Ghidul -...

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară 1. „Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate

pe cunoastere” Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior” Titlul proiectului: „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al

Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială Cod Contract: POSDRU/156/1.2/G/136858

Beneficiar: Universitatea Ovidius din Constanţa

Ghidul

programului de studii de master

Medii Virtuale

Multimodale

Distribuite

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................................. 5

2. Prezentarea Facultății de Matematică și Informatică ..................................................... 6

2.1. Scurt istoric ...................................................................................................................... 6

2.2. Facilități educaționale ................................................................................................... 7

2.3. Prezentarea Departamentului de Matematică și Informatică ................................. 9

2.4. Prezentarea partenerilor sociali ai facultății ........................................................... 10

2.5. Manifestările organizate în cadrul facultății .............................................................11

3. Misiunea si obiectivele programului de studii de master Medii Virtuale Multimodale

Distribuite ...................................................................................................................................... 13

3.1. Misiunea programului de studii ................................................................................... 13

3.2. Obiectivele programului de studii .............................................................................. 13

Obiective generale............................................................................................................... 13

Obiective specifice .............................................................................................................. 13

3.3. Calificare profesionala, relatia cu COR ..................................................................... 14

3.4. Descrierea competentelor profesionale care definesc calificarea profesionala

vizată .......................................................................................................................................... 14

3.5. Admitere ......................................................................................................................... 14

3.6. Certificarea studiilor .................................................................................................... 15

3.7. Conditionari specifice de acces/admitere, de promovare/echivalare a anului

de studii/a unor discipline, de transfer, etc. ..................................................................... 15

3.8. Structura examenului de finalizare a studiilor ........................................................ 15

4. Planul de invatamant .......................................................................................................... 16

4.1. Bilanturi generale .......................................................................................................... 19

4.2. Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si

competente transversale ........................................................................................................ 20

4.3. Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii ............... 23

4.4. Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele

transversale si ariile de continut, disciplinele de studiu si creditele alocate .............. 25

5. Fisele disciplinelor ............................................................................................................... 28

FMI.MVMMD.I.1.01 - Dezvoltarea aplicațiilor software ................................................. 29

FMI.MVMMD.I.1.02 - Realitate virtuala si augmentata .................................................. 32

FMI.MVMMD.I.1.03 - Inteligență artificială aplicată ...................................................... 35

FMI.MVMMD.I.1.04 - Practica de cercetare ..................................................................... 38

FMI.MVMMD.I.2.05 - Sisteme avansate de baze de date ............................................... 40

FMI.MVMMD.I.2.06 - Retele si sisteme distribuite .......................................................... 43

FMI.MVMMD.I.2.07 - Modele si framework-uri de proiectare ....................................... 47

FMI.MVMMD.I.2.08 - Practica de cercetare ..................................................................... 50

FMI.MVMMD.I.1.09 - Arhitecturi pentru sisteme informatice autonome ................... 52

FMI.MVMMD.I.1.10 - Analiza datelor și modelare stocastică ........................................ 55

FMI.MVMMD.I.1.11 - Introducere in algoritmica aplicatiilor distribuite .................... 58

FMI.MVMMD.I.2.12 - Interfete om-masina multi-modale .............................................. 61

FMI.MVMMD.I.2.13 – Sisteme multimedia ........................................................................ 64

FMI.MVMMD.I.2.14 – Procesarea automată a limbajului natural ................................. 67

FMI.MVMMD.II.1.01 – Sisteme avansate de analiza, reconstructia si prelucrarea

imaginilor .............................................................................................................................. 70

FMI.MVMMD.II.1.02 – Sisteme multi-agent ....................................................................... 74

FMI.MVMMD.II.1.03 – Practica de cercetare .................................................................... 77

FMI.MVMMD.II.2.04 – Modelare si simulare comportamentala in medii virtuale mixte

................................................................................................................................................ 79

FMI.MVMMD.II.2.05 – Algoritmi de optimizare in sisteme distribuite ......................... 82

FMI.MVMMD.II.2.06 – Practica de cercetare .................................................................... 85

FMI.MVMMD.II.1.09 – Interfete omniprezente ................................................................. 87

FMI.MVMMD.II.1.10 – Web semantic si ontologii ............................................................. 90

FMI.MVMMD.II.1.11 – Recunoașterea formelor și căutarea de date în spațiul Web . 93

FMI.MVMMD.II.2.12 – Invatare virtuala/Virtual tutoring ............................................... 96

FMI.MVMMD.II.2.13 – Managementul mediilor virtuale de calcul și a platformelor de

servicii pe Internet ............................................................................................................ 100

6. Perspective de dezvoltare profesională după absolvirea programului de studiu ... 103

7. Chestionar de evaluare/calibrare asupra materialelor de invatare aferente unei

discipline ..................................................................................................................................... 106

8. Chestionar privind studiile realizate in cadrul proiectului MATE-INFO.NET ............110

1. Introducere

Stimați Studenţi,

Bine aţi venit la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii “Ovidius” din

Constanţa. Alegerea dumneavoastră ne onorează şi suntem siguri că diploma obţinută de la noi are

valoare pe piaţa muncii.

În acest ghid, realizat în cadrul proiectului „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor

de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei

reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine

dezvoltarea economică şi socială, găsiţi primele informaţii despre Facultatea de Matematică şi

Informatică și despre Programul de studii de master Medii Virtuale Multimodale Distribuite.

Pagina web a facultăţii (http://math.univ-ovidius.ro/ ) vă oferă informaţii complete şi la

zi asupra activităţii din facultate.

Suntem una dintre primele facultăţi ce oferă cursuri, seminarii şi laboratoare în format

electronic (disponibile pe pagina facultății, sectiunea Avizier WEB/ E-Cursuri) la care veţi avea

acces ca studenţi ai facultăţii. Corpul profesoral prezentat în acest ghid are o recunoaştere atât pe

plan national, cât şi internaţional.

Vă urăm succes pe întreaga perioadă a studiilor de licenţă din facultatea noastră şi vă

aşteptăm să continuaţi cu studiile masterale şi doctorale oferite de facultatea noastră!

Consiliul Profesoral

http://math.univ-ovidius.ro/

2. Prezentarea Facultății de Matematică și

Informatică

2.1. Scurt istoric

Universitatea Ovidius din Constanţa este o instituţie de învăţământul superior cu tradiţie în

educaţie şi cercetare în domeniile Matematică şi Informatică. Facultatea de Matematică şi

Informatică a Universităţii Ovidius din Constanța îşi are rădăcinile în Facultatea de Matematică-

Fizică din cadrul Institutului Pedagogic din Constanţa, fondat în 1961.

Din istoricul facultăţii consemnăm faptul că specializarea Matematică se derulează de

peste 50 de ani (incepând cu Institutul Pedagogic), specializarea Matematică-Informatică de peste

20 de ani (odată cu fondarea UOC prin HG 225/1990) şi cea de Informatică de 10 ani (HG

1082/2003).

Începând cu anul universitar 2005-2006, facultatea are planurile de învăţământ adaptate

sistemului pe cicluri de învăţământ impus de Convenţia de la Bologna (licență-3 ani, masterat-2

ani, doctorat- maxim 5 ani) și utilizează sistemul de credite transferabile. Astfel, oferta

educaţională la studii de licenţă conţine pe lângă cele 3 specializări consacrate şi specializarea

Computer Science, iar la studii de masterat, sunt propuse specializările Didactică Matematică,

Modelare şi Tehnologii Informatice, Modelare Matematică în Finanțe și Analiză Economică,

Medii Virtuale Multimodale Distribuite.

2.2. Facilități educaționale

Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică beneficiază de săli moderne de studiu,

amfiteatre, săli de curs, săli de seminar, laboratoare specializate de Informatică dotate cu

calculatoare de ultimă generaţie.

În fiecare an, un anumit număr de studenţi ocupă locuri de cazare în căminele

Universităţii.

În plus, studenţii au acces la Biblioteca Centrală a Universităţii şi de asemenea la baza

sportivă de pe malul lacului Mamaia, cu posibilităţi de practicare a diferitelor sporturi, incluzând

yachting, tenis, fotbal, handbal, volei, baschet, etc.

Studenţii beneficiază, de asemenea, de burse ERASMUS în universitățile

-AGH University of Science and Technology, Uniwersytet Slaski W Katowicach -Polonia,

-Universite de Bretagne Occidentale-Franta, Grenoble Institute of Technology, Universite Nice

Sophia Antipolis , Universite Lille 1, Universite Paul Sabatier - Toulouse 3-Franta,

-Balikesir University, Karabuk University, Ordu University, Dicle University, Nevsehir

University , Trakya University, Giresun University, Piri Reis University, Pamukkale University -

Turcia,

-Friedrich-Alexander Universitat, Freie Universitat Berlin -Germania

-University of Calabria-Italia.

În vederea facilitării schimburilor de studenţi în cadrul programelor ERASMUS între

Universitatea „OVIDIUS" din Constanţa, Facultatea de Matematică şi Informatică şi universităţi

din Uniunea Europeană, disciplinele de studiu din planul de învăţământ sunt prevăzute într-o

succesiune logică ce are în vedere atât compatibilitatea cu cadrul naţional de calificări, cât şi cu

programele de studii similare din Statele Uniunii Europene şi alte state ale lumii.

În cadrul universității, respectiv în cadrul facultății de Matematică și Informatică, se

derulează diverse proiecte cu finanțare europeană, la care studenții au posibilitatea să participe.

Un astfel de proiect este proiectul intitulat „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii

universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior şi crearea unei reţele

virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea

economică şi socială, care prin obiectivul său general își propune îmbunătăţirea calităţii ofertelor

educaţionale în învățământul superior, pentru 6 programe de studii din domeniul

Matematică/Informatică, prin acţiuni inovatoare destinate asigurarii calităţii procesului

educaţional şi adaptării lui la exigenţele pieţei muncii. Așadar, se urmăreşte îmbunătăţirea calității

formării studenţilor, dezvoltarea comunicării dintre mediul academic şi cel privat în domeniul

Matematică/Informatică, îmbunătăţirea serviciilor oferite studenţilor în scopul creşterii gradului

de integrare a studenţilor pe piaţa muncii, toate acestea vizând şi implicând în mod direct studenții

din cadrul Facultății de Matematică și Informatică.

Cele 6 programe de studii vizate in acest proiect sunt

1. Informatica

2. Matematica Informatica

3. Computer Science

4. Modelare si tehnologii Informatice

5. Medii Virtuale Multi-Modale Distribuite

6. Modelare Matematică în Finante si Analiză economică.

Din punct de vedere al facilitarii procesului de colectare a feedback-ului oferit de catre

studenti, dar si de catre partenerii sociali, cu privire la activitatea desfasurata in cadrul proiectului,

dar si cu privire la activitatea didactica desfasurata pe parcursul anilor de studii, a fost elaborata

in cadrul proiectului o platforma interactiva care poate fi accesata de catre la adresa

http://mate-info.univ-

ovidius.ro/portal/login.php?target=&soap_pw=&ext_uid=&cookies=nocookies&client_id=m

ateinfo&lang=ro.

In aceasta platforma au fost implementate chestionare cu privire la studiile realizate in

cadrul proiectului, dar si chestionare de evaluare/calibrare asupra materialelor de invatare aferente

diferitelor discipline studiate. Aceste chestionare pot fi completate online, platforma generand in

mod automat statistici cu privire la raspunsurile oferite de catre studenti/parteneri sociali.

http://mate-info.univ-ovidius.ro/portal/login.php?target=&soap_pw=&ext_uid=&cookies=nocookies&client_id=mateinfo&lang=ro



2.3. Prezentarea Departamentului de Matematică și

Informatică

În anul universitar 2015–2016, în cadrul Departamentului de Matematică şi Informatică îşi

desfăşoară activitatea un număr de 33 de cadre didactice, dintre care 6 profesori, 11 conferenţiari,

14 lectori şi 2 asistenţi. Iată lista tuturor profesorilor facultăţii:

Prof. dr. Boskoff Wladimir-Georges

Lector dr. Alexandrescu Adrian

Prof. dr. Ene Viviana Lector dr. Badea Maria-Gabriela

Prof. dr. Popa Constantin Lector dr. Băutu Elena

Prof. dr. Popa Dumitru Lector dr. Bobe Alexandru

Prof. dr. Popovici Dorin-Mircea Lector dr. Chelai Ozten

Conf. dr. Bărbulescu Alina Lector dr. Ciucă Marian-George

Conf. dr. Cosma Luminiţa-Elena Lector dr. Cîrlig George-Valentin

Conf. dr. Costara Constantin Lector dr. Homentcovschi Laurenţiu

Conf. dr. Flaut Elena-Cristina Lector dr. Ibadula Denis

Conf. dr. Mancaş Christian Lector dr. Iorgulescu Gabriel

Conf. dr. Pelican Elena Lector dr. Nicola Aurelian

Conf. dr. Petac Eugen Lector dr. Puchianu Crenguţa

Conf. dr. Popescu Elena Lector dr. Rusu Andrei

Conf. dr. Sburlan Dragoş-Florin Lector dr. Savin Diana

Conf. dr. Vernic Raluca Lector dr. Sburlan Cristina

Conf. dr. Zaharescu Eugen Asist. dr. Liţă Lăcrămioara

Asist. dr. Pomparău Ioana

Facultatea de Matematică şi Informatică este condusă de un decan, un prodecan si un

consiliu profesoral format din 12 membri. Aceştia sunt:

Decan: - Lector. univ. dr. Alexandru Bobe

Prodecan: - Conf. univ. dr. Cristina Flaut

Consiliul profesoral

Prof. univ. dr. Viviana Ene Conf. univ. dr. Elena Pelican

Prof. univ. dr. Constantin Popa Conf. univ. dr. Constantin Costara

http://math.univ-ovidius.ro/default.aspx?cat=Personal&ItemID=1
































Prof. univ. dr. Dumitru Popa Conf. univ. dr. Dragos Sburlan

Prof. univ. dr. Marius Craciun Lect. univ. dr. Alexandru Bobe

Prof. univ. dr. Dorin-Mircea Popovici Lect. univ. dr. Gabriel Iorgulescu

Conf. univ. dr. Raluca Vernic Lect. univ. dr. Nicola Aurelian

şi trei studenţi.

Secretariatul Facultăţii de Matematică şi Informatică este gestionat de către Secretar

Mihaela Pucică.

Decanatul se află la sala E4, iar secretariatul se află la sala E3.

Adresa Facultăţii de Matematică şi Informatică: B-dul Mamaia nr. 124, RO – 900527,

Constanţa.

Tel/Fax: 0241606424.

2.4. Prezentarea partenerilor sociali ai facultății

Facultatea de Matematică şi Informatică desfăşoară diverse acţiuni menite să dezvolte

calitatea comunicării între mediul academic şi cel privat, pentru a facilita contactul studenţilor

facultăţii cu reprezentanţii mediul economico-social, în scopul de a creşte gradul de inserţie în

piaţa muncii a studenţilor/ absolvenţilor. Din acest punct de vedere, există numeroase parteneriate

de colaborare între Facultatea de Matematică şi Informatică şi diverse autorităţi din domeniul

public/ firme din mediul privat.

O parte din aceste parteneriate au fost semnate în cadrul proiectului „MATE-INFO.NET”

Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul

Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri

pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială. Dintre partenerii sociali cu care facultatea

dezvoltă o strânsă colaborare, in cadrul careia acestia care au sustinut inclusiv intalniri cu studentii

facultatii, amintim:

1. Crucial Systems

2. Axello

3. Lamobratory

4. AquaSoft

5. BluePink

6. F5IT

7. S.C. AD-FIRE YOUTH GROUP S.R.L.

8. GSP

9. SeniorSoftware

10. SC ACTIVE TECH SYSTEMS SRL

11. SC NCR SOLUTIONS NET SRL

12. GRUP DEZVOLTARE DURABILA

13. SC COMPLET IT SUPORT SRL

14. SC ELECTRONIC GENERAL SUPORT SRL

15. SC ELECTRONIC TOTAL SUPORT SRL

16. SILVA SYSTEMS SRL

17. ESAIAS NETWORK SRL

18. SC UTI GRUP SA

19. ITLAB Service & Security

20. BDA-WEB Design SRL

O componenta importanta a colaborarii intre FMI si parnerii sociali o reprezinta feedback-

ul oferit prin intermediul unor chestionare, elaborate in cadrul proiectului MATE-INFO.NET, de

informatii cu privire la nivelul de adaptare si integrare al absolventilor facultatii care sunt in

prezent angajati in cadrul firmelor respective.

2.5. Manifestările organizate în cadrul facultăţii

In Facultatea de Matematica si Informatica au fost organizate o serie de manisfestari

destinate studentilor/cadrelor didactice si de cercetare. Astfel, pentru corelarea programelor de

studii cu cerintele pietei muncii s-au avut in vedere urmatoarele activitati-o parte dintre ele fiind

organizate in cadrul proiectului „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii

universitare la Cadrul National al Calificarilor in Invatamantul Superior si crearea unei retele

virtuale in vederea imbunatatirii interactiunii cu mediul de afaceri pentru a sustine dezvoltarea

economica si sociala:

1. întalniri informale mixte profesori-studenti-(potentiali) angajatori (intalnirea expertilor

EUA in ianuarie 2015 cu studenti si angajatori – companiile IT Aquasoft si Axello; la finalul

fiecarei editii a concursului ESTIC (2012-2015) firmele sponsor au discutat cu profesorii si

studentii – Crucial System, Axello, UTI, Aquasoft, Senior software, F5IT, Simblio; intalniri

anuale cu resprezentanti SRI etc);

2. prezentări (tehnice) de firme IT în cadrul cursurilor de specialitate / seminariilor ştiintifice

(studentesti), (Conferinta CONNECT, organizata in parteneriat cu Grupul de Dezvoltare Durabilă

avand tema principala „Influența social media și rolul acesteia în viața de astăzi”- 24 aprilie 2015;

UTI Prezentarea tehnologiilor folosite- 15 mai 2015; F5IT Apache Cordova, Cu sau fara

Bootstrap, oportunitati de angajare- 15 mai 2015; Aquasoft Software Development Garage -15

mai 2015; AKSON Sell your Art in a digital format using specialized software-27 mai 2015;

3. prezentări (academice) ale profesorilor pe directii de cercetare/formare profesionala in

cadrul firmelor potentialilor angajatori sub forma meselor rotunde – vizite asistate în cadrul

firmelor, (Open Day, 5 decembrie 2014 la F5IT; colaborarea cu Freescale, Intel);

4. concursuri studenţeşti (inter-universitare) organizate cu sprijinul firmelor – subiecte de

interes pe piaţa muncii (de exemplu, concursul anual ESTIC),

5. organizarea de internship-uri în piaţa muncii, (RDS-RCS)

6. organizarea şcolilor tematice (de exemplu, Scoala de vara de Medii Virtuale – creatiVE,

http://creative.cerva.ro)

7. organizarea de seminarii studentesti sub indrumarea cadrelor didactice ale facultatii.

http://creative.cerva.ro/

3. Misiunea si obiectivele programului de studii de

master Medii Virtuale Multimodale Distribuite

3.1. Misiunea programului de studii Programul de studii de master Medii virtuale multi-modale distribuite din cadrul

domeniului INFORMATICA are ca scop perfectionarea cursantilor prin oferirea cunostintelor

necesare pentru conceperea, proiectarea si dezvoltarea mediilor virtuale distribuite multi-modale

cu aplicabilitate directa in domenii de activitate precum educatie, formare profesionala, cercetare

si nu numai.

3.2. Obiectivele programului de studii Programul de studii vizeaza crearea unor specialisti cu inalta pregatire in conceperea,

proiectarea si implementarea mediilor virtuale prin tehnologiile mileniului III, eventual adaptand

tehnologia existenta si stimuland inventarea noilor tehnologii.

Nu in ultimul rand, se urmareste pregatirea masteranzilor si in vederea valorificarii

inovarii, prin implicarea acestora in proiecte de cercetare in parteneriate cu alte universitati din

tara sau strainatate si cu companiile de profil, dezvoltatoare de produse cu un grad ridicat de

complexitate.

Obiective generale

Conectarea programelor de studii universitare ale facultatii la sistemele de invatamant si

cercetare ale celorlalte universitati din tara si din strainatate.

Dezvoltarea unui sistem functional de cunostinte specifice domeniului si, respectiv,

fiecarei specializari in concordanta cu structura continuturilor implicate in curriculum-ul

de formare.

Dezvoltarea abilitatilor cognitive, aplicativ-practice, de comunicare si relationale.

Stimularea activitatii de performanta si de cercetare a studentilor.

Dezvoltarea unui sistem de atitudini corespunzatoare normelor deontologice si sustinerea

profilului aptitudinal.

Obiective specifice

Obiective cognitive si aplicativ-practice

Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin

actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Tehnologiei Informatiei

Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare

Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni

intre disciplinele informatice si alte domenii.

Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei.

Dezvoltare profesionala

Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea curenta

Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional.

3.3. Calificare profesionala, relatia cu COR Ocupatii, posibilitati de integrare pe piata muncii:

Analist (213101); Programator (213102); Proiectant sisteme informatice (213103); Administrator

de reţea de calculatoare (213902); Administrator baze de date (213903); Tehnicieni in informatica

si comunicatii (35); Cercetator in informatica (214917); Asistent de cercetare în informatică

(250102); Consultant in informatica (251901)

3.4. Descrierea competentelor profesionale care

definesc calificarea profesionala vizată Conf.met.cncis, grila 1 şi grila 2:

C1 Competente profesionale in domeniul informatica: aplicarea metodelor adecvate pentru

constructia mediilor virtuale, interactiunea cu mediile virtuale si redarea lumilor virtuale,

dezvoltarea si intretinerea sistemelor software, proiectarea sistemelor avansate de baze de date,

construirea ontologiilor de domeniu, folosirea modelelor si a framework-urilor in proiectarea

aplicatiilor software.

C2 Competente in utilizarea produselor software de modelare, simulare pe calculator, de analiza,

reconstructie si de prelucrare a imaginilor

C3 Competente de cercetare in domeniul informaticii

C4 Efectuarea unor sarcini profesionale complexe prin rigoare profesionala si stiintifica,

urmarindu-se luarea celor mai bune decizii.

C5 Organizarea si coordonarea de echipe pentru rezolvarea unor probleme complexe si aplicarea

de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei.

C6 Analiza obiectiva si reflexiva a propriei activitati si asumarea nevoilor de formare stiintifica si

profesionala continua.

3.5. Admitere Admiterea la studiile universitare de master se face pe baza metodologiei de admitere la

studii de master a Universitatii Ovidius din Constanta.

http://www.rubinian.com/cor_3_grupa_minora.php?id=35


http://www.rubinian.com/cor_5_ocupatia.php?subsect=25&diviz=251&id=2519

3.6. Certificarea studiilor Programul de studii a fost autorizat în anul 2010, urmând ca în anul 2016 să fie depus

dosarul, iar programul de studii să fie evaluat în vederea obţinerii acreditării.

3.7. Conditionari specifice de acces/admitere, de

promovare/echivalare a anului de studii/a unor

discipline, de transfer, etc. Activitatea profesională a studenţilor este evaluată cantitativ prin acordarea numărului de

puncte de credit alocate fiecărei discipline din Planul de învăţământ şi calitativ prin acordarea

unei note între 1 şi 10 la examene, colocvii, teme de casă, proiecte, referate de laborator pe care

aceştia le susţin. Nota minimă de promovare a examenului/colocviului este 5. Rezultatele obţinute

de masterand pe parcursul şcolarizării sunt trecute în Cataloagele disciplinelor, Centralizatoarele

de note ale specializării/programului de studii şi în Registrele matricole. După susţinerea

examenului de disertaţie, absolventul primeşte Diploma de master şi Suplimentul la diplomă.

Promovarea anului de studii se face cu minim 30 credite.

3.8. Structura examenului de finalizare a studiilor Examenul de disertaţie constă într-o singură probă, şi anume: Proba – orală - Prezentarea

şi susţinerea lucrării de disertatiei. Examinarea se incheie prin acordarea unei note. Nota de

promovare a probei este de cel putin 6,00.

4. Planul de invatamant

In elaborarea planului de invatamant al programului de studii de master Medii Virtuale

Multimodale Distribuite am avut in vedere tendintele tehnologice si academice in ceea ce priveste

proiectarea, elaborarea, implementarea si testarea mediilor virtuale in contextul economiei actuale

globale si a societatii bazate pe cunoastere.

In sprijinul accesului la informatie de catre cursanti, colectivul de cadre didactice implicate in

acest program de master a publicat o prima colectie de cursuri corespunzatoare programului,

intitulata “Medii Virtuale Multimodale Distribuite”, organizata in patru volume, Vol I-IV, aferente

disciplinelor celor patru semestre de studii:

Medii virtuale multimodale

distribuite, volumul I

Popovici Dorin-Mircea

(coordonator), Bogdan Crenguţa-

Mădălina, Rusu Andrei, Chelai

Ozten, Nicola Aurelian,

Ed.Universitaria – ISBN: 978-

606-14-0833-7 / 978-606-14-

0834-4 Ed.ProUniversitaria,

ISBN: 978-606-26-0049-5 / 978-

606-26-0050-1, 2014.


distribuite, volumul III


(coordonator), Zaharescu

Eugen, Andrei Rusu, Puchianu

Crenguţa-Mădălina, Sburlan

Dragos, Ed.Universitaria –

ISBN: 978-606-14-0916-7

Ed.ProUniversitaria, ISBN:

978-606-26-0049-5 / 978-606-

26-0280-2, 2015.


distribuite, volumul II


(coordonator), Mancaş Christian,

Bogdan Crenguţa-Mădălina,

Zaharescu Eugen,

Ed.Universitaria, ISBN: 978-606-

14-0833-7 / 978-606-14-0835-1,

Ed.ProUniversitaria, ISBN: 978-

606-26-0049-5 / 978-606-26-

0051-8, 2014.


distribuite, volumul IV


(coordonator), Popa

Constantin, Nicola Aurelian,

Petac Eugen, Ed.Universitaria

– ISBN: 978-606-14-0917-4

Ed.ProUniversitaria, ISBN:

978-606-26-0049-5 / 978-606-

26-0281-9, 2015.

4.1. Bilanturi generale

După opţionalitatea disciplinelor din planul de învăţământ

Nr.crt. Discipline Total

An I An II ore %

1 Impuse 322 296 618 74.10

2 Opţionale 112 104 216 25.90

Total 434 400 834 100

După categoria formativă a disciplinelor din planul de învăţământ

Nr.crt. Discipline Total

An I An II ore %

1 fundamentale 168 56 224 26.86

2 de specialitate + practica proiect diploma 210 248 458 54.92

3 complementare 56 96 152 18.23

Total 434 400 834 100

4.2. Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si

competente transversale

Universitatea “Ovidius” Constanta

Facultatea de Matematica si Informatica

Nivelul de studii: MASTERAT

Domeniul fundamental ŞTIINTE EXACTE Domeniul de Studii INFORMATICǍ Programul de Studii MEDII VIRTUALE MULTI-MODALE DISTRIBUITE

Grila 1 – Descrierea domeniului/programului de studii prin competente profesionale si competente transversale

Denumirea calificarii

Medii virtuale multi-modale

distribuite

Nivelul calificarii

MASTERAT

Ocupaţii posibile: Analist (213101); Programator (213102); Consultant în informatica (213103); Inginer de sistem în informatica (213103);

Administrator de reţea de calculatoare (213902); Administrator baze de date (213903); Programator de sistem informatic (213904); Inginer de

sistem software (213905); Manager proiect informatic (213906); Specialist in domeniul proiectarii asistate de calculator (213907); Specialist în

proceduri şi instrumente de securitate a sistemelor informatice (213907); Cercetǎtor în informatica (250101); Asistent de cercetare în informatică

(250102); ǎ (251901); Asistent de cercetare în matematică informatică (249110); Competenţe profesionale

Descriptori de

Nivel al elementelor

Structurale ale competentelor profesionale

C1 Realitate virtualǎ şi

augmentatǎ şi interfețe

avansate cu sistemul de

calcul

C2 Dezvoltarea şi intreţinerea

aplicaţiilor software

C3 Modelarea sistemelor C4 Sisteme distribuite C5 Inteligenţa artificialǎ

în sistemul de calcul

CUNOSTINTE

D1. Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si

metodelor de baza ale domeniului si ale ariei de

specializare; utilizarea lor adecvata în comunicarea

profesionala

C1.1. Identificarea

notiunilor de baza,

metodelor si tehnicilor

de animatie folosite la

modelarea si redarea

multimodala a

obiectelor şi a

interfețelor

C2.1. Identificarea si explicarea

metodologiilor si a

limbajelor adecvate de

specificare a

sistemelor software

C3.1 Identificarea

modelelor stiintifice

adecvate problemei

C4.1. Identificarea

tipurilor si a structurii

modelelor distribuite

C5.1 Identificarea

conceptelor, modelelor

si tehnicilor utilizate in

inteligenta artificiala.

D2. Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea

si interpretarea unor variate tipuri de concepte, situatii,

procese, proiecte etc. asociate domeniului

C1.2 Utilizarea

tehnologiilor existente

de realitate virtuala si

C2.2 Explicarea si interpretarea

modelelor create in timpul

dezvoltarii sistemelor software

C3.2 Utilizarea

modelelor existente

pentru intelegerea

C4.2 Argumentarea

alegerii tipului de

model, functie de

C5.2 Explicarea si

interpretarea teoriilor,

modelelor si metodelor




http://www.rubinian.com/cor_5_ocupatia.php?subsect=25&diviz=251&id=2519

augumentata pentru

intelegerea conceptelor,

argumentarea alegerii

tipului de model,

functie de interactiunile

dintre fenomenele si

procesele modelate

conceptelor interactiunile dintre

fenomenele si

procesele modelate.

utilizate in inteligenta

artificiala.

D3. Aplicarea unor principii si metode de baza pentru

rezolvarea de probleme/situatii bine definite, tipice

domeniului în conditii de asistenta calificata

C1.3 Aplicarea

metodelor adecvate

pentru constructia

mediilor virtuale,

interactiunea cu mediile

virtuale si redarea

lumilor virtuale,

dezvoltarea unei

interfețe

C2.3 Aplicarea metodologiilor

adecvate pentru dezvoltarea

sistemelor software

C3.3 Aplicarea

metodelor stiintifice

pentru prelucrare si

analiza.

C4.3. Dezvoltarea

sistemului distribuit

C5.3 Utilizarea

metodelor

adecvate pentru

modelarea lumii reale in

inteligenta artificiala..

D4. Utilizarea adecvata de criterii si metode standard

de evaluare pentru a aprecia calitatea, meritele si

limitele unor procese, programe, proiecte, concepte,

metode si teorii

C1.4 Analiza critica a

mediului virtual şi a

interfețelor şi testarea

ȋnfuncționare

C2.4 Folosirea instrumentelor

de validare a modelelor

obtinute in timpul dezvoltarii

sistemelor.

C3.4 Interpretarea si

analiza modelelor

realizate pe baze

stiintifice

C4.4 Validarea

modelelor distribuite si

analiza lor critica.

C5.4 Analiza critica a

modelelor ce tin de


D5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea

unor principii si metode consacrate în domeniu C1.5 Elaborarea unui

proiect folosind limbaje

si instrumente de

modelare standard

C2.5 Elaborarea unui proiect

folosind limbaje si instrumente

de modelare a sistemelor

software.

C3.5 Elaborarea de

proiecte privind

rezolvarea unor probleme

utilizand modelele si

metodele studiate

C4.5 Proiectarea unui

model distribuit

C5.5 Elaborarea unui

proiect de inteligenta

artificiala.

Standarde minimale de performanta pentru

evaluarea competentei:

Construirea unui mediu

virtual şi/sau interfețe

de complexitate medie.

Dezvoltarea unui prototip al

unei aplicatii software care sa

indeplineasca cerinte minime

functionale si nefunctionale

Realizarea unui model de

complexitate medie

pe o tema data si

utilizarea metodelor de

prelucrare

Dezvoltarea unui

sistem distribuit de

complexitate medie pe

o tema data.

Implementarea unui

model inteligent de

complexitate medie

Descriptori de nivel al competentelor transversale Competente transversale Standarde minimale de performanta pentru evaluarea

competentei

6. Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii

de autonomie restransa si asistenta calificata

CT1 Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor

si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei strategii de munca,

pentru valorificarea

Realizarea si expunerea unui proiect pe o tema de

specialitate

optima si creativa a propriului potential în situatii

specifice.

7. Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în

echipa si distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa

interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca

eficienta în cadrul echipei.

Realizarea unui proiect / unei activitati în echipa si

identificarea rolurilor specifice

8. Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea

eficienta a resurselor si tehnicilor de învatare pentru dezvoltarea

personala si profesionala

CT3 Utilizarea eficienta a surselor informationale si de comunicare si

formare profesionala

Elaborarea, tehnoredactarea si sustinerea argumentata a

aplicarii unui plan personal de dezvoltare profesionala.

4.3. Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii





Grila 1s – Elemente specifice de descriere a domeniului/programului de studii

Denumirea calificarii

Medii Virtuale

Multimodale Distribuite

Nivelul calificarii:

MASTERAT

Ocupatii posibile: Profesor în învăţământul gimnazial - 232201; Profesor în învăţământul liceal, postliceal, profesional şi de maiştri - 232101,

Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme informatice - 213103; Asistent de cercetare în informatică - 250102; Asistent de

cercetare în comunicaţii - 251406; Asistent de cercetare în calculatoare - 251415;

Competente profesionale

Descriptori de nivel

al elementelor structurale ale

competentelor profesionale

C1 Realitate virtualǎ şi augmentatǎ şi interfețe

avansate cu sistemul de calcul C4 Sisteme distribuite C5 Inteligenţa artificialǎ în

sistemul de calcul

CUNOSTINTE 1. Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza

ale domeniului si ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvata în

comunicarea

profesionala

C1.1. Identificarea notiunilor de baza, metodelor si

tehnicilor de animatie folosite la modelarea si redarea

multimodala a obiectelor şi a interfețelor

C4.1. Identificarea tipurilor si a

structurii modelelor distribuite

C5.1 Identificarea

conceptelor, modelelor si

tehnicilor utilizate in


2. Utilizarea cunostintelor de baza pentru explicarea si interpretarea

unor variate tipuri de concepte, situatii, procese, proiecte etc. asociate

domeniului

C1.2 Utilizarea tehnologiilor existente de realitate

virtuala si augumentata pentru

intelegerea conceptelor, argumentarea alegerii tipului

de model, functie de interactiunile dintre fenomenele

si procesele modelate

C4.2 Argumentarea alegerii

tipului de model, functie de

interactiunile dintre fenomenele si

procesele modelate.

C5.2 Explicarea si

interpretarea teoriilor,

modelelor si metodelor

utilizate in inteligenta

artificiala.

ABILITATI 3. Aplicarea unor principii si metode de baza pentru rezolvarea de

probleme/situatii bine definite, tipice domeniului în conditii de

asistenta calificata

C1.3 Aplicarea metodelor adecvate pentru constructia

mediilor virtuale, interactiunea cu mediile virtuale si

redarea lumilor virtuale, dezvoltarea unei interfețe

C4.3. Dezvoltarea sistemului

distribuit

C5.3 Utilizarea metodelor

adecvate pentru modelarea

lumii reale in inteligenta

artificiala..

4. Utilizarea adecvata de criterii si metode standard de evaluare pentru

a aprecia calitatea, meritele si limitele unor procese, programe,

proiecte, concepte, metode si teorii

C1.4 Analiza critica a mediului virtual şi a interfețelor

şi testarea ȋnfuncționare

C4.4 Validarea modelelor

distribuite si analiza lor critica. C5.4 Analiza critica a

modelelor ce tin de


5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii si

metode consacrate în domeniu C1.5 Elaborarea unui proiect folosind limbaje si

instrumente de modelare standard

C4.5 Proiectarea unui model

distribuit

C5.5 Elaborarea unui

proiect de inteligenta

artificiala.

Standarde minimale de performanta pentru evaluarea

competentei:

Construirea unui mediu virtual şi/sau interfețe de

complexitate medie. Dezvoltarea unui sistem distribuit

de complexitate medie pe o tema

data.

Implementarea unui model

inteligent de complexitate

medie

Descriptori de nivel al competentelor transversale Competente transversale Standarde minimale de performanta pentru evaluarea

competentei 6. Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de

autonomie restransa si asistenta calificata

CT1 Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a

normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei

strategii de munca, pentru valorificarea

optima si creativa a propriului potential în situatii

specifice.

Realizarea si expunerea unui proiect pe o tema de

specialitate

7. Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa

si distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate




Realizarea unui proiect / unei activitati în echipa si

identificarea rolurilor specifice

8. Constientizarea nevoii de formare continua; utilizarea

eficienta a resurselor si tehnicilor de învatare pentru dezvoltarea

personala si profesionala

CT3 Utilizarea eficienta a surselor informationale si de

comunicare si formare profesionala

Elaborarea, tehnoredactarea si sustinerea argumentata a

aplicarii unui plan personal de dezvoltare profesionala.

4.4. Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele

transversale si ariile de continut, disciplinele de studiu si creditele alocate





Grila 2 Stabilirea corelatiilor dintre competentele profesionale si competentele transversale si ariile de continut, disciplinele de studiu si creditele alocate

Competenţe

profesionale

Competenţe explicite prin descriptori de nivel Arii de conţinut Discipline de studiu Credite

Pe disciplina Pe competenta C1 Realitate virtualǎ şi

augmentatǎ şi interfețe

avansate cu sistemul de

calcul

C1.1. Identificarea notiunilor de baza, metodelor si

tehnicilor de animatie folosite la modelarea si

redarea multimodala a obiectelor şi a interfețelor

C1.2 Utilizarea tehnologiilor existente de realitate

virtuala si augumentata pentru

intelegerea conceptelor, argumentarea alegerii

tipului de model, functie de interactiunile dintre

fenomenele si procesele modelate

C1.3 Aplicarea metodelor adecvate pentru

constructia mediilor virtuale, interactiunea cu

mediile virtuale si redarea lumilor virtuale,

dezvoltarea unei interfețe

C1.4 Analiza critica a mediului virtual şi a

interfețelor şi testarea ȋnfuncționare

C1.5 Elaborarea unui proiect folosind limbaje si

instrumente de modelare standard

Elemente componente şi

tehnologii pentru medii virtuale

Implementarea mediilor virtuale

folosind multiagenți.

Arhitecturi pentru sisteme

omniprezente.

Sisteme senzitive la context

Sisteme embedded

Instrumente pentru dezvoltarea

interfețelor.

Interfete haptice.

Mecanisme de interactiune ȋntre

agenți.

Modelarea realității virtuale.

Realitate virtuală şi

augmentată 6/6

24

Sisteme multiagent 1/7

Modelarea şi simularea

comportamentală în mediile

virtuale

4/7

Interfeţe om-maşină

multimodale 5/5

Interfeţe omniprezente 4/7

Practica de cercetare 1 2/2

Practica de cercetare 2

2/2

C2 Dezvoltarea si

intretinerea aplicatiilor

software

C2.1. Identificarea si explicarea

metodologiilor si a limbajelor adecvate de

specificare a sistemelor software

C2.2 Explicarea si interpretarea modelelor

create in timpul dezvoltarii sistemelor

Metodologii pentru dezvoltarea

aplicațiilor software.

Analiză, proiectare,

implementare, testare pentru:

sisteme autonome, sisteme

Dezvoltarea aplicaţiilor

software 6/6

20 Arhitecturi pentru sisteme

informatice autonome 2/5

Modele şi framework-uri de 2/6

software

C2.3 Aplicarea metodologiilor adecvate

pentru dezvoltarea sistemelor software

C2.4 Folosirea instrumentelor de validare a

modelelor obtinute in timpul dezvoltarii

sistemelor.

C2.5 Elaborarea unui proiect folosind limbaje

si instrumente de modelare a sistemelor

software.

multiagent, sisteme

omniprezente, e-learning, baze

de date, ontologii.

proiectare



Învăţare virtuală/virtual

tutoring 4/6

Sisteme avansate de baze de

date 2/6

C3 Modelarea datelor C3.1 Identificarea modelelor stiintifice

adecvate problemei

C3.2 Utilizarea modelelor existente pentru

intelegerea conceptelor

C3.3 Aplicarea metodelor stiintifice pentru

prelucrare si analiza.

C3.4 Interpretarea si analiza modelelor

realizate pe baze stiintifice

C3.5 Elaborarea de proiecte privind rezolvarea

unor probleme utilizand modelele si metodele

studiate

Modele de date.

Modele matematice.

Tehnici şi metode de prelucrare a

modelelor.

Implementarea modelelor.

Framework-uri pentru dezvoltarea

aplicațiilor.

Sisteme avansate de analiză,

reconstrucţia şi prelucrarea

imaginilor

7/7

24

Sisteme avansate de baze de

date 4/6

Învăţare virtuală/virtual

tutoring

2/6

Modele şi framework-uri de

proiectare 4/6

WEB semantic şi ontologii 4/7

Procesarea automată a

limbajului natural 3/5

C4 Sisteme distribuite C4.1. Identificarea tipurilor si a structurii modelelor

distribuite

C4.2 Argumentarea alegerii tipului de model,

functie de interactiunile dintre fenomenele si

procesele modelate.

C4.3. Dezvoltarea sistemului distribuit

C4.4 Validarea modelelor distribuite si analiza lor

critica.

C4.5 Proiectarea unui model distribuit


distribuite.

Infrastructura de comunicație

pentru sistemul distribuit.

Algoritmi pentru sisteme

distribuite.

Utilizarea sistemelor distribuite

ȋn aplicații: sisteme multiagent,

sisteme omniprezente, sisteme

informatice autonome,etc.

Reţele şi sisteme distribuite 6/6

21

Introducere în algoritmica

aplicaţiilor distribuite 5/5


Algoritmi de optimizare în

sisteme distribuite 7/7



C5 Inteligenta artificiala

in sistemul de calcul C5.1 Identificarea conceptelor, modelelor si

tehnicilor utilizate in inteligenta artificiala. Agenți inteligenți.

Sisteme expert.

Sisteme multiagent 3/7 19


C5.2 Explicarea si interpretarea teoriilor,

modelelor si metodelor utilizate in inteligenta

artificiala.

C5.3 Utilizarea metodelor adecvate pentru

modelarea lumii reale in inteligenta artificiala..

C5.4 Analiza critica a modelelor ce tin de


C5.5 Elaborarea unui proiect de inteligenta

artificiala.

Soluții de planificare şi algoritmi

genetici.

Ontologii web.

Limbaje formale.

WEB semantic şi ontologii 3/7

Modelarea şi simularea

comportamentală în mediile

virtuale

3/7

Inteligenţă artificială aplicată 6/6

Procesarea automată a

limbajului natural

2/5



Competente transversale Discipline de studiu Credite

Pe disciplina Pe competenta

CT1 Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a

normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei

strategii de munca, pentru valorificarea optima si creativa a

propriului potential în situatii specifice.

Redactarea lucrării de disertaţie 6/8

8 Practica de cercetare 4 2/2




Practica de cercetare 3 2/2 2

CT3 Utilizarea eficienta a surselor informationale si de

comunicare si formare profesionala Redactarea lucrării de disertaţie

2/8 2

5. Fisele disciplinelor

Anul I

Discipline obligatorii

Semestrul I

FMI.MVMMD.I.1.01 - Dezvoltarea aplicaţiilor software

FMI.MVMMD.I.1.02 - Realitate virtuala si augmentata

FMI.MVMMD.I.1.03 - Inteligență artificială aplicată

FMI.MVMMD.I.1.04 - Practica de cercetare

Semestrul II

FMI.MVMMD.I.2.05 - Sisteme avansate de baze de date

FMI.MVMMD.I.2.06 - Retele si sisteme distribuite

FMI.MVMMD.I.2.07 - Modele si framework-uri de proiectare


Discipline optionale

Semestrul I

FMI.MVMMD.I.1.09 - Arhitecturi pentru sisteme informatice autonome

FMI.MVMMD.I.1.10 - Analiza datelor şi modelare stocastică

FMI.MVMMD.I.1.11 - Introducere in algoritmica aplicatiilor distribuite

Semestrul II

FMI.MVMMD.I.2.12 - Interfete om-masina multimodale

FMI.MVMMD.I.2.13 - Sisteme multimedia

FMI.MVMMD.I.2.14 - Procesarea automată a limbajelor naturale

Anul II

Discipline obligatorii

Semestrul I

FMI.MVMMD.II.1.01 - Sisteme avansate de analiza, reconstructia si prelucrarea imaginilor

FMI.MVMMD.II.1.02 - Sisteme multi-agent

FMI.MVMMD.II.1.03 - Practica de cercetare

Semestrul II

FMI.MVMMD.II.2.04 - Modelare si simulare comportamentala in medii virtuale mixte

FMI.MVMMD.II.2.05 - Algoritmi de optimizare in sisteme distribuite

FMI.MVMMD.II.2.06 - Practica de cercetare

Discipline optionale

Semestrul I

FMI.MVMMD.II.1.09 - Interfete omniprezente

FMI.MVMMD.II.1.10 - Web semantic si ontologii

FMI.MVMMD.II.1.11 - Recunoaşterea formelor şi căutarea de date în spaţiul Web

Semestrul II

FMI.MVMMD.II.2.12 - Invatare virtuala/Virtual tutoring

FMI.MVMMD.II.2.13 - Managementul mediilor virtuale de calcul şi a platformelor de servicii pe

Internet

FMI.MVMMD.I.1.01 - Dezvoltarea aplicaţiilor software

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Ovidius din Constanţa

1.2 Facultatea Matematică şi Informatică

1.3 Departamentul Matematică şi Informatică

1.4 Domeniul de studii: Informatică

1.5 Ciclul de studii: Master

1.6 Programul de studii: Medii virtuale multi-modale distribuite

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicaţiilor software

2.2 Codul disciplinei FMI.MVMMD.I.1.01

2.3 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Bogdan Crenguţa

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Bogdan Crenguţa

2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare1 E 2.8 Regimul disciplinei

2,3 DF / DI

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Numărul de ore pe săptămană 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp [ore]

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notite 28

Documentare suplimentară in bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 6

Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activitati

3.7 Total ore studiu individual

3.9 Total ore pe semestru 42

3.10 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Licenţă – Programare orientata spre obiecte (MI2105)

4.2 de competente -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs disponibila

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Descrierea adecvată a metodologiei orientată spre obiecte şi a mecanismelor limbajului UML, precum şi

identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.

Modelarea unui sistem informaţional.

Dezvoltarea orientată spre obiecte a unui sistem software.

Dezvoltarea unui proiect și elaborarea documentației aferente.

1 Forma de evaluare: E - examen, C - colocviu

2 Categoria formativa a disciplinei: DF - fundamentala; DS - de specialitate; DC - complementara

3 Categoria de optionalitate a disciplinei: DI -impusa; DO - optionala;DF - facultativa

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Executarea unor sarcini profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională,

implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în dezvoltarea sistemelor orientate spre

obiecte.

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor

empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile şi mecanismele metodologiei orientate spre obiecte.

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea principiilor metodologiei orientate spre obiect.

Dezvoltarea orientatǎ spre obiect a sistemelor informaţionale sau software.

Construirea corecta a modelelor.

Cunoaşterea limbajului de modelare UML.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de învățământ Mijloace de

învățământ

Sisteme. Definiţii. Tipuri de sisteme. Mecanisme de tratare a gestiunii

complexitatii sistemelor

Sisteme informationale. Procesul de dezvoltare a sistemelor informaţionale.

Fazele procesului de dezvoltare

Modele ale sistemelor informationale. Modelul organizaţiei. Modelul

agenţilor business. Modelul proceselor business. Diagrama UML de

activitǎţi business. Diagrama cazurilor de utilizare business. Modelul de

domeniu. Diagrama UML de clase

Introducere in ingineria sistemelor software. Procesul software. Activitati

portante si auxiliare. Modele de proces software. Modelul UP de devoltare

a sistemelor software

Analiza orientata spre obiecte. Specificarea cerintelor functionale si

nefunctionale. Diagrama de context. Diagrama de secvente de sistem

Modelul funcţional. Actori software. Relatii intre actori software.

Identificarea si descrierea cazurilor de utilizare software. Diagrame de

cazuri de utilizare software. Relaţii între cazuri de utilizare

Modelul dinamic. Diagrame de activitǎti ale cazurilor de utilizare software

Proiectarea orientata spre obiecte. Arhitecturi software. Descrieri

arhitecturale. Puncte de vedere si vederi arhitecturale. Stilul arhitectural

MVC

Modelul comportamental. Diagrame UML de interacţiuni.

Modele de proiectare. Definitie, descriere. Clasificarea modelelor de

proiectare. Modele de atribuire a responsabilitatii obiectelor.

Diagrame UML de clase de proiectare. Construirea diagramelor de

interacţiuni folosind modele de atribuire a responsibilitǎţilor. Construirea

diagramelor de clase de proiectare folosind modelul comportamental.

Modelul dinamic. Masini de stari

Medode de predare-

invatare interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi

interactive cu multiple

Metode care contribuie

la dezvoltarea gândirii

critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor

Invăţarea independentă

şi prin cooperare

Generalizarea

Caiete,

calculator

Bibliografie

Rumbaugh J., Jacobson I., Booch G., The Unified Modeling Language. Reference Manual, Addison-Wesley, 1999

Bruegge B., Dutoit A.H., Object-Oriented Software Engineering, Editura Prentice Hall, 2000

Show M., Garlan D., Software Architecture. Perspectives on an Emerging Discipline, Prentice Hall, 1996

Larman C., Applying UML and Patterns, Prentice Hall, 1998

Maciaszeck L. A., Liong B. L., Practical Software Engineering. A Case Study Approach, Editura Addison-Wesley,

2005

Martin J., Odel J.J., Object-Oriented Methods: a Foundation. UML Edition, Prentice Hall, 1998

Pressman R.S. , Software Engineering: A Practitioner's Approach, 6/e McGraw-Hill, 2000

Popovici D. M., Bogdan C., Rusu A., Chelai O., Nicola A.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura

Universitaria Craiova şi Editura Prouniversitaria Bucuresti, 978- 606-26-0049-5, 2014, vol 1, 354 pag.

Şerbǎnaţi L.D., Integrating Tools for Software Development, Yourdon Press Computing Series, Prentice Hall, 1992

8.2 Seminar/laborator Metode de învățământ Mijloace de

învățământ

Modele ale sistemelor informationale. Modelul organizaţiei. Modelul

agenţilor business. Modelul proceselor business. Diagrama UML de

activitǎţi business. Diagrama cazurilor de utilizare business. Modelul de

domeniu. Diagrama UML de clase

Introducere in ingineria sistemelor software. Procesul software.

Activitati portante si auxiliare. Modele de proces software. Modelul UP

de devoltare a sistemelor software

Analiza orientata spre obiecte. Specificarea cerintelor functionale si

nefunctionale. Diagrama de context. Diagrama de secvente de sistem

Modelul funcţional. Actori software. Relatii intre actori software.

Identificarea si descrierea cazurilor de utilizare software. Diagrame de

cazuri de utilizare software. Relaţii între cazuri de utilizare

Modelul dinamic. Diagrame de activitǎti ale cazurilor de utilizare

software

Proiectarea orientata spre obiecte. Arhitecturi software. Descrieri

arhitecturale. Puncte de vedere si vederi arhitecturale. Stilul arhitectural

MVC

Modelul comportamental. Diagrame UML de interacţiuni.

Modele de proiectare. Definitie, descriere. Clasificarea modelelor de

proiectare. Modele de atribuire a responsabilitatii obiectelor.

Diagrame UML de clase de proiectare. Construirea diagramelor de

interacţiuni folosind modele de atribuire a responsibilitǎţilor. Construirea

diagramelor de clase de proiectare folosind modelul comportamental.

Modelul dinamic. Masini de stari

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi


Metode care contribuie la

dezvoltarea gândirii

critice.

Metode care implică

activ studenții în învăţare,

punându-i în situaţia de a

gândi critic, de a realiza

conexiuni logice, de a

produce idei şi opinii

proprii argumentate

Invăţarea independentă şi

prin cooperare

Sintetiza/ esenţializarea

informaţiilor

Caiete,

calculator

Bibliografie

Rumbaugh J., Jacobson I., Booch G., The Unified Modeling Language. Reference Manual, Addison-Wesley, 1999

Bruegge B., Dutoit A.H., Object-Oriented Software Engineering, Editura Prentice Hall, 2000

Fowler M., UML Distilled, Addison Wesley, 1997

Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns. Elements of Reusable Object-Oriented Software,

Addison Wesley, 1995

Larman C., Applying UML and Patterns, Prentice Hall, 1998

Maciaszeck L. A., Liong B. L., Practical Software Engineering. A Case Study Approach, Ed.Addison-Wesley, 2005

Martin J., Odel J.J., Object-Oriented Methods: a Foundation. UML Edition, Prentice Hall, 1998

Pressman R.S. , Software Engineering: A Practitioner's Approach, 6/e McGraw-Hill, 2000



Şerbǎnaţi L.D., Integrating Tools for Software Development, Yourdon Press Computing Series, Prentice Hall, 1992

9. Coroborarea continuturilor disciplinei cu asteptarile reprezentantilor comunitatii epistemice, asociatiilor

profesionale si angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul programării sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Participare activa la activitati

didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator

Participare activa Oral 10%

Proiect Oral 40%

Nota examinare 40%

10.6 Standard minim de performanţă

Identificarea componentelor grafice şi a containerelor unei interfeţe grafice utilizator. Construirea unui program în

Java care să afişeze interfeţe grafice utilizator şi să gestioneze evenimentele produse de către utilizator în

interacţiunea lui cu interfaţa grafică.

FMI.MVMMD.I.1.02 - Realitate virtuala si augmentata

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Realitate virtuala si augmentata


2.3 Titularul activităţilor de curs Prof.univ.dr. Dorin-Mircea Popovici

2.4 Titularul activităţilor de seminar Prof.univ.dr. Dorin-Mircea Popovici

2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare4 C 2.8 Regimul disciplinei

5,6 DS / DI




Distributia fondului de timp [ore]




Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activitati



3.10 Numarul de credite 6


4.1 de curriculum Licenţă

4.2 de competente -


5.1 de desfasurare a cursului Sala de curs disponibila

5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila - laboratorul CeRVA


Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale

Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta calificata

Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru nivelurile

subordonate




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le

Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul

propriei strategii de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii specifice.

Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si

munca eficienta în cadrul echipei.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducere in domeniul realitati lor mixte (virtuale si augmentate).

7.2 Obiectivele specifice Introducere in domeniul realitati lor mixte (virtuale si augmentate) din doua

perspective : organizational si evolutiv; prin prezentarea elementelor

componente ale unei astfel de realitati, a limbajelor si produselor software

utilizate in modelarea si redarea multimodala a acestora.

Cunoasterea tehnologiilor uzuale de realitate virtuala si augmentata.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de

învățământ

Mijloace de

învățământ

Partea I – Introducere 1. Ce sunt spatiul virtual, realitatea virtuala si realitatea augmentata?

(Definitii, istoric, tendinte actuala, provocari)

2. Tehnologii ale realitatilor virtuale si augmentate (Dispozitive de intrare,

Dispozitive de redare , Dispozitive de urmarire a utilizatorului)

Partea a II-a - Perspectiva organizationala a mediilor virtuale 3. Elemente componente ale mediilor virtuale (Constructia lumilor virtuale,

Interactiunea cu lumile virtuale, Redarea lumilor virtuale)

Partea a III-a Evolutia mediilor virtuale

4. Tehnici de animatie (key-frame, cinematica directa, cinematica inverse,

motion capture)

5. Medii virtuale multi-user (Fidelitatea in medii virtuale distribuite,

Componente specifice)

Partea a IV a Limbaje si instrumente de modelare a mediilor mixte 3D

6. Limbaje si API-uri de modelare (VRML / X3D, OpenGL,

DirectDraw/Direct3D, Java3D, AReVi, AreViJava, OpenHaptics,

ARToolKit)

7. Instrumente software de modelare (3DS Max, Poser, Blender,

ArenaMotionCapture)

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi

interactive cu

multiple

Metode care

contribuie la


critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor

Invăţarea

independentă şi prin

cooperare

Generalizarea

Bibliografie

G.C.Burdea, Ph.Coiffet: Virtual Reality Technology, Second Ed., Wiley&Sons, ISBN: 0-471-36089-9, 2003.

J. Foley, A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes: Computer Graphics: Principles and Practice, Addison-Wesley Publishing

Co., ISBN 0-201-12110-7, 1990.

S. Singhal, M.Zyda: Networked Virtual Environments. Design and Implementation, Addison-Wesley, Reading, MA.

L.Qvortrup: Virtual Space. Spatiality in Virtual Inhabited 3D Worlds, Springer, ISBN: 1-85233-516-5, 2002.

D.M.Popovici, O incursiune in mediile virtuale 3D, Ed. Muntenia, ISBN 978-973-692-191-9, 2007.

Popovici D. M., Bogdan C., Rusu A., Chelai O., Nicola A.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria

Craiova şi Editura Prouniversitaria Bucuresti, 978- 606-26-0049-5, 2014, vol 1, 354 pag.


învățământ

Partea I – Introducere 1. Ce sunt spatiul virtual, realitatea virtuala si realitatea augmentata?


2. Tehnologii ale realitatilor virtuale si augmentate (Dispozitive de

intrare, Dispozitive de redare , Dispozitive de urmarire a utilizatorului)

Partea a II-a - Perspectiva organizationala a mediilor virtuale 3. Elemente componente ale mediilor virtuale (Constructia lumilor

virtuale, Interactiunea cu lumile virtuale, Redarea lumilor virtuale)

Partea a III-a Evolutia mediilor virtuale

4. Tehnici de animatie (key-frame, cinematica directa, cinematica

inverse, motion capture)

5. Medii virtuale multi-user (Fidelitatea in medii virtuale distribuite,

Componente specifice)

Partea a IV a Limbaje si instrumente de modelare a mediilor mixte

3D

6. Limbaje si API-uri de modelare (VRML / X3D, OpenGL,

DirectDraw/Direct3D, Java3D, AReVi, AreViJava, OpenHaptics,

ARToolKit, InstantReality)

7. Instrumente software de modelare (3DS Max, Poser, Blender,

ArenaMotionCapture, Kinect)

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi



dezvoltarea gândirii critice.

Metode care implică activ

studenții în învăţare,





proprii argumentate


prin cooperare


informaţiilor

Bibliografie

G.C.Burdea, Ph.Coiffet: Virtual Reality Technology, Second Ed., Wiley&Sons, ISBN: 0-471-36089-9, 2003.

J. Foley, A. van Dam, S. Feiner, J. Hughes: Computer Graphics: Principles and Practice, Addison-Wesley Publishing

Co., ISBN 0-201-12110-7, 1990.

S. Singhal, M.Zyda: Networked Virtual Environments. Design and Implementation, Addison-Wesley, Reading, MA.

L.Qvortrup: Virtual Space. Spatiality in Virtual Inhabited 3D Worlds, Springer, ISBN: 1-85233-516-5, 2002.


Popovici D. M., Bogdan C., Rusu A., Chelai O., Nicola A.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria




Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul jocurilor pe calculator, realitatii virtuale si augmentate sau pentru a

face faţă exigenţelor firmelor IT.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 20%


Realizarea si expunerea unui proiect pe o tema de specialitate.

Realizarea unui proiect / unei activitati în echipa si identificarea rolurilor specifice.

FMI.MVMMD.I.1.03 - Inteligenţă artificială aplicată

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Inteligență artificială aplicată


2.3 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Andrei Rusu

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Andrei Rusu

2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare7 E 2.8 Regimul disciplinei

8,9 DF / DI








Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activitati





4.1 de curriculum Licenţă – Inteligență artificială, Programare orientata spre obiecte (MI2105)

4.2 de competente -



5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator disponibila


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Identificarea conceptelor, modelelor si tehnicilor utilizate in inteligenta artificiala. Explicarea si

interpretarea teoriilor, modelelor si metodelor utilizate in inteligenta artificiala. Utilizarea metodelor

adecvate pentru modelarea lumii reale in inteligenta artificiala. Analiza critica a modelelor ce tin de inteligenta artificiala.

Elaborarea unui proiect de inteligenta artificiala. Implementarea unui model multi-agent. Dezvoltarea unui proiect și

elaborarea documentației aferente.




Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le


implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în dezvoltarea sistemelor multi-agent.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile şi mecanismele metodologiei inteligenței artificiale

aplicate.

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea principiilor metodologiei inteligenței artificiale.

Dezvoltarea sistemelor informaţionale sau software multi-agent

implementând cormportamentul bazat pe tehnicile de inteligență artificială.

Construirea corecta a modelelor.

Cunoaşterea framework-urilor de programare a sistemelor multi-agent.

8. Conţinuturi


învățământ

1 Agenți intelectuali. Agenţii intelectuali şi mediul lor de activitate.

Comportamentul calitativ al agenţilor. Determinarea tipului mediului de

activitate. Stuctura unui agent intellectual. Agenţi de căutare care

acţionează în regim operativ şi mediu necunoscut.

2 Elemente de teoria informaţiei şi aplicarea ei în sistemele expert.

Cantitatea de informaţie. Metode de măsurarea a cantităţii de informaţie.

Sisteme expert ce ţin cont de cantitatea de informaţie.

3 Probleme de planificare. Problema de planificare. Planificarea bazată: pe

căutare în spaţiul de stări posibile, pe reprezentarea prin grafuri, pe

reprezentarea bazată pe logica propoziţională. Planificarea în cazul

problemelor reale: programarea resurselor, timpului în cazul restricţiilor

asupra resurselor; planificarea în cazul mediilor de activitate incert al

agenţilor; planificarea în cazul mai multor agenţi cooperanţi.

4 Algoritmi genetici. Algoritmul genetic. Variante de algoritmi genetici.

Aplicaţii ale algoritmilor genetici în probleme optimizare cu restricţii.

5 Inteligența artificială colectivă. Modelarea inteligenţei manifestate de

alte organisme sociale neumane: albini, furnici, etc. Eficienţa acestei

inteligenţe la rezolvarea unor probleme grele de optimizare.

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi




critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor


şi prin cooperare

Generalizarea

Caiete,

calculator

Bibliografie

Russel, S.J., Norvig, P., Artificial inteligence : a modern approach, Second edition, Prentice Hall, 2003, 1409 p.

Michalewics, Z., Genetic algorithms + data structures = evolution programs, Springer, 1996. Martin J., Odel J.J.,

Object-Oriented Methods: a Foundation. UML Edition, Prentice Hall, 1998

James Kennedy, Russel C. Eberhart, Yuhui Shi, Swarm Intelligence: collective, adaptive, Morgan Kaufmann

Publishers, 2001.

Amit Konar, Artificial Intelligence and Soft Computing: Behavioral and Cognitive Modeling of the Human Brain,

CRC Press, 1999.

Fabio Luigi Bellifemine, Giovanni Caire, Dominic Greenwood, Developing Multi-Agent Systems with JADE, John

Wiley & Sons, 2007.




învățământ

1 Agenți intelectuali. Agenţii intelectuali şi mediul lor de activitate.

Comportamentul calitativ al agenţilor. Determinarea tipului mediului de

activitate. Stuctura unui agent intellectual. Agenţi de căutare care

acţionează în regim operativ şi mediu necunoscut. Limbaje de modelare

a agenților software.

2 Elemente de teoria informaţiei şi aplicarea ei în sistemele expert.

Cantitatea de informaţie. Metode de măsurarea a cantităţii de informaţie.

Implementarea unor tehnici de operare cu informații incerte și

incomplete.

3 Probleme de planificare. Problema de planificare. Planificarea bazată:

pe căutare în spaţiul de stări posibile, pe reprezentarea prin grafuri, pe

reprezentarea bazată pe logica propoziţională. Planificarea în cazul

problemelor reale: programarea resurselor, timpului în cazul restricţiilor

asupra resurselor; planificarea în cazul mediilor de activitate incert al

agenţilor; planificarea în cazul mai multor agenţi cooperanţi. Proiectarea

unor sisteme ce țin cont de restricțiile impuse de problemele de

planificare.

4 Algoritmi genetici. Algoritmul genetic. Variante de algoritmi genetici.

Aplicaţii ale algoritmilor genetici în probleme optimizare cu restricţii.

Elaborarea și implementarea software a unor algoritmi genetici pentru

soluționarea unor probleme concrete.

5 Inteligența artificială colectivă. Modelarea inteligenţei manifestate de

alte organisme sociale neumane: albini, furnici, etc. Implementarea unor

tehnici de inteligență artificială colectivă.

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi










proprii argumentate


prin cooperare


informaţiilor

Caiete,

calculator

Bibliografie

Russel, S.J., Norvig, P., Artificial inteligence : a modern approach, Second edition, Prentice Hall, 2003, 1409 p.

Michalewics, Z., Genetic algorithms + data structures = evolution programs, Springer, 1996. Martin J., Odel J.J.,

Object-Oriented Methods: a Foundation. UML Edition, Prentice Hall, 1998

James Kennedy, Russel C. Eberhart, Yuhui Shi, Swarm Intelligence: collective, adaptive, Morgan Kaufmann

Publishers, 2001.

Amit Konar, Artificial Intelligence and Soft Computing: Behavioral and Cognitive Modeling of the Human Brain,

CRC Press, 1999.

Fabio Luigi Bellifemine, Giovanni Caire, Dominic Greenwood, Developing Multi-Agent Systems with JADE, John

Wiley & Sons, 2007.





Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul programării, a fi experți în domeniul inteligenței artificiale sau

pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 30%


Identificarea tehnicilor de inteligență artificială ce ar putea fi aplicate la rezolvarea unor probleme. Implementarea

unor tehnici de inteligență artificială în Java sau alt limbaj de programare. Construirea unui sistem multi-agent pentru

rezolvarea unor probleme de inteligență artificială.


FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Practica de cercetare




2.5 Anul de studiu 1 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de evaluare10

C 2.8 Regimul disciplinei11,12

DS / DI






Documentare suplimentară in bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate si pe teren 4


Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activitati





4.1 de curriculum Licenţă – disciplinele din Modulul Psihopedagogic

4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale



subordonate

10

Forma de evaluare: E - examen, C - colocviu 11

Categoria formativa a disciplinei: DF - fundamentala; DS - de specialitate; DC - complementara 12

Categoria de optionalitate a disciplinei: DI -impusa; DO - optionala;DF - facultativa

Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le






7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducere in directia documentarii, metodelor si metodologiilor de cercetare

stiintifica.

7.2 Obiectivele specifice Famializarea cu etapele de documentare, trecere in revista, documentare,

sintetizare, utilizarea si cunoasterea limbajului stiintific, metodelor si

metodologiilor de cercetare, cunoasterea logicii dezvoltarii domeniului si

analiza critica a realizarilor din domeniu.

8. Conţinuturi


învățământ

Elemente esentiale in scrierea unui raport.

Revizuirea si realizarea unui draft.

Elemente esentiale pentru scrierea unei teze.

Realizarea de prezentari.

Pregatirea unui poster.

Elemente avansate de realizare a documentelor in

Latex.

Resurse pentru realizarea de documente si cercetare.

Medode de predare-invatare interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi interactive cu multiple

Metode care contribuie la dezvoltarea

gândirii critice.

Invăţarea independentă şi prin cooperare

Sintetiza/ esenţializarea informaţiilor

Videoproiector

calculator

Bibliografie

Handbook of Writing for the Mathematical Sciences, N.J. Higham, SIAM, 1998.

Robert S. Day, How to Write and Publish a Scientific Paper, 4th edition, Oryx Press, Phoenix, 1994.

William Strunk, Jr. and E. B. White, The Elements of Style, 3rd ed. Macmillan, New York, 1987.





10. Evaluare


10.4 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 20%


Realizarea si prezentarea unui referat stiintific / articol de specialitate.

FMI.MVMMD.I.2.05 - Sisteme avansate de baze de date

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Sisteme avansate de baze de date


2.3 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Christian Mancas

2.4 Titularul activităţilor de seminar Conf.univ.dr. Christian Mancas


E 2.8 Regimul disciplinei14,15

DF / DI


3.1 Numarul de ore pe saptamana 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14



Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren -

Pregatire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii si eseuri 6

Tutoriat 4

Examinari 4

Alte activitati






4.2 de competente -



5.2 de desfasurare a seminarului/laboratorului Sala de seminar/laborator disponibila


Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale

Executarea responsabila a sarcinilor profesionale, în conditii de autonomie restransa si asistenta calificata Familiarizarea cu rolurile si activitatile specifice muncii în echipa si distribuirea de sarcini pentru nivelurile

subordonate

13




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le






7.1 Obiectivul general al disciplinei Proiectarea si interogarea optima a bazelor de date si cunostinte

7.2 Obiectivele specifice Analiza subuniversului modelat, proiectarea conceptuala a diagramelor

entitati-asociatii, listelor de restrictii, schemelor matematice si relationale,

implementarea in SGBD la dispozitie, arhitectura, proiectarea si

implementarea aplicatiilor de baze de date si cunostinte folosind limbaje

orientate obiect si eveniment cu SQL incorporat

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de

învățământ

Mijloace de

învățământ

Partea I – Introducere 1. Ce sunt datele, informatiile, restrictiile, interogarile, cunostintele,

modelele datelor si cunostintelor? (Definitii, istoric, tendinte actuala,

provocari)

2. Tehnologii ale bazelor de date si cunostinte

Partea a II-a – Modelul relational al datelor 3. Schema, instanta, actualizarea si interogarea datelor folosind SQL.

Implementarea intr-un SGBD la dispozitie (Access, MySQL, SQL Server

etc.)

Partea a III-a Modelele Entitati-Asociatii, Matematic si Logic

4. Algoritmi de traducere, augmentare si optimizare intre modelele de date

5. Inferenta cunostintelor. Limbajul Datalog

Partea a IV a Arhitectura, proiectarea si implementarea aplicatiilor

de baze de date si cunostinte

6. Aplicatii pe trei niveluri, multi-utilizator, orientate obiect si eveniment.

7. Limbajul VBA cu SQL incorporat (si comparatii cu Java si C#)

Prelegere cu

sintetizarea si

esenţializarea

informaţiilor

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia



critice

Bibliografie

[1] Mancaş C., Baze de date avansate. Note de curs pentru MVMOD, disponibilă în format electronic.

[2] Mancaş C., Fundamente teoretice ale Modelului Relaţional al Datelor, editura Ovidius University Press, Constanţa,

2007.

[3] Mancaş C., Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor şi cunoştinţelor. Vol I: Fundamentele modelării datelor şi

proiectării bazelor de date, în pregătire la editura Ovidius University Press, Constanţa, disponibilă şi în format electronic.

[4] Popovici D. M., Mancas Ch., Bogdan C., Zaharescu E.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria


8.2 Seminar/laborator Metode de

învățământ

Mijloace de

învățământ

Partea I – Introducere 1. Ce sunt bazele de date, tabelele, coloanele, constrangerile, interogarile?


2. Crearea, modificarea, popularea, actualizarea si interogarea bazelor de

Medode de predare-


Dialogul,

Problematizarea

date Access (comparatii cu MySQL, SQL Server etc.)

Partea a II-a - Modelul relational al datelor 3. Optimizare, rapoarte, tranzactii, proceduri catalogate

Partea a III-a Modelele Entitati-Asociatii, Matematic si Logic

4. Diagrame Entitati-Asociatii. Scheme matematice. Algoritmi de

traducere, augmentare si optimizare intre modelele de date.

5. Inferenta cunostintelor. Programe Datalog. Semantica celui mai mic

punct fix.

Partea a IV a Arhitectura, proiectarea si implementarea aplicatiilor

de baze de date si cunostinte

6. Meniuri, forme, clase, biblioteci

7. Aplicatii VBA cu SQL incorporat (si comparatii cu Java si C#)

Conversatia

Exercitii



critice.


activ studenții în

învăţare, punându-i în

situaţia de a gândi

critic, de a realiza



proprii argumentate


şi prin cooperare

Bibliografie

[1] Mancaş C., Programarea în SQL ANSI-92 cu aplicaţii în MS JetSQL 4, editura Ovidius University Press, Constanţa,

2002.

[2] Microsoft Corp., VBA Reference Manual, MS Press, 2009.

[3] Popovici D. M., Mancas Ch., Bogdan C., Zaharescu E.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria






10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 20%




FMI.MVMMD.I.2.06 - Retele si sisteme distribuite

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Retele si sisteme distribuite


2.3 Titularul activitatilor de curs Conf. univ. dr. Eugen Petac

2.4 Titularul activitatilor de seminar Conf. univ. dr. Eugen Petac



DF / DI




Distributia fondului de timp ore




Tutoriat 4

Examinari 2

Alte activitati





4.1 de curriculum Studii de licenta

4.2 de competente Programarea calculatoarelor; Dezvoltarea aplicaţiilor software





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale

Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru retelele de calculatoare si sistemele de calcul

distribuite. Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru retelele d ecalculatoare si sistemele

distribuite, precum si a tehnologiilor specifice acestora.

Modelarea/ virtualizarea retelelor si sistemelor distribuite.

Insusirea tehnicilor de validare a realitatii virtuale.

16




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le

Identificarea tipurilor si a structurii modelelor retelelor de calculatoare si a sistemelor distribuite.

Argumentarea alegerii tipului de model, functie de interactiunile dintre fenomenele si procesele modelate.

Constructia unor modele optime de comunicare in spatiul virtual.

Validarea modelelor de comunicatii si analiza lor critica prin comparatie cu sistemele reale de comunicatii.

Proiectarea si validarea unor modele de comunicatii in spatiul virtual.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Insusirea conostiintelor de baza privind retelele de calculatoare, sistemele

distribuite si a aplicatiilor acestora, in spatiul real cat si ca efect al

virtualizarii acetora.

7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştiinţelor de bază privind modelarea proceselor specifice

reteleor de calculatoare si a sistemelor distribuite, cu prezentarea completă

şi riguroasă a rezultatelor obtinute in medii virtuale. La sfarsitul orelor de

curs si laborator, studentii vor avea insusite cunostinte teoretice si practice

legate de: expertizarea si oferirea de solutii in retelele LAN, WLAN si

WAN; concepte moderne privind modelarea si virtualizarea sistemeor

moderne de comunicatii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de

învățământ

Mijloace de

învățământ

1. Retele PAN (Personal Area Network), LAN (Local Area Network),

WLAN (Wirelesss LAN), WAN (Wide Area Network); Modelare si

simulare bazata pe sisteme cu evenimente discrete Omnet++/ NS-2/NS-

3/OPNET

2. Retele Petri : Proprietati, retele Petri marginite, retele Petri sigure,

Liveness si Deadlock, conflicte. Retele Petri colorate, retele Petri cu arce

inhibate, retele Petri cu prioritati, retele timed Petri.. Aplicatii

GworkflowD (Grid Workflow Description Language Toolbox)

3. Fundamente LAN si WAN: Comutarea la nivelul legăturii de date;

Modelul ierarhic; Reţele virtuale (VLAN-Virtual LAN); Adresarile IPv4

si Ipv6; Problema rutarii in retelele IP – Aplicatii Omnet++/ NS-2/NS-3;

Conexiuni TCP/UDP

4. Tehnologii mobile: Platforme pentru dezvoltarea aplicaţiilor mobile

Aplicatii J2ME/Omnet++/ NS-2/NS-3; Comunicaţii de date pe arie

restrânsă (PAN, WLAN); Comunicaţii de date pe arie extinsă (tehnologii

de date peste reţeaua GSM); Dezvoltarea aplicatiilor native si aplicatiilor

web pentru dispozitive mobile; aplicatii de geolocalizare

5. Sisteme Peer-to-Peer (P2P) – Caracteristici, arhitectura, perspective;

Tehnologii P2P: JXTA, JXME. peerdroid : concepte, protocoale,

dezvoltarea aplicatiilor, implementarea serviciilor de securitate

6. Retele Grid Notiuni de baza: terminologie, clasificari, cerinte, servicii

(ex: CineGrid, DAME – Distributed Aircraft Maintenance Environment)

Arhitectura, servicii TCP/ UDP, protocoale si tehnologii – aplicatii de

virtualizare Grid; monitorizarea performantei – aplicatii SNMP;

infrastructura de securitate Grid; Aplicatii GworkflowD (Grid Workflow

Description Language Toolbox)

Prelegere cu

sintetizarea si

esenţializarea

informaţiilor

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Generalizarea

Bibliografie

1. E. Petac – Retele si sisteme distribuite, Curs in format electronic disponibil pe pagina web a Facultatii de

Matematica si Informatica si la adresa http://scdsd.bluepink.ro

2. E. Petac, T. Udrescu - Fundamente Java, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005.

3. A. Tanenbaum, Retele de calculatoare, ed. A 4-a, Byblos, Cluj-Napoca, 2004.

4. Java Tutorial, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/tutorial/

5. Java API, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/6/docs/api/

6. Riggs, Roger et al. – Programming Wireless Devices with the Java 2 Platform, Micro Edition, Second Edition,

Addison Wesley, 2003, ISBN 0-321-19798-4

7. Stefan Tanasa, Cristian Olaru, Stefan Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003

8. Ioan Jurca, Programarea retelelor de calculatoare , Editura de Vest, Timisoara, 2000.

9. Martin Sauter - Communication Systems for the Mobile Information Society, John Wiley & Sons , 2006, ISBN 978-

0-470-02676-2 10. Opnet (http://www.opnet.com); Omnet++ (http://www.omnetpp.org) ns-3 (www.nsnam.org)

11. Popovici D. M., Popa C., Nicola A., Petac E., Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria


8.2 Seminar/laborator Metode de

învățământ

Mijloace de

învățământ

1. Retele si sisteme distrbuite – Solutii virtuale bazate pe sisteme cu

evenimente discrete Omnet++/ NS-2/NS-3/OPNET

2. Fundamente PAN, LAN, WLAN si WAN: Aplicatii pe echipamente

reale + Aplicatii Omnet++/ NS-2/NS-3

3. Dezvoltarea aplicatiilor native si aplicatiilor web pentru dispozitive

mobile; aplicatii de geolocalizare

4. Aplicatii P2P - Java/ Omnet++/ NS-2/NS-3

5. Retele Grid - Aplicatii GworkflowD (Grid Workflow Description

Language Toolbox) / Omnet++/ NS-2/NS-3

Algoritmizare

Dialogul

Problematizarea

Conversatia



critice.


activ studentii în

învăţare, punându-i în

situaţia de a gândi

critic, de a realiza



proprii argumentate


şi prin cooperare

Bibliografie

1. E. Petac – Retele si sisteme distribuite, Laborator in format electronic disponibil pe pagina web a Facultatii de

Matematica si Informatica si la adresa http://scdsd.bluepink.ro

2. K. Jensen, Coloured Petri Nets. Springer-Verlag, 1997.

3. D. Rene, A. Hassane, Discrete, Continuous and Hybrid Petri Nets, Springer-Verlag, 2005.

4. F. Travostino, J. Mambretti, G. Karmpus – Grid Networks, John Wiley &Sons, Ltd, 2006

5. E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed. MatrixRom,

Bucuresti, 1998.

6. B. J. Wilson, JXTA – Ed. New Riders, 2002

7. E. Petac, T. Udrescu - Fundamente Java, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005.

8. A. Tanenbaum, Retele de calculatoare, ed. A 4-a, Byblos, Cluj-Napoca, 2004.

9. Java Tutorial, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/tutorial/

10. Java API, http://download.oracle.com/docs/cd/E17409_01/javase/6/docs/api/

11. Riggs, Roger et al. – Programming Wireless Devices with the Java 2 Platform, Micro Edition, Second Edition,

Addison Wesley, 2003, ISBN 0-321-19798-4

12. Stefan Tanasa, Cristian Olaru, Stefan Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003

13. Martin Sauter - Communication Systems for the Mobile Information Society, John Wiley & Sons , 2006, ISBN

978-0-470-02676-2 14. Opnet (http://www.opnet.com); Omnet++ (http://www.omnetpp.org) ns-3 (www.nsnam.org)

15. Popovici D. M., Popa C., Nicola A., Petac E., Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria

http://www.nsnam.org/

http://www.nsnam.org/




Pregatirea masteranzilor pentru a o profesie in domeniul proiectarii, implementarii si administrarii retelelor de

calculatoare si a sistemelor distribuite, in domeniul IT&C sau pentru a face fata exigentelor unor programe de

cercetare sau doctorat in informatica, informatica aplicata, matematica aplicata , economie sau inginerie.

10. Evaluare



didactice

Proiect curs elaborat pe

parcurs , la laborator si ca

tema de casa

50%

10.5 Seminar/

laborator

Participare activa,

problematizare

Activitate laborator si

finalizarea

exemplelor/exercitiilor pe

parcurs, ca teme de casa

20%

Nota examinare (Test grila) 30%


Realizarea si expunerea unui proiect pe o tema de specialitate, din aria reteleor de calculatoare si a sistemelor

distribuite, in contextul programei de curs.

FMI.MVMMD.I.2.07 - Modele si framework-uri de proiectare

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Modele si framework-uri de proiectare

2.2. Codul disciplinei FMI.MVMMD.I.2.07

2.2 Titularul activitatilor de curs Lect.dr. Bogdan Crenguţa

2.3 Titularul activitatilor de seminar Lect.dr. Bogdan Crenguţa



DS / DI








Tutoriat 12

Examinari 4

Alte activitati





4.1 de curriculum Proiectarea orientata spre obiecte, Dezvoltarea aplicatiilor software

4.2 de competente C2. Dezvoltarea si intretinerea sistemelor software





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale

Utilizarea modelelor de proiectare adecvate in proiectarea arhitecturii unui sistem software.

Identificarea conceptelor, modelelor si tehnicilor utilizate in framework-urile de proiectare.


19




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le


implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în proiectarea arhitecturilor orientate spre

obiecte folosind modele de proiectare sau un framework de proiectare.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu modelele de proiectare pentru aplicarea lor in

dezvoltarea sistemelor software.

7.2 Obiectivele specifice Identificarea problemelor de proiectare ce pot fi rezolvate cu modele de

proiectare.

Proiectarea orientatǎ spre obiect a sistemelor software folosind modele de

proiectare.

Aplicarea corecta a modelelor.

Folosirea framework-ului de proiectare Spring

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de

învățământ

Mijloace de

învățământ

Introducere. Modele de proiectare. Clasificare

Modele de proiectare fundamentale: Delegation, Interface, Marker

Interface, Proxy

Modele de creare: Factory Method, Abstract Factory, Builder, Prototype,

Singleton, Object Pool.

Modele de impartire: Layered Initialization, Filter, Composite.

Modele structurale: Adapter, Iterator, Bridge, Façade, Flyweight, Dynamic

Linkage, Virtual Proxy, Decorator, Cache Management.

Modele comportamentale: Command, Mediator, Observer, State, Null

Object, Strategy, Template Method, Visitor.

Modele de concurenta: Read/Write Lock, Producer-Consumer, Two-Phase

Termination

Framework-uri orientate spre obiecte. Definitii, clasificari, avantaje si

dezavantajele folosire framework-urilor. Principii de construire a

framework-urilor.

Proiectarea sistemelor software folosind framework-ul Spring.

Tratarea persistenţei in Spring

Prelegere cu

sintetizarea si

esenţializarea

informaţiilor

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metode care

contribuie la


critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Bibliografie

M. Grand, Patterns in Java, A Catalog of Reusable Design Patterns Illustrated with UML, vol. 1 si 2, 2/e, Editura

John Wiley & Sons, 2002

C. Larman, Applying UML and Patterns - An Introduction to Object-Oriented Analysis and Design and the Unified

Process , 2/e, Prentice Hall, 2002.

Gamma, Erich; Richard Helm, Ralph Johnson, and John Vlissides (1995). Design Patterns: Elements of Reusable

Object-Oriented Software. Addison-Wesley.

Eric Freeman, Elisabeth Freeman, Bert Bates, Kathy Sierra, Head First Design Patterns, O’Reilly Media, 2004.

Thomas Van de Velde, Bruce Snyder, Christian Dupuis, Sing Li, Anne Horton, and Naveen Balani, Beginning

Spring Framework 2, Editura Wiley Publishing, 2008

Rod Johnson si altii, Professional Java Development with the Spring Framework, Editura John Wiley & Sons, 2005


învățământ

Modele de proiectare fundamentale: Delegation, Interface, Marker

Interface, Proxy

Modele de creare: Factory Method, Abstract Factory, Builder, Prototype,

Singleton, Object Pool.

Modele de impartire: Layered Initialization, Filter, Composite.

Dialogul

Problematizarea

Modele structurale: Adapter, Iterator, Bridge, Façade, Flyweight,

Dynamic Linkage, Virtual Proxy, Decorator, Cache Management.

Modele comportamentale: Command, Mediator, Observer, State, Null

Object, Strategy, Template Method, Visitor.

Modele de concurenta: Read/Write Lock, Producer-Consumer, Two-

Phase Termination

Framework-uri orientate spre obiecte. Definitii, clasificari, avantaje si

dezavantajele folosire framework-urilor. Principii de construire a

framework-urilor.

Proiectarea sistemelor software folosind framework-ul Spring.

Tratarea persistenţei in Spring

Conversatia

Algoritmizare

Programare

Bibliografie

M. Grand, Patterns in Java, A Catalog of Reusable Design Patterns Illustrated with UML, vol. 1 si 2, 2/e, Editura

John Wiley & Sons, 2002

C. Larman, Applying UML and Patterns - An Introduction to Object-Oriented Analysis and Design and the Unified

Process , 2/e, Prentice Hall, 2002.

M. Fontoura, W. Pree, B. Rumpe, UML Profile for Framework Architectures, Addison Wesley, 2001

Gamma, Erich; Richard Helm, Ralph Johnson, and John Vlissides (1995). Design Patterns: Elements of Reusable

Object-Oriented Software. Addison-Wesley.

Eric Freeman, Elisabeth Freeman, Bert Bates, Kathy Sierra, Head First Design Patterns, O’Reilly Media, 2004.

Thomas Van de Velde, Bruce Snyder, Christian Dupuis, Sing Li, Anne Horton, and Naveen Balani, Beginning

Spring Framework 2, Editura Wiley Publishing, 2008

Rod Johnson si altii, Professional Java Development with the Spring Framework, Editura John Wiley & Sons, 2005



Pregătirea masteranzilor pentru a profesa în domeniul dezvoltării de sisteme software pentru a face faţă exigenţelor

firmelor IT sau unor programe de cercetare sau doctorat în ştiinţa calculatoarelor.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala


didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Referat Oral 20%

Proiect Oral 40%

Nota examinare 20%

10.6 Standard minim de performanta

Aplicarea modelelor de proiectare fundamentale şi de creare a obiectelor în proiectarea unei arhitecturi software

orientată spre obiecte.


FIŞA DISCIPLINEI















DS / DI








Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale



subordonate

22




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le






7.1 Obiectivul general al

disciplinei

Introducere in directia documentarii, metodelor si metodologiilor de cercetare

stiintifica.

7.2 Obiectivele specifice Famializarea cu etapele de documentare, trecere in revista, documentare, sintetizare,

utilizarea si cunoasterea limbajului stiintific, metodelor si metodologiilor de cercetare,

cunoasterea logicii dezvoltarii domeniului si analiza critica a realizarilor din domeniu.

8. Conţinuturi


învățământ







Latex.


Medode de predare-invatare interactive,

Dialogul, Problematizarea

Conversatia



gândirii critice.



Videoproiector

calculator

Bibliografie








10. Evaluare


10.4 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 20%



FMI.MVMMD.I.1.09 - Arhitecturi pentru sisteme informatice autonome

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Arhitecturi pentru sisteme informatice autonome


2.3 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Ozten CHELAI

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Ozten CHELAI



DC / DO








Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activitati





4.1 de curriculum -

4.2 de competente -





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale sistemelor informatice autonome;

Utilizarea tehnologiilor prezentate in dezvoltarea de sisteme autonome.

Dezvoltarea capacitatii de analiza si proiectare a sistemelor inteligente care iau decizii in functie de context.

25




Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le CT1 Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în

cadrul propriei strategii de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii

specifice.

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de

relationare si munca eficienta în cadrul echipei.

CT3 Utilizarea eficienta a surselor informationale si de comunicare si formare profesionala


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea, intelegerea si aprofundarea arhitecturilor generale pentru

sisteme informatice autonome

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacitatii de analiza si proiectare a sistemelor autonome care

iau decizii in functie de context.

Cunoasterea tehnologiilor utilizate in dezvoltarea sistemelor autonome.

Utilizarea tehnologiilor prezentate in dezvoltarea de sisteme autonome.

8. Conţinuturi


învățământ

Arhitecturi generale pentru sisteme de calcul (Modele arhitecturale

functionale, stratificate, conceptuale)

Arhitecturi pentru sisteme autonome.

Servicii Web. Programare orientată pe servicii în Web.

Sisteme distribuite – problematica, arhitecturi, tehnologii.

Sisteme de timp-real – problematica generala.

Sisteme Embedded – arhitectura generala si programare

Metodologii pentru dezvoltarea aplicatiilor autonome.

Medode de predare-invatare

interactive


Conversatia

Metodele active şi interactive

cu multiple


dezvoltarea gândirii critice

Interactiunea,

problematizarea, argumentarea

Sintetizarea/ esenţializarea

informaţiilor

Invăţarea independentă şi prin

cooperare

Generalizarea

Calculator,

videoproiector

Bibliografie

Medii virtuale multimodale distribuite, volumul I, Popovici Dorin-Mircea (coordonator), Bogdan Crenguţa-Mădălina,

Rusu Andrei, Chelai Ozten, Nicola Aurelian, ISBN general Editura Universitaria - 978-606-14-0833-7, 2014, pag.199-

260 www.univ-ovidius.ro/math - Ozten Chelai -suport de curs

www.cs.cmu.edu - articole

David Garlan and Mary Shaw, An Introduction to Software Architecture, January 1994 - http://www.cs.cmu.edu/afs/cs/project/able/ftp/intro_softarch/intro_softarch.pdf


învățământ

Arhitecturi generale pentru sisteme de calcul (Modele arhitecturale

functionale, stratificate, conceptuale) – Identificarea componentelor

arhitecturilor prezentate.

Arhitecturi pentru sisteme autonome. Modele arhitecturale existente.

Identificarea componentelor arhitecturilor prezentate.

Servicii Web. Programare orientată pe servicii în Web. Arhitectura

SOA, identificare componente, limbajul BPEL.

Sisteme distribuite – problematica, arhitecturi, tehnologii. Arhitecturi

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi




http://www.univ-ovidius.ro/math

http://www.cs.cmu.edu/

http://www.cs.cmu.edu/afs/cs/project/able/ftp/intro_softarch/intro_softarch.pdf

pentru Middleware. Dezvoltarea de aplicatii distribuite in tehnologie

JnEE.

Sisteme de timp-real – problematica generala. Identificarea

componentelor si dezvoltarea de sisteme de timp-real.

Sisteme Embedded – arhitectura generala si programare. Dezvoltarea de

aplicatii embedded.

Modelarea aplicatiilor de timp-real. Standardul RT-UML.







proprii argumentate


prin cooperare


informaţiilor

Calculator,

videoproiector

Bibliografie








Pregatirea generala a studenţilor pentru utilizarea si programarea IT in tehnologiile necesare pe piata muncii.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 40%

Nota examinare 40%


Realizarea si expunerea unui proiect utilizand una din tehnologiile studiate la curs.




FMI.MVMMD.I.1.10 - Analiza datelor şi modelare stocastică

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Analiza datelor şi modelare stocastică


2.3 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Vernic Raluca

2.4 Titularul activităţilor de seminar Conf.univ.dr. Vernic Raluca



DC / DO








Tutoriat

Examinări 2

Alte activitati





4.1 de curriculum Licenţă – Probabilităţi şi Statistică (MI2208)

4.2 de competente -





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Aprofundarea principalelor noţiuni de probabilităţi şi statistică utile pentru competenţele şi direcţiile de

cercetare corespunzătoare masteratului, precum: identificarea modelelor matematice adecvate utilizate în

domeniul şi aria de specializare (de exemplu, în reconstrucţia imaginilor şi în tehnologiile multimedia);

interpretarea rezultatelor obtinute prin prelucrare informatică şi evaluarea comparativă a metodelor folosite în

domeniul şi aria de specializare.

28




Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



Utilizarea eficienta a surselor informationale si de comunicare si formare profesionala.

Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare

si munca eficienta în cadrul echipei.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea principalelor noţiuni de probabilităţi şi statistică.

7.2 Obiectivele specifice Aplicarea acestor noţiuni în domeniul şi aria de specializare a masteratului.

Construirea corecta a modelelor matematice şi interpretarea rezultatelor.

8. Conţinuturi


învățământ

Statistica descriptiva si probabilitati. Variabile, date, observatii,

caracteristici in una si mai multe dimensiuni. Probabilitati: definitii,

variabile aleatoare, repartitii discrete si continue, cazul multivariat.

Sisteme informationale.

Inferenta statistica. Estimarea parametrilor (metode specifice,

exemple), teste statistice (definitii, tipuri de teste, exemple, software

specific).

Modele mixte. Algoritmul EM. Modele mixte - prezentare, criterii de

estimare, algoritmul EM-prezentare, avantaje si dezavantaje.

Analiza factoriala. Clasificare. Metode de reducerea dimensiunii-

analiza factoriala; metode de clasificare ierarhica si non-ierarhica.

Modele Markov. Principiu, definitii, estimarea parametrilor, aplicatii.

Procese stocastice. Programare dinamica.


interactive

Dialogul,Problematizarea

Conversatia



Interactiunea,problematizarea,

argumentarea


informaţiilor


cooperare

Generalizarea

Caiete,

calculator

Bibliografie

W. FELLER - An introduction to Probability Theory and Applications. Vol. 1, 2 John Wiley & Sons, 1971.

G. SAPORTA - Probabilités, analyse des données et statistique, Technip, Paris, 1990.

O. CAPPE - Modèles de mélange et modèles de Markov cachés pour le traitement automatique de la parole. Notes de

cours Télécom Paris, http://www.tsi.enst.fr/~cappe/pub/tap.pdf

M. IOSIFESCU, Gh. MIHOC - Teoria probabilitatilor si Statistica matematica. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1965.

A. LEAHU – Probabilitati. Edit. "Ovidius" University Prress, Constanta, 2000.

R. VERNIC - Statistica, Ed. ADCO, 2003.


învățământ

Statistica descriptiva si probabilitati. Exemple de populatie statistica,

caracteristica/variabila statistica, esantion. Gruparea datelor: frecvente

absolute, relative, cumulate. Reprezentari grafice. Parametri de pozitie

(media, mediana, moda) si de imprastiere (abaterea, dispersia),

caracteristici in una si mai multe dimensiuni. Probabilitati: tipuri de

modele probabiliste (schemele clasice de probabilitate); probabilitatea

conditionata; independenta evenimentelor aleatoare; formula

probabilitatii totale si formula lui Bayes; variabile aleatoare,

caracteristici numerice ale variabilelor aleatoare: valoarea medie,

dispersia, covarianta si coeficientul de corelatie; repartitii (modele)

probabiliste uzuale de tip discret si de tip continuu, cazul multivariat.

Sisteme informationale.

Inferenta statistica. Estimarea parametrilor: metoda momentelor,

metoda verosimilitatii maxime, alte metode, aplicatii; teste statistice:

teste parametrice (de comparare si de conformitate) si neparametricede


interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi







Caiete,

calculator

(de ajustare si de independenta); utilizarea unui software statistic.

Modele mixte. Algoritmul EM. Modele mixte - aplicatii, criterii de

estimare, algoritmul EM-prezentare.

Analiza factoriala. Clasificare. Metode de reducerea dimensiunii -

analiza factoriala; metode de clasificare ierarhica si non-ierarhica,

aplicatii.

Modele Markov. Principiu, exemple, estimarea parametrilor, aplicatii.

Procese stocastice. Programare dinamica.



produce idei şi opinii proprii

argumentate


prin cooperare


informaţiilor

Bibliografie

W. FELLER - An introduction to Probability Theory and Applications. Vol. 1, 2 John Wiley & Sons, 1971.

G. SAPORTA - Probabilités, analyse des données et statistique, Technip, Paris, 1990.

O. CAPPE - Modèles de mélange et modèles de Markov cachés pour le traitement automatique de la parole. Notes de

cours Télécom Paris, http://www.tsi.enst.fr/~cappe/pub/tap.pdf

M. IOSIFESCU, Gh. MIHOC - Teoria probabilitatilor si Statistica matematica. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

1965.

A. LEAHU – Probabilitati. Edit. "Ovidius" University Prress, Constanta, 2000.

R. VERNIC - Statistica, Ed. ADCO, 2003.




10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 20%

Nota examinare 60%


Studentii vor fi capabili sa identifice modelele probabiliste si sa aplice metodele statistice la prelucrarea datelor cu

ajutorul calculatorului.

FMI.MVMMD.I.1.11 - Introducere in algoritmica aplicatiilor distribuite

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Introducere in algoritmica aplicatiilor distribuite


2.3 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Aurelian Nicola

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Aurelian Nicola



DC / DO






Documentare suplimentară in bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate si pe teren


Tutoriat 6

Examinări 2

Alte activitati -





4.1 de curriculum Licenţă –Retele de calculatoare (MI3104), Tehnici Avansate de programare (MI3106)

4.2 de competente -





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată înţelege în

profunzime metodele şi caracteristicile tuturor algoritmilor distribuiti prezentati, avantajele şi dezavantajele

principalelor soluţii în domeniu, precum şi impactul acestora în performanţele sistemelor distribuite.

31




Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



obiecte.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile şi mecanismele algoritmilor distribuiti.

7.2 Obiectivele specifice Intelegerea principiilor algoritmilor distribuiti.

Dezvoltarea de aplicatii software bazate pe o tehnologie distribuita.

8. Conţinuturi


învățământ

Introducere in sisteme distribuite.

Modelul client-server. Proceduri la distanta. Modele arhitecturale.

Spatiu de stocare distribuit.

Comunicarea in sistemele de calcul distribuit.

Algoritmi fundamentali de comunicare (emisia, distributia si

receptia).

Sincronizarea in sisteme distribuite.

Ceasuri logice. Ceasuri mutuale.

Problema excluziunii mutuale – centralizata si distribuita .

Algoritmi de tip inel, algoritmi bazati pe votare.

Sisteme distribuite cu memorie partajata.

Arhitecturi, parametri de performanta, algoritmi fundamentali

(comprimarea, calculul prefixelor, scurtcircuitarea), excluderea

mutuala.

Sisteme distribuite bazate pe comunicare de mesaje.

Topologii de comunicare, alegerea liderului.

Echilibrarea incarcarii sistemelor distribuite (load balancing).

Toleranta la defectiuni.

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi




critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor


şi prin cooperare

Generalizarea

Caiete,

calculator

Bibliografie

H. Attiya, J. Welch – Distributed Computing: Fundamentals, Simulations and Advanced Topics, The

McGraw-Hill Companies, London, 1998

A. S. Tanenbaum – Distributed operating systems, Prentice Hall, 1995.

N. Santoro – Design and analysis of distributed algorithms, John Wiley & Sons, 2005.

G. Coulouris, J. Dollimore si Tim Kindberg – Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-Wesley,

Pearson Education, 2001. Popovici D. M., Bogdan C., Rusu A., Chelai O., Nicola A.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura



învățământ

Introducere in sisteme distribuite.

Modelul client-server. Proceduri la distanta. Modele arhitecturale.

Spatiu de stocare distribuit.

Comunicarea in sistemele de calcul distribuit.

Algoritmi fundamentali de comunicare (emisia, distributia si

receptia).

Sincronizarea in sisteme distribuite.

Ceasuri logice. Ceasuri mutuale.

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia

Metodele active şi



Problema excluziunii mutuale – centralizata si distribuita .

Algoritmi de tip inel, algoritmi bazati pe votare.

Sisteme distribuite cu memorie partajata.

Arhitecturi, parametri de performanta, algoritmi fundamentali

(comprimarea, calculul prefixelor, scurtcircuitarea), excluderea

mutuala.

Sisteme distribuite bazate pe comunicare de mesaje.

Topologii de comunicare, alegerea liderului.

Echilibrarea incarcarii sistemelor distribuite (load balancing).

Toleranta la defectiuni.








proprii argumentate


prin cooperare


informaţiilor

Caiete,

calculator

Bibliografie

H. Attiya, J. Welch – Distributed Computing: Fundamentals, Simulations and Advanced Topics, The

McGraw-Hill Companies, London, 1998

S. Tanenbaum – Distributed operating systems, Prentice Hall, 1995.

N. Santoro – Design and analysis of distributed algorithms, John Wiley & Sons, 2005.

G. Coulouris, J. Dollimore si Tim Kindberg – Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-Wesley,

Pearson Education, 2001. Popovici D. M., Bogdan C., Rusu A., Chelai O., Nicola A.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura





10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 40%

Nota examinare 40%


Identificarea metodelor şi caracteristicilor unui algoritm distribuit prezentat şi impactul acestuia în performanţele

sistemelor distribuite.

FMI.MVMMD.I.2.12 - Interfete om-masina multi-modale

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Interfete om-masina multimodale






DS / DO








Tutoriat 5

Examinări 4

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale


subordonate

34




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le






7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducere in domeniul interfetelor om-masina multimodale

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea funcdamentelor de fiziologie umana.

Cunoasterea principiilor de baza ale interactiunii haptice.

Cunoasterea tehnologiilor uzuale de imersiune multimodala a utilizatorului in

medii virtuale 3D.

8. Conţinuturi


învățământ

Fiziologie umana. Cele 5 simturi umane.

Metafore de navigare si interactiune in medii virtuale.

Interfete vizuale. Programare Android, activitati, resurse, layout,

intent, vederi, imagini, liste, baze de date.

Interfete haptice. Principii, domenii de aplicabilitate, clasificare.

Sisteme haptice. Sisteme desktop, sisteme haptice profesionale,

sisteme haptice industriale

Controlul dispozitivelor haptice. urmarirea conturului,

restrictionarea miscarii, manevrarea, interactiune pe baza legilor

fizice, teleoperare

Redare haptica. Tipuri de interactiune, tipuri de reprezentari,

tipuri de contacte

Programarea sistemelor haptice. OpenHaptics

Evaluarea utilizabilitatii interfetelor


interactive


Conversatia

Metodele active şi interactive cu

multiple



Interactiunea, problematizarea,

argumentarea


informaţiilor


cooperare

Generalizarea

Bibliografie

K. J. Kuchenbecker, J. Fiene, and G. Niemeyer, "Improving Contact Realism through Event-Based Haptic Feedback",

IEEE Transactions on Visualization and Computer Graphics, vol. 12, pp. 219 - 230, 2006.

D. E. Johnson, P. Willemsen, and E. Cohen, "Six Degree-of-Freedom Haptic Rendering Using Spatilized Normal Cone

Search," IEEE Transactions on Visualization and Computer Graphics, vol. 11, pp. 661-670, 2005.

M.A. Otaduy and M. C. Lin, "A Perceptually-Inspired Force Model for Haptic Texture

Rendering," in Proceedings of the Symposium on Applied Perception in Graphics and Visualization, 2004, pp. 123-126.

M. A. Otaduy, N. Jain, A. Sud, and M. C. Lin, "Haptic Display of Interaction Between Textured Models," in

Proceedings of IEEE Visualization Conference, 2004, pp. 297-304.

A. Nealen, M. Müller, R. Keiser, E. Boxerman, M. Carlson, Physically Based Deformable Models in Computer

Graphics, Computer Graphics Forum, Vol. 25, issue 4, pages 809-836, previously appeared as EG STAR 2005.


Popovici D. M., Mancas Ch., Bogdan C., Zaharescu E.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria



învățământ

Fiziologie umana. Cele 5 simturi umane.

Metafore de navigare si interactiune in medii virtuale.

Interfete vizuale. Programare Android, activitati, resurse, layout,

intent, vederi, imagini, liste, baze de date.

Interfete haptice. Principii, domenii de aplicabilitate, clasificare.

Sisteme haptice. Sisteme desktop, sisteme haptice profesionale,

sisteme haptice industriale

Controlul dispozitivelor haptice. urmarirea conturului,

restrictionarea miscarii, manevrarea, interactiune pe baza legilor

fizice, teleoperare

Redare haptica. Tipuri de interactiune, tipuri de reprezentari,

tipuri de contacte

Programarea sistemelor haptice. OpenHaptics

Evaluarea utilizabilitatii interfetelor


interactive


Conversatia


multiple




argumentarea


informaţiilor


cooperare

Generalizarea

Bibliografie

K. J. Kuchenbecker, J. Fiene, and G. Niemeyer, "Improving Contact Realism through Event-Based Haptic Feedback",

IEEE Transactions on Visualization and Computer Graphics, vol. 12, pp. 219 - 230, 2006.

D. E. Johnson, P. Willemsen, and E. Cohen, "Six Degree-of-Freedom Haptic Rendering Using Spatilized Normal Cone

Search," IEEE Transactions on Visualization and Computer Graphics, vol. 11, pp. 661-670, 2005.

M.A. Otaduy and M. C. Lin, "A Perceptually-Inspired Force Model for Haptic Texture

Rendering," in Proceedings of the Symposium on Applied Perception in Graphics and Visualization, 2004, pp. 123-126.

M. A. Otaduy, N. Jain, A. Sud, and M. C. Lin, "Haptic Display of Interaction Between Textured Models," in

Proceedings of IEEE Visualization Conference, 2004, pp. 297-304.

A. Nealen, M. Müller, R. Keiser, E. Boxerman, M. Carlson, Physically Based Deformable Models in Computer

Graphics, Computer Graphics Forum, Vol. 25, issue 4, pages 809-836, previously appeared as EG STAR 2005.


Popovici D. M., Mancas Ch., Bogdan C., Zaharescu E.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria




Pregatirea studenţilor pentru a profesa in domeniul imterfetelor multimodale aplicabile in sisteme de realitate virtuala

si/sau augmentata sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.

10. Evaluare



didactice

Oral 5%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 60%

Nota examinare 15%




FMI.MVMMD.I.2.13 – Sisteme multimedia

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Sisteme multimedia


2.3 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Eugen ZAHARESCU

2.4 Titularul activităţilor de seminar Conf.univ.dr. Eugen ZAHARESCU



DS/ DO








Tutoriat

Examinări 2

Alte activitati 0





4.1 de curriculum Licenţă – Prelucrarea imaginilor (FMI.Info.III.2.14); Grafica pe calculator

(FMI.Info.III.1.04); Tehnologii WEB (FMI.Info.II.2.10); Dezvoltarea aplicatiilor

WEB (FMI.Info.III.2.06);

4.2 de competente -




37





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Aplicarea metodelor moderne şi utilizarea sistemelor integrate de modelare/proiectare a unui sistem

multimedia/hypermedia.

Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem multimedia/hypermedia în contextul tehnologiilor web actuale.


Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le


implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în dezvoltarea sistemelor

multimedia/hypermedia.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile şi elementele structurale de bază ale sistemelor

multimedia/hypermedia distribuite.

7.2 Obiectivele specifice Disciplina prezintă tehnicile de prelucrare multimedia (text, imagine, grafică,

conţinut audio şi video) precum şi tehnologiile moderne de implementare a

sistemelor multimedia distribuite (compresie, sincronizare, reţele). Vor fi

prezentate cele mai noi instrumente software pentru aplicaţii complexe precum:

televiziune interactivă, videoconferinţe, clipuri publicitare, efecte speciale.

8. Conţinuturi


învățământ

Tehnologii multimedia. Noţiuni introductive şi definiţii esenţiale din

universul multimedia. Interfaţa utilizator multisenzorială, standarde de

compresie pentru imagini statice: JPEG (JPEG-2000, JPEG-LS), JBIG,

PNG, GIF şi TIFF. Standarde de compresie pentru imagini video: MPEG

(MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7) şi px64, standarde de compresie pentru

sunet (MP3). Implementarea algoritmilor de compresie. Reţele

multimedia. Sincronizarea multimedia. Generaţiile sistemelor

multimedia. Aplicaţii multimedia: sisteme de poştă multimedia, sisteme

de muncă colaborative, conferinţe multimedia, e-learning bazat pe

multimedia, Cinemania, biblioteci şi universităţi virtuale). Tehnologii

pentru crearea de conţinut hipermedia – Macromedia Flash. Generarea

dinamica de conţinut grafic vectorial. Generarea dinamica a prezentărilor

multimedia sincronizate. (16h curs+8h laborator)

Sisteme multimedia distribuite. Arhitecturi ale sistemelor multimedia

distribuite. Sisteme de gestiune a bazelor de date multimedia distribuite.

Modelarea datelor multimedia în baze de date multimedia. Platforme şi

tehnologii pentru prelucrarea cererilor multimedia. Adaptarea conţinutului

multimedia. (12h curs+6h laborator)

Medode de predare-


Dialogul, Conversatia

Problematizarea

Metodele active şi




critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor


şi prin cooperare

Generalizarea

Calculator,

videoproiector,

sisteme audio

Bibliografie Anghel, Traian “Programarea în PHP-Generarea de conţinut multimedia“, Ed. POLIROM, 2007

Brut Mihaela, Buraga, Sabin „Prezentari multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME si SMIL”- Ed. POLIROM, 2007

Buraga, Sabin, „Programarea in Web 2.0”- Ed. POLIROM, 2007

Buraga, Sabin, „Tehnologii web”- Ed. Matrixrom, 2006

England E., Finney A.- “Managing Multimedia” Addison-Wesley Pub Co, 2002

R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004

Packer Randall, Jordan Ken, „Multimedia” Norton 2002

D.M. Popovici, E. Zaharescu, C.Mancaş, C.M. Bogdan “MEDII VIRTUALEMULTIMODALE DISTRIBUITE”-Vol.II (2014),

Cap.5 „Sisteme multimedia”, Editura “PROUNIVERSITARIA” (ISBN 978-606-26-0049-5) 271 pag.

Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002

Vaughan, T., "Multimedia: Making it Work", McGraw-Hill Osborne Media, 2006.

Vlada M., „Birotica.Tehnologii multimedia”, Ed. Universităţii din Bucuresti, 2004

Zaharescu, Eugen-“Programare Web” Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008

Zaharescu, Eugen-“Sisteme multimedia” Note de curs

Zaharescu, Eugen-“Tehnologii multimedia şi prelucrarea imaginilor” Note de curs


învățământ

Clasificarea elementelor multimedia. Formate şi fişiere multimedia.

Compresia elementelor multimedia. Compresia fără pierderi. Compresia

cu pierderi. Formate utilizate în hyperspaţiul WWW.

Aplicaţii software pentru prelucrarea imaginilor digitale

Aplicaţii software pentru prelucrarea sunetului

Aplicaţii software pentru prelucrări video

Elemente specifice Multimedia Authoring: Macromedia Flash,

Macromedia Director, Authorware.

Proiectarea documentelor multimedia în scop educaţional

Proiectarea documentelor hypermedia în scop educaţional

Servicii multimedia de teleconferinţă şi videoconferinţă

Integrarea aplicaţiilor multimedia în activităţi instructive


interactive


Problematizarea


cu multiple









argumentate


cooperare


informaţiilor

Calculator,

videoproiector,

sisteme audio

Bibliografie Anghel, Traian “Programarea în PHP-Generarea de conţinut multimedia“, Ed. POLIROM, 2007

Buraga, Sabin, „Programarea in Web 2.0”- Ed. POLIROM, 2007





Vaughan, T., "Multimedia: Making it Work", McGraw-Hill Osborne Media, 2006.

Vlada M., „Birotica.Tehnologii multimedia”, Ed. Universităţii din Bucuresti, 2004






Pregatirea studenţilor pentru a profesa în domeniul programării sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor din

domeniul IT&C.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 60%

Nota examinare 20%


Identificarea şi compararea claselor de elemente multimedia precum şi a formatelor de compresie utilizate în

hyperspaţiul WWW. Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem multimedia/hypermedia în scop educaţional utilizând

tehnologiile web actuale.

FMI.MVMMD.I.2.14 – Procesarea automată a limbajului natural

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei Procesarea automată a limbajului natural


2.3 Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Sburlan Dragos

2.4 Titularul activităţilor de seminar Conf. Dr. Sburlan Dragos



DS / DO








Tutoriat

Examinări 2

Alte activitati





4.1 de curriculum -

4.2 de competente -



5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de curs disponibila


Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale Procesarea automata a limbajului natural

Identificarea conceptelor, modelelor si tehnicilor utilizate pentru a procesa automat limbajul natural.

Explicarea algoritmilor ce permit interpretarea/(re)producerea automata a limbajului natural.

Utilizarea algoritmilor adecvati in programe de (re)producere a automata a limbajului natural

Analiza critica a modelelor ce tin de interactiunea om-calculator.

Elaborarea unui proiect de interacţiune om-calculator.

40




Co

mp

eten

te

tran

sver

sale

Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei strategii

de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii specifice.

Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca


Utilizarea eficienta a surselor informationale si de comunicare si formare profesionala


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cursul constituie o introducere in domeniul procesarii automate a

limbajului natural. Sunt studiati algoritmi ce permit

interpretarea/(re)producerea automata a limbajului natural, interactiunea

dintre om si calculator, traducere automata.

7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază si insusirea unor metode si tehnici

pentru modelarea unor probleme concrete specifice domeniului cu

exemplificarea aplicabilitatii acestora.

8. Conţinuturi


învățământ

Introducere in procesarea automata a limbajelor

natural. Reecapitulare notiunilor privind ierarhia

Chomsky. Automate finite, Transducere

(automatele Mealy si Moore). Expresii regulate.

Automate finite cu ponderi. Procesarea atomilor

lexicali. analiza lexicala si elemente de morfologie.

Despartirea in silabe, obtinerea fonemelor.

Sintetizatoare vocale

Expunere

Problematizare

Conversatie, interactiunea,

argumentarea

Sintetizare


gândirii critice.


cooperare

Generalizarea

Caiete, calculator

2. Elemente de sintaxa limbajelor natural.

Ambiguitate in limbajul natural. Testul Turing.

Gramatici independente de context, utilizare si

limitari. Algoritmi de parsare CYK si

Early. Gramatici Independente de Context

probabiliste. Analiza sintactica.

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare


gândirii critice.


cooperare

Generalizarea

Caiete, calculator

3. Extinderi ale modelelor studiate si noi

formalism in studiarea limbajelor naturale.

Gramatici indexate, Gramatici Tree Adjoining,

gramatici contextuale. Algoritmi de

analiza sintactica.

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare


gândirii critice.


cooperare

Generalizarea

Caiete, calculator

4. Elemente de invatare automata a limbajelor prin

exemple positive si negative.

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare


Caiete, calculator

gândirii critice.


cooperare

Generalizarea

Bibliografie

A. Salomaa, G. Rozenberg, Handbook of Formal Languages (3 vol.), Springer-Verlag, 2004.

A. Aho, R. Sethi, J. Ullman, Compilers: Principles, Techniques, and Tools, Addison Wesley, 1986.

C.M. Vide, Gh. Paun, V. Mitrana eds., Formal Languages and Applications, SpringerVerlag, 2004.

Nitin Indurkhya, Fred J. Damerau, Handbook of Natural Language Processing, CRC Press, USA, 2010.

Daniel Jurafsky, James Martin, Speech and Language Processing, Prentice Hall, USA, 2000.

Popovici D. M., Zaharescu E., Rusu A., Puchianu C.M., Sburlan D.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura


8.2 Seminar/laborator Metode de învățământ Mijloace de învățământ

Utilizarea automatelor cu ponderi in studiul procesarii

automate a limbajului. Determinarea frecventelor de

aparitii ale cuvintelor si definirea automatelor cu

ponderi asociate. Calculul celei mai probabile

succesiuni de foneme si determinarea frazelor rostite.

Exercitii, algoritmizare

Determinarea silabelor cuvintelor, a fonemelor si

sintetizarea vorbirii.


Gramatici independente de context probabiliste,

elemente de parsare, etichetare. Determinarea celor mai

probabili arbori de derivare.


Tree adjoing grammars si algoritmi de parsare. Exercitii, algoritmizare

Bibliografie

A. Salomaa, G. Rozenberg, Handbook of Formal Languages (3 vol.), Springer-Verlag, 2004.

A. Aho, R. Sethi, J. Ullman, Compilers: Principles, Techniques, and Tools, Addison Wesley, 1986.

C.M. Vide, Gh. Paun, V. Mitrana eds., Formal Languages and Applications, SpringerVerlag, 2004.

Nitin Indurkhya, Fred J. Damerau, Handbook of Natural Language Processing, CRC Press, USA, 2010.

Daniel Jurafsky, James Martin, Speech and Language Processing, Prentice Hall, USA, 2000.





Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul matematic si informatic.

10. Evaluare


10.4 Curs Participare activa la

activitati didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/laborator Participare activa,

problematizare

Referate si teme de casa 60%

Nota examinare 30%


Prezentarea unui referat si rezolvarea unei probleme date la colocviu.

FMI.MVMMD.II.1.01 – Sisteme avansate de analiza, reconstructia si prelucrarea imaginilor

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Sisteme avansate de analiza, reconstructia si prelucrarea imaginilor

2.2 Codul disciplinei FMI.MVMMD.II.1.01

2.3 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Constantin Popa, Conf. dr. Eugen Zaharescu

2.4 Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. Constantin Popa, Conf. dr. Eugen Zaharescu



DS / DI








Tutoriat 10

Examinări 8

Alte activitati -

3.7 Total ore studiu individual -




4.1 de curriculum Cursuri de licenta: – analiza matematica, algebra liniara, programare (C, Matlab)

4.2 de competente


5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de laborator


Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale Elaborarea de proiecte de cercetare, utilizand inovativ un spectru variat de metode cantitative si calitative.

Utilizarea integrata a aparatului conceptual si metodologic, in situatii incomplet definite, pentru a rezolva

probleme teoretice si practice noi.

Cunoasterea aprofundata a ariei de speializare a cursului si, in cadrul acesteia, a dezvoltarilor teoretice,

metodologice si practice, precum si a limbajului specific cursului.

43




Co

mp

eten

te

tran

sver

sale

Autocontrolul procesului de invatare, diagnoza nevoilor de formare, analiza reflexiva a propriei activitati

profesionale.

Executare unor sarcini profesionale complexe, in conditii de autonomie si de independenta profesionala.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Reconstructia imaginilor: insusirea metodelor moderne de reconstructie

a imaginilor digitale.

Prelucrarea imaginilor: Insusirea metodelor moderne de analiză şi

prelucrare a imaginilor digitale;

7.2 Obiectivele specifice Reconstructia imaginilor:

Insusirea metodei de constructie a modelului matematic discret

Insusirea principalelor metode de reconstructie algebrica, bazate pe

proiectii ortogonale si oblice

Aplicatii la reconstructia unor imagini

Prelucrarea imaginilor: Insusirea metodelor moderne de analiză şi

prelucrare a imaginilor digitale incluzând cele mai moderne metode de

îmbunăţire, filtrare, compresie şi reconstrucţie a imaginilor. Un capitol

important este alocat analizei şi prelucrării morfologice a imaginilor cu

aplicaţii în recunoaşterea formelor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de învățământ Mijloace de învățământ

Reconstructia imaginilor

1. Reconstructia algebrica a imaginilor –

constructia modelului algebric discret

Prelegere cu sintetizarea si

esenţializarea informaţiilor

Problematizarea si conversatia

2. Tehnici de reconstructie algebrica bazate pe

proiectii ortogonale: Kaczmarz, Cimmino,

Jacobi; extinderi la probleme in sensul celor mai

mic patrate





proiectii oblice; tehnici de reconstructie

algebrica cu constrangeri




Prelucrarea imaginilor

1. Îmbunătăţirea imaginilor. Îmbunătăţirea

imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre

spaţiale (în domeniul spaţial). Îmbunătăţirea

imaginilor în domeniul frecvenţă. Îmbunătăţirea

imaginilor în reprezentare logaritmică. Aplicaţii

în imegistica medicală




2. Filtrarea liniara a imaginilor; Filtrarea liniara

de netezire; Filtrarea liniara de contrastare




3. Filtrarea neliniara a imaginilor; Filtrarea de

ordine; Filtrulmedian; Filtrele de ordine

ponderate si structurile multietaj; Filtre de ordine

de domeniu; L-filtre.




4. Elemente de morfologie matematica;

Transformari morfologice de baza; Erodarea

morfologica; Dilatarea morfologica;

Proprietatile erodarii si dilatarii; Transformari

morfologice derivate; Deschiderea si închiderea;




Transformarea Hit or Miss;

Extinderea morfologiei matematice la imagini cu

nivele de gri si color

Bibliografie

1. Censor Y., Stavros Z. – Parallel optimization: theory, algorithms and applications, "Numer. Math. and Sci.

Comp." Series, Oxford Univ. Press, New York, 1997.

2. R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall, 2002.

3. R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004.

4. Popa C., Iterative methods for linear least-squares problems, Seria ''Monografii Matematice'', nr. 77, Universitatea

de Vest, Timisoara, 2003.

5. J. Serra. „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989.

6. P. Soille. „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999.

7. Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

8. C. Vertan- „Prelucrarea si analiza imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000.

9. Popovici D. M., Zaharescu E., Rusu A., Puchianu C.M., Sburlan D.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura



Reconstructia imaginilor

1. Reconstructia algebrica a imaginilor –

constructia modelului algebric discret

Dialogul, problematizarea

Alte metodele active şi interactive:

discutii pe o tema data, referate


proiectii ortogonale: Kaczmarz, Cimmino,

Jacobi; extinderi la probleme in sensul celor mai

mic patrate





proiectii oblice; tehnici de reconstructie

algebrica cu constrangeri




Prelucrarea imaginilor

1. Îmbunătăţirea imaginilor. Îmbunătăţirea

imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre

spaţiale (în domeniul spaţial). Îmbunătăţirea

imaginilor în domeniul frecvenţă. Îmbunătăţirea

imaginilor în reprezentare logaritmică. Aplicaţii

în imegistica medicală




2. Filtrarea liniara a imaginilor; Filtrarea liniara

de netezire; Filtrarea liniara de contrastare




3. Filtrarea neliniara a imaginilor; Filtrarea de

ordine; Filtrulmedian; Filtrele de ordine

ponderate si structurile multietaj; Filtre de ordine

de domeniu; L-filtre.




4. Elemente de morfologie matematica;

Transformari morfologice de baza; Erodarea

morfologica; Dilatarea morfologica;

Proprietatile erodarii si dilatarii; Transformari

morfologice derivate; Deschiderea si închiderea;

Transformarea Hit or Miss;

Extinderea morfologiei matematice la imagini cu

nivele de gri si color




Bibliografie

1. Censor Y., Stavros Z. – Parallel optimization: theory, algorithms and applications, "Numer. Math. and Sci.

Comp." Series, Oxford Univ. Press, New York, 1997.

2. R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall, 2002.

3. R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004.

4. Popa C., Iterative methods for linear least-squares problems, Seria ''Monografii Matematice'', nr. 77, Universitatea

de Vest, Timisoara, 2003.

5. J. Serra. „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989.

6. P. Soille. „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999.

7. Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002.

8. C. Vertan- „Prelucrarea si analiza imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000.

9. Popovici D. M., Zaharescu E., Rusu A., Puchianu C.M., Sburlan D.,Medii virtuale multimodale distribuite, Editura




Pregatirea pentru insertia directa si imediata pe piata muncii; eventuala pregatire pentru abordarea unui program de

doctorat in matematica sau informatica

10. Evaluare


10.4 Curs Insusirea cunostintelor

predate si abilitati de

utilizare a rezultatelor

teoretice in aplicatii

Proiect pe o tema din

continutul cursului

80%

10.5 Seminar/laborator Activitatea din laborator Prezenta si participarea activa

la laboratoare

20%


Reconstructia imaginilor: itemii 1 – 2 din continutul cursului si seminarului.

Prelucrarea imaginilor: : itemii 1 – 2 din continutul cursului si seminarului.

FMI.MVMMD.II.1.02 – Sisteme multi-agent

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Sisteme multi-agent


2.3 Titularul activitatilor de curs Prof.univ.dr. Dorin-Mircea Popovici

2.4 Titularul activitatilor de seminar Prof.univ.dr. Dorin-Mircea Popovici



DF / DI








Tutoriat 12

Examinări 4

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale


subordonate

46




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le






7.1 Obiectivul general al disciplinei Introducere in fundamentele sistemelor multi-agent

7.2 Obiectivele specifice Cunoasterea fundamentele sistemelor multi-agent, ca paradigma de inalt

nivel in modelarea sistemelor complexe, inspirate de cele mai multe ori din

lumea reala, ce incearca sa rezolve probleme ale acesteia.

8. Conţinuturi


1. Introducere in agenti inteligenti si sisteme multi-

agent (SMA)

2. Arhitecturi de baza ale SMA

3. Modele logice: BDI /fuzzy

4. Problema satisfacerii restrictiilor, cautari multi-

agent

6. Mecanisme de cooperare multi-agent

7. Mecanisme de planificare multi-agent

7. Mecanisme de comunicare

8. Tehnici de negociere

10. Programare orientata agent, platforme multi-

agent (AReVi)

11. Aplicatii ale sistemelor multi-agent


interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia


multiple




argumentarea


informaţiilor


cooperare

Generalizarea

Bibliografie



Universitaria Craiova şi Editura Prouniversitaria Bucuresti, 978- 606-26-0049-5, 2015, vol 3, 266 pag. M. Wooldridge. An Introduction to Multiagent Systems. John Wiley and Sons, 2002.

http://turing.cs.pub.ro/blia_06/


1. Introducere in agenti inteligenti si sisteme multi-

agent (SMA)

2. Arhitecturi de baza ale SMA

3. Modele logice: BDI /fuzzy

4. Problema satisfacerii restrictiilor, cautari multi-

agent

6. Mecanisme de cooperare multi-agent

7. Mecanisme de planificare multi-agent

7. Mecanisme de comunicare

8. Tehnici de negociere

10. Programare orientata agent, platforme multi-

agent (AReVi)

11. Aplicatii ale sistemelor multi-agent


interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia


multiple




argumentarea


informaţiilor


cooperare

Generalizarea

http://www.csc.liv.ac.uk/~mjw/pubs/imas/IMAS2e.html


Bibliografie



Universitaria Craiova şi Editura Prouniversitaria Bucuresti, 978- 606-26-0049-5, 2015, vol 3, 266 pag. M. Wooldridge. An Introduction to Multiagent Systems. John Wiley and Sons, 2002.




Pregatirea studenţilor pentru a profesa in implementarea sistemelor de realitate virtuala si/sau augmentata prin

paradigma sistemelor multi-agenti sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 60%

Nota examinare 10%




http://www.csc.liv.ac.uk/~mjw/pubs/imas/IMAS2e.html


FMI.MVMMD.II.1.03 – Practica de cercetare

FIŞA DISCIPLINEI















DS / DI








Tutoriat 2

Examinări 4

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale



subordonate

49




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le







stiintifica.





8. Conţinuturi








Latex.



interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia


multiple




cooperare


informaţiilor

Videoproiector

calculator

Bibliografie








10. Evaluare


10.4 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 20%



FMI.MVMMD.II.2.04 – Modelare si simulare comportamentala in medii virtuale mixte

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Modelare si simulare comportamentala in medii virtuale mixte


2.3 Titularul activitatilor de curs Prof.univ.dr. Dorin-Mircea Popovici

2.4 Titularul activitatilor de seminar Prof.univ.dr. Dorin-Mircea Popovici



DS / DI








Tutoriat 8

Examinări 4

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale


subordonate

52




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le






7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea fundamentelor modelarii comportamentale ale umanoizilor virtuali

7.2 Obiectivele specifice Credibilitatea experientei umane intr-o realitate virtuala are ca element central,

pe langa o redare multisenzoriala cat mai fidela a realitatii, realismul

interactiunilor inter-umane simulate prin ciclul perceptie/decizie/actiune. In

acest sens, ne vom interesa in particular de interactiunile dintre umanoizi (reali

sau virtuali) si mediul lor (real sau virtual) prin intermediul perceptiilor sau

comunicarii (non-verbale) cu mediul corespondent.

8. Conţinuturi


Umanoizi virtuali si autonomie

Perceptia umanoizilor virtuali asupra

spatiului virtual (vedere sintetica si prin

baze de date informate, strategii de obtinere

a informatiilor vizuale)

Luarea deciziilor ( arhitecturi de actori

autonomi virtuali, modele comportamentale)

Animarea umanoizilor virtuali (sinteza

miscarii, comunicare non-verbala si expresii

faciale)


Dialogul

Problematizarea

Conversatia



gândirii critice


argumentarea

Sintetizarea/ esenţializarea informaţiilor


Generalizarea

Bibliografie


Popovici D. M., Popa C., Nicola A., Petac E., Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria Craiova şi

Editura Prouniversitaria Bucuresti, 978- 606-26-0049-5, 2015, vol 4, 215 pag.

Simon G., Decollogne J., Robert L. Intégrer images réelles et images 3S : post-production et réalité augmentée. Dunod,

2006.

Briot J.-P., Demazeau Y. Principes et architectures des systèmes multi-agents. Hermes-Lavoisier, 2001

Brooks R.A. Intelligence without representation. Artificial Intelligence, vol 47:139-159, ed. Elsevier, 1991


Umanoizi virtuali si autonomie

Perceptia umanoizilor virtuali asupra

spatiului virtual (vedere sintetica si prin

baze de date informate, strategii de obtinere

a informatiilor vizuale)

Luarea deciziilor ( arhitecturi de actori

autonomi virtuali, modele comportamentale)

Animarea umanoizilor virtuali (sinteza

miscarii, comunicare non-verbala si expresii

faciale)


Dialogul

Problematizarea

Conversatia



gândirii critice


argumentarea



Generalizarea

Bibliografie


Popovici D. M., Popa C., Nicola A., Petac E., Medii virtuale multimodale distribuite, Editura Universitaria Craiova şi

Editura Prouniversitaria Bucuresti, 978- 606-26-0049-5, 2015, vol 4, 215 pag.

Simon G., Decollogne J., Robert L. Intégrer images réelles et images 3S : post-production et réalité augmentée. Dunod,

2006.

Briot J.-P., Demazeau Y. Principes et architectures des systèmes multi-agents. Hermes-Lavoisier, 2001

Brooks R.A. Intelligence without representation. Artificial Intelligence, vol 47:139-159, ed. Elsevier, 1991



Pregatirea studenţilor pentru a profesa in implementarea sistemelor de realitate virtuala si/sau augmentata prin

paradigma sistemelor multi-agenti sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 60%

Nota examinare 10%




FMI.MVMMD.II.2.05 – Algoritmi de optimizare in sisteme distribuite

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Algoritmi de optimizare in sisteme distribuite


2.3 Titularul activităţilor de curs Prof. dr. Constantin Popa

2.4 Titularul activităţilor de seminar Prof. dr. Constantin Popa



DC/DI








Tutoriat 10

Examinări 4

Alte activitati -

3.7 Total ore studiu individual -




4.1 de curriculum Analiza numerica(MI2209), Tehnici de optimizare (MI3202), Programare procedurala (MI1103)

4.2 de competente -





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Familiarizarea cu unele clase de metode directe si iterative pentru rezolvarea de ecuatii integrale, sisteme

liniare si probleme in sensul celor mai mici patrate si implementarea lor in sisteme bazate pe transferul

mesajelor (MPI) .

55




Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le



obiecte.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile şi mecanismele algoritmilor distribuiti.

7.2 Obiectivele specifice Intelegerea principiilor algoritmilor distribuiti.

Dezvoltarea de aplicatii software bazate pe o tehnologie distribuita.

8. Conţinuturi


învățământ

1. Aproximarea integralelor (pe R); metodele

dreptunghiurilor, trapezelor, Simpson, Cebasev

2. Rezolvarea ecuatiilor integrale de speta I (pe R):

metoda colocatiei; algoritmi de tip Kovarik

3. Metode directe pentru sisteme liniare: eliminarea

Gauss, descompunerile LU si Choleski

4. Metode iterative pentru sisteme liniare: Jacobi, SOR,

Richardson, Landweber, de tip gradient

5. Metode iterative pentru probleme in sensul celor mai

mici patrate (LSP): Landweber generalizata, de tip

Kaczmarz, de tip Cimmino, metode gradientilor

conjugati pentru LSP.


Dialogul

Problematizarea

Conversatia



gândirii critice


argumentarea



Generalizarea

Caiete,

calculator

Bibliografie

Popa C., Pelican E., Introducere in analiza numerica, Editura MatrixRom,

Bucuresti, 2005.

Popa C., Iterative methods for linear least-squares problems, Seria ''Monografii Matematice'', nr. 77, Universitatea de

Vest, Timisoara, 2003.

Medii virtuale multimodale distribuite Vol. IV, Dorin Mircea Popovici, Constantin Popa, Aurelian Nicola, Eugen Petac,

Ed. Universitaria, 2015.


învățământ

Sincronizarea in sistemele distribuite.

Alocarea resurselor in sistemele distribuite.

Aplicatii specifice sistemelor distribuite. Modelul

client/server, modelul cluster.

Aplicatii MPI (Message Passing Interface).

Introducere in aplicatii GRID folosind Globus

Toolkit


Dialogul, Problematizarea , Conversatia


Metode care contribuie la dezvoltarea gândirii

critice.

Metode care implică activ studenții în învăţare,

punându-i în situaţia de a gândi critic, de a

realiza conexiuni logice, de a produce idei şi

opinii proprii argumentate



Caiete,

calculator

Bibliografie

H. Attiya, J. Welch – Distributed Computing: Fundamentals, Simulations and Advanced Topics, The McGraw-Hill

Companies, London, 1998

S. Tanenbaum – Distributed operating systems, Prentice Hall, 1995.

4. Programming Posix Threads, http://www.llnl.gov/computing/tutorials/pthreads/

OpenMP Library, http://www.openmp.org

6. MPI Standard, http://www-unix.mcs.anl.gov/mpi

http://www.llnl.gov/computing/tutorials/pthreads/




10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 40%

Nota examinare 40%


Implementarea unui algoritm distribuit prezentat şi impactul acestuia în performanţele fata de sistemele nedistribuite.

FMI.MVMMD.II.2.06 – Practica de cercetare

FIŞA DISCIPLINEI















DS / DI








Tutoriat

Examinări 2

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale



subordonate

58




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le







stiintifica.





8. Conţinuturi


învățământ






Elemente avansate de realizare a documentelor in Latex.



Dialogul, Problematizarea , Conversatia


multiple


gândirii critice.



Videoproiector

calculator

Bibliografie








10. Evaluare


10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 50%

Nota examinare 20%



FMI.MVMMD.II.1.09 – Interfete omniprezente

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Interfete omniprezente


2.3 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Ozten CHELAI

2.4 Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Ozten CHELAI



DS / DO








Tutoriat 5

Examinări 4

Alte activitati





4.1 de curriculum Arhitecturi pentru sisteme informatice autonome(FMI.MVMMD.I.1.09), Interfete

om-masina multimodale(FMI.MVMMD.I.2.12)

4.2 de competente -




61





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Cunoasterea, întelegerea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza ale sistemelor omniprezente;

Prezentarea conceptelor, instrumentelor si tehnologiilor necesare construirii interfetelor oniprezente

(pervasive, ubiquitous)

Dezvoltarea de aplicatii pervasive.

Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le CT1 Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în

cadrul propriei strategii de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii

specifice.

CT2 Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de

relationare si munca eficienta în cadrul echipei.

CT3 Utilizarea eficienta a surselor informationale si de comunicare si formare profesionala


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoasterea, intelegerea si dezvoltarea de interfete omniprezente.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea capacitatii de analiza si proiectare a sistemelor omniprezente.

Cunoasterea tehnologiilor utilizate in dezvoltarea sistemelor omniprezente.

Programarea microcontroller-elor.

8. Conţinuturi


învățământ

Motivatie. Evolutia sistemelor de calcul.

Medii pervasive. Componente si proiecte existente

Tehnologii utilizate in dezvoltarea sistemelor

omniprezente


Sisteme embedded

Aplicatii si framework-uri pentru aplicatii omniprezente

(ubiquitous)

Dezvoltarea aplicatiilor omniprezente.


interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia


multiple




argumentarea


informaţiilor


cooperare

Generalizarea

Calculator,

videoproiector

Bibliografie





http://www.pervasive.dk/resAreas/index.html - Research Areas of Centre for Pervasive Computing


învățământ

Motivatie. Evolutia sistemelor de calcul. Identificarea

standardelor de interfete si a componentelor acestora.

Medii pervasive. Componente si proiecte existente. Studiu

proiect Oxygen dezvoltat la MIT.


interactive

Dialogul

Problematizarea

Conversatia




Tehnologii utilizate in dezvoltarea sistemelor

omniprezente.


Sisteme embedded. Arhitecturi si dezvoltarea sistemelor

embedded.

Aplicatii si framework-uri pentru aplicatii omniprezente

(ubiquitous). Componente si instrumente.

Dezvoltarea aplicatiilor omniprezente. Proiect.

multiple



Metode care implică activ studenții

în învăţare, punându-i în situaţia de

a gândi critic, de a realiza

conexiuni logice, de a produce idei

şi opinii proprii argumentate


cooperare


informaţiilor

Calculator,

videoproiector

Bibliografie








Pregatirea generala a studenţilor pentru utilizarea si programarea IT in tehnologiile necesare pe piata muncii.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 40%

Nota examinare 40%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei aplicatii cu microcontroller cu interfata cu utilizatorul.




FMI.MVMMD.II.1.10 – Web semantic si ontologii

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Web semantic si ontologii

2.2. Codul disciplinei FMI.MVMMD.II.1.10

2.3 Titularul activitatilor de curs Lect.dr. Bogdan Crenguţa

2.4 Titularul activitatilor de seminar Lect.dr. Bogdan Crenguţa



DS / DO




Distributia fondului de timp ore




Tutoriat 6

Examinari 2

Alte activitati






4.2 de competente -





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale

Identificarea conceptelor si a relatiilor dintre ele pentru formarea unei ontologii.

Folosirea modelelor existente si integrarea unei ontologii de domeniu intr-o ontologie de nivel inalt.

Folosirea instrumentelor de validare a unei ontologii.


64




Co

mp

eten

te

tra

nsv

ersa

le


implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în proiectarea arhitecturilor orientate spre

obiecte folosind modele de proiectare sau un framework de proiectare.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea masteranzilor cu descrierea resurselor in Web si construirea

ontologiilor.

7.2 Obiectivele specifice Construirea unei taxonomii

Construirea unei ontologii de domeniu folosind o ontologie de nivel inalt

Folosirea editorului Protege

Folosirea unei ontologii in proiectarea si implementarea sistemelor

software inteligente

8. Conţinuturi


învățământ

World Wide Web. Preliminarii. Arhitectura Web. Identificarea resurselor

in Web.

Date vs. metadate. Specificarea metadatelor.

Limbaje de descriere a metadatelor: RDF. Structura unui document scris in

RDF

Ontologii. Ontologia în domeniul informaticii. Diferenţe între ontologie

filosofică şi ontologie. Scopul unei ontologii. Clasificarea ontologiilor.

Tipuri de ontologii. Teoria mulţimilor vs. mereologia. Perspectiva asupra

realitǎţii. Scalǎ şi granularitate. Înţelegerea lumii reale. Entitǎţi.

Proprietǎţi. Evenimente. Acţiuni. Stǎri. Cantitate de materie. Rol. Fapte.

Legǎturi

Limbaje de scriere a ontologiilor. Logica predicatelor. Logici

descripţionale. Limbajul OWL. Variante ale limbajului: OWL Lite, OWL

DL, OWL Full. Specificarea claselor, proprietatilor, individualilor.

Adaugarea restrictiilor proprietate

Ontologii de nivel înalt. Ontologia DOLCE. Categorii de nivel înalt.

Continuant. Aparitie. Calitate. Abstract. Relaţii ontologice formale.

Subsumare. Parte_din. Constituit. Dependenta. Ontologia D&S. Categorii.

Descriere, Situatie, Concept, Rol, Curs, Parametru, Colectie. Relaţii

conceptuale.

Utilizarea ontologiilor. Proiectarea si implementarea sistemelor software

bazate pe ontologii.

Prelegere cu sintetizarea

si esenţializarea

informaţiilor

Medode de predare-


Dialogul

Problematizarea

Conversatia



critice


şi prin cooperare

Bibliografie

S. Buraga, S. Buraga, Tehnologii XML, Polirom, Iaşi, 2006

S. Buraga, Semantic Web, Matrix Rom, Bucureşti, 2004

A. Gangemi, P. Mika, “Understanding the Semantic Web through Descriptions and Situations”, International

Conference ODBASE03, Italy, Springer, 2003

C. Masolo, S. Borgo, A. Gangemi, N. Guarino, A. Oltramari: WonderWeb Deliverable D18. Ontology Library. IST

Project 2001-33052 WonderWeb: Ontology Infrastructure for the Semantic Web, 2003

S. J. Russel, P. Norvig, Artificial Intelligence. A Modern Approach, Prentice Hall, 1995

G. Antoniou, F. van Harmelen, A Semantic Web Primer, second edition, MIT Press, 2008

J. Gennari, M. Musen, R. Fergerson, W. Grosso, M. Crubzy, H. Eriksson, N. Noy, S. Tu, The evolution of Protégé-

2000: An environment for knowledge-based systems development. International Journal of Human-Computer Studies,

58(1):89-123, 2003.

N.F. Noy, D. McGuinness, A Guide to building ontologies: Ontology Development 101. A Guide to Creating Your First

Ontology, March, 2001 at http://www.ksl.stanford.edu/people/dlm/papers/ontology101/ontology101-noy-

mcguinness.html

http://www.ksl.stanford.edu/people/dlm/papers/ontology101/ontology101-noy-mcguinness.html




RacerPro Reasoner, http://www.racer-systems.com/

World Wide Web Consortium. OWL Web Ontology Language Reference. W3C Recommendation, 2004

SRWL W3C Submission, http://www.w3.org/Submission/2004/SUBM-SWRL-20040521/


învățământ

Realizarea documentelor RDF, Validarea documentelor RDF

Determinarea domeniului precum si a razei de actiune a ontologiei

Identificarea unor ontologii similare, Identificarea conceptelor esentiale

ale ontologiei, Construirea taxonomiei folosind editorul Protégé

Definirea relatiilor folosind editorul Protégé, Crearea instantelor folosind

editorul Protégé, Validarea ontologiei folosind motorul RacerPro

Proiectarea si implementarea sistemelor software folosind ontologii

Exercitii

Programe

Bibliografie

S. Buraga, S. Buraga, Tehnologii XML, Polirom, Iaşi, 2006

S. Buraga, Semantic Web, Matrix Rom, Bucureşti, 2004

A. Gangemi, P. Mika, “Understanding the Semantic Web through Descriptions and Situations”, International

Conference ODBASE03, Italy, Springer, 2003

C. Masolo, S. Borgo, A. Gangemi, N. Guarino, A. Oltramari: WonderWeb Deliverable D18. Ontology Library. IST

Project 2001-33052 WonderWeb: Ontology Infrastructure for the Semantic Web, 2003

S. J. Russel, P. Norvig, Artificial Intelligence. A Modern Approach, Prentice Hall, 1995

G. Antoniou, F. van Harmelen, A Semantic Web Primer, second edition, MIT Press, 2008

J. Gennari, M. Musen, R. Fergerson, W. Grosso, M. Crubzy, H. Eriksson, N. Noy, S. Tu, The evolution of Protégé-

2000: An environment for knowledge-based systems development. International Journal of Human-Computer Studies,

58(1):89-123, 2003.

N.F. Noy, D. McGuinness, A Guide to building ontologies: Ontology Development 101. A Guide to Creating Your First

Ontology, March, 2001 at http://www.ksl.stanford.edu/people/dlm/papers/ontology101/ontology101-noy-

mcguinness.html



RacerPro Reasoner, http://www.racer-systems.com/

World Wide Web Consortium. OWL Web Ontology Language Reference. W3C Recommendation, 2004

SRWL W3C Submission, http://www.w3.org/Submission/2004/SUBM-SWRL-20040521/



Pregătirea masteranzilor pentru a profesa în domeniul dezvoltării de sistemelor inteligente pentru a face faţă

exigenţelor firmelor IT sau unor programe de cercetare sau doctorat în ştiinţa calculatoarelor.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finala

10.4 Curs Participare activa la activitati didactice Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Referat Oral 20%

Proiect Oral 40%

Nota examinare 20%

10.6 Standard minim de performanta

Construirea de taxonomii a conceptelor unei probleme.



FMI.MVMMD.II.1.11 – Recunoaşterea formelor şi căutarea de date în spaţiul Web

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Recunoaşterea formelor şi căutarea de date în spaţiul Web






DS/ DO





Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie şi notite 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat

Examinări 2

Alte activitati





4.1 de curriculum Licenţă – Prelucrarea imaginilor (FMI.Info.III.2.14); Grafică pe calculator

(FMI.Info.III.1.04); Tehnologii WEB (FMI.Info.II.2.10); Dezvoltarea aplicaţiilor

WEB (FMI.Info.III.2.06);

4.2 de competente -




67





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Aplicarea tehnicilor moderne şi utilizarea sistemelor integrate de proiectare a unui sistem software de

recunoaştere a formelor dintr-o bază de date cu fişiere de imagine.

Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem software de căutare a elementelor hypermedia în hyperspaţiul WWW,

folosind tehnologiile web actuale.


Co

mp

eten

ţe

tra

nsv

ersa

le


implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în dezvoltarea sistemelor de recunoaştere a

formelor şi de căutare a datelor în hyperspaţiul WWW.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile de bază din domeniul recunoaşterii formelor precum

şi elementele structurale ale motoarelor de căutare de date hypermedia în

spaţiul WWW.

7.2 Obiectivele specifice Disciplina prezintă tehnicile de recunoasterea formelor (e.g. recunoaşterea

fetelor şi a cifrelor dintr-o baza de imagini dată). Se vor prezenta studentilor

tehnici de calcul al rangului unei pagini de Web precum şi modele de

proiectare ale motoarelor de căutare ale elementelor hypermedia în spaţiul

WWW. Aplicatiile vor fi implementate în limbajul MatLab..

8. Conţinuturi


învățământ

Introducere. Prezentarea si modelarea problemei. Prezentarea

algoritmului dat de varianta naturala/intuitiva. Limitari ale acestuia.

Algoritmul fetelor proprii (Eigenfaces). Prezentarea tehnicii PCA

(Principal Component Analysis) folosita pentru a reduce seturi de date

multidimensionale la dimensiuni mai mici pentru a putea fi supuse

analizei.

Algoritmul HOSV. Organizarea bazei de date (imagini) folosind tehnica

multidimensionala. Algorimul HOSV. Algoritmi de clasificare.

Comparatii intre algoritmi.

Utilizarea morfologiei matematice în recunoaşterea şi clasificarea

formelor. Operatori de bază şi derivaţi ai morfologiei matematice.

Algoritm de recunoaştere a formelor şi clasificare a obiectelor dintr-o

imagine color .

Calcularea rank-ului unei pagini web. Prezentarea algoritmului de

calcul al rank-uuil unei pagini web pentru unul sau mai multe cuvinte

cheie.

Motor de căutare a elementelor hypermedia în WWW. Prezentarea

unui model de proiectare ale motoarelor de căutare ale elementelor

hypermedia în spaţiul WWW folosind agenţii de căutare Google.

Medode de predare-



Problematizarea

Metodele active şi




critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor


şi prin cooperare

Generalizarea

Calculator,

videoproiector,

sisteme audio

Bibliografie A. Bjorck, Numerical Methods For Least Squares Problems, SIAM, 1996.

Buraga, Sabin, „Programarea în Web 2.0”- Ed. POLIROM, 2007


L. De Lathauwer, B. de Moor, and J. Vandewalle, A multilinear singular value decomposition, SIAM J. Matrix Anal. Appl.,

21:1252–1278, 2000.

England E., Finney A.- “Managing Multimedia” Addison-Wesley Pub Co, 2002

L. Elden, Matrix Methods in Data Mining and Pattern Recognition, SIAM, Philadelphia, 2007.




M. Turk and A. Pentland, Eigenfaces for Recognition, Journal of Cognitive Neuroscience, vol. 3, no. 1, 1991.





învățământ

Introducere. Prezentarea si modelarea problemei. Prezentarea

algoritmului dat de varianta naturala/intuitiva. Limitari ale acestuia.

Algoritmul fetelor proprii (Eigenfaces). Implementarea algoritmului

PCA (Principal Component Analysis) si testarea pentru recunoasterea

fetelor si cifrelor. Comparatii cu varianta naturala.

Algoritmul HOSV. Algorimul HOSV. Algoritmi de clasificare.

Comparatii intre algoritmi.

Utilizarea morfologiei matematice în recunoaşterea şi clasificarea

formelor. Operatori de bază şi derivaţi ai morfologiei matematice.

Algoritm de recunoaştere a formelor şi clasificare a obiectelor dintr-o

imagine color .

Calcularea rank-ului unei pagini web. Implementarea si testarea

algoritmului de calcul al rank-uuil unei pagini web pentru unul sau

mai multe cuvinte cheie, cu diversi parametri (cuvant/cuvinte cheie,

limba selectata, numar de rezultate afisate etc).

Motor de căutare a elementelor hypermedia în WWW. Prezentarea

unui model de proiectare ale motoarelor de căutare ale elementelor

hypermedia în spaţiul WWW folosind agenţii de căutare Google.


interactive


Problematizarea


cu multiple









argumentate


cooperare


informaţiilor

Calculator,

videoproiector,

sisteme audio

Bibliografie A. Bjorck, Numerical Methods For Least Squares Problems, SIAM, 1996.

Buraga, Sabin, „Programarea în Web 2.0”- Ed. POLIROM, 2007


L. De Lathauwer, B. de Moor, and J. Vandewalle, A multilinear singular value decomposition, SIAM J. Matrix Anal. Appl.,

21:1252–1278, 2000.

L. Elden, Matrix Methods in Data Mining and Pattern Recognition, SIAM, Philadelphia, 2007.




M. Turk and A. Pentland, Eigenfaces for Recognition, Journal of Cognitive Neuroscience, vol. 3, no. 1, 1991.




profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Pregatirea studenţilor pentru a profesa în domeniul programării sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor din

domeniul IT&C.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 60%

Nota examinare 20%


Descrierea principalilor algoritmi şi tehnici de recunoaştere a formelor. Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem de

căutare ale elementelor hypermedia în spaţiul WWW folosind agenţii de căutare Google.

FMI.MVMMD.II.2.12 – Invatare virtuala/Virtual tutoring

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Invatare virtuala/Virtual tutoring


2.3 Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Sburlan Dragos

2.4 Titularul activităţilor de seminar Conf. Dr. Sburlan Dragos



DC / DO






Documentare suplimentara in biblioteca, pe platforme electronice de specialitate si pe teren 12


Tutoriat

Examinari 2

Alte activitati





4.1 de curriculum Programare procedurala, Tehnici avansate de programare, Tehnologii WEB,

Dezvoltarea aplicatiilor WEB, Sisteme avansate de baze de date

4.2 de competente -



5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sala de curs disponibila

70





Co

mp

eten

te

pro

fesi

on

ale Dezvoltarea si intretinerea sistemelor software

Identificarea si explicarea metodologiilor si a limbajelor adecvate de specificare a sistemelor software

Explicarea si interpretarea modelelor create in timpul dezvoltarii sistemelor software

Aplicarea metodologiilor adecvate pentru dezvoltarea sistemelor software

Folosirea instrumentelor de validare a modelelor obtinute in timpul dezvoltarii sistemelor

Elaborarea unui proiect folosind limbaje si instrumente de modelare a sistemelor software.

Co

mp

eten

te

tran

sver

sale

Aplicarea regulilor de munca riguroasa si eficienta, a normelor si valorilor de etica profesionala în cadrul propriei strategii

de munca, pentru valorificarea optima si creativa a propriului potential în situatii specifice.

Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa interdisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca


Utilizarea eficienta a surselor informationale si de comunicare si formare profesionala


7.1 Obiectivul general al disciplinei Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator,

studenţii trebuie să poată înţelege în profunzime metodele şi caracteristicile

tuturor tipurilor de distribuire a datelor, avantajele şi dezavantajele

principalelor soluţii în domeniu, precum şi impactul acestora în

performanţele sistemelor distribuite. Prin studiile de caz comparative

asupra

celor mai importante implementări, studenţii capătă şi o privire de

ansamblu asupra administrării profesionale a acestora.

7.2 Obiectivele specifice Completarea cunoştinţelor de bază si insusirea unor metode si tehnici

pentru modelarea unor probleme concrete specifice domeniului cu

exemplificarea aplicabilitatii acestora.

8. Conţinuturi


Medii de instruire asistate de calculator (Managed

Learning Environment-MLE). Sisteme software de

asistenţă a procesului educaţional. Instrumente

online de predare şi

învăţare asistată. Universul sistemelor e-learning:

Learning Management System (LMS), Content

Management System (CMS), Learning Content

Management System (LCMS), Managed Learning

Environment (MLE), Learning Support System

(LSS), Online Learning Centre (OLC), Learning

Platform (LP). Concepte şi principii.

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare




cooperare

Generalizarea

Caiete, calculator

Medii educaţionale virtuale (Virtual Learning

Environment-VLE). Sisteme e-learning pentru

gestiunea proceselor de predare-învăţare-evaluare

prin intermediul Internetului. Instrumente de bază

pentru evaluarea, comunicarea, încărcarea

documentelor, administrarea grupurilor de studenţi,

generarea şi corectarea chestionarelor, evaluarea şi

organizarea notelor studenţilor. Instrumente

moderne de management a spaţiilor virtulae: wiki,

blog, RSS şi spaţii educaţionale virtuale 3D.

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare




cooperare

Generalizarea

Caiete, calculator

Arhitecturi ale sistemelor educaţionale virtuale.

Limbaje, standarde şi specificaţii de proiectare ale

unităţilor de învăţare reutilizabile şi ale scenariilor

educaţionale (IMS-GLC Instructional Management

Systems-Global Learning Consortium, EML-

Educational Modelling Language, MISA (Méthode

d’Ingénierie des Systèmes d’Apprentissage).

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare



Caiete, calculator

Arhitectura funcţională a unităţii Learning

Management System(LMS). Concepte şi principii.

Structura unităţii Learning Unit Catalogue and

Repository(LUCR). Arhitectura unităţii Web Based

e-Testing System(WEeTS). Concepte şi principii.


cooperare

Generalizarea

Taxonomia principalelor medii educaţionale

virtuale: Learning Management Systems (Claroline,

Desire2Learn, eFront-Open-Source web-based

Learning Management System, LAMS- Learning

Activity Management System, SharePointLMS,

JoomlaLMS-Joomla platformbased LMS). Open

Source Course Management Systems (Moodle,

Dokeos, ILIAS, Sakai). Virtual Learning

Environments (Sloodle-Second Life and Moodle

merge, Blackboard, WebCT, FirstClass,

CyberExtension)

Expunere

Problematizare


argumentarea

Sintetizare




cooperare

Generalizarea

Caiete, calculator

Bibliografie

[1] IMS Content Packaging Information Model, Learning Design Information Model:

http://www.imsglobal.org/content/packaging http://www.imsglobal.org/learningdesign

[2] KOPER, R. (2005), „Modelling Units of Study from a Pedagogical Perspective, the

pedagogical metamodel behind EML”, http://eml.ou.nl/introduction/docs/ped-metadodel.pdf.

[3] LMS Open Source, https://fnl.ch/LOBs/LOs_Public/OpenSourcePlatf.htm

[4] LOM metadata official web page, http://ltsc.ieee.org/wg12/files/LOM_Final.pdf

[5] Livingstone, D.; Kemp, J.. "Integrating Web-Based and 3D Learning Environments:

Second Life Meets Moodle”

[6] Oravep Study, http://www.educnet.education.fr/superieur/plateforme.htm

[7] Thot official web page: http://thot.cursus.edu/

[8] PATELIS, T. (2006), „An overview of computer-based testing. The college board”

http://www.collegeboard.com/research/html/rn09.pdf

[9] PETTIGREW, M. (2001), Random guessing on multiple choice tests, http://www.shu.ac.

uk/services/lti/people/mp/mcq/

[10]Web Page of LORNET project, http://www.lornet.org/index.htm

[11] Weller, M. „Virtual Learning Environments: Using, choosing and developing your VLE” -

(2007). London. Routledge.


Utilizarea unor medii de instruire asistate de calculator Exercitii, algoritmizare

Dezvoltarea unor platforme tip Web Based e-Testing

System utilizand tehnologiile Java Servlets, XML,

XSL.


Dezvoltarea unor platforme tip e-Forum utilizand

tehnologiile Java Servlets, XML, XSL.


Bibliografie

[1] IMS Content Packaging Information Model, Learning Design Information Model:

http://www.imsglobal.org/content/packaging http://www.imsglobal.org/learningdesign

[2] KOPER, R. (2005), „Modelling Units of Study from a Pedagogical Perspective, the

pedagogical metamodel behind EML”, http://eml.ou.nl/introduction/docs/ped-metadodel.pdf.

[3] LMS Open Source, https://fnl.ch/LOBs/LOs_Public/OpenSourcePlatf.htm

[4] LOM metadata official web page, http://ltsc.ieee.org/wg12/files/LOM_Final.pdf

[5] Livingstone, D.; Kemp, J.. "Integrating Web-Based and 3D Learning Environments:

Second Life Meets Moodle”

[6] Oravep Study, http://www.educnet.education.fr/superieur/plateforme.htm

[7] Thot official web page: http://thot.cursus.edu/

[8] PATELIS, T. (2006), „An overview of computer-based testing. The college board”

http://www.collegeboard.com/research/html/rn09.pdf

[9] PETTIGREW, M. (2001), Random guessing on multiple choice tests, http://www.shu.ac.

uk/services/lti/people/mp/mcq/

[10]Web Page of LORNET project, http://www.lornet.org/index.htm

[11] Weller, M. „Virtual Learning Environments: Using, choosing and developing your VLE” -

(2007). London. Routledge.



Pregatirea studentilor pentru o profesie in domeniul matematic si informatic.

10. Evaluare


10.4 Curs Participare activa la

activitati didactice

Oral 5%

10.5 Seminar/laborator Participare activa,

problematizare

Referate si teme de casa 45%

Nota examinare 50%


Prezentarea unui referat si rezolvarea unei probleme date la examen.

FMI.MVMMD.II.2.13 – Managementul mediilor virtuale de calcul şi a platformelor de servicii pe

Internet

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Managementul mediilor virtuale de calcul şi a platformelor de servicii pe Internet






DS/ DO





Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie şi notite 20

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platforme electronice de specialitate şi pe teren 12

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12

Tutoriat

Examinări 4

Alte activitati





4.1 de curriculum Tehnologii WEB (FMI.Info.II.2.10); Dezvoltarea aplicaţiilor WEB

(FMI.Info.III.2.06); Sisteme de gestiune a bazelor de date (FMI.Info.III.1.01);

Tehnici avansate de programare (FMI.Info.III.1.03)

4.2 de competente -




73





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale Aplicarea tehnicilor moderne şi utilizarea sistemelor distribuite organizate după modelul Grid Computing şi

Cloud Computing.

Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem software bazat pe platformele de servicii web.


Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale


implicând detectarea şi rezolvarea problemelor conexe apărute în dezvoltarea sistemelor distribuite

organizate după modelul Grid Computing şi Cloud Computing.




7.1 Obiectivul general al disciplinei Introduce principiile de bază ale sistemelor distribuite organizate după

modelul Grid Computing şi Cloud Computing.

7.2 Obiectivele specifice Disciplina prezintă în mod comparativ conceptele de bază, caracteristicile şi

principiile arhitecturale ale sistemelor Grid Computing şi Cloud Computing.

Platformele de servicii Web vor fi prezentate pe categorii şi vor fi

exemplificate comparativ cele mai moderne şi utilizate sisteme.

8. Conţinuturi


învățământ Computing Cluster. Concepte şi definiţii fundamentale. Tipuri de clustere: High-

availability (HA) clusters, Load-balancing clusters, Compute clusters, Grid

computing. Tehnologiile Message Passing Interface (MPI), Microsoft Windows

Compute Cluster Server 2003, gridMathematica.

Grid Computing. Concepte arhitecturale şi principii de proiectare. Managementul

resurselor grid (Local Resource Management, Grid Resource Management,

organizări virtuale). Modelul abstract al unui Grid Resource Management System.

Proiecte şi aplicaţii actuale: Open Science Grid, Sun Grid, Enabling Grids for E-

sciencE.

Cloud Computing Manifesto. Conceptele şi principiile stabilite de consorţiul

industrial Web Services Interoperability Organization (WS-I) şi incluse în

declaraţia „Cloud Computing Manifesto”.

Cloud Computing. Caracteristici arhitecturale. Nivele arhitecturale: clienţi

(browsere Web: Mozilla Firefox, Google Chrome, WebKit), aplicatii (aplicaţii

Web: Facebook, Twitter, YouTube; software as a service: Google Apps,

Salesforce; software plus services: Microsoft Online Services; medii de stocare

distribuite: BitTorrent, Amazon CloudFront), platforme (servicii identitate:

OAuth, OpenID; servicii de plată on-line: Amazon Flexible Payments Service,

Google Checkout, PayPal; servicii de căutare:Alexa, Google Custom Search,

Yahoo! BOSS)

Platforme de servicii. Caracteristici de bază. Instrumente de generare a interfeţelor

utilizator bazate pe tehnologiile Web. Integrarea cu serviciile Web şi bazele de date.

Tipuri arhitecturale de virtualizare: add-on development facilities (aplicaţii Software

as a Service SaaS), stand alone development environments (mediile Platform as a

Service PaaS), application delivery-only environments (Open Platform as a

Service OPaaS, Infrastructure as a Service IaaS).

Medode de predare-



Problematizarea

Metodele active şi




critice

Interactiunea,

problematizarea,

argumentarea

Sintetizarea/

esenţializarea

informaţiilor


şi prin cooperare

Generalizarea

Calculator,

videoproiector,

sisteme audio

Bibliografie

"Cloud Computing: Clash of the clouds". The Economist. 2009-10-15.

Gruman, Galen (2008-04-07). "What cloud computing really means".

What's In A Name? Utility vs. Cloud vs Grid

I.B.M. to Push ‘Cloud Computing,’ Using Data From Afar

“ACM Ubiquity: Emergence of The Academic Computing Cloud”

“Cloud Computing: The Evolution of Software-as-a-Service”

Nicholas Carr, ”The Big Switch' to cloud computing”

Fran Berman, Geoffrey Fox, Anthony J.G. Hey, “Grid Computing: Making the Global Infrastructure a Reality”. Wiley, 2008

P Plaszczak, R Wellner, “Grid computing”, 2005, Elsevier/Morgan Kaufmann

http://en.wikipedia.org/wiki/Software_as_a_service

http://en.wikipedia.org/wiki/Open_Platform_as_a_Service


http://en.wikipedia.org/wiki/Infrastructure_as_a_service

http://www.economist.com/displaystory.cfm?story_id=14637206

What%20cloud%20computing%20really%20means

"A Gentle Introduction to Grid Computing and Technologies”


învățământ Computing Cluster. Prezentarea diferitelor tipuri de clustere: High-availability

(HA) clusters, Load-balancing clusters, Compute clusters, Grid computing.

Tehnologiile Message Passing Interface (MPI), Microsoft Windows Compute

Cluster Server 2003, gridMathematica.

Grid Computing. Prezentarea instrumentelor de management al resurselor grid

(Local Resource Management, Grid Resource Management, organizări

virtuale). Proiecte şi aplicaţii actuale: Open Science Grid, Sun Grid, Enabling

Grids for E-sciencE.

Cloud Computing. Prezentarea diferitelor nivele arhitecturaleCloud Computing:

clienţi (browsere Web: Mozilla Firefox, Google Chrome, WebKit), aplicatii

(aplicaţii Web: Facebook, Twitter, YouTube; software as a service: Google

Apps, Salesforce; software plus services: Microsoft Online Services; medii de

stocare distribuite: BitTorrent, Amazon CloudFront), platforme (servicii

identitate: OAuth, OpenID; servicii de plată on-line: Amazon Flexible

Payments Service, Google Checkout, PayPal; servicii de căutare:Alexa, Google

Custom Search, Yahoo! BOSS)

Platforme de servicii. Prezentarea instrumentelor de generare a interfeţelor

utilizator bazate pe tehnologiile Web. Integrarea cu serviciile Web şi bazele de

date.

Prezentarea tipurilor arhitecturale de virtualizare: add-on development facilities

(aplicaţii Software as a Service SaaS), stand alone development environments

(mediile Platform as a Service PaaS), application delivery-only environments

(Open Platform as a Service OPaaS, Infrastructure as a Service IaaS).


interactive


Problematizarea


cu multiple









argumentate


cooperare


informaţiilor

Calculator,

videoproiector,

sisteme audio

Bibliografie

"Cloud Computing: Clash of the clouds". The Economist. 2009-10-15.

Gruman, Galen (2008-04-07). "What cloud computing really means".

What's In A Name? Utility vs. Cloud vs Grid

I.B.M. to Push ‘Cloud Computing,’ Using Data From Afar

“ACM Ubiquity: Emergence of The Academic Computing Cloud”

“Cloud Computing: The Evolution of Software-as-a-Service”

Nicholas Carr, ”The Big Switch' to cloud computing”

Fran Berman, Geoffrey Fox, Anthony J.G. Hey, “Grid Computing: Making the Global Infrastructure a Reality”. Wiley, 2008

P Plaszczak, R Wellner, “Grid computing”, 2005, Elsevier/Morgan Kaufmann

"A Gentle Introduction to Grid Computing and Technologies”


profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Pregatirea studenţilor pentru a profesa în domeniul programării sau pentru a face faţă exigenţelor firmelor IT&C.

10. Evaluare



didactice

Oral 10%

10.5 Seminar/

laborator


Proiect Oral 60%

Nota examinare 20%


Descrierea conceptelor arhitecturale şi a principii de proiectare a sistemelor bazate pe paradigma Grid Computing şi

Cloud Computing. Proiectarea şi dezvoltarea unui sistem software bazat pe platformele de servicii web.

http://en.wikipedia.org/wiki/Software_as_a_service



http://en.wikipedia.org/wiki/Infrastructure_as_a_service

http://www.economist.com/displaystory.cfm?story_id=14637206

What%20cloud%20computing%20really%20means

6. Perspective de dezvoltare profesională după

absolvirea programului de studiu

Experienta acumulata in cadrul practicii de cercetare impreuna cu elaborarea lucrarii de disertatie,

pot constitui argumente suficiente in vederea motivarii absolventului programului de master Medii

Virtuale Multimodale Distribuite sa urmeze un program de pregatire doctorala sau alte programe

postuniversitare de dezvoltare profesională şi personală în acelaşi domeniu.

In acelasi timp, proiectele de semestru care insotesc majoritatea disciplinelor programului de

master Medii Virtuale Multimodale Distribuite, prin interdisciplinaritatea lor, asigura dezvoltarea

la nivelul tanarului absolvent atat a capacitatii de invatare, explorare, analiza si abstractizare a

informatiei, a celei de adaptare, aplicare, transformare, vizualizare si interpretare a acesteia prin

intermediul tehnologiilor moderne, dar si a celei de proiectare si inovare. Acestea vor asigura

transformarea absolventului intr-o persoana activa in cadrul societatii, cel putin in domeniul IT.

In contextul proiectului MATE-INFO.NET, s-a elaborat prima versiune electronica a suportului

cursului FMI.MVMMD.I.2.12 - Interfete om-masina multimodale, prin introducerea

componentei de programare a interfetelor bazate pe Android si a evaluarii utilizabilitatii acestor

interfete.

7. Chestionar de evaluare/calibrare asupra

materialelor de invatare aferente unei discipline

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară 1. „Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe

cunoastere” Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior” Titlul proiectului: „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în

Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială Cod Contract: POSDRU/156/1.2/G/136858


CHESTIONAR DE EVALUARE/CALIBRARE ASUPRA

MATERIALELOR DE ÎNVĂŢARE AFERENTE DISCIPLINEI

…………………………………………………………….…

1. Informaţii personale

1.1 Nume, prenume:

1.2 Adresa:

1.3 Telefon: 1.4 E-mail:

2. Educaţie şi formare

2.1 Specializarea: 2.2 Anul de studii:

3. Percepţia studenţilor asupra propunerilor de îmbunătăţire a procesului

educaţional aferent disciplinei

3.1 În ce măsură formaţiile de studiu sunt dimensionate pentru desfăşurarea eficientă a procesului

de învăţământ?

3.2 În ce măsură rezultă din orarul facultăţii pentru disciplina din programul de studiu

posibilitatea desfăşurării normale a procesului de învăţământ?

În totalitate În mare măsură Parţial În mică măsură Deloc


3.3 În ce măsură sesiunile ştiinţifice, simpozioanele, conferinţele, mesele rotunde organizate în

facultate sunt utile pregătirii ulterioare a studentului?

3.4 În ce măsură consideraţi că studenţii sunt informaţi despre posibilităţile de asistenţă

financiară, despre modul de utilizare al taxelor?

3.5 În ce măsură resursele noilor tehnologii se regăsesc pe piaţa muncii?


3.6 În ce măsură dotarea laboratoarelor, echipamentele moderne corespund temelor abordate în

disciplina menţionată din programul de studiu aferent?

3.7 Cum apreciaţi calitatea bibliografiei propuse la disciplina menţionată şi contextul în cadrul

programului de studiu?

3.8 Cum apreciaţi relevanţa tematicii abordate la disciplina menţionată din punct de vedere al

corelării conţinutului cu nivelul de pregătire al studenţilor în privinţa dezvoltării unei game largi

de învăţare?

Excelentă Bună Acceptabilă Slabă




Excelentă Bună Acceptabilă Slabă

3.9 În ce măsură disciplina menţionată urmăreşte interdisciplinaritatea, coerenţa modulelor cu

alte discipline înrudite în domeniul de studiu evaluat?

3.10 Care este procentul de adaptabilitate al tehnicii de predare şi a materialului didactic la

disciplina menţionată în funcţie de nivelul studenţilor, timpul rămas raportat la viteza de

derulare a cursului, gradul de interes manifestat de către studenţi în cadrul domeniului aferent?

3.11 În ce măsură disciplina menţionată îşi are locul în structura dezvoltării materiilor în timp a

domeniului de studiu evaluat?

3.12 Consideraţi că noul suport de curs propus pentru această disciplină aduce elemente noi faţă

de cel vechi?

În caz afirmativ, care ar fi acelea?

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________


Foarte Mic Mic Echilibrat Mare Foarte mare


DA

NU

8. Chestionar privind studiile realizate in cadrul

proiectului MATE-INFO.NET

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013 Axa prioritară 1. „Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe

cunoastere” Domeniul major de intervenţie 1.2. „Calitate in invatamantul superior” Titlul proiectului: „MATE-INFO.NET” Adaptarea programelor de studii universitare la Cadrul Naţional al Calificărilor în

Învăţământul Superior şi crearea unei reţele virtuale în vederea îmbunătăţirii interacţiunii cu mediul de afaceri pentru a susţine dezvoltarea economică şi socială Cod Contract: POSDRU/156/1.2/G/136858


CHESTIONAR PRIVIND STUDIILE REALIZATE ÎN CADRUL

PROIECTULUI

MATE-INFO.NET

1. INFORMAŢII PERSONALE

1.1 Nume, prenume:

1.2 Adresa:

1.3 Telefon: 1.4 E-mail:

2. EDUCAŢIE ŞI FORMARE

2.1 Specializarea: 2.2 Anul de studii:

3. STUDIUL 1: Identificarea programelor din arii tematice similare sau apropiate de la

universităţile de referinţă din UE şi Romania, prin studierea ofertei de studii, a

disciplinelor, a syllabus-urilor şi cursurilor aferente.

3.1 Consideraţi oportună realizarea unui studiu comparativ între programele de studii ale facultăţii

noastre şi ale altor facultăţi de profil din ţară şi din UE?

3.2 Ce discipline care se studiază la facultăţile de profil din ţară şi care nu apar în planul de

învăţământ al facultăţii noastre (specializarea voastră) aţi dori să le fi studiat/ să le studiaţi?


3.3 Ce discipline care se studiază la facultăţile de profil din UE şi care nu apar în planul de

învăţământ al facultăţii noastre (specializarea voastră) aţi dori să le fi studiat/ să le studiaţi?

3.4 Doriţi să urmaţi un program de master organizat de facultatea noastră? Dacă nu, precizaţi care

ar fi universitatea unde doriţi să urmaţi un astfel de program.

DA NU Nu este cazul

4. STUDIUL 2: Analiza privind nevoile pieţei in domeniile Matematică şi Informatică.

4.1 V-ar interesa perspectiva angajării la una din firmele prezentate în Studiul 2? (firme cu care

avem contract de colaborare)

4.2 Consideraţi că aceste parteneriate vor facilita găsirea unui loc de muncă după terminarea

facultăţii?


4.3 Credeţi că abilităţile şi cunoştinţele dobândite pe parcursul facultăţii vă vor ajuta să vă

dezvoltaţi competentele şi abilităţile cerute de angajatorii chestionaţi?

4.4 Consideraţi că procesul didactic va ajuta să vă dezvoltaţi abilităţile de lucru în echipa şi

comunicare (împărţirea sarcinilor, respectarea termenelor limita etc.)?




5. STUDIUL 3: Analiză privind stabilirea relaţiei cu standardele ocupaţionale relevante

pentru domeniile Matematică şi Informatică.

5.1 La momentul actual care standard ocupaţional credeţi că se potriveşte direcţiei

dumneavoastră de dezvoltare personală ?

5.2 În ce măsură credeţi că programele de studiu din cadrul Facultăţii de Matematică şi

Informatică furnizează o bază solidă pentru acoperirea cerinţelor standardului ocupaţional ales

la întrebarea 5.1.


5.3 În ce măsură cunoştinţele dumneavoastră despre standardele ocupaţionale au determinat

alegerea programului de studiu la Facultatea de Matematică şi Informatică ?


6. STUDIUL 4: Identificarea actorilor pentru domeniile MATEMATICĂ şi

INFORMATICĂ inclusiv la nivel european, desfăşurarea unui focusgroup şi aplicarea

unor chestionare cu scopul determinării potenţialilor colaboratori ai reţelei virtuale

MATE-INFO.NET.

6.1 Consideraţi oportună chestionarea angajatorilor asupra percepţiei lor cu privire la

cunoştinţele teoretice şi abilităţile practice dobândite de către absolvenţii Facultăţii de

Matematică şi Informatică?

6.2 În ce măsură răspunsurile primite de la angajatorii chestionaţi în acest studiu v-au influenţat

evoluţia în cadrul pregătirii teoretice/practice?

În totalitate În mare măsură În mică măsură Deloc

În totalitate În mare măsură În mică măsură Deloc

6.3 În opinia dumneavoastră, care ar fi cele mai importante propuneri de adaptare şi

îmbunătăţire a procesului educaţional oferit unui student în cadrul Facultăţii de Matematică şi

Informatică, Universitatea Ovidius din Constanţa?

Va rugăm să bifaţi 3 din cele 5 propuneri de mai jos.

Propuneri

Corelarea tuturor programelor de studii cu programe similare din ţară/ străinătate

Introducerea în planurile de învăţământ a mai multor discipline opţionale şi

facultative

Stabilirea unor parteneriate care să faciliteze accesarea unor stagii de practică în

firme/ instituţii de profil

Corelarea conţinutului disciplinelor cu probleme de actualitate din domeniul

teoretic/practic

Corelarea metodelor de predare/evaluare la cerinţele şi nevoile identificate prin

aceste studii în randul partenerilor reţelei MATE-INFO.NET ( universităţi/

angajatori)

Dacă aveţi alte propuneri de adaptare şi îmbunătăţire a ofertei educaţionale, vă rugăm să

completaţi aici

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

.................................................

Ghidul -...

Documents

Transcript of Ghidul -...