ghidul dirigintelui

Q.o,r,am\ltft/ Cornelia Dinci

Mihaela Andreea MipuEugenhriu

GHIDULDIRIGINTELUI CONSILIER

cr@m*e-_ d* i--a

BucureSti,2007

GHIDUL Dirigintelui Consilier

CAP. I. CONSILERE $I EDUCAL1.L. Consilierea gi idealul educafional

Scopul final al educagiei este pregdtirea pentru viala a elevului. Pentru a rlspunde acestui dezide-13t, Ministerul Educaliei Nafionale a elaborat, in anul 1998, noul Cum'culum Nalional pentru invdfa-mfutul primar, ginnaziat, Eceal gi profesional. Reforma curriculard a modemizat 9i a pus pe acelagi planinvitamdntul preuniversitar rom6nesc cu sistemul ewopean. Curriculum-ul Nalional a fost structurat pegapte arii curriculare, stabilite pe criterii epistemologice gi psihopedagogice.

Conform Planulur cadn ilin ?nvdlam nnl prewiversithr, aria curriculari Consiliere Si oientare yo'Iani se aplici din anul gcolar lggg-2000 , finAnd cont de L egea invdlim ntului Si de Stantul personaluladidactic. Astfel, orele din trunchiul comrm al ariei reprezintd ora siptimdnald de dirigenfie, in afma nor'mei didactice. Consilierea gi orientarea elevilor, prevdzuti prin orele la decizia gcolii, este rcaltzatA deinvitatori (la clasele I-IV) qi de profesori, psihologi qi pedagogi Qa clasele V-)

Le-fi-anpe

:o-

lui

GHIDUL Dirigintelui ConsilierGhidul metodolog;c Repere priviad activitatea educativd (2OO1), apirut sub fonna unui ghid ure-

todologic, a insemnat o redirnensionare a Programei activitdgii educative, avind ca scop cregterea efi-;ientei muncii profesorului diriginte. Astfel, elevii sunt pupi in situatia de a participa activ, responsabil,.a fomrarea gi dezvoltatea propriei personalitdfi. Dirigintele capdtd statut gi sarcini noi, el devenind unIdevdrat manager al clasei de elevi, un iniliator de proiecte educative gi un promotor al cooperdrii. Apa-

-

tot mai mult necesitatea imbinirii orelor de dirigenfie cu activitdtile educative extragcolare, precumsi a stimuldrii parteneriatelor educative.

In anul 2006, pnn o.M.Ed.c. nr 5286/09.10.2006, au fost aprobate noile programe gcolare pen-tu aria curriculard Consiliere gi orienfare pentru clasele I-IV, respectiv V-VI[.

De asemenea, O.M.Ed.C. nr. 5288/09.10.2006- specificd modalitiitile de aplicare a programelor gco-lare pentru aria curriculard Consiliere Si oienfare. in scopul asigurdrii perfectiondrii cadrelor didactice'invdtatori, profesori - dirigtnfl care vor aplica programele gcolare pentru aceastii arie curricular6,\Iinisterul Educaliei gi Cercefiirii a inifiat, {rn Casele Corpului Didactic (C.C.D.), cursuri de formareavdnd ca temi implementarea noii programe.

In invdtdmintul preuniversitar romAnesc, ora de consitere gi orientare este realizatd de citre uninvilator / institutor la clasele I-IV 9i de cdtre un profesor-diriginte la clasele V-XIII. Statuhrl de pro-tesor-diriginte il poate avea cadrul didactic care a urmat sau urmeazi un curs de formare in domeniulconsilierii 9i orientirii, otganaat de cittr:e M.Ed.C. qi certificat printr-un document eliberat de C.C.D'care demonstreazd, in acelagi timp, competenfele specifice acestei munci.

1.3. Specificul curriculum-ului de consiliere pi orientareNoua programd de Consiliere gi Orientare adtce in primul plan doui probleme fundamentale ale

perioadei de gcolarizare la nivel gimnazial:- consilierea carierei, av6nd in vedere faptul cd" la finalul clasei a MII-a, elevul va fi pus in situalia

de a-gi exprima optiunea pentru urmdtorul nivel de gcolarizare, in funcfie de filierd, profil, specializare;-

autocunoa$terea elevilor, ca factor fundamental pentru orientarea Scolara optim6.Conlinuturile invdldrii din Programa de consiliere Si orientare stnt structurate pe module tema-

tice care individualizeazd obiectivele cadru, corespunzdtor fiecdrui an de studiu din ftrvdtiminfirl gim-nazi^|.

OBIECTT\{E CADRU MODIILE TEN{ATICE1 . Dezvoltare:a capacrtdtii de autocunoa$teregi a atitudinii pozitive fajd de sine l. Autocunoa$tere gi dezvoltare personali

2 . D ezv oltar ea ab ilitetilor de interrelaf ionarein contexte variate 2. Comunicare gi abilitdti sociale

3.Dezvoltarea abilitdfilor de utilizareinformafiilor in procesul de invdlarea 3. Managementul informafiei gi al invdfarii

4. Dobdndirea abilitdjilor de exploraregi de planificare a carierei 4. Planifi carea carierei

5. Exersarea abilitelilor de managemental unui stil de yratd de calitate 5. Calitatea stilului de viafi

Temele propuse pentru invdJare sunt flexibile, ele putdnd fi adaptate cerinfelor elevilor, gcolii qi;omunitifi. De asemenea, in scopul realndii cAt ma:i efciente a obiectivelor, profesonrl diriginte are li-:ertatea. de a propune colaborarea cu sociologi, medici, poliJigti etc. sau poate propune gi dezvolta pro-:ecte edircative, cu diferiti parteneri, la nivel local, regional, nalional, inGmalionai.

)r-deli-[6,eae-

cu

fiiin

u-,".

ri-pe

le

d,nt1e

c-'oiin

rua-)i,l'l-

al


CAP. II. CLASADEELEVI2.1. Clasa de elevi - un grup educafionalIn vederea realizirii unui colectiv de elevi unit, cu preocupdri serioase, interesante gi concrete, c

opinii sdndtoase gi relafli juste intre elevi sau intre elevi qi profesori, dirigintele trebuie sd se integrezgrupului gi sn participe activ la viata clasei. Ca urmare, este necesar ca el si defini cunogtinlele necesarrealizirii unui management adecvat al clasei ca grup social.

Clasa de elevi, ca grup social, se deosebeste de alte grupuri prin trdsituri specifice, conturate iraport cu:

- scopurile grupului;

- compozilia gupului;-

sarcinile 9i activitiifile grupului;- organizarea grupului;-

normele grupului;-

conducerea gupului.Scopurile (.obiectivele) gruoului de elevi au, in primul rdnd, finalitate formativi, ele referindu-s

la formarea gi dezvoltarea unor calitifi qi competente lmane. Principalele categorii de scopuri din ilteriorul unui grup educafional sunt:

- scopuri presciptive, prevdzfie anterior gi inscrise in documentele gcolare;- scopuri de grupului insuSi, care se referd la modul specific ln care un grup asimileazi scopuril

prescriptive;-

scopuri individuale, determinate de specificitatea qi rmicitatea fiecdrei persoane componentegrupului, de dorinfa sa de afirmare, ca om cu calitiifi individuale, ce face parte dintr-un grup social.

Funclionarea unui grup educafional este cu atiit mai eficienl{, cu cit scopurile prescriptive se imbini cu cele specifice grupului 9i cu cele individuale. Pofesorului-diriginte ii revine smcina de a asigurun echilibru intre scopurile contwate in interiorul rmui grup educafional.

Comoozitia grupului de elevi ai clasei reflectii o anumitd ornogenitate a membrilor, din punct dvedere al virstei, intereselor, nevoilor, aspirafiilor gi al nivelului de pregdtire. Profesorul-diriginte va rintegrat grupului numai in mdsura in care el este cu adevdrat ,,consilierul" membrilor grupului.

Sarcinile $i activititile grupului au caracter instructiv-educativ. Se iau ln considerare atit actiitifile din gcoali, cit gi cele din afara gcolii care sunt planificak din timp de cdtre cadrele didactice, iastrategiile pentru realizarealor sunt gindite astfel incdt sd trezeascd gi sd pistreze interesul elevilor cprivire la temele propuse gi, practic, si efrcientizeze actul educativ.

Organizarea grupului plaseazi pe liderul formal, respectiv pe profesorul-diriginte, infi-o pozificentrali, avdnd in vedere faphrl ci el este iniliatorul, coordonatorul gi evaluatorul activitililor grupulrde elevi. th raport cu el, membrii clasei au statut de egalitate. in interiorul gupului educafional, pparcursul desfigurdrii activitdtilor, se pot construi mai multe ,,gupuri de lucru'. Liderii acestora suralegi, prin consens, de citre membrii unui astfel de grup. Elevii sunt pugi, in acest mod, sd exerseze diferite roluri: de lider, de persoani care str6nge 9i detine informatii utile, de evaluator etc.

Nomrele grupului, stabilite prin consens de citre membrii clasei de elevi, au menirea de a eficientiza' activiLd\ile grupului educafional. Profesorul-diriginte are sarcina de a formula clar gi explicit acestreguli gi de a ardta carc ar putea fi urmdrile nerespectirii lor.

Conducerea clasei de elevi este asiguratil de cdtre profesorul diriginte sau, in anumite situatii, dcdtre liderul infomral al unui grup de lucru. Dirigintele clasei se va preocupa ca, in timp, si,formeze Is[ dezvolte elevilor clasei capacitatea de autoconducere. Cu cdt elevii clasei vor fi mai congtienfi dpropria devenire gi vor prelua controlul asupra propiilor activitdli de educare, cu atit ei vor fi mai motivati, mai perseverenfi ln a realiza lucruri dificile.

Dascilii nu trebuie sd uite niciodati cd qcoala este organizatii pentru copii gi, chiar dacd elevii acea mai micd autoritate in gcoald, valoarea sa firndamentali o reprezinti elevii gi educalia lor.

8


CAP. II. CLASA DE ELEVI2.1. Clasa de elevi - un grup educafionalIn vederea realizlrii unui colectiv de elevi unit, cu preocupdri serioase, interesante gi concrete, c

opinii sin[toase gi relafii juste intre elevi sau intre elevi qi profesori, dirigintele trebuie sd se integrezgrupului gi si participe activ la viala clasei. Ca urmare, este necesar ca el si de{ini cunogtinfele necesarrealizirii unui management adecvat al clasei ca grup social.

Clasa de elevi, ca grup social, se deosebegte de alte grupuri prin trdsifuri specifice, conturate iraport cu:

- scopurile grupului;

- compozifia gupului;

- sarcinile gi activitii{ile grupului;

- organizarea grupului;-

norrrele grupului;- conducerea gupului.Scopurile (obiectivele) grupului de elevi au, in primul rAnd, finalitate formativd, ele referindu-s

la formarea gi dezvoltarea unor calitdfi $i competente umane. Principalele categorii de scopuri din irteriorul unui grup educafional sunt:

- scopuri prescriptive, prevlntte anterior qi inscrise ln documentele gcolare;- scopuri ale grupului insugi, care se referd la modul specific ln care lm grup asimileazi scopuril

prescriptive;-

scopwi individuale, determinate de specificitatea 9i unicitatea fiecdrei persoane componentegrupului, de dorinta sa de afirmare, ca om cu calitili individuale, ce face parte dintr-un grup social.

Funcfionarea unui grup educafional este cu atat mai eficienti, cu cdt scopurile prescriptive se irbini cu cele specifice grupului gi cu cele individuale. Pofesorului-diriginte ii revine sarcina de a asigurun echilibru intre scopurile conturate in interiorul unui grup educational.

Compozitia grupului de elevi ai clasei reflectd o anumitri omogenitate a membrilor, din punct dvedere al virstei, intereselor, nevoilor, aspiraflilor 9i al nivelului de pregdtire. Profesorul-diriginte vaintegrat grupului numai tn mdsura in care el este cu adevirat ,,consilierul" membrilor grupului.

Sarcinile si activititile grupului au caracter instructiv-educativ. Se iau ln considerare at-iit activtdtile din gcoald, c0t gi cele din afara gcolii care sunt planificate din timp de citre cadrele didactice, irstrategiile pentru realaarea lor sunt gindite astfel inc6t si trezeasci qi si pdstreze interesul elevilor cprivire la temele propuse qi, practic, sd eficientizeze actul educativ.

Organizarea grupului plaseazd pe liderul formal, respectiv pe profesorul-diriginte, inh-o pozi$centraH, av6nd in vedere faphrl cd el este inifiatorul, coordonatorul gi evaluatorul activitrifilor grupuhde elevi. ln raport cu el, membrii clasei au statut de egalitate. in interiorul grupului educ4ional, pparcursul desfbgurdrii activitiifilor, se pot construi mai multe ,,Cnpuri de lucru". Liderii acestora suralegi, prin consens, de citre membrii rmui astfel de grup. Elevii sunt pugi, in acest mod sd exerseze dferite roluri: de lider, de persoand care str6nge gi detine informatii utile, de evaluator etc.

Normele grupului. stabilite prin consens de cdtre membrii clasei de elevi, au menirea de a eficiertiza activitiifile grupului educafional. Profesorul-diriginte are sarcina de a formula clar gi explicit aceslreguli gi de a u6la care ar putea fi unnirile nerespectirii lor.

Conducerea clasei de elevi este asiguratd de cdtre profesorul diriginte sau, in anumite situafii, dcltre liderul informal al unui gnrp de lucru. Dirigintele clasei se va preocupa ca, in timp, sd,formeze 1sd dezvolte elevilor clasei capacitatea de autoconducere. Cu cdt elevii clasei vor fi mai congtienti dpropria devenire gi vor prelua controlul asupra propiilor activitdgi de educare, cu atit ei vor fi mai mctivafi, mai perseverenti in a realiza lucruri dificile.

Dascilii nu trebuie sd uite niciodatii cd qcoala este organizati pentru copii gi, chiar dacd elevii acea mai micd autoritate in qcoal6, valoarea sa fundamentali o reprezinti elevii gi educalia lor.

8


CAP. III. ORA DE DIRIGENTIEICONSILIERE

-sein-

cuezeare

: in

rile

derf i

ilierluipemtdi-

3 . 1 . Competenfele profesorului-diriginte

Statutul profesorului-diriginte se schimbd in permanenti gi, ca urmare, competentele exersate dersra trebuie imbogifite gi restructurate in mod continuu, ele constituindu-se intr-un sistem specific alrr.rncii educative. Dirigintele rispunde de educafla unei clase de elevi, de coordonarea componentelor*a;cative, abordind un demers educativ sistematic, planificdndu-gi in mod riguros activitatea.

Capacitatea de organizare gi coordonare a colectivului de elwi se manifesti din prima zi de qcoa-;L cdnd dirigintele igi cunoaqte elevii. Acegtia se familiarizeazi cu stilul sdu de lucru. Abilitatea de atdruma elevii este eseniiald pentru menlinerea echilibrului in cadrul gfupului gi cunoagterea particu--eitdlilor individuale gi de grup. Un bun diriginte trebuie si demonstreze flexibilitate gi empatie in re--":a cu elevii, sd fie un educator competent, cu abilitdfi de consiliere, cu tact pedagogic.

Capacitatea de planificare se referi la priceperea de a lntocmi un program coerent al activitifii de:usiliere qi orientare gcolari, precum gi la asigurarea unei varietifi de activitdti gi teme educative. Uti--:zarea metodelor gi a mijloacelor adecvate derrersului educativ gi scopurilor urmirite nuanleazi com-5ten1a pragmaticd a dirigintelui.

Coryetenp de comunicare interactivi. Conduita dirigintelui se eviden{iazd prin comunicarea saa3ecvat6, expresivd qi permanenti cu toli factorii implicali in activitatea de educare a copiilor in qcoald:.-r'ofesorii care predau la clasi, conducerea qcolii, personalul administrativ gi de ingrijire, pdrinfii etc.Obiectivitatea gi principialitatea sunt ca1it6fl care intlresc aceasti competenli.

Comunicarea direc6 cu elwii presupune receptivitate la opiniile copiilor, adaptarea modalitifilor:e comunicare la situalii concrete gi la individualitatea fiecdrui individ, verificarea receptdrii corecte de:ire elevi a mesajului transmis, capacitatea de a construi situatii care sd faciliteze comunicarea elev-:ier-. elev-profesor. Comunicarea intersubiectivd se afld in strdnsd legiturd cu calititile comportamen-:le ale dirigintelui: capacitatea de a cunoagte copiii, de a relationa cu ei, corectitudinea gi exigenta-,nifestate falri de acegtia etc.

Dezvoltarea personali gi profesionall. Din necesitatea dezvoltdrii personale, profesorul-diriginte:ebuie sd participe la cursuri de formare in domeniul educatiei, sd se implice in proiecte, sd se auto-

-rfectioneze, adicd sd-gi elaboreze propriul plan de perfecfionare. El trebuie sd aibd o pregitire profe-

-::rrnali $i pedagogicd temeinicd, dar gi o culturd generald adecvatA.

Compete'lrfa de waluator porne$te de la claritatea obiectivelor qi tintelor pe care gi le propuneSgintele, precum gi de la cunoagterea criteriilor de evaluare a fiecdrui copil in parte, pe baza docu-:rntelor qi a observagiei directe. Utilizarea corecti qi obiectivd a instrumentelor de evaluare conduce-g eficientizarea muncii dirigintelui, la sporirea credibilit?itii acestuia.

Complexitatea muncii educative impune indeplinirea unei condilii esenflale de cdhe profesorul-:nginte pentru a putea fi investit cu aceasti funcfie: si fie pasionat de munca educativl, sd nu o faci in-od fomral gi sd iubeascd elevii, manifest6nd interes fati de preocupdrile specifice vdrstei lor, pentru ca:.--e5tia, la rdndul lor, si se poatd atapa de diriginte, si-qi impdrtdgeasci deschis sentimentele qi trdirile.

ea

m-ura

vi-iarcu

3n-ste

de)$ideto-

GHIDIIL Dirigintelui Consilier

Aga cum invititorul este un model de viafi pentru elevul de clasele I-IV, dirigintele trebuie sidevin6 un model sub toate aspectele pentru elevii de gimnaziu, acea persoani echilibrati, nepdrtinitoa-re, exigenti, inteligentii, generoasS, blAnd6, prietenoasi gi cooperant2i de care are nevoie copilul peparcursul gcolmitiilii sale. Toate aceste calitili se formeazd in timp, prin instruire 9i muncd, dublate dedorinJa de perfectionare a propriei persoane.

Prestanta profesorului in faJa elevilor, ca gi cea a dirigintelui, se leagd de modul in care acesta i$ldobAndegte respectul conform statutului sdu.

Conlinutul bogat gi variat al muncii dirigintelui rezulti din aspectele constitutive ale acestucomplex de competenle, iar fenomenul educatiei este condi{ionat de diversitatea gi multitudine:influentelor pe care le exerciti acesta asupn personalitSfii fiecirui copil.

3 .2 Activitatea dirigintelui

in Anexa 1a O.M.Ed.C. nr. 5288/09.10.2006, $rLt menlionate o serie de precizii cu privire lactivitatea dirigintelui. Activitatea profesorului-diriginte presuprme efectuarea, in mod obligatoriq a orede consiliere qi orientare, dar gi alte aspecte:

- parcurgerea integrali a programelor in vigoare, pentu aria curriculari Consiliere 9i otientne;

- proiectarea anuali $i semestriald a activitilfilor educative qcolare 9i extraqcolare;

- conlucrarea cu consiliul profesorilor clasei;

- coordonarea activit?ifilor colectivului de elevi;

- colaborarea cu familiile elevilor din clasa respectivi;

- inilierea gi sustinerea unor parteneriate cu institutii, ONG-uri 9.a.

Doatmmtele activitdtii dirigintelui sunt :- catalogul clasei;- programa de Consiliete Si oientarc;- planificdrile anuale gi semestriale;- calendarul activitalii educative (portofoltt);- auxiliarele curriculare: ghid metodologic pentru arra curriculard ,,Consiliere Fi otientatd

pachete de materiale-suport pentru activitdflle de dirigenfie, cu focalizare pe realrzareactivit[tilor de consiliere pi orientare;

- figele psihopedagogice ale elevilor clasei;- lista disciplinelor gcolare cu statut de C.D.$. pentru clasa respectivd.

Pofiofoliul dirigintelui contine :- date semnificative despre colectivul clasei (evidenta elevilor, responsabilitdlile acestora in clasr

consiliul profesorilor clasei l.a.);- fi$a de observalie a elevului - pentru fiecare copil din clasa;- fi$a psihopedagogicd a elevului - completatd de-a lungul gcolarizarii;- planificatea anuale gi semestriald;- fi$e de lucru cu elevii;- chestionare;-

graficul gedintelor cu pdrinjii;- grafi cul activitdtilor extracurriculare;- cererile de optionale;- alte insemniri semnificative in activitatea dirigintelui;

10

SE

a-

N

1e


3.3. Profesorul diriginte - colxtilierul clasei

-{ctivitatea educativi cu un colectiv de elevi este greu de conceput in lipsa unui indrumitor, ca-rcr:.

'i organizeze, sd conduci gi si coordoneze ansamblul influentelor ce se exerciti asupra mernbrilorgmqului.-\ctivitatea de predare a fiecdrui profesor presupune integrarea contribu{iei sale, armonizarea ei

a r ;elorlalli colegi gi mai ales orientarea gi adaptarea ei la modelul de personalitate pe care dorim siT :=.Izim. Un asemenea rol ii revine dirigintelui, el fiind promotorul formirii gi dezvoltdrii persona-mi- elevilor.

Functia de diriginte ii cregte profesorului responsabilitatea, ii amplificd rolul 9i il agazi intr-unrrt'r-ir 14psrt cu to{i ceilal}i factori educativi. Acest rol il apropie mai mult de elevi, ii sporegte foarteuri-: st'era de influentd, addugAnd la predarea specialitilii 9i rolul de coordonator al intregii activitdti aaei sale. Dirigintele are sarcina de a urmdri climatul de munc6 al clasei, interesul gi emulatia elevilorm:u inviJdturd, aria lor de informare, stilul de munc6, eficienla activitifilor colective gi, in special,gn:-resul fiecdrui elev Ia fiecate disciplind 9i de la o etapi la alta.

Contributia dirigintelui este decisivi prin modul in care gtie sd organizeze pi sd stimuleze dorintas :rebilia elevilor de a-gi indeplini cu responsabilitate obligafiile pcolare. A le insufla congtiinla datorieir raocontrolul inseamnd a-i ajuta si-gi inteleagd corect statutul de elevi 9i s[ dobindeascd un compor-ment adecvat. inviJdndu-i cum si invete, cum s6-gi organizeze munca, cum s6-9i formeze deprinderi,u-:ceperi gi atitudini corespunzitoare in activitatea de instruire, dirigintele ii ajuti, de fapt, sA se integreze:r ircces in colectivul de elevi gi si-gi gdseascd propriul drum al auto-realizdrii qi al auto-formdrii.lu:_ontele igi pune, astfel, elevii in legituri cu mediul social, cu viala reali gi problemele ei. Frumusefear-agiilor cu ceilalti, utilizarea timpului liber, bucuria de a trii, nevoia de a cunoatte, grija pentru echi--ltr:l mediului natural, prietenia gi solidaritatea cu cei aflati in suferinli se inscriu, de asemenea, printrernectivele activititii profesorului-diriginte.

.{ctivitatea dirigintelui are in vedere rcalizarca unor obiective foarte importante, determinanteXrer.iru buna desfhgurare a activitdlii de consiliere, cum ar fi:

,, - asigurarea condifiilor corespunzdtoare pentu buna desfiqurare a procesului de inviJam6nt in clas4

ia - studierea gi cunoaqterea personaliiitii elevilor;- organizarea, educarea qi indrumarea colectivului de elevi;- asigurarea succesului la invdtaturi al elevilor;- formarea gi dezvoltarea profilului moral al elevilor;- orientarea gcolard gi profesionald a elevilor;-

organizarea timpului liber al elevilor;i.

- coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei gi asigurarea unitdtii de cerin{e; :; acliune.

Sfera atributiilor dirigintelui este tot mai larg6, ca urmare a schimbirilor pe nanente care survinn :ocietatea qi, implicit, in gcoala romineascd. Ele pot fi grupate in sarcini psihopedagogice, organiza-m--;e qi adminishativ-disciplinare.

Consiliul profesorilor clasei poate sugera gi urmdri aplicarea unor mdsuri diferenfiate pentru:':edierea unor neajunsuri in activitatea educativd sau pentru consolidarea unor tendinfe pozitive inre-g:-.:ate in conduita colectivului de elevi.

Numai o activitate colectiv5, condusd eficient de citre diriginte, poate asigura realizarea unor:b:ective complexe cum sunt cele ale muncii educative.

ul3A

laei

1l


3.4. Metodica orelor de consilie,reOn de dirigengie reprezinti forma principald, direct/ organizati Si eficientd prii care diigintel

coordoneazd gi dirijeazd procesul educativ gi colectivul de elevi din clasa sa.Ora de dirigenfie este,.insd, diferiti de toate celelalte discipline de invdlimdnt zub aspectul col

finutului, structurii, al modului de desfEqurare, al mesajului transmis gi strategiilor utilizate. Particulantifile sale specifice constau in accentul care se pune pe existenta factorului emolional, pe utilizarca etperientelor de viata 9i a situafiilor faptice ca suport al activitiifii la clasi.

Aspectele psihologice pi metodice capdtii noi dimensiuni in desfiqurarea lectiei de dirigenlie. Ea frrbuie integratd in sistemul muncii educative desfdgurate ln sala de clasi sau in afara clasei.

3.4.1 Metode gi tehnici de cunoa$tere a personalitiF elevilorProcesul de organizare gi derulare a educa{iei in gcoald implici o bund cunoaStere a personalitiil

elevilor. Aceasta presupune o activitate de lungi durata" importanti gi laborioasi a profesorului dilginte, de investigare gi de obtinere a unor date despre elevi: de la familie, de la ceila$i profesori, de Icolegi, de la elevii ln9igi, de la prietenii lor din afara gcolii. in acest fel, dirigintele va cunoa$te perfolmantele elevilor sii, aptitudinile, convingerile qi motivafiile lor.

Realizarea cunoagterii obiective a elevilor se face pe baza unui ansamblu de metode gi procedede lucru. Metodele tradilionale de cunoaqtere a elevilor sunt: observalia, convorbire4 amalizarezluditatelor activitiifii, analiza datelor biografice, aplicarea chestionarelor, autocaracterizarea.

ObservareaObservarea constituie o metodi de bazd pentru toate disciplinele de invd{am6n! dar gi pentru cr

noa$terea personalit?ifii elevilor. Ea oferi informatii importante cu privire la personalitatea complexdelevilor, condiliile dezvoltirii acestora, precum gi la manifestdrile lor comportamentale.

Obs6rar@ sp:fuE se realaeazd ln timpul orelor de curs sau al activitililor extragcolare (ercursii, tabere, concursuri, vizite etc.) de cdtre fiecare profesor in parte gi de cdtre profesorul-diriginte,

Obwttara si$fuatiod se desfrgoard pe baza unui plan, cu scopul in(elegerii comportamentuhcopiilor in anumite situalii (cooperare-competitie, respect-lipsi de respec! confonnism-nonconforrrisretc.), dar qi pentru aprecierea acestora sub aspectul perspicacitdlii, creativit2itii, perseverenfgi, inteltgentei, atitudinii etc.

Comportamentul nonverbal (mimic4 gestic4 tonul etc.) gi comportamentul verbal (confinutul mesajelor) constituie indicatorii pe baza cdrora orice persoand oferi informafii valoroase despre sine.

Observarea poate fi subiectiv4 dar are gi multe aspecte pozitive: este o metodi la indemdnd, se poatrealiza ln mod sustinut, repetat, perrrite o inJelegere mai reald a mesajelor pe care le transmite interlccutorul. Ea trebuie sd fie selectivd, iar datele culese si fie notate imediat gi ulterior interpretate in mocorect.

Dialogul / CmvorbiroaPrin contactul direct realizat cu ajutorul convorbirii, al dialogului, profesorul are posibilitatea s

analizeze fu 6sd dirct personalitatea copilului. Aceasli metodd completeazi foarte bine metoda observiriDialogul se poate desfiigura individual sau in grup, in func{ie de scopul urmirit. Cerintele exprespentru reu$ita unei convorbiri sunt:

- dialogul sd aibd un caracter natural, deschis, sincer;- discutia sd nu aibi caracter de interogatoriu;-

problemele abordate sd nu fie stiinjenitoare;-

intrebirile trebuie puse cu prudenfS;- copilul trebuie lSsat sd se destiinuie;

t2

lon-lari-ex-

ftele


- discujia sd fie dirijatd in aga fel, incit'copilul sd aibd incredere si se destdinuie;- ambianta creatii sd fie relaxali;- situafla in care se realizeazd convorbirea trebuie aleasd cu tact.Metoda dialogului / convorbirii sprijini dirigintele in identificarea problemelor cu care se confruntii

cgrJul, a intereselor. pe care acesta le manifestd, sentimentelor gi convingerilor sale, precum gi aurgajului de cunogtinte pe care le detine elevul.

Analiza rezultatelor activit{iiRandameutul gcolar poate constitui o sursi importanti de analizd a personalitdtii copilului, printre-

:rre poate fi surprinsi imaginea c6t mai obiectivd a elewlui: abilitdtile gi deprinderile sale de muncd"r-1ectual6 ti practicd, inclinatiile, interesele acestuia, cantitatea qi calitatea cunogtintelor, gradul de so-nr.Jlizare pe care-l demonsteazi. Succesul la firvdldturd este determinat de factori obiectivi gi subiectivi:=eJrul $colar mediul familial, personalitatea profesorului, personalitatea elevului, influentele exteri-

11lii ra-e. Fiecare dintre acegti factori are numeroase componente care ajutl la cunoagterea copilului: nivelultid- cin' de dezvoltare intelectuald, trdsiturile de temperament motivafia, interesele manifestate, aptitudi-ie la r-e. rezistenta la efort, atitudinea etc.for- in analiza activit?i1ii elevului, a randamentului sdu gcolar, trebuie urmnr{i anumiJi indicatori: media

u:ali generali, mediile anuale pe discipline, pozilia elevului in clasd gi in gcoald. Analiza detaliati a:dee rs.-tor indicatori va da posibilitatea dirigintelui sd individualizeze fiecare copil in parte, cunoscAndu-iate- :rresul pentru un anumit obiect de studiu, dezinteresul pentru altul, locul pe care-l ocupd elevul in clasa

le elevi, modul cum este perceput de cihe colegi sau de citre profesori, aptitudinile speciale etc.Produsele realizate de elev constituie, de asemenea, o surs[ de cunoagtere a personalit?itii acestuia

re ;dtre diriginte. Acestea reprezintd: temele realizate in clasd ori acas6, lucrdrile scrise, desenele,cu- lsr-:irile sau obiectele efectuate individual in cadrul orelor de cerc, laborator, atelier practic etc.,Kd a :L:ectele realizate ca urmare a exersirii unui hobby, a unor aptitudini speciale.

,,Pe ansambl4 analiza produselor activitdlii elevilor poate da profesorului o serie de indicii cut=ire la: cancteisticile obsewaliei, capacitatea de concentare, capacitatea de infelegere, capacitateae elaborare mintal4 spiritul de independenld gi inifiativd" volumul gi precizia cunogtinlelo4 capacitateae aplicare a acestora in pncticd, aptitudinile generale Si speciale, bogdlia imaginafiei, creativitateagenerald Si specificd, tdsdturile temperamentale Si cancteriale, stilul de muncd etc." (TomS4 G'2001,'J,.nsilierea Si orienWea in Scoal4 pag. 173.)

Analiza datelor biografi oePe baza informatiilor furnizate de pdrinti, elevi, profesori, precum gi pe baza datelor obtinute din

.xovorbirile individuale, dirigintele poate realiza o figI biograficd a fiecdrui copil. in realizarea figei, el-rt rebui sd elimine elementele de subiectivism care vin din partea familiei, aceasta fiind tentatd deseoriii denatueze adevdrul, minimalizdnd aspectele negative. O astfel de fiqd biografici reliefeazi evo$ab. dmp a copilului 9i a preocupirilor sale: manifestarea intereselor, inclinatiilor, aptitudinilor, atitudinea*;r de $coald, familie 9i prieteni, disciplina interioard sau cea impusd de familie, gradul de socializare,rJaptabilitatea la schimbirile sociale sau de colectiv etc.

Aplioarea chestionarelorin general, ln qcoali se pot utiliza o multitudine de chestionare care sd ofere informafii cAt rnai di-

n:rse despre subiectii cdrora le sunt aplicate.Prin intermediul chestionarelor putem afla date gi informalii cu privire la motivafia gi aspiafiile

*:erului, preferin{ele, opiniile sau interesele sale etc. Eficienta metodei este maximd cAnd chestionarelesmt elaborate de specialigti, iar intrebdrile sunt clare, concise, adecvate particularitililor de vdrstd gi;;ooului urmdrit.

Iex-rte.uluiismreli-

me-

)aterlo-nod

tsaaJ:ll.'ese

13


Tipurile cele mai frecvente sunt:7. Chestionare cu intrebdri inchisg cu rdspunsul DA / NU sau cu rdspunsul intotdeauna /

Uneori / Niciodatd.2. Chestionne cu intrebdri cu rdspunswi multiple3. Chestionare cu lntebdi deschise4. Chestionare cu intrebdri mkfe (intebdri inchise gi deschise)Nu este indicat si se abuzeze de utilizarea chestionarelor, chiar dacd ele reprezinti instrumentt

specifice de investigare, deoarece rdspunsurile chestionatilor af putea si devini formale.

Autooaracterizarce / autoaprreciereaAceastii metodd se poate aplica mai ales elevilor de vArstd mai mare care sunt capabili si redac

teze o autocaxacterizare.Elevul realizeazd la nivel declarativ o infiospectie din care profesorul diriginte poate descifra anu

mite trdsdturi individuale de personalitate, dar pi opinia elevului fatd de propria sa penoani- Din modtcum este elaborati aceasti anahz6, se mai pot deslqi informafii cu privire la stilul, cultura sau prcfunzimea copilului. Este importantS, insd, eliminarea dozei de subiectivism care i9i pune amprenta pe uastfel de produs.

Metoda aplicirii testelorTestele trebuie aplicate de citre specialigti, respectiv de citre consilierii psihopedagogi care vc

analiza in cunogtinJi de cauzi rezultatele obfinute. Ele au in vedere seleclia copiilor pentru a fi orientaconform aptitudinilor qi intereselor pe care le defin. Se pot aplica teste de aptitudini, teste de persontlitate, teste de capacitate mentald etc.

Fiecare dintre metodele prezentate o poate completa pe cealalt2i fi nu este suficient sd ne bazdrexclusiv pe una dintre acestea, iar cunoagterea individualitiitii elevului nu reprezintii un scop in sine, reste realmente necesari penfu elaborarea unor strategii adecvate in vederea dezvoltflrii personalitilacestuia.

3.4.2. Tipuri de ore / lecfii de consiliere

in pcoal[, consilierea este realizatil de fiecare profesor in parte, de diriginte, precum pi de conslierul gcolar. Toti acegti stimuli determini dezvoltarea personalitdlii copilului, il ajutd sd se infeleagd lel insugi, sd se raporteze in mod corect la cei din jurul sau gi la mediul socio-cultural ciruia ii aparfinDacd este desfbguratd dupd rigorile didacticii, consilierea pcolarl are drept reniltat un copil capabil rta decizii corecte, sd-gi rezolve problemele personale legate de comportament, de educafie 9i carier6.

prin temele abordate de noua programa, lecliile de consiliere se bazeazdpe transdisciplinaritagi sunt, de cele mai multe ori, lectii mixte.

Lecfia de educafie morald pune accent pe cunoagterea gi aplicarea de citre elevi a normelmorale. Acegtia trebuie s6-gi consolideze regrtlile de comportament social (salut, punctualttate, respe(corectitudine etc.), sd respecte munca gi valorile create prin muncd, legile gi regulile impuse de s,cretate, sd exprime dorinla de toleranfd, demnitate, adevdr, bine etc.

Ex.: clasa aVIII-a - Modulul ,,Comunicare qi abilitafi sociale", lecfia: Asumarearcsponsabilita

Si implicaliile sale.

T4

5GHIDUL Dirigintelui Consilier

Leclia de educatie pentu o gindire anteprenoriali pregdtegte elevul in vederea dezvoltirii unei;:n:n economice in conformitate cu cerintele societifii, formdrii responsalibitdtii fajd de propria ca-- f :

Ex.: clasa a VII-a -

Modulul ,,Comunicare $i abilitaf sociale", ler,lial. Cahtelile Si defectele unui::r: r-ioc de rOl).

fucfia de educdie pe,lrtnr muncd gi tlezvoltarea carierei are rolul de a congtientiza elevii cu privirer !-:Lrcunoa$tete gi autodescoperire, la necesitatea interpretirii corecte a realititii gi identifrcdrii pro-r::: personalitSli, a idealului de viat6, conturarea unui traseu educalional gi profesional etc.

Ex.: clasa a VI-a - Modulul ,,Planificarea carierei", lwlia: Meseria Si cariera pdinlilot meL

Lectia {e e&rcatie peirtnr cultni gi civilizafie are ca scop forrnarea unui elev capabil sd-gi ma-:-ri:--:e comportamentul gi limbajul civilizat in tot ce intreprinde, si-$i cultive aptitudinile 9i talentele pe=r: .e are, s6-gi extindd cunogtinfele de culturi general[ etc.

Ex.: clasa a VIII-a - Modulul ,,Calitatea stilului de viala ", leclia: Oameni de culturd - modele de

l -

' t -

1i)-,n

Lectia de educafie pentnr timpul liber. Prin acest tip de leclie, se urmdregte ca elevii si cunoascdnr,:;:'.r.nile de timp liber gi hobby, sd invete sd-gi organizeze timpul, sd fie creativi, originali, sd aibdn::atir'6 etc.

)r Ex.: clasa a VIII-a - Modulul ,,Managementul informaliilor git iIr r

-i; rimpul liber?),-

Le4ia de educatie pntnr slniltate. Elevii sunt educati sd dobAndeasci in mod con$tient un com-l,:.:ment igienic, si respecte un regim zilnic de viaJi sdndtoasd, si dezvolte spiritul de lntrajutorare:.r-::i. sd dovedeascd modul in care stipdnesc normele de intrefinere a stirii de sinitate etc.

Ex. clasa a V-a - Modulul ,,CaIitatea stilului de viala', lecfia: Cum acorddm primul-ajutor?

Le4ia de educatie rutierl pune accent pe necesitatea insugirii gi respectiirii regulilor de circula]iec :;re copii pentru a-gi proteja viata.

Ex.: clasa a V-a - Modulut ,,Calitatea stilului de viatd", l*lia: Respectatea regalilor de circulalie; ::;tan1d personald.

l*cgia {e eclucatie sexualtr are drept scop in{elegerea problemelor viefii sexuale, prevenirea tul-lrhlor specifice, formarea unei imagini gtiinlifice despre acest subiect etc.

Ex.: clasa aVIII-a - Modulul ,,Calitatea stilului de viaJd", leofia: Cum imi aleg cercul de prieteni?

Orele la dispozitirt dirigintelui au in vedere orgNrizarea colectivului de elevi, cunoagterea 9i re-:: . :rea problemelor clasei, realizarea analizei situafiei privind invdtarea gi disciplina la final de semes-r- ;3u an gcolar. Dirijarea disculiilor in cadrul acestui tip de activitate frebuie si conduci la cdutarea,:.:tilor de cdtre elevii ingigi. Participarea lor directd, creativd, poate conduce la stabilirea normelor:':-::ri ale colectivului de elevi qi chiar la imbogdtirea regulilor din Regulanentul Intem al $colii.

Er.: clasa a VI-a - Modulul ,,Ord la dispozilia dirigintelui", l*fa: Bilanlla sflr$it de an Scolar

Pentru ca orele de dirigenlie sd fie eficiente, este necesar ca scopul qi obiectivele propuse si fierr:'liate clar, strategiile si fie adaptate acestora, iar planul de desfigurare a temei si reflecte capaci-:r,:.: drigintelui de a dirija demersul educativ.

m

citii

i i -)ee.

SE

or

- f

o-

t11

te

15


3.4.3. Metode $i tehnici de luc'lu cu eleviiMetodele sau tehnicile folosite pe parcursul unei ore de dirigentie vor avea efectul [orit dacd sunt

adaptate la obiectivele pfopuse. Cel mai des utilizate 9i, in acelaqi timp, cele mai eficiente sunt:

- brainstormingul- dezbaterea in perechi- exercilii ludice de relaxare- prezentarea unei personalitifi creative- comentatea unor texte- realizarea unor postere, desene- problematizarea- exercilii de rezolvare colectivd a unei problematici- interviul- exercilii de luare a unor decizh

gi specialtzarc;- contribuJia majord a acestei discipline la autocunoapterea

- dezbaterea in grup- jocul de rol

- argumentarea- elaborarea de proiecte- comentarea unor imagini- imaginarea unor situalii- povestirea experienfelor tr[ite- studiul de caz- vizionarea unor filme- interpretarea rulor citate

elevilor - condilie fundamentald pentru orier:

Selectarea gi aplicarea diferitelor metode gi tehnici de lucru depinde in mare mdsuri de tipul drlectie gi de continuhrl siu, de particularitdlile de vdrstd ale elevilor, precum 9i de personalitatea profesorului-diriginte.

3.5. Programa gcolari penhr clasele V-VItr(elaborati de Ministerul Educatiei gi Cercetdrii, Consiliul Nafional pentru Curriculum,

aprobatd prin O.M. nr. 5286/09.10.2006)

NoE de gezcntare

Oferta educational| de Cusiliae pi onbbre pentru clasele a V-a - a VIII-a se adreseazi profesorilor diriginli din invnlnmintul gimnazial 9i consilierilor gcolari.

Conforrn Plaaulur'-cadru de invitdm6nt aprobat pdn O.M.Ed"C. nr.3638111.04.2001, in invepmnntul gimaziaariei curriculare Consiliere gi oienfare i se aloci I ord / siptimind in trunchiul comun.

Prezentnl cuniculum de Consiliere gi orienlare dezvolti problematica abordati la nivelul claselor I - a IV+asigurind astfel continuitatea in plan vertical. in situali r 1n carie Consilierea gi otientnea tu a fecut parte dintrdisciplinile studiate de citre elevi sau a fost studiati doar in anumite clase, se impune familiarizarea cadrelor didactice cu oferta curiculari pentru invitimintul primar, astfel incdt si fie posibili realizarea obiectivelor de referinti previzute pentru fiecare dintre anii de studiu din invitimAntul gimnazial.

Specifrcul curriculum-ului de Consftlere gi orierihre perjru fuv{nmnntul gimnazial rendd in:- abordarea cu prioritate a problernaticii referitoare la carier6, ln conditiile in care, la finalul acestui cicl

de lnvitimint, elevul igi va exprima op{iunea pentru umritonrl nivel de gcolarizare, in termeni de filier.i, prof

tarea gcolari optimi a acestora.. Pentru invitimdntul gimnazial, stsuctura cutriculum-ului este urmitoarea:

r obiective cadru (finalitiifi care trebuie atinse la sfirqitul invilim6ntului gimnazial);o obiective de referint?i (derivate din obiectivele cadru 9i care sunt specifice fieclrui an de studiu t

fuvnJlmantului gfunnaziaD;r exemple de activitiiti de invitaxe (cu rolul de a sprijini realizarea obiectivelor de referinJi);r continuturi (elaborate ln concordanti cu necesitilile gi cu specificul nivelului de vArsti, care cuprin

temele prin care vor fi realizate obiectivele de referintd);

I6

GHIDIiL Dirigintelui Consilier

r sugestii metodologice (exernple de metode $i tebnici propuse pentru abordarea confinuturilor 9i pentru-''ge:ea obiectivelor, acest"a cup.inzind recomandiri

globale, flexibile, cu rol de sugestii, cu privire la meto-

unl ar ;: tebnicile de predare-invifare, specifice invitlmintului gimnazial)'ConlinuturilJ invilirii previzute in prezenta programi gcolari sunt structurate pe modrle ffiatioe care

r:r.:.larizeazi fiecare dintJobiectivele cadru, pentru fiecare an de studiu al invifim6ntului gimnazial, astfel:

Obiective cadru Module te'maticeDezvoltarea capacititii de autocunoaqteresr a atitudinii pozitive fala de sineD ezvoltarea abilitdlilor de interrelafionarein contexte variateDezvoltarea abilitdfilor de utilizarea rnformatiilor in procesul de invdJareDobindirea abilitdfilor de exploraresr planificare a cariereiErersarea abilitelilor de managementatr unui stil de viafd de calitate

Autocunoagtere gi dezvoltare personali

Comunicare gi abilitdfi sociale

Managementul informafiilor gi al invdfirii

Planificarea carierei

Calitatea stilului de viatildeofe-

'r di-

tAal,

fV-a,intrerr di-Le re-

ciclurrofil

,rien-

,iu ai

prind

Continuturile sunt flexibile, adaptabile la nevoile elevilor, ale institufiei de invifimAnt, la nevoile comu-' ' si ale societdlii in ansamblu.

i"ot o o "boidure

pragmatici, cadrul didactic poate solicita colaborarea unor specialigti: medici, avocati,rs:rg sociali, psihobgt sociologi, poftigti, pompieri etc,, se poate implica in denrlarea unor proiecte educativemin-e 9i extragcolare desfdgurate la nivel nafional, regional, local'

Obiective cadru

l. Dezvoltareacapacitefli de autoculoa$tere $i a atitudinii pozitive fatd de sinel. Dezvoltarea abilitdtilor de interrelafionare in contexte variate3. Dezvoltarea abilit{ilor de utilizare a informatiilor in procesul de invdtare-1. Dobdndirea abilitdtilor de explorare 9i planificare a cariereij. Exersareaabilitdtilor de management al unui stil de viali de calitate

t7

Dezvoltarea capacitdlii,de,autocunoagtere gi a atitudinii pozitive faigit de,sine

La sftrSitul clasei a V-aelevii vor fi caoabili:sd identifice situaJii in care semanifesti stima de sine

sd exemplifice caracteristicispecifi ce preadolescentei


Clasa aY-aObiective de referinfi pi exemple de activitiifi de invltare

le de activitiiti dePe parcursul clasei a V-ase recomandd urmdtoarele activitdti :- activitali dirijate gi semidirijate pentrucunoapterea de sine gi pentru intercunoagtere;

- scurte povestiri, intdmplari neobignuite pentruevidentierea stimei de sine a unor persoanesau personaje;- lucru in echip6: ce este stima de sine (ce spun ex

-berlzi desenate, colaje cu tema:,,Eu copil, eu acum".

idePe parcwsul clasei a V-ase recomandd urmdtoarcle activitdti :- lucru pe grupe: exprimarea verbald lnon-verbalia factorilor care faciliteazd sau blocheazdexprimarea gdndurilor I emofiilor;

- realizarea unui inventar de situatii care impliclmanifestdri emotionale: cdgtigarea sau pierdereaunei competitii, pierderea unui prieten,schimbdrile din familie:- discufii prin care se aratd respect $i g-nj[ pentruceilalti, in care se valorificd: benzi desenate,texte literare, fragmente din filme, ilustrafii etc.;- realuarca de scenarii de cooperare / necooperarein grup.

de actiPe parcwsul clasei a V-ase recomandd urmdtoarele activitati :- activitali de explorare a surselor de informatii;- exercitii de identificare a unor materiale despre

i. vizionare de casett- realizarea de planuri personatzate de invdlarepentru diferite discipline;- realt.;;area de fige de lucru, postere, eseuri cu tema,,Regulile invdfdrii",,,Cum invdtdm",,,Motivafiainvdfdrii".

de

Dezvoltarea abilitdlilor de inlerrelalionare in contexte variate

La sfkrsitul clasei a V-aelevii vor fi capabili:si exerseze exprimatea adecvatd aemofiilor

sd exerseze comportamente decooperare in grup

Dezvoltarea abilitdlilor de utilizare a informafiilor in procesul de invdfare

La sfkrsitul clasei a V-aelevii vor fi caoabili:sd acceseze diferite surse de informafiicu rol in adaptarea gcolari

sd anahzeze factorii favorizanllai invdf[rii eficiente

18


fobandifea,abilit[tilor de exploiare, 9i ptanificare a carierei

Obiective de referinfi Exemple de activitiifi de invlfareLa sfrrSitul clasei a V-ae/er.zi vor fi capabili:

Pe parcursul clasei a V-ase recomandd urmdtoarele aclul$-

.i prezinte sarcinile gi responsabilitelileasumate in activitatea Preferatd

- ft$. d. 1*"t' *"t.perea de cdtre elevi a unorseturi de intrebari (chestionar) referitoare laactivitatea preferatd;- vizite in diverse institulii pentru familiarizareacu diferite medii de lucru;- prezentareain fala clasei / joc de rol cu privirela sarcinile gi responsabilitatile in activitateapreferatl;

-

01fi: s"i identifice schimbari ale diferiteloractivititi umane, aPirute in timP

- vizionarea de casete video cu ilustrafea evolulieiin timp a activitatilor umane;- activitifi dirijate de explorare a site-uluiwww.go.ise.ro;- discutrii de grup cu membri ai comunitdfii, cuprivire la evolufia activitililor umane intr-oanumitd regiune.

f

Lrersarea abilitdlilor de management al unui stil de

a Obiective de[-a sfarSitul clasei a V-ae/eyri vor fi bili:-'.i analizeze rolul grupului in formulateasn in realizarea opliunilor personale

I

-ttf sa identifice alternativa optimd desolulionare a unei probleme personale,pomind de la resursele gi interesele proprii

5

I 'a.LL.

a:)I

viafi de calitate

le de activitiiti dePe parcursul clasei a V-ase tecomandd urmdtoatele activitd[i :- discufii de grup pe tema rolului grupuluiin formularea pi in reahzatea optiunilor personale;- rcalizarea de proiecte individuale pi de jocuri derol pe teme cum ar ft:,,Cutn ne influenleazitgrupul, in raport cu interesele proprii?",,,Respec tarca regulilor de circulalie Pi siguranla

- exercilii individuale qi de grup de selectate aalternativelor de solutionare a unei problemepersonale


C onf inuturile invifirii

1. Autocunoa;tere gi dezvoltare personald r1.1. Autocunoagtere

o Stima de sine: ce este stima de sine gi in ce situalii se manifestd. Atitudinea pozitifafa de propria persoand

1.2. Schimbare, cregtere, dezvoltareo Caracteristicile preadolescenfei: schimbdrile fizice, dezvoltareapersonalitefii, relafi

cu colegii, apteptdri2 Comrmicare gi abilitnfi sociale

2.1. Managementul emofiiloro Relatia dintre evenimente, gdnduri gi emofiile generate. Cum facem fati emofior

situatiilor dificile?2.2. Abflitefi sociale

o Importan[a contribufiei fiecirui membru al unui grup la activitatea grupuliAvantajele cooperirii in grup. Solidaritate

3. Managementul informafiilor $i al invifnrii3. 1. Managementul informaJiilor

r Modalitdti de identificare a informafiilor. Rolul informaliilor ?n procesul decunoagtere, invdtare, acomodare

3.2. invdgare eficientdo Factorii favorizanli I frenatori ai invdldrii eficiente

4. Planificarea carierei4.1. Explorarea carierei

o Caracteristicile unei activitili - sarcini, responsabilitifi, mediu de lucru, echipamente, olr Evolufia ocupafiilor

5. Calitatea stilului de viafi5. 1. Calitatea relafiilor sociale

o Apartenenfa la grup. Rolul grupului in formularea gi in realizarca opJiunilor persona5.2. Calitatea viefii personale

o Alegerea alternativei optime (centura de siguran[d, respectarea regulilor de circulafra nonnelor de prevenire a incendiilor, a nofinelor de prim-ajutor etc.)

20

Obiective de referinfi gi exemple de activitiifi de invifare

Den'oltarea capacitdlii de aulorunoagtere:gi,a atitudinii pozitiVe fatd de,sine

Obiective deLa sfkrsitul clasei a VI-aelevii vor fis d exerse ze prezentarea caracteristicilorpozitive despre sine

si observe schimbdri asociate,Jit-eritelor vdrste

Dezvoltarea, abilitijilor,dq, intenelationare in cohtbxte . n'ariate

Dezvoltare[,inbilitdlilor de utiliiaie a i atiilor in procesul:de ,i ni4e

Obiective deLa sfkrsitul clasei a VI-aelevii vor fisd exerseze deprinderi de selectarea informatiilor relevante pentruinvdtarea eficientd

sa identifice caracteristiciale invdldrii proprii


Clasa a VI-a

Pe parcursul clasei a VI-ase recomandd urmdtoarele activitdti :- joc de rol pe teme ca: ,,Ce imi place (admir)

in legaturi cu mine I Ce nu imi place inlegaturd cu mine";- discutii in grup despre etichetdri gi despreconsecintele acestora- culegere de informatii gi discufii in grupdespre schimbdrile specifi ce pubertdfii;- vizionarea unor filme care abordeazd tema treceriide la o etan[ de vdrstd la alta.

Obiective de Exemple de activitiiti de lnvitareLa sfilrSitul clasei a VI-aelevii vor fi caoabili:

Pe parcursul clasei a VI-ase recomandd urmdtoarele activitdti :

sd aplice tehnici de autocontrol - imaginarea gi discutarea unor situalii carenecesitd autocontrol;- exercitii de autocontrol;

sa identifice dezavantaje alernanifestdrii comportamentului agresiv

- discutii in grup , pe baza experienteipersonale, despre dezavantajele I avantajelecomportamenfului agresiv / neagresiv.

Pe parcursul clasei a VI-ase recomandd urmdto arele activitdti :- activitdJi de selectare a informatiilorin raport cu diferite sarcini de invitare1'- analiza unor materiale folosite in invdtare:liante. brosuri:

- fi$e de autoevaluare gi de autoobservarereferitoare la propria activitate de invdfare.

2l


,,Dobdndiiea abilitdlilor de explorare gi ptanifi cate a Carierei

e de activitiiti dePe parcursul clasei a VI-ase recomandd urmdtoarele activitdti :- discufii cu privire la continuturile termenilormuncd, ocupafie, carierd;- uttltzarc a dictrionare lor (b ib li ote c [, Internet)pentru gasirea explicafiilor cu privire la definiretermenilor de muncd, ocupalie, carierd;- activitdfi dirijate de explorare a site-ului www.go.ise

Exersarea'abilitatilor de management al unui stil de viafd de calitate

La sfhrsitul clasei a VI-aelevii vor fi capabili:si utilizeze in contexte adecvatetermenii de muncd, ocupalie Si carierd

Obiective de referinti e de activitdti deLa sf\rsitul clasei a W-aelevii vor fi capabili:

Pe parcursul clasei a VI-ase recomandd urmdtoarele activitd

5.1 si identifice rolul normelorin viafa grupurilor de apartenentd

- joc de rol pe tema cunoagterii pi respectirii

diferitelor norme;- exersarea comportamentelor de grup,in conformitate cu anumite norme:

5.2 si exerseze abllitatri de luarea deciziilor, in contexte variate

- exercitii de luare de decizii in situatii variate,relevante pentru activitatea proprie;- exercilii de luare de decizii in situalii de riscsau crrzd (incendii, inundafii, cutremure,accidente rutiere etc.)

Confinuturile inviffil. Autocunoaqtere gi dezvoltare personali

1.1. Autocunoagterer Stima de sine. Etichetdrile. Cum poate fi imbuniltdlhtd stima de sine.

1.2. Schimbare, cregtere, dezvoltareo Copildrie, pubertate, adolescenfd, tinerefe, mafuritate, bdfdnele - caracteristici general

observabile.2. Comunicare gi abilitiifi sociale

2.t . Managementul emofiiloro Importanla autocontrolului. Tehnici de autocontrol.

2.2. Comtxricareao Comportament agresiv - neagresiv.

3. Managementul informafiilor gi al invdfnrii3. 1. Managementul informafiilor

o Tehnici de selectare a informatiilor - avantqe gi limite.3.2. inv6[are eficienti

o Activitatea de invdf arc. Caracteristici ale invdfirii eficiente.4. Planificarea carierei

4. 1. Explorarea cariereio Munci, ocupafie, carier6: caructeristici.

5. Calitatea stilului de viafi5. 1 . Calitatea viefii personale

o Situafii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potential de risc (ex. relafii abuzivde exploatare) gi / sau de cnzd (accidente, catastrofe naturale etc.)

o Raportarea la normd

22


Clasa a VII-ar0hiective de referinfi gi exemple de activitdfi de inv[tarel*-n'oltarea capacitdfii de autocunoagtere gi a atitudinii pozitive fall de sine

kzroltarea abiilitdXitof , de :interrelalionare in conteite : variate

kn'oltarea abilitdfilor de :utiliZare a infomatiilor in procesirl de,invalare

Obiective de[-a sfkrsitul clasei a VII-a;lerri vor fi bili:s,i foloseasci eficient timpul, ca resursS,pentru a obfine succes in invdtare

sA aplice tehnici de stimulare: creativitdtii in propria activitate

j -

23

Cbiective de referinti Exemple de activitiiti de tnvdtare-a sfkrSitul clasei a VII-a:-erri vor fi capabili:

Pe parcursul clasei a VII-ase recomandd urmdtoarele activitdti :

si Cor,edeascd incredere in sine,': Ciferite situalii

- compuneri pe tema increderii in sine gi areugitei;- analiza unor personaje celebre, din diferitedomenii, prin prisma increderii in sine;- interviuri, desene, fotografii cu tema:,,Povestea unei reugite".

Obiective de Exemple de activitiiti de invitarei-a sfkrsitul clasei a VII-ae,'erLi vor fi capabili:

Pe parcursul clasei a WI-ase recomandd urmdtoarele activitdti :

si, analiz eze caracteristicile:cmportamentului de lider, in cadrul;rupurilor de apartenentd

- scenarii aplicate in clasd I in afara clasei,pentru exersarea rolurilor de conducere,in cadrul grupului;-

jocuri de rol, cu asumarea formalI / informalia rolului de lider;

ilrtFr 4si, ererseze tehnici de comunicareefrcientd, in contexte variate din punct;e r-edere social pi cultural

- tehnici de ascultare activ6, a oferirii defeedback, de adresare a intrebdrilor aplicatein perechi / grup;- promovarea prin materiale informative (poster,pliant etc.) a relatiilor pozitive intre copii piparinli;- realizarea unor postere, pliante desprediversitate gi diferentele culturale.

Pe parcursul clasei a VII-ase recomandd, urmdtoarele activitdfi$e de lucru individual sau pe echipe,rcalizarea planului individual de lucru pi al clasei,elaborarea orarului zilei, sdptdm6nal sausemestrial, pentru toate tipurile de activititi;

ce lnva


,Dobendiiea abilitdlilor de:explorarO gi planificare a Carierei

niefi##ibiittedor de muoug.ment al unui stit,de lviaia,de,calitate

Confinutrrile invdprii

1. Autocunoa$tre gi dezvoltare personald1.1 Autocunoa;tere

. incredere in sine, reugita personald.2. Comunicare $i abilitiifi sociale

2. 1. Abilititi sociale:o Cum recunoagtem un lider?

2.2. Comunicareao Ce inseamni comunicare eficientd? Abilitdtri de comunicare: ascultare, feedback

pozitiv, adresarea intrebdrilorn. Gni6 pi sPrijin in familie

o Diversitate culturala gi etnic6. Interculturalitate.3. Manage,me,lrtul informafiilor $i al invlfnrii

3.1. Elemente de management al timpului3.2.invd4are eficienti - Tehnici de stimulare a creativitdfii.

4. Planific area carierei4. 1. Explorarea carierei

o Pregdtirea educationald necesari unei ocupafii I angajirio Criterii de analizd gi de alegere a unei meserii. Decizie personali, informatd 9i

responsabild cu privire la alegerea meseriei'5. Calitatsa stilului de viafi

5.1. Calitatearelafiilor sociale gi a mediului de munci:o Factori sociali, culturali, economici in formularea unor opliuni profesionale 9i in

dezvoltarea cariereio Stereotipurile de gen pi ptanificatea carierei.

de activititi dePe parcursul clasei a VII-ase recomandd urmdtoarele activitdyi

La sfkrsitul clasei a VII-aelevii vor fi capabili:

-

"irit. itt i"ititulii de tnvalamint gi in alte institufii

companii pentru familiarizarea cu diferite traseeeducationale gi cu locuri de muncd / ocup alIi 'alternative de insertie Pe Pi

si analizeze diferite meserii qi ocupatiidin perspectiva cerintelor educafionale

- ituAii de caz,pentru identificatea criteriilorde alegere a unei mesertt;- discutii cu membrii comunitdlii, cu privire lacriterii de alegere a traseului educational,a meseriei / ocupafiei.

sd igi analizeze propriile optiumprivind diferite meserii / ocupatii,utiliz6nd diferite criterii

Pe parcursul clasei a VII-ase rccomandd urmdtoarele activitdlL

La sfkrgitul clasei a WI-aelevii vor fi capabili:

- dezbateri, problematizdn, studii de caz pe temainfluentelor factorilor sociali, culturali,economici gi de mediu asupra evolutiei in carierd- discufii de grup, pe tema problematiciide gen in dezvoltarea carierei.

si evalu eze impactul factorilor sociali,culturali, economici, pi de mediu asuprapropriilor opfiuni profesionalegi asupra evolutiei in carierd

24


Clasa a VIII-a(ffi,,,,,,,,,,,,,iective de referinfi 9i exemple de activitifi de invifare

-er,-olrarea capacitdtii de autoCuloagtere pi a atrtudinii pozitive faJd de sine

-r:..rltarea abilitltilor de interrelafionare in contexte variate

ler,-oltarea abilitdfilor de utilizare a informaliilor in procesul de inv6fare

i; se documenteze inprivinta opfiunilor: intru clasa a IX-a, utilizind TIC:ehnologii informatice gi de:,:;runicare)

= j' analizeze informafiile cu privire.r oiertele educafionale duPal'-naltzarea clasei a VIII-a

e de activiti,ti derCbiective dePe parcursul clasei a VIII-as e recomandd urmdto arche activitali :

-; -


Dobdndirea abilitdtilor de explorare pi planificare a carierei

deEx idePe parcursul clasei a VIII-ase recomandd urmdtoarele activitd- portofoliul personal pentru clasele a V-a -a VIII-a;- discutii de grup privind traseele educafionaleposibile dupd terminarea clasei a VIII-a;- simulare: completarea formularelor cu optiuniposibile pentru clasa a IX-a.

Exersarea abilitdtilor de management al unui stil de via!6 de calitate

La sfkrSitul clasei a VIII-aelevii vor fi caoabili:s[ elaboreze portofoliul personal, pentruconfurarea unui traseu educalional giprofesional

Obiective de referinti de activitilti deLa sfrrsitul clasei a VIII-aelevii vor fi canabili:

Pe parcursul clasei a VIII-ase recomandd urmdtoarele activitdti :

5.1 sa igi autoevalueze convingerile,atitudinile gi comportamentele definitoriipentnr dezvoltarea perso nald,

- dezbateri, studii de caz, problematizdn,pe tema opfiunilor educafionale gi de viald;- proiecte individuale de denroltare, cuidentific area optiunilor educationale giprofesionale:

5.2 sd analizeze mecanismele eficiente deadaptare in situalii de sftes sau de cnzd

- discutii de grup cu tema:

,,Cum facem fafd stresului?"- exercilii de identificare a modalitdfilor deadaptare in diverse situatii potenlial stresante;- proiect de grup de promovare a sprijinuluisocial, in sifualii de cnzd (catastrofe naturale,violenld, accidente etc.).

Confinuturile invdfirii

1. Autocrmoa$tffe gi dezvoltare personald1.1. Autocunoa$tere:

o Autoevaluare: interese, puncte tari, puncte slabe, catacteristici personale

2. Comunicare gi abilitifi sociale2. 1. Abilitetri sociale:

o Responsabilitate individuali gi sociald in qcoald, in familie gi in comunitate2.2. Comwricarea:

o Prejudecigi gi stereotrpr.rrir impact asupra comunicirii

3. Managementul informafiilor gi al invdfarii3. 1 .Managementul informaliilor:

o Surse de informare cu privire la filierele, profilurile gi specializlxlle de actualitate cinv6!6mdntul liceal / gcoala de arte gi meserii (publicafii, site-uri web, baze de date, tlguri de oferte educationale); avantaje gi limite ale utilizdrii TIC pentru informareaprivire la optiunile pentru clasa a IX-a.

o Criterii de analizd, a informatiilor referitoare la ofertele educa{ionale: relevanta, acttatatea, completitudinea, corectifudinea etc.

26

'!,r-


q F'l^nificarea cariereiI

-

Planificarea carierei:o Portofoliul personal pentru clasele V-VIII: desene, rezultate ale aplicirii chestionarelor

gi a figelor de autoevaluare a intereselor gi abilitatilor, diplome gi certficate ob{inute,rezultatele diferitelor concursuri qi ale activitdtrilor de voluntariat, sugestii gi re-comandiri

o Formularele cu opfiuni pentru clasa a IX-a - modalitefi de completare

: Calitatea stilului de viafa:

- Calitatea viefii personale:

o Factori determinanti ai dezvoltirii personaleo Adaptarea eficienti la stres; surse de sprijin in situatii de stres; managementul stresului

in situalii de examinareo Situafi t de crrz6; reaclri emotionale gi comportamentale in situafii de cnzd (catastrofe

naturale. violenfi, accidente etc.) qi modalitali de reacfie; traficul de fiinJe umane

Sugestii metodologice

-r ,tinu.e obiectivele curriculum-ului de Consiliere Si oientare este stimularea abilitatrilor de invdJare per-L ,- scopul dezvoltdrii personale gi al integririi socio-profesionale viitoare, de succes. Elevii expenmen-

::;. kr cadrul orelor de Consiliere gi orientarc, diferite tehnici de invdtare, de relafionare, de comunicareo- r:riiuli de explorare aresurselor personale pi a carierei, apoi aplici ceea ce au asimilat in clasd in situalii

*-* ir-se gi iqi evaLueazdpropriul progres. invaid astfel sd igi asume responsabilitatea propriei invd!6ri-

l::,;esul didactic se focalizeazd atAt pe asimilarea de cunogtinte gi abilitdti specifice disciplinei, cdt $i peqo airudinilor gi a mecanismelor invafarii personalizate, congtiente gi eficiente, pe care elevii sa le aplice

udr-:: contexte de viaf6, nu doar in cadrul gcolii.

I-':*:*ul de predare-invd{are specific Consilierii Si oientdrii este orientat de principiile invdtdrii active,:r

-'iev. in acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere Si orientare sunt cele activ-;:. Sarcinile de lucru pot fi reabzate individual, iin perechi sau in echipd, prin activitilititi independente:. precum: jocul de rol, simularea, brainstorming-ul, metode art-recreative, exerciliul, chestionarul de

ir *ilit6!i, conversafia, discuJia, dezbaterca.

sldndafitlfi de evafttarerm :cr.rl orelor de Consiliere Si orientareNU se utllizeazirnotarea. Evaluarea va urmdri progresul personal

1rur'l{,ni' :,. :ivegte integrarea gcolard gi social6, atitudinile fai6 de lumea inconjurdtoare pi fa}6 de propria-:;resele privind evolufia personald gi diferite activitati gi obtinerea succesului in propria activitate.@ *rervrvrv f^r f -^"-" '^ ' y^ --^-^---

t*r;,- :landam utili zatea urmdtoarelor metode de evaluare :r rrJrlrnarea ideilor si a argumentelor personale prin postere, desene, colaje, compuneri;r :r::ecrul individual gi de grup;r .,-:'.'i:A1i practice;r :,r:*:n"iStrarea de fige individuale de (auto)evaluare;r r:'::.i:ea in vederea orientdrii gcolare 9i profesionale;r *i;,lzarea de portofolii

i :ia:anli rnovativ central al curriculum-ului actual il reprezintd deschiderea spre comunitate, conlinuturilei--l'liuury.., :::., izute incluzdnd aspecte legate de: implicare comunitad li vohmtariat, domenii de activitate, directiis *ru!r *rl n: s;olari si profesionald, elaborare de proiecte individuale qi de gnrp, cu relevanti sociali. Activititile

[email protected] ::::.-zinti cii de asumare de citre elevi, la acest nivel de gcolaritate, a rolului de cetltean activ 9i res-*- {med.-

-:;ormat gi pregitit pentru a participa la configurarea propriului traseu de formare qi pentru realizareall! rurulLr- s:clare gi profesionale, in crmogtin;a de catnd.

27


CAP fV. MODELEPENTRU ORAICONSILIERE

Din experienta orelor de dirigentie am putut constata lipsa unor modele ugor de utilizat, capabilrezolve rdspunsul la anumite intrebdn,la care de obicei nu rispund publicaliile aflate in acest mom(la indemdna dascililor. Ca urmare, venim in sprijinul diriginlilor cu urmitoarele modele:

4.1. Planificarea orelor de consiliere (pag. 2248) a fost reahzatApebazanoii programe pi findnd contdistribuirea continuturilor pe fiecare modul, intr-o succesiune fireasc[ a temelor, pentru clasele V-Vl

4.2. Modele de proiect didacticpentru fiecare clasd de gimnaziu s-a intocmitun proiect didactic, in vedereautllizdrii sale ca n

del pentru realizarca proiectelor de cdtre cadrele didactice. Modelul poate suferi modificdri, in fun

ghidul dirigintelui

Documents

Transcript of ghidul dirigintelui