Ghidul Masterandului 2012 2013 v5.PDF

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICǍ

GHIDUL MASTERANDULUI

-STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT-

Ghidul este redactat de Decanatul Facultăţii de Inginerie Electricǎ din UPB

- 2013 -

Ghidul Masterandului

59

B. Conţinutul cursului: 1. Senzori electromecanici în sistemele moderne de comandă; 2. Caracteristicile si performantele traductoarelor (caracteristici si performante de regim stationar si dinamic; caracteristici energetice; caracteristici constructive; fiabilitatea traductoarelor); 3. Exemple de utilizare ale senzorilor în sistemele moderne de comandă (utilizarea senzorilor de poziţie, de viteză, de proximitate, de forţă şi cuplu, electromagnetici de debit); 4. Convertoare electromecanice impuls – poziţie (convertoare cu magneţi permanenţi, cu reluctanţă variabilă, hibride); 5. Principii generale de alegere (eficienţă economică; costuri de utilizare; alegerea traductoarelor). Conţinutul aplicatiilor: 1. Studiul câmpului electromagnetic la un senzor de viteză cu reluctanţă variabilă; 2. Caracteristici pentru: senzor de poziţie inductiv, senzor piezoelectric de forţă, senzor de cuplu cu mărci tensometrice, convertor electromecanic impuls-poziţie).

C. Bibliografie minimală: 1. Gabriel IONESCU, „Traductoare pentru automatizari industriale”, Vol.I, Vol.II, Ed. Tehnică, Bucuresti, 1985; 2. Andrzej M. Pawlak, „Sensors and actuators in mechatronics. Designand Applications”, Ed. Taylor & Francis Group, London, 2007; 3. I.R. SINCLAIR, „Sensors and Transducers”, Newnes Oxford, 2001; 4. G. CIUMBULEA, „Senzori electromecanici in sistemele moderne de comanda” - suport de curs, UPB, 2009.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Sisteme digitale, Măsurări electrice şi electronice, Convertoare electromecanice.

E. Modul de evaluare: Aplicatii – 50%; Tema de casa – 30%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.04-08 Semnale bioelectrice (ISM) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 2; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihaela MOREGA Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Identificarea şi analiza surselor naturale de câmp electric din organismul uman

(caracteristicile semnalelor electrice generate de acestea, influenţa pe care structura anatomică o are asupra transmiterii semnalelor la distanţă de sursă, instrumentele de recepţionare şi achiziţie a semnalelor electrofiziologice şi noţiuni fundamentale de analiză numerică specifică în diagnosticul medical, pentru extragerea informaţiei utile). Sunt prezentate caracteristici specifice echipamentelor de achiziţie şi metodelor de procesare a principalelor semnale electrofiziologice utilizate în diagnostic: electrocardiograma, electroencefalograma, electromiograma, electrooculograma, potenţialele evocate. O atenţie deosebită este dată aspectelor inginereşti: construcţia şi optimizarea echipamentului de achiziţie, evidenţierea caracteristicilor utile ale semnalelor, eliminarea sau minimizarea artefactelor şi zgomotelor.

B. Conţinutul cursului: 1. Proprietăţi electrice ale ţesuturilor biologice umane; 2. Procese de transport ionic prin membranele celulare şi câmpul electric produs; 3. Semnale electrofiziologice – EEG, PE, ECG, EMG, EOG, s.a. (pentru fiecare tip de semnal se studiaza: semnificaţia semnalelor electrice înregistrate, amplasarea electrozilor, morfologia semnalului); 4. Sisteme analog-digitale de achiziţie si procesare a semnalelor fiziologice; 5. Procesarea numerică a semnalelor bioelectrice cu utilitate în diagnosticul medical. Conţinutul aplicatiilor: 1. Transport ionic - Studiul fenomenelor de circulatie a ionilor prin membranele celulelor excitabile - autoinstruire cu © ADAM Software Inc.; 2. Potenţiale de acţiune - analiza formei de unda si studiul legii excitabilitatii prin modelare matematică; 3. Procesare numerică de semnal - Operaţii elementare în analiza numerică a semnalelor - familiarizarea cu mediul software BSL Pro; 4. Achiziţia semnalelor fiziologice - Datele tehnice şi componentele sistemului de achiziţie si procesare Biopac MP30/35; 5. Potenţiale evocate - Achiziţia semnalelor de tip potenţial evocat somato-motor pe nervul ulnar şi determinarea vitezei de transmisie a potenţialelor de acţiune; 6. Semnalul ECG - Achiziţia semnalelor ECG de la un generator de semnal şi de la un subiect uman; analiza morfologică a semnalului şi metode de eliminare a zgomotului; 7. Semnalul EMG - Achiziţia semnalelor EMG la contracţia musculaturii antebraţului pentru un subiect uman şi analiza semnalului.

C. Bibliografie minimală: 1. Morega M., Note de curs şi aplicaţii accesibile in format electronic http://electro.curs.pub.ro/2011; 2. Morega M. - Bioelectromagnetism, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 1999; 3. Malmivuo J., Plonsey R. - Bioelectromagnetism, Oxford Univ. Press, 1995 (format electronic http://butler.cc.tut.fi/~malmivuo/bem/bembook); 4. Morega M., s.a. - Probleme de Bioinginerie. Modele numerice, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2001; 5. M. Morega – articole publicate (www.iem.pub.ro/~mihaela/LL_selectie.htm).

D. Discipline anterioare necesare: Fizică, Bazele electrotehnicii, Teoria campului electromagnetic, Teoria circuitelor electrice, Măsurări electrice, Materiale electrotehnice, Prelucrarea semnalelor.

E. Modul de evaluare: Aplicaţii practice: participare la lucrări, elaborarea rapoartelor finale pentru fiecare aplicaţie – 30%; Temă de casă personalizată conţinând întrebări şi probleme din Capitolele 1-3 – 20%; Examen final – 50%. Cerinţe minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.04-09 Senzori şi traductoare – modele numerice (ISM) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 2; 1C, 2P Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Virgiliu FIREŢEANU Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice


60

A. Obiectivul disciplinei: Iniţierea în dezvoltarea de modele numerice destinate concepţiei şi optimizării asistate de calculator a componentelor de tip senzor-traductor ale sistemelor electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Studiul şi concepţia asistată de calculator a senzorilor si traductoarelor; 2. Bazele modelarii in element finit; 3. Modele 1D /2D in element finit. Conţinutul aplicatiilor: 1. Modelul numeric al unui traductor de nivel de tip capacitiv; 2. Modelul numeric al unui termometru cu mercur; 3. Modelul numeric al unui debitmetru electromagnetic; 4. Modelul numeric al unui traductor de deplasare unghiulară tip potenţiometru inductiv; 5. Modelul numeric al unui traductor de proximitate; 6. Modelul numeric al unui traductor de deplasare liniară de tip transformator diferenţial; 7. Modelul numeric al unui traductor pentru măsurarea grosimii benzilor metalice, de tipul cu curenţi turbionari; 8. Modelul numeric al unui traductor de poziţie inductiv; 9. Modelul numeric al unui tahometru - traductor de turaţie; 10. Modelul numeric al unui traductor electro-acustic; 11. Modelul numeric al unui tahogenerator cu rotor tip pahar.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Fireţeanu, M. Popa, T. Tudorache: Modele numerice în studiul şi concepţia dispozitivelor electrotehnice, Ed. Matrixrom, Bucureşti, 2004; 2. V. Fireţeanu: Senzori şi traductoare – modele numerice, Ed. Printech, Bucureşti, 2006; 3. John R. Brauer: Magnetic Actuators and Sensors, Ed. WILEY – INTERSCIENCE, 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Teoria Câmpului Electromagnetic, Senzori şi Traductoare, Metode Numerice. E. Modul de evaluare: Proiect – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.04-10 Metode experimentale de investigare a mărimilor magnetice (ISM) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 2; 2C, 2L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Valentin IONIŢǍ Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea structurilor tipice ale echipamentelor de măsurare a mărimilor magnetice:

fluxmetrul, gaussmetrul, histerezisgraful, magnetometrul cu probă vibrantă, testerul unitolă, microscopul cu lumină polarizată etc.; Însuşirea şi deprinderea tehnicilor de investigare la scară macroscopică a materialelor şi dispozitivelor magnetice: metode inductive, metode bazate pe efecte pondero-motoare, metode magneto-optice; Deprinderea tehnicilor de integrare a datelor experimentale din magnetism.

B. Conţinutul cursului: 1. Metode de măsurare a mărimilor magnetice (inductive, bazate pe efecte pondero-motoare, magneto-optice); 2. Măsurarea câmpului magnetic (gaussmetrul cu sondă Hall, magnetorezistiv); 3. Caracterizarea materialelor magnetice moi (măsurători în regim armonic sinusoidal, caracterizarea materialelor amorfe prin metoda torului, diminuarea pierderilor); 4. Caracterizarea materialelor magnetice dure (măsurători în regim cuasistaţionar şi circuit magnetic închis, dimensionarea circuitelor magnetice de măsură); 5. Investigarea materialelor magnetice în circuit magnetic deschis (magnetometrul cu probă vibrantă, corecţia software a datelor experimentale); 6. Vizualizarea structurilor şi proceselor de magnetizare în materiale magnetice (metoda Bitter, metode magneto-optice, microscopia electronică Lorentz); 7. Integrarea software a datelor experimentale complexe (structuri de date specifice magnetismului, metode de integrare). Conţinutul aplicatiilor: 1. Gaussmetrul cu sondă Hall; 2. Măsurarea magnetorezistenţei; 3. Testerul unitolă; 4. Histerezisgraful; 5. Magnetometrul cu probă vibrantă; 6. Microscopul cu lumină polarizată Kerr; 7. Baze de date experimentale.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Ionita s.a. – Caracterizarea avansata a materialelor magnetice, Ed. Politehnica Press, Bucuresti, 2009; 2. V. Ionita, H. Gavrila - Metode experimentale in magnetism, Editura Universitara “Carol Davila”, 2003; 3. H. Gavrila, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ionita, A. Yelon – Magnetism tehnic si aplicat, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000; 4. F. Fiorillo, Measurement and Characterization of Magnetic Materials, Elsevier, Amsterdam, 2004; 5. A. Hubert, R. Schafer, Magnetic Domains, Springer Verlag, Berlin, 1998.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Materiale electrotehnice, Masurari electrice si electronice, Informatica aplicata.

E. Modul de evaluare: Activitate la curs – 10%; Activitate la laborator – 40%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.04-11 Sisteme de monitorizare a mediului ambiant (ISM) – 3 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 3 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 2; 1C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Sorin GRIGORESCU Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea problemelor legate de monitorizarea mărimilor de mediu. Dobândirea abilitatii

de identificare a cerintelor aplicatiei si de stabilire a arhitecturii si performantelor necesare sistemului de monitorizare de mediu. Asimilarea informatiilor in legătura cu utilizarea diverselor medii de programare pentru aplicatii de monitorizare.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere în domeniul protectiei mediului. Definiţii, terminologie. Notiuni despre normalitatea mediilor: apa, sol, aer. Standarde de mediu; 2. Monitorizarea calitătii mediului. Conditii de calitate ale aerului. Surse de poluare si prevenire. Conditii de calitate a apei. Poluarea apelor. Conditii de calitate a solului.


61

Poluarea solului; 3. Sisteme de monitorizare a calitătii mediului. Sisteme de monitorizare a atmosferei. Sisteme de monitorizarea a apelor. Sisteme de monitorizare a solului. Sisteme de notificare a poluărilor acute; 4. Analiza impactului asupra mediului. Alegerea metodei de analiza. Planificarea analizei. Măsurarea parametrilor de mediu. Stabilirea obiectivelor. Analiza datelor. Elaborarea politicii de mediu. Validarea functionarii sistemului; 5. Sisteme informatice pentru monitorizarea mediului ambiant. Sisteme de monitorizare a mediului asistate de calculator. Sonde de mediu. Sisteme de monitorizare, diagnoza si asigurare a calitătii mediului; 6. Senzori inteligenti si sisteme distribuite de monitorizare a mediului. Instrumentatia asistata de calculator pentru monitorizarea parametrilor de mediu. Monitorul de mediu ca instrument virtual. Transmiterea mărimilor de mediu in reteaua de date; 7. Elemente ale managementului de mediu. Diagnoza cauzelor si efectelor poluării. Alerte si prognoze legate de poluare. Conţinutul aplicatiilor: 1. Măsurarea unor mărimilor de calitate a apei; 2. Măsurarea unor mărimi de calitate ale atmosferei; 3. Măsurarea unor mărimi de calitate a solului; 4. Măsurarea mărimilor curente de mediu ambiant: temperatura, umiditate, viteza vântului, precipitatii; 5. Sistem informatizat pentru sonda de mediu; 6. Instrument virtual in LabVIEW pentru sonda de mediu; 7. Transmisii de date si conectarea la Internet a informatiilor de mediu.

C. Bibliografie minimală: 1. Grigorescu, S., Ghita O.M., Neacsu, P., Instrumentatie virtuala si distribuita, Editura Electra Bucuresti 2007, 210 pag.; 2. Grigorescu S.D., Intre senzori si calculator, Ed. Electra (ICPE), Bucuresti, 2005, 204 pag..

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Măsurări electrice şi electronice, Instrumentatie asistata de calculator.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 10%; Activitate la curs – 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.04-12 Cercetare stiintifica 2 (ISM) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 2; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a cunoştinţelor specifice din domeniul corespunzător temei de

disertaţie, ordonarea, sinteza şi analiza critică a acestor cunoştinţe. Studentul va învăţa să lucreze în echipă şi va fi capabil să identifice şi să formuleze specificaţia detaliată a lucrării de disertaţie.

B. Conţinutul disciplinei: 1. Documentare în domeniul lucrării de dizertaţie; 2. Ordonarea, completarea şi sintetizarea informaţiilor; 3. Redactarea unui raport de cercetare privind stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei de disertaţie; 4. Completarea raportului în urma dezbaterii în cadrul echipei şi definitivarea specificaţiei lucrării de disertaţie; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.

C. Bibliografie minimală: Cea recomandată de către conducătorul proiectului de disertaţie, completată cu cea căutată, găsită şi parcursă de către autor.

D. Discipline anterioare necesare: Cercetare ştiinţifică 1. E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin susţinerea raportului de cercetare în faţa unei comisii. Nota acordată va

ţine cont şi de aprecierea îndrumătorului asupra activităţii de cercetare din timpul semestrului.

01.03.O.04-13 Prelucrarea şi transmisia semnalelor analogice (ISM) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Cosmin Karl BǍNICǍ Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea conceptelor, metodelor şi a metodelor de realizare a blocurilor specifice lanţului de

măsurare pentru preluarea semnalelor de la senzori. Dezvoltarea abilităţilor în proiectarea şi modelarea circuitelor de condiţionare a senzorilor şi obţinerea semnalului informaţional de tip electric. Cunoaşterea noilor metode de prelucrări specifice ale semnalelor analogice pentru utilizarea în lanţuri de măsurare şi pentru transmiterea la distanţă a informaţiei de măsurare. Cunoaşterea unor elemente de teoria semnalelor.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Semnale. Noţiunea de semnal. Prelucrarea semnalelor. Semnale analogice. Semnale şi funcţii ortogonale; 2. Metode de analiza semnalelor. Seria Fourier şi utilizări în instrumentaţia analogică. Sinteza Fourier a semnalelor periodice. Transformata Fourier. Transformata Laplace; 3. Semnale modulate. Modulaţia de amplitudine. Modulaţii unghiulare. Modulaţia de impulsuri; 4. Principii de preluare şi prelucrare a semnalelor culese de la senzori. Blocuri funcţionale. Forma şi spectrul semnalului la ieşirea blocului de condiţionare; 5. Filtrarea semnalelor analogice. Funcţia de transfer a unui filtru. Funcţii de aproximare. Elemente de proiectare; 6. Transmiterea semnalului analogic la distanţă. Elemente structurale. Canale de legătură. Elemente de proiectare pentru emiţătoare şi receptoare. Calitatea transmisiei.

C. Bibliografie minimală: 1. Cepişcă C., Prelucrarea semnalelor analogice, Ed.Electra, 2005, Bucureşti, ISBN 973-7728-25-4; 2. Cepişcă C., Semnale analogice în măsurări, Ed.Electra, 2004, Bucureşti, ISBN 973-7728-07-6; 3. Cepisca C., Banica C., Măsurări in energetica, Editura ICPE, iulie 2000, Bucureşti, 202pag., ISBN 973-8067-08-1;


62

4. Dupraz J., Théorie du signal et transmission de l'information. Signaux analogiques, Ed. ESE, Paris, 1991; 5. Banica C., Biosemnale. Prelucrari numerice, Editura Electra ICPE – 2007, 194pag., ISBN 978-973-7728-89-0.

D. Discipline anterioare necesare: Măsurări electrice şi electronice, Informatica aplicată. E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 10%; Test – 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:

obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.04-14 Reţele de senzori inteligenţi (ISM) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Marcel STANCIU Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a domeniilor de utilizare a senzorilor inteligenţi;

cunoaşterea structurilor/topologiilor reţelelor de senzori inteligenţi; cunoaşterea tipurilor de reţele de senzori şi a aplicaţiilor acestora. Înţelegerea şi utilizarea modelelor matematice ale senzorilor şi traductoarelor şi caracterizarea lor metrologică; dobândirea abilităţilor practice privind utilizarea senzorilor integraţi şi inteligenţi; cunoaşterea aspectelor privind utilizarea reţelelor de senzori inteligenţi.

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere. Senzori inteligenţi. Reţele de senzori. Definiţii. Terminologie; Scurt istoric; Tendinţe în domeniu; Scheme bloc. Principii de funcţionare; 2. Senzori integraţi. Structuri “multisenzor”. Senzori inteligenţi. Microsenzori. Senzori integraţi cu funcţii multiple; Senzori inteligenţi autoadaptivi; Senzori inteligenţi pentru măsurarea mărimilor electrice, neelectrice şi bio/chimice; Senzori inteligenţi pentru achiziţii de mare viteză; Senzori wireless. Senzori ZigBee; 3. Reţele de senzori inteligenţi. Aplicaţii. Structuri de reţele. Sisteme şi standarde de de comunicaţii. Tehnologia wireless; Reţele de senzori pentru sistemele de achiziţii de date; Reţele de senzori pentru sisteme distribuite; Reţele de senzori wireless; Reţele de senzori pentru monitorizarea mediului; Reţele de senzori pentru monitorizare biomedicală; Reţele de senzori pentru monitorizarea proceselor industriale; Reţele de senzori de imagine. Conţinutul aplicatiilor: 1. Caracterizarea metrologică a senzorilor şi traductoarelor; 2. Microsenzori. Aplicaţii; 3. Senzori integraţi/inteligenţi pentru măsurarea mărimilor electrice. Aplicaţii; 4. Senzori integraţi/inteligenţi pentru măsurarea mărimilor neelectrice. Aplicaţii; 5. Studierea unei reţele de senzori; Tema de casa: Proiectarea unei reţele de senzori inteligenţi: schema bloc a sistemului; alegerea senzorilor; concepţia reţelei de senzori.

C. Bibliografie minimală: 1. Jurdak, R., Wireless Ad Hoc and Sensor Networks: A Cross-Layer Design Perspective, Springer, 2007; 2. Sohraby, K., Minoli, D., Znati, T., Wireless sensor networks: technology, protocols, and

applications, Wiley-Interscience, 2007; 3. Ananda, A., Chan, M.C., Tsang Ooi, W., Mobile, wireless, and sensor networks technology, applications, and future directions, Wiley-Interscience, 2006; 4. Kirianaki, N.V., Yurish, S.Y., et al., Data acquisition and signal processing for smart sensors, John Wiley&Sons, 2002; 5. Stanciu, M., ş.a., Senzori şi traductoare integrate şi inteligente, Electronică Aplicată, Anul VI, Nr. 36-38, 2004/2005.

D. Discipline anterioare necesare: Mǎsurǎri electrice şi electronice, Senzori şi traductoare, Instrumentaţie virtuală. E. Modul de evaluare: Laborator – 30% (referate – 10%, colocviu de laborator – 20%); Tema de casa – 20%; Examen

final – 50%. Cerinte minimale: predarea temei de casă şi a referatelor, susţinerea colocviului, si obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.04-15 Echipamente şi metode de evaluare a calităţii energiei electrice (ISM) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 2C, 1L, 1P Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Costin CEPIŞCĂ Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea cunoştinţelor tehnice privitoare la parametrii specifici de apreciere a calităţii

energiei electrice, la sursele de perturbare şi la metodele de evaluare a calităţii energiei electrice. Înţelegerea principiilor de realizare a echipamentelor de analiză a calităţii energiei electrice, a normelor şi standardelor privind echipamentele şi a metodelor de măsurare specifice şi utilizarea aparatelor şi sistemelor de măsurare digitale cuplate la calculator pentru determinarea calităţii energiei electrice. Proiectarea unor blocuri funcţionale specifice instrumentaţiei utilizate în determinarea calităţii energiei electrice, activităţi de etalonare pentru echipamentele de măsurare cu evaluarea incertitudinii de măsurare.

B. Conţinutul cursului: 1. Conceptul calitatea energiei electrice. Terminologie; Evenimente şi variaţii; Monitorizări; Norme şi standarde; 2. Fenomene ce modifică calitatea energiei electrice. Cauzele apariţiilor fenomenelor perturbatoare; Studiul funcţionării echipamentelor, reglementări; 3. Perturbaţii referitoare la tensiunea electrică. Caracteristicile tensiunii în reţelele de distribuţie; Analiza parametrilor specifici; Metode şi aparate de măsurat, standardul EN 50160; 4. Armonice în reţelele electrice. Surse de armonice; Analiza armonică. Definire parametrii; Factor de putere, puteri şi energii în nesinusoidal; Monitorizarea şi măsurarea armonicelor. Standard (6100 4 -7), cerinţe, instrumentaţie, transmisia şi prezentarea datelor; Efecte ale distorsiunilor armonice; 5. Limite normative; 6. Măsurarea parametrilor calităţii energiei electrice. Parametrii ce caracterizează calitatea energiei electrice; Modul de implementare în echipamentele de măsurare; 7. Echipamente de masurare a calităţii energiei electrice. Analizoare de


63

reţea; Analizoare pentru fenomene tranzitorii; 8. Monitorizarea calităţii energiei electrice. Structuri hardware; Structuri software.

C. Bibliografie minimală: 1. Cepişcă C., Calitatea energiei electrice, Ed. Electra, 2007, Bucureşti, ISBN 978-973-7728-88-3; 2. Cleminte P., Cepişcă C., Prelucrări numerice de semnal în analiza calităţii energiei electrice, Ed.Electra, 2006, Bucureşti, ISBN 973-7728-78-5; 3. Andrei H., Cepişcă C., Seriţan G., ş.a., Regimuri periodice nesinusoidale în echipamentele electrice, Ed. Electra, 2004, Bucureşti, ISBN 973-7728-00-9; 4. Cepişcă C., Andrei H., Băcanu M., Poluarea electromagnetică, vol.1, 2002, vol.2, 2005, Ed. Electra (ICPE), Bucureşti, ISBN 973-8067-67-7; 5. Math H., Bollen J., Irene Yu-Hua Gu, Signal Processing of Power Quality Disturbances, John Wiley & Sons, Inc., 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Simularea circuitelor electrice, Măsurări electrice şi electronice.

E. Modul de evaluare: Proiect – 25%; Laborator – 25%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.04-16 Telecomenzi, telemăsurare şi transmisia radio a semnalelor de măsurare (ISM) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 2C, 2L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Marin SĂRĂCIN, Ş.l. Constantin Daniel OANCEA Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Studiul sistemelor inteligente hardware-software de măsurare şi control; utilizarea tehnicii de

calcul şi a interfeţelor de comunicaţie în sistemele de telemăsurare; însuşirea cunoştinţelor necesare asupra automatelor programabile utilizate în sistemele de telecomenzi şi telemăsurare a proceselor industriale; însuşirea cunoştinţelor necesare în vederea realizării unui sistem de achiziţii de date destinat monitorizării şi conducerii unor procese industriale prin intermediul automatelor programabile; prezentarea noţiunilor fundamentale privind anumite tehnici de transmisie a informaţiei de măsurare folosind undele radio; completarea cunoştinţelor anterioare cu tematici utile activităţii inginereşti (modularea şi demodularea semnalelor, radiocomunicatii de tip trunking şi celulare, păstrarea integrităţii datelor şi prezentarea unor noutăţi in domeniu); realizarea unor proiecte de tip experiment practic, simulare sau de documentare.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni generale privind sistemele moderne de telemăsurare; 2. Arhitecturi de sisteme de telecomenzi şi telemăsurare, surse de erori, performanţe; 3. Elemente componente ale sistemului de telecomenzi şi telemăsurare; 4. Instrumente cu interfaţă programabilă utilizate în sistemele de telemăsurare; 5. Automate programabile utilizate în sistemele de telecomenzi; 6. Utilizarea automatelor programabile în sistemele de telecomenzi şi telemăsurare a proceselor industriale; 7. Criterii privind alegerea/proiectarea/realizarea unui sistem de telecomenzi şi telemăsurare; 8. Semnale. Domeniu timp şi domeniu frecvenţă; Caracteristici; 9. Oscilatoare armonice (RLC şi cuarţ); 10. Modulaţia semnalor, clasificare, performanţe şi caracteristici; 11. Demodulaţia semnalelor; 12. Măsurări în comunicaţii radio; 13. Principiile organizării celulare. Gestionarea resurselor radio; 14. Sistemul G.S.M.. Sistemul tip trunking.

C. Bibliografie minimală: 1. Sărăcin C.G., Sărăcin M., Golea V.V, Sisteme de telemăsurare, Ed. Matrix, Bucureşti, 2004; 2. Sărăcin M., Andrei Şt., Sisteme automate de măsurare şi achiziţie de date, Ed. ICPE, Bucureşti; 3. Sărăcin M., Sărăcin C.G., Măsurări electronice şi sisteme de măsurare, Ed. Matrix, Bucureşti, 2003; 4. Asch G. et collaborateurs, Acquisition de donnees du capteur a l’ordinateur, Dunod, Paris, 1999; 5. Oancea C.D., Transmisia radio a semnalelor. Note de curs; 6. Croitoru V., Şofron E., Componente şi circuite electronice. Lucrări Practice, E.D.P. 1993; 7. Şofron E., Bogdan I., Pohoaţă P., Radiocomunicaţii speciale, Editura Militară, 1998.

D. Discipline anterioare necesare: Analiza matematică, Matematici speciale, Bazele electrotehnicii, Elemente de electronică analogică şi digitală, Arhitectura sistemelor de calcul, Traductoare, Interfeţe, Achizitii de date, Măsurări numerice, Sisteme de măsurare, Instrumentaţie virtuală, Prelucrarea semnalelor.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Alte notari – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.04-17 Legislaţie metrologică (ISM) – 3 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 3 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 1C, 1S Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Fănel IACOBESCU Departamentul: Universitatea Craiova, B.R.M.L. A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea conceptelor, metodelor şi elementelor legislative specifice metrologiei ştiinţifice,

aplicate şi legale, cu aplicabilitate în etalonarea şi verificarea aparatelor şi sistemelor de măsurare. Înţelegerea modului de evaluare a incertitudinii de măsurare, a trasabilităţii măsurării. Cunoaşterea organismelor interne şi internaţionale în domeniu şi a standardelor specifice aparatelor şi laboratoarelor metrologice şi de încercări. Aplicarea cunoştinţelor la realizarea buletinelor de etalonare şi verificare conform normelor metrologice, cu determinarea incertitudinii de măsurare şi indicarea trasabilităţii. Elaborarea unor proceduri pentru activităţi metrologice.


64

B. Conţinutul cursului: 1. Metrologie ştiinţifică, industrială şi legală. Definire, clasificări, istoric; Organisme specializate; 2. Legislaţia metrologică în domeniul etaloanelor. Etaloane de definiţie şi de lucru; Sistemul naţional de etaloane; Legislaţia privitoare la intercomparări; 3. Legislaţia metrologică referitoare la etalonări si verificări. Norme tehnice de metrologie; Elaborarea bugetului de incertitudini la etalonări; Certificarea etalonărilor; 4. Legislaţia referitoare la acreditarea laboratoarelor de metrologie si de încercări. Standarde naţionale şi internaţionale în domeniu; Organisme de certificare; Documentaţia de acreditare; 5. Proceduri specifice metrologiei legale. Tipuri de proceduri; Organizarea procedurii; Exemplificări de proceduri.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Iacobescu, N. Ilioiu, Metrologia: etalon al civilizatiilor, Bucuresti, Editura Academiei Romane, 2004; 2. Sydenham, P.H, Measurement Science Engineering, Ed. John Willey and Sons, 1999; 3. Millea, A., Cartea metrologului. Metrologie generală, Ed.Tehnică, Bucureşti, 1995; 4. Hughes, T.A, Measurement and Control Basics, Keller International Publishing Corp., 1994; 5. Cepisca, C., Popa, N., Metrologie legală, Editura ICPE, Bucureşti, 1999.

D. Discipline anterioare necesare: Mǎsurǎri electrice şi electronice. E. Modul de evaluare: Activitate la seminar – 40%; Teste teoretice – 40%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale:


01.03.O.04-18 Cercetare stiintifica 3 (ISM) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 3; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Formarea studentului ca cercetător în domeniul temei de disertaţie. Studentul va învăţa să

aplice cunoştinţele acumulate în semestrele anterioare pentru rezolvarea temei de disertaţie, parcurgând toate etapele necesare: modelarea (analiza) problemei, proiectarea (concepţia) sistemului, implementarea proiectului, verificarea, validarea şi testarea sa. Studentul va interacţiona în toate fazele cercetării cu restul echipei, sub coordonarea conducătorului lucrării de disertaţie, operând corecţiile care se impun.

B. Conţinutul disciplinei: 1. Analiza şi modelarea sistemului tratat în lucrarea de disertaţie; 2. Proiectarea (concepţia) sistemului; 3. Implementarea proiectului; 4. Verificarea, validarea şi testarea proiectului; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă, care să prezinte cercetările efectuate; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.


D. Discipline anterioare necesare: Cercetare ştiinţifică 1, Cercetare ştiinţifică 2. E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin susţinerea raportului de cercetare în faţa unei comisii. Nota acordată va


01.04.O.04-19 Elaborare lucrare de disertaţie (ISM) – 30 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 30 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: ISM; sem. 4; 28 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Realizarea unei lucrări de disertaţie documentată care să aibă elemente de aprofundare

teoretică, cercetare bibliografică, calcule numerice, experimentări, simulări etc.. B. Conţinutul disciplinei: 1. Elemente specifice de documentare în domeniul lucrării de disertaţie: stadiul actual al

domeniul temei, realizări importante practice şi teoretice din domeniul temei; 2. Realizarea unei părţi de calcul/simulare/experimentare în legătură cu tema lucrării de disertaţie: calculul elementelor de bază, simulări/experimentări pentru validarea rezultatelor, analiza critică a rezultatelor obţinute; 3. Realizarea unei părţi grafice corespunzătoare: schiţe explicative în text, desene de componente/subansamble, tabele cu caracteristici, valori simulate sau măsurate, desene ale ansamblului (acolo unde este cazul), diagrame explicative; 4. Redactarea unitară a întregului material aferent lucrării de disertaţie şi realizarea prezentării grafice pentru susţinerea publică; 5. Formularea concluziilor generale şi specifice aferente temei lucrării de disertaţie.

C. Bibliografie minimală: Cea recomandată prin tema lucrării de disertaţie, completată cu cea căutată, găsită şi parcursă de către autor.

D. Discipline anterioare necesare: Toate disciplinele din Planul de învăţământ al programului de masterat respectiv. E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin acordarea a două note în urma susţinerii lucrării de disertaţie în faţa unei

comisii: Prima notă este acordată pentru lucrare şi pentru modul de susţinere al acestuia; A doua notă se acordă pentru răspunsurile la întrebările comisiei şi reflectă nivelul de cunoştinţe al absolventului. Calculul notei finale se va face prin efectuarea mediei aritmetice a celor două note.

01.01.O.05-01 Matematici aplicate şi statistică (IPE) – 5 p.c.


65

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 1C, 2S Titular disciplinǎ: Lect. dr. Manuela MǍGUREANU Departamentul: Matematici Aplicate, Facultatea de Ştiinţe Aplicate A. Obiectivul disciplinei: Insusirea de cunostinte si abilitati de calcul privind aplicarea diferitelor transformate in

rezolvarea de probleme precum si a metodelor de modelare de fenomene aleatoare si de analiza a datelor experimentale.

B. Conţinutul cursului: 1. Repartitii discrete si continue; 2. Prezentarea datelor; Indicatori Statistici; 3. Estimarea parametrilor. Intervale de incredere; 4. Verificarea ipotezelor statistice. Tipuri de Erori; 5. Regresie si Corelatie; 6. Serii de timp; 7. Transformata Laplace, Transformata Z; 8. Transformata Fourier; 9. Rezolvari de ecuatii cu derivate partiale si integro diferentiale cu metoda transformarilor integrale. Conţinutul aplicatiilor: 1. Probabilitati; 2. Repartitii discrete si continue; 3. Prezentari ale datelor experimentale si calculul indicatorilor de selectie; 4. Estimarea punctuala si prin Intervale de incredere pentru parametri necunoscuti. Gasirea volumului esantionului pentru o marja de eroare data; 5. Concordanta datelor experimentale cu repartitii specificate. Aplicatii; 6. Verificari de ipoteze. Aplicatii; 7. Probleme de determinare a regresiei liniare. Eroarea de predictie; 8. Studii de caz pentru analiza seriilor de timp; 9. Aplicatii ale transformatei Laplace si ale transformatei Z; 10. Aplicatii ale transformatei Fourier; 11. Studii de caz.

C. Bibliografie minimală: 1. M. Craiu, ”Statistica Matematica”, Ed.Matrix-Rom, Bucuresti, 2002; 2. M. Craiu, L. Panzar, ”Probabilitati si Statistica – Aplicatii”, Ed.Printech, 2005; 3. L. Jude, ”Serii Fourier si Transformari Integrale”, Matrix-Rom, Bucuresti, 2001; 4. M. Dumitrescu, ”Bazele Matematice ale monitorizarii proceselor industriale”, Ed. Academiei, 2000.

D. Discipline anterioare necesare: Algebra, Analiza matematica, Matematici avansate. E. Modul de evaluare: Teme de casa – 30%; Activitate seminar – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.01.O.05-02 Electromagnetism tehnic (IPE) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 2C, 2S Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Ioan Florea HǍNŢILǍ Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor de electromagnetism, cu sublinierea aspectelor

tehnice ale problemelor studiate. Abordarea creativă a unor probleme de tehnică avansată în domeniul ingineriei electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Condiţii tehnice pentru formularea corectă a unei problemei de câmp electromagnetic: Condiţii de frontieră tehnice. Surse. Probleme cuplate; 2. Modele electrostatice: Potenţialul electric scalar. Condiţii de frontieră pentru potenţialul electric scalar. Echipotenţiale. Calculul capacităţilor. Aproximaţiile modelului. 3. Modele electrocinetice: Potenţiale electrice scalar si vector. Condiţii de frontieră pentru potenţialele electrice scalar şi vector. Echipotenţiale. Linii de câmp. Calculul pierderilor şi al rezistenţelor. Cuplarea cu probleme de încălzire. Aproximaţiile modelului. Structuri 2D.; 4. Modele de câmp magnetic staţionar: Potenţialul magnetic scalar şi vector. Condiţii de frontieră pentru potenţialul magnetic vector. Calculul energiei câmpului magnetic, al inductivităţilor şi al forţelor. Aproximaţiile modelului; 5. Modele de câmp magnetic cvasitaţionar: Potenţialul magnetic vector. Ecuaţia integrală a curenţilor turbionari. Calculul pierderilor prin curenţi turbionari. Cuplarea cu probleme de încălzire. Aproximaţiile modelului. Structuri 2D. Conţinutul aplicatiilor: 1. Exemple de modele electrostatice adoptate în tehnică. Calculul numeric al parametrilor din modelul electrostatic; 2. Exemple de modele electrocinetice adoptate în tehnică. Calculul numeric al parametrilor din modelul electrocinetic; 3. Exemple de modele câmp magnetic staţionar adoptate în tehnică. Calculul numeric al parametrilor din modelul de câmp magnetic staţionar; 4. Exemple de modele de curenţi turbionari adoptate în tehnică. Încălzirea în curenţi turbionari. Soluţionarea numerică a problemelor de curenţi turbionari şi de încălzire.

C. Bibliografie minimală: 1. F.Hantila, T.Leuca, C.Ifrim, “Electrotehnica teoretica”, vol. I, Editura Electra, 2002, ISBN 973-8067-69-3; 2. F.Hantila, “Campul magnetic in structuri cu magneti permanenti”, Editura Electra, 2004, ISBN 973-7728-22-X 3. F.Hantila, M.Vasiliu, “Campul electromagnetic variabil in timp”, Editura Electra, 2005, ISBN 973-7728-48-3.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii. E. Modul de evaluare: Activitate aplicaţii – 40%; Alte notări – 10%; Examen final – 50%. Cerinţe minimale: obţinerea

a 50% din punctajul total.

01.01.O.05-03 Materiale electrotehnice noi (IPE) – 7 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 7 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CIUPRINA Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice


66

A. Obiectivul disciplinei: Dezvoltarea cunoştinţelor studenţilor despre principalele fenomene care au loc în materialele electrotehnice moderne, despre proprietǎţile electrice şi magnetice ale noilor materiale în conexiune cu structura acestora precum şi despre utilizarea noilor materiale în ingineria electricǎ, electronicǎ si energeticǎ. Printre aplicaţiile moderne cu care studentii vor fi familiarizaţi în cadrul cursului se numǎrǎ: sisteme electrice cu materiale supraconductoare, dispozitive electronice pe bazǎ de materiale semiconductoare şi supraconductoare, efecte optice în semiconductori şi izolatori şi fabricarea de ecrane plate pentru televizoare şi calculatoare (din cristale lichide, plasmǎ, polimeri) precum şi aplicaţiilor pe bazǎ de laseri, materiale magnetice pentru hard-discuri, memorii magneto-optice, carduri bancare, etc..

B. Conţinutul cursului: 1. Fenomene in materialele electrotehnice; 2. Materiale conductoare noi; 3. Materiale semiconductoare noi; 4. Materiale dielectrice noi; 5. Materiale magnetice noi. Conţinutul aplicatiilor: 1. Caracterizarea materialelor electroizolante noi prin metoda curenţilor de absorbţie-resorbţie; 2. Caracterizarea nanocompozitelor prin spectroscopie dielectricǎ; 3. Solicitarea materialelor electroizolante noi în câmpuri electrice intense; 4. Prelucrarea asistata de calculator a rezultatelor experimentale; 5. Analiza si interpretarea rezultatelor si realizarea unui articol stiintific in format IEEE; 6. Analiza si interpretarea rezultatelor si realizarea unui poster stiintific; 7. Prezentarea posterului stiintific realizat in cadrul laboratorului.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Ciuprina, Materiale electrotehnice – fenomene si aplicatii, Editura Printech, 2007; 2. P.V. Notingher, Materiale pentru electrotehnica, POLITEHNICA PRESS, Bucuresti, 2005; 3. B. Streetman, S. Banerjee, Solid state Electronic Devices, Prentice Hall, 2005; 4. L. Solymar, D. Walsh, Electrical Properties of

Materials, Oxford University Press, 2004; 5. IEEE Transactions on Dielectrics and Electrical Insulation, Nanodielectrics, Vol.15, Nr.1, 2008; 6. http://www.superconductors.org/.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Fizica, Chimie, Materiale electrotehnice, Sisteme de izolaţie.

E. Modul de evaluare: Articol stiintific (det.experim. + analiza) – 30%; Poster stiintific (det.experim. + analiza) – 20%; Examen final (scris si oral) – 50%. Cerinte minimale: efectuarea tuturor lucrǎrilor de laborator si obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.05-04 Proiectarea integrată a panourilor electrice de distribuţie (IPE) – 7 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 7 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 2C, 2P Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Florin CĂLIN Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: cunoasterea principalelor tipuri de tablouri de distributie, echipamentelor folosite in

tablourile de distributie, dimensionarea echipamentelor din tablourile de distributie, campul electromagnetic produs de tablourile de distributie. Proiectarea tablourilor de distributie cu ajutorul pachetelor de programe specifice (COMSOL, FEMM, etc).

B. Conţinutul cursului: 1. Introducere; 2. Tipuri de tablouri de distributie; 3. Echipamente folosite in tablourile de distributie; 4. Solicitari termice si electrodinamice; 5. Dimensionarea tablourilor de distributie; 6. Campul magnetic produs de tablourile de distributie; 7. Incercarile specifice tablorilor de distributie. Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea pachetelor de programe specifice; 2. Modelarea numerică a campului magnetic produs de tablourile de distributie; 3. Curenti de scutcircuit si solicitari electrodinamice; 4. Modelarea numerică a incalzirilor din tablourile de distributie.

C. Bibliografie minimală: 1. Hortopan, Gh., Aparate electrice de comutatie, vol. 2, Ed. Tehnica, 1996; 2. Dinculescu, P., Instalatii electrice industriale de joasa tensiune, Ed. MATRIX ROM, 2003; 3. www.comsol.com; 4. http://femm.foster-miller.net/wiki/HomePage/.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Medii de calcul ingineresc, Echipamente electrice, Tehnici moderne de comutaţie, Concepţia asistată de calculator a echipamentelor electrice, Instalaţii electrice.

E. Modul de evaluare: Proiect – 30%; Tema – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: predarea temei de casă si a proiectului, obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.05-05 Cercetare stiintifica 1 (IPE) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 1; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a instrumentelor specifice activităţii de cercetare ştiinţifică: tehnici

de documentare, tehnici de achiziţie, procesare şi interpretare a datelor experimentale, principii ale elaborării rapoartelor de cercetare, tehnici de prezentare multimedia etc..

B. Conţinutul disciplinei: 1. Alegerea temei şi conducătorului lucrării de dizertaţie; 2. Realizarea independentă a unei documentări pe o temă legată de subiectul disertaţiei; 3. Realizarea unor experimente legate de tema dată; 4. Redactarea unui raport de cercetare; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.


67


D. Discipline anterioare necesare: Nu este cazul. E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin susţinerea raportului de cercetare în faţa unei comisii. Nota acordată va


01.02.O.05-06 Proiectarea optimala a maşinilor electrice (IPE) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 2P Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Tiberiu TUDORACHE Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor de bază privind metodele clasice de proiectare a maşinilor electrice

cât şi tehnicile moderne de optimizare constructiv-funcţională, utilizând mijloace avansate de analiză în element finit.

B. Conţinutul cursului: 1. Elemente de bază în proiectarea maşinilor electrice; 2. Metode de dimensionare şi optimizare a maşinilor electrice; 3. Rezolvarea prin MEF a problemelor de câmp electromagnetic şi termic; 4. Proiectarea optimală a maşinilor asincrone; 5. Dimensionarea şi optimizarea maşinilor sincrone. Conţinutul aplicatiilor: 1. Elaborarea şi testarea algoritmilor de optimizare. Analiza performanţelor numerice pe aplicaţii test; 2. Calculul electromagnetic al unei maşini asincrone cu rotor în scurtcircuit. Studiul influenţei parametrilor constructivi specifici asupra performanţelor maşinii; 3. Metode de reducere a cuplurilor parazite la maşinile sincrone cu magneţi permanenţi.

C. Bibliografie minimală: 1. I. Cioc, C. Nica: Proiectarea maşinilor electrice, EDP, Bucureşti, 1994; 2. Fireţeanu, M. Popa, T. Tudorache: Modele numerice în studiul şi concepţia dispozitivelor electrotehnice, Matrix-Rom, Bucureşti, 2004; 3. T. Tudorache: Medii de calcul în inginerie electrică - MATLAB, Matrix-Rom, Bucureşti, 2006; 4. T. Tudorache, L. Melcescu, V. Petre: High Efficiency Squirrel Cage Induction Machines, International Conference ICREPQ 2009, Valencia, Spain, 2009; 5. S. Brisset, T. Tudorache, P. Brochet, V. Fireteanu: Finite Element Analysis of a Brushless DC Wheel Motor with Concentrated Winding, International Conference ACEMP 2007, Bodrum, Turkey, 2007.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice şi Informatică Aplicată II. E. Modul de evaluare: Aplicaţii – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.05-07 Eficienţa economică a produselor şi sistemelor electrotehnice (IPE) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 1P Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mircea COVRIG Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştiinţelor privind tehnicile moderne de evaluare şi creştere a eficienţei

economice a unui produs/sistem cu considerarea legăturilor cu mediul exterior pe toată durata de viaţă. Dezvoltarea abilităţilor necesare aplicării metodelor studiate prin elaborarea unui proiect diferenţiat pe subgrupe; proiectul este considerat finalizat dacă oferă soluţii argumentate pentru creşterea eficienţei produsului analizat.

B. Conţinutul cursului: 1. Noţiuni introductive. Definirea conceptelor de eficienţă a produselor şi sistemelor electrotehnice. Enumerarea şi definirea criteriilor de eficienţă caracteristice domeniului electrotehnic. Metode de identificare a factorilor care influenţează eficienţa produselor electrotehnice intr-o etapă dată a ciclului de viaţă şi corelarea acestora cu criteriile de eficienţă; 2. Stabilirea şi realizarea unui nivel de eficienţă optim a produselor electrotehnice. Prognoze şi studiile economice necesare stabilirii nivelului de eficenţă optim pentru un produs electrotehnic. Fundamentarea deciziilor privind obţinerea unui nivel fixat de eficienţă în etapele de pregătire funcţională, constructivă şi tehnologică a unui produs electrotehnic. Calculaţia si aprecierea costurilor de producţie specifice domeniului electrotehnic. Efectele şi metode de integrare a constrângerilor de mediu inpuse de UE în eficienţa totală a produselor electrotehnice. Identificarea factorilor de risc specifici. Metode de evaluare şi gestionare a riscului. Elemente de legislaţie specifice. Conţinutul aplicatiilor: 1. Elaborarea unui proiect de analiză a posibilităţilor de creşterea a eficienţei unui produs electrotehnic: Definirea şi stabilirea nivelului optim de eficenţă a unui produs din domeniul electrotehnic ales; Analiza funcţională a produsului ales; Analiza tehnică - Stabilirea dimensiunilor tehnice ale funcţiilor; Analiza economică a funcţiilor; Analiza sistemică a funcţiilor; Propuneri de reproiectarea a produsului şi optimizare constructivă în vederea obţinerii nivelului de eficienţă propus.

C. Bibliografie minimală: 1. Covrig, M, Ionescu, S, Gheorghe, C. Mitrea M., Dezvoltarea de produs prin proiect, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2006; 2. Ionescu, S., Managementul dezvoltării, Ed. Electro, Bucureşti, 2004; 3. Işfănescu A., ş.a., Analiza economico – financiară, Ed. Economică, 1999; 4. Işfănescu A., ş.a., Evaluarea întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, 2001; 5. Ioniţă, I., Ingineria valorii. Editura Tehnică. Bucureşti, 2000; 6. Mărgulescu D., ş.a., Diagnostic economico – financiar, Ed. ROMCART, 1994; 7. Ulrich, K., Eppinger, S., Product Design and

Development, Edn. McGraw Hill/Irwin, 2000.


68

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice, Echipamente electrice, Compatibilitate electromagnetică, Analiză economică şi Management industrial.

E. Modul de evaluare: Activităţi in timpul semestrului – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: susţinerea proiectului şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.05-08 Procesarea electromagnetică a materialelor (IPE) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Virgiliu FIREŢEANU Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Studiul fenomenelor şi al procedeelor asociate procesării materialelor prin acţiuni ale

câmpului electromagnetic. B. Conţinutul cursului: 1. Procesarea electrotermică a materialelor; 2. Procesarea materialelor cu ajutorul plasmei;

3. Procesarea dielectricilor în câmpuri electromagnetice de înaltă frecvenţă (radio - frecvenţă) şi în microunde; 4. Procesarea materialelor prin bombardament electronic; 5. Procesarea în câmpuri electrice intense; 6. Procesarea prin impulsuri de câmp magnetic; 7. Separarea magnetică a materialelor. Proprietăţi şi aplicaţii ale ferofluidelor; 8. Magnetohidrodinamica mediilor conductoare lichide. Aplicaţii tehnice; 9. Prelucrarea metalelor prin electroeroziune; 10. Procesarea electrochimică; 11. Procesarea materialelor prin activare ultrasonică. Conţinutul aplicatiilor: Experimente fizice: 1. Studiul unui cuptor de inducţie de tipul cu canale. Golirea băii prin pompare electromagnetică; 2. Deperminarea parametrilor electrici şi a indicatorilor energetici caracteristici procesării prin inducţie electromagnetică; 3. Antrenarea electromagnetică a metalelor lichide în câmp electromagnetic progresiv; 4. Durificarea superficială a oţelurilor prin inducţie electromagnetică; 5. Procesarea în radio-frecvenţă; 6. Studiul aplicatoarelor de microunde. Experimente numerice: 1. Modelul magnetotermic al încălzirii electrice directe a unei bare din oţel; 2. Studiul unui aplicator de radio-frecvenţă cu electrozi de tipul dublu sir de bare cilindrice; 3. Analiza regimului tranzitoriu specific magnetoformării unui tub metalic cilindric; 4. Evaluarea intensităţii si gradientului câmpului magnetic într-un separator magnetic de tip HGMS; 5. Studiul antrenării electromagnetice în câmp electromagnetic progresiv. Evaluarea influenţei frecvenţei câmpului şi a pasului polar al inductorului.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Fireţeanu, Procesarea electromagnetică a materialelor, Ed. Politehnica, 1995; 2. V. Fireţeanu, T. Leuca, Inducţia electromagnetică şi tehnologii specifice, Ed. Mediamira, 1997; 3. M. Orfeuil, Electric Process Heating, Battelle Press, Columbus, Richland US, 1987.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele Electrotehnicii. E. Modul de evaluare: Activităţi in timpul semestrului – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a

50% din punctajul total.

01.02.O.05-09a Încercările maşinilor şi aparatelor electrice – Modulul 1: Încercările maşinilor electrice (IPE) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. (împreună cu modulul 2) Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 2L; 7 săptămâni Titular disciplinǎ: Ş.l. dr. ing. Alina MACHEDON Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Modulul 1 are in vedere dobandirea cunostintelor tehnice necesare verificarii, testarii si

omologarii masinilor electrice, precum si dobandirea abilitatilor practice de a pregati si realiza pentru masinile electrice incercari industriale, in conditii de laborator.

B. Conţinutul cursului: 1. Incercari comune tuturor masinilor electrice; 2. Incercari specifice masinilor de curent continuu; 3. Incercari specifice masinii sincrone; 4. Incercari specifice masinii asincrone. Conţinutul aplicatiilor: 1. Verificarea conexiunilor diferitelor parti ale bobinajelor, si a intregului bobinaj; verificarea schemei bobinajului indusului, a intreruperilor si a scurcircuitelor pentru bobinajele masinii de curent continuu; 2. Determinarea randamentului si particularitati la determinarea pierderilor separate pentru masinile de curent continuu; 3. Determinarea randamentului si a pierderilor prin metoda de autofranare pentru masina sincrona; 4. Determinarea parametrilor masinii sincrone; 5. Incercarea generatoarelor sincrone autoexcitate; 6. Incercarea la turatie marita a motoarelor asincrone trifazate; 7. Incercarile motoarelor sincrone ca motoare asincrone. Incercarea motoarelor asincrone monofazate.

C. Bibliografie minimală: 1. G.K.Jerve, Incercarile masinilor electrice rotative, Editura Tehnica, 1972. D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice. E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30%; Tema individuala – 20%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: obţinerea a 50% din punctajul total corespunzător fiecărui modul.

01.02.O.05-09b Încercările maşinilor şi aparatelor electrice – Modulul 2: Încercările aparatelor electrice (IPE) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. (împreună cu modulul 1)


69

Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 2C, 2L; 7 săptămâni Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Claudia POPESCU Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Modulul 2 are în vedere cunoasterea principalelor incercari ale aparatelor electrice si

prevederilor standardelor in vigoare, a schemelor de incercare si comanda, a echipamentului specific de masurare. B. Conţinutul cursului: 1. Principalele incercari ale aparatelor electrice. Verificarea stabilitatii dielectrice. Verificarea

stabilitatii termice si electrodinamice. Incercari de comutatie; 2. Scheme de incercari. Scheme de incercari directe. Scheme de incercari sintetice. Comanda incercarilor; 3. Echipament specific de masurare. Criterii de calitate. Masurarea curentilor intensi – suntul coaxial. Masurarea tensiunilor cu variatie rapida- divizoare de tensiune. Conţinutul aplicatiilor: 1. Verificarea stabilitatii dielectrice. Verificarea stabilitatii termice si electrodinamice; Incercari de comutatie in scheme de incercari directe si sintetice; 2. Determinarea teoretica si experimentala a criteriilor de calitate pentru echipamentul specific de masurare (suntul coaxial si divizoarele de tensiune).

C. Bibliografie minimală: Hortopan G., Aparate electrice- Principii si aplicatii, E.D.P Bucureşti, 2005; 2. Popescu Cl., Aparate electrice – Tehnici de incercare si masurare, Editura ICPE, Bucureşti.

D. Discipline anterioare necesare: Echipamente electrice, Tehnici moderne de comutatie, Compatibilitate electromagnetica, Proiectarea masinilor si aparatelor electrice.

E. Modul de evaluare: Aplicatii – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea aplicatiilor si obţinerea a 50% din punctajul total corespunzător fiecărui modul.

01.02.O.05-10 Inovare şi protecţie intelectuală (IPE) – 3 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 3 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 1C, 1P Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin IONESCU Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Insusirea problematicii si notiunilor legate de proprietatea intelectuala: proprietatea

industriala, drepturile de autor, inventia, brevetul de inventie, marca inregistrata, indicatia geografica, desenul si modelul industrial, topografia unui produs semiconductor, bazele de date, legislatia in domeniu.

B. Conţinutul cursului: 1. Proprietatea intelectuala. Introducere. Tipuri de proprietate. Proprietatea intelectuala. Conventia de la Paris si Conventia de la Berna; organizatia mondiala a Proprietatii intelectuale. Inventia, brevetul de inventie, desenul industrial, modelul industrial, topografia unui produs semiconductor. Reglementari ale drepturilor de proprietate intelectuala. Marca, indicatia geografica, modelul de utilitate, plicul cu idei; 2. Principiul dreptului de proprietate conventionala. Prioritati in cascada, efectele juridice ale revendicarii dreptului de proprietate, prioritati multiple, prioritati partiale, prioritatea de expozitie, divizarea cererii de brevet, independenta brevetelor, termenul de gratie; revalidaea brevetelor. Activitatea de brevetare in lume. Activitatea de brevetare in Romania; 3. Brevetul de inventie. Prevederi legale - legea brevetelor de inventie. Drepturi si obligatii care decurg din brevet. Rolul brevetului in activitatea de cercetare. Conditiile de brevetabilitate a inventiei, obiecte brevetebile. Procedura de acordare a brevetului de inventie, cererea de brevet; 4. Clasificatoarele brevetelor de inventie. Consultarea bazelor de date. Conţinutul aplicatiilor: 1. Exemple de cereri de brevete de inventie; 2. Fixarea temei proiectului si consultarea bazelor de date; 3. Descrierea inventiei, revendicari, completarea cererii de brevet de inventie.

C. Bibliografie minimală: 1. Legea nr. 64/ 1991 privind brevetele de inventie, Editura OSIM, ISBN: 978-973-7618-22-1; 2. Legea nr. 350/ 2007 privind modelele de utilitate; Monitorul Oficial al Romaniei; 3. Legea nr. 129/ 1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale (modificata si completata, republicata in 2007), Monitorul Oficial al Romaniei; 4. Legea nr. 16/ 1995 privind protectia topografiilor produselor semiconductoare (modificata si completata, republicata in 2005), Monitorul Oficial al Romaniei; 5. Legea nr. 84/ 1998 privind marcile si indicatiile geografice, Monitorul Oficial al Romaniei; 6. Sumarele conventiilor tratatelor si aranjamentelor administrate de OMPI, Editura BTA PRESS.

D. Discipline anterioare necesare: – E. Modul de evaluare: Proiect – 50%; Alte notari – 30%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: susţinerea

proiectului si obţinerea a 50% din punctajul total.


Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 2; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a cunoştinţelor specifice din domeniul corespunzător temei de


B. Conţinutul disciplinei: 1. Documentare în domeniul lucrării de dizertaţie; 2. Ordonarea, completarea şi sintetizarea informaţiilor; 3. Redactarea unui raport de cercetare privind stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei de


70

disertaţie; 4. Completarea raportului în urma dezbaterii în cadrul echipei şi definitivarea specificaţiei lucrării de disertaţie; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.




01.03.O.05-12 Achiziţia şi prelucrarea datelor în procese industriale (IPE) – 4 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 4 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 3; 1C, 2L Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Octavian GHIŢĂ, Ş.l. dr. ing. George SERIŢAN Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principiilor ce guverneaza achizitia de date in sistemele industriale, notiuni de

elemente hardware si software utilizate, solutii integrate pentru diverse procese industriale in timp real. Cunoaşterea elementelor hardware si software specifice sistemelor de achizitii de date din procesele industriale, cu elaborare de solutii pentru implementare achizitie marimi in timp real.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Principii generale de achiziţie şi control în procese industriale. Coordonare şi descentralizare în cadrul unui proces industrial. Principii generale privind achiziţia datelor în sisteme descentralizate; 2. Structuri hardware şi software de achiziţie şi control în timp real a datelor. Limbaje şi sisteme utilizate: C, C++, STEP 7, WinCC, SIMATIC NET. Familii de echipamente, structuri S7 200, S7 300, S7 400. Interfeţe de utilizare: SIMATIC HMI. Echipamente de programare PG, panouri operator; 3. Medii de programare. Arhitectura modulară a structurii software. Structura program: lineară, modular independentă, structurată. Limbaje specifice STEP 7: editor LAD/STL/FBD; 4. Operaţii şi stocare date (zone de memorie, zone de intrare şi de ieşire; stocare date în blocuri specializate); 5. Elemente de depanare hardware şi software. Tipuri de erori. Diagnosticare cu mesaje de la processor. Testare blocuri pentru erori logice; 6. Comunicaţia între elementele echipamentului. Subreţele în SIMATIC. Comunicaţie pe MPI. Principiile de comunicaţie pe PROFIBUS; 7. Dezvoltare aplicaţii în mediul local şi Internet.

C. Bibliografie minimală: 1. Ghita M.O., Cepisca C., Masurarea marimilor electrice, Ed. MATRIX ROM, Bucuresti,

2007, 2. Cepisca C., Seritan G., Măsurări electrice şi sisteme de măsurare, vol.1, Ed.POLITEHNICA PRESS, 2004,

Bucureşti, 3. Grigorescu S.D., Ghita O.M., Neacsu P., Instrumentatie virtuala si distribuita, Ed. Electra, Bucuresti,

2006; 4. * * * STEP 7 SIEMENS, Reference Manual. D. Discipline anterioare necesare: – E. Modul de evaluare: Laborator – 40%; Test curs – 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50%

din punctajul total.

01.03.O.05-13 Defectoscopie şi evaluare nedistructivă a produselor electrotehnice (IPE) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Cleante Petre MIHAI Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Introducerea în problematica evaluării calităţii produselor. Însuşirea principalelor metode de

inspecţie şi evaluare nedistructivă. Dezvoltarea interesului cursanţilor pentru cercetarea în domeniul inspecţiei şi evaluării nedistructive. Modelarea pe calculator a diferitelor tipuri de defecte în materiale şi calculul câmpului electromagnetic în cazul acestor defecte. Cunoaşterea principalelor aparate şi instalaţii de examinare specifice celor mai utilizate metode de inspecţie nedistructivă prin metode electromagnetice.

B. Conţinutul cursului: 1. Inspecţia calităţii produselor; 2. Metode nedistructive de examinare şi evaluare; 3. Examinarea cu Flux Magnetic de Dispersie; 4. Examinarea prin Curenţi Turbionari; 5. Examinarea cu Radiaţii Penetrante; 6. Examinarea cu MicroUnde; 7. Examinarea termografică; 8. Defectoscopie şi imagistică industrială. Conţinutul aplicatiilor: Descriere şi exemple de metode de control nedistructiv în câmp electromagnetic şi aplicaţiile lor industriale. Descrierea corectă şi implementarea într-un program de calcul numeric a problemelor de magnetostatică şi de curenţi turbionari. Evaluarea tipului şi dimensiunilor defectelor detectabile. Evaluarea ordinului de precizie necesar măsurătorilor. Măsurători de laborator pentru piese cu defecte de formă cunoscută.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Hănţilă, Rezolvarea numerică a problemelor de câmp electromagnetic, Ed. ARI PRESS, 1995; 2. F. Hănţilă, ş.a., Calculul numeric al curenţilor turbionari, Editura ICPE, 2001; 3. F. Hănţilă, ş.a., Câmpul electromagnetic staţionar în medii neliniare, Editura ICPE, 1997; 4. B. Crânganu-Creţu, Control nedistructiv în câmp electromagnetic, Editura Printech, 2002; 5. C.P. Mihai, Defectoscopie şi evaluare nedistructivă a produselor electrotehnice, Note de curs -Net.

D. Discipline anterioare necesare: Fizica, Bazele electrotehnicii, Teoria câmpului electromagnetic, Materiale electrotehnice, Măsurări electrice şi electronice, Metode numerice în ingineria electrică.

E. Modul de evaluare: Laborator – 20%; Teme de casa – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: predarea temelor de casa, efectuarea laboratorului si obţinerea a 50% din punctajul total.


71

01.03.O.05-14 Monitorizarea şi diagnosticarea echipamentelor electrice (IPE) – 7 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 7 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 3; 2C, 2L Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Laurenţiu Marius DUMITRAN, Ş.l. dr. ing. Sanda PAŢURCǍ Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea principiilor de bază corespunzătoare evaluării stării de funcţionare a maşinilor şi

echipamentelor electrice. In acest sens sunt descrise succint tipurile de avarii existente pentru principalele grupe de maşini şi echipamente electrice şi, în legătură cu acestea, sunt prezentaţi factorii de diagnostic semnificativi. O atenţie deosebită este acordată monitorizării on-line a maşinilor electrice insistându-se asupra principiilor generale şi prezentându-se arhitectura sistemelor de monitorizare utilizate în prezent. De asemenea, sunt prezentate aspecte referitoare la evaluarea gradului de uzură (îmbătrânire) a unor părţi componente ale maşinilor şi echipamentelor electrice şi evaluarea rezervei de durată de viaţă a acestora. Obiectivele principale ale cursului se referă la cunoaşterea principiilor care stau la baza monitorizării şi diagnosticării funcţionării echipamentelor electrice, a parametrilor de funcţionare caracteristici şi a metodelor de măsurare a acestora. Estimarea rezervei de durată de viaţă a unui echipament electric pe baza măsurătorilor on şi off – line. Identificarea, măsurarea şi interpretarea valorilor factorilor de monitorizare şi diagnostic pentru principalele grupe de maşini şi echipamente electrice (transformatoare, maşini electrice, cabluri de energie, izolatoare compozite, ş.a.). Simularea numerică a unor avarii şi apărute la nivelul sistemelor de izolaţie şi calculul mărimilor caracteristice. Dezvoltare de aplicaţii software, folosind instrumentația virtuala in mediul LabVIEW, pentru monitorizarea stării de funcţionare a unei maşinilor electrice.

B. Conţinutul cursului: 1. Parametri de funcţionare a echipamentelor electrice; Parametri electrici: rezistenta de izolaţie, factorul de pierderi, indicele capacitate-frecvenţă, indicele capacitate – temperatură, curentul mediu de ionizare, rigiditatea dielectrică; Alţi parametri: temperatura de funcţionare, gradul de umiditate; nivelul de zgomot, etc.2. Solicitări electrice şi neelectrice; 3. Imbătrȃnirea componentelor echipamentelor electrice; Mecanisme de îmbătrânire; Principii de bază pentru evaluarea gradului de îmbătrânire şi a rezervei de viaţă pe baza măsurătorilor experimentale. 4. Metode de măsură a parametrilor de funcţionare în vederea monitorizării şi diagnosticării; Măsurarea parametrilor electrici: măsurarea rezistenţei de izolaţie, măsurarea capacităţii electrice, măsurarea factorului de pierderi, detectarea şi măsurarea nivelului descărcărilor parţiale; Măsurarea altor parametri: temperatura, umiditatea; Principiile diagnozei defectelor bazate pe modele analitice; Metode de detectare a defectelor bazate pe modele de semnal, analiza spectrala a curenților statorici/rotorici, a vibrațiilor, analiza zgomotelor acustice, analiza termografica; Diagnosticarea stării de funcţionare a motoarelor si generatoarelor electrice; Diagnosticarea stării de funcţionare a transformatoarelor şi autotransformatoarelor de putere; Diagnosticarea stării de funcţionare a cablurilor de energie; 5. Monitorizarea funcţionării echipamentelor electrice. Arhitectura sistemelor de monitorizare si diagnosticare; Funcțiile îndeplinite de sistemele de monitorizare;. Monitorizare off-line; Monitorizare on-line; Schema de principiu pentru monitorizarea la distanţă a funcţionării echipamentelor electrice; Componentele hardware si software ale unui sistem de monitorizare si diagnosticare. Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea laboratorului; 2. Elaborarea unui plan de experienţe pentru măsurarea şi determinarea factorilor de diagnostic; 3. Măsurarea rezistenţei de izolaţie şi determinarea indicelui de polarizare şi a coeficientului de conductivitate; 4. Încercarea la tensiune mărită alternativă a izolaţiei cablurilor de energie; 5. Evaluarea stării sistemului de izolaţiei hârtie-ulei pe baza metodei curenţilor de absorbţie/resorbţie; 6. Studiul experimental al regimului termic al unei maşini electrice; 7. Monitorizarea on-line a funcţionării unui motor electric asincron; 8. Aplicaţie software de monitorizarea on-line a funcţionării unui transformator electric; 9. Determinarea gradului de îmbătrânire şi a rezervei de durată de viaţă a izolaţiei unui transformator de putere; 10. Determinarea pierderilor totale de energie şi a încălzirii pentru cablurile de energie cu izolaţie polimerică; 11. Determinarea rezervei de durată de viaţă a unui motor asincron; 12. Aplicaţie software pentru monitorizarea on-line a stării de funcţionare a maşinilor electrice – Partea 1; 13. Aplicaţie software pentru monitorizarea on-line a stării de funcţionare a maşinilor electrice – Partea 2; 14. Prezentarea individuală a aplicaţiei software şi acordarea notei.

C. Bibliografie minimală: 1. L.M. Dumitran, Sisteme de izolaţie electrică, Editura Printech, Bucureşti, 2008; 2. P.V. Noţingher, Materiale pentru electrotehnica, Editura Politehnica Press 2005; 3. P.V. Noţingher, Sisteme de izolaţie, Editura Printech, Bucureşti 2001; 4. T. Horvath, V. Stanciu, s.a., Incercarea izolaţiei electrice, Editura Tehnica, Bucureşti, 1982; 5. G. Stone, E.A. Boulter, I. Culbert, H. Dhirani, Electrical insulation for rotating machines, IEEE Press, 2001; 6. Dan Zlatanovici, Determinarea stării izolaţiei echipamentului electric, Editura Icemenerg, 2003.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice, Echipamente electrice, Materiale electrotehnice. E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 20%; Tema individuala, aplicaţie software – 20%; Lucrări de verificare

– 10%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.05-15 Ingineria calităţii (IPE) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai Octavian POPESCU Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice


72

A. Obiectivul disciplinei: Aplicarea metodelor statistice de estimare a calitatii precum si insusirea pricipiilor sistemelor de management a calitatii conform cerintelor normelor ISO.

B. Conţinutul cursului: 1. Conceptele calitatii produselor si proceselor; 2. Asigurarea calitatii si controlul acesteia; 3. Aplicatii ale metodelor statistice in ingineria calitatii; 4. Principiile sistemelor de management al calitatii; 5. Elaborarea documentatiei asociate sistemelor de calitate. Conţinutul aplicatiilor: 1. Evaluarea nivelului calitativ al unor produse; 2. Comparatia loturilor de produse; 3. Elaborarea de diagrame cauza-efect; 4. Analiza stabilitatii proceselor; 5. Analiza variantei (ANOVA); 6. Elaborarea de proceduri specifice.

C. Bibliografie minimală: 1. Panaite V., Popescu M.O., Calitatea produselor si fiabilitate, Ed. MATRIXROM, 2004; 2. Juran J.M., Planificarea calitatii, Ed. TEORA, 1992; 3. Kifor C.V., Ingineria calitatii, Ed. Sibiu, 2002.

D. Discipline anterioare necesare: Calitate si fiabilitate. E. Modul de evaluare: Laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.05-16 Studii de piaţă pentru produse electrotehnice (IPE) – 4 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 4 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 3; 2C, 1S Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Nicolae VASILE Departamentul: Universitatea VALAHIA Târgoviste A. Obiectivul disciplinei: Insusirea cunostintelor privind piata produselor electrotehnice si analiza unor studii de caz. B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Bazele teoretice ale notiunilor privind piata. Prioritatile pietii bazate pe

conceptele Dezvoltare Durabila si Globalizare; 2. Notiuni despre studiul de piata/Structura tip a studiului de piata; 3. Definirea domeniului produselor electrotehnice; 4. Definirea domeniului conform CEI; 5. Definirea domeniului conform diverselor coduri nationale si internationale; 6. Piata masinilor electrice de uz general; 7. Piata masinilor electrice speciale/Studiu de caz pentru masini electrice speciale; 8. Piata aparatelor electrice de curenti tari; 9. Piata aparatelor electrice de curenti slabi/Studiu de caz pentru echipamente solare; 10. Piata echipamentelor electro-energetice/Studiu de caz pentru echipamente eoliene; 11. Piata mijloacelor de transport electrice/Studiu de caz pentru transport electric; 12. Piata echipamentelor pentru constructii inteligente/Studiu de caz pentru sisteme de crestere a eficientei energetice; 13. Piata produselor electrotehnice hi-tech/Studiu de caz pentru inteligenta incorporata; 14. Pozitia pe piata mondiala a produselor romanesti.

C. Bibliografie minimală: 1. N. VASILE, s.a., Masini electrice-Constructie, tehnologie si aplicatii speciale, Editura ICPE, 2000; 2. N. VASILE, s.a., Ingineria Electrica-Probleme actuale, Editura ELECTRA, 2007; 3. N. VASILE, s.a., Energia-Probleme actuale,E ditura ELECTRA, 2007; 4. Maria NICULESCU, N. VASILE, Epistemologie. Perspectiva interdisciplinara, Editura Bibliotheca, 2011. 5. N. VASILE, F. M. STAN, Piata Produselor si Tehnologiilor Electrice, Editura Bibliotheca, 2012.

D. Discipline anterioare necesare: Nu este cazul. E. Modul de evaluare: Activitati curs – 20%; Activitati seminar – 30%; Alte activitati – 30%; Colocviu final – 20%.

Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.


Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 3; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Formarea studentului ca cercetător în domeniul temei de disertaţie. Studentul va învăţa să

aplice cunoştinţele acumulate în semestrele anterioare pentru rezolvarea temei de disertaţie, parcurgând toate etapele necesare: modelarea (analiza) problemei, proiectarea (concepţia) sistemului, implementarea proiectului, verificarea, validarea şi testarea sa. Studentul va interacţiona în toate fazele cercetării cu restul echipei, sub coordonarea conducătorului lucrării de disertaţie, operând corecţiile care se impun.





01.04.O.05-18 Elaborare lucrare de disertaţie (IPE) – 30 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 30 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: IPE; sem. 4; 28


73

Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Realizarea unei lucrări de disertaţie documentată care să aibă elemente de aprofundare






01.01.O.06-01 Tehnici de modelare matematică (NANO) – 4 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 4 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 2L Titular disciplinǎ: Prof. dr. Mircea CÎRNU Departamentul: Matematici Aplicate, Facultatea de Ştiinţe Aplicate A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea unor noţiuni de matematică avansată; Dezvoltarea aptitudinilor de analizare a unor

fenomene şi procese din inginerie, de modelare a acestora folosind aparat matematic avansat şi tehnici moderne de calcul.

B. Conţinutul cursului: 1. Sisteme liniare discrete variabile in timp modelate ca operatori matriceali; 2. Sisteme liniare discrete invariante in timp modelate ca operatori de convoluţie; 3. Derivarea automată a funcţiilor; 4. Estimarea erorilor prin aritmetica intervalelor; 5. Fenomene periodice studiate pe baza convoluţiei circulare si a transformării Fourier discrete; 6. Sisteme liniare şi neliniare continue guvernate de ecuaţii diferenţiale; 7. Sisteme liniare şi neliniare discrete guvernate de ecuaţii cu diferenţe; 8. Utilizarea transformării Laplace a functiilor la rezolvarea a diverse tipuri de ecuaţii; 9. Modele ARMA studiate cu transformarea Laplace distribuţională; 10. Studiul sistemelor discrete cu ajutorul transformării Z; 11. Rezolvarea ecuatiilor diferenţiale neliniare prin metoda transformarii Taylor; 12. Rezolvarea in functii speciale a ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti variabili; 13. Rezolvarea ecuatiilor cu derivate parţiale liniare si neliniare prin separarea variabilelor; 14. Prognozări prin metoda celor mai mici pătrate. Conţinutul aplicatiilor: 1. Sisteme liniare discrete variabile in timp modelate ca operatori matriceali; 2. Sisteme liniare discrete invariante in timp modelate ca operatori de convoluţie; 3. Derivarea automată a funcţiilor; 4. Estimarea erorilor prin aritmetica intervalelor; 5. Fenomene periodice studiate pe baza convoluţiei circulare si a transformării Fourier discrete; 6. Sisteme liniare şi neliniare continue guvernate de ecuaţii diferenţiale; 7. Sisteme liniare şi neliniare discrete guvernate de ecuaţii cu diferenţe; 8. Utilizarea transformării Laplace a functiilor la rezolvarea a diverse tipuri de ecuaţii; 9. Modele ARMA studiate cu transformarea Laplace distribuţională; 10. Studiul sistemelor discrete cu ajutorul transformării Z; 11. Rezolvarea ecuatiilor diferenţiale neliniare prin metoda transformarii Taylor; 12. Rezolvarea in functii speciale a ecuatiilor diferentiale liniare cu coeficienti variabili; 13. Rezolvarea ecuatiilor cu derivate parţiale liniare si neliniare prin separarea variabilelor; 14. Prognozări prin metoda celor mai mici pătrate.

C. Bibliografie minimală: 1. Romeo Bercia, Dan Larionescu, Matematici speciale pentru ingineri, Editura Printeh, Bucuresti, 2002; 2. Mircea Cirnu, Functii de variabila complexa, Fair Partner Press, Bucuresti, 2008; 3. Mircea Cirnu, Teoria campurilor, UPB Press, 2007; 4. Mircea Cirnu, Introducere in algebra liniara, Fair Partner Press, Bucuresti, 2007; 5. Mircea Cirnu, Ecuatii diferentiale, IPB, Vol. 1, 1991, Vol. 2, 1992; 6. Mariana Craiu, Calculul probabilitatilor si statistica matematica, IPB, 1991; 7. R. Dautray, J. L. Lions, Mathematical analysis and numerical methods for science and technology, Springer Verlag, 2000; 8. A. C. Fowler, Mathematical models in the applied sciences, Cambridge University Press, 1997; 9. Lucian Jude, Ecuatii cu derivate partiale, IPB, 1998; 10. Dumitru Stanomir, Semnale si sisteme discrete, UPB, 1997.

D. Discipline anterioare necesare: Analiză matematică, Algebră, Matematici Avansate. E. Modul de evaluare: Teme de casa – 20%; Activitate pe parcurs – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:


01.01.O.06-02 Comunicare ştiinţifică şi tehnică în limba engleză (NANO) – 3 p.c.


74

Numǎrul de puncte credit acordate: 3 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 1L Titular disciplinǎ: Lect. Dr. Yolanda-Mirela CATELLY Departamentul: Comunicare in Limbi Moderne, Facultatea de Inginerie in Limbi Straine A. Obiectivul disciplinei: Se vizează ca masteranzii, care utilizează limba engleză ca vehicul pentru comunicare

ştiinţifică şi tehnică, să îşi însuşească abilităţile esenţiale orale si scrise necesare în activitatea lor academică şi profesională la nivel C1 (Utilizator Competent) conform Cadrului European Comun de Referinţă pentru învăţarea limbilor străine al UE – CEFR.

B. Conţinutul cursului, aplicatiilor: 1. Introduction to STCE. Types, forms and means of communication. Focus on communication in science and technology; 2. Written communication. The mechanics of writing. Linguistic structures revisited; 3. Elements of text coherence and cohesion; 4. Style and register; 5. The paragraph structure; 6. Specific features of the scientific and technical texts; 7. Expressing ideas, opinions, contradicting in a persuasive manner in written form; 8. Generating visual aids; 9. TEXT TYPES: Formal – scientific and technical reports, scientific papers, abstracts, outlines, instructions, power point presentation content, scientific posters, technical proposals, research instruments, dissertation. Informal – emails, memoranda, letters; 10. Oral communication. The mechanics of presenting orally; 11. Delivery techniques; Elements of non-verbal communication; 12. Participating in scientific meetings; 13. Expressing points of view, summarizing, arguing etc. in an efficient manner; 14. TYPES OF ORAL COMMUNICATION TEXTS (formal and informal): briefs, arguments and position statements, oral presentations, sharing information with peers and/or supervisors.

C. Bibliografie minimală: 1. Blandu M., Catana S., Catelly Y. et al., English for Professional Communication, Editura Printech, Bucuresti, 2006; 2. Tischler M., Scientific Writing Booklet, 2008, http://www.biochem.arizona.edu/marc/Sci-Writing.pdf.

D. Discipline anterioare necesare: Limba Engleză. E. Modul de evaluare: Evaluare de parcurs/mediana-Prezentare orala – 40%; Portofoliu de lucrari/teme/aplicatii

(conform CEFR/UE) – 40%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-03 Nano-metrologie electrică (NANO) – 3 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 3 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Costin CEPIŞCĂ Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea metodelor şi a principiilor de măsurare pe cale electrică a mărimilor fizice specifice

domeniului nanometric. Cunoaşterea noilor aparate şi echipamente destinate măsurării curentului, tensiunii electrice şi a rezistenţei electrice specifice domeniului nanometric. Însuşirea modului de evaluare a incertitudinii de măsurare.

B. Conţinutul cursului: 1. Principii de măsurare la nivel nanometric. Mărimi fizice măsurabile la scară nanometrică. Metode neelectrice de măsurare.Metode electrice de măsurare la nivel nanometric; 2. Tehnici de măsurare electrice evoluate pentru mărimi generatoare şi parametrice la nivel nanometric; 3. Măsurarea intens ităţii curenţilor electrici foarte mici: metode şi echipamente; 4. Măsurarea tensiunii electrice specifice fenomenelor nanometrice: metode şi echipamente; 5. Metode de măsurare a rezistenţei electrice la probe nanometrice; 6. Factori de perturbare a calităţii măsurării la nivel nanometric şi aprecierea incertitudinii de măsurare; 7. Echipamente informatizate pentru determinarea automată a caracteristicilor componentelor nanometrice. Conţinutul aplicatiilor: 1. Echipamente digitale pentru măsurarea intensităţii curentului de valoare foarte mică; 2. Studiul electrometrelor; 3. Metode de măsurare a rezistenţei electrice specifice probelor nanometrice; 4. Măsurarea tensiunilor electrice specifice domeniului nanometric; 5. Modelarea surselor de erori la măsurarea intensităţii curentului de valori foarte mici; 6. Aprecierea influenţei zgomotelor şi perturbaţiilor asupra echipamentelor electrice de măsurare destinate nanometrologiei; 7. Bilanţ de incertitudini la o măsurare electrică de tip nanometric.

C. Bibliografie minimală: 1. V. Dogaru, C. Cepisca, Măsurări şi sisteme de măsurare informatizate, Ed. ELECTRA, 2004, Bucureşti; 2. C. Cepisca, G. Seritan, Măsurări electrice şi sisteme de măsurare, vol.1, Ed. POLITEHNICA PRESS, 2004, Bucureşti; 3. N. Jula, C. Cepisca, V. Sontea, G. Seritan, Măsurări în radio şi audiofrecvenţă, Ed. ELECTRA, Bucuresti, 2003; 4. *** Keithley, I-V Measurements of Nanoscale Wires and Tubes, 2007; 5.*** Keithley, Improving Low Current Measurements on Nanoelectronic and Molecular Electronic Devices, 2007.

D. Discipline anterioare necesare: Informatica aplicată, Simularea circuitelor electrice, Măsurări electrice şi electronice.

E. Modul de evaluare: Laborator – 30%; Tema de casa – 20%; Alte activitati – 30%; Colocviu final – 20%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-04 Managementul datelor experimentale în investigarea materialelor electrotehnice (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 1P Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CIUPRINA Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice


75

A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor despre managementul datelor experimentale în investigarea materialelor electrotehnice, exploatarea rezultatelor obtinute prin spectroscopie dielectricǎ precum şi în urma determinǎrii rigiditǎţii dielectrice, a rezistivitǎţii electrice şi a curenţilor de absobţie-resorbţie, utilizarea calculului statistic şi probabilitǎţilor în analiza datelor experimentale şi familiarizarea cu mediile informatice dedicate analizei datelor experimentale pentru elaborarea de lucrǎri stiinţifice de înalt nivel.

B. Conţinutul cursului: 1. Importanţa determinǎrilor experimentale pentru investigarea materialelor electrotehnice; 2. Tipuri de date experimentale pentru caracterizarea materialelor electrotehnice; 3. Erori ale datelor experimentale; 4. Metode moderne de abordare a analizei datelor experimentale; 5. Software pentru managementul datelor experimentale. Conţinutul aplicatiilor: 1. Efectuarea de experimente pentru investigarea materialelor electrotehnice: mǎsurarea curenţilor prin izolatori, spectroscopie dielectricǎ, strǎpungerea izolatorilor; 2. Analiza statisticǎ a rezultatelor experimentale utilizând diferite medii informatice dedicate: Excel, Instat, Origin, WinDeta.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Ciuprina, Materiale electrotehnice – fenomene şi aplicaţii, Editura Printech, 2007; 2. StatSoft, Inc., Electronic Statistics Textbook, Tulsa, OK, SUA, 2007 (http://www.statsoft.com/textbook/stathome.html); 3. R.K. Bock, W. Krischer, The Data Analysis BriefBook, Springer, 1998 (http://rkb.home.cern.ch/rkb/titleA.html); 4. Statistical Services Centre, Statistical Good Practice Guidelines, 2009, University of Reading, Marea Britanie, 2009 (http://www.reading.ac.uk/ssc/publications/guides/topbak.html).

D. Discipline anterioare necesare: Metode numerice în ingineria electricǎ, Materiale electrotehnice, Sisteme de izolaţie.

E. Modul de evaluare: Proiect – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-05 Materiale micro- si nanostructurate pentru Inginerie Electrică (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Doina Elena GAVRILĂ Departamentul: Fizică, Facultatea de Stiinte Aplicate A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea şi deprinderea de cunoştinţe privind: caracterizarea şi structura cristalelor;

materialele şi compozitele nanocristaline; principii ale mecanicii cuantice şi ale mecanicii statistice aplicate la solide; fenomene de difuzie; benzi de energie în solide cristaline; metale, dielectrici, semiconductori, supraconductori; termodinamica transformărilor de fază în micro şi nanostructuri; metode nedestructive de testare a materialelor; analiza nano şi micro-structurilor utilizând metode de difracţie; fundamente de microscopie şi spectroscopie; analiza termică diferenţială; straturi subţiri şi nanotehnologii.

B. Conţinutul cursului: 1. Materiale micro- şi nanostructurate în Ingineria Electrică; 2. Structura cristalelor. Materiale şi compozite nanocristaline; 3. Principii ale mecanicii cuantice în studiul solidelor cristaline; 4. Aplicarea fizicii statistice la determinarea căldurilor specifice şi a conducţiei termice; 5. Materiale polimere; 6. Analiza nano- şi microstructurilor utilizând metode de difracţie; 7. Elemente de spectroscopie şi microscopie; 8. Metode nedistructive de analiză a materialelor în IE; 9. Straturi subţiri. Nanostructuri şi nanotehnologii. Conţinutul aplicatiilor: 1. Prezentarea unor echipamente de laborator destinate studiului fenomenelor optice pentru caracterizarea materialelor micro şi nano din Ingineria Electrică; 2. Studiul comportării termice a metalelor şi semiconductorilor. Determinarea lărgimii benzilor interzise în semiconductori; 3. Studiul unor metode de analiză termică diferenţială a transformărilor de fază. Metoda DSC.

C. Bibliografie minimală: 1. D. Gavrilă, Fizică generală - Teorie şi aplicaţii. Internet, 2008; 2. D. Gavrilă, Fizica pentru ingineri, vol I, II. Editura Didactică şi Pedagogică, 1996; 3. D. Gavrilă, “Polymer Nanocomposite

Insulators”, 5thInt. Conf. URB-CORR, 2006; 4. C.C. Koch, Nanostructured Materials. Wiliam Andrew, 2006; 5. G.Wilde, Nanostructured Materials. Elsevier, 2008.

D. Discipline anterioare necesare: Fizică generală, Bazele electrotehnicii, Matematică, Materiale electrotehnice, Chimie generală.

E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30%; Lucrari de control – 20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-06 Tehnici experimentale pentru nano- şi microstructuri (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 1C, 2L Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Cristina GHIŢULICĂ, Ş.l. dr. ing. Georgeta VOICU Departamentul: Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice şi Nanomateriale, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor A. Obiectivul disciplinei: Interpretarea datelor furnizate de tehnicile de analiză şi modul de abordare a proprietăţilor

prin prisma acestora; capacitatea de a selecta metodele şi tehnicile adecvate tipurilor de informaţii structurale, compoziţionale şi de proprietăţi urmărite; înţelegerea profundă a tehnicilor experimentale, analiza rezultatelor şi a limitelor fiecărei tehnici utilizate. Cursul este completat, ca parte aplicativă, de realizarea in laborator a unor lucrari practice experimentale, utilizând informaţiile teoretice dobândite.


76

B. Conţinutul cursului: 1. Tehnici de microscopie electronică - Interacţia fascicol de electroni-material; 2. Tehnici de microscopie electronică - Microscopia electronică de baleiaj (SEM); 3. Tehnici de microscopie electronică - Microscopia electronică de transmisie (TEM) cu EDAX şi variante derivate (HRTEM); 4. Metode spectroscopice - Spectroscopia UV-VIS; 5. Metode spectroscopice - Spectrocopia FT-IR; 6. Metode spectroscopice - Spectroscopia Raman; 7. Metode şi tehnici pe bază de raze X - Difracţia de raze X (normală şi la unghiuri mici); 8. Metode şi tehnici pe bază de raze X - Florescenţa de raze X; 9. Microscopia de forţe atomice (AFM); 10. Microscopia electronică cu efect tunel; 11. Granulometrie laser. Conţinutul aplicatiilor: 1. Studii experimentale pe materiale nano şi microstructurate cu ajutorul microscopiei electronice de baleiaj (SEM) / EDAX; 2. Studii experimentale pe materiale nano şi microstructurate cu ajutorul tehnicii FTIR; 3. Studii experimentale cu ajutorul granulometriei laser; 4. Studii experimentale pe materiale nano şi microstructurate cu ajutorul difaracţiei de raze X.

C. Bibliografie minimală: 1. J. Goldstein, D.E. Newbury, P. Echlin, D.C. Joy, A.D. Romig, C.E. Lyman, C. Fiori, E. Lifshin, Scanning Electron Microscopy and X-Ray Microanalysis, Plenum Press, 1992; 2. J. Goldstein, D. Newbury, P. Echlin, D.C. Joy, C. Lyman, E. Lifshin, L. Sawyer, J.R. Michael, M.S. Kluwer, Scanning Electron Microscopy

and X-Ray Microanalysis, Acad. Publishers; 2003; 3. D.E. Newbury, D.C. Joy, P. Echlin, C.E. Fiori, J.I. Goldstein, Advanced Scanning Electron Microscopy and X-Ray Microanalysis, Plenum Press, 1986; 4. D.B. Williams, C.B. Carter, Transmission Electron Microscopy-Basic I, Plenum Publ. Corporation, New York, 1996; 5. D.B. Williams, C.B. Carter, Transmission Electron Microscopy - Diffraction II, Plenum Publ. Corporation, New York, 1996; 6. W.D. Callister Jr., Materials Science and Engineering. An Introduction, Ed. John Wiley & Sons, 1994.

D. Discipline anterioare necesare: Chimie, Fizică, Analiză matematică. E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de

laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.01.O.06-07 Cercetare stiintifica 1 (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 1; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a instrumentelor specifice activităţii de cercetare ştiinţifică: tehnici

de documentare, tehnici de achiziţie, procesare şi interpretare a datelor experimentale, principii ale elaborării rapoartelor de cercetare, tehnici de prezentare multimedia etc..

B. Conţinutul disciplinei: 1. Alegerea temei şi conducătorului lucrării de dizertaţie; 2. Realizarea independentă a unei documentări pe o temă legată de subiectul disertaţiei; 3. Realizarea unor experimente legate de tema dată; 4. Redactarea unui raport de cercetare; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.


D. Discipline anterioare necesare: Nu este cazul. E. Modul de evaluare: Evaluarea se face prin susţinerea raportului de cercetare în faţa unei comisii. Nota acordată va


01.02.O.06-08 Probleme de câmp electromagnetic în nanostructuri (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Ioan Florea HǍNŢILǍ Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Dezvoltarea capacităţii de modelare a problemelelor de câmp electromagnetic în

nanostructuri; aprofundarea principalelor metode de soluţionare a problemelelor de câmp electromagnetic şi de determinare a parametrilor nanostructurilor. Formularea corecta a unui model de câmp electromagnetic în nanostructuri; calculul câmpului electromagnetic şi al parametrilor nanostructurilor.

B. Conţinutul cursului: 1. Formularea corectă a unei probleme de câmp staţionar în nanostructuri; 2. Probleme de câmp electrostatic; 3. Probleme de câmp electrocinetic; 4. Modele de câmp magnetic staţionar. Conţinutul aplicatiilor: 1. Modele electrostatice adoptate în nanostructuri. Calculul numeric al câmpului electric şi al parametrilor, utilizând potenţialul scalar (structuri 2D); 2. Modele electrocinetice adoptate în nanostructuri. Calculul numeric al câmpului electrocinetic şi al parametrilor, utilizând potenţialele scalar şi vector (structuri 2D); 3. Modele de câmp magnetic staţionar adoptate în nanostructuri. Calculul numeric al câmpului magnetic şi al parametrilor, utilizând potenţialul vector (structuri 2D).

C. Bibliografie minimală: 1. F. Hănţilă, T. Leuca, C. Ifrim, Electrotehnică teoretică, vol. I, Edit. Electra, 2002; 2. F. Hănţilă, Câmpul magnetic în structuri cu magneţi permanenţi, Edit. Electra, 2004; 3. F. Hănţilă, M. Vasiliu, Câmpul

electromagnetic variabil în timp, Edit. Electra, 2005. D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii, Algoritmi numerici.


77


01.02.O.06-09 Materiale emergente (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Petru NOŢINGHER Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Prezentarea metodelor moderne de obtinere, a structurii, proprietatilor, comportarii la

actiunea diferitelor solicitari si a utilizarilor posibile ale principalelor noilor materiale create in laboratoarele de cercetare (si care devin tot mai prezente in ingineria moderna).

B. Conţinutul cursului: 1. Cvasicristale (obtinere, structura, proprietati); 2. Nanotuburi de carbon (obtinere, structura, proprietati, tipuri de nanotuburi: conductoare, semiconductoare, izolatoare); 3. Materiale adaptabile (fluide electroreologice, materiale fotocromatice, fero-, piezo-, piro- si piezorezistive); 4. Polimeri functionali (pentru optica neliniara, cristale lichide, polimeri fotoconductori, electroluminescenti, fotorefractanti, dendrimeri); 5. Straturi subtiri (obtinere, caracteristici); 6. Materiale compozite (micro- si nanocompozite); 7. Materiale supraconductoare la temperaturi ridicate (obtinere, proprietati); 8. Aplicatii posibile. Conţinutul aplicatiilor: 1. Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor compozite; 2. Modele de determinare a conductivitatii materialelor compozite; 3. Realizarea si caracterizarea straturilor subtiri; 4. Determinarea caracteristicilor unui material supraconductor; 5. Metode de realizare a nanocompozitelor; 6. Nanocompozite pentru ecrane electromagnetice; 7. Lucrare demonstrativa la ICECHIM Bucuresti.

C. Bibliografie minimală: 1. P.V. Notingher, Materiale pentru electrotehnica, Vol.2, POLITEHNICA PRESS, Bucuresti, 2005, 2. J.M. Haussonne, Ceramiques pour l’electrotechnique et l’electronique, PPUR, Lausanne, 2002, 3. P.M. Ajayan e.a., Nanocomposite Science and Technology, Wiley-VCH, 2003, 4. G. Decher e.a., Multilayer Thin Films Sequential Assembly of Nanocomposite Materials, Wiley-VCH, 2003, 5. C. Jannot, Materiaux emergents, PPUR, Lausanne, 2001.

D. Discipline anterioare necesare: Matematica, Bazele electrotehnicii, Algoritmi numerici. E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30%; Lucrarea de control – 20%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.06-10 Caracterizarea experimentală şi modelarea microstructurilor magnetice (NANO) – 6 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 6 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 2C, 2L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Valentin IONIŢǍ Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea şi deprinderea tehnicilor de măsurare la scară macro-, micro- şi nanoscopică a

materialelor magnetice; cunoaşterea principiilor şi aplicaţiilor nano- şi microstructurilor reprezentative; însuşirea teoriei dinamicii momentelor magnetice la scară micro- şi nanoscopică şi a metodelor de rezolvare a ecuaţiilor Landau-Lipshitz-Gilbert; modelarea fizică, matematică şi numerică a fenomenelor magnetice la scară macro-, micro- şi nanoscopică.

B. Conţinutul cursului: 1. Tehnici de măsurare la scară macroscopică a materialelor magnetice (inductive, bazate pe efecte pondero-motoare, magneto-optice); 2. Metode de caracterizare experimentală la scară micro- şi nanoscopică (microscopie cu efect tunel, cu forţă atomică, cu forţă de frecare); 3. Principiile şi aplicaţiile nano- şi microstructurilor reprezentative (nano-tuburi de carbon, nanofire); 4. Elemente de modelare fizică a nano- şi microstructurilor (teoria dinamicii momentelor magnetice la scară micro- şi nanoscopică, rezolvarea ecuaţiilor Landau-Lipshitz-Gilbert); 5. Modelarea matematică şi numerică a fenomenelor magnetice la scară nano- şi microscopică (modelarea histerezisului magnetic, modelarea proceselor de magnetizare). Conţinutul aplicatiilor: 1. Investigarea materialelor magnetice cu ajutorul histerezisgrafului si a testerului unitola Brockhaus; 2. Investigarea fenomenului de histerezis magnetic cu ajutorul magnetometrului cu probă vibrantă Lake Shore VSM 7304; 3. Vizualizarea fenomenelor de magnetizare cu ajutorul microscopului cu lumină polarizată reflectată Zeiss AxioImager; 4. Modelarea materialelor magnetice în calculul numeric 3D al câmpului electromagnetic, cu ajutorul software-ului Cedrat FLUX; 5. Modelarea materialelor magnetice în calculul numeric 3D al câmpului electromagnetic, cu ajutorul software-ului Comsol; 6. Identificarea macroscopică şi microscopică a parametrilor modelului de histerezis Preisach; 7. Modelarea materialelor magnetice la scară microscopică în software dedicat (MAGPAR, OOMMF).

C. Bibliografie minimală: 1. V. Ionita s.a., Caracterizarea avansata a materialelor magnetice, Ed. Politehnica Press, Bucuresti, 2009; 2. V. Ionita, H. Gavrila, Metode experimentale in magnetism, Editura Universitara “Carol Davila”, 2003; 3. H. Gavrila, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ionita, A. Yelon, Magnetism tehnic si aplicat, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2000; 4. I.D. Mayergoyz, Mathematical Models of Hysteresis and Their Applications, Academic Press, New York, 2003; 5. A. Hubert, R. Schafer, Magnetic Domains, Springer Verlag, Berlin, 1998.


78

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Materiale electrotehnice, Masurari electrice si electronice, Informatica aplicata.


01.02.O.06-11 Nanomagnetism: materiale, tehnologii şi aplicaţii (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 2C, 1S Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Horia GAVRILĂ Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Caracterizarea generală, natura şi structura materialelor magnetice nanostructurate. Calculul

şi determinarea experimentală a caracteristicilor materialelor nanocristaline. Proprietăţile şi determinarea caracteristicilor de utilizare a unor aliaje nanocristaline de înaltă performanţă. Geometrii de circuite magnetice adecvate miniaturizării componentelor magnetice. Materiale nanocristaline pentru ecranarea magnetică. Aliaje nanocristaline destinate utilizării în medie şi înaltă frecvenţă. Tehnologii specifice de producere a materialelor magnetice nanostructurate. Aplicaţii ale materialelor magnetice nanostructurate. Studiul mediilor de înregistrare magnetică. Proiectarea unor dispozitive ce înglobează materiale nanocristaline.

B. Conţinutul cursului: 1. Conceptul de nanomagnetism; 2. Nanoparticule magnetice; 3. Ferofluide; 4. Nanotuburi magnetice; 5. Aliaje magnetice nanocristaline; 6. Tehnologii de producere a materialelor magnetice nanocristaline; 7. Aplicaţii ale materialelor magnetice nanostructurate (Mediile de înregistrare magnetică a informaţiei; Nanoparticulele în medicină şi terapeutică; Fluide magnetice biocompatibile utilizate în hipertermia magnetică a ţesuturilor; Componente magnetice pasive pentru electronica de putere; Ecranarea magnetică; etc.); 8. Evoluţii previzibile în nanomagnetism. Implicaţiile sociale şi etice ale nanotehnologiilor magnetice. Conţinutul aplicatiilor: 1. Calculul dimensiunii critice a nanoparticulelor magnetice; 2. Caracterizarea şi modelarea unui mediu de înregistrare magnetică particulat, respectiv granular; 3. Proiectarea, calculul şi ridicarea caracteristicilor de utilizare a unor echipamente electrice realizate cu materiale magnetice nanostructurate; 4. Caracterizarea unui ferofluid.

C. Bibliografie minimală: 1. H. Gavrilă, H. Chiriac, P. Ciureanu, V. Ioniţă, A. Yelon, Magnetism tehnic si aplicat, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000; 2. H. Gavrilă, Înregistrări magnetice, Printech, Bucureşti, 2005; 3. H. Gavrilă, W. Kappel, M. Codescu, Materiale magnetice, Printech, Bucureşti, 2005; 4. A. Lebouc (ed.), H. Gavrilă şi alţii, Matériaux magnétiques en génie electrique, Hermès, Paris, 2006; 5. D. L. Mills, J. A. C. Bland, Nanomagnetism (Ultrathin films, multilayers, nano-structures), Elsevier, 2006; 6. G. Wilde, Nanostructured Materials, 1. Elsevier, 2008; S. Supta, Functional Nanostructures. Springer, 2008.

D. Discipline anterioare necesare: Fizică, Materiale electrotehnice, Materiale micro- şi nanostructurate pentru IE, Probleme de câmp electromagnetic în nanostructuri.

E. Modul de evaluare: Activitate la curs – 10%; Activitate la seminar – 40%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din punctajul total.

01.02.O.06-12 Sisteme microelectromecanice (NANO) – 4 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 4 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Miruna NIŢESCU Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Principiile de functionare ale dispozitivelor microelectromecanice, modelarea si simularea

acestor dispozitive la nivel de circuit si la nivel de model de camp electromecanic. B. Conţinutul cursului: 1. Actuatoare electrostatice – AE (AE cu spatiu dielectric variabil cu control in sarcina, AE cu

spatiu dielectric variabil cu control in tensiune, Analiza stabilitatii); 2. Actuatoare magnetice (Circuitul electric echivalent pentru un actuator magnetic, Proprietatile materialelor magnetice, Exemple de actuatoare electromagnetice cu diverse tipuri de miez); 3. Senzori si actuatoare piezoelectrice (Efectele piezoelectrice direct si invers, Materiale piezoelectrice utilizate in senzori, actuatuare si rezonatoare, Senzori si actuatuare piezoelectrice); 4. Modelarea cu elemente de circuit cu constante concentrate (Scheme echivalente ale traductoarelor piezoelectrice, Modele liniare si neliniare de circuit ale rezonatoarelor piezoelectrice); 5. Sisteme microelectromecanice utilizate in circuitele de comunicatii (Introducere in sistemele de comunicatii, Oscilatoare cu rezonatoare piezoelectrice, Filtre piezoelectrice pentru telefonia mobila). Conţinutul aplicatiilor: 1. Simularea actuatoarelor electrostatice (modele de camp); 2. Simularea actuatoarelor electromagnetice (modele de camp si de circuit); 3. Simularea traductoarelor piezoelectrice (modele de circuit); 4. Simularea rezonatoarelor piezoelectrice (modele liniare de circuit); 5. Simularea rezonatoarelor piezoelectrice (modele neliniare de circuit); 6. Simularea filtrelorr piezoelectrice (modele liniare si neliniare de circuit).

C. Bibliografie minimală: 1. F. Constantinescu, M. Nitescu, Teoria Circuitelor, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti; 2. Steve Senturia, Microsystem Design Kluwer Academic Publishers, 2001; 3. Greg Kovacs, Micromachined

Transducers Sourcebook, McGraw Hill, 1998; 4. N. Maluf, An Introduction to Microelectromechanical Systems


79

Engineering, Artech House, 2000; 5. T.R. Hsu, MEMS and Microsystems, McGraw-Hill, 2002; 6. Micromechanics

and MEMS, Classic and Seminal Papers to 1990, Edited by W. S. Trimmer, 1997 (IEEE Press). D. Discipline anterioare necesare: Matematica, bazele electrotehnicii. E. Modul de evaluare: Activitate la curs – 10%; Activitate la laborator – 40%; Examen final – 50%. Cerinte minimale:

efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.


Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 2; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către student a cunoştinţelor specifice din domeniul corespunzător temei de


B. Conţinutul disciplinei: 1. Documentare în domeniul lucrării de dizertaţie; 2. Ordonarea, completarea şi sintetizarea informaţiilor; 3. Redactarea unui raport de cercetare privind stadiul actual al cunoaşterii în domeniul temei de disertaţie; 4. Completarea raportului în urma dezbaterii în cadrul echipei şi definitivarea specificaţiei lucrării de disertaţie; 5. Realizarea unei lucrări ştiinţifice publicabilă; 6. Realizarea unei prezentări publice a lucrării realizate.




01.03.O.06-14 Microsenzori şi microactuatori (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Prof. Marcel STANCIU Departamentul: Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Cunoaşterea principiilor de funcţionare şi a domeniilor de utilizare a microsenzorilor şi

microactuatorilor; cunoaşterea tipurilor de microsenzori şi microactuatori. Înţelegerea şi utilizarea modelelor matematice ale microsenzorilor şi microactuatorilor; dobândirea abilităţilor practice privind utilizarea microsenzorilor şi microactuatorilor.

B. Conţinutul cursului: I. Microsenzori. 1. Introducere. Definiţie. Terminologie. Locul şi rolul microsenzorilor în sistemele de măsurare şi automatizare. Aplicaţii ale microsenzorilor. Clasificarea microsenzorilor; 2. Caracteristicile metrologice ale microsenzorilor; 3. Microsenzori electromecanici; 4. Microsenzori electrici şi magnetici; 5. Microsenzori cu fibre optice; 6. Microsenzori chimici şi biochimici; 7. Microsenzori inteligenţi. II. Microactuatori. 8. Microactuatori. Noţiuni generale; 9. Microactuatori electrici şi magnetici; 10. Microactuatori optici, mecanici şi termici; 11. Microactuatori chimici şi biologici; 12. Utilizarea microsenzorilor şi microactuatorilor în aplicaţii integrate. Conţinutul aplicatiilor: 1. Studierea caracteristicilor metrologice statice ale microsenzorilor; 2. Studierea caracteristicilor metrologice dinamice ale microsenzorilor; 3. Microsenzori pentru măsurarea mărimilor electrice şi magnetice; 4. Microsenzori pentru măsurarea temperaturii; 5. Microsenzori cu fibre optice; 6. Studierea actuatori electromecanici. Controlul unui micromotor pas cu pas; 7. Studierea unui microactuator piezoelectric; 8. Studierea regimului dinamic al microactuatorilor electromagnetici tip releu; 9. Studierea microactuatorilor termici. Efectul Peltier; 10. Studierea poziţionării optimale a unei celule fotovoltaice prin intermediul unui microactuator mecanic; 11. Comanda unui sonar prin intermediul microactuatorilor; 12. Studierea unui minisistem de automatizare cu microsenzori şi microactuatori.

C. Bibliografie minimală: 1. Fraden J., Handbook of modern sensors, Springer-Verlag, 2004; 2. Gardner J.W. et al., Microsensors, MEMS and Smart Devices, Wiley, 2001; 3. Beeby S. et al., MEMS Mechanical Sensors, Artech House, 2004; 4. Stanciu M., Senzori cu fibre optice, Editura SECOREX, 2001; 5. Stanciu M., Faur D., Stanciu A., Senzori şi traductoare integrate şi inteligente, Electronică Aplicată, Anul VI, Nr. 36-38, Dec. 2004 - Ianuarie 2005.

D. Discipline anterioare necesare: Fizicǎ, Mǎsurǎri electrice şi electronice, Senzori şi traductoare. E. Modul de evaluare: Activitate la laborator – 30% (referate – 10%, colocviu de laborator – 20%); Tema de casa –

20%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: predarea temei de casă şi a referatelor, susţinerea colocviului şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.06-15 Mecatronică şi micromaşini (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 1C, 1L, 1P


80

Titular disciplinǎ: Conf. dr. ing. Vasile PETRE, Ş.l. dr. ing. Sanda PAŢURCǍ Departamentul: Maşini, Materiale şi Acţionări electrice A. Obiectivul disciplinei: Dobândirea cunoştinţelor de bază privind produsele mecatronice (construcţie, tehnologie de

fabricaţie, proiectare, implementare, exploatare), si a micromotoarelor electrice utilizate în mecatronică. B. Conţinutul cursului: 1. Elemente de bază privind structura sistemelor mecatronice, a proceselor mecanice şi a

procesării informaţiei în sistemele mecatronice; Exemple de produse si sisteme mecatronice; Evoluţia sistemelor mecatronice – Integrarea: mecanica-electrica-electronica-informatica. Legaturi informationale. 2. Sisteme mecanice specifice sistemelor mecatronice; Analiza structurala si cinematica a mecanismelor. Modelare cinematică a sistemelor mecatronice; Lanturi cinematice informationale. 3. Principalele tipuri de traductoare, sisteme senzoriale şi actuatori utilizate în sistemele mecatronice. 4. Micromotoare de curent continuu; Micromotoare cu histerezis; Micromotoare pas cu pas - Principii de funcţionare, comanda si control. 5. Arhitecturi tipice de sisteme mecatronice; Structura sistemului de comanda; functii si structura tipica; 6. Procesarea informaţiei desfăşurate în sistemele mecatronice. Sisteme de operare in timp real; tipuri de procesoare folosite pentru sistemul de comanda; tipuri de microcontrolere/procesoare folosite; principalele cerinte in alegerea unui microcontroler; periferice tipice necesare. 7. Proiectarea, exploatarea şi comanda sistemelor mecatronice. Conţinutul aplicatiilor: Laborator: 1. Traductoare, senzori şi sisteme senzoriale utilizate în mecatronică. 2. Analiza regulatoarelor utilizate în comanda sistemelor de poziţionare a micromotoarelor de curent continuu; 3. Performanţe în regim tranzitoriu şi staţionar al micromotoarelor de curent continuu; 4. Sisteme de comandă discretă a micromaşinilor electrice; 5. Proiectarea algoritmilor de reglare discretă pentru referinţe de tip treaptă, rampă şi sinusoidală; 6. Controlul optimal al micro-motoarelor electrice. Proiect: Realizarea unui produs mecatronic actionat cu micromotoare pas cu pas: proiectarea si realizarea constructiei mecanice; proiectarea schemei electronice si a logicii de comanda; implementarea preliminara a aplicatiei software de comanda a motoarelor pas cu pas in mediul LabVIEW; implementarea aplicatiei finale pe microcontrolere.

C. Bibliografie minimală: 1. Godfrey Onwubolu, Mechatronics: Principles and Applications, Butterworth-Heinemann, 2005, 2. A. Kelemen, Motoare electrice pas cu pas, Editura Tehnica, Bucuresti 1985; 3. Gh. Vasiliu, Micromotoare de curent continuu cu comutaţie statică, Editura Tehnică, Bucureşti 1976; 4. S. V. Paturca, Comenzi

moderne în Sisteme de Actionari Electrice, Bucuresti, Ed. Matrix Rom, 2011; 5. V. Petre, Tehnologie

electromecanică, Editura Printech, Bucureşti, 1998. 6. S. V. Paturca, C. Ilas, Teoria sistemelor de reglare automata, Bucuresti, Ed. Matrix Rom, 2011; 7. S. V. Paturca, C. Ilas, Aplicatii practice folosind roboţii Mindstoms NXT, Ed. Matrix Rom, 2009.

D. Discipline anterioare necesare: Convertoare electromecanice. E. Modul de evaluare: Laborator – 20%; Proiect – 30%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: obţinerea a 50% din

punctajul total.

01.03.O.06-16 Software pentru analiza modelelor de circuit ale microsistemelor (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Florin CONSTANTINESCU Departamentul: Electrotehnică A. Obiectivul disciplinei: Intelegerea algoritmilor de analiza a modelelor de circuit ale microsistemelor in domeniul

timpului si in domeniul frecventei, implementati in pachetele de programe comerciale SPICE, SPECTRE (CADENCE), ADS.

B. Conţinutul cursului: Modele de circuit ale microsistemelor. Regimurile de functionare ale modelelor de circuit cu parametrii concentrati. Formularea corecta a problemelor de analiza a modelelor de circuit cu parametrii concentrati. Analiza in domeniul timpului. Analiza in domeniul frecventei. Determinarea polilor si zerourilor. Analiza zgomotului. Conţinutul aplicatiilor: Modele rezistive liniare si neliniare. Analiza in regim armonic intr-o banda de frecventa specificata. Formularea corecta a problemelor de analiza a modelelor rezistive si modelelor dinamice. Functii de transfer in regim armonic, calculul parametrilor de imprastiere. Regimuri tranzitorii produse de excitatii modulate in amplitudine si in frecventa. Zgomotul in modelele cu semnale de banda larga. Analiza cu balanta armonica a modelelor neliniare de circuit.

C. Bibliografie minimală: 1. F. Constantinescu, M. Nitescu, Teoria Circuitelor, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti 2. K. Kundert, “Introduction to RF Simulation and its Application”, Journal of the Solid State Circuits, 1999, updated on 23 April 2003, http://www.designers-guide.com; 3. Manuale: SPICE, CADENCE (SPECTRE), , ADS. 4. F. Constantinescu, A. G. Gheorghe, M. Nitescu, C. V. Marin, A. Ionescu, “Simularea circuitelor electrice – lucrari de laborator”, Editura Printech, 2011, http://ferrari.lce.pub.ro/studenti.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii, Metode numerice, Tehnici de modelare matematica. E. Modul de evaluare: Activitatea la curs - 10%; Activitatea la laborator - 10%; Verificarea activitatii de laborator -

30%; Examen final - 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.06-17 Magneţi permanenţi pentru sisteme microelectromecanice (NANO) – 5 p.c.


81

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Wilhelm KAPPEL Departamentul: Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrica, ICPE-CA A. Obiectivul disciplinei: Însuşirea de către studenţi a cunoştinţelor de bază referitoare la materialele magnetice

permanente, principiile fizice care stau la baza aplicării lor, structura şi compoziţia, procedeele principale de obţinere a unor materiale magnetice permanente, tehnici de obţinere a magneţilor permanenţi pentru aplicaţii în MEMS şi de caracterizare; limite de utilizare. Formarea unor deprinderi practice de obţinere a magneţilor permanenţi, în special a celor cu aplicaţii în MEMS, însuşirea unor metode de caracterizare a magneţilor permanenţi.

B. Conţinutul cursului: 1. Cunoştinţe de bază necesare asimilării teoriei şi tehnologiei magneţilor permanenţi: anizotropii magnetice şi procese de magnetizare, criterii de performanţă pentru magneţii permanenţi, MP izotropi şi anizotropi, pierderi reversibile şi ireversibile, metode de stabilizare; 2. Cerinţe impuse magneţilor permanenţi pentru utilizare în sisteme microelectro-mecanice: metode de procesare a structurilor MEMS, materiale magnetice permanente pentru MEMS, condiţii generale, MEMS magnetice si aplicaţiile lor; 3. Magneţi permanenţi utilizaţi în MEMS: Magneţi permanenţi cu anizotropie de formă (Alnico, ESD), obţinere, principalele tipuri, utilizări specifice; MP din ferite; MP din familia NdFeB; Nanocompozite metalice, magnetic dure; Nanocompozite metal-polimer, obţinere şi performanţe; Micro-prelucrarea materialelor magnetic dure, obţinere de straturi subţiri şi groase, performanţe. Conţinutul aplicatiilor: 1. Generarea câmpurilor magnetice omogene şi a celor cu gradient constant; 2. Măsurarea mărimilor magnetice fundamentale. Metode inductive; 3. Efectul şi senzorul Hall. Determinarea constantei Hall; 4. Determinarea punctului Curie şi a magnetizaţiei cu ajutorul magnetometrului; 5. Măsurarea proprietăţilor de interes tehnic a materialelor magnetic dure la temperature camerei; 6. Microprelucrarea magneţilor permanenţi prin electroeroziune şi prin ablaţie laser; 7. Obţinerea de straturi subţiri prin depunere în vid.

C. Bibliografie minimală: 1. H. Gavrilă H. şi col., Magnetism tehnic si aplicat, Ed. A.R., Bucureşti, 2000; 2. E. Burzo, Magneţi permanenţi, vol.I si II, Ed. A.R. Bucureşti, 1983; 3. H.Gavrila, W. Kappel, M.M. Codescu, Materiale magnetice, Ed. Printech, Bucuresti, 2006; 4. W. Kappel, M.M. Codescu, S. Jipa, Magneţi permanenţi, Ed. Printech, Bucuresti, 2007; 5. E. Tremolet de Lacheisserie, Magnetisme, vol. I si II, Presses Univ., Grenoble, 1999; 6. P. Brissonneau P., Magnétisme et matériaux magnétiques pour l’électrotechnique, Ed. Hermes, Paris, 1999; 7. D. Sellmyer, R. Skomski, Advanced magnetic nanostructures, Ed. Springer, NY, 2006.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii. E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 30%; Activitatea la curs – 20%; Examen final – 50%. Cerinte

minimale: efectuarea lucrărilor de laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.

01.03.O.06-18 Compatibilitate electromagnetică pentru microsisteme (NANO) – 5 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 2C, 1L Titular disciplinǎ: Prof. dr. ing. Mihai Octavian POPESCU Departamentul: Institutului Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Cunoşterea fenomenelor de interacţiune electromagnetică cu efecte perturbative la nivelul

microsistemelor. Evaluarea proceselor de interacţiune şi a metodelor de protecţie specifice. B. Conţinutul cursului: 1. Surse de perturbaţii: caracterizarea în domeniul timp/frecvenţă a surselor; 2. Mecanisme de

cuplaj: prin conducţie, prin inducţie, prin radiaţie; 3. Modelarea fenomenelor de interferenţă; 4. Protecţia antiperturbativă: ecranarea, separarea optică; 5. Metode de încercare specifice. Conţinutul aplicatiilor: 1. Studiul şi măsurarea mecanismelor de cuplaj: cuplajul prin conducţie, cuplajul prin inducţie, cuplajul prin radiaţie; 2. Efecte de ecranare; separarea optică; 3. Simularea unor fenomene de cuplaj (COMSOL).

C. Bibliografie minimală: 1. G. Hortopan, Principii şi tehnici de compatibilitate electromagnetică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2004; 2. M. O. Popescu şi colectiv, Compatibilitate electromagnetică – sinteze şi aplicaţii, Ed. Ars Docendi, 2004.

D. Discipline anterioare necesare: Bazele electrotehnicii. E. Modul de evaluare: Activitatea la laborator – 50%; Examen final – 50%. Cerinte minimale: efectuarea lucrărilor de

laborator şi obţinerea a 50% din punctajul total.


Numǎrul de puncte credit acordate: 5 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 3; 10 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Formarea studentului ca cercetător în domeniul temei de disertaţie. Studentul va învăţa să

aplice cunoştinţele acumulate în semestrele anterioare pentru rezolvarea temei de disertaţie, parcurgând toate etapele


82

necesare: modelarea (analiza) problemei, proiectarea (concepţia) sistemului, implementarea proiectului, verificarea, validarea şi testarea sa. Studentul va interacţiona în toate fazele cercetării cu restul echipei, sub coordonarea conducătorului lucrării de disertaţie, operând corecţiile care se impun.





01.04.O.06-20 Elaborare lucrare de disertaţie (NANO) – 30 p.c.

Numǎrul de puncte credit acordate: 30 p.c. Programul, semestrul, structurǎ de ore: NANO; sem. 4; 28 Titular disciplinǎ: Conducătorul lucrării de disertaţie Departamentul: Electrotehnică; Maşini, Materiale şi Acţionări electrice; Măsurări, Aparate electrice şi Convertoare statice A. Obiectivul disciplinei: Realizarea unei lucrări de disertaţie documentată care să aibă elemente de aprofundare







83

11. REGULAMENT AL SISTEMULUI BAZAT PE CREDITE

REGULAMENT

privind organizarea şi funcţionarea procesului de învăţământ în cadrul Studiilor Universitare de MASTERAT

din Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Valabil începând cu anul universitar 2011/2012

PARTEA I

ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE DE MASTERAT

1. PRINCIPII GENERALE

Art.1. (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ din Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti (UPB) defineşte principiile şi regulile care stau la baza organizării şi funcţionării procesului de învăţământ pentru studiile universitare de masterat (ciclul II – Masterat), utilizând sistemul de credite, în baza următoarelor acte normative: Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare şi H.G. nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor de masterat.

(2) Regulamentul a fost elaborat de Comisia de Învăţământ a Senatului UPB şi a fost aprobat de Senatul Universităţii într-o primă formă în şedinţa sa din 25.06.2009. Actuala formă, modificată, a fost aprobată de Senatul Universităţii în şedinţa sa din 09.06.2011. Prezentul regulament intră în vigoare începând cu anul universitar 2011/2012 şi se aplică programului de studii universitare de masterat organizate conform legii 288/2004.

(3) În cazul programelor de masterat aprobate în baza reglementărilor anterioare şi aflate în derulare, se aplică reglementările în vigoare la data aprobării acestora.

(4) Regulamentul conţine principiile generale, regulile de trecere, regulile de notare/refacere si regulile de întrerupere/reînmatriculare/transfer.

Art. 2. Conform clasificării programelor de studii universitare de masterat din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011, în UPB se organizează programe de masterat de cercetare. Art. 3. Având în vedere obiectivele, grupurile ţintă şi planurile de învăţământ, în UPB studiile

universitare de masterat sunt clasificate pe 4 tipuri de programe, toate cu durata de 4 semestre (120 credite de studiu transferabile – cst):

· Programe de masterat de aprofundare care vor asigura aprofundarea în domeniul studiilor universitare de licenţă sau într-un domeniu apropiat.

· Programe de masterat interdisciplinar care vor încuraja colaborarea între domenii formative din UPB sau din universităţi tehnice similare.

· Programe de masterat complementar care vor asigura competenţe complementare celor obţinute în ciclul I cuprinzând şi alte domenii (medicină, biologie, economie etc.). Candidaţii la aceste programe vor putea fi recrutaţi şi de la alte Universităţi decât cele tehnice.

· Programe de masterat de cercetare avansată care vor asigura formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică specifice anumitor domenii.

Art. 4. Persoana care a fost admisă la studiile universitare de masterat are calitatea de student şi poartă denumirea generică de masterand pe toată durata ciclului II de studii universitare.

Art. 5. (1) Admiterea studenţilor la studiile universitare de masterat se face astfel:


84

· prin concurs de admitere organizat de către fiecare facultate pentru programele de master pe care le oferă (facultăţile trebuie să afişeze tipurile şi denumirile programelor de master pentru care se organizează admiterea, grupurile ţintă cărora se adresează, obiectivele, competenţele, planurile de învăţământ şi detalii privind admiterea, metodologia de desfăşurare a concursului, conţinutul probelor de concurs, data, ora, sala, tematica şi bibliografia, numărul de locuri finanţate de la buget şi cele cu taxă etc.);

· prin transfer de la alte Universităţi; · prin reînmatricularea masteranzilor exmatriculaţi. (2) La înmatricularea masterandului transferat sau exmatriculat Biroul Consiliului Facultăţii (BCF)

analizează fiecare caz in parte şi stabileşte disciplinele care pot fi echivalate şi cele care trebuie refăcute în regim de diferenţă, promovarea acestora constituind sarcini suplimentare.

Art. 6. La începutul anului universitar (în primele 15 zile), studentul admis la master, indiferent de regimul de studii, cu sau fără taxă, este obligat să completeze şi să semneze Contractul anual de studii. Contractul de studii nu se poate modifica pe parcursul anului universitar.

· În Contractul de studii se înscriu disciplinele pe care studentul se obligă să le frecventeze în anul universitar respectiv. Modificarea Contractului de studii este posibilă în primele 15 zile calendaristice ale anului universitar.

· Masterandul care nu semnează Contractul anual de studii în perioada programată îşi pierde statutul de student.

· Masterandul care studiază în regim cu taxă este obligat să semneze în aceeaşi perioadă şi un Contract de studii cu taxă.

Art. 7. (1) Masteratul se încheie cu susţinerea publică a unei Lucrări de disertaţie. Masterandul care a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de studii de masterat şi a obţinut cel puţin media 7 la susţinerea publică a Lucrării de disertaţie primeşte Diploma de Master, însoţită de suplimentul la diplomă, întocmit conform reglementărilor în vigoare.

(2) După 2 semestre de studii (60 cst) masterandul poate obţine o diplomă intermediară. Art. 8. Fiecare program de masterat are un Responsabil de program, numit de Facultate, care

coordonează desfăşurarea procesului de învăţământ, în concordanţă cu reglementările şi exigenţele din UPB. Responsabilul programului de masterat promovează programul de master în perioada premergătoare admiterii, răspunde de organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere, verifică desfăşurarea activităţilor didactice şi de cercetare, coordonează alocarea temelor de cercetare semestrială şi a temelor pentru Lucrarea de disertaţie, conduce comisia de susţinere a rapoartelor de cercetare semestriale şi comisia de susţinere a Lucrărilor de disertaţie.

Art. 9. (1) Planurile de Învăţământ (PÎ) conţin discipline obligatorii, şi opţionale (la alegere). (2) Consiliile facultăţilor pot decide condiţionări pentru unele discipline (un student nu poate contracta o

disciplină dacă nu a obţinut creditele la disciplinele care condiţionează participarea la aceasta); în cazul în care există aceste condiţionări lista disciplinelor prevăzute cu condiţionări va constitui o anexă la planul de învăţământ al fiecărei facultăţi.

Art. 10. Disciplinelor din planul de învăţământ (PÎ) li se atribuie coduri de identificare după modelul din Anexa 1 care face parte integrantă din acest Regulament.

Art. 11. (1) Numărul de credite de studiu transferabile atribuite disciplinelor obligatorii şi opţionale aferente unui semestru de studii este 30 şi corespunde unui număr de 28 ore/săptămână.

(2) Pentru toate tipurile de programe de masterat cele 30 cst acordate în fiecare semestru, se repartizează astfel:

· Pentru semestrul 1: 20 cst pentru activităţile didactice (totalizând 18 ore/săptămână) şi 10 cst pentru activităţile de cercetare (totalizând 10 ore/săptămână).

· Pentru semestrul 2: 12 cst pentru activităţile didactice (totalizând 10 ore/săptămână) şi 18 cst pentru activităţile de cercetare (totalizând 18 ore/săptămână). Activitatea de cercetare din acest semestru se va finaliza cu prezentarea unui Proiect.

· Pentru semestrul 3: 20 cst pentru activităţile didactice (totalizând 18 ore/săptămână) şi 10 cst pentru activităţile de cercetare (totalizând 10 ore/săptămână).

· Pentru semestrul 4: 30 cst pentru activităţile de cercetare (totalizând 28 ore/săptămână) dedicate exclusiv pentru elaborarea Lucrării de disertaţie.

Art. 12. (1) Obţinerea cst atribuite unei discipline este condiţionată de promovarea acelei discipline. (2) Evaluarea cunoştinţelor la o disciplină din PÎ se apreciază cu note de la 1 la 10.


85

(3) O disciplină se consideră promovată dacă este notată cel puţin cu nota 5. Nu se admit acordări parţiale de cst pe componente de activitate aferente disciplinei.

Art. 13. Prezentarea publică a Lucrării de disertaţie este condiţionată de obţinerea tuturor celor 120 cst aferente disciplinelor obligatorii şi opţionale din PÎ.

Art. 14. Masteranzii admişi la programele de masterat vor primi teme de cercetare şi vor fi incluşi într-o echipă de cercetare din care pot face parte şi doctoranzi, cadre didactice, cercetători .

Art. 15. (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică va fi coordonată de un cadru didactic. (2) Masteranzii vor întocmi semestrial un raport de cercetare (aferent activităţii de cercetare prevăzută în

PÎ) care se va susţine în faţa unei comisii şi pentru care vor obţine o notă; aceasta va fi trecută într-un catalog şi se va include în suplimentul de diplomă.

Art. 16. (1) Activitatea didactică a masteranzilor la fiecare disciplină din PÎ este evaluată continuu, prin puncte alocate diverselor activităţi, numărul total maxim al acestora fiind egal cu 100.

(2) Pentru disciplinele prevăzute cu examen, minim 50% dintre aceste puncte se alocă pentru activitatea din timpul semestrului, iar restul se alocă verificării finale (examen).

Art. 17. Programarea activităţilor formative se face astfel: - anul universitar are două semestre egale de câte 14 săptămâni; - verificarea finală a cunoştinţelor masteranzilor se face în două sesiuni de examene programate la sfârşitul celor două semestre (de iarnă şi de vară), având durata de câte 3 săptămâni; - activităţile didactice şi de cercetare se desfăşoară în regim de cursuri de zi cu frecvenţă; - în cursul lunii septembrie se prevăd 2 săptămâni pentru refacerea verificărilor finale, la disciplinele înscrise în Contractul anual de studii din anul universitar curent, în vederea promovării sau a măririi de notă. Art. 18. (1) Prin lege, învăţământul este gratuit pentru o perioadă determinată de timp, perioadă în

care se respectă un plan de învăţământ şi reglementări specifice de parcurgere a procesului de învăţământ. (2) Se percep taxe, suportate individual de masteranzi, în următoarele situaţii: la depăşirea duratei

programate de şcolarizare, la repetarea disciplinelor, la susţinerea de diferenţe datorate modificării planurilor de învăţământ, precum şi la organizarea de activităţi formative suplimentare la cererea masteranzilor în afara programului planificat.

Art. 19. Conform H.G. 404/2006, art. 7, studiile universitare de masterat se desfăşoară conform procedurilor de asigurare internă şi externă a calităţii. Principalii responsabili de calitatea programelor de masterat sunt universitatea şi facultăţile/departamentele/catedrele care organizează programele de studii de masterat şi masterandul.

Art. 20. Recunoaşterea cst obţinute de masteranzi la alte universităţi din ţară sau străinătate se face de către BCF, pe baza programului de studiu realizat de masterand, a timpului alocat aprofundării disciplinei şi a calificativului obţinut. Această recunoaştere este posibilă chiar dacă denumirea sau conţinutul disciplinei diferă, dacă prin parcurgerea disciplinei se realizează aceleaşi abilităţi şi competenţe cu disciplina echivalată.

2. REGULI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE ALE PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Art. 21. Organizarea şi funcţionarea procesului de învăţământ în Universitatea POLITEHNICA din

Bucureşti se bazează pe principiul de acumulare de credite, fiind folosite 3 categorii de reguli: de notare/refacere, de trecere şi de întrerupere/reînmatriculare/transfer.

2.1. REGULI DE NOTARE/REFACERE Art. 22. (1) Nota finală a unei discipline (numere întregi de la 1 la 10) rezultă prin însumarea

punctelor alocate fiecărei activităţi din cadrul disciplinei (maxim 100), împărţire la 10 şi rotunjire. (2) Punctajul minim pentru promovarea unei discipline este de 50 puncte. Art. 23. Ponderea activităţilor din cadrul unei discipline este stabilită de către titularul de disciplină şi

confirmată de BCF, punându-se accentul pe continuitatea pregătirii studentului pe tot parcursul semestrului. Art. 24. Tipurile de activităţi ale unei discipline care se punctează şi modul de atribuire a celor 100 de

puncte aferente tuturor activităţilor disciplinei trebuie să fie comunicate masteranzilor la începutul fiecărui an universitar, odată cu semnarea Contractului de studii şi confirmate de fiecare titular de disciplină la începutul semestrului.

Art. 25. Punctajul obţinut la verificarea finală (examen) va reprezenta maxim 50% din nota finală. Art. 26. O disciplină are o singură notă finală. Art. 27. Punctajul alocat lucrărilor de control de degrevare se va realoca în sesiunile de examene din

anul universitar curent.


86

Art. 28. Pentru disciplinele prevăzute cu verificare pe parcurs (fără examen) rezultatele se vor încheia în săptămânile 13 şi 14 ale fiecărui semestru, înainte de începerea sesiunii de examene; nici o formă de verificare pe parcurs nu va avea alocate mai mult de 20 de puncte pentru ultima verificare.

Art. 29. (1) În cazul refacerii verificării finale, în sesiunea de refaceri din toamnă, punctajele parţiale obţinute din activităţile desfăşurate în timpul semestrelor (I sau II) sunt păstrate, anulându-se numai punctajul obţinut la verificarea finală din sesiunile de la sfârşitul semestrelor.

(2) În cazul repetării unei discipline în anul universitar următor punctajele parţiale obţinute anterior sunt anulate. Titularul de disciplină poate decide menţinerea punctajului obţinut anterior la activităţile de laborator şi proiect.

2.2. REGULI DE TRECERE Art. 30. (1) Trecerea în anul II se poate face dacă masterandul a obţinut toate cele 20 cst aferente

activităţilor de cercetare şi cel puţin 30 cst din cele aferente activităţilor didactice. (2) Masteranzii care nu au acumulat numărul de cst de trecere în anul II, pot repeta anul cu plata taxei

anuale de studii. Art. 31. Candidaţii care înaintea Lucrării de disertaţie mai au discipline nepromovate pot să le refacă

în sesiunea următoare a anului universitar curent şi să susţină Lucrarea de disertaţie într-o sesiune ulterioară. 2.3. REGULI DE ÎNTRERUPERE/REÎNMATRICULARE

Art. 32. Întreruperea studiilor se poate face numai la începutul anului universitar, în perioada în care se încheie contractele de studii, şi este permisă pentru unul sau doi ani universitari. Reînscrierea masterandului, după întreruperea studiilor, se face în anul de studii în care are dreptul, în condiţiile respectării regulilor de trecere ale prezentului regulament, beneficiind de recunoaşterea notelor obţinute anterior întreruperii.

Art. 33. În cazuri bine justificate, decanul facultăţii poate aproba întreruperea studiilor începând cu semestrul II. În acest caz reînscrierea este posibilă cu plata a jumătate din taxa anuală de studii.

Art. 34. Masteranzii exmatriculaţi sau cei care renunţă la calitatea de masterand pot fi reînmatriculaţi la cerere, în condiţiile prezentului regulament.

3. TAXELE DE STUDII PENTRU REPETAREA ANULUI SAU REFACEREA DISCIPLINELOR

Art. 35. Se definesc următoarele tipuri de taxe:

· taxa anuală de studii (TA), este egală cu suma alocată de către Ministerul Educaţiei pentru finanţarea bugetară a şcolarizării anuale a unui masterand;

· taxa de repetare de disciplină (TD) este taxa care acoperă cheltuielile ocazionate de pregătirea masterandului în cadrul unei discipline. Cuantumul acestei taxe se stabileşte anual de Senatul UPB.

Art. 36. Un masterand reînmatriculat, care beneficiază de finanţare din partea Ministerului Educaţiei şi a depăşit durata programată de 4 semestre pentru cursurile de masterat va continua studiile universitare în regim cu taxă anuală TA, dacă depăşeşte durata de studii cu 2 semestre, sau în regim cu jumătate din taxa anuală, dacă depăşeşte durata de studii cu un semestru.

Art. 37. La refacerea unei discipline, pentru promovare sau mărire de notă, se suportă taxa de repetare de disciplină.

Art. 38. Masteranzii care trebuie să refacă activităţi de diferenţă, fiind în această situaţie din cauza reînmatriculărilor sau modificărilor planului de învăţământ, vor plăti taxa de disciplină pentru fiecare diferenţă.

Art. 39. La cererea masteranzilor pot fi prevăzute activităţi formative suplimentare, care nu sunt incluse în planul de învăţământ sau nu sunt comandate de facultăţi. Organizarea acestora revine facultăţii sau instituţiei care le prevede şi se face în regim cu taxă, cuantumul acesteia rezultând din condiţiile de finanţare a activităţii respective (acoperire a cheltuielilor aferente), în condiţiile legii.

Art. 40. (1) Taxa anuală de studii se poate plăti în două rate: jumătate la începutul semestrului I şi cealaltă jumătate la începutul semestrului II. Taxa de repetare de disciplină se plăteşte la începutul semestrului în care se reface disciplina.

(2) Masteranzii care nu plătesc taxa anuală de studii conform programării nu vor fi înscrişi în formaţii de studiu în anul universitar următor. Cei care nu plătesc taxa de repetare de disciplină nu pot susţine verificările aferente disciplinei care se reface.

Art. 41. În conformitate cu reglementările în vigoare, programele de masterat se pot desfăşura şi în regim de studii cu taxă. Numărul locurilor cu taxă şi cuantumul acestei taxe se stabilesc de Senatul UPB în funcţie de costurile specifice şcolarizării, în condiţiile legii.


87

PARTEA a II-a

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII PROFESIONALE A MASTERANZILOR

1. PRINCIPII GENERALE

Art. 42. Organizarea activităţii profesionale a masteranzilor de la studiile universitare de masterat din UPB are la bază sistemul bazat pe credite de studiu transferabile.

2. ÎNSCRIEREA ÎN FACULTATE ŞI DOCUMENTELE NECESARE

Art. 43. (1) Înmatricularea masteranzilor admişi prin concurs de admitere la studiile universitare de

masterat (desfăşurat conform „Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în învăţământul universitar şi postuniversitar”, votată de Senatul UPB) se face, cu aprobarea decanului facultăţii, pe baza listelor rezultate în urma desfăşurării concursului.

(2) Înmatricularea constă în înscrierea în registrul matricol al facultăţii sub un număr unic valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare.

(3) Numerele din registrul matricol se dau în continuare pentru fiecare nouă serie de şcolarizare. Art. 44. (1) Înscrierea masterandului în registrul matricol se face pe baza dosarului personal care va

cuprinde următoarele documente: · fişa de înscriere, conform formularului tip UPB (dacă este cazul); · lucrările la concursul de admitere (dacă este cazul); · diploma de bacalaureat, în original sau echivalenta acesteia; · diploma de licenţă, în original sau echivalenta acesteia; · copie legalizată după certificatul de naştere; · 2 fotografii; · adeverinţă medicală (dacă a fost prevăzută la concursul de admitere); · buletin sau carte de identitate în copie; · chitanţa de plată a taxei de admitere. (2) În perioada şcolarizării dosarul personal se completează cu următoarele documente: · actele necesare pentru acordarea burselor (pentru fiecare semestru în care a obţinut bursă); · actele prin care i s-au acordat anumite drepturi (întreruperi de studii, refaceri

de discipline, diferenţe – dacă este cazul); · dovezi de achitare a taxelor stabilite de Senatul UPB; · recompense primite în facultate; · sancţiuni primite în facultate. (3) După finalizarea studiilor o parte din documente se depune la Biroul diplome pentru întocmirea

actelor de studii, iar restul rămâne la dosarul personal care este depus la Arhiva UPB. Art. 45. (1) Secretariatul facultăţii eliberează masterandului înmatriculat legitimaţia de masterand şi

carnetul de masterand, în care se înscriu notele de la examene sau de la celelalte forme de verificare pe toată durata şcolarizării.

(2) În documentele masterandului nu sunt admise corecturi, ştersături şi înscrierea de date nereale, acestea constituind falsuri în acte publice şi se sancţionează ca atare. În cazul în care masterandul pierde documentele personale se eliberează duplicate, după anunţarea în presă a pierderii acestora.

(3) În caz de transfer, întrerupere de studii, retragere definitivă sau exmatriculare, secretariatul facultăţii îi retrage masterandului legitimaţia şi carnetul de masterand, care se depun la dosarul personal, dar numai în cazul prezentării fişei de lichidare completată la toate rubricile.

Art. 46. (1) Înscrierea masterandului într-un an de studii se face prin ordin al decanului, de către secretariatul facultăţii, la începerea anului universitar, după ce masterandul a semnat Contractul anual de studii (definit conform punctului Art. 6 din prezentul Regulament) şi după ce a plătit, dacă este cazul, taxele aferente (taxele anuale sau taxele de repetare de disciplină).

(2) După înscrierea masterandului într-un an de studiu i se va aplica viza anuală în legitimaţia şi carnetul de masterand. Concomitent i se vor stabili masterandului repetările de discipline (dacă este cazul) sau eventualele diferenţe.


88

Art. 47. Frecvenţa masteranzilor la activităţile didactice se înregistrează întrun jurnal de grupă, semnat de cadrele didactice la fiecare activitate didactică şi centralizat bilunar la secretariatul facultăţii. Jurnalul de grupă este gestionat de şeful de grupă numit de BCF.

3. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MASTERANDULUI

Art. 48. Masteranzii au următoarele drepturi: a. să beneficieze de gratuitatea învăţământului, pentru numărul de locuri finanţate de la buget şi pe

durata normală a studiilor de masterat (4 semestre); b. să participe la toate formele de activitate didactică prevăzute în planul de învăţământ şi la activităţi

didactice suplimentare organizate (la cerere, în conformitate cu prevederile Cartei Universitare şi cele ale Senatului UPB), să folosească spaţiile universităţii (săli de cursuri, laboratoare, săli de proiect şi seminar, săli de lectură, biblioteci, baze sportive) şi celelalte mijloace puse la dispoziţie de universitate;

c. să participe la activităţile ştiinţifice studenţeşti sau activităţile culturalsportive, de orientare profesională şi consiliere în carieră din UPB sau din alte universităţi;

d. să fie reprezentant ales al masteranzilor în Senatul Universităţii şi/sau Consiliul Facultăţii, pe baza prevederilor Cartei universitare şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a procesului de învăţământ;

e. să participe prin libera exprimare a opiniilor la evaluarea activităţii pentru disciplinele frecventate precum şi la evaluarea cadrelor didactice în conformitate cu regulile stabilite de UPB;

f. să participe, la cererea facultăţii sau din proprie iniţiativă, la probleme privind organizarea activităţilor grupei din care face parte (orarii, planificare de verificări şi lucrări, cercuri ştiinţifice studenţeşti etc.);

g. să participe la activităţi formative la universităţi sau facultăţi din ţară, în cadrul sistemului bazat pe credite transferabile, sau din străinătate în cadrul programelor internaţionale;

h. să fie membri în asociaţii profesionale care să-i reprezinte şi să le susţină drepturile în mediul universitar şi să solicite recunoaşterea acestor drepturi de către Universitate, în măsura în care aceste asociaţii nu încalcă prevederile regulamentelor UPB;

i. să obţină burse de studii, de merit, de performanţă şi de ajutor social în conformitate cu prevederile legale şi ale Senatului UPB;

j. să participe la activitatea de cercetare ştiinţifică a universităţii. k. să participe la acţiuni de voluntariat organizate de universitate. Art. 49. Masteranzii au următoarele obligaţii în timpul desfăşurării procesului de învăţământ: a. să îndeplinească toate obligaţiile care le revin potrivit planului de învăţământ şi să respecte

programul de studii; b. să participe la toate activităţile didactice şi de cercetare; c. să respecte reglementările legislaţiei în vigoare şi cele specifice UPB şi să respecte hotărârile

facultăţii sau universităţii privind participarea la toate activităţile de învăţământ şi de cercetare; d. să respecte prevederile Cartei universitare şi ale regulamentelor UPB; e. să plătească, dacă este cazul, taxele prevăzute de prezentul Regulament (Art. 35 - 41), la termenele

stabilite; f. să păstreze în bune condiţiuni legitimaţia şi carnetul de masterand; g. să răspundă solicitărilor secretariatului facultăţii în problemele legate de activitatea sa profesională

sau de organizare a activităţilor grupei din care face parte; h. să manifeste respect faţă de membrii comunităţii universitare, să aibă o comportare civilizată, să

respecte normele de convieţuire în comun ale colectivităţii din care face parte; i. să prezinte la verificările pe parcurs şi la verificările finale carnetul de masterand şi / sau la cererea

cadrului didactic, cartea / buletinul de identitate; k. să păstreze în bune condiţiuni toate bunurile universităţii şi facultăţii aflate în spaţiile de

învăţământ, în cămine ori în cele de petrecere a timpului liber. Contravaloarea prejudiciilor rezultate din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se va recupera de la cel care le-a produs.

4. EVALUAREA ŞI PROMOVAREA

Art. 50. Evaluarea este acţiunea de verificare a cunoştinţelor dobândite de masterand în cadrul unei discipline. Cunoştinţele predate sunt indicate în programa analitică a disciplinei, programă stabilită de titular şi aprobată de conducerea catedrei sau a departamentului.


89

Art. 51. Evaluarea cunoştinţelor dobândite precum şi promovarea masterandului se bazează pe regulile de notare şi de trecere din prezentul Regulament. Regulile de evaluare şi notare sunt anunţate de titularul de disciplină, în cadrul prezentării disciplinei, în prima oră de curs.

În activităţile de evaluare a masterandului se aplică următoarele principii: · toate activităţile aferente unei discipline, care sunt evaluate, primesc puncte din cele 100 de puncte

alocate disciplinei; · orice punct acordat, la evaluarea fiecărei activităţi aferente unei discipline, trebuie să reprezinte un

procent însuşit din cunoştinţele aferente disciplinei; · repartizarea punctelor pe activităţile aferente unei discipline se face de către titularul de disciplină, se

avizează de Responsabilul de program si se aprobă de BCF; · punctajul total se obţine prin însumarea punctelor acordate activităţilor în timpul anului şi verificării

finale; · punctajul total (însumat) se transformă în notă (numere întregi de la 1 la 10) prin împărţire la 10 şi

rotunjire, cu respectarea regulii Art. 22 din prezentul Regulament; · absenţa de la o evaluare pentru oricare dintre activităţi înseamnă zero puncte pentru acea activitate. Art. 52. Efectuarea activităţilor aplicative aferente unei discipline (seminar, proiect şi/sau laborator) pot

condiţiona prezentarea la verificarea finală, conform obligaţiilor stabilite de titularul de disciplină, avizate de Responsabilul de program şi aprobate de BCF.

Art. 53. Verificarea finală şi înscrierea notei în catalogul de disciplină se efectuează numai în sesiunile de examen.

Art. 54. Modul de susţinere a verificărilor finale - scris, oral, scris şi oral – se stabileşte, pentru fiecare disciplină în parte, de decanatul facultăţii sau de către Responsabilul de program, la propunerea cadrului didactic titular şi se aduce la cunoştinţa masteranzilor la începutul semestrului.

Art. 55. (1) Programarea verificărilor finale (examene) se aprobă de către Decanatul facultăţii, la propunerea masteranzilor şi cu avizul prealabil al titularului de disciplină şi al Responsabilului de program.

(2) Programarea se întocmeşte pentru fiecare grupă separat şi se afişează cu cel puţin 7 zile înaintea începerii sesiunii. Între două verificări finale succesive trebuie să se prevadă un interval de cel puţin două zile.

Art. 56. Titularul de disciplină trebuie să aducă le cunoştinţa masteranzilor rezultatele tuturor evaluărilor din timpul semestrului, până la începerea sesiunii de examene.

Art. 57. (1) Verificările finale se susţin în faţa cadrului didactic care a predate disciplina respectivă, asistat de un cadru didactic care a condus aplicaţiile, sau de un alt cadru didactic de specialitate.

(2) În cazul absenţei titularului de disciplină, decanul facultăţii va stabili o comisie de examinare formată din trei cadre didactice din specialitatea disciplinei.

(3) Rezultatele la verificările finale se comunică masteranzilor în ziua programată pentru aceste verificări.

(4) Dacă la examinarea finală masterandul doreşte să vadă lucrarea scrisă, titularul de disciplină este obligat să i-o pună la dispoziţie pentru a putea fi examinată împreună.

Art. 58. (1) Contestarea rezultatelor activităţilor de evaluare a cunoştinţelor se poate face în scris, în termen de 48 de ore de la comunicarea rezultatului şi se adresează Decanului facultăţii.

(2) Răspunsul la contestaţie trebuie comunicat masterandului în maxim 7 zile de la depunerea contestaţiei.

Art. 59. Masterandul este obligat să se prezinte la examen cu carnetul de student în care cadrul didactic examinator va consemna nota obţinută.

Art. 60. (1) Masterandul care încearcă să promoveze examenele prin fraudă va fi exmatriculat, pe baza procesului verbal întocmit de cadrele didactice care participă la examenul respectiv.

(2) Exmatricularea se aprobă de Rector la propunerea Decanului facultăţii. (3) Masterandul exmatriculat va putea solicita reluarea studiilor începând cu anul de studiu următor.

Reînmatricularea se aproba de Rectorul UPB, la propunerea decanului facultăţii.

5. FINALIZAREA STUDIILOR

Art. 61. (1) Finalizarea studiilor la UPB este condiţionată de obţinerea cst aferente disciplinelor obligatorii şi opţionale din programul formativ al masterandului şi de susţinerea Lucrării de disertaţie.

(2) Absolvenţii studiilor universitare de masterat care au obţinut cel puţin media 7 pentru Lucrarea de disertaţie primesc Diploma de Master.


90

Art. 62 (1) Modul de desfăşurare a Lucrării de disertaţie se face în conformitate cu metodologia de finalizare a studiilor universitare de masterat, aprobată de Senatul universităţii.

(2) Absolvenţii studiilor universitare de masterat vor afişa pe pagina de Web a catedrei sau a departamentului un rezumat în limba engleză al Lucrării de disertaţie.

Art. 63. Catedrele sunt obligate să stabilească titlurile temelor de Lucrărilor de disertaţie şi conducătorii ştiinţifici şi să le aducă la cunoştinţa masteranzilor înaintea începerii anului universitar (sau semestrului) terminal.

6. RECOMPENSE ŞI SANCŢIUNI

Art. 64. Pentru rezultate profesionale şi ştiinţifice deosebite Universitatea acordă diplome şi premii

speciale pentru şefii de promoţie. Art. 65. (1) Pentru neîndeplinirea obligaţiilor şcolare şi încălcarea normelor disciplinare universitare,

masterandul poate fi sancţionat cu mustrare, cu avertisment scris sau cu exmatriculare din universitate. (2) Mustrarea şi avertismentul scris se hotărăsc şi se aplică de către Decan, iar exmatricularea de către

Rector la propunerea Decanului. Art. 66. (1) Masteranzii care nu au frecventat activităţile didactice ale unui semestru şi nu au obţinut

nici un punct de credit vor fi exmatriculaţi. (2) Se sancţionează cu mustrare masteranzii care au absentat la mai mult de 50 de ore din activităţile

didactice dintr-un semestru şi cu avertisment scris cei care au absentat peste 80 de ore din activităţile didactice.

(3) Masteranzii care au absentat mai mult de 130 de ore într-un semestru vor plăti, în anul universitar următor, taxa anuală de studii TA.

Art. 67. (1) Contestaţiile la mustrare sau la avertismentul scris se depun în termen de 3 zile de la comunicare, la Biroul Consiliului Facultăţii, care le va rezolva în termen de 7 zile.

(2) Contestaţiile la exmatriculare din UPB se depun în termen de 3 zile de la comunicarea sancţiunii la Registratura generală a UPB şi se rezolvă în termenul legal.

Art. 68. Masterandul care a fost sancţionat cu mustrare sau avertisment scris pierde următoarele drepturi:

· dreptul de a primi burse de merit; · drepturile acordate la Art. 48, aliniatele d şi g; · dreptul de a participa la tabere de odihnă. Art. 69. Consiliul facultăţii, la propunerea BCF, poate stabili sancţiuni şi pentru alte abateri decât cele

prevăzute la Art. 60 şi Art. 64.

7. TRANSFERĂRI

Art. 70. Transferările se pot face numai după promovarea integrală a unui an de studiu între facultăţi din UPB sau din ţară, în cadrul aceluiaşi domeniu de studii universitare de masterat.

Art. 71. (1) Masterandul poate fi transferat, respectând tipul de program de masterat, dacă are motive bine întemeiate şi numai după încheierea situaţiei şcolare a anului de studii pe care l-a urmat.

(2) Cererile de transfer se depun la Decanatul facultăţii care urmează să primească studentul cu cel puţin 10 zile înainte de începerea anului universitar.

(3) Cererile se depun în două exemplare, având avizul de transfer din partea Decanatului facultăţii de unde pleacă şi a instituţiei de învăţământ superior.

Art. 72. (1) După avizarea transferului de către Decanul facultăţii care primeşte masterandul, Rectorul Universităţii va aproba transferul, având avizul ambilor decani.

(2) În cadrul unei facultăţi, solicitarea de transfer de la un program de master la altul este de competenţa Decanului.

(3) Conducerea facultăţii care primeşte masterandul transferat va stabili, odată cu înmatricularea, şi eventualele diferenţe pe care va trebui să le susţină în cursul anului universitar curent.

(4) Facultăţile pot fixa criterii specifice privind condiţiile de transfer (numărul examenelor de diferenţă, medii minime etc.).

Art. 73. După trecerea perioadei normale de studii, perioadă în care se cumulează şi anii de studii efectuaţi la universitatea de la care se transferă, masterandul transferat poate continua studiile numai cu plata taxelor anuale.


91

8. DISPOZIŢII FINALE

Art. 74. Facultăţile pot să introducă reglementări şi precizări specifice privind activitatea profesională

a masteranzilor de la studiile universitare de masterat, care nu contravin prezentului Regulament. Art. 75. Modificarea prezentului Regulament se face de către Senatul UPB, la propunerea Biroului

Senatului, a conducerii organizaţiilor studenţeşti din UPB legal constituite, sau a 1/3 din numărul membrilor Senatului UPB.

Art. 76. Prezentul regulament este obligatoriu pentru întreaga comunitate academică (cadre didactice şi masteranzi).

Anexa 1

Modul de atribuire a codurilor de identificare pentru disciplinele din planul de învăţământ

Câmpul Conţinutul Tipul Nr.

caractere Exemplu

1 Universitatea Alfanumeric 3 UPB

2 Facultatea Numeric 2 04

3 Semestrul Numeric 2 03

4 Tipul disciplinei

Alfanumeric 1 · O: obligatorie · A: la alegere (opţională)

5 Identificarea disciplinei

Numeric 5

mn-pq

· mn = 0,1,2,...,9 = numărul programului de master al facultăţii

· pq = numărul disciplinei din PÎ

Exemplu: UPB.04.03.O.07-09 = disciplină aparţinând UPB, facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, ţinută în programul de masterat, semestrul 3, obligatorie,

aparţinând programului de masterat numărul 7, având numărul de ordine 9 din planul de învăţământ.

NOTĂ: În Facultatea de Inginerie Electricǎ, în oricare sesiune, încheierea situaţiei la examen pentru orice disciplinǎ se face numai în prezenţa masterandului examinat.

Ghidul Masterandului 2012 2013 v5.PDF

Documents

Transcript of Ghidul Masterandului 2012 2013 v5.PDF