta nu are încă activitățile desfășurate, rezultate clare și produse care să demonstreze

calitatea).

3. Cadrul didactic solicitant trebuie să fi avut o contribuţie semnificativă în cadrul proiectului.

4. Trebuie să dovedească colaborare între parteneri.

5. Proiectul trebuie să aibă rezultate vizibile.

Aceste certificate se obțin simultan, la termenele stabilite de Centrul Național de Asistență din fiecare țară care face parte din

program. În România, există două perioade de acordare a lor: în luna septembrie și în luna februarie.

Câteva sfaturi pentru completarea corectă a formularelor de obtinere a certificatului de calitate sau a premiilor Pentru ca proiectele propuse pentru obținerea Certificatului Național de Calitate să fie evaluate, trebuie să respectați anumite reguli: a. Termene limită – Sesiunea februarie – termenul limită pentru completarea formularelor de candidatură este 31 ianuarie. Evaluarea se realizează pe parcursul lunii februarie. – Sesiunea septembrie – termenul limită pentru primirea candidaturilor este 31 august. Evaluarea se realizează pe parcursul lunii septembrie. b. Regulamentul pentru candidatura la Certificatul Naţional de Calitate: Centrul Național de Asistență face apel să aveți în vedere următoarele aspecte:

Page 58: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

57

pot fi trimise pentru a fi evaluate proiectele finalizate între ultima rundă de evaluare și runda în desfășurare;

fiecare cadru didactic poate solicita certificatul de calitate pentru maxim 3 proiecte, în sesiunea curentă (în cazul în care participă în mai multe proiecte eTwinning);

formularul de candidatură se completează în întregime, fiind oferite argumente solide şi reale (verificabile) cu privire la activitatea solicitantului în proiectul respectiv; informaţiile cuprinse într-un formular nu trebuie să se repete în mod identic în alte candidaturi (ale aceluiaşi cadru didactic sau ale altor cadre didactice), ci trebuie să reflecte specificul acelui proiect, ceea ce îl caracterizează și îl recomandă pentru a obține certificatul;

termenul limită pentru completarea formularului de candidatură trebuie respectat; solicitările trimise ulterior vor fi evaluate în următoarea sesiune.

c. Asigurarea vizibilității spațiului virtual al proiectului (TwinSpace): Pentru a permite membrilor Centrului Național să evalueze activitățile din proiecte, trebuie să asigurați vizibilitatea spațiului virtual al proiectului (TwinSpace),alegând una din următoarele posibilități:

c.1. publicarea tuturor activităților (paginilor) semnificative din TwinSpace și includerea linkului în aplicație sau c. 2. Crearea unui cont de vizitator pe TwinSpace: - pentru adresa de email certificate_calitate[at]etwinning.ro (pentru proiectele care au versiunea de TwinSpace veche – proiecte aprobate înainte de 22/09/2014) sau folosind numele de utilizator „certificate.calitate” (pentru proiectele cu versiunea actuală a spațiului virtual eTwinning – proiecte aprobate după 22/09/2014).

Pașii necesari creării unui cont de vizitator in TwinSpace:

Membrii cu drept de adiministrator Membrii fără drept de administrator

După logarea in TwinSpace, în secțiunea „manage members/administrare membri – invite teachers and visitors/ invită profesori și vizitatori”, pe baza adresei de email certificate_calitate [at] etwinning.ro se va crea contul de vizitator/ pe baza numelui de utilizator certificate.calitate va fi adăugat un nou vizitator. După validare, sistemul va recunoaște această adresa/nume de utilizator și va permite automat accesul la spațiul virtual.

Vor solicita unui partener cu drept de administrator să creeze un astfel de cont.

Contul va fi utilizat în momentul evaluării aplicațiilor pentru Certificatele Naționale de Calitate și va fi accesat doar de către membrii echipei NSS România.

Page 59: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

58

Dacă ați avut în vedere aspectele amintite anterior, puteți trece la completarea formularului de aplicație pentru obținerea Certificatului de Calitate. Acesta se regăsește pe pagina personală din ETWINNING LIVE, la secțiunea PROIECTE, sub descrierea proiectului, sub denumirea „Înscriere pentru Certificatul de Calitate”. Puteți utiliza limba română, dar și limba de lucru a proiectului. Pasul 1 Detalii de proiect

În această secțiune trebuie să faceți o scurtă prezentare a proiectului (limitată la 1000 de caractere), să adugați linkuri către rezultatele obținute – site-uri externe, bloguri, clipuri audio sau video etc. ( din nou limita este de 1000 de caractere) și să încărcați, dacă este cazul, maxim 3 materiale care nu sunt disponibile online (publicații, texte, materiale mutimedia etc.).

Pasul 2 Descrierea proiectului

În această secțiune trebuie să faceți dovada că îndepliniți criteriile de calitate, pe care le vom descrie în continuare.

a) Inovare pedagogică

Într-un paragraf (aici limita este de 2000 de caractere, pentru fiecare criteriu), trebuie să descrieţi proiectul, amintind metodele didactice folosite în relaţia cu elevii, pe parcursul desfășurării acestuia (exemple: activitate în grupuri mici, documentare realizată de elevi etc.). Dacă elevii dumneavoastră sunt foarte mici, descrieţi metodele folosite pentru a le stimula interesul faţă de proiect. În funcție de contextul și vârsta elevilor, ei trebuie încurajați să devină principalii actori în cadrul proiectului, să fie creativi, responsabili, independenţi și nu doar să fie în poziția de a aplica ideile profesorului. Descrieți metodele și tehnicile folosite pentru a ajuta elevii să atingă obiectivele propuse în cadrul parteneriatului. Încercați să indicați, concret, ce aduce nou proiectul din punct de vedere didactic, cu accent pe activitățile pe care le considerați relevante. De exemplu, formarea competențelor de comunicare la elevi se realizează inovativ prin crearea, în echipe mixte, a unui dicționar online.

b) Valorificarea proiectului în curriculum – într-unul sau mai multe obiecte de studiu

Urmează să descrieţi punctual ce demersuri aţi făcut pentru a integra proiectul în curriculum. Ce competenţe aţi încercat să le formaţi elevilor în timpul activităţii de proiect? În completarea aplicației, căutați să indicați ce competențe cuprinse în curriculum ați dezvoltat și să descrieți ce ați făcut. De exemplu, putem dezvolta competențele de colaborare prin implicarea echipelor de elevi în realizarea unor publicații.

Page 60: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

59

Cum au lucrat elevii în timpul proiectului? Cea mai mare parte a muncii efectuate de elevi în cadrul proiectului are loc în timpul orelor de şcoală, proiectul nu se bazează doar pe munca efectuată de către elevi acasă sau în afara programului școlar.

c) Comunicare şi schimburi între şcolile partenere

În această secțiune, veți răspunde la următoarele întrebări: - Cum aţi organizat comunicarea dintre dumneavoastră şi parteneri? Cum ați planificat activitățile din cadrul parteneriatului? Cum ați ales instrumentele web utilizate și metodele de lucru? - Ce activităţi de comunicare aţi conceput pentru sau împreună cu elevii, în vederea schimbului de informaţii despre activitatea depusă de fiecare clasă pe temele proiectului?

Comunicarea poate fi fie individuală, fie în grupuri mici şi poate include sondaje, teste etc., care sunt concepute pentru a încuraja elevii să citească, să asculte, să comenteze şi să vizualizeze lucrările partenerilor lor.

d) Colaborare între şcolile partenere

Activităţile de colaborare nu se rezumă doar la comunicare. De aceea, sunteți invitați să descrieţi modul de desfăşurare a proiectului, punctând foarte clar cum aţi împărţit sarcinile între dumneavoastră şi partenerul sau partenerii de proiect. Aspecte relevante asupra cărora să vă aplecați: - Care au fost aspectele asupra cărora aţi colaborat cu partenerul(ii) de proiect? - Care au fost activităţile în care elevii au colaborat? Descrieţi cum au contribuit elevii la realizarea produselor finale ale proiectului. Partenerii nu sunt doar beneficiari ai informaţiilor; ei sunt membri ai echipei, co-autori si co-creatori. Câteva exemple de produse finale realizate în colaborare sunt: un ziar, un raport, un rezumat în colaborare al tuturor subiectelor abordate în timpul proiectului, o colecţie de scrisori scrise pe o anumită temă, o carte, o colecţie de poezii, o lucrare de ficţiune (mister roman, basm, desen animat, film …) etc. Această listă nu este exhaustivă deoarece pot fi găsite mult mai multe exemple. Echipele transnaţionale, formate din elevi din ţări partenere diferite, sunt o practică foarte eficientă pentru lucrul colaborativ.

e) Utilizarea tehnologiei

Pentru că proiectele eTwinning sunt proiecte de colaborare online, sunteți rugați să descrieţi modul în care dumneavoastră, partenerii de proiect şi elevii au folosit tehnologia pentru a contribui la

Page 61: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

60

desfăşurarea activităţii de proiect. Acest criteriu se axează pe evaluarea bunei adaptări a instrumentelor web. Toate instrumentele sunt folosite de profesori şi de elevi ca să desfăşoare activităţi în colaborare şi să facă schimb de informaţii, astfel încât comunicarea şi interacţiunile dintre ei să fie reale. Instrumentele sunt folosite în aşa fel încât să asigure succesul obiectivelor pedagogice ale proiectului şi arată o utilizare responsabilă a tehnologiei. Nu uitați că instrumentele utilizate trebuie să fie accesibile și plăcute elevilor. De exemplu, pentru preșcolari și școlarii mici, alegeți acele instrumente care conțin multă culoare, mișcare și sunet, iar pentru elevii de gimnaziu să aveți în vedere spiritual de competiție și creativitatea. Bazați-vă pe elevii dumneavoastră în utilizarea tehnologiei: ei fac parte din generația „digitală” și știu cum să utilizeze calculatorul. Rolul nostru, ca dascăli, este să le arătăm calea de a folosi tehnologia responsabil și pentru scopuri educative.

f) Rezultate, impact şi documentaţie

Această secțiune este foarte importantă în dovedirea calității proiectului. Completați formularul, încercând să răspundeți punctual la următoarele întrebări: - Ce impact consideraţi că a avut acest proiect asupra elevilor şi activităţii dumneavoastră didactice? - Ce avantaje a avut şcoala de pe urma participării la acest proiect? - Care consideraţi că a fost rezultatul cel mai deosebit al acestui proiect? - Aţi oferit adresele paginilor ce conţin documentaţia aferentă planificării, desfăşurării şi rezultatelor obţinute de proiect? În încheiere, trebuie să amintiți dacă proiectul a mai primit şi alte premii (de exemplu, Certificate de Calitate, premii naţionale eTwinning etc.).

Pasul 3 Previzualizare

Acum aveți posibilitatea de a revedea ceea ce ați completat. Dacă sunteți mulțumit, puteți da click pe Trimiteți sau puteți utiliza opțiunea Modificare, pentru a schimba orice pe formularul de aplicație. Până la evaluarea aplicației, puteți reveni asupra acesteia ori de câte ori doriți, utilizând opțiunea Modificare.

Indicații și sfaturi utile Utilizați un limbaj de specialitate, adecvat și adaptat activităților desfășurate în proiect. Evitați formulările generale sau clișeele „la modă“ și încercați, folosind cuvintele dumneavoastră, să evidențiați

specificul proiectului. Comunicarea simplă, onestă va convinge mai mult decât frazele pretențioase! Consultați curriculum-ul în vigoare și găsiți cele mai relevante dovezi de integrare a activităților desfășurate în

proiectul dumneavoastră în acesta, cu accent pe competențe. Comunicare nu înseamnă numai vizite sau postări în TwinSpace! Căutați să comentați activitățile depuse de

parteneri, să oferiți feedback, să organizați întâlniri online etc. Colaborarea se referă, mai ales, la produsele comune realizate de parteneri. O listă de produse obținute doar de

Page 62: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

61

echipa condusă de dumneavoastră nu dovedește colaborare! Alegeți acele instrumente web care sunt potrivite nivelului de vârstă al elevilor implicați în proiect. Ele trebuie

selectate cu grijă, în funcție de obiectivul educațional urmărit. Iată un site unde veți găsi grupate, în funcție de scopul de utilizare al acestora, mai multe instrumente web: http://cooltoolsforschools.wikispaces.com/

Păstrați tot timpul în minte planul proiectului și încercați să urmăriți ce anume s-a schimbat în modul de învățare a elevilor dumneavoastră, în atitudinea lor față de școală, în general, în organizația din care faceți parte, odată cu desfășurarea proiectului în care ați fost sau sunteți implicat.

III.2.2. Participarea la competiția anuală „Premiile europene eTwinning” Pentru a participa la competiția organizată pentru obținerea unuia dintre premiile anuale europene eTwinning, trebuie să fi

obținut Certificatul European de Calitate, iar proiectul să fi fost activ în anul școlar precedent

((http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes.htm).

Premiile europene se acordă o singură dată pe an, prin completarea, de către unul din parteneri, de obicei unul dintre fondatori, a

unui formular asemănător cu cel de obținere a Certificatului Național de Calitate, la termenul stabilit de Centrul European de

Asistență și anunțat pe site în timp util.

Categoriile principale de premii sunt organizate în funcție de vârsta elevilor și sunt sponsorizate de Comisia Europeană:

1. premiul pentru proiecte care implică elevi cu vârste cuprinse între 4 şi 11 ani;

2. premiul pentru proiecte care implică elevi cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani;

3. premiul pentru proiecte care implică elevi cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani.

Pe lângă premiile din categoriile principale, mai există un număr de premii speciale, tematice, sponsorizate de alte organizaţii,

variabile, anual, ca număr și denumire. În 2015, au fost acordate premii la următoarele categorii speciale:

Premiul pentru limba spaniolă:

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/spanish_language_prize.htm

Premiul pentru limba franceză:

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/french_language_prize.htm

Page 63: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

62

Premiul Marie Skłodowska Curie:

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/marie_skodowska_curie_prize_.htm

Premiul Mevlana pentru înţelegere interculturală:

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/mevlana_prize_for_intercultura.htm

Premiul pentru proiecte în limba engleză:

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/english_language_prize.htm

Premiul „Istorie şi comemorare”:

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/history_and_remembrance_prize.htm

Premiul pentru proiecte care implică o şcoală din ţările Parteneriatului estic (eTwinning Plus):

http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/european_prizes/prize_for_projects_involving_a.htm

III.2.3. Premii și competiții naționale

Centrul Național de Asistență din România organizează, de mai multe ori pe an, competiții și campanii pentru a răsplăti munca

elevilor și profesorilor în cadrul proiectelor eTwinning.

Cea mai cunoscută competiție națională este „Proiectul lunii". Proiectele înregistrate de cadre didactice din România (în calitate

de fondator) pe parcursul unei lunii, intră automat în această competiție.

Criterii de evaluare:

originalitatea proiectului;

ingeniozitatea activităților sau produselor pe care le propune

gradul de implicare a elevilor în activitățile propuse

proiectul să fie inregistrat in intervalul 1-31 ale lunii, de către un cadru didactic din România;

complexitatea proiectului și potențialul de colaborare între parteneri. Începând cu anul 2016, Centrul Național va organiza și o ceremonie de acordare a unor premii naționale, după modelul Premiilor europene – premii pe niveluri de învățământ și premii tematice (Matematică și Științe, Cetățenie), precum și un premiu pentru proiecte desfășurate între școli partenere din România. Competiția se va desfășura pe baza unui formular de înscriere, asemănător celui folosit la premiile europene, astfel încât cadrele didactice participante la competiția europeană să nu mai fie nevoite să

Page 64: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

63

completeze un alt formular, ci doar să indice interesul lor de a fi evaluat proiectul respectiv și în competiția națională (pe baza formularului completat anterior).

Urmăriți secțiunea Știri și anunțuri de pe site-ul național, pentru a fi la curent cu toate noutățile:

http://etwinning.ro/categorie/stiri-si-informatii/

Link util: http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/quality_labels.htm

III.2.4. Exemple de proiecte Integrare curriculară într-unul sau mai multe obiecte de studiu Un exemplu de proiect relevant, analizat aici din perspectiva valorii sale pedagogice, create prin abordarea interdisciplinară propusă, îl reprezintă FRIENDS FUR-EVER (prof. Cornelia Melcu), adresat elevilor mici (6-9 ani). Link către spațiul de lucru: http://new-twinspace.etwinning.net/web/p68520/welcome Link către site-ul wiki extern: http://friendsfur-ever.wikispaces.com/

Page 65: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

64

prof. Cornelia Melcu Școala cu clasele I-VIII

nr. 9, ”N. Orghidan”, Brașov Vom analiza și proiectul Ready, steady…EXPLORE!!! atât din perspectiva eficacității, cât și a relevanței sale. Este un proiect care ne arată cum și cât de bine „instrumentul eTwinning” poate servi scopurilor noastre: ne ajută să ne atingem obiectivele de învățare în manieră atractivă, interesantă, participativă, creând punți între disciplinele școlare. Link către spațiul de lucru: https://twinspace.etwinning.net/665

Proiectul FRIENDS FUR-EVER / PRIETENI (BLĂNOȘI) PENTRU TOTDEAUNA s-a desfăşurat pe parcursul a aproximativ şase săptămâni şi a avut ca scop principal ca elevii să înveţe cât mai mult despre căţei – ca prieteni ai omului – într-un mod atractiv şi amuzant, prin aplicarea teoriei inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner. Şcolile partenere au fost din România, Polonia şi Portugalia. Elevii au desfăşurat activităţi diverse, din perspectiva tuturor ariilor curriculare sau disciplinelor şcolare: la Limbă şi comunicare au citit sau au compus creaţii care au ca subiect căţeii, au comunicat în limba engleză cu partenerii de proiect; la matematică au compus probleme despre aceştia şi au realizat jocuri puzzle sau tangram; la Arte au ilustrat desenul animat Reksio şi au cântat cântece despre căţei; la Ştiinţe au aflat despre câine - ca mamifer şi au descoperit mai multe despre rase şi despre cum trebuie să fie îngrijite fiecare. La Om şi societate au invitat un veterinar şi au stat de vorbă cu un pompier despre importanţa câinilor salvatori, apoi au aflat cum să curăţe după câinele lor. În aria Tehnologii au utilizat calculatorul- pentru a încărca materialele în spaţiul de lucru şi au făcut câini din diverse materiale. Produsul final a fost cartea care a continuat desenul animat care l-a avut

ca erou principal pe Reksio.

Proiectul Ready, steady…EXPLORE!!!/ Pe locuri, gata…EXPLORAȚI!!! s-a desfășurat pe parcursul unui an școlar, cu elevi cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani. Proiectul și-a propus ca școlarii mici să să se familiarizeze cu noțiuni specifice disciplinelor STEM, prin aplicarea metodelor de învățare prin cooperare și explorare, alături de elevi din alte părți ale Europei. Şcolile partenere au fost din România, Polonia şi Spania. Elevii români implicați erau în clasa intâi, iar integrarea în curriculum s-a făcut firesc, deoarece noul curriculum aflat în vigoare recomandă desfășurarea de proiecte educaționale pentru formarea competențelor.

Page 66: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

65

Iată câteva din activitățile realizate: Matematică și explorarea mediului, competențe vizate: 4.2. identificarea unor consecinţe ale unor acţiuni, fenomene, procese simple – elevii au descris regiunea unde trăiesc, bazându-se pe fenomenele și procesele cunoscute. 5.1. sortarea şi clasificarea unor date din mediul apropiat pe baza a două criteria- elevii au completat un grafic conținând informații despre vreme, timp de două săptămâni 6.2. utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea şi compararea duratelor unor activităţi cotidiene – elevii au utilizat unități și instrumente de măsurat timpul. 3.1. rezolvarea de probleme prin observarea unor regularităţi din mediul apropiat- elevii au realizat postere în grup în care au surprins principalele caracteristici ale fiecărui anotimp, au rezolvat probleme simple, așezate sub forma unor jocuri online. Muzică și mișcare, competența 2.2. - cântarea, individual sau în grup, asociind acompaniamentul sugerat de ritm - Cartierul nostru (elevii au învățat și au cântat cântecul Cum ajung la școală?) Arte vizuale și abilități practice, competența 1.3. - manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual. Elevii au identificat caracteristicile vremii din locurile de unde provin partenerii și au creat machete ale acestora, după imagini găsite pe internet; au identificat hainele potrivite pentru fiecare anotimp și le-au desenat; au recunoscut partenerii la diferite vârste dintr-un colaj de fotografii. Comunicare în limba străină (engleză), competența 2.2 Formularea unor mesaje scurte de prezentare personală cu sprijin din partea interlocutorului- elevii au utilizat limba engleză în întâlnirile online pe care le-au avut cu partenerii pe parcursul desfășurării proiectului. Comunicare în limba română, competența 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la contexte familiare, manifestând interes şi încredere în sine- elevii și-au descris școala și comunitatea, au evaluat și autoevaluat produse, au prezentat în fața colegilor și a părinților rezultatele obținute. Dezvoltare personală, competența 2.2. Transmiterea unor mesaje verbale şi nonverbal simple despre propriile experienţe de viaţă- Reguli acasă și la școală (elevii au decis ce reguli trebuie respectate acasă și la școală).

Page 67: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

66

IV. eTwinning – o comunitate de practici. Diseminare, schimb de idei, experiențe, practici

eTwinning este o comunitate de învățare, la care fiecare dintre cei înscriși pe portal contribuie într-o anumită etapă, în diferite moduri: postează anunțuri, inițiază parteneriate, creează proiecte de succes care pot fi apoi o sursă de inspirație pentru colegi, participă la evenimente de formare, împărtășește din experiența sa etc. Schimbul de experiență, de idei, de cunoaștere, în ansamblu, reprezintă un element central într-o comunitate profesională precum eTwinning. În acest context, fiecare dintre noi este nu doar receptor, ci și transmițător de informație. În acest capitol, vom analiza succint ce poate face fiecare dintre noi pentru a sprijini, pe de o parte, cunoașterea mai bună de către toți cei interesați a ceea ce înseamnă parteneriatele școlare bazate pe TIC, iar pe de altă parte, dezvoltarea comunității și creșterea relevanței acesteia pentru cadrele didactice participante.

IV.1. Idei de promovare a Acțiunii eTwinning

Multe dintre cadrele didactice participante la Acțiunea eTwinning au participat sau coordonat activități de promovare a acțiunii: 1. la conferințe, seminarii, simpozioane, ateliere de lucru adresate profesorilor; 2. la reuniuni cu decidenți din educație, cu agenți economici, reprezentanți ai consiliilor locale etc.; 3. la diferite reuniuni ale elevilor; 4. prin proiectele realizate - prin realizarea unor activități interesante și utile în cadrul proiectelor eTwinning, ați motivat elevii să împărtășească și altor colegi experiențele lor, devenind astfel, la rândul lor, „mici ambasadori”; 5. organizarea, în școală, a zilei deschise eTwinning; 6. distribuirea de materiale promoționale primite de la Centrul de Coordonare eTwinning România – Institutul de Științe ale Educației;

Page 68: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

67

7. publicarea unor articole în ziare, publicații locale/ naționale; 8. postarea unor articole scurte pe site-urile educative din regiune sau din țară, pe paginile școlii sau pe blog; 9. organizarea unor întâlniri de prezentare a rezultatelor unui proiect (de ex., ca activitate finală); 10. expunerea produselor finale ale proiectului în „colțul eTwinning” din școală, în expoziții, în biblioteca școlii etc. Promovarea platformei eTwinning poate fi făcută la diferite niveluri:

1. la nivelul școlii: a. prin activități informale - discuții cu colegii în pauză, cu părinții și cu conducerea școlii b. discuții formalizate – lecții demonstrative cu activități din proiecte eTwinning, scurte prezentări la activitățile

metodice, la reuniuni ale cadrelor didactice, la evenimente organizate de școală, articole pe site-ul școlii; 2. la nivelul comunității - sărbătorim rezultatele proiectelor eTwinning încheiate prin invitarea alături de părinți, elevi,

profesori și a oficialităților locale, conducerilor celorlalte școli, a presei, promovarea în mass-media locală etc. 3. la nivel interșcolar – scurte prezentări sau lecții demonstrative care includ activități din parteneriate eTwinning la cercuri

metodice, reuniuni profesionale etc.; 4. la nivel regional – comunicări prezentate la conferințe, ateliere, simpozioane, postarea unor articole pe site-uri

educaționale din zonă etc.; 5. la nivel național - site-ul oficial al platformei și site-urile agențiilor naționale; pagina de Facebook; cont pe canalul Twitter;

canalul YouTube; bloguri; webinarii; ateliere de lucru; seminarii; anunțuri zilnice; premii naționale; conferințe; site-uri școlare; ziare, reviste, TV; broșuri; vizite în școli; activităţi ale ambasadorilor eTwinning; cu ajutorul fanilor/ susținătorilor eTwinning; întâlniri eTwinning între profesori (TeachMeet).

În concluzie, promovăm eTwinning folosind platformele naționale, diverse aplicații IT de promovare, oferim exemple de bune practici promovând proiectele reușite prin social media, alte evenimente, simpozioane, conferințe, oferim suport, creăm produse personalizate etc. Instrumente de promovare a proiectelor eTwinning La fel ca orice proiect și proiectul eTwinning trebuie planificat (gândit înainte), vizibil (făcut cunoscut, prin crearea unui logo sau diverse alte strategii), diseminat (rezultatele lui trebuie făcute cunoscute și pentru cei care nu fac parte din proiect), continuat/durabil (rezultatele lui sunt folosite și în viitor, după încheierea lui). În rândurile care urmează ne vom referi la câteva instrumente online pe care le putem folosi în promovarea proiectelor eTwinning: - prezentările (Power Point, Prezi, Padlet);

Page 69: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

68

- instrumente de tip vídeoconferințe (Chat, Skype, sondaje, webinar, anymeeting.com, WebEx ooVoo, etc); - instrumente Mindmapping, http://www.mindmapping.com/; -instrumente de vot, sondaje PollMaker, http://www.poll-maker.com/; obținerea de feed-back - AnswerGarden, http://answergarden.ch/; -instrumente de scris, redactat Google Apps, http://www.google.ro/intl/ro/docs/about/; - website-uri, bloguri, rețelele sociale; - istorioare animate - Muvizu https://www.muvizu.com/; - colectarea ideilor și a voturilor - Tricider http://www.tricider.com/; - filmări video postate pe YouTube, https://www.youtube.com/; - chestionare – Kahoot, https://getkahoot.com/; - instrumente de transmitere idei/anunțuri – Twitter, https://twitter.com/; -instrumente de învățare în clasă - Popplet https://popplet.com/; -Twin Space. În concluzie, avem un evantai de instrumente de promovare a platformei eTwinning la care mai adugăm: realizarea unor afișe, pliante, bannere, materiale personalizate, articole în presa locală, buletine informative. Promovare online și/sau promovare offline Pentru a alege canalul potrivit pentru promovarea unui eveniment, trebuie avute în vedere răspunsurile la următoarele întrebări: -cine este publicul țintă și care sunt obiceiurile lui de comunicare? (TV, radio, presa scrisă, internetul); -care este resursa de timp de care dispune publicul țintă? (mesajul poate fi scurt - este ca o călăuză, te îndeamnă să aprofundezi singur subiectul, mesajul în detaliu - îți oferă toate informațiile sau o sinteză a lor); -care este bugetul de care dispunem pentru promovare? (dorim să informăm publicul țintă cu cât mai puține cheltuieli financiare). Promovarea prin canale offline este recomandată atunci când publicul țintă nu poate fi expus mesajului de promovare prin canale online, dacă există resurse suficiente/ buget sau dacă este vorba despre o campanie amplă, derulată la nivel național în urma căreia mesajul trebuie să ajungă la un public cât mai larg și să-i lase un mesaj puternic. Promovarea prin canale online este recomandată în următoarele situații: -când avem experiență în utilizarea instrumentelor online; -când dorim să măsurăm rezultatele/ impactul în timp real (online-ul permite efectuarea de sondaje, chestionare, obținerea de feedback) de la publicul țintă, în mod rapid (ex, numărarea / contorizarea) numărului de cititori ai unui articol); Campaniile online sunt mai puțin costisitoare și pot da rezultate mai rapide.

Page 70: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

69

IV.2. Diseminarea proiectelor eTwinning

„Diseminare”, cuvânt tradus din limba franceză, dissémination, înseamnă împrăștiere,

răspândire, dispersare, propagare8. În rândurile care urmează, ne vom referi la diseminarea

evenimentelor, diferitelor acțiuni, activități și/sau proiecte educative.

O resursă utilă cu referire la valorizare, diseminare, exploatarea rezultatelor unui proiect găsim

la adresa: http://www.slideshare.net/secret/hmitzfQjRY7Ta6.

Diseminarea presupune răspândirea scopurilor, obiectivelor şi rezultatelor evenimentului/

proiectului către grupurile ţintă, şi anume școli și parteneri ai acestora, diverse organizații,

comunitate în general. Diseminarea scopurilor, obiectivelor şi rezultatelor se va realiza pe tot

parcursul evenimentului/ proiectului. La începutul evenimentului/ proiectului, partenerii vor

stabili cum vor disemina proiectul, către cine, de ce, când, prin ce activități. Pentru a-și atinge

scopul și a nu fi o activitate „de fațadă”, diseminarea trebuie adecvată publicului-țintă.

Prezentăm mai jos o grupare a activităților de diseminare a diferitelor proiecte/ evenimente, având la bază alte criterii: a. În funcție de locațiile unde au loc: -afișaj intern - panourile din instituții, bannere la intrarea în instituții, -activități pe orizontală - diverse întâlniri între licee (teoretice sau vocaționale)/ colegii (licee tehnologice sau școli profesionale)/ școli gimnaziale, școli primare, grădinițe, -instruiri interne/cursuri/ateliere de lucru – propuse de conducerile instituțiilor sau la inițiativa colegilor, -prezentări de proiecte – expoziții, întâlniri cu părinții, alți invitați. b. În funcție de nivelul la care au loc: -reuniuni, activități pe verticală - diverse întâlniri între licee- legături cu facultăți/ colegii/ licee tehnologice sau școli profesionale- legături cu facultăți / școli gimnaziale- legături cu școlile primare, școli primare- legături cu grădinițele, -manifestări – punctuale sau sistematice (mai multe activități asemănătoare). c. În funcție de tematica/disciplina/disciplinele pe care le promovează: -manifestări disciplinare/intradisciplinare (în cadrul aceleași discipline): conferințe, seminarii, mese rotunde,

8 www.dexonline.ro

Page 71: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

70

-manifestări interdisciplinare (cooperare între discipline diferite): simpozioane, comunicări, ateliere de lucru. d. În funcție de instrumentele folosite: -afișe/ pliante/ buletine informative/ articole în reviste de specialitate și ziare, cărți (suport tipărit); -logo/ banner (afișat pe instituția implicată); -rețele sociale (pagini web, site-uri, bloguri, articole online etc); -mijloace media (reportaje etc.). La începutul unui proiect trebuie să pregătim și planul de diseminare. În cazul proiectelor eTwinning avem exemplele proiectelor câștigătoare de-a lungul timpului. Un proiect eficient și reușit trebuie PLANIFICAT (gândit dinainte), VIZIBIL (făcut cunoscut, de exemplu prin crearea unui logo), DISEMINAT (rezultatele lui trebuie cunoscute și de persoanele care nu sunt implicate direct în proiect), EXPLOATAT (ne asigurăm că rezultatele lui sunt folosite în viitor, utile). În tabelul următor sunt prezentate câteva resurse materiale/ instrumente folosite de ambasadorii eTwinning, pentru diseminarea unor evenimente:

În caz că faceți o scurtă prezentare online, creați subtitrările în pagina utilizând generatoare de text, imagini sau bannere animate.

http://www.animaatjes.de/glitzer-text-generator; http://pookatoo.com/; http://www.textspace.net;

http://picasion.com/get-glitter/; http://www.glitter-graphics.com/myspace/text_generator.php

Alegeți 1-2 subiecte de discuție și organizați această discuție pe forum. Puteți utiliza instrumentele de colaborare interactive în acest scop.

Informații pe un perete http://en.linoit.com/; https://padlet.com; http://www.popplet.com/;

Vot: http://www.tricider.com/; Brainstorming: https://bubbl.us/; https://www.mindomo.com/ru/;

https://coggle.it/;

Utilizați diverse instrumente pentru realizarea unor buletine informative, flyere.

https://www.smore.com/

Scrieți informații care descriu agenda evenimentului. De exemplu: https://www.slideshare.net/secret/3qqIOWtRmlXH4b

Amintiți participanților despre unele evenimente importante, termene etc.

De exemplu: calendare, https://www.google.com/calendar;

cronologii: http://www.dipity.com/; contoare de ceas:

http://www.timeanddate.com/clocks/freecountdown.html;

Pentru a afla dacă alți participanți apreciază pagina Vot: http://www.tricider.com/;

Page 72: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

71

dumneavoastră, adăugați instrumente de vot în partea de jos a paginii.

http://learningapps.org/; Rating: http://www.ratingcode.com/;

Sondaje/ chestionare: https://www.surveymonkey.com; https://polldaddy.com; Google Apps

Folosiți pentru diseminare, în scop educațional, instrumentele alăturate. Ele sunt accesibile comunității în general.

http://www.ning.com/ https://twitter.com/

https://www.facebook.com/ https://moodle.com/

Bariere posibile pentru o diseminarea eficientă sunt:

Dificultățile practice pot acționa ca măsuri de descurajare a coordonatorilor proiectului și a altor participanți. Constrângerile de timp pot împiedica activitățile de diseminare.

Pentru utilizatorii de informații, pot exista bariere tehnice și de infrastructură. Pot fi bariere sociale și culturale, stil de abordare, conținut și limba. Alte bariere ar fi legate de limitele de timp și de resurse.

Motivaţia redusă a participanţilor la evenimentele de diseminare.

Distanța față de locul de diseminare (se poate rezolva prin organizarea evenimentelor online!).

Lipsa informațiilor despre eveniment.

Timpul optim pentru a participa la activități este după orele de program și trebuie anunțat din timp.

Evenimentul trebuie încheiat cu niște concluzii și primirea unui feed-back din partea participanților.

Toate aceste aspecte critice produc tensiuni între un mod ideal de a gestiona activitatea în săli de clasă și activitățile care sunt de fapt dezvoltate în contexte reale. Totuși, așa cum ați observat, orice problemă are soluție!

Page 73: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

72

IV.3. Idei. Experienţe. Exemple de bune practici

În acest subcapitol, redăm câteva exemple de bune practici din activitatea ambasadorilor eTwinning. a) Activități în centre metodice

Decembrie 2015 – Găești, Dâmbovița, prof. Cristina Elena Voicu, Școala cu clasele I-VIII Nr. 1 Hulubești, jud Ialomița, ambasador eTwinning 2016

La acest seminar au participat cadrele didactice din centrul metodic Găești. Tema abordată a fost „eTwinning – predarea bazată pe proiect”.

Page 74: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

73

Noiembrie 2015, Casa Corpului Didactic Satu Mare și Şcoala Gimnazială Gherţa Mică Activitate de informare susținută de prof. Corina Rusz, adresată învăţătoarelor care fac parte din Corpul Metodiştilor ai ISJ Satu Mare și învăţătoarelor din Centrul metodic 2, Satu Mare, participante la Cercul pedagogic organizat la Gherţa Mică (clasa pregătitoare şi clasa I).

b) Articole sau anunțuri în rețele sociale

prof. Adriana Lefter, ambassador eTwinning 2016, învăţător‚Şcoala Gimnazială Nr. 5, „Elena Doamna“, Tecuci, jud Galaţi, https://www.smore.com/gd1a4

Page 75: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

74

c) Activități și materiale de diseminare a proiectelor eTwinning Câteva exemple de activități și materiale de diseminare a proiectelor eTwinning realizate de prof. Crina Bercovici, ambasador eTwinning, Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaș“, Beiuș, sunt redate mai jos.

Proiect eTwinning: TRIANGLES ARE EVERYWHERE (octombrie 2012/ mai 2013) Diseminarea rezultatelor proiectului: - articole pe pagina şcolii, http://ciordas.ro/proiecte/proiect6.html - articol site-ul educativ din Bihor, http://ovidan.ro/?p=articles.16.1026, - articole pe blogul proiectului - https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=3649014006002571828#allposts - broşuri şi DVD-uri - articole la Simpozioane naţionale/ internaţionale - celebrare: elevi, profesori, părinţi, comunitate

Proiectul Mathematics and the recipe that reunites our family (2013-2014) - http://www.ciordas.ro/proiecte/proiect9

Page 76: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

75

Proiectul MIMIS: Multiple Intelligences in Mathematics and Science 2014-2015

http://www.ciordas.ro/proiecte/proiect11

Proiectul Healty lifistyle and Math (2013-2014), http://www.ciordas.ro/proiecte/proiect8

Page 77: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

76

Bibliografie

Ciolan, L., Învăţarea integrată.Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi,2008.

Crișan, G., Vasilescu, I., Bercovici, C., Promovarea parteneriatelor școlare europene – Curs pentru ambasadori eTwinning. Suport de curs, 2015

Farca, S., Ce trăiește copilul și ce simte mama lui, Ed. Trei, 2009

Istrate, O., In Romania, 7 profesori din 10 prefera ajutorul calculatorului. Apărut în: Elearning.Romania, 2008-06-24. Bucureşti: TEHNE- Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie. Disponibil online: http://www.elearning.ro.

Istrate, O., Gabureanu, S., A Fresh Restart? Google for Education in Romania: Effectiveness of Training Teachers in Using Google Tools for Teaching and Learning. In: Proceedings of the International Conference on Virtual Learning 2015. Bucharest: University of Bucharest, 2015.

Karl-Heinz Rinke, “Introduction”, in Savage Roger, School Links and Exchanges in Europe. A practical guide, Council of Europe Press, 1993, p.7

Noveanu, E., The Internet and the Changing Education Paradigm, http://www.elit-education.ro/a51-proceedings.htm), 2005.

Stanciu, M, Reforma conţinuturilor învăţământului.Cadru metodologic, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Van de Craen, P. Aventuri pe tărâmuri lingvistice şi culturale, European Schoolnet, 2008.

Velea, S., Transnational School Partnerships Supported by ICT. Benefits for Learning, In Leveraging Technology for Learning. Conference proceedings of ”eLearning and Software for Education” (eLSE), Editura Universitară. Pag. 377-382, 2012.

Velea, S., Melcu, C., Asigurarea calității parteneriatelor școlare europene eTwinning – Suport de curs, ISE, 2015

*** Education for Change, Study of the impact of eTwinning on participating pupils, teachers and schools. Final report, Luxembourg: Publications Office of the European Union. Pag. 7-9, 2013.

Page 78: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

77

Anexa 1

Tablou comparativ al competenţelor generale şi specifice ale câtorva limbi moderne

(franceză, engleză, germană)

Programele oficiale în vigoare utilizate:

Programa şcolară de limba franceză pentru clasa a IX-a (L1), aprobată prin O.M. nr. 3458/09.03.2004 Programa şcolară pentru clasa a X-a (L1). Ciclul inferior al liceului. Limba franceză. Aprobată prin ordin al Ministrului nr. 4598 /

31.08.2004

Programa şcolară pentru limba modernă franceză (L2). Aprobată prin ordin al Ministrului nr.5099 / 09.09.2009. Clasa a IX-a şi clasa a

X-a

Programa şcolară de limba engleză pentru clasa a IX-a (L1), aprobată prin O.M. nr. 3458 / 09.03.2004 Programa şcolară pentru clasa a X-a (L1). Ciclul inferior al liceului. Limba engleză . Aprobată prin ordin al Ministrului nr.4598 /

31.08.2004

Programa şcolară pentru limba modernă engleză (L2). Aprobată prin ordin al Ministrului nr.5099 / 09.09.2009. Clasa a IX-a şi clasa a X-a

Programa şcolară de limba germană pentru clasa a IX-a (L1), aprobată prin O.M. nr. 3458 / 09.03.2004 Programa şcolară de limba germană pentru clasa a X-a (L1). Ciclul inferior al liceului. Limba engleză . Aprobată prin ordin al

Ministrului nr.4598 / 31.08.2004

Programa şcolară pentru limba modernă germană (L2). Aprobată prin ordin al Ministrului nr.5099 / 09.09.2009. Clasa a IX-a şi clasa a

X-a: profil vocaţional (artistic, sportiv, teologic)

Limba franceză Limba engleză Limba germană

Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare9

Clasa a IX-a

Limba modernă 1

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul

9 Competenţele scrise cu aldine aparţin curriculum-ului diferenţiat şi se adresează numai claselor de liceu teoretic, profil umanist, care

au prevăzută o oră în CD în planul cadru.

Page 79: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

78

vizual

Identificarea sensului global al unui mesaj

Identificarea de informaţii cheie din texte

autentice

Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini

structurate de lucru

Identificarea de detalii din mesaje orale /

scrise (autentice)

Recunoaşterea organizării logice a unui

paragraf / text literar

vizual

Identificarea sensului global al unui mesaj

Identificarea de detalii din mesaje orale /

scrise (autentice)

Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini

structurate de lucru

Identificarea de informaţii cheie din

texte autentice

Recunoaşterea organizării logice a unui

paragraf / text literar

vizual

Identificarea de detalii din mesaje orale

/scrise (autentice)

Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini

structurate de

lucru

Identificarea de informaţii cheie din

texte autentice

Recunoaşterea organizării logice a unui

paragraf / text literar

Limba modernă 2

Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text,

pe baza unor întrebări de sprijin

Identificarea unor informaţii specifice dintr-un text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi

cu viteză normală

Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text oral /scris, pe baza unor întrebări de sprijin.

Identificarea unor informatii specifice dintr-un text ascultat pe subiecte familiare, articulat clar si cu viteza

normala

Desprinderea sensul global / a ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin. Extragerea de

Page 80: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

79

Deducerea din context a înţelesului unor

elemente necunoscute dintr-un text citit

Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative,

instrucţiuni

Deducerea înţelesului unor elemente

lexicale din context , dintr-un text citit

Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative,

instrucţiuni, tabele, hărţi

informaţii cheie simple, din texte

informative, pe baza unor întrebări de

sprijin10

Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute cu ajutorul

contextului

Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a

îndeplini o sarcina

de lucru.

Clasa a X-a

Limba modernă 1

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul

vizual

Identificarea sensului global al unui mesaj

Identificarea de informaţii cheie din

texte autentice

Identificarea de detalii din mesaje orale /

scrise (autentice)

Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul

vizual

Identificarea sensului global al unui mesaj

Identificarea de informaţii cheie din

texte autentice

Identificarea de detalii din mesaje orale /

scrise (autentice)

Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini

Anticiparea elementelor de conţinut ale unui text pe baza titlului / unui stimul

vizual

Identificarea sensului global al unui mesaj.

Identificarea de informaţii cheie din

texte autentice

Identificarea de detalii din mesaje orale /

scrise (autentice)

Selectarea de informaţii din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini

10 Competenţele scrise în rubrica „Limba germană” cu caractere italice se referă doar la profilul vocaţional (artistic, sportiv, teologic), profil la care limba germană se studiază ca limbă modernă 2 o singură oră pe săptămână.

Page 81: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

80

structurate de lucru

Recunoaşterea organizării logice a unui

paragraf / text literar

structurate de lucru

Recunoaşterea organizării logice a unui

paragraf / text literar

structurate de lucru.

Recunoaşterea organizării logice a unui

paragraf / text literar

Limba modernă 2

Identificarea ideilor esenţiale dintr-un text

de complexitate medie

Deducerea din context a înţelesului unor

elemente

necunoscute dintr-un mesaj audiat

Recunoaşterea unor informaţii specifice dintr-un text citit/ ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză normală

Selectarea unor informaţii relevante din

fragmente

de texte informative, instrucţiuni,

Identificarea ideilor esenţiale dintr-un

text, pe baza unor întrebări de sprijin

Deducerea din context a înţelesului unor

elemente

lexicale necunoscute dintr-un mesaj audiat

Recunoaşterea unor informaţii specifice dintr-un text citit / ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză

normală

Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative,

instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a

îndeplini o sarcină de lucru

Desprinderea sensului global / a ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de sprijin

Deducerea înţelesului unor elemente lexicale necunoscute cu ajutorul

contextului

Identificarea unor informaţii specifice dintr-un text citit / ascultat pe subiecte familiare, articulat clar şi cu viteză

normală

Selectarea unor informaţii relevante din fragmente de texte informative, instrucţiuni, tabele, hărţi, pentru a îndeplini o sarcină de lucru Extragerea de informaţii cheie simple, din texte informative, instrucţiuni pentru a îndeplini o sarcină de lucru

Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Clasa a IX-a

Limba modernă 1

Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi

cotidiene, obiceiuri;

Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi

cotidiene, obiceiuri;

Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi

cotidiene, obiceiuri;

Page 82: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

81

Relatarea conţinutului unui film/ al unei

povestiri, pe baza unui plan de idei dat

Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes

Completarea de formulare

Redactarea de texte funcţionale simple

Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.

Relatarea conţinutului unui film / al unei

povestiri, pe baza unui plan de idei dat

Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes

Completarea de formulare

Redactarea de texte funcţionale simple

Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.

Relatarea conţinutului unui film / al unei

povestiri, pe baza unui plan de idei dat

Redactarea de paragrafe / texte pe o tema de interes

Completarea de formulare

Redactarea de texte funcţionale simple

Relatarea sub forma de raport a

desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene

etc.

Limba modernă 2

Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal

Elaborarea – oral sau în scris – unei descrieri simple a unui eveniment sau a unor experienţe personale, pe bază de suport vizual sau pornind de la un plan de

idei

Redactarea de instrucţiuni, reclame, articole de jurnal

Elaborarea (oral sau în scris) unei descrieri simple / unui eveniment / a unor experienţe personale, pe bază de suport

vizual sau plan de idei

Redactarea de paragrafe

Redactarea de instrucţiuni, reclame simple, pagini de jurnal

Elaborarea – oral sau în scris – a unei descrieri simple a unui eveniment sau a unor experienţe personale, pe baza de

suport vizual sau de plan de idei

Redactarea unor texte oficiale simple

(cerere)

Clasa a X-a

Limba modernă 1

Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi cotidiene, obiceiuri;

Relatarea conţinutului unui film/ al unei

povestiri, pe baza unui plan de idei dat

Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi cotidiene, obiceiuri;

Relatarea conţinutului unui film/ al unei

povestiri, pe baza unui plan de idei dat

Descrierea (oral / în scris) a unor activităţi cotidiene, obiceiuri;

Relatarea conţinutului unui film/ al unei

povestiri, pe baza unui plan de idei dat

Page 83: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

82

Redactarea de paragrafe / texte pe o

temă de interes

Completarea de formulare

Redactarea de texte funcţionale simple

Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.

Redactarea de paragrafe / texte pe o

temă de interes

Completarea de formulare

Redactarea de texte funcţionale simple

Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.

Redactarea de paragrafe / texte pe o

temă de interes

Completarea de formulare

Redactarea de texte funcţionale simple

Relatarea sub formă de raport a desfăşurării unei activităţi de grup / proiect individual / activităţi cotidiene etc.

Limba modernă 2

Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal

Prezentarea succintă – oral sau în scris – a unui eveniment sau a unor experienţe

personale, utilizând

elemente de descriere şi naraţiune

Redactarea de instrucţiuni, anunţuri de mică publicitate, pagini de jurnal

Prezentarea succintă – oral sau în scris –a unei descrieri simple, a unui eveniment

sau a unor experienţe

personale, pe bază de suport vizual sau

pornind de la un plan de idei

Redactarea de instrucţiuni, anunţuri simple de mică publicitate, pagini de

jurnal

Elaborarea – oral sau în scris – unei descrieri simple a unui eveniment sau a unor experienţe personale, pe bază de suport vizual sau pornind de la un plan de idei/ elemente lexicale de sprijin.

Realizarea de interacţiuni în comunicarea orală sau scrisă

Clasa a IX-a

Limba modernă 1

Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje

de răspuns

Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul formal/

informal folosit de interlocutor

Formularea de idei / păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje

de răspuns

Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul formal /

informal folosit de interlocutor

Formularea de idei / păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje

de răspuns

Adaptarea formei mesajului la situaţia de comunicare în funcţie de stilul formal /

informal folosit de interlocutor

Page 84: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

83

Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor

Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor

Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor

Limba modernă 2

Exprimarea poziţiei (acord / dezacord) faţă de opiniile exprimate în cadrul unei

discuţii

Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de

informaţii simplu şi direct

Redactarea unor mesaje de răspuns în care

sunt exprimate mulţumiri sau scuze

Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, pe care o poate întrerupe

pentru a cere formulări sau repetări

Exprimarea si justificarea acordului /dezacordului faţă de opiniile exprimate în cadrul unui schimb de idei pe teme de

interes

Comunicarea interactivă într-un schimb

simplu şi direct de informaţii

Redactarea unor mesaje / scrisori

personale simple de răspuns la o solicitare

Notarea informaţiilor dintr-o comunicare simplă, rostită clar şi rar, cu solicitare de

reformulări sau repetări

Exprimarea poziţiei (acord / dezacord) fata de opiniile exprimate în cadrul unei

discuţii

Comunicarea interactivă în vederea realizării unei sarcini care necesită un

schimb de informaţii simplu si direct

Redactarea unor mesaje de răspuns, în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze. Redactarea unor mesaje/ scrisori simple de răspuns la o solicitare.

Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostita clar si rar, pe care o poate întrerupe

pentru a cere formulări sau repetări.

Solicitarea de repetări / reformulări

Clasa a X-a

Limba modernă 1

Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje

de răspuns

Adaptarea formei mesajului la situaţia de

Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje

de răspuns

Adaptarea formei mesajului la situaţia de

Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei discuţii / în mesaje

de răspuns

Adaptarea formei mesajului la situaţia de

Page 85: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

84

comunicare în funcţie de stilul formal/ informal folosit de interlocutor

Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte

legate de preocupările tinerilor

comunicare în funcţie de stilul formal/ informal folosit de interlocutor

Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte

legate de preocupările tinerilor

comunicare în funcţie de stilul formal/ informal folosit de interlocutor

Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte

legate de preocupările tinerilor

Limba modernă 2

Exprimarea poziţiei faţă de opiniile exprimate în cadrul unei discuţii

Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de

informaţii simplu şi direct

Redactarea unor mesaje de răspuns în care

sunt exprimate mulţumiri sau scuze

Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute,

rostită cu viteză

normală, pe care o poate întrerupe pentru a cere formulări sau repetări

Exprimarea poziţiei personale faţă de opiniile exprimate în cadrul unor discuţii

pe teme de interes

Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de

informaţii simplu şi direct

Redactarea unor mesaje de răspuns în care sunt exprimate mulţumiri sau scuze cu explicaţii simple

Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute,

rostită clar şi cu

viteză normală, pe care o poate întrerupe pentru a cere formulări sau

repetări

Exprimarea poziţiei (acord / dezacord) faţă de opiniile exprimate în cadrul unei

discuţii

Comunicarea în vederea realizării unei sarcini care necesită un schimb de

informaţii simplu şi direct

Redactarea unor mesaje de răspuns în care

sunt exprimate mulţumiri sau scuze

Notarea informaţiilor pertinente dintr-o comunicare pe subiecte cunoscute, rostită clar şi rar, pe care o poate întrerupe

pentru a cere formulări sau repetări

Solicitarea de repetări/reformulări

Transferul şi medierea mesajelor orale sau scrise în situaţii variate de comunicare

Clasa a IX-a

Limba modernă 1

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă (relatarea la prezent a unor mesaje audiate)

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă

Page 86: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

85

Utilizarea dicţionarului bilingv pentru traducerea unor texte funcţionale scurte

din limba franceză în limba română

Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe

a conţinutului unui text scris / mesaj oral

Traducerea în şi din limba română a unor texte scurte din domenii de interes

utilizând dicţionarul

Traducerea unor texte funcţionale scurte din limba engleză în limba română cu ajutorul dicţionarului

Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe

a conţinutului unui text scris / mesaj oral

Traducerea în limba română a unor texte scurte din domenii de interes utilizând

dicţionarul

Utilizarea dicţionarului bilingv pentru

traducerea unor texte funcţionale scurte

din limba germana în limba româna

Sintetizarea sub forma de schema / notiţe

a conţinutului unui text scris / mesaj oral

Traducerea în limba româna a unor texte scurte din domenii de interes utilizând dicţionarul

Limba modernă 2

Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe cu suport

dat

Reducerea unui paragraf la o idee

esenţială

Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe

teme familiare

Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe cu suport

dat

Reducerea unui paragraf la o idee

esenţială, cu sprijin verbal/ vizual

Reformularea, pentru clarificare, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe teme

familiare

Înregistrarea informatiilor receptate oral sau în scris sub

forma de notite, cu suport dat

Reducerea unui paragraf la o idee esentiala, cu sprijin verbal/vizual

Reformularea, pentru clarificare, la cererea partenerului de dialog, a unei replici în cadrul unei conversatii pe teme

familiare

Clasa a X-a

Limba modernă 1

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă (relatarea la

prezent a unor mesaje audiate)

Utilizarea dicţionarului bilingv pentru traducerea unor texte funcţionale scurte

din limba franceză în limba română

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă (relatarea la

prezent a unor mesaje audiate)

Utilizarea dicţionarului bilingv pentru traducerea unor texte funcţionale scurte

din limba franceză în limba română

Transformarea unor mesaje din vorbire directă în vorbire indirectă (relatarea la

prezent a unor mesaje audiate)

Utilizarea dicţionarului bilingv pentru traducerea unor texte funcţionale scurte

din limba germană în limba română

Page 87: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

86

Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe

a conţinutului unui text scris / mesaj oral

Traducerea în şi din limba română a unor texte scurte din domenii de interes

utilizând dicţionarul

Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe

a conţinutului unui text scris / mesaj oral

Traducerea în şi din limba română a unor texte scurte din domenii de interes

utilizând dicţionarul

Sintetizarea sub formă de schemă / notiţe

a conţinutului unui text scris / mesaj oral

Traducerea în şi din limba română a unor texte scurte din domenii de interes

utilizând dicţionarul

Limba modernă 2

Reducerea unui paragraf la ideea esenţială

Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici

în cadrul unui schimb de informaţii/ idei

pe teme familiare

Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe si

prelucrarea lor

Reducerea unui paragraf la o idee esenţială

Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul

unui schimb de informaţii/idei

Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe cu suport

dat

Reducerea unui paragraf la o idee esenţială

Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversaţii pe

teme familiare

Înregistrarea informaţiilor receptate oral sau în scris sub formă de notiţe cu suport

dat/ sub forma de notiţe simple.

Page 88: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

87

Anexa 2

Competenţele informaţionale şi documentare ale elevilor:

domenii şi subdomenii de competenţă Extras din Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare, aprobat cu OMECTS nr. 5556 din 7 octombrie 2011. Anexa 3. Capitolul 2 . Sursa : 1. Cunoaşterea structurilor infodocumentare 1.1. Identificarea locurilor din care informaţia poate fi obţinută: CDI, biblioteci, centre de resurse, centre de informare, muzee, mediateci, librării etc.; utilizarea serviciilor acestora 1.2. Orientarea în CDI şi în alte structuri infodocumentare. Cunoaşterea funcţiilor şi spaţiilor specifice 1.3. Cunoaşterea organizării specifice a structurilor infodocumentare (în mod particular, a CDI din unitatea de învăţământ) 1.4. Cunoaşterea vocabularului specific structurilor infodocumentare 1.5. Cunoaşterea atât a principiilor de clasare şi aranjare a documentelor, cât şi a elementelor de sprijin în orientare (sistemul de afişaj, signalectica, serviciile de informare) 1.6. Cunoaşterea regulamentului de organizare şi funcţionare a CDI din unitatea de învăţământ, respectiv a regulilor de utilizare a echipamentului informatic şi a accesului la internet, cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor utilizatorilor spaţiului şi resurselor structurilor infodocumentare 1.7. Cunoaşterea instrumentelor de acces la informaţia disponibilă în spaţiul infodocumentar sau în spaţiul virtual (accesare directă sau la distanţă). Accesarea informaţiilor de la distanţă din alte centre de resurse/baze de date

1.8. Conştientizarea costurilor de acces la informaţie şi servicii documentare (gratuit/cu plată) 2. Cunoaşterea diferitelor tipuri de documente 2.1. Distingerea documentelor în funcţie de suportul şi natura acestora (document primar şi secundar, suportul informaţiei, sursa informaţiei) 2.2. Diferenţierea tipurilor de documente în funcţie de informaţia oferită: documentare (dicţionar, enciclopedie, manual, hărţi, cărţi ştiinţifice) sau cărţi de ficţiune, de modalitatea de apariţie: periodice, lucrări monografice, respectiv de gen 2.3. Înţelegerea modului în care este structurată informaţia/tipuri de documente (de exemplu: dicţionar, enciclopedie, DVD etc.) 2.4. Utilizarea eficientă a dicţionarelor (identificarea diferitelor tipuri de dicţionare, reperajul într-un dicţionar, modalităţi de exploatare) şi enciclopediilor 2.5. Compararea diferitelor tipuri de documente, asocierea documentului cu informaţia 2.6. Înţelegerea mizelor puse de existenţa enciclopediilor libere, colaborative 2.7. Identificarea surselor şi a circuitului informaţiilor media, a influenţei mediei în societate 2.8. Cunoaşterea diverselor tipuri de producţii media şi a caracteristicilor acestora

Page 89: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

88

2.9. Cunoaşterea diferitelor tipuri de resurse prezente on-line 3. Cunoaşterea şi utilizarea instrumentelor de acces la informaţie 3.1. Cunoaşterea sistemului de clasificare, cotare şi ordonare a documentelor din CDI 3.2. Cunoaşterea şi utilizarea cataloagelor şi a altor instrumente de acces la informaţie 3.3. Cunoaşterea utilizării softului de gestionare informatizată a fondului documentar din CDI: căutare după autor, titlu, temă; cunoaşterea principiilor de realizare a softurilor specializate pentru gestionarea fondului documentar 3.4. Cunoaşterea şi utilizarea mijloacelor de acces la informaţie dintr-un document (sumar, cuprins, index, titlu, subtitlu, capitol, subcapitol) 3.5. Cunoaşterea şi utilizarea bazelor de date (locale sau la distanţă) în funcţie de nivelul de studiu/complexitatea cerinţei 3.6. Cunoaşterea instrumentelor multimedia de acces la informaţia pe suport digital 3.7. Utilizarea motoarelor de căutare - cunoaşterea principiilor de funcţionare a motoarelor de căutare, interogarea motoarelor de căutare (simplă şi avansată), selectarea conştientă a celui mai adaptat motor de căutare în funcţie de nevoile de documentare şi informare, evaluarea pertinenţei rezultatului în raport cu subiectul tratat 3.8. Cunoaşterea utilizării planului unui site şi a instrumentelor propuse pentru facilitarea accesului la informaţie 4. Definirea subiectului de cercetare şi a problematicii sale 4.1. Analizarea cerinţelor şi reformularea subiectului 4.2. Transpunerea în cuvinte-cheie a temei de cercetare 4.3. Actualizarea ideilor şi cunoştinţelor referitoare la subiectul de cercetare

4.4. Completarea listei de cuvinte-cheie prin sinonime şi câmpuri lexicale 4.5. Enunţarea unui set de întrebări referitoare la subiectul de cercetare 4.6. Selectarea şi gruparea pe teme a întrebărilor referitoare la subiectul de cercetare 4.7. Definirea obiectului cercetării documentare, a sarcinilor de lucru 4.8. Formularea de ipoteze referitoare la problematica identificată 4.9. Elaborarea unui plan de cercetare documentară 5. Selectarea documentelor corespunzătoare subiectului de cercetare 5.1. Identificarea diferitelor resurse documentare (pe toate suporturile, inclusiv on-line) 5.2. Realizarea cercetării utilizând instrumente de acces la informaţie 5.3. Selectarea documentelor în funcţie de subiectul tratat şi produsul final 5.4. Formarea abilităţilor de explorare a unui document printr-un demers logic 5.5. Dezvoltarea capacităţilor de lecturare-explorare a unui document 5.6. Notarea referinţelor bibliografice ale documentelor selecţionate 6. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor pertinente în vederea comunicării 6.1. Consultarea documentelor şi selectarea celor mai pertinente informaţii 6.2. Desprinderea mesajului esenţial şi luarea de notiţe (folosirea de prescurtări, repere tipografice pentru ierarhizarea informaţiei) 6.3. Identificarea, clasificarea, ierarhizarea, analizarea informaţiilor

Page 90: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

89

6.4. Evaluarea pertinenţei informaţiei, fiabilităţii unei resurse, verificarea validităţii informaţiei şi credibilităţii sursei, identificarea naturii informaţiei/resursei (de exemplu, site instituţional, educativ, comercial, personal etc.) 6.5. Verificarea/Compararea informaţiilor apărute în mass-media 6.6. Restructurarea planului de idei 6.7. Asigurarea acoperirii întregii tematici de cercetare: verificarea ca documentele selectate să acopere câmpul cercetării şi să răspundă subiectului de cercetare, alegerea dintre mai multe documente urmărind criterii precum: claritate, actualitate, suport etc. 6.8. Reformularea informaţiei în manieră personală, fără modificarea sensului; asocierea, după caz, de exemple şi argumente, texte sau imagini etc. 6.9. Identificarea şi respectarea dreptului de utilizare a informaţiei, a dreptului de autor 6.10. Prelucrarea informaţiilor/datelor, reformularea şi înţelegerea informaţiei 6.11. Structurarea informaţiilor - ordonarea informaţiilor pentru a răspunde întrebării/subiectului de cercetare, echilibrarea diferitelor părţi (în cazul unei producţii scrise, video, audio etc.) 6.12. Indicarea surselor pentru citate sau documente inserate (hărţi, schiţe, scheme, fotografii etc.) 6.13. Completarea bibliografiei 6.14. Prelucrarea informaţiilor non textuale aflate pe diferite suporturi 6.15. Realizarea produsului final. Respectarea cerinţelor iniţiale. Alegerea produsului final conform cerinţelor şi modului de comunicare stabilit 6.16. Asigurarea privind lizibilitatea/claritatea produsului final 7. Comunicarea informaţiei sub diverse forme

7.1. Stabilirea modului de prezentare şi a cadrului prezentării 7.2. Cunoaşterea unor modalităţi şi tehnici de comunicare (directă, la distanţă, orală, scrisă) 7.3. Identificarea caracteristicilor diferitelor moduri de comunicare a unei informaţii 7.4. Cunoaşterea unor tehnici de muncă în echipă 7.5. Cunoaşterea şi aplicarea unor reguli de bază în realizarea diferitelor tipuri de produse 7.6. Prezentarea/Comunicarea produsului final 8. Evaluarea informaţiei, demersului cercetării şi a produsului cercetării 8.1. Analiza critică/Autoevaluarea demersului de cercetare (propriului demers, demersului echipei sau a demersului altora) 8.2. Evaluarea/Coevaluarea/Autoevaluarea produselor rezultate în urma cercetării (conţinut, formă, mod de comunicare şi prezentare) în funcţie de datele furnizate în cerinţă sau de alţi indicatori 8.3. Aprecierea critică a propriei contribuţii şi a contribuţiei celorlalţi 8.4. Conştientizarea propriilor limite şi reuşite 8.5. Afişarea unei atitudini responsabile în punerea în practică a unui demers de cercetare documentară.

Page 91: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

Anexa 3

Scenariu didactic – Descoperirea Normandiei, Limba franceză, clasa a X-a (L1)

Profesor propunător: Bădău Georgeta, Colegiul Naţional “Horea, Cloşca şi Crişan” Alba Iulia (versiunea completă în limba franceză poate fi consultată la adresa: http://www.vizavi-edu.ro/uploads/fiches/vizavi-francais-decouvrirlanormandie-prof-vf.pdf)

Disciplina: Limba franceză

Loc de desfăşurare a activităţii: Centrul de Documentare şi Informare

Manual utilizat: Dan Ion Nasta, Dan Ion. Limba franceză: Porte-bonheur: Limba modernă 1. Bucureşti:Editura Corint, 2005

Subiectul lecţiei: Descoperirea Normandiei

Clasa: a X-a (L1)

Tipul lecţiei: lecţie mixtă cu structură mobilă (verificare de cunoştinţe-transmitere de cunoştinţe-formare de abilităţi şi

aptitudini-evaluare)

Competenţa generală vizată: Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situaţii de comunicare

Competenţele specifice vizate: Identificarea de detalii din mesaje orale / scrise (autentice); Selectarea de informaţii din mai

multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru

Tema vizată din programa şcolară: Elemente importante din universul cultural francez şi francofon

Obiectivele lecţiei: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:

1. să repereze Normandia pe harta Franţei şi să numească diviziunile sale administrative

2. să indice numele câtorva oraşe importante din Normandia

3. să recomande câteva obiective turistice care pot fi vizitate în această regiune franceză

4. să repereze în fondul documentar al CDI câteva lucrări despre Normandia

5. să noteze pe o fişă de lucru rezultatul cercetării de grup şi să-l prezinte în mod coerent în faţa clasei

Durata: 50 de minute

Resurse didactice: manualul de limba franceză, fişa de lucru « La Normandie: fiche d’identité/Normandia: fişă de identitate », dictionare, albume de artă, cărţi din fondul documentar al CDI, harta Franţei, documentul video « Le Débarquement/Debarcarea ».

Strategii didactice: conversaţia, explicaţia, exerciţii

Page 92: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

91

Scenariul didactic Captarea atenţiei: salut, apel, conversaţie introductivă

Controlul cunoştinţelor achiziţionate în lecţia precedentă şi verificarea temei scrise (5 min)

Trecerea la lecţia nouă

Prezentarea conţinuturilor lecţiei şi a modalităţii de desfăşurare a activităţii de cercetare pe grupe (5 min)

Derularea activităţii:

Activitatea 1: Constituirea a 4 grupe de lucru şi identificarea la nivelul fiecărei grupe a unui raportor care va prezenta rezultatul activităţii colective

Activitatea 2: Distribuirea fişelor de lucru, lectura cerinţelor şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii lucrează în comun activităţile propuse grupei din care fac parte.

Activitatea 3: Corectarea, cu ajutorul profesorului, a răspunsurilor găsite la nivelul fiecărei grupe şi prezentarea orală de către

raportor, în faţa întregii clase, a rezultatului final al cercetării.

Activitatea 4: Joc de întrebări-răspunsuri care asigură feed-back.

Activitate suplimentară: Visionarea documentului «1956, 12ème anniversaire du Débarquement» (Sursa:

http://www.lesite.tv/index.cfm?nr=4&idServ=10)

Sarcină de lucru de realizat în autonomie (tema de casă): Completaţi fişa de identitate a Normandiei (formular furnizat de cadrul

didactic).

Descoperirea Normandiei

Sarcini de lucru

1. Constituiţi 4 grupe de lucru şi desemnaţi, la nivelul fiecărei grupe, un raportor care va prezenta oral rezultatul muncii

voastre. Completaţi numele şi prenumele membrilor grupei utilizând broşura pusă la dispoziţie de profesor. (2 min)

Grupa 1. Normandia: geografie

Grupa 2. Personaje celebre născute în Normandia sau care au trăit în această regiune o perioadă din viaţa lor

Grupa 3. Normandia: gastronomie, specialităţi culinare

Grupa 4. Normandia: curiozitati turistice

Page 93: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

92

2. Lucraţi activităţile prevăzute pentru grupa voastră. Rspunsurile le veţi găsi în mod colectiv, consultându-vă reciproc. (15-20 min)

3. Prezentaţi în faţa clasei rezultatul final al activităţii grupei voastre. (2-3 min/grupă)

FIŞE DE LUCRU

Grupa 1. Normandia: geografie

Priviţi atent harta administrativă a Franţei şi harta de mai jos şi răspundeţi la întrebările următoare:

1. În care parte a Franţei este situată Normandia ?

a. în sudul Franţei

b. în partea de centru-vest a Franţei

c. în partea de nord-vest a Franţei

2. Normandia are 2/3/4 regiuni administrative ? Cum se numesc

ele ? Care sunt oraşele reşedinţă de departamente ?

3. Asociaţi fiecărui oraş din coloana din stânga departamentul

din care face parte:

Villes Département

A Alençon 1 MANCHE

B Cherbourg 2 SEINE-MARITIME

C Bayeux 3 EURE

D Le Havre 4 CALVADOS

E Bernay 5 ORNE

Page 94: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

93

Observaţie: Dacă aveţi acces la Internet, mergeţi pe site-ul www.normandy-tourism.org, faceţi clic pe « version française », apoi

pe « plan du site », alegeţi rubrica « les données clés » şi căutaţi informaţii suplimentare despre acest subiect.

Grupa 2. Personaje celebre născute în normandia sau care au trăit în această regiune o perioadă din viaţa lor

Consultaţi fondul documentar al CDI şi găsiţi răspunsurile bune:

1Normandia este o adevărată pepinieră de artişti talentaţi, pictori impresionişti şi scriitori celebri. Notaţi în care secol au trăit

scriitorii menţionaţi mai jos şi găsiţi cel puţin o lucrare care le aparţine.

Numele scriitorului Secolul în care a trăit Titre du livre existant dans le fonds documentaire du CDI

Pierre CORNEILLE XVIIe/XXVIIIe/XXe siècle Les caves du Vatican/Le Cid

Gustave FLAUBERT XVIIe /XVIe/XIXe siècle La symphonie pastorale/Madame Bovary

Guy de MAUPASSANT XXe/XIXe/XVIIIe/ siècle Trois contes/Au bonheur des ogres

2. Pictor născut la Paris (1840) şi mort la Giverny (27) 1926. Şi-a făcut studiile în oraşul Le Havre unde a pictat în 1872,

celebrul tablou Impression, soleil levant. Este considerat maestul impresionismului şi se numeşte:

d. Claude Monet

e. Nicolas Poussin

f. Edouard Manet

Căutaţi într-un album de artă acest tablou şi arătaţi-l colegilor voştri.

3. Compozitor născut la Paris în 1835 dintr-un tată normand. Pianist de geniu, el compune simfonii, opere şi lucrări cu

caracter religios. Îi datorăm existenţa operei Samson et Dalila (1877). Numele său este:

g. Camille SAINT-SAENS

h. Frédéric BÉRAT

Observaţie: Dacă aveţi acces la Internet, mergeţi pe site-ul www.normandy-tourism.org, faceţi clic pe « version française », apoi

pe « plan du site », alegeţi rubrica «littérature, musique et peinture » şi căutaţi informaţii suplimentare despre acest subiect.

Page 95: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

94

Grupa 3. Normandia: gastronomie, specialităţi culinare

Consultaţi cărţile şi dosarul « Gastronomia Normandiei »

1. Constituiţi un meniu: toate reţetele pe care le veţi selecţiona trebuie să conţină mere. Mărul este fructul tradiţional al

Normandiei!

Aperitiv:

Felul principal (carne sau peşte, legume):

Desert:

2. Platorul cu brânzeturi nu trebuie să lipsească de la masă. Şi el trebuie să fie tot specific regiunii !

Alegeţi 3 branzeturi pentru platorul vostru.

3. Brânza camembert a fost creată în 1791 de către:

a. Thomas Paynel

b. Marie Harel

c. Joseph Knirim

Observaţie: Dacă aveţi acces la Internet, mergeţi pe site-ul www.saveurs.sympatico.ca, faceţi clic pe « pays», apoi alegeţi rubrica « tradiţii culinare ». Faceţi clic pe « France par régions » şi apoi pe « cuisine normande » şi căutaţi informaţii suplimentare despre acest subiect. Pentru informaţii suplimentare despre brânzeturi, consultaţo site-ul www.francefromage.com; faceţi clic pe « encyclopédie » apoi pe « fromages de nos régions ».

Grupa 4. Normandia: curiozitati turistice

Consultaţi cărţile şi dosarul «Curiozităţi turistice».

1. Accesaţi site-ul www.normandy-tourism.org. Faceţi clic pe rubric «Villes et villages, de A à Z», apoi pe «Plus d’informations sur les villes et les villages de Normandie». Asociaţi fiecărui oraş din coloana din stânga un element din coloana din drepta care constituie specificul său.

A Rouen 1 Debarcarea aliaţilor la 6 iunie 1944, distrugerea acestui oraş în urma bombardamentului din iulie 1944, precum şi suferinţele populaţiei civile au inspirat un

muzeu gigantic dedicat istoriei celui de al Doilea Război Mondial.

B Le Havre 2 Dentelă şi broderie

C Alençon 3 Primul port comercial al Franţei

D Caen 4 Gustave Flaubert

Page 96: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

95

2. Normandia are 3 locuri clasate în patrimoniul mondial de către UNESCO. Descoperiţi-le !

a. …………………………. Este o pânză care descrie evenimentele care au dus la cucerirea Angliei din anul 1066. Sunt detaliate evenimentele cheie ale acestei cuceriri, mai ales bătălia de la Hastings. Această pânză are o valoare documentară inestimabilă pentru cunoaşterea secolului XI normand şi englez. Ea ne oferă informaţii despre veşminte, castele, nave, condiţiile de viaţă din acea vreme. Conservată până la finele secolului al XVIII-lea în catedrala din Bayeux, ea este astăzi prezentată publicului într-un

muzeu care îi este dedicat în întregime. Din 2007 este înscrisă de către UNESCO în registrul “Memoria Lumii ».

b. ……………………… ……este o comună franceză situată în departamentul la Manche şi regiunea Normandia de Jos. Îşi datorează numele unei insule stâncoase situată la est de gura fluviului Couesnon, pe această stâncă a fost construit în anul 709 un sanctuar dedicat Arhanghelului Mihail. Inainte de această dată era cunoscut sub numele de “Muntele Mormânt”. Arhitectura muntelui şi a golfului său aduc în fiecare an mai mult de 3 000 000 de vizitatori şi tranformă acest loc în cel mai vizitat sit turistic din Franţa. Timpul mediu de vizită este de 2-3 ore, în perioada estivală înregistrându-se până la 20 000 de vizitatori pe zi. Clasat monment

istoric în 1874, acest loc este înscris din 1979 în patrimoniul mondial UNESCO.

c. În iulie 2005, UNESCO înscrie în lista Patrimoniului Mpndial centrul acestui oras, reconstruit de Auguste Perret. Arhitect de seamă al secolului XX veritabil « poet al betonului », Perret a câştigat pariul reinventării, printr-o uluitoare îmbinare a tradiţiei clasice şi a modernităţii, unui oraş unic prin arhitectura sa lizibilă, aerisită, armonioasă şi inovatoare. Centrul acestui oraş este

primul ansamblu urban european din secolul XX înscris în Patrimoniul Mondial.

Observaţie:

Dacă aveţi acces la Internet, mergeţi pe site-ul www.normandy-tourism.org, faceţi clic pe « version française », apoi pe « plan du

site », alegeţi rubrica «Villes et villages de A à Z» şi căutaţi informaţii suplimentare despre acest subiect.

NORMANDIA: FIŞĂ DE IDENTITE

1. Poziţia geografică:………………………………………………………………………

2. Regiuni administrative:

2.1.………………………………….(departamente: …………………………………………………………………………………………………………………………………)

2.2. ……………………………….(departamente:……… …………………………………………………………………………………………………………………………)

3. Oraşe importante: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Personaje celebre născute în Normandia sau care au trăit în acestă regiune o perioadă din viaţa lor:

3.1. scriitori:

3.2. pictori:

3.3. muzicieni:

Page 97: Ghidul „Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning”

96

4. Mâncăruri tradiţionale: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

5. Brânzeturi regionale: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

6. Locuri incluse în patromoniul mondial

UNESCO:………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

7. Obiective turistice care merită vizitate:

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….