Ghidul gastronomic al României - Dulciuri de casă

Ghidul Gastronomic Ghidul Gastronomic al Românieial României

- Dulciuri de casa -- Dulciuri de casa -Edi¡ia a VI-a (revizuitå)Edi¡ia a VI-a (revizuitå)

˘̆

Coordonator proiect: Valentina Iordan

Corector: Daniel Voicea

Art director: Daniela NaeTehnoredactori: Bogdan Coscaru, Florin Curåvale

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o ¡inutå graficå deosebitå. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

©Toate drepturile apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå permi siunea scriså a Editurii House of Guides.

©2010 House of GuidesTel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86E-mail: [email protected]

ISBN 978-606-513-126-2

CUPRINSCUPRINSINTRODUCEREINTRODUCERE ......................................................................................................... .........................................................................................................55 Istoria ¿i tradi¡ia dulciurilor în bucåtåria româneascå Istoria ¿i tradi¡ia dulciurilor în bucåtåria româneascå ........................................... ...........................................66 Dulciurile în alimenta¡ie Dulciurile în alimenta¡ie ................................................................................. .................................................................................77 Ingrediente, nutrimente, vitamine Ingrediente, nutrimente, vitamine ................................................................... ...................................................................88 Tabel de echivalen¡e Tabel de echivalen¡e ................................................................................... ...................................................................................1414

REºETE ROMÂNEªTI TRADIºIONALEREºETE ROMÂNEªTI TRADIºIONALE ........................................................................... ...........................................................................1515

DULCIURI ALE COMUNITÅºILOR ETNICE DIN ROMÂNIADULCIURI ALE COMUNITÅºILOR ETNICE DIN ROMÂNIA ................................................. .................................................2323

REºETE CELEBREREºETE CELEBRE .................................................................................................... ....................................................................................................3131

PREPARATE DE BAZÅPREPARATE DE BAZÅ..............................................................................................................................................................................................3939 Aluaturi Aluaturi ..................................................................................................... .....................................................................................................4040 Creme, glazuri, sosuri dulci Creme, glazuri, sosuri dulci ........................................................................... ...........................................................................4444

DULCIURI FÅRÅ ALUATDULCIURI FÅRÅ ALUAT ............................................................................................ ............................................................................................5555 Bavareze Bavareze......................................................................................................................................................................................................5656 ªarlote ªarlote............................................................................................................................................................................................................6060 Spume Spume ...................................................................................................... ......................................................................................................6464 Înghe¡ate Înghe¡ate .................................................................................................. ..................................................................................................6868 Jeleuri Jeleuri ...................................................................................................... ......................................................................................................8080 Sufl euri ¿i budinci Sufl euri ¿i budinci ....................................................................................... .......................................................................................8686

GHIDUL DULCIURILOR

DULCIURI DIN ALUATDULCIURI DIN ALUAT ............................................................................................ ............................................................................................105105 Clåtite, col¡una¿i ¿i dulciuri din aluat pripit Clåtite, col¡una¿i ¿i dulciuri din aluat pripit .................................................... ....................................................106106 Checuri, pandi¿panuri, rulade Checuri, pandi¿panuri, rulade ...................................................................... ......................................................................111111 Dulciuri din foitaj Dulciuri din foitaj ...................................................................................... ......................................................................................115115 Dulciuri din foi de plåcintå Dulciuri din foi de plåcintå .......................................................................... ..........................................................................119119 Dulciuri din aluaturi fragede Dulciuri din aluaturi fragede ........................................................................ ........................................................................122122 Biscui¡i, fursecuri, tarte Biscui¡i, fursecuri, tarte .............................................................................. ..............................................................................126126

TORTURITORTURI ............................................................................................................. .............................................................................................................131131 Blaturi Blaturi .................................................................................................... ....................................................................................................132132 Creme pentru torturi Creme pentru torturi .................................................................................. ..................................................................................133133 Torturi diverse Torturi diverse .......................................................................................... ..........................................................................................136136

DULCIURI ªI PRÅJITURI DIVERSEDULCIURI ªI PRÅJITURI DIVERSE ............................................................................ ............................................................................147147 Dulciuri cu ciocolatå ¿i cacao Dulciuri cu ciocolatå ¿i cacao..............................................................................................................................................148148 Dulciuri din fructe (fårå gluten) Dulciuri din fructe (fårå gluten) ................................................................... ...................................................................155155 Dulciuri cu miere Dulciuri cu miere ....................................................................................... .......................................................................................165165 Alte dulciuri Alte dulciuri ............................................................................................. .............................................................................................169169

DULCIURI SPECIALEDULCIURI SPECIALE .............................................................................................. ..............................................................................................177177 Dulciuri de post Dulciuri de post ........................................................................................ ........................................................................................178178 Dulciuri dietetice Dulciuri dietetice ....................................................................................... .......................................................................................183183

COMPOTURI ªI CONSERVE DIN FRUCTECOMPOTURI ªI CONSERVE DIN FRUCTE ................................................................... ...................................................................201201 Compoturi Compoturi ............................................................................................... ...............................................................................................202202 Dulce¡uri, gemuri, peltele, fructe conservate Dulce¡uri, gemuri, peltele, fructe conservate .................................................. ..................................................205205

INDEX DE REºETEINDEX DE REºETE ................................................................................................. .................................................................................................219219

IntroducereIntroducere

DULCIURI DE CASÅ

6

Arta culinarå româneascå, în ceea ce prive¿te dulciurile, nu are o tradi¡ie foarte îndelun-Arta culinarå româneascå, în ceea ce prive¿te dulciurile, nu are o tradi¡ie foarte îndelun-gatå. Într-o ¡arå în care clima a fåcut ca sute de ani så se cultive meiul, grâul ¿i orzul ¿i în gatå. Într-o ¡arå în care clima a fåcut ca sute de ani så se cultive meiul, grâul ¿i orzul ¿i în care relieful a permis dezvoltarea påstoritului era fi resc ca alimenta¡ia de bazå a popula¡iei care relieful a permis dezvoltarea påstoritului era fi resc ca alimenta¡ia de bazå a popula¡iei autohtone så fi e, invariabil, alcåtuitå din fi erturi ¿i turte coapte pe piatrå încinså sau uscate autohtone så fi e, invariabil, alcåtuitå din fi erturi ¿i turte coapte pe piatrå încinså sau uscate la soare, înso¡ite de lapte ¿i, la nevoie, îndulcite cu miere. Dupå cucerirea Daciei de cåtre la soare, înso¡ite de lapte ¿i, la nevoie, îndulcite cu miere. Dupå cucerirea Daciei de cåtre romani, mul¡i istorici considerå cå obiceiurile alimentare ale dacilor le-au învins pe cele romani, mul¡i istorici considerå cå obiceiurile alimentare ale dacilor le-au învins pe cele ale cuceritorilor. Cu siguran¡å înså cå în Dacia au påtruns odatå cu romanii ¿i unele feluri ale cuceritorilor. Cu siguran¡å înså cå în Dacia au påtruns odatå cu romanii ¿i unele feluri de mâncare, cum ar fi plåcinta cu diverse umpluturi, coaptå probabil în ¡est. Indiferent de de mâncare, cum ar fi plåcinta cu diverse umpluturi, coaptå probabil în ¡est. Indiferent de infl uen¡e, documentele dovedesc înså cå meiul a fost cereala preferatå a românului pânå infl uen¡e, documentele dovedesc înså cå meiul a fost cereala preferatå a românului pânå în urmå cu aproximativ 300 de ani, când a fost înlocuit de porumb, care a câ¿tigat treptat în urmå cu aproximativ 300 de ani, când a fost înlocuit de porumb, care a câ¿tigat treptat teren, devenind, din secolul al XVII-lea, hrana de bazå a românului. A¿a s-a nåscut pro-teren, devenind, din secolul al XVII-lea, hrana de bazå a românului. A¿a s-a nåscut pro-babil ¿i combina¡ia, destul de reu¿itå de altfel, dintre måmåligå ¿i chiseli¡a de prune sau de babil ¿i combina¡ia, destul de reu¿itå de altfel, dintre måmåligå ¿i chiseli¡a de prune sau de vi¿ine. vi¿ine. Pentru cå zahårul apare destul de târziu în istoria civiliza¡iei umane, locuitorii teritoriilor Pentru cå zahårul apare destul de târziu în istoria civiliza¡iei umane, locuitorii teritoriilor române¿ti foloseau, ca ¿i grecii ¿i romanii, mierea ¿i nectarul fl orilor ca îndulcitor. române¿ti foloseau, ca ¿i grecii ¿i romanii, mierea ¿i nectarul fl orilor ca îndulcitor. În secolul al XII-lea, comercian¡ii arabi aduc în Europa acest ingredient misterios, folosit În secolul al XII-lea, comercian¡ii arabi aduc în Europa acest ingredient misterios, folosit la început de alchimi¿ti ¿i de spi¡eri la îndulcirea po¡iunilor. Vene¡ienii încep så importe la început de alchimi¿ti ¿i de spi¡eri la îndulcirea po¡iunilor. Vene¡ienii încep så importe zahår din Arabia în secolul al XIV-lea, abia în secolul al XVI-lea acesta devenind zahår din Arabia în secolul al XIV-lea, abia în secolul al XVI-lea acesta devenind indispensabil în gastronomie. indispensabil în gastronomie. Påtrunderea infl uen¡ei orientale, atât de diverså (bizantinå, turcå, greacå, arabå, Påtrunderea infl uen¡ei orientale, atât de diverså (bizantinå, turcå, greacå, arabå, armeneascå), a schimbat, desigur, ¿i obiceiurile alimentare ale popula¡iei autohtone, venind armeneascå), a schimbat, desigur, ¿i obiceiurile alimentare ale popula¡iei autohtone, venind vremea dulciurilor parfumate ¿i îndulcite cu zahår, ca baclavaua ¿i sarailia. Astfel, în cartea vremea dulciurilor parfumate ¿i îndulcite cu zahår, ca baclavaua ¿i sarailia. Astfel, în cartea Legende româneLegende române, Popescu Luminå poveste¿te cå, pentru boierimea româ neascå, deserturile , Popescu Luminå poveste¿te cå, pentru boierimea româ neascå, deserturile erau „toate poamele o¿avuri (compotul de azi). La venirea grecilor s-au ivit: plåcintele, bo-erau „toate poamele o¿avuri (compotul de azi). La venirea grecilor s-au ivit: plåcintele, bo-gacile, halvalele, sarailiile ¿i bacla valele“. Scriitorul mai adaugå ¿i-o „pråjiturå cu miroase“ gacile, halvalele, sarailiile ¿i bacla valele“. Scriitorul mai adaugå ¿i-o „pråjiturå cu miroase“ pe care i-o pregåtea un bucåtar francez lui Alexandru-vodå Ispilanti. Mai existau ¿i alte pe care i-o pregåtea un bucåtar francez lui Alexandru-vodå Ispilanti. Mai existau ¿i alte dulciuri pe care cei de rând nici nu le visau måcar, ei având ca „mâncare de lux“ doar „un dulciuri pe care cei de rând nici nu le visau måcar, ei având ca „mâncare de lux“ doar „un cocolo¿ de måmåligå fåcut cu brânzå la mijloc, rotunjit în pal me ¿i pråjit pe jeratic“. cocolo¿ de måmåligå fåcut cu brânzå la mijloc, rotunjit în pal me ¿i pråjit pe jeratic“. Cofetarii români au apårut în jurul anului 1700. Ei sunt urma¿i ai genovezilor de la Caffa, Cofetarii români au apårut în jurul anului 1700. Ei sunt urma¿i ai genovezilor de la Caffa, care ¿tiau så pregåteascå „confeti“. În 1774, la Bucure¿ti, exista un Gheorghe Cofetarul, iar care ¿tiau så pregåteascå „confeti“. În 1774, la Bucure¿ti, exista un Gheorghe Cofetarul, iar în 1823, o cofetåreaså Paraschiva. în 1823, o cofetåreaså Paraschiva. Tråind ¿i adaptându-se Orientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care ace¿tia le Tråind ¿i adaptându-se Orientului turcesc, cele mai multe dulciuri pe care ace¿tia le vor face vor fi „baclavale, pråjituri zaharica“ ¿i sarailiile zåcute în „ghiulsui“ (apå de vor face vor fi „baclavale, pråjituri zaharica“ ¿i sarailiile zåcute în „ghiulsui“ (apå de trandafi ri), „zaharica albe, ro¿ii, galbene“ (N. Iorga – trandafi ri), „zaharica albe, ro¿ii, galbene“ (N. Iorga – Istoria industriilor la româniIstoria industriilor la români). ). Pentru me¿te¿u gul lor, cofetarii – „în catastiful potensorilor“, din 1832, erau cincispreze-Pentru me¿te¿u gul lor, cofetarii – „în catastiful potensorilor“, din 1832, erau cincispreze-ce – aduceau de peste hotare „coji de låmâie, de portocale, de naramze“, „chitre pentru ce – aduceau de peste hotare „coji de låmâie, de portocale, de naramze“, „chitre pentru dulcea¡å“ ¿i zahår, „måruntu praf“ (C.C. Giurescu).dulcea¡å“ ¿i zahår, „måruntu praf“ (C.C. Giurescu).

Istoria ¿i tradi¡iaIstoria ¿i tradi¡ia dulciurilor dulciurilor în bucåtåria româneascåîn bucåtåria româneascå

INTRODUCEREINTRODUCERE

7

Cu timpul, me¿te¿ugul a prins ¿i cofetarii s-au înmul¡it. Mai mult de atât, aratå Cu timpul, me¿te¿ugul a prins ¿i cofetarii s-au înmul¡it. Mai mult de atât, aratå C.C. Giurescu, am împrumutat ¿i altora din dulciurile noastre. Ungurii au preluat de C.C. Giurescu, am împrumutat ¿i altora din dulciurile noastre. Ungurii au preluat de la noi cuvintele „dulcea¡å“ ¿i „pråjiturå“.la noi cuvintele „dulcea¡å“ ¿i „pråjiturå“.Lucrurile se modifi cå esen¡ial o datå cu råspândirea infl uen¡elor occidentale în bucåtåria Lucrurile se modifi cå esen¡ial o datå cu råspândirea infl uen¡elor occidentale în bucåtåria româ neascå, dupå 1821. Boierimea mânca deseori la Viena, Paris ¿i Berlin ¿i, din dorin¡a româ neascå, dupå 1821. Boierimea mânca deseori la Viena, Paris ¿i Berlin ¿i, din dorin¡a de deschidere spre o lume mult mai interesantå ¿i spre modernitate, gusturile se schimbå ¿i de deschidere spre o lume mult mai interesantå ¿i spre modernitate, gusturile se schimbå ¿i ele. Apar ¿i primele cår¡i de bucate ¿i nu se poate så nu amintim celebra culegere de re¡ete ele. Apar ¿i primele cår¡i de bucate ¿i nu se poate så nu amintim celebra culegere de re¡ete a lui Mihail Kogålniceanu ¿i Vasile Alecsandri (a lui Mihail Kogålniceanu ¿i Vasile Alecsandri (200 re¡ete cercate de bucate ¿i alte trebi 200 re¡ete cercate de bucate ¿i alte trebi gospodåre¿tigospodåre¿ti), cu care cei doi se stråduiau så punå bazele istoriei moderne a bucåtåriei ), cu care cei doi se stråduiau så punå bazele istoriei moderne a bucåtåriei române¿ti. O bucåtårie modernå ¿i sofi sticatå, cu „mâncåruri alese“, cu re¡ete preten¡ioase române¿ti. O bucåtårie modernå ¿i sofi sticatå, cu „mâncåruri alese“, cu re¡ete preten¡ioase ¿i complicate însemna altceva decât sarmale ¿i bor¿uri. ¿i complicate însemna altceva decât sarmale ¿i bor¿uri. 1918, anul Marii Uniri, aduce noutå¡i ¿i în bucåtåria româneascå. Aceasta va deveni un 1918, anul Marii Uniri, aduce noutå¡i ¿i în bucåtåria româneascå. Aceasta va deveni un amestec de tradi¡ie autohtonå, infl uen¡å orientalå ¿i infl uen¡å modernå, occidentalå. Fas-amestec de tradi¡ie autohtonå, infl uen¡å orientalå ¿i infl uen¡å modernå, occidentalå. Fas-cinat de varietatea felurilor de mâncare din bucåtåria bucure¿teanå, Paul Morand nota în cinat de varietatea felurilor de mâncare din bucåtåria bucure¿teanå, Paul Morand nota în cartea lui despre România: „Pariziene prin fursecuri ¿i prin limba vorbitå aici, vieneze prin cartea lui despre România: „Pariziene prin fursecuri ¿i prin limba vorbitå aici, vieneze prin … ¿trudelul lor cu mere… grece¿ti prin dulce¡urile lor, turce¿ti prin baclavalele ¿i ¿erbeturile … ¿trudelul lor cu mere… grece¿ti prin dulce¡urile lor, turce¿ti prin baclavalele ¿i ¿erbeturile lor, cofetåriile din Bucure¿ti oferå… o hartå dulce“.lor, cofetåriile din Bucure¿ti oferå… o hartå dulce“.Dar momentul de glorie al cofetåriei române¿ti l-a marcat apari¡ia Casei Cap¿a înfi in¡atå Dar momentul de glorie al cofetåriei române¿ti l-a marcat apari¡ia Casei Cap¿a înfi in¡atå de celebrul cofetar Grigore Cap¿a, cu studii înalte la Paris, ca elev al marelui Boissier. Toate de celebrul cofetar Grigore Cap¿a, cu studii înalte la Paris, ca elev al marelui Boissier. Toate re¡etele realizate de Cap¿a erau rezultatul unui talent ie¿it din comun ¿i al unei creativitå¡i re¡etele realizate de Cap¿a erau rezultatul unui talent ie¿it din comun ¿i al unei creativitå¡i pe måsurå. Cålåtoriile în ma rile capitale ale Europei (Paris, Viena, Londra, Sankt Pe-pe måsurå. Cålåtoriile în ma rile capitale ale Europei (Paris, Viena, Londra, Sankt Pe-tersburg, Pesta) erau tot atâtea ocazii de îmbogå¡ire cu noi re¡ete. Grigore Cap¿a preia tersburg, Pesta) erau tot atâtea ocazii de îmbogå¡ire cu noi re¡ete. Grigore Cap¿a preia idei de la mae¿trii cofetari francezi ¿i creeazå produse speciale cu ocazia unor evenimente idei de la mae¿trii cofetari francezi ¿i creeazå produse speciale cu ocazia unor evenimente deosebite sau care purtau numele unor personalitå¡i importante în epocå. A¿a a apårut deosebite sau care purtau numele unor personalitå¡i importante în epocå. A¿a a apårut celebra pråjiturå Joffre, realizatå cu prilejul vizitei în România a mare¿alului Joseph Joffre, celebra pråjiturå Joffre, realizatå cu prilejul vizitei în România a mare¿alului Joseph Joffre, sau „înghe¡ata Réjeane“, dedicatå unei actri¡e franceze care a sus¡inut câteva spectacole la sau „înghe¡ata Réjeane“, dedicatå unei actri¡e franceze care a sus¡inut câteva spectacole la Bucure¿ti.Bucure¿ti.Ca orice mare creator, Grigore Cap¿a a påstrat secretul re¡etelor sale ¿i chiar dacå pråjitura Ca orice mare creator, Grigore Cap¿a a påstrat secretul re¡etelor sale ¿i chiar dacå pråjitura Joffre, pe care o gåsim ¿i aståzi în cofetårii, respectå ingredientele, fårå „talentul“ creatoru-Joffre, pe care o gåsim ¿i aståzi în cofetårii, respectå ingredientele, fårå „talentul“ creatoru-lui ea nu mai este acela¿i produs.lui ea nu mai este acela¿i produs.Bucåtåria româneascå a fost infl uen¡atå de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar Bucåtåria româneascå a fost infl uen¡atå de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi : condi¡iile geografi ce ¿i de climå, gradul de civiliza¡ie, stadiul de dezvoltare al agriculturii fi : condi¡iile geografi ce ¿i de climå, gradul de civiliza¡ie, stadiul de dezvoltare al agriculturii ¿i, nu în ultimul rând, de gusturile ¿i preferin¡ele genera ¡iilor care s-au succedat de-a lungul ¿i, nu în ultimul rând, de gusturile ¿i preferin¡ele genera ¡iilor care s-au succedat de-a lungul timpului pe acest påmânt. timpului pe acest påmânt.

Gastronomia a evoluat mult în ultimii ani ¿i este unanim recunoscut faptul cå alimentele Gastronomia a evoluat mult în ultimii ani ¿i este unanim recunoscut faptul cå alimentele contribuie la men¡inerea formei noastre fi zice ¿i psihice, participând chiar la prevenirea contribuie la men¡inerea formei noastre fi zice ¿i psihice, participând chiar la prevenirea unor boli. „Spune-mi ce månânci ¿i î¡i voi spune cine e¿ti“ sunå un citat din Brillat-Savarin. unor boli. „Spune-mi ce månânci ¿i î¡i voi spune cine e¿ti“ sunå un citat din Brillat-Savarin. ªi credem cå are dreptate. Produsele de calitate, bine combinate ¿i bine preparate, pot ªi credem cå are dreptate. Produsele de calitate, bine combinate ¿i bine preparate, pot asigura o stare de confort organismului. Dacå se porne¿te de la ideea cå pregåtirea unei asigura o stare de confort organismului. Dacå se porne¿te de la ideea cå pregåtirea unei

Dulciurile în alimenta¡ieDulciurile în alimenta¡ie

DULCIURI DE CASÅ

8

mese nu trebuie så fi e un co¿mar, ci un motiv de plåcere, de creativitate, nenumå ratele mese nu trebuie så fi e un co¿mar, ci un motiv de plåcere, de creativitate, nenumå ratele combina¡ii care pot fi reali zate oferå plå cerea pe care o då realizarea unui puzzle bine combina¡ii care pot fi reali zate oferå plå cerea pe care o då realizarea unui puzzle bine îm binat. Arta culinarå combinå, de fapt, douå calitå¡i esen¡iale – talent ¿i precizie. Dacå se îm binat. Arta culinarå combinå, de fapt, douå calitå¡i esen¡iale – talent ¿i precizie. Dacå se ¡ine cont de câteva reguli, cum ar fi cea a respectårii cantitå¡ilor sau cea privind timpul de ¡ine cont de câteva reguli, cum ar fi cea a respectårii cantitå¡ilor sau cea privind timpul de preparare, via¡a gospodinei este u¿uratå considerabil. Din påcate, în bucåtårie ¿i, mai ales, preparare, via¡a gospodinei este u¿uratå considerabil. Din påcate, în bucåtårie ¿i, mai ales, în cofetårie, nu este sufi cient så faci lucrurile bine, urmând sfaturile unui ghid. O gospodinå în cofetårie, nu este sufi cient så faci lucrurile bine, urmând sfaturile unui ghid. O gospodinå bunå nu este neapårat o gospodinå exactå, ci una care pune în fi ecare fel de mâncare un bunå nu este neapårat o gospodinå exactå, ci una care pune în fi ecare fel de mâncare un strop din gustul ei pentru frumos ¿i chiar din sufl etul ei. strop din gustul ei pentru frumos ¿i chiar din sufl etul ei. Secretul unei mese echilibrate înseamnå så se descopere bogå¡ia nutritivå ¿i diversita-Secretul unei mese echilibrate înseamnå så se descopere bogå¡ia nutritivå ¿i diversita-tea nebånuitå a alimentelor, înseamnå fantezie în combinarea gusturilor ¿i a culorilor în tea nebånuitå a alimentelor, înseamnå fantezie în combinarea gusturilor ¿i a culorilor în alcåtuirea unui fel de mâncare. O bucåtårie sånåtoaså este ¿i o bucåtårie a sim¡urilor.alcåtuirea unui fel de mâncare. O bucåtårie sånåtoaså este ¿i o bucåtårie a sim¡urilor.Alcåtuirea meniurilor conform nevoilor organismului poate deveni o plåcere. Oricine poate Alcåtuirea meniurilor conform nevoilor organismului poate deveni o plåcere. Oricine poate transforma o maså într-un moment de relaxare, încununat, evident, de un desert reu¿it.transforma o maså într-un moment de relaxare, încununat, evident, de un desert reu¿it.Acesta este obiectivul Acesta este obiectivul GhiduluiGhidului nostru: så vå ajute så descoperi¡i acele dulciuri care fac nostru: så vå ajute så descoperi¡i acele dulciuri care fac deliciul unei mese reu¿ite ¿i, prin re¡etele sale originale ¿i gustoase, så vå satisfacå gusturile.deliciul unei mese reu¿ite ¿i, prin re¡etele sale originale ¿i gustoase, så vå satisfacå gusturile.Produsele zaharoase formeazå o grupå de alimente caracterizatå prin con¡inutul crescut Produsele zaharoase formeazå o grupå de alimente caracterizatå prin con¡inutul crescut în glucide. Materiile prime cele mai folosite în fa bri carea acestor produse sunt: zahårul, în glucide. Materiile prime cele mai folosite în fa bri carea acestor produse sunt: zahårul, amidonul, mierea, laptele, gråsimile animale ¿i vegetale, fructele (proaspete, gemuri, fructe amidonul, mierea, laptele, gråsimile animale ¿i vegetale, fructele (proaspete, gemuri, fructe confi ate, fructe conservate), gelatina, ouåle, substan¡ele aromatizante naturale sau confi ate, fructe conservate), gelatina, ouåle, substan¡ele aromatizante naturale sau artifi ciale. artifi ciale. Produsele zaharoase se pot clasifi ca în func¡ie de materia primå folositå sau în func¡ie de Produsele zaharoase se pot clasifi ca în func¡ie de materia primå folositå sau în func¡ie de criteriul nutri¡ional astfel: a) dulciuri din glucide pure (zahår, bomboane, miere); b) prepa-criteriul nutri¡ional astfel: a) dulciuri din glucide pure (zahår, bomboane, miere); b) prepa-rate din zahår ¿i fructe (dulcea¡å, gem, jeleuri, siropuri); c) produse din zahår ¿i semin¡e rate din zahår ¿i fructe (dulcea¡å, gem, jeleuri, siropuri); c) produse din zahår ¿i semin¡e oleaginoase (ciocolatå); d) mixturi complexe (fursecuri, che curi, înghe ¡ate, torturi, pråjituri, oleaginoase (ciocolatå); d) mixturi complexe (fursecuri, che curi, înghe ¡ate, torturi, pråjituri, plåcinte etc.).plåcinte etc.).

Omul gåse¿te în alimenta¡ie elementele indispen sabile pentru compensarea energiei pe care Omul gåse¿te în alimenta¡ie elementele indispen sabile pentru compensarea energiei pe care o consumå, precum ¿i cele necesare unei bune func¡ionåri a organismului. Aceastå energie o consumå, precum ¿i cele necesare unei bune func¡ionåri a organismului. Aceastå energie este necesarå:este necesarå:• pentru func¡ionarea sistemelor nervos, muscular ¿i digestiv;• pentru func¡ionarea sistemelor nervos, muscular ¿i digestiv;• pentru realizarea reac¡iilor biochimice care contribuie la între¡inerea organismului, pre-• pentru realizarea reac¡iilor biochimice care contribuie la între¡inerea organismului, pre-

cum ¿i pentru asigurarea cre¿terii.cum ¿i pentru asigurarea cre¿terii.Nevoile energetice variazå în func¡ie de vârsta, sexul ¿i activitatea fi zicå a persoanei în Nevoile energetice variazå în func¡ie de vârsta, sexul ¿i activitatea fi zicå a persoanei în discu¡ie. Recomandårile legate de aportul energetic sunt, prin urmare, cu titlu informativ.discu¡ie. Recomandårile legate de aportul energetic sunt, prin urmare, cu titlu informativ.Energia, atât cea con¡inutå în alimente, cât ¿i cea necesarå organismului este cuantifi catå în Energia, atât cea con¡inutå în alimente, cât ¿i cea necesarå organismului este cuantifi catå în kilocalorii (kcal) sau în kilojoules (kj). kilocalorii (kcal) sau în kilojoules (kj). În general, în nutri¡ie se folose¿te ca unitate de måsurå kilocaloria (1Kcal=1.000 cal), În general, în nutri¡ie se folose¿te ca unitate de måsurå kilocaloria (1Kcal=1.000 cal), numitå uneori ¿i calorie mare.numitå uneori ¿i calorie mare.Foarte pe scurt, vom trece în revistå elementele esen¡iale care intrå în compozi¡ia preparate-Foarte pe scurt, vom trece în revistå elementele esen¡iale care intrå în compozi¡ia preparate-lor dulci, care fac obiectul lor dulci, care fac obiectul GhiduluiGhidului nostru. nostru.

Ingrediente, nutrimente, vitamineIngrediente, nutrimente, vitamine

Re¡ete române¿tiRe¡ete române¿titradi¡ionaletradi¡ionale

DULCIURI DE CASÅ

16

1 LINGURÅ UNT, 3 OUÅ, 1 LINGURÅ UNT, 3 OUÅ, 500 G BRÂNZÅ DE VACI, 500 G BRÂNZÅ DE VACI, 100 G MÅLAI, 1 LINGURÅ FÅINÅ, 100 G MÅLAI, 1 LINGURÅ FÅINÅ, 500 ML LAPTE, 500 ML LAPTE, 1 PRAF DE SARE, 100 G ZAHÅR TOS1 PRAF DE SARE, 100 G ZAHÅR TOS

alivencialivenciSe freacå într-un vas untul cu ouåle, brânza de vaci, målaiul, sarea ¿i Se freacå într-un vas untul cu ouåle, brânza de vaci, målaiul, sarea ¿i fåina. Se toarnå laptele, pu¡in câte pu¡in, ¿i se amestecå. Se tapeteazå fåina. Se toarnå laptele, pu¡in câte pu¡in, ¿i se amestecå. Se tapeteazå bine cu unt o tavå, se pune compozi¡ia ¿i se då tava la cuptor. Plåcinta bine cu unt o tavå, se pune compozi¡ia ¿i se då tava la cuptor. Plåcinta se coace în cuptorul cald, la foc potrivit, timp de 35-40 de minute. se coace în cuptorul cald, la foc potrivit, timp de 35-40 de minute. Se serve¿te fi erbinte cu multå smântânå groaså, de la ghea¡å, ¿i se Se serve¿te fi erbinte cu multå smântânå groaså, de la ghea¡å, ¿i se presarå cu zahår.presarå cu zahår.

750 G FÅINÅ, 42 G DROJDIE, 750 G FÅINÅ, 42 G DROJDIE, 100 G ZAHÅR, 100 G ZAHÅR, 2 PLICURI ZAHÅR VANILAT, 2 PLICURI ZAHÅR VANILAT, 375 ML LAPTE DULCE, 375 ML LAPTE DULCE, 2 OUÅ PLUS 2 GÅLBENU¿URI, 2 OUÅ PLUS 2 GÅLBENU¿URI, 100 G UNT, 80 G STAFIDE,100 G UNT, 80 G STAFIDE,40 G NUCI TÅIATE, 40 G NUCI TÅIATE, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, SARECOAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, SARE

colac de Pa¿te cu nucicolac de Pa¿te cu nuci

colivåcolivåSe alege grâul de impuritå¡i ¿i se spalå în 9 ape, spune tradi¡ia. Se Se alege grâul de impuritå¡i ¿i se spalå în 9 ape, spune tradi¡ia. Se pune grâul într-un vas de 5 l, cu pere¡ii gro¿i. Se acoperå grâul cu pune grâul într-un vas de 5 l, cu pere¡ii gro¿i. Se acoperå grâul cu apa rece, se pune sarea ¿i se a¿azå oala pe foc. Imediat ce începe apa rece, se pune sarea ¿i se a¿azå oala pe foc. Imediat ce începe apa så clocoteascå, se reduce fl acåra ¿i se pune o tavå între fundul apa så clocoteascå, se reduce fl acåra ¿i se pune o tavå între fundul vasului ¿i fl acårå. Se laså la fi ert pe foc foarte mic 3-4 ore, ames-vasului ¿i fl acårå. Se laså la fi ert pe foc foarte mic 3-4 ore, ames-tecând din când în când, pânå când grâul se umfl å, se înmoaie ¿i tecând din când în când, pânå când grâul se umfl å, se înmoaie ¿i absoarbe lichidul, cåpåtând un aspect fåinos. Se încearcå un bob ¿i, absoarbe lichidul, cåpåtând un aspect fåinos. Se încearcå un bob ¿i, când este aproape fi ert, se pune zahårul. Se amestecå bine. Grâul când este aproape fi ert, se pune zahårul. Se amestecå bine. Grâul trebuie så fi e bine legat, în a¿a fel încât lingura så stea dreaptå în trebuie så fi e bine legat, în a¿a fel încât lingura så stea dreaptå în compozi¡ie. compozi¡ie. Se ia oala de pe foc ¿i se laså så se råceascå. Grâul cåldu¡ se ames-Se ia oala de pe foc ¿i se laså så se råceascå. Grâul cåldu¡ se ames-tecå foarte bine cu mâna, împreunå cu nucile, coaja de låmâie ¿i de tecå foarte bine cu mâna, împreunå cu nucile, coaja de låmâie ¿i de portocalå ¿i vanilia. Se potrive¿te de gust. Se acoperå o tavå sau o portocalå ¿i vanilia. Se potrive¿te de gust. Se acoperå o tavå sau o farfurie cu folie de aluminiu, se råstoarnå coliva ¿i i se då formå cu un farfurie cu folie de aluminiu, se råstoarnå coliva ¿i i se då formå cu un cu¡it ud. cu¡it ud.

Se cerne fåina într-un castron, la mijlocul ei se face o adânciturå în Se cerne fåina într-un castron, la mijlocul ei se face o adânciturå în care se pune drojdia zdrobitå, 1 lingurå de zahår ¿i 100 ml lapte care se pune drojdia zdrobitå, 1 lingurå de zahår ¿i 100 ml lapte cåldu¡. Se amestecå cu pu¡inå fåinå de pe margini, se acoperå ¿i se cåldu¡. Se amestecå cu pu¡inå fåinå de pe margini, se acoperå ¿i se laså så creascå 10 minute. Se adaugå în castron zahårul, zahårul laså så creascå 10 minute. Se adaugå în castron zahårul, zahårul vanilat, restul de lapte cåldu¡, ouå la temperatura camerei, un praf vanilat, restul de lapte cåldu¡, ouå la temperatura camerei, un praf de sare ¿i coaja de låmâie raså. Se fråmântå, se acoperå ¿i se laså de sare ¿i coaja de låmâie raså. Se fråmântå, se acoperå ¿i se laså så creascå 30 de minute, pânå se dubleazå volumul. Se adaugå så creascå 30 de minute, pânå se dubleazå volumul. Se adaugå stafi dele, se modeleazå 3 rulouri lungi de 50 de cm. Se împletesc sub stafi dele, se modeleazå 3 rulouri lungi de 50 de cm. Se împletesc sub formå de coadå, se råsucesc în formå de colac ¿i se a¿azå într-o tavå formå de coadå, se råsucesc în formå de colac ¿i se a¿azå într-o tavå unså. Se laså så mai creascå timp de 20 de minute. Se unge cu ou unså. Se laså så mai creascå timp de 20 de minute. Se unge cu ou båtut, se presarå cu nucile tåiate ¿i se coace 40 de minute.båtut, se presarå cu nucile tåiate ¿i se coace 40 de minute.

500 G GRÂU ARNÅUT (PISAT), 500 G GRÂU ARNÅUT (PISAT), 300 G ZAHÅR, 300 G ZAHÅR, 250 G NUCI PISATE, 250 G NUCI PISATE, 3 L APÅ, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, 3 L APÅ, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, COAJÅ RASÅ DE PORTOCALÅ, VANILIE, COAJÅ RASÅ DE PORTOCALÅ, VANILIE, 100 G PESMET FIN, 100 G PESMET FIN, 1 LINGURÅ CACAO, 1 LINGURI1 LINGURÅ CACAO, 1 LINGURIººÅ SARE, Å SARE, 100 G ZAHÅR PUDRÅ, 100 G ZAHÅR PUDRÅ, GRANULE DE CIOCOLATÅGRANULE DE CIOCOLATÅ

REREºETE ROMÂNEªTI TRADIºIONALEETE ROMÂNEªTI TRADIºIONALE

17

1 KG FÅINÅ, 60 G DROJDIE, 1 KG FÅINÅ, 60 G DROJDIE, 250-300 G ZAHÅR, 250-300 G ZAHÅR, 250 ML ULEI, 250 ML ULEI, 750 ML LAPTE, 750 ML LAPTE, OUÅ (CEL PUOUÅ (CEL PUººIN 4 – NUMAI GÅLBENU¿URILE FRECATE CU IN 4 – NUMAI GÅLBENU¿URILE FRECATE CU SARE ¿I LÅSATE 30 DE MINUTE), SARE ¿I LÅSATE 30 DE MINUTE), MIRODENII (COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE ¿I PORTOCALÅ, MIRODENII (COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE ¿I PORTOCALÅ, VANILIE),VANILIE),100 G MARGARINÅ100 G MARGARINÅ

Se preparå plåmada frecând drojdia cu 2 linguri de zahår pânå se Se preparå plåmada frecând drojdia cu 2 linguri de zahår pânå se înmoaie. Se adaugå lapte cåldu¡ ¿i fåinå pânå la consisten¡a unei înmoaie. Se adaugå lapte cåldu¡ ¿i fåinå pânå la consisten¡a unei smântâni groase ¿i se laså la cåldurå så dospeascå. Dupå ce a cres-smântâni groase ¿i se laså la cåldurå så dospeascå. Dupå ce a cres-cut, plåmada se amestecå cu fåina proaspåt cernutå, restul de lapte ¿i cut, plåmada se amestecå cu fåina proaspåt cernutå, restul de lapte ¿i gålbenu¿urile de ouå ¿i se fråmântå încet pânå se încorporeazå totul. gålbenu¿urile de ouå ¿i se fråmântå încet pânå se încorporeazå totul. Se adaugå mirodeniile. Din aceastå clipå începe fråmântatul pro-Se adaugå mirodeniile. Din aceastå clipå începe fråmântatul pro-priu-zis, timp de 1 orå (dupå ceas!). Timp de 30 de minute, se pune priu-zis, timp de 1 orå (dupå ceas!). Timp de 30 de minute, se pune treptat zahårul ¿i se fråmântå pânå nu se mai simte la mânå. Nu este treptat zahårul ¿i se fråmântå pânå nu se mai simte la mânå. Nu este nevoie så se fråmânte în for¡å! Apoi, timp de încå 30 de minute, se nevoie så se fråmânte în for¡å! Apoi, timp de încå 30 de minute, se pune treptat uleiul ¿i margarina ¿i se fråmântå pânå se încorporeazå pune treptat uleiul ¿i margarina ¿i se fråmântå pânå se încorporeazå totul. Zahårul ¿i uleiul se pot alterna la fråmântat, dar timpul råmâne totul. Zahårul ¿i uleiul se pot alterna la fråmântat, dar timpul råmâne acela¿i! Se laså la crescut, apoi se formeazå cozonacii, umplu¡i sau nu acela¿i! Se laså la crescut, apoi se formeazå cozonacii, umplu¡i sau nu (dupå preferin¡å) cu nucå, stafi de sau rahat ¿i se pun la copt.(dupå preferin¡å) cu nucå, stafi de sau rahat ¿i se pun la copt.

cozonaccozonac

cozonac cu nucåcozonac cu nucåFåina, de bunå calitate, bine uscatå, se cerne de 2-3 ori înainte de Fåina, de bunå calitate, bine uscatå, se cerne de 2-3 ori înainte de preparare. În bucåtårie trebuie så fi e cald, så nu fi e curent de aer, iarpreparare. În bucåtårie trebuie så fi e cald, så nu fi e curent de aer, iaringredientele trebuie så fi e scoase din frigider cu cel pu¡in 2-3 ore ingredientele trebuie så fi e scoase din frigider cu cel pu¡in 2-3 ore înainte, pentru a nu fi reci. Se amestecå drojdia cu jumåtate din înainte, pentru a nu fi reci. Se amestecå drojdia cu jumåtate din lapt ele încålzit ¿i pu¡inå fåinå ¿i se laså så creascå. Laptele råmas se lapt ele încålzit ¿i pu¡inå fåinå ¿i se laså så creascå. Laptele råmas se amestecå cu zahår, ouå, gålbenu¿uri de ou, arome, un praf de sare ¿i amestecå cu zahår, ouå, gålbenu¿uri de ou, arome, un praf de sare ¿i se pune în mijlocul fåinii, într-un lighenu¿. Se adaugå drojdia crescutå se pune în mijlocul fåinii, într-un lighenu¿. Se adaugå drojdia crescutå ¿i se fråmântå cam 1 orå, adåugându-se treptat unt topit, pânå devine ¿i se fråmântå cam 1 orå, adåugându-se treptat unt topit, pânå devine aluatul elastic. Se laså la crescut aproximativ 40 de minute. Între timp, aluatul elastic. Se laså la crescut aproximativ 40 de minute. Între timp, se dau nucile prin ma¿inå, se amestecå cu 4 albu¿uri båtute spumå, se dau nucile prin ma¿inå, se amestecå cu 4 albu¿uri båtute spumå, cacao, rom, stafi de, zahår. Se por¡ioneazå aluatul, se întinde foaia, cacao, rom, stafi de, zahår. Se por¡ioneazå aluatul, se întinde foaia, se pune la mijloc umplutura, se a¿azå în formele unse. Se laså så mai se pune la mijloc umplutura, se a¿azå în formele unse. Se laså så mai creascå 20 de minute. Se unge pe deasupra cu gålbenu¿ diluat cu o creascå 20 de minute. Se unge pe deasupra cu gålbenu¿ diluat cu o lingurå de apå, se presarå pu¡in zahår tos ¿i se introduce la cuptor, la lingurå de apå, se presarå pu¡in zahår tos ¿i se introduce la cuptor, la foc potrivit, pentru 40 de minute.foc potrivit, pentru 40 de minute.

1 KG FÅINÅ, 4 OUÅ, 1 KG FÅINÅ, 4 OUÅ, 4 GÅLBENU¿URI, 200 G ZAHÅR, 4 GÅLBENU¿URI, 200 G ZAHÅR, 500 ML LAPTE, 100 G UNT, 500 ML LAPTE, 100 G UNT, 60 G DROJDIE DE BERE, 60 G DROJDIE DE BERE, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE ¿I PORTOCALÅ, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE ¿I PORTOCALÅ, VANILIE, SAREVANILIE, SARE

UMPLUTURÅ:UMPLUTURÅ: 500 G MIEZ DE NUCÅ, 500 G MIEZ DE NUCÅ, 100 G STAFIDE, 100 G STAFIDE, 2 LINGURI CACAO, 50 ML ROM, 2 LINGURI CACAO, 50 ML ROM, 200 G ZAHÅR200 G ZAHÅR

Se pudreazå cu pesmet peste care se cerne zahår pudrå. Se decu-Se pudreazå cu pesmet peste care se cerne zahår pudrå. Se decu-peazå într-o foaie de hârtie o cruce, se pune foaia peste colivå ¿i se peazå într-o foaie de hârtie o cruce, se pune foaia peste colivå ¿i se umple golul cu cacao sau cu granule de ciocolatå. Se ridicå foaia umple golul cu cacao sau cu granule de ciocolatå. Se ridicå foaia ¿i se orneazå cu granule de ciocolatå. Se då la rece.¿i se orneazå cu granule de ciocolatå. Se då la rece.

DULCIURI DE CASÅ

18

învârtitå moldoveneascå cu macînvârtitå moldoveneascå cu macSe amestecå fåina, laptele, drojdia, untul, untdelemnul, 2 ouå, zahårul Se amestecå fåina, laptele, drojdia, untul, untdelemnul, 2 ouå, zahårul ¿i sarea ¿i se ob¡ine un aluat vârtos. Dupå ce este fråmântat bine, se ¿i sarea ¿i se ob¡ine un aluat vârtos. Dupå ce este fråmântat bine, se laså 2 ore la dospit. Din el se întinde o foaie, potrivit de groaså, pe laså 2 ore la dospit. Din el se întinde o foaie, potrivit de groaså, pe care se a¿azå umplutura. Aceasta se pregåte¿te astfel: se då macul care se a¿azå umplutura. Aceasta se pregåte¿te astfel: se då macul prin ma¿ina de måcinat mac ¿i se fi erbe cu zahårul ¿i laptele. prin ma¿ina de måcinat mac ¿i se fi erbe cu zahårul ¿i laptele. Când amestecul e clocotit, se adåugå vanilia ¿i coaja de låmâie ¿i Când amestecul e clocotit, se adåugå vanilia ¿i coaja de låmâie ¿i se låså så se råceascå. Se unge foaia de cocå cu acest amestec ¿i se låså så se råceascå. Se unge foaia de cocå cu acest amestec ¿i se ruleazå. Se a¿azå într-o formå de cozonac, unså bine. Deasupra se ruleazå. Se a¿azå într-o formå de cozonac, unså bine. Deasupra se unge cu ou. Se pune la cuptor la foc tare la început. Dupå ce a se unge cu ou. Se pune la cuptor la foc tare la început. Dupå ce a crescut, se continuå coacerea la foc domol.crescut, se continuå coacerea la foc domol.

1 KG FÅINÅ, DROJDIE DE BERE CÂT O NUCÅ, 1 KG FÅINÅ, DROJDIE DE BERE CÂT O NUCÅ, 2 LINGURI UNT, 2-3 LINGURI UNTDELEMN, 2 LINGURI UNT, 2-3 LINGURI UNTDELEMN, 1 CANÅ LAPTE,1 CANÅ LAPTE,1 PAHAR ZAHÅR TOS, 3 OUÅ, 1 PAHAR ZAHÅR TOS, 3 OUÅ, 1 PRAF DE SARE1 PRAF DE SARE

UMPLUTURÅUMPLUTURÅ: 2 CÅNI CU MAC, : 2 CÅNI CU MAC, 1 CANÅ ZAHÅR TOS, 1 CANÅ ZAHÅR TOS, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, 2 CÅNI LAPTE, VANILIE2 CÅNI LAPTE, VANILIE

5-6 CARTOFI, 1 CANÅ FÅINÅ, 5-6 CARTOFI, 1 CANÅ FÅINÅ, 1 LINGURÅ ULEI, 1 LINGURÅ ULEI, 3 LINGURI ZAHÅR, 3 LINGURI ZAHÅR, 3-4 LINGURI PESMET, 3-4 LINGURI PESMET, 1 LINGURÅ MARGARINÅ, 1 LINGURÅ MARGARINÅ, GEM DE PRUNE SAU CAISE, GEM DE PRUNE SAU CAISE, 1 PRAF DE SARE1 PRAF DE SARE

1 KG FÅINÅ, 1 PRAF DE SARE, 1 KG FÅINÅ, 1 PRAF DE SARE, 1 PAHAR APÅ CALDÅ, 1 PAHAR APÅ CALDÅ, 1 LINGURÅ ULEI, 1 LINGURÅ ULEI, 100 G UNTURÅ TOPITÅ, 100 G UNTURÅ TOPITÅ, 200 G ZAHÅR200 G ZAHÅR

gålu¿te de cartofi gålu¿te de cartofi

învârtitåînvârtitå

Se fi erb cartofi i în coajå, se curå¡å ¿i se trec prin ma¿ina de tocat. Se Se fi erb cartofi i în coajå, se curå¡å ¿i se trec prin ma¿ina de tocat. Se amestecå cu fåina, o lingurå de ulei, o lingurå de zahår ¿i un praf de amestecå cu fåina, o lingurå de ulei, o lingurå de zahår ¿i un praf de sare. Se fråmântå un aluat potrivit de moale din care se modeleazå sare. Se fråmântå un aluat potrivit de moale din care se modeleazå gålu¿te. gålu¿te. În fi ecare gålu¿cå se pune pu¡in gem de prune sau caise. Se rotunjesc În fi ecare gålu¿cå se pune pu¡in gem de prune sau caise. Se rotunjesc bine ca så nu iaså umplutura, apoi se pun la fi ert în apå clocotitå ¿i se bine ca så nu iaså umplutura, apoi se pun la fi ert în apå clocotitå ¿i se fi erb la foc mic ca så nu se zdrobeascå. fi erb la foc mic ca så nu se zdrobeascå. Se scot cu lingura de spumå ¿i se rumenesc în margarinå, apoi se trec Se scot cu lingura de spumå ¿i se rumenesc în margarinå, apoi se trec prin pesmet amestecat cu zahår tos. Se servesc calde.prin pesmet amestecat cu zahår tos. Se servesc calde.

Se face un aluat ca pentru plåcinta cu brânzå. Se taie Se face un aluat ca pentru plåcinta cu brânzå. Se taie aluatul în 8 bu cå¡i ¿i se întind 8 foi. Fiecare foaie se unge aluatul în 8 bu cå¡i ¿i se întind 8 foi. Fiecare foaie se unge

cu unturå topitå ¿i se presarå cu zahår. Se pun foile una peste cu unturå topitå ¿i se presarå cu zahår. Se pun foile una peste alta ¿i se face un rulou. Se trage ruloul de capete, se întinde ¿i se alta ¿i se face un rulou. Se trage ruloul de capete, se întinde ¿i se

råsuce¿te. Se pune ruloul într-o crati¡å tapetatå, în formå de melc. Se råsuce¿te. Se pune ruloul într-o crati¡å tapetatå, în formå de melc. Se coace în cuptorul cald, la foc moderat, timp de 30 de minute. coace în cuptorul cald, la foc moderat, timp de 30 de minute.


19

måmåligå cu dovleac la cuptormåmåligå cu dovleac la cuptor

minciuneleminciunele

400 G MÅLAI GRI¿AT, 400 G MIEZ DE DOVLEAC, 400 G MÅLAI GRI¿AT, 400 G MIEZ DE DOVLEAC, 100 G FÅINÅ, 100 G FÅINÅ, 100 ML SMÂNTÂNÅ, 2 OUÅ, 100 ML SMÂNTÂNÅ, 2 OUÅ, 1 L LAPTE, 100 G UNT, 1 L LAPTE, 100 G UNT, 2 LINGURI ULEI, 25 G DROJDIE, 2 LINGURI ULEI, 25 G DROJDIE, 5 LINGURI ZAHÅR, 5 LINGURI ZAHÅR, ½ LINGURI½ LINGURIººÅ SAREÅ SARE

Se pune målaiul într-un vas ¿i se opåre¿te cu laptele. Se amestecå Se pune målaiul într-un vas ¿i se opåre¿te cu laptele. Se amestecå pânå ce målaiul absoarbe tot laptele ¿i apoi se laså la råcit. Se pânå ce målaiul absoarbe tot laptele ¿i apoi se laså la råcit. Se adaugå ouåle, untul, uleiul, fåina, drojdia, desfåcutå în pu¡inå apå cu adaugå ouåle, untul, uleiul, fåina, drojdia, desfåcutå în pu¡inå apå cu o lingurå de zahår, ¿i sarea. Se amestecå totul bine. o lingurå de zahår, ¿i sarea. Se amestecå totul bine. Se taie do vlea cul cubule¡e, se amestecå cu 4 linguri de zahår, se la så Se taie do vlea cul cubule¡e, se amestecå cu 4 linguri de zahår, se la så câteva minute ¿i apoi se pune într-o crati¡å ¿i se cå le¿ te în pu¡in ulei, câteva minute ¿i apoi se pune într-o crati¡å ¿i se cå le¿ te în pu¡in ulei, pânå se înmoaie, fårå så se zdro beascå. pânå se înmoaie, fårå så se zdro beascå. Se tapeteazå o tavå, se toarnå compozi¡ia de må lai ¿i se pun deasu-Se tapeteazå o tavå, se toarnå compozi¡ia de må lai ¿i se pun deasu-pra cubule¡ele de dovleac. Se ba gå tava în cuptorul cald ¿i se coace la pra cubule¡ele de dovleac. Se ba gå tava în cuptorul cald ¿i se coace la foc potrivit, timp de 30 de minute. Se serve¿te fi erbinte cu smântânå.foc potrivit, timp de 30 de minute. Se serve¿te fi erbinte cu smântânå.

300 G FÅINÅ, 300 G FÅINÅ, 3 GÅLBENU¿URI, 2 OUÅ, 3 GÅLBENU¿URI, 2 OUÅ, 1 VÂRF DE CU1 VÂRF DE CUººIT PRAF DE COPT, IT PRAF DE COPT, ROM, VANILIE, ROM, VANILIE, 100 G ZAHÅR PUDRÅ100 G ZAHÅR PUDRÅ

Se face un aluat moale din ingredientele indicate (drojdia se Se face un aluat moale din ingredientele indicate (drojdia se freacå întâi cu pu¡in zahår). Se laså la crescut, acoperit, la loc freacå întâi cu pu¡in zahår). Se laså la crescut, acoperit, la loc cåldu¡. Se fac din el colåcei în formå de 8, se pun pe o tavå cåldu¡. Se fac din el colåcei în formå de 8, se pun pe o tavå tapetatå cu fåinå ¿i se laså iar så mai creascå pu¡in, tapetatå cu fåinå ¿i se laså iar så mai creascå pu¡in, acoperi¡i, la loc cåldu¡. Se ung u¿or cu ou acoperi¡i, la loc cåldu¡. Se ung u¿or cu ou båtut ¿i se coc la foc moderat. Între timp, båtut ¿i se coc la foc moderat. Între timp, se face siropul: se fi erbe apa cu zahårul, se face siropul: se fi erbe apa cu zahårul, timp de 5 minute. Când mucenicii sunt timp de 5 minute. Când mucenicii sunt gata, se scot ¿i se laså så se råceascå gata, se scot ¿i se laså så se råceascå pu¡in (nu complet), apoi se pun pu¡in (nu complet), apoi se pun într-un castron ¿i se toarnå peste într-un castron ¿i se toarnå peste ei siropul clocotit. ei siropul clocotit. Se servesc cu nuci presårate deasupraSe servesc cu nuci presårate deasupra¿i stropi¡i cu miere.¿i stropi¡i cu miere.

ALUAT:ALUAT: 500 G FÅINÅ, 15-20 G DROJDIE, 500 G FÅINÅ, 15-20 G DROJDIE, 1 LINGURI1 LINGURIººÅ UNT GRAS, 1 LINGURIÅ UNT GRAS, 1 LINGURIººÅ ZAHÅR, Å ZAHÅR, ½ LINGURI½ LINGURIººÅ SARE, 300 ML LAPTEÅ SARE, 300 ML LAPTE

SIROP:SIROP: 1 CEA¿CÅ ZAHÅR, 1 CEA¿CÅ MIERE, 1 CEA¿CÅ ZAHÅR, 1 CEA¿CÅ MIERE, 2 CE¿TI APÅ, 250 G NUCI TOCATE, 2 CE¿TI APÅ, 250 G NUCI TOCATE, ¼ LINGURI¼ LINGURIººÅ ESENÅ ESENººÅ DE VANILIEÅ DE VANILIE

Se amestecå într-un vas fåina cu gålbenu¿urile, ouåle întregi, praful Se amestecå într-un vas fåina cu gålbenu¿urile, ouåle întregi, praful de copt stins în rom, vanilia ¿i zahårul. Se amestecå totul ¿i se face un de copt stins în rom, vanilia ¿i zahårul. Se amestecå totul ¿i se face un aluat care se fråmântå bine. aluat care se fråmântå bine. Se întinde o foaie groaså de 5-6 mm. Se taie cu un cu¡it fâ¿ii late de Se întinde o foaie groaså de 5-6 mm. Se taie cu un cu¡it fâ¿ii late de 2 cm ¿i lungi de 10 cm ¿i se cresteazå la mijloc, în lung, ¿i se trece 2 cm ¿i lungi de 10 cm ¿i se cresteazå la mijloc, în lung, ¿i se trece partea de jos prin creståturå, formând o fundå. Se pråjesc în ulei partea de jos prin creståturå, formând o fundå. Se pråjesc în ulei încins. Când sunt gata, minciunelele se scot cu spumiera ¿i se încins. Când sunt gata, minciunelele se scot cu spumiera ¿i se pudreazå cu zahår.pudreazå cu zahår.

mucenici moldovene¿timucenici moldovene¿ti

DULCIURI DE CASÅ

20

250 G BRÂNZÅ DE VACI, 250 G BRÂNZÅ DE VACI, 100 G FÅINÅ, 2 OUÅ, 100 G FÅINÅ, 2 OUÅ, 2 LINGURI ZAHÅR, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE (PORTOCALÅ), 2 LINGURI ZAHÅR, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE (PORTOCALÅ), 1 PACHE1 PACHEººEL ZAHÅR VANILAT, EL ZAHÅR VANILAT, 50 ML ULEI, 1 PRAF DE SARE50 ML ULEI, 1 PRAF DE SARE

Se amestecå, într-un castron, brânza de vaci bine scurså, cu fåina, Se amestecå, într-un castron, brânza de vaci bine scurså, cu fåina, ouåle båtute separat, zahår, un praf de sare, coajå raså de låmâie ouåle båtute separat, zahår, un praf de sare, coajå raså de låmâie (portocalå), zahår vanilat. Din compozi¡ia rezultatå se formeazå (portocalå), zahår vanilat. Din compozi¡ia rezultatå se formeazå papana¿i, se pudreazå cu fåinå ¿i se pråjesc în ulei încins. Se con-papana¿i, se pudreazå cu fåinå ¿i se pråjesc în ulei încins. Se con-sumå calzi. Sunt delicio¿i ¿i cu smântânå deasupra.sumå calzi. Sunt delicio¿i ¿i cu smântânå deasupra.

papana¿i „puf de brânzå“papana¿i „puf de brânzå“

1 KG ALUAT DE TÅI1 KG ALUAT DE TÅIººEI, 3 L APÅ, EI, 3 L APÅ, 300-400 G ZAHÅR, 300-400 G ZAHÅR, VANILIE, COAJÅ DE LÅMÂIE, COAJÅ DE PORTOCALÅ, VANILIE, COAJÅ DE LÅMÂIE, COAJÅ DE PORTOCALÅ, 1 ½ LINGURI1 ½ LINGURIººÅ DE SARE, Å DE SARE, 1 BATON DE SCOR1 BATON DE SCORººI¿OARÅ, I¿OARÅ, 500 G NUCI PISATE, 500 G NUCI PISATE, ZAHÅR PUDRÅZAHÅR PUDRÅ

Se face un aluat tare din fåinå, apå ¿i sare (vezi pag. 43). Din acest Se face un aluat tare din fåinå, apå ¿i sare (vezi pag. 43). Din acest aluat se fac suluri mici care se sub¡iazå între palme. Se fac pe deget aluat se fac suluri mici care se sub¡iazå între palme. Se fac pe deget mici colåcei de aluat ¿i se întind pe o pânzå presåratå cu fåinå. mici colåcei de aluat ¿i se întind pe o pânzå presåratå cu fåinå. Se laså colåceii la uscat pânå a doua zi. Se pune apa la fi ert cu Se laså colåceii la uscat pânå a doua zi. Se pune apa la fi ert cu coaja de låmâie, coaja de portocalå, zahårul, sarea ¿i vanilia. Se coaja de låmâie, coaja de portocalå, zahårul, sarea ¿i vanilia. Se laså la fi ert pânå se aromeazå bine ¿i se scot mirodeniile. Se då laså la fi ert pânå se aromeazå bine ¿i se scot mirodeniile. Se då drumul colåceilor în apa clocotitå, împreunå cu fåina de pe pânzå. drumul colåceilor în apa clocotitå, împreunå cu fåina de pe pânzå.

Se amestecå permanent pentru a nu se forma cocoloa¿e ¿i se Se amestecå permanent pentru a nu se forma cocoloa¿e ¿i se laså la fi ert 25-30 de minute. Nucile nu se pun la fi ert ca laså la fi ert 25-30 de minute. Nucile nu se pun la fi ert ca

så nu se înnegreascå zeama. så nu se înnegreascå zeama. Într-un castron, se face un amestec din nuci pisate, Într-un castron, se face un amestec din nuci pisate,

zahår pudrå, vanilie ¿i scor¡i¿oarå care se zahår pudrå, vanilie ¿i scor¡i¿oarå care se presarå peste mucenici în momentul în care sunt presarå peste mucenici în momentul în care sunt servi¡i.servi¡i.

mucenici muntene¿ti fi er¡imucenici muntene¿ti fi er¡i

ALUAT:ALUAT: 1 LINGURÅ MARE CU VÂRF DE MARGARINÅ, 1 LINGURÅ MARE CU VÂRF DE MARGARINÅ, 2 LINGURI CU ZAHÅR PUDRÅ, 1 GÅLBENU¿, 2 LINGURI CU ZAHÅR PUDRÅ, 1 GÅLBENU¿, 3 LINGURI FÅINÅ, ½ PACHET PRAF DE COPT, 3 LINGURI FÅINÅ, ½ PACHET PRAF DE COPT, 1 LINGURI1 LINGURIººÅ ZEAMÅ DE LÅMÂIE Å ZEAMÅ DE LÅMÂIE

UMPLUTURÅ:UMPLUTURÅ: 700 G BRÂNZÅ DE VACI, 700 G BRÂNZÅ DE VACI, 1 PAHAR DE SMÂNTÂNÅ, 1 PAHAR DE SMÂNTÂNÅ, 5 LINGURI ZAHÅR PUDRÅ, 4 OUÅ, 5 LINGURI ZAHÅR PUDRÅ, 4 OUÅ, 1 LINGURÅ ZAHÅR VANILAT, 1 LINGURÅ ZAHÅR VANILAT, 100 G STAFIDE 100 G STAFIDE ººINUTE ÎN ROMINUTE ÎN ROM

pascåpascåSe freacå margarina, zahårul pudrå ¿i gålbenu¿ul pânå devin o pastå Se freacå margarina, zahårul pudrå ¿i gålbenu¿ul pânå devin o pastå spumoaså. Se adaugå fåina, praful de copt stins în zeamå de lamâie. spumoaså. Se adaugå fåina, praful de copt stins în zeamå de lamâie. Se fråmântå bine pânå devine un aluat elastic. Se laså apoi så se Se fråmântå bine pânå devine un aluat elastic. Se laså apoi så se odihneascå. Între timp, se preparå umplutura, amestecând bine ingre-odihneascå. Între timp, se preparå umplutura, amestecând bine ingre-dientele men¡ionate. Se încinge bine cuptorul. Într-o formå rotundå, de dientele men¡ionate. Se încinge bine cuptorul. Într-o formå rotundå, de pascå, se întinde alua tul, se presarå cu pu¡in gri¿ pe toatå suprafa¡a pascå, se întinde alua tul, se presarå cu pu¡in gri¿ pe toatå suprafa¡a blatului, apoi se toarnå umplutura preparatå. Pe deasupra se rade blatului, apoi se toarnå umplutura preparatå. Pe deasupra se rade coaja de la o låmâie ¿i se laså la foc mare a pro xi mativ 10 minute, coaja de la o låmâie ¿i se laså la foc mare a pro xi mativ 10 minute, apoi se då focul mic ¿i se în cear cå din când în când cu scobitoarea, apoi se då focul mic ¿i se în cear cå din când în când cu scobitoarea, pânå este gata.pânå este gata.


21

pascå cu orezpascå cu orezSe preparå aluatul din ingredientele men¡ionate, se întinde o foaie cu Se preparå aluatul din ingredientele men¡ionate, se întinde o foaie cu care se tapeteazå o formå rotundå unså cu unt. Se påstreazå pu¡in care se tapeteazå o formå rotundå unså cu unt. Se påstreazå pu¡in aluat din care se fac douå rulouri sub¡iri, care se împletesc, ¿i se or-aluat din care se fac douå rulouri sub¡iri, care se împletesc, ¿i se or-neazå pasca dupå ce a fost umplutå. Se fi erbe orezul în apå cu pu¡inå neazå pasca dupå ce a fost umplutå. Se fi erbe orezul în apå cu pu¡inå sare. Dupå câteva clocote, se scurge apa, se clåte¿te cu apå rece ¿i se sare. Dupå câteva clocote, se scurge apa, se clåte¿te cu apå rece ¿i se adaugå peste el laptele fi ert în prealabil, batonul de vanilie, zahårul adaugå peste el laptele fi ert în prealabil, batonul de vanilie, zahårul ¿i un praf de sare. Se laså så fi arbå, la foc mic pânå când orezul este ¿i un praf de sare. Se laså så fi arbå, la foc mic pânå când orezul este bine påtruns ¿i laptele a scåzut. Se scoate batonul de vanilie, se laså bine påtruns ¿i laptele a scåzut. Se scoate batonul de vanilie, se laså la råcit, se adaugå ouåle, unul câte unul, ¿i stafi dele. Se amestecå la råcit, se adaugå ouåle, unul câte unul, ¿i stafi dele. Se amestecå bine ¿i se toarnå în forma pregåtitå. Se coace la foc potrivit pânå bine ¿i se toarnå în forma pregåtitå. Se coace la foc potrivit pânå când se rumene¿te frumos.când se rumene¿te frumos.

ALUAT:ALUAT: 1 OU, 2 LINGURI SMÂNTÂNÅ, 1 OU, 2 LINGURI SMÂNTÂNÅ, 3 LINGURI UNT, 3 LINGURI UNT, 1 LINGURÅ ZAHÅR, 1 PRAF DE COPT, 1 LINGURÅ ZAHÅR, 1 PRAF DE COPT, FÅINÅ CÂT CUPRINDEFÅINÅ CÂT CUPRINDE

UMPLUTURÅ:UMPLUTURÅ: 1 L LAPTE DULCE, 250 G OREZ, 1 L LAPTE DULCE, 250 G OREZ, 4 LINGURI ZAHÅR, 3 OUÅ, 1 BATON DE VANILIE, 4 LINGURI ZAHÅR, 3 OUÅ, 1 BATON DE VANILIE, 50 G STAFIDE, SARE50 G STAFIDE, SARE

ALUAT:ALUAT: 500 G FÅINÅ, 1 LINGURI¡Å SARE, 500 G FÅINÅ, 1 LINGURI¡Å SARE, ½ PAHAR APÅ, 1 LINGURÅ ULEI½ PAHAR APÅ, 1 LINGURÅ ULEI

UMPLUTURÅ:UMPLUTURÅ: 400 G BRÂNZÅ DE VACI, 3 OUÅ, 400 G BRÂNZÅ DE VACI, 3 OUÅ, 1 LINGURÅ FÅINÅ, 1 LINGURÅ GRI¿, 2 LINGURI SMÂNTÂNÅ, 1 LINGURÅ FÅINÅ, 1 LINGURÅ GRI¿, 2 LINGURI SMÂNTÂNÅ, 200 G ZAHÅR, 1 PRAF DE SARE, VANILIE, 200 G ZAHÅR, 1 PRAF DE SARE, VANILIE, COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, 100 G STAFIDE; COAJÅ RASÅ DE LÅMÂIE, 100 G STAFIDE; 50 G MARGARINÅ PENTRU STROPIT50 G MARGARINÅ PENTRU STROPIT

Se pune fåina pe plan¿etå, se face o adânciturå în mijloc, în care se Se pune fåina pe plan¿etå, se face o adânciturå în mijloc, în care se pun sarea, apa ¿i uleiul. Se face un aluat potrivit ¿i se fråmântå bine. pun sarea, apa ¿i uleiul. Se face un aluat potrivit ¿i se fråmântå bine. Se preparå umplutura. Se amestecå brânza de vaci cu gålbenu¿urile Se preparå umplutura. Se amestecå brânza de vaci cu gålbenu¿urile ¿i celelalte ingrediente, se amestecå foarte bine ¿i se încorporeazå ¿i celelalte ingrediente, se amestecå foarte bine ¿i se încorporeazå albu¿urile båtute spumå. Se întinde foaia de aluat, se strope¿te cu albu¿urile båtute spumå. Se întinde foaia de aluat, se strope¿te cu margarinå topitå ¿i se umple cu brânzå. Se ruleazå foaia ¿i se pune în margarinå topitå ¿i se umple cu brânzå. Se ruleazå foaia ¿i se pune în tava tapetatå. Se taie bucå¡i cu un cu¡it uns în gråsime ¿i se strope¿te tava tapetatå. Se taie bucå¡i cu un cu¡it uns în gråsime ¿i se strope¿te cu margarinå. Se coace la foc moderat, timp de 40 de minute.cu margarinå. Se coace la foc moderat, timp de 40 de minute.

plåcintå cu brânzå de vaci plåcintå cu brânzå de vaci (I)(I)

Într-un castron, se freacå untul ¿i smântâna cu za hårul pudrå ¿i Într-un castron, se freacå untul ¿i smântâna cu za hårul pudrå ¿i zahårul vanilat pânå când devin o cre må omogenå. Se încorporeazå zahårul vanilat pânå când devin o cre må omogenå. Se încorporeazå pe rând cele 2 ouå ¿i se freacå în continuare pânå se omogenizeazå pe rând cele 2 ouå ¿i se freacå în continuare pânå se omogenizeazå perfect. Se adaugå treptat fåina amestecatå cu praful de copt ¿i se perfect. Se adaugå treptat fåina amestecatå cu praful de copt ¿i se continuå amestecarea aluatului pânå devine continuå amestecarea aluatului pânå devine o mo gen. Se toarnå aluatul într-o tavå ro-o mo gen. Se toarnå aluatul într-o tavå ro-tundå unså cu unt ¿i tapetatå cu fåinå. tundå unså cu unt ¿i tapetatå cu fåinå. Deasupra se a¿azå felii de mere ¿i se intro-Deasupra se a¿azå felii de mere ¿i se intro-duce forma în cuptor pentru aproxi ma tiv duce forma în cuptor pentru aproxi ma tiv 40 de minute. În momentul servirii se pu-40 de minute. În momentul servirii se pu-dreazå cu zahår pudrå aromatizat cu dreazå cu zahår pudrå aromatizat cu vanilie.vanilie.

plåcintå cu mere plåcintå cu mere (I)(I)3 MERE, 240 G FÅINÅ, 4 OUÅ, 200 G UNT SAU 3 MERE, 240 G FÅINÅ, 4 OUÅ, 200 G UNT SAU MARGARINÅ, 2 LINGURI SMÂNTÂNÅ, MARGARINÅ, 2 LINGURI SMÂNTÂNÅ, 200 G ZAHÅR PUDRÅ, 1 PACHE200 G ZAHÅR PUDRÅ, 1 PACHEººEL ZAHÅR VANILAT, EL ZAHÅR VANILAT, 1 LINGURÅ ZAHÅR PUDRÅ AROMAT CU VANILIE, 1 LINGURÅ ZAHÅR PUDRÅ AROMAT CU VANILIE,

1 LINGURI1 LINGURIººÅ PRAF DE COPTÅ PRAF DE COPT

DULCIURI DE CASÅ

22

500 G FÅINÅ, 500 G BRÂNZÅ DE VACI, 500 G FÅINÅ, 500 G BRÂNZÅ DE VACI, 6 OUÅ, 200 G UNT,6 OUÅ, 200 G UNT,500 ML LAPTE, 50 G ZAHÅR, 500 ML LAPTE, 50 G ZAHÅR, 15 G DROJDIE, SARE15 G DROJDIE, SARE

ALUAT:ALUAT: 500 G FÅINÅ, 1 LINGURI 500 G FÅINÅ, 1 LINGURIººÅ SARE, Å SARE, ½ PA HAR APÅ, 1 LINGURÅ ULEI½ PA HAR APÅ, 1 LINGURÅ ULEI

UMPLUTURÅ:UMPLUTURÅ: 500 G NUCI PISATE, 500 G NUCI PISATE, 200 G ZAHÅR PUDRÅ200 G ZAHÅR PUDRÅ

SIROP:SIROP: 1 L APÅ, 500 G ZAHÅR, VANILIE 1 L APÅ, 500 G ZAHÅR, VANILIE

Se face un aluat din fåinå, apå, ulei ¿i sare. Se frå mân tå bine ¿i se Se face un aluat din fåinå, apå, ulei ¿i sare. Se frå mân tå bine ¿i se ob¡ine un aluat tare, care se laså 1 orå så se odihneascå. Se întinde ob¡ine un aluat tare, care se laså 1 orå så se odihneascå. Se întinde foaia de aluat ¿i se taie ron de le dupå forma unei farfurii. Se coa ce, în foaia de aluat ¿i se taie ron de le dupå forma unei farfurii. Se coa ce, în cuptor, fi e ca re rondelå, a¿ezatå pe dosul tapetat al unei crati¡e. cuptor, fi e ca re rondelå, a¿ezatå pe dosul tapetat al unei crati¡e. Se face un sirop gros din apå, zahår ¿i va nilie. Du på ce s-au copt Se face un sirop gros din apå, zahår ¿i va nilie. Du på ce s-au copt toate foile, se unge fi ecare cu sirop ¿i se presarå cu nuci amestecate toate foile, se unge fi ecare cu sirop ¿i se presarå cu nuci amestecate cu zahår pudrå. Se a¿a zå una peste alta pe un platou ¿i se toarnå cu zahår pudrå. Se a¿a zå una peste alta pe un platou ¿i se toarnå deasupra restul de sirop. Se laså 24 de ore så se îmbibe cu sirop ¿i så deasupra restul de sirop. Se laså 24 de ore så se îmbibe cu sirop ¿i så se înmoaie. se înmoaie.

plåcintå „poale-n brâu“plåcintå „poale-n brâu“

ALUATALUAT: 500 G FÅINÅ, 1 LINGURI: 500 G FÅINÅ, 1 LINGURIººÅ SARE, Å SARE, 100 ML APÅ, 1 LINGURÅ ULEI100 ML APÅ, 1 LINGURÅ ULEI

UMPLUTURÅUMPLUTURÅ: 1 KG MERE, 100 G ZAHÅR,: 1 KG MERE, 100 G ZAHÅR,100 G UNT, VANILIE, SCOR100 G UNT, VANILIE, SCORººI¿OARÅ,I¿OARÅ,50 G MARGARINÅ PENTRU STROPIT PLÅCINTA 50 G MARGARINÅ PENTRU STROPIT PLÅCINTA

Se face un aluat din ingredientele de mai sus. Se pune fåi na pe Se face un aluat din ingredientele de mai sus. Se pune fåi na pe plan¿etå, se face o adânciturå în mijloc ¿i se pun sarea, uleiul ¿i apa. plan¿etå, se face o adânciturå în mijloc ¿i se pun sarea, uleiul ¿i apa. Se amestecå bine ¿i apoi se frå mântå aluatul ¿i se laså så se odih-Se amestecå bine ¿i apoi se frå mântå aluatul ¿i se laså så se odih-neascå. Se spalå merele, se rad ¿i se pun într-o crati¡å cu zahårul, neascå. Se spalå merele, se rad ¿i se pun într-o crati¡å cu zahårul, un tul, vanilia ¿i scor¡i¿oara. Se ¡in pe foc pânå se în moa ie ¿i scade tot un tul, vanilia ¿i scor¡i¿oara. Se ¡in pe foc pânå se în moa ie ¿i scade tot sucul. Se întinde o foaie din aluat, se strope¿te cu margarinå topitå ¿i sucul. Se întinde o foaie din aluat, se strope¿te cu margarinå topitå ¿i se umple cu piureul de mere, se ruleazå ¿i se por¡ioneazå cu cu¡itul în-se umple cu piureul de mere, se ruleazå ¿i se por¡ioneazå cu cu¡itul în-mu iat în gråsime. Se strope¿te plåcinta cu margarinå to pi tå ¿i se pune mu iat în gråsime. Se strope¿te plåcinta cu margarinå to pi tå ¿i se pune în cuptor la foc moderat, timp de 40 de mi nute.în cuptor la foc moderat, timp de 40 de mi nute.

plåcintå cu mere plåcintå cu mere (II)(II)

Se dilueazå drojdia cu pu¡inå apå cåldu¡å ¿i se a mes tecå cu o Se dilueazå drojdia cu pu¡inå apå cåldu¡å ¿i se a mes tecå cu o lin gurå de fåinå ¿i o linguri¡å de zahår. Se la så så creascå cca lin gurå de fåinå ¿i o linguri¡å de zahår. Se la så så creascå cca 30 de mi nu te. Peste restul de fåi nå se toarnå drojdia, laptele cåldu¡, 30 de mi nu te. Peste restul de fåi nå se toarnå drojdia, laptele cåldu¡, 3 gålbenu¿uri, sarea ¿i zahårul. Se fråmântå ¿i 3 gålbenu¿uri, sarea ¿i zahårul. Se fråmântå ¿i

se a dau gå un tul topit. Se acoperå ¿i se laså så se a dau gå un tul topit. Se acoperå ¿i se laså så creascå 1-2 ore. Se face apoi sul ¿i se taie bucå¡i. creascå 1-2 ore. Se face apoi sul ¿i se taie bucå¡i.

Se întinde fi ecare bu cå¡icå de aluat ¿i se umple Se întinde fi ecare bu cå¡icå de aluat ¿i se umple cu câte o lingurå de brân zå frecatå cu 2 ouå. Se cu câte o lingurå de brân zå frecatå cu 2 ouå. Se

strâng ca un plic ¿i se lipesc col¡urile bu cå ¡ii strâng ca un plic ¿i se lipesc col¡urile bu cå ¡ii de aluat, apoi se ung cu un gålbenu¿, se de aluat, apoi se ung cu un gålbenu¿, se

pun în tava unså cu unt ¿i se dau la cuptor la pun în tava unså cu unt ¿i se dau la cuptor la foc po tri vit.foc po tri vit.

scutecele Domnuluiscutecele Domnului

Ghidul gastronomic al României - Dulciuri de casă

Documents

Transcript of Ghidul gastronomic al României - Dulciuri de casă