Ghidul Bunelor Practici APL

BUNELOR PRACTICI ale

AUTORITĂŢILOR PUBLICE LOCALE

Chişinău 2006

GHIDUL

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Ghidul bunelor practici ale autorităţilor publice locale / coord.: Olesea Cruc. - Ch. : Bons Offices, 2006. - 158 p.

ISBN 978-9975-80-025-91100 ex.352:338.465

CZU 352:338.465G 49

Apariţia acestui ghid a fost posibilă cu susţinerea financiară a Programului Comun al Consiliului Europei şi Comisiei Europene pentru

Moldova şi a Proiectului USAID Reforma Autorităţilor Publice Locale (PRAPL)

Coordonator de ediţie: Olesea CrucCoordonatori din partea PRAPL: Vladimir Paraschiv, Natalia MotîliConsultanţi: V. Cioaric, expert, preşedintele OO “Raza Soarelui” V. Guţuţui, lector superior, ULIM; director executiv AO “INRECO” V. Cornea, lector universitar, Universitatea de Stat “B. P. Hasdeu”, Cahul; director executiv AO “Ad-minister”Redactor: Tatiana SolonariTehnoredactare: Sorin Ivasişin, Mihai SavaCoperta: Eugen Novac

Opiniile, afirmaţiile şi concluziile expuse în această publicaţie reflectă poziţia autorilor şi nu sunt împărtăşite în mod obligatoriu de finanţatori

ISBN 978-9975-80-025-9

�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Cuprins

Cuvânt înainte ............................................................................. 8

introducere ............................................................................... 10

Dezvoltare economică locală .......................................... 13

1.1. Fortificarea infrastructurii serviciilor publice locale ............. 14

1.1.1. Crearea mediului de susţinere a afacerilor şi cooperării externe din or. Ungheni ..............................................................................................................15

1.1.2. Centrul comunitar de prestare a serviciilor zoo-veterinare – o sursă sigură de informare şi consultare a deţinătorilor de animale, s. Selemet, r. Cimişlia ..........................................................................................................................171.1.3. O alternativă privind creşterea şi îngrăşarea taurinelor în cadrul cooperativei de întreprinzători „Tersimeda” din s. Duşmani, r. Glodeni .....181.1.4. Elaborarea studiului de fezabilitate privind utilizarea surselor noi şi renovabile de energie în regiunea Ungheni cu perspective de extindere în regiunea Iaşi, România ...........................................................................................201.1.5. Implicarea primăriei Sărata-Galbenă, r. Hânceşti în exploatarea bazinelor acvatice .........................................................................................................22

1.2. Facilitarea activităţii agenţilor economici locali ................... 25

1.2.1. Îmbunătăţirea activităţii transportului public de pasageri din or. Ciadâr-Lunga, UTA Gagauz-Yeri .................................................................261.2.2. Crearea condiţiilor financiare favorabile dezvoltării sectorului de afaceri din or. Comrat, UTA Gagauz-Yeri .........................................................281.2.3. Ghişeul Unic din or. Ungheni – oficiu pentru eliberare a autorizaţiilor de construire, a certificatelor de urbanism şi a avizelor aferente ........................301.2.4. Crearea întreprinderii municipale de servicii agricole din or. Comrat, UTA Gagauz-Yeri .............................................................................31

Organizarea salubrizării şi amenajarea teritoriului în comunităţi................................................................... 35

2.1. Organizarea eficientă a salubrizării ................................... 36

2.1.1. Salubrizarea localităţii – responsabilitate comună, com. Sărata-Galbenă, r. Hânceşti .............................................................................37

�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

2.1.2. Depozitarea corectă a deşeurilor – protecţia mediului şi a comunităţii, s. Carahasani, r. Ştefan-Vodă .....................................................392.1.3. Voluntariatul în procesul de salubrizare a localităţii, com. Chişcăreni. r. Sângerei.......................................................................................412.1.4. Mediul curat – sănătatea cetăţenilor din com. Lăpuşna, r. Hânceşti ...................................................................................44

2.2. Amenajarea teritoriului ...................................................... 46

2.2.1. Renovarea şi amenajarea parcului public din s. Selemet, r. Cimişlia .....472.2.2. Amenajarea pieţei „Dimitrie Cantemir” din or. Căuşeni .....................492.2.3. Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare din s. Paşcani, r. Hânceşti prin amenajarea parcului din centrul localităţii ...............................................502.2.4. Amenajarea parcului public din s. Pogăneşti, r. Hânceşti ..................51

Dezvoltarea infrastructurii locale .................................... 55

3.1. Aprovizionarea cu apă potabilă a comunităţilor ................. 56

3.1.1. Aprovizionarea cu apă potabilă a şcolii medii din or. Biruinţa, r. Sângerei ......................................................................................................................57

3.1.2. Aprovizionarea s. Cristeşti, r. Nisporeni cu apă potabilă ....................583.1.3. Parteneriatul APL – cetăţeni – cheia succesului în aprovizionarea cu apă potabilă a oraşului Ialoveni .......................................................................593.1.4. Aprovizionarea cu apă potabilă a s. Pereni, com. Paşcani, r. Hânceşti .......................................................................................................................623.1.5. Atragerea investiţiilor străine în aprovizionare cu apă potabilă a com. Răzeni, r. Ialoveni ..............................................................................................633.1.6. Contractul de cooperare ca modalitate de soluţionare a problemelor locale în s. Zberoaia, r. Nisporeni ..............................................653.1.7. Elemente inovaţionale în aprovizionarea cu apă a s. Micleşti, r. Criuleni ........................................................................................................................66

3.2.Gazificarea comunităţilor rurale .......................................... 68

3.2.1. Gazificarea s. Fundul-Galbenii, r. Hânceşti ...............................................693.2.2. Gazificarea s. Geamăna, r. Anenii Noi .......................................................703.2.3. Extinderea conductei de gaz în s. Lunga, r. Floreşti ............................713.2.4. Construcţia centrului termic al liceul teoretic din s. Moleşti, r. Ialoveni ............................................................................................723.2.5. Participarea cetăţenilor din or. Ciadâr-Lunga la soluţionarea problemelor de aprovizionare cu gaz ..................................................................74

3.2.6. Gazificarea s. Valea Perjei, r. Cimişlia .........................................................75

�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

3.3. Construcţia şi reconstrucţia obiectivelor de menire social-culturală ......................................................... 76

3.3.1. Reparaţia clădirii bibliotecii publice din s. Cetireni, r. Ungheni şi dotarea cu fond de carte ......................................................................................77

3.3.2. Reparaţia capitală a clădirii casei de cultură din s. Congaz, UTA Gagauz-Yeri ..........................................................................................................78

3.3.3. Reparaţia şcolii şi grădiniţei din s. Geamăna, r. Anenii Noi ...............79

3.3.4. Reconstrucţia capitală a căminului cultural din s. Niculăieuca, r. Orhei .............................................................................................................................81

3.3.5. Renovarea, completarea cu echipament şi mobilier a ospătăriei şi spălătoriei grădiniţei de copii din s. Zberoaia, r. Nisporeni ..........................83

3.4. Consolidarea şi dezvoltarea reţelelor de comunicaţii .......... 84

3.4.1. Reparaţia a două porţiuni de drum în comuna Hârtopul Mare, r. Criuleni ........................................................................................................................85

3.4.2. Construcţia unui drum în s. Iurceni, r. Nisporeni ..................................86

3.4.3. Construcţia a cinci străzi din microraionul nou al or. Sângerei .......86

Organizarea şi prestarea serviciilor sociale .................... 89

4.1 Prestarea serviciilor de asistenţă socială ............................ 89

4.1.1. Prestare alternativă a serviciilor sociale în primăria or. Nisporeni ....90

4.1.2. Deschiderea Centrului de zi pentru copii cu necesităţi speciale în s. Peresecina, r. Orhei .............................................................................................92

4.1.3. Servicii de asistenţă socială oferite bătrânilor solitari din or. Ungheni .............................................................................................................93

4.1.4. Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială „Speranţa” din com. Zorile, r. Orhei .............................................................................................94

4.1.5. Centrul Regional de Resurse pentru Tineri din or. Ungheni .............96

4.1.6. Servicii Comunitare pentru Copii în Situaţii de Risc, or. Ungheni ......98

4.2 Asigurarea suportului social pentru dezvoltarea comunitară .... 99

4.2.1. Renovarea casei de cultură din com. Budeşti, mun.Chişinău ....... 100

4.2.2. Şcoala Profesorului Debutant în or. Bălţi .............................................. 102

4.2.3. Echipa Cartierul Nostru – modalitate de organizare a odihnei de vară în or. Edineţ ................................................................................................. 103

4.2.4. Reconstrucţia băii comunitare din or. Edineţ ..................................... 105

4.2.5. Crearea centrului etnocultural „Raduga” în or. Basarabeasca ........ 106

�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Acţiuni manageriale la nivelul colectivităţilor locale .................................. 109

5.1. planificarea participativă şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional ................................................................................ 110

5.1.1. Asigurarea consensului social în realizarea ideii privind înălţarea Monumentului închinat Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, or. Nisporeni ............................................................................................................... 111

5.1.2. Aspectul exterior al oraşului – factor important în educarea rolului participativ în dezvoltarea comunitară, or. Ştefan-Vodă ............. 112

5.1.3. Elaborarea planului strategic de dezvoltare socio-economică a com. Hruşova, r. Criuleni ..................................................................................... 114

5.1.4. Extinderea reţelei participative în s.Dubăsarii Vechi, r. Criuleni ... 115

5.1.5. Implicarea populaţiei din s. Calfa, r. Anenii Noi în procesul de luare a deciziilor .................................................................................................. 117

5.1.6. Organizarea campaniei „Apa – sinonimul sănătăţii”, s. Verejeni, r. Teleneşti ............................................................................................. 118

5.2. Acţiuni inovatoare în soluţionarea problemelor locale ...... 120

5.2.1. Aplicarea noilor tehnologii în activitatea primăriei s.Vasilcău, r. Soroca ....................................................................................................................... 120

5.2.2. Radioul local din com. Chişcăreni: sursă sigură de informare şi transparenţă ........................................................................................................... 121

5.2.3. Editarea buletinului informativ al primăriei – Monitorul de Ursoaia, r. Căuşeni ..................................................................................................................... 123

5.2.4. Reorganizarea schemei de alimentaţie a copiilor din şcoli în primăria or. Anenii Noi ....................................................................................... 125

5.2.5. Gestiunea băii comunitare în or. Ciadâr-Lunga .................................... 126

5.2.6. Asigurarea cu apă potabilă a or. Cimişlia – efort cumulativ ........... 127

5.2.7. Disciplina fiscală: premiză pentru o activitate eficientă în s. Feşteliţa, r. Ştefan-Vodă .................................................................................. 129

5.2.8. Economii bugetare prin valorificarea resurselor locale în primăria s. Bălăsineşti, r. Briceni ...................................................................... 130

5.2.9. Participarea populaţiei la elaborarea şi aprobarea bugetului mun. Bălţi ..................................................................................................................... 132

5.2.10. Autonomia financiară a şcolilor din or. Ciadâr-Lunga .................... 133

5.2.11. Corectarea erorilor comise in primăria Marinici, r. Nisporeni, în timpul implementării Programului de privatizare a pământului în perioada anilor 1995-2000 ............................................................................... 135

�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

5.3. Parteneriate locale – suportul dezvoltării comunitare ...... 136

5.3.1. Crearea Consiliului de parteneriat pentru dezvoltarea or. Comrat şi cooperarea APL şi ONG-lor pentru soluţionarea problemelor locale .... 137

5.3.2. Constituirea Comitetului Comunitar de Coordonare a Dezvoltării Durabile din or. Orhei ................................................................... 139

5.3.3. Dezvoltarea comunitară a com. Chişcăreni – produsul unei conlucrări fructuoase dintre APL, ONG şi alţi actori comunitari ..... 141

5.3.4. Parteneriat comunitar: beneficiu mutual în s. Viişoara, r. Edineţ .... 143

5.3.5. Preşedinţii străzilor – o metodă de colaborare dintre APL şi cetăţenii s. Carahasani, r. Ştefan-Vodă ........................................................... 145

5.3.6. Comitetele de străzi: participarea cetăţenească în or. Ocniţa ....... 147

�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Dragi prieteni,

Cartea pe care o aveţi în mână este dovada cea mai de preţ a spiritului întreprinzător demonstrat de autorităţile locale din Moldova în ultimii ani. Este o carte despre primii paşi pe calea revitalizării şi resuscitării spiritului participării cetăţeneşti în localităţile republicii. Toate cele peste şaptezeci de istorii de succes vor trezi, fără îndoială, curiozitatea cititorilor şi vor servi drept exemple de nepreţuit pentru noi şi noi iniţiative în satele şi oraşele noastre.

Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Locale din Moldova, care a iniţiat realizarea acestui ghid, demonstrează necesitatea de a disemina expe-rienţa de realizare a bunelor practici în societatea moldovenească. Indiscu-tabil, iniţiativele cetăţeneşti stau la baza dezvoltării socio-economice locale durabile prin folosirea eficientă a resurselor disponibile. Practicile elucidate în această compilaţie unică reflectă o abordare nouă a problemelor cu care se confruntă autorităţile locale şi cetăţenii de rând.

Pentru a încerca o sistematizare a bunelor practici din acest ghid, merită să menţionăm eforturile depuse la fortificarea economiei locale, crearea şi gestionarea centrelor comunitare, gazificarea şi aprovizionarea cu apă a loca-lităţilor, renovarea şi redeschiderea instituţiilor de învăţământ din localităţi, implementarea noilor tehnologii informaţionale în activitatea autorităţilor publice locale etc.

Guvernul Republicii Moldova susţine iniţiativele locale în continuarea procesului de învăţare prin cele mai bune practici şi de susţinere a primă-riilor învingătoare, precum şi a tuturor celorlalţi participanţi ai acestui pro-gram. Susţinerea şi replicarea bunelor practici este o prioritate a conducerii de vârf a ţării, precum şi a întregii societăţi civile.

Vitalie VRABIE,

Viceprim-ministru, Ministrul Administraţiei Publice Locale

�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

În anul 2003, proiectul USAID Reforma Autorităţilor Publice Locale (PRAPL) din Moldova a fost iniţiatorul primei competiţii a Practicilor de Succes pentru Autorităţile Publice Locale din Republica Moldova. Această competiţie a fost lansată cu scopul îmbunătăţirii guvernării locale în Repu-blica Moldova prin identificarea, recunoaşterea, diseminarea şi replicarea celor mai bune practici de succes indigene în domeniile selectate ale activi-tăţilor autorităţilor publice locale din Moldova. Proiectul USAID Reforma Autorităţilor Publice Locale a condus Practicile de Succes doi ani consecu-tivi, în anul 2004 şi 2005. Pentru anul 2004 au fost nominalizate, în total, 12 practici de succes. În anul următor competiţia a sporit interesul autorităţilor publice locale şi pentru competiţia anului 2005 deja 27 de comunităţi au ex-pediat 34 de exemple de redresare a situaţiei în diferite sfere ale comunităţi-lor. Ghidul prezent este compus din cele mai bune practici de succes care au fost premiate în cadrul competiţiei organizate de Proiectul USAID Reforma Autorităţilor Publice Locale.

Iniţiativa PRAPL a fost preluată de „Programul Practicilor de Succes”, susţinut de Consiliul Europei. Comunităţile noi şi cele deja premiate au ex-primat entuziasm în participarea la acest Program şi au expediat căile lor inovative de soluţionare a problemelor locale, care pot fi de asemenea găsite şi în acest Ghid curent. Practicile prezentate se referă la diferite domenii ale dezvoltării comunitare: dezvoltarea infrastructurii şi economiei locale, fur-nizarea serviciilor sociale şi rezolvarea problemelor ecologice.

Această publicaţie prezintă un material excelent pentru toţi cei care sunt interesaţi în transformarea comunităţilor lor în locuri mai bune de trai şi de lucru: pentru oficialii publici, reprezentanţii societăţii civile şi oameni de afaceri. Eu sper că Ghidul va servi drept impuls şi exemplu bun de urmat pentru prosperarea Moldovei.

Cu respect,Andrew POPELkA,

Şef de Proiect Proiectul USAID Reforma Autorităţilor Publice Locale

10

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

IntroducereUn vechi proverb spune că cel mai bine este să înveţi din greşelile altora

decât din cele proprii. În contextul activităţii Administraţiei Publice Locale, cel mai eficient este să înveţi din succesele altora, din practica localităţilor ce au înregistrat performanţe în anumite domenii. În acest scop au fost dezvol-tate programe menite să faciliteze diseminarea şi preluarea experienţelor „de la” şi „în rândul” autorităţilor publice locale, în vederea îmbunătăţirii guver-nării locale prin identificarea, aprecierea şi replicarea celor mai bune practici în diferite domenii din activitatea administraţiei publice locale.

În Republica Moldova, un asemenea concurs – “Practici de Succes” – pen-tru autorităţile publice locale, a fost iniţiat în 2003 de către Proiectul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale”. În anul 2005, a avut loc un singur program vast – Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale din Moldova (PBP), finanţat de Programul Comun al Consiliului Europei şi al Comisiei Europene pentru Moldova, pentru anii 2005-2006. Institu-tul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a fost instituţia responsabilă de implementarea acestui program. Ambele programe au fost orientate spre a oferi autorităţilor publice locale oportunitatea de a învăţa şi a descoperi căi noi de soluţionare a problemelor la nivel local. Astfel, au fost colectate o serie de practici de succes, adunate în această publicaţie, care pot servi drept model de reuşită pentru alte primării.

Menirea acestui „Ghid al bunelor practici ale autorităţilor publice locale”, realizat cu suportul logistic şi financiar al Consiliului Europei şi al Proiectu-lui USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale”, este prezentarea acestor experienţe mai mult ca punct de reper în dezvoltarea şi aplicarea unor idei inovatoare, decât preluarea acestora ca reţete ce asigură succesul.

Ghidul nu conţine toate practicile prezentate la concurs, deoarece mai multe dintre ele abordează aceleaşi probleme şi prezintă experienţe similare cu cele ale altor comunităţi, fiind selectate pentru prezentare completă cele mai ilustrative. O scurtă introducere înaintea fiecărui capitol face o trecere în revistă a tuturor practicilor colectate la tema respectivă şi o analiză a aces-tora, iar toate localităţile cu practici la temele fiecărui capitol apar pe harta care îl însoţeşte. Toate studiile de caz prezente în ghid au fost descrise în baza informaţiei din formularele de participare ale ambelor programe, completate de reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din comunităţile respective, şi sunt prezentate cu specificarea anului în care a fost depusă aplicaţia. Fiecare practică de succes prezentată în acest Ghid este însoţită de datele de contact ale autorilor, acesta fiind un prim pas în facilitarea dialogului între toţi cei interesaţi în preluarea practicilor şi autorii acestora. Autorii ghidului le-au analizat activităţile şi le-au grupat după teme de interes în cinci capitole: Capitolul „Dezvoltarea economică locală” inserează experienţe rele-

vante prin care a fost fortificată infrastructura serviciilor publice locale şi a fost facilitată activitatea agenţilor economici locali. Instrumentele şi metodele

11

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

utilizate au fost diferite, în funcţie de specificul localităţii, conjunctura exis-tentă şi modalitatea de abordare a problemei (parteneriatul APL – sectorul de afaceri stabilit în toate comunităţile; vizite şi seminare de instruire pentru atragerea finanţatorilor şi autorităţilor publice de nivel central şi regional; lucrul cu organele judiciare; introducerea unor mecanisme de stimulare a achitării impozitelor de către agenţii economici etc.). Practicile comunităţilor care abordează problema ecologică sunt des-

crise în capitolul „Organizarea eficientă a salubrizării şi amenajarea te-ritoriului” şi tratează diferit acest aspect important al dezvoltării locale. În unele localităţi au fost instituite servicii de salubrizare, pe când altele şi-au concentrat eforturile asupra activităţilor de asanare. Participarea activă a po-pulaţiei, în special a tinerilor, sub conducerea autorităţilor publice locale, a generat realizarea unor importante lucrări de amenajare a diferitor obiective culturale şi a unor sectoare din diferite localităţi, atât urbane cât şi rurale. Capitolul „Dezvoltarea infrastructurii rurale” oferă modele de soluţio-

nare a celor mai vitale probleme locale: Construcţia, reconstrucţia sau repararea apeductelor şi aprovizionare a localităţilor cu apă potabilă, construcţia conduc-telor şi asigurarea populaţiei cu gaze naturale, construcţia sau repararea edifi-ciilor publice (şcoli, grădiniţe de copii, cămine culturale) şi crearea condiţiilor de activitate pentru copii şi corpul profesoral-didactic, reparaţia drumurilor şi a reţelelor de comunicaţii. Diferite sunt soluţiile propuse de către participanţii la concurs, dar rezultatul acţiunilor întreprinse în cadrul acestor practici este acelaşi – Îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru locuitorii satelor. Capitolul „Organizarea şi prestarea serviciilor sociale la nivelul colecti-

vităţilor locale” inserează modalităţi de acţiune ale autorităţilor publice locale pentru asigurarea eficientă a serviciilor sociale oferite diferitor categorii defavo-rizate – centre de zi, de reabilitare şi integrare, de resurse. Un interes deosebit îl prezintă practicile care se referă la activităţi de organizare a timpului liber al co-piilor şi tinerilor, de stimulare a tinerilor profesori, dar şi a altor actori sociali. „Acţiuni manageriale la nivelul colectivităţilor locale”, ultimul capitol

al acestui Ghid, descrie diferite modele identificate de către autorităţile publice locale în scopul implicării cetăţenilor în procesul decizional, insistând asupra planificării participative şi acţiunilor novatoare în domeniul organizării so-ciale şi parteneriatelor locale ca bază a dialogului bilateral reciproc avantajos între diverse grupuri sociale, autorităţi publice şi sectorul de afaceri

Suntem siguri că în Republica Moldova există multe practici şi experienţe de succes, care merită promovate şi diseminate la scară naţională. Faptul că ele nu apar în acest Ghid nu diminuează importanţa acestora, ci doar arată că autorităţile publice locale, din multitudinea de priorităţi pe care le au, nu întotdeauna aleg promovarea celor realizate şi extragerea lecţiilor învăţate din fiecare istorie de succes. Sperăm că în afară de a fi util în replicarea bu-nelor practici, acest ghid va reuşi să stimuleze autorităţile publice locale să-şi împărtăşească mai eficient succesele şi lecţiile învăţate.

12

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Ceadîr Lungaor. Comrat

s. Selemet

s. Dubăsarii-Vechi

s. Duşmani

com. Sărata Galbenă

or. Ungheni

Comunităţi cu bune practici în domeniul

dezvoltării economice locale

1�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

Dezvoltarea economică locală reprezintă un fenomen şi proces continuu care se manifestă la nivel cantitativ-economic, dar şi la cel calitativ-social. În acest sens, eforturile conjugate ale reprezentanţilor autorităţilor publice, sectorului de afaceri şi al celui asociativ sunt orientate spre atingerea unui scop major – creşterea bunăstării populaţiei de pe un anumit teritoriu. Sarci-na principală a subiecţilor care participă la dezvoltarea economică locală se rezumă la înlăturarea barierelor din calea acesteia şi la dezvoltarea eficientă a mecanismelor pieţei. În acelaşi timp, odată cu tranziţia la noile relaţii de piaţă, autorităţile publice locale sunt responsabile pentru realizarea unor noi sarcini cum ar fi: (i) administrarea eficientă a patrimoniului public (edificii şi terenuri); (ii) planificarea teritorială raţională; (iii) atragerea resurselor de la donatori naţionali şi internaţionali; (iv) organizarea şi administrarea pieţei.

Din cauza lipsei calificării şi abilităţilor profesionale corespunzătoare aces-te sarcini se realizează la un nivel scăzut, reieşind din criteriul maximizării rezultatului economic-social în perioade scurte de timp. De regulă, deciziile adoptate nu iau în calcul efectele sociale, iar interesele comunităţii ignoră principiul utilităţii comunitare al deciziilor.

Autorităţile publice locale trebuie să dispună de suficiente competenţe şi instrumente, inclusiv financiare, pentru soluţionarea tuturor problemelor, prin echilibrarea eficientă a activităţilor economice şi sociale, incluse în stra-tegiile de dezvoltare. Însă, autorităţile publice locale din Republica Moldova dispun de un număr restrâns de metode de susţinere directă a businessului. Totuşi, există anumite instrumente şi mecanisme care permit atragerea de noi investitori şi dezvoltarea afacerilor. Din păcate, în cele mai frecvente ca-zuri, acestea sunt utilizate insuficient de către APL. Printre cele mai impor-tante mecanisme şi instrumente de acest gen putem menţiona: (i) sistemul de impozite şi taxe locale; (ii) planurile urbanistice generale; (iii) comercia-lizarea şi arenda patrimoniului public; (iv) parteneriatele public-privat; (v) dezvoltarea infrastructurii economice (întreprinderi municipale şi agenţii de dezvoltare economică locală). De asemenea, este important ca autorităţile publice locale să cunoască şi să aplice în practică mecanismele şi tehnologiile de reglementare a activităţii economice în condiţiile de piaţă.

În prezentul capitol sunt descrise şi analizate practicile de succes din domeniul dezvoltării economice din diferite localităţi ale ţării. Desigur că practicile expuse se deosebesc una de alta din mai multe puncte de vedere (manieră de abordare, impact, domeniu). Din aceste considerente ele au fost divizate în două categorii: (i) Fortificarea infrastructurii serviciilor publice locale şi (ii) Facilitarea activităţii agenţilor economici locali.

Capitolul i Dezvoltare economică locală

1�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

De remarcat rolul central în procesul dezvoltării economice locale al re-prezentanţilor autorităţilor publice şi insistenţei acestora în crearea şi dezvol-tarea unui dialog constructiv cu sectorul de afaceri, ONG-uri şi populaţia.

1.1. Fortificarea infrastructurii serviciilor publice localeÎn ultima perioadă pe plan mondial se observă o reorientare a abordării

funcţiilor autorităţilor publice locale (APL). Astfel, ele se prezintă ca o în-treprindere care prin serviciile publice prestate clienţilor săi (cetăţenilor din comunitate) îşi asigură existenţa şi buna funcţionare. Bineînţeles că scopul urmărit de APL se deosebeşte de cel al întreprinderii, prin faptul că APL doresc ca la un nivel minim de preţuri şi tarife să fie asigurate servicii publice într-un număr suficient de mare şi un nivel calitativ înalt. Deci, autorităţile publice împreună cu sectorul de afaceri şi cel asociativ se orientează în direc-ţia fortificării infrastructurii serviciilor publice.

Din practicile prezentate în acest subcapitol se evidenţiază proiectele trans- frontaliere ce ţin de dezvoltarea economiei locale a oraşului Ungheni, care într-o perioadă foarte scurtă a reuşit să devină o localitate atractivă pentru investitorii autohtoni şi străini. Ungheni pare a fi unica localitate din Repu-blica Moldova care a utilizat la maxim avantajul cooperării economice trans-frontaliere.

În paralel cu succesele înregistrate în localităţile urbane, trebuie remar-cate şi rezultatele pozitive obţinute de unele localităţi rurale (s. Selemet, r. Cimişlia şi s. Duşmani, r. Ungheni), care au reuşit să îmbunătăţească infra-structura instituţiilor ce oferă servicii agricole. În comuna Sărata-Galbenă, r. Hânceşti, graţie eforturilor depuse de APL, a fost schimbat gestionarul resur-selor acvatice din localitate în folosul comunităţii.

Desigur, instrumentele şi metodele utilizate pentru implementarea aces-tor proiecte au fost diferite, în funcţie de specificul localităţii, conjunctura existentă şi modalitatea de abordare a problemei. Astfel, putem evidenţia: (i) parteneriatul APL-sector de afaceri stabilit în toate comunităţile; (ii) vizite şi seminare de instruire la Ungheni; (iii) atragerea finanţatorilor (s. Duşma-ni şi or. Ungheni) şi autorităţilor publice raionale la Selemet, (r. Cimişlia); (iv) cooperarea activă a autorităţilor publice locale cu populaţia (or. Comrat, UTA Gagauz-Yeri); (v) lucrul cu organele judiciare şi autorităţile publice centrale (com. Sărata-Galbenă, r. Hânceşti); (vi) implementarea unui sistem eficient de achitare a impozitelor de către agenţii economici (Comrat, UTA Gagauz-Yeri).

În rezultat, în comunităţi s-a îmbunătăţit simţitor situaţia infrastructurii economice, care permite prestarea unor servicii publice mai performante şi mai accesibile cetăţenilor.

1�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

Crearea mediului de susţinere a afacerilor şi cooperării externe din or. Ungheni

Situaţia iniţială

Or. Ungheni are o populaţie de 33 mii locuitori şi este situat pe malul stâng al râului Prut. Pe partea cealaltă a râului, la numai 17 km spre vest se află oraşul Iaşi (România) cu o populaţie de peste 300 mii locuitori, centru dezvoltat din punct de vedere economic. Cele două oraşe sunt separate de s. Sculeni cu o suprafaţă de 37 km. Astfel, nici unul din cele două oraşe nu poate profita de proximitatea lor faţă de frontieră.

Schimbările survenite în sistemul socio-economic al ţării au avut ca efect reorientarea activităţii antreprenorilor din Ungheni spre Europa de Vest. Însă frontiera de stat cu România (râul Prut, diferenţa în lăţime a căilor ferate din Moldova şi România) mai prezentau o barieră în stabilirea unor relaţii de or-din economic, social etc. între cele două regiuni situate de-a lungul Prutului. Aceasta reprezenta de fapt un obstacol esenţial, care afecta în mare măsură dezvoltarea economică a oraşului.

Activităţile economice regionale erau în mare parte legate de agricultură, însă infrastructura de producţie era în general uzată şi metodele de lucru depăşite, sistemul de depozitare era slab organizat, lipsea o piaţă bine dezvol-tată, iar comerţul cu amănuntul era subdezvoltat. Micii antreprenori se con-fruntau cu probleme legate de lipsa experienţei antreprenoriale şi a cunoş-tinţelor în domeniul marketingului, precum şi de lipsa de capital şi personal calificat. Ca urmare, antreprenoriatul era slab dezvoltat, iar în regiune erau foarte puţini consultanţi şi instructori pentru abordarea acestor probleme.

Modalitatea de acţiune

Pentru depăşirea obstacolelor care împiedicau dezvoltarea economiei ora-şului, Primăria şi Camera de Comerţ şi Industrie au elaborat şi implementat un proiect de dezvoltare a infrastructurii de afaceri. În cadrul proiectului au fost realizate mai multe activităţi:

1. Analiza profundă a structurii economiei din fostul jud. Ungheni şi pregătirea unui plan de dezvoltare bazat cu preponderenţă pe rezulta-tele altui proiect, TACIS “Întărirea Administraţiilor Publice Locale”;

2. Crearea Centrului Informaţional în domeniul Businessului şi a Ca-sei Antreprenorului;

3. Dezvoltarea capacităţilor şi abilităţilor antreprenoriale ale diferiţi-lor agenţi economici (şedinţe de lucru la Ungheni şi Iaşi, seminare de instruire, vizite de studiu);

Practici de Succes

2004

1�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

4. Realizarea unor activităţi de promovare a exportului în România (în special în judeţul Iaşi);

5. Organizarea instruirilor de formare a trainerilor, pentru antrepre-nori şi viitori antreprenori din oraşele Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni.

Elemente specifice

Desfăşurarea vizitelor cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale, a reprezentanţilor Camerei de Comerţ şi Industrie din cele două oraşe;

Organizarea a trei zile virtuale pentru producătorii agricoli din raioa-nele ţintă:

Efectuarea a şase cercetări fundamentale: (costul afacerii în Ungheni, instrumente de finanţare, piaţa materialelor de construcţii din Iaşi, piaţa agro-alimentară din Iaşi, barierele şi dificultăţile comerţulului pe frontiera Ungheni-Iaşi).

Rezultate

Ca urmare a fost creat un sistem informaţional privind piaţa agricolă en-gross şi un cadru instituţional pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri din Ungheni (Casa Antreprenoriatului, Incubator business, Centru de Susţinere a Businessului) şi un cadru instituţional de susţinere a companiilor din Un-gheni în activităţile de import-export în/din România. Au fost organizate şase vizite de studiu în România, Germania, Franţa, Polonia, Marea Britanie, în cadrul cărora au fost semnate acorduri comerciale în valoare de peste 5 mln. euro între antreprenorii din Ungheni şi România.

Lecţii învăţate

Preluarea experienţelor utile de către specialiştii locali, în urma cola-borării cu experţii străini;

Preluarea şi îmbogăţirea experienţei de lucru a specialiştilor locali şi a experţilor, prin abordarea problemei în complex transfrontalier;

Primăria Ungheni a însuşit experienţă po-zitivă în ce priveşte elaborarea strategiilor de dezvoltare de lungă durată a business-ului;

Măsuri de consolidare a relaţiilor între sectoarele public-privat-asociativ.

Autorii practicii

Primăria or. Ungheni, str. Naţională, 11, MD-3606 Tel./fax: 0 236 224 37, 0 236 225 77 E-mail: [email protected] web: http://moldova.cc/ungheni_city/

1�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

Centrul comunitar de prestare a serviciilor zoo-veterinare – o sursă sigură de informare

şi consultare a deţinătorilor de animale, s. Selemet, r. Cimişlia


Selemet este o localitate rurală cu 4,4 mii locuitori. Practic fiecare din cele 1,5 mii gospodării din localitate se îndeletniceşte cu creşterea animalelor domestice: bovine – 200, porcine – 320, ovine şi caprine – 2,4 mii, cabaline – 100, iepuri – 500, păsări – 8000. Cu toate acestea, în localitate nu exista un serviciu veterinar pentru deţinătorii de animale.


Pentru a soluţiona problema sectorului zoo-veterinar, în Planul Strategic de dezvoltare socio-economică a satului pentru anul 2004-2008 a fost stabi-lită necesitatea organizării unui Centru pentru acordarea serviciilor zoo-ve-terinare pentru deţinătorii de animale.

1. Identificarea problemei. În ianuarie 2005, în incinta Casei de Cultură Selemet, a avut loc adunarea satului unde locuitorii au aprobat priori-tăţile strategice ale primăriei pentru anul 2005. La propunerea prima-rului satului şi a reprezentanţilor ONG-ului „Agro-vet Consult” din localitate, a fost acceptată ideea creării Centrului comunitar de presta-re a serviciilor zoo-veterinare pentru deţinătorii de animale din sat şi cei din comunităţile vecine. Scopul creării unui astfel de Centru a fost respectarea normelor şi tehnologiilor moderne de creştere şi hrănire a animalelor şi a păsărilor prin oferirea serviciilor de tratare, de acordare a primului ajutor medico–veterinar, de însămânţare artificială a ani-malelor mari cornute. Iniţiativa a fost susţinută şi de Direcţia Agricolă Cimişlia şi de agenţii economici din localitate.

2. Amenajarea şi dotarea Centrului. Primăria satului a pus la dispoziţie un edi-ficiu cu 3 birouri şi o sală spaţioasă pe care a mobilat-o pentru organizarea seminarelor informative. Direcţia Agricolă Cimişlia a dotat Centrul cu echi-pamentul necesar însămânţării artificiale a animalelor mari cornute, cu litera-tură ştiinţifică. Locuitorii satului s-au implicat activ la crearea Centrului prin realizarea lucrărilor de reparaţie a sediului, pus la dispoziţie de primărie.

3. Lansarea activităţii Centrului şi diseminarea rezultatelor. La deschi-derea Centrului au participat mai multe ONG-uri din raion, primarii satelor vecine, mass-media (postul de televiziune CIM TV, postul na-ţional de radio, ziarul „Business-Info”).

Programul Bunelor Practici

2005

1�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Elemente specifice

Implicarea activă a APL de nivelul I şi II în soluţionarea problemei; Implicarea în activităţi de voluntariat a locuitorilor satului, pentru

amenajarea Centrului; Asigurarea unui înalt nivel de transparenţă în procesul creării

Centrului.

Cost

Pentru realizarea acestui program nu au fost necesare cheltuieli financia-re, deoarece sediul a fost alocat de primărie, iar toate lucrările de reparaţie şi dotare a centrului au fost făcute voluntar de părţile implicate.

Rezultate

În perioada iunie – decembrie 2005, în cadrul Centrului comunitar de prestare a serviciilor zoo-veterinare au fost oferite servicii gratuite de con-sultanţă zoo-veterinară pentru 480 deţinători de animale şi păsări. Au fost însămânţate artificial 23 de vaci. În procesul realizării acestui proiect au fost repartizate 128 de broşuri de specialitate şi au fost organizate 3 seminare te-matice cu participarea a 200 deţinători de animale.

Lecţii învăţate

Orice iniţiativă pentru bene-ficiul comunităţii este realizabilă doar cu participarea şi susţinerea comunităţii.

O alternativă privind creşterea şi îngrăşarea taurinelor în cadrul cooperativei de

întreprinzători „Tersimeda” din s. Duşmani, r. Glodeni


S. Duşmani este o localitate rurală mică din r. Glodeni, cu o populaţie de 2,1 mii locuitori. Mai mulţi fermieri din localitate se ocupă cu creşterea şi co-mercializarea taurinelor. Din cauza problemelor financiare, deţinătorii de ani-

Autorii practicii

Primăria s. SelemetRaionul Cimişlia, MD-4129 Tel.: 0 241 392 36E-mail: [email protected]


2005

1�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

male erau nevoiţi să vândă taurinele de 2-3 săptămâni, ceea ce genera pierderi ale potenţialului genetic valoros, precum şi pierderi materiale. Din aceleaşi motive, fermierii comercializau produsele cerealiere la preţuri foarte mici.


Practica a fost implementată în perioada aprilie – septembrie 2005. Ideea acestui proiect a apărut când Primăria a obţinut finanţarea proiectului de dez-voltare a agriculturii de la CNFA. În scopul implementării cu succes a acestui proiect, Norvac Dorvak, expert american implicat în programul de dezvoltare agroindustrială al CNFA, a realizat o vizită în teritoriu care a facilitat ulterior implicarea altor experţi americani din domeniu. După o analiză amănunţită a tuturor alternativelor, adunarea generală a membrilor cooperativei din sat a optat pentru modelul „CalfHutch production system”. Donatorul american a investit suma necesară pentru procurarea unui taur, iar fiecare membru al cooperativei a contribuit cu câte 250 lei, astfel încât în septembrie 2005 a avut loc lansarea acestui proiect. La ora actuală sunt puşi la îngrăşare peste 30 de tauri. Până la sfârşitul anului 2006 vor fi procuraţi şi puşi la îngrăşare încă cel puţin 80 de tauri. În perioada 2006-2008, ferma trebuie să dispună de peste 300 de tauri puşi la îngrăşare. Beneficiarii acestui proiect sunt 56 de membri ai cooperativei, accesul fiind liber pentru toţi fermierii din sat.

Elemente specifice

Fiecare gospodărie ţărănească poate beneficia de serviciile acestui proiect;

Surplusurile de cereale pot fi investite în această afacere pentru a obţi-ne profit;

Producătorii agricoli pot obţine atât o stabilitate a preţurilor, cât şi o creştere a rentabilităţii;

APL, agricultori şi CNFA au stabilit relaţii de parteneriat şi cooperare.

Cost

Implementarea şi dezvoltarea unui proiect absolut nou în domeniul eco-nomic a avut şi implicaţii financiare în valoare de 17 mii USD, din care 22 mii lei au fost investiţi de membrii cooperativei.

Rezultate

În anul 2005 au fost create 5 locuri noi de muncă. Ferma oferă un produs de calitate superioară, ceea ce va spori venitul membrilor cooperativei care

20

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

au investit în acest proiect. Până la sfârşitul anului 2006 se preconizează vân-zarea a 60 de taurine, valoarea totală a acestora fiind estimată la 420 mii lei.

Lecţii învăţate

Creşterea, producerea şi co-mercializarea unui produs nou, de calitate superioară, la un preţ competitiv poate fi posibilă numai în cadrul unei cooperări largi între actorii sociali cointeresaţi.

Elaborarea studiului de fezabilitate privind utilizarea surselor noi şi renovabile de energie

în regiunea Ungheni cu perspective de extindere în regiunea Iaşi, România


În regiunea or. Ungheni, din cauza dezvoltării accentuate a sectorului de afaceri, se resimte deficitul mare de energie. Ca sursă nouă, renovabilă de energie poate servi apa râului Prut. Studierea perspectivelor energetice ale or. Ungheni s-a transformat în colectarea informaţiilor importante cu privire la dinamica dezvoltării economice, efectele poluării aerului şi ale schimbărilor climaterice asupra mediului înconjurător. E important ca până la determi-narea cantităţii de energie consumată, să se cunoască modul în care oraşul obţine energia necesară şi să fie estimată cantitatea energiei necesare pentru sistemul economic urban şi consumul cotidian al cetăţenilor. Dezvoltarea economică şi confortul locuitorilor depind, în mare parte, de capacitatea de a asigura necesarul de energie electrică şi termică. O importanţă majoră, în ceea ce priveşte oferta de energie în regiunea Ungheni, va fi acordată capa-cităţii de diferenţiere a variatelor resurse de energie. Resursele renovabile de energie precum şi tehnologiile de producere cu o influenţă cât mai mică asu-pra mediului înconjurător constituie o prioritate în viitor. La capitolul con-sum sau cerere de energie se observă o necesitate informativă acută în scopul planificării politicilor şi stabilirii metodelor de intervenţie, care vor schimba atitudinea consumatorului şi vor promova utilizarea raţională a energiei prin economisire.

Autorii practicii

Primăria s. Duşmani Raionul Glodeni, MD-4921 Tel./fax: 0 249 742 36, 0 249 742 38, 0 249 742 69

Practici de Succes

2004

21

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă


Pentru a studia potenţialul hidraulic al râului Prut, a fost elaborat şi imple-mentat proiectul „Evaluarea capacităţilor de energie renovabile şi studierea potenţialului de exploatare a resurselor hidroelectrice în Ungheni, Republica Moldova”, finanţat în cadrul Programului TACIS CBC.

Scopul principal a fost studierea surselor noi şi renovabile de energie, dis-ponibilitatea de a fi testate în Ungheni (Republica Moldova) şi răspândite, mai târziu, în judeţul Iaşi (România). Analizele includ informaţii cu privire la preţurile achitate de consumatorii locali pentru energie şi căldură şi o pre-zentare generală a tehnologiilor de încălzire în regiune. O atenţie deosebită a fost acordată evaluării potenţialului hidraulic local. După activităţile primei faze a proiectului a fost efectuată o analiză detaliată a posibilităţilor locale în scopul realizării unui transfer tehnologic către întreprinderile mici şi mijlo-cii, locale.

A fost propus un şantier de amplasare care posedă caracteristicile tipice acestor regiuni. În procesul de selectare s-a ţinut cont nu doar de potenţialul hidraulic, ci şi de posibilitatea de răspândire a staţiilor similare, de prezenţa re-ţelei electrice şi a potenţialului industrial capabil să participe la implementarea proiectului.

Elemente specifice

Desfăşurarea vizitelor şi a şedinţelor de lucru la Ungheni şi Iaşi cu par-ticiparea reprezentanţilor autorităţilor publice locale;

Conlucrarea cu întreprinderi de profil, locale şi din Italia; Desfăşurarea unei vizite de studiu în Italia; Organizarea şi desfăşurarea, la Ungheni, a seminarului de evaluare cu

participarea reprezentanţilor autorităţilor publice şi a experţilor străini; Elaborarea şi difuzarea Studiului de fezabilitate “Surse Alternative de

Energie”.

Rezultate

În baza proiectului dat a fost efectuată o evaluare a potenţialului hidraulic local, a fost elaborată o bază de date teritorială despre regiunile Ungheni şi Iaşi în context social şi economic, au fost elaborate trei proiecte de fezabilita-te de energie renovabilă şi un studiu pentru crearea unei micro-întreprinderi hidro.

22

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Lecţii învăţate

Preluarea experienţelor utile de către specialiş-tii locali în rezultatul colaborării cu experţii italieni;

Preluarea şi îmbogăţi-rea experienţei de lu-cru prin abordarea în complex, în context transfrontalier a problemei atât pentru specialiştii locali, cât şi pentru experţi;

Primăria or. Ungheni a însuşit un instrument capabil să asiste procesul de luare a deciziilor referitor la construirea întreprinderilor de produce-re a energiei, care au ca scop exploatarea resurselor noi ce reduc emisiile în atmosferă.

Implicarea primăriei Sărata-Galbenă, r. Hânceşti în exploatarea bazinelor acvatice


Com. Sărata-Galbenă este situată în r. Hânceşti, localitate cu o populaţie de 5,7 mii de persoane. Pe teritoriul comunei se află câteva lacuri care de 10 ani erau în gestiunea unui agent economic (Cooperativa Agricolă de Producţie „Agrosargal”). CAP „Agrosargal” considera că bazinele acvatice îi aparţin în exclusivitate.

Totodată, pe parcursul celor 10 ani, CAP „Agrosargal” acorda bazinele acvatice în subarendă unei persoane fizice, domiciliate în or. Leova. Persoa-na respectivă desfăşura activităţi de creştere şi comercializare a peştelui şi puietului de peşte, fără a achita impozitele în bugetul primăriei. Contractul încheiat între CAP „Agrosargal” şi persoana fizică pe un termen de 5 ani, nu avea putere juridică deoarece nu era înregistrat la organele cadastrale şi Primărie, şi prevedea achitarea plăţii de arendă în sumă de 3 mii lei şi 2 tone de peşte anual pentru folosirea bazinelor acvatice.

În rezultat, populaţia era nemulţumită de exploatarea bazinelor acvatice şi de nedeclararea veniturilor. Subarenda ilegală a bazinelor acvatice, privatizarea construcţiilor hidrotehnice era juridic neîntemeiată, iar exploatarea de către subarendaş a bazinelor se realiza fără respectarea cerinţelor ecologice. Un alt

Autorii practicii

Primăria or. Ungheni str. Naţională, 11, MD-3606 Tel./fax: 0 236 224 37, 0 236 225 77E-mail: [email protected]: http://moldova.cc/ungheni_city/

Practici de Succes

2004

2�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

efect negativ era neachitarea plăţilor obligatorii la bugetul local pentru exploa-tarea bazinelor.

Locuitorii comunei erau revoltaţi şi au apelat la administraţia publică lo-cală pentru soluţionarea problemei.


În condiţiile descrise mai sus era nevoie de o altă abordare a problemei, realizată prin următoarele acţiuni:

1. Crearea Întreprinderii Municipale. La una din şedinţele Consiliului Local, la iniţiativa primarului, a fost creată Întreprinderea Municipală „Galbver” S.A., fiind desemnat directorul şi aprobat Regulamentul de activitate. Scopul creării întreprinderii a fost preluarea în gestiune a patrimoniului acvatic, cu o suprafaţă de 147 ha (11 bazine acvatice) şi a patrimoniului silvic, precum şi soluţionarea problemelor ce ţin de salubrizarea, amenajarea şi înverzirea teritoriului comunei.

2. Discuţii şi negocieri pe cale amiabilă. În baza legislaţiei existente, pri-marul şi funcţionarii publici au purtat discuţii cu administraţia CAP „Agrosargal” în cadrul cărora a fost explicat faptul că bazinele acvatice constituie patrimoniul public al comunităţii şi nu al cooperativei. Însă aceste discuţii s-au soldat cu eşec.

3. Expertiza organelor publice. După toate tentativele de soluţionare a problemei pe cale amiabilă, Primăria a înaintat o petiţie adresată con-ducerii RM, Procuraturii Generale şi altor organe, solicitând interven-ţia acestora în stabilirea proprietarului legal al bazinelor acvatice. În scurt timp, 3 comisii guvernamentale au efectuat vizite de studiu în teritoriu. Comisiile au fost alcătuite din 37 membri – reprezentanţi ai Întreprinderii de Stat „Apele Moldovei”, ai Guvernului RM, ai Ministe-rului Agriculturii, ai S.A. „Piscicola”, ai Ministerului Justiţiei, ai Agen-ţiei Relaţiilor Funciare şi Cadastru, ai Aparatului Preşedintelui RM, ai Consiliului raional, ai Procuraturii generale. În rezultatul examinări-lor, membrii comisiilor, cu excepţia Ministerului Agriculturii şi SA” Piscicola”, au ajuns la concluzia că bazinele acvatice trebuie să fie în proprietatea APL din Sărata-Galbenă.

4. Procesul de judecată. Ca urmare a recomandărilor primite de la co-misii, la şedinţa Consiliului Local din 31.03.04 s-a adoptat decizia Nr. 2/4 prin care titlul de folosinţă separată a bazinelor acvatice se atribuie Î. M. „Galbver”. CAP” Agrosargal” a atacat decizia dată în instanţa de judecată privind contenciosul administrativ în or. Hânceşti. La data de 24.06.04, prima instanţă s-a pronunţat împotriva deciziei Consiliului şi a anulat decizia ca fiind neîntemeiată. Hotărârea a fost adresată Curţii

2�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

de Apel unde Colegiul civil (la 7.10.2004) admite recursul declarat de Consiliul Local Sărata-Galbenă şi casează Hotărârea judecătoriei Hân-ceşti din 24.06.2004 adoptând o nouă hotărâre prin care respinge cere-rea CAP „Agrosargal” privind anularea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată. Decizia a fost pronunţată ca irevocabilă.

5. Revitalizarea lacurilor. Consiliul Local a desemnat persoane respon-sabile de paza bazinelor acvatice. ÎM „Galbver” creşte în bazine peşte şi puiet, iar din comercializarea acestuia acumulează venituri suplimen-tare în bugetul Primăriei, care ulterior vor fi folosite pentru soluţiona-rea problemelor de amenajare, salubrizare şi înverzire a localităţii.

Elemente specifice

Susţinerea şi insistenţa consilierilor în soluţionarea problemei; Insistenţa APL prin intermediul factorilor de decizie (ministere, de-

partamente) şi aplicarea Legii privind administraţia publică locală.

Rezultate

APL şi comunitatea au realizat un lucru enorm pentru restabilirea drep-turilor de utilizare a bazinelor acvatice. A fost posibilă crearea unei noi între-prinderi care va gestiona resursele acvatice în condiţiile respectării legislaţiei în vigoare. În rezultatul implementării cu succes a acestui proiect (creşterea peştelui) va avea de câştigat comunitatea. Din banii acumulaţi din activitatea piscicolă vor fi reparate drumurile, apeductul, sistemele de încălzire şi cana-lizare a instituţiilor bugetare, salubrizarea şi înverzirea comunei.

Lecţii învăţate

APL a ajuns la concluzia că: Legislaţia RM se contrazice deseori. În unele cazuri nu este clară în

determinarea proprietăţii statului şi APL. În societate mai predomină stereotipul de a gândi „pe vechi”.

Au întâlnit mari bariere chi-ar în cadrul procesului de jude-cată, dar datorită insistenţei şi dorinţei de a schimba lucrurile, au obţinut rezultatul scontat.

Autorii practicii

Primăria com. Sărata-GalbenăRaionul Hânceşti, MD-3446Tel.: 0 269 502 36E-mail: [email protected]

2�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

1.2. Facilitarea activităţii agenţilor economici localiLa nivelul comunităţilor economia locală reprezintă suportul principal

de dezvoltare socio-economică, deoarece dezvoltarea economică locală este procesul care conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii a unui anumit teritoriu. Acest proces este focusat asupra unei idei de dezvoltare, elaborată şi realizată prin intermediul strategiilor şi planurilor de dezvoltare locală. Strategiile şi planurile reprezintă documente complexe, dar şi procese de gestiune a re-surselor pentru asigurarea unui nivel de trai adecvat membrilor comunităţii. Documentele nominalizate reflectă priorităţile strategice în implementarea politicilor la nivel local, în special în domeniul economic.

Practicile prezentate la concurs sunt interesante şi originale prin modali-tatea de abordare. La Ciadâr–Lunga, implicarea activă a APL a avut ca efect îmbunătăţirea situaţiei transportului public, fără a cheltui resurse financiare suplimentare. În plus, conlucrarea eficientă a populaţiei, sectorului de afaceri şi a autorităţilor publice a permis reparaţia unor porţiuni de drum.

Or. Comrat a prezentat la acest capitol două practici interesante, una le-gată de soluţionarea problemelor agricole şi utilizarea eficientă a terenurilor prin intermediul sectorului de afaceri. În rezultat terenurile sunt gestionate eficient de către întreprinderea municipală. Activitatea întreprinderii a fost larg mediatizată în mass-media locală, ceea ce a permis populaţiei să fie la curent despre implementarea acestui proiect complex. A doua – experienţă unică în implementarea unui nou sistem local de impozitare, cu susţinerea activă a sectorului de afaceri. Ca efect încasările fiscale la bugetul local au crescut de câteva ori. Ambele merită să fie studiate, prin prisma parteneri-atului activ realizat de primărie şi sectorul de afaceri, care a sprijinit activ iniţiativele primarului şi ale funcţionarilor publici.

Primăria or. Ungheni, cu susţinerea USAID, a deschis ghişeul unic, care a avut ca efect îmbunătăţirea şi simplificarea activităţii agenţilor economici prin reducerea perioadelor de obţinere a documentelor necesare derulării afacerilor şi simplificării procedurilor respective. În 2004-2005, 350 de agenţi economici ce prestează servicii de comerţ şi de deservire socială, au benefi-ciat de ghişeul unic.

În viitor este necesar ca autorităţile publice locale din toate localităţile ţării (în baza exemplelor de succes prezentate) să se implice mai activ în dez-voltarea economică locală pentru a crea noi locuri de muncă, a dezvolta noi afaceri şi, cel mai important, a implementa noi tehnologii, a moderniza in-frastructura de producţie şi tehnico-edilitară, a diversifica activitatea econo-mică spre o economie locală care creează o valoare adăugată sporită.

2�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Îmbunătăţirea activităţii transportului public de pasageri din or. Ciadâr-Lunga, UTA

Gagauz-Yeri


Populaţia or. Ciadâr-Lunga este de 19,4 mii locuitori. Transportul public de pasageri din oraş era asigurat de S.A.”BTA–24”, care activa înregistrând pierderi care, fiind acoperite din bugetul local constituiau, în medie, cca. 50-55 mii lei anual. APL a întreprins anumite acţiuni de eficientizare a activităţii întreprinderii de transport, însă fără a obţine rezultate concrete. Cercetările în teren realizate de funcţionarii Primăriei au demonstrat că încasările zil-nice declarate de S.A.”BTA – 24” erau în medie de 3 ori mai mici decât cele reale. Primăria a solicitat de la întreprinderea de transport explicaţii asupra acestui fapt, însă nu a obţinut nici un răspuns. Totuşi, APL nu dispunea de posibilităţi de monitorizare a volumului încasărilor.

Problema transportului public afecta întreaga populaţie a oraşului, precum şi vizitatorii acestuia, deoarece: (i) nu era respectat orarul circulaţiei şi popu-laţia întârzia la serviciu; (ii) nu asigura gradul necesar de confort deoarece au-tovehiculele erau învechite; (iii) nu erau respectate condiţiile sanitar-igienice şi de securitate a pasagerilor. Populaţia oraşului era nemulţumită de neimpli-carea APL în soluţionarea acestei probleme. Primăria a atenţionat S.A.”BTA–24” despre posibilitatea transmiterii către o altă întreprindere a serviciului de transport public, dar fără vreo reacţie din partea acesteia din urmă.


Pentru soluţionarea problemei transportului public, Primăria a hotărât să transmită gestiunea serviciului de transport al pasagerilor unei alte între-prinderi. În acest scop au fost realizate următoarele acţiuni:

1. Elaborarea şi diseminarea informaţiilor despre transmiterea gesti-unii serviciului de transport. Primăria a amplasat şi a distribuit infor-maţii despre acordarea de către APL a dreptului de a realiza activităţi de transport a pasagerilor pentru persoane juridice sau fizice cu res-pectarea următoarelor condiţii: (i) serviciul de transport va funcţiona fără subvenţii din partea APL şi va achita simbolic la buget, suma de un leu, în calitate de impozit; (ii) modificarea tarifelor va fi coordonată cu APL; (iii) va fi respectat orarul de transport, a normelor şi cerinţelor sanitar-epidemiologice, de securitate a pasagerilor, a numărului ma-xim de pasageri în autovehicul – 20 persoane;


2005

2�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

2. Angajarea unui grup de persoane (şoferi) pentru prestarea servici-ului de transport. Aceste persoane în bază de patent prestau servicii de transport al pasagerilor cu respectarea cerinţelor din partea APL;

3. Fondarea întreprinderii de transport public. Persoanele care prestau servicii de transport au format SRL „Targatranscom”. Pentru asigura-rea numărului necesar de microbuze, întreprinderea arendează câteva unităţi de transport pe lângă cele pe care le are în proprietate. În 2005, întreprinderea a transportat 326,4 mii de pasageri. Veteranii de război şi militarii achită 50% din costul călătoriei;

4. Repararea şi amenajarea unor porţiuni de drum. Cetăţenii oraşului şi SRL „Targatranscom” au expediat câteva solicitări către APL, cu pro-punerea de a repara unele porţiuni ale drumului unde se circula mai intens. Analizând aceste propuneri, Primăria, prin serviciul de amena-jare a teritoriului, a reuşit să repare câteva porţiuni de drum degradat şi să amenajeze toate staţiile, din surse bugetare.

Elemente specifice

Decizia fermă a APL de a utiliza eficient banii publici şi de a oferi ser-vicii publice calitative;

Susţinerea iniţiativelor populaţiei şi a sectorului de afaceri.

Rezultate

Fără cheltuieli, primăria a reuşit să soluţioneze problema transportului public (lipsa subvenţiilor din partea APL, respectarea graficului de circulaţie de unităţile de transport din cadrul agenţiei de transport, asigurarea unor condiţii confortabile şi respectarea normelor de securitate de către agenţia de transport, 3 rute de transport). La întreprindere au fost create 15 noi locuri de muncă. În 2004-2005, întreprinderea a achitat impozite în valoare de 99,1 mii lei în bugetul local.

Lecţii învăţate

Participarea activă a cetăţenilor, a sectorului de afaceri şi a APL asigură soluţionarea problemelor comunitare, cu aplicarea unor instrumente novatoare;

Menţinerea unui dialog al APL cu populaţia, precum şi reacţionarea promptă a celei dintâi la anumite probleme locale, generează creşterea încrederii populaţiei în autorităţile locale;

2�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Cu eforturi comune pot fi obţinute rezultate reci-proc-avantajoase (APL şi societatea –servicii con-fortabile şi eficiente, iar agenţii economici – afa-cere profitabilă şi reîn-noirea parcului de auto-vehicule).

Crearea condiţiilor financiare favorabile dezvoltării sectorului de afaceri din or. Comrat,

UTA Gagauz-Yeri


Imperfecţiunea sistemului fiscal al Republicii Moldova nu stimulează atragerea investiţiilor în oraşele mici din republică, inclusiv în Comrat. Ca urmare, o mare parte a veniturilor este ascunsă de autorităţile publice şi, res-pectiv, nu cad sub incidenţa impozitării, dezvoltând fenomenul economiei tenebre la nivel local şi naţional. Contabilitatea dublă a devenit un fenomen răspândit pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi or. Comrat nu era o ex-cepţie.


Pentru a soluţiona problemele dezvoltării sectorului de afaceri şi achitării impozitelor a fost creat un grup de iniţiativă format din profesorii catedrei de economie a Universităţii de Stat din or. Comrat. Periodic, acest grup or-ganiza mese rotunde, care erau difuzate de postul de televiziune locală. În mai 1996, la Comrat a avut loc Congresul Oamenilor de Afaceri din UTA Gagauz-Yeri, fiind ales preşedintele acestei structuri şi adoptată o rezoluţie, adresată conducerii Autonomiei. Pentru realizarea propunerilor incluse în rezoluţie, preşedintele congresului şi-a înaintat candidatura la postul de pri-mar al or. Comrat şi a câştigat alegerile locale din 1997.

În februarie 1998, prin dispoziţia Primarului, a fost introdus impozitul unic, idee acceptată şi de conducerea Autonomiei. Iniţial, implementarea acestei idei a avut loc în cadrul unui proiect-pilot al cărui obiect a fost fabrica de producere a mobilei din or. Comrat.

Autorii practicii

Primăria or. Ciadâr-Lunga UTA Gagauz-Yeri, MD-6100,str. Lenin, 91Tel: 0 291 218 40; Fax: 0 291 225 03E-mail: [email protected]: www.cg.md

Practici de Succes

2003

2�

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

Peste 2 ani (în anul 2000), or. Comrat a fost selectat ca localitate-pilot pentru implementarea pentru prima dată în Republica Moldova, a patentei pentru comercializarea în piaţă şi în stradă.

Ţinând cont de faptul că aparatele de casă din magazine nu şi-au îndreptă-ţit utilitatea, deoarece au dezvoltat fenomenul contabilităţii duble şi a multi-plelor controale financiare, a fost adoptată decizia conform căreia, baza fisca-lă să fie stabilită în funcţie de suprafaţa şi localizarea magazinului.

Chiar dacă au fost înregistrate rezultate notabile în rezultatul introducerii acestor idei novatoare, organele fiscale au revenit la ideea calculării impozi-telor în baza aparatelor de casă. În aceste condiţii, contribuabilii au propus Primăriei să continue achitarea impozitelor după metodologia nouă, cu creş-terea concomitentă a cotelor de impunere cu 30%. Totodată, în baza exem-plului pozitiv al întreprinderii de mobilă, Primarul a venit cu propunerea (în ziarul „Noutăţile Găgăuziei”) de a încheia acorduri cu întreprinderile din oraş (cu excepţia celor strategice), în condiţiile de creştere a încasărilor fisca-le cu 40% a încasărilor fiscale faţă de anul trecut.

Elemente specifice

Ideile formulate în comun de Congresul Oamenilor de Afaceri din UTA Gagauz-Yeri;

Implementarea în practică a ideilor şi insistenţa primarului în dezvol-tarea sectorului de afaceri.

Rezultate

Pentru prima dată în Republica Moldova a fost implementat sistemul de patente, extins apoi pe întreg teritoriul ţării. În rezultatul implementării sis-temului de patente şi modificării metodologiei de calcul a bazei impozabile, încasările fiscale la bugetul local au crescut de 3 ori, stabilindu-se un climat de afaceri favorabil. Implementarea proiectului-pilot ce vizează impozitul unic pentru fabrica de mobilă a generat creşterea încasărilor anuale la buge-tul local de 45 ori şi deschiderea a 50 de locuri noi de muncă.

Lecţii învăţate

Pentru dezvoltarea econo-mică locală, APL trebuie să menţină un dialog constructiv cu agenţii economici şi să ia în consideraţie ideile şi sugestiile acestora.

Autorii practicii

Primăria or. ComratUTA Gagauz-Yeri, MD-3800,str. Tretiacov, 36Tel./fax: 0 298 227 60, E-mail: [email protected]

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Ghişeul Unic din or. Ungheni – oficiu pentru eliberarea autorizaţiilor de construire,

a certificatelor de urbanism şi a avizelor aferente


În or. Ungheni, cu o populaţie de 33 mii de locuitori, se dezvolta intens sectorul de afaceri. În acelaşi timp, agenţii economici se confruntau cu diver-se probleme de ordin birocratic, inclusiv în procesul de obţinere a diverselor documente de către organele abilitate. Acest lucru a fost confirmat şi în ca-drul unei cercetări realizate pe un eşantion de 150 de întreprinderi. Rezulta-tele cercetării au demonstrat că agenţii economici erau nevoiţi să piardă de la 20 până la 60 de zile pentru perfectarea documentelor şi primirea autorizaţi-ilor necesare, pentru lansarea unei activităţi economice. Această problemă îi afecta, în primul rând, pe agenţii economici care prestau servicii de comerţ şi pe cei din sfera deservirii sociale.


După multe consultaţii şi dispute cu sectorul de afaceri, Primăria oraşului Ungheni a reuşit să obţină finanţare pentru proiectul BIZPRO, finanţat de USAID Moldova, prin intermediul căruia a fost lansat Ghişeul Unic de elibe-rare a autorizaţiilor şi altor documente pentru agenţii economici.

Activitatea Ghişeului Unic este orientată spre: eliberarea autorizaţiilor de comerţ şi certificatelor de urbanism; consultarea solicitanţilor şi colectarea cererilor; înregistrarea şi evidenţa solicitanţilor; dirijarea circulaţiei cererilor în regim on-line.

Elemente specifice

Negocierile purtate de APL pentru atragerea USAID în acest proces; Reducerea termenelor de perfectare a autorizaţiilor de funcţionare şi

certificatelor de urbanism; Economisirea mijloacelor financiare pentru obţinerea avizelor cores-

punzătoare de la serviciile abilitate.

Cost

Bugetul total al proiectului (consumuri şi cheltuieli) a constituit 199,8 mii lei, dintre care USAID a contribuit cu 155,8 mii, iar primăria – cu 44 mii lei.


2005

�1

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

Rezultate

Prin intermediul acestui proiect au fost îmbunătăţite serviciile de elibera-re a documentelor ce reglementează activitatea business-ului mic şi mijlociu. Astfel, pe parcursul 2004-2005 au fost eliberate mai mult de 200 de autorizaţii şi certificate de urbanism, au fost consultaţi 350 de agenţi economici. Perioada de eliberare a documentelor s-a redus de 2 ori, iar agenţii economici nu sunt nevoiţi să vină în contact direct cu toţi funcţionarii implicaţi în perfectarea acestor documente.

Lecţii învăţate

Odată cu lansarea unui nou serviciu se schimbă atitudinea funcţiona-rilor privind activitatea agenţilor economici;

Parteneriatul dintre sec-toarele public-privat este extrem de necesar pentru îmbunătăţirea serviciilor publice şi diversificarea infrastructurii de piaţă.

Crearea întreprinderii municipale de servicii agricole din or. Comrat,

UTA Gagauz-Yeri


Or. Comrat este situat în sud-estul republicii, localitate cu o populaţie de 23,4 de mii locuitori. În anul 2003, agricultorii care aveau în proprietate aproape o mie de ha de pământ, se confruntau cu o serie de probleme ce nu le permiteau să prelucreze terenurile agricole. Cauzele acestui fenomen erau: lipsa mijloacelor financiare necesare, a tehnicii agricole etc. Cotaşii s-au adresat în repetate rânduri la primărie, dar soluţia reală nu a fost identificată până în septembrie 2004. În rezultat, agricultorii şi APL erau în deficit deoa-rece resursele funciare nu erau utilizate eficient.

Autorii practicii

Primăria or. Ungheni str. Naţională, 11, MD-3606, Tel./fax: 0 236 224 37, 0 236 225 77E-mail: [email protected]: http://moldova.cc/ungheni_city/

Practici de Succes

2004

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL


În septembrie 2004, primăria a propus Consiliului Local ideea creării unei Întreprinderi Municipale. Propunerea a fost acceptată prin adoptarea deci-ziei necesare în acest sens. Întreprinderea creată a fost numită „Olacez birer-da” („Să fim împreună”) şi a fost înregistrată în conformitate cu legislaţia în vigoare. Domeniile de activitate ale întreprinderii sunt cultivarea şi comer-cializarea producţiei agricole în favoarea proprietarilor agricoli (în bază de contract) şi APL (terenurile din rezervă).

Procesul de realizare a acestui proiect a fost divizat în câteva etape, fiecare având activităţi separate:

1. Etapa I – a presupus încheierea contractelor de arendă cu proprieta-rii de pământ şi realizarea lucrărilor agricole de toamnă. În perioada septembrie-noiembrie (în termeni restrânşi) au fost arate 1202 ha, din care cca. 554 ha au fost semănate cu grâu şi orz;

2. Etapa II – rezultatele pozitive înregistrate la etapa I au avut ca efect creşterea încrederii populaţiei şi a structurilor publice într-o abordare constructivă a problemei utilizării terenurilor agricole. La balanţa între-prinderii agricole a fost transmis patrimoniul întreprinderii de stat de producere a cărnii care nu funcţiona de mai mulţi ani. În baza acestor activităţi se preconiza reînviorarea sectorului zootehnic la nivel local. În acest scop, o parte din suprafeţele agricole urmau a fi semănate cu ierbu-ri multianuale;

3. La etapa a III-a – se preconizează crearea unei secţii de prelucrare a producţiei agricole (moară, oloiniţă, prepararea salamurilor şi caşca-valului) şi cultivarea viţei-de-vie (10 ha). Resursele financiare vor fi asigurate din: profitul obţinut, credite, investiţii străine.

Activitatea întreprinderii este larg mediatizată în mass-media locală, ceea ce permite populaţiei să fie la curent cu implementarea acestui proiect.

Elemente specifice

Iniţiativa primăriei pentru lansarea unei Întreprinderi Municipale de profil agrar;

Susţinerea acordată de populaţie şi diferite structuri publice; Durabilitatea şi logica întregului proces; Mediatizarea intensă.

Rezultate

Primăria a reuşit cu eforturi minime să soluţioneze problema utilizării eficiente a o mie de ha de pământ arabil şi a reînvierii sectorului agrar. În

��

Dez

volta

re e

cono

mică

loca

lă

plus, succesul înregistrat a pus bazele dezvoltării unei întreprinderi de profil agroindustrial. Un alt rezultat important a fost creşterea încrederii populaţiei în activitatea autorităţilor publice locale.

Lecţii învăţate

La soluţionarea problemelor socio-economice locale un rol important revine APL, care tre-buie să dea dovadă de abordări originale ale problemelor, res-ponsabilitate şi perseverenţă în acest proces.

Autorii practicii

Primăria or. ComratUTA Gagauz-Yeri, MD-3800str. Tretiacov, 36Tel./fax: 0 298 227 60E-mail: [email protected]

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Cantemir

com. Lăpuşnas. Paşcanis. Pogăneşticom. Sărata-Galbenă

s. Selemet

or. Căuşeni

s. Carahasani

com. Chişcăreni


organizării salubrizării şi amenajării teritoriului

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

Dezvoltarea economico-socială armonioasă fără dăunarea mediului natural reprezintă unul din principalele obiective de dezvoltare a societăţii umane. În Republica Moldova, problema ecologică la nivelul comunităţilor este una din cele mai complicate, importante şi complexe. Aceasta derivă din următoarele cauze: Cultura ecologică scăzută şi indiferenţa faţă de starea mediului, a ma-

jorităţii locuitorilor; Lipsa abilităţilor şi tradiţiilor la nivelul comunităţilor de organizare efi-

cientă a protecţiei mediului şi salubrizării; Insuficienţa resurselor publice necesare pentru organizarea salubriză-

rii şi amenajării teritoriului.Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă de amenajarea gunoiştilor şi de-

pozitarea deşeurilor în locuri interzise (pe marginea drumurilor, pe maluri de râuleţe, pe păşuni, în păduri) contribuie la crearea unor focare de infecţie cu influienţe asupra sănătăţii publice şi cu un grav impact asupra mediului. Calita-tea apei potabile, în majoritatea localităţilor din ţară este nesatisfăcătoare după toţi indicii sanitari (poluare cu nitraţi, sulfaţi, fluor, cloruri, seleniu etc., depăşiri ale normelor pentru reziduu fix, duritate, mineralizare şi parametrii microbio-logici).

Din cauza lipsei sistemelor de canalizare, staţiilor de acumulare şi epurare a scurgerilor lichide, din majoritatea localităţilor rurale şi urbane, deşeurile menajere care conţin toxine casnice, detergenţi şi multe alte substanţe nocive sunt aruncate la întâmplare în grădină, stradă şi râuleţe, ceea ce conduce la poluarea apelor freatice şi de suprafaţă. Drept urmare, creşte morbiditatea populaţiei, având ca efect şi pierderea capacităţii de muncă a populaţiei.

Practicile din acest capitol au fost divizate în două categorii – (i) organiza-rea eficientă a salubrizării şi (ii) amenajarea teritoriului localităţii. Practicile prezintă interes prin faptul că utilizând resurse destul de reduse s-a reuşit amenajarea şi salubrizarea localităţilor respective. Mai mult ca atât, în aceste comunităţi a crescut nivelul culturii ecologice şi responsabilităţii populaţiei faţă de problemele locale.

orGanizarea SalUBrizării Şi amenaJarea teritoriUlUi În comUnităŢi

Capitolul ii

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

2.1. organizarea eficientă a salubrizăriiPracticile comunităţilor care abordează problema ecologică din prezentul

Ghid tratează diferit acest aspect important al dezvoltării comunitare dura-bile. Astfel, în unele localităţi, au fost instituite servicii de salubrizare (com. Sărata-Galbenă şi com. Lăpuşna din r. Hânceşti), iar altele şi-au concentrat atenţia asupra activităţilor de asanare (or. Cantemir, s. Carahasani, r. Ştefan-Vodă, s. Selemet, r. Cimişlia, com. Chişcăreni, r. Sângerei).

Însă toate localităţile au avut câteva elemente importante care au condus la realizarea cu succes a acestor activităţi şi anume: Conştientizarea problemei existente şi realizarea unor activităţi de in-

formare (dezbateri şi audieri publice, pliante informaţionale, adunări cu sectorul de afaceri şi asociativ);

Realizarea de parteneriate sub diferite forme: (i) preponderent cu secto-rul de afaceri – com.Sărata-Galbenă, r. Hânceşti, com. Lăpuşna, r. Hân-ceşti, s. Selemet, r. Cimişlia, s. Pogăneşti şi s. Paşcani, r. Hânceşti, or. Căuşeni, or. Cantemir; (ii) cu sectorul asociativ – com. Lăpuşna, r. Hân-ceşti, com. Sărata-Galbenă, r. Hânceşti, com. Chişcăreni, r. Sângerei, s. Carahasani, r. Ştefan-Vodă, (iii) cu partenerii străini – or. Căuşeni;

Identificarea şi colectarea resurselor financiare prin următoarele mo-dalităţi: (i) proiecte finanţate de donatori (REC Moldova, Banca Mon-dială, Fundaţia de Ajutor Umanitar „Mihai Viteazul”); (ii) contribuţia comunităţii; (iii) resurse din bugetul local;

Abordarea originală a problemei: com. Sărata-Galbenă, r. Hânceşti – panouri de avertizare; com. Chişcăreni, r. Sângerei – concursuri cu premierea câştigătorilor; s. Selemet, r. Cimişlia – diseminarea rezulta-telor în presa raională; com. Lăpuşna, r. Hânceşti – adoptarea Regu-lamentului de Salubrizare, or. Căuşeni – conlucrarea cu donatori din România;

Asigurarea durabilităţii: serviciu de salubrizare (com. Sărata-Galbe-nă, r. Hânceşti, com. Lăpuşna, r. Hânceşti); coordonator comunal pe probleme de mediu (s. Carahasani, r. Ştefan-Vodă), implicarea copi-ilor şi tinerilor în monitorizarea stării mediului (com. Chişcăreni, r. Sângerei).

Indiferent de mecanismul implementat, comunităţile au reuşit să rezolve cu succes problema salubrizării, protecţiei ecologice şi amenajării localităţi-lor. Cel mai important este faptul că pentru aceasta nu a fost nevoie de sume foarte mari de bani, ci de o echipă responsabilă din cadrul APL, sectorul de afaceri şi asociativ activ, care a reuşit să mobilizeze resurse şi să atragă par-teneri.

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

Salubrizarea localităţii – responsabilitate comună, c. Sărata-Galbenă,

r. Hânceşti


Com. Sărata-Galbenă este situată în centrul republicii, la o distanţă de 16 km de centrul r. Hânceşti şi la 65 km de capitala republicii, or. Chişinău. Comuna e compusă din 5 sate: Brătianovca, Caraliovca, Cărpineanca, Valea Florii şi Sărata-Galbenă. Ultima localitate este satul de reşedinţă al primăriei şi Consiliului Local. Populaţia comunei constituie 5,7 mii locuitori.

Una din problemele majore ale comunităţii în anii 2002-2003 era starea nesatisfăcătoare a mediului înconjurător. Pe teritoriul comunei erau peste 22 gunoişti neautorizate, iar locuitorii aruncau deşeurile menajere şi animali-ere direct în stradă. În rezultat, localitatea avea un aspect neamenajat, iar o parte dintre cetăţeni sufereau de diferite maladii gastro-intestinale (hepatită, salmaneloză, boli diareice). Problema ecologică a fost abordată de câteva ori la şedinţele Consiliului Local şi la adunările generale ale localităţii, au fost aplicate şi unele sancţiuni persoanelor care nu respectau normele şi cerinţele sanitare, însă, fără mari succese.


În aceste condiţii era nevoie de o altă abordare a problemei, fapt realizat prin următoarele acţiuni:

1. Şedinţă în cadrul Primăriei. Primarul şi funcţionarii publici i-au in-vitat la o şedinţă specială pe deţinătorii de tractoare, unde li s-a comu-nicat că nimeni nu achită taxele pentru serviciile de transport prestate, respectiv, autorităţile nu dispun de mijloacele necesare pentru amena-jarea teritoriului. În cadrul şedinţei au mai fost enunţate efectele ne-gative ale indiferenţei populaţiei faţă de problemele mediului: 4 cazuri de îmbolnăvire cu hepatita virală de tip A, 5 cazuri de salmaneloză, 7 cazuri de boli diareice acute, un caz de dizenterie. În urma discuţii-lor s-a hotărât ca Primăria în parteneriat cu deţinătorii de mijloace de transport să realizeze o amplă campanie de lichidare a gunoiştilor neautorizate;

2. Campania de lichidare a gunoiştilor. La lichidarea gunoiştilor au fost implicate mai întâi 7, iar apoi încă 3 tractoare. Primăria a achitat costul combustibilului şi a contractat un încărcător. În locurile gunoiştilor lichidate au fost amplasate panouri de avertizare „Aruncarea gunoiului este strict interzisă! Amendă!”;

Practici de Succes

2003

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

3. Inventarierea fântânilor. Primăria împreună cu Centrul Raional de Medicină Preventivă Hânceşti a realizat inventarierea celor 236 de fân-tâni publice din comună, realizând clorarea şi dezinfectarea acestora;

4. Iniţierea procesului de salubrizare şi amenajare. Din mijloacele acu-mulate de la amenajarea teritoriului, Primăria a angajat în bază de contract 2 persoane (posesori de tractoare), care, conform unui grafic prestabilit pentru fiecare stradă, colectează gunoiul de la fiecare gospo-dărie. După această metodă a fost organizată activitatea de salubrizare în celelalte 4 sate;

5. Fondarea întreprinderii de salubrizare. Consiliul Comunal a fondat „Î.M. Galbver” la balanţa contabilă a căreia a fost transmis un tractor reparat MTZ-80de la Liceul Teoretic. Tractorul a fost folosit pentru evacuarea deşeurilor din fiecare gospodărie. Pentru acest serviciu, fie-care gospodărie trebuie să achite taxa de 18 lei anual. Pe lângă aceasta, Întreprinderea Municipală acordă servicii de transport contra plată. Veniturile obţinute sunt folosite pentru activităţi de amenajare, salu-brizare şi înverzire a comunei;

6. Implicarea sectorului asociativ în soluţionarea problemelor ecologi-ce. În continuare, în comună a fost fondată asociaţia obştească ”Mediu Proiect”, care a obţinut finanţare pentru 4 proiecte, dintre care două vizau amenajarea teritoriului, instalarea urnelor de gunoi, organizarea activităţilor de salubrizare.

Elemente specifice

Autorităţile au abordat într-un mod original şi profesional câteva probleme: Activitatea de informare asupra problemelor mediului şi convingerea

sectorului de afaceri de a se implica în soluţionarea acestora; Informarea şi educarea populaţiei prin amplasarea panourilor de aver-

tizare; Asigurarea durabilităţii activităţilor de lichidare a gunoiştilor prin or-

ganizarea eficientă a serviciului de salubrizare.

Cost

Pentru lucrările de lichidare a gunoiştilor, primăria a suportat costul unei tone de combustibil şi închirierea unui încărcător. În rezultat, au fost distruse 22 de gunoişti şi depozitate cca. 1200 tone de deşeuri.

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

Rezultate

În baza acestor activităţi a fost lansat serviciul de salubrizare, iar populaţia a devenit mai conştientă faţă de problemele ecologice. În 2003, com. Sărata-Galbenă i-a fost decernat premiul I în cadrul telemaratonului ”De suflet, de sănătate”, ca fiind cea mai salubră, mai înverzită şi mai bine amenajată locali-tate. În 2004, Primăriei localităţii i-a fost conferit locul I în cadrul concursu-lui republican ca “Cea mai amenajată localitate”. Iar în 2005, a fost apreciată ca fiind „Comună Model”.

Lecţii învăţate

Sănătatea populaţiei este baza dezvoltării comunităţii;

Problemele comunitare pot fi soluţionate dacă APL iniţi-ază un dialog constructiv cu sectorul economic şi organe-le publice de control.

Depozitarea corectă a deşeurilor – protecţia mediului şi a comunităţii, s. Carahasani,

r. Ştefan-Vodă


S. Carahasani se află la sud-estul republicii, la o distanţă de 125 km de capitală, având frontieră comună cu Ucraina pe o distanţă de 7 km. În sat locuiesc 3100 de persoane, organizate în 1120 de gospodării individuale. Pe teritoriul satului activează importanţi agenţi economici: SA „Carahasani – Vin” şi SRL „Carahasani Agro”. În rezultatul activităţii cotidiene, atât agenţii economici, cât şi gospodăriile individuale acumulează deşeuri menajere. O problemă de mare importanţă pentru localitate era depozitarea deşeurilor la periferiile satului, precum şi gunoiştile neautorizate de pe malul râuleţului şi văilor satului.

În ultimii ani, la două gunoişti aflate la o distanţă de 50 metri de la mar-ginea satului erau depozitate deşeurile comunităţii. Anual, pentru lichidarea gunoiştilor neautorizate, APL cheltuia cca. 5-7 mii lei.

Autorii practicii

Primăria com. Sărata-GalbenăRaionul Hânceşti, MD-3446Tel.: 0 269 502 36E-mail: [email protected]

Practici de Succes

2004

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL


Pentru soluţionarea acestor probleme APL a realizat mai multe acţiuni:1. Selectarea terenului pentru depozitarea tuturor deşeurilor. În pe-

rioada funcţionării fermei din localitate, pe teritoriul acesteia erau de-pozitate îngrăşămintele minerale de la cele 1,4 mii de bovine anual. Terenul dat avea un dig de protecţie din 3 părţi, cu înălţimea de 4 m şi o suprafaţă de 3 ha. În rezultatul analizei situaţiei, APL a considerat că terenul de la fermă este cel mai potrivit pentru depozitarea deşeurilor menajere;

2. Adoptarea la şedinţa Consiliului Local a deciziei referitor la depozi-tarea deşeurilor pe terenul ales şi lichidarea gunoiştilor neautorizate;

3. Elaborarea şi depunerea unui proiect complex ce vizează amenajarea terenului pentru depozitarea deşeurilor. La elaborarea proiectului au par-ticipat APL şi AO „Carahasani Prospect”. Valoarea financiară a proiectu-lui a constituit 13,9 mii lei, dintre care 10 mii lei au fost acordaţi de Fondul Ecologic Naţional (FEN), iar restul au fost puşi la dispoziţie de APL;

4. Implementarea proiectului a presupus realizarea mai multor activităţi: (i) informarea populaţiei despre importanţa salubrizării şi a mediului în-conjurător sănătos; (ii) transportarea deşeurilor la gunoiştea nou creată; (iii) amenajarea gunoiştii prin plantarea copacilor pe perimetrul acesteia de către locuitorii satului şi membrii AO „Carahasani Prospect”;

5. Iniţierea altor proiecte de dezvoltare comunitară. Implementarea cu succes a proiectului de amenajare a gunoiştii şi salubrizare a localităţii a avut ca efect creşterea încrederii şi interesului populaţiei faţă de astfel de activităţi, cu consolidarea concomitentă a capacităţilor de gestiona-re a proiectelor comunitare. În rezultat, populaţia satului a fost impli-cată în proiectul „Renovarea edificiului sportiv din localitate”;

6. Angajarea unei persoane responsabile de supravegherea depozitării deşeurilor. Pentru a menţine situaţia sanitaro-epidemiologică la un nivel satisfăcător, APL a angajat o persoană care monitorizează depo-zitarea deşeurilor, informând totodată cetăţenii despre problemele ce ţin de mediul înconjurător.

Elemente specifice

Conştientizarea şi implicarea sectorului asociativ şi APL în soluţiona-rea problemei mediului natural;

Co-finanţarea activităţilor de salubrizare a localităţii de către Fondul Ecologic Naţional în rezultatul colaborării iniţiate de APL cu această instituţie;

�1

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

Implicarea populaţiei şi a organizaţiilor obşteşti în soluţionarea proble-mei mediului.

Cost şi rezultate

Amenajarea gunoiştii a costat 13,9 mii lei, FEN finanţând cea mai mare parte a lucrărilor. În rezultat, a fost amenajat un depozit de 3 ha pentru de-pozitarea deşeurilor, au fost lichidate toate gunoiştile neautorizate şi plantaţi 600 de copaci. Populaţia a devenit mai responsabilă faţă de problema me-diului. De asemenea, pentru APL au fost dezvoltate capacităţile de lucru cu cetăţenii prin atragerea acestora şi în alte proiecte de dezvoltare comunitară.

Lecţii învăţate

Problemele comunitare pot fi soluţionate dacă APL iniţiază un parteneriat eficient cu sec-torul asociativ şi populaţia;

Prin intermediul unor proiec-te pot fi lansate iniţiative în vederea soluţionării mai multor probleme la nivel local.

Voluntariatul în procesul de salubrizare a localităţii, com. Chişcăreni. r. Sângerei


Com. Chişcăreni este situată în zona de Nord a republicii, în r. Sângerei. Una din cele mai stringente probleme ale celor trei sate ce se află sub ju-risdicţia primăriei Chişcăreni era cea a gunoiştilor neautorizate şi a culturii sanitare a populaţiei reduse. Din lipsa mijloacelor bugetare, dar şi din lipsa spiritului gospodăresc, mulţi locuitori ai comunei aruncau gunoiul pe timp de noapte în locuri neautorizate (pe terenuri degradate şi neincluse în circui-tul economic). Majoritatea dintre ei nu înţelegeau dezavantajele acestor fapte atât pentru ei, cât şi pentru tânăra generaţie. Această problemă a fost pusă în discuţie în repetate rânduri în cadrul adunărilor cu cetăţenii, a emisiunilor postului local de radio, însă fără un anumit impact.

Autorii practicii

Primăria s. CarahasaniRaionul Ştefan-Vodă, MD-4814Tel.: 0 242 422 38, 0 242 422 36

Practici de Succes

2004

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL


Pentru soluţionarea acestor probleme, APL şi sectorul asociativ au realizat un şir de acţiuni:

1. Realizarea unei adunări cu tema salubrizării. Primăria a organizat şi a desfăşurat o adunare cu toţi liderii de ONG-uri, cu administraţia instituţiilor de învăţământ, cu agenţii economici. Principalul scop al acestei şedinţe a fost lansarea unei campanii de educare ecologică a locuitorilor comunei prin implicarea tuturor persoanelor dispuse să participe la activităţi de voluntariat ce presupuneau lucrul informativ şi educativ cu explicarea consecinţelor atitudinii negospodăreşti faţă de mediul înconjurător;

2. Obţinerea finanţării pentru editarea unui ziar ecologic. ONG „Po-rumbelul” a obţinut finanţarea de la REC Moldova a unui proiect ce presupunea editarea unui ziar ecologic. Pe parcursul anului 2004, zia-rul ecologic „Terra” a informat populaţia comunei despre depozitarea corectă a deşeurilor şi necesitatea lichidării gunoiştilor neautorizate;

3. Lansarea unor concursuri pe tema salubrizării. În ianuarie 2004, APL a lansat concursurile „Cea mai amenajată fântână”, „Cea mai amenajată gospodărie” şi „Cea mai activă mahala”. Anunţul despre aceste con-cursuri au fost publicate în ziarul „Terra” şi transmis la postul local de radio în fiecare seară;

4. Elaborarea Planului Local de Ameliorare a Mediului. APL în colabo-rare cu direcţia liceului „Nicolae Casso” şi a gimnaziului rus din loca-litate, cu toate ONG-le din teritoriu au elaborat Planul Local de Ame-liorare a Mediului. Fiecare dintre actorii sus-numiţi au luat în grija lor o porţiune din râul ce trece prin localitate, pentru a-l curăţi. Agenţii economici au asigurat activităţile de curăţire a râului cu transportul necesar. Pe parcursul a două zile cei implicaţi au muncit foarte mult colectând patru remorci de deşeuri;

5. Curăţirea şi amenajarea sectoarelor comunei. În rezultatul lansării concursurilor au fost create grupuri de iniţiativă care veneau la primă-rie şi se interesau cum ar putea înainta un mini-proiect. Cei mai activi au fost copiii care, mai apoi, i-au atras în lucrările de salubrizare şi pe cei maturi. Tot satul s-a agitat dorind să se implice cât mai activ în pre-gătirile pentru acest concurs. În rezultatul desfăşurării acestui concurs s-a ridicat nivelul activismului cetăţenilor, s-a schimbat atitudinea lo-cuitorilor comunei faţă de mediul înconjurător, au fost create trei zone de odihnă pentru maturi şi copii, a fost creat un parc;

6. Premierea câştigătorilor concursurilor. La Hramul satului, 22 mai 2004, au fost înmânate premiile: pentru locul I sectorul „Carson” – 400

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

lei, locul II –„Tăurele” – 300 lei, locul III – sectorul „Susul” – 200 lei. Solemnitatea a avut loc pe stadionul satului. Cei trei câştigători au pro-curat din banii câştigaţi inventar sportiv pentru întregul sector;

7. Asigurarea durabilităţii campaniei de salubrizare. Copiii, din pro-prie iniţiativă, îngrijesc şi amenajează zonele de odihnă. Populaţia in-formează APL despre persoanele care nu depozitează corect deşeurile, vinovaţii fiind amendaţi.

Elemente specifice

Organizarea concursurilor, cu implicarea cetăţenilor şi oferirea unor premii. Primarul comunităţii a preluat această experienţă din Franţa unde a fost într-o vizită de studiu;

Un rol important în implementarea cu succes a acestui proiect l-au avut postul de radio local şi ziarul ecologic „Terra”, precum şi orele de „Educaţie civică”, „Deprinderi de viaţă” şi „Educaţie pentru sănătate” predate elevilor la şcoală;

În scopul soluţionării celor mai stringente probleme la nivel local este foarte necesară conlucrarea dintre APL, agenţii economici şi societatea civilă.

Cost

APL a cheltuit cca o mie de lei pentru premierea câştigătorilor în cadrul celor trei concursuri.

Rezultate

Au fost lichidate cele 4 gunoişti neautorizate, au fost create trei zone de odihnă pentru maturi şi copii, a fost plantat şi amenajat cu bănci un mic parc. Populaţia satului, în special copii, au devenit mai responsabili faţă de problema mediului înconjurător.

Lecţii învăţate

Pentru realizarea cu succes a unor activităţi comunitare este nevoie de un parteneriat eficient dintre APL, sector de afaceri şi cel asociativ;

Autorii practicii

Primăria com. Chişcăreni, Raionul Sângerei, MD-6216Tel.: 0 262 412 49, 0 262 418 48E-mail: [email protected]

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Campania de educaţie şi informare ecologică reprezintă un element important în îmbunătăţirea stării mediului;

APL trebuie să utilizeze anumite activităţi ce ar stimula populaţia să se implice în salubrizarea localităţii.

Mediul curat – sănătatea cetăţenilor din com. Lăpuşna, r. Hânceşti


Com. Lăpuşna este una dintre cele mai mari localităţi rurale din r. Hân-ceşti, numărul populaţiei constituind 6,2 mii locuitori. În anul 2002, în co-mună a fost înregistrată o explozie de hepatită virală de tip A (63 de cazuri de îmbolnăvire). S-a constatat că sursa îmbolnăvirilor în masă de hepatită virală de tip A era mediul poluat de deşeurile aruncate în toate sectoarele comunităţii, care afectau şi izvoarele de apă potabilă (fântânile de mină). În urma izbucnirii hepatitei cel mai mult au avut de suferit copiii.


Administraţia publică locală şi locuitorii comunei au iniţiat activităţi de salubrizare a localităţii, reuşind să pornească o campanie de salubrizare şi amenajare a fântânilor.

1. Organizarea dezbaterilor publice – în perioada februarie – martie 2004, în cadrul dezbaterilor publice organizate la nivel local, asigurarea unui mediu curat şi aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de cali-tate a fost declarată problemă comunitară prioritară. Participanţii au convenit asupra necesităţii realizării inventarierii şi paşopartizării tu-turor fântânilor, mobilizării populaţiei pentru repararea, amenajarea şi curăţirea fântânilor, precum şi pentru lichidarea stocurilor de deşeuri;

2. Elaborarea şi adoptarea de către Consiliul Local, a Regulamentului de salubrizare;

3. Crearea serviciului de salubrizare. Ulterior, în luna martie 2005, a fost creat un serviciu de salubrizare care prestează populaţiei servicii de transportare a gunoiului menajer. Consiliul local a adoptat decizia, conform căreia urmau să fie organizate anual două lunare ecologice: de toamnă şi de primăvară, cu scopul de a mobiliza toate resursele co-munităţii (financiare, umane, materiale) în scopul îmbunătăţirii me-diului înconjurător din punct de vedere ecologic. La aceste activităţi


2005

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

au participat activ instituţiile educaţionale şi medicale, comitetele din diferite sectoare ale comunei, comisia pentru domeniul ecologic şi, în mod deosebit, ONG-le de tineret: „Noi pentru viitor”, ”Comunitatea ”, Clubul de femei „Speranţa”;

4. Implementarea unui proiect ecologic. În anul 2005, ONG „Noi pentru viitor” a obţinut finanţare de la REC Moldova pentru implementarea proiectului „Cetăţenii informaţi – comunităţi curate”. În cadrul acestui proiect, pe lângă activităţile de informare şi conştientizare a problemei de către locuitorii comunei, a fost inclusă şi ideea amplasării câtorva lăzi de gunoi pe strada centrală a com. Lăpuşna;

5. Construirea platformei pentru depozitarea deşeurilor. În anul 2005, cu suportul Băncii Mondiale, a fost construită platforma pentru depo-zitarea gunoiului de grajd.

Elemente specifice

Dialogul social; Transparenţă în activitate; Mobilizarea resurselor locale şi atragerea donatorilor străini; Creşterea gradului de implicare a populaţiei în activităţile de salubriza-

re a localităţii.

Cost

Primăria a alocat câte 40 mii lei în fiecare an pentru asigurarea financiară a unei bune părţi din activităţile descrise mai sus, restul fiind contribuţia cetăţenilor.

Rezultate

Au fost amenajate şi curăţite 32 de fântâni (procesul continuă); S-a micşorat riscul de îmbolnăvire cu hepatită virală de tip A: în 2002

au fost înregistrate 63 de cazuri, în 2004 – 8 cazuri, în 2005 – un caz.; A crescut responsabilitatea cetăţenească faţă de problema mediului

ambiant.

Lecţii învăţate

În comunitate sunt resurse şi ele trebuie valorificate raţional;

Populaţia, sectorul asociativ şi cel de afaceri au identificat solu-

Autorii practicii

Primăria com. Lăpuşna, Raionul Hânceşti, MD-3431Tel.: 0 269 512 38, 0 269 512 36

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

ţiile optime şi conlucrează cu APL în vederea soluţionării problemelor la nivel de comunitate;

Activităţile comunitare consolidează dialogul social între APL şi cetă-ţeni.

2.2. Amenajarea teritoriuluiAmenajarea teritoriului localităţilor din ţară, în paralel cu problema sa-

lubrizării, reprezintă un domeniu la care majoritatea satelor şi oraşelor au restanţe serioase. Taxa de amenajare a teritoriului, percepută de bugetul local permite de regulă doar realizarea unor activităţi comunitare foarte modeste şi reduse ca număr. Populaţia nu este încă pregătită suficient ca să se implice activ în soluţionarea problemei date, dar mai ales în monitorizarea perma-nentă a acesteia.

Aspectul estetic neamenajat şi neîntreţinut al localităţilor noastre scade enorm din atractivitatea lor. De aceea vizitarea localităţilor rurale şi a ora-şelor mici din Republica Moldova de către turiştii naţionali şi străini este destul de redusă. Aceasta trebuie să fie un semnal negativ pentru autorită-ţile publice locale şi populaţia zonelor rurale, chiar dacă în aceste zone sunt concentrate mai mult de 80% din resursele şi patrimoniul turistic al ţării, turiştii (în special cei străini), preferă să-şi petreacă timpul liber în capitală. Or, turismul (rural, combinat cu cel ecologic şi religios) este unul din cele mai indicate sectoare de dezvoltare economică care ar asigura prosperarea localităţilor rurale prin diversificarea activităţilor tradiţionale şi crearea noi-lor locuri de muncă.

Totuşi, unele comunităţi, prin diferite metode şi procedee, se implică activ în soluţionarea problemei amenajării teritoriului.

La Selemet, r. Cimişlia, spre exemplu, autorităţile publice locale au abor-dat problema dată după toate principiile dezvoltării comunitare (desfăşura-rea audierilor publice, colectarea resurselor, implicarea locuitorilor în ame-najarea parcului şi monumentului, diseminarea rezultatelor în mijloacele de informare).

La Căuşeni s-a reuşit atragerea în activităţile de amenajare a pieţei, parte-neri din România, atât la nivel de autorităţi (Consiliul Judeţean Iaşi), dar şi la nivelul donatorilor (Fundaţia Mihai Viteazul).

În s. Paşcani, r. Hânceşti, amenajarea centrului satului s-a realizat graţie suportului unei singure familii, care a finanţat lucrările de amenajare. La Po-găneşti, r. Hânceşti elementul specific a fost reducerea costurilor lucrărilor de amenajare, graţie implicării active a populaţiei în acest proces.

În or. Cantemir, pe locul unde a fost formată gunoiştea neautorizată, în prezent este creat un parc, unde cresc peste 2 mii copaci.

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

Participarea activă a populaţiei, în special a tinerilor, sub conducerea auto-rităţilor publice locale a condus la realizarea unor importante lucrări de ame-najare a diferitor obiective culturale şi a unor sectoare ale comunităţilor.

Renovarea şi amenajarea parcului public din s. Selemet, r. Cimişlia


S. Selemet este una dintre cele 39 de localităţi din r. Cimişlia, în partea de Sud a Republicii Moldova, la o distanţă de 60 km de or. Chişinău. Numărul populaţiei satului este de 4,4 mii locuitori. În centrul satului este un parc public, unde este amplasat monumentul Eroilor căzuţi în al II-lea Război Mondial. Până în 2004, parcul şi monumentul se afla într-o stare deplorabilă. De remarcat, că localitatea s-a afirmat pe plan regional ca fiind capabilă să dezvolte activităţi pentru utilizarea eficientă a valorilor materiale şi spirituale în spirit democratic.


Pentru soluţionarea problemei parcului, primăria a recurs la un şir de ac-ţiuni:

1. Organizarea audierii publice privind problema parcului. Analizând posibilităţile austere ale bugetului local Selemet pentru anul 2004, la iniţiativa primarului a fost organizată o audiere publică cu participa-rea, reprezentanţilor APL, locuitorilor satului, agenţilor economici, la care a fost expusă problema renovării parcului public şi a monumen-tului eroilor căzuţi în cel de-al II-lea Război Mondial. Toţi cei prezenţi au recunoscut necesitatea renovării acestui parc şi, în acest scop, au convenit asupra implicării financiare a tuturor celor prezenţi;

2. Colectarea resurselor financiare. În total au fost colectaţi 20,0 mii lei, din care jumătate au fost donaţi de agenţii economici (GŢ „Nichifor-ciuc V.”, CAPC „Sânziana”, GŢ „Ciocoi D.”, GŢ „Vulpe P.” – întreprin-deri individuale ce activează pe teritoriul localităţii), iar ceilalţi – de administraţia publică locală din bugetul local;

3. Realizarea lucrărilor de amenajare a parcului. În realizarea lucrărilor de amenajare a parcului s-au implicat locuitorii satului şi elevii şco-lii medii de cultură generală. Lucrările au demarat după 15 zile de la organizarea audierii publice şi s-au soldat cu sădirea a 60 de copaci,

Practici de Succes

2004

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

construirea unui gard decorativ de 160 m., repararea şi amenajarea monumentului Eroilor, construirea unei răstigniri;

4. Diseminarea rezultatelor. Primarul localităţii a publicat un articol în ziarul raional „Business Info”, unde a relatat despre activităţile de ame-najare a parcului şi monumentului şi a adus sincere mulţumiri celor care au contribuit cel mai mult la realizarea acestor activităţi.

Elemente specifice

Autorităţile publice locale au avut o abordare originală a problemei: Organizarea audierii publice cu participarea locuitorilor satului; Asigurarea unui înalt nivel de transparenţă la colectarea resurselor fi-

nanciare; Publicarea unui articol pentru diseminarea informaţiei despre această

practică de succes.

Cost

Pentru implementarea practicii au fost cheltuiţi aproximativ 20 mii lei, prin participarea voluntară a locuitorilor satului şi a elevilor.

Rezultate

Cantitative: reparaţia monumentului, construcţia răstignirii şi a 160 m de gard, plantarea a 60 de copaci decorativi. Calitative: capacităţi şi resurse dez-voltate pentru soluţionarea acestei şi a altor probleme.

Lecţii învăţate

Participarea activă a cetăţenilor generează soluţionarea problemelor comunitare şi creşterea încrederii în activitatea APL;

Păstrarea şi transmiterea valorilor culturale generaţiei tinere reprezin-tă o obligaţie faţă de amintirea celor căzuţi în cel de-al II-lea Război Mondial.

Autorii practicii

Primăria s. SelemetRaionul Cimişlia, MD-4129 Tel.: 0 241 392 36E-mail: [email protected]

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

Amenajarea pieţei „Dimitrie Cantemir” din or. Căuşeni


Or. Căuşeni este situat în regiunea de sud-est a Republicii Moldova şi are o populaţie de 20,6 mii locuitori. Până nu de mult, în centrul oraşului nu exista un spaţiu amenajat pentru întâlniri oficiale şi manifestaţii (concerte, expoziţii etc.).


Lucrările de amenajare a unei pieţe au fost realizate graţie colaborării din-tre agenţii economici locali, administraţia Consiliului Judeţean Iaşi şi Funda-ţia de Ajutor Umanitar „Mihai Viteazul” din Iaşi.

1. Stabilirea termenilor şi actorilor responsabili pentru implementa-rea activităţilor. Primăria a identificat principalii parteneri atât la ni-vel local, cât şi din afara ţării. Pentru fiecare partener au fost stabilite sarcini şi termeni concreţi de realizare a acestora;

2. Amenajarea pieţei. Piaţa din centrul oraşului a fost pavată, fiind in-stalată o fântână arteziană şi un robinet cu apă potabilă. În parteneriat cu Fundaţia de Ajutor Umanitar „Mihai Viteazul” din Iaşi, România, în mijlocul acestei pieţe a fost instalat bustul domnitorului Dimitrie Cantemir;

3. Organizarea lunară a diverselor activităţi distractive pentru populaţia oraşului.

Elemente specifice

Autorităţile au avut o abordare originală a problemei prin: Colaborarea eficientă a APL din or. Căuşeni cu agenţii economici locali,

Consiliul Judeţean Iaşi, Fundaţia de Ajutor Umanitar „Mihai Viteazul” din Iaşi;

Organizarea raţională a activităţilor.

Rezultate

Prin implementarea acestei practici au fost create condiţiile necesare pen-tru organizarea odihnei active a locuitorilor urbei (activităţi cultural-sporti-ve, concerte, expoziţii etc.). De asemenea, s-a îmbunătăţit esenţial aspectul estetic al centrului oraşului. APL din or. Căuşeni a obţinut o experienţă po-

Practici de Succes

2004

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

zitivă în rezultatul colaborării cu agenţii economici din teritoriu, cât şi cu cei din România (Fundaţia de Ajutor Umanitar „Mihai Viteazul” şi Consiliul Judeţean Iaşi). Tineretul din oraş are posibilitate să-şi manifeste capacităţile creative în domeniul: muzical, dans, pictură, meşteşugărit etc. Agenţii eco-nomici au posibilitatea să-şi promoveze produsele şi serviciile prin organiza-rea expoziţiilor cu vânzare.

Lecţii învăţate

Comunicarea permanentă şi eficientă cu locuitorii cointeresaţi în realizarea unei idei este un factor de succes;

Utilizarea contribuţiei populaţiei în soluţionarea unei probleme măreşte responsabilitatea locuitorilor pentru obiectul amenajat.

Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare din s. Paşcani, r. Hânceşti prin amenajarea

parcului din centrul localităţii


Com. Paşcani este situată în centrul Republicii Moldova, în r. Hânceşti. Sub jurisdicţia primăriei sunt satele Paşcani şi Pereni, cu o populaţie totală de 2,8 mii locuitori. Pe parcursul mai multor ani, în centrul satului Paşcani era o gunoişte. Problema lichidării gunoiştii era discutată de mai mulţi ani, fiind abordată şi la atelierul de planificare strategică a localităţii. Ploile spălau şi mânau deşeurile de la gunoişte direct în fântâni şi în curţile locatarilor. Astfel, gunoiştea prezenta un real pericol pentru întreaga comunitate, deoarece era un adevărat focar de boli infecţioase.


La acel moment era necesară abordarea foarte serioasă a problemei, deoarece izbucnise o epidemie de boli infecţioase în rândul locuitorilor satului. Posibilitatea soluţionării problemei a apărut în anul 2004, când mai

Autorii practicii

Primăria or. Căuşeni,str. M Radu, Căuşeni, MD-4301Tel.: 0 243 225 54, 0 243 222 33


2005

�1

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

mult de 60 de persoane, locuitori din centrul satului, au decis să amenajeze acest sector. Lucrările de amenajare au fost finanţate de familia Furtună cu implicarea asociaţiilor obşteşti care, prin lucrări de voluntariat, au contribuit la implementarea acestei practici.

Elemente specifice

Conştientizarea riscului izbucnirii unor epidemii de către APL şi de către cetăţeni.

Cost

Costul lucrărilor de amenajare au fost suportate integral de familia Fur-tună (20 mii lei).

Rezultate

Implementarea practicii a schimbat esenţial aspectul centrului satului Paşcani, deoarece în locul gunoiştii a fost plantat un mini-parc de brazi, cu o cişmea şi o troiţă. În rezultat s-a redus considerabil numărul cazurilor de îmbolnăviri cu boli infecţioase în rândul populaţiei satului. Totodată, a sporit nivelul de cultură în ceea ce priveşte protecţia mediului şi igiena personală.

Lecţii învăţate

Apropierea cât mai mare de fiecare cetăţean în parte de către APL;

Sprijinul oferit de asociaţiile obşteşti a contribuit la realizarea acestui mini-proiect.

Amenajarea parcului public din s. Pogăneşti, r. Hânceşti


S. Pogăneşti este situat în zona frontalieră a republicii, în r. Hânceşti, în imediata apropiere cu România, având o populaţie de 1,8 mii locuitori.

Autorii practicii

Primăria com. Paşcani, Raionul Hânceşti, MD-3442Tel.: 0 269 432 36; Fax: 0 269 432 38


2005

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Problema dată a apărut odată cu oficierea unui tedeum de pomenire a eroilor satului căzuţi în al II-lea Război Mondial. Obeliscul eroilor era situat pe un loc viran şi neîngrijit. O parte însemnată a populaţiei a avut remuşcă-ri morale pentru memoria celor căzuţi. Această problemă a avut implicare organizaţională (a funcţionarilor publici), politică (restabilizarea tradiţiei de comemorare a eroilor), bugetară (alocarea banilor de la bugetul local), mobi-lizare cetăţenească (participarea cetăţenilor cu finanţe şi forţe de muncă).


Practica a fost iniţiată în timpul pregătirilor de comemorare a celor căzuţi în al II-lea Război Mondial şi a comemorării a 65 de ani (luna aprilie 2005). Beneficiarii sunt cetăţenii comunei Pogăneşti rudele şi urmaşii eroilor satului căzuţi pe câmpul de luptă între anii 1941-1945.

La şedinţa Consiliului Local, primarul a solicitat consilierilor sprijin pen-tru alocarea resurselor băneşti pentru reconstrucţia gradului la obeliscul ero-ilor, cu folosirea materialelor de construcţii din sold disponibil.

După procurarea materialelor necesare au fost selectaţi patru tineri nean-gajaţi în câmpul muncii, specialişti în construcţie, care au construit 100 de m2 de gard în jurul obeliscului eroilor. Ulterior, cu sprijinul Fondului Ecologic Naţional pentru procurarea pomilor decorativi, care au fost plantaţi în jurul obeliscului eroilor de lucrătorii Primăriei, împreună cu o echipă de copii de la gimnaziu. Astfel, aceasta a dus la o economisire de resurse băneşti de cca 32 mii lei. În cadrul desfăşurării practicii a apărut o problemă: nu ajungea o tonă de ciment pentru construcţia fundamentului gardului. Această proble-mă a fost rezolvată odată cu oferirea resurselor respective din partea cetăţea-nului Valeriu Agache, domiciliat în oraşul Chişinău, descendent din familia unui erou căzut pe câmpul de luptă din război.

Elemente specifice

Spiritul organizatoric şi de gospodărie comunitară; Costuri minime la realizarea lucrărilor; Conlucrarea autorităţilor publice cu populaţia; Mobilizarea cetăţenească.

Rezultate

În consecinţă, a fost construit un obiect de menire social-culturală cu di-mensiunea de 100 m2 şi s-a schimbat aspectul centrului satului. A reînviat tradiţia de comemorare a eroilor războiului. Iar APL şi-a recăpătat încrede-

��

Org

aniza

rea

salu

briză

rii ş

i am

enaj

area

terit

oriu

lui î

n co

mun

ităţi

rea în faţa comunităţii ca fiind capabilă să schimbe viaţa lor. Cetăţenii sunt receptivi şi îşi duc aportul la înverzirea şi salubrizarea localităţilor lor.

Lecţii învăţate

Unirea eforturilor întregii comunităţi poate soluţiona problema amenajă-rii localităţii şi comemorării eroilor.

Autorii practicii

Primăria s. PogăneştiRaionul Hânceşti, MD-5357Tel.: 0 269 482 36

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s. Botnăreştis. Geamănas. Hârbovăţs. Nemţeni

or. Bricenis. Bălăsineşti

s. Iujnoe

s. Coşcalia

s. Valea Perjei

com. Hârtopul Mares. Hruşevas. Micleşti

s. Răuţel

s. Lungas. Rădulenii Vechis. Vărvăreuca

s. Ciuciulea

com. Sărata Galbenă com. Paşcanis. Fundul Galbeneis. Oneştis. Cotul Moriis. Pogăneştis. Secărenis. Sipoteni

com. Răzenior. Ialovenis. Moleştis. Ţipala

s. Olăneşti

or. Ciadâr-Lungas. Congaz

s. Cetirenior. Ungheni

s. Nicolăieuca s. Vatici

s. Cinişeuţis. Horodişte

s. Duruitoarea Nouă

s. Păuleşti

s. Cristeştis. Grozeştis. Iurcenior. Nisporenis. Zberoaia

s. Sireţi

or. Biruinţa or. Sângerei


dezvoltării infrastructurii locale

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

O mare parte a practicilor prezentate la Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale şi la Proiectul USAID RAPL, în anii 2003–2005, au vizat dezvoltarea infrastructurii rurale. În mod prioritar, acestea au abor-dat problema construirii, reconstruirii sau reparării apeductelor şi aprovizio-nării cu apă potabilă a localităţilor, fiind urmată de cele ce vizau construirea conductelor în scopul asigurării populaţiei cu gaze naturale. Alte probleme soluţionate în cadrul practicilor prezentate ţin de construirea sau repararea edificiilor publice (şcoli, grădiniţe de copii, cămine culturale) şi de crearea condiţiilor pentru întreţinerea copiilor şi pentru activitatea corpului profe-soral-didactic, de repararea drumurilor şi a reţelelor de comunicaţii. Acestea fiind lucruri indispensabile pentru dezvoltarea economică a localităţilor.

Analizând activităţile realizate de autorităţile publice locale, precum şi rezultatele obţinute pe acest tărâm, este lesne de observat că prin diferite metode şi strategii, gândind global şi acţionând local, primăriile, grupurile de interes, cetăţenii simpli din aceste sate, comune şi oraşe din Republica Moldova au reuşit să soluţioneze un impresionant şir de probleme de im-portanţă vitală pentru comunităţile lor. Practicile descrise în acest ghid s-au soldat cu succes deoarece, de fiecare dată, la baza activităţilor realizate a stat voinţa comunităţii, capacitatea şi disponibilitatea autorităţilor publice de a ţine cont de această voinţă prin discutarea problemelor în cadrul adunărilor generale cu cetăţenii, audierilor publice şi atelierelor de lucru şi includerea problemelor în planurile strategice de dezvoltare durabilă a localităţilor.

Atât în localităţile unde problema de bază era lipsa unor sisteme eficiente şi sigure de aprovizionare cu apă potabilă, cât şi în cele unde lipseau sisteme-le de aprovizionare cu gaze naturale şi acolo unde persista problema stării deplorabile a edificiilor publice, drumurilor şi a reţelelor de comunicaţii, so-luţiile au fost găsite utilizând, în primul rând, resursele umane, şi materiale locale, dar şi surse financiare oferite de donatorii externi.

O trăsătură caracteristică a tuturor practicilor descrise este cea a soluţio-nării problemelor locale prin conlucrarea fructuoasă dintre autorităţile pu-blice, societatea civilă şi agenţii economici locali. Aceasta este de fiecare dată chezăşia succesului în activitatea de dezvoltare a infrastructurii locale.

Capitolul iii DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

3.1. aprovizionarea cu apă potabilă a comunităţilorUna din cele mai stringente probleme cu care se confruntă în prezent lo-

calităţile din Republica Moldova este lipsa mijloacelor financiare şi materiale pentru construirea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă în localităţile unde acestea lipsesc, precum şi pentru repararea lor acolo unde acestea sunt într-o stare deplorabilă.

În diferite localităţi din republică, autorităţile publice au găsit diverse căi de soluţionare a acestei probleme. Astfel, pentru aprovizionarea cu apă po-tabilă a şcolii şi a grădiniţei de copii din or. Biruinţa, r. Sângerei, autorităţile publice locale au contat pe propriile forţe, dar şi pe sprijinul organizaţiei ne-guvernamentale a părinţilor şi pedagogilor „Speranţa”. Aici au fost colectate surse, au fost mobilizate eforturile localnicilor pentru aprovizionarea atât a şcolii, cât şi a sectorului privat cu apă potabilă. În felul acesta au procedat şi autorităţile publice din s. Duruitoarea Nouă, r. Râşcani, s. Oneşti, r. Hânceşti, s. Vatici, r. Orhei, s. Cristeşti, r. Nisporeni, s. Zberoaia, r. Nisporeni, s. Mi-cleşti, r. Criuleni.

O altă cale de soluţionare a problemei aprovizionării cu apă potabilă a fost identificată în com. Răzeni, r. Ialoveni, unde, pentru acoperirea celor mai mari cheltuieli au fost atrase investiţii ale donatorilor străini, locuitorii comunităţii contribuind cu muncă neremunerată. La fel au procedat şi în s. Botnăreşti, r. Anenii Noi, Vărvăreuca, r. Floreşti, s. Sipoteni, r. Călăraşi.

Asigurarea unui nivel înalt de activitate a instituţiilor publice şi a sectoru-lui privat prin aprovizionarea cu apă potabilă în com. Geamăna şi s. Hârbovăţ din r. Anenii Noi, în or. Briceni a fost posibilă datorită utilizării judicioase a finanţelor publice şi conlucrării cu serviciile de specialitate.

Administraţia or. Ialoveni a identificat o formă inedită de încurajare a iniţiativelor locale privind soluţionarea problemelor comunităţii. Consiliul Orăşenesc a aprobat un Regulament cu privire la participarea cetăţenească la soluţionarea problemelor de interes local. Documentul adoptat prevedea alocarea banilor pentru dezvoltarea infrastructurii din sursele suplimentare ce se vor acumulate la bugetul local, cu condiţia că la construcţia obiectelor vor participa cu o cotă-parte şi cetăţenii, care vor crea grupe de iniţiativă ce vor conlucra cu primăria la toate etapele de lucru.

Soluţionând problema aprovizionării cu apă potabilă, autorităţile publice locale au acordat atenţia cuvenită şi asigurării durabilităţii activităţilor reali-zate. În acest scop, în majoritatea localităţilor, au fost create asociaţii ale con-sumatorilor de apă care şi-au asumat responsabilitatea pentru întreţinerea sistemelor de aprovizionare cu apă.

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Aprovizionarea cu apă potabilă a şcolii medii din or. Biruinţa, r. Sângerei


Şcoala medie din or. Biruinţa nu beneficia de apă potabilă din apeduct din cauza uzării tehnice a acestuia. Problema nu putea fi soluţionată deoarece nu exista o conductă directă care ar fi unit şcoala cu castelul de apă sau cu apeductul central.


Problema conectării şcolii medii din or. Biruinţa în direct de la castelul de apă din sectorul de nord al oraşului, construirea unei fântâni artezi-ene şi conectarea ei la sistemul interior de distribuire a apei a fost pusă în discuţie în cadrul atelierului de planificare strategică, iar mai apoi, a fost inclusă în Planul de dezvoltare socio-economică a localităţii;

În perioada aprilie-octombrie 2004, în baza sectorului de nord de ali-mentare cu apă potabilă au fost create două sisteme independente de aprovizionare cu apă. Aceasta a făcut posibilă conectarea concomiten-tă a grădiniţei de copii şi a şcolii medii la sistemul nou creat. În aceeaşi perioadă, a fost construită şi o fântână arteziană, care a fost conectată la sistemul interior de distribuire a apei potabile din şcoală.

Elemente specifice

Contribuţia financiară a primăriei, a asociaţiei părinţilor şi profesori-lor din şcoală;

Implicarea agenţilor economici şi a copiilor din clasele superioare la realizarea lucrărilor de instalare a ţevilor de polipropilenă în locul ce-lor uzate a sistemului de încălzire.

Cost

Costul lucrărilor în cauză a constituit 6000 lei.

Rezultate

De rezultatele acestei practici beneficiază peste 700 de copii şi membri ai colectivului profesoral, precum şi membrii din 27 de gospodării.

Practici de Succes

2004

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Lecţii învăţate

Cetăţenii localităţii au înţeles că pentru soluţionarea oricărei proble-me comunitare este necesară partici-parea tuturor actorilor comunitari la studierea detaliată a situaţiei, la sin-tetizarea activităţilor şi posibilităţilor reale ale APL şi comunităţii pentru realizarea lucrărilor necesare.

Aprovizionarea satului Cristeşti, r. Nisporeni cu apă potabilă


În peste 70% din fântânile satului Cristeşti apa potabilă era poluată. În anul 2003, 70 de copii din şcoala din localitate au fost afectaţi de hepatita A, cauza îmbolnăvirilor fiind apa potabilă de proastă calitate.


Această practică a fost iniţiată în luna iulie 2003, când APL a depus un de-mers la Direcţia Elveţiană şi Cooperare din Republica Moldova. În pădurea de la marginea satului, existau izvoare cu un debit de apă de peste 300 m3 în 24 de ore de o calitate foarte bună;

Tot în 2003 a fost creată şi înregistrată asociaţia consumatorilor de apă „Izvoare”, care şi-a asumat responsabilitatea implementării acestui proiect. În cadrul asociaţiei activa un Comitet de conducere format din 9 persoane, care reprezentau nouă sectoare a satului. Fiecare membru al comitetului de con-ducere avea misiunea de a organiza lucrul de informare a cetăţenilor în ve-derea colectării contribuţiei financiare din partea locuitorilor, indispensabile pentru realizarea proiectului. Tot ei supravegheau şi îndeplinirea lucrărilor. Comitetul se întrunea în fiecare săptămână şi discuta problemele apărute în procesul de lucru.

Elemente specifice

Crearea benevolă a unei asociaţii de către cetăţenii comunităţii; Colectarea contribuţiei necesare din partea locuitorilor satului;

Autorii practicii

Primăria or. BiruinţaRaionul Sângerei, MD - 6202 Tel./fax: 0 262 217 77, 0 262 242 60, 0 242 234 06E-mail: [email protected]


2005

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Conştientizarea de către locuitorii satului a importanţei consumului apei de calitate;

Buna organizare a comitetului de conducere.

Cost

Direcţia Elveţiană de Cooperare şi Dezvoltare din Republica Moldova a contribuit la realizarea practicii sus-menţionate cu 20 mii dolari SUA, iar populaţia satului – cu 94 mii lei.

Rezultate

Beneficiari ai acestui proiect sunt toţi locuitorii s.Cristeşti, inclusiv agenţii economici şi instituţiile bugetare. La apeduct au fost conectaţi peste 90% din locuitorii satului.

Lecţii învăţate

Oamenii au înţeles că numai în co-mun, unind eforturile întregii comu-nităţi pot fi soluţionate problemele cetăţenilor. Acolo unde populaţia este gata să contribuie atât cu forţă uma-nă, cât şi financiar şi donatorii externi sunt mai generoşi.

Parteneriatul APL – cetăţeni – cheia succesului în aprovizionarea cu apă potabilă

a oraşului Ialoveni


Problema care urma să fie soluţionată prin implementarea acestei practici era îmbunătăţirea gradului de aprovizionare cu apă potabilă a locuitorilor sectorului vechi al oraşului Ialoveni şi asigurarea cu gaze naturale a locuito-rilor din sectorul Anenii Noi.


Aceste probleme au fost incluse în Planul Strategic de dezvoltare socio-eco-nomică a localităţii. Practica a fost implementată pe parcursul anului 2005;

Autorii practicii

Primăria s. Cristeşti, Raionul Nisporeni, MD-6424Tel.: 0 265 522 36Fax: 0 264 522 90


2005

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

În scopul construirii obiectelor de menire socială, primăria or. Ialove-ni, a hotărât să stipuleze toate condiţiile într-un Regulament, care să stea la baza acestor activităţi. Regulamentul privind participarea cetăţenească în soluţionarea problemelor de interes local a fost discutat şi aprobat la şedinţa consiliului local şi publicat în buletinul informativ al primăriei „Curierul de Ialoveni”. Documentul stabileşte modul şi condiţiile de participare şi proce-dura de efectuare a lucrărilor. Lucrările de construcţie, reparaţie şi recon-strucţie a drumurilor, conductelor de apă şi canalizare, conductelor de gaze naturale, trotuarelor, acoperişurilor, scărilor la bloc ş.a. sunt realizate în mod prioritar pentru cetăţenii cartierelor, mahalalelor, blocurilor locative, care au creat grupe de iniţiativă sau asociaţii. La adunarea de sector, unde urmează să fie efectuate lucrările, se alege comitetul de conducere, care coordonează întreaga activitate ce ţine de realizarea lucrărilor. Comitetul de conducere, împreună cu reprezentanţii primăriei, determină volumul necesar de lucrări şi costul acestora, calculează suma cotei-părţi care-i revine fiecărui gospodar şi fixează toate condiţiile în procesul-verbal al adunării pe care îl prezintă la primărie. De asemenea, regulamentul stipulează, că acest comitet colectează pe un cont special suma de 50% din costul total al lucrărilor. După acumu-larea acestei cote, consiliul local achită 50% din suma totală a mijloacelor necesare pentru efectuarea lucrărilor;

Primii care au organizat adunarea cetăţenilor şi au adus procesul-verbal la primărie au fost locuitorii sectoarelor Bozu şi Huţuleuca. La şedinţa con-siliului s-a luat decizia de a le acorda lor ajutorul financiar din sursele extra-bugetare în proporţie de 50% din costul lucrărilor. Primăria a căutat şi alte modalităţi de finanţare: a fost înaintată şi, ulterior, acceptată o cerere de grant la concursul anunţat de USAID. Au fost duse tratative cu SA „Apă-Canal Chişinău” care urma să construiască şi să deservească noul apeduct. Grupul de iniţiativă, în frunte cu Mihai Stegărescu, lucra cu cetăţenii explicându-le condiţiile şi cota de finanţe care trebuia colectată;

A urmat următoarea etapă: cele 4 părţi implicate în proiect s-au întâlnit la o masă rotundă, unde au fost coordonate toate etapele proiectului şi au fost discutate toate problemele existente la acel moment. A fost elaborat proiectul lucrărilor, a fost calculat costul lor şi anunţat tenderul. Curând au demarat lucrările de construcţie. În ziua de 27 octombrie, de Hramul oraşului, ape-ductul a fost dat în exploatare.

Elemente specifice

În termeni restrânşi au fost soluţionate probleme de importanţă majo-ră pentru comunitate. De exemplu: la construcţia porţiunii de apeduct,

�1

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

de pe str. Ion Creangă, lucrările de bază (săparea şanţului pentru ţevi) au fost efectuate într-o săptămână în loc de patru planificate;

Cetăţenii au participat la realizarea lucrărilor manuale; Structurarea clară a tuturor etapelor de lucru; Evaluarea şi monitorizarea tuturor actorilor şi resurselor; Conlucrarea şi consultarea părţilor implicate în realizarea proiectului; Deşi în buget n-au fost planificate aceste lucrări, ele au fost realizate,

ceea ce a contribuit la dezvoltarea socio-economică durabilă a localităţii şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.

Cost

Implementarea Regulamentului privind participarea cetăţenească în solu-ţionarea problemelor de interes local nu are implicaţii financiare.

Cotele-părţi ale celor 4 parteneri implicaţi în lucrările de aprovizionare cu apă sunt următoarele:

100 mii lei – cetăţenii; $20 mii – Programul USAID;300 mii lei – SA „Apă-Canal Chişinău”;Restul sumei – primăria Ialoveni.b) Apeductul pe str. Valea CruciiCostul total – 115 mii lei.Primăria – 50%, cetăţenii – 50%.c) Gazoductul de pe str. GrădinişirCostul total – 317 mii lei.Primăria – 50%, cetăţenii – 50%. d) Fântâna de pe str. Fructelor.Costul total – 25 990 lei.Cetăţenii – 7950 lei.Fondul Ecologic Local – 18 041 lei.

Rezultate

Beneficiarii sunt locuitorii din sectoarele Bozu, Huţuleuca, Albeni – circa 4000 persoane.

Lecţii învăţate

APL a verificat capacitatea sa de a implementa noile idei de soluţionare a problemelor din domeniul social, modalitatea de a găsi finanţe şi a le gestiona corect conlucrând cu cetăţenii, finanţatorii străini, întreprinde-rile şi organizaţiile locale;

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Experienţa APL s-a îmbogăţit în ceea ce priveşte scrierea, înaintarea şi implementarea proiectelor finanţate de donatorii străi-ni;

APL a însuşit procesul de planificare şi realizare co-mună a lucrărilor pe etape;

În comun pot fi realizate lu-cruri necesare comunităţii;

Conlucrarea poate uni oa-menii şi soluţiona probleme.

Aprovizionarea cu apă potabilă a s. Pereni, com. Paşcani, r. Hânceşti


S. Pereni face parte din com. Paşcani. Mai mult de 100 de familii din par-tea de sud a satului Pereni, mai ales cei care îşi au casele pe costişa „Valea Seacă”, nu aveau apă. Săpau fântâni până la 30 m adâncime fără a găsi vreun izvor. Oamenii erau nevoiţi să aducă apă potabilă de la o distanţă de 1, 2 şi chiar 3 km. Au fost multe încercări de a construi un apeduct pentru această localitate, însă din cauza declinului economic, lipsei resurselor financiare şi sărăciei populaţiei, aceste încercări au eşuat.


În anul 2002 a fost încheiat un acord de colaborare între APL şi Direcţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare (DDC) care prevedea finanţarea unei părţi a lucrărilor de construcţie a apeductului;

Institutul de Proiectare (IPROCOM) din Chişinău a elaborat proiectul pentru construcţia apeductului, cu devizul de cheltuieli 750 mii lei;

O parte din viitorii consumatori de apă au participat la lucrările atelie-rului de lucru în cadrul căruia a fost elaborat Planul strategic de dezvoltare socio-economică al comunei Paşcani;

Pentru soluţionarea problemei s-a considerat necesară crearea unei orga-nizaţii obşteşti, care ar încheia un contract de concesiune cu primăria pentru exploatarea sistemului de apă. În iulie 2003, a fost convocată adunarea gene-rală a consumatorilor de apă din satul Pereni, în cadrul căreia a fost constituit

Autorii practicii

Primăria or. Ialoveni str. Alexandru cel Bun nr. 45Ialoveni, MD-6800 Tel./fax: 0 268 224 84, 0 268 249 99E-mail: [email protected]: www.prim.ialov.md

Practici de Succes

2004

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

comitetul de conducere, a fost ales preşedintele asociaţiei şi comisia de revi-zie, a fost elaborat şi aprobat Statutul acestei noi organizaţii.

Implementarea acestui proiect a necesitat 12 luni.

Elemente specifice

Susţinerea financiară a Direcţiei Elveţiene de Dezvoltare şi Cooperare şi a USAID.

Darea sistemului de aprovizionare cu apă în concesie asociaţiei „Şipoţel”.

Cost

Proiectul a costat 750 mii lei.

Rezultate

La apeduct au fost conectate 96% din gospodăriile de pe costişa „Valea Seacă”.

Circa 500 de săteni şi şcoala (250 de elevi) sunt asiguraţi în permanen-ţă cu apă potabilă.

Lecţii învăţate

Autorităţile publice au înţeles că pen-tru ca populaţia să conştientizeze necesi-tatea implicării în soluţionarea probleme-lor locale sunt necesare diverse activităţi informativ-educaţionale, cum ar fi: au-dierile publice, mese rotunde, asocierea cetăţenilor în organizaţii obşteşti etc.

Atragerea investiţiilor străine în aprovizionare cu apă potabilă a com.

Răzeni, r. Ialoveni


Principala problemă în comuna Răzeni, cu o populaţie de 7950 locuitori, era lipsa apei potabile. Apa din fântâni era de o calitate nesatisfăcătoare. Maha-lalele noi nu aveau fântâni şi transportau apa de la un kilometru depărtare.

Autorii practicii

Primăria com. PaşcaniRaionul Hânceşti, MD-3442 Tel.: 0 269 432 36


2005

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL


Din anul 2004 au demarat lucrările pentru săparea a patru fântâni arte-ziene aflate la balanţa primăriei comunei Răzeni. Au fost procurate pompe necesare pentru apeduct. Bugetul local fiind insuficient pentru soluţionarea acestei probleme, APL a apelat la Ministerul Ecologiei, la PRAPL USAID, la organizaţia de caritate din Germania „PRO Humanitate”, la agenţii economi-ci din teritoriu. Astfel, în perioada 2004 – 2005, au fost conectate la sistemul de aprovizionare cu apă 1052 de gospodării;

De îndată ce sistemul de aprovizionare cu apă a fost dat în exploatare, pri-măria Răzeni a înfiinţat o gospodărie comunală, cu cinci angajaţi.

Elemente specifice

Activismul populaţiei este un element ce merită a fi încurajat şi exploa-tat.

Atragerea investiţiilor din exterior şi din teritoriu.

Cost

Instalarea a 30,197 km. de apeduct a asigurat aprovizionarea cu apă po-tabilă a celor 1052 de gospodării şi a contribuit la reducerea cazurilor de îmbolnăvire cu hepatită şi alte boli infecţioase.

Rezultate

Graţie reabilitării apeductului în localitate, în anii 2003–2006, n-a fost în-registrat nici un caz de îmbolnăvire cu boli infecţioase.

Lecţii învăţate

În comuna Răzeni s-a conştientizat faptul că este importantă conlucra-rea cu toate organizaţiile donatoare din ţară şi de peste hotare, precum şi cu agenţii economici din teritoriu.

Autorii practicii

Primăria com. RăzeniRaionul Ialoveni, MD-7728Tel.: 0 277 642 36, 0 277 645 38Fax: 0 277 642 36E-mail: [email protected]: www.razeni.go.ro

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Contractul de cooperare ca modalitate de soluţionare a problemelor locale

în s. Zberoaia, r. Nisporeni


Una din cele mai grave probleme cu care se confrunta populaţia satu-lui era insuficienţa asigurării cu apă potabilă. Pentru alimentaţie locuitorii s. Zberoaia (2000 locuitori) folosesc apa din 50 de fântâni şi captaje dintre care: 30 de fântâni cu riscul poluării înalt, 16 fântâni cu riscul poluării mediu, 4 fântâni cu riscul poluării scăzut. Drept soluţie a fost construcţia unui sistem nou de aprovizionare cu apă potabilă care include: captaje, staţia de pompa-re, linie electrică de la 10 KW cu o lungime de 1,5 km, turnuri de apă, sistem de distribuţie şi instalarea contoarelor.

Modalităţi de acţiune

1. Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (DDC) efectuează primele investigaţii ale surselor de apă din Zberoaia. Evaluările per-manente ale calităţii şi cantităţii disponibile de apă au permis desco-perirea unei surse cu debit suficient de apă potabilă pentru necesităţile locuitorilor satului;

2. Primăria organizează o întâlnire cu cetăţenii unde informează despre condiţiile participării în programul lansat de Direcţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare;

3. Populaţia votează şi acceptă în unanimitate semnarea Contractului de Cooperare dintre primărie şi DDC. Clauzele esenţiale ale acestui do-cument prevăd o finanţare în volum de 200 mii dolari SUA, precum şi un suport tehnic şi logistic din partea DDC, iar din partea sătenilor, regrupaţi în Asociaţia Consumatorilor —participarea neremunerată la lucrările de construcţie, precum şi finanţarea unei părţi a sistemului de aprovizionare cu apă. Una din condiţiile de aderare la Asociaţie este taxa de 250 lei, din partea fiecărui membru (familie), 5 zile de lucru ne-remunerat şi construcţia camerelor individuale de conectare la reţea;

4. Prin intermediul Consiliului Local, Asociaţia Consumatorilor „Izvo-raşul” a obţine dreptul de a exploata sistemul de aprovizionare cu apă. Patru persoane profesioniste din rândul localnicilor, care au participat la construcţia reţelei şi au fost instruite să o gestioneze, devin respon-sabile de menţinerea şi funcţionarea acestuia.

Practici de Succes

2004

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Elemente specifice

Instruirea permanentă a membrilor Asociaţiei, transparenţa derulării proiectului şi servicii calitative sunt principalele elemente care au contribuit la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale locuitorilor s.Zberoaia pentru o peri-oadă îndelungată. Consumul efectiv al fiecărui consumator este indicat în factura lunară. Fiecare consumator dispune de un abonament lunar (5 lei), iar 3 lei pentru 1 m3 este un preţ adecvat, luând în consideraţie situaţia eco-nomică locală.

Rezultate

Construirea sistemului de apă potabilă – staţia de pompare, de stocare, re-ţeaua de distribuire (15 km de ţevi), conectarea a 500 de case, inclusiv şcoala, spitalul, grădiniţa de copii, apă potabilă foarte curată, îmbunătăţirea sănătăţii cetăţenilor satului sunt rezultate tangibile ale acestei practici.

Lecţii învăţate

La Zberoaia s-au convins că numai muncind în comun se pot obţine lucruri mari. Disciplina şi corectitudinea sunt esenţiale în re-alizarea oricărei activităţi.

Elemente inovaţionale în aprovizionarea cu apă a s. Micleşti, r. Criuleni


Cu aproximativ 15 ani în urmă în s.Micleşti, cu o populaţie de 2 537 lo-cuitori) s-a atestat scăderea şi ulterior secarea fântânilor. Pentru consumul curent se folosea apa tulbure care afecta sănătatea locuitorilor. Pentru soluţi-onarea problemei autorităţile locale întreprind mai multe acţiuni.


1. S-a format un Consiliu Coordonator de Voluntariat în probleme social - economice şi participare cetăţenească, care instruieşte populaţia, selectează lideri, formează focus-grupuri, face evaluări şi comunică publicului larg rea-

Autorii practicii

Primăria s. Zberoaia, Raionul Nisporeni, MD-6441 Tel. 264 59 236; Fax: 264 59 551 E-mail: [email protected]


2005

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

lizările. Acest lucru permite instituirea unui parteneriat viabil între autorita-tea publică locală şi societatea civilă;

2. La adunările cetăţenilor se identifică problemele, pe care aceştia le con-sideră prioritare;

3. Se elaborează proiectul de aprovizionare cu apă a localităţii, care este coordonat cu instanţele superioare;

4. Administraţia publică locală demarează campania de colectare a contri-buţiei locale; se depun cereri pentru obţinerea finanţărilor din exterior.

5. Pentru realizarea proiectului se obţin 100 mii lei de la Fondul Ecologic Naţional.

Elemente specifice

implicarea nemijlocită a beneficiarilor; transparenţa utilizării finanţelor; documentare permanentă; cheltuieli reduse; lucrul bine organizat şi calitativ; o abordare nouă a realizării unei probleme prioritare.

Costuri

Costul proiectului este de 465,3 mii lei. Participarea cetăţenilor a permis realizarea acestuia cu 294,6 mii lei. Primăria a contribuit cu 2,6 mii lei, con-tribuţia populaţiei constituie 172 mii lei.

Rezultate

Practica are impact pozitiv asupra cetăţenilor, se obţin noi locuri de mun-că pentru şomeri.

Lecţii învăţate

Locuitorii satului conştientizează rolul participării prin muncă şi cu fi-nanţe la realizarea programelor şi planurilor strategice. Lucrările costisitoare incluse iniţial în proiect pot fi omise şi realizate cu forţe proprii.

Autorii practicii

Primăria s. Micleşti,Raionul Criuleni, MD-4831Tel/fax: 0 248 365 36

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

3.2.Gazificarea comunităţilor ruraleUna din cele mai acute probleme ce persistă în prezent în localităţile Mol-

dovei este lipsa combustibilului accesibil, ieftin şi nepoluant, pentru încălzire pe timp de iarnă. Unica şi cea mai accesibilă sursă ar fi gazele naturale, cu care ar putea fi încălzite atât obiectivele de menire socio-culturală, cât şi ca-sele din sectorul privat.

De aceea în majoritatea comunităţilor din republică se întreprind măsuri privind construirea traseielor, instalarea ţevilor şi conectarea localităţilor la conductele de gaze naturale.

Deşi rezultatul final a fost peste tot acelaşi – instituţii şi case de locuit în-călzite cu gaze naturale – căile de atingere ale acestui obiectiv a fost diferit. În unele localităţi, cum ar fi satele Moleşti, Ţipala din r. Ialoveni, s. Iujnoe, r. Cahul, or. Ciadâr-Lunga la finanţarea lucrărilor de construcţie şi montaj s-a mizat pe contribuţia masivă a populaţiei din localitate. În majoritatea cazu-rilor descrise cum ar fi cele din s. Hruşeva, r. Criuleni, s. Geamăna, r. Anenii Noi, or. Ungheni ş.a. gazificarea s-a făcut şi cu ajutorul Fondului de Investiţii Sociale, Guvernului Republicii Moldova, Programului USAID RAPL.

În multe localităţi o atenţie deosebită a fost acordată gestionării de mai departe a reţelelor de gaze naturale. În s. Păuleşti, r. Călăraşi, s. Sireţ, r. Stră-şeni, au fost create asociaţii de beneficiari care şi-au asumat responsabilitatea de asigurare a durabilităţii activităţilor din proiect.

În căutarea unor soluţii optime în unele localităţi au fost înregistrare şi anumite inovaţii tehnice şi manageriale. Astfel în s. Grozeşti, r. Nisporeni, cazanul de apă pentru sistemul de încălzire a fost reutilat şi modernizat cu ajutorul specialiştilor autohtoni, micşorând cheltuielile pentru încălzirea clă-dirilor instituţiilor publice, iar în Sângerei – între primărie şi firma „Grup-po-Dondi” a fost semnat un contract privind concesionarea serviciului de distribuire a gazelor naturale.

O componentă importantă a practicilor descrise este cea de mediu. Majo-ritatea aplicanţilor au menţionat impactul pozitiv al implementării proiecte-lor de gazificare a localităţilor asupra mediului. Locuitorii s. Răduleni Vechi, r. Floreşti, s. Geamăna, r. Anenii Noi, s. Lunga, r. Floreşti erau alarmaţi de proporţiile defrişării ilicite a fâşiilor de protecţie şi fondului forestier.

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Gazificarea s. Fundul-Galbenii, r. Hânceşti


În s. Fundul-Galbenii lipsea aprovizionarea cu gaze naturale, ceea ce fă-cea dificilă activitatea mai multor instituţii publice şi private. Lipsa gazelor naturale crea multe incomodităţi şi populaţiei din localitate.


Soluţionarea problemei a devenit posibilă datorită conjugării eforturilor autorităţilor publice locale, ale agenţilor economici locali şi ale locuitorilor satului. Sursele financiare necesare au fost alocate preponderent de la bugetul local, cetăţenii participând cu muncă de voluntariat.

Elemente specifice

Activităţile din cadrul acestui proiect s-au încununat de succes datorită unei bune organizări a muncii, distribuirii judicioase a finanţelor publice, repartizării eficiente a responsabilităţilor între actorii locali.

Rezultate

Odată cu redeschiderea activităţii grădiniţei-creşă au fost create 20 de lo-curi de muncă şi 90 de familii au posibilitatea de a se angaja, copiii fiind la grădiniţă. Gazificarea şcolii a permis ca procesul instructiv-educaţional să dea rezultate mai înalte. Instalarea conductei de gaz cu presiune medie a schimbat nivelul de trai al populaţiei.

Lecţii învăţate

Concluzia APL este că trebuie căutate mai insistent resurse locale, de im-plicat mai activ cetăţenii în soluţionarea problemelor locale.

Autorii practicii

Primăria s. Fundul GalbeniiRaionul Hânceşti, MD-3428 Tel. 0 269 752 36


2005

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Gazificarea s. Geamăna, r. Anenii Noi


În s. Geamăna din lipsa combustibilului pentru încălzirea caselor din sec-torul privat aveau loc tăieri ilicite masive ale fâşiilor forestiere. Erau în pe-ricol zonele de protecţie, fondul forestier se micşora an de an. Salvarea era în găsirea unor surse alternative de energie, accesibile pentru toţi cetăţenii din sat. În felul acesta încă prin anii 80 ai secolului trecut s-a pus problema gazificării satului.


Lucrările de construcţie au început în anul 1991 pe traseul „Ţînţăreni-Geamăna” pe o lungime de 10.6 km. La construcţia gazoductului au parti-cipat mai multe organizaţii de construcţie şi proiectare, suportul financiar decisiv fiind din partea Fondului de Investiţii Sociale din Moldova;

Din momentul implementării microproiectului „Gazificarea satului Gea-măna” un rol considerabil de organizare, supraveghere şi dirijare eficientă a activităţilor i-a revenit Agenţiei de implementare. În acest context principale-le metode de lucru au fost organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale cetăţenilor în cadrul cărora era confirmat volumul de lucru, numiţi responsa-bili din rândul voluntarilor pentru fiecare punct de reglare, discutate căile de asigurare ale durabilităţii microproiectului. În cadrul adunărilor tematice au fost stabilite acordurile între Agenţia de Implementare, AO „Geamăna-Gaz” şi cetăţenii din sectorul privat privind permisiunea desfăşurării lucrărilor (efec-tuarea săpăturilor, instalarea pilonilor metalici şi a ţevilor) prin gospodăriile auxiliare ce le aparţin, elaborate contracte individuale cu cetăţenii în a căror grădini auxiliare au fost instalate punctele de reglare a gazelor etc.

Elemente specifice

Consolidând eforturile şi dorinţa cetăţenilor, insistenţa administraţiei lo-cale, susţinerea din partea Fondului de Investiţii Sociale a Republicii Moldo-va, contribuţia Guvernului Republicii Moldova, colaborarea cu localităţile limitrofe şi accesul obţinut de la toate Inspectoratele de Stat a reuşit imple-mentarea în termen şi cu succes a microproiectului.

Cost

La gazificarea satului a fost utilizată suma de 542 mii lei.

Practici de Succes

2004

�1

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Rezultate

Implementarea microproiectului „Gazificarea satului Geamăna”, a contri-buit la crearea condiţiilor normale de activitate a tuturor instituţiilor publice din localitate.

Lecţii învăţate

Succesul a încurajat şi mai mult po-pulaţia localităţii, i-a sporit încrederea în realizarea altor proiecte în colabora-re cu organizaţiile donatoare.

Extinderea conductei de gaz în s. Lunga, r. Floreşti


Condiţiile dificile de trai ale locuitorilor determinate de încălzirea defec-tuoasă şi deosebit de costisitoare a caselor au determinat căutarea unor surse alternative de combustibil. În scopul încălzirii caselor, consătenii cheltuiau mulţi bani, avea loc tăierea masivă a fâşiilor de protecţie. Mulţi bătrâni sin-guratici, copii, familii în situaţii de risc sufereau din cauza frigului persistent din case. Unii îngheţau de frig în timpul iernii.


În anul 2004, când cu suportul FISM se construia gazoductul care ar fi permis conectarea la gaze naturale a şcolii din sat, un grup de cetăţeni a lan-sat ideea ca în acelaşi timp să fie introduse în şanţuri şi ţevi ce ar permite gazificarea caselor din sectorul privat. În acest scop într-un termen record a fost colectată contribuţia sătenilor. S-a dovedit oportună şi instalarea unei conducte de presiune joasă pe toate străzile satului, de către un grup de iniţia-tivă, astfel încât fiecare locuitor să aibă acces la acest combustibil. Chestiunea a fost discutată şi la adunarea generală a cetăţenilor. Astfel a fost construit traseul de tensiune joasă cu o lungime de 10 km. 800 m., au fost instalate 7 cutii de distribuţie a gazelor.

Membrii comunităţii care şi-au gazificat gospodăriile menţionează bene-ficiile obţinute de către consumatori: plătesc cu mult mai puţin pentru con-sumul de gaze, în special în cazul plitelor, în case este curat şi cald. S-au îmbunătăţit condiţiile de pregătire a bucatelor şi de spălare a rufelor.

Autorii practicii

Primăria s. Geamăna, Raionul Anenii Noi, MD-6522 Tel. 0 265 682 95, 0 265 683 97


2005

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Elemente specifice

Axarea pe iniţiativa cetăţenilor Mobilizarea comunităţii conform principiului: „Activând în echipă,

rezolvăm problemele comune” Pentru APL este foarte importantă susţinerea liderilor de opinie

Cost

Pentru realizarea proiectului au fost cheltuiţi 52000 lei pentru elaborarea proiectelor individuale, 648 000 pentru extinderea traseului de tensiune joa-să, 607 000 pentru gazificarea gospodăriilor din sectorul privat.

Rezultate

În rezultatul acestor activităţi a fost extinsă conducta de gaze cu 10 800m, au fost gazificate 650 de gospodării, au fost gazificate oficiul medicilor de fa-milie, oficiul poştal, gimnaziul, primăria, biserica, fabrica de nutreţuri com-binate, baza de petrol.

Lecţii învăţate

În domeniul dezvoltării comunita-re este foarte importantă valorificarea resurselor locale, mobilizarea lideri-lor de opinie şi încrederea în reuşită. Membrii comunităţii înşişi trebuie să participe la rezolvarea problemelor lor, pentru că doar contribuţia şi partici-parea personală a fiecăruia conduce la asigurarea durabilităţii unei activităţi.

Construcţia centrului termic al liceului teoretic din s. Moleşti, r. Ialoveni


Până în luna ianuarie 2005 din motive obiective, legate de efectul termic, în clasele liceului teoretic din Moleşti era frig. Temperatura nu urca mai sus de 10 grade Celsius. Cazangeria tradiţională care era încălzită cu cărbune

Autorii practicii

Primăria s. Lunga Raionul Floreşti, MD-5011Tel: 0 250 452 97; 0 250 452 95; 0 250 411 10Fax: 0 250 452 97


2005

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

de pământ nu făcea faţă cerinţelor, producând şi un impact ecologic nefast asupra mediului.


În procesul realizării practicii au fost desfăşurate un şir de activităţi care au condus la conştientizarea de către populaţie a necesităţii schimbării stării de lucruri la liceu. În cadrul adunărilor cu cetăţenii, la audierile publice pen-tru discutarea planului de dezvoltare strategică a localităţii au fost dezbătute mai multe probleme cu care se confruntă populaţia satului. Drept rezultat s-a ajuns la concluzia că una din problemele prioritare este crearea condiţii-lor optime pentru activitatea liceului teoretic în care învaţă 600 de elevi. S-a purces la colectarea contribuţiei populaţiei, au început lucrările de reparaţie şi reutilare la care cetăţenii de rând au participat cu muncă voluntară.

Elemente specifice

conlucrarea destul de productivă dintre toţi actorii locali, formarea unui nucleu bine conturat între administraţia publică locală,

donatorii externi, liceul teoretic, centrul de sănătate, instituţiile preşco-lare, agenţii economici, liderii din sectoare, biserica etc.

Cost

Costul implementării acestei practici este de 610 mii lei.

Rezultate

Dacă în anul 2005 la cheltuielile pentru menţinerea cazangeriei constitu-iau lunar aproximativ 60 mii lei, acum această sumă este de doar 15 mii lei.

Lecţii învăţate

Cu cât este mai strânsă legătura dintre autorităţile publice locale şi popula-ţie, cu atât mai uşor se rezolvă problemele cu care se confruntă comunitatea.

Autorii practicii

Primăria s. Moleşti Raionul Ialoveni, MD-6820Tel. 0 268 552 36, 0 268 552 38 Fax 0 268 552 36

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Participarea cetăţenilor din or. Ciadâr-Lunga la soluţionarea

problemelor de aprovizionare cu gaz


Microraionul Şeftelic din or. Ceadâr-Lunga este destinat construcţiilor caselor particulare, în special pentru familiile tinere. Acest sector nu este asi-gurat cu gaze naturale, fapt care determină cetăţenii să renunţe la terenuri pentru construcţia caselor. Resursele pentru asigurarea infrastructurii nece-sare sunt insuficiente.


Administraţia publică locală elaborează şi aprobă un plan de acţiuni în comun cu locuitorii microraionuului.

Locuitorii îşi exprimă acordul de a participa cu cota parte în realizarea proiectului de gazificare a sectorului.

Prin intermediul mijloacelor de informare, locuitorii sunt informaţi periodic despre lucrările realizate şi costul acestora.

Elemente specifice

Formularea clară a obiectivelor, evaluarea capacităţilor administrative, a resurselor existente.

Participarea cetăţenilor şi lucrul în echipă au asigurat succesul acestei practici.

Cost

Din cota parte a locuitorilor s-au acumulat resurse financiare în sumă de 14.500 lei;

Au fost atrase investiţii în valoare de 372.970 lei.

Rezultate

Într-un timp relativ scurt (2 luni) s-a gazificat sectorul şi s-au construit 220 m de drum din blocuri de beton armat.

Comunitatea locală este mobilizată în vederea soluţionării problemelor stringente. Locuitorii doresc să contribuie financiar şi la soluţionarea altor probleme din comunitate.


2005

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Lecţii învăţate

Lecţia însuşită de către auto-rităţile publice locale rezidă în următoarele: atunci când există dorinţă de a soluţiona anumite probleme, obiectivele sunt rea-lizabile. Important este să moti-vezi cetăţeanul să adopte o pozi-ţie activă în viaţa comunităţii.

Gazificarea s. Valea Perjei, r. Cimişlia


Una din problemele primordiale identificate de către grupurile de iniţia-tivă cetăţenească din satul Valea Perjei a fost necesitatea gazificării localităţii şi conectării la conducta de gaz a obiectivelor de menire social-culturală, precum şi casele de locuit din sectorul privat.


Practica a fost iniţiată în ianuarie 2004. La adunarea generală a satului au fost formate 7 focus-grupuri, în fruntea cărora era câte un consilier local. Fo-cus-grupurile au avut menirea de a organiza activitatea de informare şi expli-care în rândul cetăţenilor satului a posibilităţilor de soluţionare a probleme-lor comunitare, inclusiv de gazificare a localităţii. Drept rezultat, fiecare lider din cadrul focus-grupurilor a încheiat un contract cu SRL ”Cimteren” care a şi-a luat angajamentul să întocmească devizul de cheltuieli necesare pentru tragerea conductei de gaz pe fiecare stradă. De asemenea, aceste grupuri s-au ocupat de colectarea sumelor necesare pentru construcţia gazoductului de tensiune joasă prin sat, banii fiind transferaţi societăţii ”Cimteren”. Satul a re-uşit să construiască un gazoduct de tensiune joasă pe toate străzile cu 6 luni mai înainte ca în localitate să fi ajuns gazoductul central de tensiune înaltă.

Elemente specifice

Crearea şi coordonarea focus-grupurilor pe sectoare în frunte cu câte un consilier local.

Autorii practicii

Primăria or. Ciadâr-Lunga UTA Gagauz-Yeri; MD-6100 str. Lenin, 91Tel: 0 291 218 40; fax: 0 291 225 03E-mail: [email protected]: www.cg.md


2005

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Rezultate

Drept rezultat, până în vara anului 2005, 85% de gospodăriile din sat, şcoala, centrul de sănătate etc., au fost unite la conducta de gaze naturale.

Lecţii învăţate

Fiecare cetăţean, agent economic, tre-buie să primească o informaţie corectă despre problema care trebuie rezolvată. Focus-grupurile au ajutat obţinerea aces-tor informaţii, a făcut legătura între cetă-ţeni, agenţi economici şi APL.

3.3. construcţia şi reconstrucţia obiectivelor de menire socio-culturală

Una din problemele cele mai acute cu care se confruntă în prezent localităţile din Republica Moldova este starea deplorabilă a edificiilor de menire social-cul-turală. Poate de aceea o bună parte din practicile înaintate la concurs se referă la reconstruirea căminelor culturale, a bibliotecilor publice, a grădiniţelor de copii.

Ca şi în cazul altor practici de succes, în soluţionarea acestui tip de pro-bleme locale au fost valorificate resursele comunităţii concomitent cu antre-narea donatorilor externi. În felul acesta au procedat autorităţile publice din s. Cetireni, r. Ungheni, s. Congaz UTA Găgăuzia, s. Geamăna, r. Anenii Noi şi altele, ale căror practici sunt descrise în continuare.

Ca şi în cazurile enumerate mai sus, în comunităţile Cinişeuţi şi Horodiş-te din r. Rezina, s. Ciuciulea, r. Glodeni, s-a conştientizat faptul că pentru a obţine succes în proiectele de dezvoltare comunitară este necesară atragerea de investiţii, dar şi încrederea în forţele proprii, dezvoltarea activităţii de vo-luntariat, asigurarea transparenţei tuturor lucrărilor.

La soluţionarea problemelor locale şi în special la consolidarea obiective-lor de menire social-culturale au fost utilizate următoarele strategii: Sporirea gradului de conştientizare de către populaţie a problemelor

existente prin intermediul adunărilor generale ale reprezentanţilor, participării la seminare, mese rotunde, elaborarea planului strategic de dezvoltare socio-economică a localităţilor, organizarea audierilor pu-blice s. Olăneşti, r. Ştefan-Vodă, s. Paşcani, r. Hânceşti;

Autorii practicii

Primăria s. Valea PerjeiRaionul Cimişlia, MD 4132Tel/fax:. 0 241 342 36

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Formarea unor parteneriate comunitare şi extracomunitare satele Po-găneşti şi Secăreni din r. Hânceşti;

Intensificarea procesului de colaborare între APL, instituţiile publice, agenţii economici şi sectorul asociativ s. Coşcalia, r. Căuşeni;

Identificarea diferitor donatori interni şi externi şi colectarea resurselor fi-nanciare prin proiecte finanţate de donatori, contribuţia comunităţii, apor-tul bugetului local com. Sărata-Galbenă, r. Hânceşti, s. Cinişeuţi, r. Rezina.

Reparaţia clădirii bibliotecii publice din s. Cetireni, r. Ungheni şi dotarea

cu fond de carte


În s. Cetireni, ca urmare a lipsei de gospodărire şi a situaţiei economice precare, clădirea bibliotecii publice s-a deteriorat şi nu a mai fost renovată, fondul de carte s-a învechit. Locuitorii satului, în special tineretul, nu aveau acces la literatură, nu aveau unde să petreacă timpul liber. Problema în cauză avea un impact negativ asupra întregii comunităţi.


În perioada mai-iunie 2005, ONG „Perspectiva Cetirii”, de comun acord cu administraţia publică locală a iniţiat un proiect care a contribuit la repa-raţia capitală a clădirii bibliotecii, dotarea instituţiei cu mobilier şi un lot de cărţi noi. În cadrul proiectului au fost desfăşurate, de asemenea, activităţi de propagare a cărţii în comunitate, au fost organizate seminare, mese rotunde, a fost elaborată şi lansată monografia „Istoria satului Cetireni” etc.

Elemente specifice

A fost acordată prioritate problemei legate de reanimarea vieţii spirituale la sat, de repunere în circuit a unor valori de care cetăţenii au mai multă ne-voie decât de bani sau de bunuri materiale.

Cost

La renovarea bibliotecii au contribuit APL cu 47,5 mii lei, Consiliul Ra-ional – 20 mii lei, Centrul „CONTACT” – 57 810 lei, oficiul forţei de muncă – 4603 lei, SRL „Cedalia-AD” – 1680 lei.


2005

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Rezultat

Beneficiari ai proiectului sunt elevii, cetăţenii din localitatea Cetireni şi din localităţile vecine, specialiştii din mai multe domenii de activitate. Edi-ficiul bibliotecii este un exemplu de bună gospodărire şi păstrare a căldurii publice, cetăţenii vin la bibliotecă şi solicită cărţi şi numărul cititorilor creşte; oamenii s-au convins că a venit timpul de refacere a satului şi au obţinut în-credere în forţele proprii.

Lecţii învăţate

Pentru a obţine succes în proiectele de dezvoltare comunitară este necesară încrederea în forţele proprii, lucrul în comunitate, atragerea investiţiilor, asi-gurarea transparenţei activităţilor, de dezvoltarea activităţii de voluntariat din partea membrilor comunităţii.

Reparaţia capitală a clădirii casei de cultură din s. Congaz, UTA Gagauz-Yeri


Casa de cultură din s. Congaz era pe care de dispariţie. Ca urmare a lipsei de fonduri pentru întreţinerea Casei de cultură clădirea acestei instituţii s-a deteriorat, încăperile au devenit impracticabile, baza tehnico-materială a fost distrusă, cercurile artistice s-a destrămat. În ultimii ani clădirea trecuse de la un proprietar la altul, riscând să-şi piardă menirea sa iniţială.


În anul 2005 conducerea administraţiei publice locale a redobândit clădi-rea şi şi-a concentrat eforturile la restabilirea ei. În aceste scopuri au fost ca-nalizate surse din bugetul local şi din bugetul UTA Gagauz-Yeri. Agenţii eco-nomici locali contribuind cu materiale de construcţie, echipament şi mate-rial de ornamentare a sălilor, un complet de instrumente de fanfară, material pentru draperii etc. Construcţia capitală a Casei de cultură a fost efectuată prin metoda de antrepriză locală, la lucrările de reparaţie şi montaj fiind an-trenate firme specializate din localitate. Atât lucrătorii casei de cultură, cât şi


2005

Autorii practicii

Primăria s. CetireniRaionul Ungheni, MD-3617 Tel. 0 236 418 03, 0 236 413 60

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

locuitorii satului au prestat zile şi săptămâni întregi de muncă voluntară până când clădirea Casei de cultură a fost complet restaurată şi dată în folosinţă.

Elemente specifice

Înţelegerea şi coordonarea acţiunilor APL, a agenţilor economici locali şi a grupelor de iniţiativă cetăţenească.

Cost

În total reparaţia capitală a Casei de cultură din satul Congaz a costat 2 618, 4 mii lei.

Rezultat

Drept rezultat, în prezent Casa de cultură funcţionează. Aici au fost resta-bilite 40 locuri de muncă. Instituţia şi-a recăpătat menirea sa de altă dată. Be-neficiari ai proiectului au devenit toţi cei peste 12 mii de cetăţeni ai acestei localităţi.

Lecţii învăţate

Cu susţinerea populaţiei pot fi so-luţionate multe probleme ce persistă în mediul rural.

Reparaţia şcolii şi grădiniţei din s. Geamăna, r. Anenii Noi


În s. Geamăna instituţiile publice ajunseseră într-o stare deplorabilă. Os-pătăria şcolii ducea lipsă de utilajul şi vesela necesare, lipsea apa, era defectat sistemul de canalizare. Sala sportivă nu fusese reparată capital de 21 ani, iar terenul din jurul şcolii era accidentat şi neîngrădit. Şi edificiul spitalului din localitate, construit prin anii 60, se afla într-o stare deplorabilă. Sub semnul întrebării se afla şi activitatea grădiniţei de copii din localitate. Apeductul din localitate nu funcţiona şi grădiniţa era alimentată cu apă din fântâna publică din vecinătate. Dar medicina preventivă a interzis categoric folosirea apei din acea fântână, deoarece gradul de poluare cu nitraţi depăşea normele sanitare.

Autorii practicii

Primăria s. Congaz UTA Gagauz-Yeri, MD-3819 Tel.: 0 298 682 36, 0 298 684 57Fax: 0 298 684 57

Practici de Succes

2004

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL


„Copiii sunt viitorul nostru! Pentru ei trăim şi făurim!” – acest slogan a stat la baza tuturor activităţilor de realizare a direcţiei strategice de asigurare a unui nivel înalt de activitate a instituţiilor publice. Administraţia publică locală a decis să aprobe suma de 254 277 mii lei pentru confecţionarea şi montarea ferestrelor şi uşilor la şcoala medie din localitate. Pentru menţi-nerea temperaturii în şcoală au fost confecţionate şi instalate 108 geamuri şi două uşi din termopan. Cu aportul pedagogilor şi personalului tehnic al şco-lii, cu suportul financiar al primăriei în valoare de 4320 lei, în sala sportivă au fost create condiţii optime pentru desfăşurarea orelor de cultură fizică şi chiar a competiţiilor raionale.

Din resursele publice s-au alocat pentru procurarea veselei şi utilajului 3400 lei, procurarea pompei de apă 1500 lei, alte lucrări 1200 lei.

În prezent ospătăria funcţionează permanent, se alimentează zilnic 300 elevi din clasele primare şi 80 din familiile social-vulnerabile, bucatele fiind preparate din produsele alimentare primite ca ajutor de la Fundaţia Medicală şi produsele procurate cu finanţele publice locale.

Pentru amenajarea teritoriului şcolii s-a procurat plasă metalică şi a fost instalat un gard cu lungime de 270 m.

Fiind parteneri cu Fundaţia Medicală din Moldova şi Parteneriatul Inter-naţional pentru Dezvoltarea Umană SUA am beneficiat de susţinere financia-ră pentru dotarea ospătăriei grădiniţei cu utilajul necesar şi anume: un aragaz, o pompă cu furtun, un încălzitor de apă, cu condiţia ca primăria să contribuie la construcţia unei fântâni pe teritoriul grădiniţei. Oamenii de bună credinţă au reacţionat pozitiv la chemarea comitetului organizatoric de a contribui cu braţe de muncă la săparea şi amenajarea fântânii. Din bugetul primăriei s-a alocat suma de 10 mii lei pentru construcţia şi amenajarea fântânii.

Rezolvând problema aprovizionării cu apă s-au întreprins măsuri de re-paraţie capitală a blocului alimentar şi dotarea cu utilajul şi vesela necesară pentru alimentarea copiilor.

La amenajarea teritoriului au fost implicaţi atât lucrătorii grădiniţei, cât şi părinţii. S-au instalat diferite atribute sportive, s-au construit două pavilioa-ne, a fost instalat un gard nou.

În sălile de grupă s-a efectuat o reparaţie curentă, s-au procurat jucării în sumă de 2500 lei. Pentru realizarea sarcinilor de program au fost procurate abecedare şi câte un set de caiete pentru fiecare copil.

Majoritatea cheltuielilor au fost suportate de către primărie, însă nu au fost indiferenţi nici părinţii care au contribuit fiecare cu sume băneşti şi muncă fizică.

�1

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Administraţia publică locală a susţinut atât moral, cât şi financiar iniţi-ativa colectivului Centrului de Sănătate la realizarea proiectului de repara-ţie capitală a edificiului Centrului de Sănătate implementat în colaborare cu Fundaţia Medicală din Moldova.

Elemente specifice

Membrii comunităţii au conştientizat faptul că mijloacele financiare pro-prii sunt insuficiente pentru dezvoltarea social-economică şi culturală a loca-lităţii, de aceea au fost întreprinse măsuri pentru atragerea surselor financiare externe prin intermediul colaborării intense cu organizaţiile donatoare.

Cost

Pentru reparaţia şcolii şi grădiniţei au fost utilizaţi peste 260 mii lei.

Rezultate

Beneficiari ai proiectului au devenit toţi locuitorii satului, în special copiii care frecventează grădiniţa şi şcoala din localitate.

Lecţii învăţate

Piaţa investiţională din Republica Moldova trebuie studiată, urmărind atragerea cât mai multor fonduri de investiţii străine şi implicarea donato-rilor locali în soluţionarea probleme-lor comunităţilor.

Reconstrucţia capitală a căminului cultural din s. Niculăieuca, r. Orhei


Din cauza neîngrijirii şi a lipsei de fonduri, căminul cultural din s. Ni-culăieuca s-a transformat în ruine. Rămas fără uşi şi ferestre, cu acoperişul distrus şi scena distrusă, fără mobilier – această clădire nu mai putea aduna tineretul ca altădată. În ea nu mai răsuna muzica, nu se mai dădeau concerte.

Autorii practicii

Primăria s. GeamănaRaionul Anenii Noi, MD-6522 Tel. 0 265 682 95, 0 265 683 97


2005

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Tineretul rămas pe drumuri îşi petrecea timpul liber pe sub garduri, la un pahar cu vin, preocupaţi de jocuri de noroc.


Dispunând de surse financiare insuficiente s-a ajuns la concluzia că pro-blema poate fi soluţionată numai organizând clăci, adică practicând acţiuni de voluntariat. Astfel, la lucrările care nu necesitau deprinderi speciale au fost antrenaţi locuitorii satului. La curăţarea pereţilor interiori şi exteriori şi a tavanului de tencuiala veche, scoaterea podelei vechi, demolarea scenei şi pregătirea mortarului, văruirea pereţilor, vopsirea uşilor, ferestrelor, turnarea podelei din beton au fost economisiţi cca. 30 mii lei care trebuiau achitaţi pentru remunerarea muncii. În felul acesta au fost procurate materiale de construcţie şi plătită munca specializată (lucrările care nu pot fi efectuate la clacă).

Deoarece majoritatea lucrărilor trebuiau efectuate preponderent de băr-baţi, femeile făceau plăcinte, găteau sarmale şi serveau lucrătorii. Clăcile se sfârşeau cu muzică şi voie bună.

Evident că în timpul aplicării practicii au parvenit şi probleme. De la în-ceput nu mulţi locuitori au fost receptivi. A fost nevoie de mai mult lucru, de lămurire din casă în casă.

Elemente specifice

Oamenii au însuşit o lecţie bună că totul trebuie de păstrat. Faptul că obiec-tivul a fost reparat cu forţele proprii a trezit în cetăţeni o atitudine responsa-bilă faţă de bunurile publice.

Rezultate

De rezultatul acestei practici au beneficiat toţi locuitorii s. Niculăieuca, 1365 persoane.

Lecţii învăţate

Organizatorii acestei acţiuni comunitare au învăţat principiile muncii de voluntariat, cum trebuie de explicat cetăţeanului de rând că este responsabil de tot ceea ce se petrece în jur, că fiecare trebuie să participe la dez-voltarea social–economică a satului.

Autorii practicii

Primăria s. Niculăieuca R. Orhei, MD-3539Tel/fax: 0 235 602 36, 0 235 602 38

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Renovarea, completarea cu echipament şi mobilier a ospătăriei şi spălătoriei grădiniţei de copii din s. Zberoaia,

r. Nisporeni


În s. Zberoaia sunt 160 de copii de vârstă preşcolară, care solicită frecven-tarea grădiniţei. Până nu de mult, erau obişnuiţi cu grădiniţa doar 90 copii, selectaţi în trei grupe pentru activităţi, ceilalţi 70 neputând fi primiţi din mo-tivul că nu existau condiţii corespunzătoare. Situaţia putea fi redresată prin renovarea bucătăriei, sălii pentru masă, spălătoriei, procurarea mobilierului, veselei şi a utilajului corespunzător vârstei copiilor.


Problemele grădiniţei au fost discutate în cadrul adunării generale a pă-rinţilor, la care s-a decis ca părinţii în comun cu APL, sectorul asociativ din localitate să se implice şi să creeze condiţiile necesare pentru activitatea blo-cului alimentar al grădiniţei.

Iniţiativa a aparţinut autorităţilor publice locale care au putut să mobili-zeze locuitorii satului la soluţionarea acestei probleme a comunităţii. Au fost folosite eficient resursele locale (umane, financiare şi materiale). Contribu-ţia primăriei constituie 21236 lei care au fost folosiţi la efectuarea diverselor lucrări. Părinţii au efectuat câte 2 zile muncă de voluntariat şi s-au colectat 13500 lei, care au fost folosiţi la lucrările de reparaţie. Contribuţia prin mun-că a părinţilor a constituit 10612 lei.

Prin antrenarea populaţiei la lucrările de reparaţie şi construcţie copiii, personalul şi cadrele didactice beneficiază de noi oportunităţi cum ar fi: renovarea, completarea cu echipament şi mobilier a blocului alimentar

şi spălătoriei; asigurarea cu apă potabilă de înaltă calitate; îmbunătăţirea situaţiei sanitar-epidemiologice; crearea condiţiilor favorabile pentru un mediu sănătos de viaţă al preş-

colarilor şi cadrele didactice.Părinţii, pedagogii, APL, sectorul asociativ au demonstrat prin fapte că în

parteneriat, prin colaborare se pot obţine rezultate frumoase.

Elemente specifice

Calitate înaltă a lucrărilor efectuate.


2005

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Implicarea activă a comunităţii, cu ajutorul căreia a fost acoperită o jumătate din costurile lucrărilor.

Participarea cu muncă de voluntariat a unui număr mare de persoane.

Cost

Costul total al proiectului: 95 348 lei.

Rezultate

În urma implementării proiectului, 177 copii şi cadre didactice beneficia-ză de condiţii bune de activitate şi odihnă.

Lecţii învăţate

Lucrul în grup, şedinţele au per-mis o evidenţă şi transparenţă a mo-dului de implementare a proiectului, o antrenare activă a tuturor părinţi-lor, o conştientizare şi motivare a lor în tot ceea ce fac, o responsabilizare.

3.4. consolidarea şi dezvoltarea reţelelor de comunicaţiiStarea deplorabilă a drumurilor din localităţile rurale ale Republicii Mol-

dova a devenit proverbială. Lăsată pe seama autorităţilor publice locale, re-ţelele de comunicare devin pe an ce trece tot mai ineficiente cauzând grave prejudicii economiei naţionale.

Problema calităţii căilor de comunicare persistă în majoritatea planurilor strategice de dezvoltare durabilă a localităţilor. În diferite locuri au fost iden-tificate diverse modalităţi de soluţionare, cum ar fi: reparaţia drumurilor locale cu forţe proprii (com. Hârtopul Mare, r.

Criuleni, s. Iurceni, r. Nisporeni); atragerea investiţiilor extrabugetare (s. Nemţeni, r. Hânceşti); asigurarea durabilităţii prin crearea unor organizaţii cu autogestiune

ale utilizatorilor de drumuri (s. Nemţeni, r. Hânceşti, com. Geamăna, r. Anenii Noi).

Autorii practicii

Primăria s. ZberoaiaRaionul Nisporeni, MD-6441 Tel.: 0 264 592 36; Fax 0 264 595 51 E-mail: [email protected]

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

Reparaţia a două porţiuni de drum în comuna Hârtopul Mare, r. Criuleni


Problema a apărut în urma acţiunilor factorilor atmosferici (ploilor, în-gheţurilor, zăpezilor), a instalării gazoductului subteran şi lipsei reparaţiilor curente ale drumurilor din comună. De această problemă erau afectaţi apro-ximativ 800 de locuitori.


Această practică a fost iniţiată în luna iunie 2005. În scopul soluţionării problemei în cauză s-a ajuns la o înţelegere cu proprietarul carierei de piatră din satul Goian de unde a fost procurat pietrişul. Pentru transportarea lui au fost colectate surse financiare de la populaţie şi a fost procurată motorină.

Elemente specifice

Soluţionarea problemelor locale cu forţe proprii.

Cost

Costul lucrărilor descrise este de 29 500 lei.

Rezultate

În cadrul acestei practici au fost reparate două porţiuni de drum cu lun-gime de 2 km în varianta albă. Beneficiari sunt copiii care pleacă zilnic la şcoală, locuitorii acestor regiuni, transportul personal şi public, în total apro-ximativ 800 de persoane.

Lecţii învăţate

orice acţiune publică necesită organizare, mobilizare şi monitorizare a comunităţii.

în orice acţiune este nevoie de un lider şi de un grup de iniţiativă.


2005

Autorii practicii

Primăria com. Hârtopul MareRaionul Criuleni MD-4824Tel.: 0 248 726 36

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Contrucţia unui drum în s. Iurceni, r. Nisporeni


Problema drumului în s. Iurceni a existat şi în trecut. Era necesară uni-rea a două drumuri principale, în acest mod creându-se condiţii normale de circulaţie prin sat. Trebuiau găsite posibilităţi pentru construcţia cu mijloace proprii a unei porţiuni de drum de 600 metri.


Prin cooperarea eforturilor, colectarea contribuţiei de la populaţie şi par-ticiparea fiecărui cetăţean cu mijloacele disponibile a fost posibil ca în două luni, muncind doar în zilele de odihnă – sâmbăta şi duminica – drumul să fie construit. La edificarea lui au fost folosite materiale locale de construcţie.

Elemente specifice

Elementul specific constă în găsirea materialelor de construcţie (în cazul dat – pietrişul) din materialele provenite din demolarea clădirilor deteriorate ale fostelor gospodării agricole.

Cost

Costul aproximativ al lucrărilor este de circa 250 mii lei.

În urma implementării proiectului dat, organizatorii au înţeles că cele pla-nificate au sorţi de izbândă dacă cores-pund aşteptărilor cetăţenilor.

Construcţia a cinci străzi din microraionul nou al or. Sângerei


În cartierele noi ale or. Sângerei, străzile nu erau acoperite cu material rigid şi pe vreme ploioasă, din cauza noroiului erau necomunicabile atât pen-

Autorii practicii

Primăria s. IurceniRaionul Nisporeni, MD-6429Tel/fax:. 0 264 492 38


2005


2005

��

Dez

volta

rea

infr

astr

uctu

rii lo

cale

tru pietoni, cât şi pentru transportul particular şi cel specializat. De această problemă au fost afectaţi peste 800 locuitori ai acestor străzi.


Activităţile au început cu lucrul de lămurire în rândurile populaţiei de pe aceste străzi, pentru a-i convinge că trebuie să participe fiecare cu ce poate la reparaţia străzilor: finanţe, materiale de construcţie, unelte de lucru, forţă de muncă.

Într-un termen scurt au fost anunţate tendere pentru selectarea unei agen-ţii de proiectare şi a organizaţiei de construcţie. A fost organizată transpor-tarea materialelor de construcţie la locurile destinate. Pe parcursul desfăşu-rării lucrărilor de construcţie a fost organizat controlul respectării cerinţelor de proiect şi folosirii raţionale a materialelor şi mecanismelor. S-a organizat procedura de recepţie finală a obiectelor construite. Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de construcţie autorităţile publice locale au obţinut un sprijin efec-tiv din partea grupelor de iniţiativă şi a mass-media.

Elemente specifice

Un element specific al acestei practici constă în comunicarea permanentă cu populaţia prin metode de convingere pentru mobilizarea cetăţenilor la soluţionarea problemelor de importanţă comună.

Rezultate

Cu participarea cetăţenilor au fost construite 2,5 km de străzi în varianta albă. Peste 800 locuitori din aceste străzi şi alţii de pe străzile învecinate pot circula liber pe jos şi cu orice tip de transport pe tot parcursul anului. Acces liber are şi transportul specializat (ambulanţa, poliţia, serviciul anti-incen-diar, deservirea comunală).

Autorităţile publice locale au obţinut deprinderi de a lucra cu populaţia privind implicarea cetăţenilor la activităţi utile tuturor.

Autorii practicii

Primăria or. SângereiMD-6201, str.Independentei, 124Tel.: 0 262 217 77, 0 262 242 60,0 262 234 06 Fax 0 262 217 77E-mail: [email protected]

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Basarabeasca

or. Bălţi

s. Micleşti

or. Edineţ

s. Cotul Morii

or. Ialoveni

com. Budeşti

or. Nisporenis. Zberoaia

com. Zoriles. Peresecina

or. Ungheni s. Măgurele


organizării şi prestării serviciilor sociale

��

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

Prin natura şi esenţa lor, serviciile sociale au menirea de a asigura con-diţiile necesare de convieţuire de natură economică, socială sau culturală. Înfiinţarea, organizarea şi prestarea eficientă a acestor servicii ţine de compe-tenţa administraţiei publice locale (APL), ca urmare a transferului de atribu-ţii privind furnizarea diverselor servicii, colectivităţilor pe care le reprezintă în promovarea şi satisfacerea intereselor lor specifice.

Potrivit art. 14 al Legii asistenţei sociale, nr. 547, din 25.XII.2003, ser-viciile de asistenţă socială se asigură prin dezvoltarea sau înfiinţarea, inde-pendent sau în parteneriat cu reprezentanţii societăţii civile, de instituţii şi servicii specializate de asistenţă socială. De asemenea, APL iniţiază studierea şi analiza situaţiei în sfera socială pe teritoriul subordonat şi, în baza rezulta-telor obţinute, pornind de la posibilităţi financiare reale, adoptă şi dezvoltă strategii locale de sprijin pentru persoanele şi familiile defavorizate, aprobă programe de asistenţă socială şi exercită controlul asupra realizării acestora, asigură resursele umane, materiale şi financiare necesare pentru soluţionarea problemelor sociale stringente.

Acest capitol inserează descrierea unor acţiuni ale autorităţilor publice locale, relevând elementele specifice care au stat la baza reuşitei de asigurare eficientă a serviciilor sociale.

4.1 Prestarea serviciilor de asistenţă socialăAnaliza experienţei autorităţilor publice locale în domeniul asistenţei

sociale relevă faptul că modalităţile de acţiune se circumscriu capacităţilor administrative ale acestora. Practicile incluse în acest ghid confirmă această idee, prin varietatea de abordare a problemelor sociale.

Datorită caracterului pluridimensional al necesităţilor oamenilor (mate-riale, sociale, spirituale), serviciile de asistenţă socială au luat o formă con-cretă, determinând şi destinaţia lor. Beneficiarii sunt copii cu dizabilităţi, co-pii şi tineri în situaţii de risc, bătrâni. Alternativa instituţionalizării, centrele pentru diferite categorii de populaţie predomină ca modalitate de organizare a serviciilor sociale. În oraşul Ungheni, într-o perioadă relativ scurtă, sunt create două asemenea instituţii – Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială a Bătrânilor şi Centrul de Integrare Socială a Tinerilor. O abordare similară aplică primăriile s. Zorile, r. Orhei, or. Nisporeni, s. Măgurele, r. Ungheni şi s. Peresecina, r. Orhei. Crearea acestor instituţii este rezultatul implementă-rii proiectelor elaborate în comun de către organizaţiile nonguvernamentale

orGanizarea Şi PreStarea SERVICIILOR SOCIALE

Capitolul iV

�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

(ONG) şi autorităţile publice locale, cu susţinerea financiară şi logistică a diferitor organizaţii finanţatoare. Paşii urmaţi sunt: identificarea şi argumen-tarea problemei, elaborarea proiectului, participarea la concurs şi implemen-tarea acestuia. Misiunea Centrelor este de a organiza activităţi orientate spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a beneficiarilor, a le dezvolta abilităţi de integrare socială. Deosebit de importantă în implementarea acestui gen de proiecte este asigurarea durabilităţii şi transparenţei Contribuţia esenţială la acest capitol revine primăriilor. Pentru întreţinerea centrelor se aloca bani din bugetul local.

În localităţile mici, serviciile de asistenţă socială se prestează în limita ca-pacităţilor financiare. Drept exemplu, copiilor din familii social-vulnerabile din s. Todireşti, r. Ungheni, le este organizată odihna de vară preponderent din contul mijloacelor bugetare locale.

Prestare alternativă a serviciilor sociale în primăria or. Nisporeni


Posibilităţile financiare ale Primăriei Nisporeni (16400 locuitori) de a ofe-ri servicii sociale la parametri calitativi erau insuficiente. Exodul masiv al cetăţenilor peste hotare se amplifică, drept urmare părinţii rămân singuri, deşi au copii, iar copiii – fără supraveghere părintească. Şcoala şi societatea nu pot face faţă numărului crescând al delicvenţilor minori, fenomenului abandonului şcolii şi reuşitei slabe a multor elevi. Există familii cu copii fără nici un suport financiar. Numărul în creştere a copiilor minori delicvenţi a devenit un semn de alarmă.

În acest context, primăria Nisporeni dezvoltă ideea de prestare alternativă a serviciilor sociale. În or. Nisporeni cu suportul financiar şi logistic al Fondului de Investiţii Sociale din Moldova (FISM) se deschide Centrul de Reabilitare.


1. A fost creat grupul de lucru care a scris şi propus proiectul spre FISM. În elaborarea proiectului au fost implicaţi agenţi economici, centre educaţio-nale regionale, consilieri locali, reprezentanţi ai grupurilor sociale, ONG-uri, meşteri populari etc.

2. Echipa care a lucrat la elaborarea proiectului, ulterior a fondat o organi-zaţie neguvernamentală, care administrează centrul.

Practici de Succes

2003

�1

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

3. S-a efectuat selectarea angajaţilor, care au urmat un curs de instruire reieşind din complexitatea responsabilităţilor acestora privind identificarea viitorilor beneficiari şi cooperarea lor cu şcolile, departamentul pentru mi-nori, asistenţii sociali, reprezentanţii societăţii civile.

4. Un volum semnificativ de lucru s-a realizat în direcţia obţinerii unei susţineri financiare speciale a centrului pentru cel puţin trei ani. La nivel lo-cal s-a renovat o clădire care se afla într-o stare deplorabilă. Destinaţia acestei clădiri a fost schimbată, fiind înregistrată la Ministerul Educaţiei.

5. Copiii care frecventează Centrul iau prânzul, îşi fac temele şi sunt exa-minaţi de un medic sau un psiholog, în cadrul centrului există o cameră de distracţii, sală de sport şi sală de meşteşugărit.

Elemente specifice

Pentru buna organizare şi funcţionare a centrului s-a creat un Consiliu Coordonator, constituit din factorii de decizie din teritoriu care selectează 30 de persoane, care ulterior vor deveni beneficiari ai serviciilor prestate de Centru pentru următoarele 6 luni, perioadă în care ei sunt instruiţi în direc-ţia reintegrării în societate şi familie.

Cost

Costul total al proiectului este de 70 mii USD.

Rezultate

Centrul de Reabilitare aparţine comunităţii, iar comunitatea învaţă să îl ges-tioneze eficient, căutând surse financiare alternative şi instruind voluntari.

Lecţii învăţate

Prestarea serviciilor sociale prin intermediul Centrului de Reabilitare co-piilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc este o alternativă a instituţionalizării, care ar implica costuri financiare mai ridicate. O instituţie neguvernamentală acoperă şi alte domenii, decât prestarea nemijlocită a servi-ciilor: instruirea voluntarilor şi implicarea lor în activităţi creează un sentiment de con-fort social beneficiarilor Cen-trului, ajutându-i să depăşeas-că starea de „excluşi social”.

Autorii practicii

Primăria NisporeniMD-6401, str. Alexandru cel Bun, 55Tel.: 0 264 231 49Fax: 0 264 236 04E-mail: [email protected]

�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Deschiderea Centrului de zi pentru copii cu necesităţi speciale în s. Peresecina,

r. Orhei


Dezinstuţionalizarea copiilor cu dizabilităţi a devenit o problemă reală pentru localităţile rurale, unde posibilităţile de prestare a serviciilor alterna-tive pentru această categorie sunt reduse. Copiii cu dizabilităţi din s. Perese-cina (8165 de locuitori) sunt crescuţi şi educaţi nu mai departe decât curtea părintească.


1. Centrul de zi din Peresecina acordă zilnic servicii de recuperare pentru 20 de copii de la 3 la 12 ani din 5 sate din împrejurimi (care nu se pot deplasa sau se deplasează greu şi nu frecventează instituţiile de învăţământ), care pot fi integraţi în şcoală sau grădiniţă. Numărul real al beneficiarilor este mult mai mare, de aceea anumite servicii se oferă la domiciliu.

2. Centrul contribuie la soluţionarea problemelor copiilor cu handicap privind educaţia specială şi asistenţa medicală necesară, pentru a favoriza o independenţă maximală şi organizarea unei vieţi active în cadrul societăţii.

3. În acest scop se organizează activităţi de socializare, seminare cu spe-cialişti în diferite domenii: jurist, fizioterapeut, psiholog ş.a.

Elemente specifice

Centrul de zi activează în baza fondurilor primăriei locale şi proiectelor înaintate către finanţatori.

Rezultate

20 de copii care frecventează Centrul se află în familie; părinţii sunt scutiţi de durerea de a-şi lăsa copiii într-o instituţie; 8 copii sunt integraţi în şcoala de cultură generală; copiii din familiile vulnerabile beneficiază de servicii gratuite de recu-

perare la una din activităţile centrului în funcţie de necesitate; populaţia din sat a devenit mai sensibilă faţă de persoanele cu nevoi

speciale; persoanele cu nevoi speciale fac parte din comunitate; s-au creat locuri noi de muncă.


2005

��

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

Lecţii învăţate

Practica respectivă a avut impact nu doar asupra beneficiarilor direcţi, ci şi asupra populaţiei din sat. Parteneriatul APL-ONG a făcut ca această practică să creeze o atitudine corespunzătoare faţă de beneficiarii din grupul ţintă.

Servicii de asistenţă socială oferite bătrânilor solitari din or. Ungheni


Conform datelor Direcţiei Asistenţă Socială Ungheni, în oraş locuiesc 230 bătrâni solitari şi bătrâni în dificultate. Lucrătorii sociali ai Secţiei de asisten-ţă socială din or. Ungheni (puţini la număr, din cauza salariului mic) nu re-uşesc să acorde serviciile necesare la domiciliu, acestea pierzându-şi în acest fel din eficienţă. Într-un oraş cu o populaţie de 33000 locuitori problema devine stringentă.


1. Se creează o echipă de lucru formată din reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi ONG-le din oraşul Ungheni care activează în domeniul so-cial;

2. Persoanele interesate participă la traininguri organizate de către FISM în domeniul scrierii proiectelor;

3. Primăria or. Ungheni contribuie financiar la executarea lucrărilor de construcţie, procurare utilaj, acoperirea cheltuielilor operaţionale (căldură, energie electrică, apă şi canalizare) salarizarea personalului din Centru, chel-tuielile de alimentare.

Elemente specifice

În elaborarea şi implementarea proiectului este implicată ONG “Viito-rul Începe Azi”, organizaţie cu experienţă în domeniul social;

Monitorizarea tehnică a proiectului este asigurată de experţii FISM; Conlucrarea cu Secţia de asistenţă socială şi protecţia familiei Ungheni.

Autorii practicii

Primăria s. PeresecinaRaionul Orhei, MD-3541Tel: 0 235 472 36; 0 235 472 67

Practici de Succes

2004

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Cost

Costul proiectului este de 896 709 lei, contribuţie FISM, anual primăria alocă anual 562 mii lei.

Rezultate

Timp de un an au beneficiat de serviciile Centrului 190 persoane, din-tre care au fost cazaţi în centru pe o perioadă de 6 luni – 19 beneficia-ri, deserviţi la domiciliu – 11 beneficiari şi antrenaţi în activităţi de zi – 160 beneficiari;

35 de tineri voluntari sunt implicaţi în activităţile din cadrul Centru-lui;

Se acordă servicii calitative la domiciliu pentru bătrânii solitari aflaţi în dificultate;

Servicii comunitare gratuite (spălat, îmbăiat, frezat); Pentru bătrânii din comunitate se organizează activităţi de integrare

şi reabilitare socială (evenimente pentru jubiliari, zile de naştere, cor etc.);

Lecţii învăţate

Primăria Ungheni şi-a însuşit mecanisme noi de lucru privind acorda-rea a serviciilor de asistenţă socială.

Eficienţa şi calitatea prestării serviciilor de asistenţă socială sporeş-te în condiţiile abordării complexe a problemei şi implicării conştiente în soluţionarea problemelor bătrânilor în dificultate;

Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială „Speranţa” din com. Zorile, r. Orhei


În com. Zorile cu o populaţie de 1027 locuitori sunt 37 bătrâni singuratici. Condiţiile lor de trai sunt grele, cu pensii mici pe care le folosesc la plata

Autorii practicii

Primăria or. Ungheni str. Naţională, 11, MD-3606Tel./fax: 0 236 224 37, 0 236 225 77E-mail: [email protected]: http://moldova.cc/ungheni_city/


2005

��

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

serviciilor comunale şi procurarea produselor alimentare, a medicamentelor. O altă categorie defavorizată o reprezintă invalizii de gr. I, II, III, în număr de 64 persoane. Majoritatea suferă de boli cardiovasculare şi ale aparatului locomotor. Această categorie de oameni au nevoie de diferite proceduri cum ar fi gimnastica curativă, masaj. Cea mai stringentă problemă este cea a tinerilor în situaţie de risc. În comună nu era nici un obiect de menire socio-culturală unde tinerii ar putea să-şi petreacă timpul liber.


1. Practica în sine a fost iniţiată în vara anului 2004, luna august, cu nu-mărul iniţial de beneficiari de 37 bătrâni singuratici, 64 invalizi de gradul I, II, III şi 25 tineri în situaţie de risc.

2. Activităţile realizate în cadrul practicii sunt: lucrări de construcţie, re-novare a imobilului şi amenajare a teritoriului; procurarea echipamentului, mobilierului; instruirea şi angajarea personalului (chineto-terapeut, asis-tentul social), prestarea serviciilor de asistenţă socială la domiciliu până a fi deschis Centrul; amenajarea unei mini-biblioteci cu literatură artistică şi informaţională, amenajarea sălilor de trenajoare şi de tenis.

3. Instruirile personalului s-au realizat cu suportul Reprezentanţei UNI-CEF Moldova, salarizarea şi instruirea a doi lucrători sociali este asigurată de Secţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei – Orhei. Au mai contribuit: Agenţii economici din teritoriu – SRL „Agroelcor” – transportare materiale, echipament, SRL „Vlas TV Service” – conectarea la TV prin cablu şi achita-rea serviciilor pentru o perioadă de 3 ani.

Elementele specifice

Multitudinea partenerilor implicaţi în realizarea proiectului, încrederea din partea comunităţii, care s-a implicat fizic la lucrări civile şi de construcţie.

Cost

Pentru implementarea proiectului s-au alocat: 75 000 dolari SUA – grant din partea Guvernului Japoniei, suport tehnic-FISM; 50 000 lei – Consiliul Raional Orhei, 4 000 dolari SUA – Fundaţia SOROS Moldova; 40 000 lei – primăria Zorile

Rezultate

În com. Zorile este creat Centrul de Reabilitare şi Integrare Socială, amplasat într-un imobil renovat, cu suprafaţa de 400 m2;

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Centrul oferă servicii de asistenţă şi reabilitare socială, prânz cald o dată pe zi pentru persoanele aflate în dificultate; APL şi ONG „Speranţa” îşi con-struiesc o imagine pozitivă în comunitate, a sporit credibilitatea din partea cetăţenilor. Serviciile sunt oferite de o echipă profesionistă de angajaţi.

Lecţii învăţate

Lecţia învăţată din această prac-tică este că numai unindu-ţi forţele poţi face lucruri mari. Rezultatele se obţin atunci când se formulează explicit scopul, se identifică mij-loacele, iar oamenii sunt motivaţi să se implice.

Centrul Regional de Resurse pentru Tineri din or. Ungheni


În or. Ungheni fiecare a patra persoană este tânără. Lipsa serviciile sociale pentru această categore de populaţie, oportunităţile reduse de organizare a timpului liber, lipsa de informaţii afectează bunăstarea socială a tinerilor.


1. Se efectuează o analiză a situaţiei tinerilor în or. Ungheni;2. Tinerii sunt implicaţi în soluţionarea problemelor cu care se confrun-

tă;3. Activităţile de succes sunt: elaborarea Strategiei Locale de Tineret şi

aprobarea de către Autorităţile Locale a Planului de acţiuni pentru pe-rioada 2006-2009;

4. Au fost organizate şi desfăşurate acţiuni de caritate, mese de binefa-cere, caravane pentru copiii defavorizaţi în parteneriat cu APL, Re-prezentanţa UNICEF, Ministerul Educaţie Tineret şi Sport care oferă permanent asistenţă tehnică şi financiară. Alte activităţi sunt: consi-liere psihologică, educaţie nonformală, cluburi pe interese, orientare vocaţională, animaţii de timp liber, programe pentru copii şi tineri de-favorizaţi.

Autorii practicii

Primăria com.ZorileRaionul Orhei, MD-3557Tel. 0 235 695 36; Fax: 0 235 696 88E-mail: [email protected]


2005

��

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

Centrul oferă: servicii de reabilitare, consiliere, integrare socială; asigurarea accesului tinerilor la informaţie şi participarea lor la proce-

sul de luare a deciziilor la nivel local; organizarea după interese a timpului de recreaţie.

Elemente specifice

APL, UNICEF şi ONG „Făclia” semnează un acord social pentru realiza-rea scopului. Iniţiativa Asociaţiei „Făclia” ar fi fost imposibil de realizat fără susţinerea APL – care acordă resurse financiare – 220 mii lei anual pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale.

Pentru asigurarea transparenţei activităţilor Centrului se editează ziarul “Tineri pentru Tineri”.

Cost

Consiliul raional a alocat 125 mii lei pentru renovarea spaţiilor, 220 mii lei – cheltuieli operaţionale anual suportate din bugetul local, 62 mii $ – UNI-CEF – pentru dotarea CRRT „Făclia” cu echipament necesar şi organizarea diverselor instruiri, oferirea serviciilor sociale calitative.

Rezultate

45 tineri au zilnic acces la Internet, 10-12 beneficiază de bibliotecă, 18 tineri sunt încadraţi în clubul „Design vestimentar”, 6000 cititori sunt infor-maţi prin ziarul pentru tineri „Tineri pentru Tineri”, 170 tineri sunt integraţi săptămânal în activităţile sportive „Sala de Forţă”, există telefonul încrederii pentru tineri: 2 02 97.

Lecţii învăţate

Participarea tinerilor la procesele de luare a deci-ziilor în scopul soluţionării problemelor cu care se con-fruntă – este soluţia princi-pală pentru obţinerea rezul-tatelor dorite şi a ridicării nivelului de trai.

Autorii practicii

Primăria or. Ungheni str. Naţională, 11, MD-3606Tel./fax: 0 236 224 37, 0 236 225 77E-mail: [email protected]: http://moldova.cc/ungheni_city/

��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Servicii Comunitare pentru Copii în Situaţii de Risc, or. Ungheni


În anul 2002, grupul de lucru Agenda Locală 21 Ungheni elabo-rează strategia de dezvoltare durabilă a oraşului. Pentru relevarea probleme-lor comunitare se efectuează un sondaj sociologic. Analiza rezultatelor a dat posibilitatea de a identifica problemele cu care se confrunta comunitatea. Printre acestea se numără şi situaţia nefavorabilă dezvoltării a celor 150 co-pii cu dizabilităţi şi peste 250 copii în situaţii de criză. O parte dintre copiii cu dizabilităţi nu frecventau nici o instituţie, unii erau plasaţi în instituţii speciale, având întrerupte contactele cu familia; o altă parte dintre copii nu frecventează şcoala, pentru că nu dispun de rechizite şcolare, manuale, îm-brăcăminte, încălţăminte etc. Cazurile de eşec şi abandon şcolar au devenit numeroase

Drept soluţie s-a decis prestarea serviciilor comunitare copiilor în situaţii de risc în cadrul unui centru specializat.


1. În vara anului 2002 a fost deschis Centrul de Servicii comunitare pen-tru copii în situaţii de risc, „Casa pentru Toţi”;

2. Pentru fiecare copil este întocmită o fişă individuală în care în care sunt înregistrate problemele cu care se confruntă şi măsurile de intervenţie. La fiecare 3 luni se efectuează analiza rezultatelor privind soluţionarea problemelor pe care le are copilul şi familia;

3. Dotarea centrului cu o unitate de transport pentru copiii cu dizabili-tăţi se datorează Asociaţiei de Caritate „Acasă”, suportului financiar al Fundaţiei „JANIVO” din Olanda şi al primăriei.

Elemente specifice

Atât APL, cât şi întreaga comunitate susţin activităţile Centrului. Imple-mentarea proiectelor: „Educaţie pentru Toţi”, “Activităţi pentru toţi şi pentru fiecare”, „Servicii comunitare pentru copii” au dat rezultate bune în imple-mentarea practicilor pozitive.

Cost

În perioada 2002 – 2005, primăria oraşului Ungheni a susţinut financiar activitatea Centrului cu 170-180 mii lei pentru fiecare an. În anul 2006 sunt


2005

��

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

planificate 235 mii lei pentru întreţinerea Centrului. Activităţile Centrului au fost susţinute şi de către ONG „Sprijin şi Speranţă” din or. Ungheni. Costul proiectelor este de 360 mii lei.

Rezultate

Copiii cu dizabilităţi sunt integraţi în viaţa comunităţii frecventând Cen-trul „Casa pentru Toţi”. Centrul oferă servicii de asistenţă socială pentru 250 copii.

Lecţii învăţate

Copiii aflaţi în dificultate au nevoie ca şi ceilalţi copii în primul rând de dragoste individuală şi in-timitate, încurajare şi bucu-rie, veselie, joacă şi tot atât de multe jucării, de persoane care să le descopere calităţile, să le organizeze viaţa astfel încât în fiecare zi să descope-re ceva nou.

4.2 Asigurarea suportului social pentru dezvoltarea comunitară

Dezvoltarea comunitară este o idee relativ nouă şi reprezintă o provocare importantă pentru vechile modalităţi de rezolvare a problemelor colectivi-tăţilor locale. Acest concept conduce la acţiuni, la schimbări care se produc nu numai în folosul comunităţii, dar şi cu participarea nemijlocită a acesteia. Existenţa şi calitatea suportului social sunt esenţiale pentru dezvoltarea co-munitară. Această secţiune propune câteva modele de acţiune pentru pro-movarea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare comunitară. Practicile sunt relevante prin caracterul lor inovator, prin faptul că oferă un algoritm în de-clanşarea acţiunilor de dezvoltare comunitară, algoritm care poate fi îmbogă-ţit şi extins în funcţie de condiţiile sociale concrete unde va fi aplicat.

Suportul social pentru dezvoltarea comunitară se manifestă sub diferite forme şi se realizează în esenţă prin:

1. Informare şi organizare pentru a ajuta actorii să cunoască propria lor situaţie;

Autorii practicii

Primăria Ungheni str. Naţională, 11, MD-3606Tel./fax: 0 236 224 37, 0 236 225 77E-mail: [email protected]: http://moldova.cc/ungheni_city/

100

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

2. Elaborarea unui cadru conceptual împărtăşit de comunitate pentru a înţelege cauzele problemelor pe care le au membrii ei;

3. Prevenirea răspândirii informaţiilor false şi emiterea unor fluxuri de informaţie validă;

4. Sporirea conştiinţei publice asupra ce este permis şi ce nu este permis în acţiunile comunitare;

5. Educarea unor actori locali pentru a fi animatori sau promotori ai stra-tegiilor de dezvoltare locală.

Exemple relevante în acest sens sunt practicile primăriilor com. Budeşti, mun. Chişinău, or. Edineţ, care recurgând la un anumit tip de management reuşesc să coopteze forţele necesare soluţionării problemei identificate. Pri-măria Zberoaia desfăşoară sondajul “Atitudinea părinţilor privitor la îmbu-nătăţirea condiţiilor de activitate în grădiniţa de copii”. Ulterior creează un grup de iniţiativă constituit din 5 părinţi, 2 cadre didactice, 2 consilieri locali, misiunea căruia este să mobilizeze comunitatea pentru renovarea completa-rea cu echipament şi mobilier a ospătăriei şi spălătoriei grădiniţei de copii din sat.

Primăria Budeşti solicită susţinere din partea Ministerului Finanţelor pentru a include finanţarea proiectului de renovare a Casei de cultură în lista investi-ţiilor din cadrul Acordului de susţinere tehnică de către R. Germania; iniţiativa şi dorinţa primăriei Edineţ de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale cetăţenilor oraşului a sporit procesul de acumulare de fonduri pentru reparaţia băii.

Alte experienţe relevante se referă la organizarea comunităţii în jurul unor teme specifice (or. Bălţi – Şcoala Profesorului Debutant; or. Basarabeasca – Centrul etnocultural „Raduga”) sau iniţiative de organizare a timpului liber (or. Edineţ).

Renovarea casei de cultură din com. Budeşti, mun.Chişinău


Criza economică şi socială care durează de mai bine de 15 ani lasă am-prente vizibile asupra generaţiei tinere. Mai mult de 300 de copii din com. Budeşti, localitate cu o populaţie de 5038 de locuitori, au rămas cu un singur părinte. A sporit numărul de familii care trăiesc sub nivelul sărăciei. Şomajul a cauzat diverse probleme de comportament în rândul tinerilor. Copiilor nu li se acordă atenţia cuvenită şi deseori ei cad sub influenţa străzii.


2005

101

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le


1. Casa de Cultură din s. Budeşti este renovată cu sprijinul financiar acor-dat de investitori străini şi autorităţile publice locale;

2. Autorităţile publice locale solicită susţinere din partea Ministerului Fi-nanţelor pentru a include finanţarea acestui proiect în lista investiţiilor din cadrul Acordului de susţinere tehnică de către R. Germania;

2. La dispoziţia tinerilor este pusă sala pentru organizarea conferinţelor, biblioteca, care permanent este completată cu noi fonduri de carte în sala dotată cu videocasetofon şi televizor ce este conectat la reţeaua prin cablu, copiii au ocazia de a viziona diferite emisiuni cognitive şi distractive. Dorito-rii pot frecventa cercurile de dans, design vestimentar şi de interior;

4. Într-un anturaj plăcut mulţi copii vin direct de la şcoală pentru a-şi pregăti temele, servind şi o gustare caldă pregătită de ei înşişi în bucătăria dotată cu cele necesare.

Elemente specifice

Mobilizarea tuturor forţelor organizaţionale şi financiare, atragerea şi folosirea surselor de finanţare extrabugetare, conlucrare cu ONG-le şi instituţiile sociale.

Cost

Pentru renovarea clădirii şi crearea Centrului s-au valorificat: 82,5 mii euro acordaţi de către fundaţia „Udo Iurgens” prin interme-

diul Asociaţiei „Hilsfprojektstrassen –kinder” din Germania; 10 mii euro – ONG; 1468 mii lei – bugetul municipal; 200 mii lei – bugetul local.

Rezultate

Schimbarea calitativă a aspectului estetic al localităţii; Copiii şi tinerii din localitate beneficiază de servicii ce le asigură bu-

năstarea socială; A scăzut rata criminalităţii juvenile de la 4 cazuri în 2003 la 2 cazuri în 2005 Au sporit performanţele la concursuri de artă plastică.

Lecţii învăţate

Încrederea investitorilor poate fi obţinu-tă prin utilizarea eficientă şi transparentă a investiţiilor.

Autorii practicii

Primăria com. Budeşti Mun. Chişinău, MD-4814Tel. 41.80.04; fax 41.80.01

102

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Şcoala Profesorului Debutant în or. Bălţi


Analizele statisticilor migraţiei tinerilor specialişti au arătat că în or. Bălţi (127,700 locuitori) tinerii profesori nu manifestau dorinţa de a continua ac-tivitatea în instituţiile de învăţământ.

Soluţia a fost găsită de Centrul Metodic al D.Î.T.S. Bălţi, care a iniţiat pro-iectul Şcoala Profesorului Debutant în scopul susţinerii tinerilor specialişti la etapa când se confruntă cu frustrări, dubii, incomodităţi şi lipsa de sigu-ranţă.


În cadrul Centrului Metodic, o dată în trimestru, sunt invitaţi toţi de-butanţii din instituţiile de învăţământ şi sunt implicaţi în activităţi in-teractive. Tematica atelierelor variază în funcţie de problemele cu care se confruntă debutanţii. Printre temele valorificate pot fi nominalizate: „Managementul clasei şi situaţii educaţionale”, „Proiectul didactic re-uşit – garant al succesului tânărului profesor” etc.;

Bilanţul stagiunii de formare a Şcolii Profesorului Debutant se reali-zează printr-o Conferinţă având invitaţi lectori conferenţiari de la uni-versitatea de stat „A. Russo”;

Formatorii sunt metodişti calificaţi, cu experienţă bogată în muncă.Beneficiarii sunt profesorii tineri angajaţi în primul an de activitate. Nu-

mărul lor variază în fiecare an.

Elemente specifice

Şcoala Profesorului Debutant reprezintă un stagiu iniţial de formare cu certificare.

Rezultate

În urma analizei rezultatelor statistice s-a constatat că s-a redus fluc-tuaţia cadrelor în instituţiile de învăţământ municipale;

Creşterea eficienţei orelor prezentate de profesorii debutanţi; Crearea relaţiilor de parteneriat între debutant – elev; debutant – cole-

gi; debutant – manager.


2005

10�

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

Lecţii învăţate

În cadrul unor activităţi susţinute profesorul debutant devine flexibil şi deschis spre comunicare şi formare, inovaţii şi schimbări.

Echipa Cartierul Nostru – modalitate de organizare a odihnei de vară în or. Edineţ


Or. Edineţ este o localitate urbană din nordul Republicii Moldova, cu o populaţie de 15700 locuitori. Aproximativ jumătate dintre locuitorii adulţi ai oraşului sunt şomeri sau sunt plecaţi peste hotare unde prestează muncă la negru.

Din cauza veniturilor reduse ale familiilor, copiii nu au posibilitate de a se odihni în tabere, de a-şi întrema sănătatea în staţiunile balneare.

În perioada vacanţei de vară, în situaţia când nu funcţionează instituţiile extracurriculare pentru copii/tineret şi în lipsa părinţilor aflaţi în căutarea surselor de existenţă, copiii sunt sub influenţa străzii, a publicităţii, a priete-nilor mai mari. Ca alternativă a comportamentului riscant, dar şi ca activi-tate de evoluţie personală, ONG “Junii”, în colaborare cu primăria oraşului Edineţ organizează în perioada vacanţei de vară turneul “Echipa Cartierului Nostru”.


Pentru participare la Turneu se înscriu echipe de copii cu vârsta cu-prinsă între 7 şi 24 ani, aparţinând unui cartier. În unele probe sunt acceptaţi ca parteneri de echipă părinţii, rudele, vecinii copiilor, fapt ce îi face pe adulţi să fie mai aproape de grijile copiilor, iar pe copii să fie mai respectuoşi, mai prietenoşi cu adulţii. De regulă, durata este de 25–35 zile. Turneul are trei direcţii: activităţi sportive şi de întremare a sănătăţii; activităţi educative şi de informare; activităţi culturale.

În organizarea tuturor activităţilor sunt implicaţi părinţii şi copiii. Îna-inte de începerea competiţiilor copiii, tinerii amenajează terenurile sportive, aleile parcului, astfel contribuind nu doar la desfăşurarea cu succes a activităţilor, dar şi la salubrizarea oraşului.

Autorii practicii

Primăria or. BălţiPiaţa Independenţei, 1, MD-3100Tel: 0 231 231 81E-mail: [email protected]

Practici de Succes

2004

10�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Anual turneul este susţinut informaţional de radioul regional „Sănă-tatea” şi TV locală „AVM”, „Gradji Sat”. La desfăşurarea activităţilor contribuie antrenorii şcolii sportive, Poliţia Rutieră, sponsori din co-munitate.

Turneul demarează cu inaugurarea festivă şi se finalizează cu ceremo-nia de închidere, înmânarea premiilor, diplomelor, a cadourilor şi tro-feului principal – Cupa Turneului.

La deschidere sunt invitate oficialităţi ale oraşului, sponsorii, vetera-ni ai educaţiei, culturii şi sportului. Momentul culminant este Parada echipelor.

Elemente specifice

Competiţiile turneului sunt anticipate de amenajarea terenurilor spor-tive, zonelor de agrement, astfel copiii şi tinerii contribuind la salubri-zarea oraşului;

Turneul este susţinut financiar nu doar de primăria or. Edineţ, dar şi de donatorii locali, care apreciază înalt această activitate de amploare pentru tânăra generaţie;

Mediatizare promptă şi transparentă a activităţilor.

Rezultate

În cele 4 ediţii ale Turneului au participat cca. 3400 copii, tineri, părinţi, profesori formând echipe cu componenţă socială, etnică şi religioasă neomo-genă; s-a redus numărul infracţiunilor juvenile şi utilizatorilor de substanţe depistaţi de organele de poliţie, nu s-a înregistrat nici un caz de HIV/SIDA în rândul minorilor; copiii au devenit mai responsabili, toleranţi faţă de di-ferenţe, au dezvoltat abilităţi de lider, lucru în echipă, comunicare, rezolvare nonviolentă a conflictelor, turneul fiind pentru ei o şcoală a deprinderilor de viaţă.

Lecţii învăţate

Pentru a avea primăria partener şi finanţator principal este necesar ca încă din luna decembrie să se estimeze cheltuielile necesare pentru a fi incluse în buget, la articolele respective.

Autorii practicii

Primăria or. EdineţMD-4601, str. O. Cerempei, 3 Tel: 0 246 229 30, 0 246 227 01

10�

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

Reconstrucţia băii comunitare din or. Edineţ


Baia orăşenească din or. Edineţ (15 700 locuitori) era distrusă şi populaţia oraşului, preponderent păturile sărace, este lipsit de accesul la serviciile co-munitare de igienă. Situaţia epidemiologică în oraş s-a înrăutăţit considera-bil, fiind depistate numeroase cazuri de maladii contagionoase provocate de starea sanitar-igienică a familiilor social-vulnerabile.

La iniţiativa Primăriei Edineţ, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor oraşului, în perioada martie – mai 2004 este reparată încăpe-rea băii comunitare.


1. Primăria Edineţ organizează tender pentru selectarea unei întreprinde-ri locale de construcţii;

2. La lucrările de reparaţie contribuie întreprinderile municipale „Apă-Canal” şi „Gospodăria comunală Edineţ”, fapt ce a stimulat cointeresarea lu-crătorilor în rezultatul calitativ al lucrărilor;

3. În procesul de reparaţie au fost atraşi şomeri, iar pentru salubrizarea teritoriului au lucrat cetăţeni din localitate în bază de voluntariat.

În incinta băii funcţionează o frizerie în care se deservesc cu preţ redus persoanele din grupul-ţintă. Capacitatea zilnică a băii este de cca 150 persoa-ne, astfel pe parcursul a 8 luni baia a deservit min. 2400 persoane.

Elemente specifice

Iniţiativa şi dorinţa primăriei Edineţ de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale cetăţenilor oraşului a sporit procesul de acumulare de fonduri pentru reparaţia băii.

Cost

Suma totală a lucrărilor a constituit 700 mii lei. Fondurile au fost acumu-late din mijloacele bugetului local şi din donaţiile agenţilor economici.

Rezultate

Este restabilit sistemul de aprovizionare cu apă, s-au efectuat lucrări de re-paraţie capitală a localului, a fost construită cazangeria pentru gaze naturale,

Practici de Succes

2004

10�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s-a efectuat conectarea la gaz natural şi la apeduct, s-a asfaltat drumul spre local şi parcarea pentru maşini.

Persoanele din grupurile social-vulnerabile (veterani de război, invalizii de gr. I, II şi din copilărie, pensionari sub 65 de ani, copii până la 16 ani) beneficiază de serviciile comunitare de igienă gratuite. Serviciile comunitare de igienă sunt accesibile populaţiei sărace ale oraşului, costul constituind 10 lei/persoană.

Lecţii învăţate

Reducerea taxelor locale agenţilor economici pentru donaţiile oferite a fost un stimulent puternic şi pentru alţi donatori locali.

Crearea centrului etnocultural „Raduga” în or. Basarabeasca


Oraşul Basarabeasca (populaţie 12000) este un oraş în care convieţuiesc reprezentanţii mai multor etnii: ucraineni, ruşi, bulgari, moldoveni, găgăuzi. Ca mijloc de comunicare se utilizează preponderent limba rusă, fapt ce dimi-nuează particularităţile culturale specifice etniilor. Comunitatea locală este amorfă, suportul oferit de către populaţie pentru dezvoltare este redus.

În scopul promovării culturale ale etniilor, păstrării coloritului local clu-bul pentru femei „Golubca” creează Centrul etnocultural „Raduga”.


1. Un grup de iniţiativă, constituit în cadrul clubului pentru femei ela-borează şi înaintează pentru participare la concurs proiectul „Crearea centrului etnocultural „Raduga” în oraşul Basarabeasca”.

2. Proiectul este finanţat în cadrul Programului „Dezvoltarea comunită-ţilor multietnice”, administrat de Centrul Contact. În cadrul centrului s-a constituit biblioteca etnoculturală.

3. Prin intermediul buletinului informativ ”ETNOplus” a fost asigurat accesul populaţiei la informaţie privind activitatea primăriei, proble-mele locale, activităţile centrului. În perioada implementării proiectu-

Autorii practicii

Primăria or. EdineţMD-4601, str. O. Cerempei 30 Tel.: 0 246 228 30Fax: 0 246 229 30

Practici de Succes

2004

10�

Org

aniza

rea

şi p

rest

area

ser

vicii

lor s

ocia

le

lui s-au realizat 12 emisiuni televizate în limbile rusă, română, găgăuză, bulgară, ucraineană. La realizarea lor au contribuit locuitorii oraşului.

4. Se creează ansamblul folcloric pentru copii „Zabava” care studiază fol-clorul etniilor şi promovează coloritul local prin intermediul evoluări-lor artistice.

Elemente specifice

Colaborarea cu autorităţile publice locale, Centrul Contact, Institutul de cercetare a relaţiilor multietnice a Academiei de Ştiinţe a R. Moldo-va.

La realizarea emisiunilor televizate au participat nemijlocit locuitorii care au manifestat dorinţă.

Implicarea în realizarea obiectivelor proiectului a populaţiei.

Cost

Prin derularea acestui proiect s-au atras investiţii în valoare de 84228 lei.

Rezultate

Indirect, activităţile din cadrul proiectului au determinat integrarea mi-norităţilor culturale. S-au realizat unele dintre obiectivele incluse în Planul strategic de dezvoltare social-economică a oraşului Basarabeasca pentru anii 2003-2005. Realizarea obiectivelor planului strategic au presupus cheltuieli financiare ce urmau a fi suportate din bugetul local.

Lecţii învăţate

Cu cât reprezentaţii fiecărei etnii îşi vor cunoaşte mai mult limba maternă, valorile şi tradiţiile culturale, cu atât mai mult este asigurat respectul pentru limba de stat şi valorile naţionale.

Autorii practicii

Primăria or. BasarabeascaClubul pentru femei „Golubca”, Basarabeasca, str. K.Marx, 55Tel: 0 297 219 59;E-mail: [email protected]

10�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s. Calfaor. Anenii-Noi

s. Vasilcău

s. Bălăsineşti

s. Ursoaia

s. Cobani

or. Ialoveni

s. Mărinici or. Nisporeni

s. Feşteliţas. Antoneşti s. Carahasanior. Stefan-Vodă

s. Verejeni

mun. Bălţi

com. Chişcăreni

or. Ocnita

s. Otac

or. Orhei

com. Hruşova

s. Viişoara

or. Ceadîr Lungaor. Comrat

or. Cimişlia


managementului la nivel local

10�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

În condiţiile transformărilor social-economice noile metode de conduce-re devin o necesitate. Experienţa internaţională demonstrează că aplicarea tehnologiilor inovaţionale este în măsură să prevină şi să soluţioneze con-flicte sociale, să reducă tensiunile sociale şi conduce la luarea unor decizii eficiente.

Acest capitol inserează descrierea unor practici care vin să ilustreze prin exemple concrete modalităţi de implicare a cetăţenilor în procesul luării de-ciziilor, acţiuni inovatoare în soluţionarea problemelor locale şi asigurarea suportului social în dezvoltare comunitară.

Practicile demonstrează că cetăţenii pot să ajute la definirea nevoilor, sta-bilirea priorităţilor şi să sprijine schimbările care sunt necesare în realizarea planurilor de acţiune. Implicarea acestora în procesul luării deciziilor poate fi asigurată, recurgând la diferite modalităţi. Ca reguli de bază în derularea acestui proces se vor reţine: Informarea cetăţenilor despre ce decizii au fost luate şi de ce; Explicarea priorităţilor care au fost considerate şi a constrângerilor fi-

nanciare care există; Implicarea cetăţenilor în proces atunci şi acolo unde este necesar să

facă acest lucru; Căutarea proactivă a interesului şi sprijinului public. Ideea implicării cetăţenilor în procesul decizional de cele mai multe apar-

ţine administraţiei. În accepţiune largă, planificarea este un instrument de management, un

efort disciplinat care asigură orientarea organizaţiei. Scopul planificării par-ticipative rezidă în implicare populaţiei în procesul de identificare a necesită-ţilor prioritare, de luare a deciziilor şi asigurarea transparenţei.

Respectând anumite principii de bază, aplicarea metodei capătă anumite particularităţi, în funcţie de context şi capitalul social existent. Ca modali-tate predomină adunările cetăţeneşti cu participarea întregii colectivităţi, (s. Calfa, r. Anenii Noi, or. Ştefan-Vodă). Alte instrumente în realizarea plani-ficării participative sunt organizarea meselor rotunde (s. Hruşova, r. Criu-leni) sau constituirea grupurilor de lucru care elaborează planuri de acţiuni (s.Dubăsarii Vechi, r. Criuleni, s. Verejeni, r. Teleneşti). În cadrul acestora se identifică problemele prioritare, se decide asupra modului de soluţionare, se stabilesc rolurile, se discută şi se aprobă documente importante pentru

acŢiUni manaGeriale la nivelUl colectivităŢilor locale

Capitolul V

110

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

comunitate, cum sunt Planurile de dezvoltare socio-economică (s. Cobani, r. Glodeni). Transparenţa activităţilor este asigurată de mass-media locală (or. Nisporeni).

Aplicarea acţiunilor novatoare este necesară în cel puţin în două contexte: soluţionarea anumitor situaţii conflictuale, generate de luarea unor decizii „nepopulare” sau incorecte ca în cazul primăriei s. Bălăsineşti, r. Briceni, s. Marinici, r. Nisporeni şi constituirea parteneriatelor cu asociaţiile locale şi cele din afară ca parteneri în realizarea programelor de dezvoltare comuni-tară. Exemple în acest sens sunt: s. Antoneşti, r. Ştefan-Vodă, or. Cimişlia, s. Chişcăreni, r. Sângerei, s. Ursoaia, r. Căuşeni. De asemenea, noi modalităţi de abordare a problemelor se regăsesc în cazurile în care autorităţile locale doresc şi sunt motivate să producă o schimbare pozitivă. De asemnea, se creează noi structuri (or. Anenii Noi). În acest sens se insistă în primul rând asupra formulării.

Ca şi în cazul implicării cetăţenilor în procesului luării deciziilor, aplica-rea eficientă a noilor tehnologii la nivelul colectivităţilor locale presupune respectarea anumitor rigori, şi anume:

– existenţa unor structuri capabile să le aplice;– prezenţa resurselor tehnice necesare;– fundamentarea ştiinţifică a inovaţiei;– existenţa resurselor locale. De asemenea, deosebit de importantă este elaborarea unui mecanism de

stimulare pentru acţiunile novatoare.

5.1. Planificarea participativă şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional

Necesitatea implicării în procesul decizional este determinată de condiţii obiective şi subiective. Studiile de caz incluse în această secţiune descriu situaţii în care iniţiativa aparţine deopotrivă administraţiei publice locale, asociaţiilor obşteşti sau persoanelor individuale. Esenţiale pentru caracterul implicării sunt raportul dintre cel care participă şi gradul de conştientizare a intereselor sale de către participant. Ideea de fond este că extinderea ac-cesului la luarea deciziilor şi planificarea sunt importante pentru învăţarea problemelor şi a alternativelor, consolidarea capacităţii de conducere, pen-tru formularea şi coordonarea sarcinilor, fundamentarea deciziilor admini-strative.

111

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Asigurarea consensului social în realizarea ideii privind înălţarea Monumentului

închinat Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt, or. Nisporeni


Ideea readucerii monumentului lui V. I. Lenin în Piaţa Centrală a oraşului Nisporeni (populaţia 12133 locuitori) a produs tensiuni în rândul populaţiei. Momentul critic a fost depăşit graţie unui conglomerat de circumstanţe la începutul anului 2004, declarat Anul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. În planul de activităţi al primăriei au fost punctate mai multe acţiuni cultural – artistice. Organizarea acestora necesita amenajarea unui spaţiu, corespun-zător evenimentului. Se propune înălţarea bustului lui Ştefan cel Mare. Fun-damentarea şi realizarea ideii necesită implicarea cetăţenilor.


1. Autorităţile locale iniţiază compania de colectare a donaţiilor, la care participă locuitorii oraşului;

2. Postul de radio „Vocea Basarabiei” din Nisporeni, organizează un Ra-diomaraton, în cadrul căruia s-au colectat cca. 50 mii lei;

3. Ziarul local „Gazeta de VEST” publică permanent lista donatorilor; 4. Consiliul copiilor de la Şcoala medie nr. 3 organizează o largă cam-

panie de voluntariat, pentru care fapt instituţiei i s-a conferit numele Domnitorului.

Elemente specifice

Pentru realizarea ideii s-au găsit oamenii potriviţi (maestrul Tudor Cataraga, asistat de sculptorul Mihai Damian). Subiecţi cheie în realizarea ideii sunt Consi-liul orăşenesc, Consiliul raional şi reprezentanţii societăţii civile. S-a decis ca fie-care dintre părţi să contribuie financiar în părţi egale – câte 200 mii lei fiecare.

Costuri

Costul bustului lui Ştefan cel Mare este de 600 mii lei, cheltuieli acoperite de către Consiliul orăşenesc, Consiliul Raional şi din donaţiile cetăţenilor.

Rezultate

Centrului oraşului îi este redat aspectul arhitectural cuvenit. S-a reuşit mobilizarea cetăţenilor. Au fost depăşite dimensiunile politice şi s-a obţinut un consens social.


2005

112

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Lecţii învăţate

Lucrurile mari şi frumoase se fac doar cu o largă participare cetăţe-nească, garanţie a durabili-tăţii.

Implicarea largă a agenţilor economici, mass-mediei, a societăţii civile, reprezen-tanţilor bisericii au fost de-finitorii.

Aspectul exterior al oraşului – factor important în educarea rolului participativ în

dezvoltarea comunitară, or. Ştefan-Vodă


Pentru or. Ştefan-Vodă (populaţia 9100), anul 2004 a fost marcat de mai multe evenimente importante: 120 de ani de la prima atestare a localităţii – pe atunci Kîzil, 500 de ani de la trecerea în eternitate a Domnitorului Mol-dovei Ştefan cel Mare şi Sfânt, numele căruia îl poartă oraşul. Activităţi cul-tural-artistice pentru marcarea acestor evenimente urmau a fi desfăşurate în centrul oraşului. Străzile principale ale oraşului, în special Piaţa centrală, necesitau însă reparaţii.


1. Administraţia publică locală convoacă locuitorii oraşului, simpli cetă-ţeni şi conducători ai instituţiilor şi organizaţiilor pentru identificarea şi prioritizarea problemelor. Una din problemele prioritare era repara-ţia străzii centrale a oraşului – 31 August şi Piaţa Centrală Ştefan cel Mare;

2. Se lansează un apel către toţi agenţii economici şi populaţia oraşului, pentru ca ei să contribuie la aceste lucrări;

3. La trezorerie se deschide un cont special pentru ca procesul acumulării şi utilizarea banilor să fie transparent. Au participat la colectarea sur-selor financiare 46 agenţi economici, 2 organizaţii obşteşti şi peste 150 de cetăţeni, acumulând în jur de 92 mii lei.

Autorii practicii

Primăria NisporeniMD-6401, str. Alexandru cel Bun, 55Tel.0 264 231 49; fax: 0 264 236 04E-mail: [email protected]

Practici de Succes

2004

11�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

4. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice organizează tenderul pen-tru selectarea unei organizaţii care ar efectua lucrările de reparaţie. So-riscom SRL s-a angajat să efectueze aceste lucrări contra sumei de 954 mii lei.

Elemente specifice

Crearea unei viziuni unice în rândul majorităţii actorilor locali referi-tor la necesitatea şi căile rezolvării problemei străzii centrale (31 Au-gust) şi Pieţei Ştefan cel Mare.

Au fost informaţi, consultaţi şi implicaţi în luarea deciziilor o bună parte a locuitorilor oraşului.

Costuri

Pentru realizarea lucrărilor de reparaţie, Consiliul Raional Ştefan-Vodă a oferit o contribuţie de 500 mii lei. 362 mii lei constituie surse financiare provenite din diferite surse extrabugetare. De la populaţie s-au colectat 92 mii lei.

Rezultate

Datorită iniţiativei Administraţiei Publice Locale de a îmbunătăţi aspectul exterior al oraşului, prin unirea tuturor eforturilor comune în reparaţia capi-tală a străzii 31 August şi Pieţei Centrale Ştefan cel Mare, a crescut nivelul de conştientizare a locuitorilor oraşului referitor la rolul participativ în rezolva-rea problemelor stringente locale. A fost îmbunătăţit esenţial aspectul extern al centrului oraşului Ştefan-Vodă.

Lecţii învăţate

Motivarea actorilor locali în procesul de colectare a contribuţiilor oferă mai multe rezultate, în comparaţie cu aplicarea constrângerilor administra-tive in aceste relaţii.

Autorii practicii

Primăria or. Ştefan-Vodă MD-4201, str. Ştefan cel Mare, 31Tel/fax: 0 242 230 53E-mail: [email protected]

11�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Elaborarea planului strategic de dezvoltare socio-economică a com. Hruşova,

r. Criuleni


Com. Hruşova are în componenţa sa trei sate: Ciopleni, Chetroasa şi Hru-şova. Pentru asigurarea eficienţei acţiunilor administraţiei publice locale este necesar elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică a loca-lităţii.


1. Administraţia publică locală înaintează o adresare către Programul USAID „Reforma Autorităţilor Publice Locale”, solicitând ajutor în ela-borarea Planului Strategic de dezvoltare socio-economică a comunei Hruşova;

2. După acceptarea cererii se organizează o masă rotundă, la care parti-cipă angajaţi ai primăriei, angajaţi ai unităţilor economice, pensionari, profesori, medici (în total 30 de persoane). S-au identificat problemele cu care se confruntă comunitatea şi care cer o atenţie sporită din partea APL, cît şi a comunităţii şi anume:– prelucrarea loturilor agricole;– reparaţia şi amenajarea Căminului cultural;– construcţia băii publice;– atragerea unor agenţi economici noi în localitate ş.a.

3. În baza rezultatelor mesei rotunde s-au organizat şi desfăşurat ateliere pentru planificare strategică. În atelierele de lucru au fost implicaţi re-prezentanţi ai primăriei, consiliului local, serviciilor publice, antrepre-nori şi agenţi economici locali, cadrele didactice;

4. După încheierea lucrărilor atelierului de planificare strategică, proiec-tul Planului Strategic a fost discutat într-o şedinţă a Consiliului local;

5. Ulterior se organizează audieri publice unde participă locuitorii tutu-ror satelor comunei;

6. Peste 15 zile grupul de lucru se convoacă într-o şedinţă unde s-au ana-lizat propunerile parvenite din partea populaţiei. Proiectul Planului Strategic de dezvoltare socio-economică a comunei Hruşova, cu pro-punerile parvenite este aprobat de către Consiliul local Hruşova.

Practici de Succes

2004

11�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Elemente specifice

Sprijinul oferit primăriei în cadrul programului USAID, „Reforma auto-rităţilor locale”, a asigurat suportul metodologic necesar elaborării planului strategic de dezvoltare al localităţii.

Rezultate

Autorităţile publice locale au acumulat experienţa necesară în vederea mobilizării şi implicării locuitorilor în elaborarea planului strategic. Cetă-ţenii au conştientizat rolul participării lor în colaborarea cu administraţia publică.

Lecţii învăţate

Pentru identificarea acţiunilor prio-ritare pentru dezvoltarea comunităţii nu sunt suficiente doar eforturile primăriei, ci şi a întregii comunităţi.

Extinderea reţelei participative în s. Dubăsarii Vechi, r. Criuleni


Asociaţia pentru Dezvoltare Economico – Socială (ADES) este prima or-ganizaţie neguvernamentală din Dubăsarii Vechi. Potrivit cu misiunea şi sco-pul organizaţiei, ADES lansează programul de dezvoltare economico-socială a localităţii. Programul este justificat de necesitatea localităţii de a avea acces la informaţii şi de insuficienţa serviciilor de instruire în domeniul agricultu-rii, managementului întreprinderilor rurale, turismului, ecologiei, angajării în câmpul muncii, noilor tehnologii pentru dezvoltare organizaţională.


1. ADES organizează cursuri de instruire „Iniţiere în afaceri” pentru lo-cuitorii satului;

2. Deschide Centrul de Acces la Informaţii, dotat cu 7 calculatoare şi ac-ces la INTERNET. În cadrul centrului, elevii de la liceu, au posibilitatea să desfăşoare lecţiile de informatică;

Autorii practicii

Primăria HruşovaRaionul Criuleni, MD-4816Tel/fax: 0 248 39 236

Practici de Succes

2004

11�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

3. Organizează cursuri de instruire la calculator pentru 350 persoane;4. Acordă suport logistic la fondarea altor organizaţii nonguvernamen-

tale. Datorită acestui lucru în localitate se creează încă 5 organizaţii nonguvernamentale: Asociaţia Părinţilor “Izvoraş”, care contribuie la reparaţia liceului, “Cutezătorii”, (APP din şcoala primară) contribuie la îmbogăţirea meniului pentru elevi, organizează sponsorizarea ac-tivităţilor şcolare. “Scouţii Dubas” şi organizaţia de tineret “Generaţia Nouă” organizează, în colaborare cu Gospodăria Silvică Dubăsarii Ve-chi, acţiuni de amenajare şi înverzire a teritoriului liceului şi a intrării în sat.

5. În colaborare cu Organizaţia de Tineret “Generaţia Nouă”, deschide Centrul de Resurse pentru Tineri. Generaţia Nouă editează “Ziarul de Vineri“, care este o sursă importantă de informare a consătenilor.

Elemente specifice

Iniţiativa, entuziasmul, perseverenţa, patriotismul sunt considerate ele-mente specifice ale acestei practici.

Costuri şi rezultate

Programul lansat de ADES motivează extinderea numărului organizaţii-lor neguvernamentale, aceştia aducându-şi contribuţia la dezvoltarea social-economică a localităţii.

Administraţia Publică Locală susţine acest proiect oferind încăpere şi un suport financiar în sumă de 18000 lei pentru adaptarea şi reparaţia încăperii. Tot primăria suportă cheltuielile pentru energia electrică consumată la des-făşurarea lecţiilor de informatică a elevilor din liceul satului.

Lecţii învăţate

Schimbul de experienţă şi acţiunile în parteneriat generează noi idei.

Autorii practicii

Asociaţia pentru DezvoltareEconomico-SocialăPrimăria s. Dubăsarii VechiRaionul Criuleni, MD-4822Tel: 0 248 612 85

11�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Implicarea populaţiei din s. Calfa, r. Anenii Noi în procesul de luare a deciziilor


Insuficienţa resurselor locale îi determină pe cetăţenii din s. Calfa să-şi consolideze capacităţile pentru asigurarea unui mod de viaţă decent şi dezvoltarea infrastructurii locale.


1. Administraţia publică locală iniţiază activităţi de consolidare a capaci-tăţilor organizaţionale la nivel local. Se organizează adunarea satului, unde se ia decizia de crea o organizaţie nonguvernamentală;

2. Cetăţenii din localitate desemnează persoane responsabile pentru par-ticipare la cursurile de instruire privind elaborarea cererii de finanţare şi ela-borarea proiectelor de dezvoltare comunitară;

3. Organizaţia creată elaborează şi înaintează cereri de finanţare pentru activităţi de redresare a situaţiei social-economice. Obiectivele majore pen-tru care se solicită finanţare sunt formulate de comunitate. O asemenea cere-re este înaintată şi acceptată de FISM;

3. FISM oferă suportul necesar, fapt care contribuie la realizarea eficientă a obiectivelor.

Elemente specifice

- Dezvoltarea parteneriatului comunitar, care a constat în facilitarea stabi-lirii relaţiilor de colaborare între diferiţi actori comunitari (agenţi economici, consilieri locali, pedagogi, biserica, tineretul etc.);

- Experienţă de lucru în comun ce se referă la planificarea acţiunilor după priorităţi;

- Valorificarea resurselor umane şi cele financiare cât mai eficient.

Rezultate

Destul de important este faptul dezvoltării potenţialului comunităţii. Au fost îmbunătăţite condiţiile de viaţă: conectarea a cca. 228 gospodării la con-ducta de gaze naturale; în gimnaziul local a fost totalmente schimbat siste-mul de încălzire, cazangeria fiind dotată cu utilaj modern italian, care a redus cheltuielile efective la 70%. S-au creat condiţii foarte bune pentru desfăşura-rea procesului de învăţământ.


2005

11�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Lecţii învăţate

Implicarea comunităţii prin diferite forme (bani, muncă, materiale) face pe oameni mult mai responsabili şi mai activi. Practica expusă a avut succes şi din considerentul că s-au cimentat rela-ţiile reciproce între APL şi ceilalţi acto-ri comunitari. A dispărut comunitatea segmentată şi apatică, atunci când s-au realizat de facto proiectele sociale.

Organizarea campaniei „Apa – sinonimul sănătăţii”, s. Verejeni, r. Teleneşti


Problema aprovizionării cu apă potabilă afecta atât gospodăriile individu-ale din s.Verejeni (3264 locuitori), cât şi funcţionalitatea instituţiilor publice. Nesoluţionarea acestei probleme punea în pericol sănătatea tuturor locuito-rilor, în speţă a elevilor şi cadrelor didactice din şcoala medie, unde, din cau-za calităţii proaste, iar uneori, a lipsei apei, nu se respectau condiţiile sanita-ro-igienice în activitatea ospătăriei, sălii de sport, atelierelor, cazangeriei.

În medie, pe cap de locuitor zilnic revin circa 50-60 l de apă, media pe re-publică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din partea de sus a satului, seacă. În partea de jos a satului, apa din fântâni este polua-tă. Din aceste considerente revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor noi porţiuni este o problemă prioritară pentru localitate.

Soluţia a fost găsită în informarea cetăţenilor privind calitatea apei pota-bile şi mobilizarea resurselor interne şi externe pentru soluţionarea durabilă a asigurării cu apă potabilă.


1. Este elaborat un Plan de Acţiuni privind derularea campaniei „Apa – si-nonimul sănătăţii” de către comisiile pentru problemele de mediu, pentru Implementarea Strategiei de dezvoltare social-economică, organizaţiile non-guvernamentale din localitate;

2. Pentru realizarea obiectivului de informare şi promovare a culturii eco-logice au fost realizate următoarele activităţi:

Autorii practicii

Primăria s. CalfaRaionul Anenii Noi, MD-6513Tel. 0 265 372 41, 0 265 372 81Fax. 0 265 372 41


2005

11�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

– elaborarea fluturaşilor promoţionali, distribuirea foilor volante, infor-marea despre activităţi în Buletinul Informativ „AL 21 Verejeni”; monitori-zarea Campaniei ( UC AL 21 Verejeni”);

3. Centrul de Medicină Preventivă Teleneşti efectuează un test al analizei calităţii apei din fiecare fântână;

4. ONG „PRO Eco” elaborează Ghidul de menţinere şi exploatare a fântâ-nilor „Apă curată – om sănătos”;

5. APL, UC AL 21 Verejeni organizează concursul „Cea mai bună fântâ-nă”, „Cea mai bună sondă”;

6. Corpul de de Voluntariat al Proiectului „Al 21 Verejeni” efectuează lu-crări de salubrizare a râului Ciuluc pe o distanţă de 2 km;

7. APL, în colaborare cu agenţii economici, participă la lucrările de lichi-dare a unei gunoişti neautorizate.

Elemente specifice

Executarea lucrărilor de săpare, instalare, salubrizare, administrare a spa-ţiilor verzi în zonele acvatice ale localităţii au avut forma tradiţionalelor clăci de odinioară, care au dovedit în timp că sunt un catalizator al coeziunii so-ciale. Renaşterea lor a fost motivul de mândrie din partea iniţiatorilor Cam-paniei Locale „Apa – sinonimul sănătăţii”.


Implementarea a 2 proiecte de finanţare („AGVA” finanţat de FEN şi „Apa – sinonimul sănătăţii” finanţat de PNUD) a permis atragerea in-vestiţiilor străine în sumă de 1500 USD şi 100000 lei. Contribuţia inter-nă la soluţionarea acestei probleme a constituit: în cadrul proiectelor cu finanţare externă – 10 000 lei; în cadrul proiectelor interne – 750 000 lei

Locuitorii sunt informaţi despre oportunităţile de soluţionare a pro-blemelor locale;

Lecţii învăţate

Reluarea practicii naţionale de organizare a clăcilor comunitare a fost un moment de succes, care a demon-strat forţa coeziunii, a lucrului în comun;

- Concentrarea forţelor tuturor actorilor comunitari asupra unei probleme de importan-ţă strategică în localitate şi

Autorii practicii

Primăria s.Verejeni Raionul Teleneşti, MD-5836Tel: 0 258 673 36; Fax: 0 258 674 16E-mail: [email protected]

120

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

implicarea nemijlocită a populaţiei oferă durabilitate şi responsabili-tate;

- Stabilirea parteneriatului comunitar fortifică capacitatea ONG-urilor pentru implementarea proiectelor.

5.2. acţiuni inovatoare în soluţionarea problemelor localeCerinţele de acţiune eficientă ale autorităţilor administraţiei publice loca-

le sunt o condiţie obligatorie. În acest context, secţiunea de faţă propune noi modalităţi de abordare a problemelor comunitare. Ele poartă caracter nova-tor prin faptul că susţin prin consens şi participare voluntară actori locali, naţionali şi externi, iau în considerare efectele produse, experienţa anterioară şi stimulează autoorganizarea. Succesul acestor practici se datorează îniţiati-vei şi perseverenţei în acţiune. Aplicarea lor este condiţionată fie de apariţia informaţiei despre oportunităţi, fie de conştientizarea asupra necesităţii de rezolvare a unor probleme locale.

Aplicarea noilor tehnologii în activitatea primăriei s. Vasilcău, r. Soroca


Funcţionarii publici din primăria Vasilcău (populaţia 3031 locuitori) nu aveau condiţii optime de muncă. Computerele pe care le avea primăria Va-silcău au revenit primăriilor constituite în urma reformei admnistrativ-teri-toriale. Pentru asigurarea condiţiilor de lucru, cât şi pentru asigurarea ope-rativităţii în exercitarea atribuţiilor de serviciu erau necesare alte computere şi mijloace tehnice.

Astfel, primăria decide să sporească veniturile într-un cont special pentru achiziţionarea echipamentului necesar, cât şi pentru instruirea personalului în vederea utilizării diferitor programe.


1. Acumulând bani suficienţi pe contul special în anul 2004 se procură încă două computere, fax. Se formează reţeaua de computere;


2005

121

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

2. În colaborare cu OO CiDiCiV, funcţionarii primăriei participă la un curs de utilizare a tehnicii de calcul şi navigarea prin Internet;

3. OO CiDiCiV oferă posibilitatea utilizării scanerului, cameră video şi alte mijloace tehnice. De asemenea prestează unele servicii de profila-xie a echipamentului procurat;

4. S-a creat baza de utilizare a programelor mai sofisticate, de contabilita-te, cadastru, percepere fiscală, secretariat şi altele;

5. Primăria îşi creează o pagină WEB.

Elemente specifice

Primăria Vasilcău investeşte nu doar în procurarea echipamentului nece-sar, ci şi în instruirea funcţionarilor publici. Abilităţile de utilizare a diferitor programe permit emiterea operativă a diferitor acte, certificate, dispoziţii de plată şi altele.


Funcţionarii publici au acces imediat la informaţiile necesare, acte norma-tive şi altele; s-au înregistrat economii de timp şi resurse financiare; s-a asigu-rat calitatea serviciilor prestate. Dotarea cu echipamentul necesar şi aplicarea noilor tehnologii valorează peste 250000 lei.

Lecţii învăţate

Orice activitate costă bani, timp şi energie umană. În acelaşi timp orice activitate presupune cunoş-tinţe şi deprinderi specifice, care pot fi acumulate şi consolidate prin instruire şi perfecţionare con-tinuă.

Radioul local din com. Chişcăreni: sursă sigură de informare şi transparenţă


Procesul de privatizare şi restructurare de la mijlocul anilor ’90 a avut im-plicaţii negative şi asupra sistemului de radiouri locale. Din cauza veniturilor

Autorii practicii

Primăria s.VasilcăuRaionul Soroca, MD-3046 Tel: 0 230 482 36, 0 230 482 38,0 230 481 35; Fax: 0 230 482 36 E-mail: [email protected]: http://vasilcau.ournet.md

Practici de Succes

2004

122

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

foarte joase şi a impozitelor destul de înalte, puţini locuitori ai s. Chişcăreni îşi permiteau să se aboneze ziare şi reviste, să procure aparate de radio mo-derne şi televizoare. Izolarea informaţională a populaţiei rurale era condiţio-nată şi de deconectările energiei electrice.


1. O primă etapă în dezvoltarea acestei iniţiative o constituie crearea SRL „Radio-Anunţ”. Cetăţeanul Goraş Boris din com. Chişcăreni a decis să readucă la viaţă radioul local pe teritoriul satelor primăriei Chişcăreni; iniţiativa a fost susţinută de toată populaţia satelor şi mai ales de admi-nistraţia publică locală;

2. În incinta clădirii primăriei se acordă spaţiu pentru organizarea şi funcţionarea radioului local;

3. Începând cu anul 2000 este iniţiat programul „Ora primăriei” care an-terior avea doar un caracter sporadic (ad-hoc). Din anul 2003 difuza-rea programului „Ora primăriei” se face sistematic, în fiecare zi de luni, începând cu ora 18:30 pe timp de iarnă şi de la 20:30 pe timp de vară şi este ascultat de majoritatea cetăţenilor comunei;

4. Emisiunile radio reflectă viaţa social-economică a satului. Toate deci-ziile Consiliului local, toate dispoziţiile primarului, ce vizează popula-ţia comunei sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor;

5. Se organizează întruniri radiofonice, cu participarea specialiştilor din diferite domenii: medicii de la Centrul de sănătate, psihologul şcolar, profesorii, specialiştii din agricultură, unde se primesc întrebări şi se dau răspunsuri la telefon în emisie directă cu radio ascultătorii.

6. Prin intermediul radioului local locuitorii sunt informaţi despre rolul lor în anumite acţiuni ale administraţiei publice. Astfel devine cel mai bun mobilizator în colectarea contribuţiei comunităţii pentru construc-ţia apeductului.

Elemente specifice

Radioul are un rol semnificativ în colectarea contribuţiei locale în imple-mentarea proiectelor FISM: în cadrul emisiilor sunt date publicităţii familiile celor care manifestă o atitudine responsabilă faţă de colectarea contribuţiei şi a celor care tergiversează acest proces.

Datorită transparenţei asigurată prin intermediul radioului local s-a re-uşit implementarea mai multor proiecte prin intermediul FISM, cum ar fi: „Reparaţia şcolii din s. Chişcăreni”, în anul 2000, cu costul de 606811 lei; „Reconstrucţia sistemului de aprovizionare cu apă potabilă”, cu costul de 593664 lei, în anul 2002-2003.

12�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Viaţa în localitate manifestă semne pozitive de schimbare, graţie difuzării de către şeful de post a tuturor infracţiunilor care au loc în teritoriu, numeşte pe toţi cei care încalcă Legea, aduce la cunoştinţa populaţiei rapoartele făcute de Garda populară în timpul patrulărilor în zilele de odihnă. Perceptorul fiscal face publice numele persoanelor care nu-şi onorează obligaţiunile faţă de stat.

Lecţii învăţate

Prioritatea satului Chişcăreni este buna funcţionare a Radioului local prin intermediul căruia se pot afla opiniile, doleanţele, greutăţile, problemele cetăţenilor.

Activismul cetăţenilor contribuie şi la formarea unei atitudini pozitive a finanţatorilor.

Editarea buletinului informativ al primăriei – Monitorul de Ursoaia,

r. Căuşeni


Ursoaia este o localitate din r. Căuşeni, cu o populaţie de 2730 locuitori. Lipsa surselor de informare în localitate tergiversa implementarea proiectelor în sat. Astfel, s-a luat decizia de a edita un buletin informativ în scopul informării cetăţenilor despre activitatea APL, furnizarea datelor din prima sursă.


1. La iniţiativa primarului localităţii se editează buletinul informativ al localităţii. Iniţial, buletinul informativ apărea în 100 de exemplare, distribuite gratis de către curierii primăriei consilierilor locali, agenţilor economici, conducătorilor de instituţii, profesorilor, liderilor neformali din localitate;

2. Ulterior buletinul informativ a început să apară în număr de 200 de exemplare fiind distribuit şi conducătorilor de servicii din raion,

Autorii practicii

Primăria com. ChişcăreniRaionul Sângerei, MD-6216Tel. 0 262 412 49, 262 418 48E-mail: [email protected]


2005

12�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

aparatului preşedintelui raionului, primarilor din raion, altor doritori din republică;

3. În buletin sunt reflectate informaţii despre implementarea proiectelor în localitate, prevederi din legislaţie, informaţie utilă. Astfel, în anul 2005 au apărut 5 cinci numere ale buletinului informativ şi o ediţie specială în luna ianuarie a anului 2006.

Elemente specifice

Editarea buletinului nu se datorează susţinerii financiare din exterior. Pentru redactare s-a apelat la serviciile specialiştilor. Buletinul este distribuit gratis.

Cost

Cheltuielile pentru editarea buletinelor sunt acoperite pe deplin din sur-sele financiare ale primăriei.

Rezultate

Pe parcursul a 6 luni, locuitorii s. Ursoaia au fost informaţi despre ac-tivitatea APL şi viaţa satului Ursoaia; astfel s-a contribuit la formarea unei imagini pozitive despre comunitate.

Lecţii învăţate

Pentru a reţine atenţia cetăţeanului, Buletinul informativ trebuie să con-ţină informaţii doar din prima sursă; informaţia trebuie să fie actuală, ve-ridică.

Ca rezultat al surselor financiare modeste pentru apariţia unui număr mai mare de exemplare, este necesară apelarea către serviciile liderilor neformali din comunitate.

Autorii practicii

Primăria s.Ursoaia Raionul Căuşeni, MD-4328Tel.: 0 243 422 36; fax: 0 243 424 92E-mail: [email protected]: www.ursoaia.del.md

12�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Reorganizarea schemei de alimentaţie a copiilor din şcoli în primăria or. Anenii Noi


În componenţa Primăriei Anenii Noi (9200 locuitori) sunt 2 licee (rus şi moldovenesc) cu un contingent total de 1500 elevi, 2 şcoli primare, 1 şcoală de arte şi 2 grădiniţe de copii cu un contingent de 500 copii.

Până în anul 2004 în liceul rus copiii nu erau alimentaţi; în liceul moldo-venesc erau alimentaţi doar copii din clasele primare cu chifle şi ceai. Pentru un copil la grădiniţă bugetul asigura suma 1,80 lei pe zi.

Aprovizionarea era făcută de către bucătar procurând produse alimentare din magazin şi în baza contractului individual cu 5-6 beneficiari. Aprovizio-narea cu produse alimentare se efectua prin diferite firme particulare, la un preţ majorat al produselor. Produsele alimentare şi indeosebi uşor alterabile nu erau însoţite de certificat de calitate şi de provenienţă, încălcându-se regu-lile sanitare. Era necesară reorganizarea schemei de alimentaţie prin forma-rea unei întreprinderi municipale cu funcţii de aprovizionare centralizate de la baza angro cu certificat de calitate şi provenienţă a produselor alimentare.


1. La propunerea primarului, prin hotărârea Consiliului orăşenesc nr. 2/4 din 25.08.2003 s-a decis crearea unei întreprinderi municipale care să-şi asume responsabilitatea organizării hranei copiilor;

2. Se creează întreprinderea municipală “Alimprodan”, care în baza con-tractelor de achiziţii încheiate, devine responsabilă de procurarea pro-duselor alimentare şi altor mărfuri industriale direct de la producător, transportarea documentelor, depozitarea şi folosirea produselor con-form cerinţelor sanitare. Adaosul comercial al întreprinderii constituie 13,2%;

3. Se întocmeşte schema de aprovizionare, este calculată necesitatea pro-duselor conform meniului stabilit pentru două săptămâni;

4. Se formează o comisie alcătuită din reprezentanţii primăriei IM “Alim-prodan”, consilieri, cu scopul de a organiza controlul calităţii aprovi-zionării cu produse alimentare, respectarea termenilor de păstrare, normelor şi a tehnologiei prăgătirii bucatelor;

5. Specialiştii IM “Alimprodan” sunt instruiţi privind respectarea cerinţe-lor de păstrare, folosirea produselor uşor alterabile respectarea norme-lor şi a tehnologiei pregătirii bucatelor.

Practici de Succes

2004

12�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Elemente specifice

IM “Alimprodan”, din contul propriu, la cererea comitetelor părinteşti ale liceelor, alimentează 40 de copii din familii social vulnerabile.

Rezultate

S-a îmbunătăţit situaţia privind alimentarea copiilor. Cu aceleaşi mijloace băneşti în an. 2004 au fost procurate mai multe produse, în comparaţie cu anul 2003. Noua schemă de alimentare a copiilor şi-a justificat aşteptările.

Lecţii învăţate

Inovaţiile nu cauzează pierderi dacă sunt bine gândite şi aplicate de către profesionişti.

Gestiunea băii comunitare în or. Ciadâr-Lunga


În oraşul Ciadâr-Lunga, mai bine de 50% din populaţie necesita serviciile băii comunitare. Baia din oraş nu funcţiona, fiind nerentabilă, prejudiciind bugetul local cu 50000 lei. Întreprinderea municipală de gospodărire comu-nală nu asigură conducerea eficientă a acesteia. Autorităţile locale au decis arendarea a acestei instituţii.


1. În scopul renovării băii, primăria alocă 36 mii lei pentru construcţia unei cazangerii autonome, soluţionând astfel asigurarea cu apă caldă. Cazanul şi instalarea acestuia au fost asigurate de uzina de piese elec-trotermice din oraş;

2. Prin intermediul mijloacelor de informare, primăria anunţă darea în arendarea clădirii băii. Însă doritori de a lua în arendă baia nu sunt, din cauza preţului înalt pentru suprafaţa respectivă;

3. Primăria lansează un nou apel către populaţie. Baia se dă în folosinţă pentru suma simbolică de 1 leu, în următoarele condiţii: păstrarea şi întreţinerea bazei materiale a băii; activitate potrivit orarului nu mai

Autorii practicii

Primăria or. Anenii NoiMD-6501, str. Suvorov, 6Tel: 0 265 226 65; Fax: 0 265 221 08

Practici de Succes

2004

12�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

puţin de două ori în săptămână; achitarea serviciilor comunale, res-pectarea tarifelor, adoptate de consiliul local, fără dreptul de a fi modi-ficate;

4. Primăria încheie acordul de dare în folosinţă a băii cu o persoană fizică.

Elemente specifice

Încheierea contractului de folosinţă a băii cu o persoană fizică, în condi-ţiile unei sume simbolice de 1 leu.

Cost şi rezultate

Baia funcţionează, cetăţenii sunt deserviţi, iar primăria înregistrează venituri de 1300 lei anual, după ce anterior aveau loc pierderi în valoare de 50 mii lei.

Lecţii învăţate

Flexibilitate în gestionarea patrimoniului local asigură rezultatele scontate.

Asigurarea cu apă potabilă a or. Cimişlia – efort cumulativ


Asigurarea cu apă potabilă a două întreprinderi bugetare şi 56 de familii ce locuiesc în case particulare amplasate în aproprierea spitalului ftiziatric a devenit o problemă destul de acută pentru oraşul Cimişlia. Administraţia spitalului orăşenesc, la balanţa căruia se află spitalul ftiziatric, sonda şi turnul de apă, a refuzat din motive financiare să livreze apă potabilă locuitorilor din vecinătate şi altor agenţi economici.

Soluţia optimă pentru soluţionarea problemei în cauză a fost crearea unei organizaţii obşteşti, care ar încheia cu administraţia spitalului orăşenesc un contract de arendă a sondei şi a turnului de apă.

Autorii practicii

Primăria or. Ciadâr-Lunga UTA Gagauz-Yeri; MD-6100, str. Lenin, 91Tel: 0 291 218 40; fax: 0 291 225 03E-mail: [email protected]: www.cg.md

Practici de Succes

2003

12�

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL


1. Pentru a cultiva unele deprinderi privind activitatea organizaţiilor obş-teşti, primăria, de comun acord cu ONG „Agroconsult”, a organizat cursuri de instruire la care au participat şi membrii viitoarei ONG „Iz-voraş”;

2. Unul dintre iniţiatorii viitoarei organizaţii a participat la lucrările Ate-lierului de lucru în cadrul căruia a fost elaborat Planul strategic de dez-voltare socio-economică a oraşului Cimişlia pentru anii 2001-2005, cu suportul financiar al Proiectului USAID „Reforma Autorităţilor Publi-ce Locale din Moldova”;

3. Un grup activ de locuitori au iniţiat o serie de activităţi de lămurire, a convocat adunarea generală a locuitorilor în cadrul căreia au constituit comitetul de conducere, au ales preşedintele organizaţiei, comisia de revizie. A fost elaborat şi statutul organizaţiei;

4. În martie 2001 Consiliul Orăşenesc Cimişlia a înregistrat statutul ONG „Izvoraş” (decizia nr. 5/8 din 23.03.2001). În aprilie 2001 organizaţia respectivă a încheiat cu spitalul raional un contract de arendă a pompei şi turnului de apă pe un termen de 5 ani.

Elemente specifice

În scopul bunei funcţionări a sistemului de apeduct, a pompei şi sondei de apă, precum şi a evidenţei plăţii, au fost angajaţi doi controlori din rândurile membrilor organizaţiei (pentru munca efectuată primesc apă gratis), un elec-trician (salariul lunar net – 50 lei), un contabil (salariul lunar net – 100 lei).

Cost şi rezultate

Lucrările de reparaţie a pompei au fost efectuate pe bază de voluntariat, fiind utilizate sursele fondului de iniţiere ale ONG „Izvoraş”(14000 lei) şi donaţiile asociaţilor.

Lecţii învăţate

Prin conjugarea eforturilor celor interesaţi şi aplicarea noilor modalităţi de lucru pot fi realizate obiectivele propuse.

Autorii practicii

Primăria or. CimişliaMD-4101, str. Decebal, 9Tel: 0 241 221 87, 0 241 257 39

12�

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Disciplina fiscală: premisă pentru o activitate eficientă în s. Feşteliţa, r. Ştefan-Vodă


În primăria Feşteliţa (3200 locuitori) cheltuielile pentru prestarea servi-ciillor sociale nu se execută, articolele respective rămânând neacoperite cu resursele financiare necesare. Drept urmare grădiniţa pentru copii îşi între-rupe activitatea, drumurile nu se repară. Pentru acumularea veniturilor ne-cesare în bugetul local primăria îşi propune să consolideze disciplina fiscală.


1. Primarul trasează directivele de valorificare a bazei fiscale, reieşind din calcule concrete pentru fiecare instituţie.

2. În scopul sporirii veniturilor în bugetul local se organizează adunări cu potenţialii contribuabili ai satului, având ca tematică: „Un muncitor bine deservit social – un rezultat al creşterii profiturilor Dvs.!”;

3. Se organizează întâlniri cu colectivele de muncă ale întreprinzătorilor privaţi, unde se explică importanţa şi rezultatele pozitive în cazul an-gajării oficiale la muncă, din care rezultă asigurările sociale, medicale, precum şi impozitul pe venit din salariu;

4. În scopul lichidării restanţelor din anii precedenţi se organizează audieri publice în fiecare stradă a satului. Se discută atât probleme prioritare ale cartierului, cât şi probleme de ordin general. Locuitorii află numele celor care nu-şi onorează obligaţiile fiscale. Fluxul informaţional a fost intensificat şi persoanele restanţiere încep să-şi onoreze obligaţiunile;

5. Planificarea bugetului pentru anul bugetar începe imediat din a doua zi după aprobarea bugetului pentru anul fiscal. La planificare se au în vedere toate posibilităţile reale de încasare a veniturilor proprii, reie-şind din normativele de vigoare.

Elemente specifice

Acţiunile de consolidare ale bazei fiscale în primăria Feşteliţa se funda-mentează pe două momente cheie: întărirea sentimentului de mândrie a ce-tăţeanului „care nu este dator nimănui” şi crearea situaţiilor incomode pentru contribuabilii ce nu-şi onorează obligaţiunile fiscale (discutarea în public).


2005

1�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Costuri

Experienţa respectivă nu presupune costuri financiare suplimentare, de-cât cele prevăzute pentru achitarea salariilor funcţionarilor publici. Contează atitudinea serioasă, profesionalismul şi transparenţa în activitatea primăriei.

Rezultate

Modernizarea relaţiilor APL – cetăţeni precum şi a calităţii serviciilor prestate de populaţie; obţinerea granturilor externe; posibilitatea constituirii contribuţiilor pentru participare la concursuri de finanţare ale FISM – 160 mii lei pentru renovarea şcolii, IREX – 20 mii dolari pentru gazificarea gră-diniţei cu 2 etaje.

Lecţii învăţate

Credibilitatea autorităţilor ad-ministraţiei publice locale poate fi obţinută prin realizarea unor acţi-uni bine chibzuite, fapt care schim-bă esenţial raporturile cu cetăţenii şi calitatea parteneriatului social.

Economii bugetare prin valorificarea resurselor locale în primăria s. Bălăsineşti,

r. Briceni


Clădirea şcolii din s. Bălăsineşti (3000 locuitori) necesita reparaţie ur-gentă, fiind într-o stare avariată. Pentru soluţionarea problemei, autorităţile administraţiei publice raionale insistă asupra realizării proiectului de recon-strucţie de către Institutul de Stat din Chişinău. Pentru acest proiect, con-form ofertelor şi caietului de sarcini Administraţia Publică Locală – Primăria Bălăsineşti trebuie să plătească 100.000 lei pentru lucrările de proiectare, fără lucrările geodezice şi geologice. Primarul din s. Bălăsineşti nu susţine această idee, considerând că problema poate fi soluţionată cu minimum de cheltuieli, implicând în această acţiune cetăţenii şi dezvoltând acţiuni costul cărora să poată fi suportat de primărie.

Autorii practicii

Primăria s.FeşteliţaRaionul Ştefan-Vodă, MD-4220Tel: 0 242 441 36, 0 242 441 32Fax: 0 242 441 36


2005

1�1

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale


1. La iniţiativa primarului se organizează întâlniri cu cetăţenii, în cadrul cărora se argumentează necesitatea participării, asumarea responsabilităţilor şi respectarea obligaţiilor morale.

2. În urma acestor acţiuni de convingere locuitorii satului participă la de-molarea anexei şcolii cu tehnică şi transportul propriu: macara, tractoare, maşini, excavator;

3. Pentru elaborarea proiectului pentru construirea noii anexe a şcolii me-dii din s. Bălăsineşti anunţă concurs şi se selectează o întreprindere privată. Costurile pentru elaborarea proiectului sunt de 29 mii lei.

Cost

Cu excepţia participării şi a muncii fizice prestate, au fost cheltuiţi 4216 lei pentru combustibil, bani ce au fost colectaţi de la membrii comunităţii. Implicând cetăţenii s-a reuşit economisirea sumei de 104430 lei.

Rezultate

Realizarea proiectului prin intermediul unei firme specializate private a permis economisire a încă 70000 lei.

Elemente specifice

Exemplul personal oferit de către primarul din s. Bălăsineşti, buna organi-zare şi mobilizare a forţelor constituie elementele majore care au determinat locuitorii să răspundă solicitărilor.

Lecţii învăţate

Acţiunile de convingere sunt utile şi necesare dacă se doreşte o veritabilă participare.

Autorii practicii

Primăria BălăsineştiRaionul Briceni, MD-4711Tel: 0 247 363 36, 0 247 363 38Fax: 0 247 366 03E-mail: [email protected]

1�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Participarea populaţiei la elaborarea şi aprobarea bugetului mun. Bălţi


Locuitorii mun. Bălţi (populaţia 127,7 mii) erau insuficient informaţi pri-vind mecanismul de elaborare a bugetului municipal. Soluţionarea proble-melor locale era considerată a fi doar responsabilitatea autorităţilor, cetăţenii nu manifestă o implicare responsabilă în procesul de luare a deciziilor. Auto-rităţile publice locale decid să organizeze auderi publice, în scopul informării corecte a populaţiei, cât şi motivarea acestora pentru a se implica în procesul de luare deciziilor importante pentru comunitate.


A fost constituită echipa de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea au-dierilor publice, a fost elaborat un plan de acţiuni ce a stat la baza desfăşurării audierilor publice: Stabilirea locului desfăşurării audierilor; Pregătirea unui comunicat de presă şi informaţii pentru cetăţeni des-

pre desfăşurarea audierilor publice prin mass-media municipală; Asigurarea înregistrării doritorilor de a participa la lucrările audieri-

lor; Pregătirea prezentării, stabilirea preşedintelui şi secretariatului audie-

rilor publice; Asigurarea spaţiului cu echipamente necesare (calculator, diaproiector,

ecran, prize, microfon ş.a.) Înregistrări pentru cei care vor dori să participe la audieri în ziua res-

pectivă; Asigurarea participanţilor cu materiale informative (pliante, broşuri

etc.); Prelucrarea mesajelor scrise de către echipa de lucru (sugestii, propu-

neri); Modificarea bugetului în baza propunerilor cetăţenilor prezenţi la

audieri.

Elemente specifice

Utilizarea tehnologiilor informaţionale, transparenţa, instituţionalizarea relaţiilor dintre APL şi societatea civilă sunt elementele specifice ale acestei practici.


2005

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale


Cetăţenii au acceptat rolul de parteneri în procesul de luare a deciziilor; Conştientizarea de către cetăţeni privind multitudinea de probleme cu

care se confruntă APL; Cetăţenilor li s-a creat posibilitatea de a-şi exprima propriile puncte de

vedere în privinţa problemelor comunitare, de asemenea, îşi pot mani-festa dreptul la iniţiativă în soluţionarea problemelor.

Lecţii învăţate

Este necesară implicarea colectivităţii nu numai la elaborarea, aprobarea bugetului, dar şi la executarea lui. Pentru diseminarea informaţiei pot fi utilizate concomitent câteva modalităţi: realizarea emisiunilor radio şi TV, audierile publi-ce, implicarea voluntarilor în organizarea sondajelor de opinie.

Autonomia financiară a şcolilor din or. Ciadâr-Lunga


Optimizarea cheltuielilor bugetare şi economia mijloa-celer financiare orientate spre întreţinerea şcolilor din oraş (19 403 locuitori) este una din preocupările constante ale primăriei Ciadâr-Lunga.

Nici una din şcolile din oraş nu respecta limitele de cheltuieli pentru plata energiei electrice, gaz, apă, energie termică, telefon, limite elaborate şi pro-puse de către primărie.

Primăria propune directorilor de şcoală să determine independent volu-mul principalelor articole de cheltuieli, care sunt coordonate cu primăria şi aprobate la şedinţa consiliului local.


1. Autorităţile locale elaborează şi propun executarea bugetelor în urmă-toarele condiţii: bugetul nu va fi modificat pe perioada întregului an bugetar;

Autorii practicii

Primăria or. BălţiPiaţa Independenţei, 1, MD-3100; Tel: 0 231 231 81E-mail: [email protected]


2005

1��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

cheltuielile se vor executa în limitele elaborate şi aprobate de către autorităţile locale;

economiile pentru fiecare şcoală se vor utiliza în funcţie de deciziile colectivului de pedagogi, de asemenea pentru stimularea activităţii personalului, procurarea echipamentului necesar şi pentru reparaţii curente.

2. Se determină criteriile de elaborare a bugetelor, pentru a asigura o re-partizare echitabilă a resurselor pentru fiecare şcoală, în funcţie de nu-mărul de elevi şi dotarea tehnică existentă;

3. Primăria identifică mijloacele financiare necesare pentru reparaţia sis-temelor de încălzire în şcolile unde acestea sunt uzate; în aceste acţiuni au fost implicaţi specialiştii serviciilor municipale, comitetele părinteşti, Asociaţia pentru dezvoltarea oraşului.

Elemente specifice

Directorii de şcoală sunt puşi în situaţia de acţiona într-un mediu con-curenţial sănătos; li se creează posibilitatea de a gestiona autonom resursele financiare.

Cost

Practica nu a implicat cheltuieli financiare suplimentare.

Rezultate

S-au înregistrat economii în valoare de 219,1 mii lei. Şcolile nr. 2, 3, 4, 6 au procurat din banii economisiţi computere şi

centru muzical; directorul şcolii nr. 5 a achiziţionat un copiator. Pentru stimularea personalului s-au valorificat 22 700 lei. Directorii de şcoală fac schimb de experienţă privind optimizarea chel-

tuielilor.

Lecţii învăţate

Faptul că directorii de şcoală au devenit res-ponsabili de executarea bugetelor a determinat o motivaţie sporită pen-tru optimizarea chel-tuielilor.

Autorii practicii

Primăria or. Ciadâr-Lunga UTA Gagauz-Yeri; MD-6100, str. Lenin, 91Tel: 0 291 218 40; fax: 0 291 225 03E-mail: [email protected]: www.cg.md

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Corectarea erorilor comise în primăria Marinici, r. Nisporeni, în timpul implementării

Programului de privatizare a pământului în perioada anilor 1995-2000


Lucrările de privatizare a pământului în s. Marinici, sat cu o populaţie de 2600 locuitori, s-au realizat cu unele erori, fără a respecta normele geodezice: unii proprietari nu au fost amplasaţi în conformitate cu înclinaţia pantei, în plantaţiile de vii şi livezi nu s-a ţinut cont de direcţia rândurilor.

Soluţie: La mijlocul anului 2003 primăria comunei Marinici împreună cu alte primării din republică acceptă invitaţia de a participa la implementarea Proiectului de Susţinere a Privatizării Pământului/LPSP în Moldova.


1. Primarul şi inginerul cadastral participă la întrunirile organizate în ca-drul proiectului, cursuri de instruire privind metodele de depistare şi corectare ulterioară a erorilor comise;

2. Se semnează acordul de cooperare dintre primăria comunei şi proiec-tul LPSP de soluţionare a problemelor apărute pe parcursul privatizării pământului şi distribuirea titlurilor de proprietate. Totodată LPSP spri-jină creşterea economică, prin sporirea fluxului de investiţii în agricul-tură, oferind asistenţă în dezvoltarea pieţei funciare;

3. Pentru depistarea erorilor s-a lucrat cu grupurile de deţinători ai ti-tlurilor de proprietate. Pentru a identifica un titlu sau altul s-au făcut apeluri telefonice peste hotarele republicii, în satele din raioanele înve-cinate satului Hânceşti, Ungheni unde este domiciliată o parte din po-pulaţie – cei căsătoriţi ulterior sau moştenitorii deţinătorilor titlurilor de proprietate în momentul privatizării;

4. Proiectul de Susţinere a Privatizării Pământului/LPSP/prin interme-diul firmelor de măsurări geodezice a corectat toate greşelile depistate şi au înregistrat la OCT noile titluri de proprietate pentru deţinătorii de cote de pământ.

Elemente specifice

Factorii care au asigurat succesul acestei practici sunt: şcolarizarea per-soanelor responsabile, lucrul cu proprietarii (cetăţenii comunei), sprijinul financiar din partea PRAPL, conlucrarea APL – Populaţie – Donatori.

Practici de Succes

2003

1��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Cost şi rezultate

Pentru 238 proprietari ai cotelor de pământ au fost depistate şi corectate 495 erori comise în timpul privatizării.

Lecţii învăţate

Prin efortul comun al APL şi al fer-mierilor comunei Marinici a fost posi-bilă rezolvarea problemei titularilor de proprietate.

5.3. Parteneriate locale – suportul dezvoltării comunitareOraşele şi localităţile rurale contribuie esenţial la creşterea economiei re-

gionale, naţionale şi internaţionale. Devine astfel din ce în ce mai impor-tantă identificarea unor noi modalităţi de valorificare optimă a avantajelor a teritoriilor şi resurselor localităţilor, precum şi de rezolvare a problemelor care apar. Funcţionarea, creşterea şi dezvoltarea continuă a unei localităţi constituie în permanenţă o provocare pentru autorităţile publice, locuitori şi sectorul privat.

În acest context, localităţile noastre trebuie să facă faţă acestei provocări, ceea ce nu este atât de simplu. Aceasta deoarece localităţile din Republica Moldova sunt caracterizate de probleme complexe, sunt locuite de indivizi şi grupuri cu interese şi obiective divergente şi de multe ori conflictuale. În mod normal, localităţile sănătoase şi interesante tind să atragă persoane care caută o viaţă de o calitate mai bună pentru dânşii şi familiile lor.

Multe oraşe, comune, sate din ţară lansează şi dezvoltă parteneriate. În unele cazuri ele sunt realizate pe perioade scurte de timp, pentru a rezolva o problemă concretă de nivel comunitar. Dar sunt şi localităţi care menţin aces-te parteneriate permanent, obţinând un dialog bilateral reciproc avantajos. Un alt efect pozitiv este implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional local. Şi în sfârşit, parteneriatele permit atragerea de resurse şi noi parteneri (ONG-uri, donatori, agenţi economici din ţară şi peste hotare), obţinându-se încrederea atât în forţele proprii, dar mai ales în activitatea APL.

Conţinutul practicilor expuse în acest compartiment prezintă interes prin originalitatea şi maniera abordării parteneriatelor. De exemplu, la Orhei şi Comrat au fost create Consilii care sunt implicate activ în monitorizarea pla-nurilor strategice locale şi dezvoltarea de noi proiecte. Desigur că procesul

Autorii practicii

Primăria MariniciRaionul Nisporeni, MD-6430Tel.: 0 264 442 36, 0 264 442 38

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

de creare şi funcţionare a lor diferă. La Carahasani şi Ocniţa au fost create Comitete de stradă (o modalitate nouă chiar şi pentru majoritatea ţărilor eu-ropene), care reprezintă liantul principal de legătură a APL-ului cu cetăţenii localităţii. În două localităţi rurale (com. Chişcăreni, r. Sângerei şi s. Viişoara, r. Edineţ) graţie implicării active a ONG-urilor în dezvoltarea comunitară au fost atrase resurse şi proiecte importante în diferite domenii. În acest context merită o atenţie deosebită modalitatea de menţinere a dialogului practicat în com. Chişcăreni prin intermediul emisiunilor radiofonice săptămânale.

Crearea Consiliului de parteneriat pentru dezvoltarea or. Comrat şi cooperarea APL

şi ONG-lor pentru soluţionarea problemelor locale


În perioada 2002-2003, or. Comrat s-a ciocnit cu problema lipsei Planului Strategic de dezvoltare social-economică, care împiedica primăria să partici-pe la diferite proiecte internaţionale pentru atragerea resurselor şi parteneri-lor. Funcţionarii Primăriei nu dispuneau de abilităţile şi capacităţile necesare pentru participarea la diferite concursuri şi elaborarea de proiecte. În acela-şi timp, populaţia manifesta un interes scăzut faţă de problemele oraşului, iar iniţiativele ONG-urilor erau foarte rar susţinute de Primărie. În rezultat, APL cooperau foarte slab cu sectorul asociativ, iar în bugetul local nu erau prevăzute contribuţiile pentru implementarea diferitor proiecte comunitare.


În februarie 2005 a fost creat Consiliul de parteneriat pentru dezvoltarea or. Comrat în care au intrat şi cele 19 ONG-uri active din oraş. Activitatea Consi-liului se bazează pe Regulamentul respectiv, adoptat de Consiliul Local.

Paralel cu aceasta a fost elaborat Planul Strategic de dezvoltare a oraşului cu participarea activă a funcţionarilor Primăriei şi a ONG-urilor din Consi-liu. Planul elaborat şi aprobat de Consiliu a permis Primăriei or. Comrat şi ONG-urilor locale să participe în parteneriat la implementarea a 5 proiecte comunitare.

În perspectivă se preconizează extinderea componenţei Consiliului şi sta-bilirea unor legături internaţionale de cooperare, participarea la şedinţele Consiliului Local, crearea paginii web a Primăriei.


2005

1��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Iniţiativa Primăriei a fost susţinută de mass-media UTA Gagauz-Yeri, USAID, donatori şi ONG-uri din Polonia.

Elemente specifice

Deschiderea autorităţilor către un dialog constructiv cu ONG-le loca-le;

Implicarea activă a Consiliului de parteneriat pentru dezvoltarea or. Comrat;

Desfăşurarea seminarului pentru elaborarea Planului Strategic; Unirea eforturilor şi resurselor autorităţilor şi ONG-urilor pentru so-

luţionarea problemelor.

Cost

Nu au fost costuri suportate de APL.

Rezultate

Într-o perioadă foarte scurtă de timp a fost elaborat Planul Strategic de dezvoltare social-economică pentru 2005-2009.

A fost creat un mecanism eficient de cooperare a ONG-urilor cu APL pentru soluţionarea problemelor comunitare.

La Primărie au fost create 7 grupuri de lucru pentru elaborarea pro-iectelor comunitare, fiind implementate 5 proiecte în parteneriat cu ONG-le locale.

Au fost stabilite contacte cu câteva ONG din Ucraina. În acelaşi timp, a crescut nivelul de implicare a cetăţenilor în procesul decizional local.

Lecţii învăţate

La Comrat sunt create toate condiţiile de realizare a unor schimbări car-dinale în procesul decizional local. Experienţa dată fiind implementată la Comrat, poate fi extinsă în toate localităţile din Republica Moldova.

Autorii practicii

Primăria or. ComratUTA Gagauz-Yeri, MD-3800str. Tretiacov, 36Tel./fax: 0 298 227 60 E-mail: [email protected]

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Constituirea Comitetului Comunitar de Coordonare a Dezvoltării Durabile

din or. Orhei


Or. Orhei este o localitate urbană veche şi cu istorie bogată, cu o populaţie de 38 mii locuitori, fiind amplasat în Centrul Republicii Moldova. Tranziţia republicii de la sistemul centralizat de administraţie la cel democratic, a avut mai multe efecte pozitive, dar şi negative la nivel local. Din acestea din urmă, un aspect prezent în majoritatea localităţilor ţării, inclusiv în Orhei, este co-municarea redusă şi dialogul ineficient dintre actorii sociali locali. De această problemă dată a fost afectată întreaga populaţie a oraşului Orhei, având reper-cursiuni negative asupra: (i) finanţelor (colectarea de fonduri, prin implicarea agenţilor economici din localitate, pentru soluţionarea problemelor locale), dar şi asupra (ii) climatului social (schimbarea mentalităţii şi atitudinii APL faţă de noile metode şi surse pentru soluţionarea problemelor locale).


Soluţionarea problemelor locale cu implicarea comunităţii în procesul de dezvoltare durabilă reprezintă unul din obiectivele de bază urmărite de PNUD Moldova. În anul 2001, în baza unui concurs naţional, proiectul PNUD Agenda Locală 21 a fost lansat oficial la Orhei. Ca urmare a fost ela-borată Strategia de Dezvoltare Durabilă, care a fost implementată, în măsura resurselor şi posibilităţilor existente la nivel local. Strategia este nu numai un rezultat (produs), dar şi un proces continuu. Cu alte cuvinte, Strategia trebu-ie periodic să fie actualizată, în funcţie de mai mulţi factori. În acest context, APL şi Unitatea de Coordonare AL21 Orhei în aprilie 2005 a iniţiat procesul de actualizare a acesteia, fiind revăzute priorităţile şi portofoliul de proiecte prioritare. A fost creat Comitetul Comunitar de Coordonare a Dezvoltării Durabile Orhei (CCDD), care a mobilizat un număr larg de actori locali în vederea soluţionării a două din cele mai stringente probleme comunitare. Astfel, au fost elaborate 2 proiecte, înaintate spre finanţare către PNUD (ofer-ta maximă – 100 mii USD), care prevedeau: (i) îmbunătăţirea sistemului de salubrizare şi colectare a deşeurilor din localitate şi (ii) aprovizionarea cu apă a sectorului Lupoaica.

Lucrând operativ şi convingător, CCDD Orhei a reuşit să colecteze fon-duri substanţiale la nivel local, pentru primul proiect dublând suma propusă de PNUD prin colectarea a încă 100 mii USD de la agenţii economici şi alţi donatori. De asemenea a fost sprijinită iniţiativa unui grup comunitar în ve-


2005

1�0

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

derea creării Fundaţiei Comunitare „PRO Orhei” şi într-un termen record a fost colectată suma de 15 mii lei de la diverşi actori locali. Suplimentar au fost elaborate alte două proiecte majore înaintate spre finanţare Băncii Mondiale, concursul Ideilor Inovatoare (oferta maximă – 200 mii USD), ce vizează alte două priorităţi ale comunităţii: (i) iluminarea stradală şi (ii) extinderea siste-mului de salubrizare îmbunătăţit în alte două sectoare ale oraşului.

De menţionat că în procesul de realizare al practicii, CCDD s-a confrun-tat cu pasivitatea, uneori chiar indiferenţa unei părţi a populaţiei şi a unor reprezentanţi ai APL faţă de schimbarea modului de gândire, frica de a se schimba şi a schimba ceva, de a nu greşi. Problema a fost soluţionată prin motivarea persoanelor indiferente, aducându-se exemple de succes din Or-hei, alte localităţi ale RM şi statele vecine.

În planificarea şi realizarea practicii CCDD a avut susţinerea celor mai active ONG-uri din localitate.

Elemente specifice

Modul inovativ de abordare a problemelor şi nu cel administrativ-au-toritar;

Valorificarea eficientă a resurselor locale (umane, materiale, financia-re);

Implicarea tuturor participanţilor exclusiv pe baze de voluntariat şi pa-triotism local.

Cost şi rezultate

Primăria şi UC AL 21 cu eforturi financiare minime a reuşit: (i) să ac-tualizeze Strategia şi să creeze CCDD; (ii) să organizeze 5 ieşiri în teritoriu ale aleşilor locali şi 10 şedinţe de lucru (lunar); (iii) să elaboreze în comun 7 proiecte, mobilizând la maxim potenţialul intelectual local, (iv) să susţină două iniţiative locale propuse („Adoptă un parc!” şi „Garda Verde”).

Lecţii învăţate

La nivel local există necesitatea instruirii/formării continue a reprezentanţilor APL, la capitolul: comunicare eficientă, relaţii cu pu-blicul, managementul timpului, planificare strategică etc. Este necesară implicarea mai multor reprezentanţi ai APL, membri ai co-munităţii şi oamenilor de afaceri în activităţi-le CCDD Orhei.

Autorii practicii

Primăria or. Orheistr. Vasile Mahu, 160MD-3505Tel./fax: 0 235 325 66

1�1

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Dezvoltarea comunitară a com. Chişcăreni – produsul unei conlucrări

fructuoase dintre APL, ONG şi alţi actori comunitari


Comuna Chişcăreni se află în r. Sângerei şi are o populaţie de 6,5 mii lo-cuitori. Timp de mai mulţi ani, numeroşi cetăţeni ai comunei erau obişnuiţi cu gândul că ceea ce se întâmplă după gardul lor pe ei nu-i interesează şi că vor veni alţii, care vor rezolva problema. Această stare de lucruri a apărut încă de pe timpul când cetăţenii nu erau niciodată întrebaţi ce probleme au, de ce servicii au nevoie, unde ar fi bine să construiască ceva etc. De această situaţie erau afectaţi aproape 80% din populaţia matură. Pentru a ridica acti-vismul oamenilor a fost nevoie de multă muncă, multe forţe, unele investiţii financiare ş.a.


Pentru soluţionarea acestor probleme APL şi sectorul asociativ au realizat mai multe acţiuni:

1. Lansarea emisiunii „Ora primăriei”. În fiecare luni seara, primarul comunei aduce la cunoştinţă cetăţenilor activităţile realizate de APL pe parcursul săptămânii, conţinutul deciziilor Consiliului Local, dis-poziţiile primarului, alte avize şi informaţii de interes comun. Cetăţe-nii se implică direct în emisiune prin discuţii în eter pe diferite teme, iar primarul răspunde la întrebările acestora. La emisiune sunt invitaţi funcţionarii publici, directori de instituţii şi organizaţii, specialişti în diferite domenii, lideri de ONG, veterani, tineri, în dependenţă de sub-iectele abordate suplimentar;

2. Acordarea asistenţei de către APL în lansarea şi dezvoltarea ONG-urilor. Primăria a acordat sprijinul necesar pentru diferite grupuri de cetăţeni care au creat în câţiva ani 11 ONG-uri;

3. Implicarea ONG-ruilor în activităţi comunitare. Com. Chişcăreni a devenit în 2004 partener al proiectului USAID „Reforma admini-straţiei publice locale”. În perioada 2004-2005, primăria a organizat în parteneriat cu 4 ONG – 2 audieri publice pe planul de dezvoltare so-cio-economică a com. Chişcăreni pentru perioada anii 2005-2010 şi în legătură cu bugetul pentru anul 2006.

4. Susţinerea proiectelor de dezvoltare comunitară. Autorităţile publice locale au fost implicate în realizarea diferitor proiecte (pe rol de bene-ficiar direct şi partener adiţional):


2005

1�2

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Construcţia unui sector de drum variantă albă cu lungime de 3,5 km, finanţat de FISM (75 mii USD);

Crearea centrului comunitar de acces la informaţie şi instruire, sus-ţinut de Fundaţia Soros Moldova (8,5 mii USD);

Crearea centrului comunitar pentru părinţi şi copii, (UNICEF – 2,7 mii USD);

Crearea centrului psiho-pedagogic la grădiniţă, Banca Mondială 4 mii USD;

Plantarea parcului în centrul satului, Fondul Ecologic Naţional (40 mii lei);

Energia renovabilă din deşeuri agricole finanţat de Banca Mondială – 1 mln. lei;

Şcoală comunitară, finanţată de Fundaţia Mott – 2 mii USD; Crearea centrului de formare profesională în baza meşteşugarilor

populare, finanţat de Centrul „Contact” – 3 mii USD; Crearea şcolii multimedia în biblioteca publică, Soros Moldova – 5

mii USD; Realizarea unor activităţi susţinute numai de resursele comunitare

(realizarea diferitor concursuri, reparaţia taberei).

Elemente specifice

Implicarea activă a APL în atragerea de noi parteneri, inclusiv compa-trioţii de peste hotare;

Susţinerea iniţiativelor de la diferite grupuri neformale şi ONG-uri; Menţinerea unui dialog activ cu cetăţenii comunei.

Rezultate

În fiecare proiect, indiferent de la ce organizaţie a fost înaintat, este şi contribuţia APL. De altfel Primăria a susţinut toate proiectele înaintate din teritoriul comunei. Cofinanţarea se realizează nu numai în resurse financia-re, dar şi în oferirea spaţiului, achitării energiei electrice şi termice, serviciile telefonice. Contribuţia APL la proiectele implementate în 204-2005 a fost 146 mii lei. În acelaşi timp, valoarea totală a proiectelor a depăşit 2,3 mln. lei. În rezultat s-a obţinut un activism deosebit al cetăţenilor simpli – un nucleu comunitar în care intră reprezentanţii APL, liderii ONG, liderii din mahala, agenţi economici, conducători de instituţii.

Lecţii învăţate

Atunci când toţi locuitorii doresc să atingă un anumit scop, chiar din start pare complicat de realizat, aceasta se va realiza neapărat;

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Cooperarea şi parteneriatul activ al populaţiei, APL, sectoarelor de afa-ceri, asociativ şi social reprezintă o forţă puternică şi numai unind aceste forţe se poate de izbutit multe;

Este foarte important ca în dezvoltarea locală să se forme-ze un nucleu comunitar activ – (cei mai activi oameni, care fiind instruiţi pot căuta şi găsi parteneri, resurse).

Parteneriat comunitar: beneficiu mutual în s. Viişoara, r. Edineţ


S. Viişoara este o localitate de la Nordul republicii, amplasată pe malul râului Prut. În condiţiile precare din perioada tranziţiei şcoala din sat era afectată de aceleaşi probleme, comune majorităţii localităţilor din ţară.


Colaborarea APL cu părinţii copiilor şcolii şi în general cu locuitorii din s. Viişoara a permis soluţionarea problemelor stringente, care preocupă co-munitatea. Pentru aceasta, în ianuarie 2001 s-a format Asociaţia Părinţilor şi Pedagogilor „Viişoara”. La început erau 25 membri, iar către anul 2005, numărul acestora s-a mărit până la 155. Proiectele realizate în parteneriat cu APL şi populaţia au fost orientate în diferite domenii:

1. Deschiderea şcolii către comunitate (august – decembrie 2001), fi-nanţat de SIEDO. În cadrul proiectului au fost editate 810 buletine in-formative pentru părinţi şi elevi. Au fost organizate seminarele „Drep-turile copiilor în familie” , „Copilul – o valoare centrală în comunitate”, cu participarea directorilor de şcoală şi a profesorilor din raion;

2. Donaţii umanitare şi suport public păturilor social-vulnerabile. În noiembrie 2001 a fost încheiat un Acord Memorandum cu Counter-part Internaţional pentru obţinerea de ajutoare materiale, care au fost distribuite la 220 de familii social-vulnerabile din comunitate;

3. Susţinerea activităţii spiritual-religioase. În centrul satului este înălţată o biserică frecventată de majoritatea membrilor comunităţii. O treime din numărul profesorilor şi elevilor cântă în corul bisericesc. APP

Autorii practicii

Primăria com. ChişcăreniRaionul Sângerei, MD-6216Tel. 0 262 412 49, 262 418 48E-mail: [email protected]

Practici de Succes

2004

1��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

a donat bisericii finanţe pentru unele lucrări de amenajare. Elevii patronează participanţii la război, invalizii, oamenii în etate. Au fost colectate 450 kilograme de produse alimentare şi donate seminarului teologic din Edineţ. Au fost desfăşurate acte de caritate pentru păturile socialmente defavorizate;

4. Crearea muzeului satului Dornici de a cunoaşte mai multe despre trecutul istoric al baştinei lor, elevii şi profesorii din gimnaziu au depus o muncă migăloasă pentru colectarea diverselor exponate. La festivitatea de inaugurare au participat responsabili ai primăriei din localitate, veterani ai muncii pedagogice, foşti angajaţi ai gospodăriei agricole, părinţi, elevi şi profesori. Muzeul s-a format pe parcursul a 2 ani de zile, fiind adunat un număr mare de exponate (peste 200). Aici vizitatorii pot lua cunoştinţă de unelte folosite de strămoşii noştri, bancnote din diferite epoci, arme de luptă, obiecte de ceramică. Este expusă şi o gamă larga de obiecte de artizanat confecţionate de săteni, fapt care denotă că la Viişoara întotdeauna a fost răspândită arta meşteşugurilor populare;

5. Completarea cu fond de carte a bibliotecii. Asociaţia Femeilor Profesioniste din Moldova a susţinut pentru copii din s. Viişoara, prin donaţie de carte şi reviste mult apreciate actualmente, când lumea este lipsită de informaţie, în special în localităţile rurale;

6. Campanie de educaţie ecologică şi salubrizare comunitară. Frumuseţea mediului natural se împleteşte cu durerea pe care o simte fiecare om atunci când se confruntă cu indiferenţa şi nepăsarea. Pentru creşterea gradului de cultură ecologică au fost editate 420 buletine informaţionale „Natura din jurul nostru” pentru membrii comunităţii, unde a fost trecute în revistă totalurile educaţiei ecologice în gimnaziu. Au fost curăţite izvoare, au fost paşaportizate fântânile din sat şi amenajată fântâna din apropierea gimnaziului. S-au plantat arbori, arbuşti şi flori la Gimnaziu, grădiniţă, biserică, cimitir şi de-a lungul frontierei.

Elemente specifice

Colaborarea între gimnaziu, APL, comunitate şi donatori (FISM, Fundaţia Soros, Pro Didactica, UNICEF);

Acumularea contribuţiei de la populaţie şi agenţi economici; Munca de voluntariat prestată de către elevi şi populaţie.

Rezultate

Sprijinul reciproc pe care oferit în cadrul parteneriatului a soluţionat mai multe probleme stringente cu care se confruntă atât şcoala, cât şi comunitatea.

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Satul Viişoara a acumulat o experienţă bogată în implementarea unor proiecte de valoare pentru gimnaziu şi localitate în general. După implementarea acestor proiecte au avut loc un şir de schimbări în comunitate: elevii au devenit mai receptivi la nevoile altora, s-a mărit numărul elevilor ce frecventează locaşurile sfinte. S-au schimbat într-o măsură oarecare relaţiile între oameni şi mentalitatea lor.

Lecţii învăţate

Cheia succesului constă în colaborarea gimnaziului cu APL, agenţii economici, donatori şi cetăţeni. S-a mărit responsabilitatea membrilor comunităţii faţă de destinul satului.

Preşedinţii străzilor – o metodă de colaborare dintre APL şi cetăţenii s. Carahasani,

r. Ştefan-Vodă


Pe teritoriul s. Carahasani, localitate cu o suprafaţă de 309 ha, sunt 14 străzi cu un număr de 1,2 mii case de locuit şi o populaţie de 3,1 mii locuitori. Lipsa unui post de radio local, participarea pasivă a cetăţenilor la adunările satului, au avut ca efect reducerea dialogului dintre APL şi comunitate.


În anul 2003, echipa primăriei a stabilit în planul strategic unul din principalele obiective care trebuie realizate în următorii 2-3 ani este transparenţa activităţii APL şi conlucrarea activă cu cetăţenii la rezolvarea multiplelor probleme social-economice din localitate. De aceea s-a mizat pe identificarea de noi metode de informare şi atragerea cetăţenilor la rezolvarea problemelor. Pentru aceasta au fost realizate mai multe acţiuni:

1. Lansarea ziarului local. A fost selectată o echipă de lucru din aparatul primăriei, profesori care au elaborat ziarul local „Carahasani-Curier”. Ziarul este editat trimestrial, cu un tiraj de 200 exemplare în care cetăţenii sunt informaţi despre lucrul efectuat şi problemele care trebuie rezolvate;

Autorii practicii

Primăria s. ViişoaraRaionul Edineţ, MD-4645Tel./fax: 0 246 423 69, 0 246 423 04

Practici de Succes

2004

1��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

2. Organizarea audierilor publice, cu scopul consultării populaţiei locale. Totuşi aceste acţiuni au fost puţin eficiente pentru informarea şi atragerea populaţiei în acţiuni de nivel comunitar;

3. Organizarea şi desfăşurarea pe fiecare stradă a adunărilor locatarilor. Pentru rezolvarea problemelor ce ţin de telefonizare, aprovizionare cu apă potabilă, gazificarea localităţii, primarul a organizat pe fiecare stradă adunări ale locatarilor. La aceste adunări au fost aleşi preşedinţii străzilor. Lunar, aceştia participă la şedinţele primăriei, unde sunt puse în discuţie toate problemele noi apărute în localitate. Tot în comun se discută şi participarea populaţiei la rezolvarea acestor probleme. Prin intermediul preşedinţilor cetăţenii sunt anunţaţi despre diferite adunări şi întruniri.

4. Implicarea preşedinţilor de străzi în soluţionarea problemelor comunitare. Periodic preşedinţii străzilor efectuează raiduri pentru menţinerea ordinii pe străzi. Împreună cu lucrătorii sociali sunt vizitaţi bătrânii singuratici şi li se acordă ajutor. La una din întâlnirile cu preşedinţii străzilor, primăria a anunţat un concurs pentru cea mai curată stradă, pentru cea mai amenajată gospodărie şi fântână din localitate. În octombrie la hramul satului au fost realizate totalurile acestui concurs, unde au fost menţionate cea mai amenajată curte fântână cu diferite cadouri. De asemenea, preşedinţii străzilor si-au adus aportul la lărgirea cu 400 numere a reţelei telefonice din localitate, precum şi la mobilizarea populaţiei pentru achitarea proiectului de gazificare a satului.

Elemente specifice

Desfăşurarea de către primărie pe fiecare stradă a adunărilor la care au fost aleşi preşedinţi, unde le-a fost explicat rolul preşedintelui străzii a contribuit la realizarea cu succes a acestui program;

O dată pe lună participarea preşedinţilor străzilor la şedinţele primăriei, ajută ca Primăria să fie la curent cu doleanţele cetăţenilor, iar cetăţenii să fie informaţi despre activităţile primăriei.

Rezultate

În rezultatul colaborării preşedinţilor străzilor cu Primăria, cetăţenii sunt mult mai atraşi întru rezolvarea problemelor social-economice din localitate. Informarea permanentă a populaţiei despre problemele din localitate, participarea cetăţenilor la rezolvarea acestor probleme. Prin intermediul acestor persoane, primăria este la curent cu conţinutul problemelor cu care se confruntă cetăţenii.

1��

Acţiu

ni m

anag

eria

le la

niv

elul

col

ectiv

ităţil

or lo

cale

Lecţii învăţate

Cetăţenii din localitate au înţeles că nu este de ajuns să menţionezi problemele ce se ivesc, ci sunt necesare propuneri concrete de rezolvare şi implicare efectivă;

Gazificarea, aprovizionarea cu apă potabilă, menţinerea aspectului curat al străzilor depinde de toţi locuitorii.

Comitetele de străzi: participarea cetăţenească în or. Ocniţa


Teritoriul or. Ocniţa este de 548,4 ha. Centrul administrativ al oraşului se află la aproximativ 2 km de la partea veche a oraşului. În plus, calea ferată a oraşului desparte localitatea în două părţi. Lipsa televiziunii locale şi până de curând a unui ziar local, a facilitat crearea unui gol informaţional despre activitatea APL şi a comunităţii în general. Toate aceste elemente creau anumite bariere şi deficienţe în dialogul APL cu locuitorii oraşului, nu permiteau crearea unui sistem de informare publică asupra deciziilor şi dispoziţiilor adoptate de autorităţi. În consecinţă, populaţia era îndepărtată de la procesul decizional, micşorându-se interesul cetăţenilor faţă de problemele oraşului.


Problemele identificate de către autorităţi au stimulat căutarea unor noi metode şi forme de informare publică, de dezvoltare a legăturilor dintre autorităţi şi cetăţeni. După consultarea APL cu cei mai activi cetăţeni ai oraşului a fost identificată cea mai eficientă modalitate – comitetele de străzi.

1. Crearea Сomitetelor de stradă. Comitetele date au fost create pe principii democratice şi transparente. Teritoriul oraşului a fost împărţit în 25 de cartiere, pentru comoditatea populaţiei şi pentru a menţine apropierea. A fost elaborat graficul realizării adunărilor de alegere a componenţei Comitetelor de străzi. Pentru fiecare cartier au fost numiţi responsabili din cadrul primăriei. Vice-primarul, responsabil de cooperarea cu ONG-le, monitoriza realizarea acestor adunări. În calitate de preşedinţi ai acestor Comitete au fost aleşi cetăţenii ce se bucură de respect şi au o poziţie cetăţenească activă. Din cele 25 de persoane alese, 4 au studii superioare, iar 12 sunt femei.

Autorii practicii

Primăria s. Carahasani, Raionul Ştefan-VodăMD - 4214Tel.: 0 242 422 38, 0 242 422 36

Practici de Succes

2003

1��

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

2. Crearea mecanismului de cooperare între autorităţi şi Comitete. Preşedinţii Comitetelor de străzi au fost convocaţi într-o şedinţă cu funcţionarii primăriei. La această întâlnire le-au fost explicate aşteptările primăriei şi obiectivele care trebuie realizate pentru crearea unui dialog constructiv între populaţie şi comitete. Ulterior, primăria menţinea un dialog permanent cu comitetele, care de fapt reprezintă liantul principal al APL în lucrul cu populaţia. Totodată preşedinţii comitetelor sunt invitaţi la şedinţele Consiliului Local pentru a fi informaţi despre activitatea APL. În aşa mod, autorităţile comunică foarte eficient cu populaţia, informând despre şedinţele şi adunările realizate, activităţile socio-culturale efectuate. De asemenea, comitetele de străzi reprezintă un instrument şi mecanism eficient de informare a populaţiei în necesitatea de organizare a unor activităţi de nivel comunitar (salubrizarea oraşului, clarificarea informaţiei din cărţile de imobil, curăţirea crengilor copacilor care încurcau la liniile de electricitate). În acelaşi timp, primăria obţine informaţii despre multe probleme care parvin din diferite sectoare ale oraşului, precum şi despre încălcarea liniştii şi ordinii publice. Respectiv, primăria are posibilitatea să reacţioneze operativ la aceste semnale.

3. Participarea comitetelor de străzi la elaborarea Planului Strategic al oraşului. Comitetele de străzi s-au implicat activ în activitatea de informare asupra proiectului Planului Strategic. În baza activităţii Comitetelor, populaţia a fost informată despre conţinutul acestui document şi la audierile publice au fost propuse cca. 20 de rectificări, din care o parte au fost incluse în Plan.

Elemente specifice

Abordarea originală a problemei; Menţinerea permanentă a dialogului bilateral dintre APL şi comitete; Implicarea comitetelor în soluţionarea problemelor comunitare.

Rezultate

Principalul rezultat a fost crearea unui mecanism eficient de cooperare a APL cu populaţia care a contribuit la creşterea încrederii locuitorilor în activitatea autorităţilor.

Lecţii învăţate

Posibilitatea orientării activităţii primăriei în funcţie de informaţia obţinută de la populaţie;

Este importantă promovarea şi menţinerea dialogului dintre APL şi comunitate.

Autorii practicii

Primăria or. Ocniţastr. Mihai Viteazul, 1MD - 7101, r. OcniţaTel. 0 271 220 15

149

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Ciadâr-Lunga – Circulaţia după un grafic bine determinat a transportului public de pasageri

or. Ungheni – Zona economică liberă

150

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Nisporeni, Înălţarea Monumentului închinat Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt

or. Sângerei – Construcţia străzii în micro-raionul nou al oraşului

151

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s. Cetireni, r. Ungheni – Deschiderea Bibliotecii Publice

s. Congaz, UTAG – Casa de Cultură

152

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Edineţ – Echipa Cartierul Nostru – activităţi pentru perioada de vară pentru tineri

s. Zorile, r. Orhei – Beneficiari şi asistenţi sociali în Centrul Speranţa

153

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s. Selemet, r. Cimişlia – Centrul comunitar de prestare a serviciilor zoo-veterinare

s. Moleşti, r. Ialoveni – Centrul Termic al Liceului Teoretic din sat

154

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s. Feşteliţa, r. Cimişlia – Renovarea grădiniţei de copii în rezultatul colectării eficientea impozitelor

s. Zberoaia, r. Nisporeni – Renovarea grădiniţei din sat

155

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

Com. Chişcăreni, r. Sângerei – Procesul de pregătire a parcării pentru biciclete de către membrii ONG Adolescentul (sus); Rezultatul: parcarea pentru biciclete din curtea şcolii (jos)

156

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Comrat – Construcţia terenului de joc pentru copii (sus); Rezultatul: teren de joc pentru copii (jos).

157

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

or. Ialoveni – Săpatul tranşeiei pentru renovarea str. Ion Creangă

com. Răzeni, r. Ialoveni – Procesul de lucru la aprovizionarea cu apă

158

Ghi

dul b

unel

or p

ract

ici a

le A

PL

s. Cotul-Morii, r. Hânceşti – Clădirea nefolosită a unui magazin (sus); în prezent – Şcoala medie din sat (jos)

Ghidul Bunelor Practici APL

Documents

Transcript of Ghidul Bunelor Practici APL