Ghidul AMR 2010

Ghidul Arhivelor Militare Române

Statul Major General

Serviciul Istoric al Armatei Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor

Militare Istorice

GHIDUL ARHIVELOR MILITARE

ROMÂNE

Coordonator: General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ

Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei Bucureşti – 2010


2

Autori: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA

Dr. Cornel ŢUCĂ Drd. Lucian DRĂGHICI Manuel STĂNESCU

Consultanţi de specialitate:

Elena COJUHARI Drd. Vasilica MANEA Nineta NICOLAE Locotenent-colonel Constantin NIŢĂ Dr. Alina PAVELESCU Plutonier Claudiu Constantin POPUŞOI

Referenţi ştiinţifici::

Gl. bg. dr. Liviu SCRIECIU Col. (r) Emil ION

Tehnoredactare computerizată: Oana BURGHELEA, Mirela CONSTANDA, Cristian

ENACHE, Mihaela OLTEANU, Felicia ŢUCĂ, ing. Simona CALCAN Coperta: Cătălin PINTILIE

Editură recunoscută de C.N.C.S.I.S.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MOŞNEAGU, MARIAN

Ghidul arhivelor militare române/cdor dr. Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea. – Bucureşti: Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2010

ISBN 978-606-524-078-0 I. Florea, Petrişor 930,25:355(498)

3

CUVÂNT ÎNAINTE

Realizarea „GHIDULUI ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE” reprezintă o iniţiativă notabilă a Serviciului Istoric al Armatei, instituţie care, împreună cu Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi depozitele intermediare de arhivă, administrează patrimoniul arhivistic militar şi facilitează valorificarea ştiinţifică a acestuia.

Lucrarea este în conexiune directă cu precedentul „Ghid de orientare istorico-arhivistică asupra fondului creat de Consiliul Superior al Apărării Ţării (Secretariat) (1924, 1927)”, Bucureşti, 1996 şi inventarele arhivistice „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace” (Vol. I 1944-1948, Editura Militară, Bucureşti, 1999 şi Vol. II 1944-1947, 2000).

Actualul Ghid al Arhivelor Militare este destinat unui public larg de istorici, cercetători, arhivişti, cadre didactice, studenţi şi petenţi, civili şi militari, români şi străini, fiind un util instrument de lucru menit să înlesnească cunoaşterea organizării şi evoluţiei organismului militar românesc, familiarizarea cu principalele entităţi creatoare de arhivă, documentarea şi aprofundarea investigaţiilor la sălile de studiu. În acelaşi timp Ghidul marchează şi momentul aniversar prilejuit de împlinirea a 90 de ani de la înfiinţarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi de sărbătorirea, la 26 iulie, a Zilei Arhivelor Militare.

Pentru a crea o imagine de ansamblu asupra acestui vast domeniu arhivistic, autorii prezintă evoluţia organizatorică, profilul tematic şi sfera de competenţă a Serviciului Istoric al Armatei, detaliind multe dintre temele de cercetare şi demersurile ştiinţifice proprii menite să satisfacă diversele solicitări din partea instituţiilor şi structurilor militare şi civile din ţară şi din străinătate, cadrelor militare active, în rezervă şi în retragere, ale foştilor combatanţi şi urmaşilor acestora, manifestările ştiinţifice organizate sau onorate de arhiviştii militari, precum şi activitatea editorială proprie.

În consens cu responsabilităţile profesionale şi atribuţiile specifice instituţiei, autorii prezintă 6200 de fonduri aflate în patrimoniul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militar Istorice Piteşti, oferind totodată, selectiv, şi istoricele creatorilor de fond, respectiv ale regimentelor din organica Armatei României.

Inspirată este şi ideea de a oferi o imagine de ansamblu a patrimoniului arhivistic creat de Armata României de-a lungul anilor prin prezentarea şi altor fonduri de arhivă deţinute de Arhivele Naţionale, aferente perioadei 1859-1930, precum şi a unor colecţii deţinute de Biblioteca Naţională a României. Apreciem diversitatea tematică, structura şi utilitatea lucrării şi salutăm profesionalismul, disponibilitatea şi eforturile specialiştilor Serviciului Istoric al Armatei şi ai Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti de a reconfirma transparenţa instituţiei militare printr-o invitaţie elevată şi sinceră la cunoaşterea trecutului Armatei României şi a tradiţiilor de luptă ale poporului român prin recurgerea neîngrădită la sursele adevărului istoric.

General-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ

Şeful Direcţiei Instrucţie şi Doctrină din Statul Major General

PARTEA I ARHIVELE MILITARE ROMÂNE –

COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL

7

ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL

SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

Comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Evoluţia Serviciului Istoric al Armatei (S.I.A.) se confundă cu însăşi evoluţia Statului Major General (S.M.G.). De-a lungul celor 143 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri: Secţia a II-a Lucrări Istorice (1867; 1870 - 1893), Biroul 3 Istoric (1893 – 1896; 1897 - 1904), Biroul 1 (1896 - 1897), Biroul 4 (1904 - 1906), Biroul 3 Istoric (1906 - 1907; 1918 - 1920), Biroul 6 Informaţii (1907 - 1918), Secţia a VI-a Istoric (1 aprilie 1920 - 1922), Secţia a VIII-a Istoric (1922 - 1927), Secţia a VII-a Istoric (1927 – 30 ianuarie 1928), Serviciul Istoric (30 ianuarie 1928 – 18 martie 1949), Secţia XI Istoric (18 martie 1949 – 1 august 1950), Secţia Istoric (1 august 1950 – 1 aprilie 1959), Secţia Istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959 – 16 mai 1962), Secţia Studii Istorice (16 mai 1962 – 11 octombrie 1969), Secţia Arhivelor Militare (11 octombrie 1969 – 1 aprilie 1973), Arhivele Ministerului Apărării Naţionale (1 aprilie 1973 – 25 ianuarie 1984), Secţia Arhive (24 ianuarie 1984 – 1 martie 1998), Arhivele Militare Române (1 martie 1998 – 1 decembrie 2000), Serviciul Arhivistic Militar (1 decembrie 2000 – 1 aprilie 2002), Serviciul Arhive şi Documentare Militară (1 aprilie 2002 – 1 mai 2006) şi Serviciul Istoric al Armatei (1 mai 2006 - prezent)1.

Necesitatea unei structuri specializate în structura Marelui Stat Major (M.St.M.) a fost resimţită încă de la înfiinţarea acestuia. Astfel, în ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, apărea următoarea Publicaţie, semnată de ministrul de Război, generalul Alexandru Iacovache2: ,,Având în vedere folosul ce trage ţara şi armata din răspândirea instrucţiei în oaste; având în vedere cât de nimerit este de a se pune în mâna soldatului cărţi de citit care, aducându-i aminte glorioase suvenire şi nobile exemple, să fie în acelaşi timp în raport cu gusturile şi poziţia sa; având în vedere lipsa ce are oastea de o istorie militară a României; având în vedere crearea şcolilor prin regimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a două opere destinate şcolilor regimentare ale corpurilor.

Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însemnate de bravură, de generozitate, umanitate, patriotism, dezinteresare şi eroism prin care ostaşii români s-au deosebit în toate epocile istoriei noastre.

Autorii trebuie să se silească a căuta tot ce poate inspira soldaţilor sentimentele cele mai nobile. Nu trebuie să piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru soldaţi, din care cea mai mare parte are prea puţină instrucţie şi mulţi deloc.

Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele şi prin urmare, un stil simplu este de neapărată trebuinţă. Drept model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi şi plăieşii români (sln.ns.), descris de C. Negruzi şi Circulara din 1 noiembrie 1860 a domnului M. Kogălniceanu, atunci ministru din Năuntru către săteni.

Această lucrare va trebui să aibă materia cel puţin a unui volum în 12, imprimat cu Cicero şi gros de 150 pagini.

1 Comandor dr. Marian Moşneagu, „Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale”, în

,,Gândirea militară românească”, nr. /2009, p. 109-117. 2 Ministrul de Război între 12 octombrie 1863-12 aprilie 1864.

Arhivele militare române – componentă importantă a patrimoniului arhivistic naţional

8

A doua lucrare va fi Istoria militară a României3 (sln.ns.). Această istorie va cuprinde cu amănuntul toate evenimentele militare ale istoriei noastre. Autorii vor insista mai cu seamă asupra epocilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, precum şi a acelora în care s-au organizat pentru întâia oară armate regulate.

Afară de acestea, autorii vor descrie, pe lângă istoria războaielor Principatelor, tot ce este indispensabil a se cunoaşte din istoria generală a ţărilor. Concurenţii nu trebuie să piardă din vedere că această carte este destinată mai cu seamă la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuie a se preciza bine faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă în analele noastre şi să evite disgresiile politice, cu totul străine destinării acestei lucrări.

Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele imprimate şi manuscrise. Toate trebuie depuse la Ministerul de Război (Direcţia I, Divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864”4.

Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul Administraţiei Centrale a Ministerului de Război, sub directa autoritate a acestuia, a luat fiinţă Depozitul General al Războiului, ca direcţie independentă. Acesta era format din Secţia I Harta României. Lucrări topografice interioare şi Secţia a II-a Lucrări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare. Şefii de secţie erau numiţi de domnitor, ceilalţi ofiţeri fiind numiţi de ministrul de Război5. Această structură a avut o existenţă efemeră, fiind desfiinţată prin Î.D. nr. 1163 din 11 august 1867.

Prin Înaltul Decret nr. 181 din 3 februarie 1870, regele Carol I a aprobat ,,Regulamentul relativ la serviciul ofiţerilor din corpul de stat major”, prin care s-a stabilit reînfiinţarea Depozitului de Război. Conform art. 68, Secţia a II-a Lucrări istorice şi statistica militară avea ca atribuţii ,,clasarea şi conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război. Redactarea oricărei operaţii militare. Istoricul regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice. Adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a României şi a puterilor străine. Lucrări şi opere publicate în străinătate. Conservarea bibliotecii şi arhivei Depozitului. Examinarea lucrărilor şi operelor militare publicate în România şi în străinătate”6. Un regulament ulterior urma să stabilească în detaliu toate chestiunile care reglementau activitatea Depozitului7.

3 Printre lucrările de istorie militară de referinţă pentru perioada de început a istoriografiei militare naţionale se numără ,,Armata Română”, 1902, Locotenent-comandor Constantin Ciuchi, ,,Istoria Marinei Române în curs de 18 secole”, Tipografia Ovidiu, Constanţa, 1906, General Grigore Crăiniceanu, ,,Istoria Armatei Române”, comunicare Academia Română, 1912, N. Ştefănescu-Iacint, ,,Războiul româno-bulgar”, Bucureşti, 1914, General M. Aslan, ,,Memoriu asupra căderii capului de pod Turtucaia”, Iaşi, 1918, General Ion Popovici, ,,Bătălia de la Sibiu”, Roman, 1918, C. Stere, ,,Marele Războiu şi politica României”, Bucureşti, 1918, General I. Culcer, ,,Note şi cugetări asupra campaniei din 1916”, Iaşi, 1919, General C. Găvănescu, ,,Războiul nostru pentru întregirea neamului”, Iaşi, 1919, C.R. Munteanu, ,,Bătălia de la Mărăşeşti”, Bucureşti, 1919, General A. Stoenescu, ,,În ploaia de gloanţe”, Bucureşti, 1919, Maior Răzvan Trăznea, ,,Mărăştii”, Bucureşti, 1919, General Basarabescu, ,,Silistra-Turtucaia”, Bucureşti, 1920, Contraamiral N. Negrescu, ,,Rolul Marinei în războiul pentru întregirea neamului”, Bucureşti, 1920, Maior Teodor Radu, ,,Vânătorii de munte”, Târgovişte, 1920, Mircea V. Rădulescu, ,,Războiul neamului românesc”, Bucureşti, 1920, A. Stegărescu, ,,Luptele din Dobrgea, câmpia Munteniei de jos şi din jurul Mărăşeştilor”, Buşteni, 1920, Constantin Kiriţescu, ,,Istoria Războiului pentru Întregirea României 1916-1919”, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1921, General Constantin Ştefănescu-Amza, ,,Istoric grafic al războiului neamului românesc”, Bucureşti, 1921, General C. Teodorescu, ,,Turtucaia”, 1921, General G.D. Mărdărescu, ,,Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei”, Bucureşti, 1922, General A. Teodorescu, ,,Turtucaia, studiu tactic şi cauzele înfrângerii”, Braşov, 1922, General Alexandru Averescu, ,,Operaţiunile de la Flămânda”, Bucureşti, 1923, General Alexandru Averescu, ,,Bătălia de pe Argeş”, Ţara noastră, Cluj, 1923, Dr. G. Miron, ,,Note din războiul pentru întregirea Neamului”, Bucureşti, 1923, Pr. N.V. Hodoroabă, ,,Din războiul de întregire”, Iaşi, 1923, Mih. C. Vlădescu, ,,Generalul Averescu, sămănătorul de ofensive”, Bucureşti, 1923, General D. Iliescu, ,,Documente privitoare la războiul pentru întregirea României”, Bucureşti, 1924, George Lungulescu, ,,Eroismul cavaleriei române”, Bucureşti, 1924, General Sc. Panaitescu, ,,Turtucaia în războiul mondial”, Bucureşti, 1924, Alexandru Dăscălescu, ,,Jurnal operativ de pe câmpul de războiu (cu Reg. 56 Infanterie. Antologie eroică)”, Roman, 1925, I. Ursu, ,,Generalul Grigore Eremia”, Oradea Mare, 1925, M. Văgăonescu, ,,Viaţa în războiu, însemnări zilnice de pe front 1916-1918”, Bucureşti, 1925, Locotenent-colonel V. Nădejde, ,,Istoria Armatei Române. Vol. I Din primele timpuri cunoscute până la întemeierea Principatelor Române”, onorată cu premiul Academiei Române ,,Gheorghe Asache”, Tipografia ,,Cultura Românească“, Iaşi, 1930, General Ion I. Anastasiu, ,,Oastea română de-a lungul veacurilor”, Tipografia M.St.M., 1933, Maior R. Dinulescu din Marele Stat Major, ,,Armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor”, Editura Ramuri, Craiova, lucrare premiată de Academia Română ş.a.

4 ,,Monitorul Oastei”, vol. II/1864, pp. 44-46. 5 Serviciul Istoric al Armatei (în continuare se va cita S.I.A.), Registrul Istoric al Marelui Stat Major, fila 24. 6 S.I.A., fond Microfilme, rola P.S.E.M. 1208, c. 130. 7 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 30.


9

Prin Î.D. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat ,,Regulamentul serviciului de stat major”, prin care se menţinea împărţirea M.St.M. în cele trei secţii, în cadrul Secţiei I regăsindu-se ca atribuţiune distinctă ,,jurnalul şi istoricul în timp de pace şi război”8.

În organigrama M.St.M. din anul 1893, devenit direcţie superioară în compunerea Ministerului de Război, în conformitate cu noul ,,Regulament asupra serviciului de stat major”, aprobat prin Î.D. nr. 1170 din 13 aprilie 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei I avea ca atribuţii, printre altele, ,,chestiunile statistice şi Istoricul”9. În anul 1896, Istoricul M.St.M. se regăseşte în cadrul Biroului 1 al Secţiei I Organizarea, mobilizarea şi instrucţia armatei10 iar în anul 1897 în cadrul Biroului 311.

În anul 1899, denumirea consacrată devine Istoricul campaniilor şi marilor operaţiuni ale armatei”12.

În anul 1904, problematica istorică se regăseşte în responsabilitatea Subbiroului B, Biroul 4 din cadrul Secţiei a II-a, cu denumirea ,,Etape. Mijloace de corespondenţă militară şi regulamentele respective. Istoricul campaniilor”13.

De la 5 iulie 1904, Biroul VI din cadrul Secţiei a II-a reuneşte ca responsabilităţi ,,Studii istorice, geografice şi statistice. Biblioteca. Redacţia revistei ,,România militară”14.

În 1905 în cadrul M.St.M. a fost întocmit ,,Istoricul războiului ruso-japonez”15. În anul 1906, Istoricul campaniilor se găsea printre atribuţiile Biroului 3 din cadrul Secţiei I16,

birou care din 1907 s-a numit Istoric şi Bibliotecă, cu compartimentele Studii istorice şi statistică, Referate istorice. Biblioteca, Contabilitatea Bibliotecii ,,România militară” şi Cazarmarea17.

De la 25 mai 1907, atribuţiile Biroului 6 Informaţii din cadrul Secţiei a II-a includeau Istoria militară generală. Studii asupra campaniilor moderne; istoria militară naţională; Istoricul organizării armatei române, Istoricul manevrelor şi al taberelor de instrucţie, Istoricul regulamentelor de exerciţii şi manevre ale celor trei arme18. Către sfârşitul anului 1909, Biroul 6 Informaţii încorpora la loc de cinste Istoricul Statului Major General19.

Prin Referatul nr. 6660 din 4 iunie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul Constantin Ştefănescu-Amza20 raporta că în baza informaţiilor furnizate de Biroul 3 Istoric, Serviciul Fotografic al M.C.G. cuprindea ,,albume de fotografii din război, catalogate, filme pozitive de cinematograf cu scene de război, în ambalajul lor special, clişee şi filme negative, material prim şi aparate”, primele urmând să fie predate Biroului Istoric. Închirierea filmelor sau reproducerea lor şi a clişeelor fotografice urma să se facă numai cu aprobarea M.St.M., sumele încasate fiind vărsate în fondul orfanilor de război şi pentru procurarea materialelor necesare Biroului Istoric.

8 Ibidem, f. 73. 9 Ibidem, f. 99. 10 Ibidem, f. 110. 11 Ibidem, f. 116. 12 Ibidem, f. 124. 13 Ibidem, f. 137. 14 Ibidem, f. 139. 15 Ibidem, f. 145. 16 Ibidem, f. 151. 17 Ibidem, f. 157. 18 Ibidem, f. 166. 19 Ibidem, f. 185. 20 Constantin Ştefan s-a născut la 23 iulie 1875, la Budeşti, judeţul Călăraşi. Prin Jurnal al Consiliului de Miniştri, în

anul 1904 i s-a aprobat să-şi adauge la numele său patronimic de Ştefănescu, pe acela de Amza (după mama). A absolvit clasele primare la Şcoala Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, Şcoala Fiilor de Militari din Iaşi. Încadrat în Regimentul 1 Geniu, între anii 1903-1905 a fost trimis de Ministerul de Război în Austria la Batalionul 6 Imperial de Pionieri din Klosternenburg, servind cu gradul de locotenent în armata austro-ungară. A îndeplinit funcţiile de inspector general al Armatei şi apoi ministru de Război în guvernul Iorga (1931-1932). A fost preşedinte al Societăţii de Radiodifuziune (1936-1940), vicepreşedinte şi administrator delegat al Societăţii de Industrie Chimică (1940-1944) şi preşedinte al Sindicatului Agricol de Ilfov (1944-1946). A decedat la 13 februarie 1964, la Bucureşti.


10

Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămânea ataşat la Biroul 3 Istoric pentru folosirea fotografiilor, înlocuindu-l în serviciu pe căpitanul Constantin Zagoritz, căzut prizonier21.

Pe Referatul nr. 75 din 5 iunie 1918 al maiorului Jinga referitor la confecţionarea din fondul de război a unor dulapuri speciale necesare conservării diferitelor grupuri de documente ale comandamentelor şi a hărţilor Istoricului, şeful Secţiei a II-a a pus următoarea rezoluţie: ,,Am onoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, relativ la înfiinţarea dulapurilor speciale, pentru păstrarea arhivei de campanie a Biroului Istoric. Arhiva operativă a tuturor comandamentelor, anexele ei, hărţi, documente, lucrările Biroului, monografiile etc vor forma pentru viitor tezaurul învăţămintelor ce trebuie a se trage din acest război. De aceea, susţin cererea Biroului 3 a se aproba înfiinţarea acestor dulapuri, în număr de 8 (opt)”22.

Acelaşi maior Jinga solicita ca Biroul 3 Istoric să cumuleze arhivele unităţilor desfiinţate după partea I a campaniei, arhiva Armatei I şi a II-a a campaniei (arhiva birourilor de stat major) şi arhiva Corpului 5 Armată (desfiinţat în partea a doua a campaniei, după încheierea păcii). Ca urmare, pentru ca Biroul 3 Istoric să poată corespunde diferitelor cereri şi pentru a putea lucra ulterior pe bază de acte la istoricul campaniei, ofiţerul mai solicita ,,toate arhivele din timpul campaniei ce nu aparţin Armatelor 1-5 Armată şi Diviziilor 1-15, precum şi oricărei unităţi, comandament şi serviciu care a existat în timp de campanie”. În plus, ,,toate comandamentele (Corpurile 1-5, Diviziile 1-15, brigăzile de infanterie, artilerie şi cavalerie), precum şi unităţile şi serviciile care au existat pe timpul campaniei cu acelaşi titlu să trimită la Marele Stat Major Biroul 3 Istoric un dosar cu copie după ordinele primate şi după ordinele date în cursul campaniei, precum şi copie după registrul istoric al comandamentului unităţii sau formaţiunii. Toţii ofiţerii activi obligatoriu şi cei de rezervă benevol să înainteze ierarhic un memoriu al activităţii lor în cursul campaniei, arătând în special chestiunile operative cu critica obiectivă corespunzătoare”. M.St.M. urma să stimuleze cu premii, recompense etc lucrările personale cu caracter istoric, psihologic etc sau de critică obiectivă a diferitelor episoade din campania primului război mondial23.

Prin Referatul nr. 241 din 26 iunie 1918, şeful Biroului 3 Istoric, locotenent-colonelul I. Motaş solicita ,,rezumatele birourilor din Marele Cartier General, precum şi acel al unităţilor mari, întrucât cercetarea amănunţită a tuturor dosarelor campaniei nu este posibilă acum”. Cum la Biroul Operaţiilor însărcinat cu această lucrare fusese desemnat locotenent-colonelul Condeescu, coordonat în întreprinderea sa de locotenent-colonelul Ţenescu, se solicita mutarea primului la Biroul Istoric. În rezoluţie, colonelul Ştefănescu-Amza conchidea: ,,Am onoare a înainta acest referat al Biroului 3 Istoric, pe care îl susţin în părţile sale de la nr. 1, 2, 3, 4, adică în sensul a se interveni la Birourile din M.St.M. foste ale M.C.G., şi anume la Biroul Organizării, Biroul Operaţiilor, Biroul Informaţii şi Biroul Transporturilor a se întocmi şi înainta Biroului Istoric o dare de seamă rezumativă şi cronologică, care să servească ca bază de sprijin sau schelet al lucrării, ce se va dezvolta apoi de Biroul Istoric.

Cât priveşte însă şi Corpurile de armată şi diviziile să întocmească câte un rezumat istoric aşa cum îl cere Biroul Istoric, nu sunt de aceeaşi părere, căci cred propunerea imposibil de realizat în circumstanţele actuale, şi mai ales în ceea ce priveşte prima parte a campaniei, când foarte multe arhive operative s-au pierdut. De aceea, în locul acestei soluţii, propun ca corpurile de armată şi diviziile să trimită copii de pe registrul/jurnal de operaţii cu anexele şi crochiurile respective, însărcinându-se cu această lucrare un ofiţer, care să nu mai aibă altă însărcinare, luat la nevoie de la un corp de trupă, şi lucrând sub supravegherea şefului de stat major”. La rându-i, şeful S.M.G., generalul Constantin Christescu24 a decis: ,,Se aprobă referatul Biroului, dându-se ordinele necesare. Propunerea Secţiei pentru corpuri de armate şi divizii se admite numai pentru operaţiile campaniei asupra cărora nu s-ar mai avea arhiva necesară”25.

21 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 751. 22 Ibidem, c. 752. 23 Ibidem, c. 754. 24 Şeful Statului Major General între 3 decembrie 1913-1 aprilie 1914, 1 aprilie-8 octombrie 1918 şi 1 aprilie 1920-8 mai 1923. 25 S.I.A., fond Microfilme, P II 1 640, c. 756-758.


11

Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactat decât la M.St.M., unde se afla vărsată arhiva acestora, cu referatul nr. 564 din 16 august 1918, generalul Christescu a solicitat detaşarea la Biroul Istoric, pentru maxim patru luni, a unor ofiţeri care au activat în cadrul acestor comandamente şi divizii26.

Rezumatul istoric, semnat de comandant şi contrasemnat de ofiţerul desemnat cu redactarea acestuia, urma să fie înaintat Biroului Istoric din M.St.M. până la 1 ianuarie 1919.

Cu adresa nr. 307 din 4 iulie 1918, şeful Secţiei a II-a din M.St.M., colonelul Constantin Ştefănescu-Amza, transmitea Diviziilor I şi a II-a necesitatea de a dispune întocmirea istoricului rezumativ al operaţiunilor executate de cele două comandamente. Acesta trebuia să cuprindă ordinea de bătaie a comandamentului şi modificările care au survenit, respectiv ordinele care au stat la baza acestora, situaţia efectivelor, operaţiunile mai importante proiectate, operaţiunile executate, legăturile pe verticală şi pe orizontală, trupele şi unităţile inamicului cu care s-au confruntat, modul de hrănire şi aprovizionare cu muniţii, aprecieri asupra operaţiunilor executate, crochiurile necesare etc. Acest istoric rezumativ urma să fie completat cu o hartă sau schiţă la scara 1/200.000, pe care se va trasa cu negru itinerarul Diviziei pe tot timpul campaniei27.

În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.D. nr. 3179 din 28 octombrie 1918, în cadrul Secţiei a II-a Istoric şi Etape se regăseau două birouri - Biroul 3 Istoric, condus de locotenent-colonelul Dumitru Motaş şi Biroul 4 Etape şi Biblioteca M.St.M.28.

Prin Referatul nr. 1294 din 10 decembrie 1918 al Biroului 3 Istoric, şeful M.St.M. arăta că deşi Ministerul de Război aprobase înfiinţarea unui post de bibliotecar –arhivar la Biroul Istoric ,,care să ţie firul lucrărilor, deoarece ofiţerii biroului se schimbă destul de des”, din lipsă de personal, Direcţia Personalului nu încadrase funcţia. ,,Cum Biroul Istoric are menirea a primi o mare dezvoltare pe viitor – argumenta generalul – şi a se ocupa nu numai cu istoricul campaniei din 1916-1918, ci a îmbrăţişa toate chestiunile în legătură cu istoricul armatei române şi din trecutul mai îndepărtat, iar noile provincii dobândite prin acest război lărgind încă câmpul de activitate al acestui serviciu, este nevoie ca bibliotecarul-arhivar al Biroului Istoric să fie un om cu cultură superioară, posedând o diplomă universitară, condiţie care nu este cerută funcţionarilor Ministerului de Război.

Domnul Vasile Lambru, licenţiat în Drept de la Facultatea din Bucureşti şi fost magistrat, dorind a ocupa această funcţie, după cum se vede din alăturata petiţiune, cu gradul de şef de birou clasa I, grad echivalent cu cel avut în magistratură, cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această numire pe ziua de 15 decembrie”29.

La 11 martie 1919, şeful Biroului Istoric, locotenent-colonelul Dumitru Motaş, solicita crearea Secţiei Istorice în cadrul M.St.M. Principalul argument consta în faptul că Biroul Istoric având de întocmit o lucrare cu totul independentă de lucrările celorlalte secţii, ofiţerul considera că ,,înglobarea lui la una din secţii nu prezintă niciun avantaj, ci dimpotrivă are dezavantajul de a se trece şi înregistra arhiva şi corespondenţa acestui birou pe la o secţie cu care nu poate avea nicio comunitate de lucru”. În plus, argumenta ofiţerul, ,,Pentru a se putea continua lucrările pregătitoare întocmirii rezumatului istoric al campaniei, este nevoie a se dispune deocamdată de personalul strict necesar pentru: clasarea arhivei de război, însărcinându-se cu această operaţiune cel puţin câte un ofiţer pentru fiecare corp de armată şi unul pentru diferite servicii ale armatei; centralizarea rezumatelor istorice ce au început să sosească de la Divizii, precum şi coordonarea lor în timp şi spaţiu; studierea diferitelor reclamaţii privitoare la operaţiuni; redactarea rezumatului istoric al operaţiunilor”.

În acest scop, ofiţerul propunea extinderea urgentă a Biroului Istoric, care la data respectivă nu dispunea nici măcar de personalul necesar clasării arhivelor de campanie, clasare care nu putea fi făcută decât de către ofiţeri care să posede cunoştinţe militare suficiente (absolvenţi ai Şcolii Superioare de Război sau ofiţeri care au servit la comandamentele de corp de armată, divizii sau brigăzi).

26 Ibidem, P II 1 640, c. 767. 27 Ibidem, P II 1 606, c.759-760. 28 Ibidem, f. 272. 29 Ibidem, c. 724-725.


12

Soluţia era crearea unei Secţii Istorice în cadrul M.St.M., condusă de un colonel, organizată pe trei birouri: Biroul 1 Istoric, Biroul 2 Arhivă şi Biroul 3 Registratură30.

Ca urmare, în baza Ordinului de Zi nr. 51 din 14 mai 1919, Secţia a II-a Istoric s-a transformat în Secţia a III-a Instrucţie, Regulamente şi Istoric, având în compunere trei birouri31. Printre acestea figura şi Biroul 3 Istoric, cu trei subbirouri care aveau ca atribuţii: ,,1. Adunarea, clasarea şi coordonarea datelor şi documentelor operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei, precum şi întocmirea acestui istoric. Întocmirea istoricului campaniei 1916-1919. 2. Lucrările Comisiei de monografie şi comisii similare. Învăţămintele trase din istoria campaniilor relativ la organizare, instrucţie şi conducere. 3. Supravegherea lucrărilor particulare cu caracter istoric mai vechi ale oştirii române. Monumente istorice, tratamentul prizonierilor şi lucrări ce decurg. Arhiva istorică” 32.

În ordinea de bătaie a M.St.M. de la 1 noiembrie 1920 întâlnim Secţia a VI-a Istoric în cadrul Diviziei a II-a, înfiinţată la 1 aprilie 1920, pe baza Referatului nr. 224 din 28 martie 1920, aceasta fiind organizată pe două birouri, Biroul 1 Istoric al Armatei Române şi Biroul 2 Istoric al armatelor străine33. Fiecare birou era încadrat cu trei ofiţeri şi câţiva referenţi. Secţia a început să lucreze efectiv abia în aprilie 1921, când a fost numit un nou şef al secţiei şi s-a trecut la conceperea planurilor pentru întocmirea rezumatelor operaţiilor militare în campaniile 1916-1918 şi 1918-191934.

Primii ofiţeri care au încadrat Secţia a VI-a Istoric, după înfiinţarea ei, la 1 aprilie 1920, au fost: colonelul Constantin Tănăsescu – şef de secţie, locotenent-colonelul Constantin Petrovicescu – şef birou, locotenent-colonelul Barbu Pârâială – şef birou, maiorul Aurel Aldea, locotenentul Grigorie Basarabescu şi căpitanul Mihai Vitzu. Celelalte funcţii au fost acoperite prin detaşarea unor ofiţeri de la corpurile de trupă. În cursul aceluiaşi an, colonelul Constantin Tănăsescu a fost mutat la comanda Regimentului 22 Artilerie, fiind înlocuit de colonelul Dumitru Paladă, fost comandant al aceluiaşi regiment, iar în martie 1921, la conducerea Secţiei a fost numit colonelul Laurenţiu Bârzotescu.

În anul 1921, Secţia a VI-a din cadrul Diviziei a II-a s-a reorganizat pe trei birouri: Biroul I Istoricul perioadei neutralităţii şi Campania 1916 până la 1 ianuarie 1917, Biroul II Istoricul Campaniei 1 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1921 şi Biroul III Campanii vechi şi arhivă35.

De la 1 aprilie 1922, întâlnim Secţia a VIII-a Istorică în cadrul Diviziei a III-a, cu două birouri, Biroul 1 Perioada neutralităţii şi operaţiunile până la 1 ianuarie 1917 şi Biroul 2 Operaţiunile de la 1 ianuarie 1971 până la trecerea armatei pe picior de pace36.

În 1923, Secţia a VIII-a Istoricul Campaniei are două birouri, Biroul 1 Arhive, Cercetări, Muzeul Militar şi Biroul 2 Studiul Campaniilor37. În această perioadă, Secţia a VIII-a Istoric a completat cu documente din arhivele de război istoricul părţii a doua a campaniei 1 ianuarie 1917 – 1 august 1918, reorganizarea Armatei Române iarna 1916 – 1917, evenimentele şi operaţiunile dintre 27 noiembrie 1916 şi 1 ianuarie 1917 şi ofensiva Armatei a II-a la Mărăşti. De asemenea, a redactat o serie de lucrări cu caracter istoric, precum Acţiunea cavaleriei române în campania 1916 – 1918 (Şarja de la Robăneşti, Acţiunea de la Prunari, Acţiunea Diviziei I şi a II-a Cavalerie în partea a doua a campaniei) şi rezumatul operaţiunilor armatei române în Transilvania (noiembrie 1918 - mai 1919) pentru Ministerul de Externe38.

30 Ibidem, P II 1 524, c. 355-356. 31 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 273. 32 Ibidem, f. 283. 33 Registrul istoric al Marelui Stat Major. Primul şef al Secţiei a VI-a Istoric a fost colonelul (general din ianuarie

1926) Constantin Tănăsescu. 34 Luminiţa Giurgiu, Manuel Stănescu, Lucian Drăghici, Cornel Ţucă, ,,În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului

Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006, p. VII. 35 S.I.A., Registrul Istoric al Marelui Stat Major, f. 299-300. 36 Ibidem, f. 318. 37 Ibidem, f. 322. 38 Ibidem, f. 349.


13

În anul 1924, Secţia a VIII-a Istorică cuprindea Biroul 1 Arhive şi Biroul 2 Studiul campaniilor39.

De la 1 octombrie 1927, Secţia a VIII-a Istoric s-a transformat în Secţia a VII-a Istoric, regăsită în structura Diviziei I, cu Biroul 1 Cercetări istorice, Biroul 2 Arhive, Biroul 3 Istoric şi Muzeul Militar Naţional40.

La 30 ianuarie 1928, Secţia a VIII-a Istoric (între timp i se schimbase numărul), având în subordine Muzeul Militar Naţional şi Depozitul Central de Arhivă al M.Ap.N., a luat denumirea de Serviciul Istoric, funcţia de şef al acestuia fiind încredinţată unui general, având ca ajutor un colonel.

Prima misiune a echipei Secţiei a fost să obţină dispoziţiile necesare pentru adunarea arhivei operative. Astfel, până în anul 1937, Secţia a reuşit să adune 25.558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2091 de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” şi 11.250 de registre diverse41. Secţia era informată despre celelalte documente de arhivă rămase la Comandamentele Teritoriale şi despre arhiva preluată la Depozitul de Arhivă al M.Ap.N. de la Otopeni, pe care îl avea în responsabilitate directă.

Aşadar, în perioada interbelică, organizarea Serviciului Istoric a fost conformă cu misiunile specifice, urmând exemplul oferit de serviciul similar din armata franceză. De altfel, în 1929, şeful Serviciului, generalul Grigore Constandache42, a efectuat un stagiu de documentare de trei luni la Serviciul Istoric francez.

La 1 octombrie 1944, Serviciul Istoric al M.St.M. mai dispunea de 45.864 de dosare, dintre care 35807 priveau numai participarea armatei române la Primul Război Mondial (mai bine de 18000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). De asemenea, Biblioteca Serviciului dispunea de 3.365 de volume, alte 40.000 fiind referitoare la Primul Război Mondial43.

Serviciul Istoric – for tutelar al Muzeului Militar Naţional Una dintre atribuţiile Serviciului Istoric a fost şi „supravegherea conducerii Muzeului

Militar Naţional”, instituţie aflată în subordinea M.St.M. şi în coordonarea Serviciului Istoric. Nucleul viitorului Muzeu Militar Naţional l-a constituit Secţia Militară, creată în cadrul

Muzeului Naţional prin Decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914, la iniţiativa maiorului Radu R. Rosetti. Conform decretului, cu organizarea secţiei – subordonată administrativ Ministerului de Război – a fost însărcinată o comisie alcătuită din Vasile Pârvan, Al. Tzigara-Samurcaş şi maiorul Rosetti, care s-a preocupat de strângerea pieselor vizate pentru a putea fi expuse. Numeroase alte obiecte de patrimoniu au fost obţinute prin achiziţii directe sau donaţii.

În septembrie 1923, Serviciul Istoric a înaintat Ministerului de Război un raport-sinteză cu propuneri detaliate privind conţinutul ştiinţific al tematicii Muzeului Militar, care trebuia „să adune tot materialul privitor la arta şi istoria militară a neamului din tot teritoriul locuit de români” şi, în egală măsură, să înfiinţeze „secţiuni militare pe lângă muzeele regionale din cuprinsul ţării”, să organizeze „în muzeele militare din ţările aliate secţiuni reprezentând armata română în războiul mondial, şi a da posibilitatea ţărilor aliate să organizeze secţiuni militare corespunzătoare în muzeul nostru”44. Ca urmare a acestui raport, prin Decretul 6064 din 18 decembrie 1923 s-au pus bazele Muzeului Militar Naţional.

39 Ibidem, f. 459. 40 Ibidem, f. 624. 41 Arhivele Militare Române (în continuare se va cita A.M.R.), fond 948/52d, dosar nr. 152, f. 2. 42 Generalul Grigore Constandache, fost şef al Serviciului Istoric între 1928-1936, a fost membru al Academiei de

Ştiinţe şi al Societăţii de Arheologie şi Numismatică, iar din luna februarie 1928, membru în consiliul de conducere al Muzeului Militar Naţional. A publicat ,,Cavalerismul, originea şi evoluţia sa” (1931), ,,Problema responsabilităţilor războiului 1914-1916” (1933), ,,Reflecţiuni asupra şefului” (1933), ,,Problema războiului” (1936), ,,Fiinţa şi rostul Istoriei” (1936) ş.a.

43 A.M.R., fond 948/53d, dosar nr. 337, f. 11. 44 A.M.R., fond 948/52c, dosar nr. 43, f. 156.


14

Muzeul şi-a deschis porţile pentru public în anul 1924, fiind amenajate 17 săli şi 8 galerii în care era prezentată istoria militară a poporului român, de la întemeierea principatelor până în anul 1922, anul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, la Alba Iulia. Secţii speciale erau dedicate armelor infanterie, marină, aviaţie, aerostatic, artilerie, geniu şi serviciul sanitar. În primul an de funcţionare, muzeul a fost vizitat de 11.648 de oaspeţi.

Activitatea muzeului a fost îndrumată de un Consiliu de conducere, din care au făcut parte profesorii Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, I. Andrieşescu, I. Ursu, Constantin Moisil, C.C. Giurescu, Aurelian Sacerdoţeanu, Vl. Dumitrescu şi generalii Radu R. Rosetti, Constantin Ştefănescu-Amza – socotit întemeietorul muzeului – şi Grigore Constandache.

În centrul preocupărilor au stat colecţiile muzeului, asupra cărora s-au făcut studii îndelungate şi amănunţite pentru identificarea, fişarea şi catalogarea pieselor deţinute, precum şi întocmirea unor cataloage şi albume tematice. Printre acestea se numără ,,Albumul uniformelor armatei române (1830-1930)”, catalogul steagurilor, al armelor de foc (neterminat), al clişeelor fototecii ş.a. Dezvoltarea patrimoniului s-a realizat şi prin participarea specialiştilor muzeului la diverse campanii de săpături arheologice, precum cele de la Fedeleşeni, Cristeşti, Turnu Severin, Târgu Mureş etc. Din 1924, Muzeul Militar şi-a alcătuit o bibliotecă proprie, dotată cu lucrări de istorie militară, adăpostite, din 1935, într-un pavilion special construit în acest scop, în Parcul „Carol I”.

Muzeul dispunea şi de o secţie fotocinematografică, înzestrată cu filme (peste 42.000 metri de peliculă) şi clişee (peste 17.000, în 1937), înfăţişând momente importante, reconstituite, din Războiul de Independenţă, scene din Primul Război Mondial, diferite solemnităţi militare sau vizite ale reprezentanţilor ţărilor străine în România.

Muzeul Militar Naţional a creat secţii militare româneşti în muzee din străinătate, precum în Cehoslovacia, Franţa, Italia, Iugoslavia şi Belgia, dar şi în muzeele regionale din Arad, Timişoara, Sibiu, Cluj, Craiova şi Constanţa. Filialele de la Mărăşeşti45 şi Craiova, inaugurate în 1933, au completat „zestrea” Muzeului.

Sub coordonarea specialiştilor Serviciului Istoric a fost organizată Biblioteca M.St.M., aflată, temporar, în subordinea sa, precum şi numeroase expoziţii la Muzeul Militar Naţional.

Activitatea documentar-editorială Încă din anul 1915, Secţia Istoric a demarat redactarea istoricului campaniilor Armatei

Române în Războiul de Independenţă şi în Războiul pentru Întregire (o cronică foarte valoroasă despre Războiul de Independenţă, existentă deja la M.St.M., a fost capturată de inamic în luna decembrie 1916, cu ocazia ocupării Capitalei. În aceste circumstanţe, deplângând lipsa unei monografii a participării Armatei Române la Războiul de Independenţă, s-a constituit, abia în noiembrie 1941, la iniţiativa generalului Radu R. Rosetti, ministru al Culturii Naţionale şi Cultelor, o comisie desemnată să realizeze o istorie a participării Armatei Române la războiul ruso-româno-turc din 1877-1878, din compunerea căreia făceau parte reprezentanţi ai Academiei Române, ai Ministerului de Externe şi ai Serviciului Istoric al M.St.M.46. Din cauza lipsei fondurilor şi a reeşalonării priorităţilor în cercetarea istorică, comisia, fără a fi reuşit să dea la tipar măcar o parte din preconizata monografie, şi-a suspendat activitatea, la 26 ianuarie 194847.

În perioada interbelică, specialiştii Serviciului Istoric au realizat numeroase lucrări, studii şi documentare, printre care reprezentativă rămâne monografia ,,România în războiul mondial 1916-1919”, care a presupus o activitate laborioasă de documentare. Lucrarea, pe care Nicolae Iorga o aprecia ca fiind „bine făcută din punct de vedere militar” şi prin intermediul căreia se

45 Maior Ioan Th. Dumitru, ,,Muzeul Militar Naţional – Secţiunea Mărăşeşti”, în „Buletinul Muzeului Militar

Naţional”, Anul II, nr. 3-4/1938-1939. 46 A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 304, f. 8. 47 A.M.R., fond 948/52d, dosar nr. 302, f. 84.


15

puteau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile”48, a fost astfel structurată:

- volumul I: 671 de pagini, cu 42 de anexe, însoţit de un volum de documente de 737 de pagini şi o mapă cu 92 de hărţi şi schiţe;

- volumul II: 885 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 328 de pagini şi o mapă cu 65 de hărţi şi schiţe.

- volumul III, partea I: l 112 de pagini, însoţit de un volum de documente de 498 de pagini şi o mapă cu 42 de hărţi şi 64 de schiţe.

- volumul III, partea a II-a: 906 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 475 de pagini şi o mapă cu 43 de hărţi şi schiţe.

Primele trei volume tratau doar perioada august – septembrie 1916. Volumul al IV-lea cuprindea operaţiile din perioada octombrie – decembrie 1916,

volumul al V-lea era dedicat operaţiilor militare de la 1 ianuarie 1917 pe frontul din Moldova până la pacea de la Bucureşti şi unirea Basarabiei cu România, iar volumul al VI-lea era proiectat să cuprindă operaţiile Armatei Române în Transilvania şi Ungaria (octombrie 1918 - iunie 1920).

Primul volum a apărut abia în anul 1934, iar în aprilie 1944 fuseseră publicate doar primele trei volume (al treilea în două părţi) şi era proiectat să apară volumul al IV-lea.

La redactarea acestei lucrări monumentale, realizată sub coordonarea generalului Grigore Constandache, şeful Serviciului Istoric în perioada 28 ianuarie 1928 – 31 octombrie 1936 şi ulterior consilier tehnic şi a colonelului Constantin Drăgănescu, şeful Serviciului Istoric între 1 noiembrie 1938 – 10 februarie 1942, au contribuit coloneii Epaminonda Arghiropol, Ioanichie Filimon, Ioan P. Georgescu, Marin Manafu şi Victor Renescu, locotenenţii-colonei Paul Alexiu, Petre Andreescu, Ioan Cristescu, Constantin Drăgănescu, Romulus Dumitrescu, Carol Franc, Alexandru Ioaniţiu, Scarlat Momiceanu, Ioan Muţiu, Isaia Popa şi Emil Procopiescu, Nicolae Stătescu şi Nicolae Tretinescu, căpitan-comandorul Preda Fundăţeanu, maiorii Alexandru Dumitrescu, Gheorghe A. Ionescu şi Vasile P. Nicolau şi căpitanii Ioan Constantinov, Vasile Garaiac, Traian Lărgeanu şi Vasile Nicolau.

Serviciul Istoric s-a preocupat de întocmirea unor cronologii pentru secţii, servicii, inspectorate şi unităţi şi a asigurat schimbul de documente de arhivă cu armatele iugoslavă, poloneză, ungară şi cehoslovacă. De asemenea, a selecţionat un volum impresionant de documente din străinătate prin ataşaţii militari, a identificat şi clasat o cantitate imensă de arhivă militară găsită în Banat, Transilvania şi Basarabia, a clasat şi păstrat arhiva câtorva comandamente ruseşti, rămasă la Iaşi şi a tradus foarte multe documente de un real interes istoric. Reprezentanţii Serviciului Istoric au acordat o atenţie sporită strângerii arhivelor referitoare la români, aflate la Viena şi a desfăşurat o muncă intensă de recuperare a unor obiecte de interes istoric risipite în lume, precum două tunuri de cireş care ar fi aparţinut lui Avram Iancu.

Iniţial, Serviciul Istoric a depins de şeful M.St.M. (ulterior, rapoartele curente erau adresate primului sau celui de-al doilea subşef al M.St.M.) şi era organizat pe trei birouri cu câte patru ofiţeri, doi desenatori, dactilografi şi traducători. Biroul nr. 4 Studii şi Arhive era mai mare şi gestiona arhiva de la sediul Serviciului, dar şi din teritoriu.

În această componenţă, atribuţiile sale de bază erau: să redacteze istoricul campaniilor Armatei Române, să redacteze istoricul M.St.M., începând cu anul 1831, prin Biroul 4; să facă studiul critic al campaniilor pentru a folosi la redactarea doctrinei militare a României.

O altă îndatorire a Serviciului a fost să identifice, să trieze, să adune şi să controleze arhivele armatei, instituţia fiind autorizată să emită ordine, dispoziţiuni, recomandări şi să dea aviz la proiectele de lege în domeniu. Pe lângă regulamentele generale, activitatea Serviciului a fost reglementată de „Regulamentul privitor la adunarea şi conservarea arhivelor armatei” („Monitorul Oficial” nr. 11 din 10 iulie 1933) şi „Regulamentul provizoriu referitor la arhivele de război şi Registrul Istoric” (Înaltul Decret nr. 944 din 2 aprilie 1934).

48 „România”, 30 iulie 1938.


16

Serviciul Istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să se realizeze o lucrare monumentală de 920 de pagini, cu două schiţe, lista şefilor M.St.M. între anii 1859 şi 1934 – „pentru a se aplica pe placă sintetică” – monografia localului M.St.M. şi multe alte lucrări, parţial dispărute, din nefericire, în timpul bombardamentelor din aprilie 1944, în gara Turnu Severin.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Serviciul Istoric a continuat redactarea volumului IV Istoricul Campaniei 1916, care cuprindea operaţiunile dintre 10 noiembrie – 31 decembrie 1916: Trecerea Dunării şi Oltului de către inamic. Operaţiunile din Muntenia între 10 – 12 noiembrie 1916, Bătălia de pe Argeş şi Neajlov. Operaţiunile din zilele de 12 – 15 (inclusiv) noiembrie 1916, Operaţiunile din Dobrogea între 10 – 20 noiembrie 1916 şi Retragerea. Situaţia în seara de 20 noiembrie 1916 şi operaţiunile din zilele de 21 – 27 (inclusiv) noiembrie 1916, concomitent cu adunarea arhivelor şi a materialului documentar pentru Istoricul evenimentelor din perioada 15 martie 1939 – 21 iunie 1941 şi al Campaniei contra Rusiei Sovietice.

Până la 1 februarie 1943 a fost întocmit un ,,Istoric rezumativ al raporturilor istorice dintre români şi ruşi pentru tineretul şcolar” şi un altul, pentru şcolile militare şi s-au pus bazele ,,întocmirii planului unui istoric al pregătirii de război a armatei noastre sub toate raporturile, din 1921 – când armata a trecut pe picior de pace – până în 1941, la începerea actualului război”.

Din ordinul Cabinetului Militar al Conducătorului statului a fost redactată lucrarea ,,Valoarea aportului adus de forţele române în Bătălia de la Odessa, în ansamblul dispozitivului aliat de la aripa de Sud a frontului de Est”49.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul Istoric a avut în organică un Birou de Informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste, ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitele de arhivă şi patrimoniul Muzeului Militar Naţional. Acest birou a făcut o descriere aproape completă despre distrugerea arhivei aflată în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în fondul Serviciului Istoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi la iniţiativa ofiţerilor din Serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate de sovietici.

Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949-1968)

La începutul anului 1949, Serviciul Istoric al Marelui Stat Major (M.St.M.) era

subordonat pe linia sarcinilor de serviciu celui de-al doilea subşef al M.St.M., generalul-maior Constantin Verdeş50.

Prin Ordinul de zi de comandament nr. 88 din 10.03.1949, Serviciul Istoric a luat denumirea de Secţia a 11-a Istoric, cu aceeaşi subordonare. Structura organizatorică a secţiei a rămas neschimbată ca birouri, însă în cadrul fiecărui birou au apărut funcţii noi51.

În luna martie 1949, colonelul Ioan N. Popescu, şeful Secţiei a 11-a Istoric a fost mutat la Regiunea 3-a Militară, fiind înlocuit de colonelul Virgil Dumitrescu52.

49 S.I.A., fond Marele Stat Major. Serviciul Istoric, dosar nr. 852/1942, f. 2-5. 50 Detalii privind evoluţia Serviciului Istoric al Armatei în perioada de început în Luminiţa Giurgiu, Lucian Drăghici,

Manuel Stănescu, Cornel Ţucă, „În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920-1945”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2006.

51 Vezi şi Comandor dr. Marian Moşneagu, „Despre trecutul Armatei României, la timpul prezent şi viitor”, în „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul XIII, nr. 1(47)/2010, p. 2-14.

52 Serviciul Istoric al Armatei, Fond Marele Stat Major, „Registrul istoric al Secţiei Studii Istorice şi Arhivele Ministerului Apărării Naţionale 1949-1968”, f. 2.


17

La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi un funcţionar civil dactilograf, şef al biroului fiind numit locotenent-colonelul Vladimir P. Tutoveanu. Totodată a fost redus necesarul la Biroul l Studii cu un ofiţer, iar la Biroul 2 Arhive Istorice cu un funcţionar civil dactilograf.

La l aprilie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost numit operator administrativ al Bibliotecii M.St.M., iar funcţionarul civil Vasile Creţu ca bibliotecar gestionar.

În luna mai, plutonierul major Aurel Gh. Morariu a fost detaşat la cursul de pregătire din cadrul Şcolii de Ofiţeri de Administraţie, în vederea acordării gradului de sublocotenent.

Principalele activităţi desfăşurate în anul 1949 de către personalul Secţiei a 11-a Istoric au constatat în definitivarea broşurii de popularizare a participării Armatei Române la războiul antihitlerist, întocmirea unui studiu rezumativ al acestei participări destinat cadrelor armatei: fascicola I 23 august - 16 septembrie 1944; fascicola a II-a 17 septembrie - 25 octombrie 1944; fascicola a III-a Eliberarea Ungariei; fascicola a IV-a Eliberarea Cehoslovaciei, întocmirea fişelor rezumative pe zile de operaţiuni (lupte) ale Armatelor l şi 4 Române în războiul antihitlerist şi întocmirea jurnalului de operaţii al M.St.M. pe perioada 1946-1948, lucrare executată împreună cu Secţia Operaţii, şi a registrului istoric al M.St.M. pe anul 1940.

Privind activitatea pe linie de arhivă, secţia a continuat munca de triere a arhivei aflată în depozite şi întocmirea registrelor de evidenţă a acesteia. Totodată s-a întocmit tabulatorul arhivei armatei.

Ofiţerii din secţie au mai desfăşurat şi alte activităţi legate de popularizarea luptelor duse de trupele române împotriva fascismului. Astfel, locotenent-colonelul Constantin Andriade, şeful Biroului l Studii, a publicat mai multe articole pe această temă în paginile revistei „Cultura militară” şi ziarului „Glasul armatei”.

În februarie 1949, lucrarea „Participarea României la războiul împotriva fascismului 1944-1945” a fost înaintată şefului M.St.M.

La cererea Secţiei a 4-a a M.St.M., în luna aprilie 1949, Biroul 1 Studii a întocmit o situaţie cu diviziile de infanterie române care s-au distins pe frontul antihitlerist şi în Primul Război Mondial. Situaţia a fost trimisă Secţiei a 4-a pentru a fi folosită ca material documentar.

În luna iulie 1949, situaţia depozitelor de arhivă se prezenta astfel: Depozitul de arhivă regional al Regiunii l Militare la Bârlad, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Otopeni, Depozitul de arhivă regional al Regiunii 2 Militare la Floreşti-Cluj şi un subdepozit la Timişoara, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N. la Otopeni.

Depozitul de arhivă al M.St.M., compus din jurnalele de operaţii şi arhivă istorică din războiul antihitlerist, arhive istorice noi (1921-1944) şi arhive vechi, (valoarea a 25 de vagoane) era adăpostit în clădirea M.St.M. şi la Otopeni.

O activitate importantă desfăşurată de Secţia 11-a Istoric pe linie arhivistică a constituit-o organizarea, la 18 iulie 1949, a unei convocări cu toţi şefii de depozite de arhive. Scopul acesteia l-a constituit stabilirea nivelului cunoştinţelor şefilor Depozitelor de arhivă asupra regulamentului arhivelor armatei, comunicarea ordinelor M.St.M. relativ la depozitarea şi conservarea arhivelor, precizarea responsabilităţilor ce revin şefilor de depozite pe linia cercetării arhivei, trierii acesteia şi furnizarea datelor solicitate de eşaloanele superioare. Consfătuirea şi-a atins obiectivele propuse, participanţii realizând un util schimb de experienţă în privinţa activităţii arhivistice în armată.

În luna august, cu Ordinul ministrului adjunct al ministrului Ap.N. nr. M 0604 din 9.08.1949, Depozitul central de arhivă al M.Ap.N., depozitele regionale şi subdepozitul Timişoara au fost subordonate Direcţiei Superioare Politice a Armatei (D.S.P.A.), numai din punct de vedere operativ (aprobări pentru cercetarea arhivei, eliberarea actelor de vechime în armată, copii cerute de diferite instanţe de judecată etc.). Din punct de vedere administrativ (asigurarea materială, lo-caluri, amenajări interioare, paza şi încadrarea cu personal), depozitele rămâneau mai departe în subordonarea M.St.M.

În decursul anului 1949, secţia a ajutat la pregătirea pentru deschiderea Muzeului Militar Central prin procurarea de date referitoare la armament, procedeele de luptă din epoca lui Ştefan cel Mare, 7 copii de pe ordinele de zi ale comandamentelor sovietice prin care au fost citate trupele române în perioada războiului antihitlerist şi 10 copii de pe ordinele ministrului de Război român.


18

O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilor arhivistice aflate la comandamentele de arme, regiuni militare şi formaţiuni, precum şi trierea arhivei. Selecţionarea a fost efectuată de comisii compuse dintr-un ofiţer de la comandamentul căruia aparţinea depozitul de arhivă, un ofiţer de intendenţă, un ofiţer din aparatul politic, un ofiţer de birou şi şeful depozitului de arhivă.

În vederea creării unei baze de documentare complete, la Depozitul de arhivă al M.St.M. s-au centralizat registrele jurnale de operaţii ale unităţilor, marilor unităţi şi comandamente participante la războiul antihitlerist, precum şi la războiul antisovietic.

Ca urmare a aprobării şi intrării în vigoare a Instrucţiunilor D.S.-50, de la 15 februarie 1950 în cadrul secţiei, în locul Biroului 5 Secretariat a luat fiinţă Biroul 12 Documente Secrete.

Tot în cursul lunii februarie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost mutat de la Secţia 11 Istoric la Secţia 8 Regulamente, fiind înlocuit de maiorul Alexandru Bălaşa.

În luna iulie, colonelul de artilerie Virgil Dumitrescu a fost eliberat din funcţia de şef al Secţiei 11 Istoric. Cu începere de la 12 iulie 1950, şef al Secţiei 11 Istoric a fost numit locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu. De asemenea, maiorul Alexandru Bălaşa a fost mutat la Secţia a 8-a a M.St.M53.

În conformitate cu Ordinul de zi pe comandament din 1 august 1950, Marele Stat Major a fost reorganizat. Cu această ocazie, Secţia 11 Istoric s-a transformat în Secţia Istoric. În urma acestei reorganizări a secţiei, Biroul Registru Istoric a fost desfiinţat. Până la data desfiinţării, ofiţerii care încadraseră această funcţie întocmiseră registru istoric al M.St.M. până în anul 1948. Din anul 1949 la Marele Stat Major nu s-a mai întocmit acest document.

În cursul anulul 1950, ofiţerii din Biroul l Studii au întocmit un istoric rezumativ al participării Armatei Române în războiul împotriva fascismului, cuprinzând: Partea I-a - operaţiunile pentru eliberarea Ardealului 23 august – 10 septembrie 1944 şi Partea II-a - Participarea Armatei Române la eliberarea Ardealului 16 septembrie -25 octombrie 1944.

A fost definitivat Registrul istoric al M.St.M. pe anii 1947 şi 1946 şi s-a întocmit, de asemenea, o lucrare sinteză privind participarea trupelor române la eliberarea Ungariei.

În luna aprilie s-a întocmit un documentar cerut de ministrul Forţelor Armate referitor la judecarea şi condamnarea generalului Alexandru Socec în perioada Primului Război Mondial, acuzat de părăsire de post în prezenţa inamicului în timpul bătăliei de pe Argeş şi Neajlov, pe când era comandant al Diviziei 2/5 Infanterie.

La solicitarea revistei „Cultura militară”, locotenent-colonelul Constantin Andriade a întocmit şi publicat un documentar cu tema „Despre elementele progresiste ale artei militare în trecutul poporului nostru”.

La cererea eşaloanelor superioare, secţia a întocmit un documentar cu tema: „Relaţii vechi militare ruso-române de la Marele Principat al Moscovei până la Petru cel Mare” şi broşura de popularizare „Colaborarea sovieto-română în războiul împotriva fascismului”.

În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei şi mai ales pentru o descriere obiectivă a luptelor trupelor române în Ungaria şi Cehoslovacia, respectiv stabilirea corectă a numelui localităţilor şi formelor de relief ale ţărilor respective, s-a cerut, prin Biroul Legături Externe, procurarea hărţilor R.P. Ungare şi Republicii Cehoslovacia.

Ofiţerii şi subofiţerii din Biroul 2 Arhivă Istorică au lucrat la întocmirea inventarului arhivei din perioada Primului Război Mondial aflată în depozitul M.St.M. La terminarea inventarierii, această arhivă a fost predată pentru păstrare la Depozitul Central M.F.A. Otopeni. Până la data predării, arhiva istorică a M.St.M., însumând circa 10 vagoane, era depozitată în localul Cotroceni şi se ridica.

De asemenea, personalul acestui birou a verificat conţinutul jurnalelor de operaţii şi registrelor istorice din perioada 1941-1944, păstrate în Depozitul de arhivă al M.St.M.

53 Ibidem, f. 13.


19

Regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.St.M. au fost strânse şi depozitate la Secţia Istoric.

În cursul anului 1950, arhiva ordinară a M.St.M. din perioada 1921-1946 a fost vărsată pentru păstrare la Depozitul central M.F.A. Otopeni. La fel s-a procedat şi cu arhiva austro-ungară din perioada 1850-1914.

Secţia Arhivă a luat fiinţă prin Ordinul nr. 122229 din 06.07.1950 al şefului M.St.M. În cursul anului 1950, secţia a funcţionat împreună cu Secţia 11 Istoric a M.St.M., în aceleaşi încăperi, activitatea arhivistică fiind coordonată de şeful Secţiei 11 Istoric. După apariţia ordinului de înfiinţare a Secţiei Arhivă, a început încadrarea acesteia cu personalul prevăzut în statul de organizare.

Printre activităţile mai importante desfăşurate de cei trei ofiţeri ai Secţiei Arhivă, s-a numărat începerea strângerii fondurilor de arhivă existente asupra unităţilor. Astfel, sub îndrumarea secţiei au fost ordonate circa 10 vagoane de arhivă aflată la Turnu Severin, arhivă creată de Comandamentul 2 Teritorial în perioada 1920-1944.

După terminarea ordonării, arhiva a fost transportată la Depozitul regional nr. 2 Otopeni. În urma înfiinţării, în iulie 1950, a Secţiei Arhivă a M.St.M., Secţia Istoric nu a mai avut

sarcini pe linie arhivistică. În perioada de formare a noii secţii, personalul i-a ajutat pe ofiţerii veniţi să încadreze funcţiile pe linie de arhivă. Acest lucru a fost posibil întrucât ambele secţii au funcţionat la început în acelaşi local.

Deşi pe tot parcursul anului 1951 secţia a lucrat cu o încadrare necorespunzătoare, totuşi prin străduinţa ofiţerilor prezenţi au fost întocmite o serie de lucrări necesare bunului mers al revistelor militare şi unele documentare solicitate de M.St.M. În acest sens, ofiţerii din Biroul Studii Istorice au redactat lucrarea „Participarea armatei române în războiul antihitlerist - eliberarea Cehoslovaciei”, întocmită împreună cu ofiţerii din Secţia Arhivă a M.St.M54.

S-a continuat, de asemenea, redactarea registrului istoric al M.St.M. pe anii 1944-1948, strângându-şi materialele de la secţiile şi direcţiile din M.St.M.

Sub conducerea locotenent-colonelului Constantin Andriade s-a întocmit un studiu asupra unităţilor participante la războaiele din anii 1877-1878, 1916-1917 şi 1944-1945, conţinând unităţile române care s-au distins în lupte, care a fost pus la dispoziţia Direcţiei Propagandă şi Agitaţie a D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M.

De asemenea, la cererea Direcţiei de Contrainformaţii Militare, în luna februarie 1951 a fost întocmit un „Studiu rezumativ asupra evoluţiei organizatorice şi atribuţiunilor Secţiei Informaţii - Contrainformaţii a M.St.M. de la înfiinţare şi până în anul 1945”.

În ceea ce priveşte coordonarea revistelor de armă, secţia a întocmit observaţii critice asupra îndeplinirii sarcinilor de către revistele militare pe anul 1951, care au fost înaintate ministrului adjunct şi şef al M.St.M., precum şi o dare de seamă referitoare la activitatea acestor reviste, care a fost prezentată de şeful M.St.M. ministrului Forţelor Armate.

Pentru ministrul Forţelor Armate a fost întocmit Ordinul general asupra activităţii revistelor militare în anul 1951 şi sarcinile ce reveneau acestora în anul 1952.

În cursul anului 1951, secţia a controlat activitatea publicaţiilor de armă, a studiat şi avizat planificarea generală şi de detaliu a acestora, dând indicaţii colegiilor de redacţie în vederea îmbunătăţirii activităţii pe linia generalizării experienţei pozitive în cadrul fiecărei categorii de armă.

Personalul bibliotecii M.St.M. a continuat operaţiunea de triere şi reorganizare a fondurilor de cărţi, pe compartimente, în funcţie de caracterul lor.

În vederea completării fondului de documentare al fiecărui comandament de armă şi regiune militară s-au făcut abonamente la publicaţiile militare străine şi cu caracter general pentru anul 1952.

Printr-o decizie a Sfatului Popular al Capitalei, în luna ianuarie 1951 a fost formată o comisie de nomenclatură a străzilor, menită să studieze denumirile străzilor din Bucureşti şi să facă propuneri pentru schimbarea celor care nu mai corespundeau (sic!) cu o altă nomenclatură nouă.

54 Ibidem, f. 24.


20

Din partea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul Constantin Andriade, şeful Biroului Studii Istorice.

La cererea generalului-maior Floca Arhip, locţiitorul şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Operaţii, secţia a întocmit un documentar referitor la operaţiunile de curăţire a Capitalei de trupele hitleriste în perioada 23-28 august 1944.

În cursul lunii ianuarie, maiorul inf. Gheorghe A. Nistor din Direcţia Cadre a fost mutat în funcţia de şef al Secţiei Arhivă. Prin numirea şefului secţiei, cu începere de la 1 februarie 1951, aceasta a început să lucreze ca organ central de conducere şi control a activităţii arhivistice (sln.ns.).

În vederea reglementării muncii arhivistice în armată, în februarie 1951 au fost trimise organelor centrale M.F.A., comandamentelor de armă şi regiunilor militare, pentru avizare, „Instrucţiunile pentru sistematizarea, trierea şi exploatarea materialelor arhivistice” şi „Instrucţiunile pentru sistematizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”, întocmite de Secţia Istoric a M.St.M.

Prin Ordinul de zi pe comandament nr. 124 din 5.06.1951, Secţia Arhivă a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M. şi şef al Direcţiei Organizare-Mobilizare, generalul-maior Petre Ivănescu.

La 1 martie 1952, ca urmare a modificării statului de pace al M.St.M., Biroul Bibliotecă din Secţia Istoric a fost trecut la Secţia Politică.

La 21 iulie 1952, locotenent-colonelul de infanterie Nicolae Dobrescu a fost mutat din funcţia de şef al Secţiei Istoric din M.St.M. în funcţia de şef al Catedrei de pregătire militară a studenţilor la Institutul Pedagogic şi Institutul de Minereuri din Timişoara.

Potrivit Ordinului pe M.St.M. nr. 76, la l august 1952 s-a trecut la o nouă reorganizare a Marelui Stat Major.

La 15 septembrie 1952, locotenentul Nicolae Matei a fost mutat din funcţia de ajutor II al şefului Biroului 3 apărare antiaeriană a teritoriului din Secţia Operaţii a M.St.M. în funcţia de ajutor II al şefului Biroului l Studii Istorice din Secţia Istoric.

La 20 octombrie 1952, locotenenţii majori Constantin A. Stănculescu şi Rotaru V. Mircea, absolvenţi ai Academiei Generale, au fost repartizaţi La Secţia Istoric a M.St.M. în stagiu de încercare.

La 28 noiembrie 1952, locotenentul major Rotaru Mircea Vasile a fost numit în funcţia de girant şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă din cadrul Secţiei Istoric.

În vederea îmbunătăţirii activităţii revistelor de armă, la 15 mai 1952 secţia a organizat împreună cu D.S.P.A. convocarea organelor de conducere ale revistelor militare, la care, din partea M.St.M. au participat colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric, locotenent-colonelul Constantin Andriade, locotenentul Mihai Dărîngă, locotenentul Gheorghe Oprea din Secţia Istoric şi locotenent-colonelul Ioan Chirilă, şeful Secţiei Cenzură Militară. De la D.S.P.A. au participat maiorul Costache Ranga, şeful Secţiei Presă şi căpitanul Mircea Bolohan din Secţia Presă. De asemenea, au fost prezenţi toţi secretarii de redacţie ai revistelor, un număr de referenţi şi lucrători politici din secţiile politice ale comandamentelor, precum şi ofiţeri delegaţi ai revistelor „Cultura militară” şi „Armata”55.

Printre rapoartele prezentate cu acest prilej se numără „Cum a tratat revista problemele pregătirii de luptă” – locotenent-colonel Gheorghe Ştefănescu, „Revista pregătirii de luptă”, „Cum a folosit materialul sovietic în scopul pregătirii artileriştilor” - maior Şerban Lupu, „Revista artileriei”, „Cum s-a preocupat revista de ridicarea nivelului pregătirii militare de specialitate a cadrelor cărora se adresează” - maior Octavian Cocote, „Revista geniului şi căilor ferate”, „Cum a contribuit revista la ridicarea nivelului politico-ideologic al cadrelor” - locotenent Nicolae Dinu, „Revista transmisiunilor”, „Cum a contribuit revista la pregătirea cadrelor în raport cu specificul armei şi ce măsuri a luat pentru publicarea de materiale referitoare la artileria antiaeriană” - maior

55 Ibidem, f. 39.


21

Grigore Stafiescu, „Revista forţelor aeriene militare”, „Cum a tratat revista problema asigurării politice a pregătirii de luptă” - căpitanul de rangul 3 Nicolae Marinescu, „Revista marinei”, „Cum a planificat şi organizat munca pentru a asigura pregătirea militară a sergenţilor şi cartnicilor din forţele armate” – locotenent-colonel Ioan Teodorescu, „Revista sergenţilor şi cartnicilor”, „Ce mijloace a folosit revista în asigurarea legăturii cu cadrele, în recrutarea şi mobilizarea autorilor” - maior Ilie Cristea, „Revista Spatele forţelor armate” şi „Cum a organizat colegiul de redacţie munca internă de redacţie pentru ca revista să-şi îndeplinească sarcinile trasate de ministrul Forţelor Armate în anul de instrucţie 1951-1952” - maior Candid S. Cioca, revista „Tanchistul”.

A doua zi, locotenent-colonelul Nicolae Dobrescu, şeful Secţiei Istoric a expus referatul cu tema „Activitatea generală a revistelor de armă în cursul anului 1951 şi contribuţia lor la pregătirea de luptă şi de specialitate a cadrelor”. În continuare, colonelul Ion Tutoveanu, locţiitorul şefului Direcţiei Operaţii din M.St.M. a prezentat „Sarcinile ce stau în faţa revistelor militare în anul 1952 în pregătirea militară şi politică a cadrelor”, iar şeful Secţiei Presă din D.S.P.A., maiorul Costache Ranga „Apreciere critică generală asupra revistelor de armă pe anul 1951 privind problemele politico-ideologice şi problemele asigurării politice a pregătirii de luptă, precum şi sarcinile revistelor militare în anul 1952”.

De asemenea, maiorul Ioan Rădăşanu din Secţia Cenzură Militară a prezentat „Colaborarea colegiilor de redacţie ale revistelor militare cu organele cenzurii militare pentru a asigura păstrarea secretului militar şi de stat”.

În final, colonelul Ion Tutoveanu a apreciat că această convocare şi-a atins scopul propus, ea constituind un bun prilej pentru a se realiza un larg schimb de experienţă în munca redacţională şi un pas înainte pe drumul îmbunătăţirii activităţii revistelor militare.

În cursul anului 1952, secţia a primit de la colegiile de redacţie planurile tematice şi articolele pentru fiecare număr în vederea avizării lor. Secţiei îi revenea şi sarcina aprobării componenţei colegiilor de redacţie de la fiecare revistă de armă şi avizarea unor subiecte cu teme istorice care urmau să fie publicate în revista „Cultura militară”.

Concomitent cu îndrumarea revistelor de armă, ofiţerii din Secţia Istoric au întocmit şi „Schiţa cu acţiunile militare din Capitală din august 1944” şi „Schiţa cu luptele din jurul Capitalei”, care au fost expuse la Casa Centrală a Armatei în cadrul expoziţiei „Relaţiile militare româno-ruse de-a lungul veacurilor”.

La cererea Studioului Cinematografic Bucureşti, secţia a asigurat documentaţia şi materialele necesare turnurii filmului „Nepoţii gornistului”.

În anul 1952, revista „Cultura militară” a organizat un concurs de lucrări cu caracter istorico-militar. Pentru aprecierea lucrărilor prezentate la acest concurs, M.St.M. a desemnat o comisie formată din preşedinte – locotenent-colonel Constantin Andriade din Secţia Istoric, locotenent-colonel Ioan Cupşa şi căpitanul Ioan Marin Constantin, ca membri. Comisia a apreciat cu premiul I lucrarea maiorului Mihai Argintaru, intitulată „Bătălia de la Călugăreni” şi cu premiul II lucrarea maiorului Victor S. Atanasiu, cu tema „Bătălia de la Baia”.

La cererea Ministerului Afacerilor Externe al Cehoslovaciei, secţia a trimis punctul de vedere şi toată documentaţia în legătură cu eroii români căzuţi în zona Zvolen în perioada războiului antihitlerist, care a servit autorităţilor cehoslovace în vederea ridicării mausoleului de la Zvolen în memoria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea poporului cehoslovac.

La sfârşitul anului 1952 s-au întocmit „Observaţii critice asupra activităţii revistelor de armă” înaintate şefului M.St.M., „Darea de seamă asupra activităţii revistelor de armă în 1952” şi „Ordinul general al ministrului Forţelor Armate cu sarcini în anul 1953”.

De asemenea, prin grija Secţiei s-au asigurat abonamentele la revistele sovietice pe anul 1953, precum şi abonamente la revistele de armă pentru comandamentele, direcţiile centrale şi unităţile militare.

La începutul anului 1952, o comisie formată din ofiţerii secţiei au verificat, decupat şi distrus o parte din tipăriturile militare cu caracter secret aflate asupra personalului. Comisia a predat pentru păstrare la Biroul documente secrete tipăriturile secrete aflate la ofiţeri, iar o parte din paginile revistelor de armă care conţineau date secrete au fost decupate şi distruse prin ardere.


22

Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 din 29.05.1952, locotenentul major Gheorghe N. Fulger a fost mutat în Secţia arhivă, şef Biroul l Studii şi Instrucţiuni în cadrul aceleaşi secţii.

În cursul anului 1952 au fost întocmite proiectele „Instrucţiunilor privind sistematizarea materialelor arhivistice din depozitele militare de arhivă, trierea şi exploatarea lor” şi „Instrucţiunilor privind organizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”.

De asemenea, Secţia a luat măsuri pentru ca în cadrul fiecărui depozit să se formeze şi să înceapă activitatea comisiile de triere a arhivei.

Concomitent, s-au luat măsuri pentru ca toată arhiva până în anul 1950 aflată asupra unităţilor să fie centralizată la divizii, prin grija şefilor Birourilor documente secrete şi pregătită spre a fi predată la depozitele regionale de arhivă.

Tot prin grija secţiei s-au eliberat adeverinţe şi copii după documentele aflate în arhivă referitoare la activitatea unor ofiţeri în perioada războiului şi documente solicitate de instanţele de justiţie care judecau crimele de război.

În urma unei noi organizări a M.St.M. cu scopul micşorării efectivelor, în cursul lunii februarie 1953 efectivele Secţiei Istoric au fost reduse la numai 6 ofiţeri şi un angajat civil56.

Printre activităţile prioritare ale Secţiei s-au numărat trierea materialului informativ şi contrainformativ din Arhiva M.St.M. pentru identificarea şi predarea documentelor originale din perioada 1919-1944 privitoare la activitatea ilegală a Partidului Comunist Român în armată, selecţionarea şi studierea materialelor documentare referitoare la influenţa Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie 1917 asupra Armatei Române (sic!), strângerea materialului documentar pentru întocmirea părţii a 3-a a istoricului rezumativ „Participarea Armatei Române la războiul antifascist” (organizare, dotare, pierderi, funcţionarea spatelui marilor unităţi), întocmirea statutului pentru funcţionarea colegiilor de redacţie ale revistelor de armă, controlul activităţii organizatorice redacţionale şi administrative a revistelor de armă, întocmirea „Instrucţiunilor pentru difuzarea şi evidenţa financiară şi materială a revistelor militare” şi sprijinirea realizării filmului „Nepoţii gornistului” seria 2-a (mai - noiembrie 1953). Biroul 2 s-a transformat în „Biroul 2 arhivă regiuni militare şi cercetări arhivistice”.

Cu Ordinul nr. G.L. 009602 din 13.10.1953, Depozitul Central de Arhivă a fost subordonat M.St.M., pe linie de specialitate şi Regiunii 2-a Militară pe linie administrativă. Depozitele regionale de arhivă au rămas subordonate nemijlocit regiunilor militare.

De la 15 octombrie 1953, D.S.P.A. nu mai avea atribuţii în ceea ce priveşte conducerea activităţii arhivistice în armată.

La data de 3 noiembrie 1953 la D.S.P.A. a avut loc o convocare, la care au participat şeful Secţiei Informare din Direcţia Organizare - Instructaj a D.S.P.A., şeful Secţiei Arhivă din M.St.M. şi şefii depozitelor de arhivă.

În cursul anului 1953, ofiţerii din Secţia Arhivă au centralizat la M.St.M. toate volumele din lucrarea „România în războiul mondial 1916-1919”, editată de Secţia Istoric. Din această lucrare s-au oprit câte 50 de exemplare din fiecare volum, care s-au predat cu forme legale la Depozitul Central de arhivă Otopeni, celelalte fiind valorificate în circuitul economic. Hărţile anexe la această lucrare au fost predate Direcţiei Topografice Militare.

În anul 1953 au fost strânse şi predate la Depozitul regional de arhivă Otopeni 21 vagoane arhivă mai veche de anul 1949.

O activitate deosebită pentru reglementarea activităţii arhivistice desfăşurată de ofiţerii din Secţia arhivă şi Secţia Istoric a constituit-o definitivarea „Instrucţiunilor pentru organizarea, păstrarea şi folosirea Arhivelor militare”. Acest lucru se impunea ca o necesitate majoră, întrucât vechiul Regulament al arhivelor nu mai corespundea noilor condiţii create în armată după anul 1947.

La 5 martie 1954, locotenentul major Mircea V. Rotaru a fost numit şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă în Secţia Istoric a M.St.M57.

56 Ibidem, f. 46. 57 Ibidem, f. 57.


23

Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia Arhivă din M.St.M. a fost desfiinţată, începând din luna aprilie 1954, problemele arhivistice în armată fiind rezolvate de Secţia Istoric a M.St.M. prin Biroul Arhivă, în care au fost numiţi ofiţeri din fosta Secţie Arhivă. De asemenea, depozitul de arhivă al M.St.M. a trecut în subordinea Secţiei Istoric.

În perioada 25 noiembrie - 3 decembrie 1954 a început mutarea Depozitului de arhivă al M.St.M. din localul aflat în str. Ştirbei Vodă în localul M.St.M.

Prin raport adresat şefului M.St.M., Comandamentul trupelor de geniu şi căi ferate a solicitat aprobarea apariţiei separat a „Revistelor geniului” şi „Revistei căilor ferate şi transporturi”, care până în luna februarie 1954 apăreau întrunit. La propunerea Secţiei Istoric, şeful M.St.M. a aprobat apariţia celor două reviste, lunar.

În luna martie 1954, Academia Militară Tehnică a solicitat ca „Revista tehnică militară” să apară bilunar, dat fiind volumul mare de materiale scrise de personalul acestei academii (profesori şi ofiţeri-elevi). Secţia Istoric a propus şi şeful M.St.M. a aprobat ca începând din martie 1954 revista să apară bilunar.

Pentru reglementarea activităţii publicistice în Forţele Armate ale R.P. Române, în luna mai 1954 la D.S.P.A. a avut loc o consfătuire la care au participat locotenent-colonel Gheorghe Niţu, şeful Secţiei Istoric a M.St.M., maiorul Virgil Atanasiu, redactor responsabil al revistei „Cultura militară” şi ofiţeri din Direcţia Pregătirii de luptă. Participanţii la consfătuire au făcut propuneri privind restructurarea revistelor militare. Ca urmare, prin raportul şefului M.St.M. nr. C.E. 072/1954 s-a cerut aprobarea ca revistele de armă să-şi înceteze apariţia. Prin rezoluţia pe acest raport, ministrul a hotărât ca începând de la l iunie 1954 revistele de armă să-şi înceteze apariţia, iar ca publicaţii militare să-şi continue activitatea, cu apariţie lunară, doar revistele „Cultura militară” în cadrul M.St.M., „Propagandistul şi agitatorul” şi „Viaţa militară” în cadrul D.S.P.A. şi „Revista armelor” în cadrul Direcţiei Pregătire de luptă.

Intrată sub coordonarea Secţiei Pregătire operativă din Direcţia Operaţii a M.St.M., revista „Cultura militară”, începând din luna iunie 1954 aceasta a apărut ca organ al Ministerului Forţelor Armate.

Prin noua sa organizare din luna aprilie 1954, Secţia Istoric a M.St.M. nu a mai avut ca atribuţii coordonarea activităţii revistelor militare şi a buletinelor secrete de armă, întrucât biroul care răspundea de această activitate a fost scos din statul acestei secţii.

În luna august 1954, personalul Secţiei Istoric a pregătit documentarea (jurnalele de operaţii ale armatelor, corpurilor de armată şi diviziilor române care au participat la luptele pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist) necesară aspirantului Daniel Csatari, şeful Catedrei de Istorie la Şcoala superioară de partid din Budapesta. La sosirea acestuia în ţară în luna septembrie 1954, pe baza documentaţiei pusă la dispoziţie şi-a extras date în legătură cu rolul trupelor române în eliberarea Ungariei.

O activitate deosebită au desfăşurat ofiţerii din Biroul Studii Istorice pentru întocmirea unei ample documentări în ceea ce priveşte unităţile române participante la războiul antihitlerist. Astfel, au fost întocmite un tabel cu marile unităţi şi unităţi care au participat la lupte în perioada 23 august 1944 - 9 mai 1945, numele comandanţilor acestora; ordinea de bătaie a Diviziei Tudor Vladimirescu - Debreţin la 10 februarie 1944 şi tabelul cu marile unităţi şi unităţi şi comandanţii respectivi, citate prin ordine de zi pentru fapte de arme săvârşite în războiul antihitlerist. Aceste lucrări au fost trimise Direcţiei Cadre pentru a fi folosite ca sursă de documentare în elaborarea lucrărilor ce le avea de întocmit în legătură cu aniversarea a 10 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist.

La solicitarea Institutului de Istorie al C.C. al P.C.R., Secţia Istoric a întocmit în cursul lunii noiembrie 1954 documentarele „Date extrase din arhiva M.F.A. privind acţiunea Detaşamentului Păuliş împotriva trupelor germano-fasciste în luna septembrie 1944” şi „Curăţirea teritoriului de trupele hitleriste”.

Pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, Secţia Istoric a întocmit împreună cu Academia Militară conferinţa „Izvorul şi importanţa victoriilor militare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, care a fost difuzată, prin grija D.S.P.A. Direcţia Propagandă şi Agitaţie, tuturor unităţilor şi formaţiunilor militare.


24

În cadrul ciclului „Diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întocmit conferinţa „Acţiunea Grupului 2 Vânători de munte în perioada 17 septembrie -26 octombrie 1944”.

În urma înfiinţării Biroului 2 Arhivă, au fost eliberate adeverinţe pentru cetăţenii români şi străini care au satisfăcut stagiul în Armata Română, pentru a le servi la întocmirea dosarelor de pensii.

De asemenea, la cererea unor instituţii din ţară, în special organe de judecată şi ale M.A.I., au fost înaintate acestora copii de pe unele documente de arhivă. Pentru facilitarea acestei activităţi, secţia a trimis ordin comisariatelor militare să înainteze până la 15 iunie 1954 situaţia arhivei aflate în păstrarea acestora.

Din cauza condiţiilor necorespunzătoare de păstrare şi conservare a arhivei, la sfârşitul anului 1954 s-a luat măsura ca Depozitul regional de arhivă Otopeni să fie mutat la Urziceni.

Pentru ca Birourile de arhivă de la regiunile militare să aibă un îndreptar în activitatea lor, Biroul arhivă din Secţia Istoric a întocmit atribuţiile acestora.

Secţia Arhivă era subordonată Direcţiei Organizare Mobilizare. Pentru bunul mers al activităţii arhivistice în armată, au fost definitivate „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhiva „I.A.-54”.

Sub conducerea secţiei a continuat trierea arhivei mai vechi de 1940 aflată în Depozitul central Otopeni.

Ca urmare a intrării în vigoare a noilor registre de evidenţă, s-au inventariat şi au fost trecute pe aceste registre toate jurnalele de operaţii existente în păstrare la Depozitul de arhivă al M.St.M. Împreună cu Comandamentul Marinei Militare, Secţia Istoric a pregătit pentru predare arhiva acestui comandament aflată la Depozitul Tunari.

La 15 martie 1954, a avut loc o nouă reorganizare a M.St.M., în noul stat nemairegăsindu-se Secţia Arhivă în Direcţia Organizare-Mobilizare.

Pentru conducerea activităţii arhivistice, în armată a fost creat Biroul Arhivă în cadrul Secţiei Istoric a M.St.M.

Cu Ordinul M.St.M. nr. 05 din 10.01.1955, locotenent-colonelul (av) Gheorghe M. Niţu a fost desărcinat din funcţia de şef al Secţiei Istoric, fiind mutat profesor de tactica aviaţiei la Şcoala Militară de Aviaţie „Aurel Vlaicu”. Cu acelaşi ordin, şef al Secţiei Istoric a fost numit locotenent-colonelul (A) Leonida Ion58.

Ca urmare a încadrării secţiei cu personal corespunzător şi conform statului de organizare, în cursul anului 1955 activitatea desfăşurată a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, atât pe linia studiilor istorice, cât şi pe cea privind munca de arhivă. Astfel, în cursul lunii ianuarie, la cererea Direcţiei Superioare Politice a armatei ungare, au fost întocmite materiale în legătură cu acţiunile trupelor române în operaţiile Debreţin şi Budapesta, în raionul Szolnok, pe valea râurilor Bodrog şi Hernad, precum şi în Munţii Bukk. Materialele au fost trimise revistei maghiare „Nephadsereg” pentru a fi publicate la rubrica „Contribuţia Armatei Române la eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”.

La 1o iunie 1955, Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” a solicitat să se pună la dispoziţia grupului de lectori jurnalele de operaţii ale Diviziei „Tudor Vladimirescu” şi cele 4 volume ale lucrării întocmite de Secţia Istoric „Contribuţia Armatei Române la războiul antifascist”.

În cursul lunii iulie 1955, s-a întocmit un articol de 40 de pagini referitor la tradiţiile de luptă ale armatei noastre populare, articol pus la dispoziţia Institutului de Istorie Militară din Praga.

Tot în aceasta lună, la solicitarea Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.C.R., ofiţerii cu studii istorice au întocmit şi o situaţie statistică cu privire la numărul morţilor, răniţilor şi prizonierilor din rândul Armatei Române participanţi la Primul Război Mondial.

58 Ibidem, f. 69.


25

Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954, au început lucrările de lichidare a gestiunii, sarcina asigurării cu cărţi a cadrelor urmând să se asigure de către bibliotecile de garnizoană.

În urma aprobării ministrului Forţelor Armate, prin Ordinul nr. M 918 din 10 octombrie 1955 au intrat în vigoare „Instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhivă - I.A. 55”. Prin aplicarea noilor instrucţiuni, activitatea arhivistică era reglementată în mod unitar pe în-treaga armată, ele constituind un îndrumar preţios pentru personalul care efectua munca în depozitele de arhivă şi la comandamentele de armă, regiuni militare, mari unităţi, unităţi şi formaţiuni.

Personalul secţiei a mai întocmit o evidenţă alfabetică a arhivei unităţilor aflate în păstrare în depozitele regionale, evidenţa arhivei unităţilor desfiinţate şi contopite în perioada 1944-1945, inventarele cu arhiva aflată în Depozitul Central M.F.A. Otopeni, Depozitele regionale Urziceni şi Bârlad şi comisariatele militare, situaţia arhivei mai vechi de 1945 existentă asupra comandamentelor şi unităţilor partea introductivă a lucrării „Participarea Armatei Române la războiul împotriva fascismului”. De asemenea, a colaborat cu D.S.P.A. şi colectivele care lucrau la redeschiderea Muzeului Militar Central, a redactat lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul ruso-turc din anii 1877-1878” şi a triat documentele privitoare la participarea Armatei Române la războiul ruso-turc din anii 1877-1878 din culegerea de documente întocmită de Serviciul Istoric.

Întrucât în anul 1954, când biblioteca istorică a M.St.M. a fost luată în primire de la Secţia Politică, aceasta nu era inventariată, în cursul anului 1955 s-a executat luarea în evidenţă, trierea şi aranjarea cărţilor în noul local din B-dul Dacia nr. 2-4.

O parte din arhiva aflată în depozitul M.St.M. a fost predată spre păstrare la Depozitul central de arhivă M.F.A.

La cererea generalului-locotenent Maslenikov, au fost trimise pentru consultare de către specialiştii Catedrei de Istoria artei militare a Academiei „Frunze”, jurnalele de operaţii ale Corpurilor 4 şi 6 de Armată Române din august 1944, necesare pentru redactarea lecţiei „Orga-nizarea şi execuţia ruperii apărării inamicului în august 1944 de către marile unităţi şi unităţi de izbire ale Frontului 2 ucrainean”.

În vederea întocmirii unei lucrări referitoare la „Acţiunile Diviziei „Tudor Vladimirescu” în războiul contra fascismului”, secţia a intervenit la Direcţia Cadre pentru ca generalul-maior Constantin Ionescu să predea jurnalele de operaţii ale diviziei, care găseau asupra sa. Documentarul întocmit a fost trimis de şeful M.St.M., Secţiei de Istorie Militară a M.St.M. bulgar, împreună cu un alt documentar referitor la acţiunile detaşamentelor de voluntari bulgari, români şi sârbi în secolul al XIX-lea, constituite în România şi care au luptat contra turcilor.

În conţinutul Ordinului nr. M.112 din 21.0l.1956, semnat de generalul Iacob Teclu s-a arătat rezultatele bune obţinute în munca arhivistică în armată, lipsurile care mai persistau, precum şi măsurile ce se impuneau a fi luate pentru lichidarea acestora59.

În vederea îmbunătăţirii activităţii arhivistice în armată, în ziua de 17 iulie 1956 la Secţia Istoric a avut loc o convocare de instruire cu şefii depozitelor de arhivă şi ofiţerii cu arhiva de la regiunile militare. Cu această ocazie a fost analizată activitatea depozitelor de arhivă şi s-au stabilit măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor.

În vederea executării lucrărilor de triere şi inventariere a arhivei aflată în depozite, şeful M.St.M. a aprobat detaşarea a 220 de militari în termen.

În perioada 2-20 aprilie 1956, prin intermediul Institutului Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, secţia l-a avut ca oaspete pe colonelul Marin Ivanov Mihov, profesor universitar, şeful Catedrei de Istoria U.R.S.S. la Universitatea din Sofia, care a studiat documente referitoare la războaiele ruso-turce din secolul al XIX-lea.

La 16 iunie 1956, la cererea Comitetului naţional al localităţii Slavicin din Republica Cehoslovacă, s-a întocmit şi expediat un documentar în legătură cu luptele Regimentului 2 Roşiori român pentru eliberarea acestei localităţi, precum şi militarii căzuţi şi înmormântaţi în cimitirul

59 Ibidem, f. 82.


26

orăşenesc, necesar pentru întocmirea monografiei localităţii cehoslovace cu ocazia sărbătoririi a 700 de ani de la înfiinţare.

Conform H.C.M. nr. 1310 din 27 iulie 1956, ofiţerii cu arhiva din Secţia Istoric, împreună cu ofiţerii delegaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au executat trierea arhivei aflată în depozitele armatei în scopul depistării unor dosare de judecată care interesau securitatea statului, dosare care au fost predate pentru păstrarea organelor M.A.I.

În conformitate cu dispoziţiunile Ordinului M.F.A. nr. M 127/1956 referitoare la trierea şi distrugerea prin topire a literaturii militare vechi, editată înainte de 23 august 1944 aflată în păstrarea depozitelor militare, din fiecare lucrare s-au oprit câte două exemplare care urmau să fie păstrate permanent de către Depozitul central de arhivă Otopeni.

În conformitate cu Ordinul ministrului Forţelor Armate pus în rezoluţie pe nota- raport a şefului M.St.M. nr. CE 0341 din 16.04.1956, pentru întocmirea unei lucrări de „Istoria artei militare româneşti” au fost constituite: 1. Colectivul redacţional de avizare, format din generalul-maior Haralambie Florescu, şeful Direcţiei Operaţii a M.St.M., colonelul Emil Iepure, şeful Secţiei Pregătire operativă în Direcţia Operaţii a M.St.M., colonelul Aurel Ardeleanu din D.S.P.A., locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Istoric şi câte un delegat de la Institutul de Istorie de pe lângă M.St.M., respectiv de la Institutul de Istorie al Academiei R.P.R. 2. Istoria artei militare a poporului român în orânduirea feudală sec. 14-17: general-maior Constantin Bodea din Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Ion Cupşa, locotenent-colonel Traian Mutaşcu, locotenent-colonel Atanasiu Victor, maior Dumitru Ţuţu, din Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” 3. Istoria artei militare a poporului român în orânduirea capitalistă - de la răscoala de la 1821 la primul război mondial inclusiv: colonelul Ion Focşeneanu, şeful Muzeului Militar Central, locotenent-colonel Ion Sandu şi colonel Mihai Cucu din Academia Militară „I.V. Stalin”, maior Dumitru Matei şi locotenent-colonel Gheorghe Niţu din Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” 4. Participarea Armatei Române la războiul antifascist: colonel Ion Cupşa, colonel Ion Stănescu, locotenent- colonel Traian Mutaşcu şi locotenent-colonel Ion Dini din Academia Militară „I.V. Stalin”, colonel Eugen Bantea din Academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-Dej” şi maior Aurel Ştefănescu din Secţia Istoric M.St.M.

În luna august 1956 s-a întocmit şi trimis un documentar referitor la istoricul Muzeului Militar Central, solicitat de Ambasada R.P. Polone la Bucureşti.

De asemenea, la cererea Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti s-a întocmit şi trimis o situaţie cu toate cimitirele unde sunt înmormântaţi militari iugoslavi morţi în Primul Război Mondial pe teritoriul României.

Ofiţerii cu studii istorice au mai întocmit un articol de 40 de pagini cu privire la tradiţiile de luptă ale Armatei R.P.R., solicitat de Institutul de Istorie Militară al armatei polone şi un documentar pentru revista „Znamia” care elabora o lucrare referitoare la participarea Armatei Romane la războiul antihitlerist.

În cursul anului 1956 a mai fost întocmit proiectul de decret în legătură cu trecerea operelor comemorative de război de la M.F.A. la Ministerul Culturii, a fost avizat proiectul de decret privind înfiinţarea fondului arhivistic al R.P.R. şi a fost redactată o lucrare privind eroii utecişti căzuţi în războiul antihitlerist, cu propuneri pentru acordarea de pensii părinţilor acestora.

Prin grija secţiei s-a asigurat difuzarea pe teritoriu a „Instrucţiunilor arhivistice I.A.-55” şi s-a trecut la întocmirea, împreună cu Direcţia Organizare Mobilizare a M.St.M. şi Direcţia Arhivelor Statului, a unui proiect de instrucţiuni pentru sortarea şi inventarierea arhivei din depozitele militare.

Şeful Secţiei, locotenent-colonelul Leonida Ion a fost numit consilier militar la filmele „Când se ridică ceaţa” şi „În câmpia de sânge a Mărăşeştilor”, turnate de Centrul de producţie cinematografică Bucureşti.

Deoarece condiţiile de depozitare a arhivei în fortul Otopeni erau necorespunzătoare, s-a solicitat M.F.A. aprobarea mutării acestuia la Tunari. Din cauza ploilor, în luna mai 1956 fortul Tunari, destinat noului depozit, a fost inundat şi s-a renunţat la mutarea de la Otopeni. Totuşi, a


27

început să se întocmească documentaţia tehnică în vederea amenajării la Tunari a unor magazii la suprafaţă, urmând ca la terminarea acestora să se mute Depozitul de arhivă de la Otopeni.

Conform Ordinului şefului M.St.M. nr. 018 din 05.10.1957, căpitanul de infanterie Antone Marinescu a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice în Secţia Istoric60.

La 11 ianuarie 1957, la solicitarea generalului-locotenent Danielo Lekici, redactorul Enciclopediei militare iugoslave, secţia a întocmit şi trimis materiale referitoare la drumul de luptă al Diviziei „Tudor Vladimirescu - Debreţin”, acţiunile Armatei Române în Primul Război Mondial şi participarea Armatei Române la războiul antihitlerist.

La 1 februarie 1957, M.St.M. al Armatei polone a solicitat să i s-au trimis articolul „Din tradiţiile de luptă ale poporului român şi ale armatei sale”, pentru a fi publicat în revista militară „Mysl Wiskowa”.

Pentru întocmirea unor lucrări de istorie militară, la 19 februarie 1957 s-a aprobat constituirea unui colectiv de cercetări ştiinţifice, sub îndrumarea şefului Secţiei Istoric, prevăzut pe statul anexă la statul de organizare al M.St.M., încadrată cu următorii ofiţeri de rezervă: general-colonel Dan Gavrilescu, colonel Mihail Focşeneanu, colonel Gheorghe Pătraşcu şi locotenenţi-coloneii Nicolae Heliade, Ion Gh. Pană, Eduard Dragomirescu şi Ion Stănciulescu.

La 27 martie 1957 s-a finalizat şi înaintat lucrarea referitoare la „Localităţi de pe teritoriul R.P. Române în care au avut loc lupte mai importante contra trupelor hitleriste, mari unităţi şi unităţi luptătoare, cadrul lor şi pierderile suferite”, cuprinzând 60 pagini de text şi schiţele anexe, cu principalele lupte.

La 27 aprilie 1957 - secţia a solicitat generalului de armată A.I. Antonov, locţiitorul şefului M.St.M. al armatei sovietice, printr-o scrisoare, copii de pe directivele operative ale Frontului 2 ucrainean şi de pe ordinele de luptă ale armatelor sovietice care au avut în subordonare operativă Armatele l şi 4 române, în perioada războiului antihitlerist, necesare pentru întocmirea lucrării „Participarea Armatei Române alături de armata sovietică la războiul împotriva fascismului”.

Pentru a se asigura o conservare corespunzătoare a celor 3000 de volume din fondul de carte al bibliotecii M.St.M. care se găsea depozitat în subsolul fostului local al Spatelui Armatei din Bd. Dacia nr. 2-4, la 15 mai 1957 acesta a fost mutat în încăperile Cazărmii nr. 1254 din Bd. Dacia nr. 1, pavilionul D.

Prin Ordinul şefului Marelui stat major nr. C.L. 002000 din 14.05.1957 s-a aprobat înfiinţarea unei grupe de triere a arhivei la Depozitul central de arhivă, formată din 40 de angajaţi civili, care să înlocuiască grupa de triere compusă din 40 de militari din prisosul de contingent şi care urmau să fie lăsaţi la vatră.

În perioada 16 mai – 5 noiembrie 1957, locotenent-colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei, a fost detaşat la Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. pentru a participa la întocmirea lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”. La conducerea secţiei a rămas maiorul Aurel Ştefănescu, ofiţer 1 cu studii istorice.

La 22 noiembrie 1957, Direcţia Generală a Arhivelor Statului a făcut cunoscut Secţiei că va edita „Instrucţiunile generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor şi instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organizaţiilor obşteşti” şi „Indica-torul tip cuprinzător al termenelor de păstrare a materialelor comune acelor orcane, instituţii şi organizaţii”. Pentru activitatea arhivistică din armată, Secţia Istoric a comandat 2000 de exemplare.

În cursul anului 1957 au mai fost finalizată lucrarea „Bătălia de la Mărăşeşti”, întocmită cu ocazia a 40 de ani de la acest eveniment. De asemenea, cu acest prilej s-a obţinut aprobarea ministrului Forţelor Armate pentru alocarea fondurilor necesare reparării Mausoleelor de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani de către Direcţia generală de construcţii şi cazarea trupelor.

S-a întocmit lucrarea „Armata română în războiul pentru independenţă” dedicată aniversării a 80 de ani de la acest memorabil eveniment şi „Harta cu contribuţia Armatei Române la războiul antihitlerist”.

60 Ibidem, f. 90.


28

La solicitarea Academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-Dej” s-a întocmit lucrarea „Pregătirea şi desfăşurarea din punct de vedere militar a Primului Război Mondial”, iar pentru Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. lucrarea „Contribuţia României la războiul antihitlerist”.

La cererea D.S.P.A. şi Direcţiei Operaţii a M.St.M. s-au întocmit lucrările „Ştefan cel Mare, mare comandant de oşti” şi „Arta militară la români pe timpul domnitorului Radu Şerban”.

Locotenent-colonelul Leonida Ion a continuat să asigurare materialele necesare turnării filmelor „Când se ridică ceaţa” şi „Bijuterii de familie” iar maiorul Leonida Loghin pentru pelicula „Dincolo de brazi”.

Pentru crearea fondului de documentare al secţiei s-au procurat lucrări sovietice de istorie militară, Marea Enciclopedie sovietică, dicţionarele Larousse etc., lucrările editate de Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi de Academia R.P. Române.

La 27 mai 1958, generalul maior în rezervă Marcel Mihăilescu a fost numit să conducă activitatea colectivului de cercetători ştiinţifici în locul generalului-colonel în rezervă Dan Gavrilescu, decedat. Începând cu 15 iunie 1958, în colectivul de cercetători ştiinţifici a fost cooptat şi colonelul în rezervă Nicolae Răducu61.

La 3 februarie 1958 s-a primit de la ataşatul militar cehoslovac la Bucureşti, ca donaţie pentru Secţia Istoric a M.St.M., o colecţie de hărţi cu localităţile din Cehoslovacă unde au dus lupte trupele române în perioada războiului antihitlerist.

La 25 mai 1958, secţia a trimis 5 exemplare din lucrarea „Contribuţia României la războiul antihitlerist” şi din „Harta Participarea României la războiul antihitlerist”, ministerelor apărării, muzeelor şi academiilor militare ale ţărilor de democraţie populară.

La 17 iunie 1958, Biblioteca istorică a secţiei a fost mutată din localul Dacia nr. 4, în cazarma 1118 din Calea 13 Septembrie, în spaţiul lăsat liber de Direcţia Proiectare a M.F.A.

La 2 iulie 1958, ministrul Forţelor Armate a aprobat ca doi inspectori de la D.G.A.S. să scoată fotocopii de pe documentele aflate în Depozitul central de arhivă Otopeni în legătură cu acţiunile trupelor ruse în Moldova în anul 1917 şi ale trupelor române în Basarabia după 1917, date în legătură cu generalul rus Brusilov şi despre emigranţii ruşi în România.

În lunile septembrie-octombrie 1958, pentru asigurarea unei mai bune conservări a arhivei, secţia a mutat circa 120 vagoane de arhivă din forturile de la Otopeni şi Tunari, în cazarma 541 Pantelimon.

În decursul anului 1958, specialiştii secţiei au întocmit harta „Participarea României la războiul antihitlerist”, un documentar referitor la acţiunile trupelor române pe timpul operaţiilor Budapesta, Viena şi Praga, trimis M.St.M. al Armatei cehoslovace.

De asemenea, s-a definitivat şi litografiat la Academia Militară Tehnică lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.

S-au mutat în condiţii optime depozitele de arhivă de la Cluj-Floreşti la Bistriţa Năsăud şi de la Otopeni-Tunari la Pantelimon.

În scopul intensificării activităţii de studii şi cercetării ştiinţifice la l aprilie 1959, prin Ordinul M.St.M. C.L. 00918/1959, la M.St.M. a fost înfiinţată Direcţia de Studii şi Cercetări Ştiinţifice (D.S.C.S.), având ca şef pe generalul-maior Gheorghe Lefter62.

Secţia Istoric şi-a schimbat denumirea în Secţia Istorie şi geografie militară, intrând în compunerea D.S.C.S. Noua secţie era prevăzută cu două sectoare: Sectorul Studii Istorice şi Sectorul Arhivă, fiecare cu câte doi ofiţeri. Grupa de cercetări ştiinţifice formată din generali şi ofiţeri de rezervă a rămas în continuare sub îndrumarea şefului secţiei. La 9 septembrie, în această grupă a fost cooptat şi generalul-maior în rezervă Constantin Bodea.

Colectivul de cercetători ştiinţifici, împreună cu ofiţerii secţiei au întocmit, în perioada februarie 1956 - mai 1959, lucrarea „Participarea armatei noastre la războiul antihitlerist” în mai multe volume şi cu o descriere amplă a acţiunilor de luptă. Într-o primă formă, această lucrare

61 Ibidem, f. 100. 62 Ibidem, f. 111.


29

totaliza 1700 pagini şi 130 de scheme. Partea referitoare la marină urma să fie redactată de Comandamentul Forţelor Maritime Militare.

Colectivul care a lucrat la redactarea primei forme era format din coloneii Leonida Ion şi Ion Sandu, maiorii Loghin Leonida şi Antone Marinescu, generalii-maiori în rezervă Marcel Mihăilescu şi Dan Grigore, coloneii în rezervă Andrei Miclescu, Panait Gavrilescu, Adrian Niţă şi Nicolae Răducu şi angajaţii civili Elena Alexandru, Silvia Ioniţă, Lina Stoica şi Silviu Cărămănuş.

Grupa de cercetători ştiinţifici şi-a desfăşurat activitatea în clădirea din Calea Plevnei nr. 145, iar de la 30 iunie 1959, în localul din Bd. Dacia nr. 4.

Până la 31 ianuarie 1959, personalul Bibliotecii M.St.M. reuşise să trieze literatura interzisă. Fondul de cărţi valoroase era aranjat pe rafturi, pe formate, urmând să fie inventariat şi catalogat.

Biblioteca M.St.M. funcţiona în Calea Plevnei nr. 145, iar după mutarea grupei de cercetători ştiinţifici în bulevardul Dacia nr. 4, a fost mutată şi ea în această clădire.

La 5 iunie 1959, arhiva aflată în Cazarma 541 Pantelimon a fost mutată în Cazarma 961 (Regimentul 19 Artilerie Antiaeriană), compusă din două pavilioane şi 8 barăci. Era a treia mutare executată în perioada 1957-1959.

Începând cu luna ianuarie 1959, Depozitul de arhivă M.F.A. a primit indicativul Unitatea Militară 02405 Pantelimon.

O activitate importantă a ofiţerilor din Sectorul Studii Istorice a constat în avizarea şi verificarea articolelor referitoare la evenimentele din august 1944 - mai 1945, care urmau să apară în presă în legătură cu aniversarea 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. De asemenea, ei au întocmit o situaţie cu generalii care s-au distins în luptele purtate pe frontul antihitlerist.

La solicitarea Muzeului din Arad, la 6 august 1959 secţia a trimis fotocopii de pe documentele de luptă ale şcolilor militare care au luptat contra fasciştilor în zona Arad în toamna anului 1944, urmând ca acestea să fie expuse în muzeu.

La 10 noiembrie 1959, Secţia de Istorie şi Geografie Militară a executat pentru Muzeul Militar Central opt schiţe referitoare la acţiunile trupelor române şi sovietice în cursul lunii august 1944.

Ca urmare a cererii adresată Ministerului Apărării al U.R.S.S., în cursul anului 1959 s-au primit copii de pe documentele de luptă ale Diviziei de voluntari români „Tudor Vladimirescu”.

În vederea realizării unor filme cu tematică istorico-militară, maiorul Antone Marinescu a fost numit consilier militar la filmul „La miezul nopţii va cădea o stea”, iar maiorul Leonida Loghin la filmul „Valurile Dunării”.

În luna aprilie 1960, a avut loc o nouă modificare a statului de organizare al Secţiei istorie şi geografie militară, care a rămas în continuare în compunerea D.S.C.S. din M.St.M63.

Căpitanul Traian Gavrilă, ofiţer 4 (cu arhiva) în Secţia istorie şi geografie militară a fost mutat la Direcţia organizare-mobilizare a M.St.M., în funcţia acestuia fiind numit căpitanul Gheorghe Cişmigiu.

Pentru întocmirea lucrărilor cu caracter istoric, întreaga arhivă operativă a marilor unităţi şi unităţilor care au luptat pe frontul antihitlerist, totalizând 40000 dosare, a fost centralizată şi depozitată în Cazarma din Calea 13 Septembrie. Biblioteca M.St.M. avea 60000 volume. Atât dosarele, cât şi cărţile erau deteriorate în proporţie de 60% din cauza deselor mutări şi a depozitării în clădiri necorespunzătoare.

La 6 ianuarie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat Secţiei spre avizare, „Istoricul Marinei Române”, întocmit de un colectiv format din căpitanul de rangul 1 Dan Nicolaescu, căpitan de rangul 2 Nicolae Istrate, căpitanul de rangul 3 Victor Inceu şi căpitanul-locotenent Nicolae Bîrdeanu.

La 14 ianuarie 1960, personalul secţiei a selecţionat dosarele aflate în Depozitul central de arhivă pentru Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri în vederea întocmirii unei sinteze statistice comparative. Documentele se refereau la economia ţării înainte de 23 august 1944, bugetul alocat M.Ap.N. pentru nevoile armatei şi alte date referitoare la înzestrarea armatei.

63 Ibidem, f. 123.


30

În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei aflat în localul din 13 Septembrie, la 31 martie 1960 s-au dat dispoziţii tuturor şefilor de arhivă să trieze şi depoziteze separat arhiva referitoare la al Doilea Război Mondial, respectiv jurnalele de operaţii, registrele istorice, ordinele de luptă, decorări, sinteze operative şi tot ce era în legătură cu participarea trupelor la acţiuni militare, separat perioada 23 august 1944 – 9 mai 1945.

La l aprilie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat lucrarea „Contribuţia marinei militare la războiul antihitlerist”, lucrarea urmând să fie inclusă în cea întocmită de secţie şi colectivul de cercetători sub titlul „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.

În urma reorganizării Forţelor Armate ale R.P. Române din aprilie 1960, o serie de unităţi militare au fost desfiinţate. Ca urmare, la 30 aprilie 1960 secţia a dat ordin ca acestea să predea arhiva la depozitele de arhivă regională, iar registrele istorice, jurnalele de operaţii şi albumele la Secţia Istorie şi geografie militară.

La solicitarea ministrului Afacerilor Interne, ministrul Forţelor Armate a aprobat să se selecţioneze şi să se predea M.A.I. documentele de arhivă create de cele 10 curţi marţiale care au funcţionat pe lângă corpurile de armată până în 1947 şi care se refereau la securitatea statului.

În conformitate cu Ordinul adjunctului M.F.A. şi şef al M.St.M. nr. C.L. 001360 din l.06.1960, la 15 iunie 1960 s-a aprobat contopirea tuturor depozitelor de arhivă în Cazarma 458 Râmnicu Sărat. Astfel, a luat fiinţă Depozitul de Arhivă al M.F.A., respectiv U.M. 02405 Râmnicu Sărat, subordonat D.S.C.S. din M.St.M.

În iulie 1960, Grupa de cercetători ştiinţifici a înaintat spre aprobare şefului D.S.C.S. capitolele l, 2 şi 3 ale lucrării „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.

Capitolele 4-10 erau bătute la maşină în forma definitivă şi au fost trimise pentru avizare la D.S.P.A., Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. şi Institutului de Istorie al Academiei R.P.R.

Capitolele 11 şi 12, repartizate spre a fi întocmite de ofiţerii din Sectorul Studii Istorice al Secţiei istorie şi geografie militară se aflau în următoarea situaţie:

- Capitolul 11 - Desfăşurarea generală a operaţiei Budapesta. Rolul trupelor române în această operaţie - era în curs de refacere şi definitivare de către colonelul Ion Sandu;

- Capitolul 12 - Luptele Corpului 7 Armată Român în ofensiva pentru eliberarea Budapestei - urma să fie refăcut tot de colonelul Ion Sandu, după terminarea Capitolului 11;

- Capitolele 13-24 şi încheierea era întocmite în ciornă şi se băteau la maşină; - Capitolul 25 - Introducerea aparatului politic în armată - era neîntocmit.

În cursul lunii iulie 1960 ofiţerii din secţie au întocmit „Tabele cu militarii care au săvârşit fapte de arme în războiul antihitlerist şi au fost citaţi prin ordine de zi”, care urmau să fie incluşi în lucrarea ce se întocmea de colectivul de cercetători ştiinţifici şi secţie.

De asemenea, a fost aprobată predarea definitivă Institutului de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. a documentelor selecţionate din fondul de arhivă al armatei de ofiţerii din Sectorul Arhivă al secţiei care se refereau la mişcarea muncitorească din perioada 1920-1943.

În urma predării Sfatului Popular al Capitalei a Teatrului Armatei, la 30 septembrie arhiva secretă a acestui teatru a fost luată de D.S.P.A. şi predată la Depozitul de arhivă Râmnicu Sărat.

La 30 octombrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a intervenit prin Secţia Legături Externe pentru a se procura de la Ministerul Apărării al U.R.S.S.. un tabel cu datele referitoare la numele şi prenumele generalilor şi ofiţerilor sovietici, funcţiile acestora şi unităţile din care au făcut parte pe timpul acţiunilor din România - perioada 20 august – 25 octombrie 1944.

La 21 noiembrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a întocmit împreună cu grupa de cercetători ştiinţifici lucrarea „Participarea Armatei Române la războiul antihitlerist”.

Între l-5 decembrie 1960 a avut loc la Praga Conferinţa internaţională a istoricilor militari din ţările socialiste, iniţiată de Direcţia Superioară Politică a armatei populare cehoslovace şi organizată de Institutul de Istorie Militară cehoslovac. Armata Română a fost reprezentată de


31

maiorul Leonida Loghin, care a prezentat comunicarea cu tema „Acţiunile de luptă ale Armatei Române în cadrul Frontului 2 ucrainean pentru nimicirea trupelor fasciste de pe teritoriul Cehoslovaciei în timpul războiului antihitlerist”.

Conform ordinului adjunctului ministrului Forţelor Armate şi şef al M.St.M. nr. C.L. 007l2 din 15.05.1961, la 15 iunie 1961 Direcţia de studii şi cercetări ştiinţifice a fost desfiinţată. Secţia istorie şi geografie militară a devenit secţie independentă a M.St.M., având aceeaşi organizare şi încadrare ca a l ianuarie 1961. Grupa de cercetători ştiinţifici a trecut sub conducerea secţiei64.

Pentru a întări colectivul de cercetători al M.St.M., la 1 septembrie 1961 s-a hotărât ca şi cercetătorii ştiinţifici de la D.S.P.A. să fie aduşi la M.St.M. Noul stat de organizare anexă la statul M.St.M. prevedea două funcţii de cercetători principali istorico-militari şi şefi de grupă, 11 cercetători istorico-militari, l bibliotecar, 3 dactilografi şi l desenator.

La 15 decembrie 1961 s-a aprobat reducerea unui post de cercetător principal istorico-militar şi şef grupă şi două posturi de cercetători istorico-militari, funcţiile desfiinţate fiind înlocuite cu două funcţii de funcţionar principal.

În afara lucrării „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”, Grupa de cercetători ştiinţifici şi ofiţerii secţiei au mai colaborat la întocmirea monografiei „Insurecţia armată de la 23 august 1944” şi lucrarea „Istoricul luptei antifasciste a poporului român”, care urmau să fie publicate sub egida Institutului de Istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist.

La sfârşitul anului 1961, personalul secţiei şi grupa de cercetători a redactat monografia „Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe timpul pregătirii operaţiei Debreţin (23 august - 5 octombrie 1944)”.

Ofiţerii cu arhiva şi arhivarul au lucrat la inventarierea separată a dosarelor operative păstrate în Calea 13 Septembrie, pe două fonduri: fond războiul antihitlerist şi fond războiul antisovietic.

La solicitarea Secţiei Propagandă a C.C. al P.M.R. a fost întocmit documentarul „Locali-tăţile unde au avut loc lupte mai importante pe teritoriul patriei în perioada războiului antihitlerist”.

În acest an au fost rezolvate 60 000 cereri de eliberare a unor adeverinţe de vechime în armată.

La cererea Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, şeful secţiei, colonelul Leonida Ion a fost numit consilier pentru problemele istorice, iar maiorul Leonida Loghin consilier pentru problemele de instrucţie la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” şi „Oameni urgent căutaţi”.

În 1962, secţia era organizată pe două sectoare, Sectorul Studii istorice şi Sectorul Arhivă. Prin noul stat de organizare nr. C.L. 001050/1962, secţia şi-a schimbat denumirea în

„Secţia Studii Istorice”65. Personalul secţiei şi grupa de cercetători ştiinţifici au continuat lucrul la monografia

„Acoperirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe timpul pregătirii operaţiei Debreţin – 23 august 1944 – 5 octombrie 1944.

La 9 aprilie 1962, au fost expediate Muzeului regional al Banatului fotocopii de pe unele documente operative referitoare la acţiunile trupelor române în luptele împotriva ocupanţilor hitlerişti de pe teritoriul Banatului din anul 1944.

Între 14 mai - 2 iunie 1962, colonelul Leonida Ion, şeful secţiei s-a deplasat în Ungaria pentru documentare asupra acţiunilor trupelor române pe teritoriul acestei ţări în perioada războiului antihitlerist. Au fost aduse microfilme de pe documentele operative ale Armatelor l şi 2 ungare din perioada 24 august – 15 octombrie 1944, activitatea organizaţiilor de partid din nordul Transilvaniei şi ale Corpului Aerian Român.

În ziua de 18 iulie 1962, la ora 15.40, în urma unei ploi torenţiale cu puternice descărcări electrice, la una din magaziile Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat s-a produs un incendiu. Din cele 8 vagoane de arhivă existente în magazie, două vagoane au ars complet, două vagoane parţial, iar patru vagoane de arhivă au putut fi recuperate. Pagubele materiale s-au cifrat la 30467 lei.

64 Ibidem, f. 139. 65 Ibidem, f. 149.


32

La solicitarea Institutului de Istorie a partidului, a fost întocmit un documentar în legătură cu marile unităţi şi unităţile armatei române care au participat la luptele pentru curăţirea teritoriului în perioada 25 august – 1 septembrie 1944.

La solicitarea M.A.I. au fost identificate în arhivă documente referitoare la activitatea generalului nazist Heusinger în perioada războiului antisovietic. Au mai fost întocmite un documentar referitor la generalul rus Pavel Kiseleff, un documentar referitor la unităţile armatei române participante la insurecţia armată din august 1944 şi s-au tradus din limba rusă părţile care privesc România din lucrarea „Marele Război pentru apărarea Patriei”.

Colonelul Leonida Ion, locotenent-colonelul Dumitru Matei şi angajatul civil Neculai Condurachi au lucrat o perioadă la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R., participând la elaborarea lucrării „Contribuţia României la războiul antifascist”.

S-a continuat inventarierea cărţilor din Biblioteca M.St.M. din 13 Septembrie şi au fost selecţionate dosarele referitoare la activitatea refugiaţilor polonezi în România. De asemenea, au fost întocmite 17 tabele cu militarii căzuţi în perioada 1877-1878, 1916-1918 şi 1944-1945, al căror nume urma să fie atribuit unor străzi din Capitală şi provincie.

Majoritatea lucrărilor de studii istorice efectuate în 1962, au fost întocmite în colaborare cu Institutul de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. şi cu D.S.P.A. Astfel, la elaborarea lucrării „Participarea României la înfrângerea Germaniei hitleriste” au participat colonelul Leonida Ion, locotenent-colonelul Leonida Loghin, maiorul Antone Marinescu şi angajaţii civili Gheorghe David şi Panait Gavrilescu.

Locotenent-colonelul Dumitru Matei a făcut parte din colectivul Institutului de Istorie de pe lângă C.C. al P.M.R. pentru elaborarea lucrării „Lupta maselor populare împotriva monarhiei”.

De asemenea, personalul din compartimentul studii istorice a întocmit un documentar şi o sinteză privind „Contribuţia României la războiul antihitlerist”, care au fost puse la dispoziţia Ministerului Afacerilor externe.

Au mai fost redactate documentare în legătură cu istoricul unor mari unităţi participante la aplicaţiile de cooperare din luna octombrie 1962, drumul de luptă al Regimentului 92 Infanterie, predat Muzeului Militar Central, arhiva referitoare la lupta maselor populare împotriva fascismului, necesar istoricului sovietic Lebedev.

Pe linia activităţii de rezolvare a cererilor, au fost primite 3143 cereri din care 2775 (circa 87%) au fost rezolvate pozitiv şi 350 (13%), negativ.

În cursul anului 1963, Secţia a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M., generalul-locotenent Constantin Şandru, iar în a doua jumătate a anului prim-locţiitorului şefului M.St.M., generalul-maior Ion Coman66.

La 31 ianuarie 1963, biblioteca M.St.M., cu 62715 titluri, a fost transferată Muzeului Militar Central.

Din anul 1960, după centralizarea arhivei la Râmnicu Sărat, activitatea personalului depozitului s-a axat pe rezolvarea cererilor - 20000 anual, primirea a 50 de vagoane arhivă de la comandamente de armă, direcţii centrale, mari unităţi şi unităţi şi formaţiuni militare. Cantitatea arhivei, cuprinzând fonduri din perioada 1860-1960, se ridica la 550 vagoane, formată din dosare şi 15 vagoane volante.

La 8 martie 1963, maiorul Aurelian Miriţă a luat în primire comanda Depozitului de arhivă al M.F.A. de la căpitanul Nicolae Chiriţă.

La 10 iulie 1963 - Ministerul Învăţământului a luat iniţiativa întocmirii unei monografii referitoare la istoricul învăţământului superior din România, capitolul despre dezvoltarea învăţământului tehnic militar fiind repartizat locotenent-colonelului Dumitru Matei din Secţia Studii Istorice.

66 Ibidem, f. 162.


33

La 31 iulie 1963, locotenent-colonelul Leonida Loghin a fost desemnat consilier militar al Studioului cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic „Pădurea spânzuraţilor” după romanul omonim al scriitorului Liviu Rebreanu.

Armata Română a fost reprezentată în perioada 22-27 octombrie 1963 la Varşovia la cea de-a II-a sesiune a Academiei de Ştiinţe a R.P. Polone şi M.Ap.N. consacrată războiului de eliberare dus de poporul polonez în anii 1939-1945, organizată cu prilejul aniversării a 20 de ani de la crearea Armatei populare poloneze, de colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice a M.St.M. şi colonelul Constantin Nicolae de la Institutul de Istorie a Partidului de lângă C.C. al P.M.R. Specialiştii români au prezentat în cadrul sesiunii referatul cu tema „Insurecţia armată antifascistă din august 1944 - începutul revoluţiei populare din România. Participarea armatei române la războiul antihitlerist. Principalele trăsături ale procesului de făurire a Armatei populare române”.

La 10 noiembrie 1963 a sosit în România locotenent-colonelul Witold Beganski de la Institutul de Istorie Militară din Varşovia, pentru a studia în Arhivele Militare documente referitoare la refugiaţii polonezi în România în perioada 1939-1940.

În acest an, au fost întocmite noile „Instrucţiuni asupra mânuirii, evidenţei şi expertizării arhivei”, au fost inventariate şi opisate arhiva operativă şi dosarele referitoare la lupta partidului în armată în perioada 1921-23 august 1944, a fost întocmit indicatorul anexă la Instrucţiunile arhivistice „I.A.-64” şi a fost inventariată şi pregătită arhiva din Depozitul M.St.M. pentru a fi predată Depozitului de arhivă Râmnicu Sărat.

Locotenenţii-colonei Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi angajaţii civili Ştefan Stan, Alexandru Neamţu şi Neculai Condurachi au fişat materialul documentar referitor la „Jaful şi atrocităţile trupelor hitleriste în România (1940-1944)”.

În colaborare cu Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. colonelul Leonida Ion şi angajaţii civili Alexandru Neamţu, Gheorghe David, Panait Gavrilescu şi Neculai Condurachi au conlucrat la definitivarea lucrărilor „Participarea României la înfrângerea Germaniei hitleriste” şi „Insurecţia armată de la 23 august 1944”.

Colectivul condus de a.c. Ştefan Stan a întocmit culegerea de documente în legătură cu activitatea antifascistă în rândurile armatei (1940 – 23 august 1944) şi participarea armatei române în înfăptuirea insurecţiei şi la războiul antihitlerist.

Printre alte documentare întocmite se numără „Organizarea comenzii în principalele bătălii din secolele XIX şi XX”, „Efectivele şi pierderile armate în războiul antihitlerist”, „Pierderile provocate de aviaţia anglo-americană şi hitleristă pe teritoriul României”, „Contribuţia Corpului Aerian Român în războiul antihitlerist”, „Situaţie referitoare la militarii sovietici înmormântaţi în cimitirele de pe teritoriul României”, „Situaţia armatei române la darea ordinului de încetare a ostilităţilor faţă de armata sovietică, precum şi raportul de forţe româno-german la acea dată”.

S-a asigurat asistenţa de specialitate în calitate de consultanţi la filmele „Pădurea spânzuraţilor” şi „Sărutul de dimineaţă”.

În compartimentul arhivă, au fost rezolvate 1137 cereri, din care 1000 pozitiv şi 65 nefavorabil.

În anul 1964, Secţia Studii Istorice a fost subordonată pentru lucru generalului-maior Constantin Popa, locţiitorul şefului Marelui Stat Major67.

La 14 ianuarie 1964 au fost trimise Muzeului Militar Central „Tabelele cu militarii sovietici înmormântaţi pe teritoriul României in perioada celui de-al Doilea Război Mondial”.

Începând cu 6 martie 1964, Neculai Condurachi a început să lucreze la documentarul „Înzestrarea tehnică a armatei în anul 1938”, care a fost înaintat D.S.P.A.

La 18 martie 1964, locotenent-colonelul Dumitru Matei a întocmit un documentar privind cetăţenii români de naţionalitate sârbă care în anii celui de-al Doilea Război Mondial au luptat în armata de eliberare iugoslavă condusă de mareşalul Tito.

67 Ibidem, f. 180.


34

Începând cu 19 martie 1964, şeful secţiei, colonelul Leonida Ion a lucrat la Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.R. la definitivarea lucrării „România în războiul antifascist”.

Cu Ordinul nr. M. 67 din 05.10.1964 s-a aprobat intrarea în vigoare, cu data de l ianuarie 1965, a Instrucţiunilor „I.A.-64”.

În cursul anului a continuat documentarea în vederea redactării lucrării „Jaful şi atrocităţile săvârşite de trupele hitleriste pe teritoriul României” şi s-au întocmit documentarele „Concepţia manevrelor regale şi a celorlalte manevre executate în perioada dintre cele două războaie mondiale”, „Comenzile de armament efectuate de statul român în perioada interbelică”, „Organizarea armatei române după Regulamentul organic”, „Localităţile mai importante de pe teritoriul R.P.R. în care au avut loc lupte cu trupele hitleriste precum şi descrierea sumară a acestor lupte”, „Harta privind participarea armatei române la războiul antihitlerist”, lucrare executată de locotenent-colonelul Antone Marinescu şi tipărită la Direcţia Topografică Militară, precum şi 12 lecţii în legătură cu acţiunile trupelor române în diferite regiuni ale ţării în perioada insurecţiei din august 1944.

Ofiţerii şi cercetătorii istorico-militari din secţie au publicat o serie de articole referitoare la acţiunile trupelor române şi perioada războiului antihitlerist şi au asigurat asistenţă de specialitate la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” (locotenent-colonel Leonida Loghin) şi „Şoseaua nordului” (locotenent-colonel Antone Marinescu).

Au mai fost întocmite un documentar în legătură cu denumirea unor străzi care poartă nume de militari, o lucrare referitoare la desprinderea trupelor române pe frontul din Moldova, relaţiile cu trupele sovietice, însumând 150 de pagini dactilografiate, documentarele „Aspecte din articolele publicate în presa străină privind actul de la 23 august 1944”, „Participarea românilor la bătălia de la Varna – 1444”, „Convenţii încheiate între România şi Germania în anii 1939-1944”, precum şi conferinţa „Acoperirea frontierelor ţării în august-septembrie 1944”.

Specialiştii secţiei au selectat documentele de arhivă necesare organizării expoziţiei jubiliare de la sala Dalles şi expoziţiei armatei populare.

La 1 ianuarie 1965 a intrat în vigoare noul stat de organizare al secţiei cu nr. C.L. 001530/1964, în cadrul Secţiei Studii Istorice fiind mutaţi locotenent-colonelul Costică Ucrain -ofiţer 1 pentru studii istorice, maiorul Ion Tudor şi maiorul Constantin Toderaşcu - ofiţeri 2 pentru studii istorice. Funcţiile de ofiţer cu arhiva au fost desfiinţate68.

La începutul anului 1965, secţia a întocmit „Dispoziţiuni pentru aplicarea Instrucţiunilor „I.A.-64”, pe care le-a difuzat tuturor comandamentelor de armată, armă, direcţii centrale şi comisariatelor regionale.

La 24 martie 1965, în fondul documentar al Depozitului operativ al Secţiei Studii Istorice au fost primite de la Secţia Operaţii 2290 de dosare cuprinzând probleme referitoare la operaţii din anii 1920-1945. Toate acestea au fost incluse în fondul 1200.

Începând din luna aprilie 1965, un colectiv condus de locotenent-colonelul Dumitru Matei a trecut la culegerea datelor din arhivă referitoare la întocmirea lucrării „Dezvoltarea Armatei Române în secolul al XIX-lea”, prevăzută în planul de perspectivă al secţiei.

Între 14-16 aprilie 1965, la Moscova a avut loc o conferinţă ştiinţifică consacrată celei de a XX-a aniversări a victoriei asupra Germaniei fasciste, la care au participat istorici din Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Finlanda, Franţa, R.D. Germană, R.S.F. Iugoslavia, Mongolia, Polonia, România, S.U.A., Ungaria şi U.R.S.S. Din partea ţării noastre a participat o delegaţie formată din Ion Popescu-Puţuri, Gheorghe Zaharia, Walter Roman, N.N. Constantinescu, generalul-maior Constantin Popa şi locotenent-colonelul Leonida Loghin. În Secţiunea a II-a pentru istoria luptei forţelor armate şi istoria artei militare, generalul-maior Constantin Popa a prezentat referatul „Cercetarea arhivistică privind participarea Armatei Române, umăr la umăr cu armata sovietică, la războiul antihitlerist”.

68 Ibidem, f. 194.


35

La 8 mai 1965 a fost redactat un documentar despre Armata României care a fost expediat Editurii militare iugoslave pentru a fi inclus în „Enciclopedia militară”.

La 20 mai 1965, angajaţii civili Gheorghe David şi Panait Gavrilescu au întocmit un documentar referitor la „Organizarea şi funcţionarea fostelor cercuri militare din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Turnu Severin”.

La 23 iunie 1965, Comitetul de partid raional Zvolen din Cehoslovacia a solicitat un material documentar în legătură cu luptele trupelor române pentru eliberarea localităţilor Viglas şi a raionului Zvolen.

La 27 iulie 1965, locotenent-colonelul Dumitru Matei a fost desemnat consilier militar pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmului artistic de lung metraj „Tunelul”, care ilustra un episod din luptele armatei noastre duse împotriva ocupanţilor hitlerişti în august 1944.

La 29 iulie 1965, Secţia a întocmit un documentar referitor la organizarea şi funcţionarea Marelui Cartier General român în Primul Război Mondial.

Între l – 20 septembrie 1965, la Potsdam a avut loc o conferinţă organizată de M.Ap.N. al R.D. Germane, în vederea pregătirii celei de a X-a aniversări a înfiinţării armatei populare naţionale a R.D. Germane, la care au participat delegaţiile ţărilor socialiste membre ale Tratatului de la Varşovia. Din partea României a participat, ca observator, colonelul Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice.

În perioada 29 septembrie – 2 octombrie 1965, generalul-colonel Voronţov şi colonelul Maslenikov au studiat culegerea de documente pregătită de Secţia Studii Istorice şi C.P.S.A. referitoare la participarea Armatei Române în războiul antihitlerist, în vederea elaborării capitolului „Întărirea frăţiei de arme dintre armatele ţărilor Tratatului de la Varşovia”, care urma să fie inclus în lucrarea „50 de ani de existenţă a Forţelor Armate ale U.R.S.S”.

Pe parcursul anului au fost întocmite 5 hărţi privind participarea armatei la războiul antihitlerist, care au fost predate Muzeului Militar Central, au fost redactate lecţiile „Acoperirea frontierelor”, „Operaţiile Rpznava, Javorina şi Banska Bystruca-Zvolen”, a fost definitivată o nouă broşură cuprinzând unităţile participante la războiul antihitlerist, documentarele „Relaţiile româno-sârbe de-a lungul veacurilor. Participarea armatei de eliberare a Iugoslaviei la înfrângerea Germaniei fasciste”, „Participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei”, „Funcţionarea comandamentului unic pe frontul occidental în cel de-al Doilea Război Mondial”, „Istoricul Marelui Stat Major Român”, „Relaţiile militare româno-germane în perioada 1939-1944”, precum şi traducerea din limba franceză a capitolului „Războiul 1877-1878” din lucrarea „Războaiele unui secol” de căpitan G. Romagny.

Locotenenţi-coloneii Leonida Loghin şi Dumitru Matei şi maiorul Ion Tudor au colaborat timp de o lună la Institutul de Istorie al Partidului la definitivarea lucrării „Contribuţia României la victoria asupra Germaniei fasciste” şi a unui volum de memorii ale comandanţilor de mari unităţi şi unităţi pe frontul antihitlerist.

La 19 septembrie 1966, maiorul Aurelian Miriţă a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice iar începând cu 8 septembrie 1966, contraamiralul Florea Diaconu a fost numit cercetător militar principal pentru studii istorice în Secţia Studii Istorice69.

La sesizarea Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini în legătură cu existenţa asupra acestui minister a 600 metri liniari de arhivă aparţinând fostului Minister al Înzestrării Armatei şi care se referea la anii 1912-1945, la 18 aprilie 1966 secţia i-a delegat pe locotenent-colonelul Dumitru Matei şi Neculai Condurachi pentru a prelua şi preda Depozitului de Arhivă Râmnicu Sărat cele 14.581 dosare.

La 25 aprilie 1966, Secţia Studii Istorice a întocmit un documentar referitor la prizonierii de război din perioada războiului antisovietic, din care a rezultat că au fost daţi dispăruţi 287845 de militari.

69 Ibidem, f. 213.


36

Până la 31 august 1948 s-au repatriat din captivitate din U.R.S.S. 144097 prizonieri români. În acest număr sunt incluşi şi foştii prizonieri români încadraţi în Diviziile „Tudor Vladimirescu” şi „Horia, Cloşca şi Crişan”, respectiv 19612 militari. Au rămas cu situaţia neclară 156913 militari români declaraţi dispăruţi pe front în anii 1941-1944.

La 5 mai 1966 ofiţerii din secţie au finalizat lecţiile „Acoperirea frontierelor ţării pe timpul insurecţiei armate şi a concentrării forţelor sovietice şi române”, „Acţiunile trupelor române în cadrul operaţiei Roznava” „Armata 1 română în luptele din munţii Javorina”, „Acţiunile trupelor române în cadrul operaţiei Zvolen; Banska-Bystrica” ş.a.

La cererea patriarhului României, Justinian la 21 septembrie 1966 a fost întocmită o situaţie privind mormintele militarilor germani înhumaţi în cimitire pe teritoriul patriei noastre.

Pe 15 noiembrie 1966, la sediul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a avut loc o consfătuire la care au participat delegaţi de la Institutul de Istorie al partidului, Academia de Studii Social-Politice şi Economice „Ştefan Gheorghiu”. Din partea M.F.A. au participat coloneii Leonida Ion, şeful Secţiei Studii Istorice, Victor Militaru, şeful Muzeului Militar Central şi Gheorghe David, cercetător istorico-militar în Secţia Studii Istorice.

În cursul anului au fost finalizate documentarele „Pregătirea operativă a teritoriului în perioada 1920-1945”, „Războiul din Spania”, „Învăţămintele militare rezultate din conflictul sovieto-finlandez”, „Relaţiile dintre comandamentele şi trupele sovietice şi române în războiul antihitlerist”, „Înfiinţarea diferitelor arme în cadrul armatei române”, „Tendinţe actuale ale strategiei occidentale”, „Folosirea mascării şi dezinformării în războaie”, „Din experienţa de luptă a trupelor române pe frontul antihitlerist, privind activitatea de cercetare”, „R.P. Ungară”, „R.P. Polonă”, „R.P. Bulgaria”, R.S. Cehoslovacia”, referatele „Dezvoltarea Armatei Române după Unirea Principatelor”, „Ştefan cel Mare - luptător neînfricat pentru apărarea gliei străbune”, culegerea de documente „Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz” ş.a.

În anul 1966 a apărut în Editura Militară lucrarea „România în războiul antihitlerist”, la care au colaborat şase ofiţeri şi cercetători din cadrul secţiei.

În cursul anului 1966 au fost soluţionate 1202 cereri. Ca urmare a intrării în vigoare a unui nou stat de organizare a M.St.M., în 1967 secţiei

i-au fost adăugate două funcţii de ofiţer 2 (cu arhiva), încadrate de maiorii Dumitru Ionaş şi Aurelian Miriţă70.

La 17 ianuarie 1967, ofiţerii din secţie au întocmit un documentar referitor la „Unele date în legătură cu unităţile (detaşamentele) constituite din români pe timpul războiului civil şi contribuţia Armatei Române la războiul antihitlerist” şi un „Tabel cu militarii români internaţionalişti care au luptat în rândurile Armatei Roşii în anii războiului civil, în Marele Război al Uniunii Sovietice pentru Apărarea Patriei, precum şi în detaşamentele de partizani pe teritoriul ocupat al Uniunii Sovietice”, care au fost trimise părţii sovietice pentru a le folosi în redactarea unei lucrări editate de Ministerul Apărării al U.R.S.S.

La 23 martie 1967, maiorul Ion Tudor a fost numit consilier militar la filmul „Cerul începe la etajul 5”, realizat de regizorul Francisc Munteanu.

La 2 iunie 1967, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost desemnat consilier militar la filmele „Răpirea fecioarelor” şi „Răzbunarea haiducilor”.

În semestrul I/1967, secţia şi depozitul de arhivă au primit 26882 cereri, din care au soluţionat favorabil 11892. La începutul lunii iulie erau în curs de rezolvare 12643 cereri.

La solicitarea amiralului Verner Waldemar, între 4-13 septembrie 1967, Secţia Studii Istorice a primit vizita locotenent-colonelului Rudolf Studanski, directorul Arhivelor Militare ale R.D. Germane, cu sediul la Potsdam, pentru un schimb de experienţă şi studierea documentelor referitoare la activitatea economică, politică şi militară a Wehrmacht-ului în România, în anii 1940-1944.

În cursul anului 1967, ofiţerii secţiei au întocmit documentarele „Incidentele de frontieră din vara anului 1940”, „Organizarea şi funcţionarea cercurilor militare în Armata Română”,

70 Ibidem, f. 226.


37

„Organizarea şi funcţionarea şcolilor militare de ofiţeri de rezervă”, „Organizarea şi dezvoltarea Armatei Române de la înfiinţare şi până la Primul Război Mondial”, „Organizarea şi funcţionarea centrelor de instrucţie în Armata Română” şi „Ofiţerul de stat major în trecutul Armatei Române”, „Participarea românilor la evenimentele revoluţionare, din anul 1918, care au avut loc în Cehoslovacia”, „Formarea şi dezvoltarea Armatei Române naţionale în anii 1831-1900”, o culegere de documente referitoare la activitatea Wehrmacht-ului în România 1940-1944 (circa 300 de pagini dactilografiate), 11 lecţii şi conferinţe pe teme ca „Mascarea operativă”, „Organizarea Armatei Române în perioada bătăliei de la Plevna”, „Mărăşeşti, Oituz epopee a luptei poporului român”, „20 de ani de la abolirea monarhiei”, „Personalitatea lui Ştefan cel Mare” ş.a.

Compartimentul Arhivă a rezolvat 4100 de cereri, de peste 3 ori mai multe faţă de 1966. De asemenea, în urma reorganizării administrative pe judeţe, s-a centralizat arhiva

fostelor comisariate militare regionale şi raionale. Între 13-15 februarie 1968, generalul-maior Constantin Popa, colonelul Leonida Loghin

din M.St.M. şi locotenent-colonelul Mihai Arsintescu din C.P.S.A. au participat la sesiunea ştiinţifică festivă de la Moscova, organizată cu prilejul celei de-a 50 aniversări a armatei sovietice.

La l martie 1968, numărul cererilor nerezolvate era de 69412. La 20 martie 1968, locotenent-colonelul Antone Marinescu a fost delegat consilier militar

pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti, pentru realizarea, în colaborare cu firma vest germană Film-Berlin, a lung metrajului „Bătălie pentru Roma”.

În perioada 21-29 martie 1968, colonelul Leonida Ion şi locotenent-colonelul Antone Marinescu a efectuat o vizită în R.D. Germană.

La 1 iunie 1968, Secţia Studii Istorice a trimis şefului M.St.M. al Armatei populare a R.D. Germane o culegere de documente privind Wehrmacht-ul în România în perioada 1940-1944.

Între 27 iunie - 6 iulie 1968, colonelul Leonida Ion a participat, alături de delegaţi din ţările socialiste europene, precum şi din Anglia, Belgia şi Italia, la simpozionul organizat de Institutul de Istorie Militară din Belgrad, care s-a ţinut la Sarajevo, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la luptele purtate de armata populară iugoslavă pe râurile Neretva şi Sutjeska în vara anului 1943.

Pentru aniversarea centenarului generalului francez Ferrie, creatorul radiotelegrafiei militare, Secţia Studii Istorice a pregătit un documentar incluzând fotocopii de pe scrisorile inginerului Emil Giurgea, care a purtat corespondenţă cu generalul francez, coperta cărţii „Radio-telegrafia şi radiotelefonia” de maior Tiberiu Petrescu, cu o prefaţă scrisă de generalul Ferrie, pagina de titlu a cărţii „Descrierea aparatului de recepţie şi transmisiuni în telegrafia fără fir prin undele hertziene”, care se referă la activitatea căpitanului Ferrie, scrisă de locotenentul Constantin L. Bottez, coperta „Revista geniului” din martie 1932 şi articolul „Generalul Ferrie”, de locotenent-cololonelul N. Tiberiu Petrescu, precum şi o mapă cu informaţii din presă, lucrările de specialitate şi din arhivă referitoare la activitatea generalului Ferrie.

Pe perioada septembrie-octombrie 1968, maiorul Constantin Toderaşcu a fost numit consultant militar la filmul de lung metraj „Cetatea Neamţului”, la cererea Studioului Cinematografic Bucureşti.

La 12 decembrie 1968, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost numit consultant militar pentru probleme de artilerie la filmul „Mihai Viteazul”, epopee istorică realizată de Studioul Cinematografic Bucureşti, după scenariul lui Titus Popovici în regia lui Sergiu Nicolaescu.

În anul 1968, personalul secţiei a mai întocmit documentarele „Activitatea fostului general Dănilă Papp”71, „Relaţiile româno-sârbe şi româno-iugoslave”, „Acţiunile Diviziei de voluntari sârbi pe frontul din Dobrogea în anul 1916”, „Cheltuielile efectuate de statul român cu întreţinerea trupelor italiene, a materialului de război de provenienţă italiană, precum şi valoarea tehnicii de război folosită de armata română”72, „Evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul

71 Documentarul a fost solicitat de cetăţeanul american Ioan Crişan a elabora o lucrare despre istoria Transilvaniei, în special a evenimentului unirii cu România din 1 decembrie 1918.

72 Din documentaţie rezultă că statul român a cheltuit în folosul trupelor italiene suma de lei 139151073. Valoarea tehnicii şi bunurilor armatei italiene primite de statul român se ridică la suma de 74997725 lei.


38

patriei determinate de poziţia geografică a României”, „Lucrările cu conţinut militar publicate de ofiţeri şi generali înainte de 23 august 1944”, „Aspecte ale desăvârşirii unităţii naţionale a poporu-lui român în anul 1918”, „Problema frontierelor României înainte şi după Primul Război Mondial”, „Aspecte ale acţiunilor de luptă de la Oradea şi Debreţin ale Diviziilor „Tudor Vladimirescu” şi „13 Munte”, „Ordinele pe care le dădea ministrul apărării naţionale în perioada dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial”, „Convenţii militare în perioada 1877-1910”, „Batalioanele fixe regionale”, „Scurt istoric al formării şi dezvoltării Armatei Române”, „Relaţiile româno-franceze de-a lungul veacurilor”, „Bombardamentele anglo-americane din anul 1944 efectuate asupra teritoriului României”, referatul ştiinţific „Aspecte militare în revoluţia burghezo-democrată din 1948 în Transilvania”, propuneri de denumiri istorice care se pot atribui unor unităţi şi mari unităţi, o nouă broşură cuprinzând marile unităţi şi unităţi române participante la războiul antihitlerist ş.a.

Până la 31 decembrie 1968, secţia a primit 6700 cereri din care a soluţionat 6250, 450 fiind în lucru.

Arhivele Militare Române între anii 1969-1989 În anii ‘60 a fost reluată cercetarea unor teme de interes pentru istoria militară, însă fără

vigoarea şi amploarea celor anterioare războiului. Serviciul s-a concentrat să rezolve cu precădere probleme administrative, de gestionare a arhivelor şi de explicare a evenimentelor de la 23 august 1944, a campaniei antihitleriste şi a „frăţiei de arme“ româno-sovietice73.

La 27 ianuarie 1969 a intrat în vigoare un nou stat de organizare a Secţiei nr. 006/1969. ca urmare, Secţia a fost organizată pe două birouri – Biroul 1 Studii Istorice, cu funcţii noi de ofiţer 1, 2 şi 3 şi Biroul 2 Arhivă, cu ofiţer 474.

În sarcinile deosebite încredinţate Secţiei s-a numărat amenajarea Muzeului Marinei Române la Constanţa şi a unui Muzeu Militar la Alba Iulia, drept pentru care au fost repartizaţi consultanţi ştiinţifici în cadrul colectivului constituit de C.P.S.A. căpitanul de rangul 1 (r) Dan Nicolaescu, respectiv maiorul Constantin Toderaşcu, pentru a participa la întocmirea tematicii acestora75.

La 8 martie 1969, Secţia a difuzat în întreaga armată noile Instrucţiuni arhivistice IA-98, care au intrat în vigoare la 1 iunie 1969.

73 Chiar şi în aceste condiţii, istoriografia militară s-a îmbogăţit cu lucrări memorabile, precum ,,Războiul pentru

independenţa naţională, 1877-1878. Documente militare”, Editura Militară, 1971, Nicolae Bârdeanu, Dan Nicolaescu, ,,Contribuţii la istoria Marinei Române. Vol. I din cele mai vechi timpuri până în 1918”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, monografiile general-locotenent Ion Şuţa, ,,Infanteria română”, vol. I, Editura Militară, 1982, colonel dr. Gheorghe Romanscu, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel Mihai Cucu, colonel Ioan Popescu, ,,Istoria infanteriei române”, vol. I, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, Florin Zăgănescu, ,,Aviaţia”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, ,,România în primul război mondial”, Editura Militară, 1986, ,,Istoria trupelor de grăniceri”, Editura Militară, 1987, ,,România în anii celui de-al Doilea Război Mondial”, vol. I-III, Editura Militară, 1989, ,,Istoria militară a poporului român”, vol. I-VI, Editura Militară, 1984-1989, colecţia ,,File din istoria militară a poporului român”, ,,Istoria Artileriei Române”, Editura Militară, Bucureşti, 1977, urmate, după 1990, de George Petre, Ion Bitoleanu, ,,Tradiţii navale româneşti”, Editura Militară, 1991, Colonel Vasile Pricop, colonel Gheorghe Suman, colonel Marin Zaharia, ,,Epopeea vânătorilor de munte din armata română”, Editura Militară, 1992, General-maior ing. Constantin Nicolescu, ,,Transporturile şi comunicaţiile în armata română”, Editura Militară, 1992, colonel Petre Zaharia, colonel Emanoil Ene, colonel Florea Pavlov, ,,Istoria armei geniu din armata română”, Editura Militară, 1995, ,,Logistica armatei române în Al Doilea Război Mondial. Campania din Vest (23 august 1944-9 mai 1945), Bucureşti, 1995, Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Ioan I . Şcafeş, Cornel Andonie, Ioan Dănilă, Romeo Avram, ,,Armata Română 1941-1945”, Editura RAI, Bucureşti, 1996, Cornel I. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Cornel Andonie, Ioan I . Şcafeş, ,,Armata Română în Războiul de Independenţă 1877-1878”, Editura Sigma, Bucureşti, 2002, albumele ,,Armata Română în Al Doilea Război Mondial. Romanian Army in World War II”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995, ,,Marina Română în Al Doilea Război Mondial. Romanian Navy in World War II”, Editura Modelism, Bucureşti, 1996 ş.a.m.d.

74 S.I.A., Registrul Istoric al Secţiei Arhivelor Militare din Marel Stat Major, Vol. II, f. 2. 75 Ibidem, f. 2 v.


39

Printre documentarele întocmite în cursul acestui an s-au numărat „Mareşalii României Alexandru Averescu şi Constantin Prezan”, „Misiunea Diviziei a 8-a Infanterie în Bucovina în anul 1918”, „Şefii Marelui Stat Major în perioada 1932-1936 şi 1945-1969”, trimise Muzeului de Istorie al Armatei austriece din Viena, „Istoricul Aviaţiei Române” cerut de ataşatul militar aero al Turciei la Bucureşti, „Istoricul Regimentului 2 Mecanizat, Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare, Şcolii Militare de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie şi Batalionului 21 Vânători de Munte”, „Acţiunile trupelor române pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”, „Ceremonia drapelului de stat în diferite state ale lumii şi în România”, „Navele de război şi comerciale române şi germane din perioada 1939-1944”, „Istoricul instituţiei copiilor de trupă în Armata Română (1859-1948)”, „Învăţământul în Armata Română în perioada 1939-1945”, „Lagărele de prizonieri sovietici, sârbi şi alte naţionalităţi care au existat pe teritoriul României, organizate şi administrate de comandamentele militare române în perioada 1941-1944” etc.

Şeful Secţiei, colonelul Ion Leonida a participat în perioada 25-28 aprilie 1969, la Colocviul de Istorie Militară organizat la Paris de Comitetul Internaţional de Istorie Militară. S-a numărat, de asemenea, printre participanţii la Simpozionul internaţional cu tema „Rolul organizator şi conducător al partidelor comuniste şi muncitoreşti din centrul şi estul Europei privind organizarea forţelor armate populare şi ducerea luptei armate împotriva ocupaţiei fasciste în anii celui De-al Doilea Război Mondial”, organizat în perioada 25-28 noiembrie 1969 de Institutul de Istorie Militară din Varşovia.

Prin Ordinul C.L. 001470 din 11 octombrie 1969, Secţia Studii Istorice a Marelui Stat Major a fost desfiinţată, urmând ca problematica şi atribuţiile acesteia să fie preluate de către Centrul de Studii şi cercetări de Istorie şi teorie militară subordonat C.P.S.A76. Prin acelaşi ordin a fost înfiinţată Secţia Arhivelor Militare, subordonată locţiitorului şefului M.St.M., cu Biroul 1 Documentare, Biroul 2 Arhivă şi Biroul D.S.

La 1 mai 1970 au intrat în vigoare „Instrucţiunile privind întocmirea Registrului istoric şi Jurnalului acţiunilor de luptă”, întocmite de şeful Biroului 1 Documentare, locotenent-colonelul Antone Marinescu77.

Specialiştii Secţiei Documentare au întocmit documentarele „Istoricul trupelor de paraşutişti din Armata Română”, „Aviaţia Română în timpul celor două războaie mondiale”, la solicitarea unor istorici elveţieni, „Trimiterea pe front a Regimentului 2 care de luptă”, „Istoricul Regimentului 7 Prahova”, „Dotarea Armatei Române cu armament şi tehnică de luptă la 22 iunie 1941”, „Legislaţia privitoare la mobilizarea şi recrutare”, „Acţiunile Armatei Române în războiul antisovietic în perioada 22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942”, „Operaţia „Debreţin””, „Călătoriile de studii organizate în Armata Română în perioada 1859-1944”, „Miniştrii Apărării Naţionale din perioada 1937-1944” etc.

Până în luna noiembrie 1970, Secţia a primit două aparate de microfilmare „Dokumator”, un aparat pentru copiat, un aparat de developat, un aparat de mărit şi un aparat de citi. Cu aceste echipamente a demarat, în premieră în Armata Română, operaţiunea de mocrofilmare a arhivei istorice în vederea conservării şi securizării patrimoniului arhivistic militar naţional78.

În anul 1970, Secţia Arhivelor Militare şi Depozitul de Arhivă al M.F.A. a primit 97132 cereri, dintre care au fost soluţionate favorabil 88127 cereri79 de asemenea, au fost expertizate 30 de vagoane de arhivă, dintre care 26 de vagoane au fost reintroduse în circuitul economic.

La 1 ianuarie 1971, statul de organizare a Secţiei a fost completat cu două funcţii de angajaţi civili şi 7 funcţii de tehnicieni în specialitatea fotoreproducere.

Specialiştii Secţiei au întocmit documentare referitoare la „Eroii satului Petreşti, comuna Pânceşti căzuţi în cele două războaie mondiale”, „Luptele desfăşurate de trupele române pentru

76 Ibidem, f. 7. 77 Ibidem, f. 13 v. 78 Ibidem, f. 19. 79 Ibidem, f. 19 v.


40

eliberarea localităţii Téglás-Ungaria”, „Relaţiile dintre militarii români şi francezi în decursul istoriei”, „Şefii Marelui Stat Major 1859-1971”, „Acţiunile Armatei 21 Române pe timpul acoperirii frontierei” etc şi au participat la realizarea tematicii Muzeului de Istorie Naţională80.

În anul 1971, Secţia a soluţionat circa 4500 cereri. În luna mai 1972, specialiştii Secţiei au pus la dispoziţia cercetătorilor americani Glenn

Torrey şi Keith Hitchins de la Universitatea din Kansas-SUA, lucrări şi documente de arhivă referitoare la participarea României la Primul Război Mondial81.

În perioada 21-25 august 1972, colonelul Antone Marinescu şi locotenent-colonelul Aurelian Miriţă au participat la lucrările celui de-al VII-lea Congres Internaţional al Arhivelor de la Moscova.

În decursul anului, personalul Secţiei a întocmit 38 de lucrări cu 825 pagini, printre care „Istoricul transporturilor militare în Armata Română”, „Schema de organizare şi atribuţiile Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a. şi a executat 249 zile de control tematic82.

În anul 1972 Secţia a rezolvat favorabil 5502 cereri din cele 6021 cereri înregistrate, iar Depozitul de Arhivă al M.F.A. a soluţionat pozitiv 43554 de cereri din totalul celor 46933 de cereri.

În anul 1973 Secţia Arhivelor Militare a funcţionat cu o parte din personal în localul Marelui Stat Major din Piaţa Walter Mărăcineanu şi cu o alta în localul din Calea 13 Septembrie83.

Secţia a întocmit documentare referitoare la „Pierderile suferite de trupele române în cel de-al Doilea Război Mondial pentru eliberarea Cehoslovaciei”, „Titulatura Diviziei 1 Mecanizate „Tudor Vladimirescu”, „Istoricul Diviziei 1 Blindate Română”, „Situaţia vedetelor blindate „Power” cumpărate de România din Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”, „Memoriul lui Iuliu Maniu adresat lui Hitler şi Mussolini în anul 1940” ş.a.

Începând cu luna aprilie 1973, Depozitul de Arhivă al M.F.A.A s-a mutat din garnizoana Râmnicu Sărat în garnizoana Piteşti.

La 1 aprilie 1973, Secţia Arhivelor Militare a ieşit din compunerea M.St.M. şi s-a reorganizat în Arhivele Ministerului Apărării Naţionale, cu indicativul U.M. 02600 Bucureşti84.

La 5 mai 1973, colonelul Leonida Ion s-a pensionat, la 20 mai 1973 funcţia de şef al Arhivelor M.Ap.N. fiind preluată de colonelul Antone Marinescu.

În cursul anului 1973 au fost grupate şi ordonate 574 din cele 1000 fonduri de arhivă existente în colecţia arhivistică din Calea 13 Septembrie iar 132 au fost inventariate. De asemenea, s-au înregistrat 50971 cereri, din care au fost soluţionate favorabil 44300 cereri.

În cursul anul 1974 au fost realizate documentare referitoare la „Directivele şi instrucţiunile date de prof. Mihai Antonescu în şedinţa Consiliului Biroului Păcii din iunie 1942”, „Acţiunile Armatei a III-a, Corpului 3 Armată, Diviziilor 2 şi 15 Infanterie şi Comandamentului 110 Infanterie în perioada 20-24 august 1944 pe frontul din Moldova”.

În cursul anului au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice IA -7585. La începutul anului 1975, Arhivele M.Ap.N. Bucureşti aveau un efectiv de 35 de angajaţi. În cursul anului, arhiviştii militari au organizat instruiri în 15 centre din ţară, 22 controale

în comandamente, direcţii centrale, unităţi şi la depozitul propriu, precum şi un curs de arhivistică cu personalului Depozitului de Arhivă al M.Ap.N. De asemenea, au fost selecţionate 61 de fonduri arhivistice care însumau 150000 de dosare şi s-au întocmit o serie de documentare, printre care „Luptele duse de trupele române în perioada războiului antihitlerist în zona localităţii Jihlava-Cehoslovacia”, „Militarii români căzuţi în perioada războiului antihitlerist în localitatea Teglas-Ungaria”, „Evidenţa veteranilor din războiul antihitlerist” ş.a.

În cursul anului 1976, Arhivele Militare Române au pus la dispoziţie documente de arhivă profesorului american Glenn Edward Torrey de la Universitatea Kansas - S.U.A., care în

80 Ibidem, f. 28. 81 Ibidem, f. 32 v. 82 Ibidem, f. 36 v. 83 Ibidem, f. 39 v. 84 Ibidem, f. 41. 85 Ibidem, f. 56 v.


41

luna august a participat la Consfătuirea istoricilor români şi americani care s-a desfăşurat la Suceava, Comandamentului Artileriei şi locotenent-colonelului (r) dr. Fredrich Christian Stahl din Freiburg - R.F.G86.

Printre documentarele întocmite s-au numărat „Pierderile Armatei Române în Primul Război Mondial”, „Acţiunile Armatei Române la Plevna în Războiul de Independenţă 1877-1878”, „Organizarea Subsecretariatului de Stat al Aerului” ş.a.

Ca urmare a deteriorării clădirii M.Ap.N. din cauza cutremurului din 4 martie 1977, s-a hotărât evacuarea acesteia şi mutarea tuturor direcţiilor şi secţiilor M.St.M. în localul Armatei a 2-a din Drumul Taberei. Întrucât şi localul aflat în Calea 13 Septembrie a fost afectat de cutremur, s-au luat măsuri pentru mutarea arhivei, microfilmotecii, arhivei de filme militare şi filmotecii M.St.M. în Drumul Taberei, activitatea fiind finalizată la 14 martie 197787.

În perioada 3 septembrie – 2 octombrie 1977, colonelul Antone Marinescu, şeful Arhivelor M.Ap.N. a efectuat o campanie de cercetare a arhivei militare din Freiburg - R.F.G., selecţionând 3000 de file de documente de arhivă referitoare la rapoarte ale ataşatului militar al Marinei germane în România din perioada Primului Război Mondial, probleme privind istoricul Dobrogei, în legătură cu perioada de ocupaţie a unei părţi din România de către trupele germane din anii 1916-1918, precum şi la relaţiile militare româno-germane din timpul celui de-al Doilea Război Mondial88.

În cursul anului 1977 a fost constituită arhiva de filme militare din preluarea filmelor aflate la Comandamentului Infanteriei şi Tancurilor, totalizând circa 928 acte cu o lungime de 233335 metri peliculă.

La 26 aprilie 1978, Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară a predat Arhivelor Militare 827 copii ale unor documente selecţionate din Arhiva M.A.E., referitoare la ajutorul acordat de poporul român militarilor şi civililor polonezi refugiaţi în România în anii 1939-1940, care au fost introduse în fondul 916, dosarele 340 şi 34889.

În cursul anului 1979 au fost întocmite documentare referitoare la „Activitatea aviatorilor francezi pe frontul român în Primul Război Mondial”, solicitat de Asociaţia Veteranilor Aviatori din Franţa, „Eroii români din Primul şi Al Doilea Război Mondial căzuţi pe teritoriul judeţelor Constanţa şi Covasna”, „Organizarea şi funcţionarea Secţiei Mobilizare şi Organizarea naţională a Teritoriului MONT”90 ş.a.

În perioada 16-20 iunie 1980, colonelul Antone Marinescu a participat la cea de-a VII-a Consfătuire a conducătorilor de arhive din ţările socialiste care a avut loc la Muzeul de Istorie a partidului a mişcării democratice şi revoluţionare din România din Bucureşti, iar între 8-18 august la Conferinţa internaţională de istorie militară din cadrul celui de-al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice91.

În cursul anului 1981 au fost finalizate documentarele „Localităţi din Cehoslovacia eliberate de Armata Română pe timpul războiului antihitlerist”, „Istoricul Regimentului 19 Infanterie”, „Cantonamentul trupelor în Armata Română între cele două războaie mondiale”, „Miniştrii Apărării Naţionale şi şefii Marelui Stat Major ai Armatei Române în perioada 1877-1980”, „Apărarea litoralului maritim românesc”, „Schema de organizare, încadrare şi atribuţiile Marelui Cartier General în Primul şi Al Doilea Război Mondial”, „Efectivele şi înzestrarea regimentului de infanterie, cavalerie, grup vânători de munte şi divizia blindată în anii 1941-1942”, „Istoricul paraşutiştilor”, „Istoricul Corpului guarzilor de geniu şi artilerie”, s-au selecţionat documente pentru Muzeul Judeţean Arad şi au fost acordate consultaţi de specialitate realizatorilor filmelor „La răscrucea marilor furtuni”, „Detaşamentul Concordia” şi „Cutia cu libelule”92.

86 Ibidem, f. 68. 87 Ibidem, f. 72 v. 88 Ibidem, f. 75. 89 Ibidem, f. 81 v. 90 Ibidem, f. 93 v. 91 Ibidem, f. 96. 92 Ibidem, f. 97 v.


42

În anul 1982, arhiviştii militari au întocmit documentare referitoare la „Istoricul Regimentelor 47 şi 55 Transmisiuni”, consultaţii de specialitate pentru realizatorii filmelor „Aşteptând un tren”, „Pe malul stâng al Dunării albastre” şi „Întoarcerea din iad”. La Depozitul de Arhivă Piteşti a avut loc un schimb de experienţă între personalul Secţiei Arhivelor M.Ap.N. şi personalul Direcţiei Generale a Arhivelor Statului93.

În anul 1983, ofiţerii Biroului Arhive au selecţionat 45 fonduri arhivistice, totalizând 145890 dosare şi au fost întocmite documentarele „Istoricul Arhivelor Militare”, „Activitatea de reperare a muniţiilor în Armata Română până în anul 1945”, „Scheme de organizare şi încadrare cu personal a Marelui Cartier General”, „Organizarea şi încadrarea eşalonului I şi II armată, corp de armată în timp de război”, „Militari români în perioada războiului antihitlerist căzuţi şi înmormântaţi pe teritoriul Austriei” şi au fost soluţionate 1033 de cereri94.

La 1 iunie 1984 au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A. – 8495. În cursul acestui an au fost selecţionate 115 fonduri arhivistice, totalizând 246815 dosare. Printre documentele întocmite se numără „Planurile de campanie şi ipotezele operative întocmite de M.St.M. în perioada 1913-1940”, „Mobilizarea Armatei Române în anii 1913, 1916 şi 1918”, „Modalităţile de completare a pierderilor şi instruirea tinerelor contingente în timp de război şi operaţia de refacere şi reorganizarea marilor unităţi şi unităţi române în iarna şi primăvara anului 1917”, „Încadrarea şcolii Superioare de Război”, „Organizarea şi compunerea unor direcţii şi inspectorate de armă în perioada 1941-1943”, „Istoricul, organizarea şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi regimentelor militare”, „Categoriile de funcţii din Armata Română prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri de stat major” etc.96.

În anul 1985 au fost selecţionate 195 fonduri arhivistice, totalizând 328000 dosare şi au fost întocmite documentarele „Manevrele cu dublă partidă în perioada interbelică”, „Participarea Armatei la construirea Canalului navigabil Dunăre-Marea Neagră”, „Legislaţia privind înfiinţarea şi atribuţiile organelor care s-au ocupat cu înzestrarea Armatei în perioada 1938-1947”, „Conţinutul planurilor de război elaborate de M.St.M. în perioada 1923-1942” şi au fost soluţionate favorabil 935 de cereri dintr-un total de 100397.

În cursul anului 1986, au fost soluţionate 764 de cereri din 829 înregistrate. La 16 februarie 1986 colonelul Antone Marinescu a fost trecut în rezervă, începând cu

această dată funcţia de şef al Secţiei Arhive din M.St.M. fiind îndeplinită de colonelul Aurelian Miriţă98.

În cursul anul 1987 au fost întocmite 16 documentare la Secţia Arhive şi 6 la C.V.PA.M., printre care „Organizarea armatei de uscat în anul 1939”, „Aniversarea zilei unei arme în perioada interbelică şi în prezent”, „Structura organizatorică a Şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri la nivelul anului 1939”, „Sistemul soluţionării cererilor în timpul guvernării mareşalului Ion Antonescu”, „Istoricul Secţiei Arhive”, „Înfiinţarea, evoluţia organizatorică şi activitatea Batalionului Sportiv al Clubului Steaua” ş.a. Din luna septembrie 1987, personalul cu studii superioare a fost cooptat în colectivul de redactare a lucrării „Eroii români căzuţi în războiul antihitlerist pe teritoriul naţional, precum şi în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria”. Fondul documentar al Secţiei cuprindea 754 de titluri din toate domeniile de activitate ale armatei. În cursul acestui an a fost pus în funcţiune un nou sistem de microfilmare „Pentakta”99.

În cursul anului 1988 personalul Secţiei Arhive a întocmit documentarele „Structura organizatorică a Subsecretariatului de Stat al Aerului (1932)”, „Organizarea şi amplasarea punctelor de comandă la eşaloanele armată, corp de armată, divizie şi regiment (1939-1945)”,

93 Ibidem, f. 103. 94 Ibidem, f. 104-105. 95 Ibidem, f. 105. 96 Ibidem, f. 107. 97 Ibidem, f. 110. 98 Ibidem, f. 113. 99 Ibidem, f. 117.


43

„Organizarea şi funcţionarea centrelor de recrutare (1939)”, „Organizarea şi înzestrarea Aviaţiei Militare Române între anii 1918-1922”, „Bombardamentele aviaţiei engleze executate asupra Capitalei şi oraşului Ploieşti (mai-august 1944)”, „Drepturile cuvenite personalului ambarcat pe submarine”, „Organizarea şi activitatea centrelor de instrucţie ale armelor în perioada 1939-1945”, „Preocupări pe linia organizării şi dotării marilor unităţi şi unităţi de tancuri din Armata Română în perioada 1921-1945” ş.a. Fototeca s-a îmbogăţit cu peste 8000 de clişee, fotografii, ilustrate, albume, afişe ş.a100.

În cursul anului 1989 au fost întocmite 26 de documentare, printre cele mai importante numărându-se „Organizarea Comandamentului Apărării Litoralului (1960-1961)”, „Organizarea şi efectivele M.St.M. în anii 1939-1940”, „Pierderile României în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, „Partizani, membri ai F.L.P., premilitari, luptători antifascişti, civili şi alte categorii de personal decât cel aparţinând forţelor armate”, „Înfiinţarea, organizarea, atribuţiile şi efectivele corpului de armată şi comandamentului teritorial de corp de armată în anii 1939-1940”, „Organizarea şi funcţionarea unităţilor de marş române în perioada celui De-al Doilea Război Mondial”, „Organizarea şi activitatea mişcării iredente maghiare în România în perioada 1939-1945” ş.a101.

Serviciul Istoric al Armatei la începutul mileniului III La 13 iulie 1990 la Bucureşti a fost semnat un Acord între Consiliul Memorial al

Holocaustului din Washington şi Ministerul Apărării Naţionale al României pe termen de 10 ani102. În anul 1990 au fost întocmite peste 50 de studii, sinteze, documentare etc. referitoare la

„Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile unor structuri de conducere, concepţie sau execuţie precum Consiliul Suprem al Apărării Ţării, M.Ap.N., M.I.A.P.R., M.St.M., Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, Casa Militară Regală, inspectoratele de armă, birourile 2, Serviciul Cifru, mari unităţi şi unităţile de gardă, organe ale jandarmeriei, poliţiei militare, pompieri, batalioane disciplinare şi închisori militare”, „Participarea Oştirii la viaţa parlamentară (1921-1938)”, „Relaţia dintre Armată şi biserică şi activitatea confesională în armată (1870-1947)”, „Relaţiile diplomatice şi politico-militare ale României în perioada 1877-1947, bilaterale sau în cadrul unor alianţe”, „Ceremoniale - depunerea jurământului militar, uniformele unităţilor de gardă, defilarea pe sub Arcul de Triumf”, „Instituţia copiilor de trupă în Armata Română”, „Drepturile acordate în trecut veteranilor de război sau celor decoraţi pentru fapte de arme”, „Sărbătorirea Zilei armelor” ş.a103.

În cursul acestui an Secţia Arhive a primit 1841 cereri, din care 1765 au fost soluţionate favorabil.

În cursul anului 1991, au fost elaborate peste 60 de documentare, studii şi sinteze referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile M.Ap.N., M.C.G., M.St.M., regimentelor grănicereşti, jandarmeriei, poliţiei militare, colegiilor militare, asociaţiilor veteranilor de război, ofiţerilor în rezervă” ş.a., „Tezaurul României transferat în Rusia (1916-1917)”, „Activitatea confesională în armată”, Ceremonialul reînhumării Eroului Necunoscut”, „Liste de eroi”, „Galeria comandanţilor unor organisme militare”, „Datele de înfiinţare, transformare sau desfiinţare ale unor militari”104 etc. De asemenea, au fost înregistrate 5080 cereri, din care 4930 au fost soluţionate favorabil.

La 26 iunie 1991, colonelul Aurelian Miriţă a predat funcţia de şef al Secţiei Arhive din M.St.M. maiorului Alexandru Oşca.

100 Ibidem, f. 119. 101 Ibidem, f. 123 v. 102 Ibidem, f. 126 v. 103 Ibidem, f. 130. 104 Ibidem, f. 136-137.


44

În cursul anului 1992 au fost realizate 65 de studii, sinteze şi documentare referitoare la evoluţia structurii şi atribuţiile unor organe militare, istoricul unor mari unităţi, unităţi şi formaţiuni, legislaţie militară, conducerea superioară a Armatei în campanie, personalităţi militare etc.105.

În anul 1993 au fost elaborate peste 80 de documentare referitoare la „Conducerea superioară a operaţiilor militare între 1913-1945”, „Legislaţia militară”, „Tratate şi convenţii militare din perioada interbelică”, „Înfiinţarea, transformările şi activitatea pe front a unor unităţi şi mari unităţi”, „Miniştrii Apărării Naţionale” şi „Şefii M.St.M. între 1859-1993”, „Situaţia cadrelor militare arestate, judecate, condamnate, trecute în cadrul disponibil sau în rezervă în mod abuziv după 23 august 1944”106 ş.a.

În anul 1994 au fost întocmite 43 de documentare107. Prin Ordinul de Zi al Ministrului Apărării Naţionale nr. 11 din 18 iulie 1995, cu prilejul

sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Secţiei 8 Arhive a M.St.M., 26 iulie a fost instituită Ziua Arhivelor Militare108.

În decursul anului 1995 au fost soluţionate 41127 cereri109. La 1 iunie 1996 a intrat în vigoare noua Lege a Arhivelor Naţionale.

În perioada 4 – 8 septembrie 1996, la Bucureşti s-au desfăşurat lucrările Colocviului Internaţional de Arhivistică Militară, prilej cu care a fost lansat volumul „Confruntarea cu secolul XXI – Abordarea provocărilor din domeniul Arhivelor Militare”110.

În cadrul proiectului de reorganizare a structurilor militare care se ocupă nemijlocit de gestionarea arhivelor militare, la 30 iunie 1997 s-au iniţiat măsuri pentru înfiinţarea unor depozite intermediare de arhivă pe lângă categoriile de forţe armate şi alte structuri importante ale armatei.

La 1 octombrie 1997 s-a lansat iniţiativa apariţiei revistei trimestriale „Document. Buletinul Arhivelor Militare”111, primul număr fiind lansat la 30 septembrie 1998.

La 1 martie 1998, Secţia Arhive a Statului Major General şi-a schimbat denumirea în Arhivele Militare Române112. De asemenea, au intrat în vigoare noile Instrucţiuni arhivistice I.A.-98.

În anul 1999 au fost finalizate şi aprobate „Instrucţiunile privind redactarea Registrului istoric şi a Jurnalului acţiunilor militare”113.

În anul 2000 au fost definitivate volumele inventarului ştiinţific „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de Armistiţiu şi a Tratatului de Pace”114.

La 11 decembrie 2000, Arhivele Militare Române şi-au schimbat denumirea în Serviciul Arhivistic Militar115 iar la 1 aprilie 2002 în Serviciul Arhive şi Documentare Militară116.

În anul 2004 a fost constituită Comisia de Heraldică şi Denumiri a Ministerului Apărării Naţionale, din care face parte şi un reprezentant al Serviciului Istoric al Armatei117.

În anul 2005, zestrea documentară a Serviciului Istoric al Armatei s-a îmbogăţit prin preluarea fondului de arhivă preluat de Compartimentul Memorialistică al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, cu un număr de 120 unităţi arhivistice118.

La 28 ianuarie 2005 a fost constituit Grupul de lucru pentru studierea acţiunilor Armatei în revoluţia din decembrie 1989.

105 Ibidem, f. 147 v. 106 Ibidem, f. 155 v. 107 Ibidem, f. 169. 108 Ibidem, f. 171 v. 109 Ibidem, f. 180 v. 110 Ibidem, f. 182. 111 Ibidem, f. 198 v. 112 Ibidem, f. 201. 113 Ibidem, f. 210 v. 114 Ibidem, f. 217 v. 115 Ibidem, f. 220 v. 116 Ibidem, f. 241 v. 117 Ibidem, f. 272. 118 Ibidem, f. 292 v.


45

Revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul Istoric al Armatei, consacrată tuturor instituţiilor similare din armatele ţărilor membre NATO – a reprezentat o reparaţie necesară, de recuperare a unei tradiţii onorante dar şi de restabilire a domeniului de responsabilitate în conformitate cu exigenţele conservării, cercetării şi valorificării tezaurului arhivistic şi a tradiţiilor militare ale Armatei României.

Începând cu anul 2008, S.I.A. a realizat, în premieră naţională în domeniul arhivistic, implementarea sistemului informatic de asigurare a managementului integrat al arhivelor militare, menit să realizeze digitizarea şi arhivarea în format electronic a fondurilor de arhivă şi facilitarea cercetării ştiinţifice a patrimoniului arhivistic militar naţional.

Concomitent, a fost gestionată activitatea de soluţionare a unui volum impresionant de cereri din partea unor cetăţeni români şi străini privind eliberarea de certificate şi adeverinţe necesare stabilirii calităţii de veterani de război, luptători în formaţiuni de rezistenţă, persecutaţi politic, încadraţi în detaşamente de lucru, salariaţi ai M.Ap.N. etc. Astfel, în perioada 1991-2009 au fost examinate şi soluţionate peste 1.800.000 de cereri şi s-au emis peste 1.250.000 de certificate şi adeverinţe.

Activitatea de cercetare ştiinţifică a specialiştilor din sistemul arhivistic militar s-a materializat în publicarea a numeroase culegeri de documente, precum Istoria Statului Major General Român. Documente. 1859 – 1947 (Editura Militară, Bucureşti, 1994), Şefii Marelui Stat Major Român. Destine la răscruce. 1941 – 1945 (Editura Militară, Bucureşti, 1995), Istoria Statului Major General, 1859 -2004. Istorie şi transformare (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2004), Armata Română şi Răscoala din 1907 (Editura Militară, Bucureşti, 2008), Armata Română şi Unitatea Naţională (Editura Pământul, Piteşti, 2008), Înzestrarea Armatei Române, vol. I 1919 – 1930 (Editura Academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000) şi vol. II 1931- 1935 (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2008), la care s-au adăugat, la împlinirea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea S.M.G., volumul Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009), prima Enciclopedie a Armatei României (Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009) şi Albumul Armatei României (Editura Militară, Bucureşti, 2009).

De asemenea, membrii consiliului ştiinţific al S.I.A. asigură apariţia trimestrială, din anul 1998, a revistei „Document – Buletinul Arhivelor Militare Române”, iar din anul 2009, a ,,Calendarului tradiţiilor militare”.

În scopul perfecţionării şi amplificării cercetării ştiinţifice şi a promovării imaginii Armatei României în ţară şi peste hotare, S.I.A. promovează parteneriate de colaborare cu Academia Română, Arhivele Naţionale, facultăţile de istorie din cadrul Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa şi Piteşti, Biblioteca Naţională a României, Institutul de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Militar Naţional ,,Regele Ferdinand I”, Muzeul Aviaţiei, Muzeul Marinei Române ş.a. De asemenea, specialiştii instituţiei organizează anual sesiuni de comunicări ştiinţifice, mese rotunde, dezbateri tematice şi călătorii de studii cu prilejul Zilei Serviciului Istoric al Armatei (17 martie) şi Zilei Arhivelor Militare (26 iulie) şi participă cu regularitate la prestigioase manifestări ştiinţifice organizate pe plan naţional, precum şi la congresele Comisiei Internaţionale de Istorie Militară.

Cercetarea patrimoniului arhivistic militar este deschisă tuturor cercetătorilor români şi străini la sediile Serviciului Istoric al Armatei din Bucureşti şi Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice din Piteşti, fondurile disponibile pentru cercetare şi informaţiile de interes public fiind prezentate şi pe site-ul instituţiei, la adresa www.defense.ro/sia/index.htm.


46

CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI

Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA

dr. Cornel ŢUCĂ

Evoluţia arhivisticii militare româneşti a fost determinată şi influenţată de dezvoltarea structurilor militare naţionale şi de creşterea rolului armatei ca factor definitoriu de apărare a integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a statului care a luat naştere după Unirea Principatelor din 1859 şi s-a consolidat după Războiul de Independenţă din 1877.

Perfecţionarea structurilor armatei naţionale a avut drept rezultantă firească mărirea volumului de documente create de unităţile militare, situaţie care a condus la obligativitatea de a elabora unele reglementări vizând constituirea lor în anumite tipuri de dosare, evidenţa acestora, folosirea, păstrarea şi conservarea lor. Ca urmare, la 15 septembrie 1860 s-a hotărât – în cadrul procesului de unificare a celor două administraţii – mutarea cancelariei Ministerului de Război din Iaşi la Bucureşti.

Prin Înaltul Decret nr. 380 din 17 martie 1867, pe lângă administraţia centrală a armatei, a luat fiinţă o direcţie nouă, cu denumirea de Depozitul General al Războiului119. Fiecare dintre cele două secţii din compunerea depozitului avea atribuţii precise: prima se ocupa de lucrările de topografie de care armata avea nevoie, cea de-a doua trebuia să adune toate documentele necesare pentru întocmirea istoriei militare.

Anul 1869 a fost anul adoptării „Regulamentului Arhivelor Statului”, care avea în conţinut şi dispoziţii referitoare la obligaţiile ministerelor şi instituţiilor diferite în privinţa documentelor de arhivă pe care le creaseră.

Un an mai târziu a fost promulgat Înaltul Decret nr. 103 din 21 ianuarie 1870 „…relativ la regularea arhivelor … Ministeriului de resbel …”, care decidea următoarele: „… Art. 1. Atât arhiva generală a ministeriului de resbel cât şi direcţiile zisului minister vor vărsa la arhiva generală a Statului prin îndeplinirea formalităţilor cerute de zisa arhivă generală a Statului, toate dosierele, jurnalele, registrele şi diferite condici pe anii vechi, în cât să nu mai posede nisce aseminea dosiere, jurnale, registre şi diferite condici mai mult de cât numai pe zece ani, şi pe acelea ce încă nu vor fi încetat corespondenţa lor; vărsându-le regulat în viitor din an în an pe cele din anul cel mai vechi …”120.

„Regulamentul asupra serviciului interior al Ministerului de Resbel” stabilea atribuţiile şi îndatoririle fiecărei direcţii şi ale unor şefi de compartimente, precum „… directorele general …”, „… directorele de serviciu …” şi „ … şeful de birou …”, inclusiv în ceea ce priveşte lucrul cu documentele. Capitolul al V-lea – „Înregistrarea hârtiilor” – menţiona în termeni cât se poate de

119 „Monitorul Oastei” nr. 10 din 27 martie 1867, p. 115. 120 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare se va cita C.S.P.A.M.I.), Biblioteca

arhivistică, „Monitorul Oastei”, nr. 3/1870, p. 80.


47

clari faptul că „… registratorele de direcţiune … este special însărcinat cu conservarea şi îngrijirea dosarelor, registrelor, actelor şi în fine tot ce constitue arhiva Direcţiunii …”121.

Aceste prime reglementări au fost ulterior completate cu noi acte normative, cu referire directă la constituirea arhivei, aşa cum este „Regulamentul serviciului registraturei şi al archivelor din administraţia centrală” publicat în 1897, cu aplicabilitate şi în armată122.

„… Participarea României la prima conflagraţie mondială, desăvârşirea procesului de formare a statului naţional unitar român au influenţat în mod pozitiv evoluţia instituţiei militare. Anii 1916-1919 au semnificat, pe plan militar, confirmarea valorii deosebite a armatei noastre, au determinat vaste operaţiuni de reorganizare începute chiar în timpul retragerii forţate în Moldova, au marcat o adevărată revoluţie în concepţie şi pe planul dotării. Aceste transformări au condus, în mod obiectiv, la creşterea masivă a cantităţii de documente create în armată, ceea ce a impus, la nivelul conducerii acesteia, studierea şi adoptarea unor măsuri menite să asigure constituirea corectă …”123, evidenţa, prelucrarea şi păstrarea în condiţii cât mai bune a materialului arhivistic, în vederea valorificării ştiinţifice a informaţiilor oferite de experienţa anilor de război şi în intenţia de a elabora şi de a publica o istorie a participării trupelor române la Primul Război Mondial.

Iniţiativa centralizării tuturor documentelor operative originale şi a celor care aveau legătură cu mişcările de trupe şi cu luptele, documente care să constituie sursa de informaţie şi baza pentru elaborarea unor lucrări de teorie şi de istorie militară, a aparţinut Secţiei VI Istoric din Marele Stat Major, care a fost înfiinţată la 1 aprilie 1920 şi care, până în 1949, s-a mai numit Secţia VIII Istoric (1922-1927), Secţia VII Istoric (1927-1928), Serviciul Istoric (1928-1949).

Pe lângă această secţie, în luna iulie a anului amintit mai sus, a fost constituit un depozit de arhivă istorică – nucleul viitorului depozit de arhivă al armatei –, având misiunea de a păstra documentele operative create de marile unităţi şi de unităţile militare combatante în perioada 1916-1919 şi de a le folosi pentru cercetarea ştiinţifică.

În anul 1923 un nou act normativ stabilea ce urma a se face cu dosarele păstrate 10 ani asupra direcţiilor, deoarece „… ca consecinţă a războiului sau aglomerat lucrările şi deci numărul dosarelor este enorm şi păstrarea lor la direcţiuni sau servicii, pe lângă că cer locale spaţioase dar îngreuiază şi lucrul …”: având denumirea generică de Arhiva generală a Ministerului de războiu, la 1 aprilie 1923 s-a înfiinţat, pe lângă Depozitul de unelte şi materiale, Depozitul de Arhivă al Ministerului de Război în fortul Mogoşoaia, potrivit Deciziei ministeriale nr. 15 din 16 ianuarie124. Arhiva generală a ministerului era constituită din „… dosarele mai vechi de trei ani a direcţiunilor şi serviciilor …”, Secretariatul general avea atribuţiuni în privinţa păstrării şi manipulării acestei arhive, iar „… şeful depozitului de unelte şi materiale de la Mogoşoaia …” era „ … şi şeful depozitului arhivelor …”.

Arhiva generală a Ministerului de Război a fost mutată la Obor, pe lângă Depozitul general de imprimate în perioada martie-mai 1931.

Deşi armata dispunea deja, încă din primele decenii ale secolului XX, de două depozite separate pentru depozitarea şi conservarea actelor emise şi primite de structurile sale, volumul de arhivă a continuat să se mărească, antrenat de activitatea intensă de modernizare şi reorganizare a instituţiei. O încercare de rezolvare a situaţiei a fost considerată înfiinţarea depozitelor regionale de arhivă pe lângă cele 7 comandamente teritoriale, pusă în aplicare în urma aprobării „Regulamentului arhivelor armatei” prin Decretul Regal nr. 1830 din 20 iunie 1933, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933125. Subtitlul cuprinzător şi în termeni precişi al acestui act normativ, rămas în vigoare până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este semnificativ pentru oricine este familiarizat cu arhivistica şi terminologia specifică acesteia:

121 Ibidem, nr. 2/1870, p. 41-59. 122 Ibidem, „Monitorul Oficial” nr. 79/10 iulie 1897, p. 2874-2877. 123 „România în ecuaţia păcii şi a Dictatului”, Culegere de studii şi comunicări prezentate la Sesiunea ştiinţifică

dedicată aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a „Arhivelor Militare Istorice „General Radu Rosetti”, 28-30 iulie 2000, coordonator: colonel Gheorghe Nicolescu, 2001, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 5.

124 C.S.P.A.M.I., fondul Marele Stat Major, Serviciul Istoric, crt. 71/1925, f. 25. 125 Ibidem, Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933, p. 13-32.


48

„Regulamentul privitor la: - Depozitarea şi conservarea arhivelor Armatei; - Organizarea şi funcţionarea Depozitelor Regionale de Arhivă ale Comandamentelor

Teritoriale; - Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale

(Obor); - Organizarea şi funcţionarea Depozitului de Arhivă al Marelui Stat Major, Serviciul

Istoric …”. La fel, cele şase capitole (61 de articole) pe care a fost structurat acoperă întregul

domeniu al arhivisticii militare, începând cu „… Definiţia actului …”, „… Definiţia dosarului …” din „ … Capitolul I. Noţiuni şi definiţiuni …” până la ultimul capitol „ … Controlul arhivelor şi al Depozitului de Arhive …”. Revenind la nou-înfiinţatele depozite regionale, acestea urmau să primească şi să păstreze:

„…a) toate arhivele din perioada 01.01.1903-31.12.1912, aflate în prezent asupra tuturor autorităţilor militare ce se găsesc pe teritoriul Comandamentului Teritorial respectiv …;

b) Din arhivele de pace după data de 01.04.1921 se vor vărsa de către autorităţile militare …;

Dosarele care sunt de utilitate istorică şi care rămân la dispoziţia Marelui Stat Major - Serviciul Istoric …”.

Unificarea modului de păstrare şi de folosire a documentelor militare urmărită prin promulgarea acestui regulament a fost nuanţată printr-un nou regulament - „Regulamentul provizoriu al arhivelor de război şi registrul istoric” - publicat în aprilie 1934126, cu referire la adunarea, clasarea şi evidenţa documentelor operative, documentaţia necesară pentru redactarea istoricului campaniilor, funcţionarea Serviciului Istoric din Marele Stat Major în campanie.

Arhiva generală a Ministerului Apărării Naţionale a fost mutată, încă o dată, de la Obor la fortul Otopeni în toamna anului 1939.

Pe toată durata războiului, Serviciul Istoric din Marele Stat Major a derulat o activitate susţinută, concretizată în elaborarea şi emiterea unei serii de ordine circulare şi instrucţiuni, a căror aplicare a şi urmărit-o, în măsura în care a fost posibil: „Instrucţiunile nr. 626 000 relative la clasarea, inventarierea şi vărsarea arhivelor din perioada martie 1939 - 21 iunie 1941 şi a arhivelor operative din campania contra sovietelor” în iunie 1942, „Ordinul Circular nr. 626 300 referitor la constituirea, inventarierea şi predarea arhivelor create în perioada 1939 - 1942” în data de 5 septembrie a aceluiaşi an, urmat la 20 septembrie de „Instrucţiunile nr. 626 900 relative la întocmirea dosarelor de campanie şi a jurnalelor de operaţii. Evacuarea arhivelor la organele de mobilizare”. În octombrie 1943 erau publicate „Instrucţiunile nr. 7 000 relative la clasarea şi păstrarea arhivelor din perioada 01.04.1921 - 15.03.1939; 15.03.1939 - 21.06.1941; de la 22.06.1941 – pe toată durata războiului”, completate cu „Norme pentru întocmirea registrelor istorice şi jurnalelor de operaţii”.

Ordinul Circular nr. 7 200 din 17 iunie 1944 al Marelui Stat Major, referitor la „… mărirea dispersării depozitelor de arhivă …” avea în vedere dislocarea acestora „… numai în mediul rural, în localităţi lipsite de importanţă militară, industrială, feroviară …” pentru a proteja arhivele de bombardamentele aeriene şi de eventualele incendii.

Anii 1945 - 1947, ani de profunde transformări politico-sociale pentru naţiunile din Europa de Est, au rămas în memoria scrisă a instituţiei Arhivelor Militare drept momentul pierderii definitive a unor dosare şi documente „predate din ordin” Comisiei Aliate de Control sovietice în România: arhiva Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, cea creată de unităţile militare ruseşti care au luptat în Moldova în Primul Război Mondial, arhiva creată de Armata Republicii Moldoveneşti şi de Sfatul Ţării.

Fostele „depozite regionale de arhivă ale comandamentelor teritoriale” au fost reduse ca număr şi transformate, la 15 iulie 1947, în depozite regionale aferente fiecare unei regiuni militare, potrivit reorganizării teritoriale a armatei, având dislocarea la Timişoara-Regiunea I, la Bucureşti-

126 Ibidem, Fond Marele Stat Major, Serviciul Istoric, nr. crt. 95/1934, f. 20.


49

Regiunea a II-a, la Floreşti-Cluj-depozitul de arhivă al Regiunii a III-a şi la Bârlad-cel al Regiunii a IV-a127. Cele patru depozite gestionau fondurile de arhivă primite de la unităţile militare din subordinea regiunii militare respective, cu excepţia unităţilor subordonate direct Ministerului Apărării Naţionale şi a unităţilor de aviaţie şi de marină, care îşi predau arhivele la Depozitul de Arhivă - Otopeni al ministerului.

La 18 martie 1949 Serviciul Istoric din Marele Stat Major şi-a schimbat denumirea în Secţia 11 Istoric128.

În toamna anului 1958 Depozitul de Arhivă Otopeni a fost mutat în comuna Pantelimon. Depozitele regionale şi Depozitul de Arhivă al ministerului au funcţionat ca atare din 1947

până în prima jumătate a anului 1960, când au fost contopite sub numele de Depozitul de Arhivă al Ministerului Forţelor Armate, având garnizoana fixată la Râmnicu Sărat. Noua structură primea, pentru păstrare permanentă, arhivele create de către toate direcţiile din organica ministerului, cele aflate până atunci în gestiunea depozitelor regionale – documentele comandamentelor, marilor unităţi militare – precum şi documentele mai vechi de trei ani create de toate unităţile militare.

O nouă schimbare de garnizoană - la Piteşti - a fost ordonată pentru Depozitul de Arhivă al armatei, dislocare executată în intervalul aprilie 1973 - ianuarie 1974. La Piteşti unitatea a ocupat cazarma fostului Regiment de Infanterie 4-Argeş, unde a şi rămas până astăzi. Comparând această perioadă de 37 de ani de stabilitate „locativă” cu celelalte intervale temporale mult mai reduse care au jalonat existenţa Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, este evident cât a fost de benefică, din toate punctele de vedere, atât pentru instituţie, cât mai ales pentru documentele create de armată - adunate, dispersate, regrupate, centralizate de prea multe ori, cu consecinţe nefaste şi ireparabile asupra integrităţii fondurilor de arhivă, a dosarelor şi a documentelor. Tabloul sinoptic al dislocărilor Depozitului de Arhivă al Armatei de la constituirea lui până în 2010 se prezintă astfel:

- 1923 – 1931 – fortul Mogoşoaia – 8 ani; - 1931 – 1939 – Obor – 8 ani; - 1939 – 1958 – fortul Otopeni – 18 ani; - 1958 – 1960 – Pantelimon – 2 ani; - 1960 – 1973 – Râmnicu Sărat – 13 ani; - 1973 – 2010 – Piteşti – 37 ani.

Până în momentul unificării depozitelor de arhive militare la Râmnicu Sărat, activitatea arhivistică, desfăşurată cu personal redus din punct de vedere numeric, se limita la lucrările de evidenţă şi de gestiune primară a documentelor aflate în păstrare şi la rezolvarea cererilor petenţilor, deoarece operaţiunile de prelucrare a arhivei intrau în atribuţiile unităţii militare creatoare de fond. Sub acest aspect situaţia a rămas, practic, neschimbată şi în timpul celor 13 ani de dislocare la Râmnicu Sărat. Dar anul stabilirii Depozitului de Arhivă al Ministerului la Piteşti a inaugurat prelucrarea pe baze ştiinţifice a fondurilor gestionate şi a celor primite de la unităţi: gruparea, ordonarea, inventarierea şi selecţionarea.

De asemenea, dezvoltarea organigramei depozitului - în anul 1973 - a făcut posibilă încadrarea unor specialişti cu studii universitare de istorie şi de filologie şi, drept urmare, efectuarea lucrărilor specifice acestei „ştiinţe speciale a istoriei” - arhivistică: planuri metodice de lucru, note istorice, sinteze şi documentare de istorie militară, editarea unor volume de documente militare şi publicarea unor articole de specialitate.

La 1 iunie 1984 unitatea a primit denumirea de Centrul de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare (C.V.P.A.M.), denumire semnificativă în ceea ce priveşte importanţa şi misiunile depozitului.

Conform experienţei europene în domeniu în martie 1998 s-au constituit, prin reorganizare: - Arhivele Militare Române (A.M.R.) în compunerea Statului Major General;

127 „Document. Buletinul Arhivelor Militare Române”, nr. 1/1998, „Arhivele Militare Române”, colonel Gheorghe

Nicolescu, p. 59; 128 Ibidem, p. 60.


50

- Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.C.P.A.M.I.), în subordinea Arhivelor Militare Române;

- depozitele intermediare de arhivă, pe categorii de forţe, la principalii creatori de arhivă din armată.

În martie 2002 unitatea a primit actuala denumire - Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (C.S.P.A.M.I.) .

De la constituire până în anul 1973, Depozitul de Arhivă al Armatei a avut ca misiune exclusivă depozitarea şi conservarea fondurilor de arhivă create de unităţile militare.

Anul 1973, în care a fost executată dislocarea depozitului în garnizoana Piteşti şi statul de organizare al unităţii a fost extins, reprezintă iniţierea prelucrării ştiinţifice a arhivelor armatei, concretizată în instrumentele de evidenţă primară întocmite, redactarea planurilor metodice de lucru, a notelor istorice ale creatorilor de fond şi asupra fondurilor, a documentarelor interne şi a celor ordonate de eşaloanele superioare. De fapt, colectivul iniţial a fost cel dintâi care a dat coerenţă şi unitate lucrărilor de specialitate, urmărind evoluţia unui creator de fond de la înfiinţare şi până la desfiinţarea sa, punctându-i transformările şi conexiunile cu alte unităţi militare, făcând menţiuni în privinţa cantităţii de unităţi arhivistice, a constituirii dosarelor de către creator şi a stării fizice a documentelor. Participarea la simpozioanele locale cu diferite comunicări ştiinţifice pe teme de istorie militară, editarea – în regim de colaborare – a unor volume de documente militare („Documente privind istoria militară a poporului român”, în două volume, publicată în 1984 sub egida Centrului de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară Bucureşti, cele cinci volume din „Istoria militară a poporului român”, 1984 - 1989, organizarea primei sesiuni de comunicări ştiinţifice la Depozitul de Arhivă al Armatei în mai 1982 şi editarea primului Anuar, care a reunit lucrările personalului unităţii – reprezintă manifestări de cultură care au făcut cunoscute preocupările colectivului din anii 1970-1980 în ceea ce priveşte completarea şi clarificarea unor aspecte şi momente ale istoriei militare.

După Revoluţia din decembrie 1989 activitatea specifică – arhivistica militară – s-a focalizat pe rezolvarea cererilor veteranilor de război, ale urmaşelor acestora, ale persoanelor care au executat stagiul militar în unităţi aparţinând Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, a petiţiilor privind atestarea funcţiilor şi a vechimii în muncă, trecerea imobilelor şi a terenurilor în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale etc. - potrivit legilor şi ordonanţelor guvernamentale promulgate în intervalul 1990 - 2010.

Activitatea arhivistică propriu-zisă a rămas, practic, minimală în condiţiile în care numărul personalului, angrenat majoritar în rezolvarea cererilor, a fost parţial redus, apoi mărit - după anul 2002 - dovedindu-se totuşi insuficient pentru controlul acestui aspect de utilitate practică imediată.

Concomitent, cercetarea ştiinţifică şi relaţiile cu instituţiile omonime din celelalte ţări au luat formă în volumele tematice de documente, s-au concretizat prin participarea personalului Centrului la simpozioanele internaţionale de istorie militară - Bucureşti 1996 şi 2003 -, la sesiunile de comunicări ştiinţifice şi la aniversările unor instituţii. Vizitele de lucru la arhivele militare din Franţa, Germania, Italia, Turcia, Bulgaria şi din Federaţia Rusă au avut semnificaţia unei deschideri către modernitate, trecută prin comparaţie şi prin efort către înnoire.


51

Revenind la volumele de documente, exemplificăm prin titluri devenite de referinţă în domeniu: „Relaţii militare româno-engleze (1918 - 1947)”, editat în 1998, „Armata Română de la Ultimatum la Dictat - anul 1940 - Documente”, lucrare în trei volume publicată în 2000, „Relaţiile militare româno-germane – 1939 - 1944 - Documente”, volum publicat tot în anul 2000, „Ataşaţii militari transmit …”, lucrare editată în patru volume în perioada 2001-2004.

La 26 iulie 1995 a fost organizată prima aniversare a Centrului - la 75 de ani de la înfiinţare; de atunci data de 26 iulie a fost instituită ca „Ziua Arhivelor Militare”.

Din 2003, această zi aniversară este prilejul pentru editarea unui volum de studii şi comunicări, în semn de respect pentru instituţia în sine, longevivă comparativ cu alte structuri ale Armatei şi pentru preocuparea constantă a personalului militar şi civil al Centrului în ceea ce priveşte studierea documentelor militare şi cercetarea ştiinţifică.

Tot în sfera manifestărilor culturale se înscrie şi ridicarea unei Troiţe în incinta cazărmii Centrului, sfinţită în octombrie 2007:


52

„… Ordin de Zi pe Unitate nr. 62/26.10.2007 Întru pomenirea jertfelor aduse de ostaşii Regimentului

4 Argeş în războaiele purtate de neamul românesc pentru menţinerea fiinţei naţionale, de la a cărui înfiinţare se împlinesc 130 de ani şi drept mulţumire pentru ajutorul bunului Dumnezeu, personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice a ridicat prin contribuţie proprie o troiţă amplasată în faţa clădirii de comandament. Troiţa a fost sculptată din lemn de stejar masiv de către Rodoş Ion, meşter popular din comuna Nucşoara, judeţul Argeş, iar postamentul a fost realizat prin

contribuţia firmei S.C. Construct ECI Company 2000 S.R.L. Piteşti. Slujba de Sfinţire s-a făcut în ziua de 26 octombrie 2007 de Sărbătoarea Sfântului Dumitru izvorâtorul de Mir, care a devenit cu acest prilej patronul spiritual al unităţii noastre.

Semnează comandantul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, colonel dr. Cornel Carp” 129.

În ultimii ani o parte dintre clădirile cazărmii care adăposteşte fondurile de arhivă ale armatei a fost modernizată ca, de exemplu, Sala de studiu, care primeşte, anual, circa 130 de cercetători români şi străini, totalizând 1500 de zile - studiu.

Biblioteca Centrului, structurată pe compartimentele Biblioteca arhivistică, Depozitul legal arhivistic şi Biblioteca enciclopedică, are în custodie aproximativ 37000 de volume, fiind un spaţiu de informare de primă importanţă pentru toate faţetele activităţii arhivistice şi de istorie militară specifice acestei instituţii.

Biroul Colecţii arhivistice, înfiinţat în anul 2003, are misiunea de a constitui colecţii, de a le păstra, a le studia şi a le completa pe cele deja constituite şi de a răspunde solicitărilor cercetătorilor interesaţi de anumite teme şi subiecte. Punctul muzeistic amenajat din 2003 în Sala de briefing este un bun exemplu al activităţii personalului care încadrează acest birou.

Structura care se ocupă de evidenţa informatizată a documentelor, inexistentă înainte de 1990, în decurs de 20 ani s-a dezvoltat rapid, ajungând la o dotare de peste 37 calculatoare, plus aparate de scanare şi de copiere, deservite de personal calificat. Din activitatea acestui compartiment decurg evidenţa informatizată a întregului volum de cereri şi a fondurilor arhivistice, precum şi tehnoredactarea răspunsurilor la cereri, a documentarelor numeroase şi a altor tipuri de lucrări, la fel de numeroase, inclusiv a anuarelor.

Cei aproximativ 91000 de metri liniari de arhivă, constituiţi dintr-o multitudine de fonduri arhivistice, care conţin documente unicate, precum ordine, rapoarte, sinteze, situaţii statistice, registre control nominal, foi matricole, indexuri, jurnale de operaţii, scrisori, cărţi poştale, albume şi colecţii de periodice, documente care dau mărturie, la modul propriu, despre evoluţia organismului militar – parte esenţială a unei naţiuni – îşi aşteaptă cercetătorii.

129 „Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877 – 1946)”, volum colectiv, Piteşti, Editura Pământul, 2008, p. 240-241.

PARTEA A II-A FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII,

PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR

MILITARE ISTORICE

*

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

55

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE

Nr.

fond Denumire fond An minim

An maxim

Nr. unităţi arhivistice Obs.

1 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 1949 1979 8255 ∗ 2 ACADEMIA MILITARĂ POLITICĂ 1949 1971 1296 4 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1949 1970 3175 3 ACADEMIA SPATELUI ARMATEI 1948 1953 501

125 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ A FABRICII DE PULBERI-DUDEŞTI 1896 1948 2665

7 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ ARSENAL ARMATĂ-ROMAN 1939 1946 605

8 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ ARSENAL ARMATĂ-SIBIU 1939 1947 947

9 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ AUTONOMĂ ARSENAL ARMATĂ-TÂRGOVIŞTE 1939 1943 327

X2 ANSAMBLUL ARTISTIC AL ARMATEI 1954 1979 826 * 18 APĂRAREA LITORALULUI BAZEI PRINCIPALE 1949 1958 1424 21 APĂRAREA ZONEI MARITIME NR. 214 1949 1952 401 23 ARMATA 1 1916 1979 3827 * 24 ARMATA A 2-A 1914 1979 6030 * 25 ARMATA A 3-A 1916 1944 8035 * 26 ARMATA A 3-A 1939 1979 8632 28 ARMATA A 9-A GERMANĂ 1914 1918 131 27 ARMATA DE DOBROGEA 1916 1917 95 115 ARMATA DE DUNĂRE 1916 1917 24

2577 ARSENAL DEPOZIT ARMAMENT SIBIU 1920 1945 818 29 ARSENALUL AERONAUTIC 1921 1945 487 30 ARSENALUL ARMATEI BUCUREŞTI 1864 1946 2478 34 ARSENALUL ARTILERIEI SIBIU 1951 1963 2480

35 ARSENALUL DEPOZITULUI DE ARMAMENT TÂRGOVIŞTE 1935 1939 156

31 ARSENALUL GENIULUI 1921 1949 945 33 ARSENALUL MARINEI MILITARE 1913 1947 287 32 ARSENALUL MOTOMECANIZĂRII 1943 1949 263

140 ARSENALUL ŞI DEPOZITUL DE ARMAMENT ROMAN 1936 1938 176

37 ASOCIAŢIA SCRIITORILOR MILITARI ROMÂNI 1940 1941 2

38 ASOCIAŢIA SURORILOR DE CARITATE DE RĂZBOI DIN ROMÂNIA 1929 1946 37

∗ Fondul continuă după 1979

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în original la Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice

56

Nr. fond Denumire fond An

minim An

maximNr. unităţi arhivistice Obs.

139 ASOCIAŢIA VOLUNTARĂ "SPRIJINIREA APĂRĂRII PATRIEI" 1953 1961 1654

124 ATELIERELE DE REPARAŢII GENERALE TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.746 1951 1957 431

143/14 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.156 1956 1973 53 61 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.160 TIMIŞOARA 1960 1972 14

143/7 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.925 1968 1973 19 143/12 ATELIERUL ARTILERISTIC NR.962 BRĂILA 1968 1973 20 143/16 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.1 1960 1960 34 143/17 ATELIERUL ARTILERISTIC REGIONAL NR.2 1960 1960 9

126 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.1 (1048) 1956 1958 118

65 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.1 GĂEŞTI (705) 1944 1952 299

71 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.2 MEDIAS 1956 1960 620

67 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.32 CERNĂUŢI 1941 1945 117

68 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII AUTO NR.33 (6) IAŞI 1941 1951 270

116 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 1958 1961 81

74 ATELIERUL CENTRAL DE REPARAŢII MIJLOACE TEHNICE AERODROM NR.834 1951 1958 100

118 ATELIERUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.849 1956 1957 17

135 ATELIERUL DE MINE DRAGAJ NR.744 CONSTANŢA 1952 1956 42

119 ATELIERUL DE REPARAT MATERIALE CHIMICE NR.212 1965 1968 50

39 ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI 1 ARMATĂ 1918 1936 222







57


minim An


60 ATELIERUL DE REPARAŢII AL CORPULUI GRĂNICERILOR 1942 1948 176

46 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT ANTIAERIAN 1949 1951 93

47 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT MUNIŢII MÂRŞA-AVRIG 1952 1959 891

57 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.1166 (617; 2) 1951 1958 245

48 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.121 1960 1968 417 123 ATELIERUL DE REPARATII ARMAMENT NR.183 1960 1967 265 55 ATELIERUL DE REPARAŢII ARMAMENT NR.679 1951 1958 68 138 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO AVIAŢIE 1948 1951 191

143/4 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.157 TIMIŞOARA 1961 1973 133

143/11 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.211 BRĂILA 1968 1973 14

73 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.328 (791) 1956 1960 78 143/20 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.64 1965 1973 29

122 ATELIERUL DE REPARAŢII AUTO NR.86 1961 1972 12

103 ATELIERUL DE REPARAŢII MAŞINI DE LUPTĂ NR.612 1950 1958 88

117 ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE CHIMICE NR.263 1962 1973 271

95 ATELIERUL DE REPARAŢII MATERIALE NAVALE NR.324 (1172) 1956 1960 198

92 ATELIERUL DE REPARAŢII NAVE NR.337 1962 1970 61 101 ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI NR.73 1957 1972 215

104 ATELIERUL DE REPARAŢII TANCURI ŞI AUTO NR.996 (71) 1954 1959 170

143/1 ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU NR.118 1971 1973 42

143/9 ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ DE GENIU NR.119 DEVA 1971 1974 39

143/6 ATELIERUL DE REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.99 JUCU DE JOS 1970 1973 37

78 ATELIERUL FIX DE REPARAŢII AUTO NR.31 ROMAN (3) 1941 1949 212

121 ATELIERUL MOBIL DE REPARAT RACHETE NR.62 MÂRŞA 1963 1977 181

120 ATELIERUL PENTRU CONFECŢIONAT MIJLOACE DE CONSTRUCŢII MÂRŞA-AVRIG 1951 1956 1458


58


minim An


98 ATELIERUL PLUTITOR NR.127 (ATELIERUL PLUTITOR NR.2) 1953 1958 140

113 AUTOBAZA NR.122 1959 1979 893 * 114 AUTOBAZA NR.386 1951 1958 169

949/197 BATALIONUL 137 GENIU 1977 1979 106 *

144 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.1 1919 1948 617 145 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.2 1920 1950 497 146 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.3 1914 1954 4170 147 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.4 1914 1956 5735 148 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.5 1921 1947 627 149 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.6 1920 1956 1172 150 BATALIONUL ADMINISTRATIV NR.7 1919 1945 872

171 BATALIONUL APĂRARE CONTRA GAZELOR - CÂMPULUNG 1937 1945 109

601 BATALIONUL APĂRARE VALORI NAŢIONALE FINANCIARE 1945 1945 102

152 BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT NR.128 ORADEA 1961 1974 828

153 BATALIONUL APROVIZIONARE ŞI TRANSPORT NR.198 1965 1974 198

949/96 BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.127 1961 1979 425

*

602 BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.139 1960 1975 360

910 BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.168 CONSTANŢA 1961 1974 234

928 BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.443 1968 1975 68

949/116 BATALIONUL APROVIZIONARE TRANSPORT NR.469 BRĂILA 1968 1974 118

902 BATALIONUL ARUNCĂTOARE FLĂCĂRI NR.342 1968 1979 341 *

917 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.1043 BASARABI 1956 1958 12

467 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.23 1959 1961 160

475 BATALIONUL AUTOTUNURI TANCURI NR.430 (7) 1951 1956 323

936/4 BATALIONUL CĂI FERATE NR.178 1951 1979 771 * 936/1 BATALIONUL CĂI FERATE NR.186 (335) 1959 1979 1030 *

949/159 BATALIONUL CERCETARE BRUIAJ RADIO ELECTRONIC NR.147 BUCUREŞTI 1959 1979 266

*

169 BATALIONUL CERCETARE CHIMICĂ DEGAZARE NR.63/109 (42;399) 1950 1964 802


59


minim An


157 BATALIONUL CERCETARE MOTO NR.86 (1; 322) 1949 1960 394

906 BATALIONUL CERCETARE NR.101(161) 1964 1972 162 936 BATALIONUL CERCETARE NR.117 1961 1979 209 * 158 BATALIONUL CERCETARE NR.119 ORADEA 1964 1974 155

949/82 BATALIONUL CERCETARE NR.121 CRAIOVA 1964 1974 1531 159 BATALIONUL CERCETARE NR.166 1964 1977 179

160 BATALIONUL CERCETARE NR.169 (COMPANIA 271 CERCETARE) 1959 1971 295

913 BATALIONUL CERCETARE NR.185 CORBU-CONSTANŢA 1963 1974 212

949/103 BATALIONUL CERCETARE NR.336 MIHAI BRAVU 1968 1979 647

*

918 BATALIONUL CERCETARE NR.40 BASARABI 1955 1961 24 949/92 BATALIONUL CERCETARE NR.422 1968 1974 234

949/117 BATALIONUL CERCETARE NR.528 BRĂILA 1968 1974 210

949/91 BATALIONUL CERCETARE ŞI BRUIAJ RADIO NR.108 1966 1979 303

*

949 BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.192 1974 1978 66

201 BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.306 CRAIOVA 1951 1960 376

198 BATALIONUL CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.4 1949 1951 110

949/178 BATALIONUL CONSTRUCŢII ENERGETICE NR.425 CRAIOVA 1969 1979 308

*

949/6 BATALIONUL CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE AMENAJARE PORT NR.1137 1956 1979 765

*

200 BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII NR.22 1941 1945 382

203 BATALIONUL CONSTRUCŢII LINII PERMANENTE NR.740 ABRUD 1952 1953 235

172 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.1 IANCA 1953 1959 95

176 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.10 PĂULEŞTI-PLOIEŞTI 1953 1958 640

177 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.11 1953 1957 555 178 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.12 1953 1958 616 179 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.13 1953 1957 232 180 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.14 1953 1958 1008 181 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.15 BUZĂU 1953 1957 359 189 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.202 1951 1951 41 190 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.203 1951 1951 50 187 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.21 1953 1953 20 191 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.309 1951 1953 62


60


minim An


193 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.400 1951 1954 94 194 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.431 1952 1953 45 196 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.503 1951 1953 36 173 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.7 1953 1958 476 174 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.8 1953 1959 253 175 BATALIONUL CONSTRUCŢII NR.9 1953 1958 365

922 BATALIONUL DE CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.171 1959 1979 698

*

923 BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE NR.165 1955 1962 32

924 BATALIONUL DE EXPLOATARE CĂI FERATE NR.3 1947 1951 32

921 BATALIONUL DE EXPLOATARE CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.107 - AIUD 1960 1962 60

949/164 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJ TANCURI SI AUTOTUNURI NR.100 BACĂU 1965 1966 71

949/61 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI NR.157 1968 1974 9

568 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE NR.738

1953 1955 144

949/163 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ AEROPORT NR.99 1978 1979 180

*

949/162 BATALIONUL DE INSTRUCŢIE PAZĂ OBIECTIVE SPECIALE NR.98 OTOPENI 1978 1979 77

*

243 BATALIONUL DESANT PARAŞUTARE NR.36 (597; 246; 1025) 1950 1963 781

905 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.103 (BAZA) 1959 1975 564

908 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.201 ALEXENI 1965 1979 451

*

220 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.302 (6) 1949 1958 983

221 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.325 GIARMATA 1951 1958 589

222 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.385 (3) PLOIEŞTI 1949 1958 591

223 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.425 CRAIOVA 1952 1963 575

224 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.441 (1) CLINCENI (BUCUREŞTI) 1949 1958 623

226 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.463 (9) 1949 1958 623


61


minim An


228 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.480 (4) SIBIU 1949 1958 423

229 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.499 (14) OTOPENI 1951 1956 405

230 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.524 SILIŞTEA-GUMEŞTI 1952 1960 183

231 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.526 (5; 6) TURDA 1949 1960 918

236 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.695 BRAŞOV 1952 1953 67

949/101 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.76 1956 1979 708 *

643 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.8/545 (BAZA 99 DESERVIRE AERODROM) 1951 1960 812

240 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA FAZA I BUZĂU 1956 1957 56

241 BATALIONUL DESERVIRE AERODROM ŞCOALA FAZA II 1952 1960 281

248 BATALIONUL DESERVIRE NAVE NR.212 1963 1970 131

251 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.120 GĂEŞTI (751) 1952 1960 322

252 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.135 CARACAL 1958 1978 216 253 BATALIONUL DISCIPLINAR NR.457 (135) IAŞI 1951 1959 401 327 BATALIONUL DRUMURI NR.1 1942 1945 93

949/5 BATALIONUL DRUMURI NR.144 (162) 1957 1979 1035 * 946 BATALIONUL DRUMURI NR.150 (192, 1085) 1956 1979 2890 *

949/7 BATALIONUL DRUMURI NR.167 (1034, 148) 1956 1979 3438 * 949/2 BATALIONUL DRUMURI NR.183 CORBENI 1974 1978 184 949/1 BATALIONUL DRUMURI NR.195 (1109, 183) 1956 1979 942 * 328 BATALIONUL DRUMURI NR.2 1941 1945 400 329 BATALIONUL DRUMURI NR.3 1941 1945 431 331 BATALIONUL DRUMURI NR.5 1942 1945 122 332 BATALIONUL DRUMURI NR.6 1942 1945 72 333 BATALIONUL DRUMURI NR.7 1941 1945 201 334 BATALIONUL DRUMURI NR.8 1942 1945 93 947 BATALIONUL DRUMURI PODURI NR.184 BICAZ 1960 1961 34

916 BATALIONUL ECHIPAJE AUTOTUNURI TANCURI NR.902 BASARABI 1955 1958 16

207 BATALIONUL EXPLOATARE CĂI FERATE NR.488 1952 1958 408

202 BATALIONUL EXPLOATARE CONSTRUCŢII CĂI FERATE NR.553 AIUD (5) 1949 1959 498

256 BATALIONUL EXPLOATARE NR.15 1941 1945 257 949/9 BATALIONUL EXPLOATARE NR.2 1940 1945 196


62


minim An


603 BATALIONUL EXPLOATARE NR.3 1940 1945 355 604 BATALIONUL EXPLOATARE NR.4 1940 1945 65 255 BATALIONUL EXPLOATARE NR.6 1940 1945 179 205 BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.335 1956 1958 153

206 BATALIONUL EXPOATARE CĂI FERATE NR.544 CHITILA (2) 1949 1958 469

262 BATALIONUL FIX REGIONAL "SOMEŞ" 1943 1945 101 346 BATALIONUL GARDĂ PALAT 1931 1947 165

4885 BATALIONUL GENIU AERODROAME NR.170 1942 1979 1555 * 340 BATALIONUL GENIU FORTIFICAŢII NR.2 1940 1943 163

338 BATALIONUL GENIU MARINĂ (REGIMENTUL GENIU MARINĂ) 1940 1949 373

914 BATALIONUL GENIU NR.18 (PIONIERI) BASARABI 1917 1974 561

949/114 BATALIONUL GENIU NR.340 1968 1979 583 * 342 BATALIONUL GENIU NR.441 1968 1977 159

949/118 BATALIONUL GENIU NR.550 BRĂILA 1968 1974 253

306 BATALIONUL GENIU NR.83 (408) 1952 1979 751 * 349 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.1 1933 1938 201 350 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.2 1933 1943 1305 351 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.3 1935 1943 1012 352 BATALIONUL GRĂNICERESC NR.4 1935 1939 62

949/56 BATALIONUL GRĂNICERI NR.104 BOTOŞANI 1970 1975 194

949/64 BATALIONUL GRĂNICERI NR.11 MOLDOVA NOUĂ 1965 1974 55

949/59 BATALIONUL GRĂNICERI NR.179 (REGIMENTUL GRĂNICERI NR.74 RĂDĂUŢI 1964 1974 576

949/72 BATALIONUL GRĂNICERI NR.181 SATU MARE 1964 1974 96 949/36 BATALIONUL GRĂNICERI NR.182 OLTENIŢA 1965 1974 137 949/73 BATALIONUL GRĂNICERI NR.188 SIGHET 1964 1974 193 949/60 BATALIONUL GRĂNICERI NR.189 IAŞI 1964 1975 341 949/74 BATALIONUL GRĂNICERI NR.190 ORADEA 1963 1974 172 949/75 BATALIONUL GRĂNICERI NR.191 CONSTANŢA 1970 1974 67 949/57 BATALIONUL GRĂNICERI NR.193 GALAŢI 1964 1974 229 949/76 BATALIONUL GRĂNICERI NR.194 CONSTANŢA 1964 1974 438

949/58 BATALIONUL GRĂNICERI NR.197 TURNU MĂGURELE 1964 1974 74

949/77 BATALIONUL GRĂNICERI NR.199 TULCEA 1965 1974 97 949/63 BATALIONUL GRĂNICERI NR.31 ORAVITA 1961 1974 49 949/79 BATALIONUL GRĂNICERI NR.335 TIMIŞOARA 1968 1974 144 949/69 BATALIONUL GRĂNICERI NR.59 DETA 1957 1962 85

949/62 BATALIONUL GRĂNICERI NR.67 DROBETA-TURNU SEVERIN 1961 1974 40


63


minim An


949/65 BATALIONUL GRĂNICERI NR.80 CALAFAT 1959 1974 79

949/214 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.420 1941 1943 43

405 BATALIONUL INFANTERIE INDEPENDENT NR.500 1942 1945 88







424 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.15 1940 1944 89 425 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.16 1940 1944 60 426 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.17 1940 1944 34 427 BATALIONUL INFANTERIE MARINĂ NR.21 1940 1941 28 419 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.26 1949 1951 53 420 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.28 1949 1951 61 422 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.33 1949 1951 65 423 BATALIONUL INFANTERIE MOTO NR.438 1951 1955 68

414 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.1 "PRINCIPELE CAROL" 1931 1941 435

416 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.3 1931 1941 111 417 BATALIONUL INFANTERIE USOARĂ NR.4 1932 1942 58

927 BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ AUTOTUNURI TANCURI NR.155 1954 1975 498

478 BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ AUTOTUNURI TANCURI NR.508 1951 1958 451

481 BATALIONUL INSTRUCŢIE ECHIPAJ TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.639 1954 1958 247

949/68 BATALIONUL INSTRUCŢIE GRĂNICERI NR.37 SIGHET 1968 1974 26

430 BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO NR.2 (DETAŞAMENTUL MOTO BUZĂU) 1940 1946 955

432 BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO NR.4 1941 1945 131

436 BATALIONUL INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO NR.8 1943 1951 632

X54 BATALIONUL INSTRUCŢIE SPORT NR.100 1968 1979 639 *


64


minim An


949/191 BATALIONUL LUCRĂRI IRIGAŢII CONSTRUCŢII NR.413 CONSTANŢA 1969 1979 1771

*

949/157 BATALIONUL LUCRĂRI MINIERE NR.408 - "ACŢIUNEA 7000" 1977 1979 404

*

452 BATALIONUL LUCRU MANGALIA (DETAŞAMENTUL DE LUCRU LACUL) 1950 1956 212

448 BATALIONUL LUCRU NR.930 (DETAŞAMENTUL DE LUCRU NR.9) 1953 1954 103

449 BATALIONUL LUCRU NR.975 (DETAŞAMENTUL DE LUCRĂRI SPECIALE NR.8) 1953 1954 61

357 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.1 1960 1961 25 359 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.2 1960 1961 31 360 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.3 1960 1961 30

369 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.39 VINGA-DEJ 1955 1956 248

375 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.466 1952 1955 251 377 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.484 1952 1955 177

370 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.53 CONSTANŢA 1955 1958 281

382 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.645 1952 1953 146

383 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.646 GELU-ARAD 1952 1955 234


391 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.714 GRUIA 1952 1955 173

392 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.748 PRISTOL-BRĂILA 1952 1955 225

393 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.754 PRUNDUL BÂRGĂULUI 1952 1955 319

394 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.766 SĂCĂLAZ 1952 1955 250


399 BATALIONUL MITRALIERE ARTILERIE NR.869 TÂRGU MUREŞ 1952 1955 210

949/161 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.125 TIMIŞOARA 1978 1979 65

*

X59 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.155 1975 1979 654 * X60 BATALIONUL PAZĂ AEROPORT NR.163 1978 1979 561 * 211 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.1 1932 1945 578 208 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.2 1932 1945 848 209 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.3 BRAD 1942 1945 189 210 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.4 1942 1945 266


65


minim An


212 BATALIONUL PAZĂ CĂI FERATE NR.5 1942 1945 334 455 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.17 1942 1944 53 457 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.342 (78) 1956 1959 190

460 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.570 BUCUREŞTI 1951 1958 287

462 BATALIONUL PAZĂ DEPOZIT NR.965 1952 1953 117 324 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.1 1922 1949 727 325 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.2 1925 1944 250 326 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.3 1937 1945 734

949/10 BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.4 1939 1945 357 263 BATALIONUL PIONIERI NR.1 1913 1945 406 274 BATALIONUL PIONIERI NR.13 1917 1944 244 275 BATALIONUL PIONIERI NR.14 1916 1944 467 276 BATALIONUL PIONIERI NR.15 1919 1974 728 277 BATALIONUL PIONIERI NR.16 1917 1940 160 278 BATALIONUL PIONIERI NR.17 1919 1940 98 279 BATALIONUL PIONIERI NR.18 (25; 590) 1917 1940 213 280 BATALIONUL PIONIERI NR.19 1919 1944 79 264 BATALIONUL PIONIERI NR.2 1913 1944 224 281 BATALIONUL PIONIERI NR.20 1919 1944 296 282 BATALIONUL PIONIERI NR.21 1919 1944 222 283 BATALIONUL PIONIERI NR.25(461) (GENIU) 1939 1974 850 284 BATALIONUL PIONIERI NR.27 1939 1945 194 265 BATALIONUL PIONIERI NR.3 1916 1949 166 285 BATALIONUL PIONIERI NR.30 1939 1945 187

286 BATALIONUL PIONIERI NR.31 (BATALIONUL PIONIERI MUNTE NR.31) 1939 1945 102

308 BATALIONUL PIONIERI NR.312 (BATALIONUL 52 PIONIERI) CRAIOVA 1939 1958 591

309 BATALIONUL PIONIERI NR.338 CĂLĂRAŞI (COMPANIA 338 PIONIERI) 1952 1958 154

289 BATALIONUL PIONIERI NR.34 1939 1940 81

310 BATALIONUL PIONIERI NR.346 MIERCUREA CIUC 1955 1958 137

290 BATALIONUL PIONIERI NR.35 1939 1979 616 * 312 BATALIONUL PIONIERI NR.451 ARAD (53) 1939 1958 488 296 BATALIONUL PIONIERI NR.54 1939 1945 353 297 BATALIONUL PIONIERI NR.55 1939 1943 144

318 BATALIONUL PIONIERI NR.550 BUZIAŞ (BATALIONUL 51 GENIU) 1939 1974 907

321 BATALIONUL PIONIERI NR.569 TIMIŞOARA (18) (COMPANIA 18 PIONIERI) 1950 1956 213


66


minim An


299 BATALIONUL PIONIERI NR.57 1939 1945 272 300 BATALIONUL PIONIERI NR.58 1939 1944 335 322 BATALIONUL PIONIERI NR.590 (18) 1951 1970 248 268 BATALIONUL PIONIERI NR.6 1917 1942 242 301 BATALIONUL PIONIERI NR.60 1940 1940 28 302 BATALIONUL PIONIERI NR.61 1939 1941 31 269 BATALIONUL PIONIERI NR.7 (563) 1916 1956 232 303 BATALIONUL PIONIERI NR.75 1952 1960 380 270 BATALIONUL PIONIERI NR.8 1916 1944 445 304 BATALIONUL PIONIERI NR.81 1941 1944 232 307 BATALIONUL PIONIERI NR.87 1953 1976 591 271 BATALIONUL PIONIERI NR.9 1916 1943 85 925 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.123 1959 1979 836 *

936/2 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.334 ORŞOVA 1966 1969 91

247 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.381 AIUD (1) 1956 1958 65

936/3 BATALIONUL PODURI CĂI FERATE NR.447(137)(6) 1949 1979 2248

*

335 BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.1 - BRĂILA 1946 1951 296

336 BATALIONUL PONTONIERI FLUVII NR.2 1949 1951 125 949/105 BATALIONUL PONTONIERI NR.136 ALBA IULIA 1961 1979 631 *

949/104 BATALIONUL PONTONIERI NR.204 GIURGIU 1966 1979 167 *

949/160 BATALIONUL PREGĂTIRE CONDUCTORI AMFIBII BLINDATE NR.172 BUZIAŞ 1975 1979 128

*

949/121 BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICA NR.173 VASLUI 1963 1974 291

949/106 BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.187 ORADEA 1963 1975 191

926 BATALIONUL PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.202 1965 1977 229

556 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.104 1950 1965 1062 559 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.115 (329) 1950 1963 649

949/152 BATALIONUL RADIOTEHNIC NR.122 BRĂILA 1974 1979 51 * 260 BATALIONUL REGIONAL FIX CODRU 1943 1945 327 437 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.345 1931 1954 1899

429 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.493 (BATALIONUL 1 INSTRUCŢIE REPARAŢII AUTO)

1941 1956 745

439 BATALIONUL REPARAŢII AUTO NR.515 (6) 1943 1956 424

949/78 BATALIONUL ŞCOALĂ GRADAŢI INSTRUCŢIE NR.200 1969 1974 32


67


minim An


949/113 BATALIONUL ŞCOALĂ OFIŢERI ŞI SUBOFIŢERI DE REZERVĂ SANITARI FOCŞANI 1965 1975 441

949/119 BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.120 1972 1979 397 *

949/108 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.140 ORADEA 1972 1974 145

949/120 BATALIONUL ŞCOALA ŞOFERI NR.401 CONSTANŢA 1973 1979 162

*

949/81 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.403 1973 1979 772 * 934 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.404 1972 1979 42 *

949/107 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.405 AL DIVIZIEI 11 MECANIZATE CAREI - ARAD 1972 1974 13

949/100 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.414 1972 1979 103 *

949/145 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.416 BUCOV 1972 1979 181 *

949/90 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.418 1972 1979 128 *

949/137 BATALIONUL ŞCOALĂ ŞOFERI NR.420 CRAIOVA 1978 1979 124

*

949/183 BATALIONUL ŞCOALĂ SUBOFIŢERI AUTO ROMAN 1971 1979 62

915 BATALIONUL TANCURI ŞI AUTOTUNURI NR.85 1959 1961 12

937 BATALIONUL TEHNIC AERODROM NR.177 BACĂU 1969 1979 441

*

521 BATALIONUL TRANSMISIUNI LUCRU NR.202 1944 1944 18

516 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.110 SCHITU-CONSTANŢA 1956 1962 133

518 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.124 (114, 355) 1951 1979 628 * 496 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.13 (1, 437) 1948 1979 823 * 497 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.14 (518) 1952 1975 502

519 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.149 TIMIŞOARA 1961 1979 428 *

501 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.20 1939 1945 127 502 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.29 (2; 591) 1939 1959 703 503 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.32 (2, 52, 478) 1939 1959 338 X78 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 1975 1979 1122 * 504 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.34 (25; 448) 1951 1974 418

949/93 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.343 1978 1979 44 *

524 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.354 BUZIAŞ (BATALIONUL 5 TRANSMISIUNI) 1939 1956 519

526 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.361 (7) 1939 1956 331

527 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.368 CARANSEBEŞ (3) 1939 1956 328

529 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.398 1953 1958 222

530 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.402 BUCUREŞTI (ORADEA) 1954 1956 80


68


minim An


931 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.424 DEJ 1968 1975 623 505 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.43 (513;18) 1949 1977 701 507 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.51 1940 1945 56 539 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.534 (53) 1939 1958 761 540 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.536 1968 1974 125 510 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.54 (377) 1952 1971 471

541 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.559 (4) CĂLĂRAŞI 1939 1958 509

542 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.564 (54) 1951 1958 352 543 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.576 (6) 1939 1954 227 511 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.68 (34;404) 1949 1961 590 512 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.74 (327) 1952 1977 669

949/38 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.8 1939 1945 74 513 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.88 1949 1951 43

545 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.923 BUCUREŞTI 1952 1958 307

514 BATALIONUL TRANSMISIUNI NR.98 (416) 1950 1959 549

949/179 BATALIONUL TRANSPORT AUTO NR.180 1977 1978 79

464 BATALIONUL TRUPĂ - MARELE STAT MAJOR (BATALIONUL DEPOZIT) 1921 1949 449

570 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1923 1951 770 579 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.10 1923 1946 1580 580 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.11 1923 1949 1288 581 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.12 1923 1948 1378 598 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.123 1955 1958 223 582 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.13 1939 1945 853 583 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.14 1939 1951 891 584 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.15 1939 1947 642 585 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.16 1939 1951 980 586 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.17 1939 1946 963 587 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.18 1939 1945 963 588 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.19 1940 1945 299 571 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 1921 1948 546 589 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.20 1940 1979 1320 * 599 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.202 1955 1959 272 590 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.21 1940 1979 1379 * 591 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.22 1940 1979 1253 * 592 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.23 1940 1947 398 593 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.24 1940 1979 1066 * 594 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.25 1942 1951 190

595 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26 "AVRAM IANCU" 1942 1979 554

*


69


minim An


596 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.27 1943 1951 219

600 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.274 BRAŞOV 1955 1959 296

949/83 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.28 1969 1979 505 * 597 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.29 1943 1951 235 572 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.3 1922 1951 810

949/84 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.30 DRAGOSLAVELE (COMPANIA 234 ŞCOALĂ ŞOFERI)

1969 1979 662 *

949/85 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.33 1969 1979 1362 * 573 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.4 1921 1949 562 574 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.5 1921 1951 1270 575 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.6 1921 1951 1222 576 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.7 1923 1949 1405 577 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.8 1923 1949 919 578 BATALIONUL VÂNĂTORI MUNTE NR.9 1923 1949 1148

949/88 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.308 1970 1979 23 * 949/89 BATERIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.321 1970 1978 6

618 BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.5 (BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.260) 1959 1961 77

631 BATERIA COMANDĂ NR.252 1960 1979 86 * 948 BATERIA COMANDĂ NR.261 TÂRGU MUREŞ 1972 1977 23 660 BAZA LITORAL NR.298 (1157) MANGALIA 1956 1960 135

949/196 BAZA 141 REPARAT TEHNICA DE GENIU MOGOŞOAIA 1961 1979 396

*

919 BAZA 255 DE FABRICAT ŞI REPARAT TEHNICĂ DE APĂRARE ANTIAERIANĂ A TERITORIULUI 1959 1979 561

*

634 BAZA AERIANĂ NR.1 1940 1941 26 636 BAZA AERIANĂ NR.2 1940 1945 148 639 BAZA AERIANĂ PIPERA 1933 1940 95

X88 BAZA APROVIZIONARE-DEPOZITARE MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE 1975 1979 183

*

949/80 BAZA DE APROVIZIONARE DEPOZITARE MATERIALE SANITAR - FARMACEUTICE BUCUREŞTI

1958 1976 434

949/95 BAZA DE FABRICAT ŞI REPARAT INSTALAŢII PREGĂTIRE DE LUPTĂ NR.109 1962 1979 684

*

904 BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.257 1970 1979 186

*

933 BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.135 TÂRGOVIŞTE 1965 1979 247

935 BAZA DE REPARAŢII ARMAMENT NR.183 1960 1974 2296


70


minim An


903 BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ ANTIAERIANĂ NR.268 1956 1974 493

949/143 BAZA DE REPARAŢII TEHNICĂ TRANSMISIUNI NR.191 1949 1979 1307 *

949/144 BAZA DESERVIRE DEPOZITARE DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1972 1979 5527 *

672 BAZA FORŢELOR FLUVIALE 1949 1951 74 665 BAZA LITORAL NR.1144 GIURGIU 1955 1958 435 659 BAZA LITORAL NR.221 (BAZA 397 LITORAL) 1952 1960 587 663 BAZA LITORAL NR.581 MANGALIA 1953 1956 13 664 BAZA LITORAL SULINA NR.607 1955 1957 94

658 BAZA MARITIMĂ NR.283 (SECTORUL 1 MARITIM; GRUP INFANTERIE MARINĂ) 1948 1955 745

653 BAZA MARITIMĂ NR.36 (214) 1958 1960 435

654 BAZA MARITIMĂ NR.42 (127, 258) (SECTORUL MARITIM NR.4) 1949 1960 2029

932 BAZA MOBILĂ TEHNICĂ RACHETE NR.95 PLOIEŞTI 1962 1979 789 *

671 BAZA NAVALĂ FLUVIALĂ 1918 1936 56

635 BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.1 (GRUPAREA DEPOZITE ŞI ATELIERE AVIAŢIE) 1941 1946 330

637 BAZA REGIONALĂ AERIANĂ NR.3 (GRUP DEPOZITE ATELIERE AERO NR.3) 1941 1947 653

X86 BAZA REPARAŢII ARMAMENT ANTIAERIAN NR.257 1976 1979 125 *

X83 BAZA REPARAŢII ARMAMENT NR.183 1975 1979 712 * 676 BAZA REPARAŢII AUTO NR.428 (1048) CRAIOVA 1952 1956 313

949/194 BAZA REPARAŢII AUTO NR.85 CONSTANŢA 1977 1979 294 *

949/111 BAZA REPARAŢII AUTOCAMIOANE AUTOSPECIALE NR.184 1955 1979 1562

*

X85 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102 1975 1979 179 *

949/115 BAZA REPARAŢII AUTOTRACTOARE NR.102 1955 1974 499

949/97 BAZA REPARAŢII AUTOTURISME AUTOSPECIALE NR.144 1965 1979 555

*

909 BAZA REPARAŢII AVIOANE NR.322 CRAIOVA 1970 1978 433

949/112 BAZA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.88 1974 1978 73

675 BAZA REPARAŢII TRACTOARE NR.345 ROMAN 1955 1956 200

949/190 BAZA REPARAŢII UTILAJE HIDROTEHNICE GENIU NR.86 1978 1979 140 *

644 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.112 1959 1979 824 *

646 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.132 MIHAIL KOGALNICEANU 1949 1974 861

647 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.138 (BATALIONUL DESERVIRE AERODROM NR.474) 1952 1979 1126 *


71


minim An


648 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.142 1956 1979 895 * 649 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.143 BORCEA 1959 1975 682 650 BAZA TEHNICĂ AERODROM NR.175 1964 1979 349 * 652 BAZA TEHNICĂ NR.342 1963 1970 54

949/124 BIBLIOTECA CENTRALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE 1966 1974 30

876 BIROUL ATAŞATI MILITARI - MARELE STAT MAJOR 1896 1941 438

5448 BIROUL ISTORIC NR.3 - MARELE STAT MAJOR 1918 1918 2

878 BIROUL LEGĂTURĂ ARMATA ROMÂNĂ - COMANDAMENTUL SUPREM GERMAN-MARELE STAT MAJOR

1918 1918 11

877 BIROUL SPECIAL PLĂŢI EXTERNE - MARELE STAT MAJOR 1944 1950 50

849 BRIGADA APĂRARE RAION MARITIM NR.24 (222) SULINA 1956 1960 307

748 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ NR.45 1958 1959 150

747 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXTĂ NR.5 1951 1977 1198

949/11 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1938 1946 196 949/12 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1942 1949 330

745 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 1941 1960 324 746 BRIGADA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 1942 1974 1224

949/8 BRIGADA ARTILERIE ANTICAR NR.1 1945 1948 167 725 BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.4 1949 1951 255

726 BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.99 CARACAL 1952 1955 253

734 BRIGADA ARTILERIE GARDĂ 1933 1945 80

718 BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.2 1916 1951 346

723 BRIGADA ARTILERIE GREA INDEPENDENTĂ NR.26 GALAŢI 1951 1954 106





719 BRIGADA ARTILERIE GREA MOTO NR.3 1949 1950 105 717 BRIGADA ARTILERIE GREA NR.1 1915 1951 296

724 BRIGADA ARTILERIE GREA TUNURI ARMATĂ NR.85 1951 1955 505


72


minim An


741 BRIGADA ARTILERIE MITRALIERE NR.39 1952 1955 641 731 BRIGADA ARTILERIE MIXTĂ 1947 1948 98 735 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.1 1916 1936 184 736 BRIGADA ARTILERIE MUNTE NR.2 1924 1936 140 679 BRIGADA ARTILERIE NR.1 1914 1944 238 688 BRIGADA ARTILERIE NR.10 1915 1944 103 689 BRIGADA ARTILERIE NR.11 1916 1945 357 690 BRIGADA ARTILERIE NR.12 1917 1940 77 691 BRIGADA ARTILERIE NR.13 1917 1944 307 692 BRIGADA ARTILERIE NR.14 1918 1944 44 693 BRIGADA ARTILERIE NR.15 1917 1944 79 694 BRIGADA ARTILERIE NR.16 1919 1940 196 695 BRIGADA ARTILERIE NR.17 1919 1940 284 696 BRIGADA ARTILERIE NR.18 1919 1945 165 697 BRIGADA ARTILERIE NR.19 1920 1945 191 680 BRIGADA ARTILERIE NR.2 1914 1945 167 698 BRIGADA ARTILERIE NR.20 1919 1940 249 699 BRIGADA ARTILERIE NR.21 1919 1946 273 700 BRIGADA ARTILERIE NR.25 1939 1940 32

X853 BRIGADA ARTILERIE NR.25 - S.M.G.P. BRĂILA 1968 1979 169 * 701 BRIGADA ARTILERIE NR.26 1939 1940 42 702 BRIGADA ARTILERIE NR.27 1939 1940 32 681 BRIGADA ARTILERIE NR.3 1916 1945 154 703 BRIGADA ARTILERIE NR.30 1939 1940 33 704 BRIGADA ARTILERIE NR.31 1939 1940 21 705 BRIGADA ARTILERIE NR.33 1939 1940 37 706 BRIGADA ARTILERIE NR.34 1939 1940 11 707 BRIGADA ARTILERIE NR.35 1939 1940 21 682 BRIGADA ARTILERIE NR.4 1916 1940 151 683 BRIGADA ARTILERIE NR.5 1915 1944 166 684 BRIGADA ARTILERIE NR.6 1916 1945 269 685 BRIGADA ARTILERIE NR.7 1913 1944 300 686 BRIGADA ARTILERIE NR.8 1918 1944 234 687 BRIGADA ARTILERIE NR.9 1912 1945 144

949/136 BRIGADA ARTILERIE RUPERE NR.17 1961 1974 1148

949/109 BRIGADA ARTILERIE TUNURI NR.8 FOCŞANI 1959 1974 1404

730 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE (MIXTĂ) NR.175 GALAŢI 1954 1959 408

727 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.20 1949 1951 320 728 BRIGADA ARUNCĂTOARE MINE NR.267 HUŞI 1952 1955 210 729 BRIGADA ARUNCĂTOARE MIXTĂ NR.26 1959 1961 367


73


minim An


772 BRIGADA CĂI FERATE 1919 1951 1182 920 BRIGADA CĂI FERATE NR.38 1959 1979 4263 * 771 BRIGADA CĂI FERATE NR.65 1950 1958 1364 765 BRIGADA CĂLĂRAŞI NR.11 1925 1929 64 863 BRIGADA CARE LUPTA NR.1 1945 1947 231 750 BRIGADA CAVALERIE NR.1 1930 1951 742 752 BRIGADA CAVALERIE NR.2 1930 1951 284 757 BRIGADA CAVALERIE NR.4 1929 1940 96 758 BRIGADA CAVALERIE NR.5 1929 1942 320 769 BRIGADA CAVALERIE NR.59 1951 1953 444 760 BRIGADA CAVALERIE NR.6 1941 1942 147 762 BRIGADA CAVALERIE NR.7 1937 1941 263 770 BRIGADA CAVALERIE NR.73 1951 1953 251 763 BRIGADA CAVALERIE NR.8 1941 1941 182 764 BRIGADA CAVALERIE NR.9 1941 1941 133

949/122 BRIGADA DE RACHETE OPERATIVE TACTICE NR.32 TECUCI 1961 1978 617

851 BRIGADA DRAGAJ NR.33 1960 1961 126 907 BRIGADA DRUMURI NR.35 (20;40) 1956 1979 4663 * 841 BRIGADA FORTIFICAŢII NR.1 1939 1942 620 859 BRIGADA GENIU AERONAUTIC 1942 1949 235

949/177 BRIGADA GENIU NR.45 HOTARELE 1977 1979 1471 * 949/180 BRIGADA GENIU NR.47 CURCANI-CĂLĂRAŞI 1977 1979 341 *

773 BRIGADA GRĂNICERI NR.1 GIURGIU (212;19;51) (REGIMENTUL 75 GRĂNICERI) 1915 1975 901

774 BRIGADA GRĂNICERI NR.2 DROBETA-TURNU SEVERIN (191; 27) 1921 1974 928

775 BRIGADA GRĂNICERI NR.3 "MALINI" IAŞI 1930 1974 1353

780 BRIGADA GRĂNICERI NR.311 CONSTANŢA (REGIMENTUL GRĂNICERI NR.311) 1955 1960 206

776 BRIGADA GRĂNICERI NR.4 CONSTANŢA (25; 48) (REGIMENTUL 78 GRĂNICERI) 1931 1974 670

777 BRIGADA GRĂNICERI NR.5 ORADEA (44) 1943 1974 517 949/66 BRIGADA GRĂNICERI NR.9 (6) TIMIŞOARA 1960 1974 665

842 BRIGADA INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 1940 1942 387 949/33 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.1 1948 1949 22

840 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.207 "CRIŞAN" 1951 1954 285 839 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.25 1949 1951 338 838 BRIGADA INFANTERIE MOTO NR.4 1949 1951 332 783 BRIGADA INFANTERIE NR.1 1916 1943 201 792 BRIGADA INFANTERIE NR.10 1916 1944 78 793 BRIGADA INFANTERIE NR.11 1916 1944 113


74


minim An


794 BRIGADA INFANTERIE NR.12 1898 1940 341 795 BRIGADA INFANTERIE NR.13 1911 1944 267 796 BRIGADA INFANTERIE NR.14 1916 1944 264 797 BRIGADA INFANTERIE NR.15 1915 1944 355 798 BRIGADA INFANTERIE NR.16 1912 1940 297 799 BRIGADA INFANTERIE NR.17 1906 1940 164 800 BRIGADA INFANTERIE NR.18 1909 1941 384 801 BRIGADA INFANTERIE NR.19 1914 1945 246 784 BRIGADA INFANTERIE NR.2 1900 1945 226 802 BRIGADA INFANTERIE NR.20 1917 1944 166 803 BRIGADA INFANTERIE NR.21 1913 1945 481 804 BRIGADA INFANTERIE NR.22 1913 1923 42 805 BRIGADA INFANTERIE NR.23 1916 1922 29 806 BRIGADA INFANTERIE NR.24 1916 1943 52 807 BRIGADA INFANTERIE NR.25 1916 1943 79 808 BRIGADA INFANTERIE NR.26 1913 1940 62 809 BRIGADA INFANTERIE NR.27 1916 1940 36 810 BRIGADA INFANTERIE NR.28 1916 1922 25 811 BRIGADA INFANTERIE NR.29 1917 1940 39 785 BRIGADA INFANTERIE NR.3 1915 1945 245 812 BRIGADA INFANTERIE NR.30 1916 1940 77 813 BRIGADA INFANTERIE NR.31 1939 1940 19 814 BRIGADA INFANTERIE NR.32 1918 1940 61 815 BRIGADA INFANTERIE NR.33 1916 1940 64 816 BRIGADA INFANTERIE NR.34 1916 1940 102 817 BRIGADA INFANTERIE NR.35 1916 1940 75 818 BRIGADA INFANTERIE NR.36 1914 1919 11 819 BRIGADA INFANTERIE NR.37 1916 1916 10 820 BRIGADA INFANTERIE NR.38 1918 1940 298 821 BRIGADA INFANTERIE NR.39 1918 1939 19 786 BRIGADA INFANTERIE NR.4 1915 1944 139 822 BRIGADA INFANTERIE NR.40 1916 1920 7 823 BRIGADA INFANTERIE NR.41 1919 1919 15 824 BRIGADA INFANTERIE NR.42 1916 1923 45 825 BRIGADA INFANTERIE NR.43 1916 1923 28 826 BRIGADA INFANTERIE NR.44 1919 1940 160 827 BRIGADA INFANTERIE NR.45 1916 1940 82 828 BRIGADA INFANTERIE NR.46 1919 1940 166 829 BRIGADA INFANTERIE NR.47 1919 1939 65 830 BRIGADA INFANTERIE NR.48 1919 1923 35 831 BRIGADA INFANTERIE NR.49 1919 1919 8


75


minim An


787 BRIGADA INFANTERIE NR.5 1907 1944 309 949/23 BRIGADA INFANTERIE NR.50 1919 1919 1

834 BRIGADA INFANTERIE NR.57 1919 1923 25 788 BRIGADA INFANTERIE NR.6 1913 1945 499 789 BRIGADA INFANTERIE NR.7 1915 1944 322 790 BRIGADA INFANTERIE NR.8 1913 1944 203 791 BRIGADA INFANTERIE NR.9 1916 1945 214

949/146 BRIGADA LUCRĂRI MINIERE NR.54 1977 1979 346 * 743 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.64 1952 1955 173 744 BRIGADA MITRALIERE ARTILERIE NR.98 1952 1955 124 737 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.1 1937 1942 1037 738 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.2 1937 1942 758 739 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.3 1937 1942 661 740 BRIGADA MIXTĂ MUNTE NR.4 1939 1942 452 844 BRIGADA MIXTĂ NR.7 1916 1917 43 847 BRIGADA MOTOMECANIZATĂ NR.1 1939 1941 191 713 BRIGADA OBUZIERE NR.102 BÂRLAD 1951 1955 124 709 BRIGADA OBUZIERE NR.16 1950 1951 177 714 BRIGADA OBUZIERE NR.189 TECUCI 1952 1958 180 715 BRIGADA OBUZIERE NR.213 TECUCI 1952 1958 271 710 BRIGADA OBUZIERE NR.23 TECUCI 1950 1961 293 716 BRIGADA OBUZIERE NR.295 1954 1955 322 708 BRIGADA OBUZIERE NR.3 1950 1951 378 711 BRIGADA OBUZIERE NR.31 1959 1959 152 712 BRIGADA OBUZIERE NR.74 ROMAN 1955 1958 329 911 BRIGADA RACHETE ANTIAERIENE NR.1 1973 1979 617 *

949/110 BRIGADA RACHETE OPERATIVE TACTICE NR.37 (BRIGADA 37 ARTILERIE) 1962 1974 726

860 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.41 1966 1979 1549 * 861 BRIGADA RADIOTEHNICĂ NR.46 1965 1979 669 * 754 BRIGADA ROŞIORI NR.2 1916 1929 37 756 BRIGADA ROŞIORI NR.3 1914 1921 107

949/21 BRIGADA ROŞIORI NR.4 1916 1921 16 761 BRIGADA ROŞIORI NR.6 1916 1929 101 862 BRIGADA TANCURI NR.1 1948 1949 53 867 BRIGADA TANCURI NR.11 "CLOŞCA" 1949 1951 441

873 BRIGADA TANCURI NR.179 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1951 1954 345

864 BRIGADA TANCURI NR.2 "TUDOR VLADIMIRESCU" 1948 1951 486

868 BRIGADA TANCURI NR.20 1959 1960 197 874 BRIGADA TANCURI NR.217 "HORIA" 1951 1955 339


76


minim An


875 BRIGADA TANCURI NR.296 "CLOŞCA" PITEŞTI 1952 1954 286


869 BRIGADA TANCURI NR.40 1949 1951 369 945 BRIGADA TANCURI NR.75 TÂRGU MUREŞ 1955 1956 165 870 BRIGADA TANCURI NR.82 PITEŞTI 1955 1958 302 871 BRIGADA TANCURI NR.83 1951 1954 208


872 BRIGADA TANCURI NR.94 INDEPENDENTĂ LUGOJ 1951 1957 487

930 BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 "SARMISEGETUZA" 1918 1979 2339

*

949/87 BRIGADA VÂNĂTORI MUNTE NR.4 POSADA 1969 1979 5524 * 850 BRIGADA VEDETE NR.29 1963 1970 200 880 BRUTĂRIA CAMPANIEI NR.14 1939 1965 475

951 CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI 1941 1944 29

X265 CABINETUL MINISTRULUI 1966 1979 41 * X266 CABINETUL MINISTRULUI 1954 1979 12 *

1740 CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1938 1945 161

950 CABINETUL MINISTRULUI - MINISTERUL DE RĂZBOI 1913 1950 2176

958 CASA ARMATEI - CLUJ 1949 1957 99 954 CASA ARMATEI BRAŞOV 1950 1979 228 * 966 CASA CENTRALĂ A ARMATEI - BUCUREŞTI 1893 1974 560 967 CASA DOTAŢIEI OASTEI 1860 1947 1264

968 CASA INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI 1921 1948 640

975 CASA MILITARĂ REGALĂ 1936 1947 15 971 CASA OŞTIRII 1900 1950 2181

1155 CENTRE INSTRUCŢIE GRĂNICERI 1948 1953 1017

1945 CENTRUL 69 DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI ŞI AUTOTUNURI 1959 1979 1655

*

2064 CENTRUL DE CALCUL AL MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE 1966 1979 762

*

1949 CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ BUCUREŞTI 1967 1968 20

1955 CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ GEODEZIE/TOPOGRAFIE MILITARĂ 1967 1976 45

2040 CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ MEDICO-MILITARĂ 1967 1974 347


77


minim An


1940 CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE CHIMIE MILITARĂ 1960 1970 270

X289 CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE DE CHIMIE MILITARĂ 1977 1979 318

*

X302 CENTRUL DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE GEODEZIE TOPOGRAFIE MILITARĂ 1967 1979 172

*

1958 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL DIVIZIEI 1 MECANIZATE "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN

1961 1979 177 *

X309 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE AL DIVIZIEI 9 INFANTERIE MARINĂ MĂRĂŞEŞTI 1975 1979 102

*

1006 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.1 1958 1960 57 1007 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE NR.2 1958 1961 150

1948 CENTRUL DE DEPOZITARE MATERIALE TIP 1. DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9 1960 1974 95

X312 CENTRUL DE DEPOZITARE TRANZIT RODAJ NR.77 1951 1979 4305 *

1046 CENTRUL DE EXPLOATARE ALBA 1942 1946 150 1008 CENTRUL DE EXPLOATARE ARAD 1942 1946 198 1047 CENTRUL DE EXPLOATARE ARGEŞ 1942 1946 71 1009 CENTRUL DE EXPLOATARE BACĂU 1942 1946 78 1048 CENTRUL DE EXPLOATARE BAIA 1942 1946 360 1049 CENTRUL DE EXPLOATARE BĂLŢI 1942 1944 161 1050 CENTRUL DE EXPLOATARE BIHOR 1942 1946 396 1052 CENTRUL DE EXPLOATARE BRĂILA 1942 1946 184 1054 CENTRUL DE EXPLOATARE BUCUREŞTI 1942 1946 183 1010 CENTRUL DE EXPLOATARE BUZĂU 1942 1946 218 1055 CENTRUL DE EXPLOATARE CAHUL 1942 1944 106 1011 CENTRUL DE EXPLOATARE CARAŞ-ORAVIŢA 1942 1946 354 1056 CENTRUL DE EXPLOATARE CERNĂUŢI 1942 1944 126 1057 CENTRUL DE EXPLOATARE CETATEA ALBĂ 1941 1944 119 1012 CENTRUL DE EXPLOATARE CHILIA 1941 1944 80

1013 CENTRUL DE EXPLOATARE CÂMPULUNG-MOLDOVENESC 1942 1946 72

1014 CENTRUL DE EXPLOATARE CIUC 1945 1946 89 1058 CENTRUL DE EXPLOATARE CLUJ 1945 1946 150 1015 CENTRUL DE EXPLOATARE CONSTANŢA 1940 1946 189 1059 CENTRUL DE EXPLOATARE COVURLUI 1942 1946 388 1016 CENTRUL DE EXPLOATARE DÂMBOVIŢA 1942 1946 218 1061 CENTRUL DE EXPLOATARE DOLJ 1942 1946 313 1060 CENTRUL DE EXPLOATARE DOROHOI 1942 1946 125 1017 CENTRUL DE EXPLOATARE FĂLCIU 1942 1946 101 1063 CENTRUL DE EXPLOATARE GORJ 1942 1946 247


78


minim An


1018 CENTRUL DE EXPLOATARE HUNEDOARA 1942 1946 196 1065 CENTRUL DE EXPLOATARE IALOMIŢA 1942 1946 129 1064 CENTRUL DE EXPLOATARE IAŞI 1942 1946 221 1066 CENTRUL DE EXPLOATARE ILFOV 1942 1946 164 1067 CENTRUL DE EXPLOATARE ISMAIL 1942 1944 223 1068 CENTRUL DE EXPLOATARE LĂPUŞNA 1942 1944 78 1069 CENTRUL DE EXPLOATARE LUGOJ 1942 1946 349 1070 CENTRUL DE EXPLOATARE MEHEDINŢI 1942 1946 278 1071 CENTRUL DE EXPLOATARE MUREŞ 1945 1946 79 1019 CENTRUL DE EXPLOATARE MUSCEL 1942 1946 164 1020 CENTRUL DE EXPLOATARE NĂSĂUD 1945 1946 160 1024 CENTRUL DE EXPLOATARE NEAMŢ 1942 1946 101 1022 CENTRUL DE EXPLOATARE ODORHEI 1945 1946 187 1023 CENTRUL DE EXPLOATARE OLT 1942 1946 279 1021 CENTRUL DE EXPLOATARE ORHEI 1942 1944 142 1025 CENTRUL DE EXPLOATARE PRAHOVA 1942 1946 154 1026 CENTRUL DE EXPLOATARE PUTNA 1942 1946 308 1072 CENTRUL DE EXPLOATARE RĂDĂUŢI 1942 1946 157 1073 CENTRUL DE EXPLOATARE RÂMNICU-SĂRAT 1942 1946 165 1074 CENTRUL DE EXPLOATARE ROMANAŢI 1942 1946 66 1029 CENTRUL DE EXPLOATARE SĂLAJ 1945 1946 129 1028 CENTRUL DE EXPLOATARE SATU MARE 1945 1946 138 1030 CENTRUL DE EXPLOATARE SIBIU 1942 1946 288 1031 CENTRUL DE EXPLOATARE SOMEŞ 1945 1946 156 1032 CENTRUL DE EXPLOATARE SOROCA 1942 1944 174 1033 CENTRUL DE EXPLOATARE SUCEAVA 1942 1946 125 1034 CENTRUL DE EXPLOATARE TÂRNAVA MICĂ 1942 1946 187 1036 CENTRUL DE EXPLOATARE TECUCI 1942 1946 131 1037 CENTRUL DE EXPLOATARE TELEORMAN 1942 1946 336

1053 CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL BOTOŞANI 1942 1946 63

1051 CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL BRAŞOV 1942 1946 316

1062 CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL FĂGĂRAŞ 1942 1946 316

1027 CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL ROMAN 1942 1946 143

1041 CENTRUL DE EXPLOATARE TERITORIAL TREI SCAUNE 1945 1946 81

1038 CENTRUL DE EXPLOATARE TIGHINA 1941 1944 129 1035 CENTRUL DE EXPLOATARE TIMIŞ - TORONTAL 1942 1946 402 1039 CENTRUL DE EXPLOATARE TULCEA 1940 1946 302


79


minim An


1042 CENTRUL DE EXPLOATARE TURDA 1942 1946 296 1040 CENTRUL DE EXPLOATARE TUTOVA 1941 1946 179 1044 CENTRUL DE EXPLOATARE VÂLCEA 1942 1946 339 1043 CENTRUL DE EXPLOATARE VASLUI 1942 1946 162 1045 CENTRUL DE EXPLOATARE VLAŞCA 1942 1946 211 2004 CENTRUL DE HEMATOLOGIE BUCUREŞTI 1968 1979 16 *

X310 CENTRUL DE HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ AL ARMATEI 1968 1979 91 *

1117 CENTRUL DE ÎNDRUMARE POLIŢIE NR.18 "TIRASPOL" 1942 1945 173

1145 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BUZĂU 1921 1953 878 1146 CENTRUL DE INSTRUCŢIE CAVALERIE 1924 1949 899

1147 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI PROPAGANDEI - BREAZA 1945 1949 274

1115 CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ 1953 1967 223

1141 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA 1 1917 1918 409 1142 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARMATA A 2-A 1916 1918 670

1144 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE MIHAI BRAVU 1924 1979 1353

*

1139 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1938 1953 1188

1986 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ARTILERIE ŞI RACHETE ANTIAERIENE - BOTENI 1960 1979 601

*

1942 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AVIAŢIE BACĂU 1969 1979 256 *

2021 CENTRUL DE INSTRUCŢIE DRESAJ CÂINI - CIORANI 1948 1975 735

2057 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE MAŞINI LUPTĂ NR.92 ROMAN 1963 1979 826

*

2056 CENTRUL DE INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI AUTO NR.58 1959 1965 199

1148 CENTRUL DE INSTRUCŢIE GENIU 1916 1970 1452

1149 CENTRUL DE INSTRUCŢIE GRĂNICERI ORADEA 1942 1974 607

1150 CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE 1947 1951 532

1163 CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE CAVALERIE 1949 1951 256

1164 CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE FĂGĂRAŞ 1915 1952 1528

2032 CENTRUL DE INSTRUCŢIE INFANTERIE TANCURI FĂGĂRAŞ 1960 1979 1632

*

4997 CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.10 TÂRGU OCNA 1929 1934 135


80


minim An


4995 CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.12 ORADEA 1931 1934 84

2071 CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.6 ODORHEI 1930 1934 187

2086 CENTRUL DE INSTRUCŢIE JANDARMI NR.9 TÂRGU NEAMŢ 1930 1941 179

1153 CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR.5 SĂRATA (TABĂRA DE REEDUCARE MILITARI-TIROL) 1942 1945 1276

1168 CENTRUL DE INSTRUCŢIE PÂNDĂ ŞI OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE

1950 1953 267

1121 CENTRUL DE INSTRUCŢIE SPORTIVI VOLUNTARI ROTUNDA 1951 1953 203

1173 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRANSMISIUNI 1942 1979 1625 * 1174 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE CHIMICE 1949 1979 875 *

1169 CENTRUL DE INSTRUCŢIE TRUPE RADIOTEHNICE 1956 1979 615

*

1167 CENTRUL DE INSTRUCŢIE VÂNĂTORI MUNTE PREDEAL 1921 1951 384 *

2058 CENTRUL DE MECANICI CONDUCTORI TRANSPORTOARE AMFIBII NR.64 1975 1979 205

*

2053 CENTRUL DE MEDICINĂ AERONAUTICĂ 1973 1975 10

1176 CENTRUL DE PERFECŢIONARE A CADRELOR DIDACTICE 1968 1976 167

2033 CENTRUL DE PERFECŢIONARE PREGĂTIRE CADRE LOGISTICĂ "CONSTANTIN ZAHARIA" 1967 1979 517

*

1125 CENTRUL DE PRODUCŢIE/RECUPERARE MATERIALE SANITARE-VETERINARE 1956 1960 70

2019 CENTRUL DE PROIECTARE CONSTRUCŢII MILITARE 1961 1974 834

1126 CENTRUL DE RECRUŢI NR.1 HUŞI 1917 1918 83 1987 CENTRUL DE RECRUŢI NR.2 NEGREŞTI 1917 1918 82

2051 CENTRUL DE STUDII, CERCETARE ISTORIE ŞI TEORIE MILITARĂ 1970 1979 251

*

1135 CENTRUL DE TRAGERE/BOMBARDAMENT AERIAN MAMAIA SAT 1941 1944 128

X275 CENTRUL DE TRANSMISIUNI AL COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE 1973 1979 565

*

2882 CENTRUL DE VALORIFICARE PASTRARE ARHIVE MILITARĂ 1923 1979 12335

*

1075 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ALBA 1968 1979 388 * 1076 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARAD 1968 1975 205 1077 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ARGEŞ 1968 1979 745 *


81


minim An


1078 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BACĂU 1968 1979 999 * 1079 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BIHOR 1968 1979 435 *

1080 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD 1968 1979 291

*

1081 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BOTOŞANI 1968 1974 451 1083 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRĂILA 1968 1979 488 * 1082 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BRAŞOV 1968 1979 509 * 1084 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN BUZĂU 1968 1979 192 *

1085 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN 1968 1975 193

1086 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CLUJ 1968 1979 842 * 1087 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN CONSTANŢA 1968 1979 477 * 1088 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN COVASNA 1968 1979 289 * 1089 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA 1968 1979 404 * 1091 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GALAŢI 1968 1979 357 * 1092 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN GORJ 1968 1979 316 * 1093 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HARGHITA 1968 1979 305 * X314 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA 1976 1979 102 * 1094 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN HUNEDOARA 1957 1975 297 X317 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA 1975 1979 77 * 1095 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IALOMIŢA 1968 1979 1465 * 1096 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN IAŞI 1968 1979 358 1097 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN ILFOV 1968 1979 349 * 1098 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MARAMUREŞ 1968 1979 710 * 1100 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MEHEDINŢI 1968 1979 255 * 1099 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN MUREŞ 1969 1979 286 * 1101 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN NEAMŢ 1968 1979 1002 * 1102 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN PRAHOVA 1968 1979 674 * 1104 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SĂLAJ 1968 1979 273 * 1103 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SATU-MARE 1968 1979 409 * 1105 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SIBIU 1968 1979 564 * 1106 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN SUCEAVA 1968 1979 789 * X277 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 526 * 1107 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 682 * 1108 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TIMIŞ 1968 1979 623 * 1109 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN TULCEA 1968 1979 286 * 1111 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VÂLCEA 1968 1979 444 * 1110 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VASLUI 1968 1977 199 1112 CENTRUL MILITAR JUDEŢEAN VRANCEA 1968 1977 448 1113 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL BUCUREŞTI 1969 1979 310 * X274 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI 1976 1979 561 * 1114 CENTRUL MILITAR MUNICIPAL PETROŞANI 1956 1975 495


82


minim An


1960 CENTRUL MILITAR SECTOR 1 1931 1979 277 * 1961 CENTRUL MILITAR SECTOR 2 1968 1979 230 * X288 CENTRUL MILITAR SECTOR 3 1934 1979 450 * 1962 CENTRUL MILITAR SECTOR 3 1968 1979 217 * 1963 CENTRUL MILITAR SECTOR 4 1968 1979 166 * 1964 CENTRUL MILITAR SECTOR 5 1968 1979 211 * 1965 CENTRUL MILITAR SECTOR 6 1968 1979 275 * 1966 CENTRUL MILITAR SECTOR 7 1968 1979 87 1967 CENTRUL MILITAR SECTOR 8 1968 1979 110 2038 CENTRUL SANITAR ANTIEPIDEMIC AL ARMATEI 1952 1979 26 * 1267 CERCUL DE RECRUTARE "RADU NEGRU" 1913 1928 150 1193 CERCUL DE RECRUTARE ALBA 1919 1942 546 1194 CERCUL DE RECRUTARE ARAD 1919 1950 3673 1195 CERCUL DE RECRUTARE ARGEŞ 1916 1950 1254 1196 CERCUL DE RECRUTARE BACĂU (TERITORIAL) 1911 1950 1037 1197 CERCUL DE RECRUTARE BAIA 1902 1942 1572 1198 CERCUL DE RECRUTARE BALTI (TERITORIAL) 1919 1944 402 1956 CERCUL DE RECRUTARE BEIUŞ 1920 1927 133 1199 CERCUL DE RECRUTARE BIHOR 1919 1942 378 1205 CERCUL DE RECRUTARE BISTRIŢA-NĂSĂUD 1919 1940 755 1202 CERCUL DE RECRUTARE BOTOŞANI 1909 1942 580 1201 CERCUL DE RECRUTARE BRĂILA 1899 1942 423 1200 CERCUL DE RECRUTARE BRAŞOV 1919 1942 1032 1203 CERCUL DE RECRUTARE BUCUREŞTI 1913 1942 707 1204 CERCUL DE RECRUTARE BUZĂU 1913 1942 432 1207 CERCUL DE RECRUTARE CAHUL 1902 1942 168

1213 CERCUL DE RECRUTARE CÂMPULUNG-MOLDOVENESC 1928 1942 461

1214 CERCUL DE RECRUTARE CARANSEBEŞ 1919 1927 187 1208 CERCUL DE RECRUTARE CARAŞ 1928 1942 570 1209 CERCUL DE RECRUTARE CERNĂUŢI 1921 1942 576 1210 CERCUL DE RECRUTARE CETATEA-ALBĂ 1918 1942 527 1212 CERCUL DE RECRUTARE CIUC 1923 1940 42 1215 CERCUL DE RECRUTARE CLUJ 1919 1940 388 1216 CERCUL DE RECRUTARE CONSTANŢA 1916 1942 189 1217 CERCUL DE RECRUTARE COVURLUI 1911 1942 701 1218 CERCUL DE RECRUTARE DÂMBOVIŢA 1913 1942 407 1219 CERCUL DE RECRUTARE DOLJ 1914 1942 843 1220 CERCUL DE RECRUTARE DOROHOI 1921 1942 357 1221 CERCUL DE RECRUTARE DUROSTOR 1914 1940 148 1222 CERCUL DE RECRUTARE FĂGĂRAŞ 1925 1942 716


83


minim An


1223 CERCUL DE RECRUTARE FĂLCIU 1920 1942 496 1224 CERCUL DE RECRUTARE GORJ 1921 1942 392 1226 CERCUL DE RECRUTARE HUNEDOARA 1919 1942 1050 1228 CERCUL DE RECRUTARE IALOMIŢA 1916 1942 520 1227 CERCUL DE RECRUTARE IAŞI 1913 1942 912 1229 CERCUL DE RECRUTARE ILFOV 1920 1942 429 1231 CERCUL DE RECRUTARE LĂPUŞNA 1919 1942 504 1233 CERCUL DE RECRUTARE MARAMUREŞ 1919 1940 296 1928 CERCUL DE RECRUTARE MATEI BASARAB 1917 1927 76 1235 CERCUL DE RECRUTARE MEHEDINŢI 1916 1942 1196 1234 CERCUL DE RECRUTARE MUREŞ 1919 1940 300 1232 CERCUL DE RECRUTARE MUSCEL 1916 1942 423 1236 CERCUL DE RECRUTARE NEAMŢ 1902 1942 896 1978 CERCUL DE RECRUTARE ODORHEI 1928 1940 274 1237 CERCUL DE RECRUTARE OLT 1901 1942 690 1238 CERCUL DE RECRUTARE ORHEI 1919 1942 152 1239 CERCUL DE RECRUTARE PRAHOVA 1913 1942 413 1240 CERCUL DE RECRUTARE PUTNA 1917 1942 349 1241 CERCUL DE RECRUTARE RĂDĂUŢI 1919 1942 1146 1242 CERCUL DE RECRUTARE RÂMNICU-SĂRAT 1892 1942 952 1243 CERCUL DE RECRUTARE ROMAN 1902 1942 1293 1244 CERCUL DE RECRUTARE ROMANAŢI 1914 1942 829 1246 CERCUL DE RECRUTARE SĂLAJ 1928 1940 329 1245 CERCUL DE RECRUTARE SATU-MARE 1919 1940 943 1247 CERCUL DE RECRUTARE SEVERIN 1920 1942 921 1248 CERCUL DE RECRUTARE SIBIU 1919 1942 1077 1249 CERCUL DE RECRUTARE SOMEŞ 1929 1940 264 1250 CERCUL DE RECRUTARE SOROCA 1920 1942 279 1251 CERCUL DE RECRUTARE STOROJINEŢ 1928 1942 113 1252 CERCUL DE RECRUTARE SUCEAVA 1928 1942 766 1256 CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MARE 1928 1942 683 1257 CERCUL DE RECRUTARE TÂRNAVA-MICĂ 1928 1942 492 1253 CERCUL DE RECRUTARE TECUCI 1922 1942 224 1265 CERCUL DE RECRUTARE TELEORMAN 1915 1942 522 1254 CERCUL DE RECRUTARE TIGHINA 1920 1942 157 1255 CERCUL DE RECRUTARE TIMIŞ-TORONTAL 1919 1942 1626 1258 CERCUL DE RECRUTARE TREI-SCAUNE 1928 1940 309 1260 CERCUL DE RECRUTARE TULCEA 1914 1942 640 1259 CERCUL DE RECRUTARE TURDA 1928 1942 405 1261 CERCUL DE RECRUTARE TUTOVA 1898 1942 813 1264 CERCUL DE RECRUTARE VÂLCEA 1913 1942 2290


84


minim An


1262 CERCUL DE RECRUTARE VASLUI 1915 1942 356 1263 CERCUL DE RECRUTARE VLAŞCA 1919 1942 128 1270 CERCUL TERITORIAL ALBA 1943 1950 910 1274 CERCUL TERITORIAL BAIA 1943 1950 1009 1276 CERCUL TERITORIAL BIHOR 1943 1950 927 1282 CERCUL TERITORIAL BISTRIŢA-NĂSĂUD 1944 1950 813 1279 CERCUL TERITORIAL BOTOŞANI 1943 1950 516 1278 CERCUL TERITORIAL BRĂILA 1943 1950 464 1277 CERCUL TERITORIAL BRAŞOV 1943 1950 1814 1280 CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1943 1950 1215 1281 CERCUL TERITORIAL BUZĂU 1943 1950 1052 1283 CERCUL TERITORIAL CAHUL 1943 1944 177

1289 CERCUL TERITORIAL CÂMPULUNG-MOLDOVENESC 1943 1950 566

1284 CERCUL TERITORIAL CARAŞ 1943 1950 1069 1285 CERCUL TERITORIAL CERNĂUŢI 1943 1944 172 1286 CERCUL TERITORIAL CETATEA-ALBĂ 1943 1944 178 1288 CERCUL TERITORIAL CIUC 1944 1950 542 1290 CERCUL TERITORIAL CLUJ 1944 1950 705 1291 CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA 1943 1950 431 1292 CERCUL TERITORIAL COVURLUI 1943 1950 1171 1293 CERCUL TERITORIAL DÂMBOVIŢA 1943 1950 690 1294 CERCUL TERITORIAL DOLJ 1943 1950 876 1295 CERCUL TERITORIAL DOROHOI 1943 1952 579 1296 CERCUL TERITORIAL FĂGĂRAŞ 1943 1950 902 1297 CERCUL TERITORIAL FĂLCIU 1943 1950 543 1298 CERCUL TERITORIAL GORJ 1943 1950 570 1300 CERCUL TERITORIAL HUNEDOARA 1943 1950 1125 1302 CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA 1943 1950 615 1301 CERCUL TERITORIAL IAŞI 1943 1950 1231 1303 CERCUL TERITORIAL ILFOV 1943 1950 727 1305 CERCUL TERITORIAL LĂPUŞNA 1943 1944 340 1307 CERCUL TERITORIAL MARAMUREŞ 1944 1950 531 1309 CERCUL TERITORIAL MEHEDINŢI 1943 1950 768 1308 CERCUL TERITORIAL MUREŞ 1944 1950 727 1306 CERCUL TERITORIAL MUSCEL 1943 1950 497 1310 CERCUL TERITORIAL NEAMŢ 1943 1950 807 1313 CERCUL TERITORIAL ODORHEI 1944 1950 672 1311 CERCUL TERITORIAL OLT 1943 1950 1077 1312 CERCUL TERITORIAL ORHEI 1943 1944 82 1314 CERCUL TERITORIAL PRAHOVA 1943 1950 646


85


minim An


1315 CERCUL TERITORIAL PUTNA 1943 1950 683 1316 CERCUL TERITORIAL RĂDĂUŢI 1943 1950 610 1317 CERCUL TERITORIAL RÂMNICU SĂRAT 1943 1950 642 1318 CERCUL TERITORIAL ROMAN 1943 1950 766 1319 CERCUL TERITORIAL ROMANAŢI 1943 1950 359 1321 CERCUL TERITORIAL SĂLAJ 1944 1950 754 1320 CERCUL TERITORIAL SATU MARE 1944 1950 793 1322 CERCUL TERITORIAL SEVERIN 1943 1950 941 1323 CERCUL TERITORIAL SIBIU 1943 1950 1404 1324 CERCUL TERITORIAL SOMEŞ 1944 1950 446 1325 CERCUL TERITORIAL SOROCA 1943 1944 251 1326 CERCUL TERITORIAL STOROJINEŢ 1943 1944 39 1327 CERCUL TERITORIAL SUCEAVA 1943 1950 848 1331 CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MARE 1943 1950 711 1332 CERCUL TERITORIAL TÂRNAVA-MICĂ 1943 1950 665 1328 CERCUL TERITORIAL TECUCI 1943 1950 352 1340 CERCUL TERITORIAL TELEORMAN 1943 1950 455 1329 CERCUL TERITORIAL TIGHINA 1943 1944 83 1330 CERCUL TERITORIAL TIMIŞ-TORONTAL 1943 1950 1467 1333 CERCUL TERITORIAL TREI SCAUNE 1944 1950 678 1335 CERCUL TERITORIAL TULCEA 1943 1950 397 1334 CERCUL TERITORIAL TURDA 1943 1950 413 1336 CERCUL TERITORIAL TUTOVA 1943 1950 837 1339 CERCUL TERITORIAL VÂLCEA 1943 1950 1388 1337 CERCUL TERITORIAL VASLUI 1943 1950 500 1338 CERCUL TERITORIAL VLAŞCA 1943 1950 601 2023 CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" 1961 1973 275 X261 CLUBUL SPORTIV AL ARMATEI "STEAUA" 1959 1979 364 *

1867 COLEGIUL MILITAR "MAREŞAL ION ANTONESCU"/ŞCOALA PRIMARĂ NR.7 HUŞI 1943 1947 282

1868 COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE RĂZBOI NR.3 BRAŞOV 1942 1948 149

1869 COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE RĂZBOI NR.5 COZIA 1942 1947 196

1874 COLEGIUL MILITAR AL ORFANILOR DE RĂZBOI NR.4 TÂRGU OCNA 1942 1948 178

1870 COLEGIUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ 1941 1948 221 1875 COLEGIUL MILITAR ROZNOV-NEAMŢ 1943 1948 319

X301 COMANDAMENTUL 9 OPERAŢIONAL "DOBROGEA" 1975 1979 2793

*

1972 COMANDAMENTUL AERO ARMATA 1-A 1939 1941 169


86


minim An


1726 COMANDAMENTUL APĂRĂRII ANTIAERIENE A TERITORIULUI 1931 1979 16083

*

1738 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1943 1951 167 1692 COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD 1915 1916 293

1714 COMANDAMENTUL ARTILERIA FORŢELOR ARMATE 1948 1979 12644 *

1734 COMANDAMENTUL ARTILERIEI CĂLĂREŢE 1930 1936 17 1713 COMANDAMENTUL ARTILERIEI GRELE 1916 1923 466 1737 COMANDAMENTUL AVIAŢIEI 1950 1979 9271 *

1732 COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD TURTUCAIA 1916 1916 57

1704 COMANDAMENTUL CETĂŢII BUCUREŞTI 1907 1917 121 1709 COMANDAMENTUL DE COMBATEREA SECETEI 1946 1946 37 1712 COMANDAMENTUL DE POMPIERI MILITARI 1929 1954 68

X300 COMANDAMENTUL DE TRANSMISIUNI - DOCUMENTE DE MOBILIZARE-OPERAŢII 1951 1979 126

*

1678 COMANDAMENTUL DEPOZITELOR AERONAUTICE 1945 1947 190

1708 COMANDAMENTUL DETAŞAMENTELOR DE CĂI FERATE 1941 1945 244

1671 COMANDAMENTUL ETAPELOR - ARMATA 1 1915 1918 346 1672 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.1 1945 1945 290 1673 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR.2 1943 1945 458

1688 COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI A 2-A 1916 1918 293

1689 COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI A 3-A 1916 1942 111

1690 COMANDAMENTUL ETAPELOR AL ARMATEI DE NORD 1916 1916 194

1693 COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST 1941 1944 1626 1681 COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE 1943 1951 604 1682 COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME 1937 1951 737 1736 COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE 1932 1950 2540

1707 COMANDAMENTUL FORŢELOR DE APĂRARE INTERIOARĂ A TERITORIULUI 1940 1941 63

1687 COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR 1913 1945 1182

1722 COMANDAMENTUL GENERAL AL TERITORIULUI 1944 1945 171

1723 COMANDAMENTUL GENIULUI 1947 1950 738 1691 COMANDAMENTUL GRUPULUI DE NORD 1919 1919 67

3254 COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI - DIRECŢIA ASIGURARE TEHNICO-MATERIALĂ 1954 1979 101

*

2018 COMANDAMENTUL INFANTERIEI TANCURILOR 1951 1979 8947 *


87


minim An


1679 COMANDAMENTUL LITORALULUI MARITIM FLUVIAL 1936 1949 827

1683 COMANDAMENTUL MARINEI MILITARE 1877 1974 18722 1676 COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI 1939 1945 2204

1733 COMANDAMENTUL MILITAR AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU 1941 1941 19

1697 COMANDAMENTUL MILITAR BASARABIA 1921 1923 346 1677 COMANDAMENTUL MILITAR DOBROGEA 1944 1945 69 1675 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941 1942 437

X267 COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI 1972 1979 1786 *

X297 COMANDAMENTUL MILITAR TERITORIAL CLUJ-NAPOCA 1975 1979 1433 *

1731 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE ARTILERIE 1921 1944 266

1729 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE INFANTERIE 1926 1939 247

1730 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE CAVALERIE 1920 1945 229 1741 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MARINEI 1934 1945 34

X271 COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ-SECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE PLANIFICARE 1957 1979 625

*

1976 COMANDAMENTUL SERVICII ARMATĂ-SPATELE FORŢELOR ARMATE-SECŢIA CADRE 1952 1979 9143

*

1968 COMANDAMENTUL TERITORIAL BACĂU 1969 1979 518 1698 COMANDAMENTUL TERITORIAL BASARABIA 1919 1923 83 1959 COMANDAMENTUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1969 1979 739 * 1711 COMANDAMENTUL TERITORIAL CLUJ 1969 1979 706 * 1622 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.1 1896 1943 1447 1625 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.2 1916 1947 1384 1628 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.3 1920 1942 1182 1631 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.4 1920 1947 2392 1634 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.5 1920 1947 3122 1637 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.6 1920 1947 2493 1640 COMANDAMENTUL TERITORIAL NR.7 1920 1947 2451 1700 COMANDAMENTUL TRUPELOR AERONAUTICE 1926 1927 47

1716 COMANDAMENTUL TRUPELOR BLINDATE ŞI TANCURILOR MECANIZATE 1950 1956 1251

1715 COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE 1943 1944 218

1717 COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE 1951 1979 2037

1727 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE COMUNICAŢII 1918 1923 288

1694 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE EST 1920 1921 232 1724 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GENIU 1949 1979 4688 *


88


minim An


1674 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GRĂNICERI 1945 1974 6840 1670 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE MUNTE 1921 1940 393 1728 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE PIONIERI 1918 1946 108

1720 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE TRANSMISIUNI 1932 1979 5641 *

1695 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST 1920 1923 162

1696 COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN TRANSILVANIA 1916 1920 668

1710 COMANDAMENTUL UNIC PENTRU CAMPANIA ÎNSĂMÂNŢĂRILOR 1947 1947 10

1705 COMANDAMENTUL ZONEI FOCŞANI - NĂMOLOASA BRĂILA 1944 1944 158

1706 COMANDAMENTUL ZONEI ÎNTĂRITE FOCŞANI-NĂMOLOASA GALAŢI 1911 1918 64

X273 COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE (INSPECTORATUL APĂRĂRII CIVILE) 1952 1979 3394

*

1904 COMENDUIREA MINISTERULUI FORŢELOR ARMATE 1949 1961 237

1885 COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI 1917 1979 602 * 1887 COMENDUIREA GARNIZOANEI CONSTANŢA 1919 1959 428 1894 COMENDUIREA GARNIZOANEI ROMAN 1919 1962 494 3572 COMENDUIREA GARNIZOANEI BUZĂU 1922 1977 213 1341 COMISARIATUL GENERAL BASARABIA 1918 1919 64

1951 COMISARIATUL MILITAR "1 MAI" BUCUREŞTI/RAION 1951 1968 150

1999 COMISARIATUL MILITAR "23 AUGUST"/RAION 1951 1967 171

2001 COMISARIATUL MILITAR "30 DECEMBRIE"/ RAION 1955 1967 83

1944 COMISARIATUL MILITAR "GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ" BUCUREŞTI/RAION 1951 1970 310

2000 COMISARIATUL MILITAR "GRIVIŢA ROŞIE"/ RAION 1957 1967 86

1943 COMISARIATUL MILITAR "NICOLAE BĂLCESCU" BUCUREŞTI/RAION 1958 1967 113

1998 COMISARIATUL MILITAR "TUDOR VLADIMIRESCU"/RAION 1951 1967 258

1954 COMISARIATUL MILITAR "V.I. LENIN" BUCUREŞTI/RAION 1951 1967 387

1375 COMISARIATUL MILITAR ADAMCLISI/RAION 1950 1968 215 1376 COMISARIATUL MILITAR ADJUD/RAION 1951 1968 485 1377 COMISARIATUL MILITAR AGNITA/RAION 1950 1968 438 1378 COMISARIATUL MILITAR AIUD/RAION 1950 1968 516 1379 COMISARIATUL MILITAR ALBA/RAION 1949 1968 589


89


minim An


1380 COMISARIATUL MILITAR ALESD/RAION 1950 1968 428 1381 COMISARIATUL MILITAR ALEXANDRIA/RAION 1951 1968 409 1383 COMISARIATUL MILITAR AMARADIA/RAION 1950 1960 310 1982 COMISARIATUL MILITAR ARAD/ORAŞ 1950 1968 807 1580 COMISARIATUL MILITAR ARAD/REGIUNE 1950 1956 564 1581 COMISARIATUL MILITAR ARGEŞ/REGIUNE 1950 1967 1251

1388 COMISARIATUL MILITAR BĂBENI/RAION - BISTRIŢA 1952 1960 254

1985 COMISARIATUL MILITAR BACĂU/ORAŞ 1950 1968 984 1582 COMISARIATUL MILITAR BACĂU/REGIUNE 1950 1967 567

1386 COMISARIATUL MILITAR BAIA DE ARAMĂ/ RAION 1951 1959 189

1983 COMISARIATUL MILITAR BAIA-MARE/ORAŞ 1951 1968 433 1389 COMISARIATUL MILITAR BĂILEŞTI/RAION 1950 1959 397 1387 COMISARIATUL MILITAR BALŞ/RAION 1951 1968 359 1391 COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/RAION 1950 1968 473 1584 COMISARIATUL MILITAR BÂRLAD/REGIUNE 1950 1955 468 1394 COMISARIATUL MILITAR BECENI/RAION 1950 1960 262 1395 COMISARIATUL MILITAR BECLEAN/RAION 1950 1960 406 1396 COMISARIATUL MILITAR BEIUŞ/RAION 1951 1968 456 1397 COMISARIATUL MILITAR BEREŞTI/RAION 1956 1960 10

1592 COMISARIATUL MILITAR BIHOR (ORADEA)/REGIUNE (CRISANA) 1950 1968 480

1981 COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA/ORAŞ 1951 1952 89

1393 COMISARIATUL MILITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD/ RAION 1950 1968 456

2006 COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/ORAŞ/ RAION 1950 1968 261

1586 COMISARIATUL MILITAR BOTOŞANI/REGIUNE 1950 1952 45 1399 COMISARIATUL MILITAR BOZOVICI/RAION 1960 1968 23 1400 COMISARIATUL MILITAR BRAD/RAION 1950 1968 463 1402 COMISARIATUL MILITAR BRĂILA/RAION/ORAŞ 1950 1968 533 1403 COMISARIATUL MILITAR BRĂNEŞTI/RAION 1951 1960 268 1345 COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV 1950 1968 395 1585 COMISARIATUL MILITAR BRAŞOV/REGIUNE 1950 1967 1279 1348 COMISARIATUL MILITAR BUCUREŞTI 1951 1970 526

1587 COMISARIATUL MILITAR BUCUREŞTI/REGIUNE 1950 1968 1368

1404 COMISARIATUL MILITAR BUHUŞI/RAION 1950 1961 283 1405 COMISARIATUL MILITAR BUJOR/RAION 1950 1968 210 1407 COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/ORAŞ 1950 1967 654 1588 COMISARIATUL MILITAR BUZĂU/REGIUNE 1950 1952 193


90


minim An


1408 COMISARIATUL MILITAR CALAFAT/RAION 1951 1959 254 1412 COMISARIATUL MILITAR CĂLĂRAŞI/RAION 1950 1968 447 1413 COMISARIATUL MILITAR CĂLMĂŢUI/RAION 1950 1961 313 1418 COMISARIATUL MILITAR CÂMPENI/RAION 1950 1968 592

1420 COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/ORAŞ/ RAION 1952 1968 149

1419 COMISARIATUL MILITAR CÂMPINA/RAION 1950 1968 565

1421 COMISARIATUL MILITAR CÂMPULUNG-MOLDOVENESC/RAION 1950 1968 120

1409 COMISARIATUL MILITAR CARACAL/RAION 1950 1968 537 1411 COMISARIATUL MILITAR CARANSEBEŞ/RAION 1951 1968 525 1410 COMISARIATUL MILITAR CAREI/RAION 1951 1968 423 1414 COMISARIATUL MILITAR CEAHLĂU/RAION 1950 1958 231

1415 COMISARIATUL MILITAR CEHUL SILVANIEI/ RAION 1951 1968 286

1416 COMISARIATUL MILITAR CIACOVA/RAION 1950 1960 473 1417 COMISARIATUL MILITAR CISLĂU/RAION 1951 1968 417 1931 COMISARIATUL MILITAR CIUC/RAION 1950 1967 416 1351 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/ORAŞ 1950 1968 797 1932 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/RAION 1950 1961 477 1589 COMISARIATUL MILITAR CLUJ/REGIUNE 1950 1968 1531 1422 COMISARIATUL MILITAR CODĂEŞTI/RAION 1950 1955 199 1423 COMISARIATUL MILITAR CODLEA/RAION 1951 1961 505

1590 COMISARIATUL MILITAR CONSTANŢA (DOBROGEA)/REGIUNE 1950 1967 563

1425 COMISARIATUL MILITAR CORABIA/RAION 1951 1968 361 1426 COMISARIATUL MILITAR COSTEŞTI/RAION 1951 1968 433 1353 COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ 1951 1956 372

1428 COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/ORAŞ/ RAION 1951 1959 332

1591 COMISARIATUL MILITAR CRAIOVA/REGIUNE (OLTENIA) 1950 1959 1134

1429 COMISARIATUL MILITAR CREVEDIA/RAION 1950 1956 184 1431 COMISARIATUL MILITAR CRIŞ/RAION 1950 1968 315

1432 COMISARIATUL MILITAR CRISTURUL SECUIESC/RAION 1956 1961 215

1434 COMISARIATUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ/ RAION 1951 1968 503

1435 COMISARIATUL MILITAR DĂRĂBANI/RAION 1950 1961 43 1436 COMISARIATUL MILITAR DEJ/RAION 1950 1968 570

1437 COMISARIATUL MILITAR DETA/RAION (CIACOVA) 1960 1968 38

1354 COMISARIATUL MILITAR DEVA/ORAŞ/RAION 1951 1968 314


91


minim An


1438 COMISARIATUL MILITAR DOMNEŞTI/RAION 1951 1956 150 1933 COMISARIATUL MILITAR DOROHOI/RAION 1951 1968 202

1439 COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI-OLT/ RAION 1950 1968 377

1440 COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂNEŞTI-VLAŞCA/RAION 1956 1968 121

1441 COMISARIATUL MILITAR DRĂGĂŞANI/RAION 1950 1968 520 1443 COMISARIATUL MILITAR FĂGĂRAŞ/RAION 1950 1968 558 1442 COMISARIATUL MILITAR FĂGET/RAION 1952 1968 314 1444 COMISARIATUL MILITAR FĂLTICENI/RAION 1950 1968 238 1445 COMISARIATUL MILITAR FĂUREI/RAION 1951 1968 367 1446 COMISARIATUL MILITAR FETEŞTI/RAION 1951 1968 629 1447 COMISARIATUL MILITAR FILIAŞI/RAION 1951 1959 295

1448 COMISARIATUL MILITAR FILIMON SÂRBU/ RAION 1953 1959 296

1449 COMISARIATUL MILITAR FOCŞANI/RAION/ ORAŞ 1951 1968 640

1452 COMISARIATUL MILITAR GĂEŞTI/RAION 1950 1968 401 1451 COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/ORAŞ/RAION 1950 1968 560 1593 COMISARIATUL MILITAR GALAŢI/REGIUNE 1950 1968 513 1453 COMISARIATUL MILITAR GĂTAIA/RAION 1956 1960 178

1454 COMISARIATUL MILITAR GHEORGHIENI/ RAION 1950 1968 596

1455 COMISARIATUL MILITAR GHERLA/RAION 1951 1968 331 1456 COMISARIATUL MILITAR GILORT/RAION 1960 1968 71

1458 COMISARIATUL MILITAR GIURGIU/ORAŞ/RAION 1950 1968 575

1597 COMISARIATUL MILITAR GORJ/REGIUNE 1950 1952 62 1459 COMISARIATUL MILITAR GURA-HONŢ/RAION 1960 1968 54

1460 COMISARIATUL MILITAR GURA-HUMORULUI/ RAION 1952 1968 88

1463 COMISARIATUL MILITAR HÂRLĂU/RAION 1950 1963 340 1462 COMISARIATUL MILITAR HAŢEG/RAION 1960 1968 62 1464 COMISARIATUL MILITAR HOREZU/RAION 1951 1968 412 1465 COMISARIATUL MILITAR HUEDIN/RAION 1950 1968 709

1358 COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ORAŞ/ RAION 1959 1968 120

1595 COMISARIATUL MILITAR HUNEDOARA/ REGIUNE 1950 1967 1107

1596 COMISARIATUL MILITAR IALOMIŢA/REGIUNE 1950 1952 81 1359 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/ORAŞ 1951 1962 296 1474 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/RAION/ORAŞ 1950 1962 204 1598 COMISARIATUL MILITAR IAŞI/REGIUNE 1950 1968 843


92


minim An


1470 COMISARIATUL MILITAR INEU/RAION 1951 1968 328 1471 COMISARIATUL MILITAR ISTRIA/RAION 1951 1968 104 1472 COMISARIATUL MILITAR JIBOU/RAION 1950 1960 359 1473 COMISARIATUL MILITAR JIMBOLIA/RAION 1956 1959 161 1475 COMISARIATUL MILITAR LĂPUŞ/RAION 1951 1968 303 1476 COMISARIATUL MILITAR LEHLIU/RAION 1951 1968 346 1477 COMISARIATUL MILITAR LIEŞTI/RAION 1950 1960 266 1478 COMISARIATUL MILITAR LIPOVA/RAION 1951 1968 233 1479 COMISARIATUL MILITAR LOVIŞTEA/RAION 1951 1955 179 1480 COMISARIATUL MILITAR LUDUŞ/RAION 1950 1968 315 1481 COMISARIATUL MILITAR LUGOJ/RAION/ORAŞ 1950 1968 494 1484 COMISARIATUL MILITAR MĂCIN/RAION 1956 1968 85

1583 COMISARIATUL MILITAR MARAMUREŞ (BAIA MARE)/REGIUNE 1950 1974 1196

1483 COMISARIATUL MILITAR MARGHITA/RAION 1950 1968 315 1361 COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/ORAŞ 1950 1954 105 1485 COMISARIATUL MILITAR MEDIAŞ/RAION 1950 1968 577 1487 COMISARIATUL MILITAR MIZIL/RAION 1950 1968 430 1488 COMISARIATUL MILITAR MOINEŞTI/RAION 1950 1968 509

1490 COMISARIATUL MILITAR MOLDOVA-NOUĂ/RAION 1951 1968 268

1599 COMISARIATUL MILITAR MUREŞ/REGIUNEA AUTONOMĂ MAGHIARĂ 1950 1968 1298

1491 COMISARIATUL MILITAR MURGENI/RAION 1950 1962 135 1489 COMISARIATUL MILITAR MUSCEL/RAION 1950 1968 480 1492 COMISARIATUL MILITAR NĂSĂUD/RAION 1951 1968 470 1493 COMISARIATUL MILITAR NEGREŞTI/RAION 1953 1968 74 1495 COMISARIATUL MILITAR OAŞ/RAION 1950 1968 148 1496 COMISARIATUL MILITAR ODORHEI/RAION 1950 1967 523 1934 COMISARIATUL MILITAR OLTENI/RAION 1957 1960 83 1497 COMISARIATUL MILITAR OLTENIŢA/RAION 1951 1968 314 1500 COMISARIATUL MILITAR OLTEŢU/RAION 1952 1968 386

1499 COMISARIATUL MILITAR ORADEA/ORAŞ/ RAION 1950 1968 110

1502 COMISARIATUL MILITAR ORAŞTIE/RAION 1950 1968 357 1501 COMISARIATUL MILITAR ORAVIŢA/RAION 1951 1968 274 1504 COMISARIATUL MILITAR PANCIU/RAION 1951 1968 115 1505 COMISARIATUL MILITAR PAŞCANI/RAION 1950 1962 280 1506 COMISARIATUL MILITAR PECICA/RAION 1956 1959 131 1507 COMISARIATUL MILITAR PETROŞANI/RAION 1950 1959 455

1508 COMISARIATUL MILITAR PIATRA-NEAMŢ/ ORAŞ 1950 1967 330

1511 COMISARIATUL MILITAR PITEŞTI/ORAŞ 1951 1968 830


93


minim An


1513 COMISARIATUL MILITAR PLENIŢA/RAION 1951 1959 175 1365 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/ORAŞ 1955 1968 135 1514 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/RAION 1952 1968 174 1602 COMISARIATUL MILITAR PLOIEŞTI/REGIUNE 1950 1968 718 1515 COMISARIATUL MILITAR POGOANELE/RAION 1951 1961 201 1516 COMISARIATUL MILITAR POTCOAVA/RAION 1956 1960 146 1517 COMISARIATUL MILITAR PUCIOASA/RAION 1950 1960 482 1604 COMISARIATUL MILITAR PUTNA/REGIUNE 1950 1952 18 1935 COMISARIATUL MILITAR RĂCARI/RAION 1951 1968 333 1518 COMISARIATUL MILITAR RĂDĂUŢI/RAION 1950 1968 231

1521 COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-SĂRAT/ RAION 1950 1968 688

1574 COMISARIATUL MILITAR RÂMNICU-VÂLCEA/ RAION 1951 1968 504

1519 COMISARIATUL MILITAR REGHIN/RAION 1950 1968 444 1520 COMISARIATUL MILITAR REŞITA/ORAŞ 1950 1968 766 1605 COMISARIATUL MILITAR RODNA/REGIUNE 1950 1952 178 1368 COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ 1950 1952 67 1523 COMISARIATUL MILITAR ROMAN/ORAŞ/RAION 1950 1968 545

1936 COMISARIATUL MILITAR ROŞIORI DE VEDE/RAION 1951 1968 466

1522 COMISARIATUL MILITAR RUPEA/RAION 1950 1968 362 1528 COMISARIATUL MILITAR SĂCUENI/RAION 1950 1959 339 1526 COMISARIATUL MILITAR SALONTA/RAION 1950 1968 318

1537 COMISARIATUL MILITAR SÂNGEORGIU DE PĂDURE/RAION 1950 1961 367

1538 COMISARIATUL MILITAR SÂNNICOLAUL MARE/RAION 1951 1968 263

1529 COMISARIATUL MILITAR SARMAŞ/RAION 1952 1960 387 1527 COMISARIATUL MILITAR SATU-MARE/ORAŞ 1951 1970 694 1938 COMISARIATUL MILITAR SĂVENI/RAION 1951 1968 54 1530 COMISARIATUL MILITAR SEBEŞ/RAION 1950 1968 408 1531 COMISARIATUL MILITAR SEGARCEA/RAION 1952 1959 314 1606 COMISARIATUL MILITAR SEVERIN/REGIUNE 1950 1952 188

1532 COMISARIATUL MILITAR SFÂNTU-GHEORGHE/ RAION 1950 1967 696

1533 COMISARIATUL MILITAR SIBIU/ORAŞ 1951 1968 710 1607 COMISARIATUL MILITAR SIBIU/REGIUNE 1950 1952 209 1534 COMISARIATUL MILITAR SIGHET/RAION 1950 1968 408

1939 COMISARIATUL MILITAR SIGHIŞOARA/ORAŞ/ RAION 1950 1968 498

1544 COMISARIATUL MILITAR ŞIMLEUL SILVANIEI/ RAION 1951 1968 317


94


minim An


1535 COMISARIATUL MILITAR SINAIA/RAION 1951 1955 169 1536 COMISARIATUL MILITAR SIRET/RAION 1956 1961 21 1539 COMISARIATUL MILITAR SLATINA/RAION 1950 1968 490 1540 COMISARIATUL MILITAR SLOBOZIA/RAION 1950 1968 287 1541 COMISARIATUL MILITAR SNAGOV/RAION 1950 1961 203

1545 COMISARIATUL MILITAR ŞOMCUŢA-MARE/ RAION 1952 1956 189

1542 COMISARIATUL MILITAR STREHAIA/RAION 1950 1959 161

1543 COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/ORAŞ/ RAION 1950 1968 293

1608 COMISARIATUL MILITAR SUCEAVA/REGIUNE 1950 1967 481

1551 COMISARIATUL MILITAR TÂRGOVIŞTE/ORAŞ/ RAION 1950 1968 590

1997 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-JIU/ORAŞ/ RAION 1960 1967 111

1362 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-MUREŞ/ORAŞ 1950 1968 856

1555 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-NEAMŢ/ RAION 1950 1968 371

1556 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-OCNA/RAION 1962 1968 152

1557 COMISARIATUL MILITAR TÂRGU-SECUIESC/ RAION 1950 1968 631

1552 COMISARIATUL MILITAR TÂRNĂVENI/RAION 1950 1968 365 1563 COMISARIATUL MILITAR TĂŞNAD/RAION 1956 1961 126 1546 COMISARIATUL MILITAR TECUCI/RAION 1951 1968 396 1547 COMISARIATUL MILITAR TELEAJEN/RAION 1951 1968 665

1609 COMISARIATUL MILITAR TELEORMAN/ REGIUNE 1950 1952 64

1371 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ORAŞ 1960 1968 125 1548 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/RAION 1957 1968 75

1610 COMISARIATUL MILITAR TIMIŞOARA/ REGIUNE 1950 1967 777

1549 COMISARIATUL MILITAR TITU/RAION 1960 1968 95 1558 COMISARIATUL MILITAR TOPLIŢA/RAION 1952 1968 260 1559 COMISARIATUL MILITAR TOPOLOVENI/RAION 1950 1960 319 1560 COMISARIATUL MILITAR TRUŞEŞTI/RAION 1951 1960 40 2003 COMISARIATUL MILITAR TULCEA/RAION 1950 1968 476 1973 COMISARIATUL MILITAR TURDA/RAION 1950 1968 621

1564 COMISARIATUL MILITAR TURNU-MĂGURELE/ RAION 1959 1968 177

1567 COMISARIATUL MILITAR URZICENI/RAION 1951 1968 391 1374 COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/ORAŞ 1950 1952 79 1611 COMISARIATUL MILITAR VÂLCEA/REGIUNE 1950 1952 84 1569 COMISARIATUL MILITAR VASLUI/RAION 1953 1968 85


95


minim An


1568 COMISARIATUL MILITAR VATRA-DORNEI/ RAION 1951 1968 122

1570 COMISARIATUL MILITAR VEDEA/RAION 1950 1964 306 1571 COMISARIATUL MILITAR VIDELE/RAION 1951 1968 124 1572 COMISARIATUL MILITAR VIDRA/RAION 1950 1959 343 1573 COMISARIATUL MILITAR VIŞEU/RAION 1951 1968 426 1577 COMISARIATUL MILITAR ZALĂU/RAION 1952 1967 350 1578 COMISARIATUL MILITAR ZELETIN/RAION 1950 1960 360 1579 COMISARIATUL MILITAR ZIMNICEA/RAION 1951 1968 442 1612 COMISARIATUL POLIŢIE CALAFAT 1909 1948 1016

1969 COMISIA CONTROLULUI DE STAT - SECŢIA MILITARĂ 1952 1961 431

1856 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ CEHOSLOVACIA 1921 1943 4689

1855 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ FRANŢA 1928 1944 2448

1854 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ GERMANIA 1936 1941 469

1858 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ ITALIA 1935 1943 167

1861 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ POLONIA 1926 1939 115

1859 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "ASTRA" ARAD 1936 1945 136

1852 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "ASTRA" BRAŞOV 1935 1947 112

1853 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "ASTRA" ORAŞTIE 1937 1944 135

1850 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "CONCORDIA" 1936 1947 307

1851 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "LE MAITRE" 1937 1946 170

1862 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "MALAXA" TOHAN 1936 1947 206

1857 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA "REŞIŢA" 1934 1947 262

1860 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINA EMIL COSTINESCU 1938 1947 159

1849 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINE DIN STRĂINĂTATE 1936 1945 300

1848 COMISIA MILITARĂ CONTROL/RECEPŢIE/ UZINE DIN ŢARĂ 1939 1945 606

2037 COMISIA RECEPŢIE MATERIALE/UNGARIA-SUBCOMISII 1918 1921 147


96


minim An


1866 COMISIA REPARAŢII PARIS - DELEGAŢIA ROMÂNĂ 1917 1934 13

1834 COMISIA ROMÂNĂ PENTRU APLICAREA ARMISTIŢIULUI DE PACE 1944 1948 2128

1864 COMITETUL CONSULTATIV SANITAR AL ARMATEI 1890 1946 39

2063 COMITETUL DE STAT AL PLANIFICĂRII 1953 1979 1244 *

2050 COMITETUL ORGANIZORIC AL VETERANILOR DIN RĂZBOIUL ANTIFASCIST 1964 1979 166

*

1752 COMPANIA 15 TRANSMISIUNI 1939 1943 58 1753 COMPANIA 21 TRANSMISIUNI 1939 1945 111 1820 COMPANIA 235 PAZĂ CĂI FERATE LĂCULEŢE 1957 1974 279

1789 COMPANIA 245 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ TIMIŞOARA 1960 1974 130

2009 COMPANIA 263 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ TÂRGU MUREŞ 1969 1977 27

1791 COMPANIA 305 PROTECŢIE ANTICHIMICĂ 1970 1975 41 1754 COMPANIA 32 TRANSMISIUNI 1939 1945 79 1755 COMPANIA 33 TRANSMISIUNI 1939 1940 20 1756 COMPANIA 35 TRANSMISIUNI 1939 1944 141 1757 COMPANIA 36 TRANSMISIUNI 1939 1944 50 1758 COMPANIA 40 TRANSMISIUNI 1939 1948 61 1771 COMPANIA 443 TRANSMISIUNI 1949 1955 270 1760 COMPANIA 98 TRANSMISIUNI 1960 1961 76

2028 COMPANIA APROVIZIONARE TRANSPORT NR.296 1968 1979 393

*

1952 COMPANIA BRUIAJ NR.290 1972 1978 25 1953 COMPANIA CERCETARE RADIOLOCATIE NR.208 1960 1977 256

2010 COMPANIA CERCETARE NR.217 (592) TÂRGU MUREŞ 1958 1964 23

2031 COMPANIA CERCETARE NR.317 - HUEDIN 1969 1974 43 1957 COMPANIA FORAJE NR.286 1961 1963 9 2061 COMPANIA PAZĂ AEROPORT NR.204 1978 1979 34 * 2030 COMPANIA PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.223 1965 1979 27 * 1946 COMPANIA RADIO NR.963 1957 1958 11 1808 COMPANIA SANITARĂ NR.1 1910 1946 773 1809 COMPANIA SANITARĂ NR.2 1911 1946 500 1810 COMPANIA SANITARĂ NR.3 1916 1944 335 1811 COMPANIA SANITARĂ NR.4 1903 1946 851 1812 COMPANIA SANITARĂ NR.5 1912 1946 933 1813 COMPANIA SANITARĂ NR.6 1919 1946 644 1814 COMPANIA SANITARĂ NR.7 1919 1945 598


97


minim An


1863 CONSILIUL DE MINIŞTRI - DIRECŢIA SPECIALĂ 1952 1956 385 6809 CONSILIUL DE RĂZBOI AL CORPULUI 5 ARMATĂ 1910 1926 8385 2081 CONSILIUL POLITIC - DIRECŢII CENTRALE 1950 1979 918 *

2082 CONSILIUL POLITIC AL COMANDAMENTULUI SERVICIILOR FORŢELOR ARMATE 1950 1979 917

*

1656 CORPUL AERIAN 1943 1944 61 1657 CORPUL AERIAN NR.3 1944 1944 40 1620 CORPUL DE ARMATĂ NR.1 1884 1951 4412 1642 CORPUL DE ARMATĂ NR.10 1939 1941 330 1643 CORPUL DE ARMATĂ NR.11 1939 1941 359 1645 CORPUL DE ARMATĂ NR.19 BRĂILA 1951 1958 1045 1623 CORPUL DE ARMATĂ NR.2 1907 1951 3751 1646 CORPUL DE ARMATĂ NR.25 1953 1955 398 1626 CORPUL DE ARMATĂ NR.3 1897 1951 4073 1647 CORPUL DE ARMATĂ NR.38 TIMIŞOARA 1952 1958 999 1629 CORPUL DE ARMATĂ NR.4 1877 1947 8421 1648 CORPUL DE ARMATĂ NR.40 (84) 1952 1956 770 1632 CORPUL DE ARMATĂ NR.5 1910 1946 3409 1649 CORPUL DE ARMATĂ NR.52 CRAIOVA 1951 1957 1042 1635 CORPUL DE ARMATĂ NR.6 1916 1947 3607 1638 CORPUL DE ARMATĂ NR.7 1916 1947 4174 1641 CORPUL DE ARMATĂ NR.8 1939 1940 187

1644 CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16 PLOIEŞTI 1952 1959 1568

1650 CORPUL DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.81 1952 1959 2009 1662 CORPUL DE CAVALERIE 1917 1944 1414 1663 CORPUL DE GRĂNICERI 1904 1944 4161 1664 CORPUL DE MUNTE 1940 1945 2063 1665 CORPUL DE MUNTE NR.5 1945 1947 282

1660 CORPUL DE TANCURI "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1949 1950 544

1659 CORPUL DE TANCURI NR.47 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1951 1954 892

1658 CORPUL DE TANCURI NR.5 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1950 1951 407

1667 CORPUL DE VÂNĂTORI 1919 1921 370 1666 CORPUL DE VÂNĂTORI MUNTE 1924 1938 1065 1927 CORPUL LUPTĂTORILOR NAŢIONALIŞTI 1941 1942 5 1669 CORPUL MOTO MECANIZAT 1944 1944 49 1621 CORPUL TERITORIAL NR.1 1942 1944 392 1624 CORPUL TERITORIAL NR.2 1941 1947 1036


98


minim An


1627 CORPUL TERITORIAL NR.3 1942 1944 943 1630 CORPUL TERITORIAL NR.4 1942 1945 697 1633 CORPUL TERITORIAL NR.5 1942 1944 414 1636 CORPUL TERITORIAL NR.6 1942 1945 895 1639 CORPUL TERITORIAL NR.7 1942 1947 944

1668 CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI, ARDELENILOR ŞI BASARABENILOR 1917 1920 100

2035 CRESCĂTORIE CÂINI SIBIU 1957 1961 38

1918 CURS CENTRAL PERFECŢIONARE LUCRĂTORI POLITICI-PREDEAL 1955 1957 81

1921 CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE OFIŢERI EDUCAŢIE FIZICĂ 1954 1979 305 *

1920 CURS DE CALIFICARE ŞI PERFECŢIONARE OFIŢERI INFANTERIE-SFÂNTU GHEORGHE 1955 1959 496

1917 CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRAŞOV 1954 1958 233

1919 CURS DE PERFECŢIONARE OFIŢERI INFANTERIE-FĂGĂRAŞ 1952 1958 839

1916 CURS DE PREGĂTIRE MEDICO-MILITAR 1953 1974 1306

2011 CURS PLUTONIERI COMPANIE INFANTERIE-REGIUNEA I MILITARĂ 1953 1953 29

1914 CURS SPECIAL - MINISTERUL FORŢELOR ARMATE 1948 1958 361

2066 CURS SPECIALIZARE ÎN DOMENIUL ORGANIZĂRII MOBILIZĂRII - MARELE STAT MAJOR

1975 1979 235 *

1923 CURS TIP ŞCOALĂ REGIMENTULAR (ŞCOALA DE SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.1) 1949 1956 210

2017 CURTEA MILITARĂ CASARE ŞI JUSTIŢIE (CONSILIUL PERMANENT DE REVIZIE) 1860 1952 4605

1865 CURTEA SUPERIOARĂ DE PRIZE MARITIME 1920 1931 306 3085 DEPARTAMENTUL APROVIZIONARE ARMATĂ 1949 1950 17

X420 DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - DIRECŢIA PLAN - PRODUCŢIE 1975 1979 1347

*

3040 DEPARTAMENTUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - DIRECŢIA PRODUCŢIEI INTERNE 1951 1974 10739

2585 DEPOZITUL ARMAMENT MUNIŢII AL AERONAUTICII 1926 1948 225

2839 DEPOZITUL ATELIERULUI DE REPARAT HARNAŞAMENT AL CORPULUI DE CAVALERIE 1942 1945 138

2784 DEPOZITUL CENTRAL APĂRARE CONTRA GAZELOR 1942 1952 277

2576 DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT NR.891 BERCENI 1952 1960 291


99


minim An


2578 DEPOZITUL CENTRAL ARMAMENT TÂRGOVIŞTE (1) 1910 1951 963

2734 DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.1092 (221) 1956 1958 132

2703 DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.201 (661) BASCOV 1952 1961 315

2706 DEPOZITUL CENTRAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.221 1959 1961 154

3177 DEPOZITUL CENTRAL CAUCIUCURI NR.396 IAŞI 1953 1979 892 * 2836 DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT 1915 1951 719

2829 DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT HARNAŞAMENT NR.229 1959 1960 206

2834 DEPOZITUL CENTRAL ECHIPAMENT NR.829 BUCUREŞTI 1952 1958 309

2837 DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT BUCUREŞTI 1943 1951 284

2830 DEPOZITUL CENTRAL HARNAŞAMENT SPATE NR.334 ROMAN 1952 1958 462

2765 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AERONAUTICE 1921 1944 646

2764 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AL FORŢELOR AERIENE MILITARE 1951 1952 349

2749 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO NR.737 TÂRGOVIŞTE 1952 1958 493

2757 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE AUTO TÂRGOVIŞTE (129) 1940 1951 300

2767 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU NR.155 1959 1961 108

2771 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE GENIU NR.857 MOGOŞOAIA 1921 1958 650

2782 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE PROTECŢIE ANTICHIMICĂ NR.110 (849) UNGURIU 1952 1975 423

3178 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITAR- VETERINARE NR.227 (768) SEBEŞ 1951 1974 833

2856 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE SANITAR-VETERINARE NR.768 1949 1958 456

2745 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TANCURI NR.316 1952 1959 291

2785 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TRANSMISIUNI 1950 1951 47

2788 DEPOZITUL CENTRAL MATERIALE TRANSMISIUNI NR.789 BODOC 1952 1958 545

2586 DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII BUCUREŞTI 1919 1951 725


100


minim An


3067 DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.125 (142,1090) ARGESTRU 1956 1974 670

3189 DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.133 (896) PETREŞTI 1959 1979 932

*

2664 DEPOZITUL CENTRAL MUNIŢII NR.793 (106) APAŢA 1952 1974 1121

2861 DEPOZITUL CENTRAL SANITAR ARMATĂ BUCUREŞTI 1911 1948 1065

2813 DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE ARMATĂ 1914 1951 1253

2812 DEPOZITUL CENTRAL SUBZISTENŢE STOC NR.937 HEMEIUŞ-BACĂU 1953 1954 68

2775 DEPOZITUL CENTRAL UNELTE MATERIALE GENIU IAŞI 1919 1945 428

X437 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 1975 1979 520 * 3176 DEPOZITUL DE ALIMENTE NR.139 BUCUREŞTI 1968 1974 74

2563 DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII CORPUL 7 ARMATA 1919 1944 330

2634 DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.154 (914) PĂULEŞTI 1954 1979 467

*

2568 DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.276 (2;41;749) GHIRDOVENI 1941 1978 398

2572 DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII NR.749 GHIRDOVENI 1952 1958 381

X401 DEPOZITUL DE ARMAMENT MUNIŢII ŞI MATERIALE TEHNICE NR.103 1948 1979 998

*

3066 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.121 (ATELIERUL REPARAŢII ARMAMENT) 1959 1960 172

3157 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.126 CĂLĂRAŞI 1967 1979 72 *

2565 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.167 TÂRGOVIŞTE 1959 1979 374

2569 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.310 1952 1953 201 2570 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.616 1952 1958 393 2571 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.719 TÂRGOVIŞTE 1952 1958 474

2573 DEPOZITUL DE ARMAMENT NR.783 CHITILA 1952 1958 607

2625 DEPOZITUL DE ARMAMENT ŞI MUNIŢII MIJA CISLĂU NR.93 (872) 1952 1963 478

2598 DEPOZITUL DE ARMAMENT TIGHINA 1941 1945 140

3106 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.101 COTEŞTI (1020) 1958 1975 112

3170 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.143 (118) TIMIŞUL DE SUS 1967 1979 216

*

2704 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.182 (808; 97) CÂINENI 1942 1961 369


101


minim An


2705 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.217 (707) DĂEŞTI 1951 1960 247

2708 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.260 (852;8;880) BĂICULEŞTI 1949 1960 182

3169 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.265 BRETEA STREIULUI-HUNEDOARA 1970 1979 46 *

2709 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.270(824) "ŢEPEŞ-VODĂ" 1959 1960 4

2710 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.272 FURNICOŞI 1959 1979 120 *

2711 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.291 PIATRA NEAMŢ 1960 1975 108

2714 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.412 PIATRA NEAMŢ (291) 1942 1960 196

2715 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.633 SEBEŞ 1951 1958 158

2717 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.672 1952 1955 130

2720 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.715 (294) CURTIŞOARA 1952 1979 235 *

2721 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.720 BRETEA STREIULUI 1952 1957 128

2724 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.765 TIMIŞUL DE SUS 1952 1958 159

2726 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.806 MEDIAŞ 1952 1958 372

2727 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.824 "ŢEPEŞ VODĂ" (270) 1951 1958 148

2730 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.868 BARU MARE 1952 1958 220

2732 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.881 FURNICOŞI 1952 1958 233

2701 DEPOZITUL DE CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.96 SEBEŞ 1949 1960 84

X455 DEPOZITUL DE CARBURANŢI-LUBRIFIANŢI NR.105 1975 1979 1764 *

2755 DEPOZITUL DE CAUCIUCURI WITING NR.3 1944 1958 36

3143 DEPOZITUL DE ECHIPAMENT NR.138 BUCUREŞTI 1960 1979 530 *

X440 DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE TOPOGRAFICE NR.120 1975 1979 1121 *

2870 DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE TOPOGRAFICE NR.120 SINAIA 1953 1976 273

2871 DEPOZITUL DE HĂRŢI MATERIALE TOPOGRAFICE NR.821 DOROHOI 1952 1958 129

2875 DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.134 BUCUREŞTI 1968 1973 98

2876 DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.219 MARGHITA 1968 1973 167

2877 DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.222 DRAGĂŞANI 1968 1973 124


102


minim An


2878 DEPOZITUL DE MATERIALE A.L.A. NR.232 NAZARCEA 1968 1973 102

2763 DEPOZITUL DE MATERIALE AL FORŢELOR AERIENE MILITARE NR.818 CRISTIAN-BRAŞOV 1952 1958 484

X418 DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE CIVILĂ NR.230 1968 1979 824 *

X423 DEPOZITUL DE MATERIALE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ NR.134 1968 1973 1

2773 DEPOZITUL DE MATERIALE ATELIERE FORTIFICAŢII GĂIEŞTI 1940 1948 320

2792 DEPOZITUL DE MATERIALE CĂI FERATE NR.177 (801) 1949 1959 333

2796 DEPOZITUL DE MATERIALE CAZARMARE NR.889(195) 1951 1961 77

3219 DEPOZITUL DE MATERIALE COMUNE TRANZIT NR.203 BUCUREŞTI 1966 1979 69 *

X397 DEPOZITUL DE MATERIALE DE PROTECŢIE CIVILĂ NR.209 1968 1979 780 *

2772 DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU CIORANI-PRAHOVA 1942 1949 145

2769 DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU NR.684 CONSTANŢA 1952 1957 43

2781 DEPOZITUL DE MATERIALE GENIU SIBIU 1921 1951 117

2807 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.137 1950 1961 276

X424 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.164 1975 1979 1722 *

3180 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.164 HEMEIUŞ 1950 1976 517




3142 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.198 BUZĂU 1968 1974 50



3173 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.241 CLUJ 1959 1979 441 *


3141 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.316 BASARABI 1952 1975 387

3158 DEPOZITUL DE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.89 TIMIŞOARA 1959 1974 394

3062 DEPOZITUL DE MATERIALE NR.128 CRAIOVA 1967 1979 129 * 3150 DEPOZITUL DE MATERIALE NR.148 PLOIEŞTI 1968 1979 19 *


103


minim An


3195 DEPOZITUL DE MATERIALE PREGĂTIRE LUPTĂ NR.202 1966 1977 20

X417 DEPOZITUL DE MATERIALE PROTECŢIE CIVILĂ NR.213 1968 1979 851 *

2842 DEPOZITUL DE MATERIALE SANITAR-VETERINARE NR.1 CRAIOVA 1947 1949 206

2874 DEPOZITUL DE MATERIALE SPECIALE MUNTE (DEPOZITUL DE ECHIPAMENT TRUPE MUNTE) 1923 1945 318

3174 DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.1164 SIBIU 1957 1960 52

2742 DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.129 TÂRGOVIŞTE 1959 1979 783 *

3160 DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.131 FLOREŞTI-CLUJ 1971 1974 8

3172 DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.72 SIBIU 1956 1979 681 *

3204 DEPOZITUL DE MATERIALE TANCURI AUTO NR.74 1979 1979 54 *

2758 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.258 1956 1960 8

2760 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.286 1959 1979 455 *

2761 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.610 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE 1952 1955 107

2762 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE NR.773 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE 1952 1958 643

2759 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE AVIAŢIE RADIOLOCAŢIE NR.279 - CRISTIAN 1959 1979 176 *

3069 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.103 (SUBDEPOZITUL DE 188 MUNIŢII) 1958 1977 335

X449 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 1976 1979 1660 * 3068 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.147 1962 1975 269 X431 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.177 1952 1979 1698 *

2740 DEPOZITUL DE MATERIALE TEHNICE NR.75 (677) GĂEŞTI 1952 1960 349

X459 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI NR.132 1951 1979 2813 *

X457 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI NR.170 (CENTRUL 170 MENTENANŢĂ NIVEL 3RTP)

1967 1979 1962 *

X458 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANSMISIUNI NR.66 (CENTRUL 66 MENTENANŢĂ NIVEL 3RTP)

1971 1979 1203 *

2800 DEPOZITUL DE MATERIALE TRANZIT NR.809 1956 1958 77

2603 DEPOZITUL DE MUNIŢII AL CORPULUI 2 ARMATĂ JEGĂLIA 1922 1951 567

2681 DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.303 (830) (DEPOZITUL DE MINE MARINĂ TULCEA) 1940 1961 478

2683 DEPOZITUL DE MUNIŢII ARME SUB APĂ NR.318 (716) 1952 1961 277

2589 DEPOZITUL DE MUNIŢII BIRLAD 1924 1949 534


104


minim An


2592 DEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FÂNTÂNELE NR.63)

1929 1951 449

2684 DEPOZITUL DE MUNIŢII MINE DRAGAJ NR.320 (759) 1949 1960 196

2613 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.10 BUZĂU 1949 1951 237 X400 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 1975 1979 1987 * 5992 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.105 BASCOV 1941 1977 984 2629 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.113 FRÂNCEŞTI 1959 1974 172 X433 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.127 1975 1979 1279 *

2630 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.127 (561;14) TRIFEŞTI 1946 1976 410

3072 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.130 IŢEŞTI-BACĂU 1960 1977 173 X432 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.149 1974 1979 1311 * X451 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.153 1939 1979 1683 * 2635 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.158 VINŢU DE JOS 1959 1974 395 X450 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.159 1959 1979 625 * 2636 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.161 MUNCEL 1959 1975 537

2637 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.163 (870;76) STREJEŞTI 1949 1974 684

X441 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.169 1975 1979 1458 *

3073 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.171(90)(663) BACESTI-VASLUI 1951 1975 1276

6001 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.172 1943 1974 224 X461 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.178 1975 1979 2531 * 2638 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.178 (670) FILIAŞI 1959 1977 645 X435 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.187 1975 1979 1357 * 2593 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.187 JEGĂLIA 1959 1975 229 X446 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192 1976 1979 940 *

3074 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192 ŢĂNDĂREI (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.192) 1959 1977 359

3109 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.194 (13;688;175) JUCU DE JOS 1946 1975 706

X447 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.199 1966 1979 1461 * 6071 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.199 ILIŞEŞTI 1960 1979 186 2641 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.301 (860) DULCEŞTI 1956 1961 185

2685 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.326 (735) HINOG-CERNAVODĂ 1919 1961 515

2590 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 BRAŞOV (DEPOZITUL DE MUNIŢII BRAŞOV) 1949 1951 138

2609 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.5 CISLĂU 1924 1951 343 2587 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.50 (106) APAŢA 1951 1951 61 2610 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.6 1947 1951 189 3078 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.620 BUCUREŞTI 1951 1956 19 2647 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.647 (1) BĂCEŞTI 1949 1953 136 2649 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.670 FILIAŞI 1952 1958 392 2650 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.675 (53) BREŢCU 1945 1959 452 2652 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.696 IŢEŞTI 1952 1958 375 2653 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.699 CURTIŞOARA 1952 1958 373

2611 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.7 CURTIŞOARA (DEPOZITUL DE MUNIŢII TÂRGU JIU) 1949 1951 343


105


minim An


2654 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.701 (149) NICOLAE BĂLCESCU 1952 1974 180

2655 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.703 JEGĂLIA 1952 1958 269

5989 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.71 FRÂNCEŞTI (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII FRÂNCEŞTI) 1942 1951 72

2656 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.722 (158) VINŢUL DE JOS 1952 1958 452

2657 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.726 FRÂNCEŞTI 1952 1958 152 2660 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.741 ŢĂNDĂREI 1952 1958 312 2662 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.757 MEDIAŞ 1952 1958 387 3077 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.763 TUNARI 1951 1955 27

3075 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.786 (161) MUNCEL-IAŞI 1951 1955 25

2666 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.798 (82) REGHIN 1946 1958 383 2612 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.8 SEBEŞ-ALBA 1941 1951 164

2667 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.803 VALUL LUI TRAIAN 1951 1958 134

X448 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.81 1975 1979 1144 * 2669 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.814 CISLĂU 1952 1958 313 3076 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.827 BERCENI 1951 1953 16 2670 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.835 MUNCELU 1952 1958 348 2672 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.839 BUDIENI 1952 1958 334

2673 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.848 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII STEFĂNEŞTI) 1945 1956 266

2674 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.859 AL FORŢELOR AERIENE MILITARE 1952 1955 115

2676 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.896 (133) PETREŞTI (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.81) 1946 1958 130

2627 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.98 (796) (64) SIHLEA 1944 1975 1056 2677 DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.983 ŞINTEREAG 1955 1974 495

2643 DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞI ARME SUB APĂ NR.340 CONSTANŢA 1959 1961 145

2596 DEPOZITUL DE MUNIŢII ŞTEFĂNEŞTI 1928 1945 162

2805 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 4 ARMATĂ IAŞI 1917 1946 465

2804 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ECHIPAMENT NR.3 1916 1945 183

2809 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.854 CLUJ 1952 1958 351

2811 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.893 BUCUREŞTI 1952 1954 85

3097 DEPOZITUL DE SUBZISTENŢE ROMAN 1920 1944 55

X398 DEPOZITUL DE TRANZIT RODAJ TEHNICĂ DE TANCURI ŞI AUTO NR.162 1962 1979 1147 *

3159 DEPOZITUL DIVIZIEI 18 MECANIZATE TIMIŞOARA 1961 1965 2

3079 DEPOZITUL FLUVIAL ECHIPAJE MATERIALE (CORPUL DEPOZITELOR FLUVIALE) 1919 1948 773

2695 DEPOZITUL MARITIM ECHIPAJE MATERIALE 1936 1948 1330 X436 DEPOZITUL MIXT DE MATERIALE NR.130 1964 1979 1800 * 2697 DEPOZITUL MIXT NR.691 1952 1958 377


106


minim An


2696 DEPOZITUL MIXT NR.9 1948 1951 326

2556 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT MUNIŢII AL CORPULUI 1 ARMATA 1919 1944 437

2555 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.1 (7) (ATELIERUL SI DEPOZITUL CORPULUI 7) 1945 1949 286

2557 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.2 1946 1951 331

2566 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.3 (5) SIBIU 1946 1959 858

2581 DEPOZITUL REGIONAL ARMAMENT NR.4 ROMAN 1939 1951 1018

2707 DEPOZITUL REGIONAL CARBURANŢI LUBRIFIANŢI NR.234 (680; 88) ONEŞTI 1950 1960 283

2607 DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII AL CORPULUI 3/4 ARMATĂ TRIFEŞTI-ROMAN 1920 1944 168

2806 DEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 7 ARMATĂ 1919 1945 38

2823 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.2 1950 1951 106

2828 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.224 (DEPOZITUL 876 ECHIPAMENT) 1959 1960 101

2824 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.3 1950 1951 109

2827 DEPOZITUL REGIONAL ECHIPAMENT NR.97 TÂRGOVIŞTE 1959 1960 248

3197 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE CONSTRUCŢII CAZARE CLUJ 1951 1960 20

2797 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE CONSTRUCŢII NR.3 FOCŞANI 1956 1960 147

2831 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE ECHIPAMENT TREN NR.606 (1) 1950 1953 163

2832 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE ECHIPAMENT TREN NR.731 TÂRGOVIŞTE 1952 1958 471

2835 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE ECHIPAMENT TREN NR.876 CLUJ 1952 1958 480

2873 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE INTENDENŢĂ NR.206 BUDA-PLOIEŞTI 1965 1974 27

2848 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITARE ŞI VETERINARE NR.3 (6) 1947 1951 229

2859 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITAR- VETERINARE NR.879 1952 1959 287

2855 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITAR-VETERINARE NR.248 1960 1960 15

2851 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITAR-VETERINARE NR.4 ROMAN 1947 1951 218

2857 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE SANITAR-VETERINARE NR.812 FLOREŞTI 1951 1959 328

2741 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE NR.115 1959 1960 112

2750 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE NR.739 1952 1958 321

2744 DEPOZITUL REGIONAL MATERIALE TEHNICE TANCURI AUTO NR.180 (1044) 1956 1960 141

2601 DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.1 IŞALNIŢA 1944 1951 116


107


minim An


2604 DEPOZITUL REGIONAL MUNIŢII NR.3 VINŢU DE JOS 1925 1951 549

2840 DEPOZITUL REGIONAL SANITAR AL CORPULUI 1 ARMATĂ 1915 1947 299



2849 DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 4 ARMATĂ ROMAN 1916 1947 426

3117 DEPOZITUL REGIONAL SANITAR CORPUL 7 ARMATĂ 1921 1946 99

2844 DEPOZITUL REGIONAL SANITAR-VETERINAR NR.2 1946 1951 262

2802 DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ AL CORPULUI 2 ARMATĂ 1922 1946 105

3088 DEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢĂ NR.3 CLUJ 1950 1951 180

2864 DEPOZITUL REMONTĂ ARMATĂ NR.4 1941 1944 104 2865 DEPOZITUL REMONTĂ CISLĂU 1923 1948 233 2866 DEPOZITUL REMONTĂ FLĂMÂNZI 1920 1948 422 2867 DEPOZITUL REMONTĂ JEGĂLIA 1921 1948 321 2868 DEPOZITUL REMONTĂ SOMOSCHES 1929 1939 75

2852 DEPOZITUL SANITAR - VETERINAR CORPUL 5 ARMATĂ 1920 1947 89

2863 DEPOZITUL SANITAR AERO BUCUREŞTI (NR.2) 1940 1951 144

2853 DEPOZITUL SANITAR AL CORPULUI 6 ARMATĂ TÂRGU MUREŞ 1921 1947 194

2934 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE ILVA MICĂ 1934 1940 259 2914 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.46 1942 1945 186 2915 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.47 1942 1944 278 2916 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.48 1942 1944 277

2917 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.49 RÂMNICU VÂLCEA 1942 1945 258

2918 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.51 1942 1945 268 2919 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.53 FĂUREI 1941 1945 366 2920 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.54 1941 1945 276 2921 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.55 1941 1945 295 2922 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.57 1941 1945 70 2923 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.58 1942 1945 24 2924 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.60 1941 1944 266 2929 DETAŞAMENTUL CĂI FERATE NR.65 1941 1945 372

3294 DETAŞAMENTUL CENTRULUI DE INSTRUCŢIE AL ARTILERIEI 1943 1944 46

3239 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.12 (BATALIONUL 134 GENIU) 1977 1979 493

*

3238 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.15 (BATALIONUL 101 GENIU) OLTENIŢA 1977 1979 298

*

3237 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.16 (BATALIONUL 107 GENIU) HOTARELE 1976 1979 3087

*


108


minim An


3236 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.17 (BATALIONUL 114 GENIU) 1978 1979 248 *

3245 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII GENIU NR.18 BASARABI (BATALIONUL 111 GENIU) 1977 1979 303 *

3231 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII INDUSTRIALE NR.3 PLOIEŞTI 1967 1979 28 *

3229 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LOCUINŢE NR.14 BUCUREŞTI 1977 1979 493 *

3250 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI IRIGAŢII NR.1 SLOBOZIA 1969 1979 192 *

3249 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII LUCRĂRI IRIGAŢII NR.2 (11) 1977 1979 379 *

3246 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.1 BUCUREŞTI 1968 1979 2995 *

3220 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.10 ROVINARI 1977 1979 366 *

2899 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.17 CLUJ 1953 1955 273

3120 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.4 PITEŞTI 1967 1979 1465 *

3244 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.5 TIMIŞOARA 1968 1979 2083 *

3234 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.6 GALAŢI 1966 1979 679 *

3227 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.7 CONSTANŢA 1970 1979 2160 *

3233 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.8 RÂMNICU VÂLCEA 1967 1979 442 *

3235 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII NR.9 BRAŞOV 1968 1979 710 *

3114 DETAŞAMENTUL DE CONSTRUCŢII TRANSFĂGĂRAŞAN NORD 1970 1974 48

2932 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE BLAJ 1938 1939 147

2933 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE BREŢCU 1939 1940 152

2935 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE JUCU DE JOS 1939 1940 95

2925 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.61 1941 1945 121

2927 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.62 (63) 1941 1945 240

2930 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.66 1941 1945 216

2931 DETAŞAMENTUL DE LUCRU CĂI FERATE NR.67 BRAD 1941 1945 591

3110 DETAŞAMENTUL DE LUCRU PERMANENT BICAZ 1959 1960 32

3257 DETAŞAMENTUL DE MUNCĂ EVREI NR.509/49 CARANSEBEŞ 1942 1943 1

3101 DETAŞAMENTUL EVREI DIGURI NR.100 1944 1944 12

3102 DETAŞAMENTUL EVREI NR.101 VALEA SIRETULUI 1940 1944 64

3103 DETAŞAMENTUL EVREI NR.102 1943 1944 2 3104 DETAŞAMENTUL EVREI NR.103 1943 1943 1 2969 DETAŞAMENTUL GEODEZIC BUZĂU 1951 1961 497


109


minim An


3132 DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA 1941 1944 218

2948 DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.122 (1118) 1953 1960 146

2946 DETAŞAMENTUL NAVE AUXILIARE NR.73 (360) 1951 1960 164 2973 DETAŞAMENTUL PAZĂ DEPOZITE 1940 1946 287

X419 DETAŞAMENTUL PIROTEHNIC AL COMANDAMENTULUI PROTECŢIEI CIVILE 1969 1979 402 *

2904 DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII NR.22 ALBA IULIA 1953 1955 317

2905 DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII NR.23 1953 1955 235

2906 DETAŞAMENTUL REGIONAL CONSTRUCŢII NR.24 SĂCĂLAZ 1953 1955 249

2957 DETAŞAMENTUL SPATE COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME 1949 1951 109

2970 DETAŞAMENTUL TOPOGRAFIC BUZĂU 1951 1961 612

3012 DIRECŢIA 1 INFANTERIE -MINISTERUL DE RĂZBOI 1910 1938 491

3004 DIRECŢIA 4 GENIU 1882 1929 1199

3013 DIRECŢIA A 2-A CAVALERIE (DIRECŢIA CAVALERIEI) 1905 1940 498

2988 DIRECŢIA A 5-A MARINĂ 1898 1921 476

3017 DIRECŢIA A 8-A ARMAMENT (DIRECŢIA ARMAMENT) 1912 1933 1119

2987 DIRECŢIA A 12-A DOMENII MILITARE (DIRECŢIA DOMENII MILITARE) 1907 1952 3459

3016 DIRECŢIA A 3-A ARTILERIE 1874 1934 1273 3011 DIRECŢIA AERONAUTICĂ 1915 1932 1962 2980 DIRECŢIA APĂRARE ANTICHIMICĂ 1923 1951 678 3026 DIRECŢIA APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ 1952 1966 10075 X439 DIRECŢIA ASISTENŢĂ MEDICALĂ 1961 1979 1354 * 2989 DIRECŢIA AUTO 1951 1953 301

2992 DIRECŢIA AUTO CARBURANŢI - SPATELE ARMATEI 1950 1951 379

2991 DIRECŢIA AUTOTRACTOARE CARBURANŢI -SPATELE ARMATEI 1953 1956 473

3042 DIRECŢIA CADRE ÎNVĂŢĂMÂNT 1867 1979 44012 * 3293 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952 1954 8 2984 DIRECŢIA CAZARE EXPLOATARE CAZĂRMI 1952 1958 9227

X409 DIRECŢIA CERCETARE DEZVOLTARE - ÎNZESTRARE 1975 1979 1999 *

3055 DIRECŢIA CHIMICĂ MILITARĂ 1925 1947 801

3261 DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT MUNIŢII - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1945 1947 115

3188 DIRECŢIA COMERŢ EXTERIOR (DIRECŢIA TEHNICĂ DE APROVIZIONARE) 1952 1974 4656

2986 DIRECŢIA CONSTRUCŢII CAZARE TRUPE 1953 1979 7140 * 2985 DIRECŢIA CONSTRUCŢII MILITARE 1950 1958 1804 2983 DIRECŢIA CONSTRUCŢII SPECIALE 1952 1957 3755


110


minim An


3031 DIRECŢIA CONTABILITATE 1933 1948 1827

3035 DIRECŢIA CONTABILITATE CONTROL FINANCIAR INTERN 1949 1950 908

3037 DIRECŢIA CONTENCIOS 1859 1950 4229

3054 DIRECŢIA CONTENCIOS - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1938 1949 882

3032 DIRECŢIA CONTROL (SERVICIUL CONTROL) 1898 1951 1708

3052 DIRECŢIA CONTROL - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1938 1946 148

X391 DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN 1965 1979 2125 * 3034 DIRECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN 1958 1974 1557

3045 DIRECŢIA CURSULUI DE COMANDAMENT- MARELE STAT MAJOR 1930 1937 42

3006 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 1950 1958 259

3260 DIRECŢIA FABRICAŢIE ARMAMENT ŞI TRĂSURI DE RĂZBOI 1940 1945 485

3050 DIRECŢIA FABRICAŢIE MATERIALE DE RĂZBOI- MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1937 1942 417

3057 DIRECŢIA FABRICAŢIE MUNIŢIE - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1940 1944 538

3002 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1932 1941 113

X415 DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - SECŢIA DECONTĂRI 1965 1979 20 *

X413 DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ - SECTORUL CONTABILITĂŢI CENTRALE 1960 1979 132 *

X414 DIRECŢIA FINANCIAR-CONTABILĂ (GESTIUNEA FONDURILOR CHELTUIELILOR SPECIALE) 1956 1979 82 *

3029 DIRECŢIA FINANCIARĂ 1950 1979 8966 *

3023 DIRECŢIA FORTIFICAŢII (SERVICIUL FORTIFICAŢIILOR) 1916 1947 4469

3039 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII 1963 1978 1155

3021 DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR MILITARE - MNISTERUL DE RĂZBOI 1911 1947 1862

3038 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII - DIRECŢIA PLANIFICARE 1961 1974 1452

2982 DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ TELEFON TELEGRAF 1932 1949 638

2979 DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1949 1979 4525 * 3251 DIRECŢIA GOSPODĂRIE - DEPOZITE "T" 1973 1979 3 *

3107 DIRECŢIA GOSPODĂRIE - SECŢIA GESTIUNI SPECIALE "K" 1950 1959 293

3053 DIRECŢIA INDUSTRIE RĂZBOI - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1937 1947 765

X392 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1969 1979 599 * 3036 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1901 1979 4177 * 3224 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1951 1978 1834 *


111


minim An


3019 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR 1957 1970 3573

3020 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR MILITAR (MARELE STAT MAJOR) 1937 1950 100

X434 DIRECŢIA INVESTIŢII CONSTRUCŢII ŞI CAZAREA TRUPELOR 1975 1979 2070 *

3010 DIRECŢIA ÎNZESTRARE AERONAUTICĂ 1947 1949 393 2995 DIRECŢIA ÎNZESTRARE AUTO BLINDATE 1947 1948 337 3044 DIRECŢIA JOCULUI DE RĂZBOI 1950 1952 152

5465 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE (ACTE CĂSĂTORIE - DOTĂ) 1900 1952 4455

3248 DIRECŢIA LUCRĂRI ECONOMIA NAŢIONALĂ 1972 1979 1464 *

3047 DIRECŢIA MANEVRELOR - MARELE STAT MAJOR 1929 1939 214

3081 DIRECŢIA MATERIALE 1947 1949 66 3009 DIRECŢIA MATERIALE INSTALAŢII NOI 1915 1918 604 3061 DIRECŢIA MATERIALELOR 1933 1947 354

X443 DIRECŢIA MECANIZARE ŞI AUTOMATIZAREA CONDUCERII TRUPELOR 1967 1979 711 *

2999 DIRECŢIA MEDICALĂ - MINISTERUL DE RĂZBOI 1959 1977 3423

3003 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 1934 1941 299 2993 DIRECŢIA MOTOMECANIZARE 1945 1946 628

5418 DIRECŢIA OPERAŢII (SECŢIA OPERAŢII; SECŢIA A 3-A OPERAŢII) - MARELE STAT MAJOR 1896 1979 7574 *

3043 DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE - MARELE STAT MAJOR 1951 1960 541

X395 DIRECŢIA PERSONAL EVIDENŢĂ RESURSE UMANE 1958 1979 182 *

3056 DIRECŢIA PERSONAL-MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1938 1945 300

3046 DIRECŢIA PLANIFICARE MOBILIZARE - MARELE STAT MAJOR 1950 1958 1633

3049 DIRECŢIA PREGĂTIRE LUPTĂ 1949 1979 2973 *

3051 DIRECŢIA PRODUCŢIE DE RĂZBOI - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1942 1944 117

3008 DIRECŢIA PROIECTARE (SECŢIA PROIECTARE; INSTITUT STUDII PROIECTĂRI) 1951 1958 1329

3000 DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE (DIRECTORATUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE) 1916 1917 62

2996 DIRECŢIA SANITARĂ (SERVICIUL SANITAR ARMATĂ; DIRECŢIA A 6-A SANITARĂ) 1885 1941 2913

3226 DIRECŢIA SECRETARIAT - OFICIUL RECLAMAŢII SESIZĂRI 1947 1979 5387 *

X430 DIRECŢIA SPECIALĂ DIN CADRUL COMITETULUI DE STAT AL PLANIFICĂRII 1952 1979 601 *

3014 DIRECŢIA SUBZISTENŢE 1941 1947 617

3024 DIRECŢIA SUPERIOARĂ LUCRĂRI FORTIFICAŢII 1917 1917 25

2994 DIRECŢIA SUPERIOARĂ MOTOMECANIZARE 1941 1944 900


112


minim An


3027 DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A ARMATEI (CONSILIUL POLITIC SUPERIOR) 1945 1979 12302 *

2997 DIRECŢIA SUPERIOARĂ SANITARĂ FARMACEUTICĂ 1941 1948 720

3005 DIRECŢIA SUPERIOARA ŞI COMANDAMENTUL GENIU 1942 1944 651

3058 DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ 1941 1946 902

2990 DIRECŢIA TANCURI AUTO - COMANDAMENTUL INFANTERIE TANCURI 1956 1959 652

3059 DIRECŢIA TEHNICĂ 1920 1949 2336 2981 DIRECŢIA TEHNICĂ COMENZI FABRICAŢII 1951 1960 2194 3007 DIRECŢIA TOPOGRAFICĂ MILITARĂ 1951 1979 2167

3048 DIRECŢIA TRANSPORTURI COMUNICAŢII MILITARE 1951 1974 1265

X394 DIRECŢIA TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII MILITARE 1950 1979 1146 *

3121 DIRECŢIA TRIBUNALE MILITARE 1923 1974 884 3015 DIRECŢIA TRUPE GRĂNICERI 1953 1959 3753 3001 DIRECŢIA VETERINARĂ 1932 1953 579 2316 DIVIZIA 1 GARDĂ (DIVIZIA DE GARDĂ) 1933 1947 1947

2352 DIVIZIA AERIANĂ NR.1 (COMANDAMENTUL DIVIZIEI 1 AERIENE) 1928 1935 238

2325 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 (COMPANIA 46 TRANSMISIUNI) 1945 1959 431

2328 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.16 PLOIEŞTI 1944 1979 1484 *

2326 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.2 1949 1951 377 3122 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 1951 1959 205

2329 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.34 TIMIŞOARA 1961 1979 1611 *

3123 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 1951 1951 40

2330 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.45 TÂRGU JIU 1951 1958 1465

3124 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.5 1951 1951 31

2327 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.7 BRAŞOV 1959 1961 596

2331 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.71 BRAŞOV 1951 1958 753

2332 DIVIZIA ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.78 1952 1958 828 2322 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.17 1949 1961 2670 2324 DIVIZIA ARTILERIE RUPERE NR.74 1954 1955 388 3133 DIVIZIA AVIAŢIE 1946 1949 29 2361 DIVIZIA AVIAŢIE ASALT NR.68 BRAŞOV 1952 1958 594 2350 DIVIZIA AVIAŢIE NR.1 1949 1951 257 2351 DIVIZIA AVIAŢIE NR.2 1949 1951 208 3221 DIVIZIA AVIAŢIE NR.70 1978 1979 104 * 2359 DIVIZIA AVIAŢIE NR.87 1952 1953 318 2357 DIVIZIA AVIAŢIE TEHNICĂ NR.34 BUCUREŞTI 1953 1954 29

2358 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU REACŢIE NR.66 CRAIOVA 1952 1958 529


113


minim An


2353 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.15 1955 1956 54 2354 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.21 1959 1960 230 2356 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.34 1959 1960 308

2355 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ NR.23 BUCUREŞTI-BRAŞOV 1952 1958 567

2360 DIVIZIA AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ NR.97 (3; 34) 1951 1959 737

2319 DIVIZIA BLINDATĂ "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1947 1949 410

2318 DIVIZIA BLINDATĂ NR.1 (DIVIZIA MOTOMECANIZATĂ NR.1) 1941 1944 1017

2340 DIVIZIA CAVALERIE NR.1 1913 1947 2348 2341 DIVIZIA CAVALERIE NR.2 1913 1940 1818 2342 DIVIZIA CAVALERIE NR.3 1925 1940 434 2343 DIVIZIA CAVALERIE NR.4 1929 1940 562 2344 DIVIZIA CAVALERIE NR.5 1942 1944 900 2349 DIVIZIA CAVALERIE NR.59 1953 1954 280 2345 DIVIZIA CAVALERIE NR.6 1942 1944 520 2346 DIVIZIA CAVALERIE NR.7 1942 1943 284 2347 DIVIZIA CAVALERIE NR.8 1942 1946 802 2348 DIVIZIA CAVALERIE NR.9 1942 1945 368 2368 DIVIZIA DE DUNĂRE 1897 1943 1328 2366 DIVIZIA DE MARE 1904 1943 1294 2369 DIVIZIA FORTIFICAŢII NR.1 1942 1943 1081

2317 DIVIZIA GARDĂ NR.2 (DETAŞAMENTUL MIXT GRĂNICERESC) 1940 1943 282

2362 DIVIZIA GRĂNICERI NR.1 TIMIŞOARA 1933 1955 2786 2363 DIVIZIA GRĂNICERI NR.2 1951 1953 621 2364 DIVIZIA GRĂNICERI NR.3 1952 1953 586 2365 DIVIZIA GRĂNICERI NR.4 1951 1953 488 2262 DIVIZIA INFANTERIE NR.1 1877 1944 5206

2305 DIVIZIA INFANTERIE NR.1 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1943 1947 706

2273 DIVIZIA INFANTERIE NR.10 1910 1959 2881 2274 DIVIZIA INFANTERIE NR.11 1916 1951 2968 2275 DIVIZIA INFANTERIE NR.12 1913 1941 1407 2276 DIVIZIA INFANTERIE NR.13 1916 1951 3690 2277 DIVIZIA INFANTERIE NR.14 1916 1944 2278 2278 DIVIZIA INFANTERIE NR.15 1916 1944 2714 2279 DIVIZIA INFANTERIE NR.16 1916 1951 1984 2280 DIVIZIA INFANTERIE NR.17 1919 1940 1373 2281 DIVIZIA INFANTERIE NR.18 1916 1961 5142 2282 DIVIZIA INFANTERIE NR.19 1916 1945 2678 2263 DIVIZIA INFANTERIE NR.2 1877 1959 5153

2264 DIVIZIA INFANTERIE NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" 1945 1949 1049

2283 DIVIZIA INFANTERIE NR.20 1919 1944 2190 2284 DIVIZIA INFANTERIE NR.21 1916 1946 2173 2285 DIVIZIA INFANTERIE NR.22 1916 1916 19 2286 DIVIZIA INFANTERIE NR.23 1916 1916 45


114


minim An


2287 DIVIZIA INFANTERIE NR.24 1943 1943 317 2288 DIVIZIA INFANTERIE NR.25 1939 1941 372 2289 DIVIZIA INFANTERIE NR.26 1939 1940 271 2290 DIVIZIA INFANTERIE NR.27 1939 1941 310 2291 DIVIZIA INFANTERIE NR.28 1952 1956 1355 2265 DIVIZIA INFANTERIE NR.3 1914 1946 2902 2292 DIVIZIA INFANTERIE NR.30 1939 1941 343 2293 DIVIZIA INFANTERIE NR.31 1939 1941 401 2294 DIVIZIA INFANTERIE NR.32 1939 1941 211 2295 DIVIZIA INFANTERIE NR.33 1939 1942 297 2296 DIVIZIA INFANTERIE NR.34 1939 1940 354 2297 DIVIZIA INFANTERIE NR.35 1939 1958 1736 2266 DIVIZIA INFANTERIE NR.4 1912 1950 2148 2267 DIVIZIA INFANTERIE NR.4/24 1943 1944 126 2298 DIVIZIA INFANTERIE NR.41 1952 1954 741 2268 DIVIZIA INFANTERIE NR.5 1913 1951 2688 2269 DIVIZIA INFANTERIE NR.6 1910 1951 4130 2299 DIVIZIA INFANTERIE NR.63 1952 1958 1496 2270 DIVIZIA INFANTERIE NR.7 1900 1951 4248 2300 DIVIZIA INFANTERIE NR.76 1951 1956 1088 2271 DIVIZIA INFANTERIE NR.8 1911 1944 2825 2301 DIVIZIA INFANTERIE NR.86 1952 1958 1371 2302 DIVIZIA INFANTERIE NR.89 1952 1958 1368 2272 DIVIZIA INFANTERIE NR.9 1906 1947 2575 2303 DIVIZIA INFANTERIE NR.93 1952 1960 1068 2304 DIVIZIA INFANTERIE NR.95 1951 1958 1583 2367 DIVIZIA MARITIMĂ NR.42 1962 1966 275

2306 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.1 "TUDOR VLADIMIRESCU" DEBREŢIN 1959 1979 2019 *

2309 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.10 "ŞTEFAN CEL MARE" IAŞI 1959 1974 2834 *

2310 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.11 "CAREI" ORADEA 1959 1971 784

2311 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.18 "DECEBAL" TIMIŞOARA 1959 1974 1287

3162 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.2 "MIHAI VITEAZUL" CRAIOVA 1961 1979 864 *

2313 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.37 "TUDOR VLADIMIRESCU" BUCUREŞTI 1954 1958 1138

2314 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.49 BASARABI-CONSTANŢA 1951 1957 1372

2307 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.6 "HORIA CLOŞCA ŞI CRIŞAN" 1959 1960 236

3113 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.67 BRĂILA 1968 1979 1038 2374 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.81 DEJ 1968 1975 603 2308 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.9 "MĂRĂŞEŞTI" 1957 1974 1057 2315 DIVIZIA MECANIZATĂ NR.91 1954 1958 749 2338 DIVIZIA MUNTE NR.4 1942 1945 1310 2370 DIVIZIA PAZĂ NR.1 1942 1943 408 2371 DIVIZIA PAZĂ NR.2 1942 1943 357 2372 DIVIZIA PAZĂ NR.3 1942 1943 158


115


minim An


3151 DIVIZIA TANCURI NR.57 BUCUREŞTI 1968 1979 784 *

2320 DIVIZIA TANCURI NR.6 "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN" TÂRGU MUREŞ 1961 1977 943

2321 DIVIZIA TANCURI NR.75 1951 1955 628 2373 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.1 1917 1918 6 3125 DIVIZIA TERITORIALĂ NR.4 1916 1917 5 2335 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1918 1951 3534

3124/1 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.103 1944 1944 14 2333 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.14 BRAŞOV 1952 1958 1884 2339 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.18 1943 1944 735

2336 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.2 (COMPANIA 38 PIONIERI MUNTE) 1918 1951 4313

2337 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.3 1942 1945 1519

2334 DIVIZIA VÂNĂTORI MUNTE NR.57 CARANSEBEŞ 1951 1956 984

2477 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ INDEPENDENT MIXT NR.609 (38) 1951 1952 124

2480 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ INDEPENDENT NR.901 1953 1957 186

2466 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ INDEPENDENT TUNURI UŞOARE NR.477 1953 1955 92

3144 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.32 GIARMATA-TIMIŞOARA 1970 1979 74 *

3147 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.397 MANGALIA 1970 1979 160 *

3148 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.400 VALU LUI TRAIAN 1970 1979 53 *

3145 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.46 FETEŞTI 1970 1979 66 *

2448 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.52 (589) IANCA 1949 1978 396

3152/A DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.62 DEVESELU-OLT 1970 1979 980 *

3146 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.75 ALEXENI 1970 1979 131 *

3156 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.85 BUCUREŞTI 1970 1978 73

2482 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.941 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM 1953 1958 240

2483 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.946 INDEPENDENT PAZĂ AERODROM 1953 1957 202

2456 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.102 (278) PLOIEŞTI 1958 1978 331

2457 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.125 1958 1961 208

2458 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.130 (203, 643) 1951 1960 251

3163 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.205 CRAIOVA 1966 1974 156

2460 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.216 TURDA 1968 1977 239


116


minim An


2461 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.318 (17) CRAIOVA 1951 1960 398

2462 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.324 TIMIŞOARA 1951 1956 168

3153 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.333 BUCUREŞTI 1968 1979 275 *


3168 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.346 BRĂILA 1968 1974 76


3063 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.40 CÂMPIA TURZII 1970 1979 251 *

2465 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.427 CARANSEBEŞ 1954 1958 148

2447 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.48 1959 1960 92 2467 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.485 1953 1958 285 2468 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.495 1952 1958 63

2469 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.511 BUZIAŞ 1951 1958 217

2470 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.529 1952 1953 59 2384 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.53 1949 1951 238

2449 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.55 (341) DEJ 1951 1974 395

2473 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.565 TÂRGU MUREŞ (1) 1951 1955 96

2450 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.57 TÂRGOVIŞTE 1959 1979 603 *

2451 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.58 (615) ORADEA 1951 1974 439

2452 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.61 (541) 1952 1961 241


2454 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.82 (572) BOTOŞANI 1956 1975 443

2455 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.91(571) CONSTANŢA 1951 1974 370

2481 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.938 MANGALIA 1952 1955 135

2484 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.964 BUCUREŞTI 1954 1958 336


2486 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.984 GIARMATA 1953 1958 228

2411 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO INDEPENDENT NR.29 1949 1951 135

2441 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO INDEPENDENT NR.31 1949 1951 94

2376 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC MOTO NR.1 1949 1951 133 2375 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 (390) 1951 1959 518 2399 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.1089 1955 1958 127


117


minim An


2381 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.30 (DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.445) 1951 1961 261

2385 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.308 1952 1953 62 2382 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.34 1949 1951 204

2387 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.350 (BATERIA 350 ARTILERIE ANTITANC) 1952 1958 124

2388 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.357 BRAŞOV 1952 1953 79

2391 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.409 TIMIŞOARA 1952 1956 139

2383 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.46 (343) 1956 1961 185 2394 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.492 1951 1958 435 2396 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.555 1948 1956 476

3175 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.556 GALAŢI 1968 1974 255

3100 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.557 (BATERIA 557 ARTILERIE ANTITANC) 1952 1957 79

2397 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.678 1953 1958 227

2380 DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.8 (DIVIZIONUL 401 ARTILERIE ANTITANC) 1951 1961 275

2436 DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 1922 1939 351 2412 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.154 1956 1960 277 2413 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.160 1952 1960 375

2414 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.307 CAPUL MIDIA 1952 1955 131

2416 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.573 1951 1958 186

2417 DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ NR.842 EFORIE 1952 1956 307

2400 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT NR.37 1940 1944 183

2404 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA INDEPENDENT NR.61 1940 1945 95

2401 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.52 1940 1944 183 2402 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.54 1940 1943 99 2403 DIVIZIONUL ARTILERIE GREA NR.57 1940 1945 227 2424 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.12 1949 1951 78 2422 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.5 1923 1951 596

2423 DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.6 (DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.6) 1923 1951 696

3064 DIVIZIONUL ARTILERIE NR.203 (DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.203) CORBU 1965 1975 78

2534 DIVIZIONUL ARTILERIE RACHETE TACTICE NR.207 LUGOJ 1965 1974 192

2406 DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE MUNTE NR.13 1949 1951 80

2407 DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE INDEPENDENT NR.339 ROMAN 1953 1955 207

2410 DIVIZIONUL ARUNCĂTOARE REACŢIE NR.945 LUGOJ 1954 1958 270

3070 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.324 TÂRGOVIŞTE 1967 1979 302 * 3140 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.325 CARACAL 1968 1979 109


118


minim An


2535 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.326 BASARABI 1968 1974 29 2536 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.327 BACĂU 1968 1974 116 2537 DIVIZIONUL AUTOTUNURI NR.328 TIMIŞOARA 1967 1974 223 2491 DIVIZIONUL CAVALERIE INDEPENDENT NR.10 1950 1951 117

2490 DIVIZIONUL CERCETARE ARTILERISTICĂ NR.371 (9) MIHAI BRAVU 1948 1955 321

2515 DIVIZIONUL DISTRUGĂTOARE NR.101 (418) 1951 1960 1160 2522 DIVIZIONUL DRAGAJ FLUVIAL NR.519 1952 1957 132 2524 DIVIZIONUL DRAGAJ NR.596 CONSTANŢA 1951 1959 939 2517 DIVIZIONUL DRAGOARE BAZĂ NR.146 (596) 1960 1966 364 2518 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.174 1959 1961 111 2510 DIVIZIONUL DRAGOARE RADĂ NR.19 1959 1966 243 2520 DIVIZIONUL MONITOARE NR.407 1951 1956 521

2514 DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDAJE SUBMARINE NR.95 1959 1960 88

2526 DIVIZIONUL MONITOARE VEDETE BLINDATE SIGURANŢĂ NR.1027 (DETAŞAMENTUL DE NAVE)

1956 1958 278

3135 DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.3 DROBETA-TURNU SEVERIN 1960 1974 35

3136 DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.96 GIURGIU 1970 1974 218

3139 DIVIZIONUL NAVE GRĂNICEREŞTI NR.97 CONSTANŢA 1970 1974 67

3138 DIVIZIONUL NAVE GRĂNICERI NR.60 BRĂILA 1969 1974 386 2418 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.1 1937 1948 1034 2419 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.2 1937 1949 771

2426 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.206 HĂLCHIU 1969 1979 267 *

2420 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.3 1937 1946 640 2421 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.4 1942 1945 223

3149 DIVIZIONUL OBUZIERE MUNTE NR.41 (100 mm) RÂMNICU VÂLCEA 1969 1979 423 *

3137 DIVIZIONUL PREGĂTIRE ECHIPAJE NAVE NR.399 GIURGIU 1972 1974 24

3206 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.1 BOTENI 1978 1979 28 *

3192 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.1 BRAŞOV 1979 1979 7 *

3207 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.2 BUCŞANI 1979 1979 23 *

3208 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.3 1979 1979 25 *

3202 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.3 BRAŞOV 1979 1979 7 *

3209 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.4 MIHAI BRAVU 1979 1979 30 *

3210 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.5 HEREŞTI 1979 1979 26 *

3211 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.6 SOHATU 1979 1979 22 *


119


minim An


3213 DIVIZIONUL RACHETE ANTIAERIENE NR.8 1979 1979 30 * 3071 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.113 PLOIEŞTI 1962 1979 533 * 2538 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.151 ORADEA 1964 1975 320

3161 DIVIZIONUL RACHETE TACTICE NR.180 CRAIOVA 1963 1974 140

2500 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.950 DEVESELU 1953 1956 57

2501 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.954 1953 1958 117 2502 DIVIZIONUL RADIOTEHNIC ILUMINARE NR.957 1955 1957 61 2377 DIVIZIONUL REPERAJ NR.1 1941 1945 37

2493 DIVIZIONUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.1 (DIVIZIONUL ARTILERIE ANTITANC NR.2) 1947 1948 89

2494 DIVIZIONUL SPECIALITATI MOTO NR.18 1947 1948 49 2523 DIVIZIONUL SUBMARINE NR.594 MANGALIA 1951 1958 216 3215 DIVIZIONUL TEHNIC NR.10 CIOROGÂRLA 1975 1979 17 * 3214 DIVIZIONUL TEHNIC NR.9 PANTELIMON 1979 1979 20 * 2504 DIVIZIONUL TREN NR.1 1914 1931 339 2505 DIVIZIONUL TREN NR.3 1916 1931 154 2506 DIVIZIONUL TREN NR.4 1913 1931 215 2507 DIVIZIONUL TREN NR.5 1916 1931 123 2508 DIVIZIONUL TREN NR.6 1919 1931 54 2509 DIVIZIONUL TREN NR.7 1919 1931 117

2427 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.1 (DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.1) 1923 1951 960

2428 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.2 1915 1951 1571

2429 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.3 (DIVIZIONUL ARTILERIE MUNTE NR.3) 1922 1945 850

2430 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.4 1923 1947 949 2433 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.8 1942 1946 243 2434 DIVIZIONUL TUNURI MUNTE NR.9 1942 1946 475

2527 DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.1061 MANGALIA 1955 1958 121

2511 DIVIZIONUL VÂNĂTOARE SUBMARINE NR.50 1959 1966 210

2525 DIVIZIONUL VEDETE BLINDATE SUBMARINE NR.640 GIURGIU 1952 1956 143

2512 DIVIZIONUL VEDETE DRAGOARE NR.88 (1074) 1957 1961 152 3065 DIVIZIONUL VEDETE NR.133 MANGALIA 1964 1970 61

2519 DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.319 MANGALIA 1952 1958 299

2513 DIVIZIONUL VEDETE TORPILOARE NR.93 1960 1970 85 3377 ECONOMAT MARELE STAT MAJOR 1945 1948 57 X586 EDITURA MILITARĂ 1957 1979 869 * 3378 EDITURA MILITARĂ 1959 1974 1120 X587 EDITURA MILITARĂ (REVISTE ŞI ZIARE) 1975 1979 181 *

3380 ESCADRILA AVIAŢIE CERCETARE NR.31 TIMIŞOARA 1978 1979 103 *

3363 ESCADRILA AVIAŢIEI CERCETARE NR.38 FETEŞTI 1964 1979 305

3370 ESCADRILA DISTRUGĂTOARE 1922 1945 526

3366 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.1155 PALAZUL MARE-CONSTANŢA 1956 1956 26


120


minim An


3364 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.256 1957 1958 89 3365 ESCADRILA HIDROAVIAŢIE NR.347 1947 1955 442 3371 ESCADRILA NAVE SIGURANŢĂ FLUVIALĂ 1948 1951 38 3369 ESCADRILA PREGĂTIRE MONITOARE 1937 1941 98 3416 FABRICA MILITARĂ CARTOGRAFIE 1951 1958 143

3414 FABRICA MILITARĂ PRODUSE ALIMENTARE ŞI UNSORI TIMIŞOARA 1938 1951 312

3417 FARMACIA GARNIZOANA BACĂU 1928 1953 57 3439 FARMACIA MARINĂ CONSTANŢA 1941 1951 50

3437 FILIALA DEPOZITUL DE MATERIALE SANITAR-VETERINARE NR.227 1960 1968 87

3438 FILMOTECA MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE 1976 1979 19 *

3390 FLOTILA AEROSTAŢIE NR.1 1919 1944 521 3398 FLOTILA ASALT NR.3 1940 1951 86

3431 FLOTILA AVIAŢIE TRANSPORT NR.50 BUCUREŞTI 1971 1979 558 *

3391 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.1 1937 1945 284 3394 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.2 1939 1945 331 3400 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.3 1940 1944 383 3402 FLOTILA BOMBARDAMENT NR.4 1945 1947 32

3404 FLOTILA DE DUNĂRE (BRIGADA 230 NAVE FLUVIALE; FLOTILA 145 DE DUNĂRE) 1951 1961 2360

3407 FLOTILA DE LUPTĂ 1924 1933 26 3403 FLOTILA DRAGAJ 1940 1951 142

3405 FLOTILA DUNĂRE-RAION 71 APĂRARE CONTRA MINE 1956 1960 121

3406 FLOTILA HIDROAVIAŢIE (GRUP AVIAŢIE MARINĂ) 1924 1944 243

3392 FLOTILA INFORMAŢII NR.1 1930 1945 597 3408 FLOTILA INFORMAŢII NR.2 1921 1944 266 3395 FLOTILA INFORMAŢII NR.2 (6) 1945 1949 429 3399 FLOTILA INFORMAŢII NR.3 1921 1944 339 3393 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.1 1938 1950 208 3396 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.2 1939 1946 308 3401 FLOTILA VÂNĂTOARE NR.3 1940 1945 381 3560 GARNIZOANA AIUD 1920 1953 122 3561 GARNIZOANA ALBA IULIA 1921 1958 433 3562 GARNIZOANA ARAD 1919 1951 563 3563 GARNIZOANA BACĂU 1916 1954 151 3564 GARNIZOANA BALŢI 1920 1944 305 3566 GARNIZOANA BÂRLAD 1917 1957 144 3565 GARNIZOANA BAZARGIC 1930 1940 112 3567 GARNIZOANA BISTRIŢA 1923 1958 109 3568 GARNIZOANA BOTOŞANI 1915 1959 502 3571 GARNIZOANA BRĂILA 1910 1957 197

3570 GARNIZOANA BRAŞOV (COMENDUIREA GARNIZOANEI ORAŞULUI STALIN) 1920 1960 645

3576 GARNIZOANA CĂLĂRAŞI 1923 1959 144 3580 GARNIZOANA CÂMPULUNG MOLDOVENESC 1942 1952 47


121


minim An


3581 GARNIZOANA CÂMPULUNG MUSCEL 1921 1955 150 3575 GARNIZOANA CARACAL 1921 1960 353 3574 GARNIZOANA CARANSEBEŞ 1922 1959 95 3585 GARNIZOANA CLUJ 1919 1959 487 3586 GARNIZOANA CRAIOVA 1904 1952 321 3588 GARNIZOANA DEJ 1920 1951 140 3589 GARNIZOANA DEVA 1921 1959 126 3590 GARNIZOANA DOROHOI 1922 1952 280 3592 GARNIZOANA FĂGĂRAŞ 1919 1958 419 3591 GARNIZOANA FĂLTICENI 1913 1952 141 3593 GARNIZOANA FOCŞANI 1928 1952 226

3594 GARNIZOANA GALAŢI (COMENDUIREA GARNIZOANEI GALAŢI) 1923 1956 341

3596 GARNIZOANA GIURGIU (COMENDUIREA GARNIZOANEI GIURGIU) 1920 1952 126

3597 GARNIZOANA HUSI 1919 1955 131 3598 GARNIZOANA IAŞI 1917 1957 283 3600 GARNIZOANA INEU 1936 1960 88 3601 GARNIZOANA LUGOJ 1919 1958 463 3604 GARNIZOANA MOINEŞTI 1918 1952 22 3605 GARNIZOANA ODORHEI 1919 1951 176

3608 GARNIZOANA ORADEA (COMENDUIREA GARNIZOANEI ORADEA) 1921 1959 329

3609 GARNIZOANA ORAŞTIE 1919 1945 160 3607 GARNIZOANA ORĂVIŢA 1925 1959 102 3610 GARNIZOANA ORŞOVA 1920 1951 202 3611 GARNIZOANA PIATRA NEAMŢ 1929 1950 91 3612 GARNIZOANA PITEŞTI 1919 1955 431 3614 GARNIZOANA RĂDĂUŢI 1920 1950 232 3616 GARNIZOANA RÂMNICU SĂRAT 1931 1968 97 3617 GARNIZOANA RÂMNICU VÂLCEA 1919 1955 182 3618 GARNIZOANA SATU MARE 1920 1951 212 3619 GARNIZOANA SEBEŞ ALBA 1921 1956 150 3620 GARNIZOANA SFÂNTU GHEORGHE 1921 1954 98 3621 GARNIZOANA SIBIU 1919 1958 691 3622 GARNIZOANA SIGHET 1919 1950 237 3623 GARNIZOANA SIGHIŞOARA 1929 1954 55 3626 GARNIZOANA SLATINA 1930 1953 290 3628 GARNIZOANA SUCEAVA 1922 1952 82 3634 GARNIZOANA TÂRGOVIŞTE 1919 1951 336 3631 GARNIZOANA TÂRGU JIU 1921 1955 348

3633 GARNIZOANA TÂRGU MUREŞ (COMENDUIREA GARNIZOANEI TÂRGU MUREŞ) 1921 1959 137

3629 GARNIZOANA TECUCI 1921 1960 350 3635 GARNIZOANA TIMIŞOARA 1919 1959 1404 3638 GARNIZOANA TULCEA 1921 1955 120 3637 GARNIZOANA TURDA 1933 1952 64 3639 GARNIZOANA VASLUI 1924 1951 259 3640 GARNIZOANA ZALĂU 1924 1952 70 3471 GRUP AVIAŢIE NR.1 1916 1929 188


122


minim An


3478 GRUP DESERVIRE HIDROAVIAŢIE NR.216 (1024) 1955 1959 170 3479 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.2 1937 1940 612 3481 GRUPARE APĂRARE CONTRA AERONAVE NR.3 1937 1941 416 3484 GRUPARE DEPOZITE NR.304 (1151) 1951 1961 186 3469 GRUPAREA DEPOZITE ATELIERE AERO NR.2 1945 1950 746 3499 GRUPUL APROVIZIONARE NR.57 1941 1945 96 3542 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.32 1942 1945 95 3543 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.52 1941 1945 73 3497 GRUPUL APROVIZIONARE SUBZISTENŢE NR.8 1941 1944 99 3524 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.1 1937 1945 241 3525 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.2 1937 1945 91 3526 GRUPUL ARTILERIE MUNTE NR.3 1937 1945 119 3552 GRUPUL CANONIERE 1921 1943 190 3512 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.1 1939 1940 387 3513 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.2 1938 1940 808 3514 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.3 1938 1940 626 3515 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.4 1938 1940 447 3516 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.5 1939 1940 667 3517 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.6 1938 1940 444 3518 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.7 1938 1940 601 3519 GRUPUL GRĂNICERI PAZĂ NR.8 1940 1940 101 3491 GRUPUL INFANTERIE MOTO NR.1 1948 1949 52 3490 GRUPUL MOBIL ETAPE NR.1 1940 1943 134

3520 GRUPUL NAVE GRĂNICERI (COMPANIA DE ECHIPAJE) 1919 1945 1702

3553 GRUPUL PAZĂ DEPOZITE 1948 1951 645 3645 GRUPUL SERVICII NR.1 1947 1948 54 3510 GRUPUL SERVICII NR.88 1941 1944 105

3495 GRUPUL SERVICII VOLUNTARI MOTOMECANIZAT NR.2 "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN"

1947 1948 24

3493 GRUPUL SPECIALITATI MOTO NR.2 "TUDOR VLADIMIRESCU" 1947 1948 95

3494 GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO NR.4 1947 1948 123 3644 GRUPUL VÂNĂTOARE NR.2 1945 1949 113 3541 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1923 1945 314 3527 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.1 1930 1949 138 3536 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.11 1944 1947 45 3537 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.12 1945 1947 55 3528 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 1921 1943 193 3529 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.3 1922 1945 157 3530 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.4 1923 1945 304 3531 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.5 1923 1949 264 3532 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.6 1923 1948 164 3533 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.7 1939 1948 101 3534 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.8 1939 1949 256 3535 GRUPUL VÂNĂTORI MUNTE NR.9 1939 1945 139 3467 GUVERNĂMÂNTUL BASARABIA 1941 1944 470 3749 ÎNCHISOAREA MILITARĂ JILAVA 1916 1949 829


123


minim An


3724 INSPECTORATUL PROTECŢIEI MUNCII 1966 1973 51 3719 INSPECTORATUL DE PREGĂTIRE PREMILITARĂ 1934 1945 821

X655 INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ BUCUREŞTI - BIROUL MOBILIZARE 1958 1975 93 *

X654 INSPECTORATUL DE PROTECŢIE CIVILĂ BUCUREŞTI (STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ)

1952 1979 468 *

3714 INSPECTORATUL GENERAL AL INFANTERIEI ŞI VÂNĂTORILOR DE MUNTE 1922 1949 1448 *

3707 INSPECTORATUL GENERAL AL AERONAUTICII 1923 1932 463

3706 INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI (DIRECŢIA APĂRARE CONTRA GAZE) 1861 1947 1478

3709 INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI (DIRECŢIA SUPERIOARĂ A CAVALERIEI) 1917 1949 1399

3718 INSPECTORATUL GENERAL AL FORMAŢIUNILOR MOTOMECANIZATE 1939 1947 344

3710 INSPECTORATUL GENERAL AL GENIULUI (DIRECŢIA TRANSMISIUNI) 1916 1946 1689

3715 INSPECTORATUL GENERAL AL INTENDENŢEI 1917 1949 1606 3742 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI 1942 1948 12 3716 INSPECTORATUL GENERAL AL MARINEI 1918 1947 1626 3701 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.1 1918 1948 298 3702 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.2 1918 1949 553 3703 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.3 1918 1947 422 3704 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.4 1920 1933 99 3725 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 1921 1940 442 3705 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC ARMATĂ 1919 1947 1778

3717 INSPECTORATUL MUZICII AL ARMATEI (SECŢIA MUZICILOR MILITARE) 1935 1974 465

X653 INSPECTORATUL MUZICII MILITARE 1975 1979 413 * X656 INSTITUTUL MEDICO-MILITAR 1975 1979 1129 * 3727 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896 1951 2174 3726 INSTITUTUL MILITAR SANITAR 1920 1953 373

3743 INSTITUTUL TEHNIC DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE ŞI PROIECTĂRI-CLINCENI 1959 1974 638

3734 ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT "RECUPERAREA" BRAGADIRU 1950 1951 280

3733 ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE STAT "DELABORARE" BRAGADIRU 1948 1949 461

3732 ÎNTREPRINDEREA METALURGICĂ DE STAT SIBIU 1948 1950 256

3730 ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII NR.2 TIMIŞOARA 1951 1959 3124

3731 ÎNTREPRINDEREA MILITARĂ DE CONSTRUCŢII NR.3 PLOIEŞTI 1953 1959 2654

3807 LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARTILERIE BUCUREŞTI 1961 1974 163

3805 LABORATORUL ARTILERISTIC AL ARMATEI BUCUREŞTI 1960 1978 531


124


minim An


3785 LABORATORUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ EXPERIMENTE AVIAŢIE RADIOLOCAŢIE 1959 1959 7

3784 LABORATORUL DE DOZIMETRIE MILITARĂ NR.212 1969 1974 76

3806 LABORATORUL FOTOGRAMETRIC ARMATA A 3-A CRAIOVA 1958 1974 98

3810 LAGĂRELE DE CONCENTRARE ALE MILITARILOR POLONEZI ÎN ROMÂNIA 1939 1941 0

3798 LICEUL MILITAR "D.A.STURDZA" CRAIOVA 1910 1948 871

3797 LICEUL MILITAR "DIMITRIE CANTEMIR" BREAZA 1949 1979 2607 *

3800 LICEUL MILITAR "GENERAL MACAROVICI" 1906 1948 841

3802 LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" TÂRGU MUREŞ 1921 1947 413

3809 LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBA-IULIA 1975 1979 82 *

6632 LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" GALAŢI (LICEUL MILITAR MARINĂ) 1957 1960 260

3803 LICEUL MILITAR "NICOLAE FILIPESCU" 1912 1948 625 3799 LICEUL MILITAR "REGELE FERDINAND" 1919 1945 260

3804 LICEUL MILITAR "ŞTEFAN CEL MARE" CÂMPULUNG-MOLDOVENESC 1924 1979 2030 *

3796 LICEUL MILITAR INDUSTRIAL 1940 1948 396

3841 MANUTANŢA CENTRALĂ A ARMATEI - BUCUREŞTI 1907 1956 881

3831 MARELE CARTIER GENERAL 1913 1942 3969 X911 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA MOBILIZARE 1950 1979 296 *

X903 MARELE STAT MAJOR SECŢIA MOBILIZARE-DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE 1970 1979 2205 *

X890 MARELE STAT MAJOR-SECŢIA COMPLETARE MILITARI COORDONARE RECRUTARE-ÎNCORPORĂRI

1970 1979 818 *

3995 MEMORIALUL HOLOCAUSTULUI 1940 1944 211 3837 MINISTERUL AGRICULTURII 1935 1946 653

3836 MINISTERUL COORDONĂRII - STATUL MAJOR ECONOMIC 1940 1941 129

3832 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936 1940 6135 3838 MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI 1909 1948 261

3835 MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ADMINISTRAŢIE ŞI SPATELE ARMATEI 1949 1952 427

3833 MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ARMAMENT ŞI TEHNICĂ 1949 1953 215

3840 MUNCA TINERETULUI ROMÂN BREAZA 1941 1945 111

X754 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI ALBA 1967 1979 281 *

X755 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI ARGEŞ 1970 1979 14

*

X756 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BIHOR 1965 1967 4

X757 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BOTOŞANI 1968 1979 137 *


125


minim An


X758 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BRĂILA 1968 1979 27 *

X760 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI BUZĂU 1961 1979 490 *

X761 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI CARAŞ-SEVERIN 1964 1979 480 *

X763 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI CONSTANŢA 1950 1979 436 *

X764 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI GIURGIU 1953 1979 86 *

X765 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI HARGHITA 1951 1979 2024 *

X766 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ 1954 1979 73 *

X768 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI OLT 1961 1979 1110 *

X769 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI PRAHOVA 1953 1979 571 *

X770 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI SIBIU 1968 1979 42 *

X771 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI SUCEAVA 1965 1979 94 *

X772 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI TELEORMAN 1972 1979 12 *

X774 OFICIUL DE PROBLEME SPECIALE ŞI APĂRARE CIVILĂ AL JUDEŢULUI VRANCEA 1968 1979 71 *

3902 OFICIUL JURIDIC (DIRECŢIA SECRETARIAT-SECŢIA JURIDICĂ) 1949 1979 1719 *

3994 OFICIUL MOBIL CALCUL - MARELE STAT MAJOR 1979 1979 150 *

3991 ORGANIZAŢIA "ZONA 1 ODESSA" - MARELE CARTIER GENERAL 1942 1943 636

4040 PARCUL NAVELOR GRĂNICERILOR 1946 1951 590 4067 POLIGONUL DE EXPERIMENTĂRI CĂI FERATE 1971 1979 172 * 4043 POLIGONUL CENTRAL ARTILERIE CINCU 1954 1959 208 X789 POLIGONUL DE EXPERIENŢE AL ARMATEI 1975 1979 1138 *

4042 POLIGONUL DE EXPERIENŢE STUDII ARMATĂ SUDIŢI - JEGĂLIA 1927 1975 1318

4046 POLIGONUL DE TRAGERE ARTILERIE TANCURI AL ARMATEI A 4-A CINCU 1953 1975 198

4070 POLIGONUL DE TRAGERE TIP 2 AL ARMATEI A 2-A SMÂRDAN 1956 1975 743

4068 POLIGONUL DE TRAGERE TIP 3 MIHAI-BRAVU 1964 1979 174 *

4047 PORTUL MILITAR MANGALIA (DETAŞAMENTUL DE APROVIZIONARE NR.1) 1960 1964 261

X788 PRESA MILITARĂ (COLECŢIE ZIARE) 1945 1979 163 * 4039 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI 1918 1948 33 3272 PROCURATURA GENERALĂ MILITARĂ 1949 1955 160 4052 PUNCTE DE CONTROL TRECERE FRONTIERĂ 1946 1955 1208

4913 RAION OBSERVARE TRANSMISIUNI NR.584 GIURGIU 1951 1956 233

4902 RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.46 (RAION APĂRARE CONTRA MINE NR.1149) 1956 1960 191


126


minim An


4903 RAIONUL APĂRARE CONTRA MINE NR.71 (1076) 1956 1960 268 4922 REDACŢIA REVISTEI "VIAŢA MILITARĂ" 1947 1974 118 X804 REGIA AUTONOMĂ ROMTEHNICĂ 1975 1979 7435 *

3154 REGIMENTUL (DIVIZION) RACHETE ANTIAERIENE NR.48 BUCUREŞTI 1977 1979 93 *

4748 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT INDEPENDENT NR.290 1951 1958 674

4710 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.15 HUNEDOARA 1943 1979 911 *

4711 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.16 CONSTANŢA 1959 1962 253

4713 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ MIXT NR.18 1959 1973 719

4696 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.1 1929 1951 1005 4705 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.10 1944 1962 690 4722 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.103 1952 1959 556

4706 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.11 BRAŞOV 1949 1979 930 *

4723 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.113 GIURGIU 1954 1958 515

4707 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.12 1949 1962 595

4724 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.121 CONSTANŢA 1951 1958 417


4725 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.133 HUNEDOARA 1952 1958 601

4726 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.137 PLOIEŞTI 1951 1959 782


4727 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.141 SOMEŞENI 1951 1958 615

4728 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.143 OTOPENI 1951 1958 625

4729 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.151 FETEŞTI 1952 1959 522



4731 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.176 TÂRGU JIU 1952 1958 422

4732 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.187 BUCUREŞTI 1951 1958 171


4733 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.193 STREJNIC 1951 1959 499



4736 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.205 BRAŞOV 1951 1958 348


127


minim An






4741 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.240 GALAŢI 1955 1959 288


4743 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.252 SOMEŞENI 1951 1958 451


4745 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.266 REŞIŢA 1951 1958 679



4747 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.289 GALAŢI 1952 1957 349



4698 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.3 1941 1962 2205 4751 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.300 1957 1958 49

4699 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.4 MIXT PLOIEŞTI 1941 1979 2763 *


4701 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.6 RÂMNICU SĂRAT 1941 1974 3866

4720 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.66 FLOREŞTI-CLUJ 1964 1978 514




4721 REGIMENTUL ARTILERIE ANTIAERIANĂ NR.89 FLOREŞTI-CLUJ 1964 1978 747



4620 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.1 1947 1949 94

4622 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.24 LUGOJ 1948 1979 1621 *

4631 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.254 ARGEŞ 1952 1955 71


128


minim An


4632 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.268 CARACAL 1952 1955 67

4623 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.29 (153) ALEXANDRIA 1951 1979 1448 *


4634 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.612 BAIA MARE 1968 1971 84

4625 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.65 BRĂILA 1959 1977 919

4935 REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.79 TECUCI 1969 1979 515 *


4664 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1 (DIVIZIONUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.1) 1923 1947 770

4665 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.2 1939 1944 244 4670 REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.27 1949 1951 212





4675 REGIMENTUL ARTILERIE CETATE NR.1 1905 1917 296

4678 REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.1 (DIVIZIONUL ARTILERIE COASTĂ) 1940 1949 739

4679 REGIMENTUL ARTILERIE COASTĂ NR.43 (BATERIA ARTILERIE COASTĂ NR.4) 1960 1961 247

4951 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.1 1939 1943 322 4683 REGIMENTUL ARTILERIE FORTIFICAŢII NR.4 1940 1943 262 4673 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.2 1933 1947 631 4674 REGIMENTUL ARTILERIE GARDA NR.3 1940 1947 340 4690 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.1 1934 1947 538 4691 REGIMENTUL ARTILERIE GRĂNICERI NR.2 1940 1943 202

4682 REGIMENTUL ARTILERIE GREA FORTIFICAŢII NR.1 1939 1944 369

4656 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.1 1946 1949 255 4659 REGIMENTUL ARTILERIE GREA MOTO NR.8 1940 1944 139 4635 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.1 1915 1945 1110 4642 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.14 1949 1950 294 4644 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.16 1949 1950 283 4612 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.182 1951 1958 671 4657 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.2 1916 1950 879 4645 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.20 1949 1951 394 4646 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.23 1949 1950 267 4648 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.242 1951 1958 594 4688 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.264 1951 1958 224 4658 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.3 1915 1950 1658 4647 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.37 1949 1950 329


129


minim An


4636 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.4 1916 1948 1210 4637 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.5 1923 1950 1590 4638 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.6 1923 1949 811 4639 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.7 1923 1949 2066 4640 REGIMENTUL ARTILERIE GREA NR.8 1948 1951 362 4933 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 1939 1944 502 4649 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.1 T.V. 1943 1959 503 4652 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.12 1949 1951 108

4653 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.157 (DIVIZIONUL ARTILERIE MOTO NR.157) 1951 1955 101

4654 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.211 BUCUREŞTI 1952 1959 519

4655 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.286 MEDGIDIA 1951 1958 517

4651 REGIMENTUL ARTILERIE MOTO NR.3 1943 1946 221 4681 REGIMENTUL ARTILERIE MUNTE NR.116 (5) 1951 1959 962

4544 REGIMENTUL ARTILERIE NR.1 SLATINA (REGIMENTUL 1 ARTILERIE "REGELE CAROL I") 1913 1979 906 *

4553 REGIMENTUL ARTILERIE NR.10 (REGIMENTUL OBUZIERE NR.10) 1914 1944 530

4604 REGIMENTUL ARTILERIE NR.104 1943 1943 77 4554 REGIMENTUL ARTILERIE NR.11 1914 1951 1165 4605 REGIMENTUL ARTILERIE NR.111 CĂLĂRAŞI 1951 1958 592

4606 REGIMENTUL ARTILERIE NR.117 BACĂU (BATERIA 343 ARTILERIE ANTITANC) 1951 1958 576

4555 REGIMENTUL ARTILERIE NR.12 1912 1944 731 4607 REGIMENTUL ARTILERIE NR.126 INEU 1951 1958 684 4556 REGIMENTUL ARTILERIE NR.13 MEDGIDIA 1911 1974 1567 4557 REGIMENTUL ARTILERIE NR.14 1913 1961 1402 4609 REGIMENTUL ARTILERIE NR.142 CARANSEBEŞ 1952 1958 629


4610 REGIMENTUL ARTILERIE NR.150 BUZĂU 1954 1958 196

4559 REGIMENTUL ARTILERIE NR.16 (BRIGADA ARTILERIE ANTITANC NR.16) MIHAI BRAVU 1913 1946 1890 *

4611 REGIMENTUL ARTILERIE NR.166 1952 1956 448


4561 REGIMENTUL ARTILERIE NR.18 1913 1947 856 4562 REGIMENTUL ARTILERIE NR.19 1914 1951 504 4613 REGIMENTUL ARTILERIE NR.191 ROMAN 1956 1959 388 4614 REGIMENTUL ARTILERIE NR.197 BUZIAŞ 1951 1959 612

4545 REGIMENTUL ARTILERIE NR.2 (REGIMENTUL 2 OBUZIERE UŞOARE) 1916 1948 875

4563 REGIMENTUL ARTILERIE NR.20 ROMAN 1913 1961 1086 4630 REGIMENTUL ARTILERIE NR.204 1951 1958 445 4564 REGIMENTUL ARTILERIE NR.21 1914 1946 1811 4565 REGIMENTUL ARTILERIE NR.22 1914 1951 607 4566 REGIMENTUL ARTILERIE NR.23 1914 1944 644 4567 REGIMENTUL ARTILERIE NR.24 1914 1944 983 4615 REGIMENTUL ARTILERIE NR.243 1951 1958 570


130


minim An


4568 REGIMENTUL ARTILERIE NR.25 "OITUZ" - BRĂILA 1916 1979 1281

4616 REGIMENTUL ARTILERIE NR.255 PRUNDU BÂRGĂULUI 1951 1958 645

4569 REGIMENTUL ARTILERIE NR.26 INEU 1913 1974 1419 4617 REGIMENTUL ARTILERIE NR.276 TIMIŞOARA 1952 1957 514 4571 REGIMENTUL ARTILERIE NR.28 1913 1951 736 4618 REGIMENTUL ARTILERIE NR.284 BUZĂU 1951 1956 450 4973 REGIMENTUL ARTILERIE NR.285 BRĂILA 1968 1974 315 4572 REGIMENTUL ARTILERIE NR.29 1917 1944 934

4619 REGIMENTUL ARTILERIE NR.298 TÂRGOVIŞTE (DIVIZIONUL ARTILERIE NR.298) 1951 1959 574

4546 REGIMENTUL ARTILERIE NR.3 "GRIVITA" BACĂU 1916 1975 1214

4573 REGIMENTUL ARTILERIE NR.30 1916 1946 1130 4574 REGIMENTUL ARTILERIE NR.31 1919 1940 669

4957 REGIMENTUL ARTILERIE NR.315 ŞIMLEUL SILVANIEI 1968 1979 231 *




4578 REGIMENTUL ARTILERIE NR.35 (REGIMENTUL ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ NR.35) 1919 1961 2353

4579 REGIMENTUL ARTILERIE NR.36 (REGIMENTUL ARTILERIE ANTITANC NR.36) 1919 1951 1159



4582 REGIMENTUL ARTILERIE NR.39 TIMIŞOARA 1919 1979 2092 * 4547 REGIMENTUL ARTILERIE NR.4 1904 1944 1156




4963 REGIMENTUL ARTILERIE NR.43 1968 1979 553 * 4548 REGIMENTUL ARTILERIE NR.5 1914 1961 1062 4587 REGIMENTUL ARTILERIE NR.51 1939 1942 187 4588 REGIMENTUL ARTILERIE NR.52 1939 1941 89 4589 REGIMENTUL ARTILERIE NR.53 1939 1944 235 4590 REGIMENTUL ARTILERIE NR.54 1939 1942 111 4591 REGIMENTUL ARTILERIE NR.55 1939 1943 38 4592 REGIMENTUL ARTILERIE NR.56 1939 1943 125 4593 REGIMENTUL ARTILERIE NR.57 1939 1940 38 4594 REGIMENTUL ARTILERIE NR.58 1939 1940 102 4595 REGIMENTUL ARTILERIE NR.59 1939 1940 152 4549 REGIMENTUL ARTILERIE NR.6 1906 1947 1383 4596 REGIMENTUL ARTILERIE NR.60 1939 1940 40


131


minim An


4597 REGIMENTUL ARTILERIE NR.61 1939 1942 98 4598 REGIMENTUL ARTILERIE NR.63 1939 1941 24 4599 REGIMENTUL ARTILERIE NR.64 1939 1944 94 4600 REGIMENTUL ARTILERIE NR.66 1939 1940 71 4601 REGIMENTUL ARTILERIE NR.67 1939 1941 40 4602 REGIMENTUL ARTILERIE NR.68 1939 1942 64

4964 REGIMENTUL ARTILERIE NR.69 ŞIMLEU (REGIMENTUL 69 ARTILERIE TUNURI ARMATĂ) 1959 1974 399

4550 REGIMENTUL ARTILERIE NR.7 FLOREŞTI - CLUJ 1914 1977 1110

4603 REGIMENTUL ARTILERIE NR.70 (REGIMENTUL ARTILERIE GARDĂ NR.1) 1930 1941 611


4552 REGIMENTUL ARTILERIE NR.9 DROBETA TURNU-SEVERIN 1914 1974 2547

4684 REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ NR.25 BRĂILA 1959 1974 195

4685 REGIMENTUL ARTILERIE TUNURI ARMATĂ NR.54 (PLUTON 453 AUTO TRANSPORT) 1955 1958 274

4661 REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.18 (3) 1947 1950 309 4662 REGIMENTUL ARUNCĂTOARE MOTO NR.30 1949 1950 199 4866 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.167 TURDA 1950 1958 300 4875 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.251 1951 1958 348 4876 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.263 BRAŞOV 1953 1958 272 4864 REGIMENTUL AVIAŢIE ASALT NR.41 1959 1960 142

4870 REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT NR.190 (17) 1951 1953 50

4878 REGIMENTUL AVIAŢIE BOMBARDAMENT NR.282 (REGIMENTUL 282 AVIAŢIE CERCETARE) 1951 1958 372

4874 REGIMENTUL AVIAŢIE CERCETARE NR.239 1949 1958 210 4868 REGIMENTUL AVIAŢIE LEGATURĂ NR.177 (9) 1949 1953 59 4846 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.2 1949 1951 137 4938 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.6 1949 1951 117 4851 REGIMENTUL AVIAŢIE NR.8 1949 1951 75 4883 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALA BOBOC 1958 1960 189 4882 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA A II-A 1956 1957 164 4881 REGIMENTUL AVIAŢIE ŞCOALĂ FAZA I BUZĂU 1955 1957 121

4860 REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.108 BUCUREŞTI 1952 1958 457

4937 REGIMENTUL AVIAŢIE TRANSPORT NR.99 BUCUREŞTI 1959 1979 281

4854 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE BOMBARDAMENT NR.49 IANCA 1959 1979 556 *

4863 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE BOMBARDAMENT NR.67 CRAIOVA 1959 1979 609 *

4865 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE CU REACŢIE NR.158 CRAIOVA 1952 1958 285

4845 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.1 1949 1951 94

4862 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.135 CARANSEBEŞ 1951 1958 208


132


minim An


4867 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.172 (14) 1951 1958 135 4869 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.180 (2) 1951 1952 22

4872 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.206 IANCA 1952 1959 116

4873 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.226 (1) 1951 1958 109

4879 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.294 GIARMATA (REGIMENTUL 12 AVIAŢIE) 1951 1958 138

4847 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.3 (REGIMENTUL 3 AVIAŢIE) 1949 1951 125

4853 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.37 CARANSEBEŞ 1959 1960 37

4855 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.57 - MIHAIL KOGĂLNICEANU 1959 1979 502

4850 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.7 1950 1951 94

4980 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.71 CÂMPIA TURZII 1971 1979 73 *

4856 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.86 FETEŞTI 1959 1979 424 *

4857 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.91 DEVESELU 1959 1979 480 *

4858 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.93 GIARMATA 1959 1979 446 *

4859 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE NR.98 SILIŞTEA GUMEŞTI 1959 1960 93

4861 REGIMENTUL AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ NR.125 1951 1958 334

4890 REGIMENTUL CĂI FERATE NR.1 (BATALIONUL CĂI FERATE) 1913 1946 1112

4891 REGIMENTUL CĂI FERATE NR.2 (REGIMENTUL CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.2) 1919 1949 1491

4892 REGIMENTUL CĂI FERATE NR.3 (REGIMENTUL CĂI FERATE ŞI PAZĂ NR.3) BRAŞOV 1941 1949 1193

4758 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.1 1912 1948 1239 4770 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.10 1910 1947 1208 4771 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.11 1919 1945 662 4772 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.12 1919 1947 1402 4773 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.13 1919 1945 672 4776 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.16 1931 1937 203 4760 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.2 1913 1945 703 4761 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.3 1930 1946 338 4762 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.4 1914 1947 541 4764 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.5 1914 1944 719 4765 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.6 1913 1947 262 4766 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.7 1910 1940 428 4767 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.8 1901 1945 1232 4769 REGIMENTUL CĂLĂRAŞI NR.9 1913 1945 543

4515 REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.1 (REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ) 1920 1948 607

4517 REGIMENTUL CARELOR DE LUPTĂ NR.2 1939 1948 646 4757 REGIMENTUL CAVALERIE NR.1 SEBEŞ-ALBA 1949 1951 213


133


minim An


4777 REGIMENTUL CAVALERIE NR.119 TÂRGOVIŞTE 1952 1954 119 4778 REGIMENTUL CAVALERIE NR.163 1949 1954 188 4759 REGIMENTUL CAVALERIE NR.2 (119) 1949 1951 284 4779 REGIMENTUL CAVALERIE NR.228 SEBEŞ - ALBA 1952 1954 230 4780 REGIMENTUL CAVALERIE NR.245 1952 1954 333 4763 REGIMENTUL CAVALERIEI NR.4 1949 1951 339 4434 REGIMENTUL DE ESCORTĂ REGALĂ 1920 1935 36 4435 REGIMENTUL DE GARDĂ CĂLARE 1935 1947 178 X810 REGIMENTUL DE GARDĂ NR.30 1959 1974 129 4426 REGIMENTUL DE MARŞ 1917 1945 224 X808 REGIMENTUL DE TRANSMISIUNI NR.47 1975 1979 697 *

4887 REGIMENTUL DESANT PARAŞUTARE NR.60 (REGIMENTUL 60 PARAŞUTIŞTI) BUZĂU 1964 1979 1095 *

4981 REGIMENTUL ELICOPTERE NR.58 SIBIU (ESCADRILA 115 ELICOPTERE) 1976 1979 135 *

4982 REGIMENTUL ELICOPTERE NR.94 ALEXENI 1965 1979 539 *

4436 REGIMENTUL GARDĂ REPUBLICANĂ (BATALIONUL 320 INFANTERIE INDEPENDENT) 1948 1959 868

4936 REGIMENTUL GENIU (PIONIERI) NR.52 1958 1975 650 4844 REGIMENTUL GENIU AERONAUTIC 1938 1942 980

4961 REGIMENTUL GENIU NR.1 "ALEXANDRU IOAN CUZA" RÂMNICU VÂLCEA 1944 1979 994 *

4969 REGIMENTUL GENIU NR.3 BUZĂU 1969 1979 348 * 4510 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.1 1939 1940 339 4513 REGIMENTUL GRĂNICERESC NR.4 1940 1943 239 4514 REGIMENTUL GRĂNICERI CĂARI 1933 1937 378 4495 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.1 1912 1955 8655 4504 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.10 ORADEA 1943 1963 1840 4952 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.11 SATU MARE 1950 1956 101 4505 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.13 1948 1955 1643 4506 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.14 1950 1953 650 4496 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.2 1915 1956 2675 4497 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.3 ORAVIŢA 1918 1955 3270 4498 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.4 TIMIŞOARA 1919 1953 3954 4499 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.5 1930 1955 5325 4500 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.6 1930 1955 2104 4501 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.7 BAIA MARE 1931 1956 4300 4502 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.8 1931 1955 2404 4503 REGIMENTUL GRĂNICERI NR.9 TURNU SEVERIN 1943 1955 2967 4431 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.1 1938 1943 1269 4432 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICAŢII NR.2 1939 1943 995

4344 REGIMENTUL INFANTERIE FORTIFICATII NR.53 (53/65) 1912 1943 521

4430 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ (BATALIONUL MIXT DE MARINĂ) 1940 1948 449

4287 REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 "TUDOR VLADIMIRESCU" 1943 1948 198

4286 REGIMENTUL INFANTERIE NR.1 (REGIMENTUL 1 DOROBANŢI "DOLJ") 1906 1951 3392

4301 REGIMENTUL INFANTERIE NR.10 (REGIMENTUL 10 DOROBANŢI "PUTNA") 1907 1951 2875


134


minim An


4390 REGIMENTUL INFANTERIE NR.104 ZALAU (REGIMENTUL 104 MECANIZAT) 1951 1958 802

4391 REGIMENTUL INFANTERIE NR.105 JEBEL 1919 1959 825 4392 REGIMENTUL INFANTERIE NR.106 1919 1920 24

4393 REGIMENTUL INFANTERIE NR.107 (107/108) (REGIMENTUL 32 INFANTERIE) 1919 1958 228

4394 REGIMENTUL INFANTERIE NR.108 1919 1920 40 4395 REGIMENTUL INFANTERIE NR.109 1919 1956 128

4302 REGIMENTUL INFANTERIE NR.11 (REGIMENTUL 11 DOROBANŢI "SIRET") 1906 1951 1500

4396 REGIMENTUL INFANTERIE NR.111 (REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE) 1919 1944 252

4397 REGIMENTUL INFANTERIE NR.113 "SPĂTARUL COMAN" 1919 1923 148


4303 REGIMENTUL INFANTERIE NR.12 (REGIMENTUL 12 DOROBANŢI "CANTEMIR") 1914 1951 1507

4400 REGIMENTUL INFANTERIE NR.128 (REGIMENTUL 38 INFANTERIE) 1952 1959 662

4304 REGIMENTUL INFANTERIE NR.13 1909 1951 807 4401 REGIMENTUL INFANTERIE NR.134 IAŞI 1952 1958 574 4402 REGIMENTUL INFANTERIE NR.139 1951 1958 660 4305 REGIMENTUL INFANTERIE NR.14 1900 1951 2731 4403 REGIMENTUL INFANTERIE NR.148 GIURGIU 1951 1954 194 4306 REGIMENTUL INFANTERIE NR.15 1904 1959 3043 4404 REGIMENTUL INFANTERIE NR.151 1940 1940 189 4405 REGIMENTUL INFANTERIE NR.152 1940 1940 88 4406 REGIMENTUL INFANTERIE NR.154 1951 1954 371 4307 REGIMENTUL INFANTERIE NR.16 1907 1944 2524 4308 REGIMENTUL INFANTERIE NR.17 1909 1944 1488 4407 REGIMENTUL INFANTERIE NR.173 SĂCĂLAZ 1951 1958 993

4309 REGIMENTUL INFANTERIE NR.18 (REGIMENTUL INFANTERIE NR.288) 1909 1959 1992

4408 REGIMENTUL INFANTERIE NR.185 BRĂILA 1941 1954 351

4310 REGIMENTUL INFANTERIE NR.19 (REGIMENTUL 2 ROMANAŢI NR.19 INFANTERIE) 1909 1951 1851

4409 REGIMENTUL INFANTERIE NR.192 ROMAN-BEIUŞ 1952 1958 641

4410 REGIMENTUL INFANTERIE NR.195 TURNU SEVERIN 1952 1956 502

4411 REGIMENTUL INFANTERIE NR.199 ORADEA 1951 1956 452

4288 REGIMENTUL INFANTERIE NR.2 (REGIMENTUL 2 DOROBANŢI VÂLCEA) 1909 1945 2802

4289 REGIMENTUL INFANTERIE NR.2 "TUDOR VLADIMIRESCU" PANDURI 1943 1948 118

4311 REGIMENTUL INFANTERIE NR.20 (REGIMENTUL 20 DOROBANŢI TELEORMAN) 1909 1945 811

4412 REGIMENTUL INFANTERIE NR.209 BOCŞA ROMÂNĂ 1952 1956 492


135


minim An


4312 REGIMENTUL INFANTERIE NR.21 1909 1951 2136 4413 REGIMENTUL INFANTERIE NR.215 1951 1959 751 4414 REGIMENTUL INFANTERIE NR.219 SLOBOZIA 1952 1958 679

4313 REGIMENTUL INFANTERIE NR.22 (REGIMENTUL 3 DÂMBOVIŢA NR.22) 1909 1951 1464

4415 REGIMENTUL INFANTERIE NR.223 ZALĂU 1952 1956 362

4314 REGIMENTUL INFANTERIE NR.23 (REGIMENTUL 5 IALOMIŢA NR.23 INFANTERIE) 1913 1945 1444

4416 REGIMENTUL INFANTERIE NR.231 BOTOŞANI 1952 1956 315 4315 REGIMENTUL INFANTERIE NR.24 TECUCI 1909 1951 1365 4417 REGIMENTUL INFANTERIE NR.241 BUZĂU 1952 1958 842

4418 REGIMENTUL INFANTERIE NR.247 BECICHERECUL MIC 1951 1956 642

4316 REGIMENTUL INFANTERIE NR.25 (REGIMENTUL 7 RAHOVA NR.25 "GENERALUL C. PREZAN") 1912 1951 1353

4419 REGIMENTUL INFANTERIE NR.257 1952 1959 650

4317 REGIMENTUL INFANTERIE NR.26 (REGIMENTUL 26 DOROBANŢI "ROVINE") 1906 1946 2209

4318 REGIMENTUL INFANTERIE NR.27 1880 1951 1392 4420 REGIMENTUL INFANTERIE NR.271 CARACAL 1952 1956 393

4319 REGIMENTUL INFANTERIE NR.28 (REGIMENTUL 28 INFANTERIE FORTIFICAŢII) 1907 1951 880

4421 REGIMENTUL INFANTERIE NR.280 MOINEŞTI 1952 1958 504 4422 REGIMENTUL INFANTERIE NR.285 1951 1959 516

4423 REGIMENTUL INFANTERIE NR.288 (REGIMENTUL 18 INFANTERIE) 1957 1958 166

4320 REGIMENTUL INFANTERIE NR.29 (REGIMENTUL 8 DRAGOŞ NR.29 INFANTERIE) 1903 1944 1787

4424 REGIMENTUL INFANTERIE NR.291 CĂLĂRAŞI 1952 1958 645 4425 REGIMENTUL INFANTERIE NR.293 GĂTĂIA 1952 1958 601

4290 REGIMENTUL INFANTERIE NR.3 (REGIMENTUL 3 DOROBANŢI) 1906 1951 2043

4291 REGIMENTUL INFANTERIE NR.3 "TUDOR VLADIMIRESCU" PANDURI 1943 1947 412

4321 REGIMENTUL INFANTERIE NR.30 (REGIMENTUL 30 DOROBANŢI; REGIMENTUL 30 MUSCEL) 1909 1946 1623


4324 REGIMENTUL INFANTERIE NR.33 (REGIMENTUL 33 DOROBANŢI TULCEA) 1911 1959 1436

4325 REGIMENTUL INFANTERIE NR.34 1906 1951 1696 4326 REGIMENTUL INFANTERIE NR.35 1909 1946 2011 4327 REGIMENTUL INFANTERIE NR.36 "VASILE LUPU" 1909 1947 1357 4328 REGIMENTUL INFANTERIE NR.37 1911 1951 2018

4329 REGIMENTUL INFANTERIE NR.38 "NEAGOE BASARAB" 1911 1959 1163

4330 REGIMENTUL INFANTERIE NR.39 "PETRU RAREŞ" 1911 1944 2050

4292 REGIMENTUL INFANTERIE NR.4 (REGIMENTUL 4 DOROBANŢI "ARGEŞ") 1909 1946 2116



136


minim An


4332 REGIMENTUL INFANTERIE NR.41 (REGIMENTUL NR.41/71 INFANTERIE) 1912 1941 401

4333 REGIMENTUL INFANTERIE NR.42 (REGIMENTUL NR.42/66 INFANTERIE) 1912 1941 398

4334 REGIMENTUL INFANTERIE NR.43 (43/59) 1912 1941 440

4335 REGIMENTUL INFANTERIE NR.44 (BATALIONUL DE REZERVĂ ARGEŞ) 1912 1920 41


4338 REGIMENTUL INFANTERIE NR.47 (BATALIONUL 7 REZERVĂ) 1912 1951 201




4295 REGIMENTUL INFANTERIE NR.5 VOLUNTARI 1945 1948 275 4341 REGIMENTUL INFANTERIE NR.50 (50/64) 1912 1941 478 4342 REGIMENTUL INFANTERIE NR.51 (51/52) 1914 1940 144





4348 REGIMENTUL INFANTERIE NR.57 (57/58) (BATALIONUL NR.17 REZERVĂ ) 1913 1938 219


4296 REGIMENTUL INFANTERIE NR.6 (REGIMENTUL 6 DOROBANŢI "MIHAI VITEAZUL") 1877 1951 3535

4352 REGIMENTUL INFANTERIE NR.61 1912 1941 236 4353 REGIMENTUL INFANTERIE NR.62 1912 1940 200 4354 REGIMENTUL INFANTERIE NR.63 (63/79; 63/74) 1912 1938 337


4356 REGIMENTUL INFANTERIE NR.65 (REGIMENTUL 65 INFANTERIE REZERVĂ) 1913 1940 167



4359 REGIMENTUL INFANTERIE NR.68 (44/68) 1912 1943 1041 4360 REGIMENTUL INFANTERIE NR.69 1913 1938 382 4298 REGIMENTUL INFANTERIE NR.7 1907 1944 611 4361 REGIMENTUL INFANTERIE NR.70 1912 1920 19 4362 REGIMENTUL INFANTERIE NR.71 1912 1941 257 4363 REGIMENTUL INFANTERIE NR.72 1912 1943 260

4364 REGIMENTUL INFANTERIE NR.73 (73/78) (BATALIONUL 33 REZERVĂ) 1912 1941 113

4365 REGIMENTUL INFANTERIE NR.74 1912 1941 139 4366 REGIMENTUL INFANTERIE NR.75 (75/76;75/79) 1912 1941 396


137


minim An



4368 REGIMENTUL INFANTERIE NR.77 (69/77) 1913 1940 308

4369 REGIMENTUL INFANTERIE NR.78 (BATALIONUL 38 DE REZERVĂ) 1912 1943 323


4372 REGIMENTUL INFANTERIE NR.81 1916 1941 694 4373 REGIMENTUL INFANTERIE NR.82 1916 1944 476 4374 REGIMENTUL INFANTERIE NR.83 1916 1944 1145

4375 REGIMENTUL INFANTERIE NR.84 (REGIMENTUL INFANTERIE BISTRIŢA) 1916 1940 293


4378 REGIMENTUL INFANTERIE NR.87 (REGIMENTUL 87 INFANTERIE "CEHOSLOVACIA") 1920 1940 178

4379 REGIMENTUL INFANTERIE NR.88 1919 1938 260 4380 REGIMENTUL INFANTERIE NR.89 1919 1944 518 4300 REGIMENTUL INFANTERIE NR.9 1907 1951 959

4381 REGIMENTUL INFANTERIE NR.90 (REGIMENTUL 90 INFANTERIE GRĂNICERI MUNTE) 1919 1959 1272

4382 REGIMENTUL INFANTERIE NR.91 1919 1944 622 4383 REGIMENTUL INFANTERIE NR.92 1919 1948 1737 4384 REGIMENTUL INFANTERIE NR.93 1919 1944 1107 4385 REGIMENTUL INFANTERIE NR.94 1919 1945 1452 4386 REGIMENTUL INFANTERIE NR.95 1919 1945 1190 4387 REGIMENTUL INFANTERIE NR.96 1919 1945 1289 4388 REGIMENTUL INFANTERIE NR.98 1919 1938 356 4293 REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI NR.4 1945 1947 156

4297 REGIMENTUL INFANTERIE VOLUNTARI PURTAT NR.6 1945 1948 347

4820 REGIMENTUL INFORMARE ALARMĂ NR.2 1945 1946 203

4524 REGIMENTUL INSTRUCŢIE ECHIPAJE TANCURI NR.58 1952 1959 343

4994 REGIMENTUL JANDARMI "CETATEA ALBĂ" NR.5 1921 1924 6 4999 REGIMENTUL JANDARMI CONSTANŢA NR.11 1921 1929 159 4992 REGIMENTUL JANDARMI NR.1 CRAIOVA 1926 1928 20 4895 REGIMENTUL JANDARMI NR.2 BUCUREŞTI 1924 1925 9 4993 REGIMENTUL JANDARMI NR.4 IAŞI 1926 1929 51 4896 REGIMENTUL JANDARMI NR.6 CHIŞINĂU 1919 1924 43

4996 REGIMENTUL JANDARMI NR.7 (COMPANIA JANDARMI TURDA) 1922 1928 23

4989 REGIMENTUL JANDARMI NR.8 BRAŞOV 1918 1929 83 4897 REGIMENTUL JANDARMI NR.9 TIMIŞOARA 1920 1928 576 4438 REGIMENTUL MECANIZAT NR.1 1959 1979 878 * 4457 REGIMENTUL MECANIZAT NR.106 ARAD 1955 1959 198 4458 REGIMENTUL MECANIZAT NR.122 SEBEŞ 1955 1958 415 4459 REGIMENTUL MECANIZAT NR.147 TOPRAISAR 1951 1959 440

4444 REGIMENTUL MECANIZAT NR.15 "RĂZBOIENI" (REGIMENTUL 15 INFANTERIE) IAŞI 1959 1975 1148


138


minim An


4460 REGIMENTUL MECANIZAT NR.165 TÂRGU MUREŞ 1955 1958 348

4445 REGIMENTUL MECANIZAT NR.18 "ECATERINA TEODOROIU" CARANSEBEŞ 1959 1974 918

4446 REGIMENTUL MECANIZAT NR.19 ARAD 1959 1974 681 4439 REGIMENTUL MECANIZAT NR.2 (279) 1954 1979 1822 * 4461 REGIMENTUL MECANIZAT NR.201 1957 1958 86 4447 REGIMENTUL MECANIZAT NR.21 ORADEA 1959 1974 579 4462 REGIMENTUL MECANIZAT NR.221 BISTRIŢA 1968 1975 278 4463 REGIMENTUL MECANIZAT NR.223 DEJ 1968 1976 275 4464 REGIMENTUL MECANIZAT NR.227 CLUJ-NAPOCA 1968 1977 430 4448 REGIMENTUL MECANIZAT NR.23 BEIUŞ 1959 1974 498

4465 REGIMENTUL MECANIZAT NR.234 MIHAIL KOGĂLNICEANU 1951 1959 91

4466 REGIMENTUL MECANIZAT NR.248 CARACAL 1955 1958 345

4962 REGIMENTUL MECANIZAT NR.26 "ROVINE" CRAIOVA 1958 1979 790 *

4467 REGIMENTUL MECANIZAT NR.272 BUCUREŞTI 1954 1958 429 4967 REGIMENTUL MECANIZAT NR.282 FOCŞANI 1968 1974 362 4440 REGIMENTUL MECANIZAT NR.3 "OLT" 1959 1979 1309 *

4971 REGIMENTUL MECANIZAT NR.301 "PETRU RAREŞ" GALAŢI 1968 1974 364

4955 REGIMENTUL MECANIZAT NR.31 PLENIŢA 1960 1979 572 *

4449 REGIMENTUL MECANIZAT NR.32 "MIRCEA" TIMIŞOARA 1960 1979 1121 *

4968 REGIMENTUL MECANIZAT NR.321 RÂMNICU SĂRAT 1968 1974 484

4450 REGIMENTUL MECANIZAT NR.33 "ALEXANDRU CEL BUN" BOTOŞANI 1956 1974 974

4451 REGIMENTUL MECANIZAT NR.34 CONSTANŢA 1959 1974 378 4452 REGIMENTUL MECANIZAT NR.36 "VASILE LUPU" 1959 1974 669

4453 REGIMENTUL MECANIZAT NR.38 "NEAGOE BASARAB" - PIATRA NEAMŢ 1960 1974 810

4441 REGIMENTUL MECANIZAT NR.4 "VOIEVODUL GELU" - ZALĂU 1959 1975 501

4454 REGIMENTUL MECANIZAT NR.40 "CĂLUGĂRENI" - MEDGIDIA 1959 1974 408

4931 REGIMENTUL MECANIZAT NR.7 PLOIEŞTI 1970 1979 613 * 4456 REGIMENTUL MECANIZAT NR.90 LUGOJ 1960 1979 1359 * 4694 REGIMENTUL MITRALIERE ARTILERIE NR.56 1958 1961 399 4692 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.1 1913 1937 464 4693 REGIMENTUL OBUZIERE MUNTE NR.2 1923 1936 309 4941 REGIMENTUL PÂNDĂ AERO 1948 1950 97 4823 REGIMENTUL PIONIERI NR.1 1922 1951 1468

4831 REGIMENTUL PIONIERI NR.159 BACĂU (REGIMENTUL PIONIERI NR.5) 1922 1958 1341

4832 REGIMENTUL PIONIERI NR.169 DEVA 1951 1959 707

4833 REGIMENTUL PIONIERI NR.198 ALBA IULIA 1952 1959 644

4824 REGIMENTUL PIONIERI NR.2 (REGIMENTUL PIONIERI GARDĂ) 1925 1951 1102


139


minim An


4834 REGIMENTUL PIONIERI NR.221 RÂMNICU VÂLCEA 1952 1958 451

4825 REGIMENTUL PIONIERI NR.3 1922 1944 1279 4826 REGIMENTUL PIONIERI NR.4 1922 1944 1152 4830 REGIMENTUL PIONIERI NR.54 DEVA 1959 1977 757 4828 REGIMENTUL PIONIERI NR.6 1922 1951 1537 4829 REGIMENTUL PIONIERI NR.7 1922 1947 1747 4842 REGIMENTUL PONTONIERI BRĂILA 1916 1945 1183 4838 REGIMENTUL PONTONIERI NR.118 BRĂILA 1951 1979 1148 *

4836 REGIMENTUL PONTONIERI NR.2 "EFTIMIE CROITORU" TURNU MĂGURELE (216) 1961 1979 593

4840 REGIMENTUL PONTONIERI NR.216 TURNU MĂGURELE 1951 1958 616

4841 REGIMENTUL PONTONIERI NR.270 ALBA IULIA 1952 1958 676

4837 REGIMENTUL PONTONIERI NR.3 (BATALIONUL 2 PONTONIERI RÂURI) 1942 1951 1147

4755 REGIMENTUL PROIECTOARE NR.115 (1) (DIVIZIONUL 115 PROIECTOARE) 1950 1957 386

4756 REGIMENTUL PROIECTOARE NR.259 (2) (DIVIZIONUL PROIECTOARE NR.259) 1950 1957 544

4816 REGIMENTUL RADIO NR.112 BUZĂU (REGIMENTUL RADIO NR.3) 1950 1958 427

4815 REGIMENTUL RADIO OBSERVARE INTERCEPTARE LOCALIZARE AERONAVE NR.110 1950 1955 445

4811 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.22 (101) 1950 1965 808 4812 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.61 CRAIOVA 1950 1966 943 4813 REGIMENTUL RADIOTEHNIC NR.87 1950 1966 1499 4947 REGIMENTUL RECRUŢI NR.1 1917 1918 61 4781 REGIMENTUL ROŞIORI NR.1 1913 1947 613

4790 REGIMENTUL ROŞIORI NR.10 (REGIMENTUL ROŞIORI PURTAT NR.10) 1916 1944 273

4791 REGIMENTUL ROŞIORI NR.11 1916 1944 921 4792 REGIMENTUL ROŞIORI NR.12 1920 1945 362 4782 REGIMENTUL ROŞIORI NR.2 1911 1948 901 4783 REGIMENTUL ROŞIORI NR.3 1908 1945 560 4784 REGIMENTUL ROŞIORI NR.4 1914 1949 1112 4785 REGIMENTUL ROŞIORI NR.5 1907 1946 656 4786 REGIMENTUL ROŞIORI NR.6 1916 1944 655 4787 REGIMENTUL ROŞIORI NR.7 1907 1944 979 4788 REGIMENTUL ROŞIORI NR.8 1908 1944 391 4789 REGIMENTUL ROŞIORI NR.9 1916 1948 312

4880 REGIMENTUL ŞCOALĂ AVIAŢIE VÂNĂTOARE REACTIVĂ 1954 1960 356

4537 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI INDEPENDENT NR.225 (10) 1949 1955 451

4529 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.130 BASARABI 1952 1958 192

4523 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.178 1952 1979 1404 *

4533 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.196 (18) BASARABI 1949 1959 681

4534 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.210 1951 1957 283


140


minim An


4536 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.218 BUZIAŞ 1954 1958 236

4538 REGIMENTUL TANCURI AUTOTUNURI NR.227 TURDA 1952 1961 683

4516 REGIMENTUL TANCURI NR.1 "VLAD ŢEPEŞ" TÂRGOVIŞTE 1959 1979 1003 *

4528 REGIMENTUL TANCURI NR.124 SIBIU 1954 1956 188 4521 REGIMENTUL TANCURI NR.18 BASARABI 1959 1974 301 4518 REGIMENTUL TANCURI NR.2 TÂRGU MUREŞ 1959 1977 943 4958 REGIMENTUL TANCURI NR.20 BUCUREŞTI 1968 1979 524 * 4522 REGIMENTUL TANCURI NR.21 (120) ORADEA 1955 1974 1011 4535 REGIMENTUL TANCURI NR.217 CARACAL 1955 1958 259 4959 REGIMENTUL TANCURI NR.22 BUCUREŞTI 1968 1979 422 * 4539 REGIMENTUL TANCURI NR.230 BAIA MARE 1968 1975 203 4541 REGIMENTUL TANCURI NR.236 TÂRGU MUREŞ 1951 1955 310 4543 REGIMENTUL TANCURI NR.260 1954 1955 35 4972 REGIMENTUL TANCURI NR.267 GALAŢI 1968 1974 326 4960 REGIMENTUL TANCURI NR.28 MIHAI BRAVU 1968 1979 645 *

4442 REGIMENTUL TANCURI NR.5 "MUREŞ" - TURDA (REGIMENTUL 5 MECANIZAT) 1959 1977 1037

4443 REGIMENTUL TANCURI NR.6 "ION BUTEANU" TURDA (REGIMENTUL 6 MECANIZAT) 1959 1977 644

4525 REGIMENTUL TANCURI NR.63 BACĂU (REGIMENTUL 63/632 TANCURI AUTOTUNURI) 1955 1979 860 *

4954 REGIMENTUL TANCURI NR.68 CARACAL 1959 1979 631 4526 REGIMENTUL TANCURI NR.75 1956 1958 204 4899 REGIMENTUL TRACŢIUNE AUTOMOBILĂ 1917 1939 66 4822 REGIMENTUL TRANSMISIUNI 1913 1932 825

4808 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.1 (3) (REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO) 1942 1949 1282

4809 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO NR.2 1944 1945 245 4793 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.1 1933 1951 1640 4803 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.132 BUCUREŞTI 1952 1959 600 4804 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.140 1941 1956 301 4805 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.161 (6) 1949 1958 526

4806 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.171 CLUJ-SOMEŞENI 1952 1958 695

4794 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.2 1932 1951 1100 4807 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.249 BUCUREŞTI 1951 1958 700 4795 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.3 1932 1949 719 4796 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.4 1942 1951 705 4798 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.45 1959 1962 298 *

4970 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.47 (REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.112) BUZĂU 1956 1974 767

4799 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.48 1959 1979 1295 *

4800 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.55 SOMEŞENI-CLUJ 1959 1978 596

4801 REGIMENTUL TRANSMISIUNI NR.85 (161) BUCUREŞTI 1959 1979 569 *

4482 REGIMENTUL VÂNĂTORI GARDĂ NR.9 (REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ NR.9) 1914 1947 921


141


minim An


4479 REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.3 1940 1944 313

4480 REGIMENTUL VÂNĂTORI MOTORIZAT NR.4 (GRUP 4 VÂNĂTORI MOTO) 1940 1944 230

4489 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.123 (REGIMENTUL 8 VÂNĂTORI MUNTE) 1949 1955 419

4483 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.2 1949 1952 423

4491 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.202 (REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MUNTE) 1949 1955 567

4492 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.235 (5) (REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.235) 1949 1956 581

4493 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.274 (REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.26) 1949 1955 354

4494 REGIMENTUL VÂNĂTORI MUNTE NR.288 (7) (BATALIONUL 288 VÂNĂTORI MUNTE) 1949 1956 438

4469 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.1 (BATALIONUL VÂNĂTORI NR.1) 1905 1948 1124

4477 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.10 1916 1944 910


4471 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.3 1916 1940 395 4472 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.4 1915 1940 445


4474 REGIMENTUL VÂNĂTORI NR.6 (BATALIONUL 6 VÂNĂTORI) 1912 1944 1136



4919 REGISTRATURA GENERALĂ - MARELE STAT MAJOR 1900 1952 13

4923 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1937 1945 1189 4926 REGIUNEA 1 MILITARĂ 1947 1953 6001 4924 REGIUNEA A 2-A AERIANĂ 1937 1944 770 4927 REGIUNEA A 2-A MILITARĂ 1947 1960 18380 4925 REGIUNEA A 3-A AERIANĂ 1937 1945 811 4928 REGIUNEA A 3-A MILITARĂ 1947 1960 16587 4929 REGIUNEA A 4-A MILITARĂ 1947 1948 549 X805 RESTAURANTUL MILITAR BUCUREŞTI 1955 1979 1679 * X815 RESTAURANTUL MILITAR CLUJ 1957 1979 150 * X814 RESTAURANTUL MILITAR TIMIŞOARA 1963 1979 959 *

4921 REVISTA "ROMÂNIA MILITARĂ, CULTURA MILITARĂ" 1920 1958 391

5826 SANATORIUL MILITAR "ELENA ERACLIDE" 1919 1949 162

5824 SANATORIUL MILITAR "VASILE ROAITĂ" CONSTANŢA 1929 1960 528

5818 SANATORIUL MILITAR BAILE HERCULANE 1919 1960 1602 5819 SANATORIUL MILITAR BALOTEŞTI 1946 1948 27 5820 SANATORIUL MILITAR BORSEC 1951 1960 41 5821 SANATORIUL MILITAR BUZIAŞ 1926 1956 92

5823 SANATORIUL MILITAR CĂLIMANEŞTI-CĂCIULATA 1927 1960 161


142


minim An


5822 SANATORIUL MILITAR DE BOLI PULMONARE BUCUREŞTI 1929 1938 41

5825 SANATORIUL MILITAR DOBRIŢA - GORJ 1939 1948 163 5827 SANATORIUL MILITAR GOVORA 1920 1960 288 5828 SANATORIUL MILITAR LĂCULEŢE 1929 1945 153 5829 SANATORIUL MILITAR OLĂNEŞTI 1925 1960 115

5831 SANATORIUL MILITAR SINAIA (CASA MILITARĂ DE ODIHNĂ SINAIA) 1931 1960 659

5832 SANATORIUL MILITAR SLĂNIC MOLDOVA 1951 1960 338

5855 ŞANTIERUL DE LUCRU NR.922 (ŞANTIERUL DE LUCRĂRI SPECIALE NR.1) 1955 1959 86

6671 ŞANTIERUL NAVAL MANGALIA 1957 1974 1580

6641 ŞCOALA APLICAŢIE INFANTERIE SIBIU (ŞCOALA SPECIALĂ INFANTERIE SIBIU) 1925 1939 314

6596 ŞCOALA AVIAŢIE NR.2 FOCŞANI (ŞCOALA OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE NR.2) 1950 1953 376

6644 ŞCOALA CERCETARE INSTRUMENTALĂ ARTILERIE 1953 1958 30

6657 ŞCOALA CONDUCĂTORI AUTO NR.1 ROMAN 1956 1963 711

X898 ŞCOALA DE APLICAŢIE PENTRU PROTECŢIE CIVILĂ 1962 1979 1438 *

X899 ŞCOALA DE APLICAŢIE TRANSMISIUNI INFORMATICĂ ŞI RĂZBOI ELECTRONIC 1972 1979 780 *

6607 ŞCOALA MECANICI AVIAŢIE PIPERA (ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI) 1955 1958 292

6577 ŞCOALA MILITARĂ ARTILERIE NR.2 SIBIU 1951 1953 348

6605 ŞCOALA MILITARĂ AVIAŢIE "AUREL VLAICU" - BOBOC 1954 1979 1486

6579 ŞCOALA MILITARĂ DE ARTILERIE ANTIAERIANĂ BRAŞOV 1950 1960 598

X900 ŞCOALA MILITARĂ DE MUZICĂ "IACOB MUREŞIANU" 1974 1979 1306 *

6572 ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE NR.4 INEU 1952 1953 411

6590 ŞCOALA MILITARĂ INTENDENŢĂ FINANŢE CRAIOVA 1948 1958 1173

6683 ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI AVIAŢIE "TRAIAN VUIA" - MEDIAŞ 1929 1952 20

6680 ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI "GHEORGHE LAZĂR"-SIBIU 1961 1979 3715 *

6645 ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE 1960 1979 934 *

6681 ŞCOALA MILITARĂ MAIŞTRI SUBOFIŢERI TANCURI AUTO "BASARAB I" PITEŞTI 1960 1979 3080 *

6624 ŞCOALA MILITARĂ MUZICĂ 1949 1974 583

6603 ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI AVIAŢIE BUCUREŞTI 1932 1944 162

6613 ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI CHIMIE FĂGĂRAŞ - CÂMPULUNG MUSCEL 1951 1961 319

6618 ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI GENIU RÂMNICU VÂLCEA 1920 1961 873

6570 ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI INFANTERIE NR.3 IAŞI 1950 1953 275


143


minim An


6623 ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TANCURI "MIHAI VITEAZUL" PITEŞTI 1948 1979 5575 *

6614 ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TRANSMISIUNI (ŞCOALA MILITARĂ TRANSMISIUNI) 1949 1961 1440

6601 ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ TECUCI (ŞCOALA PILOTAJ PERFECŢIONARE) 1924 1940 744

6602 ŞCOALA MILITARĂ PILOTAJ ZILIŞTEA 1948 1950 232 6582 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.1 INEU 1949 1952 365 6583 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.2 BEIUŞ 1949 1953 254 6584 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR.3 BREAZA 1949 1954 513

6581 ŞCOALA MILITARĂ RADIOLOCAŢIE BUCUREŞTI 1952 1960 493

6580 ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ DE OFIŢERI ARTILERIE ANTIAERIANĂ RADIOLOCAŢIE 1960 1979 1017 *

6626 ŞCOALA MILITARĂ SUPERIOARĂ MARINĂ (ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI MARINĂ) 1950 1961 844

6576 ŞCOALA MILITARĂ TEHNICĂ DE ARTILERIE SIBIU 1948 1958 1833

6617 ŞCOALA MILITARĂ TOPOGRAFIE (ŞCOALA MILITARĂ OFIŢERI TOPOGRAFIE) 1951 1955 98

6561 ŞCOALA OFIŢERI ACTIVI INFANTERIE NR.1 "NICOLAE BĂLCESCU" SIBIU 1946 1979 4854 *

6588 ŞCOALA OFIŢERI ADMINISTRAŢIE BUCUREŞTI 1922 1945 592 6575 ŞCOALA OFIŢERI ARTILERIE "CAROL I" SIBIU 1921 1974 2718

6594 ŞCOALA OFIŢERI AVIAŢIE NR.1 SIBIU (ŞCOALA OFIŢERI NAVIGANŢI AVIAŢIE) 1947 1953 581

6608 ŞCOALA OFIŢERI CAVALERIE SIBIU (CENTRUL DE INSTRUCŢIE CAVALERIE) 1910 1953 607

6567 ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 "PRINCIPELE CAROL" SIBIU 1920 1945 1327

6566 ŞCOALA OFIŢERI INFANTERIE NR.2 SFÂNTU GHEORGHE 1951 1955 697

6564 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ "DETAŞAMENTUL PĂULIŞ" NR.2 LIPOVA 1965 1979 1021 *

6563 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.1 (2) PLOIEŞTI 1920 1945 753

6568 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.2 BACĂU 1921 1945 563

6569 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.3 CÂMPULUNG MUSCEL 1942 1944 28

6574 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.6 INEU 1943 1945 320

6562 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.1 BUCUREŞTI 1965 1977 685 6592 ŞCOALA OFIŢERI REZERVĂ NR.3 BACĂU 1965 1979 870 *

6573 ŞCOALA OFIŢERI SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.5 GALAŢI 1942 1945 336

6578 ŞCOALA PREGĂTITOARE OFIŢERI REZERVĂ DE ARTILERIE CRAIOVA 1920 1945 778

6679 ŞCOALA SERGENŢI LUGOJ 1950 1950 3 6609 ŞCOALA SPECIALĂ CAVALERIE SIBIU 1920 1939 333 6631 ŞCOALA SPECIALIŞTI CARTNICI TULCEA 1951 1958 355

6606 ŞCOALA SPECIALIŞTI INFERIORI AVIAŢIE NR.1 GALAŢI 1951 1953 92


144


minim An


6629 ŞCOALA SPECIALITĂŢI MARINĂ 1928 1947 194

6648 ŞCOALA SUBOFIŢERI ADMINISTRAŢIE ODOBEŞTI 1928 1945 234

6643 ŞCOALA SUBOFIŢERI ARTILERIE MIHAI BRAVU 1926 1945 54 6653 ŞCOALA SUBOFIŢERI CONDUCTORI AUTO NR.2 1949 1962 604 6634 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 BRAŞOV 1920 1939 672

6635 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE NR.1 FĂGĂRAŞ 1941 1947 947

6636 ŞCOALA SUBOFIŢERI INFANTERIE ORADEA 1920 1930 347

6638 ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.3 SIBIU 1942 1945 359

6684 ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE NR.4 LUGOJ 1942 1943 19

6640 ŞCOALA SUBOFIŢERI REZERVĂ INFANTERIE RADNA 1943 1945 396

6678 ŞCOALA SUPERIOARĂ AERONAUTICĂ CIVILĂ - BOBOC 1971 1973 111

6559 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1908 1948 923

6598 ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE "TRAIAN VUIA"- MEDIAŞ 1951 1978 1217

6595 ŞCOALA TEHNICĂ AVIAŢIE NR.1 (ŞCOALA TEHNICĂ A AERONAUTICII) 1924 1953 909

5475 SECRETARIAT GENERAL - MINISTERUL DE RĂZBOI 1887 1949 4420

5460 SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPERIOR AL APĂRĂRII ŢĂRII 1924 1949 179

5484 SECRETARIATUL GENERAL AL ÎNZESTRĂRII ŞI ADMINISTRĂRII ARMATEI 1947 1948 24

5461 SECRETARIATUL GENERAL INSTRUCŢIE ÎNVĂŢĂMÂNT - MARELE STAT MAJOR 1947 1948 304

5416 SECŢIA 1 ORGANIZARE MOBILIZARE (SECŢIA ORGANIZARE-MOBILIZARE) 1876 1969 7238

143/22 SECŢIA DE REPARAŢII TANCURI NR.173 1961 1975 122

5417 SECŢIA A 2-A INFORMAŢII - MARELE STAT MAJOR 1876 1949 1881

5419 SECŢIA A 4-A DOTARE - MARELE STAT MAJOR 1914 1950 1984

5420 SECŢIA A 5-A INSTRUCŢIE - MARELE STAT MAJOR 1912 1949 1163

5449 SECŢIA A 6-A ISTORIC 1920 1921 46

5422 SECŢIA A 6-A TRANSPORTURI - MARELE STAT MAJOR 1900 1950 1853

5425 SECŢIA A 8-A APĂRARE ANTIAERIANĂ A TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR 1938 1945 195

5424 SECŢIA A 8-A COMUNICAŢII - MARELE STAT MAJOR 1920 1921 70

5450 SECŢIA A 8-A ISTORIC 1922 1927 179

5430 SECŢIA A 10-A PLANIFICARE - MARELE STAT MAJOR 1924 1950 359

5452 SECŢIA A 11-A ISTORIC - MARELE STAT MAJOR 1949 1952 74 5423 SECŢIA A 7-A TERITORIU - MARELE STAT MAJOR 1940 1950 895


145


minim An


5429 SECŢIA A 9-A CENTRALĂ COMUNICAŢII MILITARE - MARELE STAT MAJOR 1950 1950 48

5427 SECŢIA A 9-A ETAPE SERVICII - MARELE STAT MAJOR 1916 1922 37

5428 SECŢIA A 9-A MĂSURI EXCEPŢIONALE - MARELE STAT MAJOR 1920 1921 75

5426 SECŢIA A 9-A REGULAMENTE-DIRECŢIA OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR 1924 1979 984

5431 SECŢIA ADJUTANTURĂ - MARELE STAT MAJOR 1902 1950 2013

6106 SECŢIA APĂRARE ANTIAERIANĂ A AVIAŢIEI - MARELE STAT MAJOR 1949 1979 756 *

5434 SECŢIA ARHIVE - MARELE STAT MAJOR 1951 1954 64

6079 SECŢIA ARHIVE MILITARE - MARELE STAT MAJOR BUCUREŞTI 1953 1979 1700 *

X984 SECŢIA AUDIT INTERN TERITORIALĂ NR.4 1979 1979 2037 * 5433 SECŢIA AUTO - MARELE STAT MAJOR 1941 1949 41

5421 SECŢIA CADRE (SECŢIA A 5-A CADRE) - MARELE STAT MAJOR 1950 1979 1390 *

6102 SECŢIA CAZARE NR.1 BUCUREŞTI 1961 1975 750 X952 SECŢIA CAZARE NR.3 1974 1979 715 * 6099 SECŢIA CAZARE NR.3 CRAIOVA 1958 1973 4622 X953 SECŢIA CAZARE NR.4 1975 1979 169 * X967 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI 1975 1979 490 * 6065 SECŢIA CAZARE NR.5 FOCŞANI 1961 1976 622 6119 SECŢIA CAZARE SIBIU 1961 1974 1731 5436 SECŢIA CENZURĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1978 384

6161 SECŢIA CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ AUTOMATIZARE CONDUCERE TRUPE - BUCUREŞTI

1978 1979 78 *

X964 SECŢIA COMISARIATE MILITARE 1960 1967 162

5437 SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA UNITĂŢI - MARELE STAT MAJOR 1950 1974 1942

5481 SECŢIA CONTROL A MINISTRULUI FORŢELOR ARMATE 1952 1959 73

6136 SECŢIA CONTROL FINANCIAR INTERN NR.2 1973 1979 584 *

X894 SECŢIA COORDONARE ORGANE MILITARE TERITORIALE ŞI ASIGURARE RESURSE 1941 1979 1477 *

5887 SECŢIA DE REPARAŢII ŞI VERIFICĂRI TEHNICĂ APARATURĂ NR.339 MANGALIA 1964 1970 44

5885 SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.71 TURDA 1960 1977 99

5886 SECŢIA DE REPARAŢII TEHNICĂ MATERIALE CHIMICE NR.263 CÂMPULUNG - ARGEŞ 1974 1979 100

6116 SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE INTENDENŢĂ NR.225 CÂMPULUNG MUSCEL 1971 1979 163 *

6164 SECŢIA DEPOZITARE MATERIALE INTENDENŢĂ STOC NR.223 DEVA 1978 1979 656 *

5446 SECŢIA ECONOMIE MILITARĂ - MARELE STAT MAJOR 1948 1954 143

5439 SECŢIA GOSPODĂRIE - MARELE STAT MAJOR 1948 1956 84


146


minim An


6109 SECŢIA ÎNZESTRARE CU MATERIALE DE PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ 1958 1979 411 *

X959 SECŢIA ÎNZESTRĂRII CU MATERIALE DE PROPAGANDĂ ŞI CULTURĂ 1975 1979 188 *

6107 SECŢIA MARINĂ - MARELE STAT MAJOR (DIRECŢIA OPERAŢII-SECŢIA MARINĂ ŞI GRĂNICERI)

1951 1979 551 *

5883 SECŢIA MILITARĂ DE PE LÂNGĂ MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1952 1962 149

5440 SECŢIA ORGANIZARE EVIDENŢĂ COMPLETARE - MARELE STAT MAJOR 1907 1975 3009

5444 SECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE NAŢIONALĂ A TERITORIULUI - MARELE STAT MAJOR 1940 1948 356

6081 SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE - MARELE STAT MAJOR (SECŢIILE 1 ŞI 2 PLANIFICARE) 1959 1979 687

5432 SECŢIA POLITICĂ - MARELE STAT MAJOR 1945 1959 354 5874 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BACĂU 1953 1960 238 5876 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ BRAŞOV 1953 1960 222 5877 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ CLUJ 1953 1960 234 5878 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ GALAŢI 1953 1960 221 5879 SECŢIA POLITICĂ SPECIALĂ LUGOJ 1953 1958 133

5438 SECŢIA PREGĂTIRE OPERATIVĂ - DIRECŢIA OPERAŢII - MARELE STAT MAJOR 1949 1973 1169

5435 SECŢIA PRIZONIERI - MARELE STAT MAJOR 1913 1946 1142 5447 SECŢIA PROPAGANDĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1944 379

6118 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.168 ORADEA 1965 1974 173

6122 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.343 GALAŢI 1971 1974 35

6121 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ ARMAMENT NR.83 1961 1974 362 6074 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.179 1959 1979 1294 *

6073 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.256 PLOIEŞTI 1963 1979 85 *

6133 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.281 1963 1979 32 * 6113 SECŢIA REPARAŢII TEHNICĂ MILITARĂ NR.345 1969 1977 302 5442 SECŢIA SECRETARIAT - MARELE STAT MAJOR 1950 1979 1338 * 5445 SECŢIA STUDII ISTORICE - MARELE STAT MAJOR 1865 1947 338 6108 SECŢIA TEHNICĂ PROPAGANDĂ SPECIALĂ 1972 1974 28 5443 SECŢIA TRANSMISIUNI - MARELE STAT MAJOR 1949 1962 422 5834 SECTORUL DE LUCRU NR.1 1937 1942 669 5843 SECTORUL DE LUCRU NR.10 1940 1941 413

5835 SECTORUL DE LUCRU NR.2 - DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1937 1940 234


5851 SECTORUL DE LUCRU NR.363 TIMIŞOARA 1950 1955 4094

5852 SECTORUL DE LUCRU NR.422 (ŞANTIERUL DE LUCRU NR.922) CONSTANŢA 1952 1955 1582

5853 SECTORUL DE LUCRU NR.444 BUCUREŞTI 1953 1959 681



147


minim An


5854 SECTORUL DE LUCRU NR.567 (3) 1951 1954 1137 5839 SECTORUL DE LUCRU NR.6 1939 1941 1055 5840 SECTORUL DE LUCRU NR.7 1939 1941 169 5841 SECTORUL DE LUCRU NR.8 1940 1941 441 5842 SECTORUL DE LUCRU NR.9 1939 1941 365

X843 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1 BUCUREŞTI 1975 1979 2926 *

6101 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.1 BUCUREŞTI 1953 1974 6239

6100 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.2 (247) BUCUREŞTI 1961 1979 3498 *

X844 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.3 CLUJ 1975 1979 10448 *

6123 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.3 CLUJ 1962 1974 429

X845 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.4 CONSTANŢA 1975 1979 3580 *

6104 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.4 CONSTANŢA 1958 1975 1818

X975 SECTORUL MILITAR DE CONSTRUCŢII NR.5 BUCUREŞTI 1979 1979 3343 *

5455 SERVICIUL ADMINISTRATIV - MARELE STAT MAJOR 1930 1949 277

5454 SERVICIUL BIBLIOTECĂ - MARELE STAT MAJOR 1888 1954 114

5463 SERVICIUL CAPTURI AL ARMATEI - MINISTERUL DE RĂZBOI 1942 1945 264

5482 SERVICIUL CAPTURI ŞI RECUPERĂRI - ODESSA 1941 1941 170 5457 SERVICIUL CASIERIE - MARELE STAT MAJOR 1929 1949 65

5471 SERVICIUL CENTRAL ORDONANŢARE - MINISTERUL DE RĂZBOI 1930 1948 200

3060 SERVICIUL CONTABILITĂŢII 1938 1947 4701 5458 SERVICIUL CULTURAL - MARELE STAT MAJOR 1945 1945 38

5888 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.1 BUCUREŞTI (5; 50) 1959 1961 261

5889 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.1 IAŞI (58) 1950 1955 276

5900 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.10 (65) CLUJ 1950 1955 331

5901 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.11 BACĂU 1951 1955 278

5902 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.12 TÂRGU JIU 1951 1955 138

5903 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.13 CONSTANŢA 1959 1961 182

5905 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.14 GALAŢI (56) 1951 1955 215

5906 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.15 BRAŞOV (71) 1950 1955 348

5907 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.16 ALBA IULIA (72) 1950 1955 298

5908 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.17 ORADEA 1950 1955 279


148


minim An


5909 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.18 SIBIU 1950 1955 235

5890 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.2 CONSTANŢA (57;13) 1951 1955 374

5925 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.2 PLOIEŞTI 1959 1961 383

5911 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.21 (59) FOCŞANI 1950 1954 396

5912 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.22 BÂRLAD 1950 1953 92

5914 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.24 CĂLĂRAŞI 1950 1953 259

5915 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.25 TURNU MĂGURELE 1950 1953 115

5916 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.26 (70) BISTRIŢA 1950 1955 178

5917 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.28 TÂRGU MUREŞ (73) 1950 1955 149

5918 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.29 ARAD (74) 1950 1955 323

5891 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.3 BUZĂU 1950 1955 362

6126 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.3 CRAIOVA 1959 1961 546

5920 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.31 CARANSEBEŞ 1950 1955 251


5893 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.4 IAŞI 1959 1960 55

5892 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.4 PLOIEŞTI (52; 2) 1950 1955 632

5894 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.5 BUCUREŞTI 1950 1955 300



5924 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.52 PLOIEŞTI 1955 1958 746

5926 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.53 PITEŞTI (7) 1955 1958 461

5927 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.54 CRAIOVA (8) 1955 1958 533

5928 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.55 BACĂU 1955 1958 434

5929 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.56 GALAŢI 1955 1957 272


5931 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.58 IAŞI 1955 1958 151


149


minim An


5932 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.59 FOCŞANI 1955 1958 264

5895 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.6 BUCUREŞTI (51) 1950 1954 314

5933 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.62 BOTOŞANI 1955 1957 111

5934 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.65 CLUJ 1955 1958 524

5935 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.66 TIMIŞOARA 1955 1958 619

5936 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.67 ORADEA (17) 1955 1957 273

5937 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.68 LUGOJ 1955 1958 477

5938 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.69 SIBIU (18) 1955 1959 334

5896 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.7 PITEŞTI 1950 1955 500

5939 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.70 BISTRIŢA 1955 1958 356

5940 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.71 BRAŞOV 1955 1958 359

5941 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.72 ALBA IULIA 1955 1958 506

5942 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.73 TÂRGU MUREŞ 1955 1957 179

5943 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.74 ARAD 1955 1956 177

5897 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.8 CLUJ 1957 1961 240

5898 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.8 CRAIOVA 1950 1955 341

5899 SERVICIUL DE CAZARE ŞI EXPLOATARE CAZĂRMI NR.9 TIMIŞOARA (66) 1950 1961 633

6124 SERVICIUL DE CONTROL ŞI VERIFICĂRI - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1938 1946 149

5464 SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI 1945 1950 98

6132 SERVICIUL DE PLANIFICARE ŞI ÎNZESTRARE A ARMATEI ŞI EVIDENŢA FONDURILOR ARMATEI 1934 1946 394

5479 SERVICIUL DREPTURI PERSONAL 1942 1949 484 5459 SERVICIUL INTENDENŢĂ - MARELE STAT MAJOR 1941 1948 289

5472 SERVICIUL INTENDENŢĂ - SUBSECRETARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI 1946 1947 22

5478 SERVICIUL INTENDENŢĂ STABILIMENTE CENTRALE 1905 1947 538

5451 SERVICIUL ISTORIC (SECŢIA ISTORIC) - MARELE STAT MAJOR 1928 1948 731

5467 SERVICIUL LICHIDĂRI ŞI DECONTĂRI CU TRUPELE ALIATE - MINISTERUL DE RĂZBOI 1944 1947 147

5480 SERVICIUL MÂNUIRI BANI PUBLICI - MINISTERUL DE RĂZBOI 1934 1949 626


150


minim An


5453 SERVICIUL MEDICAL - MARELE STAT MAJOR 1931 1955 22

5468 SERVICIUL RECRUTĂRI - MINISTERUL DE RĂZBOI 1899 1942 1562

5946 SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI MILITARE IAŞI 1944 1955 493

5945 SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI MILITARE NR.1 BUCUREŞTI 1949 1959 453

5948 SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI MILITARE NR.16 (1) BUCUREŞTI 1959 1959 10

5949 SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI MILITARE NR.18 CRAIOVA 1961 1974 285

5950 SERVICIUL REGIONAL DE TRANSPORTURI MILITARE NR.22 BRAŞOV 1960 1974 142

6098 SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI MILITARE NR.17 (2) IAŞI 1953 1978 265 *

6097 SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI MILITARE NR.12 GALAŢI 1968 1974 122

X973 SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI MILITARE NR.17 (16) 1975 1979 331 *

6094 SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI MILITARE NR.19 DEVA 1968 1973 135

6095 SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI MILITARE NR.20 (5) TIMIŞOARA 1951 1974 180

6096 SERVICIUL REGIONAL TRANSPORTURI MILITARE NR.21 (6) CLUJ-NAPOCA 1954 1974 195

5498 SERVICIUL RELIGIOS - MINISTERUL DE RĂZBOI 1915 1947 334 5462 SERVICIUL REMONTEI - MINISTERUL DE RĂZBOI 1916 1947 419

5473 SERVICIUL SECRETARIATUL GENERAL - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1934 1946 562

5456 SERVICIUL STATISTIC - MARELE STAT MAJOR 1915 1949 1046 5470 SERVICIUL STATISTIC - MINISTERUL DE RĂZBOI 1912 1945 5624

6797 SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI - MINISTERUL FINANŢELOR 1916 1945 1598

5466 SERVICIUL VERIFICĂRI - MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE 1941 1949 651

6070 SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" – REGIONALĂ SIBIU 1927 1943 22

5477 SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE 1931 1950 141

5491 SPATELE ARMATEI 1948 1960 3982

5496 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952 1953 133

5495 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1949 1960 1763

5492 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA SANITAR-FARMACEUTICĂ VETERINARĂ 1949 1960 1749

5494 SPATELE ARMATEI - DIRECŢIA TRANSPORTURI MILITARE 1958 1960 227

5493 SPATELE ARMATEI - SECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1949 1951 189

X987 SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ "AVRAM IANCU" ORADEA 1971 1979 3509 *


151


minim An


X913 SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ MILITAR CENTRAL 1977 1979 2047 *

5544 SPITALUL DE CAMPANIE NR.1 1939 1945 205 5553 SPITALUL DE CAMPANIE NR.10 1941 1945 221 5554 SPITALUL DE CAMPANIE NR.13 1939 1945 169 5556 SPITALUL DE CAMPANIE NR.15 1939 1945 231 5557 SPITALUL DE CAMPANIE NR.16 1941 1945 280 5548 SPITALUL DE CAMPANIE NR.5 1940 1945 242 5549 SPITALUL DE CAMPANIE NR.6 1941 1945 215 5552 SPITALUL DE CAMPANIE NR.9 1940 1944 218

5583 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.103 ALBA IULIA 1941 1945 72

5584 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.104-SIGHIŞOARA 1942 1945 113

5585 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.105 MEDIAŞ 1941 1945 122 5595 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.126 BACĂU 1941 1944 101

5597 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.128 CETATEA ALBĂ 1941 1945 116

5610 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.166 BRAŞOV 1941 1941 25

5620 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.180 VATRA DORNEI 1941 1946 174

5645 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.245 FĂGĂRAŞ 1941 1945 290

5651 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.252 TÂRGU JIU 1941 1945 222

5663 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.273 CHIŞINĂU 1941 1946 167

5678 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.300 BUCUREŞTI 1941 1945 47


5681 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.303 1941 1946 159 5683 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.305 1941 1945 95


5695 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.321 1941 1945 160 5699 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.325 1941 1944 65 5701 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.329 1941 1945 49 5709 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.339 1941 1942 29




5718 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.352 1941 1946 156 5725 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.367 1943 1945 142

5735 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.391 CÂMPULUNG MUSCEL 1941 1945 132

5743 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.415 SINAIA 1941 1946 224 5771 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.467 LUGOJ 1941 1946 173


152


minim An


5791 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.531 RÂMNICU VÂLCEA 1941 1945 160

5795 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.539 RÂMNICU VÂLCEA 1941 1945 81

5808 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.611 CHIŞINĂU 1941 1945 95

5809 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.612 TIGHINA 1941 1943 149

6128 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.613 1941 1941 3

5810 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.620 CHILIA NOUĂ 1941 1945 60

5812 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.622 1941 1945 123

5813 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.623 CETATEA ALBĂ 1941 1945 73

6117 SPITALUL LINIA 1 NR.134 CRAIOVA 1961 1975 84

6072 SPITALUL LINIA 1 NR.145 - DIVIZIA 1 MECANIZATĂ BUCUREŞTI 1963 1979 42 *

5543 SPITALUL LINIA 1 NR.164 DE DIVIZIE-TIMIŞOARA 1961 1970 78

5504 SPITALUL MILITAR ALBA IULIA (Z.I.101) 1919 1946 354

5501 SPITALUL MILITAR ARAD (SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.109) 1919 1949 347

5502 SPITALUL MILITAR BĂLTI 1924 1944 182 5505 SPITALUL MILITAR BÂRLAD (Z.I.526) 1923 1946 347 5503 SPITALUL MILITAR BISTRIŢA 1919 1958 775

5508 SPITALUL MILITAR BOTOŞANI (SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.144) 1908 1955 1451

5507 SPITALUL MILITAR BRAD (Z.I. 268) 1942 1945 146 5509 SPITALUL MILITAR BRĂILA (Z.I.150) 1928 1949 359 5506 SPITALUL MILITAR BRAŞOV (Z.I. 160) 1919 1979 5944 5510 SPITALUL MILITAR BUZĂU (Z.I. 174) 1916 1957 1020 5511 SPITALUL MILITAR CĂLĂRAŞI (Z.I.197) 1941 1946 142

5500 SPITALUL MILITAR CENTRAL - SECŢIA BOLI CONTAGIOASE 1886 1979 45850 *

5512 SPITALUL MILITAR CERNAUTI (Z.I.129) 1919 1945 264

5514 SPITALUL MILITAR CETATEA ALBĂ (SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR.247) 1921 1945 184

5515 SPITALUL MILITAR CHIŞINĂU (Z.I. 273) 1921 1943 235 5517 SPITALUL MILITAR CLUJ 1919 1979 10450 * 5518 SPITALUL MILITAR CONSTANŢA 1922 1974 3782 X841 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 1975 1979 4893 * 5519 SPITALUL MILITAR CRAIOVA 1915 1978 5789 * 5520 SPITALUL MILITAR DE OCHI - DUMBRĂVENI 1920 1938 63 5540 SPITALUL MILITAR DE OCHI TEIŞ 1916 1948 249

5513 SPITALUL MILITAR DE OCHI-CERNĂUŢI (Z.I.401) TIMIŞ 1921 1946 333

5516 SPITALUL MILITAR DE OCHI-CHIŞINĂU 1929 1944 231 X974 SPITALUL MILITAR DE URGENŢĂ GALAŢI 1975 1979 4124 * 5521 SPITALUL MILITAR FOCŞANI (Z.I.431) 1923 1979 4244 * 5522 SPITALUL MILITAR GALAŢI (Z.I. NR.205) 1918 1974 1308


153


minim An


5524 SPITALUL MILITAR IAŞI 1897 1979 8503 * 5526 SPITALUL MILITAR MANGALIA 1956 1960 148 5527 SPITALUL MILITAR ORADEA (Z.I.191 TURDA) 1919 1970 3178 X842 SPITALUL MILITAR PITEŞTI 1976 1979 2366 * 5528 SPITALUL MILITAR PITEŞTI (Z.I.117) 1921 1979 7957 * 5529 SPITALUL MILITAR PLOIEŞTI (Z.I. 417) 1920 1958 924 5530 SPITALUL MILITAR ROMAN (Z.I.445) 1909 1958 1143 5531 SPITALUL MILITAR SATU MARE 1921 1948 228 5532 SPITALUL MILITAR SIBIU 1914 1974 7436 5533 SPITALUL MILITAR SILISTRA 1923 1940 48 5534 SPITALUL MILITAR SLATINA 1927 1956 726 5539 SPITALUL MILITAR TÂRGOVIŞTE 1915 1959 732 5537 SPITALUL MILITAR TÂRGU MUREŞ (Z.I. 181) 1919 1958 1281 5535 SPITALUL MILITAR TIMIŞOARA (Z.I.517) 1919 1976 4948 5541 SPITALUL MILITAR TURNU SEVERIN 1916 1946 217 5542 SPITALUL MILITAR VETERINAR BUCUREŞTI 1921 1959 576

X928 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN MUREŞ 1952 1979 297 *

6067 STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CONSTANŢA 1958 1967 83

6068 STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ - REGIUNEA CRIŞANA 1958 1968 61

6069 STATUL MAJOR DE APĂRARE LOCALĂ ANTIAERIANĂ - REGIUNEA OLTENIA 1958 1967 61

5476 STATUL MAJOR AL AERULUI 1940 1946 1484

X887 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R. 1968 1979 614 *

X846 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE ALBA 1968 1979 93 *

X847 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE ARGEŞ 1968 1979 209 *

X848 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BACĂU 1968 1979 90 *

X849 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BIHOR 1968 1979 89 *

X850 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BISTRIŢA-NĂSĂUD 1968 1979 108 *

X851 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BOTOŞANI 1968 1979 119 *

X852 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BRAŞOV 1968 1979 151 *

X960 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BUCUREŞTI 1968 1979 152 *

X854 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE BUZĂU 1968 1979 84 *

X856 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE CARAŞ-SEVERIN 1968 1979 56 *

X857 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE CLUJ 1968 1979 79 *

X858 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE CONSTANŢA 1968 1979 121 *


154


minim An


X859 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE COVASNA 1968 1979 83 *

X860 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE DÂMBOVIŢA 1968 1979 119 *

X861 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE DOLJ 1968 1979 374 *

X862 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE GALAŢI 1968 1979 35 *

X864 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE GORJ 1968 1979 152 *

X865 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE HARGHITA 1968 1979 116 *

X866 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE HUNEDOARA 1968 1979 130 *

X988 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE IALOMIŢA 1968 1979 20 *

X867 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE IAŞI 1968 1979 71 *

X879 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE ILFOV 1968 1979 27 *

X868 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE MEHEDINŢI 1968 1979 60 *

X869 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE MUREŞ 1966 1979 74 *

X870 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE NEAMŢ 1968 1979 90 *

X871 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE OLT 1968 1979 131 *

X872 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE PRAHOVA 1968 1979 207 *

X873 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SĂLAJ 1968 1979 32 *

X874 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SATU MARE 1970 1979 32 *

X875 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SECTOR 3 BUCUREŞTI 1968 1979 21 *

X876 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SECTOR 4 (5) BUCUREŞTI 1970 1979 34 *

X877 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SECTOR 6 (5) BUCUREŞTI 1968 1979 72 *

X880 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SIBIU 1968 1979 143 *

X881 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE SUCEAVA 1968 1979 64 *

X882 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE TELEORMAN 1968 1979 95 *

X883 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE TIMIŞ 1968 1979 81 *

X884 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE TULCEA 1968 1979 49 *

X885 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE VASLUI 1968 1979 72 *

X886 STATUL MAJOR AL GĂRZILOR PATRIOTICE VRANCEA 1968 1979 183

*

6066 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ ARGEŞ 1961 1979 196 *


155


minim An


X931 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN ALBA 1968 1979 126 *

X920 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN ARAD 1952 1979 200 *

X925 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BACĂU 1952 1979 403 *

X946 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BIHOR 1952 1979 195 *

X929 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BISTRIŢA NĂSĂUD 1968 1979 180 *

X918 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BOTOŞANI 1969 1979 295 *

X939 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BRĂILA 1958 1979 386 *

X947 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BRAŞOV 1952 1979 272 *

X940 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN BUZĂU 1968 1979 284 *

X924 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN CARAŞ SEVERIN 1975 1979 191 *

X938 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN CLUJ 1952 1979 264 *

X944 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN CONSTANŢA 1952 1979 320 *

X948 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN COVASNA 1968 1979 278 *

X942 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN DÂMBOVIŢA 1969 1979 331 *

X932 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN DOLJ 1952 1979 258 *

X937 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN GALAŢI 1961 1979 244 *

X951 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN GIURGIU 1961 1979 267 *

X933 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN GORJ 1973 1979 218 *

X921 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN HARGHITA 1968 1979 132 *

X923 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN HUNEDOARA 1952 1979 205 *

X941 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN IALOMIŢA 1968 1979 197 *

X919 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN IAŞI 1952 1979 326 *

X914 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN MARAMUREŞ 1952 1979 288 *

X943 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN MEHEDINŢI 1968 1979 227 *

X926 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN NEAMŢ 1968 1979 275

*


156


minim An


X949 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN PRAHOVA 1952 1979 212 *

X915 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SĂLAJ 1972 1979 96 *

X916 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SATU MARE 1969 1979 157 *

X930 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SIBIU 1964 1979 284 *

X917 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN SUCEAVA 1951 1979 233 *

X950 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN TELEORMAN 1968 1979 212 *

X922 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN TIMIŞ 1952 1979 300 *

X935 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN TULCEA 1968 1979 199 *

X934 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN VÂLCEA 1968 1979 244 *

X927 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN VASLUI 1969 1979 280 *

X936 STATUL MAJOR DE APĂRARE CIVILĂ JUDEŢEAN VRANCEA 1968 1979 242 *

6138 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - ACADEMIA STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI 1973 1979 182 *

6157 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL AGRONOMIC "NICOLAE BĂLCESCU" BUCUREŞTI

1973 1979 91 *

6152 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL AGRONOMIC CLUJ-NAPOCA 1973 1979 83 *

6146 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI 1973 1979 82 *

6139 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE BUCUREŞTI

1973 1979 131 *

6147 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ

1973 1979 149 *

6149 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE IAŞI 1973 1979 77 *

6142 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL DE MEDICINĂ TIMIŞOARA 1974 1979 24 *

6137 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL POLITEHNIC BUCUREŞTI 1973 1979 207 *

6153 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA 1973 1979 99 *

6155 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL POLITEHNIC IAŞI 1973 1979 150 *

6143 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - INSTITUTUL POLITEHNIC TIMIŞOARA 1974 1979 39 *

6148 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA BRAŞOV 1973 1979 213 *


157


minim An


6156 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA BUCUREŞTI 1973 1979 116 *

6151 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA CLUJ-NAPOCA 1973 1979 96 *

6141 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA CRAIOVA 1973 1979 45 *

6145 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA GALAŢI 1973 1979 30 *

6150 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA IAŞI 1973 1979 80 *

6144 STATUL MAJOR DE PREGĂTIRE MILITARĂ - UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 1973 1979 44 *

X897 STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ JUDEŢEAN ARGEŞ 1952 1979 275 *

X888 STATUL MAJOR DE PROTECŢIE CIVILĂ JUDEŢEAN OLT 1972 1979 269 *

X902 STATUL MAJOR GENERAL - DIRECŢIA ORGANIZARE-MOBILIZARE ŞI PLANIFICAREA ÎNZESTRĂRII

1971 1979 1386 *

X912 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA CADRE 1958 1979 1593 *

X838 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE-MOBILIZARE 1950 1979 2646 *

X976 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PLANIFICARE ŞI PREGĂTIRE OPERATIVĂ 1957 1979 1301 *

X962 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA PSIHOLOGIE 1979 1979 160 * X909 STATUL MAJOR GENERAL - SECŢIA RESURSE 1952 1979 590 *

X969 STATUL MAJOR GENERAL - SERVICIUL STRUCTURI 1952 1979 684 *

X891 STATUL MAJOR GENERAL-SECŢIA SERVICIUL LA UNITĂŢI ŞI POLIŢIE MILITARĂ 1975 1979 399 *

5489 STATUL MAJOR REGAL - BIROUL DECORAŢII 1916 1926 1175 6131 STUDIOUL ARTE PLASTICE AL ARMATEI 1952 1979 300 * X901 STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI 1965 1979 1229 *

6110 STUDIOUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI (SERVICIUL CINEMATOGRAFIC AL ARMATEI) 1963 1974 252

6062 SUBDEPOZITUL 1160 AUTOVEHICULE STOC PIESE AUTO 1956 1959 76

6080 SUBDEPOZITUL CENTRAL DE MUNIŢII NR.153 (51,770) VLĂDENI 1939 1976 505

6077 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA NR.50 (SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII APAŢA) 1945 1951 59

6011 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII CURTIŞOARA (NR.70;136) 1941 1974 884

6014 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.11 "GURASADA" 1939 1959 158

2646 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.140 HANU CONACHI 1928 1974 927

5994 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.145 POJOGENI-STEJEREŢ 1950 1963 342

5998 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.166 1962 1962 9

5999 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.169 (798) REGHIN 1951 1974 173


158


minim An


6003 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.181 (498;61) BÂRLAD 1950 1974 417

3080 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.197 (DEPOZITUL DE MUNIŢII NR.197) BREŢCU-COVASNA 1959 1978 277 *

2671 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII NR.52 (836) GHEORGHIENI 1946 1955 283

6017 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII ROŞIORI DE VEDE 1942 1949 120 6078 SUBDEPOZITUL DE MUNIŢII VALU LUI TRAIAN 1949 1950 21

6028 SUBDEPOZITUL DE SUBZISTENŢE NR.887 (37) CEHUL SILVANIEI 1949 1958 179

6031 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.521 (24) IAŞI 1950 1958 163

6033 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.655 (28) ALBA IULIA 1948 1958 113

6036 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.717 BISTRIŢA 1950 1958 119

6038 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.729 (20) 1950 1956 168

6041 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.767 (21) SATUL NOU - MEDGIDIA 1950 1958 146

6043 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.776 BUDA-PLOIEŞTI 1953 1958 149

6045 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.790 (19) ORADEA 1950 1958 125

6047 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.820(18) (CENTRUL DE DISTRIBUŢIE NR.12) 1948 1957 175

6048 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.832 (34) TÂRGU MUREŞ 1948 1958 230

6051 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.851 (41) TIMIŞOARA 1951 1956 196

6049 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE NR.883 (29) LUGOJ 1950 1958 205

6054 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE STOC NR.952 FĂGET 1953 1956 72

6056 SUBDEPOZITUL REGIONAL DE SUBZISTENŢE STOC NR.989 BUDA-PLOIEŞTI 1953 1956 22

6020 SUBDEPOZITUL REGIONAL SUBZISTENŢE NR.15 BUDA-PLOIEŞTI 1950 1952 23

5486 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT 1940 1947 1150

5487 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI 1932 1946 11916

5490 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI POPULAŢIEI CIVILE 1941 1947 1535

5488 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 1929 1948 4621

6795 TABĂRA INSTRUCŢIE - POLIGON TRAGERI ANTIAERIENE MIDIA 1959 1979 398 *

6798 TIPOGRAFIA MILITARĂ SIBIU 1921 1979 126 *

6812 TRIBUNALUL MILITAR AL DIVIZIEI 21 INFANTERIE 1925 1940 1950

6813 TRIBUNALUL MILITAR BRAŞOV 1947 1964 61 6814 TRIBUNALUL MILITAR BUCUREŞTI 1949 1979 184 * 6815 TRIBUNALUL MILITAR CLUJ 1943 1974 278


159


minim An


6816 TRIBUNALUL MILITAR CONSTANŢA 1941 1964 98 6817 TRIBUNALUL MILITAR CRAIOVA 1940 1964 131 6804 TRIBUNALUL MILITAR IAŞI 1945 1974 232 6818 TRIBUNALUL MILITAR ORADEA 1948 1958 113 6819 TRIBUNALUL MILITAR PLOIEŞTI 1952 1953 3 6820 TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA 1 MILITARĂ 1952 1953 5

6821 TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 2-A MILITARĂ BUCUREŞTI 1952 1974 198

6822 TRIBUNALUL MILITAR REGIUNEA A 3-A MILITARĂ CLUJ 1952 1964 74

6823 TRIBUNALUL MILITAR SIBIU 1944 1958 101 6824 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL BUCUREŞTI 1952 1964 26 6826 TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL TIMIŞOARA 1952 1956 32 6825 TRIBUNALUL MILITAR TIMIŞOARA 1938 1974 458

6827 TRIBUNALUL MILITAR UNITĂŢI MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 1952 1956 20

6855 UNITATEA AEROFOTOGRAMETRICĂ - MARELE STAT MAJOR 1950 1958 88

X1064 UNITATEA DE CARTOGRAFIE FOTOGRAMETRIE 1975 1979 3086 *

6849 UNITATEA DE CARTOGRAFIE FOTOGRAMETRIE - MARELE STAT MAJOR 1952 1976 1057

6848 UNITATEA DE GEODEZIE TOPOGRAFIE BUZĂU 1961 1979 1076

6850 UNITATEA MILITARĂ TRANSPORT FEROVIAR NR.40 BUCUREŞTI 1955 1962 94

* Fondul continuă după 1979

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armate

160

FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII,

PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

Nr. fond Denumire fond/parte structurală Ani extremi

Nr. unităţi arhivistice/ Nr.

unităţi arhivistice microfilmate

Observaţii

2016 ACADEMIA MILITARĂ GENERALĂ 1949-1969 2189/57 2017 ACADEMIA MILITARĂ TEHNICĂ 1949-1958 2078

1 ARMATA 1 1916-1919; 1939-1947 2753/618

1 ARMATA 1 1939-1947 497/469

2 ARMATA A 2-A 1914-1916; 1939-1946 803/324

2 ARMATA A 2-A 1917-1918 11/10 3 ARMATA A 3-A 1916;1939-1940 3254/1142 3 ARMATA A 3-A 1939-1944 127/122 4 ARMATA A 4-A 1939-1947 3040/1151 4 ARMATA A 4-A 1939-1947 407/397 11 ARMATA A 9-A 1914-1918 131/122 10 ARMATA DE DOBROGEA 1916-1917 95/30

2005 ARSENALUL ARMATEI 1860-1943 4/4 7 ARSENALUL MARINEI REGALE 1939-1947 2/2

2006 ARSENALUL SIBIU 1946 1/1

2008 AŞEZĂMÂNTUL "EFORIA OSTĂŞEASCĂ PENTRU MILITARI" 1942-1945 1/1

2291 BATALIONUL 1 JANDARMI OPERATIV 1941-1944 3 2322 BATALIONUL 1 PIONIERI 1941-1944 4 2363 BATALIONUL 1 PIONIERI MOTO 1941-1943 2 2357 BATALIONUL 1 PIONIERI MUNTE 1942-1944 4

2223 BATALIONUL 1 VÂNĂTORI DE MUNTE SCHIORI 1942-1945 1

2224 BATALIONUL 1 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1947 8

2264 BATALIONUL 10 INFANTERIE UŞOARĂ 1942-1944 1

2330 BATALIONUL 10 PIONIERI 1941-1944 2

2303 BATALIONUL 10 TRANSMISIUNI FORTIFICAŢII 1944 1

2233 BATALIONUL 10 VÂNĂTORI MUNTE 1919-1946 26 2276 BATALIONUL 1000 B INDEPENDENT 1944 4 2252 BATALIONUL 101 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2311 BATALIONUL 1011 LUCRU 1944 1 2253 BATALIONUL 102 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1

2312 BATALIONUL 1020 LUCRU CONSTRUCŢII 1944-1945 1

2254 BATALIONUL 103 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2362 BATALIONUL 104 PIONIERI MUNTE 1944 1 2255 BATALIONUL 104 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2256 BATALIONUL 107 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2257 BATALIONUL 108 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2258 BATALIONUL 109 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2331 BATALIONUL 11 PIONIERI 1941-1944 3


161




Observaţii

2234 BATALIONUL 11 VÂNĂTORI MUNTE 1925-1946 15 2259 BATALIONUL 110 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2307 BATALIONUL 12 PAZĂ 1942-1943 2 2235 BATALIONUL 12 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1946 5 2308 BATALIONUL 13 PAZĂ 1942 1 2332 BATALIONUL 13 PIONIERI 1944 1 2236 BATALIONUL 13 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1945 10 2278 BATALIONUL 14 MITRALIERE 1943-1944 1 2333 BATALIONUL 14 PIONIERI 1941-1944 2 2237 BATALIONUL 14 VÂNĂTORI MUNTE 1940-1945 6 2238 BATALIONUL 14/18 VÂNĂTORI MUNTE 1942-1944 4 2314 BATALIONUL 15 EXPLOATARE 1941-1942 1 2280 BATALIONUL 15 MITRALIERE 1941 1 2334 BATALIONUL 15 PIONIERI 1939-1941 2 2239 BATALIONUL 15 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 2 2240 BATALIONUL 16 VÂNĂTORI MUNTE 1939-1947 17 2309 BATALIONUL 17 PAZĂ 1944-1945 2 2241 BATALIONUL 17 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 2 2242 BATALIONUL 17/19 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1 2335 BATALIONUL 18 PIONIERI 1919-1944 6 2243 BATALIONUL 18 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1 2336 BATALIONUL 19 PIONIERI 1942-1944 3 2244 BATALIONUL 19 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1944 2 2317 BATALIONUL 2 ADMINISTRATIV 1939-1946 1 2310 BATALIONUL 2 LUCRU 1945 1 2305 BATALIONUL 2 PAZĂ CĂI FERATE 1938-1945 6 2323 BATALIONUL 2 PIONIERI 1908-1945 5 2358 BATALIONUL 2 PIONIERI MUNTE 1940-1945 2 2293 BATALIONUL 2 TRANSMISIUNI 1942-1945 9 2225 BATALIONUL 2 VÂNĂTORI MUNTE 1939-1947 10 2337 BATALIONUL 20 PIONIERI 1942-1944 2 2298 BATALIONUL 20 TRANSMISIUNI 1945 1 2245 BATALIONUL 20 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1 2302 BATALIONUL 202 TRANSMISIUNI 1944 6 2338 BATALIONUL 21 PIONIERI 1939-1944 7 2246 BATALIONUL 21 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1946 2 2281 BATALIONUL 21/23 MITRALIERE 1939-1941 2 2304 BATALIONUL 22 CONSTRUCŢII LINII 1944-1945 3 2247 BATALIONUL 22 VÂNĂTORI MUNTE 1942-1946 3 2248 BATALIONUL 23 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 2 2249 BATALIONUL 24 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 2 2341 BATALIONUL 25 PIONIERI 1943-1944 1 2282 BATALIONUL 26 MITRALIERE 1939-1940 1 2283 BATALIONUL 27 MITRALIERE 1943-1944 4 2342 BATALIONUL 27 PIONIERI 1941-1945 3 2316 BATALIONUL 3 AUTOTRANSPORT 1942-1944 2 2324 BATALIONUL 3 PIONIERI 1913-1943 3 2359 BATALIONUL 3 PIONIERI MUNTE 1943-1944 1 2294 BATALIONUL 3 TRANSMISIUNI 1939-1944 2

Fondurile de arhivă deschise cercetării, păstrate în copie pe microfilm la Serviciul Istoric al Armatei

162




Observaţii

2226 BATALIONUL 3 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 2 2343 BATALIONUL 30 PIONIERI 1941-1945 9 2344 BATALIONUL 31 PIONIERI 1940-1944 2 2361 BATALIONUL 31 PIONIERI MUNTE 1941-1944 1 2250 BATALIONUL 31 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2345 BATALIONUL 32 PIONIERI 1941-1944 2 2251 BATALIONUL 33 VÂNĂTORI MUNTE 1944 1 2346 BATALIONUL 35 PIONIERI 1945 1 2347 BATALIONUL 36 PIONIERI 1939-1941 2 2366 BATALIONUL 4 DRUMURI 1944-1945 1 288 BATALIONUL 4 GENIU AERONAUTIC 1939-1940 1/1 2306 BATALIONUL 4 PAZĂ CĂI FERATE 1942-1944 2 2325 BATALIONUL 4 PIONIERI 1939-1943 4 2360 BATALIONUL 4 PIONIERI MUNTE 1943-1944 1 2295 BATALIONUL 4 TRANSMISIUNI 1944-1945 4 2227 BATALIONUL 4 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 4 2326 BATALIONUL 4/24 PIONIERI 1943-1944 1 2284 BATALIONUL 40 MITRALIERE 1940-1941 2 2348 BATALIONUL 40 PIONIERI 1941-1944 4

2265 BATALIONUL 410 INFANTERIE INDEPENDENT 1942-1943 1

2266 BATALIONUL 480 INFANTERIE UŞOARĂ 1942 1 2277 BATALIONUL 5 MITRALIERE 1939-1941 1 2228 BATALIONUL 5 VÂNĂTORI MUNTE 1921-1947 7 2349 BATALIONUL 51 PIONIERI 1942-1945 6 2299 BATALIONUL 51 TRANSMISIUNI 1944-1945 4 2350 BATALIONUL 52 PIONIERI 1941-1945 5 2351 BATALIONUL 53 PIONIERI 1939-1941 1 2300 BATALIONUL 53 TRANSMISIUNI 1941-1945 2 2352 BATALIONUL 54 PIONIERI 1940-1945 15 2301 BATALIONUL 54 TRANSMISIUNI 1944-1945 1 2353 BATALIONUL 57 PIONIERI 1945 6 2354 BATALIONUL 58 PIONIERI 1942-1944 6 2319 BATALIONUL 6 ADMINISTRATIV 1921-1940 2 2313 BATALIONUL 6 EXPLOATARE 1943-1944 1 2315 BATALIONUL 6 REPARAŢII AUTO 1945-1946 1 2260 BATALIONUL 6 VÂNĂTORI MARS 1944 1 2229 BATALIONUL 6 VÂNĂTORI MUNTE 1942-1947 4 2364 BATALIONUL 61 PIONIERI 1941 1



2320 BATALIONUL 7 ADMINISTRATIV 1919-1943 1 2279 BATALIONUL 7 MITRALIERE 1941-1944 1 2327 BATALIONUL 7 PIONIERI 1941-1942 1 2296 BATALIONUL 7 TRANSMISIUNI 1944-1945 1 2261 BATALIONUL 7 VÂNĂTORI 1900-1910 1 2230 BATALIONUL 7 VÂNĂTORI MUNTE 1918-1947 11


163




Observaţii

2269 BATALIONUL 720 INFANTERIE 1942-1943 1 2270 BATALIONUL 730 INFANTERIE 1942 1



2273 BATALIONUL 780 INFANTERIE 1942 1 2328 BATALIONUL 8 PIONIERI 1939-1944 5 2297 BATALIONUL 8 TRANSMISIUNI 1943-1944 2 2262 BATALIONUL 8 VÂNĂTORI 1901-1914 1 2231 BATALIONUL 8 VÂNĂTORI MUNTE 1942-1947 13 2355 BATALIONUL 81 PIONIERI 1943-1945 1 2356 BATALIONUL 82 PIONIERI 1941-1944 1 2329 BATALIONUL 9 PIONIERI 1941-1943 2 2232 BATALIONUL 9 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1946 4

2274 BATALIONUL 990 INDEPENDENT (FOST 1000 A) 1944-1945 2


2292 BATALIONUL APĂRARE CONTRA GAZELOR 1941-1942 1

2263 BATALIONUL DE GARDĂ REGAL 1930-1946 1 2365 BATALIONUL DE GENIU CETATE 1905-1918 1

244 BATALIONUL DEPOZIT AL SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL AERULUI

1941-1945 1/1

2287 BATALIONUL FIX REGIONAL ARIEŞ 1944 1 2289 BATALIONUL FIX REGIONAL BIHOR 1944 4 2290 BATALIONUL FIX REGIONAL CLUJ 1944 2 2286 BATALIONUL FIX REGIONAL CODRU 1944-1945 3 2285 BATALIONUL FIX REGIONAL CRIŞ 1944-1945 3 2288 BATALIONUL FIX REGIONAL SOMEŞ 1943-1944 2

2321 BATALIONUL TRUPEI MINISTERULUI DE RĂZBOI 1939-1947 2

2131 BAZA NAVALĂ MARINĂ 1924-1944 2

245 BIROUL REGULAMENTE ŞI BIROUL 4 DOTARE AL SUBSECRETARIATULUI DE STAT AL MARINEI

1943-1944 1/1

2186 BRIGADA 1 ARTILERIE 1883-1944 3 123 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1941-1946 10/10 2216 BRIGADA 1 ARTILERIE ANTICAR 1945-1948 3 2214 BRIGADA 1 ARTILERIE GARDĂ 1933-1944 2 2215 BRIGADA 1 ARTILERIE MUNTE 1933-1934 1 2182 BRIGADA 1 CARE DE LUPTĂ 1945-1946 1 2178 BRIGADA 1 GRĂNICERI 1944-1945 1 2132 BRIGADA 1 INFANTERIE 1939-1944 1 2159 BRIGADA 1 INFANTERIE GARDĂ 1939-1944 2 2163 BRIGADA 1 MIXTĂ CAVALERIE 1941-1942 1 2172 BRIGADA 1 MIXTĂ MUNTE 1939-1942 5 2184 BRIGADA 1 PIONIERI 1945 1


164




Observaţii

2195 BRIGADA 10 ARTILERIE 1911-1945 9 2141 BRIGADA 10 INFANTERIE 1913-1945 5 2196 BRIGADA 11 ARTILERIE 1944-1945 2 2142 BRIGADA 11 INFANTERIE 1921-1945 3 2171 BRIGADA 11 ROŞIORI 1916-1918 1 2197 BRIGADA 13 ARTILERIE 1939-1944 1 2198 BRIGADA 14 ARTILERIE 1918-1944 2 2143 BRIGADA 14 INFANTERIE 1916-1944 2 2199 BRIGADA 15 ARTILERIE 1940-1944 2 2144 BRIGADA 15 INFANTERIE 1942-1944 3 2200 BRIGADA 16 ARTILERIE 1919-1940 1 2145 BRIGADA 16 INFANTERIE 1919-1940 2 2201 BRIGADA 17 ARTILERIE 1939-1940 1 2202 BRIGADA 18 ARTILERIE 1916-1945 15 2146 BRIGADA 18 INFANTERIE 1919-1945 17 2203 BRIGADA 19 ARTILERIE 1939-1945 2 2147 BRIGADA 19 INFANTERIE 1916-1945 4 2187 BRIGADA 2 ARTILERIE 1941-1945 1 124 BRIGADA 2 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1941-1946 4/4 2177 BRIGADA 2 FORTIFICAŢII 1941-1943 4 2179 BRIGADA 2 GRĂNICERI 1919-1945 9 2133 BRIGADA 2 INFANTERIE 1939-1945 6 2160 BRIGADA 2 MIXTĂ GARDĂ 1940-1941 1 2173 BRIGADA 2 MIXTĂ MUNTE 1941-1942 1 2170 BRIGADA 2 ROŞIORI 1916-1922 1 2204 BRIGADA 20 ARTILERIE 1939-1944 1 2148 BRIGADA 20 INFANTERIE 1920-1944 2 2205 BRIGADA 21 ARTILERIE 1939-1946 4 2149 BRIGADA 21 INFANTERIE 1938-1945 7 2161 BRIGADA 23 MIXTĂ INFANTERIE 1940-1941 1 2206 BRIGADA 24 ARTILERIE 1943-1945 1 2150 BRIGADA 24 INFANTERIE 1943-1944 1 2162 BRIGADA 24 MIXTĂ INFANTERIE 1940 1 2207 BRIGADA 25 ARTILERIE 1939-1940 1 2151 BRIGADA 25 INFANTERIE 1939-1941 1 2208 BRIGADA 26 ARTILERIE 1939-1940 1 2152 BRIGADA 26 INFANTERIE 1940-1943 1 2209 BRIGADA 27 ARTILERIE 1939-1941 1 2153 BRIGADA 27 INFANTERIE 1939-1940 1 2188 BRIGADA 3 ARTILERIE 1939-1945 8 125 BRIGADA 3 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1941-1945 18/17 2164 BRIGADA 3 CAVALERIE 1914-1941 3 2217 BRIGADA 3 GRĂNICERI 1944 1 2134 BRIGADA 3 INFANTERIE 1944-1946 6 2174 BRIGADA 3 MIXTĂ MUNTE 1941 1 2185 BRIGADA 3 PIONIERI 1942-1944 2 2210 BRIGADA 30 ARTILERIE 1939-1940 1 2154 BRIGADA 30 INFANTERIE 1940 1 2211 BRIGADA 31 ARTILERIE 1939-1940 1


165




Observaţii

2212 BRIGADA 32 ARTILERIE 1939-1940 1 2155 BRIGADA 32 INFANTERIE 1939-1940 1 2156 BRIGADA 33 INFANTERIE 1939-1940 1 2213 BRIGADA 35 ARTILERIE 1939-1941 1 2157 BRIGADA 35 INFANTERIE 1939-1940 1 2189 BRIGADA 4 ARTILERIE 1919-1944 2 126 BRIGADA 4 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1942-1945 2/2 2165 BRIGADA 4 CAVALERIE 1934-1935 1 2180 BRIGADA 4 GRĂNICERI 1944 1 2135 BRIGADA 4 INFANTERIE 1939-1944 1 2175 BRIGADA 4 MIXTĂ MUNTE 1939-1940 1 2158 BRIGADA 45 INFANTERIE 1939-1940 1 2190 BRIGADA 5 ARTILERIE 1916-1944 3 127 BRIGADA 5 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1942-1944 2/2 2166 BRIGADA 5 CAVALERIE 1939-1941 4 2181 BRIGADA 5 GRĂNICERI 1944 3 2136 BRIGADA 5 INFANTERIE 1939-1944 8 2176 BRIGADA 5 VÂNĂTORI GARDĂ 1920-1938 2 2191 BRIGADA 6 ARTILERIE 1929-1946 10 2167 BRIGADA 6 CAVALERIE 1941 3 2137 BRIGADA 6 INFANTERIE 1939-1944 18 2192 BRIGADA 7 ARTILERIE 1908-1943 1 2138 BRIGADA 7 INFANTERIE 1882-1941 3 2193 BRIGADA 8 ARTILERIE 1922-1944 1 2168 BRIGADA 8 CAVALERIE 1941-1942 1 2139 BRIGADA 8 INFANTERIE 1939-1944 3 2194 BRIGADA 9 ARTILERIE 1913-1945 10 2169 BRIGADA 9 CAVALERIE 1929-1941 1 2140 BRIGADA 9 INFANTERIE 1939-1944 10 2183 BRIGADA MIXTĂ CARE DE LUPTĂ 1946-1947 1

317 CABINETUL INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE

1942-1945 1/1

317 CABINETUL INVALIZILOR, ORFANILOR ŞI VĂDUVELOR DE RĂZBOI -SERVICIUL PENSII MILITARE

1921-1943 243/15

316 CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI 1941-1944 29/16

316 CABINETUL MILITAR AL CONDUCĂTORULUI STATULUI 1940-1944 25/24

333 CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI 1913-1950 1947-1948

2130/1740; 46/20

333 CABINETUL MINISTRULUI DE RĂZBOI 1831-1905;1 934-1947 156/155

332 CABINETUL ŞEFULUI MARELUI STAT MAJOR 1917-1951 228/180

442 CASA MILITARĂ REGALĂ 1936-1947 15/9 3110 CASA OŞTIRII 1939-1945 2

409 CENTRUL DE INFORMARE ANTIAERIANĂ TÂRNAVA MARE 1944 1/1


166




Observaţii

404 CENTRUL DE INFORMAŢII ANTIAERIANĂ FOCŞANI 1944 1/1

3050 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL ARTILERIEI 1940-1943 1

405 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL ARTILERIEI ANTIAERIANĂ 1939-1946 4/4

3051 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL CAVALERIEI 1944-1945 1

3054 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL CORPULUI DE GRĂNICERI CORABIA 1944 1

3055 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL GENIULUI 1921-1945 3

3049 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL INFANTERIEI FĂGĂRAŞ 1939-1944 3

3064 CENTRUL DE INSTRUCŢIE AL TRANSMISIUNILOR 1942-1945 1

3065 CENTRUL DE INSTRUCŢIE APĂRARE CHIMICĂ ŞI GAZE 1939-1943 1

3056 CENTRUL DE INSTRUCŢIE MOTOMECANIZAT 1944-1945 7

3063 CENTRUL DE INSTRUCŢIE NR. 5 SĂRATA 1942-1945 2

3076 CERCUL DE RECRUTARE ALBA 1941 1 3077 CERCUL DE RECRUTARE CLUJ 1938-1939 1 3078 CERCUL DE RECRUTARE ROMÂN 1921-1930 1 3079 CERCUL DE RECRUTARE SIBIU 1942-1944 2 3066 CERCUL TERITORIAL BRĂILA 1945 2 3067 CERCUL TERITORIAL BUCUREŞTI 1945 1 3068 CERCUL TERITORIAL CONSTANŢA 1942-1946 1 3070 CERCUL TERITORIAL IALOMIŢA 1945 1 3071 CERCUL TERITORIAL ILFOV 1945-1947 2 3072 CERCUL TERITORIAL SEVERIN 1948 1 3073 CERCUL TERITORIAL TELEORMAN 1945-1946 1 3074 CERCUL TERITORIAL TULCEA 1945-1946 1 3075 CERCUL TERITORIAL VLAŞCA 1939-1946 2

5252 COLECŢIA ZIARELOR SCÂNTEIA ŞI ROMÂNIA LIBERĂ

AUGUST-DECEMBRIE

1944 -

3146

COLECŢIE DE DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND ACTIVITATEA TRUPELOR ROMÂNE ÎN PERIOADA IUNIE 1941-AUGUST 1944

1941-1944 -

3147

COLECŢIE DE DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND ARMATA 9 GERMANĂ ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1914-1918

1914-1918 -

3145

COLECŢIE DE DOCUMENTE DE ARHIVĂ PRIVIND REFUGIAŢII MILITARI ŞI CIVILI POLONEZI ÎN ROMÂNIA PERIOADA 1939-1941

1939-1941 43/43


167




Observaţii

3087 COLEGIUL MILITAR COZIA 1942-1945 1

3088 COLEGIUL MILITAR CURTEA DE ARGEŞ 1941-1945 1

3082 COLEGIUL MILITAR NR. 2 GALAŢI 1941-1945 1 3083 COLEGIUL MILITAR NR. 3 BRAŞOV 1942-1945 1

3089 COLEGIUL MILITAR ŞCOALA DE GOSPODĂRIE SĂTEASCĂ ROZNOV-NEAMŢ

1943-1945 1

3084 COLEGIUL MILITAR ŞCOALA PRIMARĂ NR. 4 TÂRGU OCNA 1942-1945 1

3085 COLEGIUL MILITAR ŞCOALA PRIMARĂ NR. 6 ARAD 1942-1945 1

3086 COLEGIUL MILITAR ŞCOALA PRIMARĂ NR. 7 HUŞI 1943-1945 1

3047 COMANDAMENTUL 1 TERITORIAL 1913-1942; 1896-1943 1289

331 COMANDAMENTUL 102 MUNTE 1944 1/1 329 COMANDAMENTUL 110 INFANTERIE 1943-1945 18/6 3048 COMANDAMENTUL 119 INFANTERIE 1944 1

367 COMANDAMENTUL AERO-MARITIM DOBROGEA 1941 1/1

452 COMANDAMENTUL APĂRĂRII ANTIAERIENE A TERITORIULUI

1931-1954; 1955-1959

1-3008; 3008-5469/923

366 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1943-1945; 1950; 1953 167/53

366 COMANDAMENTUL APĂRĂRII PASIVE 1939-1945 4/4

455/a COMANDAMENTUL ARMATEI DE NORD 1915-1916 293/48

319 COMANDAMENTUL ARTILERIEI ANTIAERIANĂ 1939-1945 54/51

446 COMANDAMENTUL ARTILERIEI CĂLĂREŢE 1930-1936 17/10

3112 COMANDAMENTUL ARTILERIEI FORŢELOR ARMATE 1948-1968 8928/2980

451 COMANDAMENTUL ARTILERIEI GRELE 1916-1923 472/37

450 COMANDAMENTUL CAPULUI DE POD TURTUCAIA 1916 57/40

455/c COMANDAMENTUL CETĂŢII BUCUREŞTI 1907-1917 121/22

397 COMANDAMENTUL DETAŞAMENTELOR DE CĂI FERATE 1941-1945 244/56

412 COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI A II-A 1916-1918 293/32

413 COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI A III-A

1916-1921; 1941-1942 111/31

455/b COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI DE NORD 1916 194/13

411 COMANDAMENTUL ETAPELOR ARMATEI I 1915-1918 346/72


168




Observaţii

328 COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST 1941-1944 1626/206

328 COMANDAMENTUL ETAPELOR DE EST 1941-1944 6/5

326 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 1945 290/115 326 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 1 1943-1945 12/11 327 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 2 1943-1945 458/166 327 COMANDAMENTUL ETAPELOR NR. 2 1944-1945 13/10

365 COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE 1932-1956 6746/1132

365 COMANDAMENTUL FORŢELOR AERIENE 1939-1945 11/10

448 COMANDAMENTUL FORŢELOR DE APĂRARE INTERIOARĂ A TERITORIULUI

1940-1941 63/49

379 COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE 1943-1951 604-117

379 COMANDAMENTUL FORŢELOR FLUVIALE 1941-1950 19/17

377 COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME 1937-1951 1-737/339

377 COMANDAMENTUL FORŢELOR MARITIME 1942-1950 3/3

381 COMANDAMENTUL FORŢELOR NAVALE MARITIME 1939-1945 87/84

443 COMANDAMENTUL GENERAL AL BASARABIEI 1918-1919 64/15

325 COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR

1913, 1916-1920, 1944-

1945 1182/247

325 COMANDAMENTUL GENERAL AL ETAPELOR 1944-1946 27/25

3017/369 COMANDAMENTUL GENIULUI

1947-1950; 1949-1958; 1973-1979; 1959-1967; 1968-1972

738/140; 2293; 421;346; 306

3046 COMANDAMENTUL LITORALULUI MARITIM 1936-1949 827

378 COMANDAMENTUL LITORALULUI MARITIM ŞI FLUVIAL 1942-1949 62/56

5268 COMANDAMENTUL MARINEI DE RĂZBOI; ÎNALTUL STAT MAJOR AL TRUPELOR AERIENE

08-28.08.1944 6

376 COMANDAMENTUL MARINEI MILITARE

1877-1962; 1942-1974 12878/947

376 COMANDAMENTUL MARINEI MILITARE 1946-1950 28/23

375 COMANDAMENTUL MARINEI REGALE 1939-1945 17/16

373 COMANDAMENTUL MILITAR AL BASARABIEI 1921-1923 346/50


169




Observaţii

445 COMANDAMENTUL MILITAR AL BASARABIEI 1919-1923 83/18

321 COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI 1939-1945 2204-182

321 COMANDAMENTUL MILITAR AL CAPITALEI 1939-1945 18/8

3109 COMANDAMENTUL MILITAR AL FABRICII EXPLOZIV-NITRAMONIA 1944-1945 1

444 COMANDAMENTUL MILITAR AL MUNICIPIULUI CHIŞINĂU 1941 19/7

388 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI BRĂILA 1943-1945 4/4

390 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI CĂLĂRAŞI 1939-1944 1/1

389 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI CERNAVODĂ 1944-1945 3/3

384 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI DOLJ 1944-1945 1/1

396 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI DRENCOVA 1943 1/1

395 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI GRUIA 1944-1945 1/1

391 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI HÂRŞOVA 1941-1944 9/7

385 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI OLTENIŢA 1939-1945 4/4

392 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI OLTINA 1941-1945 3/3

386 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI OSTROV 1941-1945 8/8

393 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI TULCEA 1941 1/1

394 COMANDAMENTUL MILITAR AL PORTULUI ZIMNICEA 1940-1945 17/11

323 COMANDAMENTUL MILITAR AL REGIUNII PETROLIFERE 1941 5/3

322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941-1942 437/43 322 COMANDAMENTUL MILITAR ODESSA 1941-1942 10/3

371 COMANDAMENTUL PIONERILOR 1918; 1920; 1921; 1945;

1946 108/9

410 COMANDAMENTUL POMPIERILOR MILITARI 1929-1954 68/49

380 COMANDAMENTUL PORTULUI ŞI ZONEI CONSTANŢA 1940-1945 18/18

383 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR DE CAVALERIE

1920-1930; 1932-1933; 1935-1937; 1944-1945

229/121

3060 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MARINEI 1934-1944 34/20


170




Observaţii

453 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE ARTILERIE 1921-1944 266/53

454 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR MILITARE DE INFANTERIE 1926-1939 247/128

368 COMANDAMENTUL ŞCOLILOR ŞI CENTRELOR DE AERONAUTICĂ 1939-1944 2/1

420 COMANDAMENTUL TRUPELOR AERONAUTICII 1926-1941 47/4

382 COMANDAMENTUL TRUPELOR BLINDATE ŞI MECANIZATE 1950-1956 1250/314

3111 COMANDAMENTUL TRUPELOR CHIMICE 1951-1979 2491/533

455 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE COMUNICAŢII 1918-1923 288/42

334 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE EST 1920-1921 232/69

374 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE GRĂNICERI

1945-1950; 1951-1952

1-2457; 2458-4946/1016

449 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE MUNTE

1921-1923; 1937-1940 393/30

3113 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE TRANSMISIUNI 1932-1958 2486/634

335 COMANDAMENTUL TRUPELOR DE VEST

1920-1921; 1923 162/47

370 COMANDAMENTUL TRUPELOR DIN TRANSILVANIA 1916-1920 668/151

320 COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE 1943-1944 218/31

320 COMANDAMENTUL TRUPELOR MOTOMECANIZATE 1944 32/21

324 COMANDAMENTUL ZONEI DE FORTIFICAŢIE NĂMOLOASA-BRĂILA 1941-1944 158/24

324 COMANDAMENTUL ZONEI DE FORTOFOCAŢIE NĂMOLOASA-BRĂILA

1944 1/1

372 COMANDAMENTUL ZONEI ÎNAINTATE FOCŞANI-NĂMOLOASA-GALAŢI

1911-1918 64/4

3108 COMENDUIREA PIEŢII SIBIU 1941-1942 1

441 COMISIA CONTROLULUI DE STAT- SECŢIA MILITARĂ 1952-1961 431-170

5465 COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE - MALAXA - TOHAN 1936-1947 206/121

5449 COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE "ASTRA" ARAD 1936-1945 136/64

5448 COMISIA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DE LA UZINELE "ASTRA" BRAŞOV 1936-1947 112/83

5456 COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE LA UZINELE "CONCORDIA" 1936-1947 307/167

5464 COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE REŞIŢA 1934-1947 262/113


171




Observaţii

5457 COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE UZINELE LEMAITRE 1937-1946 169/120

5459 COMISIA MILITARĂ ROMÂNA DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN CEHOSLOVACIA

1921-1943 4689/733

387 COMISIA PENTRU CONTROLUL FONDURILOR ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1930-1945 177/162

5463 COMISII MILITARE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN TARA 1916-1947 606/261

5462 COMISII MILITARE ROMÂNE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN GERMANIA

1936-1941 469/164

5461 COMISII MILITARE ROMÂNE ÎN POLONIA 1926-1943 115/25

5458 COMISIILE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN FRANŢA 1928-1944 2449/573

447 COMITETUL CONSULTATIV SANITAR AL ARMATEI

1890; 1916-1946 39

3080 COMPANIA 2 SANITARĂ 1942-1946 2 3081 COMPANIA 5 SANITARĂ 1941-1944 17

2977 CONSILIUL APĂRĂRII REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA 1965-1979 52 *

359 CORPUL 1 AERIAN 1943-1944 61/21 359 CORPUL 1 AERIAN 1943-1945 24/22 336 CORPUL 1 ARMATĂ 1883-1944 103/75 347 CORPUL 1 TERITORIAL 1942-1944 392 347 CORPUL 1 TERITORIAL 1920-1944 15/13 344 CORPUL 10 ARMATĂ 1939-1941 1/1 345 CORPUL 11 ARMATĂ 1940-1941 10/9 337 CORPUL 2 ARMATĂ 1916-1947 350/318 348 CORPUL 2 TERITORIAL 1942-1947 977 348 CORPUL 2 TERITORIAL 1920-1946 20/9 360 CORPUL 3 AERIAN 1944-1945 40/3 360 CORPUL 3 AERIAN 1944 2/2 338 CORPUL 3 ARMATĂ 1884-1945 117/68 349 CORPUL 3 TERITORIAL 1920-1944 38/16 346 CORPUL 38 ARMATĂ 1952-1958 999/192 339 CORPUL 4 ARMATĂ 1907-1947 260/227 350 CORPUL 4 TERITORIAL 1920-1945 31/28 340 CORPUL 5 ARMATĂ 1910-1945 35/35 356 CORPUL 5 MUNTE 1945-1947 4/3 351 CORPUL 5 TERITORIAL 1942-1944 412 351 CORPUL 5 TERITORIAL 1939-1945 32/32 341 CORPUL 6 ARMATĂ 1923-1947 190/137 352 CORPUL 6 TERITORIAL 1939-1947 23/22 342 CORPUL 7 ARMATĂ 1939-1947 173/152 353 CORPUL 7 TERITORIAL 1939-1946 40/32 343 CORPUL 8 ARMATĂ 1939-1940 3/2

354 CORPUL DE CAVALERIE 1917; 1939-1944 1410/636

354 CORPUL DE CAVALERIE 1939-1945 52/37


172




Observaţii

361 CORPUL DE CONSTRUCŢIE 1944 1/1 355 CORPUL DE MUNTE 1940-1945 2061/452 355 CORPUL DE MUNTE 1939-1947 94/80 362 CORPUL ECHIPAJELOR FLUVIALE 1927-1944 2/1

357 CORPUL GRĂNICERILOR 1904-1940; 1941-1944 4161/260

357 CORPUL GRĂNICERILOR 1904-1946 17/16

364 CORPUL LUPTĂTORILOR NAŢIONALIŞTI 1941-1943 5/4

358 CORPUL MOTOMECANIZAT 1944 31/16

363 CORPUL VOLUNTARILOR ROMÂNI, ARDELENI ŞI BASARABENI 1917-1920 100/38

2989 CURSUL DE PREGĂTIRE OFIŢERI SUPERIORI CURS SPECIAL

1948-1949; 1949-1958 361/43

318 CURTEA MILITARĂ DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE 1939-1945 1/1

491 DEPARTAMENTUL APROVIZIONĂRII ARMATEI (SERVICIUL DE INFORMAŢII)

1949-1950 17/8

3695 DEPOZITUL CENTRAL DE HARNAŞAMENT 1944-1946 1

3694 DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE AUTO TÂRGOVIŞTE 1944-1946 7

3696 DEPOZITUL CENTRAL DE MATERIALE DE APĂRARE CONTRA GAZELOR 1942-1943 1

3693 DEPOZITUL CENTRAL SANITAR DE ARMATĂ NR. 4 1945 1

3699 DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU GĂEŞTI 1944 2

3697 DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU MOGOŞOAIA 1944 7

3698 DEPOZITUL DE MATERIALE DE GENIU SIBIU 1944 1

3701 DEPOZITUL DE MUNIŢII SEBEŞ-ALBA 1940-1944 1

3700 DEPOZITUL REGIONAL DE MUNIŢII NR. 2 1946 1

577 DETAŞAMENTUL 106 INFANTERIE FORTIFICAŢII 1944 1/1

572 DETAŞAMENTUL 121 INFANTERIE 1944 1/1 573 DETAŞAMENTUL 123 INFANTERIE 1944 1/1 574 DETAŞAMENTUL 133 INFANTERIE 1943-1944 2/1 575 DETAŞAMENTUL 138 INFANTERIE 1943-1944 1/1

571 DETAŞAMENTUL 18 PAZĂ ZONA PETROLIFERĂ 1944 1/1

576 DETAŞAMENTUL 194 INFANTERIE 1943-1944 9/4 578 DETAŞAMENTUL MARITIM ODESSA 1941-1944 10/10 579 DETAŞAMENTUL MARITIM SULINA 1939-1944 14/14

481 DIRECŢIA 3 ARTILERIE

1887-1888; 1894; 1897-1898; 1900-

1940

1201/190


173




Observaţii

480 DIRECŢIA 4 GENIU 1882-1929 1199/60 471 DIRECŢIA 5 MARINĂ 1898-1921 476/65 470 DIRECŢIA 8 ARMAMENT 1912-1931 1095/158

490 DIRECŢIA AERONAUTICII COMERCIALE 1942-1943 1/1

3571 DIRECŢIA ANALIZA POLITICO-MILITARĂ ŞI RELAŢII INTERNATIONALE

1946-1979 679 *

3722 DIRECŢIA APĂRĂRII ANTICHIMICE 1923-1951; 1925-1947 678/278; 801/996

568 DIRECŢIA AUTO 1951-1953 301/34

501 DIRECŢIA AUTO-CARBURANŢI (SPATELE ARMATEI) 1950-1952 392/15

580 DIRECŢIA AUTOTRACTOARE ŞI CARBURANŢI 1953-1958 473/6

489 DIRECŢIA AVIAŢIEI CIVILE 1933-1945 11/9 3747 DIRECŢIA CARBURANŢI LUBRIFIANŢI 1952-1953 133/24

3589 DIRECŢIA CAVALERIEI 1905; 1906; 1909; 1911; 1913-1940

498/32

3599 DIRECŢIA COLECTĂRI 1945-1946 2

3601 DIRECŢIA CONSTRUCŢII AERONAUTICE 1935-1941 1

498 DIRECŢIA CONSTRUCŢII NAVALE 1938-1947 19/18

477 DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII MILITARE 1918-1951 3479

477 DIRECŢIA CONSTRUCŢII ŞI DOMENII MILITARE 1939-1947 78/3

3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 1933-1948 1990/331 3564 DIRECŢIA CONTABILITĂŢII 1934-1946 31/29

5447

DIRECŢIA CONTENCIOS DIN MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI DIN SUBSECRETARIATUL DE STAT PENTRU ÎNZESTRAREA ŞI ADMINISTRAREA ARMATEI

1938-1949 882/306

457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 1859-1950 4211 457 DIRECŢIA CONTENCIOSULUI 1939-1945 1/1

468 DIRECŢIA CONTROL (DIRECŢIA FINANCIAR INTERN)

1898-1951; 1950-1951; 1958-1967; 1964-1974

1216/60; 110/31; 1199/460; 358

494 DIRECŢIA CONTROLULUI 1941 1/1

500 DIRECŢIA DOCURILOR GALAŢI-BRĂILA 1943-1944 1/1

496 DIRECŢIA DUNĂRII MARITIME 1939-1944 1/1 566 DIRECŢIA EDITURII MILITARE 1950-1958 259/34 3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1932-1941 139/67 3749 DIRECŢIA FARMACEUTICĂ 1935-1941 1 3680 DIRECŢIA FINANCIARĂ 1950-1961 7030/1252 482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1916-1947 4469/679


174




Observaţii

482 DIRECŢIA FORTIFICAŢII 1941-1942 1

3746 DIRECŢIA GENERALĂ POŞTĂ TELEFON TELEGRAF - SECŢIA MILITARĂ

1932; 1934-1949 688/15

3683

DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII-DIRECŢIA COMENZI ŞI FABRICAŢII; DIRECŢIA TEHNICĂ ÎNZESTRARE PRODUCŢIE INTERNĂ

1963-1972; 1973-1974 1519

3682 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII-DIRECŢIA PLANIFICARE 1961-1972 162/161

3684 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII-DIRECŢIA TEHNICĂ 1969-1974 405

3681 DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII-SECŢIA SECRETARIAT

1974-1979; 1963-1977 456; 511/581

3563 DIRECŢIA GENERALĂ A ŞCOLILOR MILITARE 1911-1947 1861

497 DIRECŢIA GENERALĂ A STABILIMENTELOR INDUSTRIE MATERIALE

1943-1945 1/1

487 DIRECŢIA GENIULUI AERONAUTIC 1939-1947 16/8 3678 DIRECŢIA GOSPODĂRIE 1949-1961 2019/129

582 DIRECŢIA 1INFANTERIE 1910, 1912-1938 545/146

3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1949-1960; 1901-1948 1763/608-3518

3689 DIRECŢIA INTENDENŢĂ 1930-1950 9 3679 DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÂNT MILITAR 1957-1970 3572/165

567 DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII AERONAUTICII 1947-1949 299/6

483 DIRECŢIA ÎNZESTRĂRII AUTO ŞI BLINDATE 1946-1950 337/37

464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 1915-1952 3790/1143 464 DIRECŢIA JUSTIŢIEI MILITARE 1939-1951 3/2 462 DIRECŢIA LICEELOR MILITARE 1939-1945 1/1 495 DIRECŢIA MARINEI COMERCIALE 1939-1945 2/2

488 DIRECŢIA MATERIALELOR AERONAUTICE 1940-1945 1/1

569 DIRECŢIA MATERIALELOR ŞI INSTALAŢIILOR NOI 1915-1918 604/102

505 DIRECŢIA MOŞIILOR ARMATEI 1934-1941 299/11

476 DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII 1941-1945; 1945-1947 999/122; 504/58

476 DIRECŢIA MOTOMECANIZĂRII 1939-1948 116/20

5426 DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA AVIAŢIEI ŞI APĂRARE ANTIAERIANĂ 1949-1979 392/294

948/56 DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE (ATELIERUL DE ŞTAMPILE AL ARMATEI)

1951-1969 32/22

461 DIRECŢIA PERSONALULUI 1867-1922 3385 461 DIRECŢIA PERSONALULUI 1939-1947 87/9


175




Observaţii

5450 DIRECŢIA PERSONALULUI - MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1938-1945 300/98

499 DIRECŢIA PORTURILOR MARITIME CONSTANŢA 1943-1945 1/1

469 DIRECŢIA PREGĂTIRII DE LUPTĂ 1949-1960; 1951-1969 2769/386

3600 DIRECŢIA PROIECTARE 1951-1958 1329/54 473 DIRECŢIA REMONTEI 1916-1947 536/16 473 DIRECŢIA REMONTEI 1944-1946 24/5 504 DIRECŢIA SĂNĂTĂŢII PUBLICE 1916-1917 62/26

3748 DIRECŢIA SANITAR FARMACEUTICĂ VETERINARĂ 1949-1960 1749/419

3565 DIRECŢIA SANITARĂ (CU DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR)

1885-1941; 1941-1948 3704/571

3565 DIRECŢIA SANITARĂ (CU DENUMIRILE AVUTE ANTERIOR) 1917-1948 49/11

467 DIRECŢIA SECRETARIAT

1947-1972, 1947-1960, 1954/1960, 1951-1960, 1968-1972,

1973-79

966/879; 1219/361; 519/42; 30/19

*

503 DIRECŢIA SPECIALĂ (CONSILIUL DE MINIŞTRI) 1952-1956 385/381

3591 DIRECŢIA SUBZISTENŢELOR 1941-1947 617/38

456 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A ADMINISTRAŢIEI ARMATEI 1939-1945 4/1

485 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A AERONAUTICII 1916-1932 1959-58

485 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A AERONAUTICII 1941-1945 1/1

474 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A ARTILERIEI 1939-1946 15/4

463 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A CONTROLULUI 1939-1945 7/1

472 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A INFANTERIEI 1944-1945 3/3

484 DIRECŢIA SUPERIOARĂ A LUCRĂRILOR DE FORTIFICAŢIE 1917 25/2

465/ 3570

DIRECŢIA SUPERIOARĂ POLITICĂ A ARMATEI

1945-1968; 1969-1979; 11422; 737 *

475 DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI COMANDAMENTUL GENIULUI 1942-1944 651/153

475 DIRECŢIA SUPERIOARĂ ŞI COMANDAMENTUL GENIULUI

1912-1913; 1939-1946 63/13

581 DIRECŢIA TANCURI ŞI AUTO 1956-1959 652/36 486 DIRECŢIA TEHNICĂ A AVIAŢIEI 1939-1945 1/1

479 DIRECŢIA TEHNICĂ DIN DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNZESTRĂRII

570 DIRECŢIA TRANSPORTURILOR MILITARE 1958-1960 227/45


176




Observaţii

502 DIRECŢIA TRUPELOR DE GRĂNICERI 1953-1954; 1955-1959

1/2190; 2191-3753/1070

478 DIRECŢIA VETERINARĂ 1935-1949 11/2 3688 DIRECŢIA VETERINARĂ 1932-1953 669/186 562 DIVIZIA 1 AERIANĂ 1933-1947 2/1 563 DIVIZIA 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1945-1946 27/21 549 DIVIZIA 1 BLINDATĂ 1939-1944 11/8 554 DIVIZIA 1 CAVALERIE 1937-1948 138/81 550 DIVIZIA 1 FORTIFICAŢII 1940-1943 15/13 551 DIVIZIA 1 GRĂNICERI 1939-1943 5/5 506 DIVIZIA 1 INFANTERIE 1883-1944 62/42

540 DIVIZIA 1 INFANTERIE VOLUNTARI “TUDOR VLADIMIRESCU” 1943-1948 92

542 DIVIZIA 1 MUNTE 1939-1947 61/25 552 DIVIZIA 1 PAZĂ 1942 2/1 516 DIVIZIA 10 INFANTERIE 1924-1945 99 546 DIVIZIA 103 MUNTE 1944 5/3 517 DIVIZIA 11 INFANTERIE 1934-1945 129 518 DIVIZIA 13 INFANTERIE 1916-1945 45 519 DIVIZIA 14 INFANTERIE 1939-1944 31 520 DIVIZIA 15 INFANTERIE 1917-1944 27/20 521 DIVIZIA 16 INFANTERIE 1939-1941 1/1 522 DIVIZIA 17 INFANTERIE 1939-1941 5/4 523 DIVIZIA 18 INFANTERIE 1919-1948 152 524 DIVIZIA 19 INFANTERIE 1939-1945 130 555 DIVIZIA 2 CAVALERIE 1914-1941 12/11 548 DIVIZIA 2 GARDĂ 1940-1943 9/7 507 DIVIZIA 2 INFANTERIE 1929-1948 180

541 DIVIZIA 2 INFANTERIE VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” 1945-1948 8/2

543 DIVIZIA 2 MUNTE 1932-1946 140/58 553 DIVIZIA 2 PAZĂ 1942-1943 3/2 525 DIVIZIA 20 INFANTERIE 1919-1944 87 526 DIVIZIA 21 INFANTERIE 1919-1947 246 527 DIVIZIA 26 INFANTERIE 1939-1941 4/4 528 DIVIZIA 27 INFANTERIE 1939-1941 4/2 508 DIVIZIA 3 INFANTERIE 1922-1946 138 544 DIVIZIA 3 MUNTE 1942-1945 60/37 529 DIVIZIA 30 INFANTERIE 1940-1941 5/4 530 DIVIZIA 31 INFANTERIE 1939-1941 4/4 531 DIVIZIA 32 INFANTERIE 1939-1941 1/1 532 DIVIZIA 33 INFANTERIE 1939-1941 1/1 533 DIVIZIA 34 INFANTERIE 1939-1940 1/1 534 DIVIZIA 35 INFANTERIE 1939-1941 1/1 556 DIVIZIA 4 CAVALERIE 1934-1940 12/8 509 DIVIZIA 4 INFANTERIE 1922-1948 29 545 DIVIZIA 4 MUNTE 1939-1944 19/18 510 DIVIZIA 4/24 INFANTERIE 1943-1944 4/4 557 DIVIZIA 5 CAVALERIE 1941-1944 46/38


177




Observaţii

511 DIVIZIA 5 INFANTERIE 1882-1944 46 558 DIVIZIA 6 CAVALERIE 1939-1944 16/11 512 DIVIZIA 6 INFANTERIE 1933-1947 131 559 DIVIZIA 7 CAVALERIE 1925-1943 2/2 513 DIVIZIA 7 INFANTERIE 1883-1944 12/11 560 DIVIZIA 8 CAVALERIE 1925-1943 182/109 514 DIVIZIA 8 INFANTERIE 1883-1944 8/8 561 DIVIZIA 9 CAVALERIE 1941-1945 42/21 515 DIVIZIA 9 INFANTERIE 1909-1947 160 565 DIVIZIA DE DUNĂRE 1938-1941 10/10 547 DIVIZIA DE GARDĂ 1933-1948 75/69 564 DIVIZIA DE MARE 1939-1944 13/10

3651 DIVIZIONUL 1 ARTILERIE GREA ANTICAR MUNTE 1947 1

3687 DIVIZIONUL 1 OBUZIERE MUNTE 1943-1945 3/3 3692 DIVIZIONUL 1 SPECIALITĂŢI 1948 1 3652 DIVIZIONUL 1 TUNURI MUNTE 1922-1947 9 3637 DIVIZIONUL 104 ARTILERIE 1944 2 3686 DIVIZIONUL 105 TUNURI MUNTE 1944 1/1

608 DIVIZIONUL 12 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1943-1945 3/3

3690 DIVIZIONUL 2 OBUZIERE MUNTE 1937-1947 14 3660 DIVIZIONUL 2 TUNURI MUNTE 1936-1948 15


3691 DIVIZIONUL 3 OBUZIERE MUNTE 1942-1943 6 3661 DIVIZIONUL 3 TUNURI MUNTE 1941-1944 1 3665 DIVIZIONUL 4 TUNURI MUNTE 1942-1947 5 611 DIVIZIONUL 42 PÂNDĂ RADIO 1943 1/1 3638 DIVIZIONUL 47 ARTILERIE GREA 1941-1943 2


3666 DIVIZIONUL 5 TUNURI MUNTE 1941-1947 6 3641 DIVIZIONUL 51 ARTILERIE GREA 1940-1941 1 3648 DIVIZIONUL 52 ARTILERIE GREA 1941-1942 1 3649 DIVIZIONUL 55 ARTILERIE GREA 1940-1941 1

3650 DIVIZIONUL 57 ARTILERIE GREA PARTEA SEDENTARA 1943-1944 2

3668 DIVIZIONUL 6 TUNURI MUNTE 1943-1944 4

3626 DIVIZIONUL 63 ARTILERIE INDEPENDENT 1944-1945 2/2

3636 DIVIZIONUL 64 ARTILERIE 1944-1945 7 3674 DIVIZIONUL 8 TUNURI MUNTE 1944-1946 2

607 DIVIZIONUL 9 ARTILERIE ANTIAERIANĂ MOBIL 1944-1945 5/5

3685 DIVIZIONUL 9 TUNURI MUNTE 1943-1945 1/1

5265 DOCUMENTE GERMANE CU PRIVIRE LA PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1916-1951 32/32


178




Observaţii

5269

DOCUMENTE PRIMITE DIN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA PRIVIND RELAŢIILE CU FRANŢA, IUGOSLAVIA, U.R.S.S.

1939-1940 -

668 ESCADRILA 11 RECUNOAŞTERE 1944-1945 1/1 4268 ESCADRILA 114 LEGĂTURI 1944-1945 1 669 ESCADRILA 12 OBSERVARE 1944-1945 1/1 670 ESCADRILA 13 OBSERVARE 1944-1945 1/1 671 ESCADRILA 15 OBSERVARE 1944-1945 1/1 672 ESCADRILA 16 OBSERVARE 1944-1945 1/1 667 ESCADRILA 2 RECUNOAŞTERE 1942-1945 4/4 675 ESCADRILA DE DISTRUGATOARE 1941-1944 13/13 676 ESCADRILA DE MONITOARE 1939-1944 16/16 674 ESCADRILA MIXTĂ AEROTRANSPORT 1944-1945 1/1 4445 FIŞIERUL RĂNIŢILOR 1941-1945 2 712 FLOTILA 1 AEROSTAŢIE 1939-1945 15/6 708 FLOTILA 1 BOMBARDAMENT 1937-1944 3/3 702 FLOTILA 1 INFORMAŢII 1916-1943 3/3 705 FLOTILA 1 VÂNĂTOARE 1939-1943 2/2 709 FLOTILA 2 BOMBARDAMENT 1939-1944 2/2 703 FLOTILA 2 INFORMAŢII 1919-1944 3/3 706 FLOTILA 2 VÂNĂTOARE 1939-1943 4/4 710 FLOTILA 3 BOMBARDAMENT 1940-1941 1/1 704 FLOTILA 3 INFORMAŢII 1939-1943 2/2 707 FLOTILA 3 VÂNĂTOARE 1940-1943 4/4 715 FLOTILA DE DRAGAJ 1941-1945 3/3 714 FLOTILA DE SIGURANŢĂ 1944 1/1 711 FLOTILA HIDROAVIAŢIE 1939-1943 1/1 713 FLOTILA NAVALĂ FLUVIALĂ 1940-1941 2/2 4656 GARNIZOANA ARAD 1947-1948 1 4658 GARNIZOANA CĂLIMĂNEŞTI 1944 1 4657 GARNIZOANA CARANSEBEŞ 1941-1942 2 4659 GARNIZOANA CERNAVODĂ 1934-1935 1 4660 GARNIZOANA CONSTANŢA 1949 2 4661 GARNIZOANA LUGOJ 1941-1942 1 4662 GARNIZOANA OCNIŢA 1928-1929 1 4663 GARNIZOANA SIBIU 1941 1 803 GRUPAREA AERIANĂ DE LUPTĂ 1941-1943 3/3 4649 GRUPUL 1 ARTILERIE MUNTE 1943-1944 6 811 GRUPUL 1 BOMBARDAMENT 1941-1945 3/3 4602 GRUPUL 1 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1947 13 4622 GRUPUL 10 CERCETARE 1941-1945 3 4623 GRUPUL 11 CERCETARE 1944-1945 2 4611 GRUPUL 11 VÂNĂTORI MUNTE 1945-1947 1 4612 GRUPUL 12 VÂNĂTORI MUNTE 1945-1947 2 4624 GRUPUL 13 CERCETARE 1942-1943 1 4641 GRUPUL 132 CERCETARE 1943-1945 2 4625 GRUPUL 14 CERCETARE 1944 1 4626 GRUPUL 15 CERCETARE 1941-1944 2


179




Observaţii

4627 GRUPUL 18 CERCETARE 1941-1945 4 4613 GRUPUL 18 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1 4628 GRUPUL 19 CERCETARE 1942-1945 9 4650 GRUPUL 2 ARTILERIE MUNTE 1943-1945 3 812 GRUPUL 2 BOMBARDAMENT 1941-1944 1/1 4617 GRUPUL 2 CERCETARE 1941-1945 7 806 GRUPUL 2 VÂNĂTOARE 1944-1945 2/2 4603 GRUPUL 2 VÂNĂTORI MUNTE 1929-1944 5 4629 GRUPUL 20 CERCETARE 1944 3 4630 GRUPUL 21 CERCETARE 1937-1945 4 4631 GRUPUL 25 CERCETARE 1943-1944 2 4651 GRUPUL 3 ARTILERIE MUNTE 1943-1945 3 813 GRUPUL 3 BOMBARDAMENT 1943-1944 2/2 4618 GRUPUL 3 CERCETARE 1944-1945 2 4643 GRUPUL 3 GRĂNICERI PAZĂ 1938-1945 1 807 GRUPUL 3 VÂNĂTOARE 1939-1942 2/2 4604 GRUPUL 3 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1945 5 4632 GRUPUL 36 CERCETARE 1941 1 4652 GRUPUL 4 ARTILERIE MUNTE 1941-1944 4 814 GRUPUL 4 BOMBARDAMENT 1944 1/1 4619 GRUPUL 4 CERCETARE 1941-1942 2 808 GRUPUL 4 VÂNĂTOARE 1939-1943 2/2 4605 GRUPUL 4 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1945 4 4633 GRUPUL 40 CERCETARE 1939-1944 1 815 GRUPUL 5 BOMBARDAMENT 1942-1944 3/3 4606 GRUPUL 5 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1947 11 4634 GRUPUL 52 CERCETARE 1941-1945 5 4635 GRUPUL 53 CERCETARE 1939-1941 2 4636 GRUPUL 55 CERCETARE 1941 1 4637 GRUPUL 57 CERCETARE 1944 2 4638 GRUPUL 58 CERCETARE 1943-1944 1 816 GRUPUL 6 BOMBARDAMENT 1943-1944 2/2 4620 GRUPUL 6 CERCETARE 1943-1945 17 4642 GRUPUL 6 GRĂNICERI PAZĂ 1939 1

5272 GRUPUL 6 STUKA (FLOTILA 3 BOMBARDAMENT) 1943-1944 17/16

4607 GRUPUL 6 VÂNĂTORI MUNTE 1939-1947 6 4639 GRUPUL 61 CERCETARE 1941-1943 2 4640 GRUPUL 63 CERCETARE 1943-1944 2 809 GRUPUL 7 VÂNĂTOARE 1943-1944 1/1 4608 GRUPUL 7 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1947 6 817 GRUPUL 8 ASALT 1943-1945 3/3 818 GRUPUL 8 ASALT PICAJ 1944-1945 1/1 4609 GRUPUL 8 VÂNĂTORI MUNTE 1940-1945 4 4621 GRUPUL 9 CERCETARE 1940-1943 2 810 GRUPUL 9 VÂNĂTOARE 1943-1945 2/2 4610 GRUPUL 9 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1945 3 4614 GRUPUL 90 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 1 4615 GRUPUL 92 VÂNĂTORI MUNTE 1943-1944 2


180




Observaţii

823 GRUPUL AEROTRANSPORTURI MILITARE 1942-1944 3/3

4647 GRUPUL BATALIOANELOR FIXE REGIONALE ARDEAL 1944 3

736 GRUPUL DE ARMATE NR. 1 1939-1944 6/5

4653 GRUPUL DEPOZITELOR ARTILERIEI ANTIAERIANĂ NR. 4

01.03.1945-01.06.1946 1

4654 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 1 1942-1943 2 4655 GRUPUL ETAPE MOBIL NR. 2 1943-1945 2 4648 GRUPUL MARAMUREŞ 1939 12 4644 GRUPUL NAVE GRĂNICERI 1944-1945 2

4646 GRUPUL OPERATIV AL BRIGĂZII DE CĂI FERATE ROMÂNE 1944-1945 1

4645 GRUPUL SPECIALITĂŢI MOTO 1942-1944 4 4616 GRUPUL VÂNĂTORI CĂLĂRI 1939-1941 1

841 GUVERNĂMÂNTUL BASARABIEI - CABINETUL MILITAR 1941-1944 470/206

4991 (2 inv) INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR 1915-1947 334/253

4991 INSPECTORATUL CLERULUI MILITAR-EPISCOPIA ARMATEI 1939-1945 1/1

895 INSPECTORATUL GENERAL AL AERONAUTICII 1923-1932 463/122

884 INSPECTORATUL GENERAL AL ARMATEI PENTRU CULTURĂ, EDUCAŢIE ŞI PROPAGANDĂ

1939-1948 18/14

879 INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI

1861;1909;1911-1947;1917-

1938;1941-19471664/181; 41/4

879 INSPECTORATUL GENERAL AL ARTILERIEI 1944-1946 27/8

878 INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI

1917-1949; 1941-1944; 1947-1949

1396/400

878 INSPECTORATUL GENERAL AL CAVALERIEI 1939-1945 6/6

876 INSPECTORATUL GENERAL AL COMANDAMENTULUI TERITORIULUI 1931-1939 1/1

880 INSPECTORATUL GENERAL AL GENIULUI

1916-1941;1945-1946 1645/480

880 INSPECTORATUL GENERAL AL GENIULUI 1941-1947 62/25

877 INSPECTORATUL GENERAL AL INFANTERIEI 1922-1949 1391/245

877 INSPECTORATUL GENERAL AL INFANTERIEI 1939-1947 3/1

893 INSPECTORATUL GENERAL AL INTENDENŢEI 1917-1949 1478/241

882 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI 1942-1948 12/4


181




Observaţii

882 INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI 1939-1949 10/2

892 INSPECTORATUL GENERAL AL MARINEI 1918-1936 1442/279

881 INSPECTORATUL GENERAL AL MOTOMECANIZĂRII 1939-1947 359/70

881 INSPECTORATUL GENERAL AL MOTOMECANIZĂRII 1944-1946 37/10

4986 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR. 2 1918-1949 553/242



4985 INSPECTORATUL GENERAL DE ARMATĂ NR.1 1918-1948 298/109

4992 INSPECTORATUL GENERAL SANITAR 1921-1940 442/128

890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI

1919; 1927-1941; 1946-

1947 1301/406

890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI

1929-1941; 1945-1947 257/226

890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI 1928-1947 180/69

890 INSPECTORATUL GENERAL TEHNIC AL ARMATEI 1948 2

888 INSPECTORATUL JANDARMERIEI SIBIU 1918-1947 3/2

883 INSPECTORATUL MUZICILOR MILITARE 1935-1948 193/29

883 INSPECTORATUL MUZICILOR MILITARE 1939-1945 1/1

4988 INSPECTORATUL PREGĂTIRII PREMILITARE 1934-1945 821/260

887 INSTITUTUL DE AEROFOTOGRAMETRIE 1943-1945 1/1

948/44 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896-1951 2169/400 885 INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1939-1943 2/2 889 INSTITUTUL HIDROGRAFIC 1939-1945 1/1 886 INSTITUTUL SANITAR MILITAR 1939-1945 1/1 5277 LAGĂRUL DE PRIZONIERI NR. 12 1944-1945 2 5279 LEGIUNEA DE JANDARMI C.F.R. 1938-1944 1

5278 LEGIUNEA DE JANDARMI HUNEDOARA 1918-1947 1

5274 LICEUL MILITAR "D.A. STURDZA" 1939-1945 1

5275 LICEUL MILITAR "GENERAL DIVIZIE GH. V. MAKAROVICI" IAŞI 1939-1945 1

5276 LICEUL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" 1939-1946 1

5273 LICEUL MILITAR "N. FILIPESCU" PREDEAL 1939-1945 1


182




Observaţii

923 LOCTIITORUL MINISTRULUI PENTRU CONSTRUCŢIE ŞI SPATE - SECRETARIAT

1955 31/4

5266 LUCRĂRI DE ISTORIE MILITARĂ IN LIMBA GERMANĂ PRIMITE DIN REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ

1682-1920 50/50

960 MANIFESTE ALE P.C.R. ŞI ALE COMANDAMENTULUI SOVIETIC 1919-1944 1/1

949 MARELE CARTIER GENERAL 1913-1942 3969/1880 949 MARELE CARTIER GENERAL 1916-1944 135/125 948 MARELE STAT MAJOR 1858-1960 1901/1662

948/28 MARELE STAT MAJOR - BIBLIOTECA 1888-1954 114/7

948/29 MARELE STAT MAJOR - BIROUL ATAŞAŢI MILITARI 1896-1941 401/273

948/29 BIS

MARELE STAT MAJOR - BIROUL ATAŞAŢI MILITARI 1909-1921 37/27

948/30 MARELE STAT MAJOR - BIROUL DE LEGĂTURI 1918 11/9

948/31 MARELE STAT MAJOR - BIROUL SPECIAL PLĂŢI EXTERNE 1944-1950 50/2

948/32 MARELE STAT MAJOR - CERCUL ARLUS

948/33 MARELE STAT MAJOR - COMANDAMENTUL GENERAL AL TERITORIULUI

1944-1945 171/62

948/35 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA CURSULUI DE COMANDAMENT 1930-1937 42/8

948/43 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA ECONOMAT 1945-1952 57/1

948/36 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MILITAR SUPERIOR

1937-1950 100/6

948/37 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA JOCURILOR DE RĂZBOI 1950-1952 154/12

948/38 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA MANEVRELOR MILITARE 1929-1939 212/37

948/55

MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE; SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICII LA UNITĂŢI

1950; 1964; 1966-1974 201/11

5430 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA MARINĂ ŞI GRĂNICERI

1973-1979 125 *

5429 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA OPERAŢII - SECŢIA OPERAŢII 1946-1979 783 *

5428

MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE ÎNZESTRARE - SECŢIA ORGANIZARE STATE

1951-1968 226

948/40 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA PLANIFICARE MOBILIZARE 1950-1958 1632/410


183




Observaţii

948/41 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA PLANIFICARE SECŢIA ECONOMIE MILITARĂ

1948-1954 143/31

948/54 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA TOPOGRAFICA MILITARĂ

1951-1970; 1951-1975 1244/236

948/42 MARELE STAT MAJOR - DIRECŢIA TRANSPORTURI MILITARE 1951-1958 824/106

948/44 MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1896-1951 2169/400

948/44 MARELE STAT MAJOR - INSTITUTUL GEOGRAFIC MILITAR 1939-1944 16/16

5420

MARELE STAT MAJOR – ORGANIZARE, MOBILIZARE ŞI PLANIFICARE ÎNZESTRARE, SECŢIILE 1 ŞI 2 PLANIFICARE ŞI SECŢIA PLANIFICARE ÎNZESTRARE

1959-1979 687/578

948/45 MARELE STAT MAJOR - REVISTA ROMÂNIA MILITARĂ 1920-1958 391/52

948/45 MARELE STAT MAJOR - REVISTA ROMÂNIA MILITARĂ 1864-1866 1

948/46 MARELE STAT MAJOR - SECRETARIATUL CONSILIULUI SUPERIOR DE APĂRARE A ŢĂRII

1924; 1927-1940; 1946-

1949 191/101

948/47 MARELE STAT MAJOR - SECRETARIATUL GENERAL PENTRU INSTRUCŢIE ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT

1947-1948 314/64

948/16 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 10 PLANIFICARE 1924-1950 359/43

948/12 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 (8) REGULAMENTE 1924-1958 392/12

948/15 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 CENTRALA COMUNICAŢII MILITARE 1950-1951 45/13

948/13 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 ETAPE ŞI SERVICII 1916-1922 37/28

948/14 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA 9 MĂSURI EXCEPŢIONALE 1920-1921 75/11

948/1 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA ADJUTANTURĂ 1902-1950 2013/1211

948/17 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA CENZURĂ 1941-1959 323/52

948/18 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA COMPLETARE ŞI SERVICIUL LA UNITĂŢI

1950-1965 1686/459

948/26 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA GOSPODĂRIE 1948-1956 83/10

948/2 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA I ORGANIZARE, MOBILIZARE

1918-1949; 1876-1950; 1900-1969

36/17; 5571/1075; 1648

948/3 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA II INFORMAŢII 1876-1949 1881/1456


184




Observaţii

948/4 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA III OPERAŢII

1896-1950; 1929-1951; 1952-1956; 1957-1979

3135/2085; 1175

*

948/5 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA IV DOTARE SERVICII 1914-1950 1984-631

5427 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA MARINĂ 1951-1979 202/202

948/20 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA ORGANIZARE STATE 1951-1965 1347/114

948/21 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA POLITICĂ 1945-1959 354/73

948/22 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA PREGATIRE OPERATIVĂ 1949-1959 673/80

948/23 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA PRIZONIERI 1913-1946 1142/257

948/24 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA PROPAGANDĂ 1941-1944 374/35

948/25 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA SECRETARIAT

1950-1958; 1952-1971; 1972- 1979

657/149; 299/12 *

948/27 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA TRANSMISIUNI 1949-1958 342/74

948/7 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V CADRE

1950-1960; 1962-1979 513+287/407

948/6 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA V INSTRUCŢIE 1912-1949 1163-510

948/8 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VI TRANSPORTURI 1900-1950 1852/840

948/9 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VII LEGĂTURI EXTERNE TERITORIU 1940-1950 961/481

948/10 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII APĂRARE A TERITORIULUI ANTIAERIANĂ

1938-1945 195/92

948/11 MARELE STAT MAJOR - SECŢIA VIII COMUNICAŢII 1920-1921 70/10

948/48 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ADMINISTRATIV 1930-1973 276/34

948/50 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL CULTURAL 1945 38/8

948/51 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL INTENDENŢEI 1941-1943 289/25

948/52 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ISTORIC 1922-1947 913/661

948/52 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ISTORIC 1918-1954 1800

948/52 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL ISTORIC (SECŢIA ARHIVE) 1959-1979 1076

948/53 MARELE STAT MAJOR - SERVICIUL STATISTIC

1915-1924; 1931; 1933; 1939-1948

1045/358


185




Observaţii

948/39 MARELE STAT MAJOR -DIRECŢIA ORGANIZARE MOBILIZARE

1951-1957 1907-1975 541/203; 932/930

5267 MEMORII ALE UNOR DEMNITARI DIN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA 1936-1944 -

946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936-1938 6062/401 946 MINISTERUL AERULUI ŞI MARINEI 1936-1941 20/5

5466 MINISTERUL ARMAMENTULUI - DIRECŢIA MATERIALELOR

1933-1947; 1933-1937; 1947-1949

228/164; 125/88; 66/25

950 MINISTERUL COORDONĂRII STAT MAJOR ECONOMIC 1940-1941 129/33

1365 MINISTERUL DE RĂZBOI- SECRETARIATUL GENERAL 1887-1936 4420/907

1365 MINISTERUL DE RĂZBOI- SECRETARIATUL GENERAL 1938-1945 7/5

5425 MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI COMERŢULUI 1909-1948 259/5

947 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1939-1944 6

5436 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI - CABINETUL MINISTRULUI 1938-1945 162/150

5451

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE "ASTRA" ORĂŞTIE

1937-1944 135/89

5453

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIA MILITARĂ DE CONTROL ŞI RECEPŢIE UZINELE "EMIL COSTINESCU"

1938-1947 159/104

5454

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DE PE LÂNGĂ UZINELE DIN STRĂINĂTATE

1936-1945 300/128

5455

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - COMISIILE MILITARE ROMÂNE DE CONTROL ŞI RECEPŢIE DIN ITALIA

1935-1943 167/60

5468

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DETAŞAMENTUL DE PAZĂ ŞI DEPOZIT

1940-1946 288

5438 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA SUPERIOARĂ TEHNICĂ

1941-1946 902/296

5439 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA TEHNICĂ

1920-1949 2336/1018

5440 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA FABRICAŢIEI MUNIŢIEI

1940-1944 538/266


186




Observaţii

5441 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA INDUSTRIEI DE RĂZBOI

1937-1947 801/316

5442

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA COMENZI ARMAMENT ŞI MUNIŢII

1945-1947 115/63

5444 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA PRODUCŢIEI DE RĂZBOI

1942-1944 117/40

5445

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA FABRICAŢIEI MATERIALELOR DE RĂZBOI

1937-1939; 1942 417/255

5446

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA FABRICAŢIEI ARMAMENT ŞI TRĂSURI DE RĂZBOI

1940-1946 485/378

5452 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - DIRECŢIA CONTABILITĂŢII

1938-1947 4701/2443

5437 MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - SERVICIUL SECRETARIATUL GENERAL

1934; 1935; 1937-1946 564/456

5443

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - SERVICIUL CONTROL ŞI VERIFICĂRI (SERVICIUL CONTROL)

1938-1946 149/81

5467

MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI ŞI PRODUCŢIEI DE RĂZBOI - SUBSECRETARIATUL DE STAT AL INDUSTRIEI DE STAT - SERVICIUL INTENDENŢĂ

1946-1947 22/13

5424 MINISTRUL ADJUNCT PENTRU ARMAMENT ŞI TEHNICĂ 1949-1953 215/50

5270 MISIUNEA MILITARĂ FRANCEZĂ 1901-1919 -

5433 MIUZEUL MILITAR CENTRAL (MUZEUL MILITAR NAŢIONAL) 1920-1979 262/206 *

951 MONITORUL OASTEI 1833-1946 1833-1866 8

963 MUNCA TINERETULUI ROMÂN (PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI)

1941-1944 111/26

980 NAVIGAŢIA FLUVIALĂ ROMÂNA 1939-1945 2/2

5251 OPERE COMEMORATIVE DE RĂZBOI DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

1877-1878; 1916-1918; 1941-1945

-

1367

ORGANELE MILITARE ALE COMISIEI ROMÂNE PENTRU APLICAREA ARMISTIŢIULUI ŞI A TRATATULUI DE PACE

1944-1947 2247


187




Observaţii

1000 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI - CABINET

1918; 1929-1930; 1941-

1948 33/24

1000 PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI - CABINET 1922-1930 1/1

1003 PRIMUL LOCŢIITOR AL MINISTRULUI (SECRETARIAT) 1953-1955 135/65

1002 PROBLEME TERITORIALE ALE ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02405 PITESTI)

1874-1948 142/29

1001 PROBLEME TERITORIALE ALE ROMÂNIEI (COLECŢIE U.M. 02600 BUCUREŞTI)

1917-1945 59/59

6035 REGIMENTUL 1 ARTILERIE 1860-1944 6

6036 REGIMENTUL 1 ARTILERIE “TUDOR VLADIMIRESCU” 1943-1947 5

1322 REGIMENTUL 1 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1939-1946 12-12

5888 REGIMENTUL 1 ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ 1941-1943 32

5884 REGIMENTUL 1 ARTILERIE FORTIFICAŢII 1940-1943 3

5895 REGIMENTUL 1 ARTILERIE GRĂNICERI ANTICAR (ANTITANC) 1940-1947 7

5899 REGIMENTUL 1 ARTILERIE GREA 1944-1945 21 5878 REGIMENTUL 1 ARTILERIE MOTO 1940-1944 4 6032 REGIMENTUL 1 CĂI FERATE 1941-1945 8 5977 REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1942-1947 4 6001 REGIMENTUL 1 CARE DE LUPTĂ 1919-1947 8 5801 REGIMENTUL 1 DOROBANŢI 1830-1948 22 6022 REGIMENTUL 1 GENIU 1906-1908 1 6005 REGIMENTUL 1 GRĂNICERI 1940-1945 9

5959 REGIMENTUL 1 INFANTERIE FORTIFICAŢII 1940-1943 4

5953 REGIMENTUL 1 INFANTERIE VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU” 1943-1947 9

5917 REGIMENTUL 1 OBUZIERE MUNTE 1915-1936 2 6016 REGIMENTUL 1 PIONIERI 1922-1947 5 5989 REGIMENTUL 1 ROŞIORI 1941-1947 11 6027 REGIMENTUL 1 TRANSMISIUNI 1914-1947 3 5961 REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI 1916-1948 21 6045 REGIMENTUL 10 ARTILERIE 1941-1945 1

1331 REGIMENTUL 10 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1945 3/3

5984 REGIMENTUL 10 CĂLĂRAŞI 1939-1945 2 6015 REGIMENTUL 10 GRĂNICERI 1944 1 5809 REGIMENTUL 10 INFANTERIE 1940-1946 49 5998 REGIMENTUL 10 ROŞIORI 1939-1944 5 5971 REGIMENTUL 10 VÂNĂTORI 1913-1945 30 5877 REGIMENTUL 104 ARTILERIE 1943 1


188




Observaţii


5886 REGIMENTUL 11 ARTILERIE FORTIFICAŢII 1941 1

5907 REGIMENTUL 11 ARTILERIE GREA 1940 2 5986 REGIMENTUL 11 CĂLĂRAŞI 1939-1944 10 5810 REGIMENTUL 11 INFANTERIE 1881-1946 24 5999 REGIMENTUL 11 ROŞIORI 1944 3 5949 REGIMENTUL 111/112 INFANTERIE 1943-1944 2 5950 REGIMENTUL 115 INFANTERIE 1943-1944 3 6047 REGIMENTUL 12 ARTILERIE 1892-1944 10 5987 REGIMENTUL 12 CĂLĂRAŞI 1931-1943 2 5811 REGIMENTUL 12 INFANTERIE 1935-1945 30 6000 REGIMENTUL 12 ROŞIORI 1939-1944 4 5908 REGIMENTUL 121 ARTILERIE GREA 1941 1 6048 REGIMENTUL 13 ARTILERIE 1916-1947 10 5988 REGIMENTUL 13 CĂLĂRAŞI 1920-1945 6 5812 REGIMENTUL 13 INFANTERIE 1872-1944 9 6049 REGIMENTUL 14 ARTILERIE 1939-1948 8 5813 REGIMENTUL 14 INFANTERIE 1872-1944 14 6050 REGIMENTUL 15 ARTILERIE 1939-1944 4

1332 REGIMENTUL 15 ARTILERIE ANTIAERIANĂ 1943-1945 11/11

5814 REGIMENTUL 15 INFANTERIE 1930-1947 24 6051 REGIMENTUL 16 ARTILERIE 1942-1946 30 5815 REGIMENTUL 16 INFANTERIE 1877-1944 11 6052 REGIMENTUL 17 ARTILERIE 1909-1944 7 5816 REGIMENTUL 17 INFANTERIE 1830-1944 9 5911 REGIMENTUL 17 OBUZIERE 1909-1931 1 5846 REGIMENTUL 18 ARTILERIE 1939-1947 61 5817 REGIMENTUL 18 INFANTERIE 1933-1948 12 5912 REGIMENTUL 18 OBUZIERE 1916-1918 3 5847 REGIMENTUL 19 ARTILERIE 1911-1944 4 5818 REGIMENTUL 19 INFANTERIE 1939-1945 7 5913 REGIMENTUL 19 OBUZIERE 1916-1918 1 6037 REGIMENTUL 2 ARTILERIE 1941-1944 4



5882 REGIMENTUL 2 ARTILERIE DE GARDĂ 1939-1947 4

5894 REGIMENTUL 2 ARTILERIE GRĂNICERESC 1940-1941 1

5900 REGIMENTUL 2 ARTILERIE GREA MOTO 1913-1947 21

5879 REGIMENTUL 2 ARTILERIE MOTO 1941-1944 1 6033 REGIMENTUL 2 CĂI FERATE 1932-1945 11 6009 REGIMENTUL 2 CĂLĂRAŞI 1941-1946 12 6002 REGIMENTUL 2 CARE DE LUPTĂ 1943-1947 4 5802 REGIMENTUL 2 DOROBANŢI 1872-1945 7


189




Observaţii

6006 REGIMENTUL 2 GRĂNICERI 1928-1945 8

5960 REGIMENTUL 2 INFANTERIE FORTIFICAŢII 1939-1943 12

5954 REGIMENTUL 2 INFANTERIE VOLUNTARI “TODOR VLADIMIRESCU” 1943-1946 14

6021 REGIMENTUL 2 PIONIERI GARDĂ 1859-1944 13 5990 REGIMENTUL 2 ROŞIORI 1941-1947 17 6028 REGIMENTUL 2 TRANSMISIUNI 1934-1944 2 5962 REGIMENTUL 2 VÂNĂTORI GARDĂ 1939-1947 9 5848 REGIMENTUL 20 ARTILERIE 1939-1944 15 5819 REGIMENTUL 20 INFANTERIE 1880-1944 9 5914 REGIMENTUL 20 OBUZIERE 1917 1 5849 REGIMENTUL 21 ARTILERIE 1941-1945 14 5820 REGIMENTUL 21 INFANTERIE 1830-1944 15 5850 REGIMENTUL 22 ARTILERIE 1914-1930 2 5821 REGIMENTUL 22 INFANTERIE 1941-1944 5 5851 REGIMENTUL 23 ARTILERIE 1914-1947 10 5822 REGIMENTUL 23 INFANTERIE 1910-1946 15 5852 REGIMENTUL 24 ARTILERIE 1914-1944 5 5823 REGIMENTUL 24 INFANTERIE 1939-1946 13 5853 REGIMENTUL 25 ARTILERIE 1914-1944 5 5824 REGIMENTUL 25 INFANTERIE 1867-1944 14 5854 REGIMENTUL 26 ARTILERIE 1941-1944 3 5825 REGIMENTUL 26 INFANTERIE 1921-1946 14 5826 REGIMENTUL 27 INFANTERIE 1941-1946 50 5855 REGIMENTUL 28 ARTILERIE 1933-1944 7 5827 REGIMENTUL 28 INFANTERIE 1877-1946 2 5915 REGIMENTUL 28/3 OBUZIERE 1914-1921 2 5856 REGIMENTUL 29 ARTILERIE 1921-1944 3 5828 REGIMENTUL 29 INFANTERIE 1872-1944 8 5916 REGIMENTUL 29 OBUZIERE 1913-1930 1 6038 REGIMENTUL 3 ARTILERIE „FRANŢA“ 1914-1917 8


5890 REGIMENTUL 3 ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ MOTO 1941-1947 16

5883 REGIMENTUL 3 ARTILERIE DE GARDĂ 1940-1947 13

5901 REGIMENTUL 3 ARTILERIE GREA MOTO 1939-1947 33

6034 REGIMENTUL 3 CĂI FERATE 1941-1946 57 5979 REGIMENTUL 3 CĂLĂRAŞI 1939-1945 11 5803 REGIMENTUL 3 DOROBANŢI 1941-1945 12 6003 REGIMENTUL 3 GRĂNICERESC NR. 90 1935-1940 1 6007 REGIMENTUL 3 GRĂNICERI 1900-1945 13

5955 REGIMENTUL 3 INFANTERIE VOLUNTARI “TUDOR VLADIMIRESCU” 1943-1947 8

6017 REGIMENTUL 3 PIONIERI 1942-1944 1 5991 REGIMENTUL 3 ROŞIORI 1937-1945 11 5963 REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI 1866-1940 1


190




Observaţii

5974 REGIMENTUL 3 VÂNĂTORI MUNTE 1941-1944 5 5857 REGIMENTUL 30 ARTILERIE 1913-1945 42 5829 REGIMENTUL 30 INFANTERIE 1944-1946 4 5858 REGIMENTUL 31 ARTILERIE 1926-1929 2 5830 REGIMENTUL 31 INFANTERIE 1941-1948 18 5831 REGIMENTUL 32 INFANTERIE 1883-1944 30 5832 REGIMENTUL 33 INFANTERIE 1883-1945 24 5859 REGIMENTUL 34 ARTILERIE 1940 1 5833 REGIMENTUL 34 INFANTERIE 1894-1947 36 5860 REGIMENTUL 35 ARTILERIE 1941-1948 19 5834 REGIMENTUL 35 INFANTERIE 1939-1946 35 5861 REGIMENTUL 36 ARTILERIE 1919-1947 3 5898 REGIMENTUL 36 ARTILERIE ANTICAR 1944-1948 9 5835 REGIMENTUL 36 INFANTERIE 1927-1945 30 5862 REGIMENTUL 37 ARTILERIE 1943-1945 7 5836 REGIMENTUL 37 INFANTERIE 1911-1944 20 5863 REGIMENTUL 38 ARTILERIE 1919-1944 8 5837 REGIMENTUL 38 INFANTERIE 1939-1945 41 5864 REGIMENTUL 39 ARTILERIE 1939-1944 10 5838 REGIMENTUL 39 INFANTERIE 1911-1944 6 6039 REGIMENTUL 4 ARTILERIE 1939-1944 4



5885 REGIMENTUL 4 ARTILERIE FORTIFICAŢII 1940-1943 3

5902 REGIMENTUL 4 ARTILERIE GREA 1923-1944 5 5980 REGIMENTUL 4 CĂLĂRAŞI 1931-1945 2 5845 REGIMENTUL 4 DOROBANŢI 1941-1946 5 6004 REGIMENTUL 4 GRĂNICERESC 1935-1942 1 6008 REGIMENTUL 4 GRĂNICERI 1919-1944 6

5956 REGIMENTUL 4 INFANTERIE VOLUNTARI “HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN”

1947 1

5992 REGIMENTUL 4 ROŞIORI 1939-1947 12 6029 REGIMENTUL 4 TRANSMISIUNI 1944-1945 5 5964 REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI 1867-1943 4 5975 REGIMENTUL 4 VÂNĂTORI MOTO 1942-1944 2 5865 REGIMENTUL 40 ARTILERIE 1919-1944 3 5839 REGIMENTUL 40 INFANTERIE 1939-1947 20 5866 REGIMENTUL 41 ARTILERIE 1941-1944 7 5952 REGIMENTUL 41 INFANTERIE 1940 1 5867 REGIMENTUL 42 ARTILERIE 1921-1948 23 5840 REGIMENTUL 48 INFANTERIE 1908-1941 2 6040 REGIMENTUL 5 ARTILERIE 1939-1946 6




191




Observaţii

5903 REGIMENTUL 5 ARTILERIE GREA 1941-1944 4 5981 REGIMENTUL 5 CĂLĂRAŞI 1918-1944 6 5804 REGIMENTUL 5 DOROBANŢI 1906-1944 6 6010 REGIMENTUL 5 GRĂNICERI 1930-1944 16


1947 1

5909 REGIMENTUL 5 OBUZIERE 1914-1921 2 6018 REGIMENTUL 5 PIONIERI 1939-1945 9 5993 REGIMENTUL 5 ROŞIORI 1880-1946 16 6030 REGIMENTUL 5 TRANSMISIUNI 1945-1946 1 5965 REGIMENTUL 5 VÂNĂTORI 1896-1944 14 5841 REGIMENTUL 50 INFANTERIE 1940-1941 3 5868 REGIMENTUL 51 ARTILERIE 1939-1941 2 5842 REGIMENTUL 51 INFANTERIE 1939-1940 1 5869 REGIMENTUL 52 ARTILERIE 1941 1 5843 REGIMENTUL 52 INFANTERIE 1939-1940 1 5870 REGIMENTUL 53 ARTILERIE 1941-1944 3

5844 REGIMENTUL 53 INFANTERIE FORTIFICAŢIE 1914-1944 9

5871 REGIMENTUL 54 ARTILERIE 1941 1 5919 REGIMENTUL 54 INFANTERIE 1914-1940 2 5920 REGIMENTUL 55 INFANTERIE 1939-1941 1 5872 REGIMENTUL 56 ARTILERIE 1942 1 6041 REGIMENTUL 6 ARTILERIE 1939-1947 9


5897 REGIMENTUL 6 ARTILERIE ANTICAR 1947-1948 1


5904 REGIMENTUL 6 ARTILERIE GREA 1939-1944 12 5918 REGIMENTUL 6 ARTILERIE MUNTE 1945-1946 1 5805 REGIMENTUL 6 DOROBANŢI 1941-1947 8 6011 REGIMENTUL 6 GRĂNICERI 1930-1945 8


1947 1

6019 REGIMENTUL 6 PIONIERI 1941-1944 2 5994 REGIMENTUL 6 ROŞIORI 1941-1944 8 5967 REGIMENTUL 6 VÂNĂTORI 1896-1944 20 5921 REGIMENTUL 60 INFANTERIE 1939-1940 2 5922 REGIMENTUL 61 INFANTERIE 1939-1940 1 5873 REGIMENTUL 62 ARTILERIE 1940 1 5874 REGIMENTUL 63 ARTILERIE 1941 1 5875 REGIMENTUL 64 ARTILERIE 1939-1941 2 5876 REGIMENTUL 65 ARTILERIE 1939 1 5923 REGIMENTUL 65 INFANTERIE 1916-1918 1 5924 REGIMENTUL 67 INFANTERIE 1913-1941 2 5925 REGIMENTUL 68 INFANTERIE 1939-1943 6


192




Observaţii



5905 REGIMENTUL 7 ARTILERIE GREA 1927-1947 19

5880 REGIMENTUL 7 ARTILERIE MOTO VOLUNTARI "HORIA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN"

1945-1947 1

5806 REGIMENTUL 7 DOROBANŢI 1940-1942 4 6012 REGIMENTUL 7 GRĂNICERI 1933-1944 6 6020 REGIMENTUL 7 PIONIERI 1942-1947 4 5995 REGIMENTUL 7 ROŞIORI 1941-1943 3 5968 REGIMENTUL 7 VÂNĂTORI 1900-1944 9 5926 REGIMENTUL 70 INFANTERIE 1913-1918 1 5927 REGIMENTUL 71 INFANTERIE 1940-1941 1 5928 REGIMENTUL 72 INFANTERIE 1941-1944 2 5929 REGIMENTUL 73 INFANTERIE 1908-1941 1 5930 REGIMENTUL 74 INFANTERIE 1941 1 5951 REGIMENTUL 77 INFANTERIE 1918-1922 1 5931 REGIMENTUL 78 INFANTERIE 1942-1943 4 6043 REGIMENTUL 8 ARTILERIE 1939-1945 9


5906 REGIMENTUL 8 ARTILERIE GREA 1940-1942 1 5982 REGIMENTUL 8 CĂLĂRAŞI 1872-1944 2 5807 REGIMENTUL 8 DOROBANŢI 1877-1944 10 6013 REGIMENTUL 8 GRĂNICERI 1944 3 5910 REGIMENTUL 8 OBUZIERE 1883-1930 1 5996 REGIMENTUL 8 ROŞIORI 1939-1943 5 5969 REGIMENTUL 8 VÂNĂTORI 1900-1944 11 5932 REGIMENTUL 81 INFANTERIE 1919-1937 5 5933 REGIMENTUL 82 INFANTERIE 1919-1944 14 5934 REGIMENTUL 83 INFANTERIE 1919-1944 13 5935 REGIMENTUL 84 INFANTERIE 1919-1940 3 5936 REGIMENTUL 85 INFANTERIE 1941-1944 6 5937 REGIMENTUL 86 INFANTERIE 1919-1941 1 5938 REGIMENTUL 87 INFANTERIE 1919-1940 4 5939 REGIMENTUL 88 INFANTERIE 1919-1938 1 5940 REGIMENTUL 89 INFANTERIE 1941-1944 6 6044 REGIMENTUL 9 ARTILERIE 1939-1948 17


5983 REGIMENTUL 9 CĂLĂRAŞI 1940-1945 12 6014 REGIMENTUL 9 GRĂNICERI 1944-1945 4 5808 REGIMENTUL 9 INFANTERIE 1877-1944 10 5997 REGIMENTUL 9 ROŞIORI 1941-1964 7 5970 REGIMENTUL 9 VÂNĂTORI 1941-1947 14 5941 REGIMENTUL 90 INFANTERIE 1923-1944 23 5942 REGIMENTUL 91 INFANTERIE 1919-1944 6 5943 REGIMENTUL 92 INFANTERIE 1939-1948 7


193




Observaţii

5944 REGIMENTUL 93 INFANTERIE 1939-1944 10 5945 REGIMENTUL 94 INFANTERIE 1940-1945 13 5946 REGIMENTUL 95 INFANTERIE 1934-1945 17 5947 REGIMENTUL 96 INFANTERIE 1919-1945 13 5948 REGIMENTUL 99 INFANTERIE 1919-1932 1 5881 REGIMENTUL ARTILERIE DE GARDĂ 1877-1931 1 1318 REGIMENTUL ARTILERIE MARINĂ 1940-1945 26-24

5887 REGIMENTUL DE ARTILERIE CĂLĂREAŢĂ 1908-1921 1

6025 REGIMENTUL DE GENIU AERONAUTIC 1938-1943 3

6026 REGIMENTUL DE GENIU MARINĂ 1944 5

6023 REGIMENTUL DE PIONIERI AERONAUTIC 1944 1

6024 REGIMENTUL DE PONTONIERI 1939-1945 40 5976 REGIMENTUL GARDĂ CĂLARE 1939-1946 3 1190 REGIMENTUL GENIU AERO 1938-1945 3/3 1191 REGIMENTUL GENIU MARINĂ 1944 5/4 1114 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 1939-1945 19/19 5985 REGIMENTUL INFANTERIE MARINĂ 1939-1945 19 1184 REGIMENTUL PIONIERI AERONAUTICĂ 1944 1/1 1196 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO 1942-1944 2/2 6031 REGIMENTUL TRANSMISIUNI AERO 1942-1944 2 1015 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1937-1945 1189/249 1015 REGIUNEA 1 AERIANĂ 1939-1944 4/4 6115 REGIUNEA 1 MILITARĂ 1947-1949 6000/1655 1016 REGIUNEA 2 AERIANĂ 1937-1944 770/75 1016 REGIUNEA 2 AERIANĂ 1939-1944 34/34 6116 REGIUNEA 2 MILITARĂ 1947-1959 8234 1017 REGIUNEA 3 AERIANĂ 1937-1945 811/127 1017 REGIUNEA 3 AERIANĂ 1939-1945 20/20 6117 REGIUNEA 3 MILITARĂ 1947-1959 1018 REGIUNEA AERIANĂ ÎNAINTATĂ 1942-1944 5/5 5263 REGULAMENTE MILITARE 1916-1943 - 5260 REGULAMENTUL ORGANIC 1831-1834 - 5271 ROMÂNIA ŞI AUSTRO-UNGARIA - 1412 ŞANTIERUL NAVAL MOBIL NR.1 1939-1944 1/1 6476 ŞCOALA DE FII DE MILITARI "IAŞI" 1885-1948 3

6454 ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE ARTILERIE 1881-1945 2

6453 ŞCOALA DE OFIŢERI ACTIVI DE INFANTERIE 1847-1945 5

1424 ŞCOALA DE OFIŢERI DE MARINĂ 1944-1945 1/1

6463 ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE ARTILERIE 1938-1945 3

6459 ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 1 "PLOIEŞTI" 1944 2

6460 ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 2 "BACĂU" 1920-1944 5


194




Observaţii

6461 ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 3 "CÂMPULUNG MUSCEL"

1942-1945 2

6462 ŞCOALA DE OFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 6 "INEU" 1943-1945 5

6455 ŞCOALA DE OFIŢERI DE TRANSMISIUNI 1942-1945 2 6457 ŞCOALA DE OFIŢERI TEHNICI AUTO 1944 1 1445 ŞCOALA DE SUBMAIŞTRI MARINĂ 1944-1945 1/1

6467 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI ACTIVI DE ADMINISTRAŢIE 1925-1934 1

6466 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE ARTILERIE 1931-1945 3

6474 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE ADMINISTRAŢIE 1942-1945 1

6469 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE "GALAŢI" 1944 1

6471 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE "LUGOJ" 1942-1945 2

6468 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE "RADNA" 1944-1945 2

6465 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 2 "BOTOSANI" 1935-1945 10

6472 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 2 "PITESTI" 1942-1944 2

6470 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE REZERVĂ DE INFANTERIE NR. 3 SIBIU 1942-1945 3

6475 ŞCOALA DE SUBOFIŢERI DE TRANSMISIUNI 1942-1945 1

6473 ŞCOALA MILITARĂ INFANTERIE "PRINCIPELE CAROL - SIBIU" 1920-1931 1/1

6458 ŞCOALA MILITARĂ POLITICĂ NR. 3 "BREAZA" 1953 1

6464 ŞCOALA OFIŢERI JANDARMI 1940-1942 1

6452 ŞCOALA PREGĂTITOARE DE OFIŢERI DE REZERVĂ ARTILERIE NR. 1 CRAIOVA

1922-1945 2

6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1908; 1948; 1918-1948 923/224

6451 ŞCOALA SUPERIOARĂ DE RĂZBOI 1889-1948 3/2 1451 ŞCOALA TEHNICĂ DE AERONAUTICĂ 1943-1944 1/1

5261 SCRIITORI ÎN UNIFORMĂ MILITARĂ (ALBUM) 1946 -

1378 SECRETARIATUL GENERAL 1941-1946 35/34

1369 SECRETARIATUL GENERAL PENTRU ÎNZESTRARE ŞI ADMINISTRARE AL ARMATEI

1947-1948 24/16

1398 SECŢIA AUTO-BLINDATE ŞI CARBURANŢI (SPATELE ARMATEI) 1949-1951 189/12

6397 SECŢIA MILITARĂ A C.C. ŞI P.C.R. 1959-1979 71 *

948/19 SECŢIA MOBILIZARE, ORGANIZARE NAŢIONALĂ A TERITORIULUI (MARELE STAT MAJOR)

1940-1948 355/120


195




Observaţii

1410 SECTORUL "DUNĂREA DE JOS" 1944-1945 4/4 1411 SECTORUL "DUNĂREA DE SUS" 1939-1945 13/12 6396 SECTORUL REŞIŢA 1944 1 1413 SECTORUL VILCOV 1944 1/1 1391 SERVICIUL ADMINISTRATIV 1939-1945 1/1

1402 SERVICIUL ARMAMENT MUNIŢII, GAZE, TRANSMISIUNI 1939-1945 1/1

1381 SERVICIUL ARMAMENT ŞI MUNIŢIE 1942-1946 2/2

1395 SERVICIUL CENTRAL DE ORDONANTARE 1930-1948 200/13

1386 SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI EMITENŢEI 1939-1945 1/1

1408 SERVICIUL CONTABILITĂŢII ŞI EVIDENŢEI 1939-1945 1/1

1385 SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE 1934-1945 1/1 1407 SERVICIUL CONTENCIOS ŞI JUSTIŢIE 1934-1945 1/1 1387 SERVICIUL CONTROL 1941-1945 1/1 1394 SERVICIUL DE CAPTURI AL ARMATEI 1942-1945 264/52

1393 SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI 1945-1950 98/61

1393 SERVICIUL DE INFORMAŢII AL ARMATEI 1934-1951 60

1404 SERVICIUL DE INTENDENŢĂ 1941-1945 1/1 6449 SERVICIUL DREPTURI PERSONAL 1942-1949 484/149 1403 SERVICIUL GENIULUI ŞI DOMENII 1941-1945 1/1 1383 SERVICIUL INTENDENŢĂ 1942-1945 1/1

1371 SERVICIUL INTENDENŢEI STABILIMENTE CENTRALE 1905-1947 538/25

1392 SERVICIUL LICHIDĂRI DECONTĂRI CU TRUPELE ALIATE 1944-1947 147/13

6447 SERVICIUL MÂNUIRI FONDURI 1934-1949 626/2 1406 SERVICIUL MARITIM ROMÂN 1939-1945 1/1

1389 SERVICIUL METEOROLOGIC CENTRAL 1884-1945 1/1

1380 SERVICIUL MOBILIZĂRII INDUSTRIEI 1942-1946 9/6

1409 SERVICIUL PENTRU APLICAREA ARMISTIŢIULUI 1944 1/1

1382 SERVICIUL PERSONAL 1941-1945 4/2 1405 SERVICIUL PERSONAL 1939-1945 1/1

5460

SERVICIUL PLANURILOR DE ÎNZESTRAREA ARMATEI ŞI EVIDENŢELOR FONDULUI APĂRĂRII NAŢIONALE

1934-1946 394/362

1396 SERVICIUL RECRUTĂRII 1899-1942 1562/43 1384 SERVICIUL SANITAR 1941-1945 1/1 1414 SERVICIUL SANITAR 1939-1945 1/1 1390 SERVICIUL SPECIAL DE LEGĂTURI 1944-1945 3/3

6442 SERVICIUL STATISTIC- MINISTERUL DE RĂZBOI 1912-1942 5639

1397 SERVICIUL TEZAURULUI ARMATEI (MINISTERUL FINANTELOR)

1916-1918; 1941-1945 1597/19


196




Observaţii

1388 SERVICIUL TRANSMISIUNI 1943-1945 1/1 1370 SERVICIUL VERIFICĂRI 1941-1949 651/6 6450 SOCIETATEA "CULTUL EROILOR" 1919-1948 1292/1232

6448 SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ DE TELEFOANE 1931-1950 141/49

6405 SPATELE ARMATEI 1949-1960 3828/908 6481 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 10 1941-1944 2 6482 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 13 1944-1945 1 6484 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 14 1945 1 6485 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 15 1942-1945 2 6486 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 21 1942 1 6487 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 22 1942-1945 3 6478 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 4 1944-1945 1

6490 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 4 "CRUCEA ROŞIE" 1941-1945 1

6479 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 5 1944-1945 2 6480 SPITALUL DE CAMPANIE NR. 6 1944-1945 1 6488 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 432 1941 1 6489 SPITALUL DE ZONĂ INTERIOARĂ NR. 433 1944 1 1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1940-1946 1484/576 1377 STAT MAJOR AL AERULUI 1941-1949 164/149 1401 STAT MAJOR MARINĂ 1938-1947 180/172 1368 STAT MAJOR REGAL 1916-1926 1175/2

6402 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL APROVIZIONĂRII ARMATEI ŞI POPULAŢIEI CIVILE

1941-1947 1535

1400 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 1940-1946 4520/657

1400 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 1936-1948 92/89

1376 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI

1932-1940; 1941-1942; 1943; 1944; 1945-1946

1-1842; 1349-5644; 7700-9474; 7475-

11914/1461

1376 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI 1941-1949 50/50

1375 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT 1940-1947 1150/488

1375 SUBSECRETARIATUL DE STAT AL ARMATEI DE USCAT 1939-1945 5

* Fondul continuă după 1979

PARTEA A III-A

FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE

LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE

*

DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE

DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI –

COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ


199

FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE

ISTORICE CENTRALE

Nr. crt. Denumire fond/parte structurală Ani

extremi

Nr. unităţi

arhivistice Observaţii

1. MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA I 1830-1946 1335

2. MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA II 1830-1875 1699

3. MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA III 1830-1861 759

4. MINISTERUL DE RĂZBOI-ADMINISTRAŢIA CENTRALĂ SECŢIA IV 1849-1865 371

5. MINISTERUL DE RĂZBOI-ARSENALUL ARMATEI. COMANDA DE MESERIAŞI

1860-18671919 119

6. MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 1 VÂNĂTORI

1864-18741902 313

7. MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL 3 VÂNĂTORI 1866-1871 105

8. MINISTERUL DE RĂZBOI-BATALIONUL MODEL (COMANDA DE ÎNVĂŢĂTURĂ) 1849-1856 112

9. MINISTERUL DE RĂZBOI-BATERIA DE ARTILERIE 1845-18601924-1929 27

10. MINISTERUL DE RĂZBOI-BIROUL DE GENIU 1858-1859 2 11. MINISTERUL DE RĂZBOI-CABINETUL MINISTRULUI 1900-1951 303

12. MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI BECHET 1856-1873 137

13. MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI BULIGA 1866 2

14. MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI FOCŞANI 1840-1862 419

15. MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI NĂMOLOASA 1833-1862 195

16. MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI VĂDENI 1835-1862 381

17. MINISTERUL DE RĂZBOI-CANCELARIA PUNCTULUI VÂRTEŞCOIU 1840-1862 229

18. MINISTERUL DE RĂZBOI-CERCUL DE RECRUTARE BUZĂU 1891-1894 8

19. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDA DE POMPIERI 1846-18601940-1946 27

20. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMANDAMENTUL CAVALERIEI 1848-1858 44

21. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA CETĂŢII NICOPOLE 1877-1878 4

22. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMENDUIREA GARNIZOANEI BUCUREŞTI

1855-18661920 105

23. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA CRIMINALĂ 1858-1874 238

24. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMISIA PENTRU CLĂDIREA CAZĂRMII DE CAVALERIE DIN 1845 9

Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale

200


extremi

Nr. unităţi


BUCUREŞTI

25. MINISTERUL DE RĂZBOI-COMPANIA DE DISCIPLINĂ BUCUREŞTI-ISMAIL 1866-1871 56

26. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ (DE OBSERVAŢIE) CENTRAL 1876-1878 28

27. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - DIVIZIA I ACTIVĂ - CANCELARIA 1877-1879 39

28. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - DIVIZIA I ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 1877-1878 108

29. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - DIVIZIA I ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE 1877-1878 25

30. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - DIVIZIA II ACTIVĂ - CANCELARIA 1874-1878 43

31. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - DIVIZIA II ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 1877-1878 115

32. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL I ARMATĂ - DIVIZIA II ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II CAVALERIE 1877-1878 26

33. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - CENTRAL 1877 12

34. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA III ACTIVĂ - CANCELARIA 1877-1878 26

35. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA III ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 1877-1878 167

36. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA III ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II 1876-1878 26

37. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA IV ACTIVĂ - CANCELARIA 1877-1878 36

38. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA IV ACTIVĂ - CONSILIUL DE RĂZBOI 1877-1878 87

39. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA IV ACTIVĂ - BRIGĂZILE I, II 1877-1878 17

40. MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL II ARMATĂ - DIVIZIA DE REZERVĂ 1877-1878 7

41. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DE VEST - DIVIZIILE I, II - BRIGĂZILE I, II 1877-1878 14

42. MINISTERUL DE RĂZBOI-CORPUL DOROBANŢILOR -LEGIUNEA II DOROBANŢI VALAHIA MICĂ 1860-1869 53

43. MINISTERUL DE RĂZBOI-DEPOZITUL DE RĂZBOI 1878-1887 4 44. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA III ARTILERIE 1892-1894 2 45. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA GENIU 1864-1915 99 46. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA PENSII 1863-1946 612

47. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I MILITARĂ TERITORIALĂ 1863-1874 412

48. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA II MILITARĂ TERITORIALĂ 1870 3

49. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA III MILITARĂ TERITORIALĂ 1864-1875 143

50. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIA I, II CAVALERIE 1876-1878 7 51. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIVIZIONUL DE CAVALERIE 1853-1856 82


201


extremi

Nr. unităţi


52. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL I CAVALERIE 1856-1861 11

53. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL II DOROBANŢI - DISTRICTUL IALOMIŢA 1850-1866 137

54. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 CAVALERIE 1856-1861 20

55. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA V FLOTILĂ - ŞALUPELE CANONIERE ŞI CORPUL FLOTILEI 1852-1897 36

56. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 4 DOROBANŢI VLAŞCA 1850-1866 116

57. MINISTERUL DE RĂZBOI-ESCADRONUL 5 DOROBANŢI TELEORMAN 1858-1866 80

58. MINISTERUL DE RĂZBOI-FAMILIA LUPTĂTORILOR 1892-19201942 27

59. MINISTERUL DE RĂZBOI-FARMACIA CENTRALĂ 1837-1863 279

60. MINISTERUL DE RĂZBOI-FOI DE ZILE ŞI ORDINE DE ZI 1877-1892 2278

61. MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL CORDONULUI MUNŢILOR (INSPECTORIA IV GRĂNICERI)

1850-1868 283

62. MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL DOROBANŢILOR (DESPĂRŢIREA I VALAHIA MARE) 1850-1866 141

63. MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL GENERAL AL ARMATEI

1916-<1960> 247

64. MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL CORDONULUI DUNĂRII 1850-1866 276

65. MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI-INSPECTORATUL GRANIŢELOR 1850-1851 71

66. MINISTERUL DE RĂZBOI-JANDARMERIA ŞI POLIŢIA 1940-1944 68 67. MINISTERUL DE RĂZBOI-LICEE MILITARE 1924-1948 24

68. MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE CARTIER GENERAL AL ARMATEI

1869-19181941-1942 66

69. MINISTERUL DE RĂZBOI-MARELE STAT MAJOR 1883-1949 274

70. MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL ÎNZESTRĂRII ARMATEI 1935-1948 43

71. MINISTERUL DE RĂZBOI-MUZICA ŞTABULUI 1841-1860 10 72. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 ARTILERIE 1868-1872 51

73. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL DE CAVALERIE 1856-1861 163

74. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 CĂLĂRAŞI 1868-1869 9 75. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 CĂLĂRAŞI 1862 2 76. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 1 INFANTERIE 1832-1859 515 77. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 INFANTERIE 1832-1862 794 78. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 3 INFANTERIE 1832-1860 727 79. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 4 INFANTERIE 1860-1874 6 80. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 5 INFANTERIE 1862-1865 159 81. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 6 INFANTERIE 1873-1876 81 82. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 7 INFANTERIE 1860 1 83. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 8 INFANTERIE 1876 1 84. MINISTERUL DE RĂZBOI-REGIMENTUL 2 LĂNCIERI 1861-1869 86

Fondurile de arhivă create de structuri ale Armatei României, păstrate la Arhivele Naţionale – Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale

202


extremi

Nr. unităţi


85. REGIMENTUL 1 VÂNĂTORI 1869-1871 58

86.

MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL LICHIDĂRI COMENZILOR MATERIALE ŞI INSTALAŢIILOR DE RĂZBOI (COMISIA MILITARĂ ROMÂNĂ DE LA PARIS)

1915-1924 6

87. MINISTERUL DE RĂZBOI-SERVICIUL SANITAR 1858-1871 327

88. MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL AL ARMATEI 1894-1905 5

89. MINISTERUL DE RĂZBOI-STATUL MAJOR GENERAL - DESPĂRŢIREA DE GENIU (SERVICIUL DE GENIU) STATUL MAJOR DE GENIU

1859-1874 227

90. MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA DE CADRE - DOROBANŢI 1875-1876 16

91. MINISTERUL DE RĂZBOI-ŞCOALA SPECIALĂ DE CAVALERIE 1871 2

92. MINISTERUL DE RĂZBOI-MINISTERUL DE RĂZBOI MOLDOVA 1835-1962 1773

93. MINISTERUL DE RĂZBOI-DIRECŢIA STATISTICĂ. COMISIA DE INFORMAŢII ŞI CERCETĂRI. 1916-1918 18

94. MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE-SUBSECRETARIATUL DE STAT AL AERULUI 1940-1944 23

95. MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE-SUBSECRETARIATUL DE STAT AL MARINEI 1941-1944 9

96. UNIUNEA OFIŢERILOR DE REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE 1917-1948 33


203

DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE,

PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ

Fondul Brătianu

Dosar Cota veche Denumirea dosarului Date

extreme Nr. file Buc.

181 XV/5

Memoriu adresat M. Ap. N. de serg. rezervist Nicolae Dumitru pentru a fi trecut în rândul celor decoraţi cu "Virtutea militară"; însoţit de un act de stare civilă şi o copie după ordinul de zi nr. 3 din 13 mart. 1917 a Brigăzii 1 inf. (f.201 - 203).

202 XVIII/11 Scrisoare lt. - col. G. Exarcu, ataşat militar pe lângă Legaţiunea din Viena - către Ion I. C. Brătianu, Min. Af. Str. Viena, 8 sept. 1904 (st. n.); însoţită de plic.

1904 3

378 XXII/22

Acte g-ral D. Iliescu: scrisoare (concept) către ziarul "Universul", ca explicaţie la atacurile lui Virgil Madgearu în Ad. Deputaţilor în legătură cu unele contracte militare (27 mart. 1933), notă, scrisoare de răspuns către Cameră semnată de mai mulţi ofiţeri; scrisori primite (între semnatari g-ral Râşcanu. Vaslui 2 mart. 1933).

1933 32

616 L/10

Listă cu mutări de ofiţeri şi asimilaţi aprobată de D. Ghica; notiţă cu militarii aflaţi în concediu de convalescenţă după internarea la Spitalul Militar Central; "Tabloul bolnavilor armatei pe ziua de 1 septembrie 1869"; tabel cu cheltuieli curente efectuate de Armată.

1868 - 1869

649 LIII/2

Copie dactilo: raport al Consiliului de Miniştri al Moldovei asupra necesităţii înlocuirii unui arsenal de arme şi echipament militar (16 mai 1859); înştiinţare de la Administraţia Districtului Ilfov primită de prinţul Dimitrie Grigore Ghica (8 aug. 1859).

1857-1900

663 LIV/5

Scrisori şi rapoarte primite de I. C. Brătianu de la general Cernat, general Haralamb, col. Creţeanu, Grădişteanu, Anghelescu, Slăniceanu, Maican, căpitan Vasiliu medic militar Militianu, Fred Détaius, Câmpineanu, Th. Văcărescu, I. Bălăceanu, Pitulescu.

1877 255

671 LVI/1

Scrisoare G. Slăniceanu către prinţul Dimitrie Gr. Ghica - îl roagă să primească sarcina de a forma o societate pentru ajutorul răniţilor şi bolnavilor militari în război, viitoarea "Societate de Cruce Roşie" (21 iun. 1876).

1876-1897

681 LVII/3

Liste cu servitorii Marelui Duce Nicolae şi ai fiului acestuia care urmau să primească medalii militare româneşti, lista cu ofiţeri ruşi decoraţi de români, lista cu ofiţerii ataşaţi Marelui Duce Alexandru, lista companiilor, bateriilor şi escadroanelor ruseşti care au luat parte la bătălia din 28 nov. 1877 şi lista ofiţerilor ruşi care s-au distins, listă cu ofiţerii ruşi din batalionul de escortă al Ţarului, pentru care se cereau decoraţii româneşti, lista ofiţerilor ataşaţi aghiotantului imperial, general de Todleben; copie a unei scrisori adresată de general conte Ignatief baronului Stuart (28/12 mart. 1878).

1878-1922

Documentele de arhivă create de personalităţi militare, păstrate la Biblioteca Naţională a României – colecţii speciale, arhiva istorică

204



681 LVII/3 Tabel cu ofiţerii români care s-au distins în luptele pentru capturarea Plevnei. 1878-1922

712 LXII/4

Legaţia Franţei la Stockholm către I. Brătianu (22 sept. 1886); legaţia Germaniei în România către I. C. Brătianu: în legătură cu preconizatul aranjament comercial (23 iul. 1886) şi referitor la numirea unui ataşat militar român la Berlin (31 dec. 1886); rapoarte Al. Beldiman către I. C. Brătianu, Berlin (14/26 iun. şi 3/15 iul. 1886); scrisoare V. Alecsandri către I. C. Brătianu despre importanţa înzestrării armatei române cu tunuri din Franţa (10 mart. 1886); telegramă Carol către I. C. Brătianu (22 mai 1886); scrisoare general locotenent Burlimont către I. C. Brătianu, Bruxelles (24 febr. 1886); telegrame felicitare pentru eşuarea atentatului comis împotriva sa de primite de I. C. Brătianu (1886); petiţie a 183 de locuitori din Giurgiu adresată lui I. C. Brătianu, pentru "înfiinţarea pe timpul verii a unori trenuri de plăcere între Giurgiu-Bucureşti şi viceversa" (12 febr. 1887).

1883-1887 162

439 XXXI/4 Scrisoarea contelui de Nesselrod către Domnitorul Ghica, referitor la primirea nepotului Domnului în armata imperială a Rusiei. 28 iul. 1836.

1836 - 1837 38

659 LIV/1

G. Gr. Cantacuzino anunţă pe prinţul Carol că oferă pentru armata română 50.000 lei noi, în bonuri ale Creditului Funciar şi una sută chile mari porumbi aflate pe proprietatea sa Floreşti din Districtul Prahova (23 iun. 1877).

1877-1878

663 LIV/5

Ordin de zi către armata română cu ocazia trecerii Dunării, cereri de fonduri pentru armată "Războiul Independenţei 1877-78. Din amintirile unui veteran" de Gh. Rădulescu; certificat de protecţiune al Statelor Unite pentru H. Braunstein, telegrame diverse.

1877

665 LIV/7

Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; telegrame circulare către agenţi diplomatici români; notiţe asupra serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul "L'Orient", nr. 48 din 19/31 iul. 1877, articol privitor la războiul ruso-turc.

1877

539 XLVIII/2

Telegrame Ludwig Finaly - Bemberger, Maiutzer - Finaly şi Bemberger - Finaly. Telegramă generalul Cernat către colonelul Fălcoianu - căpitanul Brătianu Dimitrie din Statul Major al diviziei a II-a activă "să vie imediat la Bucureşti". Telegramă prin care Alex Plagino fiul îl anunţă pe deputatul Costinescu de demisia sa din funcţia de subprefect de Râmnicu-Sărat, cauzată de prefect. Telegramă către inspectorul general al Controlului - prăbuşirea podului peste Argeş. Situaţia în Dobrogea - structura etnică a oraşului Tulcea şi a oraşelor Babadag şi Hârşova - starea de spirit a populaţiei, semnat M-P. Marcovitz. Scrisori, fragmente de scrisori cu autori sau destinatari necunoscuţi.

1878


205



681 LVII/3

General Cernat către Marele Cartier General (23 febr. 1878); telegrame Bolintineanu către inspector general Floru, Kaufmann către Costinescu (mai 1878); scrisoare către prinţesa Callimachi (31 mai 1922); notiţă; hotărârea Tribunalului Districtului Vlaşca într-o pricină de hotărnicie (16 nov. 1878) şi hotărâre în legătură cu hotărnicia moşiei Parapan (15 nov. 1878).

1878-1922

689 LIX/1

Materiale referitoare la războiul de independenţă: planul teatrului de operaţii pe frontul balcanic în războiul din 1877 - schiţă tipărită. Lucrări de apropiere ale românilor spre reduta Griviţa nr. 2; hărţi privind Dobrogea; concentrarea trupelor în Basarabia până la data de 23 apr. 1876; trecerea Dunării la Sislova în zilele de 27 şi 28 iun. 1877; poduri construite peste Dunăre în perioada 27 iun.-sept. 1877; listă cu ofiţerii români prezenţi la bombardarea Vidinului; trupele româneşti trecute în revistă de ţar la 27 oct. 1877; notă asupra organizării Armatei române; planul Plevnei cu întăririle din jurul ei; ciornă hartă.

1876-1878 23

666 LIV/8 Condiţiile armistiţiului încheiat între trupele imperiale ruseşti şi aliaţii lor şi trupele turceşti. 1877-1916

666 LIV/8 Amintiri din Războiul 1877-78 de Dr. Ludovic Fialla - fragment tipărit. 1877-1916

666 LIV/8 Notiţe şi însemnări după rapoartele Statului Major rus din războiul 1877-78. 1877-1916

666 LIV/8 Notiţe "Războiul ruso-turc" de colonelul Gordescu. 1877-1916

666 LIV/8 Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie 1877-1916

666 LIV/8 Din memoriile lui Ignatieff din războiul 1877-78, publicate în 1916 în "Istoriceski Vestnik" - traducere dactilo. 1877-1916

666 LIV/8 Memoriul maiorului Chicoş. 1877-1916

666 LIV/8 Mémoire présenté au Congrés de Berlin par les Plénipotentiaires de S. A. le Prince de Roumaine. Annexes au Mémoire.

1877-1916

327 XX/15 Listă de documente privind România în anii Primului Război Mondial. Conferinţa Păcii de la Paris (1919), guvernarea liberală 1922 - 1926.

/mijl. sec. XIX/ - /1927/

362 XXII/6 Jurnal al Cons. Min. din 19 iun. 1903 prin care se autorizează Min. Răzb. să execute în regie construcţiile necesare câmpului de război de la Comana Corpului 2 armată.

1903

461 XXXVII/4 Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914

1884 - 1914

539 XLVIII/2

Telegrame cifrate şi descifrate primite de I. C. Brătianu de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. Telegrame şi scrisori primite de I. C. Brătianu de la M. Kogălniceanu, Pia Brătianu, E. Carada, Bălăceanu, cd. Slăniceanu. Câteva amintiri despre I. C. Brătianu culese de generalul Ionescu din spusele generalului în retragere Const. Barozzi, fost Secretar general în Ministerul de Război. Telegrame cifrate primite de I. Câmpineanu, Ministrul Afacerilor Străine, de la reprezentanţele diplomatice româneşti din străinătate. Rapoarte primite de Ministerul de Interne şi de I. C. Brătianu de la prefecţii judeţelor Ilfov, Ismail, Măgurele etc., despre deplasarea trupelor ruseşti şi despre atitudinea acestora.

1878 96


206



596 XLIX/49 Ministrul de război către un coleg în legătură cu armamentul comandat de statul român la Krupp. 23 sept. 1888. 1888 1

622 LI/6

Scrisoare privind atitudinea austriacă faţă de România (4/16 aug. 1866); bilet D. Brătianu (2/14 aug. 1866); Heinrich Ujhely şi Carl Buhner propun Ministerului de Război o armă nespecificată pentru apărarea eficace a Dunării (17/29 iun. 1866).

1866

660 LIV/2

Copii de pe telegrame trimise de I. C. Brătianu, Preşedinte al Consiliului de Miniştri şi Ministru adinterim de Război lui: Carol I, general Cernat, generalii Lupu şi Haralambie, coloneii Slăniceanu, Barozzi, Fălcoianu, general Cerchez, Inspector General C. Davila, col. Cantili, Lt. - col. Candiano, Chiriţescu, subintendent Tamara, Marelui Cartier General.

1877-1878 96

665 LIV/7

Scrisoare Maria Rosetti; declaraţie a reprezentanţilor presei străine asupra barbariilor săvârşite de armata turcă; telegrame circulare către agenţi diplomatici români; notiţe asupra serviciului flotilei la Turnu Măgurele; ziarul "L'Orient", nr. 48 din 19/31 iul. 1877, articol privitor la războiul ruso-turc.

1877

666 LIV/8 Tabel cu soldele ofiţerilor români; tabel cu rezultatul loteriei din Piteşti în folosul răniţilor din război; petiţie 1877-1916

538 XLVIII/1

Corespondenţa general Cernat cu generalul Cerkez şi generalul Anghelescu; Şeful Statului Major către Comandantul Diviziei I Active din Piteşti; către Divizia 4 din Slatina. către Divizia 3 Târgovişte şi Divizia II Active Curtea de Argeş. Generalul Racoviţă către generalul Cernat; colonelul Fălcoianu către col. Arion şi col. Berindei. Corespondenţă Emil Ghika (Petersburg) - Th. Văcărescu; Eugen Stătescu - D. Brătianu; I. Câmpineanu cu Kalinderu şi Liteanu; un grup de deputaţi români către contele Grey.

1878

260 XVIII/69 Scrisoare de la cartierul general al Corpului 6 armată al Franţei - către general/Iliescu?/, 30 aug. 1917. 1917 1

461 XXXVII/4 Secretariatul privat al prinţului Albaniei către generalul Iliescu - secretar general la Ministerul de Război în problema voluntarilor români şi albanezi la Durazzo - 8 iulie 1914

1884 - 1914

520 XLIV/9

Adresă a şefului Regimentului 4 Călăraşi către Th. Văcărescu, 16 sept. 1880 - în anexă brevetul prin care acesta primeşte gradul de maior în rezervă în cadrul regimentului. Corespondenţă purtată de Th. Văcărescu cu firmele L. Nemelka şi Heinrich Eisinger. Proces-verbal al şedinţei ţinute la Bucureşti, la sediul Direcţiei generale a Societăţii pe acţiuni a căilor ferate române, lb. fr., 29 feb./12 mart. 1880. Adresă a Directorului general al căilor ferate române, Seebold, către comisarii guvernului pe lângă Direcţia generală a căilor ferate române, având în anexă un raport al inspectorului de mişcare Lehnert, lb. franceză şi română, mart. 1880.

1880 68

263 XVIII/72 Brevet de decorare a lui Radu Văcărescu cu ordinul de Cavaler al legiunii de Onoare. Paris, 7 aug. 1921. 1921 1

387 XXIII/3 Acte referitoare la procesul unor ofiţeri ai Diviziei a IV-a în faţa Curţii Marţiale a Armatei 2, cu sentinţa dată la 15 mart. 1917.

1917 52


207

Fondul Kogălniceanu



142 XI/26

Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei - M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între Dunăre şi frontiera Serbiei").

1877 2

253 XVI/18

Telegramă Vizanti - redacţia ziarului "Românul". Ploieşti, 29 feb. 1869 (despre şansele în alegeri ale lui Şt.Grecianu şi I. Homoriceanu) şi M.Kogălniceanu, Min. Int., 22 aug. 1869 (despre armată, regimentele de artilerie şi cavalerie şi comportarea lor).

1864 - 1879

261 XVI/26 Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul părţii române pentru transporturile de război).

1864 - 1880

266 XVI/31

Scrisoare col. Slăniceanu, Min.Răzb. - M.Kogălniceanu, Min.Ext., Bucureşti, 17 iul. 1876 (despre voluntarii pentru Serbia care trec pe la Ungheni; incident armat cu un post sârbesc la Dunăre).

1863 - 1880

301 XVII/23 Acte Nicolae Negri (brevet pentru înaintarea în gradul de sb. Lt. Al Batalionului 3 vânători; cerere de demisie din armată; anunţul decesului - 1878).

1868 - 1880

395 XXIII/8

Telegrame col. Al.Duca, Min.Răzb. - către col. Slăniceanu la Focşani; prefecţi; M.Kogălniceanu, Min.Int., 1868 - 1869: numiri în funcţie (maior Mavrodin comandant al Batalionului 3 vânători); înzestrarea armatei şi misiuni.

1863 - 1869

437 XXVI/1

Prefaţa (mss.) la o broşură care desluşeşte drepturile Moldo-Valahiei; coperta lucrării "Curtea lui Vasile Vodă", de A.Pelimon (1852); "Tractat de punctuaţiune", de Ioan Pop (1858); "Enciclopedia poporană, VII: Mitologia", de Dimitrie Iargu (1867); "Congresul de la Berlin". Actele şi discursurile plenipotenţiarilor A.S.Principelui Carol al României" (1878); "Epistola pastoralis ad universum clerum et populum" (Roma, 1885); "Răspunsul minorităţii la Mesaj", discursuri rostite în şedinţele Adunării Deputaţilor de la 26 noiembrie şi 16 decembrie 1887 de Nicolae Fleva (1888); "Literaţii oposanţi sub Cezari", de Ioan Kalinderu; "Şcolile normale primare (din iniţiativă particulară), cu o introducere de Gh.Ghibănescu (1906); "Revista armatei", nr.6, iun. 1912; "Adevărul", 13 ian. 1924.

1852 - 1937

469 XXVII/32

Adresă a unui grup de deputaţi (Gr.Lahovary, G. Grădişteanu, Al. Plagino, D.Berindei, Christian Tell, N.Blaremberg, G.Gr. Cantacuzino, V.Hiotu, V. Pogor, Em. Lahovary, D.Cozadini ş.a) prin care renunţă la diurna de deputat în favoarea resurselor pentru armată sau pentru corpul de voluntari, 1 iun. 1866.

1860 - 1868

759 LVII/2

Raport col. I. Corneanu, Min. ad-int. la Dep. Răzb. înaintat domnitorului Al. I. Cuza (8 oct. 1859). Memoriu asupra creditului de 80 milioane lei acordat prin legea din 7 feb. 1887 pentru completarea armamentului şi pentru apărarea neutralităţii ţării. Hărţi: Reprezentaţiunea grafică a comandamentelor armatei (1888); crochiu nr. 3 (Frontul Jiului) şi nr. 4 (Dispozitivul din Oltenia), 1916.

1859-/1916/ 9


208



937 LXXX/7

Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Scrisori primite de col. Savel Manu - reînrolat ca adjutant domnesc de caimacamul N. Vogoride în mart. 1857 - din partea şefului Înaltului Ştab al armatei Moldovei. Depeşe telegrafice Al. I. Cuza - col. Savel Manu, sept. 1857. Scrisoare caimacam N. Vogoride - col. Savel Manu, şeful Poliţiei Iaşi, 28 dec. 1857.

1857 13

938 LXXX/8

Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Scrisori primite de col. Savel Manu, adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei şi a Min. Dinlăuntru, Teodor Balş. Scrisoarea Înaltului Ştab prin care col. Savel Manu este anunţat că i s-a încuviinţat demisionarea din armată. 22 nov. 1856.

1856 13

939 LXXX/9 Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Scrisori primite de maior (în dec. 1855 colonel) Savel Manu, adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei.

1855 18

940 LXXX/10 Scrisoare Al. I. Cuza - g-ral Ioan Em. Florescu /1863/. Scrisori primite de g-ral Savel Manu /1865/.

/1863-1865/ 8

941 LXXX/11 Scrisori primite de lt. Savel Manu, adjutant domnesc, din partea Înaltului Ştab al armatei Moldovei; cu transcrieri recente. 1851 5

948 LXXX/18

Documente Savel Manu; cu transcrieri recente. Înalta poruncă de zi a domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, prin care maiorul Savel Manu este reprimit în armată. 3 nov. 1854. Decizia (copie) Divanului de întărituri la jalba lui Savel Manu pentru întărirea actului de învoială între acesta şi fosta lui soţie, Maria Vârnav, 6 nov. 1854.

1854 3

949 LXXX/19 Adresa şefului Ştabului armatei Moldovei către maior Savel Manu. 8 oct. 1853; cu transcriere recentă. 1853 2

950 LXXX/20

Cont cheltuieli şi chitanţă plată pentru furnituri militare pe numele g-ral Savel Manu. Expunerea proiectului de lege pentru un credit suplimentar pentru armată, susţinută de D. Lecca, Min. Resbel. Suplica ofiţerilor din garnizoana Bucureşti adresată lui Carol I în legătură cu evenimentele din 11 feb. 1866.

1866 12

1012 LXXXIV/3

Telegrame şi scrisori primite de M. Kogălniceanu (M. Int.) din jud. Suceava, privind chestiuni electorale, politice (cerere de încadrare în armata română a 1500 transilvăneni), consulare, administrative.

1864-1879 18

142 XI/26

Scrisoare col. Gh. Slăniceanu, şeful Statului Major al Armatei - M.Kogălniceanu, Min.Int. (referitoare la aprovizionarea armatei române prin Serbia; să se afle vederile guvernului sârb "în cazul când armata ar fi nevoită să opereze în regiunea cuprinsă între Dunăre şi frontiera Serbiei").

1877 2

200 XI/84 Apel (tipărit) adresat populaţiei de Comitetul districtului Suceava (preşedinte Em.Morţun) pentru ajutorarea materială a armatei române. /1877/.

1850-1877

43 IV/5 Decizia Min.Război, nr. 501/1926. 1926-1929

76 VII/4 Colonelul Fălcoianu ş.a. (în legătură cu războiul de independenţă), 1877. 1864-1888

127 XI/11 Acte privind incidentul cu vagonul de război austriac "Taurus" în portul Giurgiu, în care s-a implicat şi G.Manu, Min.Răzb. iul. 1869.

1869


209



256 XVI/21

Memoriu confidenţial Ion A.Ghetaride, comisar român pe lângă trupele imperiale ruse în jud. Vlaşca - M.Kogălniceanu, Min.Ext., Frăteşti, 26 oct. 1877 (greutăţile întâmpinate din partea administraţiei locale); ordine ale prefectului jud. Vlaşca (A.Lapati) din 2 şi 3 oct. 1877 (în legătură cu transporturile de material de război).

1863-1890

261 XVI/26 Adresa Intendentului armatei ruse - către Comisarul general român pe lângă armata rusă, 9 iun. 1877 (solicită concursul părţii române pentru transporturile de război).

1864 - 1880

264 XVI/29 Telegrame din Ploieşti (g-ral Ion Gr. Ghica), Olteniţa (Pilat) - M.Kogălniceanu (1877), cu referire la război.

1860 - 1879

266 XVI/31 Telegrame, scrisori referitoare la războiul ruso-româno-turc/ 1878); printre semnatari: Stuart, I.Zinoviev.

1863 - 1880

271 XVI/36

Telegrame M.Kogălniceanu. Prefectura jud. Vlaşca (candidaturi în alegeri; vizita la Giurgiu a unui vas de război prusian; sosirea principelui Otton de Bavaria; trecerea prin Giurgiu a ministrului plenipotenţiar al Austro-Ungariei; aprovizionarea armatei imperiale ruse; se interesează de lucrările trimise ţarului de guvernatorul şi mitropolitul din Rusciuk; despre ziarul "Călugărul"; chestiuni administrative).

/1869 - 1879/ 14

280 XVI/45

Acte referitoare la criza orientală, la războiul ruso-româno-turc şi la consecinţele acestuia (1876 - 1880): Telegrame Osman Paşa - Riza Bez; Beuf, Min.Răzb. - marele duce Nicolae; Tzerretel - Giers, Secretar de Stat; col. Fălcoianu, secretar g-ral la Min. Răzb.; Saburov - Nelidov; telegrame ale prefecţilor jud. Vlaşca, Tecuci, Buzău, Ialomiţa, Iaşi, Bacău; telegrame adresate lui C.A.Rosetti, M.Kogălniceanu, I.C.Brătianu, V.Boerescu, prinţul Carol; ştiri ale agenţiilor şi agenţilor diplomatici din Viena, Roma, Berlin, Belgrad, Atena, Sofia, Paris.

1864 - 1889; 1907

165 XI/49

Scrisoare g-ral G.Manu, Min.Răzb. - Th.Rosetti, Preş. Consil. Min., 27 nov. 1888. Solicită participarea şi a altor militari la Te Deum-ul de la Şcoala Militară la care va participa şi regele.

1888 2

300 XVII/22 Mss. "Serbarea Paştilor de cătră oştenii moldoveni", semnat "Un vechiu militar".

1819 - 1890

22 II/8 Material dactilo: R.Rosetti, "Regele Carol I militar". /1939?/ 16

Fondul Saint Georges

Cota veche Dosar Denumirea dosarului Date extreme Nr.

file Buc.

P II/1 11 Arhiva militară general Iliescu 1916 218 45 P LXXV/3 713 Arhiva militară general Iliescu 133 38 P LXXV/4 714 Arhiva militară general Iliescu 50 1 P LXXV/5 715 Arhiva militară general Iliescu 27 1 P LXXV/6 716 Arhiva militară general Iliescu 34 1

P LXXV/10 720 Arhiva militară general Iliescu 365 69 P LXXXI/3 765 Arhiva general Iliescu 285 82

P LXXXVII/5 820 Arhiva general Iliescu D 4 1


210

Cota veche Dosar Denumirea dosarului Date extreme Nr. file Buc.

P LXXXVII/6 821 Arhiva general Iliescu D. 290 1 P LXXXVII/7 822 Arhiva general Iliescu D. 14 1 P LXXXIX/2 832 Arhiva general Iliescu 1917 - 1918 418 282 P LXXXIX/7 837 Arhiva general Iliescu 1918 - 1939 496 496

P XCVII/5 900 Arhiva general Iliescu 72 63 P CI/1 937 Arhiva general Iliescu 1917 - 1919 235 39 P CI/4 940 Arhiva general Iliescu 1888 - 1930 241 67 P CI/9 945 Arhiva general Iliescu 1918 110 61 P CII/2 947 Arhiva general Iliescu 1920 - 1926 226 24 P CII/4 949 Arhiva general Iliescu 1920 - 1930 185 31

P CVIII/2 1002 Arhiva general Iliescu 203 101 P CXLVIII/5 1314 Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia 160 16 P CXCV/1 1748 Arhiva militară general Iliescu 1916 181 35 P CXCV/2 1749 Arhiva militară general Iliescu P CXCV/7 1754 Arhiva general Iliescu 1915 377 51 P CXCV/8 1755 Arhiva general Iliescu

P CCLXXXIII/4 2249 Agenda general Iliescu 1918 229 1 P CCCLXVIII/1 2977 Arhiva general Iliescu 1919 1 P CCCXCV/1 3371 Carnet de campanie col D. Iliescu 1913 P CDXXXV/11 4102 Arhiva general D. Iliescu

P XVI/2 178 Arhiva general Iliescu 1916 408 111 P VII/4 83 Arhiva General Iliescu 1915 40 P VIII/2 91 Arhiva General Iliescu 108 34 P XVII/3 183 Arhiva general Iliescu 1892 - 1909 263 48

P XXVII/16 267 Arhiva general Iliescu 261 29 P LVI/7 552 Arhiva Agripina general Iliescu (scrisori) 350

P LXXIX/5 752 General Iliescu 262 121 P LXXXVII/4 819 Arhiva general Iliescu D. 53 1

P XCVII/1 896 Arhiva general Iliescu 1915 - 1926 626 362 P CXXXIX/9 1244 Arhiva general Iliescu - chestiunea Turtucaia 149 35 P CLXXIX/1 1602 Arhiva general Iliescu 198 56 P CLXXIX/2 1603 Arhiva general Iliescu P CCXCVI/2 2374 Donaţia Agripina general D. Iliescu 1890 - 1900 177 26 P CCCXCIV/2 3361 Carnet cu însemnări al gl. D. Iliescu

P CDI/9 3481 Calendarul cu însemnările general Iliescu P CDIV/10 3575 Arhiva general D. Iliescu

P LV/5 543 Arhiva mareşal I. Antonescu 46 28 P LV/6 544 Arhiva Maria Antonescu 18 9 P LV/7 545 Arhiva Mihai Antonescu 270 36

P CLXXVII/8 1583 Acte general Averescu - arhivă militară 25 4380 Arhiva Alexandru Averescu - cupiuri din ziare 4381 Arhiva Alexandru Averescu 4382 Arhiva Alexandru Averescu 4383 Arhiva Alexandru Averescu 4384 Arhiva Alexandru Averescu

P CCLXXVII/3 2190 Arhiva Prezan 5 2 P II/3 13 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 1887 - 1890 99 68 P II/4 14 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 1889 217 143 P II/5 15 Arhiva general C. Coanda, ataşat militar Viena 174 95

P LXXVIII/4 734 Arhiva general Coandă 15 13 P LXXVIII/16 746 Arhiva general Coandă 1890 - 1932 124 70


211


P LXXVIII/17 747 Arhiva general Coandă 1867 - 1903 266 37 P XCI/8 852 Arhiva general Coandă 466 85 P V/6 68 Arhiva general Coandă 10 3 P V/8 70 Arhiva general Coandă 1899 131 40

P VIII/1 90 Arhiva general Coandă 1913 51 20 P VIII/3 92 Arhiva general Coandă 217 103

P VIII/5 94 Arhiva general Coandă. Trebuinţa de a reface harta Munteniei (memoriu) 27 1

P XI/9 139 Arhiva general Coandă. Căsătoria Pr. Ferdinand cu Pr. Maria 156 151

P XIII/8 157 Arhiva general Coandă 1920 - 1922 39 P XX/1 196 Arhiva general Coandă 100

P XXXII/13 311 Arhiva general Coandă 21 20 P LXXVIII/4 734 Arhiva general Coandă 15 13

P VII/1 80 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1886 - 1924 179 3 P VIII/9 98 Donaţia general Alex. Chr. Tell 90 9

P VIII/10 99 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1882 - 1924 30 20 P XI/10 140 Arhiva Al. Chr. Tell 303 149 P XIII/3 152 Arhiva Al. Chr. Tell 1930 - 1935 131 P XXI/3 213 Arhiva Al Chr. Tell 258 134

P XXIV/1 231 Arhiva Alex. Chr. Tell 29 27 P XXIV/2 232 Arhiva Alex. Chr. Tell 16 16 P XXIV/3 233 Arhiva Alex. Chr. Tell 82 15 P XXIV/4 234 Arhiva Alex. Chr. Tell 245 215 P XXV/9 247 Arhiva Alex. Chr. Tell 71

P XXXVI/4 344 Donaţia general Alec. Tell 182 61 P XXXVII/1 345 Alex. Chr. Tell 224 140 P LXVII/4 649 Arhiva general Christian Tell 40 P LXVII/9 654 Arhiva general Christian Tell 1846 - 1925 77

P LXXXIII/1 777 Arhiva Christian Tell 164 79 P LXXXIII/4 780 Gen Al. Ch. Tell 84 55 P LXXXIII/8 784 Alex. Chr. Tell 64 48 P LXXXV/2 806 Arhiva Christian A. Tell 1880 - 1931 32 28 P LXXXV/5 809 Arhiva fam. Tell 40 2 P LXXXIX/1 831 Arhiva A.A. Tell 72 28

P XC/7 844 Arhiva A. C. Tell 198 44 P XCIV/3 874 Arhiva Tell 8 9 P XCIV/7 878 Arhiva Col. Tell 141 124 P CIV/6 958 Arhiva A. C. Tell 242 143

P CXVI/1 1082 Arhiva A. C. Tell 1392 67 P CXXIII/4 1140 Arhiva Al. Tell 39 12 P CXXIII/6 1142 Arhiva Al. C. Tell 25 23 P CXXV/1 1151 Arhiva Christian Tell 1879 - 1883 163 34

P CL/3 1338 Arhiva Al. Chr. Tell 81 48 P CL/4 1339 Arhiva Al. Chr. Tell P CL/6 1341 Arhiva Al. Chr. Tell 91 25 P CL/7 1342 Arhiva Al. Chr. Tell

P CLIII/4 1368 Scrisori Tell (copii) 30 20 P CLIII/5 1369 Scrisori A. Golescu către Tell (copii) 126 1 P CLIII/6 1370 Scrisori Tell 50 30

P CLXIII/3 1450 Donaţia general Tell (mss) 1882 - 1931 57 1


212


P CXC/3 1696 Arhiva Marieta Maior Claudian, mama lui Alex. Chr. A. Tell 120 41

P CXC/5 1698 Arhiva Alexandrina Chr. Tell 37 14 P CXCVI/1 1756 Corespondenţă Tell 1004 1 P CXCVI/2 1757 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/3 1758 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/4 1759 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/5 1760 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/6 1761 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/7 1762 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/8 1763 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/9 1764 Corespondenţă Tell 1

P CXCVI/10 1765 Corespondenţă Tell 1 P CXCVI/11 1766 Corespondenţă Tell 1 P CXCVIII/6 1788 Arhiva Tell 133 64

P CCIII/7 1857 Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare 121 107 P CCIII/8 1858 Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare 13 9 P CCIII/9 1859 Arhiva Chr. Tell - tăieturi din ziare 24 12 P CCC/5 2409 Scrisori Grădişteanu către Tell 37 15 P CCC/7 2411 Scrisori Cristofo către Tell 7 4 P CCCI/7 2419 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1911 - 1937 42 23 P CCCI/8 2420 Donaţia general Alex. Chr. Tell 1893 - 1927 25 24

P CCCXXVII/7 2656 Donaţia gl. Alex. Chr. Tell 1864 - 1921 27 17 P CCCXXVII/8 2657 Donaţia gl. Alex. Chr. Tell 1864 - 1911 167 52 P CCCXXVII/9 2658 Donaţia gl. Alex. Chr. Tell 1874 - 1916 109 63

P CCCLI/4 2833 Alex. Chr. Tell 1849 - 1934 81

P CCCLXIII/1 2947 Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell ministru al instrucţiunii publice şi cultelor vol. II

P CCCLXIII/2 2948 Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell - Comisia centrală Focşani

P CCCLXIII/4 2950 Arhiva Alex. Chr. Tell. Christian A. Tell - Personale

P CCCLXVI/4 2972 Donaţia general Tell 5 P CCCLXVI/5 2973 Donaţia general Tell 5 P CDXLI/14 4245 Donaţia Chr. Al. Tell P CDXLII/7 4252 Caiet cu adrese Tell

P I/6 6 Alexandru, Chr. Tell - politica, materiale electorale 1919 - 1935 90 11

P LXVII/1 646 Arhiva Amiral Coandă 6 P LXVII/3 648 Arhiva Amiral Coandă 58 P LXVII/7 652 Arhiva amiral Coandă P LXXX/1 755 Arhiva amiral Coandă 45 21

P LXXXII/5 774 Arhiva amiral Coandă 20 7 P LXXXIII/9 785 Arhiva amiral Coandă 110 82

P XCIII/1 859 Arhiva amiral Coandă 1916 - 1917 75 45 P XCV/6 890 Arhiva amiral Coandă 1919 - 1928 207 77 P CXX/1 1108 Arhiva amiral Coandă 1907 - 1935 24 14

P CXXIII/2 1138 Arhiva amiral Coandă 243 37 P CLXXVI/1 1567 Arhiva amiral Coandă 323 52 P CCXVI/6 1963 Arhiva amiral Coandă 1938 146 135

P CCXCVI/1 2373 Arhiva amiral Coandă 380 89


213


P XIII/4 153 Arhiva Amiral Coandă 1900 - 1938 25 P XCIV/8 879 Arhiva amiral Negoescu 91 3

P CX/6 1029 Arhiva amiral Urseanu 1890 - 1896 100 60 P CXXII/4 1130 Arhiva Amiral Urseanu 1881 - 1883 109 51

P CXXXIX/1 1236 Arhiva Amiral Urseanu 143 44 P CXXXIX/2 1237 Arhiva Amiral Urseanu 87 93 P CXXXIX/3 1238 Arhiva Amiral Urseanu 27 2 P CXXXIX/4 1239 Arhiva Amiral Urseanu 29 10 P CXXXIX/5 1240 Arhiva Amiral Urseanu 79 34 P CXXXIX/6 1241 Arhiva Amiral Urseanu 46 1

P CLX/3 1432 Arhiva Amiral Urseanu 143 29 P CLXII/7 1447 Arhiva Amiral Urseanu 135 50

P CXCIV/18 1747 Arhiva Amiral Urseanu 239 177 P CLXII/7 1447 Arhiva Amiral Urseanu 135 50

P CCLXXXVIII/6 2298 Arhiva amiral Petre Bărbuneanu 1890 - 1933 19 11 P CDXLV/9 4297 Donaţia Elena amiral Negrescu 26

P CDXLV/10 4298 Donaţia Elena amiral Negrescu 88

P LXXXVIII/3 827 Arhiva general Văleanu 333 97 P XC/6 843 Arhiva general Soutzo 173 121

P CXXXVIII/2 1230 Arhiva general Soutzo - chestiuni militare 1915 - 1917 381 16 P XCIV/10 881 Arhiva general Al. Socec 27 22 P CCCV/6 2467 Arhiva general Al Socec 1883 - 1927 115 37 P CCCLI/2 2831 General Alex. Horbatsky - brevete 1837 - 1911 51 36 P CXXII/1 1127 Arhiva general Dr. Demostene 1908 - 1920 56 12 P CXXII/2 1128 Arhiva general Dr. Demostene 1872 - 1914 25 15 P CXXII/3 1129 Arhiva general Dr. Demostene 1903 - 1919 165 68 P CXXII/4 1130 Arhiva Amiral Urseanu 1881 - 1883 109 51 P CXXII/5 1131 Arhiva general Dr. Demostene 55 27 P CXXII/7 1133 Arhiva general Dr. Demostene 27 1 P CXXII/8 1134 Arhiva general Dr. Demostene 1866 - 1923 235 163

P C XXVI/3 1157 Arhiva general Manolescu Radian 38 29

P CXXVIII/1 1178 Arhiva General Paul Angelescu 125+411 300

P CXXXIII/10 1214 Donaţia general Mărdărescu 28 12 P CXXXVIII/3 1231 Arhiva General Boteanu 120 17

P CCXVI/7 1964 Arhiva Colonel Boteanu 267 7

P CCCIX/3 2510 Arhiva general Em. Manolescu Mladin. Campania 1913 Bulgaria 1913 30 18

P CCCIX/5 2512 Arhiva general Em. Manolescu Mladin 68 18 P II/2 12 Arhiva general D. Suţu 1920 - 1921 68 1

P VII/2 81 Arhiva general Soutzo 133 20 P VIII/14 103 Arhiva Pr. Gral. Soutzu 155 51

P IX/1 104 Arhiva Gral. Dim. Soutzo 1912 - 1921 24 P IX/2 105 Arhiva Gral. Dim. Soutzo. Manevrele armatei franceze 1912 23 P IX/3 106 Arh. Pr. Gral. Soutzo 42 P IX/4 107 Arh. Pr. Gral. Soutzo 18

P LVI/1 546 Arhiva Soutzo 43 20 P LVI/2 547 Arhiva Soutzo 81 54 P XC/6 843 Arhiva general Soutzo 173 121

P CXXI/6 1122 Arhiva Gr. Soutzo 1809 - 1893 271 56


214


P CXXXVIII/2 1230 Arhiva general Soutzo - chestiuni militare 1915 - 1917 381 16 P CLX/1 1430 Arhiva general D. Soutzo 98 5 P CLX/2 1431 Arhiva general D. Soutzo 330 92 P CLX/4 1433 Arhiva general D. Soutzo 398 23 P CLX/5 1434 Arhiva general D. Soutzo 69 3 P CLX/6 1435 Arhiva general D. Soutzo 123 2 P CCII/8 1848 Arhiva general Soutzo 1912 - 1913 87 11 P CCIII/3 1853 Arhiva D. Soutzo 1915 - 1916 113 48

P CLXIII/10 1457 Arhiva general Râmniceanu 72 48 P CLXV/8 1474 Diverse - Arhiva general C. Costescu 36 30

P CLXXVIII/8 1599 Arhiva general Munteanu 13 1 P CXCV/6 1753 Arhiva general Alex. Munteanu 1868 - 1940 125 54

P CLXXVIII/10 1601 Din viaţa generalului Wartiadi 34 1

P CXCVII/5 1771 Memoriu asupra activităţii general Muşoiu în luptele de la Tisa (1921) 7 1

P CCXCIII/3 2348 Arhiva Muşoiu 1857 - 1878 460 140 P CCVII/10 1892 Arhiva Comandor Eugen Teutu 186 138 P CCXIV/4 1949 Arhiva general Papazoglu 75 42

P CCLXXI/4 2152 Arh. Gen N. Sinescu 41 6 P CCLXXXI/13 2236 Arhiva general Gr. Ipătescu 8 6

P CCCV/7 2468 Arhiva general George Bacaloglu 1916 - 1943 43 23

P CCCLXIV/3 2960 Tunelul Bereşti. Intr. Bertolero 8 Giachetti - Arhiva general G. Bacaloglu

P CCCLXX/15 3012 Donaţia general Bacaloglu 1 P CCCLXXXII/8 3187 Caiet de notiţe general G. Beruţeanu

P VII/6 85 Arhiva general Herks 1868 - 1894 4 P VII/7 86 Arhiva Căpitan N. Meteleanu 9 P VII/8 87 Arhiva general Teodor Gheorghiu - brevete 1877 - 1920 29 P VII/9 88 Arhiva General Palladi - brevete, decizii de pensie 1877 - 1901 7

P VII/10 89 Arhiva general Gheorghe Manu 1859 - 1911 56 P XXXVI/2 342 General Batîr 11 10

P LXX/6 673 Arhiva Colonel Cavaler de Randa 224 206 P CLXXVII/9 1584 Acte colonel Stoica şi altele 38 8

P CCXIII/5 1943 Arhiva colonel Mih. Cioranu 1885 - 1916 54 36 P CCXXXV/9 2028 Arhiva maior Văleanu 35

P X/4 121 Arhiva maior Claudian 1913 - 1915 20 8 P CDLIV/1 4330 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1907 - 1920 P CDLIV/2 4331 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1908 - 1920 P CDLIV/3 4332 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1909 - 1920 P CDLIV/4 4333 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1910 - 1920 P CDLIV/5 4334 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1911 - 1920 P CDLIV/6 4335 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1912 - 1920 P CDLIV/7 4336 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1913 - 1920 P CDLIV/8 4337 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1914 - 1920 P CDLIV/9 4338 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1915 - 1920

P CDLIV/10 4339 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1916 - 1920 P CDLIV/11 4340 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1917 - 1920 P CDLIV/12 4341 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1918 - 1920 P CDLIV/13 4342 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1919 - 1920 P CDLIV/14 4343 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1920 - 1920 P CDLIV/15 4344 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1921 - 1920


215


P CDLIV/16 4345 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1922 - 1920 P CDLIV/17 4346 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1923 - 1920 P CDLIV/18 4347 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1924 - 1920 P CDLIV/19 4348 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1925 - 1920 P CDLIV/20 4349 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1926 - 1920 P CDLIV/21 4350 Căpitan Alexandrescu. Caiete de însemnări zilnice 1927 - 1920

P CCXCIII/5 2350 Arhiva căpitan V. Gârbea 1890, 1906 - 1920 163 21

P XXXII/3 301 Arhiva Cpt. Vasiliu 71 34 P XXXII/4 302 Arhiva col. Diamandi 13 13 P XXXV/3 337 Arhiva Gl. Paraschiv Vasilescu 73

P CCLXXIII/5 2167 Donaţia gl. Ioan Tătaru 1785 - 1864 11 9 P CCCXXV/1 2635 Donaţia gl. D. Cottescu 1806 - 1863 42 31

P CCCXXV/8 2643 Arhiva gl. Giugurtu 1711 - 1880, 1920 90 40

P CCCXXV/9 2644 Arhiva gl. Giugurtu 1724 - 1814, 1868 - 1870 52 35

P CCCXXV/10 2645 Arhiva gl. Giugurtu 1706 - 1912 68 23 P CCCXLIV/6 2785 Arhiva gl. C. Christescu 1892 - 1926 113

P CXCII/9 1715 Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la organizarea pompierilor) 142 57

P CXCII/5 1711 Arhiva Cpt. pensionar Vasiliu (referitor la organizarea pompierilor) 156 10

P CCCXCVII/1 3398 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/2 3399 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/3 3400 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/4 3401 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/5 3402 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/6 3403 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/7 3404 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/8 3405 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/9 3406 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe

P CCCXCVII/10 3407 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/11 3408 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/12 3409 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/13 3410 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/14 3411 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/15 3412 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/16 3413 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/17 3414 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/18 3415 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/19 3416 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/20 3417 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/21 3418 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/22 3419 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe P CCCXCVII/23 3420 Arhiva Gl. G. Vălleanu. Caiete de notiţe

P LII/3 508 Arhiva Papazoglu (conţine 1 medalie) 32 28 P XX/4 199 Acte militare - Buletinul evenimentelor M. St. M. 1915 - 1916 16 P XX/5 200 Acte militare 1915 20 P XX/6 201 Acte militare 1915 17 P XX/7 202 Acte militare 1915 1


216


P XX/8 203 Acte militare 1919 1 P XX/9 204 Acte militare 1917 1

P XX/10 205 Acte militare 1918 1 P XX/12 207 Acte militare 1916 - 1918 10 P XX/13 208 Acte militare 1917 - 1918 P XX/14 209 Acte militare 1918 - 1918

P LXXXI/5 767 Acte militare 5 3 P LXXXI/1 763 Arhiva militară 182 1

P LXXXVII/8 823 Arhiva militară 142 P XCIX/11 926 Arhiva militară 20 1 P XCIX/12 927 Arhiva militară 22 1 P XCIX/13 928 Arhiva militară 1918 - 1919 15 1 P XCIX/14 929 Arhiva militară 1922 6 1 P XCIX/15 930 Arhiva militară 1927 17 1 P CVIII/4 1004 Arhiva militară 187 87 P CXII/9 1043 Arhivă militară 31 1

P CLXIV/5 1464 Arhiva militară 163 4 P CLXXVI/8 1574 Arhivă militară 28 11

P CLXXVII/13 1588 Arhivă militară 85 10 P CLXXXIX/1 1650 Arhivă militară (dosar 1 - 43) 947 43 P CLXXXIX/2 1651 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/3 1652 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/4 1653 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/5 1654 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/6 1655 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/7 1656 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/8 1657 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/9 1658 Arhivă militară (dosar 1 - 43)

P CLXXXIX/10 1659 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/11 1660 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/12 1661 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/13 1662 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/14 1663 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/15 1664 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/16 1665 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/17 1666 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/18 1667 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/19 1668 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/20 1669 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/21 1670 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/22 1671 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/23 1672 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/24 1673 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/25 1674 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/26 1675 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/27 1676 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/28 1677 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/29 1678 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/30 1679 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/31 1680 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/32 1681 Arhivă militară (dosar 1 - 43)


217


P CLXXXIX/33 1682 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/34 1683 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/35 1684 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/36 1685 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/37 1686 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/38 1687 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/39 1688 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/40 1689 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/41 1690 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/42 1691 Arhivă militară (dosar 1 - 43) P CLXXXIX/43 1692 Arhivă militară (dosar 1 - 43)

P CXCVII/6 1772 Arhiva militară 14 4 P CXCVII/8 1774 Arhiva militară 59 9 P CXCVIII/5 1787 Arhiva militară 35 26 P CCXCVII/6 2381 Arhiva militară 1916 138 110 P CCCXLIX/3 2818 Acte militare 1898 - 1905 640 74

P LXXV/2 712 Doctrina militară 35 1 P XX/11 206 Lt. Cantacuzino Şerban - foaie calificativ 1 P CC/3 1809 Curs de geografie militară 291 3

P CCIII/6 1856 Predarea biroului ataşatului militar la Paris 1923 95 11 P CCXCIII/2 2347 Instrucţie relativă la Tipografia militară 64 1 P CCXCIII/4 2349 Arhiva Direcţiei sanitare din Ministerul de Război 1880 - 1898 74 26

P CCCLXI/1 2913 Situaţia operaţiunilor militare de la 18 oct. - 16 nov. 1915 1

P CCCLXI/2 2914 Situaţia operaţiunilor militare de la 3 iun - 25 ian 1916 1

P CCCLXI/3 2915 Situaţia operaţiunilor militare de la 30 nov - 20 dec 1915 1

P CCCLXI/4 2916 Situaţia operaţiunilor militare de la 21 dec 1915 - 8 ian 1916 1

P CCCLXI/5 2917 Situaţia operaţiunilor militare de la 9 ian - 31 ian 1916 1

P CCCLXI/6 2918 Situaţia operaţiunilor militare de la 1 febr - 17 febr 1916 1

P CCCLXI/7 2919 Situaţia operaţiunilor militare de la 18 febr - 11 mart 1916 1

P CCCLXI/8 2920 Situaţia operaţiunilor militare de la 12 mart - 1 apr 1916 1

P CCCLXI/9 2921 Situaţia operaţiunilor militare de la 2 apr - 30 apr 1916 1

P CCCLXI/10 2922 Situaţia operaţiunilor militare de la 1 mai - 2 iun. 1916 1

P CCCLXII/1 2923 Situaţia operaţiunilor militare de la 17 nov - 29 nov 1915 1

P CCCLXII/2 2924 Situaţia operaţiunilor militare de la 26 iun - 20 iul 1916 1

P CCCLXII/3 2925 Situaţia operaţiunilor militare de la 23 aug - 4 sept 1915 1


218


P CCCLXII/4 2926 Situaţia operaţiunilor militare de la 4 sept - 11 sept 1915 1

P CCCLXII/5 2927 Questions financieres (Buget, soldes etc.) 1

P CCCLXII/6 2928 Questions politiques. Haut commandament 1915 - 1916 1

P CCCLXII/7 2929 Situaţia operaţiunilor militare de la 22 sept - 17 oct 1915 1

P CCCLXII/8 2930 Situaţia operaţiunilor militare de la 21 iul - 18 aug 1916 1

P CCCLXII/9 2931 Apropo des operations 1 P CCCLXII/10 2932 Recrutement, effectifs, pertes etc. 1 P CCCLXII/11 2933 Aviation et marine 1 P CCCLXII/12 2934 Tactique et Strategie 1 P CCCLXII/13 2935 Artillerie et armement 1 P CCCLXII/14 2936 Recrutement et effectifs 1 P CCCLXII/15 2937 Personnel 1 P CCCLXII/16 2938 Questions politiques conduite des operations 1 P CCCLXII/17 2939 Expedition d'Orient et ordre de bataille 1

P CCCLXII/18 2940 Situaţia operaţiunilor militare de la 5 - 21 sept 1915 1

P CCCLXII/19 2941 Situaţia operaţiunilor militare de la 24 mai - 18 iun 1915 1

P CCCLXII/20 2942 Situaţia operaţiunilor militare de la 19 iun - 3 iul 1915 1

P CCCLXII/21 2943 Situaţia operaţiunilor militare de la 4 iul - 17 iul 1915 1

P CCCLXII/22 2944 Situaţia operaţiunilor militare de la 18 iul - 7 aug 1915 1

P CCCLXII/23 2945 Situaţia operaţiunilor militare de la 8 aug - 22 aug 1915 1

P CCCLXII/24 2946 Situaţia operaţiunilor militare de la 19 aug - 31 aug 1916 1

P CCCLXXIII/4 3046 Convenţie militară între marele cartier al armatelor ruse şi române 1

4385 Arhiva Marina militară (cam. 86, pachet. 9, XXI) P CLXIII/7 1454 Arhiva Amiral C. Niculescu-Rizea 43 27 P CXCII/7 1713 Arhiva amiral Niculescu-Rizea 39 26

P CCXCVI/3 2375 Ministerul de Război 1886 - 1916 146 17 P XL/4 373 Ministerul de război - propuneri de buget 297 1

P CLXI/1 1436 Arhiva Scarlat G. Lahovari - Pribegia noastră în Primul război mondial 1916 - 1918 116 1

P CXCV/4 1751

1905 (foi volante in limba maghiara şi germana, 1 proclamaţie a Împărătesei Eugenie, o proclamaţie a regelui Ferdinand cu ocazia intrării României în război (1916)

1825 - 1929 13 5

P CXCV/5 1752

România în campania de la 1913 în Bulgaria (foi volante: Ordine de mobilizare, ordin de zi, proclamaţie adresata poporului bulgar, Jurnalul de campanie Regimentul 2 Roşiori)

16 5


219


P XXIII/3 228 Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale, telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier General)

1853 - 1946 41

P XXIII/3 293 Varia - (chitanţe, notiţe, bilete, procese verbale, telegrame, corespondenţă de la Marele Cartier General)

1853 - 1946 41

FSG 4386

Dosar general Iliescu: o filă mss. cu titlul Observaţiuni, f.a, fără semnătură; note cu antetul Banca de Credit Român, adresate generalului D. Iliescu - iunie, noiembrie 1920; o filă a copiei notei lt. Colonelului (s) V. Economu, adresată căpitanului Scarlat Gornea din reg. 46 inf, (perioada 20 nov. 1916 - 27 mai 1918); procesul-verbal a şedinţei consiliului de administraţie, 6 oct. 1924, semnătură indescifrabilă (text dactilo); cărţi de vizită: Barbu B. Brezianu, consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; Lt. Colonel Emil Mora; Alexandru Paltov, Inspector de Control ad-tiv C.F.R.; Note cu antetul Societăţii Române pentru Industria Distilării Lemnului, a Uzinelor de Fier şi Domeniile di8n Reşiţa, adresate generalului Dumitru Iliescu, mai 1931; o decizie a Administraţiei Financiare a sectorului I galben, 22 oct. 1932; Act de vânzare-cumpărare a imobilului din str. Alexandru Lahovary, nr. 20, Bucureşti, 21 oct. 1931; chitanţă din partea Librarie des Sciences Aeronautiques adresată generalului Iliescu, f.a; scrisoare cu antetul Administraţiei Comerciale a Porturilor şi a Căilor de Comunicaţie pe Apă (P.C.A.) adresată ing. C. Orghidan, din partea lui Roşu, 8 dec. 1941; fotografii: cu inscripţia Costică, 1913, fotografii tablouri, f.a, fără semnătură; fotografie persoană necunăscută, Botoşani, 1914, fotograf Botoşani - Eduard Huber.

1913 - 1941

FSG 4387

Dosar Marele Cartier General, Secţia a II-a, Biroul C: Buletinul evenimentelor politice din peninsula balcanică pe zilele de 25 iunie 1913, 2, 6, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 (cu harta "noile graniţe ale Statelor Balcanice după Pacea de la Bucureşti 28 iulie 1913, cu ştampila Marelui Cartier General, Serviciul de stat major), 31 iulie 1913, 1, 2, 3, 4, 5,6, 7 (Anexa la buletinul Evenimentelor Politice din peninsula Balcanica pentru zilele de 5 şi 6 august 1913 cu textul protocoalelor anexate la tratat), 8, 9, 10, 11 şi 12 august 1913, hârtia conţine filigran; hărţi ale Serbiei, Bulgariei, Sudul României; scrisoare adresată M.S.Regelui Ferdinand şi M.S. Regina Maria, iun. 1920 din partea lui Simeon Triff, localitatea indescifrabilă.

1913 - 1920


220


FSG 4388

Broşură "Extras din revista Armatei" sub augustul patronagiu al M.S. regelui Carol I A.S.R. Principele Ferdinand al României şi A.S. Principele Wilhelm de Hohenzollern", An. XXX, Nr. 4, apr. 1912, Buc. 1912.

1920

FSG 4389

Dosar scrisori colonel Radu Rosetti: Salonika, 15 oct. 1918 (şi în lb. engleză); Mission du General Berthlot (în lb. franceză) , 17 oct. 1918; Sofia (şi îm lb. franceză), 29 oct. 1918; Sofia, 30 oct. 1918; 2 nov. 1918; Sofia, 3 nov. 1918; Sofia, 4 nov. 1918 (şi în lb. engleză); Sofia, 6 nov. 1918; Târnovo, 8 nov. (şi în lb. franceză şi engleză) 1918; Târnovo, 9 nov. 1918; Târnovo, 10 nov. 1918; Giurgiu, Târnova, 12 nov. 1918; Giurgiu, 14 nov. 1918; Giurgiu, 15 nov. 1918; Giurgiu, 16 nov. 1918; Giurgiu, 17 nov. 1918; Giurgiu, 18 nov. 1918; Giurgiu, 19 nov. 1918; Giurgiu, 20 nov. 1918; Giurgiu, 21 nov. 1918; Giurgiu, 22 nov. 1918; Giurgiu, 27 nov. 1918; Bucureşti, 1 dec. 1918; Bucureşti, 2 dec. (în lb. franceză) 1918; Bucureşti 3 dec.(text mss. transcris).

1918

FSG 4390

Cursuri ale Şcoalei de Oficieri: anul II, cursul de Artă Militară, partea I, 1888-89, mss., 23 nov. 1988; Curs de Legislaţie militară 1988-1889, mss., semnătură indiscifrabilă, 2 dec. 1888; Terente Berindei (?)

1888 - 1889

FSG 4391

Arhiva militară Terente Berindei: Curs de Istorie Militară - Capo III Eta Spagnola, partea a II-a aparţinând lui Terente Berindei, în limba italiană, mss. fără dată;

FSG 4392

Arhiva Terente Berindei: Grafice de organizare privind organizarea şi recrutarea diferitor armate (în secolul XIX?), fără alte menţiuni; Divizia IV-a de Infanterie, Serviciul de Stat-Major: "Diferite imprimate Austria, mss., 25 febr. 1899, în lb. germană; Divizia IV-a de Infanterie Serviciul de Stat-Major: Prelegeri pentru memoriu Austria", în limba română, 1898-1899, mss.; Corpul II Armată Serviciul de Stat Major: "Manevrele din Septembrie 1909 - 13 septembrie 1909 - Ordin General pentru Staţionarea trupelor în noaptea de 22-23 septembrie, revista, defilarea, critica, desconcentrarea, text dactilo.

1898 - 1909

FSG 4393

Arhiva Amiral Coandă: Jean Bart (Eugeniu Botez) "Cartea Dunării", biblioteca Ligii Navale, 1933, text dactilo, pe plic este imprimată inscripţia: România Maritimă şi Fluvială - revista Ligii navale Române pentru propaganda, orientarea şi apărarea intereselor pe apă.

1933


221


FSG 4394

Arhiva Coandă: Memoire de Metallurgie - Les acurs sans saufflures - leuc fabrication - avattajes de la procide, semnat Coandă, lieutenant - eleve d'Artillerie, mss. În limba franceză; Memoire sur la fabrications du Materiel, autor - locotenent Coandă, mss. în limba franceză; Manoeuvres de 1890 - Tableau indiquant la composition des effectifs, fără alte menţiuni; Theme General - Manouvres de 1890; I-Cicronscription Militaire Etat-Major, cu antetul Statului Major; Concentration de la 1 Divizion, Concentration de la 2e Divizion (ordin); Divizion du Nord-Est: Theme particulier pour la venredi 29 aout 1890, 30 aout 1890, avis pour la dimanche, 31 aout 1890, 2 sept., 3 sept., Division du Sud-Ouest: Theme particulier pour le lundi, 1 sept. 1890, 3 sept.; Scrisoare adresată Comisiei de Telegrafie Militară, Paris, 10 iunie 1885, semnătură indescifrabilă, mss.; Plan "Revue du 22 juillet 1890; Manoeuvres des 1er et 2 e corp eu 1890; Scrisoare adresată generalului Iliescu din partea lui Gh. Becescu Silvan, doctor în drept, Ploieşti, 24 august 1922, mss.; scrisoare care începe cu "Onorate Domnule General senator şi preşedinte al asociaţiei "Motto cultura" (Iliescu?) din partea reprezentanţilor comunei Tulea, jud. Ilfov, 27 octombrie 1923, cu lista de semnatari, mss. (2 ex.), 1923; plic adresat g-ralului iliescu din partea lui Gh. Becescu-Silvan, Ploieşti, 1922, (timbru); recipisă, chitanţă Monitorul Oficial, factură, 1925 de plată pentru executare clişeu hartă Turtucaia comandată de generalul Iliescu

1890 - 1922

FSG 4395

Arhiva general Coandă (Constantin?), ataşat militar la Viena: manevrele armatei austro-ungare din 1887; Curs Instrucţiuni şi Program al Aplicaţiilor Logistice (şcoala de Aplicaţii de Artilerie şi de Geniu, Fonainbleau, 10 iulie 1881; Hartă, manevrele din 1890

1881 - 1890

FSG 4396

Arhivă Colonel Manolescu Em. Mladian: "Histoire Tableou de la Chevalerie", notiţe de curs aparţinând Leut. Manolesco Mladian, aprilie 1896, în limba franceză, mss.; Notiţe cu privire la Planul de Învăţământ, mss., fără alte menţiuni, ciornă, creion, fără an; Ciornă scrisoare adresată ministrului apărării, creion, cu privire la rolul armatei, fără an; articol (fragment de ziar) în limba franceză cu însemnare "Ecrit la 18 febr. - 1890 apres le ... de la Croix Rouge", fără alte menţiuni; fragment carte "Organizarea Cavaleriei în armate rusă", p. 279, fără alte menţiuni; Document (original) al Ministerului de Războiu,

1890 - 1914


222


cu antetul Direcţiei I Infanterie din 1 noiembrie 1914 adresat colonelului Manolescu Em. Mladian, comandantul Regimentului Mihai Viteazul Nr. 6, copie după procesul-verbal din 13 octombrie 1914 al Comitetului Consultativ al Statului Major; curs, mss. din 1904

FSG 4397

Scrisoare (text dactilo şi ciornă) cu antetul Preşedenţia Consiliului de Miniştri, Vice Preşedintele Consiliului de Miniştri, adresată lui Orghidan, datată - Bucureşti, 1 iulie 1942; un tipizat de acordare a unui brevet din parte reginei Maria - 192?; "Situaţia actuală a Lucrărilor Hărţii României", adresată Directorului Institutului Meteorologic Român, N. Coculescu, din partea Serviciului Geografic al Armatei, (mss.), 21/3 Martie, 1913; Ordin Circular al Marelui Cartier General, 9 mai 1917, (text dactilo), semnat general de corp de armată adjutant Prezan, şeful secţiei III adjuntatură, lt.col. Ioanide; Copie a raportului al comandorului Niculescu Rizea adresat Ministerului de Război, (text. dactilo), 22 ian. 1919; memoriu asupra trecerii de la Flămânda, (text dactilo), fără dată, fără semnătură; scrisoare (text. dactilo) semnată - Elisabeth, fără dată; "Chestiunea Marinei la Mare", (text. dactilo), fără an şi semnătură; "Instrucţiuni pentru delegaţii români la conferinţa de limitarea înarmărilor navale, (text dactilo), fără an şi semnătură; un tabel cu înzestrarea marinei române, pe parcursul a cinci ani, (text dactilo), fără dată, cu semnătura inspectorului general al marinei contra amiral - indescifrabil, şeful statului major al marinei - comandor - indescifrabil; program naval (începând cu anul 1924), al comitetului Marinei, referitor la construcţiile navale, ce urma sa fie prezentat la Liga Naţiunilor, (text dactilo), fără an şi semnătură; "Situaţia navală", întocmită de Inspectoratul Marinei Militare, (text dactilo), fără an şi semnătură; listă cu marinari decedaţi în războiul de întregire, fără an sau alte menţiuni; scrisoare adresată unui domn general (nu se menţionează), din partea Elisei Brătianu, (text dactilo), fără dată; scrisoare (text dactilo) adresată lui Tătărescu, din partea Elisei Brătianu, cu privire la aşezământul cultural Ion I.C. Brătianu, Buc., 11 iun. 1941.

1913 - 1942


223


4398

Testamentul eroilor – versuri - sursă neidentificată, fără dată; ordin de zi Către Toată puterea Armată a Românii din principatele Unite - 15 ian. 1860, semnat secretar de stat la departamentul trupelor militare - Florescu; manifestul Partidului Naţional Român către Ţară 26 febr. 1923; un număr din "Vespea" - 25 nov. 1890; schemă a modului de prelucrare la maşinile de frezat; scheme ale unor instalaţii electrice.

1860 - 1923

FSG 4399

Arhiva amiral C. Niculescu-Rizea: Convenţie între Guvernul Britanic şi Guvernul Regal Român pentru numirea a 2 ofiţeri din Marina Britanică, ca ofiţeri de legătură cu marina militară română, text dactilo, 15 septembrie 1921; Raport al comandantului Niculescu Rizea din data de 10 noiembrie 1919; Scrisoare a Comitetului Naţional de Astronomie adresată primarului oraşului Bucureşti cu privire la distribuirea orei în oraş, text dactilo, mai 1934, cu semnătura preşedintelui Comisiei Orei, amiral Niculescu Rizea (copie); Memoriu al Comitetului Naţional de Astronomie, Comisiunea Orei asupra instalaţiei de ceasornice în Capitală şi distribuirea automată a orei (lipsă o pagină - notă pe marginea memoriului), 8 martie 1932, semnat preşedintele Comisiunei orei - vice-preşedinte Niculescu-Rizea (ciornă), cu notiţe de mână, text dactilo; Adresă a Ministerului Agriculturii şi Domeniilor din 31 decembrie 1929, prin care contra-amiralul este înştiinţat că a fost numit preşedinte al subcomisiunii tehnice pentru alcătuirea proiectului de lege privitor la cadastrarea ţării şi introducerea Instituţiunii Cărţilor Funduare pe tot teritoriul ei, text dactilo cu antetul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor; copie a deciziei de înfiinţare a comisiei de alcătuire a unui proiect de lege privitor la cadastrarea ţării şi introducerea instituţiunii cărţilor funduare pe tot teritoriul ei; Mandat de Senator, 6 iunie 1931, Biroul Electoral Lăpuşna, emis pe numele amiralului Niculescu-Rizea, cu semnătura lui Vladimir Grimaschi, cu ştampila lui; fragment dintr-un memoriu cu privire la apărarea acvatică a României, fragment dactilo fără alte menţiuni; fragment dactilo dintr-un discurs rostit cu ocazia zilei de 10 mai, fără alte menţiuni; scrisoare adresată ministrului armatei cu rugămintea de a

1919 - 1932


224


depune la biroul Senatului dosarele cu înzestrarea marinei, semnat de amiralul Niculescu-Rizea, dactilo, fără an; fragment dintr-un ziar cu articole publicate de amiralul Niculescu-Rizea: "Universul", 20 septembrie 1930, "Lupta", (?); "Universul", 13 septembrie 1930, 28 septembrie 1930, 15 noiembrie 1930, 24 ianuarie 1931;

FSG 4400

Mss. "Comentarii asupra însemnărilor zilnice ale domnului Mareşal Alexandru Averescu de general Scarlat Panaitescu", f.a.; fragment scrisoare în lb. germană, 11 mai 1880, fără alte menţiuni; Scrisoare (text dactilo) adresată lui Iorga, cu privire la împlinirea a 40 de ani de la moartea lui m. Kogălniceanu, f.a., fără semnătură; scrisoare în lb. germană, cu antetul Erste k.K. Priv. Donau - Dampfschiffahrts - Gesellschaft, Galata, 26 mai 1898.

1880 - 1898

P LXXXII/1 770 Ordonanţe din timpul ocupaţiei germane. 1918 76 1

P CLXXIX/4 1605 Documente în limba germană din vremea ocupaţiei. 1917 341 120

P CCCX/3 2518 Arhiva N. Mihăescu-Nigrin. Hârtii din timpul ocupaţiei germane. 1917 - 1918 14 7

P CCCVIII/11 2506

Arhiva general Manolescu-Mladin (o fotografie a mănăstirii Neamţ devenită spital de război, 2 fotografii de pe front, corespondenţă, telegrame, cupiuri de ziare, programele unor serbări de la Şcolile militare de Infanterie, un album fotografic cu Inspecţia Regelui Carol I la Şcoala Militară de Infanterie - 3 mai 1913)

62

P CCCIX/4 2511 Arhiva Col. C. A. Leon 1904 - 1922 42 27

PARTEA A IV-A NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR

ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE


227

REGIMENTUL l DOROBANŢI „DOLJ”

A fost creat prin Înaltul Decret 691/27.03.1872 din vechile batalioane de grăniceri, cu denumirea de „Regimentul 1 Dorobanţi” – avea garnizoana în Craiova şi ca bază de recrutare judeţele Mehedinţi, Dolj, Romanaţi şi Olt. Era subordonat Diviziei 1 Teritoriale Militare şi structurat pe 6 batalioane: 1 Severin, 2 Mehedinţi, 3 Dolj, 4 Calafat, 5 Romanaţi şi 6 Olt, totalizând 22 de companii. Primul comandant a fost colonelul Logadi Ion130.

Reorganizarea armatei, efectuată prin Înaltul Decret 21915 din 26.11.1876, dublând numărul regimentelor de dorobanţi îi reducea, cu 01.01.1877, baza de recrutare la numai două judeţe: Mehedinţi, care forma batalionul 1 şi Dolj, care asigura oamenii pentru batalionul al doilea. Numărul companiilor era redus la opt131.

În această organizare participă la Războiul de Independenţă în perioada 17.10.1877-26.02.1878, remarcându-se în luptele de la Rahova, Tatargic şi Novoseic. LA 08.10.1878, drapelul regimentului, primit la 14.10.1874, era decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”132.

De la 0l.04.1879, conform Înaltelor Decrete 830 şi 831, regimentul este reorganizat tot pe două batalioane, cu câte patru companii, însă baza de recrutări îi era redusă numai la judeţul Dolj133.

După această dată structura organizatorică a Regimentului 1 Dorobanţi „Dojl” este asemănătoare cu a celorlalte. În anul 1889 i-au fost permanentizate două companii134, iar în 1891 va fi reorganizat pe 3 batalioane, din care unul permanent135.

Al doilea batalion a fost permanentizat în 1899136, iar la 01.04.1908 cel de-al treilea137. La intrarea în campania 1916-1918, regimentul se compunea din 3 batalioane, o companie mitraliere, o baterie de 57 min. şi o secţie de telefonişti138.

De-a lungul existenţei sale, 1872-1950, regimentul a cunoscut mai multe alte denumiri: a) Regimentul 1 Dorobanţi (01.04.1872-05.04.1880)139; b) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (05.04.1880-17.03.1889)140; c) Regimentul 1 Dorobanţi (17.03.1889-11.07.1891)141; d) Regimentul Dolj nr. 1(11.07.1891-23.05.1932)142; e) Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj” (23.05.1932-28.07.1950)143;

Unităţile arhivistice ale fondului sunt create sub toate aceste denumiri. Deşi regimentul a avut o activitate îndelungată (1872-1954) şi a luat parte la toate marile evenimente militare, fondul său arhivistic ne este prea bogat.

Centrul păstrează numai un număr de 3392 unităţi arhivistice, dar care nu acoperă documentar întregul interval. Pentru perioadele 1872-1905 şi 1907-1908 nu deţinem niciun document, iar pentru mulţi alţi ani numai câteva unităţi arhivistice.

130 „Monitorul Oastei”, nr. 14/1872 Arhiva Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuarea

C.S.P.A.M.I.). fond Regimentul 1 Dorobanţi „Dolj”, crt. 827, f. 1; crt. 1144, f. 287 (în continuare se va cita: Loc. cit. fond Reg. 1 Dorob.) şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie, nr. inventar 1268 P.I., f. 1.

131„ Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-812. 132 Album al Armatei Române, 10 Mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 70. 133 Loc.cit., fond Regimentul 1 Dorobanţi, crt. 827, f. 11 . 134 Romanescu Gh., col. dr., Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifico-Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19. 135 „Monitorul Oastei”, nr. 28/1899, p. 536. 136 Ibidem, nr. 19/1899, p. 536. 137 Ibidem, nr. 14/1908, p. 96-97. 138 Loc.cit., fond Reg. 19 Dorobanţi, crt. 70, f. 1-2. 139 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 258-259. 140 Ibidem, nr. 13/1889, p. 124-136. 141 Ibidem, nr. 28/1891, p. 913-915. 142 „Monitorul Oastei”, nr. 122, p. 3445. 143 Loc.cit , Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 1 Dorobanţi, crt. 1268 R.I., f. 78.

Notele istorice ale fondurilor arhivistice create de regimente

228

Lipsa documentelor pe acei ani este, în parte compensată informaţional de existenţa registrelor istorice care acoperă întreaga perioadă de existenţă. Din ele se poate reconstitui atât evoluţia organizatorică a regimentului, cât şi participarea la toate momentele mai importante ale istoriei noastre la războiul pentru cucerirea independenţei naţionale (1877-1878), reprimarea răscoalelor ţărăneşti din judeţele Tecuci, Tutova, Fălciu (19-28.03.1907) şi la campania războiului din 1913144.

Registrele istorice cât şi numeroasele jurnale de operaţii oferă bogate informaţii despre: participarea regimentului la Primul Război Mondial, despre luptele susţinute la Bersa, Orşova, Severineşti, Izbiceni şi Tia Mare; îngroparea drapelului regimentului la Izbiceni, retragerea şi refacerea în Moldova, luptele de la Mărăşeşti, ca şi despre campania împotriva Ungariei între 07.06-20.09.1919145.

Fondul arhivistic aflat în păstrarea centrului cuprinde în cea mai mare parte documente specifice activităţii unei unităţi militare: ordine generale, ordine circulare, ordine de zi, rapoarte, instrucţiuni statistice, tabele nominale, dări de seamă etc., prin care se evidenţiază atât organizarea şi desfăşurarea pregătirii militare, cât şi activitatea administrativă.

Arhiva operativă a regimentului oferă numeroase informaţii despre participarea la luptele din 1916-1918146 şi campania împotriva Ungariei147.

Multe unităţi arhivistice conţin date despre pierderile umane148 şi materiale149 înregistrate de unitate de-a lungul campaniilor primului război mondial.

Mult mai voluminoasă şi mai bogată în informaţii este arhiva operativă creată pe perioada 1939-1945.

Unităţile arhivistice ale perioadei 1939-1941 oferă informaţii asupra sarcinilor de mobilizare ale regimentului, dislocarea sa în zona Răstoaca-Suraia, asupra lucrărilor genistice executate150, ca şi asupra activităţii Centrului de Instrucţie mixt româno-german şi colaborării cu instructori germani151.

Foarte bine acoperite documentar sunt acţiunile desfăşurate de regiment în sudul Ucrainei şi la Cotul Donului152. În urma pierderilor mari umane153 şi materiale154 înregistrare mai ales în 1942, regimentul a fost retras din zona de operaţii pe Bug, ulterior în Transnistria şi revenea în ţară în aprilie 1943.

Până la 25.03.1944 regimentul rămâne în garnizoana de pace ocupându-se de completarea efectivelor şi instruirea recruţilor, iar de la această dată s-a deplasat în Dobrogea.

Participarea la campania antifascistă este amplu relatată în registrul istoric redactat în 1959. Unităţile arhivistice existente oferă informaţii despre acţiunile desfăşurate în Banat, Ungaria şi mai ales Cehoslovacia155 cât şi despre pierderile înregistrate156.

144 Loc. cit., fond Reg. 1 Dorob., crt. 827, 1144, 1559, 2326, 2470 şi Registrul istoric al Regimentului 1 Infanterie

1872-1930, crt. 1268 R.O. 145 Loc. cit., crt. 17, 26, 70, 150. 146 Ibidem, crt. 59, 108, 127, 149, 225, 332. 147 Ibidem, crt. 138, 156, 159, 163. 148 Ibidem, crt. 36, 52, 53, 57, 85, 88, 198. 149 Ibidem, crt. 98, 332. 150 Ibidem, crt. 1358, 1448, 1677. 151 Ibidem, crt. 1753, 1887, 2046, 2346. 152 Ibidem, crt. 1882-1885, 1888, 1893, 1890-1894, 1900, 1901, 1967, 1980, 2173, 2182-2186, 2188, 2191, 2242,

2326, 2330, 2333. 153 Ibidem, crt. 1899, 1900, 1907, 1925A, 2029, 2030, 2155, 2070, 2171, 2194, 2258, 2262, 2292. 154 Ibidem, crt. 1913, 1917, 1919, 1920, 1929, 1230, 1937, 1940, 2084, 2198, 2208, 2215-2217, 2222, 2223, 2234,

2249, 2258, 2911. 155 Ibidem, crt. 2716, 2784, 2830, 2886, 2913, 2914, 2916. 156 Ibidem, crt. 2742, 2840, 2871, 2906, 2910.


229

Numeroase sunt dosarele referitoare la predarea către trupele sovietice, în cadrul prevederilor Convenţiei de armistiţiu, a prizonierilor germani157 a capturilor de provenienţă germană158, dar şi a altor categorii de materiale luate cu forme159 sau silnic160.

Unităţile arhivistice create din 1945 oferă informaţii privind acţiunea de reducere a efectivelor unităţilor române conform prevederilor Convenţiei de armistiţiu, apariţia structurilor de tip sovietic (serviciul E.C.P., locţiitorul politic), ca şi despre încercări de a adapta şi impune o serie de regulamente de la sovietici161.

În fondul de care ne ocupăm se găsesc şi informaţii referitoare la desfiinţarea şi contopirea Regimentului 6 Vânători cu Regimentul 1 Dorobanţi ca şi asupra pierderilor înregistrate de primul la retragerea din Basarabia în 1944162.

Regimentul şi-a constituit arhiva după sistema cronologică structurală, sistemă menţinută şi după prelucrările efectuate în cadrul centrului.

Preluarea acesteia în cadrul Centrului s-a făcut în 1960, anterior ea păstrându-se în cadrul Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, cea creată până în 1942163 şi asupra regimentului cea posterioară acestei date.

Nu ne putem pronunţa asupra modului cum trecerea timpului sau vitregiile războaielor au afectat integritatea fondului arhivistic creat de regiment, însă documentele ne oferă informaţii despre acţiunea de epurare efectuată după instaurarea comunismului.

Astfel, la 02.09.1948, o comisie de „Selecţionare”, alcătuită din comandantul regimentului, secundul politic, ofiţerul informator şi şeful biroului adjutantură, procedau la eliminarea din fond, prin „ardere” a următoarelor:

1) Albumul regimentului; 2) Cartea de aur; 3) Registrul istoric, pe perioada 1872-1906; 4) Registrul istoric, pe perioada 1903-1913; 5) Registrul istoric, pe perioada 01.04.1913-26.10.1933; 6) Registrul istoric, pe perioada 1851-03.09.1941; 7) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 1915-29.06.1940; 8) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 05.09.1941-17.10.1941; 9) Registrul jurnal de operaţii, pe perioada 18.10.1941-06.07.1942164.

Fondul arhivistic al Regimentului 1 Dorobanţi „Dolj”, destul de simplu comparativ cu al altor regimente, deşi nu acoperă documentar întreaga perioadă a existenţei acestuia, conţine bogate informaţii privind finanţarea acestei unităţi militare, dar şi a unor evenimente istorice de importanţă naţională.

Anii extremi 1906-1951; n.a. 3392; inventar permanent.

157 Ibidem, crt. 2703. 158 Ibidem, crt. 2739. 159 Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2910, 2989. 160 Ibidem, crt. 2857, 2860, 2863, 2904, 2908, 2910, 2989. 161 Ibidem, crt. 3057, 3058. 162 Ibidem, crt. 2637, 2711, 2723, 2902. 163 Ibidem, crt. 1493, 2444. 164 Ibidem, crt. 3029, f. 37.


230

REGIMENTUL 2 DOROBANŢI „VÂLCEA”

A fost creat la 01.07.1872 în conformitate cu prevederile Înaltului Decret 1064/05.06, sub

numele de Regimentul 2 Dorobanţi. Era organizat pe trei batalioane cu reşedinţele la Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea şi Piteşti, iar reşedinţa Statului Major a fost stabilită la Rm. Vâlcea. Baza de recrutare îi era asigurată de judeţele: Vâlcea, Gorj şi Argeş care creau batalioanele cu aceleaşi nume165.

Primul comandant al regimentului a fost maiorul Bârsescu Constantin166. A primit drapelul la 14.10.1874, la sfârşitul manevrelor efectuate în prezenţa domnitorului Carol. Patronul regimentului a fost Sf. Ioan Botezătorul, stabilit prin Înaltul Decret nr. 107/18.01.1875167.

Prin Înaltul Decret 2195/26.11.1876 este reorganizat pe două batalioane, Gorj şi Vâlcea, batalionul 3 Argeş cedându-l Regimentului 4 Dorobanţi, care se crea la 01.01.1877. Baza de recrutări i se reducea la numai două judeţe: Gorj şi Vâlcea168.

Participă la războiul pentru cucerirea independenţei remarcându-se în luptele de la Opanez, Plevna, Vidin169.

De la 01.05.1880, conform Înaltului Decret 1163/05.04.1880, urmărindu-se apropierea companiilor de reşedinţa regimentului pentru a se putea asigura o instrucţie cât mai completă, baza de recrutare a regimentului se restrângea numai la judeţul Vâlcea, care asigura oamenii pentru cele două batalioane. Pe lângă schimbarea dislocării batalioanelor şi companiilor, această reorganizare aducea şi schimbarea denumirii în Regimentul de Dorobanţi Râmnicu Vâlcea nr. 2170.

Dintre modificările structurii organizatorice, suferite ulterior de regiment mai menţionăm: - crearea prin decizia ministerială nr. 106/21.06.1899, începând cu 1 iulie, a primelor

două companii permanente171; - la 15 iulie 1891, prin contopirea companiilor sale permanente cu companiile 1 şi 2

ale Regimentului 2 Linie, primite ca urmare a desfiinţării acestuia, se constituie pe trei batalioane din care unul permanent172;

- de la 01.11.1899, conform Înaltului Decret 1415/01.04.1898, regimentul se reorganiza pe două batalioane permanente şi unul teritorial173;

- permanentizarea, la 01.04.1908, a celui de-al treilea batalion teritorial174. Şi denumirea regimentului a mai fost modificată în câteva rânduri, după cea din 1880,

astfel: - Regimentul 2 Dorobanţi, la 05.04.1889175; - Regimentul Vâlcea, nr. 2, la 13.03.1891176; - Regimentul nr. 2 Dorobanţi Vâlcea, la 25.03.1932177.

Sub această denumire a funcţionat până la desfiinţarea sa, efectuată în conformitate cu Instrucţiunile 56500/24.07.1945, prin transformarea în Centrul de Instrucţie al Infanteriei178.

165 „Monitorul Oastei”, nr. 14/1872, p. 410-430. 166 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713 R.I., f. 2. 167 Ibidem, f. 4-5. 168 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 111-113. 169 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, f. 10-13. 170 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 257-258. 171 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 21. 172 Ibidem, f. 23 şi „Monitorul oastei”, nr. 28/1891, p. 911-913. 173 Loc. cit., Registrul istoric al Regimentului 2 Dorobanţi, crt. 713, f. 30. 174 Ibidem, f. 65. 175 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, p. 124-136. 176 Ibidem, nr. 28/1891, 911-913. 177 „Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 178 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4980, f. 218.


231

De la Regimentul 2 Dorobanţi, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, se păstrează numai arhiva creată în perioada 1909-1945, în număr de 2802 unităţi arhivistice. Pentru perioada 1872-1945, în număr de 2802 unităţi arhivistice. Pentru perioada 1872-1908 nu mai deţine nici un document, iar pe anii 1909-1914 s-au păstrat extrem de puţine de la 1 la 5 unităţi arhivistice pe an.

Până la centralizarea arhivelor militare, arhiva Regimentului 2 Dorobanţi s-a aflat în păstrarea Depozitului regional de arhivă al Comandamentului 1 Craiova. Acestuia îi era predată, în mai multe rânduri, în perioada 1936-1938, arhiva creată pe perioada 1921-1934, în total 992 dosare179. Arhiva creată pe perioada 1935-1945 a fost predată la Cercurile teritoriale Olt şi Vâlcea în momentul desfiinţării regimentului180.

Actualmente, fondul întregit este inventariat, selecţionat şi dispune de inventar permanent. Dintre prelucrările anterioare avem mărturii numai despre cea din 1929-1930, efectuată

conform Ordinului 854/1929. Prelucrarea a constat în separarea documentelor operative de cele neoperative şi s-a aplicat arhivei create în perioada 1913-1921.

Documentele operative, grupate pe cinci mari probleme au fost grupate în 8 dosare, numerotate în mod distinct şi din care 7 se regăsesc în fond181.

Lipsa totală a documentelor pe perioada 1872-1908, ca şi existenţa a foarte puţine pe perioada 1909-1916, restrâng posibilitatea documentării asupra participării regimentului la o serie de evenimente cum sunt: războiul de independenţă, reprimarea răscoalelor din 1907, campania din 1913 şi chiar asupra evoluţiei organizatorice a unităţii.

Documentarea asupra acestor perioade poate fi făcută din registrele istorice care acoperă intervalul 1872-1930182. În acestea, pe lângă date privind evoluţia organizatorică a regimentului, se găsesc bogate informaţii asupra acţiunilor întreprinse de regiment în perioada 12.09.1877-19.02.1878; bombardarea localităţilor de pe malul drept al Dunării, trecerea fluviului, asedierea Plevnei, pierderile umane înregistrate, cooperarea cu alte unităţi româneşti183.

Pentru potolirea răscoalelor din 1907, la 12 martie, regimentul mobiliza contingentele 1899-1905, astfel că, la 14 martie, era organizat pe 4 batalioane a câte 800 de oameni. Batalioanele 1, 2 şi 3 au fost însărcinate cu asigurarea ordinii în arealul Horezu, Bălceşti, Drăgăşani, Călimăneşti, Râmnicu Vâlcea. Batalionul 4 a fost dislocat la Buzău şi apoi la Giurgiu184.

Informaţii amănunţite sunt oferite şi despre campania din 1913 (itinerarul urmat, pierderile înregistrate ca urmare a epidemiei de ciumă, prizonierii bulgari etc.)185.

Documentele existente în fond (ordine, rapoarte, situaţii statistice, tabele nominale, dări de seamă, instrucţiuni şi altele) se referă în cea mai mare parte la activitatea unităţii: organizarea şi desfăşurarea instrucţiei, asigurarea bazei tehnico-materiale, mutarea, detaşarea şi înaintarea în grad a cadrelor, participarea la manevre militare etc.

O categorie aparte o constituie arhiva operativă creată pe anii 1916-1919, ca şi jurnalele de operaţii186 din care se pot culege informaţii despre lucrările de fortificaţii executate de regiment

179 Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 1258, f. 98, 115, 122, 123, 129. 180 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I organizare, crt. 4814, f. 86-87. 181 Loc. cit., fond Reg. 2 Dorobanţi, crt. 160, f. 1-3 (este vorba de numerele curente: 11, 22, 27, 63, 64, 111, 154, 181.

Încă de la acea dată se precizează că nu au fost identificate documente operative pe anul 1913). 182 Ibidem, crt. 5,9 şi Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 713 şi 714. 183 Loc. cit., Registrul istoric…., crt. 713, f. 9-17, crt. 714, f. 13-30. 184 Ibidem, crt. 713 R.I., f. 57-58. 185 Ibidem, f. 90-96. 186 Loc. cit., Regimentul 2 Dorobanţi, crt. 5, 9, 28, 108, 131, 132.


232

în zona Olt-Lotru187, luptele la care unitatea a luat parte în perioada august-decembrie 1916, retragerea şi refacerea în Moldova, despre activitatea Misiunii militare franceze188, ca şi despre misiunile îndeplinite în Banat şi Basarabia între 1919-1921189.

Numeroase informaţii despre operaţiunile din Primul Război Mondial la care regimentul a luat parte, furnizează dosarele în care sunt cuprinse pierderile umane şi materiale înregistrare de acesta190.

Bine acoperită documentar este şi participarea regimentului la Al Doilea Război Mondial. Jurnalele de operaţii detaliază acţiunile la care regimentul a luat parte în perioada iunie 1941-aprilie 1943191.

Multe dosare oferă date despre operaţiunile desfăşurate de regiment pe fronturile din Ardeal şi Ungaria192, ca şi asupra pierderilor umane înregistrate193.

Fondul documentar al Regimentului 2 Dorobanţi Vâlcea, chiar dacă nu acoperă întreaga perioadă a existenţei sale, se constituie într-o importantă sursă de informaţii pentru istoria acestei importante unităţi de infanterie şi chiar pentru istoria naţională.

Anii extremi: 1909-1945; unităţi arhivistice 2802; inventar permanent.

187 Ibidem, crt. 7, 54, 1403. 188 Ibidem, crt. 24, 34, 44, 63, 92, 124, 126, 309. 189 Ibidem, crt. 129. 190 Ibidem, crt. 156, 187, 192, 203, 206. 191 Ibidem, crt. 36, 37, 39, 41, 46, 56, 58, 75, 76, 88, 93, 99, 100, 134, 144, 199, 595. 192 Ibidem, crt. 2375, 2379, 2627. 193 Ibidem, crt. 1906-1916, 1980, 2100, 2587, 2627, 2679.


233

REGIMENTUL 3 DOROBANŢI „OLT”

Se numără printre regimentele care au fost înfiinţate la începutul anului 1877, în

conformitate cu prevederile Înaltului Decret 2195 din 26.11.1876. A fost creat cu numele de Regimentul 3 Dorobanţi şi avea garnizoana statului major în oraşul Slatina. Era organizat pe două batalioane pe care le recruta de pe raza judeţelor Olt şi Romanaţi, judeţe care le-au împrumutat şi numele194.

Primul comandant al regimentului a fost colonelul Herfner George, numit prin Înaltul Decret 97/18.0l.1877195.

Renumerotarea regimentelor de dorobanţi a făcut ca Regimentul 3 Dorobanţi să preia drapelul fostului regiment cu acelaşi număr, devenit acum Regimentul 6 Dorobanţi196. Înmânarea drapelului a fost făcută de domnitorul Carol la 17.07.1877, la Poiana Mare197.

La 0l.04.1880, ca urmare a prevederilor Înaltului Decret 1163, ceda batalionul de Romanaţi, regimentului care se constituia acum cu reşedinţa la Caracal. Regimentul 3 Dorobanţi continua să fie organizat pe 2 batalioane a câte 4 companii, dar care se recrutau numai de pe raza judeţului Olt. Conform aceluiaşi decret denumirea regimentului era schimbată în Regimentul 3 Dorobanţi „Olt”198.

Prin Decizia ministerială nr. 106/21 iunie 1887 în cadrul regimentului au fost create primele două companii permanente, amândouă cu reşedinţa la Slatina199. Tot în acelaşi an, prin Înaltul Decret nr. 556 din 17.03., denumirea regimentului a devenit Regimentul 3 Dorobanţi200.

Un alt moment organizatoric importantă l-a constituit crearea celui de-al treilea batalion al regimentului, în anul 1891. El era primul batalion permanent şi se constituia, conform prevederilor Înaltului Decret 2140/12.07.1891201, prin contopirea celor două companii permanente cu companiile 5 şi 6 ale Regimentului 2 Linie, desfiinţat prin Înaltul Decret 2329/11.07.1991. Tot prin acest Înalt Decret denumirea regimentului devenea: Regimentul Olt nr. 3202. Celelalte batalioane vor fi permanentizate prin Înaltele Decrete 3657/07.10.1899203şi 917/29.03.1908204.

Denumirea regimentului va rămâne aceeaşi până în anul 1932, când, prin Înaltul Decret 1778/23.05., îi era schimbată în: Regimentul 3 de Dorobanţi „Olt”205.

Regimentul a funcţionat până la 24 iulie 1945 când a fost desfiinţat ca urmare a Instrucţiunilor Speciale nr. 56500 ale M.St.M prin care se reorganiza întreaga armată206. Atât Divizia 11 Infanterie cât şi Regimentul 3 Infanterie vor fi reînfiinţate, în organizare redusă207, prin ordinul M.St.M. nr. 317763/02.08.1951 însă vor activa numai până la 27.11.1951208.

Fondul arhivistic al Regimentului 3 Dorobanţi „Olt” aflat în păstrarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, este format dintr-un număr de 3832 de unităţi arhivistice şi este constituit conform sistemului cronologic structural.

194 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-814. 195 Ibidem, nr. 1/1877, p.44. 196 Albumul Armatei Române, 10 Mai 1902,Librăria Socecu, Buc. 1902, p.70 197 C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 3 Dorobanţi, crt. 717, fila 10 (în continuare: Reg. istoric.) 198 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p.258; 299-30l. 199 Loc.cit., Reg. istoric ..., crt. 717., f. 66. 200 „Monitorul Oastei”, nr.13/1889, p. 124-136. 201 Ibidem, nr.28/1891, p. 25. 202 Reg. istoric ... fila 98-99. 203 „Monitorul Oastei”, nr.47/1889, p. 823-824. 204 Ibidem, nr.l5/1908, p. 50-60. 205 „Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 206 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I,crt. 4930, f. 218. 207 Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, crt. 130l, f. 55. 208 Loc. cit., fond Divizia 95 Infanterie, crt. 32 A, f. 73.


234

Cea mai mare parte dintre documentele care alcătuiesc fondul conţin informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, schimbări organizatorice, desfăşurarea procesului de instrucţie, rezultatele diferitelor controale, comune tuturor unităţilor militare.

O importanţă deosebită în cadrul fondului o prezintă arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor două războaie mondiale la care au luat parte.

Ordinele de operaţii, buletinele informative, rapoartele, dările de seamă, tabelele nominale şi situaţiile statistice întocmite în perioada 1916-1919, oferă informaţii despre luptele la care a luat parte regimentul209, acţiunea de reorganizare şi completarea efectivelor la care a fost supus în 1917210, ca şi despre pierderile umane înregistrate211.

Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945, cuprind informaţii în legătură cu participarea sa la luptele duse pe frontul de est în perioadele 22.06.1941-15.11.1941 şi 05.09.1942-17.03.1943212, retragerea de pe frontul de la Iaşi213 şi continuarea războiului alături de trupele sovietice în Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia214.

Interesante informaţii oferă arhiva regimentului şi despre aplicarea prevederilor unor articole ale Convenţiei de Armistiţiu215.

Documentele create de Regimentul 3 dorobanţi „Olt” constituie o importantă sursă de informaţii pentru istoricul unităţii, dar şi pentru participarea ţării noastre la cele două conflagraţii mondiale.

Anii extremi: 1906-1945; unităţi arhivistice 2852, inventar permanent.

209 Loc. cit., fond Regimentul 3 Dorobanţi, crt.38; 39; 56; 91; 94; 96; 105; 107; 287; 288; 291; 390. 210 Ibidem, crt.92;161. 211 Ibidem, crt. l05; 116; 119; 121; 128; 135; 138; 2836. 212 Ibidem, crt. 274, 2145, 2146, 2358. 213 Ibidem, crt. 2892. 214 Ibidem, crt. 2894, 2905, 2913-2917, 3125, 3130, 3139. 215 Ibidem, crt. 298, 2955, 30l6, 30l7, 3058, 397.


235

REGIMENTUL 4 DOROBANŢI „ARGEŞ”

A fost înfiinţat la 0l.0l.1877, conform prevederilor Înaltului decret nr. 2195/26.11.1876,

sub numele de Regimentul 4 Dorobanţi şi i se stabilea reşedinţa la Piteşti. Baza de recrutare a regimentului o constituiau judeţele Argeş şi Muscel care asigurau oameni pentru Batalionul 1 Argeş şi respectiv Batalionul 2 Muscel216.

Formarea Regimentului 4 Dorobanţi a fost concomitent cu a altora şapte şi s-a făcut prin „renumerotarea şi desdoirea” vechilor regimente de dorobanţi create în 1872. Cele două batalioane ale regimentului proveneau de la Regimentul 2 Dorobanţi „Rîmnicu Vâlcea” (batalionul Argeş) şi de la Regimentul 4 Dorobanţi, Prahova” (batalionul Muscel)217.

Reducerea bazei de recrutare mobilizare de la 4-5 judeţe la numai 2, conform expunerii de motive la Înaltul Decret 2195, urmărea crearea unor condiţii care să „garanteze o mai bună şi mai grabnică mobilizare şi un număr mai considerabil de forţă”218. Din acest ultim considerent, dată fiind situaţia internaţională, România menţinea sub arme şi rezerviştii concentraţi pentru manevre în toamna anului 1876219. Efectivele regimentului erau stabilite la: 28 ofiţeri, 64 sergenţi, 96 caporali, 64 toboşari şi cornişti şi 1510 soldaţi220, iar primul său comandant a fost locotenentul-colonel Gorjan August, numit prin Înaltul Decret 97 din 18.0l.1877221.

La 17.07.1877, la Cartierul General al Armatei, stabilit la Poiana Mare, lângă Calafat, domnitorul Carol I înmâna drapelele de luptă regimentelor nou create222. Culorile drapelului Regimentului 4 Dorobanţi, stabilite prin Înaltul Decret 1098/09.05.1877, erau: alb, albastru şi roşu223.

În structura organizatorică amintită mai sus, participă la războiul din 1877-1878, susţinând lupte grele la Rahova şi Vidin şi culegând aprecieri elogioase pentru eroismul oamenilor săi224. Drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”225.

În perioada următoare cunoaşte succesive reorganizări. În anul 1880, conform Înaltului Decret 1163/05.04., ceda 1/3 din oamenii săi Regimentului de Dorobanţi „Dâmboviţa” nr. 22, format acum, iar numele îi era schimbat în Regimentul de Dorobanţi „Argeş-Muscel” nr. 4226. Reorganizarea a durat numai o lună, căci prin Înaltul Decret nr.1459 din 08.05.1880 i se restrângea teritoriul de recrutare numai la judeţul Argeş, iar batalionul de Muscel se va constitui în al 30-lea regiment de dorobanţi. Tot cu acest prilej i-a fost dată o nouă denumire: Regimentul de Dorobanţi „Argeş” nr. 4227.

Păstrează organizarea pe două batalioane după 1883, deşi prin Legea asupra organizării comandamentelor corpurilor de armată, se hotăra ca toate regimentele de dorobanţi să fie organizate pe 3 batalioane şi din cadrele unui batalion de depozit228.

Numele Regimentului va fi schimbat iarăşi în 1889, prin Înaltul Decret 556 din 17.03., el redevenind Regimentul 4 Dorobanţi229.

Dintre modificările structurale pe care le-a mai cunoscut regimentul trebuie să amintim: crearea a două companii permanente, prin legea bugetară din 1889-1890230 şi apoi organizarea sa pe trei batalioane, din care unul permanent, începând cu 15.07.1891. Tot de la această ultimă dată

216 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 811-821, (Fiecare batalion era format din câte 4 companii şi dislocate la: Şuici,Curtea de Argeş, Piteşti, Cotmeana, Cîmpulung, Giuvala, Miceşti şi Argeşel).

217 Ibidem. nr. 1/1877, p. l0-13. 218 Ibidem, nr. 35/1876, p. 811. 219 R. Bădulescu, Războiul ruso-româno-turc 1877-1878, Sibiu 1926, p.5. 220 „Monitorul Oastei”, nr. 1/1877, p. 14. 221 Ibidem, nr. 17/1877, p. 526. 222 Ibidem, nr. 20/1877, p. 688. 223 Ibidem, nr. 14/1877, p. 505-507. 224 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 4 Dorobanţi Argeş, crt. 737, fila 215-216. 225 Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu, Buc. l902, p. 70. 226 Monitorul Oastei, nr. 10/1880, p. 258; 299-301. 227 Loc. cit, fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 216. 228 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1833, p. 150. 229 Ibidem, nr.13/1889, p.124-136. 230 Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc. 1985, p. 19.


236

i-a fost schimbată şi denumirea în Regimentul „Argeş” nr. 4231. Continuând acţiunile pentru permanentizarea stagiului militar, Regimentul „Argeş” nr. 4 se va organiza, de la 0l.11.1899, pe două batalioane permanente şi unul cu schimbul232. Ultimul batalion teritorial va deveni permanent la 21.04.1908233. Denumirea regimentului va rămâne neschimbată până în anul 1932, când prin Înaltul Decret 1778 din 23.05., va deveni Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”234, pe care o va păstra până la desfiinţarea sa, survenită la 15.06.1946235.

Deşi a funcţionat 7 decenii, fondul arhivistic creat de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” acoperă numai perioada 1906-1946, însă pe mulţi dintre ani număra numai 1-2 unităţi arhivistice. Fondul a fost constituit conform sistemului cronologic structural, menţinut şi după ultima prelucrare.

Până la preluarea în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, arhiva regimentului s-a aflat în păstrarea Depozitului de arhivă al Comandamentului 1 Teritorial, la Craiova. Acestuia, în conformitate cu Ordinul 1208/1923, îi era predată arhiva creată pe anii 1903-1919236, iar apoi, în mai multe etape (19.08.1937, 11.09.1940 şi 08.07.1942) cea creată în perioada 1921-1939237.

La 15 iulie 1946, momentul desfiinţării, atât arhiva care se afla asupra sa cât şi drapelul regimentului erau predate Regimentului 4 Infanterie Voluntari238.

În păstrarea Centrului se află registre istorice care acoperă perioadele 1877-1931 şi 1939-1944239 ca şi jurnale de operaţii pentru perioadele 01.08.1918-01.03.1921 şi 15.08.1939-21.06.1941240.

În mare, fondul arhivistic cuprinde aceleaşi categorii de documente specifice tuturor unităţilor militare: ordine, rapoarte, dări de seamă, instrucţiuni, situaţii statistice, în care este reflectată instruirea militarilor în termen, asigurarea bazei tehnico-materiale, participarea la manevre militare, mutări şi detaşări de cadre etc.

Arhiva operativă conţine numeroase informaţii privind participarea regimentului la campania din 1916 în Transilvania, despre luptele susţinute la Cincu Mare, Moha, Sfîntu Petru, replierea pe aliniamentul trecătorilor şi retragerea în Moldova şi apoi luptele de pe frontul de la Mărăşeşti241. Mai bogată în unităţi arhivistice şi în informaţii este arhiva operativă pentru campaniile din 1941 şi 1944-1945242.

Legat tot de participarea la cele două războaie mondiale, numeroase dosare conţin informaţii despre pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment243.

Date importante ne sunt transmise în legătură cu participarea subunităţilor regimentului la asigurarea ordinii pe timpul grevelor şi desfăşurării congresului socialiştilor, în anul 1919244.

Un alt eveniment intern, în care regimentul a fost direct implicat şi pentru care există numeroase informaţii în acest fond, este reprimarea rebeliunii legionare din ianuarie 1941245.

Tot din arhiva regimentului mai pot fi culese informaţii despre starea de spirit a populaţiei basarabene în perioada 1920-1921, cât şi despre misiunile îndeplinite de acesta în Basarabia246.

Documentele constituite de Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş” sunt o importantă sursă de informaţii pentru istoria naţională. Anii extremi: 1906-1946; u.a. 2162; inventar permanent.

231 „Monitorul Oastei”, nr. 28/1891, pag. 911. 232 Ibidem, nr. 19/1898, pag. 536. 233 Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 737, f. 220. 234 Loc. cit., fond Regimentul 11 Dorobanţi, anul 1932, crt. 10, f. 175. 235 Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt.1982, f. 282, 292, 295. 236 Ibidem, crt. 390, f. 220-224. 237 Ibidem, crt. 819, f. 193, 512, 548. 238 Ibidem, crt.1982, f. 282, 292, 295. 239 Loc. cit., fond Bibliotecă, crt. 720, 721, 722. 240 Loc. cit., fond Regimentul 4 Dorobanţi „Argeş”, crt. 166, 167, 737, 1133, 1436, 1802. 241 Ibidem, crt. 26-39; 47; 58; 71; 73-111. 242 Ibidem. crt. 1455; 1459; 1458. 243 Ibidem, crt. 40; 41; 45; 46; 124; 135;1408; 1410; 1419;1793; 1797. 244 Ibidem, crt. 216; 220. 245 Ibidem, crt. 1223; 1244; 1448; 1460; 1472; 1518; 1858; 1958; 1987. 246 Ibidem, crt. 238, 308.


237

REGIMENTUL 5 DOROBANŢI „VLAŞCA”

S-a constituit la 01.01.1877, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2195/

26.11.1876 şi Ordinul circular nr. 75/28.12.1876 sub numele Regimentul 5 Dorobanţi. Crearea lui s-a făcut prin „desdoirea” Regimentului 6 Dorobanţi, care îi ceda Batalioanele Teleorman şi Vlaşca. Garnizoana regimentului a fost stabilită la Giurgiu. Aria de recrutare a regimentului se întindea asupra judeţelor Teleorman şi Vlaşca247, de la care şi-au luat numele şi batalioanele.

Primul comandant al regimentului a fost colonelul Dona Nicolae, numit prin Înaltul Decret nr. 97/18.01.1877248.

Înmânarea drapelului s-a făcut la 17.07.1877, la sediul Cartierului General al armatei aflat dislocat la Poiana Mare, de însuşi domnitorul Carol249.

În campania 1877-1878, regimentul participă cu cele două batalioane ale sale, luând parte la atacul redutei Griviţa 2, la 07.10 şi Opanezului, la 28.10.1877. Pentru faptele de arme săvârşite, drapelul regimentului a fost decorat cu Crucea „Trecerea Dunării”250.

Prin Înaltul Decret 1459/08.05.1880, i se reducea baza de recrutare numai la raza judeţului Vlaşca, iar denumirea îi era schimbată în Regimentul de Dorobanţi „Vlaşca” nr. 5251.

Rămâne structurat pe două batalioane teritoriale, a câte 4 companii, până la 1889, an în care companiile 1 şi 5 se transformă în permanente252. Tot în acelaşi an, 1889, revine şi la vechea denumire de Regimentul 5 Dorobanţi, conform Înaltului Decret 556/17.03253.

O nouă schimbare structurală va cunoaşte în 1891 în virtutea Înaltului Decret 2324/11.07, când regimentul era organizat pe 3 batalioane din care unul permanent. La acest regiment batalionul permanent s-a constituit la 06.08.1891, din contopirea companiilor sale permanente cu companiile 1 şi 2 ale Regimentului 4 Linie care se desfiinţa acum. Conform aceluiaşi act normativ noua denumire a regimentului era: Regimentul „Vlaşca” nr. 5254.

Acţiunea de permanentizare, din necesitatea „creşterii nivelului instrucţiei”, va continua prin Înaltele Decrete nr. 3657/07.10.1899255 şi 917/29.03.1908256 în baza cărora se permanentiza al doilea şi respectiv al treilea batalion.

În ceea ce priveşte denumirea va rămâne neschimbată până în 1932, când, prin Înaltul Decret 1778/23.05., va fi modificată în Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”257, pe care o va purta până la desfiinţarea sa, survenită conform Instrucţiunilor speciale nr. 70200/01.11.1944258.

Fondul arhivistic al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca” este extrem de redus, raportat la perioada de existenţă, 1877-1944. Pe anii 1877-1910, 1912, 1913, 1915, 1918, 1921, 1923 şi 1925 nu deţinem niciun document, iar pe 1911, 1914, 1922, 1924, 1926 şi 1928, câte una-două unităţi arhivistice.

Documentele fondului nu conţin mărturii despre ce s-a întâmplat cu arhiva acestei unităţi a infanteriei noastre.

247 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 814. 248 Ibidem, nr. 1/1877, p. 44. 249 Ibidem, nr. 20/1877, p. 688. 250 Albumul armatei, 10 mai 1902, Editura Librăriei Socecu & Co., Bucureşti, 1902, p. 69. 251 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, p. 258-259. 252 col. dr. Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985, p. 19. 253 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, p. 124. 254 Ibidem, nr. 28/1891, p. 25-28; C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Regimentului 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 723, f. 49

(în continuare se va cita Registrul istoric….). 255 „Monitorul Oastei”, nr. 47/1899, f. 823-824. 256 Ibidem, nr. 15/1908, p. 50-60 şi Loc. cit. Registrul istoric, f. 168. 257 „Monitorul Oficial”, nr. 122/1932, p. 3445. 258 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 433, f. 1.


238

Din alte surse documentare a reieşit că arhiva operativă de dinaintea primului război mondial a fost capturată de inamic în toamna lui 1916, în momentul acceptării cazărmii „Carol” din Giurgiu259.

Despre arhiva aflată asupra Regimentului în 1944, se menţionează că în momentul desfiinţării, a fost predată împreună cu drapelul, Regimentul 23 Infanterie, la 27.11.1944260.

Registrele istorice păstrate, în număr de trei, sunt constituite pentru perioadele: 1888-1915261, 01.08.1914-15.08.1916262 şi 01.07.1918-01.04.1921263; nu conţin suficiente date care să documenteze evoluţia organizatorică a regimentului ca şi participarea sa la momentele istorice mai deosebite ale istoriei noastre. Toate trei conţin mai multe informaţii despre participarea la manevre, mutări, detaşări şi avansarea în grad a cadrelor, ordinea de bătaie nominală etc.

Registrul istoric constituit pentru perioada 1888-1915, pe lângă cele de mai sus, mai oferă şi informaţii privitoare la reconstruirea cazărmii din Giurgiu şi interesante amănunte privitoare la incidentele dintre răsculaţi şi plutonul I al regimentului, dislocat la Ştefăneşti, pe proprietatea Lahovary.

Incidentul desfăşurat pe 12.03.1907 s-a soldat în prima fază cu uciderea unui soldat şi molestarea căpitanului şi gradaţilor. Soldaţii au refuzat să execute comenzile264.

Din arhiva existentă, cercetătorul poate afla foarte puţine date despre participarea regimentului la Primul Război Mondial pentru că s-au păstrat numai câteva dosare265.

Mai multe informaţii oferă documentele fondului asupra misiunii îndeplinite de regiment în Basarabia în perioada 1919-1920, la paza graniţei pe Nistru, informaţii despre luptele care se desfăşurau în Ucraina ca şi despre marcări ale trupelor galitierei, presate de bolşevici, care încercau să treacă în Moldova, despre desele schimburi de focuri între trupele noastre şi bolşevicii din stânga Nistrului etc.266.

Săracă în informaţii este şi arhiva privitoare la cel de-Al Doilea Război Mondial, deşi regimentul s-a aflat pe front mari perioade de timp: 22.09.1941-04.04.1943 şi 23.04.1944-24.08.1944. Numai puţine dosare conţin mărturii despre acţiunile desfăşurate267, pierderi umane268 şi materiale înregistrate269.

Anii extremi 1911-1944; 463 unităţi arhivistice; inventar permanent.

259 Ibidem. 260 Ibidem. 261 Loc. cit., Registrul istoric…, crt. 723. 262 Ibidem, crt. 724. 263 Ibidem, crt. 725 R.I. 264 Ibidem, crt. 723 R.I., f. 50, 150. 265 Loc. cit., Fond Regimentul 5 Dorobanţi „Vlaşca”, crt. 3, 5, 10, 11, 15. 266 Ibidem, crt. 17, 19, 20-28 şi Loc. cit. Registrul istoric, crt. 725. 267 Loc. cit., crt. 329, 343, 346, 348, 431. 268 Ibidem, crt. 267, 364. 269 Ibidem, crt. 441, 448.


239

REGIMENTUL 6 DOROBANŢI „MIHAI VITEAZUL”

Creşterea numărului de regimente în anul 1877, conform Înaltului Decret 2195/26

noiembrie 1876 şi Ordinului circular 75/1877, se făcea prin „desdoirea şi renumerotarea” primelor opt regimente, create în anul 1872.

Ca urmare a actelor normative amintite, Regimentul 3 Dorobanţi, înfiinţat prin Înaltul Decret 1064/5 iunie 1872270 ceda trei din cele cinci batalioane ale sale (Teleorman, Vlaşca, Ilfov) unor regimente nou formate şi prin renumerotare devenea Regimentul 6 Dorobanţi271.

Deci putem considera că Regimentul 6 Dorobanţi a fost creat în anul 1872 sub numele de Regimentul 3 Dorobanţi şi că în 1877 i-a fost schimbată doar denumirea şi redusă aria de recrutare numai la oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

Regimentul avea reşedinţa statului major la Bucureşti ca şi batalionul 1, iar cea a batalionul 2 era la Olteniţa.

Era subordonat Diviziei II Teritoriale Militare şi avea un efectiv de 2133 oameni272. Steagul vechiului Regiment 3 Dorobanţi a fost preluat de regimentul cu acelaşi număr

creat la Slatina273. Noul drapel al regimentului va fi înmânat de domnitorul Carol la 17 iulie 1877, pe

Câmpia de la Poiana, unde se afla dislocat Cartierul General al Armatei274. În campania din anii 1877-1878, Regimentul 6 Dorobanţi a luat parte la luptele de la

Rahova, Griviţa, Nicopole şi la asediul Vidinului275. Faptele de arme ale oamenilor săi au făcut ca la 8 octombrie 1878 drapelul regimentului să fie decorat eu Crucea „Trecerea Dunării”276.

Reorganizarea dorobanţilor, efectuată prin Înaltul Decret 1163/5 aprilie 1860, îi reducea baza de recrutare numai la Oraşul Bucureşti şi îi schimba denumirea în Regimentul de Dorobanţi nr.6, Bucureşti277.

Regimentul va cunoaşte, ca şi celelalte de altfel, până la Primul Război Mondial, mai multe schimbări organizatorice. În anul 1889 îşi organizează primele două companii permanente278, iar doi ani mai târziu din contopirea acestora cu companiile 5 şi 6 primite de la Regimentul 4 Linie, îşi constituia al treilea său batalion, dar primul permanent279. Celelalte două batalioane teritoriale vor fi permanentizate, pe rând, prin Înaltele Decrete 3657/7 octombrie 1899280 şi 917/29 martie 1908281.

În preajma izbucnirii primului război mondial regimentul era organizat pe trei batalioane permanente, o secţie de mitraliere şi o secţie de tunuri de 53 mm, ca toate celelalte regimente de infanterie.

În ceea ce priveşte denumirea regimentului, după schimbarea din 1880, va mai cunoaşte şi alte câteva:

- Regimentul 6 Dorobanţi la 17 martie 1889282 - Regimentul „Minai Viteazul” nr. 6, la 11 iulie 1891283

270 „Monitorul Oastei”, nr. 426 M/1872, p. 410-430. 271 Ibidem, nr. 35/1876, p. 810-813 şi nr. 1/1877, p. 10. 272 Ibidem, nr. 1/1877, p. 10-37. 273 Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69-70. 274 „Monitorul Oastei”, nr. 20/1877, p. 688. 275 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, f. 7-9. 276 Albumul Armatei Române, 10 mai 1902, Librăria Socecu &Co., Bucureşti, 1902, p. 69. 277 „Monitorul Oastei”, nr. 10/1880, f. 258-259. 278 Gh. Romanescu, Istoria infanteriei române, vol. II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1985, f. 19. 279 „Monitorul Oastei”, nr. 28/1691, p. 25-28. 280 Ibidem, nr. 47/1891, p. 823-824. 281 Ibidem, nr. l5/1903, p..50-60. 282 „Monitorul Oastei”, nr. 13/1889, f. 124. 283 Ibidem, nr. 28/1891, f. 25-28.


240

- Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 13.06.1930284 - Regimentul 6 Dorobanţi de Garda „Mihai Viteazul” la 11 aprilie 1942285 - Regimentul de Gardă „Mihai Viteazul” la 28 februarie 1945286 - Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” de la 28 ianuarie 1948287 - Regimentul 6 Infanterie la 01 februarie 1949288

Regimentul a fost desfiinţat la 1 decembrie 1951, conform Ordinului 0027715/ 29 noiembrie 1951 al Regiunii a II-a Militare289 el se număra printre unităţile de infanterie cu cea mai îndelungată existenţă.

Fondul Regimentului 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” a intrat în depozitele Centrului pentru valorificarea şi păstrarea arhivelor M.Ap.N. „General Radu Rosetti” în anul 1960.

Din cercetarea documentelor a reieşit că, anterior centralizării, arhiva regimentului a fost păstrată la depozitul de arhivă a Comandamentului 2 Teritorial (cea pe anii 1915-1938)290, depozitul Diviziei 1 Gardă291 şi Depozitul de arhivă Otopeni292.

Din întreaga arhivă creată de unitate, după prelucrările la care a fost supusă (inventariere şi selecţionare) în păstrarea Centrului se mai află 2505 unităţi arhivistică, pe anii 1909-1951.

Despre soarta arhivei creată pe anii 1878-1908 nu s-a găsit nicio referire în documentele fondului. Probabil că o mare parte s-a distrus cu trecerea timpului sau ca urmare a dislocărilor, dar este posibil ca o parte din ea să fi fost capturată de inamic în toamna lui 19l6. Conducerea regimentului anunţa că la 24 noiembrie 1916 nu i-a fost capturat „decât registrul cu ordine de zi pe perioada 1 aprilie-24 noiembrie”293.

Pentru perioada 1877-1921 regimentul dispune de mai multe jurnale de operaţii care oferă informaţii amănunţite despere participarea sa la războiul pentru cucerirea independenţei asupra reprimării răscoalelor ţărăneşti din 1907 în localităţile Bragadiru, Vieru, Ştefăneşti etc., ca şi despre participarea la campania din 1913294. Jurnale de operaţii mai are alcătuite şi pentru perioadele 1934-1942 şi 1944-1945295.

În cadrul fondului se află multe documente care conţin informaţii despre evoluţia organizării regimentului, organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie, participarea la manevre militare şi cu deosebire la cele două conflagraţii mondiale.

Din documentele existente în fond menţionăm ordine, rapoarte, instrucţiuni, dări de seamă, situaţii statistice, tabele nominale, grupate în unităţi arhivistice pe probleme şi cronologic.

Dintre acestea mai importante sunt cele create în perioadele 1916-1921 şi 1941-1945. Documentele create în prima dintre cele două perioade oferea informaţii detaliate despre

luptele purtate de regiment în Transilvania, la Suţa, Cincu Mare, Porumbaru, Arpaşu de Sus, despre retragerea în Moldova şi refacerea efectivelor296.

După refacerea efectivelor regimentul a fost dislocat în Basarabia cu misiunea asigurării ordinii interne şi securităţii graniţei. Arhiva creată în această perioadă oferă bogate date cu privire

284 Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt. 17/1930. 285 Registrul istoric al Reg. de Gardă „Mihai Viteazul”, crt. 11, f. 8. 286 Loc. cit., fond Reg. 6 Dorobanţi, crt.1951, f. 1-2. 287 Ibidem, crt. 2133, f. 225. 288 Loc. cit., fond Cercul Teritorial Someş, crt. 80/1949, f. 23. 289 Loc. cit., fond Divizia 89 Infanterie, crt. l04/1952, f. 3435. 290 Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt. 1808, f. 1-104. 291 Ibidem, crt. 1643, f.1-102. 292 Ibidem,crt. 2172, f.111-121. 293 Loc. cit., fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare, crt. 234, f 3. 294 Loc. cit., fond Regimentul 6 Dorobanţi, crt.1, 2, 3, 90, 99, 185. 295 Ibidem, crt. 723, 929, 1928, 2010. 296 Ibidem, crt. 90, 99, 105.


241

la starea de spirit a populaţiei basarabene297, organizarea sectorului de graniţă afectat298, dezarmarea trupelor ruseşti din Galiţia în ianuarie 1919299.

Pentru campania 1916-1919 multe informaţii privind luptele susţinute de regiment pot fi extrase din dosarele în care sunt grupate pierderile umane şi materiale înregistrate de acesta300.

În documentele perioadei interbelice se găsesc cu predilecţie informaţii despre evoluţia structurii organizatorice a regimentului, schimbarea atribuţiilor şi denumirilor, organizarea şi desfăşurarea instrucţiei etc.

Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial şi participarea regimentului la luptele din Basarabia şi Trasnistria şi apoi pe fronturile din Moldova, Ardeal, Ungaria şi Cehoslovacia sunt foarte bine acoperite documentar301.

Dosare întregi conţin referiri la pierderile umane şi materiale înregistrate de regiment în ambele campanii302, cât şi despre bunurile ridicate de armatele sovietice în baza prevederii Convenţiei de Armistiţiu303.

Despre faptele de arme ale oamenilor regimentului ca şi despre desfăşurarea luptelor se pot extrage informaţii utile din dosarele cu propuneri la decorare304 şi registrele cu ordine de zi.

Unităţile arhivistice constituite după 1945 oferă date despre intrarea armatei la organizarea de pace305, crearea unor noi structuri organizatorice „împrumutate” de la sovietici306, schimbarea garnizoanei şi denumirii307.

Se poate afirma că fondul creat de Regimentul 6 Dorobanţi „Mihai Viteazul” se remarcă prin bogăţia de informaţii pe care le oferă cercetătorilor în domeniile militar şi istoric.

Anii extremi 1909-1951; unităţile arhivistică 2505, normativ permanent.

297 Ibidem, crt. 138, 141, 166. 298 Ibidem, crt. 130, 133, 142-149. 299 Ibidem, crt. 219. 300 Ibidem, crt. 139, 161, 164, 173. 301 Ibidem, crt. 1142, 1838, 1839, 2021, 2033. 302 Ibidem, crt. 1705, 1730, 1733, 1735, 1840, 1844, 1850, 1854, 1952, 1953. 303 Ibidem, crt.1836,1837,1999, 2021, 2023, 2027, 2082, 2108. 304 Ibidem, crt. 1140, 1147, 1148, 1216, 1314, 1345, 1464, 1560, 1618, 1801, 2014. 305 Ibidem, crt. 2007, 2036, 2044, 2116. 306 Ibidem, crt. 1917, 2139. 307 Ibidem, crt. 2116, 2130, 2226.


242

REGIMENTUL 7 DOROBANŢI – PRAHOVA

Prin aplicarea prevederilor Înaltului Decret Regal nr.2195/26.11.1876, la 01.01.1877 din

Regimentul 4 Dorobanţi s-a înfiinţat Regimentul 7 Dorobanţi, cu garnizoana de reşedinţă la Ploieşti308.

La înfiinţare unitatea a intrat în subordinea Diviziei 2 Teritoriale şi era structurată pe două batalioane – Batalionul nr. l Dâmboviţa şi Batalionul nr.2 Prahova309.

În campania din 1877 regimentul a acţionat operativ în august-septembrie la atacul pentru cucerirea redutelor Griviţa 1 şi Griviţa 2, fapt care a motivat decorarea drapelului cu medalia „Crucea Trecerea Dunării” la 08.10.1878310.

Conform Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880 – relativ la crearea a încă 14 regimente de dorobanţi – teritoriul de activitate al regimentelor s-a restrâns la câte un judeţ, unităţile de dorobanţi purtând, de regulă, numele judeţului respectiv. Astfel, Regimentul 7 Dorobanţi a primit denumirea de Regimentul Prahova Nr.7, păstrându-şi reşedinţa la Ploieşti şi rămânând subordonat tot Diviziei 2 Teritoriale311.

La 26 iunie 1913 regimentul a fost mobilizat, ca şi restul armatei, fiind dislocat la Craiova312. La 7 iulie trupele sale au trecut Dunărea, înaintând până în localităţile LEPITA şi STUPCA; datorită încheierii armistiţiului, unitatea s-a înapoiat în garnizoana de pace, demobilizându-şi efectivele la sfârşitul lunii august313.

Întâiul an – 1916 - al primului război mondial marchează, acţiunile operative ale regimentului în zona Transilvaniei, împreună cu celelalte unităţi ale Grupului de Apărare – PREDELUS; în vara anului 1917 regimentul a luat parte la luptele de la MĂRĂŞEŞTI – faptele de arme ale efectivelor sale fiind consemnate în motivaţia decorării drapelului cu ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a 3-a, prin Înaltul Decret nr. 902/16 iunie 1918, Brevet 323314.

Medalia „Victoria” conferită prin Înaltul Decret nr.3390/20 iunie 1921, Brevet nr. 12456 stă mărturie pentru activitatea unităţii în intervalul 1918-1919315.

Potrivit stipulaţiilor Înaltului Decret nr. 1778/23 mai 1932 – relativ la modificarea denumirii regimentelor de infanterie – Regimentul Prahova nr. 7 se va numi REGIMENTUL Nr. 7 DOROBANŢI – PRAHOVA316.

Contextul socio-politic extern din anul 1939 a determinat concentrarea a numeroase unităţi, de toate armele, Regimentul 7 Dorobanţi fiind dislocat în Moldova, în zona Pâstrăveni – Hârlău – Iaşi şi structurat pe parte activă şi parte sedentară317.

Din iulie 1941 unitatea a luat parte la luptele din Basarabia şi Transnistria, apoi la cele de la Cotul Donului, suferind pierderi grele umane şi materiale318.

Faptul că o mare parte a arhivei operative a fost pierdută pe front, din forţă majoră, face ca informaţiile relative la activitatea regimentului în anii 1942-1944 să fie sumare.

În baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/l noiembrie 1944 ale Marelui Stat Major – reglementând desfiinţarea Diviziei 13 Infanterie şi a unităţilor subordonate – regimentul s-a

308 „Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810. 309 „Monitorul Oastei”, nr.1/12.01.1877, f. 10, 15-37. 310 Albumul Armatei Române, Bucureşti, 1902. 311 „Monitorul Oastei”, nr. crt. 434/1880, f. 257-283. 312 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 7 Dorobanţi, nr. crt. 5, f. 33-49. 313 Ibidem. 314 Ibidem, crt.185, f. 608-6l2. 315 Ibidem. 316 „Monitorul Oficial”, nr. 122/28 mai 1932, p. 3445. 317 Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 346, f. 785. 318 Ibidem, crt. 395, f. 434.


243

desfiinţat la 15 decembrie 1944, vărsându-şi personalul, materialele de toate tipurile şi arhiva la Regimentul 1 Vânători319.

Prelucrarea ştiinţifică a materialului arhivistic creat de acest regiment - 946 de dosare şi registre – a început în anul 1972, cu inventarierea şi ordonarea unităţilor arhivistică, potrivit sistemei cronologic-structurale. Selecţionarea fondului a fost efectuată în 1982.

Repere privind arhiva unităţii se regăsesc în documentele fondului: - în anul 1930, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 854/1929 s-a executat

prelucrarea arhivei existente asupra regimentului, întocmindu-se opise la dosare şi inventare ale acestora320;

- în iulie 1942 arhiva din anii 1940-1941, arhiva aflată la Partea Operativă, a fost predată Părţii Sedentare321.

O menţiune specială este de făcut pentru dosarul cu nr. inv. 185, 7/1929 căreia filele 608-612 conţine documente relative la istoricul drapelelor de luptă ale regimentelor 7 şi 47 infanterie şi decoraţiile care le-au fost conferite. De subliniat că acest ultim regiment a dat „....companii de onoare cu drapelul….” pentru:

„...7 iunie 1921 – comemorarea „Eroinei Ecaterina Teodoroiu”; „... 21 octombrie 1922 – venirea generalului Berthelot, când a fost decorat oraşul Galaţi

cu „Crucea de Război” a Franţei; „...13-15 mai 1923 - înmormântarea „Eroului Necunoscut”.

Fondul are note istorice relative la creator şi la materialul arhivistic constituit de acesta; nu deţine registru istoric şi jurnale de operaţii.

Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt fişele şi inventarele realizate în cadrul C.V.P.A.M.

319 Loc. cit., fond Divizia 13 Infanterie, crt. 2802, f. 7. 320 Loc. cit., fond Regimentul 7 Dorobanţi, crt. 223, f.2. 321 Ibidem, crt. 467, f. 63.


244

REGIMENTUL 8 DOROBANŢI „BUZĂU”

A luat fiinţă cu denumirea de Regimentul 8 Dorobanţi la 1 iulie 1872, în baza

prevederilor Înaltului Decret nr. 1055/1872, stabilindu-i-se reşedinţa în oraşul Roman şi având ca zonă de încorporare a recruţilor şi de dislocare a subunităţilor sale, teritoriile judeţelor Roman, Suceava, Neamţ şi Bacău322.

La 16 octombrie 1874, regimentul, aflat pe zona de concentrare în apropierea capitalei, la Colentina, a primit în cadru festiv drapelul de luptă, înmânat de domnitorul Carol323.

Prin Înaltul Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1875, referitor la reorganizarea regimentelor de dorobanţi prin crearea a încă 8 noi regimente „peste cele opt care există astăzi”, Regimentul 8 Dorobanţi s-a transformat în „al 14-lea Regiment de Dorobanţi” primind reşedinţa în garnizoana Roman, fiind organizat pe două batalioane ce aveau ca zonă administrativă numai teritoriile judeţelor Roman şi Bacău324, regiment care a fiinţat până în anul 1944.

Prin acelaşi Înalt Decret (nr. 2195/26.11.1876) se prevedea crearea (prin restrângerea numărului de judeţe afectat fostelor regimente de dorobanţi) şi a Regimentului 8 Dorobanţi (...al 8-lea regiment de dorobanţi...) cu reşedinţa la Buzău, organizat pe două batalioane şi 8 companii, fiindu-i repartizate, pentru încorporarea şi concentrarea efectivelor şi pentru dislocarea subunităţilor sale, numai teritoriile judeţelor Buzău şi Ialomiţa325.

Cu această titulatură şi cu organizarea de mai sus a funcţionat până la 5 aprilie 1830, când în baza Înaltului Decret nr. 1163/1880 a primit denumirea de Regimentul de Dorobanţi Buzău nr.8, menţinându-şi reşedinţa la Buzău şi cuprinzând numai teritoriul acelui judeţ326.

În contextul preocupărilor factorilor de decizie ai armatei de a aduce îmbunătăţiri armei infanterie se înscrie şi Înaltul Decret nr. 2329/11.07.1891 care, printre alte prevederi, modifica şi titulatura regimentelor de dorobanţi.

Astfel, în baza acelui Înalt Decret, regimentul primea denumirea de Regimentul Buzău nr.8327. La 23 mai 1932, regimentului avea să i se modifice din nou titulatura, care, conform

Înaltului Decret Regal nr. 1778/1932, devenea Regimentul nr. 8 de Dorobanţi Buzău328. Acesta a funcţionat până în anul 1944 când, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M.

nr.70200/01.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 40 Infanterie329. În ceea ce priveşte primirea şi schimbarea drapelului de luptă al regimentului se fac

următoarele precizări: - La 1 februarie 1877 a primit drapelul pe care îl deţinuse Regimentul 4 Dorobanţi,

din anul 1874, dat fiind faptul că acesta avusese un batalion dislocat la Buzău330. - La 17 iulie 1877, în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 29, comandamentului

regimentului i-a fost înaintat un nou drapel de către Domnitorul Carol, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în comuna Poiane-Dolj331.

Ulterior, drapelul regimentului a mai fost înlocuit la 10.05.1902, 10.05.1902, 10.05.1914 şi la 10.05.1929332.

322 C.S.P.A.M.I., Registrul istoric al Registrului 8 Dorobanţi, crt. 730, f. 1. 323 Ibidem, f. 3. 324 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 812-822. 325 Ibidem. 326 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, P.O., p. 257-264. 327 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 328 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, P.I., f. 3445. 329 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, crt. 713/1944 şi 715/1944 şi fond Divizia 5 Infanterie, crt. 1957/1944, f.

345 şi 347. 330 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 281/1929, f. 272. 331 Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, crt. 731, f. 3. 332 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar crt. 281/1929, f. 272.


245

Ca o răsplată a modului cum ostaşii acestui regiment şi-au făcut datoria pe câmpul de luptă, drapelului i-au fost conferite următoarele distincţii:

- Steaua României – 1877; - Virtutea Militară – 1877; - Medalia „Crucea Trecerii Dunării” – 04.10.1878; - Medalia „Avântul Ţării” – 13.11.1913; - Ordinul militar „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D.M.910/19.04.1918; - Medalia „Crucea Comemorativă” 1916-1918 cu Baretele: Dobrogea, Ardeal,

Mărăşeşti, 1918, 1919, Neajlov şi Bucureşti; - Medalia „Victoria” – 20.07.1921333. În Războiul de Independenţă, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia a 2-a şi a luat

parte la luptele de la Griviţa şi Plevna. La 5 august 1878 a revenit în Garnizoana Buzău şi a fost demobilizat334. În primăvara anului 1907, între 11-31 martie, acest regiment a fost mobilizat şi a

participat la menţinerea ordinii publice în oraşele Buzău, Râmnicu Sărat şi Mizil şi la atenuarea şi lichidarea mişcărilor ţărăneşti în unele sate din judeţele Buzău, Râmnicu Sărat şi Vlaşca335.

În anul 1913, regimentul a fost mobilizat şi a participat la campania din acel an, la sudul Dunării336.

Întrucât fondul de arhivă creat de acest regiment nu deţine arhiva pe anii 1876-1913, ci numai câte un dosar cu statele de plată a soldelor pe anii 1907, 1910, 1912 şi 1913, toate informaţiile privind activitatea creatorului fondului în perioada sus-menţionată, provin din registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariate cu nr. 730 şi 731.

Regimentul 8 Dorobanţi „Buzău”, ce a fiinţat în perioada 1877-1944 a creat un fond de arhivă din care se păstrează un număr de 753 dosare şi registre (inclusiv cele 35 registre-control ale contingentelor) ce acoperă documentar anii 1907, 1910, 1912-1944.

Cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944, trupele sovietice aflate în trecere spre Braşov, au „devastat şi dat foc arhivei regimentului”, printre care se afla şi cea creată de Serviciul Îmbrăcăminte pe anii 1941-1943337.

Într-un raport al comandantului regimentului nr. 4569/30.04.1930 adresat Ministerului Armatei se preciza că brevetele ordinelor şi medaliilor conferite drapelului regimentului în perioada 1877-1918, au fost pierdute „odată cu arhiva în timpul războiului”338.

Cazurile sus-menţionate de pierdere „din cauze de forţă majoră” a unei părţi din arhiva regimentului, justifică, parţial cantitatea relativ redusă a unităţilor arhivistice ce compun acest fond.

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structural, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, operaţiune ce a fost executată de către personalul specializat din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în anii 1978 şi 1982.

Dosarele şi registrele ce prezintă într-o stare de păstrare relativ bună, cea mai mare parte dintre acestea având copertele originale, sunt legate, numerotate şi certificate.

De precizat este faptul că unele dosare sunt eronat numerotate sau au înscrise pe copertă formulări generice.

Cu ocazia prelucrării, dosarele dezmembrate au fast recondiţionate la Atelierul de legătorie al instituţiei noastre.

333 Ibidem, fila, 388, Fond Marele Stat Major – Secţia I, dosar nr. crt. 2637, fila 12. 334 Ibidem, Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 8 Dorobanţi, nr. crt. 731, filele 1-13. 335 Ibidem, filele 110-117. 336 Ibidem, filele 229-240. 337 Ibidem, Fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 711, filele 1-2. 338 Ibidem, dosar nr. crt. 281/1929, fila 389.


246

Fondul deţine inventarul provizoriu al arhivei, întocmit în urma prelucrării şi dactilografiat într-un exemplar.

Dosarele create în perioada 1914-1944 se constituie într-un fond arhivistic valoros, ce conţine întreaga gamă de documente specifice arhivei unităţilor militare şi oferă un bogat volum de informaţii şi date în legătură cu problematica activităţii acestuia în anii de pace şi în perioadele când a luat parte la Campaniile militare din 1916-1918 şi 1941-1944.

Participarea regimentului la Războiul pentru Reîntregire este bine acoperit documentar şi excelent sintetizat prin motivaţia conferirii Ordinului militar „Mihai Viteazul” cls. a III-a prin Înalt Decret nr.910/19.04.1918 pentru „Vitejia şi avântul cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii în aprigele lupte din 1916-1517”. S-au distins în mod strălucit în atacul poziţiilor de pe Dealul Beldiei şi al satului Bodza-Vam (Transilvania), în care au capturat 4 ofiţeri şi 550 trupă şi un bogat material de război, precum şi în luptele din Dobrogea din octombrie 1916.

În 1917, în noaptea de 24-25 august, batalioanele acestui eroic regiment au atacat cu furie pădurea de pe malul drept al Siretului, satele Doaga şi Străjescu, cucerindu-le şi producând pierderi mari.

De la 26 iulie la 1 august, regimentul a rezistat cu tărie pe poziţie „...respingând toate atacurile date de numeroase forţe inamice...”339.

Documentele existente în arhiva creată pe anii 1914-1918 (ordine, rapoarte, instrucţiuni, situaţii numerice, referate, memorii, dări de seama, buletine informative zilnice, schiţe şi altele, precum şi jurnalele de operaţii integrate în arhiva pe aceşti ani), oferă cercetătorului numeroase şi valoroase informaţii privind organizarea, dotarea materială şi efectivele regimentului la diferite date, misiunile şi activitatea acestuia în sectorul de frontieră încredinţat în perioada premergătoare intrării României în război, activitatea operativă în general, materializata prin participarea la lupte, executarea marşurilor şi a dislocărilor succesive, recunoaşterea poziţiilor de luptă şi a sectoarelor de dislocare, executarea lucrărilor de organizare a terenului, pierderile produse inamicului ca şi cele proprii, precum şi evidenţa numerică şi nominală a militarilor morţi, răniţi şi dispăruţi pe front.

De asemenea, buletinele informative şi comunicatele oficiale oferă informaţii în legătură cu desfăşurarea generală a operaţiunilor pe frontul românesc şi pe cel european.

Informaţiile privind evidenţa militarilor decoraţi pentru fapte de arme a celor dezertori, ori foşti prizonieri se găsesc în unele dosare create în perioada interbelică.

În perioada 28-31 octombrie 1918, regimentul s-a aflat la Galaţi, având misiunea de a efectua paza sectorului cuprins între Vădeni-Balta Grapina-Dunăre340.

La 10 mai 1919 conform Ordinului Marelui Cartier General nr. 620/1919, a fost mobilizat şi la 30 mai, acelaşi an, a fost dislocat în Basarabia, având misiunea de a efectua paza sectorului pe Nistru, cuprins între Cetatea Bender şi Teliţa şi de a executa lucrări de organizare a terenului.

Ulterior, dislocarea acestuia a fost schimbată, succesiv la Mireni, Leipzig, iar la 10 octombrie 1920 la Chişinău341.

Documentele aflate în dosarele create în anii 1913-1923 (ordine, ordine şi rapoarte operative, instrucţiuni, procese-verbale, schiţe, buletine informative şi altele) ca şi Jurnalele de operaţii întocmite pentru perioadele 23.10.1918-31.03.1919 şi 01.06.1919-29.03.1921 (integrate în fond şi inventariate cu numerele 47 şi 58) oferă informaţii bogate privind activitatea regimentului în această perioadă, materializată în misiuni de pază a frontierei, executarea lucrărilor genistice, instrucţie, educaţie patriotică, serviciul de gardă, predarea-primirea sectoarelor de pază etc.

Mobilizarea armatei, din 21 iunie 1941, găseşte regimentul dislocat în zona Băluşeni-Drăcşani cu misiunea de a apăra sectorul de frontieră-Prut.

339 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul”, 1916-1920, f. 184-185. 340 Loc. cit., fond Regimentul 8 Dorobanţi, dosar nr. crt. 47, filele 1-9. 341 Ibidem, crt. 58, f. 1-107.


247

În campania din anul 1941, a participat, în cadrul Diviziei 5 Infanterie, la luptele din Basarabia şi de la Dalnic, iar în anii următori la cele de la Cotul Donului, unde a suferit mari pierderi în oameni şi în materiale.

Evenimentele de la 23 august 1944 l-au surprins dislocat în localitatea Cîndeşti-Buzău, urmând să fie retras în zona Teleormanului.

În conjunctura creată (retragerea trupelor germane şi înaintarea celor sovietice), regimentul a suferit mari pierderi în oameni şi materiale de toate categoriile.

Dosarele create în acei ani şi existente în fondul arhivist şi registrele de ordine de zi, pun în lumină drumul de luptă al regimentului, organizarea, forţa combativă, succesele obţinute, dar şi marile pierderi în oameni şi materiale suferite pe front.

În cadrul fondului arhivistic sunt integrate jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: - 13.08.1916-23.12.1916 – dosarul crt.19; - 13.08.1916-30.06.1918 – dosarul crt.24; - 26.08.1916-28.10.1916 – dosarul crt.25; - 28.10.1918-31.05.1919 – dosarul crt.47; - 01.06.1919-29.03.1921 – dosar crt.58; - martie-iulie 1944 – dosarul crt.702.

Pentru perioada 1921-1923 există registrul istoric, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, având numărul de inventar nr.732.

De asemenea, în fondul arhivistic al acestui regiment sunt integrate şi dosare care conţin informaţii cu caracter istoric şi documentar, astfel:

- Registrul istoric al cazărmii regimentului pe perioada 1882-1949, crt. 1 bis; - Copie de pe ordinul circular nr. 21140 din 07.11.1921 al Ministerului de Război

privind înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor de alfabetizare,în dosarul crt.70, f. 588-589; - Copie de pe Raportul nr. 14 al generalului Henry Cihovschi, către M.St.M., cu

constatările sale pe perioada stagiului în armata franceză, la ciclul de informaţii de la Versatilles, în perioada 17.11-17.12.1921, în dosarul nr. 6/1922, crt. 84, f. 277-284.


248

REGIMENTUL 9 INFANTERIE

În vederea îmbunătăţirii activităţii unităţilor de dorobanţi, Înaltul Decret nr. 2195 din 26

noiembrie 1876 prevedea crearea de la data de 1 ianuarie 1877 a încă opt regimente de dorobanţi pe lângă cele opt existente deja. În aceste condiţii, la data de 1 februarie 1877 s-a înfiinţat Regimentul al 9-lea de dorobanţi aflat în subordinea Diviziei a 3-a Teritoriale Militare, cu reşedinţa în garnizoana Brăila. Districtul de recrutare afectat regimentului se înscria în graniţele fostelor Judeţe Brăila şi Râmnicu Sărat, urbanizarea şi dislocarea subunităţilor regimentului nou înfiinţat era următoarea: Batalionul 1 cu reşedinţa la Brăila avea în compunere:

Compania 1 dislocată la Brăila; Compania a 2-a dislocata la Vădeni; Compania a 3-a dislocată la Balta,

iar Batalionul al 2-lea dislocat la Râmnicu Sărat avea în compunere: Compania a 4-a dislocată la Râmnicu Sărat; Compania a 5-a dislocată la Marginea de Jos; Compania a 6-a dislocată la Cucu; Compania a 7-a dislocată la Râmnicu Sărat342. În conformitate cu Înaltul Decret nr.830 din 8 aprilie 1879 Regimentul al 9-lea de

Dorobanţi a fost „mărit”, cu un batalion teritorial de Covurlui, ca urmare a desfiinţării Regimentului 11 Dorobanţi, deci de la acea dată regimentul avea în compunere trei batalioane343. Dat fiind faptul că regimentului îi revenea ca district de recrutare teritoriul a două judeţe, Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 preciza că de la acea dată Regimentul al 5-lea de dorobanţi se va numi Regimentul 9 Dorobanţi Brăila-Râmnicu Sărat344. Cu această titulatură a funcţionat până în anul 1891 când, conform Înaltului Decret nr. 2140 din 20 iunie 1891 a primit denumirea de Regimentul Râmnicu-Sărat nr. 9, organizat pe trei batalioane, dislocate pe frontieră şi un batalion teritorial345. În ceea ce priveşte structura organizatorică, aceasta s-a modificat de la 7 octombrie 1899, în sensul că de la acea dată regimentul era compus din trei batalioane a câte patru companii, dintre care două batalioane permanente şi al treilea cu schimbul346.

Din anul 1932, conform Înaltului Decret nr.1778 din 23 mai, regimentul a creat arhivă sub titulatura de Regimentul nr. 9 de Dorobanţi Râmnicu Sărat347.

Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când, în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major nr. 70200 din 1 noiembrie a fost desfiinţat predând arhiva, efectivele şi materialele din dotare, Regimentului 36 Infanterie şi Cercului Teritorial Râmnicu-Sărat348.

În conformitate cu tabela de efective Model A/1949 şi Ordinul Marelui Stat Major nr.45744 din 3 iunie 1949, la data de 15 iunie 1949 s-a înfiinţat o noua unitate de infanterie cu titulatura de Regimentul 9 Infanterie349 având reşedinţa iniţial în garnizoana Târgu Jiu, apoi din martie 1950 în garnizoana Botoşani care a funcţionat până la 27 mai 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 231 Infanterie conform ordinului Marelui Stat Major C.L. nr. 00319531350.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 958 unităţi arhivistice reprezentând arhiva creată de Regimentul 9 Infanterie în perioadele: 1907;

342 „Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09 decembrie 1876, Partea Oficială, p. 811-812. 343 C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major - Secţia 1 Organizare-Mobilizare, dos. 4/1342, crt. 2637, f. 13. 344 Ibidem. 345 Ibidem. 346 Ibidem. 347 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea Oficială, p. 3445. 348 Loc. cit., fond Regimentul 9 Infanterie, dos f .n./1944, crt. 754, f.n.n. 349 Loc. cit., Bibliotecă Registrul istoric al Regimentului 9 Infanterie pe anii 1949-1951, f. L. 350 Loc. cit., fond Regiunea 1 Militară,Secţia Organizare-Mobilizare,dos,38/1951, crt. 2841, f. 290.


249

19l2; 1915-1944; 1949-1951. Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventar definitiv la a cărui întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond.

Fondul documentar bogat al Regimentului 9 Infanterie furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificări de structura, schimbări la comandă, acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie, rezultatele controalelor făcute de eşaloanele superioare, modul de administrare.

În ceea ce priveşte participarea regimentului la operaţii militare menţionăm faptul că, deşi fondul nu deţine documente create de acesta în anii 1877-1914 (pe anul 1907 şi 1912 există două dosare conţinând state de plată a soldei personalului militar şi civil introduse cu ocazia preluării acestora de la Direcţia Generală a Arhivelor Statului) din registrele istorice şi jurnalele de operaţii existente la Biblioteca centrului se poate urmări participarea acestuia la Războiul de Independenţă din anii 1877-1878. Regimentul mobilizat în perioada 10 aprilie 1877-1 august 1878 s-a alăturat celorlalte unităţi ale armatei române în luptele de la Griviţa, Rahova, Vidin şi Smârdan. La acestea din urmă pierderile umane se cifrau la 2 ofiţeri şi 71 soldaţi. Avântul, vitejia şi eroismul de care au dat dovadă efectivele regimentului sunt demonstrate de decoraţiile atribuite drapelului regimentului; astfel, la data de 12 ianuarie 1878 era decorat cu Ordinul „Steaua României” în gradul de „Mare Cruce”, la 10 mai 1878 era decorat cu Ordinul „Crucea Trecerii Dunării”, iar la 8 octombrie 1878 i s-a conferit „Panglica Crucea Trecerii Dunării”.

În vara anului 1913, a participat şi el la luptele din Bulgaria, la cel de-al doilea război balcanic, drapelul fiind decorat cu Medalia Comemorativă „Avântul Ţării”.

O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care ilustrează participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale: dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, buletine informative.

Astfel, în vara şi toamna anului 1916 regimentul (organizat pe trei batalioane, un batalion teritorial şi o secţie de biciclişti) aflat în compunerea Diviziei a 5-a Infanterie a participat în cadrul Armatei de Dobrogea la luptele din această zonă, precum şi la cele de la Bucureşti, iar în vara anului 1917 la luptele din zona Doaga-Străjescu-Mărăşeşti, drept pentru care Drapelul regimentului a fost decorat la data de 7 noiembrie 1918 cu medalia „Crucea Comemorativă cu Baretele: Ardeal, Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti 1918-1919”. În ceea se priveşte pierderile umane înregistrate de regiment în perioada decembrie 1916 - aprilie 1925, statisticile întocmite, menţionau un număr de 1980 morţi – ofiţeri, subofiţeri, trupă.

În perioada anilor 1939-1940, regimentul inclus în cadrul „Grupării Tactice de Vest” a efectuat lucrări de organizare a terenului în Zona Cuza-Vodă, Doljeşti, Sibna. La 26 octombrie 1540 revenea de pe Zonă, cazarma fiindu-i ocupată de trupele germane regimentul îşi stabilea Punctul de comandă la Râmnicu Sărat, hotel „Modern”, companiile neînbatalionate la Râmnicu Sărat, Batalionul 1 la Bălţaţi, Batalionul 2 la Dărâmaţi şi Batalionul 3 la Rubea. Odată cantonat în aceste localităţi de la data de 10 noiembrie 1940 preocuparea regimentului a fost aceea de a începe instrucţia efectivelor cu trupele de specialitate germane.

În lunile ianuarie-februarie 1941, în timpul rebeliunii legionare regimentul a fost la dispoziţia garnizoanei pentru menţinerea ordinii interne.

Documentele întocmite de regiment în anii celui de Al Doilea Război Mondial cuprind informaţii preţioase în legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive ale Diviziei a 5-a Infanterie din vara şi toamna anului 1941 din sudul Basarabiei, la bătălia de la Cotul Donului din toamna şi iarna anului 1942, precum şi la acţiunea de curăţire a nordului Moldovei de resturi ale trupelor germane-maghiare în august-septembrie 1944 şi de asigurarea pazei sectorului de frontieră, eroismul de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa, pierderile umane şi materiale suferite.

În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice şi jurnalele de operaţii întocmite pentru perioada 1877-1888, 1914-1916, 1921-1923, martie-septembrie 1939, mai 1940-iunie 1941, noiembrie 1941-august 1942, aprilie 1943 păstrate în cadrul Bibliotecii Centrului.


250

REGIMENTUL 10 DOROBANŢI „PUTNA”

S-a înfiinţat la 1 ianuarie 1877, din Batalioanele Putna şi Tecuci ale Regimentului 6

Dorobanţi, potrivit Înaltului Decret nr. 2195/26 noiembrie 1876; se afla în subordinea Diviziei III Teritoriale şi avea garnizoana la Focşani351. Prin Înaltul Decret nr.1163/5 aprilie 1880, teritoriul de recrutare şi mobilizare al regimentului s-a restrâns numai la judeţul Putna, iar denumirea acestuia a fost schimbată în „Regimentul de Dorobanţi Putna nr.10”352.

În baza Legii organizării armatei din 1891 şi a Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891 unitatea s-a structurat pe trei batalioane, schimbându-i-se şi denumirea în „Regimentul Putna nr. 10”353.

Îşi menţine această denumire până la 23 mai 1943 când prin Înaltul Decret nr.1778 este numit „Regimentul nr. 10 de Dorobanţi Putna”354.

Din necesităţi operative, în anul 1943, Regimentul 1 Fortificaţii s-a contopit cu Regimentul 10 Dorobanţi, sub denumirea celui din urmă355.

În noiembrie 1944, conform Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr. 70200 din 1 noiembrie 1944, Regimentul 14 Infanterie se contopeşte cu Regimentul 10, păstrând denumirea acestuia356.

La 6 iunie 1945, partea sedentară a Regimentului 10 Infanterie s-a desfiinţat, vărsându-şi materialele la C.T. Olt, unde era dislocată Ordinul telegrafic al M.St.M. 50800 din 2 iunie 1945357.

Regimentul s-a desfiinţat la 15 iunie 1946, în baza Instrucţiunilor Speciale ale M.St.M. nr. 50200 din 10 iunie 1946, vărsându-şi efectivele, averea şi arhivele la Regimentul 15 Dorobanţi358.

S-a reînfiinţat la 1 februarie 1949, prin schimbarea denumirii Regimentului 90 Infanterie – Ordinul M. St. M. nr. 45052 din 18 ianuarie 1949359 – şi a funcţionat până în anul 1951 când, prin Ordinul M. St. M. nr. C.L. 0031953/27 noiembrie 1951 s-a transformat în Regimentul 247 Infanterie360.

Activitatea desfăşurată de regiment pe parcursul existenţei sale a cuprins forme obişnuite, specifice unităţilor de acest profil, dar şi momente deosebite, dramatice uneori. Iată consemnarea documentelor:

„...În baza Ordinului 2981 din 3 aprilie 1877...regimentul pleacă în ziua de 11 aprilie 1877 la Bucureşti, ajunge la Măgurele şi Corabia, pe unde trece Dunărea în Bulgaria şi după diferite etape, în ziua de 30 august 1877, primeşte botezul sângelui, luând parte, ca primă unitate românească la asaltul redutei Griviţa, unde moare maiorul Sonţu Gheorghe, conducătorul batalionului 1…”361.

În ianuarie 1878, încheindu-se armistiţiul, unitatea se întoarce în ţară, ajungând în august 1878 la Focşani, unde îşi desconcentrează efectivele.

În anul 1907, luna februarie, regimentul se deplasează în judeţele Botoşani şi Dorohoi pentru reprimarea răscoalelor ţărăneşti.

La campania din 1913 (Bulgaria) a participat, dar nu cu operaţiuni relevante. După decretarea mobilizării din 1916, regimentul a trecut în Transilvania, unde a

participat la luptele de la Ciucu Mare şi Tohan, iar din iulie 1917 a luat parte la acţiunile din zona Mărăşti-Pralea, Sboina-Neagra şi Oituz.

351 „Monitorul Oastei”, nr. 35/09.12.1876, p. 810. 352 Ibidem, nr. 10/1880, p. 258-259. 353 Ibidem, nr. 28/1891, p. 911-913 şi Loc. cit. fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar F.N./1920, crt. 272, f. 40. 354 Loc. cit., fond Regimentul 11 Infanterie, dosar 14/1932 crt. 10, f. 175. 355 Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar 77/1943, vol. l, crt. 2033, , f. 7. 356 Loc. cit., Registrul istoric al Diviziei 6 Infanterie, crt. 249, f. 27. 357 Ibidem, f.37, 38. 358 Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, dosar f. n./1946, crt.2390, f. 12, 13. 359 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a Militară, dosar 96/1/1949, crt. 18, , f. 12. 360 Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia 4 Organizare Mobilizare, dosar 4/1951, crt. 66, f. 41. 361 Loc. cit., fond M. St. M., Secţia 1, dosar 4/1942, crt. 2637.


251

Pe frontul din Ungaria duce lupte în localităţile Caba, Tisa şi Rekaş, până la 19 octombrie 1919, când se întoarce în ţară. Ordinul de operaţii 49/18 octombrie 1919 al Comandamentului Trupelor de Transilvania362.

În intervalul 1921-1923, unitatea dislocată la Cetatea Albă a asigurat securitatea graniţei Nistrului, după care se retrage în garnizoana de pace. La decretarea mobilizării generale din 22 iunie 1941, unitatea era dislocată la Roman, de unde în ziua de 7 iulie a trecut Prutul pe la Cuconeştii Vechi, iar la 20 iulie a traversat Nistrul pe la Ungheni.

După participarea la luptele de la Octyabri şi Dalnic, în noiembrie 1941 s-a reîntors în garnizoana de pace, unde a fost desconcentrat. În august 1942 regimentul pleacă din nou pe front în regiunea „Cotul Donului”. La întoarcerea în ţară (toamna anului 1943) partea activă se contopeşte cu partea sedentară, regimentul trecând la organizarea de pace.

Evenimentele de la 23 August 1944 surprind Regimentul 10 Dorobanţi cu partea activă dislocată în zona de operaţii Săbăoani-Muncelu, iar partea sedentară în localitatea Cârligele, lângă Focşani.

La 25 august partea sedentară primea ordinul garnizoanei Focşani de a se deplasa chiar în acea noapte către Târgovişte – zona de dispensare.

Pătrunderea nestingherită a trupelor sovietice către Bucureşti, a creat posibilitatea ca partea sedentară a regimentului să fie prinsă din urmă şi capturată de aceasta în comuna Dumitreşti, satul Giurcani, la 28 august. Regimentul a pierdut cu această ocazie drapelul (primit în 1877 din mâna regelui Carol I, la Poiana Mare), o parte din arhivă şi materiale, care au fost capturate de sovietici, iar ofiţerii şi subofiţerii au fost luaţi prizonieri363.

Efectivele părţii active au apărat Bucureştiul şi aeroportul Pipera „concurând în mod strălucit la capturarea şefului misiunii germane în România, generalul Gerstenberg”364.

Din septembrie 1944 până la sfârşitul războiului, regimentul a susţinut lupte în Transilvania (Sântioana de Mureş), Ungaria (Hernad Petry şi Hinr) şi Cehoslovacia (Pereny, Palgora şi Mihailova).

Faptele de arme ale regimentului sunt elocvent ilustrate şi prin decoraţiile conferite drapelului său de luptă:

- „Crucea Trecerea-Dunării” din 1877; - „Crucea Comemorativă – 1916-1918”, cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşeşti şi

Târgu Ocna – I.D.1744/1918; - „Ordinul Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 2025 din 16.07.1942.

Fondul arhivistic creat de Regimentul 10 Infanterie numără 2875 unităţi arhivistice, pe perioadele 1915-1946, 1949-1951.

Regimentul dispune de registru istoric pe perioadele 1877-1899, 1917-1919 şi 1924-1940. Materialul arhivistic a fost constituit potrivit sistemei „cronologic-structurală” menţinută

şi la prelucrarea ştiinţifică a documentelor, efectuată în 1971. De asemenea, regimentul are note istorice asupra creatorului de fond şi fondului, iar ca

instrumente de evidenţă – inventarul vechi de predare către diferite depozite şi inventarele constituite în cadrul Centrului.

362 Ibidem, f. 15 (V). 363 Loc. cit., fond Regimentul 10 Dorobanţi, notă istorică, f. l0. 364 Ibidem, f. 11.


252

REGIMENTUL 11 DOROBANŢI

Regimentul 11 dorobanţi a fost creat prin Înaltul Decret nr. 1064 din 05 iunie 1872 sub

denumirea de Regimentul 5 de dorobanţi, în garnizoana Galaţi fiind unul din cele opt regimente constituite ca urmare a desfiinţării batalioanelor şi escadroanelor de miliţie şi companiilor teritoriale de grăniceri, conform legii din 27 martie 1872, prin care au fost puse bazele armatei teritoriale365.

La înfiinţare era organizat pe trei batalioane şi opt companii cu efectiv recrutat din judeţele Covurlui şi Cahul. Din considerente teritoriale suprafaţa de exercitare a autorităţii militare fiind prea mare, ceea ce îngreuna organizarea şi mobilizarea rapidă a regimentelor a fost emis Decretul nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, prin care numărul regimentelor de dorobanţi a fost dublat începând cu 01 ianuarie 1877366. Astfel, Regimentul 5 a fost numit Regimentul al unsprezecelea de dorobanţi. Datorită poziţiei sale geografice spre deosebire de celelalte regimente care prin noul decret aveau în compunerea lor numai două batalioane, Regimentul al unsprezecelea şi-a păstrat organizarea pe trei batalioane:

- batalionul 1 – Covurlui; batalionul 2 – Cahul şi batalionul 3 – Bolgrad - Ismai367. Prin Înaltul Decret nr. 2304 din 16 aprilie 1877 unitatea şi-a restrâns efectivele într-un

singur batalion, care a fost anexat Regimentului 9 dorobanţi Brăila, şi s-a concentrat pe Dunăre, participând la războiul pentru independenţă alături de acesta. La 8 aprilie 1879, Batalionul 11 dorobanţi a fost desfiinţat şi s-a contopit definitiv cu Regimentul 9 dorobanţi368. Pentru înlesnirea unei mai bune administraţii, s-a ajuns la concluzia că este necesar ca fiecare judeţ să aibă câte un regiment de dorobanţi. Astfel, prin Înaltul Decret nr. 1163 publicat în Monitorul Oastei nr. 10 din 15 aprilie 1880, s-a hotărât crearea a treizeci de regimente de dorobanţi. Începând de la această dată regimentul a fost reînfiinţat şi s-a numit Regimentul de dorobanţi Covurlui nr. 11 cu reşedinţa la Galaţi şi cuprindea în exclusivitate judeţul Covurlui369.

Pentru perpetuarea tradiţiei regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, cât şi pentru păstrarea amintirii faptelor celor mai strălucite ale istoriei noastre prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891 s-a hotărât ca pe lângă numerele de ordine ale regimentelor de dorobanţi să se adauge şi numele districtului de recrutare pentru regimentele care se recrutau dintr-un singur district. În baza acestui decret Regimentul al 11-lea de dorobanţi a primit denumirea de Regimentul Siret nr. 11370.

Înfiinţat în 1872 regimentul a participat la luptele de la Vidin şi Plevna pentru independenţa ţării din anii 1877-1878 şi s-a încununat de glorie în războiul din anul 1913. Mărturie a faptelor de arme săvârşite în aceste războaie sunt decoraţiile primite: Crucea trecerii Dunării 1877 şi Medalia de război 1913.

Cu acelaşi patriotism desăvârşit unitatea a participat şi la Primul Război Mondial 1916-1918, pentru realizarea idealului naţional. La data decretării mobilizării din 15 august 1916, Regimentul Siret nr. 11 a înfiinţat ca organ de mobilizare Regimentul 51 Infanterie, care a funcţionat până la 1 august 1923, când prin Înaltul Decret nr. 1764 a fost desfiinţat. A luptat în subordinea Diviziei 6 infanterie, Grupul-Valea Buzău.

Pierderi de efective şi materiale a suferit la 15 decembrie 1916 în luptele de la Dealul Şoimului şi s-a încununat de glorie în luptele de la Mărăşeşti. S-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă la 1 mai 1918.

365 „Monitorul Oastei” pe anul 1972, p. 406-413. 366 „Monitorul Oastei”, nr. 35 din 09.12.1876- Partea Oficială, p. 811, 818. 367 „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12.01.1877- Partea Oficială, p. 11, p. 36. 368Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare: C.S.P.A.M.I.), fond Marele Stat Major,

Secţia organizare-mobilizare, crt. 2637, fila 16. 369„ Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880- Partea Oficială, p. 259. 370 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891- Partea Oficială, p. 914.


253

În anul 1919 a participat la luptele din Ungaria. Faptele de arme de care a dat dovadă regimentul în războiul de reîntregire a neamului au

fost răsplătite prin decorarea drapelului cu medalia „Crucea comemorativă” cu baretele Turtucaia, Carpaţi şi Mărăşeşti.

După încetarea ostilităţilor regimentul s-a aflat dislocat în Basarabia până la 15 octombrie 1923, când a revenit la Galaţi. La aceeaşi dată Regimentul Siret nr. 11 a ieşit din subordinea Diviziei a 6-a infanterie şi a intrat în compunerea organică a Diviziei 21 infanterie371. Prin Decretul Regal nr. 1778 din 23 mai 1932 denumirea Regimentului Siret nr. 11 a fost schimbată în Regimentul nr. 11 de dorobanţi Siret372.

La 5 septembrie 1939 punându-se în aplicare planul de mobilizare pe anul 1939-1940, regimentul şi-a reînfiinţat sarcina de mobilizare din Primul Război Mondial. Regimentul 51 infanterie cu care s-a contopit la 15 octombrie 1940. La data decretării mobilizării din 22 iunie 1941 unitatea se găsea pe Prut cu misiunea de a apăra şi rezista la încercarea oricărei incursiuni din direcţia Cahul-Oancea. După o serie de lupte susţinute cu succes în regiunea podului Oancea a reuşit să treacă Prutul pe podul de vase la sud de Fălciu şi a participat la luptele de la: Stoeneşti, Dealul Epureni şi Ţiganca. În luna august, partea operativă a unităţii a reuşit să treacă Nistru, iar partea sedentară s-a înapoiat la Galaţi. Datorită pierderilor în oameni la începutul lunii septembrie, regimentul a trecut la reorganizarea pe două batalioane primind un batalion de la Regimentul 17 infanterie cu care s-a contopit, funcţionând sub denumirea de Regiment 11/17 dorobanţi până la 12 noiembrie 1914. Cu efectivele complete a luptat până la căderea Dalnicului şi Odessei.

Înainte de a părăsi zona de operaţii, Marele Stat Major, Secţia 1 cu Ordinul nr. 8209 din 18 octombrie 1941 a hotărât ca regimentul Diviziei 21 infanterie să fie dislocat operativ în cursul iernii 1941-1942. Astfel, batalionul II al regimentului a rămas în garnizoana Chilia în scopul apărării coastei Mării Negre, o companie la Periprava şi alta la C.A. Rosetti-Cordon pentru paza litoralului.

În conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 624.316 din 02 iulie 1943, regimentul a fost evacuat în localităţile Fântânele-Smârdan, Vânători. La 14 octombrie 1943, Divizia 21 infanterie a emis Ordinul nr. 32.303 prin care Regimentul 11 dorobanţi s-a deplasat la Odessa pentru a schimba Regimentul 10 dorobanţi. Compania a 3-a garnizoană la 27 martie 1944 a fost mobilizată şi trimisă în garnizoana Ismail, unde a rămas până în luna noiembrie 1944 în scopul păstrării ordinei interne şi apărării contra paraşutiştilor. Partea sedentară a unităţii a fost evacuată la 22 aprilie 1944, în comuna Liţa, judeţul Teleorman.

Din Ordinul Marelui Stat Major nr. 20.858 în luna aprilie 1944 a fost constituit Detaşamentul 121 infanterie, în competenţa căruia intra şi un batalion de marş al Regimentului 11 dorobanţi care a fost instalat la Vest de Siret. Partea operativă a Regimentului 11 dorobanţi începând cu data de 15 aprilie 1944 a intrat în compunerea Detaşamentului colonel Georgescu, ce se afla la dispoziţia Armatei a 3-a în zona Jibrieni. În timpul evenimentelor de la 23 august 1944 a acţionat în zona Brădeanu-Pogoanele-Bucureşti.

Cu acelaşi eroism Regimentul 11 dorobanţi a participat la luptele pentru eliberarea Ardealului şi a teritoriilor Ungariei şi Cehoslovaciei. Pentru faptele sale de arme drapelul a fost decorat în luna mai 1946 cu Ordinul „Mihai Viteazul” cls. a 3-a.

La 26 octombrie 1944, în baza Instrucţiunilor nr. 70.200 ale Marelui Stat Major şi a prevederilor protocolului la Convenţia de armistiţiu, Regimentul 12 infanterie s-a contopit cu Regimentul 11 dorobanţi în garnizoana Turnu-Măgurele373. Partea Sedentară s-a înapoiat în garnizoana Galaţi. După întoarcerea în ţară regimentul s-a stabilit cu un batalion şi serviciile în garnizoana Botoşani şi cu cel de-al doilea în garnizoana Dorohoi. Ca urmare a desfiinţării Diviziei 21 infanterie în conformitate cu instrucţiunile speciale nr. 50.200 ale Marelui Stat Major din 10 iunie 1946, regimentul a trecut în subordinea Diviziei 6 infanterie având comanda şi două batalioane la Botoşani şi un batalion la Fălticeni.

371 Loc.cit., fond Regimentul 11 dorobanţi, crt. 120, filele 5, 6, 102, 197. 372 „Monitorul Oastei”, nr. 122 din 28.05.1932 - Partea Oficială, p. 3445. 373 Loc.cit., crt. 2150, nenumerotat.


254

În baza aceloraşi instrucţiuni Regimentul 11 dorobanţi a primit la 15 iulie 1946 de la Regimentul 27 sau 26 infanterie prin contopire efectivele şi averea acestuia374. La numai un an de zile, în anul 1947 s-a contopit cu Regimentul 36 infanterie375.

Odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a unităţilor şi formaţiunilor militare la 01 decembrie 1951 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 0319531 Regimentul 11 dorobanţi a primit numărul 154. Şi-a continuat activitatea sub denumirea de Regimentul 154 infanterie376 până în anul 1954, când a fost transformat în regiment mecanizat.

Regimentul 11 dorobanţi deţine arhivă în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice pe anii 1906, 1909, 1913, 1915-1951. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului său documentar a fost întocmit un inventar permanent, care cuprinde un număr de 3065 dosare şi registre.

Pentru anii desfăşurării primului război mondial 1916-1918, regimentul deţine o cantitate mică de arhivă concretizată prin ordine operative, rapoarte operative, buletine zilnice, schiţe. Se găsesc în număr mai mare tabele nominale şi situaţii numerice cu evidenţa cadrelor militare şi a trupei rănită, dispărută şi decedată pe front. Tot pentru această perioadă se găsesc documente care prezintă împrejurările decesului unor ofiţeri şi rezervişti. Anul 1919 este mai bogat în buletine zilnice cu privire la desfăşurarea operaţiunilor militare de pe teritoriul Ungariei.

În sprijinul elucidării aportului regimentului din primul război mondial sunt de semnalat. Jurnalul de operaţii pe perioada 14 august 1916-01 aprilie 1921; Extrasul din registrul istoric pe perioada 26-28 septembrie 1916 existent în fondul de arhivă al regimentului.

Perioada interbelică cuprinde ordine de bătaie cu organizarea unităţii la diferite date, dări de seamă, ordine, directive, instrucţiuni, programe în legătură cu încorporarea recruţilor, desfăşurarea recruţilor a aplicaţiilor demonstrative.

Anul 1935 deţine dosare cu tabele nominale ce evidenţiază ofiţerii, subofiţerii şi trupă morţi pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, rezerviştii participanţi la primul război mondial, şi ofiţerii de comandă şi administraţie care au încadrat regimentul în perioada 1917-1935.

Anul premergător celui de-al doilea război mondial, 1940 deţine dosare cu o dare de seamă referitoare la activitatea regimentului în timpul retragerii din Basarabia, precum şi situaţii cu pierderile materiale suferite de ofiţeri şi subofiţeri în aceste împrejurări. De un real interes este şi o leată care cuprinde judeţele cedate în întregime Ungariei şi acelea prin care trecea noua frontieră în august 1940. Legat de tragicul Dictat de la Viena arhiva anului fatidic deţine un ordin prin care se aducea la cunoştinţă munca ce trebuia dusă în armată pentru a se explica condiţiile care au determinat trecerea sub autoritatea maghiară a teritoriului din nordul Ardealului.

Activitatea regimentului între cele două războaie mondiale este ilustrată de istorice ale unităţii existente în fond, pe următoarele perioade: 11.03.1932-10.06.1932; 06.01.1933-11.01.1934; 01.01.1934-04.05.1934; 01.03.1938-31.01.1939; 01.08.1939-08.06.1941; 09.04.1940-04.10.1940.

Anul 1941 deţine un număr mic de ordine şi rapoarte operative, în număr mai mare fiind tabelele nominale şi situaţiile cu oamenii decedaţi, dispăruţi, răniţi, cu trupa distinsă în lupte şi propusă pentru împroprietărirea în Bucovina şi Basarabia, cu evidenţa armamentului şi muniţiilor pierdute pe front.

Pentru arhiva creată în anul 1942, este semnificativ memoriul întocmit asupra acţiunilor de luptă purtate în perioada 07 iulie 1941-12 iulie 1941, planurile de acţiune, schiţele şi ordinele de operaţii privind apărarea Coastei Mării Negre în sectorul Chilia.

De un real interes este studiul asupra stării şi caracteristicilor tehnice ale podurilor şi drumurilor din judeţul Covurlui şi planul de apărare pasivă a zonei acestui judeţ.

374 Ibidem, crt. 2418, f. 180. 375 Ibidem, crt. 2508, f. 92. 376 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7, f. 36.


255

Dările de seamă şi rapoartele operative întocmite în anul 1943 prezintă organizarea transportului şi deplasarea unităţii în diferite zone ale frontului, evenimentele şi acţiunile de luptă în sectorul subunităţilor. Numeroase tabele şi situaţii numerice relevă statistica morţilor, răniţilor şi dispăruţilor în perioada anilor 1941-1944.

Pentru anul 1944 elocvente sunt rapoartele care prezintă modul de comportare a regimentului în timpul luptelor de la 22 septembrie 1944, starea de spirit, disciplinară şi de sacrificiu ce a cunoscut unitate de la înfiinţarea sa şi evenimentele la care a luat parte în perioada 04 aprilie 1944-09 aprilie 1946.

Materialul documentar întocmit în anul 1945 reliefează acţiunile mai importante din campania din vest.

Ca şi în ceilalţi ani, arhiva pe acest an este bogată în tabele nominale şi registru cu evidenţa ofiţerilor, subofiţerilor, soldaţilor morţi, răniţi şi dispăruţi.

La biblioteca unităţii există registre istorice ale regimentului pe următoarele perioade: 1939, 1939-1941, 1941-1942, 1941-1943, 1942-1943, precum şi registrele istorice ale companiilor 1-12 pe anii 1939-1941.


256


Prin aplicarea Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876 a luat fiinţă, la 01 ianuarie

1877, „al 12-lea regiment de dorobanţi” cu reşedinţa la Bârlad, subordonat Diviziei III Teritoriale şi având ca arie de recrutare şi mobilizare judeţele Tutova şi Fălciu.

S-a constituit din Batalionul 1 Tutova cu reşedinţa la Bârlad şi Batalionul 2 Fălciu cu reşedinţa la Huşi377. Acestora li s-a adăugat la 15 iulie 1891 un al treilea batalion-Înalt Decret 2329 din 11 iulie 1891, iar regimentul şi-a schimbat denumirea în „Regimentul Cantemir nr. 12”378.

În august 1923 Regimentul 51/52 Infanterie desfiinţându-se potrivit prevederilor Înaltului Decret nr. 1674, Regimentul Cantemir nr. 12 se contopeşte cu Regimentul 51 Infanterie; acest ultim regiment se înfiinţează în septembrie 1939 conform Ordinului Marelui Stat Major 10100 din 03 septembrie 1939 pentru ca în octombrie 1940 să se contopească din nou cu Regimentul 12 Dorobanţi-ordinul Marelui Stat Major nr. 14449/1940379.

Deoarece în timpul evenimentelor de la 23 August 1944, partea activă a regimentului a fost încercuită şi practic distrusă în localitatea Tătărăşti, judeţul Cetatea Albă, efectivele părţii sedentare (dislocate în judeţul Teleorman) împreună cu ceea ce a rămas din partea operativă au constituit la 7 septembrie 1944 Detaşamentul Regimentului 12 Infanterie, conform ordinului transmis din 29 august 1944 din Divizia 15 Infanterie380.

Din septembrie 1944, partea operativă s-a separat de partea sedentară, renunţându-se la denumirea de detaşament şi revenindu-se la aceea de regiment381.

Conform Instrucţiunilor Marelui Stat Major 70200/1944, Regimentul 12 Infanterie s-a desfiinţat, predându-şi efectivele, materialele şi arhiva la Regimentul 11 Infanterie382.

Unitatea s-a reînfiinţat la 1 iulie 1949 în garnizoana Botoşani, în baza ordinului Marelui Stat Major nr. 45745/03 iunie 1944383.

Cu începere de la 01 decembrie 1951 schimbându-se numerotarea unităţilor armatei, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. CL 00319531/27 noiembrie 1951, Regimentul 12 Infanterie a devenit Regimentul 192 Infanterie384.

Activitatea Regimentului 12 Infanterie se poate structura în activitatea obişnuită a oricărei unităţi de infanterie în timp de pace (instrucţie şi participare la manevre) şi a operaţiunilor din timpul campaniilor.

Războiul de Independenţă rămâne consemnat în istoricul unităţii prin participarea la luptele din Valea Bucovului, de la Opanez şi Vidin în intervalul aprilie 1877-august 1878385.

Între 23 iunie-15 august 1913, regimentul a fost mobilizat şi întrebuinţat în serviciul de avanposturi la Staravelţ-Bulgaria; nu a luat parte la operaţiuni şi nu a suferit pierderi386.

În timpul primului război mondial, Regimentul 12 Infanterie a participat la luptele purtate în zona oraşelor Sf. Gheorghe şi Braşov, la Întorsura Buzăului şi la ofensiva de la Mărăşeşti387.

377 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. 378 „Monitorul Oastei ”, nr. 28/13.07.1891, p. 913-915. 379C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 18. 380 Ibidem, fond Regimentul 12 Infanterie, inventar nr. S/1285/02.08.1980, anul 1943, crt. 847,dosar 2, f. 156-160. 381 Ibidem, f. 172. 382 Ibidem, dosar 1/1944, crt. 974 f. 71. 383 Ibidem, dosar f.n./1949, crt. 1159 f. 2. 384Loc.cit, fond Regiunea I Militară, dosar 68/1951, crt. 65. 385 Loc.cit, biblioteca, Jurnalul de Operaţii al Regimentului 12 Infanterie, crt.29 bis. 386Loc.cit, fond Regimentul 12 Infanterie, dosar 7/1925, crt. 154, f. 68. 387 Ibidem, f. 70-80.


257

Unitatea a fost din nou mobilizată în octombrie 1918 şi întrebuinţată operativ în Ardeal şi Ungaria (1918-1919); ulterior (1921-1923) a fost dislocată la Cetatea Albă la dispoziţia Comandamentului Militar al Basarabiei, până în decembrie 1923, când s-a reîntors în garnizoana de pace şi efectivele sale au fost demobilizate388.

În primii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial Regimentul 12 Infanterie a participat la luptele din Basarabia (1941), de la Cotul Donului (1942) şi din Transnistria în apărarea peninsulei Kimburn (1943) având ca pierderi un număr de 182 ofiţeri, 106 subofiţeri şi 4669 trupă389.

La 23 august 1944, regimentul a fost încercuit împreună cu celelalte unităţi ale Diviziei 2 şi 15 Infanterie, lângă localitatea Tătărăşti (Cetatea Albă); cu aceasta partea operativă a unităţii încetează a mai exista.

Reînfiinţat în septembrie 1944, partea operativă a fost inclusă în „Gruparea de marş Colonel Pantelimonescu” deplasându-se pe Culoarul Timişului şi fiind în rezerva Corpului IV Armată390.

Din octombrie 1944, regimentul considerat unitate de interior staţionează în localitatea Radna până la data desfiinţării (noiembrie 1944).

Faptele de arme ale efectivelor Regimentului 12 Infanterie au fost răsplătite prin decorarea drapelului de luptă cu:

- „Crucea Trecerea Dunării” Ordinul nr. 2037 din 12.08.1878 al Ministerului de Război. - „Crucea Comemorativă cu baretele Ardeal, Carpaţi, Mărăşti şi Târgu Ocna” Brevet

10468 din 01.07.1919. - „Ordinul Mihai Viteazul cls. a III-a”, I.D. 3090 din 07.11.1941391.

Regimentul 12 Infanterie deţine un număr de 1507 unităţi arhivistice pe perioada 1907-1944 şi 1949-1951.

Pentru perioada de început a funcţionării regimentului (1877-1906) nu s-au păstrat documente.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial o parte din arhiva operativă a regimentului a fost distrusă prin ardere, de către adjutantul unităţii, deoarece n-a putu fi evacuată din cauza unui atac al trupelor sovietice (19.11.1942).

Regimentul 12 Infanterie a predat la 19 iunie 1943 Depozitului de arhivă al Comandamentului 3 Teritorial Galaţi, arhiva constituită în perioada 1921-1938. În anul 1947, fondul de arhivă al unităţii a fost vărsat Depozitului Regional de arhivă nr. 1 Bârlad, de unde a fost redepozitat în 1960 la Râmnicu Sărat şi Piteşti (din anul 1973) în depozitul de arhivă al Ministerului Apărării Naţionale.

Starea de conservare a unităţilor arhivistice este relativ bună, majoritatea fiind copertate, legate şi certificate. Prelucrarea arhivistică a fondului a început în 1958 prin inventariere şi ordonare.

Regimentul 12 Infanterie deţine registru istoric inventariat la nr. crt. 752 perioada 1877-1878, nr. crt. 753 perioada 1880-1935, nr. crt. 754 perioada 1914-1016, nr. crt. 755 perioada 1939-1942, nr. crt. 756 perioada 1939, nr. crt. 757 perioada 1939-1941 şi jurnalul de operaţii nr. crt. 812 pe anul 1944.

388 Ibidem, dosar f.n./1922, crt.24, f. 55-58. 389 Ibidem, dosar 3/1943, vol. II, crt. 823, f. 14. 390 Ibidem, dosar 2/1943, crt. 1847 f. 198-199. 391 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt. 2637, f. 17.


258


„ŞTEFAN CEL MARE”

A luat fiinţă în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26 noiembrie 1876, publicat în Monitorul Oastei nr. 35/1876392.

Reorganizarea regimentelor de dorobanţi şi înfiinţarea a încă opt regimente, pe lângă cele opt deja existente a fost motivate de necesitatea de a se asigura o mai rapidă mobilizare a armatei şi de o creştere considerabilă au efectivelor regimentelor.

Astfel, înaltul decret susmenţionat prevedea crearea Regimentului 13 Dorobanţi, la Iaşi, prin renumerotarea şi restructurarea Regimentului 7 Dorobanţi.

Metodologia creării noilor regimente de dorobanţi a fost dezvoltată prin Ordinul circular nr. 75 din 28 decembrie 1876393, al Ministerului de Război, care preciza că acest regiment intra în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale, cuprindea teritoriul judeţelor Iaşi şi Vaslui, era organizat pe două batalioane şi avea un efectiv de 28 ofiţeri şi 2030 trupă.

La 5 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost reorganizate, creâdu-se încă 14 regimente, operaţiune ce se realiza prin restrângerea teritoriului administrativ la câte un judeţ pentru fiecare regiment. În acest context, titulatura regimentului a fost modificată în aceea de Regimentul de Dorobanţi Iaşi, nr. 13, îşi menţinea dislocarea şi subordonarea şi cuprindea, din punct de vedere administrativ, numai teritoriul judeţului Iaşi394.

În urma acestei reorganizări, circumscripţiile teritoriale, ale batalioanelor şi companiilor regimentului au fost stabilite prin Decizia Ministerială nr. 18, publicată în Monitorul Oastei nr. 7 (supliment) din 3 martie 1881395.

Titulatura mai sus menţionată a regimentului a fost menţinută până în anul 1891, când în baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie, a fost modificată în Regimentul „Ştefan cel Mare nr. 13396, denumire care la rândul ei a fost utilizată până în anul 1932.

Prin urmare, decretul Regal nr. 1778/1932, prevedea ca, din 23 mai, acelaşi an, noua denumire să fie Regimentul nr. 13 de Dorobanţi „Ştefan cel Mare”397.

Acest regiment a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor 70200/1944 ale Marelui Stat Major, la data de 26 noiembrie 1944 când a predat efectivele şi materialele din dotare la regimentul 26 Dorobanţi398.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare-Piteşti, există şi arhiva creată de Regimentul 13 Infanterie în anii 1949-1951 (194 unităţi arhivistice) arhivă ce a fost integrată în fondul arhivistic al Regimentului 13 Dorobanţi.

Cel de-al treisprezecelea regiment de dorobanţi, purtând cu mândrie şi glorie numele legendarului domnitor moldovean, a participat la toate marile campanii militare din istoria modernă a României, aducându-şi din plin, contribuţia la cucerirea şi apărarea independenţei ţării, la desăvârşirea făuririi statului naţional unitar român.

Drept recunoştinţă a activităţii sale deosebite pe câmpurile de luptă, a faptelor de arme şi a spiritului de sacrificiu dovedite de ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii acestuia, drapelului regimentului i-au fost conferite:

- Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Cruce, primit la 28.08.1977; - Ordinul „Steaua României”, în gradul de Mare Ofiţer, primit la 31.12.1877; - Crucea „Trecerea Dunării”, 1877;

392 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. 393 „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877 – Partea Oficială, p. 14-36. 394 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15.04.1880, p. 258-264. 395 „Monitorul Oastei”, nr. 7 din 03.03.1881 (supliment), nenumerotat. 396„ Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, p. 913-914. 397 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, p. 3445. 398C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 13 Dorobanţi, crt. 476/1944, f. 666-667.


259

- Medalia „Avântul Ţării”, primită prin Înaltul Decret nr. 6247/1913; - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, a primit prin Înaltul Decret nr. 17/10.01.1917; - Medalia „Crucea Comemorativă”, 1916-1918, primită prin Înaltul Decret

1744/05.07.1918; - Medalia „Victoria”, primită prin Înaltul Decret nr. 3390/20.07.1921; - Medalia „50de ani de la Independenţa României”, primită prin Înaltul Decret

nr. 1320/09.05.1927399; - Semnul Onorific de Aur, pentru 40 de ani de serviciu; - Furajera „Mihai Viteazul” şi „Steaua României”, primite prin Înaltul Decret

nr. 651/09.03.1931; Din fondul de arhivă creat de Regimentul 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare”, pe anii cât a

fiinţat400, adică 1877-1944, deţinem arhiva creată de acesta în perioada 1909; 1912-1944, însumând un număr de 569 dosare şi 72 registre control, în total 641 unităţi arhivistice.

De consemnat este faptul că unităţile arhivistice existente sunt repartizate în mod neuniform pe ani, iar în perioadele 1912-1915, 1921-1924 şi 1933-1938, numărul acestora este foarte mic.

Cu ocazia evacuării părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj, în luna martie 1944, o parte din arhivă a fost distrusă în bombardamentul din 04.04.1944, în gara Bucureşti-Triaj.

O altă cantitate de arhivă a fost capturată de trupele germane şi sovietice, cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944.

La 07.12.1949, au fost primite de la Regimentul 2 Pionieri un număr de 32 dosare create de Regimentul 13 Dorobanţi, în perioada 1916-1938, arhivă găsită în fosta cazarmă a regimentului, din Iaşi.

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută după prelucrarea acestui fond arhivistic, efectuată de către personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în anii 1973 şi 1979.

Unităţile arhivistice sunt, în general, cusute, copertate, numerotate şi opisate, iar cele care se aflau în stare de dezmembrare au fost legate.

Ca instrumente de evidenţă, fondul deţine numai inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat în urma prelucrării acestuia.

Activitatea desfăşurată de regiment, de-a lungul existenţei sale, rezultată din însăşi menirea sa şi anume: organizare, instrucţiuni, trageri, evidenţă personal, dotarea, hrănirea, echiparea şi educarea patriotică a trupei, asistenţa sanitară, problemele financiare, de patrimoniu şi cazarmare etc., sunt reflectate, în general, prin documentele existente în cuprinsul fondului, cu excepţia anilor în care unităţile arhivistice sunt foarte puţine şi nereprezentative pentru întreaga structură organică a regimentului. Categoriile de documente existente în fond (ordine, rapoarte, instrucţiuni, ordine şi rapoarte operative, dări de seamă, memorii, buletine informative, situaţii numerice, tabele nominale, schiţe şi crochiuri, procese verbale şi altele), precum şi registrul istoric al regimentului pe anii 1914-1918 (nr. crt. 758) şi jurnalele de operaţii din cuprinsul fondului pun în lumină un bogat şi valoros volum de informaţii privind participarea independenţei ţării şi reîntregirea neamului, în 1877-1878, 1913, 1916-1919 şi 1941-1945.

În ceea ce priveşte participarea la războiul din 1877-1878, fondul de arhivă nu deţine documente, dar aceasta este sintetizată atât într-un document intitulat „Scurt istoric asupra participării regimentului la operaţiunile militare, în perioada 1877-1919”, existent în dosarul crt. 270/1932, cât şi prin Înaltul ordin de zi pe armată din 03.01.1878 al domnitorului Carol, în care aducea elogii la adresa acestui regiment, pentru modul în care şi-a făcut datoria pe câmpul de luptă.

399 Ibidem, dosar nr. 9, crt. 218/1930, f. 934 şi loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 19. 400 În fondul de arhivă al Regimentului 13 Dorobanţi „Ştefan cel Mare” aflat în evidenţa C.S.P.A.M.I.- Piteşti este

integrată şi arhiva creată pe anii 1949-1951 de către Regimentul 13 Infanterie, ce a fiinţat în această perioadă, având denumirea de mai sus.


260

Participarea regimentului la Campania din 1913 este bine acoperită documentar prin existenţa registrului-jurnal de operaţii ce cuprinde perioada 21.06.1913-30.08.1913.

Pentru anii 1916-1918, documentele de sinteză din cadrul fondului scot în evidenţă participarea regimentului la acţiunile operative din anul 1916 şi la marile bătălii din vara anului 1917, din Valea Caşinului, organizarea, dotarea, efectivele în oameni, pierderile materiale suferite de acesta pe front, evidenţa oamenilor morţi, bolnavi şi dispăruţi cu ocazia luptelor, evidenţa celor decedaţi, ca urmare a faptelor de onoare săvârşite pe câmpul de luptă.

Pentru anii 1914-1918, volumul de informaţii este completat prin existenţa copiilor de pe registrul istoric, pe următoarele perioade: 02.08.1914-14.08.1916, 01.06.1918-13.07.1919, 30.05.1918-01.07.1918 şi 01.07.1918-01.11.1918, a jurnalelor de operaţiuni pe perioadele: 14.08.1916-30.05.1918 şi 14.08.1916-31.12.1921, precum şi a unui scurt istoric cuprinzând perioada 1877-1919, întocmit în anul 1932 şi aflat în dosarul cu nr. crt. 270. La biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Piteşti se află de asemenea, registrul istoric al regimentului pe anii 1914-1916, inventariat la nr. crt. 758.

Pentru perioada 1918-1921, fondul de arhivă oferă multe şi valoroase informaţii, atât despre activitatea regimentului, aflat dislocat în zona Cernăuţi-Bucovina, cu misiunea de a asigura liniştea publică şi de a efectua paza frontierei pe Nistru, cât şi despre starea de spirit a locuitorilor din această regiune.

Participarea regimentului la Campania din anul 1941, pentru eliberarea Basarabiei, materializată prin luptele încleştate duse cu inamicul la Dalnic şi Odessa, starea de spirit a ostaşilor şi pierderile în oameni suferite sunt reliefate de documentele fondului şi în copia de pe jurnalul de operaţiuni, care cuprinde această perioadă.

Suficiente informaţii sunt oferite de documentele aflate în fondul arhivistic al acestui regiment în legătură cu participarea acestuia, între anii 1942-1944, la luptele din Ucraina şi de la Cotul Donului, modul cum şi-a îndeplinit misiunea pe care a avut-o de a asigura ordinea publică în zona Birzula din Transilvania, pierderile suferite de regiment cu ocazia retragerii din Basarabia, dislocarea acestuia, după evenimentele de la 23 august 1944, în zona Caransebeş, cu misiune operativă, evacuarea părţii sedentare a regimentului de la Iaşi la Giurgiţa-Dolj şi pierderile în materiale suferite cu această ocazie, în ziua de 04.04.1944, în bombardamentul aerian inamic în Gara Bucureşti-Triaj.

Desfiinţarea regimentului în noiembrie 1944, modalităţile de executare a acestei operaţiuni sunt bine reflectate în documentele fondului, cum sunt: instrucţiunile speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200/1944, situaţii numerice, procese-verbale şi dare de seamă, documente ce oferă informaţii că această operaţiune s-a finalizat la 26 noiembrie 1944.

Fondul de arhivă cuprinde documente care conţin informaţii în legătură cu stagiul de 3 luni efectuat de ofiţeri polonezi în anul 1928 (dosar crt. 153/1928), precum şi despre înfiinţarea Secţiei de pregătire militară de pe lângă Facultatea de Medicină Iaşi (dosar crt. 341), activitatea desfăşurată în anul 1938 de către Cercul Subofiţerilor din Garnizoana Iaşi (dosar crt. 175) şi despre votul exprimat de cadrele şi trupa regimentului la plebiscitul din 02.03.1941 (dosar crt. 322/1941).


261

REGIMENTUL 14 DOROBANŢI „ROMAN”

A luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, publicat în

Monitorul Oastei nr. 35/1876, fiind unul dintre cele opt regimente de dorobanţi create la această dată401. Regimentul îşi avea reşedinţa în oraşul Roman, era organizat pe două batalioane cuprinzând

administrativ teritoriul judeţelor Roman şi Bacău şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale. Conform Ordinului Circular nr. 75 din 28.12.1876 al Ministerului de Război,

regimentului i se stabilesc ca efective un număr de 26 ofiţeri şi 1490 trupă402. La 05 aprilie 1880, prin Înaltul Decret nr. 1163, a fost făcută reorganizarea regimentelor

de dorobanţi, fixându-se câte un regiment pentru câte un judeţ. Cu această ocazie, în baza acestui înalt decret, regimentul 14 Dorobanţi şi-a modificat titulatura în aceea de Regimentul de Dorobanţi Roman nr. 14, cuprinzând numai teritoriul judeţului Roman403.

La 15 iulie 1891, în baza I.D. nr. 2329 din 11 iulie 1891, regimentul a fost organizat pe trei batalioane, iar titulatura a fost modificată în aceea de „Regimentul Roman nr. 14”404.

Cu această denumire, regimentul a funcţionat până în 23 mai 1932, când, în baza I.D.R. nr. 1778/1932, aceasta a fost modificată în Regimentul 14 de Dorobanţi „Roman”405.

Regimentul a fost desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200/01.11.1944, predând patrimoniul la Regimentul 10 Dorobanţi, din Garnizoana Focşani406.

Regimentul a primit drapelul la data de 10.05.1902, fiind înlocuit cu un altul la 10.05.1929.

Vechiului drapel, predat la Muzeul Militar Central, i-au fost conferite următoarele distincţii: - Medalia „Trecerea Dunării, 1877-1878”; - Medalia „Avântul Ţării” 1913; - Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1919; - Medalia „Victoria”; - Medalia comemorativă pentru 50 de ani de la înfiinţarea regimentului: - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1525/02.05.1931407.

Prin Înaltul Decret 1932/19.08.1936, regimentului i s-a acordat dreptul de a înscrie pe drapel denumirile localităţilor şi zonelor în care a dus lupte grele şi a săvârşit fapte de arme în războaiele din 1877-1878 şi 1916-1919, anume: Griviţa, Ardeal, Valea Trotuşului, Călugăreni, Târgu Ocna, Tisa408.

Din fondul de arhivă creat de Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, în perioada cât acesta a funcţionat (1877-1944), se păstrează arhiva creată în anii 1900, 1902, 1911-1944, însumând un număr de 2651 unităţi arhivistice, plus un număr de 89 registre control.

Arhiva a fost constituită de creator potrivit sistemei cronologic-structurale, sistemă menţinută şi la prelucrarea fondului.

Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează starea iniţială, fiind copertate, numerotate şi sigilate.

În anul 1944, în urma desfiinţării regimentului, arhiva acestuia a fost predată Regimentului 10 Dorobanţi, iar, ulterior, Depozitului de Arhivă al Corpului 4 Armată Râmnicu Vâlcea409.

401 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. 402 „Monitorul Oastei”, nr. 1/12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 403 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 258-264. 404 „Monitorul Oastei”, nr. 28/13 iulie 1891, p. 913-914 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 14

Dorobanţi, crt. 637, f. 5-11. 405 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445. 406Loc.cit, fond Marele Stat Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 4057 şi crt. 4030, p. 198. 407 Loc.cit, fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, fila 50 şi fond Marele Stat Major, Secţia I , crt. 2637, f. 20. 408 Loc.cit., fond Regimentul 14 Dorobanţi, crt. 936, f. 50. 409 Loc.cit., fond Divizia 7 Infanterie, crt. 3819, f. 1.


262

Odată cu înfiinţarea Depozitului de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale, în anul 1960 la Râmnicu Sărat, arhiva acestui regiment a fost predată acestui depozit.

Prelucrarea materialului arhivistic a fost efectuată în două faze, în anii 1972 şi 1979, de către personalul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Fondul arhivistic al Regimentului 14 Dorobanţi „Roman” deţine inventarul provizoriu (în 2 volume), întocmit şi dactilografiat în urma selecţionării arhivei. Volumul mare de arhivă ce constituie acest fond este justificat de faptul că, în perioada 1919-1944, pe lângă dosarele create de compartimentele (serviciile) regimentului, se păstrează şi un mare număr de dosare şi registre constituite de batalioanele acestuia.

Fondul de arhivă creat de acest regiment conţine întreaga gamă de documente (inclusiv cele de sinteză), precum şi registrele de ordine de zi şi care încorporează un bogat şi valoros volum de informaţii şi date ce pun în lumină activitatea creatorului de fond, atât în anii de pace, cât şi cei de război.

În urma selecţionării arhivei un mare număr de dosare şi registre lipsite de importanţă practică, documentară şi istorică au fost eliminate din fond.

În ceea ce priveşte războiul din 1877-1878 şi participarea regimentului la Campania din 1913, documentele păstrate în fondul de arhivă sunt mai puţin relevante, dar informaţiile valoroase sunt oferite de registrul istoric, pe anii 1877-1916, inventariat cu nr. 759 R.I. şi aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Perioada 1916-1918, când regimentul a participat la marea epopee de întregire a neamului românesc (ducând lupte grele pe văile Trotuşului, Oltului şi Uzului şi la Călugăreni şi Adunaţii Copăceni, cu mari pierderi umane şi materiale) este bine acoperită documentar, iar fondul de arhivă oferă multe şi valoroase informaţii în acest sens.

În luna octombrie 1918, regimentul a fost din nou mobilizat şi întrebuinţat operativ în Maramureş şi în Ungaria.

Documentele aflate în arhiva creată în acel timp, împreună cu copia de pe Jurnalul de operaţii (aflată în dosarul crt. 148/1918) şi memoriul privind participarea regimentului la luptele din 1916-1919, aflat în dosar crt. 677 din 1927, reliefează activitatea operativă a regimentului şi oferă şi informaţii în legătură cu starea de spirit a populaţiei din zona Sighetu-Marmaţiei (dosar crt. 125).

Între anii 1921-1923, regimentul a fost dislocat în Basarabia, în Garnizoana Bălţi. Activitatea desfăşurată în această perioadă este evidenţiată prin multe informaţii existente

în dosarele create în acei ani. În perioada septembrie 1939-iunie 1940, regimentul s-a deplasat în Bucovina, în zona

Storojineţ, executând instrucţie şi lucrări de organizare a terenului. În urma evenimentelor din iunie 1940, a fost adus în garnizoana de reşedinţă, Roman.

Activitatea, retragerea în garnizoana de pace şi pierderile în oameni şi materiale suferite sunt puse în lumină de arhiva creată de regiment în anul 1940, precum şi de Jurnalul de operaţii, pe anii 1939-1941, aflat în bibliotecă, sub nr. crt. 813/R.I.

Organizarea, efectivele, dotarea materială şi activitatea operativă a regimentului, precum şi pierderile suferite în anii 1941-1944 (când regimentul a participat la acţiunile de pe Prut, la operaţiunile de la Cotul Donului, Transnistria şi Crimeea), se regăsesc în arhiva creată pe aceşti ani, prin informaţii multiple şi valoroase, informaţii ce sunt puse la dispoziţie şi de Jurnalul de operaţii şi registrul istoric, pe anii 1939-1944.

Fondul deţine registrele istorice ale regimentului pe anii 1876-1936, 1877-1916 şi 1939-1944 şi Jurnalul de operaţiuni pe 1939-1941, aflate la Bibliotecă, fiind inventariate cu nr. 730, 759, 760 şi respectiv 813.


263

REGIMENTUL 15 DOROBANŢI „RĂZBOIENI”

Actul de înfiinţare, Înaltul Decret nr. 2195 din 26.11.1876, precizează că „cel de-al 15-lea

regiment de dorobanţi” avea reşedinţa la Piatra Neamţ şi cuprindea, din punct de vedere administrativ, teritoriile judeţelor Neamţ şi Suceava410. La constituire regimentul era organizat pe două batalioane, ce erau dislocate unul la Piatra Neamţ şi al doilea la Suceava, având un efectiv de 21 ofiţeri şi 1490 trupă411. La 5 mai 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163, regimentele de dorobanţi au fost reorganizate, iar aria teritorială de recrutare şi dislocare a acestora a fost redusă la câte un judeţ pentru fiecare regiment. Astfel, regimentul cuprindea numai teritoriul judeţului Neamţ şi, în baza aceluiaşi înalt decret, titulatura a fost modificată în Regimentul de Dorobanţi „Războieni” nr. 15412. Prezenţa cuvântului „Războieni”, în titulatură se constituia într-un omagiu adus luptelor de legendarul voievod Ştefan cu turcii la Valea Albă (Războieni), pe teritoriul judeţului Neamţ. Această titulatură avea să fie utilizată până în anul 1891, la 15 iulie, când în baza Înaltului Decret nr. 2329/1891 a fost modificată în Regimentul Războieni nr. 15413. Noua denumire avea să fie, din nou, modificată, în anul 1932, la 23 mai, prin Decretul Regal nr. 1778/1932, devenind Regimentul nr. 15 de Dorobanţi „Războieni”414. În baza Ordinului nr. 53000 din 30.04.1943 al Marelui Stat Major, Secţia I, Biroul 3 Mobilizare, acest regiment a primit personalul şi materialele din dotare ale Regimentului 68 Infanterie Fortificaţii, desfiinţat prin contopire, la această dată415. În luna iulie 1946 regimentul a preluat patrimoniul Regimentului 10 Dorobanţi, ce fusese desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 50200/10.06.1946416, iar în august 1947 a preluat efectivele Regimentului 36 Infanterie ce fusese desfiinţat în baza Instrucţiunilor Speciale nr. 41900 din 15.08.1947417. Reşedinţa regimentului – ce fusese la Piatra Neamţ, încă de la înfiinţare a fost schimbată, în luna august 1946, cu Garnizoana Bacău418. Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” a funcţionat până la 27.11.1951, când în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951, transmis de Regiunea a II-a Militară cu numărul 027715/1951, a fost desfiinţat prin renumerotare, sub titulatura Regimentului 241 Infanterie419. Regimentul 15 Dorobanţi „Războieni” deţine, spre păstrare şi valorificare, fondul de arhivă creat pe anii 1909-1951 şi care în urma operaţiunii de selecţionare, cuprinde un număr de 2801 unităţi arhivistice şi 89 registre control contingente, în total 2890 unităţi arhivistice. De notat este faptul că repartizarea pe ani a arhivei este neuniformă, în perioada 1909-1920, numărul unităţilor arhivistice fiind redus sau chiar foarte mic, la anii de început. Arhiva a fost constituită de creatorul fondului potrivit sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea arhivistică. În marea lor majoritate, dosarele îşi păstrează forma de constituire iniţială, fiind copertate, numerotate şi sigilate.

410 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. 411 „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 412 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială., p. 257-264. 413 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 18 iulie 1891, p. 913-914. 414C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 15 Dorobanţi, crt. 761, f. 1. 415Loc. cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 1757/1943 şi crt. 1800/1943. 416 Ibidem, crt. 2247/1946. 417 Ibidem, crt. 2268 şi loc.cit., fond Divizia 6 Infanterie, crt. 3103, f. 182-195 şi crt. 3110, f. 566. 418 Loc.cit., fond Regimentul 15 Dorobanţi, crt. 2226/1946, f. 53-64. 419 Ibidem, crt. 2707/1951, f. 141.


264

O parte din arhiva creată de regiment pe anii 1911-1949 a fost predată la 10.01.1959, la Depozitul Regional de Arhivă nr. 1 Bârlad, iar o altă parte, creată în perioada 1944-1951, a fost predată la 08.08.1958 la Depozitul Regional de Arhivă nr. 2 Urziceni. În anul 1962 întreaga arhivă creată de regiment a fost redepozitată la Depozitul de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale Râmnicu Sărat. Fondul de arhivă a fost prelucrat în anii 1972 şi 1979 de către personalul specializat al Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar în urma prelucrării a fost întocmit inventarul provizoriu, în două volume (vol. I-1909-1940, vol. II-1941-1951), dactilografiat într-un exemplar. Fondul de arhivă creat de regiment conţine toate categoriile de documente, inclusiv cele de sinteză, precum şi registre de ordine de zi, registrul istoric, pe anii 1881-1944 şi jurnale de operaţii, care prin bogatul volum de informaţii încorporat în ele, pun în lumină organizarea, dotarea, forţa combativă şi activitatea, în general, desfăşurată de regiment, atât în anii de pace, cât mai ales în cei de război. Referitor la participarea regimentului la Războiul pentru Independenţă 1877-1878 (acesta luând parte cu un batalion, afectat Diviziei a 4-a, la luptele de la Griviţa şi Rahova) această filă glorioasă din Cartea istoriei regimentului nu este reflectată în fondul arhivistic, nepăstrându-se arhivă din acel an. Conferirea medaliei Comemorative a Războiului 1916-1918, drapelului regimentului este o dovadă a modului cu s-au comportat pe câmpul de luptă ofiţerii şi trupa regimentului. De asemenea, monumentul ridicat la Roznov pentru cinstirea eroilor regimentului, căzuţi la datorie, monument dezvelit la 24 august 1908, completează afirmaţiile de mai sus. Categoriile de documente aflate în arhiva creată în anul 1913 (ordine, rapoarte, instrucţiuni, tabele, situaţii numerice), precum şi copia de pe jurnalul de operaţii, pe perioada 23.06.1913-01.09.1913 (aflată în dosarul crt. 20) pun în evidenţă date şi informaţii în legătură cu participarea la Campania din Bulgaria. Aceleaşi categorii de documente, la care se adaugă: ordine şi rapoarte operative, dări de seamă, buletine informative, împreună cu jurnalele de operaţii pe perioadele: 15.08.1916-23.04.1923 şi 15.08.1916-01.04.1921 (existente în fond cu nr. crt. 57 şi 58) oferă bogate informaţii privind participarea acestui regiment la luptele de pe Valea Trotuşului, de la Odobeşti şi Paşcani, activitatea operativă dusă în anii 1918-1919 în Campania din Ungaria şi activitatea desfăşurată în perioada 1921-1923, când a fost dislocat în oraşul Bălţi, din Basarabia. Multe informaţii în legătură cu activitatea regimentului aflat dislocat în Transilvania (în judeţul Sălaj, în vara anului 1940), precum şi în legătură cu desfăşurarea instruirii cadrelor din regiment la Centrul de Instrucţie Româno-German, din comuna Vârtescoi, judeţul Râmnicu Sărat, se găsesc în arhiva existentă, la anul 1940. Regimentul a participat, în Campania din 1941, la luptele de pe Prut, la cele pentru eliberarea Basarabiei, până în apropierea Odessei. De asemenea, a luat parte la luptele şi acţiunile operative din anii 1942 şi 1943, în cadrul Diviziei 6 Infanterie, iar din luna martie 1944, până la 09.05.1945 şi-a adus contribuţia la luptele pentru apărarea şi eliberarea teritoriului naţional, la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. Participarea la acţiunile operative, organizarea, efectivele şi forţa combativă a regimentului, faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite, evidenţa celor morţi, răniţi, dispăruţi pe front, a celor decoraţi, starea de spirit al personalului, executarea marşului de înapoiere de pe front în ţară şi alte aspecte şi laturi ale activităţii regimentului sunt oglindite în volumul mare de informaţii existente atât în documente, cât şi în ordinele de zi şi jurnalele de operaţii, întocmite pe diferite perioade de timp şi existente în dosarele crt. 1711, 1010 şi 2015. De asemenea, informaţii şi date se găsesc şi în legătură cu contopirea regimentelor 68 Infanterie Fortificaţii, 10 şi 36 Dorobanţi, cu acest regiment.


265

REGIMENTUL 16 DOROBANŢI – SUCEAVA

A luat fiinţă la 01.03.1877, în baza Înaltului Decret nr. 2195 din 26.11.1876, fiind unul din cele opt regimente înfiinţate la acea dată. A fost constituit din batalioanele 4 şi 5 ale fostului Regiment 7 Dorobanţi, avea reşedinţa la Botoşani şi se afla în compunerea Diviziei a 4-a Teritoriale420. Efectivele în oameni ale regimentului, la constituire, erau de 14 ofiţeri şi 1490 trupă421. Reorganizându-se regimentele de dorobanţi, în anul 1880, în baza Înaltului Decret nr. 1163/ 05.05.1880, regimentului i-a fost modificată titulatura, denumindu-se Regimentul de Dorobanţi nr. 16, iar teritoriul de concentrare şi dislocare a fost restrâns numai pentru judeţul Botoşani422. La 15.07.1891, în baza Înaltului Decret nr. 2329 din 11.07.1891, regimentul a fost organizat pe trei batalioane, iar denumirea acestuia a fost modificată în cea de Regimentul Suceava nr. 16423. Prin Înaltul Decret nr. 556/1899, începând cu 15.04.1899, reşedinţa regimentului a fost stabilită la Fălticeni424. În cadrul general al bunelor relaţii, pe multiple planuri, inclusiv cel militar, statornicite între România şi Polonia, în perioada interbelică (între care se încheiaseră tratate politice şi convenţii militare), prin Înaltul Decret Regal nr. 3422 din 17.10.1931, publicat în Monitorul Oficial nr. 244/1931, regimentul a primit denumirea de „Regimentul Baia nr. 16, Mareşal Iosef Pilsudski”, prin desemnarea mareşalului polon, ca şef onorific al acestui regiment. O delegaţie de ofiţeri a prezentat – în capitala Poloniei, omagiile, înaltei personalităţi militare, care era, mareşalul, ocazie cu care regimentul a primit o cupă de aur cu inscripţia „Răsplată trecătoare de la Mareşalul Poloniei Iosef Pilsudski” pentru cea mai bună companie de ochitori a Regimentului 16 din Armata României425. La 21.04.1932, mareşalul Pilsudski a fost oaspetele de onoare al regimentului la reşedinţa sa din Fălticeni, vizită ce s-a constituit într-un moment de seamă în relaţiile militare româno-polone426. Prin Decretul Lege nr. 1778 din 23.05.1932, titulatura regimentului a fost modificată, devenind „Regimentul 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski427. În zilele de 16-18.05.1932 o delegaţie a regimentului, în frunte cu comandantul acestuia a participat la funerariile organizate la decesul mareşalului polonez428. În zilele de 09-11 iulie 1937, preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki a efectuat o vizită de prietenie în România, la invitaţia regelui Carol al II-lea. Cu această ocazie, comandantul regimentului colonel Keintzel Oscar a fost ataşat pe lângă persoana distinsului oaspete, pe timpul şederii acestuia în ţară „veriga cea mai puternică din prietenia româno-polonă a format-o armata celor două ţări”, iar „simbolul acestei prietenii sunt Regimentele 16 Dorobanţi” Mareşal Iosef Pilsudski şi Regimentul 57 Infanterie polonez „Regele Carol al II-lea” – consemnează autorul Registrului-Jurnal de operaţii al Regimentului românesc429. În perioada 23-24 mai 1938, o delegaţie a regimentului a efectuat o vizită în Polonia, la Poznan, unde îşi avea reşedinţa Regimentul polon 57 Infanterie, ce purta numele suveranului României430.

420 „Monitorul Oastei”, nr. 35/1876, p. 810-822. 421 „Monitorul Oastei”, nr. 1 din 12 ianuarie 1877, p. 14 şi 36. 422 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-264 şi C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul

Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 3. 423 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 424Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 762, f. 24. 425 Loc.cit., Registru Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 75. 426 Ibidem, f. 77-81. 427 „Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1932, Partea I, p. 3445. 428Loc.cit., Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 81-83. 429 Ibidem, f. 83-84. 430 Ibidem, f. 84-86.


266

Regimentul a funcţionat până la 30.11.1944, când în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200/01.11.1944 a fost desfiinţat, predând personalul, armamentul şi materialele din dotare la Regimentul 15 Dorobanţi431. În ceea ce priveşte drapelul regimentului, sunt de consemnat câteva informaţii. Astfel, prin Decizia Ministerială nr. 153 din 10.07.1891, regimentul primeşte drapelul Regimentului 8 Linie, ce se desfiinţase432. La 10 mai 1902, regimentul a primit un nou drapel, care a însoţit regimentul în Campania din 1913 şi în Războiul din 1916-1919. Acest drapel a primit următoarele distincţii: - Crucea „Trecerea Dunării”-1877/1878, prin I.D. 218/07.06.1902; - Medalia comemorativă „Avântul Ţării”-1933, prin I.D. 6247/17.11.1913; - Ordinul „Steaua României”, în gradul de Cavaler, cu Spade şi Panglică de Virtute Militară-1916-1919, prin I.D. 5504/27.09.1920; - „Crucea Comemorativă” a războiului din 1916-1918, cu baretele Ardeal, Carpaţi, Bucureşti, Târgu Ocna, prin I.D. 1744 din 08.07.1918 şi I.D. 4690 din 06.11.1918, brevet nr. 10478 din 01.07.1919; - Medalia „Victoria”, prin I.D. 3390 din 20.07.1921, Brevet nr. 12539/15.11.1935; - Medalia Jubiliară a Proclamării Independenţei, 1877-1927, prin I.D. 1320/09.05.1927. Acest drapel a fost predat la Muzeul Militar Naţional şi înregistrat sub nr. 3534 în Inventarul general. În ziua de 10.05.1929, regimentul a primit, în cadrul festiv un nou drapel, care posedă distincţiile: - Semnul Onorific de 25 de ani, prin I.D. nr. 194 din 1931, Brevet nr. 2601/27.01.1931; - Semnul Onorific de 40 de ani, prin I.D. 195/1931, Brevet nr. 21 din 27.01.1931433. În perioada 01.03.1877-01.04.1938, la comanda acestui regiment s-au succedat un număr de 46 de ofiţeri434. Regimentul 16 Dorobanţi deţine un fond de arhivă creat pe anii 1907, 1909-1911 şi 1913-1944 ce însumează, în urma efectuării operaţiunii de selecţionare, un număr de 2524 unităţi arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor). De notat este faptul că, pentru anii 1877-1906, arhiva nu se păstrează, iar pe anii ulteriori, până în 1920, numărul dosarelor şi registrelor este foarte mic. În ceea ce priveşte absenţa din fond a arhivei create până în anul 1906 şi a cantităţii mici pe anii următori, aceasta era motivată printr-un raport al regimentului, în anul 1927, că această arhivă a fost distrusă de armata rusă în perioada 1916-1918, când cazarma regimentului a fost ocupată de trupele ruseşti435. Arhiva regimentului a fost constituită de creator potrivit sistemului cronologic-structural, sistem ce a fost menţinut şi după prelucrarea fondului. La desfiinţarea regimentului (în anul 1944) arhiva a fost predată la Depozitul Regional de Arhivă nr. 1 Bârlad, cu inventare de predare, iar în anul 1962, aceasta a fost redepozitată la Depozitul de Arhivă al Ministerului Apărării Naţionale. Fondul de arhivă a fost inventariat în anul 1973 şi selecţionat de către personalul din cadrul Centrului de Studii şi Păstrarea a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1982. Dosarele, în marea lor majoritate, îşi păstrează forma lor iniţială, fiind copertate, numerotate şi sigilate. Fondul de arhivă deţine inventarul provizoriu, într-un exemplar, întocmit şi dactilografiat în urma prelucrării arhivei. Fondul de arhivă conţine întreaga gamă de documente (inclusiv cele de sinteză), precum şi registrele de ordine de zi, Jurnalele de operaţii pe diferite perioada de zi şi Registrele istorice, ce

431 Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 2232, f. 280-320. 432 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 915. 433Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi, crt. 815, f. 74 şi fond Marele Stat

Major, Secţia I Organizare-Mobilizare, crt. 2637, f. 22. 434Loc.cit., Biblioteca, Registrul Jurnal de operaţii al Regimentului 16 Dorobanţi , crt. 815, f. 87. 435Loc.cit., fond Regimentul 16 Dorobanţi, crt. 250, f. 71.


267

încorporează în cuprinsul lor un bogat şi valoros volum de informaţii referitoare la activitatea creatorului arhivei, atât în perioadele de pace, cât şi în cele de mobilizare şi război. Jurnalele de operaţii, aflate la bibliotecă, cel întocmit, pe anii 1907-1913 existent în cadrul fondului la nr. crt. 1, Registrele istorice, pe anii 1877-1907, 1899-1919 şi 1914-1921 aflate la Bibliotecă, sub nr. crt. 762, 763 şi 764, precum şi documentele aflate în arhiva pe anii 1916-1919 pun în lumină participarea regimentului la Războiul de Independenţă (1877-1878), unde ostaşii săi au dovedit eroism şi spirit de sacrificiu în luptele pentru cucerirea Redutei Griviţa, precum şi folosirea subunităţilor acestuia la instalarea ordinei publice, în primăvara anului 1907, în unele localităţi rurale, cum ar fi: Rugionoasa, Lespezi, Preuţeşti, Liteni şi altele. Aceleaşi documente conţin multe informaţii privind activitatea şi pierderile suferite de regiment în Campania din Bulgaria din 1913, organizarea, efectivele, dotarea, luptele purtate, faptele de arme săvârşite şi pierderile în oameni şi materiale suferite în anul 1916 (când regimentul a fost întrebuinţat operativ pe Valea Trotuşului, la bătălia de pe Neajlov şi Argeş şi din nou în Moldova, la Oituz), activitatea dusă pentru refacerea acestuia în anul 1917 (când a fost dislocat în satul Gropile), acţiunile duse împotriva unor trupe ruseşti care se dedau la acte de dezordine, la începutul anului 1918 (în zona Paşcani-Cristeşti-Fălticeni-Dolhasca) şi dislocarea acestuia pentru o scurtă perioadă de timp, în cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918 în Bucovina. În perioada 20.11.1918-25.11.1919, regimentul a participat la acţiuni operative în Transilvania (Zalău, Jibou, Tăşnad, Careii Mari) şi în Ungaria, ajungând la Budapesta, la 12.09.1919, acţiuni ce sunt evidenţiate de documentele din arhiva pe aceşti ani şi de către Jurnalele de operaţii. Aceleaşi documente aduc la lumină multe informaţii privind misiunea regimentului, în perioada 13.10.1921-08.11.1923 de menţinere a ordinei publice în Basarabia şi de Pază a unui sector de frontieră pe Nistru, în zona Ocniţa-Atachi. Participarea regimentului, la război, între anii 1941-1944 poate fi structurată astfel: - 22.06.1941-11.07.1941 – a luat parte la acţiunile operative pentru eliberarea nordului Bucovinei, până la Cernăuţi; - 11.07.1941-16.10.1941 – dislocat în sudul Moldovei, a participat la luptele de la Grigoriopol, Razdelnaia, Dalnic până la Odessa; - 19.09.1942-29.03.1943 – a luat parte la acţiunile operative din Ucraina şi la marea bătălie de la Cotul Donului; - 18.03.1944-30.11.1944 – a participat la luptele din Moldova, Muntenia şi Transilvania (Câmpia Tirzii, Viişoara, Cojocna); Documentele din arhivă (ordine, ordine operative, dări de seamă, rapoarte, memorii, tabele, schiţe, situaţii numerice şi altele) jurnalele de operaţii cuprinse în fondul de arhivă, cele aflate la Bibliotecă cu nr. crt. 819, 820 şi 821, precum şi registrele cu ordine de zi oferă cercetătorului posibilitatea de a reconstitui drumul de luptă al regimentului, punându-i la dispoziţie un bogat şi valoros volum de informaţii şi date cu privire la: - organizarea, efectivele, forţa combativă, dotarea logistică; - activitatea operativă, în general luptele la care a participat, marşuri executate şi recunoaşteri de sectoare de dislocare sau de luptă; - faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi materiale suferite; - evidenţa oamenilor morţi, răniţi, bolnavi şi dispăruţi pe front; - distincţii acordate cadrelor şi trupei; - starea de spirit în cadrul regimentului, dar şi în zonele unde era cantonat; - activităţile cu caracter educativ-patriotic şi religios şi altele. Documentele aflate în arhiva pe anul 1944 oferă informaţii privind desfiinţarea regimentului, modalitatea executării acestei operaţiuni şi finalizarea ei. Registrul-jurnal de operaţii al regimentului pe anii 1877-1938 (din care lipsesc filele 9-26) aflat la Biblioteca Centrului, consemnează numele celor 46 de comandanţi ai regimentului în perioada 01.03.1877-01.04.1938, precum şi numele celor 583 ofiţeri, subofiţeri şi trupă morţi pe front între anii 1916-1919. De asemenea, informaţii detaliate privind relaţiile regimentului cu regimentul de infanterie polonez, sunt furnizate de Registrul istoric al regimentului.


268

REGIMENTUL 17 DOROBANŢI „ŞTIRBEY VODĂ”

A luat fiinţă cu numele de Regimentul 17 de Dorobanţi, în baza Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Turnu Severin şi cuprindea, din punct de vedere al dislocării şi recrutării efectivelor, teritoriul judeţului Mehedinţi436. În anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329/11 iulie, regimentele de dorobanţi au fost reorganizate, iar cele de infanterie de linie au fost contopite cu acestea437. Cu această ocazie, titulatura regimentului a fost modificată în regimentul 1 Mehedinţi, nr. 17, cifra 1 din titulatură reprezentând numărul regimentului de linie de la care a preluat drapelul, tradiţia istorică şi arhiva, operaţiune executată prin Decizia Ministerială nr. 153/10.07.1891438. Titulatura regimentului a fost completată în Regimentul (1) Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey Vodă”, la data de 12.12.1912, cu ocazia dezvelirii, la Craiova, a statuii domnitorului Barbu Ştirbey, ca un omagiu adus acestuia pentru contribuţia adusă la înfiinţarea Regimentului 1 Infanterie de Linie439. Cu această denumire regimentul a funcţionat până în anul 1944, când, în baza Instrucţiunilor Speciale nr. 70200 din 01.11.1944 şi a ordinului Diviziei 19 Infanterie nr. 9360/06.11.1944, a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 96 Infanterie, căruia i-a predat efectivele şi materialele la 28.11.1944440. În ceea ce priveşte dislocarea regimentului, în anul 1920 acesta a fost mutat din Turnu Severin la Lugoj441, unde va rămâne până la desfiinţare. Ca o recunoaştere a modului cum acest regiment şi-a adus contribuţia la Campania din 1913 şi la războiul de reîntregire 1916-1919, drapelului său i-au fost conferite următoarele distincţii: - Trecerea Dunării (1877) – pentru contribuţia adusă de batalionul provenit din Regimentul 1 Infanterie de Linie, în acest război: - Avântul Ţării – 1913; - Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918, cu Baretele Cerna, Carpaţi, Jiu, Mărăşeşti, Târgu Ocna, I.D. 1744/07.07.1918, Brevet nr. 10460/01.06.1921; - Victoria, 1916-1921, I.D. 3390/20.02.1921; - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a, I.D. 1373/21.11.1917442 Regimentul (1) Mehedinţi nr. 17 „Ştirbey Vodă, care a fiinţat în perioada 1880-1944, deţine un fond de arhivă creată pe anii 1909, 1912-1944, ce cuprinde un număr de 2238 dosare şi registre )în care sunt incluse şi cele 71 de registre control ale contingentelor). În ceea ce priveşte repartiţia pe ani a arhivei, se constată că aceasta este neuniformă, pe anii 1909, 1912-1917, numărul dosarelor fiind foarte mic. Cantitatea redusă a arhivei din anul 1916 şi din anii anteriori este justificată şi de faptul că, la data de 23.11.1916, când regimentul se afla în retragere şi în situaţia de a fi încercuit de trupele germane, drapelul regimentului, împreună cu arhiva biroului mobilizare şi casierie au fost arse, pentru a nu cădea în mâinile inamicului443. Fondul de arhivă a fost constituit, de către creator conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost respectată şi în urma prelucrării, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Arhiva este selecţionată şi are întocmit inventarul provizoriu, într-un exemplar.

436 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială,, p. 257-264. 437 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 438 Ibidem, p. 915. 439C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23. 440Loc.cit., fond Regimentul 17 Dorobanţi, dosar nr. 21/1944, crt. 17, f. 125 şi registrul cu ordine de zi pe 1944, crt. 111

(Ordin de zi nr.2900 din 24.11.1944). 441 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 23. 442 Ibidem. 443 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 17 Dorobanţi, crt. 766, f. 8.


269

Dosarele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, fiind, în general, copertate şi certificate. Fondul de arhivă conţine atât documente obişnuite (ordine, rapoarte, instrucţiuni, situaţii numerice, tabele nominale, schiţe, crochiuri, buletine informative, procese-verbale etc.), documente de sinteză (dări de seamă operative, memorii, situaţii centralizatoare), cât şi jurnale de operaţii pe diferite perioade de timp existente în structura fondului şi la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, care oferă un valoros şi bogat volum de informaţii în legătură cu activitatea creatorului fondului, atât în anii de pace, cât şi în cei de mobilizare şi de război. Regimentul a participat la Campania din anul 1913, în cadrul Brigăzii 1 Infanterie, activitate evidenţiată de arhiva creată în acel an şi care cuprinde şi dări de seamă în acest sens. În perioada 1916-1918, regimentul a fost încadrat operativ în Divizia 1 Infanterie, luptând pe Valea Cernei şi a Jiului, iar în anul 1917, la Mărăşeşti şi Cireşoaia. Între 06.06.1919-20.09.1919 a luat parte la Campania din Transilvania şi Ungaria, încadrat tot în Divizia 1 Infanterie. Documentele existente în arhiva creată în aceşti ani, precum şi jurnalele de operaţiuni, scot în evidenţă organizarea şi forţa combativă a regimentului, luptele purtate, faptele de arme săvârşite, pierderile în oameni şi în logistică suferite, eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite de ostaşii săi, distincţiile conferite acestora, starea de spirit a ostaşilor şi a populaţiei civile din zonele unde a fost dislocat şi cantonat, activitatea depusă la executarea lucrărilor de fortificaţii şi de organizare a terenului în zonele şi sectoarele de apărare şi de luptă şi altele. Perioada 06.04.1939-24.10.1940, când regimentul a fost dislocat în zona de concentrare Chişinău-Criş-Tinca, pentru instrucţie şi lucrări de organizare a terenului, este bine pusă în lumină prin informaţiile existente în arhivă şi în jurnalele de operaţii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre activitatea regimentului în zilele de 21-23 ianuarie 1941, când a fost folosit pentru menţinerea ordinei publice în oraşul Lugoj. În Campania din anul 1941, regimentul a luat parte la luptele pentru eliberarea sudului Basarabiei, la cele de la Dalnic şi Odessa, fiind încadrat operativ la Divizia 21 Infanterie. La 12.05.1944, regimentul a fost mobilizat şi dislocat în zona Piatra Neamţ, cu misiuni operative. Evenimentele de la 23 august 1944, au găsit regimentul în contact cu inamicul şi încadrat în Comandamentul 103 Munte, s-a deplasat spre Transilvania, pe direcţia Praid-Sovata-Valea Mureşului-Sângiorgiul de Pădure, unde a dus lupte grele împotriva trupelor germano-maghiare. La 19 octombrie, partea operativă a regimentului a fost adusă în garnizoana Lugoj. În tot acest timp subunităţile Părţii Sedentare a regimentului au participat la acţiuni de apărare a oraşului Timişoara şi pe teritoriul ungar. Arhiva existentă pe aceşti ani scoate în evidenţă, prin foarte multe informaţii, drumul de luptă al regimentului, victoriile obţinute, dar şi pierderile suferite. De asemenea, activităţile legate de desfiinţarea regimentului se regăsesc în arhiva din anul 1944. Fondul de arhivă deţine jurnale de operaţii, pe următoarele perioade: 1916-1920, 1919-1921, aprilie-iulie 1917, 1939-1942, 1939-1943, mai-noiembrie 1941, 1941-1944, aprilie 1943-decembrie 1943, aprilie 1943-noiembrie 1943 şi decembrie 1943-aprilie 1944. De asemenea, la biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se găsesc registrele istorice pe perioadele: 15.08.1916-01.04.1921, crt. 766; 01.08.1914-15.08.1916, crt. 765.


270

REGIMENTUL 18 DOROBANŢI „TUDOR VLADIMIRESCU”

A fost înfiinţat, cu denumirea de Regimentul 18 Dorobanţi în baza Înaltului Decret nr. 1163/05.04.1880, având reşedinţa la Târgu Jiu şi cuprindea, din punct de vederea al recrutării şi dislocării, teritoriul judeţului Gorj444. Prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 titulatura a fost modificată în Regimentul Gorj nr. 18445 titulatură ce s-a completat, la 13.05.1929, prin Înaltul Decret nr. 1414, cu supranumele de „Tudor Vladimirescu”446. Titulatura regimentului a fost, din nou, modificată la 23.05.1932, prin Înaltul Decret nr. 1778, devenind Regimentul 18 de Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”447. În luna mai 1943, în baza Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major, nr. 935004 din 05.04.1943, acest regiment s-a contopit cu Regimentul 4 Grăniceresc sub denumirea de Grupul 18 Vânători Munte448, ca unitate cu caracter operativ-denumire ce avea să o poarte până la 06.10.1944, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 11257 se va modifica în aceea de Regimentul 18 Infanterie449. De notat este faptul că în perioada 05.04.1943-06.10.1944, cât a fiinţat Grupul 18 Vânători Munte (ca unitate operativă), partea sedentară a regimentului a continuat să funcţioneze cu numirea de Regimentul 18 Dorobanţi Munte, P.S. În baza Ordinului Marelui Stat Major, nr. 76200/1944, comunicat de Divizia 18 Infanterie cu nr. 8729/06.11.1944, regimentul a fost dislocat în Garnizoana Alba Iulia preluând cazarma şi patrimoniul Regimentului 91 Infanterie desfiinţat la acea dată450, garnizoană unde a avut reşedinţa până la 07.08.1945, când, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 56500/1945, aceasta a fost schimbată în Garnizoana Oradea451. În anul 1951, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/27.11.1951, Regimentul 18 Infanterie a fost desfiinţat prin schimbarea denumirii acestuia în Regimentul 173 Infanterie, ocazie cu care noul regiment a fost dislocat în localitatea Săcălaz-Timişoara452. Regimentul a primit drapelul la 28 noiembrie 1880, drapel ce a fost înlocuit cu un altul la 09 mai 1910453. În baza Ordinului general nr. 55 din 01.05.1929 al Ministerului de Război, Secretariatul General, drapelele regimentelor au fost înlocuite cu altele ce purtau noua stemă a ţării. Astfel, la 09.05.1929, regimentul a predat vechiul drapel şi l-a primit pe cel nou. În cadrul festivităţilor organizate pentru aducerea şi primirea în garnizoană a drapelului, precum şi cu ocazia zilei de 10 mai şi a împlinirii a 10 ani de la Marea Unire, merită consemnat faptul că în ziua de 12 mai 1929 s-a procedat la sădirea unui arbust de stejar, denumit simbolic „Stejarul Unirii”, în grădina din faţa pavilionului de administraţie al regimentului, solemnitate la care au participat autorităţile militare şi civile din garnizoană. La rădăcina acestui pom a fost îngropat un document, al cărui înscris motiva evenimentul şi se constituia într-un mesaj pentru generaţiile viitoare454. Ca zi patronimică a regimentului a fost aleasă ziua de 21 mai (Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena), iar, din 1930, „patronul regimentului a fost Sf. Teodor Stratilat455.

444 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880 – Partea Oficială, p. 257-259. 445 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 446C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 156-157. 447 „Monitorul Oficial” nr. 122 din 28 mai 1923, p. 3445. 448Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 515/1943, f. 324. 449 Ibidem, f. 313. 450 Ibidem, crt. 521, nenumerotat. 451 Ibidem, crt. 610/1945, f. 11. 452 Ibidem, crt. 1683 şi loc.cit., fond Regiunea a III-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar FN/1951, crt. 5, f. 148. 453 Loc.cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 18 Dorobanţi, crt. 767, f. 37-40. 454 Ibidem, f. 155. 455 Ibidem, f. 164.


271

Regimentul 18 Dorobanţi „Tudor Vladimirescu”, care a fiinţat în perioada 1880-1951, a creat un fond arhivistic din care se păstrează arhivă pe anii: 1909, 1913-1917, 1919-1920, 1922-1951, însumând un număr de 1839 unităţi arhivistice (în care sunt incluse şi registrele-control ale contingentelor). Repartiţia numerică pe ani a arhivei este neuniformă, constatându-se că până în anul 1939, numărul unităţilor arhivistice estre mic sau redus, iar pe anii 1909, 1915 şi 1920 se păstrează numai câte un dosar cu state de plată integrate în fond la o dată ulterioară prelucrării acestuia. Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrare. Fondul de arhivă a fost prelucrat în lunile ianuarie şi aprilie 1979, de către personal specializat din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti. Dosarele şi registrele se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, iar multe dosare au fost recondiţionate, cu ocazia efectuării operaţiunilor de inventariere şi selecţionare. Fondul de arhivă deţine inventarul de predare a arhivei la Depozitul Regional de Arhivă Floreşti-Cluj, în anii 1956 şi 1962 şi inventarul provizoriu, dactilografiat într-un exemplar, fiind întocmit în urma prelucrării arhivei. Documentele obişnuite ori sintetice existente în fond, precum şi registrul istoric pe anii 1903-1915 şi 1921-1932 pun la îndemâna cercetătorului un bogat şi valoros volum de informaţii în legătură cu activitatea desfăşurată de creatorul fondului în anii de pace, activitate specifică tuturor regimentelor de dorobanţi. Perioadele de mobilizare şi cele de război sunt bine reflectate de documentele, create în anii respectivi, documente care împreună cu jurnalele de operaţii în cadrul fondului, conţin informaţii bogate şi valoroase privind activitatea acestui regiment în momentele de referinţă ale istoriei militare româneşti. În acest context, sintetizând activitatea regimentului în mod cronologic, se consemnează următoarele: - în luna martie 1907, regimentul la ordinul factorilor de decizie ai armatei, a acţionat pentru instaurarea ordinei publice în unele sate, din judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Argeş şi Ilfov cuprinse de flacăra răscoalei. Informaţii referitoare la organizarea, efectivele, dotarea şi activitatea regimentului în acel timp, se găsesc în registrul istoric, filele 37-40, crt. 767, aflat la Biblioteca Centrului. La Campania din 1913, regimentul a făcut parte din eşaloanele înaintate ale Armatei Române, ajungând la o distanţă de 14 km de oraşul Sofia, unde comandantul acestui regiment, colonel Antonescu Ilie a primit delegaţia de parlamentari bulgari care cereau armistiţiu. Informaţiile în legătură cu această campanie, sunt oferite de Jurnalul de operaţiuni crt. 1A/1913, precum şi de registrul istoric al regimentului. În perioada premergătoare intrării României în Războiul din 1916-1918, între 1august 1915-august 1916, regimentul a fost concentrat pentru instrucţie şi lucrări de organizarea terenului, în sectorul de frontieră de pe Valea Jiului, activităţi ce sunt reflectate parţial în registrul istoric. O pagină memorabilă în istoricul acestui regiment o constituie participarea sa la luptele din toamna anului 1916 şi în anul 1917. Astfel, încadrat operativ în Grupul „Jiul”, regimentul a luat parte la luptele de pe Jiu, Baru Mare, Frânceşti, Dobriţa, Bumbeşti unde ostaşii săi au săvârşit adevărate fapte de arme cu preţul multor sacrificii. De notat că în această perioadă a luptat şi eroina de pe Jiu, Ecaterina Teodoroiu, încadrată voluntar în acest regiment. În vara anului 1917, între 11-14 iulie, regimentul a săvârşit adevărate acte de bravură, luptând în primele rânduri, la Mărăşti, Dealul Răchitaşul Mic, Tiua Neagră, luând prizonieri 8 ofiţeri şi 676 trupă, precum şi mult material de război. În perioada 20.10.1918, regimentul a fost mobilizat, luând parte la acţiunile din Transilvania, la luptele de pe teritoriul ungar, cum sunt cele purtate în localităţile Csap, Szolnok, Fievernek, Debreţin, Tecled, Budapesta.


272

Ca o recunoaştere a modului cum cadrele şi ostaşii regimentului şi-au făcut datoria pe câmpul de luptă, regimentul a fost citat prin ordin de zi pe armată, iar drapelului său i-au fost conferite înaltele distincţii: - Ordinul „Mihai Viteazul”, cls. a III-a; - Medalia „Virtutea Militară”, cls. I; - Medalia „Avântul Ţării” (1913); - Crucea Comemorativă în Războiul 1916-1918; - Medalia „Victoria” 1916-1921; - Semnul Onorific de 25 ani de Serviciu; - Semnul Onorific de 50 ani de serviciu456. Arhiva creată de regiment în anii 1916-1919 conţine documente de mare valoare, cum sunt: ordine, dări de seamă şi rapoarte operative, ordine, instrucţiuni, rapoarte, situaţii numerice, tabele, planuri de apărare, schiţe şi crochiuri, precum şi două jurnale de operaţii care acoperă perioada de timp respectivă, documente ce oferă multe informaţii şi date în legătură cu organizarea şi forţa combativă a regimentului, luptele la care a luat parte, faptele de arme săvârşite şi pierderile în oameni şi materiale suferite de acesta, distincţiile acordate cadrelor şi trupei, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu dovedite pe front. De asemenea, buletinele informative existente în arhiva acestor ani, furnizează date privind mersul operaţiilor şi starea generală periodică a frontului în Europa. În anii 1941-1944, regimentul, aflat iniţial în subordinea Diviziei 18 Infanterie şi ulterior, a Corpului de Munte, a luat parte la luptele de la Odessa, Kerci şi Sevastopol, săvârşind adevărate fapte de arme, dar având şi mari pierderi în oameni şi materiale de război. Evenimentele de la 23 august 1944 au găsit regimentul în retragerea din Moldova şi, reorganizat în zona Buzău, a participat la luptele de la Valea Călugărească şi Ploieşti. În acelaşi timp, Detaşamentul de Recruţi, organizat de Partea Sedentară a regimentului a acţionat în zona Ardealului. Regimentul a fost încadrat operativ la Divizia 18 Infanterie, luând parte la acţiunile şi luptele de la Turda, Cluj, Zalău, Careii Mari (Transilvania) şi la cele de pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei (Miskolč, Valea Hernadului, Iablaniča, Rosenau, Valovna şi altele) până la terminarea războiului. Pentru contribuţia adusă la victoriile obţinute, regimentul şi Divizia 18 Infanterie au fost citate de mai multe ori prin ordinele de zi ale Corpului 6 Armată, Armatei a 4-a şi pe întreaga armată457. Toate categoriile de documente (inclusiv cele sintetice, ordinele de zi şi jurnalele de operaţii) existente în arhiva din anii 1941-1945 oferă informaţii detaliate privind drumul de luptă al regimentului, victoriile obţinute şi pierderile suferite de acesta. De asemenea, sunt puse în lumină informaţii şi date privind organizarea, reorganizarea şi dotarea regimentului la diferite date, evidenţa cadrelor şi ostaşilor morţi şi dispăruţi pe câmpul de luptă, a celor bolnavi, clasaţi medical ori decoraţi, evidenţa pierderilor materiale suferite şi împrejurările producerii acestora, starea de spirit şi disciplinară în cadrul regimentului, primirea patrimoniului Regimentului 91 Infanterie (desfiinţat) schimbarea dislocării şi transportul unităţii în noua garnizoană şi alte probleme. Arhiva creată în perioada 1945-1951 oferă informaţii în legătură cu organizarea, dislocarea, atribuţiile şi activitatea regimentului, în contextul noii doctrine militare şi a schimbărilor produse pe plan politic, social şi economic în România.

456 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt. 2637, f. 26-27 şi fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 188/1939,

f. 295-296, crt. 515/1944, f. 323-325. 457 Loc.cit., fond Regimentul 18 Dorobanţi, crt. 621/1944, f. 251-254 (Memoriu privind luptele duse de Regimentul 18

Infanterie în perioada 23 august 1944-09.mai 1945).


273

De asemenea, documentele respective oferă informaţii în legătură cu evidenţa materialelor şi a cailor predaţi în baza Convenţiei de Armistiţiu, participarea militarilor din regiment la acţiunea de sprijinire a efectuării lucrărilor agricole în Moldova, în primăvara anului 1946, rezultatele obţinute la cursurile de alfabetizare în regiment cu militarii neştiutori de carte, organizarea muncii politice şi de propagandă comunistă în rândul personalului şi late probleme. În fondul arhivistic al regimentului există următoarele: - Jurnal de operaţii - iunie-august 1913; - Jurnal de operaţii – 1916-1920; - Jurnal de operaţii – 1919-1920; - Extras din Istoricul regimentului pe anul 1913 (dosar crt. 87); - Extras din Istoricul regimentului (crt. 188/1939); - Jurnal de operaţii 1939-1942; - Jurnal de operaţii – septembrie 1941-octombrie 1941; - Extras din registrul istoric al regimentului 1872-1943 (crt. 515); - Jurnal de operaţii 01.09.1944-20.11.1944; - Istoricul participării regimentului pe Frontul de Vest (dosar crt. 732/1945); - Jurnal de operaţii pe perioada februarie 1945-mai 1945 (dosar crt. 734). Pe lângă documentele ce atestă activitatea regimentului de-al lungul existenţei sale, în acest fond arhivistic se mai găsesc şi următoarele documente: - dosar crt. 51/1928, tabele cu regimentele ale căror drapele au fost decorate după bătălia de la Mărăşeşti; - dosar crt. 60/1929 – raport al comandantului regimentului privind completarea titulaturii unităţii ce o comanda cu supranumele „Domnul Tudor”; - dosar crt. 139 şi 141/1935 – planuri de situaţie ale Cazărmii „Tudor Vladimirescu”, ocupată de regiment; - dosar crt. 158 – plan de apărare antiaeriană a Garnizoanei Târgu Jiu; - dosar crt. 232/1940 – plan de situaţie a Lagărului de internaţi polonezi Târgu Jiu; - dosar crt. 721/1945 – organizarea şi funcţionarea Centrului de primire a prizonierilor nr. 4 din Oradea.


274


A luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform prevederilor Înaltului Decret nr. 1163, sub

denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 19, cu garnizoana la Caracal. Nucleul noii unităţi era format de Batalionul 1 Romanaţi, anterior în compunerea Regimentului 2 Linie, iar completarea efectivelor urma să fie făcută, exploatând numai resursele umane ale judeţului Romanaţi458. La înfiinţarea regimentului i s-a afectat şi un sector de frontieră, scurtat în anul 1898 prin predarea unor segmente Regimentului Olt nr.3 şi Regimentului Dolj nr. 1459.

În urma hotărârii Ministerului de Război de a desfiinţa regimentele de linie, Regimentul 2 Linie Romanaţi s-a contopit cu Regimentul de Dorobanţi nr. 19, sub denumirea de Regimentul al II-lea Romanaţi nr. 19, noua unitate preluând atât tradiţia de luptă cât şi drapelul regimentului desfiinţat (Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891)460. Sub această denumire regimentul a funcţionat până în anul 1945 când a fost desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major nr. 53800 din 2 iunie 1945461. Reînfiinţarea la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A nr. 2005/1949, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 2 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 293 Infanterie (prin ordinul Marelui Stat Major nr. 00319531/1951)462.

Fondul de arhivă aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice conţine documentele create pe anii 1909-1945 şi 1949-1951. Constituit conform criteriului cronologic structural, fondul cuprinde un număr de 1851 unităţi arhivistice şi dispune ca instrument de investigare de inventar definitiv întocmit pe ani şi, în cadrul anilor, pe compartimente de activitate.

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale cuprind o problematică diversă, ilustrând atât relaţiile de comandament cu marile unităţi cărora li s-a subordonat, modul în care au fost aplicate directivele, instrucţiunile şi ordinele privind instrucţia, dotarea şi mobilizarea, cât mai ales participarea sa la înfăptuirea marilor idealuri naţionale.

În cadrul fondului, deosebit de valoroase sunt documentele operative create în perioada Primului Război Mondial.

Inclus în compunerea Brigăzii 1 Mixtă, regimentul a participat la operaţiunile din Dobrogea, efectivele sale fiind decimate. Din raţiuni operative, Marele Cartier General a dispus fuzionarea sa într-o unitate de comandament cu Regimentul Olt nr.3, la rândul său decimat. Fiecare regiment şi-a păstrat drapelul şi administraţia proprie. Unitatea nou formată a funcţionat sub denumirea de Regimentul 3/19 Infanterie în perioada 2 noiembrie 1916 – 20 decembrie 1916, fără a crea arhivă proprie. Participarea sa la operaţiunile desfăşurate în apărare de Armata Română este oglindită atât în documentele create de Regimentul 3 Infanterie, cât şi de Regimentul 19 Infanterie.

O parte din documentele cuprinse în fond furnizează informaţii despre reorganizarea regimentului pe baze moderne în iarna-primăvara 1917 şi participarea sa la eroica bătălie de la Mărăşeşti, aflându-se în compunerea Diviziei 2 Infanterie.

Deşi puţin numeroasă, o altă categorie de documente ilustrează activitatea desfăşurată pe teritoriul Moldovei, în zona Piatra Neamţ, pentru protejarea teritoriului naţional în timpul retragerii

458 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-260. 459 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, (în continuare: C.S.P.A. M.I.), Biblioteca, Registrul

Istoric al Regimentului 19 Infanterie, crt. 768, f. 28 verso. 460 Ibidem, f.23. 461 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar f.n/1933, crt. 477, f. 160. 462 Loc. cit., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 293 Infanterie, crt.771, f.1-5.


275

armatelor ruse dezorganizate, în Banat, în subordinea Comandamentului Trupelor de Transilvania (perioada 26 iulie 1919-24 decembrie 1919) şi în Basarabia, în subordinea Comandamentului Trupelor de Est, (perioada 24 decembrie 1919-decembrie 1921).

Deosebit de interesante sunt şi informaţiile conţinute de fond în ceea ce priveşte activitatea regimentului în anii celui de-al Doilea Război Mondial.

Făcând parte din compunerea Diviziei 11 Infanterie, a participat la operaţiunile pentru eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei, la bătălia de la Cotul Donului şi, ulterior, în apărarea teritoriului naţional în perioada aprilie-august 1944. După 23 august 1944 regimentul a participat la operaţiunile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi Cehoslovaciei, documentele demonstrând capacitatea de luptă şi eroismul ostaşilor români.

Fondul dispune de registru istoric, întocmit pentru perioada 1880-1931 şi 1949-1951 şi de extrase din registrul istoric, pe perioadele: august 1942-aprilie 1943 şi mai 1943-decembrie 1943.


276


Regimentul 20 Infanterie a luat fiinţă la 5 aprilie 1880, conform Înaltului Decret nr. 1163

din 5 aprilie 1880, sub denumirea de Regimentul de Dorobanţi nr. 20, cu reşedinţa la Turnu Măgurele. Crearea nucleului noului regiment de dorobanţi s-a făcut prin preluarea Batalionului 1 Teleorman din Regimentul 5 Dorobanţi, ai cărui oameni erau recrutaţi în exclusivitate de pe raza judeţului Teleorman, cu respectarea strictă a principiului teritorialităţii, în condiţiile în care, conform expunerii de motive a înaltului decret de înfiinţare „regimentele de dorobanţi aparţin întotdeauna teritoriului de unde se recrutează”463.

Conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, începând cu 15 iulie 1891, titulatura regimentului a fost modificată fiind inclus numele districtului său de recrutare. Din acest moment a creat arhivă sub denumirea de Regimentul Teleorman nr. 20464.

Din anul 1932 regimentul a creat arhivă sub titulatura de Regimentul Dorobanţi nr. 20 Teleorman, modificarea fiind stabilită prin prevederile Înaltului Decret nr. 1778 din 23 mai 1932465.

A fost desfiinţat la 30 noiembrie 1944 prin Instrucţiunile de reorganizare a armatei nr. 70200 din 23 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 38 Infanterie466.

Fondul Regimentului 20 Dorobanţi aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cuprinde arhiva creată de regiment în perioada 1915-1944, o cantitate de 811 unităţi arhivistice. În păstrarea bibliotecii centrului se află registrul său istoric, întocmit pentru perioada 1880-1922. Ca instrument de investigare, fondul dispune de inventarul definitiv, la întocmirea căruia au fost respectate toate particularităţile imprimate arhivei de creator. Pentru perioadele în care regimentul a fost mobilizat, partea sa activă fiinţând separat de partea sedentară, în cadrul fiecărui an arhiva a fost grupată separat pentru fiecare eşalon, respectându-se în acelaşi timp principiul cronologic-structural pe baza căruia a fost constituit fondul.

Cele mai numeroase categorii de documente care compun fondul de arhivă al Regimentului 20 Infanterie conţin informaţii specifice activităţii unei unităţi de infanterie, care privesc mobilizarea şi desfăşurarea pregătirii de luptă, încadrarea cu efective, modificări de structură, administrarea şi dotarea cu armament şi materiale, participarea sa la viaţa socială a garnizoanei Turnu Măgurele.

Arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor trei războaie la care a participat reprezintă segmentul cel mai important al fondului.

Deosebit de interesante şi valoroase sunt documentele care ilustrează participarea regimentului la cel de-al doilea război balcanic (perioada 23 iunie 1913-31 august 1913) când, inclus fiind în compunerea Diviziei 4 Infanterie, a operat pe teritoriul Bulgariei.

Documentele aflate în fond trasează şi drumul de luptă al Regimentului 20 Infanterie în timpul primei conflagraţii mondiale. În prima etapă a războiului, regimentul a fost divizat, astfel că Batalionul 2 a fost inclus în compunerea Grupului de Acoperire Predeal şi a operat în Ardeal, participând la eliberarea oraşului Braşov şi apoi, în apărare, pe Valea Prahovei. Comanda regimentului, împreună cu batalioanele 1 şi 3 au fost incluse iniţial în componenţa Grupului de Apărare Alexandria, destinat a proteja frontiera dunăreană şi apoi în compunerea Grupului de Armate „General Prezan”, participând la „Bătălia pentru Bucureşti” şi la luptele în retragere din Zona Râmnicu Sărat – Viziru. Rapoarte şi dări de seamă întocmite de regiment informează despre

463 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-260. 464 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 913-915. 465 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 466 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 20 Infanterie, dosar f.n. pe anul 1944, nr. crt. 748, f.1-40.


277

reorganizarea sa pe baze moderne în perioada decembrie 1916-iunie 1917, despre dificultăţile întâmpinate pe parcursul acestui proces. După finalizarea reorganizării, regimentul a participat la ofensiva Armatei 1 pe frontul de la Mărăşeşti şi apoi la asigurarea securităţii teritoriului Moldovei în perioada retragerii în dezordine a armatelor ruse - dezorganizate de revoluţie.

Un număr mic de documente se referă la activitatea desfăşurată de regiment în perioada martie – iulie 1918, perioadă în care regimentul a fost dislocat în Basarabia, şi la modul în care şi-a dus la îndeplinire misiunea avută.

Pentru anii 1941 – 1944 fondul cuprinde numeroase documente operative care atestă participarea regimentului la acţiunile ofensive ale Diviziei a 4-a Infanterie în Transnistria, în spaţiul dintre Nistru şi Bug şi apoi la Cotul Donului. În luna aprilie 1943, cu efectivul decimat, regimentul a revenit în ţară şi, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943, s-a contopit cu Regimentul 1 Grăniceri Operativ, sub denumirea de Regimentul 20 Infanterie. Documentele reflectă faptul că, începând din 4 mai 1943 regimentul a funcţionat divizat, partea sedentară aflându-se în garnizoana Turnu Măgurele, iar partea operativă la Turnu Severin.

După 23 august 1944, regimentul a fost introdus în dispozitivul format pentru protejarea Banatului de atacurile germano-maghiare şi a făcut parte din primele unităţi române care au depăşit frontiera naţională, operând pe teritoriul Ungariei în zona Capului de Pod Szolnok, pentru forţarea Tisei. Numeroase documente furnizează informaţii despre rolul şi acţiunile regimentului în dispozitivul operativ al Diviziei 4 Infanterie, pierderile suferite în efective şi materiale, faptele de eroism ale ofiţerilor şi soldaţilor săi.

Imaginea participării regimentului la cele două conflagraţii mondiale este completată în mod strălucit de informaţiile cuprinse în jurnalul de operaţii (întocmit pentru perioada 18 octombrie 1916-30 decembrie 1917) şi în copiile extras ale jurnalelor de operaţii (pentru perioadele 25 mai 1942-8 noiembrie 1942 şi 31 martie 1942-16 iulie 1942) existente în fond.


278


A fost înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880 sub denumirea de

Regimentul de Dorobanţi Ilfov nr. 21, cu reşedinţa la Bucureşti. Districtul de recrutare afectat regimentului se înscria în graniţele fostului judeţ Ilfov, în condiţiile în care la acea dată, conform principiului teritorialităţii, fiecărui regiment de dorobanţi îi corespundea teritoriul unui singur judeţ467.

Cu această titulatură a funcţionat până în anul 1891, când, în cadrul măsurilor de perfecţionare a organizării unităţilor de infanterie, Regimentul 4 Linie s-a contopit cu Regimentul 21 Infanterie, sub denumirea de Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21. Actul care stabilea această contopire, Înaltul Decret nr. 2329 din 7 iulie 1891, legifera de asemenea prelucrarea drapelului şi a tradiţiei de luptă a regimentului de linie desfiinţat468.

Regimentul a funcţionat până la 1 noiembrie 1944 când a fost desfiinţat, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 33 Infanterie, prin prevederile Instrucţiunilor Marelui Stat Major nr. 70200 din noiembrie 1944469.

O nouă unitate de infanterie cu titulatura Regimentul 21 Infanterie s-a înfiinţat la 1 august 1949, conform Tabelei de Efective Model A/1949, nr. 2005 şi a funcţionat până la 27 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 291 Infanterie, conform Ordinului nr. 00139 531/1951 al Marelui Stat Major.

În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 2136 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic structural de Regimentul 21 Infanterie pe anii 1914-1944 şi 1949-1951.

Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventarul definitiv, la a cărui întocmire au fost respectate toate particularităţile imprimate de creatorul de fond.

Bogatul fond documentar al Regimentului 21 Infanterie furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificările de structură, schimbările de comandă, acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare, specifice unităţilor de infanterie.

Deosebit de valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente în fond, care reflectă participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale.

La începutul anului 1916 Regimentul al IV-lea Ilfov nr. 21 făcea parte din compunerea Diviziei 4 Infanterie. Conform planului operativ al Marelui Cartier General mobilizarea din august 1916 găseşte regimentul dislocat pe frontiera din Carpaţii Meridionali, ca element constitutiv al Grupului de Acoperire Predeal. Rapoartele şi dările de seamă operative existente în fond informează despre participarea unităţii la acţiunile operative din Transilvania în lunile august-septembrie 1916 şi ulterior în luptele în apărare pe Valea Prahovei, când regimentul a suferit pierderi deosebit de grele.

O altă categorie de documente se referă la dificultăţile întâmpinate în perioada reorganizării unităţii pe baze moderne, la începutul anului 1917. Deosebit de interesante sunt informaţiile conţinute de documentele create în perioada iulie-septembrie 1917 care se referă la sectorul de front afectat regimentului, dispozitivul de luptă constituit, acţiunile operative desfăşurate pentru apărarea oraşului Galaţi, participarea regimentului la acţiunile de ajutorare a orfanilor de război din Galaţi, desfăşurare de diferite societăţi de binefacere.

După încheierea Păcii de la Buftea-Bucureşti, regimentul a fost dislocat în Basarabia. La sfârşitul anului 1918 i s-a afectat un sector de pază pe Nistru, fondul cuprinzând date despre

467 „Monitorul Oastei” nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 257-160. 468 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 21 Infanterie, crt. 772, f.44 verso. 469 Ibidem.


279

configuraţia acestui sector, despre executarea unor lucrări de fortificare a diferitelor segmente ale sectorului, relaţiile cu populaţia civilă şi activitatea desfăşurată pentru prevenirea propagandei comuniste, încorporarea unor tineri originari din Basarabia.

La 10 octombrie 1920 regimentul a revenit în garnizoana Bucureşti. Fondul oferă de asemenea informaţii despre participarea regimentului la reprimarea

rebeliunii legionare în ianuarie-februarie 1941. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclus în compunerea Diviziei 4 Infanterie,

Regimentul 21 Infanterie a fost dislocat iniţial în Transnistria, pentru asigurarea securităţii zonei, participând apoi la operaţiunile ofensive din spaţiul dintre Bug şi Don şi de la Sud de Stalingrad. Documentele aflate în fond oferă informaţii preţioase atât în legătură cu drumul de luptă al regimentului în perioada octombrie 1941-aprilie 1943, cât şi cu pierderile materiale şi umane suferite, cu readucerea în ţară şi reconstituirea sa prin contopirea cu Regimentul 5 Grăniceri Operativ (contopirea s-a efectuat în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 53002 din 1 mai 1943).

Arhiva creată de regiment după 23 August 1944, furnizează de asemenea date numeroase despre prezenţa regimentului în dispozitivul de luptă creat pentru protejarea Banatului şi în compunerea trupelor române care operau ofensiv pe cursul inferior al Tisei, în zona Capului de Pod Szolnok.

Fondul dispune şi de registrele istorice întocmite de regiment pe anii 1916-1921, 1929-1941 şi 1939-1942, aflate în păstrarea bibliotecii centrului, inventariate la nr. crt. 775, 776, 777.


280


Înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, sub titulatura de Regimentul de

Dorobanţi Dâmboviţa nr. 22, regimentul a funcţionat în garnizoana Târgovişte având ca district de recrutare teritoriul fostului judeţ Dâmboviţa470. Sub această denumire a creat arhivă o perioadă relativ scurtă deoarece, în anul 1891, prin Înaltul Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891, în urma contopirii sale cu Regimentul 3 Linie (desfiinţat), unitatea nou formată s-a numit Regimentul al III-lea Dâmboviţa nr. 22 preluând tradiţia de luptă şi drapelul unităţii desfiinţate471.

Regimentul a fost desfiinţat la 1 noiembrie 1944, predându-şi arhiva, efectivele şi materialele din dotare Regimentului 4 Infanterie, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale de reorganizare a armatei nr. 70200 din noiembrie 1944472.

Reînfiinţat la 1 august 1949 conform Tabelei de Efective Model A nr. 2005/1949, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 27 noiembrie 1951 când a fost renumerotat şi a devenit Regimentul 134 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531/1951.

În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află arhiva creată de Regimentul 22 Infanterie pe anii 1910-1944 şi 1949-1951. Acest fond arhivistic este structurat conform principiului cronologic structural şi dispune de inventar definitiv ca instrument de investigare ştiinţifică.

Categoriile de documente existente în fond furnizează în cea mai mare parte informaţii specifice activităţii unităţilor de infanterie, legate de încadrarea cu efective şi personal, dotarea cu materiale şi armament, desfăşurarea instrucţiei de specialitate, participarea regimentului la viaţa socială a garnizoanei, raporturile de comandament cu eşaloanele superioare şi administrarea sa.

O categorie distinctă o reprezintă documentele operative care reflectă contribuţia adusă de unitate şi oamenii judeţului Dâmboviţa la înfăptuirea unor deziderate naţionale. În acest context, se cuvin semnalate documentele, puţin numeroase, create de regiment în timpul celui de-al doilea război balcanic, când a operat pe teritoriul Bulgariei, în compunerea Corpului 2 Armată.

Numeroase sunt însă documentele care atestă drumul de luptă al Regimentului III Dâmboviţa nr. 22 în Primul Război Mondial. Conform acestora, mobilizarea generală a armatei din 14 august 1916 a găsit regimentul inclus în compunerea Grupului de Acoperire Bran, participând ulterior în toamna anului 1916 la ofensiva pentru eliberarea Transilvaniei şi la luptele în apărare de pe Valea Prahovei. Deşi suferise pierderi numeroase atât în efective cât şi în materiale, regimentul nu a fost retras pentru reorganizare rămânând, ca de altfel toate unităţile Armatei a 2-a, să apere frontul din sudul Moldovei. Deosebit de valoroase sunt actele care vorbesc despre condiţiile vitrege în care s-a efectuat reconstituirea pe baze moderne a unităţii, despre particularităţile sectorului de front repartizat, despre participarea regimentului la eroicele lupte de la Mărăşti şi Oituz din iulie-august 1917 şi mai ales despre eroismul soldaţilor şi ofiţerilor săi.

Fondul mai cuprinde informaţii despre activitatea regimentului în perioada februarie 1920-septembrie 1922 când a fost dislocat în Basarabia, asigurând paza unui sector din frontiera pe Nistru.

Participarea regimentului la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi apoi pentru cucerirea Odessei, în vara şi toamna anului 1941, la bătălia de la Cotul Donului în toamna şi iarna anului 1942, precum şi la acţiunea de curăţare a Munţilor Buzăului de resturi ale trupelor germano-maghiare în august-octombrie 1944 sunt de asemenea amplu susţinute documentar.

În cadrul fondului un loc distinct prin valoarea lor îl ocupă registrele istorice, întocmite pentru perioadele 1880-1930, 1920-1922, 1939-1942, 1943-1944 şi jurnalul de operaţii întocmit pentru perioada octombrie-noiembrie 1944, păstrate în cadrul bibliotecii centrului.

470 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p.257-260. 471 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 913-915. 472 C.S.P.A.M.I., fond M.St.M. Secţia 1 Organizare-Mobilizare, crt. 4057, nenumerotat.


281


Face parte din grupul celor 14 regimente înfiinţate în anul 1880 prin Înaltul Decret

nr. 1163 din 5 aprilie în scopul de a îmbunătăţi organizarea regimentelor de dorobanţi, prin limitarea districtului de recrutare afectat fiecărui regiment la teritoriul unui singur judeţ.

Conform acestui decret, la înfiinţare regimentul a primit titulatura de Regimentul de Dorobanţi Ialomiţa nr. 20, având reşedinţa la Călăraşi şi fiindu-i repartizat pentru recrutare teritoriul fostului judeţ Ialomiţa473.

Cu această denumire a funcţionat până în anul 1891 când s-a contopit cu Regimentul 5 Linie (desfiinţat), conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin prevederile acestuia s-a stabilit noua titulatură a regimentului, aceea de Regimentul al V-lea Ialomiţa nr. 23. Noua unitate prelua drapelul şi tradiţia de luptă a unităţii desfiinţate şi îşi preda propriul drapel la Arsenalul Armatei474.

Regimentul a funcţionat până la 18 august 1945 când a fost desfiinţat, în cadrul măsurilor generale de reorganizare a armatei în conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr. 56500/1945 ale Marelui Stat Major. Conform acestor instrucţiuni regimentul şi-a predat arhiva şi drapelul Centrului Teritorial Ialomiţa475.

În păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se află o cantitate de 1444 unităţi arhivistice ce reprezintă arhiva creată de Regimentul 23 Infanterie pe anii 1913-1945. Acest fond arhivistic este constituit conform sistemului cronologic structural şi dispune de inventar definitiv ca instrument de investigare ştiinţifică.

Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţin informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificările de structură, acordarea drapelului de luptă şi decoraţiile atribuite acestuia, modul de administrare, relaţiile cu eşaloanele superioare şi rezultatele diferitelor controale, desfăşurarea procesului de instrucţie, proprii unităţilor de infanterie.

În cadrul fondului informaţii deosebit de valoroase cuprinde arhiva operativă creată de regiment pe parcursul celor două războaie mondiale la care a participat făcând parte din Divizia 10 Infanterie.

Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii şi buletinele informative întocmite în vara şi toamna anului 1916 ilustrează participarea sa la luptele în apărare duse de trupele din compunerea Capului de Pod Silistra şi apoi de unităţile ce formau Armata de Dobrogea. La sfârşitul lunii octombrie, valoarea combativă a regimentului se redusese la un batalion, motiv pentru care Marele Cartier General a decis cuplarea sa cu Regimentul 63 Infanterie, aflat în aceeaşi situaţie. Din acest moment unitatea a fiinţat sub titulatura de Regimentul 23/63 Infanterie, până la 17 decembrie 1916, comanda fiind exercitată de comandantul Regimentului 23 Infanterie. Retrase pe zona de reorganizare după ocuparea Dobrogei, cele două regimente se vor separa, revenind la structura anterioară.

Numeroase documente oglindesc dificilul proces de reorganizare prin care a trecut regimentul în iarna şi primăvara anului 1917, precum şi contribuţia adusă de această unitate la succesul ofensivei de la Mărăşeşti din august 1917.

Date interesante cuprind şi documentele create în anii 1918-1919, când regimentul a fost dislocat în Basarabia, iniţial în garnizoana Chişinău, asigurând apoi paza unui sector de frontieră pe Nistru. Revenit în garnizoana Călăraşi la 28 noiembrie 1919, regimentul şi-a dislocat Batalionul 1

473 „Monitorul Oastei” nr. 10 din 5 aprilie 1880, p. 257-260. 474 „Monitorul Oastei” nr. 28 din 11iulie 1891, p. 913-915. 475 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 23 Infanterie, dosar f.n., nr. crt.2326, f.87.


282

la Silistra şi Batalionul 2 la Turtucaia unde, în perioada 3 decembrie 1919-18 ianuarie 1920, au înlocuit trupele franceze ce garantau securitatea zonei.

Documentele întocmite de regiment în anii 1941-1945 cuprind informaţii preţioase în legătură cu participarea sa la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei în vara şi toamna anului 1941, din Crimeea, Peninsula Kerci şi Peninsula Taman din anul 1942, la luptele în apărare din Caucaz şi din Crimeea din septembrie 1943-aprilie 1944. La fel de valoroase sunt şi datele privitoare la dificultăţile întâmpinate de regiment pe parcursul operaţiei de retragere din Crimeea, pierderile suferite în efective şi materiale, colaborarea cu celelalte unităţi blocate în peninsulă, includerea sa în dispozitivul de apărare a Dobrogei începând cu luna iulie 1944 şi contribuţia adusă la eliberarea Cehoslovaciei.

Informaţiile conţinute de arhiva operativă creată de regiment sunt completate de datele conţinute de registrele istorice (pentru perioadele 1 august 1914-14 august 1916 şi 1 iulie 1918-31 martie 1919) şi jurnalele de operaţii (întocmite pentru perioadele 13 septembrie 1915-11 august 1917, 1 iunie 1916-14 august 1918 şi 1 octombrie 1942-31 decembrie 1942) aflate în colecţiile centrului.


283


Înfiinţat în aprilie 1880 prin prevederile Înaltului Decret nr. 1163 din 5 aprilie 1880, regimentul a funcţionat în prima etapă a existenţei sale sub titulatura de Regimentul de Dorobanţi Tecuci nr. 24. Garnizoana iniţială a fost stabilită în oraşul Tecuci, iar zona afectată pentru recrutarea efectivelor corespundea strict graniţelor fostului judeţ Tecuci476. La 11 iulie 1891 titulatura regimentului a fost modificată în urma contopirii cu Regimentul 6 Linie (desfiinţat) şi a devenit Regimentul al VI-lea Tecuci nr. 24, conform Înaltului Decret nr. 2329 din 11 iulie 1891. Prin acelaşi act s-a stabilit ca regimentul să preia atât drapelul, cât şi tradiţia de luptă a regimentului desfiinţat, atât drapelul cât şi tradiţia de luptă a regimentului desfiinţat, predându-şi propriul drapel la Arsenalul Armatei477. Regimentul a fiinţat până la 1 decembrie 1951 când, în conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr. 0031953 din 27 noiembrie 1951, a fost renumerotat primind denumirea de Regimentul 185 Infanterie478.

Fondul aflat în păstrarea Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice cuprinde arhiva creată de Regimentul 24 Infanterie pe anii 1909, 1913-1919 şi 1922-1951 şi anume o cantitate de 1365 unităţi arhivistice, grupate conform sistemului cronologic structural pe ani, şi în cadrul anilor, pe compartimente de activitate. Anii 1909, 1913, 1914 şi 1915 sunt reprezentanţi în fond doar de câte o unitate arhivistică cuprinzând statele de plata soldelor pentru cadre, preluate în anul 1986 de la Arhivele Naţionale.

Ca instrument de investigare ştiinţifică, fondul dispune de inventar definitiv, la întocmirea căruia s-a avut în vedere respectarea particularităţilor imprimate de creatorul de fond.

Cea mai mare parte a documentelor existente în fond conţin informaţii referitoare la activităţile specifice unei unităţi de infanterie şi anume: desfăşurarea procesului de instrucţie, administrarea, dotarea cu armament şi materiale, încadrarea cu efective, participarea regimentului la viaţa socială din garnizoana de reşedinţă, participarea în diferite etape, la mobilizare, raporturile de comandament cu eşaloanele superioare, schimbările la comandă, decorarea drapelului unităţii pentru strălucite fapte de armă.

În fond există şi o categorie specifică de documente, cu valoare eminamente practică, care atestă situaţia militară a cadrelor, militarilor în termen şi rezerviştilor din evidenţa regimentului.

De o valoare deosebită sunt documentele care cuprind informaţii în legătură cu evacuarea regimentului din Basarabia, în vara anului 1940. Starea de spirit a populaţiei civile şi a trupei evacuate, pierderile suferite în oameni şi materiale, demobilizarea oamenilor originari din Basarabia şi Transilvania de Nord, atitudinea trupelor sovietice sunt oglindite în dările de seamă, rapoartele, procesele verbale şi situaţiile existente în fond.

În cadrul fondului o valoare deosebită are arhiva operativă, care ilustrează participarea regimentului la cele două conflagraţii mondiale.

Inclus în compunerea Armatei a 2-a, în timpul Primului Război Mondial, regimentul a participat la acţiunile ofensive din Transilvania din august-septembrie 1916 şi apoi la luptele în retragere ale acesteia, până în luna decembrie 1916. În perioada iulie-august 1917 a participat eroic la marile bătălii de la Caşin şi Oituz, iar ulterior, până în noiembrie 1918 la protejarea Moldovei în timpul retragerii trupelor ruse dezorganizate şi la demontarea şi nivelarea lucrărilor de fortificaţii existente în zona sa de dislocare. Ordine de operaţii şi buletine informative datate începând cu 30 noiembrie 1918, informează în legătură cu acţiunile operative desfăşurate de regiment în

476 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 5 aprilie 1880, p. 257-160. 477 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 11 iulie 1891, p. 915-197. 478 C.S.P.A.M.I., fond Regiunea a 2-a Militară – Secţia Organizare Mobilizare, dosar 41/1951, nr. crt.7.


284

compunerea Comandamentului Trupelor de Transilvania până la revenirea sa în garnizoana de pace în decembrie 1919. Fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pe anii 1916-1929, acoperirea documentară a acestei perioade fiind asigurată de registrele istorice întocmite pentru perioadele 1880-1931, 1914-1916 şi 1880-1906, aflate în colecţiile centrului.

Informaţii la fel de preţioase conţin documentele create de regiment în anii celui de-al Doilea Război Mondial, conturând drumul său de luptă în vara şi toamna anului 1941 când a participat la ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi ocuparea Odessei.

Interesante date oferă şi documentele aparţinând perioadei 1942-1943 când regimentul a făcut parte din trupele care au asigurat siguranţa teritoriului Transnistriei.

După 23 August 1944 regimentul a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de Nord şi ulterior a Ungariei şi Cehoslovaciei, revenind în ţară în august 1945. Rapoartele şi dările de seamă operative, situaţiile de efective şi potenţial, ordinele de operaţii, hărţile şi crochiurile existente în fond atestă pierderile suferite de regiment, dotarea defectuoasă, eroismul cadrelor şi soldaţilor săi.

Pentru perioada 1945-1951, documentele conţin date sugestive în legătură cu organizarea şi desfăşurarea muncii politice în armată, participarea unor detaşamente constituite de regiment la munci agricole organizarea şcolilor de alfabetizare şi rezultatele obţinute în cadrul acestora.


285


Regimentul de Dorobanţi Vaslui nr. 25 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880479. Atât statul

major, cât şi cele două batalioane cu schimbul din compunerea lui au avut garnizoana în Vaslui480. El a avut ca bază de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta. Prin reorganizarea din

15 aprilie 1889, al doilea batalion cu schimbul a fost dislocat la Huşi. El a preluat ca bază de recrutare o parte din aria judeţului Fălciu. De la această dată unitatea s-a numit Regimentul nr. 25 de Dorobanţi481. În urma desfiinţării regimentelor de linie, în anul 1891, unitatea a primit drapelul şi tradiţia Regimentului 7 Linie. Urmarea a fost modificarea denumirii în Regimentul al 7-lea Rahova nr. 25482 şi primirea în compunere a unui batalion permanent, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Huşi. Cele două batalioane cu schimbul, fără a-şi schimba reşedinţele, au primit următoarele numere de ordine483. Începând cu 7 octombrie 1899 batalionul secund a fost transformat din „cu schimbul” în „permanent”:

Cele două batalioane permanente au fost aduse în garnizoana Vaslui484. Al treilea, cu schimbul, a rămas cu reşedinţa la Huşi şi companiile repartizate pe teritoriu. El a devenit permanent la 1 aprilie 1908485.

De la această dată istoricul unităţii este reliefat pe larg în documentele incluse în propriul fond arhivistic. Ne rezumăm la prezentarea următoarelor repere:

- Completarea denumirii unităţii, prin atribuirea cuvintelor: „General C. Prezan”, începând cu anul 1925486.

- Prin contopirea cu Regimentul 53 Infanterie, desfiinţat datorită pierderilor suferite pe front, la 1 aprilie 1942 denumirea unităţii a fost schimbată în Regimentul 25 Infanterie487.

- La 11 noiembrie 1944 regimentul a fost desfiinţat, prin contopire cu partea sedentară a Regimentului 24 Infanterie488.

Un nou regiment de infanterie, cu acelaşi număr de ordine, a fost înfiinţat în garnizoana Iaşi la 3 iunie 1949489. Acest Regiment 25 Infanterie a fost desfiinţat la 27 noiembrie 1951, prin schimbarea numerotării în Regimentul 128 Infanterie490.

Fondul de arhivă al regimentului prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice are un volum de 1353 unităţi arhivistice şi acoperă documentar perioada anilor 1912-1944 şi 1949-1951. La baza constituirii lui a stat principiul cronologic-structural. Atât tipologia documentelor întâlnite în fond, cât şi problematicile consemnate în acestea sunt specifice regimentelor de infanterie. În prezentarea pe care o facem, semnalăm evenimentele asupra cărora fac referire documentele din acest fond:

- Includerea în grupurile de acoperire Trotuş şi Oituz şi activitatea desfăşurată în cadrul acestora pe frontiera cu Austro-Ungaria (1915-1916).

- Ofensiva din Transilvania pe direcţia generală Sovata (august-septembrie 1916). - Luptele de apărare de pe văile Caşinului şi Oituzului (octombrie 1916-ianuarie 1917).

479 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. 480 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 31. 481 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 135. 482 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914. 483 Ibidem, p.917. 484 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 485 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916-

1919”, vol. I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 486 Constatare în urma expertizării documentelor create sau primite de unitate. 487 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar f.n./1944, crt. 1021, f. 264. 488 Ibidem, dosar f.n., 1944, crt. 1020, , f. 109. 489 Loc.cit., fond M.St.M., Secţia a IV-a, dosar nr. 244 bis, vol.I, 1949,crt. 1797, , f. 61. 490 Loc. cit., fond Regiunea I Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, crt. 2841, dosar f.n., 1951, f. 291.


286

- Defensiva de pe aliniamentele: Mănăstirea Caşin-Cireşoaia-Pârâul Crimiretz-Manciuc (iulie 1917-ianuarie 1918) şi Poiana Tepei-Dealul Prisacei (februarie 1918).

- Apărarea frontierei de pe Nistru şi activitatea desfăşurată în Pocuţia şi Basarabia (1918-1919).

- Includerea în Gruparea Tactică de Nord şi organizarea defensivă a unor sectoare din Bucovina (1939-iunie 1940).

- Evacuarea Bucovinei cedate URSS –ului şi evidenţa pierderilor suferite la Româneşti (iunie/iulie 1940).

- Ofensiva din Basarabia şi Transnistria (iunie-noiembrie 1941). - Participarea la luptele de pe Don şi retragerea în Crimeea (1942/1943). - Organizarea şi apărarea litoralului Crimeei în sectoarele Oceakov şi Mihailovka (iunie

1943-martie 1944). - Retragerea şi organizarea aliniamentelor defensive de pe malul drept al Nistrului, în

Basarabia: Cazaci-Coremaz-Antoneşti şi Tudora-Coremaz (martie 1944-22 august 1944). - Părăsirea Basarabiei, prin Căplani şi Plătăreşti. Evidenţa pierderilor umane şi

materiale suferite la Sărata în încercarea de traversare a Dunării (22-25 august 1944). - Contribuţia recruţilor de la partea sedentară la apărarea şi curăţirea oraşului Turnu

Măgurele şi împrejurimilor de trupele germane (23 august-5 septembrie 1944). - Reorganizarea unităţii, prin sosirea subunităţilor şi efectivelor scăpate din încercuirea

sovietică (septembrie 1944). - Apărarea malului românesc al Dunării în sectoarele:Turnu Măgurele – Alexandria şi

Corabia-Orbea (5-26 septembrie 1944). - Asigurarea zonelor de etapă ale unităţilor operative din Banat şi vestul ţării

(octombrie 1944). De asemenea, în cadrul bibliotecii Centrului fondul deţine: - Registre istorice pentru perioada anilor 1914-1916, 1918 şi 1940-1942, inventariate

la nr. 789, 791-792. - Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1921 şi 1944, inventariate la nr. 830

şi 869. În cadrul fondului sunt documente referitoare la evidenţa arhivelor:

a) Regimentului 3 Vânători, distrusă prin ardere sau capturată de sovietici la Româneşti, la 30 iunie 1940491. Arhiva salvată a fost predată regimentului prezentat492.

b) Proprii, capturată de sovietici la Sărata, în Basarabia, la 23 August 1944493 sau predată cu ocazia desfiinţării din 11 noiembrie 1944 Regimentului 24 Infanterie494.

Documentele ce constituie acest fond au o stare de conservare bună şi conferă acestuia, prin conţinutul lor, importanţa istorică şi practică.

491 Loc. cit., fond Regimentul 25 Infanterie, dosar nr. 4/1944, crt. 1022, , f.114. 492 Ibidem, dosar nr. 12, vol. XV/1940, crt. 617, , f. 814. 493 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1021, , f.276. 494 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 1020, f.109.


287

REGIMENTUL NR. 26 DE DOROBANŢI ROVINE

Având drept bază de recrutare aria judeţului Fălciu, la 5 aprilie 1880 a fost înfiinţat:

„Regimentul de Dorobanţi Fălciu nr. 26”495. Statul major şi cele două batalioane „cu schimbul” erau încazarmate la Huşi496. De la 15 aprilie 1889 aria de recrutare a regimentului i-a fost mutată în judeţele Dolj şi Romanaţi. Statul major şi drapelul s-au dislocat în noua garnizoană: Craiova. Unitatea a primit şi o nouă denumire „Regimentul nr. 26 de Dorobanţi”497. Cele două batalioane „cu schimbul” au fost organizate în noile reşedinţe: Craiova şi Filiaşi498. Reorganizarea armatei, ca urmare a desfiinţării „regimentelor de linie a impus de la 1 iulie 1891 noul nume al unităţii: „Regimentul Rovine nr. 26”499. În compunerea căreia a apărut „batalionul permanent”, care a primit primul număr de ordine şi a fost organizat în Craiova500. Cele două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi modifica reşedinţele, au primit următoarele numere de ordine. De la 7 octombrie 1899 şi primul batalion „cu schimbul” s-a transformat în „permanent”. El şi-a păstrat numărul secund de ordine şi reşedinţa501. Batalionul „cu schimbul”, al treilea numeric, avea companiile „repartizate pe teritoriu”502.

Această compunere a unităţii a suferit o nouă modificare la 1 aprilie 1908. Batalionul al treilea a devenit şi el „permanent” şi a fost adus la Craiova503. Evoluţia istoricului unităţii îşi găseşte de la această dată reflectarea în materialul documentar propriu. Vom evidenţia doar:

- schimbarea denumirii în „Regulamentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine” la 23 mai 1932, fără modificarea garnizoanei504.

- desfiinţarea, prin contopire cu Regimentul 1 Vânători, la data de 11 iulie 1946505. Fondul de arhivă creat de unitate şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a

Arhivelor Militare Istorice are un volum de 2209 unităţi arhivistice, care acoperă documentar perioada anilor: 1906, 1913-1946. Arhiva anilor 1906 şi 1913-1921 a fost ordonată în conformitate cu numerele date de creator dosarelor, iar cea a perioadei 1922-1946 în baza schemei cronologic-structural. Documentele incluse în fond şi problematicile acestora sunt comune regimentelor de infanterie. Reliefăm câteva din problematicile specifice acestui fond arhivistic:

- participarea unor subunităţi la înăbuşirea răscoalelor din unele sate ale judeţelor Dolj şi Romanaţi (1907).

- Campania dintre 2 iulie-11 august 1913 din Bulgaria: Bechet, Oreava (Rahova), Lescovăţ, Altemir, Urata, Orhania.

- Supravegherea Dunării în sectorul Bechet şi activitatea desfăşurată în cadrul „Grupului de acoperire Jiu” (1915-1916).

- Ofensiva din Transilvania: Surduc-Petroşani-Muntele Piatra Roşie (16 august-6 septembrie 1916).

- Apărarea pe frontieră şi luptele desfăşurate în timpul retragerii spre Moldova: Defileul Lainici, Vădeni, Târgu Jiu, Filiaşi, Craiova, Slatina, Mozaci, Cornăţel, Vidra (septembrie-decembrie 1916).

- Asigurarea aliniamentelor defensive din Moldova: Vizantea-Soveja, Ireşti-Muncelul şi Dealul Voloşcani (decembrie 1916-martie 1917).

- Reorganizarea unităţii în judeţul Iaşi, la: Tomeşti şi Moara de Vânt (martie-iulie 1917).

495 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. 496 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 29. 497 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 118. 498 Ibidem. 499 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 914. 500 Ibidem. 501 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 502 Ibidem. 503 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p. 96 – 97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 –

1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Buc., 1934, p. 5. 504 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 505 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 26 de Dorobanţi Rovine, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.6.


288

Ofensiva şi defensiva de la : Mărăşeşti, Muncelul, Panciu şi Păuneşti (august 1917-martie 1918).

- Paza malului Dunării în sectorul: Gălăşei-Reni (martie-iunie 1918). - Dislocarea în zona Piatra Neamţ (iunie 1918-mai 1919). - Intervenţia în Ungaria, asigurarea spatelui frontului: Tegled, Tisza Szapel şi Szolnoc

(iulie-septembrie 1919). - Organizarea şi apărarea unui sector de frontieră pe Nistru (26 decembrie 1919-31

octombrie 1921). - Executarea lucrărilor genistice defensive în sectoarele: malul Siretului, Tecuci,

Focşani, Hrăliceni şi Brăneşti (septembrie 1939-octombrie 1940). - Campania antisovietică din Basarabia şi Transnistria (septembrie 1941-aprilie 1943). - Organizarea sectorului Tătărăşti din sudul Basarabiei şi apărarea lui (24 aprilie-

23 august 1944). - Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare: Movila Mare, Sudiţi,

Bechet, Ianca, Mehedia, Recaş (23 august -11 octombrie 1944). - Campania din Ungaria: Szoke Psu, Csongrad, forţarea Tisei în sectorul: Tisza Ug-

Tiza Inoka, Kokser, Tapio, Ferma „Felso Liget”, Iszaseg, Cinkota, Budapesta (11 octombrie 1944-21 ianuarie 1945).

- Luptele din Cehoslovacia: Proviţa, Abelova, Plisovce, Dobra Niva, Zvolen, Brzovka, Brno (21 ianuarie-12 mai 1945).

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice fondul deţine: - „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1896-1943, 1899-1930, 1914-1916 şi

1916-1918, inventariate la nr. 793 – 796. - „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1906-1912 şi 1912-1913, inventariate la

nr. 831 şi 832. De asemenea, fondul include în compunere: - „registrul istoric” pentru perioada anilor: 1918-1920506. - „jurnale de operaţii” pentru perioada anilor „1913-1940 şi 1941-1944507.

Documentele fondului cuprind referiri la: a) Predarea unei părţi a arhivei proprii Depozitului de Arhivă al Comandamentului 1

Teritorial, în anii 1929 şi 1942508. b) Predarea arhivei existente asupra unităţii, la data desfiinţării, Regimentului 1

Vânători509. c) Primirea arhivei următoarelor unităţi desfiinţate: Regimentul 66 Infanterie,

Batalionul 50 Mitraliere şi Detaşamentul 52 Căi Ferate510; Batalionul 660 Infanterie Independent şi Centrul de Colectare Prizonieri nr. 7511, precum şi a „părţii sedentare” a Regimentului 13 Dorobanţi512.

Starea de conservare a documentelor este bună şi ele, prin conţinutul lor, imprimă importanţa istorică şi practică a fondului.

506 Ibidem, dosar f.n./1918, crt. 143. 507 Ibidem, dosar f.n., 1913, crt.7; dosar f.n./1940; crt.1180; dosar nr. 32/1941, crt. 1341; dosar f.n./1941, crt. 1344;

dosar nr. 99, vol.11/1942, crt. 1538; dosar nr. 31 bis/1942, crt.1589; dosar nr. 32/ 1944., crt. 1897. 508 Ibidem, dosar f.n./1929, crt. 575, f.337-358; dosar nr.1/1942, crt. 1446, f.150; dosar nr.2/1942, crt. 1451, f.13-18,

63-69, 109-124, 133-138; dosar nr. 12, vol.11/1943, crt. 1644. 509 Ibidem, dosar f.n./1946, crt. 2137, f.3,6; dosar nr.2/1946, crt.2148, f.128. 510 Ibidem, dosar nr.2, vol.1/1942, crt. 1416. 511 Ibidem, dosar nr.9, vol.1/1942, crt. 1479, , f.19, 22, 36 şi 46. 512 Ibidem, dosar nr.3/1945, crt. 2087, , f. 515.


289


În vederea încorporării şi instruirii militare a tinerilor din judeţul Bacău, la 5 aprilie 1880

a fost înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Bacău nr. 27513. Comanda şi cele două batalioane cu schimbul au fost instalate în garnizoana Bacău514. La 15 aprilie 1889 unitatea a primit denumirea de Regimentul nr. 27 de Dorobanţi, iar al doilea batalion i-a fost dislocat la Târgu Ocna515. În urma desfiinţării regimentelor de linie, unitatea a organizat la Bacău un batalion permanent, care a primit numărul unu516. Batalioanele cu schimbul ale unităţii au primit următoarele două numere, păstrându-şi reşedinţele avute. Tot la această dată, 1 iulie 1891, denumirea unităţii a devenit Regimentul Bacău nr. 27517.

Primul batalion cu schimbul a fost transformat în al doilea batalion permanent la 7 octombrie 1899518. Batalionul al treilea a rămas cu schimbul şi cu subunităţile repartizate pe teritoriu. Şi el, la rândul lui, la 1 aprilie 1908 a fost transformat în permanent şi adus la Bacău519. De la această dată, în baza materialului documentar inclus în fondul propriu de arhivă, istoricul unităţii este pe larg reflectat de acesta.

Evidenţiem doar schimbarea denumirii la 23 mai 1932 în Regimentul nr. 27 de Dorobanţi Bacău520, iar la 14 aprilie 1943, ca urmare a contopirii cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii, în Regimentul 27 Infanterie521. Unitatea a fost desfiinţată la 15 iulie 1946, când a predat: „…arhiva, drapelul…gestiunile materiale…Regimentului 11 Infanterie522.

Un nou Regiment 27 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Oradea la 15 iunie 1949523 şi desfiinţat, prin schimbarea numerotării în Regimentul 105 Infanterie, la data de 1 decembrie 1951524.

Fondul arhivistic al unităţii, depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, acoperă documentar perioada anilor 1891, 1904, 1906, 1908, 1912-1948 şi 1949-1951 şi are un volum de 1392 unităţi arhivistice. În cadrul fondului se regăsesc tipologia documentelor şi problematicile acestora comune regimentelor de infanterie. Ca unicitate a problematicilor unităţii prezentate nominalizăm:

- Executarea de lucrări defensive la graniţa cu Austro-Ungaria în zonele Comăneşti-Dârmăneşti, Drăguşeni-Tătăruşi, Cristeşti-Hereşti (1915-1916).

- Apărarea poziţiilor de pe Valea Trotuşului (1916). - Reorganizarea (la Sendriceni) şi asigurarea ordinii în judeţul Dorohoi (1917). - Organizarea şi asigurarea apărării frontierei de pe malul Nistrului, în sectorul

Soproca-Poeana (septembrie 1921-noiembrie 1923). - Evidenţa ofiţerilor morţi pe front în războaiele din 1877/1878, 1913 şi 1916-1921525. - Copia ordinului privind identificarea arhivei istorice a Banatului pentru perioada

1750-1918 la Comenduirea Pieţii Timişoara526.

513„Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. 514 Ibidem, Supliment, la nr. 7 din 3 martie 1881, p.30. 515 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.117 şi 135. 516 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 917. 517 Ibidem, p.914. 518 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 519 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară , p.96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916-

1919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 520 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 521 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 27 Infanterie, R.I. nr. 799, f. 151. 522 Loc. cit., dosar nr. 23, vol.I/1946, crt. 1078, f. 397. 523 Ibidem, dosar nr. 14/1949, crt. 1130, f. 6. 524 Loc. cit., fond Regiunea a 3-a Militară, Secţia Organizare-Mobilizare, dosar H, vol.I/1951, crt. 66, f.491. 525 Loc. cit., fond Regimentul 27 Infanterie, dosar nr. 5A, vol.I/1932, crt. 232. 526 Ibidem, dosar f.n./1933, crt. 247, f.145.


290

- Evidenţa părţilor sedentare evacuate din Transilvania, Basarabia şi Bucovina în anul 1940 şi a noilor lor dislocări527.

- Acţiunile desfăşurate pe frontul antisovietic pe direcţia Liteni-Odessa (1941). - Participarea la luptele din 1942 de la Cotul Donului şi evidenţa pierderilor suferite în

încercuirea de la Raspapinskaya – Fordminsky. - Contopirea cu Regimentul 2 Infanterie Fortificaţii şi preluarea pazei litoralului Mării

Negre din Transnistria (1943). - Apărarea sectorului Hălăuceşti din Basarabia în perioada 27 martie-23 august 1944. - Aportul regimentului la luptele de eliberare a teritoriului naţional. Principalele repere

ale luptelor duse sunt: Dumbrăveni, Seleuş, Idrifaia (pe Târnava Mică), Dealul Rakotzi, Ilieni, Cristeşti (pe Mureş), Sântioara de Mureş, Tigău.

- Tabel cu evidenţa cercurilor teritoriale unde s-a depozitat arhiva unităţilor desfiinţate528.

- Evidenţa nominală a basarabenilor şi bucovinenilor rămaşi de bună voie în România529.

- Primirea efectivelor şi materialelor Regimentului 37 Infanterie la 1 noiembrie 1944530. - Campania din Ungaria: Nyir Bator, Gyulay Nagy, forţarea Tisei în sectorul Tisza

Eslar – Ujjalu, Csiobay, Megyhaza (octombrie-decembrie 1944). - Ofensiva din Cehoslovacia: Pereny, Gamboş, Buziţa, Yablaniţa, Krociok, Zvolen

(decembrie 1944-mai 1945). Fondul deţine în cadrul bibliotecii Centrului registre istorice pentru perioada anilor: 1905-

1929, 1914-1916 şi 1930-1946, inventariate la nr. 797-799. El mai deţine jurnale de operaţii pentru perioada anilor: 1880-1891, 1906-1915, 1916-1918, 1913-1923, 1918-1919, 1934-1939 şi 1939-1942, incluse în fond şi inventariate la numerele curente: 1-2, 19, 25, 40 şi 352-354.

În cadrul fondului sunt documente referitoare la pierderea în încercuirea de la Cotul Donului (zona Raspapinskaya-Fordminski), la 18 noiembrie 1942, atât a arhivei proprii531, cât şi cea a Brigăzii 6 Infanterie şi Batalionului 6 Infanterie Uşoară. Arhive capturate de sovietici532. Amintim şi existenţa documentelor referitoare la predarea arhivei unităţii, la data desfiinţării, Regimentului 11 Infanterie533.

Ordonarea fondului a avut la bază sistemul cronologic-structural. Starea de conservare a materialului documentar ce constituie acest fond este bună, iar conţinutul acestuia îi conferă importanţă istorică şi practică.

527 Ibidem, dosar nr.1, vol.I/1940, crt. 378. 528 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 834. 529 Ibidem, dosar nr. 8, vol.I/1944, crt. 756; dosar nr. 9, vol.13/1944, crt. 771. 530 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 834. 531 Ibidem, dosar nr. 27, vol.I/1943, crt. 562, f.76. 532 Ibidem, f.77-79. 533 Ibidem, dosar nr. 23, vol.I/1946, f.397, crt. 1078.


291


Regimentul de Dorobanţi Suceava nr. 28 a fost înfiinţat la 5 aprilie 1880 şi a avut drept bază

de recrutare aria judeţului al cărui nume îl purta534. Statul major şi cele două batalioane „cu schimbul” din compunere au avut garnizoana la Fălticeni535. Prin organizarea din 1889 aria de recrutare i-a fost modificată. De la 15 aprilie 1889 aceasta a fost stabilită în judeţele Dâmboviţa şi Argeş. De aceea „statul major”, drapelul şi „materialele” au fost dislocate în noua garnizoană Găeşti. Denumirea unităţii a devenit şi ea „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi”536. Cele două batalioane „cu schimbul” au fost organizate: la Găeşti, primul, respectiv Titu al doilea537. Prin desfiinţarea „regimentelor de linie” unitatea a primit în compunere un „batalion permanent”, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Bucureşti538. Celelalte două batalioane „cu schimbul”, fără a-şi modifica dislocarea, au primit următoarele numere de ordine. Aceste modificări au survenit de la 1 iulie 1891, dată de la care denumirea unităţii a fost de „Regimentul Radu Negru nr. 28”539. Batalionul „permanent” a fost dislocat din Bucureşti în Dobrogea la 8 martie 1893540.

Iar din 15 mai 1893, regimentul, împreună cu cele două batalioane „cu schimbul”, a fost dislocat în garnizoana Piteşti541. Baza de recrutare i-a rămas neschimbată.

Batalionul secund a fost transformat la 7 octombrie 1899 din „cu schimbul” în „permanent”542, iar ultimul rămas „cu schimbul” avea companiile „repartizate pe teritoriu”543. De la data de 1 aprilie 1908 şi acest ultim batalion a devenit „permanent” la reşedinţa unităţii544. În perioada interbelică regimentul a fost dislocat în Basarabia, garnizoana fiindu-i la Ismail. Din nou, la data de 23 mai 1932, denumirea i-a fost modificată în „Regimentul nr. 28 de Dorobanţi Radu Negru”545.

Evacuat din Basarabia cedată U.R.S.S.-ului, regimentul a fost dislocat în garnizoana Focşani. Participând la executarea lucrărilor de fortificaţii din zonă, la 15 iulie 1940 unitatea a primit o nouă denumire „Regimentul nr. 28 Infanterie Fortificaţii”546. El a fost desfiinţat la data de 30 aprilie 1943 prin contopire cu Regimentul 10 Vânători547.

O unitate de infanterie cu acelaşi număr de ordine a fost înfiinţată în garnizoana Caracal la 26 aprilie 1951. Ea s-a numit „Regimentul 28 Infanterie”548 şi a fost desfiinţată la 4 decembrie 1951, prin schimbarea numărului în Regimentul 271 Infanterie549.

Fondul arhivistic prezentat şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, are un volum de 880 unităţi arhivistice, care acoperă documentar anii: 1903, 1909, 1943 şi 1951.

534 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 259. 535 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 34. 536 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.132. 537 Ibidem. 538 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 916. 539 Ibidem, p. 914. 540 Ibidem, nr. 11 din 8 martie 1893, p. 127. 541 Ibidem, Supliment la nr. 24 din 22 mai 1893, p.7. 542 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-924. 543 Ibidem. 544 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară, p.96-97 şi România în Primul Război Mondial 1916-1919,

vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, f.5. 545 „Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 546 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 28 Infanterie, dosar nr.2, livret 4, 1940, crt. 394, nenumerotat. 547 Ibidem, dosar f.n. 1943/O.Z. nr. 308 din 30 aprilie 1943, crt. 783. 548 Ibidem, dosar nr. 2/1951, crt. 820, f.40. 549 Ibidem, dosar f.n., 1951/O.Z. nr. 171 din 4 decembrie, 1951, crt. 863.


292

Sistemul cronologic-structural a stat la baza constituirii acestui fond. Tipologia documentelor incluse în fond şi problematicile consemnate în acestea sunt comune regimentelor de infanterie. Vom prezenta, spre evidenţierea unicităţii fondului, specificităţile acestuia:

- Includerea în cadrul „Grupului de acoperire Bran” şi activitatea desfăşurată în zona Rucăr-Dâmbovicioara (1915-1916).

- Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Ghimbav, Tohanu Vechi, Codlea, Cincu Mare (1916).

- Defensiva din toamna anului 1916 şi iarna 1916-1917: Făgăraş, Muntele Bratocea, Tabla Buţii.

- Ofensiva-defensiva din vara-toamna anului 1917: Mărăşeşti, Răchitaşul, Valea Suşiţei, Vârful Momâia, Dealul Porcului.

- Dislocarea în Basarabia şi organizarea defensivă a Frontierei de pe Nistru (1918-1921). - Planurile de situaţie a cazărmilor „Carol I” şi „Regele Ferdinand” din Ismail550. - Evacuarea Basarabiei şi evidenţa pierderilor suferite (iunie 1940). - Evidenţa armamentului confiscat în urma participării la înăbuşirea rebeliunii legionare

(1941, ianuarie)551. - Ofensiva din Basarabia, apoi organizarea şi asigurarea pazei litoralului maritim al

Transilvaniei (1941-1943). Fondul deţine în cadrul său documente referitoare la distrugerea arhivei proprii cu ocazia

evacuării din Ismail552. El mai deţine în cadrul bibliotecii Centrului: - „Registre istorice” pentru perioada anilor: 1914-1916 şi 1939-1941, inventariate

la nr. 800 şi 801. - „Jurnale de operaţii” pentru perioada anilor: 1916-1918 şi 1918-1921, inventariate la

nr. 833 şi 834. Documentele incluse în cadrul fondului au o stare de conservare bună şi atribuie, prin

valoarea conţinutului lor, importanţa istorică şi practică a acestuia.

550 Ibidem, dosar nr. 1, 1937, crt. 252. 551 Ibidem, dosar nr.1, vol.11, 1941, crt. 484. 552 Ibidem, dosar nr. 5, 1940, crt. 472.


293


În garnizoana Dorohoi, având ca bază de recrutare aria judeţului cu acelaşi nume, la

5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi nr. 29553. El a avut în compunere două batalioane cu schimbul, cu reşedinţa în aceeaşi garnizoană554. Denumirea unităţii s-a modificat de la 15 aprilie 1889 în Regimentul nr. 29 de Dorobanţi555. Ca urmare a desfiinţării regimentelor de linie, la 1 iulie 1891 unitatea a preluat drapelul şi istoricul Regimentului de Linie nr.8 şi a primit denumirea de Regimentul al 8-lea Dragoş nr. 29556. În compunerea unităţii a intrat un batalion permanent, care a primit primul număr de ordine şi a fost dislocat la Iaşi557. Celelalte două batalioane cu schimbul ale regimentului au primit următoarele numere, fără a-şi schimba reşedinţa. De la 7 octombrie 1899 primul dintre cele două batalioane cu schimbul a devenit permanent. El a rămas cu acelaşi număr de ordine (doi) şi-n aceeaşi garnizoană. Cel cu schimbul (numărul trei) a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu558.

Batalionul cu schimbul a devenit la rândul lui permanent la 1 aprilie 1908, cu reşedinţa în Dorohoi559.

Istoricul unităţii, de la această dată, îşi găseşte o ilustrare adecvată în propriul fond arhivistic. Specificăm apariţia în documentele emise sau primite de unitate, începând cu anul 1939, a unei noi denumiri a acesteia: Regimentul 29 Infanterie. Unitatea a fost desfiinţată la data de 23 noiembrie 1944, când a predat „…personalul…armamentul… şi arhivele…Regimentului nr.3 Infanterie, la Slatina”560.

Volumul de arhivă creat de regiment şi depozitat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice este de 3233 unităţi arhivistice. Materialul documentar ce constituie acest fond acoperă perioada anilor: 1903 şi 1909-1944.

Categoriile de documente, precum şi problematicile reflectate de acestea sunt comune regimentelor de infanterie. Problematicile care asigură unicitatea fondului sunt următoarele:

- Intervenţia din anul 1888 la „liniştirea repede şi fără vărsare de sânge a locuitorilor satului Dumbrăveni, din judeţul Botoşani, care se răsculaseră”561 .

- Reprimarea răscoalei din 1907 din unele sate din judeţele Dorohoi şi Fălticeni562. - Marşul din 1913 în Bulgaria, de la Siliştioara până în Munţii Balcani, punctul Panega

şi înapoi563. - Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în sectorul judeţului Dorohoi

(1914-1916). - Evacuarea poziţiilor defensive şi desfăşurarea ofensivei în Transilvania: pasul

Ghimeş, Praid, Sovata, Corod, Siclod (toamna anului 1916). - Retragerea din Transilvania şi luptele de apărare a frontierelor: Piscul Dobrului,

Vârful Cernica, Poiana Uzului, Muntele Lapoş, Brezoiul (1 octombrie-12 decembrie 1916). - Apărarea aliniamentelor defensive de pe văile Oituzului, Caşinului şi Suşiţei

(12 decembrie 1916-6 ianuarie 1917).

553 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 260. 554 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p. 35. 555 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p.136. 556 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 913-914. 557 Ibidem, p. 917. 558 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 559 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea regulamentară, p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916-

1919”, vol.I, Imprimeria Naţională, Bucureşti, , 1934, p.5. 560 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 29 Infanterie, dosar f.n., 1944, crt. 3006, , f. 1, 85. 561 Ibidem, dosar nr. 12/1930, crt. 978, f.42. 562 Ibidem, f.47. 563 Ibidem, f. 48-49.


294

- Ofensiva şi defensiva din vara anului 1917: Măgura Caşinului, Vârful Războiului şi Sticlăria.

- Dislocarea în Bucovina şi activitatea din zona Cernăuţi (1919-1923). - A doua dislocare în Bucovina şi organizarea sectoarelor defensive: - Budeşti –

Văscăuţi şi Ispas – Vişniţa (10 septembrie – 6 octombrie 1939); - Storojineţ – Adâncata (6 octombrie 1939 – 4 aprilie 1940); - Ostriţa – Cernăuţi – Horecea (4 aprilie – 28 iunie 1940). - Evacuarea Bucovinei cedată URSS-ului şi organizarea unui aliniament defensiv pe

noua frontieră: Secătura – Creasta Obcina – Voroneţ (28 iunie – 9 septembrie 1940). - Participarea la realizarea fortificaţiilor din zona: Târgu Ocna – Bâra (9 septembrie

1940 – 5 iunie 1941). - Intervenţia, prin intermediul unor subunităţi, în Bucureşti pentru înăbuşirea rebeliunii

legionare (ianuarie 1941). - Apărarea frontierei de pe Prut în sectorul: Româneşti – Santa Maria (5 iunie – 2 iulie

1941). - Luptele purtate pentru eliberarea Bucovinei: Moara Domnească, Obreja, Răut,

Văscăuţi, Rezina, malul drept al Nistrului (2-23 iulie 1941). - Campania din Transnistria şi luptele duse pentru ocuparea Odesei: Bicloci (traversarea

Nistrului), Tarascova, Rabniţa, Mokra, Dabova, Baranova (23 iulie – 19 august 1941); în continuare: Freudenthal, Dalnic, Lenintal, Tătarca (19 august – 30 septembrie 1941).

- A doua dislocare în Transnistria, pentru: „…menţinerea ordinii contra partizanilor (23 februarie – 25 aprilie 1944).

- Organizarea şi apărarea, în nordul Moldovei, aliniamentului Poeni – Lela – Valea Albă – Dealul Curăturile (25 aprilie – 23 august 1944).

- Participarea la luptele pentru eliberarea teritoriului naţional (23 august – octombrie 1944).

Fondul cuprinde documente referitoare la pregătirea şi predarea arhivei istorice la Depozitul de Arhivă al Corpului 4 Armată, la 14 decembrie 1943564, precum şi la primirea arhivei Comandamentului Infanteriei Diviziei a 8-a pe perioada anilor 1942-1943565. De asemenea, reamintim şi documentele referitoare la predarea arhivei unităţii Regimentului 3 Infanterie566.

În cadrul bibliotecii Centrului, fondul deţine: - Registre istorice pentru perioada anilor 1914 – 1915 şi 1941 – 1943, inventariate la

nr. 802 şi 803. - Jurnale de operaţii pentru perioada anilor 1916-1920, 1918-1921 şi 1939-1941,

inventariate la nr. 835-837. Fondul a fost ordonat conform schemei cronologic-structural. Documentele ce compun

fondul au o stare de conservare bună, iar prin conţinutul lor îi conferă importanţă istorică şi practică.

564 Ibidem, dosar nr. 35/1943, crt. 2847, f. 58, 89. 565 Ibidem, dosar nr. 12, 1943, crt. 2850, f.23-30. 566 Ibidem, dosar f.n./1944, crt. 3006, f.1; dosar f.n., 1944, crt. 3010, f.2.


295

REGIMENTUL NR.30 DE DOROBANŢI MUSCEL

În garnizoana Constanţa, la 5 aprilie 1880 s-a înfiinţat Regimentul de Dorobanţi Tulcea-

Constanţa nr. 30567. El a avut primul batalion în Constanţa, iar al doilea în Tulcea. Cele două judeţe au constituit baza ariei de recrutare pentru fiecare din batalioanele dislocate în reşedinţele respective de judeţ568. Existenţa acestei unităţi a fost de scurtă durată, desfiinţându-se la 8 mai 1880569. O altă unitate, cu acelaşi număr de ordine, dar cu o altă arie de recrutare, a fost înfiinţată la 1 iunie 1880. Aceasta a fost Regimentul de Dorobanţi Muscel nr. 30570. Garnizoana statului major şi a primului batalion cu schimbul i-a fost stabilită la Câmpulung-Muscel. Batalionul cu schimbul, cu numărul secund, a fost organizat la Ştefăneşti571. Regimentul a avut ca bază de recrutare aria judeţului Muscel. La 15 aprilie 1889 batalionul secund a fost dislocat la Târgu-Dealului, iar denumirea unităţii a devenit Regimentul nr. 30 de Dorobanţi572.

Prin desfiinţarea regimentelor de linie, unitatea a primit în compunere un batalion permanent. Acesta a fost dislocat la Bucureşti şi i-a fost atribuit numărul unu573. Cele două batalioane cu schimbul au primit următoarele două numere de ordine şi şi-au păstrat dislocarea.

Aceste modificări au avut loc la data de 1 iulie 1891, dată de la care unitatea s-a numit: Regimentul Muscel nr. 30574. La 7 octombrie 1899 batalionul secund a fost transformat în permanent. Cele două batalioane permanente erau dislocate în Câmpulung Muscel, iar al treilea cu schimbul a rămas cu subunităţile repartizate pe teritoriu575. Şi acest ultim batalion, la data de 1 aprilie 1908, a devenit permanent şi încazarmat la reşedinţa regimentului576. Evoluţia istorică a unităţii, de la această dată, îşi găseşte reflectarea în documentele propriului fond arhivistic. Consemnăm numai schimbarea denumirii unităţii în: Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, la 23 mai 1932577.

Regimentul a fost desfiinţat la 15 iunie 1946, dată de la care a predat: „…drapelul…arhiva şi gestiunile materiale Regimentului 5 Infanterie Voluntari578.

Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, depozitarul fondului, consemnează în evidenţele acestuia un număr de 1623 unităţi arhivistice, care acoperă documentar perioada anilor 1914 – 1946. tipologia documentelor existente în fond, precum şi problematicile acestora sunt comune regimentelor de infanterie. Vom individualiza în continuare problematicile care imprimă specificitatea acestui fond arhivistic:

- Activitatea desfăşurată pe frontiera cu Austro-Ungaria în cadrul Grupului de acoperire Bran (1915 – 1916).

- Ofensiva din Transilvania: Zărneşti, Tohanu Vechi, Ghimbav, Codlea (august – septembrie 1916).

- Luptele defensive pentru apărarea frontierelor şi drumului spre Moldova: Cincu Mare, Făgăraş, Muntele Bratocea (septembrie – decembrie 1916).

567 „Monitorul Oastei”, nr. 10 din 15 aprilie 1880, p. 260. 568 Ibidem. 569 Ibidem, nr. 15 din 10 iunie 1880, p. 434. 570 Ibidem. 571 Ibidem, Supliment la nr. 7 din 3 martie 1881, p.5. 572 Ibidem, nr. 13 din 17 martie 1889, p. 131. 573 Ibidem, nr. 28 din 13 iulie 1891, p. 916. 574 Ibidem, p.914. 575 Ibidem, nr. 47 din 18 octombrie 1899, p. 823-824. 576 Ibidem, nr. 14 din 2 aprilie 1908, Partea Regulamentară p. 96-97 şi „România în Primul Război Mondial, 1916 -

1919”, vol.1, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934, p.5. 577 „Monitorul oficial”, nr. 122 din 28 mai 1932, p. 3445. 578 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul nr. 30 de Dorobanţi Muscel, dosar f.n., vol.1, 1946, crt.7, f.159-164.


296

- Reorganizarea regimentului şi executarea de lucrări defensive în Moldova (ianuarie – iulie 1917).

- Ofensiva şi defensiva din Moldova: Mărăşti, Răcoasa, Valea Sării, Dealul Porcului (iulie 1917-ianuarie 1918).

- Dislocarea şi activitatea desfăşurată în Basarabia, în două etape distincte: a) 1918 – 1919 în zonele Movileni, Şoldana Crasna, Curteni. b) 1920 – 1922 la Chişinău, ca rezervă a „Grupului General Popovici”.

- Participarea la înăbuşirea rebeliunii legionare din ianuarie 1941. - Ofensiva din Basarabia şi Transnistria: Hut, Temuş, Oktiabri (iulie – noiembrie 1941). - Defensiva din nordul Moldovei (aprilie – august 1944). - Eliberarea teritoriului naţional de trupele germane şi ungare (august – octombrie 1944). - Ofensiva din Ungaria: Alsö, Kasmark, Rasony, Csobod, Szabo (octombrie –

decembrie 1944). - Campania din Cehoslovacia: Nem Pravda, Tuyina, Cicimani, Zliacov, Banska

Bistriţa, Bello (decembrie 1944 – mai 1945). Fondul deţine în cadrul său copii ale registrelor istorice pentru perioada anilor: 1914 -

1921579. La ordonarea materialului documentar s-a avut în vedere sistemul:cronologic-structural. În cadrul fondului sunt documente referitoare la predarea arhivei proprii:

a) pe anii 1935 – 1937 la Depozitul Regional de Arhivă al Comandamentului 1 Teritorial580;

b) pe anii 1939 – 1941 la Depozitul de Arhivă de la Curtea de Argeş581; c) întreaga arhivă existentă asupra unităţii la data desfiinţării Regimentului 5 Infanterie

Voluntari582. Materialul documentar ce constituie acest fond arhivistic are o stare de conservare bună.

El asigură, prin conţinutul înmagazinat, importanţa istorică şi practică a acestui fond.

579 Ibidem, dosar f.n./1914, crt. 2B, dosar f.n./1916, crt. 20, dosar f.n./1918, crt. 54. 580 Ibidem, dosar f.n./1941, crt. 948. 581 Ibidem, dosar nr.3/1941, crt. 1143, 582 Ibidem, dosar f.n. vol.1/1946, crt. 7, f.159 – 164.


297


Regimentul 31 Dorobanţi a luat fiinţă în garnizoana Calafat la data de 01 aprilie 1883

prin Înaltul Decret nr. 1057 dintr-un nucleu format din două companii primite de la Regimentul 1 Dorobanţi583. Funcţionează sub această denumire până în anul 1891, când prin Înaltul Decret nr. 2329 publicat în Monitorul Oastei nr. 28 din 13 iulie 1891 pentru a se stabili o corelaţie între tradiţiile regimentelor de dorobanţi şi ale districtelor de recrutare, unitatea a fost numită – Regimentul Calafat nr. 31584. Decretul nr. 1778 din 23 mai 1932 prevedea schimbarea denumirii Regimentului Calafat nr. 31 în Regimentul nr. 31 de dorobanţi Calafat585.

Prin Înaltul Decret nr. 1661 din 09 august 1947 a fost stabilit noul cadrul al armatei. Instrucţiunile speciale nr. 41900 din 15 august 1947 ale Marelui Stat Major, Secţia 1

stabileau şi organizarea Diviziei 2 Infanterie, în subordinea căreia se afla şi Regimentul 31 Dorobanţi, care la această dată este înscris cu denumirea de Regimentul 31 Infanterie. Prin acelaşi normativ regimentului i-a fost stabilită noua garnizoană la Târgu-Jiu586. Cu începere de la 15 octombrie 1949, unitatea a fost dislocată în garnizoana Turnu-Severin cu excepţia unui batalion care a fost dislocat în Calafat.

La 01 decembrie 1951 odată cu intrarea în vigoare a noii numerotări a marilor unităţi, unităţi şi formaţiuni militare, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 00319531, Regimentul 31 Infanterie şi-a schimbat denumirea în Regimentul 195 Infanterie587.

Regimentul 31 Dorobanţi a cunoscut botezul focului în războiul din 1913, din Bulgaria. Avangardă a Diviziei 1 Infanterie, unitatea a trecut Dunărea pe la Bechet participând efectiv la operaţiunile militare. În războiul de reîntregire a neamului, Regimentul 31 Dorobanţi a participat pe fronturile Cerna, Valea Jiului la ofensiva Mărăşti şi la luptele din zona Slănic-Târgu-Ocna. În campania din 1916, unitatea a susţinut lupte grele la: Ţânţăreni, Filiaşi, Slatina şi Costeşti. Din Regimentul 31 Dorobanţi au rămas pe frontul Cernei, companiile 6 şi 12 care au intrat în compunerea Detaşamentului Colonel Tăutu. Regimentul a cunoscut momente deosebit de grele în luna noiembrie 1916. După susţinerea luptelor de la Orşova, la Gura Oltului, unitatea a ajuns la Izbiceni, unde a găsit podul rupt. Înconjurată din toate părţile de inamic, nemaiavând muniţii şi hrană, foarte puţini oameni ca număr au trebuit să se predea inamicului. Înainte de a lua această hotărâre comandantul regimentului înconjurat de garda drapelului au ars drapelul, iar vulturul l-au aruncat în Olt, pentru a nu cădea în mâna inamicului. De la data de 23 noiembrie 1916 Regimentul 31 Dorobanţi nu a avut drapelul până la 10 mai 1927, când prin ordinul Corpului 1 armată nr. 8573/1927, i-a fost atribuit drapelul fostului Regiment 41/71 Infanterie. Greutăţile prin care a trecut unitatea au dus la decimarea sa. Oamenii rămaşi au fost încredinţaţi Regimentului 4 Dorobanţi. La 12 februarie 1917 Divizia 1 Infanterie a dat ordin ca regimentul să funcţioneze de sine stătător. Din februarie şi până în iulie 1917 a ocupat diferite sectoare pe frontul Suşiţei, fiind apoi trimis pe frontul de la Mărăşti. A înregistrat succese deosebite în luptele de pe Dealul Răchitosul Mare şi Mic, reuşind să ocupe Soveja şi Negrileşti. În urma luptelor ce au fost susţinute pentru respingerea inamicului pe Valea – Mâncinului, şi la Sticlărie, regimentul a fost pentru a doua oară decimat. Efectivele rămase au luat parte la 27 august 1917 la luptele de la Cireşoaia-Bacău. Din august şi până în noiembrie 1918 regimentul a apărat porţile Moldovei. După încheierea păcii de la Bucureşti s-a retras în garnizoana Homocea de pe Valea-Siretului, unde şi-a

583 „Monitorul Oastei” nr. 19 din 09.04.1883, Partea Oficială, p.336 şi nr. 31 din 20.05.1883, Partea Oficială, p. 690. 584 „Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p.913. 585 „Monitorul Oficial” nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 586 C.S.P.A.M.I., Fond Divizia a 2-a Infanterie, crt.4327, filele 1 -5. 587 Loc. cit., fond Regiunea a 2-a militară, Secţia organizare-mobilizare, crt. 7/1951, filele 118 şi 125.


298

desfăşurat activitatea până în luna februarie 1919, când s-a înapoiat în garnizoana Calafat. La 11 iunie 1919 în urma decretării mobilizării unitatea s-a deplasat în zona Debreţin făcând parte din grupa de manevră a Generalului Moşoiu. În urma luptelor susţinute a reuşit să pătrundă în capitala Ungariei, unde a staţionat până la 21 septembrie 1919. De la această dată a fost deplasat în zona Ardealului, apoi la Iaşi pentru a menţine ordinea în timpul alegerilor. Regimentul nr. 31 de Dorobanţi Calafat, s-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă în luna decembrie 1919. Conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 5882 în luna septembrie 1920, regimentul a fost mutat la Timişoara. Şi-a desfăşurat activitatea în această garnizoană până la 01 noiembrie 1923, când a revenit la Calafat. Regimentul nr. 31 de Dorobanţi Calafat în timpul acţiunilor militare a mobilizat şi rezerva sa, Regimentul 71 Infanterie. Pentru faptele sale de arme săvârşite în războiul din 1913 şi în timpul Primului Război Mondial a fost decorat cu medalia „Avântul Ţării” – 1913, Ordinul „Steaua României! În grad de Cavaler cu Panglică de Virtute Militară, Crucea Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu baretele Cerna, Carpaţi, Mărăşeşti şi Târgu-Ocna.

Între anii 1920-1939 regimentul şi-a desfăşurat activitatea în garnizoana Calafat urmărind încorporarea şi instrucţia recruţilor, concentrarea pentru instrucţie a rezerviştilor, reciclarea ofiţerilor şi subofiţerilor prin şcolile organizate pe garnizoana, desfăşurarea aplicaţiilor, dotarea materială a unităţii şi starea de sănătate a trupei. Conform Ordinului Marelui Stat Major transmis la 05.09.1939 prin Divizia a 2-a Infanterie, regimentul şi-a concentrat întreg efectivul. Garnizoana de mobilizare a fost stabilită la Băileşti, localitate ce a devenit garnizoana părţii sedentare a regimentului. În intervalul 06 septembrie 1939 – 31 octombrie 1940 partea activă a unităţii a staţionat în trei zone de concentrare; zona Bolghiş, judeţul Sălaj, comunele Vulturul, Moreni şi Fundeni, judeţul Covurlui şi în localităţile Ruginoasa şi Târgu-Frumos.

În ziua de 03 septembrie 1941 prin Ordinul Diviziei a 2-a Infanterie, regimentul a fost mobilizat în vederea plecării pe front. Împreună cu unităţile din subordinea eşalonului superior a acţionat în sectorul Ghiliacovo – Dacinaia – Kobacenca urmărind distrugerea ultimelor rezistenţe pentru ocuparea Odessei. Începând cu luna noiembrie misiunea sa a constat în asigurarea siguranţei dintre Bug şi Nipru. A participat activ la tragedia de la Cotu - Donului. S-a înapoiat în ţară în luna aprilie 1943. În luptele din zona Ardealului, în subordinea Diviziei 21 Infanterie a acţionat la Sud de Mureş, în zona Lăscud-Giuluş şi pe direcţia Turda-Cojocna Vest, Jibou-Carei.

Pe teritoriul Ungariei s-a aflat în dispozitivul de apărare al Armatei a IV-a Române, pe râul Tisa între Dombrad şi Altman şi de-a lungul Văii Hernadului. Lupte pline de succes au desfăşurat şi în Cehoslovacia pe direcţia Jablanov – Roznava, apoi în munţii Metalici şi Tatra Mare, precum şi între râurile Vah şi Morava.

Regimentul 31 Infanterie deşi înfiinţat în anul 1883 deţine arhivă în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, începând cu anul 1909, un singur dosar cuprinzând state nominale de plata soldei, pe anii 1911 – 1913 de asemenea există câte un dosar cu acelaşi specific. În urma efectuării operaţiilor de prelucrare ştiinţifică a fondului său de arhivă a fost întocmit un inventar permanent, ce cuprinde dosarele şi registrele create până în anul 1951, precum şi un număr de unităţi de păstrare, create în urma reînfiinţării sale în anul 1959 însumând 2658 dosare şi registre.

Arhiva creată în perioada Primului Război Mondial deţine un număr mic de dosare, explicat prin momentele tragice prin care a trecut unitatea.

Pentru imaginea activităţii Regimentului 31 Dorobanţi în fond există; un scurt istoric al unităţii pe anii 1873 – 1923, jurnale de operaţii pe perioadele 12 iulie 1916 – 21 martie 1920; 12 februarie 1917-06 septembrie 1917; 06 mai 1919 – 31 decembrie 1919. Rapoarte şi ordine operative sunt puţine. Pentru pierderile în efective au fost întocmite tabele nominale cu ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii morţi, răniţi şi dispăruţi.

De o importanţă deosebită sunt registrele care nominalizează rezerviştii ce au luat parte la războiul de reîntregire şi cu cei ce au fost decoraţi pentru fapte de arme.


299

Raportul întocmit pentru decorarea drapelului, face cunoscute actele de vitejie de care a dat dovadă regimentul.

În sprijinul întocmirii istoricului unităţii vin şi tabelele nominale cu comandanţii pe perioada 1885 – 1915, cu evidenţa luptelor la care şi-a adus aportul unitatea în Primul Război – Mondial şi cu nominalizarea medaliilor şi brevetelor cu care a fost încununat drapelul său.

Anul de început al celui de-al Doilea Război Mondial 1941 este lipsit de documente operative şi cuprinde ordine de chemare la concentrare a rezerviştilor, tabele nominale cu oamenii morţi şi răniţi şi un jurnal de operaţii pe perioada 22 iunie 1941 – 30 aprilie 1942.

Anii 1942 – 1945, au o cantitate mai mare de documente concretizată în ordine de operaţii, rapoarte operative, dări de seamă, schiţe, planuri în legătură cu activitatea operativă a regimentului alături de care există tabelele nominale cu oamenii morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. De o importanţă deosebită sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade; 22.06.1941 – 30.04.1942; 01.10.1942 – 11.04.1943; 16.04.1943 – 31.12.1943.


300


În jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 12 din 19 martie 1883, se aproba sub rezerva

sancţionării ulterioare a Majestăţii sale Regelui înfiinţarea Regimentului 32 Dorobanţi. Înaltul Decret 1057 din 01 aprilie 1883 consfinţea înfiinţarea acestei unităţi în garnizoana

Brăila588. Un an mai târziu la 10 mai 1884 regimentul a primit drapelul de luptă. Prin Înaltul Decret Regal nr. 556 din 17 martie 1889, comandamentul Diviziei 5 Infanterie a fost dislocat la Buzău. Regimentul 32 Dorobanţi subordonat acestui eşalon şi-a stabilit reşedinţa la Mizil, având ca teritoriu o parte din judeţul Prahova şi o parte din judeţul Buzău589. Pentru a perpetua în memoria trupelor amintirea faptelor strălucite ale istoriei patriei sau numele eroilor care le-au înfăptuit Înaltul Decret nr. 2329 din 11.07.1891 stabilea noua denumire a unităţii – Regimentul “Mircea” nr. 32590. La 21 octombrie 1893 conform Ordinului Corpului 3 Armată numărul 15384 unitatea a fost dislocată în garnizoana Ploieşti591.

A funcţionat sub această denumire până în anul 1932, când pe baza Înaltului Decret Regal nr. 1778 din 23 mai 1932 Regimentul “Mircea” nr. 32 a primit denumirea Regimentul nr. 32 de Dorobanţi “Mircea”592.

Regimentul şi-a încetat activitatea la 01 noiembrie 1944 în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor Speciale ale Marelui Stat Major nr. 70200. Personalul şi zestrea materială au fost predate Regimentului 34 Infanterie593. În războiul din Bulgaria din 1913, deşi a fost mobilizat şi s-a deplasat pe teritoriul acesteia nu a fost implicat în operaţii militare.

Starea de război dintre România şi Puterile Centrale care s-a declanşat în noaptea de 14 spre 15 august 1916, a determinat necesitatea mobilizării întregii armate. În subordinea Diviziei 5 Infanterie, în campania din 1916 regimentul s-a distins în mod deosebit în luptele din zona muntelui Mateiaş. În registrul istoric al acestei brave unităţi se consemna: “Neschimbaţi de pe poziţie măcar o oră, timp de patruzeci de zile stând veşnic la pândă în tranşee, uzi de ploaie, obosiţi, cu nervii sleiţi din cauza bombardamentului continuu al artileriei inamice suferind frigul nopţilor de octombrie şi noiembrie care le pătrundeau până la oase. Toate acestea la un loc fac să nu se uite niciodată atât de mare sacrificiu, atâta răbdare şi patriotism. Pe Mateiaş, a curs mult sânge şi s-a revărsat multă sudoare, nimeni nu s-a clintit însă de locul său, ofiţeri sau soldaţi”.

În crâncena bătălie de la Mărăşeşti din vara anului 1917, Regimentul 32 Dorobanţi, şi-a adus o contribuţie deosebită recunoscută prin decorarea drapelului cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a. “Pentru vitejia şi avântul remarcabil cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa acestui glorios regiment pe poziţiunile de la Străjescu, Moara Roşie şi Valea Jugastrului între 24 iulie şi 3 august 1917. Deşi cu pierderi mari au rezistat pe poziţie, ţinând pe loc numeroase trupe germane ce-i atacau fără întrerupere şi au găsit încă energia de a mai pronunţa două atacuri legendare asupra Moarei Roşii din zilele de 28 şi 29 iulie 1917”. În perioada 8 martie 1918- 19 noiembrie 1921, regimentul a fost dislocat în Basarabia. Pentru aportul la operaţiile militare în primul război mondial pe lângă Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a primit prin Înaltul Decret nr. 1171, regimentul a mai fost recompensat cu medalia “Victoria a marelui război” pentru civilizaţie 1916-1918 şi “Crucea Comemorativă” a războiului din anul 1916-1918. Până în anul 1939 regimentul nu şi-a părăsit garnizoana de reşedinţă. Cu începere de la 18 septembrie 1939 s-a deplasat spre zona de concentrare stabilită în Nordul Moldovei – Miorcani, Slobozia, Horodiştea.

588 “Monitorul Oastei”, nr. 19 din 09.04.1883. Partea Oficială, p. 336. 589 “Monitorul Oastei”, nr. 13 din 17.03.1889. partea oficială, p. 119. 590 Albumul Armatei Române, fila 71. 591 Ibidem. 592 “Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 593 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice (în continuare C.S.P.A.M.I.), Regimentul 32 Infanterie,

dosar nr. 1/1944, crt. 901, fila 316.


301

La 22 iunie 1941, întreaga Armată Română era mobilizată pentru a intra în marea conflagraţie a secolului XX, în baza Înaltului Decret nr. 1798. Regimentul 32 Dorobanţi la 5 iulie 1941 a reuşit să treacă Prutul.

Înscrie fapte de vitejie în luptele de la Mândreşti, la Orhei, la Vigoda, Dalnic şi Odessa. A revenit în ţară la 11 noiembrie 1941.

În luna august 1942, regimentul a plecat pentru a doua oară pe zona de operaţii participând la luptele din zona Mariopol şi la Cotu Donului, unde a suferit pierderi foarte mari. Ulterior, alături de celelalte unităţi componente ale Diviziei 5 Infanterie, Regimentul 32 Dorobanţi a asigurat ordinea şi paza în Transnistria. A revenit în ţară la 27 mai 1944.

În timpul evenimentelor din perioada 23 august 1944-31 august 1944, unitatea a acţionat în zona Ploieşti – Vălenii de Munte. Începând cu 1 septembrie până la sfârşitul lunii sarcina sa a fost aceea de a interzice o eventuală trecere la Nord de Dunăre a forţelor germane aflate în Balcani şi de a asigura ordinea internă în judeţul Caraş. În deplasarea sa pe direcţia Orşova – Caransebeş – Timişoara a purtat lupte grele cu trupe răzleţe ale armatei germane.

În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare general Radu Rosetti, Regimentul 32 Infanterie deţine arhivă pe anii 1905-1944 şi 1949-1951.

Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 se explică prin reînfiinţarea unităţii în această perioadă.

Ordonarea arhivei fondului creat de Regimentul 31 Infanterie, a fost făcută conform schemei cronologic-structurale. Dosarele create în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost ordonate, conform organizării unităţii pe timp de război, respectiv pe parte activă şi parte sedentară. În urma prelucrării ştiinţifice a fondului a fost întocmit un inventar definitiv şi notele istorice asupra creatorului fondului şi a fondului de arhivă, ce cuprinde datele esenţiale ale existenţei şi organizării sale. Problematica documentelor create de Regimentul 32 Infanterie, este asemănătoare cu problematica cu care se confruntau toate unităţile din arma “infanterie”.

Semnalăm din categoria documentelor importante specifice fondului: tabele nominale cu rezerviştii care au luptat în campania din 1877-1878, cu cadrele militare şi militarii în termen decedaţi în timpul primului război mondial şi cu nominalizarea decoraţiilor primite de regiment pentru participarea sa la operaţiile militare dintre anii 1916-1918.

În arhiva anului 1915 se găsesc ordine şi dări de seamă cu privire la lucrările de fortificaţii executate de regiment în zona Mâneciu –Ungureni.

Au fost întocmite de-a lungul existenţei sale rezumate ale istoricului regimentului în campania din 1916-1917, jurnalul de operaţii pe anul 1913 şi jurnalele de operaţii ale unor batalioane şi companii cu acţiunile desfăşurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În fondul documentar întâlnim şi istoricul Cercului Militar Ploieşti (28 noiembrie 1929-30 aprilie 1930), precum şi Planul de apărare antiaeriană al garnizoanei Slănic (1936-1938). Mărturie a participării unităţii la viaţa socială în fondul documentar se găsesc şi ordine, rapoarte, dări de seamă referitoare la intervenţia subunităţilor regimentului la răscoalele ţărăneşti din 1907, din judeţul Prahova.

În fondul de arhivă există şi situaţii cu evidenţa depozitelor şi întreprinderilor din judeţul Prahova.

La biblioteca unităţii există un registru istoric al Regimentului 32 Infanterie, pe perioada 01 august 1914-15 august 1916.


302


În baza legii bugetare pe anul financiar 1884-1885, a fost emisă Decizia Ministerială

nr. 18 prin care au fost înfiinţate şi reorganizate unităţi ale Armatei Române. În Dobrogea la această dată a fost creat Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea”, la Constanţa, având în compunere patru companii594.

Prin Înaltul Decret nr. 472 emis la 10 martie 1887, Batalionul de Dorobanţi “Dobrogea” şi-a schimbat denumirea în Regimentul 33 Dorobanţi cu reşedinţa la Tulcea595.

La 11 iulie 1891, pe baza Înaltului Decret nr.2329 regimentul şi-a păstrat numărul primit la înfiinţare, la care s-a adăugat numele districtului de recrutare “Dobrogea”, unitatea primind numele de Regimentul Dobrogea nr. 33596.

Îşi desfăşoară activitatea sub această denumire până în anul 1932, când prin Înaltul Decret nr. 1778 din 23 mai 1932, Regimentul Tulcea nr. 33, a devenit Regimentul 33 Dorobanţi Tulcea597. La 19 august 1945, în conformitate cu Ordinul nr. 57282 al Marelui Stat Major, Divizia 10 Infanterie şi implicit unităţile subordonate au fost desfiinţate. Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în compunerea Brigăzii 1 Care Luptă cu garnizoana de reşedinţă Târgovişte598.

În războiul din 1913 din Bulgaria, Regimentul 33 Dorobanţi şi-a mobilizat efectivele şi a participat la luptele de la Turtucaia, Dobrici şi Balcic. Declanşarea primului război mondial a găsit regimentul dislocat la Mogoşoaia, judeţul Ilfov. Împreună cu rezerva sa, Regimentul 73 Infanterie la 15 august 1916 au format Brigada 20 Infanterie. A participat cu succes alături de celelalte unităţi ale Diviziei 10 Infanterie la acţiunea de forţare a Dunării, operaţiunea Flămânda declanşată la 18 septembrie 1916. La sfârşitul lunii septembrie 1916 regimentul a primit ordinul de a-şi dirija efectivele pe Valea Prahovei. În luptele purtate în zona muntelui Clăbucet a suferit pierderi foarte mari. În urma dezastrului suferit unitatea a fost retrasă de pe front şi trimisă pentru refacere la Ploieşti.

S-a remarcat în bătălia de la Mărăşeşti, reuşind să cucerească şi să menţină poziţia dintre movila Chicera şi Panciu. Ca răsplată pentru bravura cu care a luptat drapelul regimentului a fost decorat de regale Ferdinand la 27 martie 1918, cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 3-a. În raportul special al Diviziei 10 Infanterie, pentru decorarea drapelului unităţii se menţiona: “Niciunul din atacurile inamicului n-au putut reuşi din cauza bărbăţiei, tenacităţii şi bravurii Regimentului 33 Dorobanţi”. Conform ordinului Marelui Cartier General nr. 485 din 30 mai 1918, Divizia 10 Infanterie cu unităţile din subordine a fost dislocată în Basarabia pentru asigurarea pazei în zona Bolgrad – Ismail – Chilia .

În luna mai 1919, Regimentul 33 Dorobanţi a intrat în subordinea Grupului general Popovici şi a fost dislocat la Chişinău. O lună mai târziu urmare a Ordinului de operaţii nr. 1296 al grupului general Popovici, unitatea a fost dislocată în zona Akerman cuprinsă între Olăneşti şi Bugaz. La 1 decembrie 1919 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 5383, regimentul s-a înapoiat în garnizoana Tulcea, mai puţin Batalionul 3, care a rămas în Cadrilater, la Bazargic.

În anul 1922, regimentul a revenit în Basarabia, la Orhei în conformitate cu prevederile Ordinului Marelui Stat Major nr. 166/1922, în Tulcea rămânând să fiinţeze compania depozit.

Efectivul regimentului a revenit în garnizoana de reşedinţă, în anul 1925. Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, la 22 iunie 1941 a impus

necesitatea mobilizării întregii armate prin Înaltul Decret nr.1798. Primele fapte de arme săvârşite de Regiment au fost înscrise în luptele purtate în Delta Dunării. La data de 7 septembrie 1941,

594 C.S.P.A.M.I., “Monitorul Oastei”, nr.22 din 08.05.1884, Partea Oficială, p 335, p 400. 595 “Monitorul Oastei”, nr. 7 din 10.03.1887, Partea Regulamentară, p 107. 596 “Monitorul Oastei”, nr. 28 din 13.07.1891, Partea Oficială, p 913. 597 “Monitorul Oficial”, nr. 122 din 28.05.1932, Partea Regulamentară, p. 3445. 598 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 5 Infanterie, dosar 9, crt. 2040, fila 165.


303

unitatea a primit ordinul de a intra în subordinea Diviziei 8 Infanterie. Participă la luptele de la Dalnic, Tătarca, Odessa, se încununează de glorie în luptele de la Kerci şi în grelele bătălii de la Capul de pod Kuban. A revenit în ţară în luna octombrie 1943. În timpul acestor acţiuni militare, unitatea tulceană a luptat şi sub comanda Diviziei 79 germane şi a Corpului 44 armată german.

Regimentul 33 Dorobanţi a fost primul regiment din Armata Română, care a fost citat nominal în comunicatul Înaltului Comandament al Forţelor Armatei Germane şi al doilea regiment din Armata Română pe care mareşalul Antonescu l-a citat prin ordin de zi pe armată, decorându-i drapelul cu Ordinul “Mihai Viteazul” cls. a 2-a. În perioada 23 august 1944-31 august 1944, regimentul a acţionat în zona Tulcea, Măcin şi Isaccea.

Pentru siguranţa şi paza zonei petrolifere Prahova –Dâmboviţa, la 10 septembrie 1944 a fost dislocată Divizia 10 Infanterie, care a luat denumirea de Comandamentul Zonei Petrolifere, general Trestioreanu, iar Regimentul 33 Infanterie, Detaşamentul 33 Infanterie. Conform Ordinului nr. 22284 din 16 noiembrie 1944 al Diviziei 10 Infanterie, Regimentul 33 Dorobanţi a primit Ordinul pentru a se deplasa pe front. Efectivul său a preluat şi efectivele regimentelor 21 şi 115 infanterie, cu care s-a contopit. A participat la toate marile bătălii de pe teritoriul Cehoslovaciei. Regimentul 33 Dorobanţi, deţine ca instrument de evidenţă un inventar permanent cu un număr de 1436 dosare şi registre.

Ordonarea arhivei sale a fost făcută conform schemei cronologic structurale. Dosarele create în cel de-al Doilea Război Mondial au fost ordonate conform organizării unităţii la acea dată, respectiv pe partea activă şi partea sedentară, respectând aceeaşi schemă.

Inventarul cuprinde unităţile de păstrare create între anii 1911-1945; 1949-1951 şi 1959, însumând un număr de 1436 dosare şi registre. Existenţa arhivei pe anii 1949-1951 şi 1959 se explică prin reînfiinţarea unităţii în aceste perioade.

Arhiva primului război mondial are un număr mic de dosare. Pentru anii 1917-1918 semnalăm ordine de operaţii, directive, schiţe, rapoarte zilnice, rapoarte informative, planuri în legătură cu participarea unităţii la primul război mondial. Aceste documente sunt întregite prin existenţa unui extras din registrul istoric pe anii: 24.08.1916-01.01.1921.

Documentele din perioada interbelică sunt constituite din ordine de bătaie, dări de seamă, directive, instrucţiuni, tabele, situaţii numerice referitoare la reorganizarea unităţii, desfăşurarea instrucţiei, aplicaţiilor demonstrative, însumarea recruţilor, concentrarea rezerviştilor pentru instrucţie.

Şi arhiva celui de-al Doilea Război Mondial este săracă în documente. Există însă numeroase copii de pe jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 20.03.1939-01.11.1941; 16.10.1941-08.10.1942; 06.01.1942-03.09.1942; 04.09.1942-08.10.1942; 01.01.1943-01.04.1943; 01. – 31.03.1943; (01.05.1944-30.11.1944; 01.02.1944-01.03.1944; 01.05.1944-01.08.1944).

De asemenea, la biblioteca unităţii există registre istorice ale Regimentului 33 Infanterie, pentru perioada 1916-1924 şi 01.08.1914-15.08.1916; 01.07. 1942-31.03.1943.

Relevante pentru acţiunile militare desfăşurate de regiment pe front sunt: memoriile, ordinele de operaţii şi dările de seamă.

În arhiva unităţii se găsesc numeroase tabele nominale şi state nominale cu morţii şi răniţii pe câmpul de luptă.


304


Regimentul 34 Infanterie s-a înfiinţat prin Înaltul Decret nr. 1548, pe ziua de 20 aprilie

1894, sub numele de Regimentul Constanţa nr. 34. Prin Decizia Ministerială nr. 40 s-a fixat acestui regiment ca teritoriu, judeţul Constanţa, iar ca reşedinţă oraşul Constanţa. Regimentul a fost organizat pe trei batalioane a patru companii, având două batalioane teritoriale şi un batalion activ.

La data de 10 mai 1894, regele Carol a încredinţat drapelul comandantului regimentului599. La 20 iunie 1913, pe baza Înaltului Decret nr. 4609 efectivul regimentului a fost

reorganizat pentru a participa la războiul din Bulgaria. Batalionul 1 care se afla în Caraomer, a trecut frontiera spre Ciufut – Cuiuşu, unde plutonul de grăniceri a fost atacat şi făcuţi prizonieri.

Batalioanele II şi III au trecut frontiera şi au înaintat până la Casap, iar Batalionul 1 a înaintat până la Ghelengic, unde a rămas până la încetarea ostilităţilor, asigurând siguranţa în direcţia Bazargic.

Regimentul a intrat în Constanţa la 7 august 1913. Mobilizarea unităţii pentru participarea la marele război de reîntregirea neamului a găsit regimentul în noaptea de 14/15 august 1916 instalat la Turtucaia cu misiunea de a veni în ajutorul trupelor care luptau în sectorul Antimova şi Daidr. Între 24 august şi 3 septembrie 1916, a fost complet distrus în luptele de la Turtucaia. La 21 septembrie 1916, unitatea cu efectiv redus s-a înapoiat la Constanţa pentru refacere. Primind oamenii rămaşi de la rezerva sa, Regimentul 74 Infanterie a purtat de la această dată denumirea: Regimentul 34/74 Infanterie. Pentru eroismul de care a dat dovadă în timpul aprigelor lupte de la Mărăşeşti, drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cl. a 3-a. Între anii 1918-1919 această unitate a avut ca misiune paza frontierei Nistrului cu posturi fixe la Vârtejeni şi Sehatorca. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial la 22 iunie 1941 a găsit regimentul cu întreg efectivul mobilizat. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie nr.30317 din 29 iunie 1941, Regimentul 34 Infanterie, a intrat în compunerea Detaşamentului Litoral constituind Subdetaşamentul Constanţa, cu misiunea de a apăra litoralul în zona cuprinsă între localităţile Ovidiu şi Tuzla şi a interveni pentru apărarea aeroportului Constanţa şi a altor instituţii. O subunitate a regimentului, compania 9 anticar a participat la luptele de la Odessa până în noiembrie 1941, când s-a înapoiat de pe front. La 3 iulie 1942, prin Ordinul nr. 89855 din 03 iulie 1942, regimentul a fost concentrat în vederea plecării pe front.

Alături de celelalte unităţi militare ale Armatei Române, şi Regimentul 34 Infanterie a suferit pierderi grele la Stalingrad, Cotu Donului, în Caucaz şi Crimeea. Ziua de 23 august 1944 a găsit Regimentul 34 Infanterie în dispozitivul de apărarea litoralului, în zona Constanţa. În lunile septembrie 1944-mai 1945, împreună cu unităţile din subordinea Diviziei 9 Infanterie, a participat la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei. Pe teritoriul Ardealului s-a distins în luptele de la Corneşti, Târnăveni, Dealul – Sângeorgiului şi Oarba de Mureş. Frontiera româno-ungară a fost trecută de regiment pe data de 18 decembrie 1944. De la această dată şi până la 9 mai 1945, a participat la cele mai însemnate bătălii pentru înfrângerea Germaniei.

Conform Ordinului Marelui Stat Major nr.41800 din 10.08.1947, Divizia 9 Infanterie ca urmare a reorganizării armatei a fost desfiinţată, Regimentul 34 Infanterie intrând de la această dată în compunerea Diviziei 1 Gardă. A continuat să funcţioneze la Constanţa şi cu un batalion la Tulcea600 .

La 3 martie 1948, pe baza Ordinului Marelui Stat Major nr.540192 unitatea a fost dislocată la Medgidia601.

599 C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registru istoric pe perioada 1894/1930, crt.809, fila 1. 600 Fond Regimentul 34 Infanterie, dosar 3/1, crt. 1269, filele 10 şi 26. 601 Ibidem, dosar 32, crt. 1421, fila 10.


305

Regimentul 34 Infanterie a funcţionat până în anul 1951. La 29 noiembrie 1951 intrând în vigoare noua numerotare a unităţilor, în conformitate cu Ordinul Regiunii a 2-a militare nr.0027715, Regimentul 34 Infanterie a devenit Regimentul 219 Infanterie602.

În urma prelucrării ştiinţifice a fondului creat de Regimentul 34 Infanterie, a fost întocmit un inventar definitiv cuprinzând arhivă pe anii 1906, 1908, 1912, 1913-1951, însumând un număr de 1696, dosare şi registre.

Arhiva creată în primul război mondial deţine un număr mic de dosare. Anii 1916 şi 1917 legat de tragedia de la Turtucaia şi bătălia de la Mărăşeşti, deţine situaţii numerice şi procese verbale cu pierderile materiale şi umane suferite de regiment.

Anii 1917-1918, sunt reprezentaţi prin buletine zilnice, ordine de operaţii, planuri operative şi schiţe în legătură cu desfăşurarea luptelor.

Un document deosebit pentru acest segment de arhivă, este darea de seamă asupra activităţii Căminului de copii orfani înfiinţat în cadrul regimentului, la care se adaugă memoriile şi declaraţiile ofiţerilor foşti prizonieri în Bulgaria.

Documentele pentru perioada interbelică sunt în număr mai mare şi tratează probleme din viaţa unităţii asemănătoare tuturor regimentelor de infanterie.

Arhiva operativă în cel de-al Doilea Război Mondial este reprezentată prin ordine de operaţii, rapoarte operative şi informative, dări de seamă, schiţe asupra participării unităţii la marea conflagraţie a secolului XX.

Într-o cantitate mai mare sunt situaţiile cu morţi, răniţi şi dispăruţi ce explică numeroasele dosare întocmite pentru invalizii sau urmaşii celor decedaţi.

La biblioteca unităţii, există două registre istorice ale Regimentului 34 Infanterie, pentru perioadele 1894-1930; 23.08.1944-09.05.1945.

602 Ibidem, dos.1/A, crt. 1336, filele 76-77.


306


La 1 noiembrie 1898 prin Înaltul Decret nr.3044, s-a înfiinţat Regimentul 35 Infanterie în

subordinea Brigăzii 16 Infanterie, căruia i s-a fixat ca regiune de recrutare o parte din judeţul Botoşani. A fost organizat pe două batalioane: batalionul 1 cu reşedinţa la Botoşani, iar batalionul 2 cu reşedinţa la Cristeşti603.

În anul 1900 s-a desfiinţat prin transformarea în două batalioane de vânători de munte nr.7 şi nr.8 prin Înaltul Decret nr.1637 din 28 martie 1900604.

La 1 aprilie 1908 a fost reînfiinţat conform Înaltului Decret nr.985 din 31 martie 1908 în subordinea Diviziei a 9-a Infanterie, cu reşedinţa în garnizoana Cernavodă – Regimentul îşi recruta oamenii de pe raza Corpurilor 1 şi 2 Armată605.

Participarea sa la războiul din anul 1913 a fost apreciată prin decorarea drapelului cu medalia “Avântul ţării”.

La 20 august 1916, regimentul era complet încadrat şi pregătit pentru a intra în marele război de reîntregirea neamului. Zilele de 23 şi 24 august s-au soldat cu un adevărat dezastru în luptele susţinute la Turtucaia. La începutul lunii septembrie 1916, resturile regimentului au plecat la Călăraşi, unde a fuzionat cu efectivele rămase de la Regimentul 79 Infanterie, formând două batalioane care au asigurat paza malului Dunării având sectorul cuprins între Feteşti şi Călăraşi. În urma ordinelor primate la 30 octombrie, Regimentul “Matei Basarab” nr. 35, a plecat cu destinaţia Valea-Jiului, luând parte la luptele de la Cărbuneşti, Jupâneşti, Bărbăteşti, Balş, Slatina, Streiul de Sus şi de Jos. Batalionul 2 a luptat la Jupâneşti şi de acolo la Filiaş – Craiova, zonă în care întreg batalionul a căzut prizonier.

După retragerea din Muntenia pentru refacerea regimentului 1 s-a stabilit garnizoana în localitatea Scânteia, judeţul Vaslui, unde în luna ianuarie 1917 a fuzionat cu Regimentul 76 Infanterie. La 28 iulie 1917, unitatea a primit ordinul de a se deplasa în zona Mărăşeşti, ocupând sectorul gară Mărăşeşti – Siretel. Victoriile obţinute la Mărăşeşti, Muncel şi Valea Zăbrăuţului sunt mărturii şi ale vitejiei şi dăruirii ostaşilor Regimentului “Matei Basarab” nr.35. În luna decembrie 1917, regimentul a fost scos de pe poziţie şi trimis pentru dezarmarea ruşilor din judeţul Bacău. A ocupat apoi sectoarele părăsite de aceştia între Valea –Domucului şi Bicazului, Coşula – Drăcşanei.

În luna martie 1918, când a început demobilizarea armatei, Regimentul “Matei Basarab” nr.35 s-a despărţit de Regimentul 76 Infanterie.

Prin Ordinul Ministerului Apărării Naţionale nr. 1448, la 10 octombrie 1940, Divizia 12 Infanterie s-a contopit cu Divizia 15 Infanterie. În acest context Regimentul “Matei Basarab” nr.35 s-a contopit cu Regimentul 7 Vânători, sub denumirea de Regimentul 35 Infanterie606.

Aflat în subordinea Diviziei 15 Infanterie supranumită Divizia de oţel, regimentul în urma primirii ordinului de mobilizare începând cu ziua de 22 iunie 1941, s-a angajat în aprigele lupte de la Prut, Lăpuşna, Sibka, între limanurile Odessei, de la Budianovka, Dufinka, Alexandrovka şi Plinka.

În conformitate cu Ordinul 12200 al Marelui Cartier General la 27 octombrie 1941, regimentul a început operaţia de desconcentrare a oamenilor, sosind în garnizoana ce i-a fost stabilită, Cetatea – Albă la 10 noiembrie 1941.

Intrând în subordinea Diviziei 21 Infanterie, în luna mai 1942 regimentului i-a fost afectat următorul dispozitiv: Batalionul 1 la Odessa, Batalionul II la Bugaz, Batalionul III şi comanda unităţii în Cetatea – Albă ca rezervă a sectorului de apărare Cetatea – Albă. În anul 1943, regimentul şi-a păstrat aceeaşi zonă de dislocare şi misiunea de apărarea litoralului basarabean în

603 “Monitorul Oastei”, nr. 45 din 17.10.1898, Partea Regulamentară, p 770, 773. 604 “Monitorul Oastei”, nr. 17 din 31.03.1900. 605 “Monitorul Oastei”, nr. 16 din 08.04.1908, Partea Regulamentară, p. 73. 606 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 35 Infanterie, crt. 1904, fila 179 şi crt. 1906, nenumerotat.


307

zona Cetatea – Albă, Balabanka, Tătărăşti, Arciz. Ca urmare a schimbării cursului evenimentelor de pe front, Marele Stat Major a emis Ordinul nr.50120 din 01 aprilie 1944, care prevedea evacuarea unităţilor şi formaţiunilor Armatei Române de pe teritoriul judeţelor Vaslui şi Cetatea – Albă. Regimentul 35 Infanterie a fost evacuat la Crângeni, judeţul Teleorman, la vechea reşedinţă rămânând o permanenţă cu misiunea de a executa evacuarea.

În timpul evenimentelor de la 23 august 1944, alături de unităţile aflate în subordinea Diviziei 21 Infanterie, a acţionat în zona Otopeni – Băneasa, Turnu – Măgurele.

Pentru eliberarea Ardealului a participat la luptele ce s-au desfăşurat în centrul Transilvaniei pe Târnava – Mică, în zona Găneşti – Bahnea, la sud de Mureş în sectorul Lăscud – Giulus, apoi la capul de pod de pe Dealul Sângeorgiu, înaintând până la 25 octombrie pe direcţia Turda – Cojocna –Jibou – Carei.

De la 25 octombrie 1944 până la 16 decembrie 1944, Regimentul 35 Infanterie a participat la acţiunile militare desfăşurate pe teritoriul Ungariei. Apoi, până la 09 mai 1945, unitatea s-a angajat cu fermitate în luptele pentru eliberarea poporului cehoslovac.

În conformitate cu Instrucţiunile Speciale nr.50200 ale Marelui Stat Major din 10 iunie 1945 şi Ordinul Ministerului de Război nr. 20057 din 09 aprilie 1946, Regimentul 35 Infanterie a fost desfiinţat pe data de 15 iunie 1946, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie căruia i-a predat efectivele şi zestrea materială607 .

Regimentul 35 Infanterie are ca instrument de evidenţă un inventar permanent cu un număr de 1993 dosare şi registre.

Fondul său documentar deţine arhivă începând cu anul 1909. Dosarele create în primul război mondial şi în special în anul 1916 sunt foarte puţine ca număr, datorită situaţiei excepţionale a acestui regiment care la Turtucaia şi-a pierdut tot materialul şi arhiva. Din aceste motive anul 1916, are un număr mic de dosare care cuprind tabele nominale şi situaţii numerice cu ofiţerii, subofiţerii, şi trupă, morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi. Pentru anii 1917-1918, arhiva sa deţine dosare cu ordine operative, buletine zilnice, rapoarte şi dări de seamă în legătură cu activitatea operativă a unităţii.

Sunt importante de semnalat şi declaraţiile ostaşilor înapoiaţi din captivitate. Informaţiile pentru activitatea regimentului în primul război mondial se completează cu jurnalele de operaţii ale unităţii pe următoarele perioade: 15.08.1916-01.07.1918; 12.11.1918-30.09.1919; 15.08.1916-01.04.1921.

Ordinele, instrucţiunile, directivele, ordinele de bătaie, procesele verbale existente în dosarele din perioada interbelică se referă la problemele organizatorice ale unităţii, activitatea de cadre, însumarea şi instruirea militarilor în termen şi a rezerviştilor, organizarea de aplicaţii demonstrative.

Puţine ca număr sunt şi memoriile, dările de seamă, rapoartele şi buletinele informative care se referă la activitatea operativă a regimentului în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ordinele, rapoartele, ordinele de bătaie, tabelele nominale şi situaţiile numerice pentru anii 1941-1945, se referă în cea mai mare parte la pierderile în oameni şi materiale suferite pe front, la completarea efectivelor, la încadrarea părţii active şi sedentare a regimentului.

Informaţiile documentare sunt completate de existenţa în fondul de arhivă a unui număr mai mare de copii de pe jurnalele de operaţii ale batalioanelor şi a unor companii care se referă la perioadele: 22.06.1941-31.12.1942; 01.01.1943-01.04.1943.

La biblioteca unităţii, există un Registru istoric pentru perioada: 01.08.1914-15.08.1916.

607 Ibidem, nr. 3444, f. 2.


308


Regimentul 36 Infanterie, a luat fiinţă la 01 aprilie 1909 pe baza Înaltului Decret nr.1459

în localitatea Constanţa, sub numele de Regimentul “Vasile Lupu” nr.36608. Organizarea pe care a avut-o iniţial a fost pe două batalioane permanente şi un batalion de rezervă. În ianuarie 1910 regimentul şi-a mutat reşedinţa în garnizoana Galaţi, având un batalion detaşat la Babadag. La 18 aprilie 1913, batalionul 2 a fost dislocat la Ostrov. Conform Ordinului Diviziei 9 Infanterie nr.1549 din 01 iunie 1913, batalionul 2 şi-a schimbat garnizoana de la Ostrov la Anadalchioi, unde a venit şi restul regimentului de la Galaţi. Cu data de 01 ianuarie 1914, unitatea constituită pe două batalioane şi o companie mitralieră şi-a mutat reşedinţa la Turtucaia. Acest regiment a participat la războiul din anul 1913 din Bulgaria. Pentru faptele de arme drapelul său a fost decorat cu medalia “Trecerea Dunării” 1913.

La data decretării mobilizării din 1916, în baza planului întocmit de Marele Cartier General pentru zona Dobrogea, Diviziei 17 Infanterie căreia îi era subordonat, Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 i-a fost afectat pentru apărare Capul de pod de la Turtucaia. Efortul depus pentru menţinerea acestei zone s-a soldat cu un eşec datorită superiorităţii numerice a adversarului. Regimentul în aceste condiţii dezastruoase a fost retras pentru refacere la Bucureşti. În jurnalul de operaţii al unităţii această dramă se consemna astfel: “Opt zile de luptă în condiţii extraordinare de grele, opt zile de încordare, fiorii primelor zile de război în condiţii absolute anormale şi inegale, cu acelea ale inamicului, slăbise în soldat orice voinţă, orice …”.

La 27 septembrie 1916, s-a deplasat la Curtea de Argeş. În această zonă timp de şase zile duce lupte crâncene la Aref, intervine cu succes în luptele de la Lereşti şi Albeşti. De pe valea râului Târg, regimentul a fost dislocat pentru o perioadă scurtă de timp pe valea Dâmboviţei, revenind la 18 octombrie 1919, în apropiere de Câmpulung – Muscel. În acţiunile militare desfăşurate în zona Rucăr, unitatea a suferit pierderi mari. Pentru refacere, s-a stabilit cu un batalion în garnizoana Albeşti, judeţul Vaslui, iar al doilea în judeţul Fălciu. Sfârşitul lunii iulie 1917 a găsit regimentul în subordinea Diviziei 9 Infanterie staţionat la sud de localitatea Mărăşeşti. Ofiţerii şi trupa au luptat cu un eroism desăvârşit în marea bătălie de la Mărăşeşti contribuind alături de unităţile române la înfrângerea inamicului.

În luna septembrie 1917, regimentul a luat măsuri de refacere şi până în noiembrie 1917, a executat tranşee în zona Mărăşeşti-Bârlad. Sfârşitul războiului a găsit regimentul în nordul Moldovei.

Până în decembrie 1919, unitatea a asigurat paza frontierei în Basarabia. La 05 ianuarie 1920 a sosit la Turtucaia, reşedinţa sa de pace conform ordinului Marelui Stat Major nr. 6683 la 15 decembrie 1923, Regimentul “Vasile Lupu” nr. 36 a fost dislocat în garnizoana Silistra, la Turtucaia rămânând batalionul III. Cantonamentele pe care le ocupa unitatea în anul 1939, erau următoarele:

- Comanda regimentului şi compania recunoaştere, la Ceairlighiol; - Batalionul 1 la Teke (Bazargic); - Batalionul II în comuna Ceatalar (Bazargic); - Batalionul III la Toccilar (Bazargic).

La 28 martie 1940, partea sedentară a unităţii a fost mutată de la Silistra la Cobadin. Declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial a găsit regimentul grupat la Cernavodă. Prin Înaltul Decret nr. 1798 din 22.06.1941, întreaga armată română a fost mobilizată. Regimentul “Vasile Lupu” nr.36 s-a alăturat celorlalte unităţi ale Armatei Române

participând efectiv la luptele din Basarabia şi a înregistrat succese deosebite în luptele pentru ocuparea Odessei.

608 “Monitorul Oastei”, nr. 18 din 28.04.1909, Partea Regulamentară, p 95.


309

S-a înapoiat în ţară la începutul lunii noiembrie 1941. Până la 08 august 1942, când regimentul a fost mobilizat pentru a pleca pe front a avut ca misiune apărarea zonei Cernavodă – Feteşti. În subordinea Diviziei 9 Infanterie, regimentul a cunoscut încercări dramatice în memorabilele lupte din Caucaz, Stalingrad şi de la Cotul–Donului. A revenit în ţară la 17 septembrie 1943. Din efectivele sale s-a constituit Gruparea Tactică Mangalia, pentru apărarea litoralului maritim de la Mangalia la Techirghiol. În timpul evenimentelor de la 23-31 august 1944, a acţionat în jumătatea de sud a ţării. Unitatea dobrogeană şi-a adus un aport deosebit în luptele pentru eliberarea Ardealului de la Corneşti – Crăeşti, Dealul – Sângeorgiului, Oarba de Mureş, cotele 409, 495, 463, la est de Turda şi în zona oraşului Carei. De la 25 octombrie la 18 decembrie, Regimentul 36 Infanterie a acţionat în luptele de pe teritoriul Ungariei înregistrând succese deosebite în luptele de la Tactasada, Bekeş – Serencsz, Dealul – Tegarului şi Derno.

La 20 decembrie 1944, a pătruns pe teritoriul Cehoslovaciei. De la această dată şi până la 09 mai 1945, a acţionat pentru apărarea părţii de sud a Slovaciei şi s-a remarcat în luptele de la Bistra şi Cota 798, de la Banska – Bystrica, Dobrove – Lesne şi Popovice. A revenit în ţară în luna august 1945, în garnizoana de reşedinţă Cernavodă. Conform Ordinului Marelui Stat Major, Secţia a 3-a, nr.673581 din 25 februarie 1945, unitatea a fost dislocată de la Cernavodă la Iveşti, judeţul Tecuci609.

În cadrul procesului de reorganizare a armatei de uscat pe baza Ordinului Marelui Stat Major nr.41800 din 10 august 1947, Regimentul 36 Infanterie a fost desfiinţat, predându-şi efectivele, zestrea materială şi arhiva Regimentului 11 Dorobanţi610.

Regimentul 36 Infanterie “Vasile Lupu” a fost prelucrat în mod ştiinţific de personalul Centrului de Păstrare şi Valorificarea Arhivelor Militare Radu Rosetti, întocmind un inventar permanent ce însumează 1357 dosare şi registre.

Arhiva constituită în anul de înfiinţare 1909, are un singur dosar cu statele nominale de plata soldei, anii 1910 şi 1991 nu au arhivă, iar anul 1912 are de asemenea un singur dosar cu state de plata soldei. Dosarele şi registrele create în timpul campaniei din anul 1913 şi în primul război mondial, sunt puţine ca număr. Pentru modul cum s-au derulat operaţiile militare sunt relevante jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 15.08.1916-30.06.1918; 15.08.1916-24.08.1916; 01.07.1918-01.04.1921, la care se adaugă dări de seamă, ordine de operaţii, memorii, schiţe. Din categoria documentelor care oglindesc tragedia suferită de regiment la Turtucaia, în zona Câmpulungului, şi la Mărăşeşti fac parte tabelele nominale şi situaţiile cu morţii, răniţii şi dispăruţii.

Meritele deosebite ale unor cadre militare şi militari în termen sunt concretizate în existenţa brevetelor de decorare. De o importanţă deosebită sunt şi memoriile şi declaraţiile prizonierilor înapoiaţi din captivitate.

Pentru perioada interbelică documentele importante sunt constituite din ordine de bătaie privind organizarea unităţii, ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni, dări de seamă în legătură cu desfăşurarea instrucţiei, organizarea aplicaţiilor demonstrative, situaţii şi state ce cuprind însumarea militarilor în termen şi concentrarea rezerviştilor. Există în fond şi două jurnale de operaţii pe perioadele: 21.03.1939-23.10.1940; 19.03.1941-19.06.1941.

Arhiva creată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este de asemenea văduvită de documente cu caracter operativ.

De un real interes pentru obţinerea informaţiilor privind aportul regimentului la cel de-al Doilea Război Mondial sunt jurnalele de operaţii pe următoarele perioade: 22.06.1941-30.09.1941; 18.10.1941-22.11.1941; 20.07.1943-20.10.1943; 31.12.1943-01.09.1944; 06.01.1944-01.07.1944; 27.04.1944-02.07.1944. Puţinele documente ilustrative pentru participarea unităţii pe front sunt ordinele de operaţii, măsurile de apărare a zonei Cernavodă – Feteşti, o dare de seamă în legătură cu luptele de la Cotul–Donului.

În număr mai mare sunt tabelele şi situaţiile cu ofiţerii, subofiţerii şi trupa morţi, răniţi, dispăruţi şi decoraţi.

609 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul 36 Infanterie, crt. 1279, fila 5. 610 Ibidem, dosar 1.A, crt. 1321, fila 2, fond Regimentul 11 Dorobanţi, crt. 2508, fila 92.


310

REGIMENTUL „ALEXANDRU CEL BUN” NR. 37

Această unitate s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911, în baza Înaltului Decret nr.1195/

31 martie 1911, cu denumirea de “REGIMENTUL BOTOŞANI Nr. 37” şi având garnizoana de reşedinţă fixată la Botoşani:611

În mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă; în aceeaşi lună, dar a anului 1914, a primit denumirea de REGIMENTUL “ALEXANDRU CEL BUN” Nr.37, titulatură menţinută până la desfiinţare612.

În campania din 1913 subunităţile regimentului, dislocate dincolo de Dunăre, nu au participat activ la lupte.

În schimb, în primul război mondial, efectivele sale s-au remarcat în acţiuni operative, fapt întărit prin Înaltul Decret 1932/19 august 1936, care conferea unităţii dreptul de a-şi înscrie pe drapel “… denumirile localităţilor istorice în care s-a distins în lupte grele …” ARDEAL, POIANA UZULUI, FATA MOARTĂ şi CAŞIN613.

În mai 1929 regimentul şi-a schimbat drapelul cu unul nou, cu noua stemă a ţării. Participarea unităţii la cel de-al Doilea Război Mondial a fost consemnată, începând cu

mobilizarea generală din 22 iunie 1941 (luptele de la Nistru şi Odessa), cu menţiuni speciale pentru luptele de la Cotul–Donului din noiembrie-decembrie 1942. Numeroase documente din anul 1943 consemnează pierderile în oameni, materiale şi arhivă din acea perioadă.

În primăvara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului de graniţele României, regimentul a fost evacuat în localitatea Brastavăţ, judeţul Romanaţi, în baza Ordinului 50.647 din 17 aprilie 1944 al Marelui Stat Major614.

În aceeaşi perioadă Regimentul 112 Infanterie şi-a predat întreaga arhivă – dosare şi registre la această unitate.

Instrucţiunile speciale ale Marelui Stat Major nr.70200 din 01 noiembrie 1944 stipulau desfiinţarea Regimentului “Alexandru Cel Bun” Nr.37 prin contopirea cu Regimentul 27 Infanterie, care i-a preluat averea şi arhiva615.

Pentru întreaga perioadă de funcţionare (1911-1944) unitatea deţine 2018 de unităţi arhivistice, constituite la creator conform sistemei cronologic-structurale.

Inventarierea şi ordonarea materialului arhivistic s-au efectuat în martie 1972, iar selecţionarea – în august – septembrie 1984. Dosarele sunt legate, copertate, dar neopisate.

Intervalul 1911-1941 este acoperit prin registrul istoric al regimentului, aflat la Biblioteca arhivistică la nr. crt. 812; fondul nu a păstrat jurnalele de operaţii pentru campaniile la care a participat unitatea.

Fondul nu deţine inventar de predare a arhivei la C.V.P.A.M; notele istorice asupra regimentului şi fondului de arhivă care îi aparţine au fost întocmite în cadrul centrului.

Instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic sunt nomenclatoarele dosarelor, fişele şi inventarele provizorii întocmite în cadrul centrului.

611 C.S.P.A.M.I., Bibliotecă, Registrul istoric, crt.812, f. 1-4. 612 Ibidem, fila 29. 613 Ibidem, fila 175. 614 Loc.cit., fond Regimentul 37 Infanterie, crt. 1861, f. 29-30. 615 Ibidem, crt. 1839, f. 406 şi crt. 1865, f. 10-27.


311

REGIMENTUL 38 INFANTERIE „NEAGOE BASARAB”

Acest regiment s-a înfiinţat la 1 octombrie 1911 în garnizoana Brăila, în baza

“….Înaltelor Decrete Regale nr. 1245, 2125 şi 2452 din 1911…”, având ca “….district de recrutare şi mobilizare judeţul Brăila….”616 Unitatea şi-a ales ca patron spiritual pe Sf. Nicolae – 6 decembrie – şi primit drapelul de luptă la 10 mai 1912617. În toată perioada de funcţionare regimentul a fost subordonat Diviziei a X-a Infanterie şi, în timpul campaniilor, a avut ca Parte Complementară – Regimentul 78 Infanterie618.

Decretarea mobilizării din 23 iunie 1913 a determinat dislocarea efectivelor sale la Cernavodă, de unde, la 3 iulie 1913, a trecut graniţa Bulgariei; la începutul lui august regimentul s-a reîntors în garnizoană, demobilizându-şi efectivele619.

Unitatea s-a făcut cunoscută în timpul primului război mondial prin fapte de arme de excepţie, fiind “…. pildă de bravură, devotament şi sacrificiu către ţară în timpul marii bătălii de la Mărăşeşti ….”; la 26 mai 1918 drapelul regimentului a fost decorat cu Ordinul “Steaua României” cu spade şi panglică de “Virtute Militară” în grad de Cavaler pentru “…. bravura sa ….”620.

La 10 mai 1929 unitatea a primit drapelul de luptă cu noua stemă a ţării, vechiul drapel fiind depus spre păstrare la Arsenalul Armatei621.

Centenarul eliberării oraşului Brăila de sub stăpânirea turcească – 13–15 decembrie 1929 – marcat de serbări fastuoase a fost onorat cu prezenţa ofiţerilor şi a unei “…. companii de onoare ….”622

Anul 1931 a fost un an deosebit în “viaţa” unităţii, deoarece la 10 mai 1931 s-a sărbătorit împlinirea a “…. 100 de ani de la înfiinţarea armatei pământene ….”, iar la 8 octombrie 1931 a avut loc solemnitatea dezvelirii Monumentului Eroilor din regiment, căzuţi în luptele din Dobrogea, Neajlov şi Mărăşeşti (1916-1919), monument ridicat prin efortul bănesc al ofiţerilor din unitate623.

Mobilizat în iunie 1941 regimentul a participat efectiv la lupte începând cu data de 17 septembrie 1941624.

Luna martie 1943 consemnează despărţirea Regimentului 38 Infanterie de Partea sa Complementară – Regimentul 78 Infanterie – care,desfiinţându-se, şi-a vărsat “…. averea ….” şi efectivele la Regimentul 36 Infanterie625.

La 13 mai 1944 Partea Operativă a unităţii s-a contopit cu partea Sedentară626. Potrivit Ordinului Marelui Stat Major nr. 57.282/19.08.1945, Regimentul 38 Infanterie s-a

desfiinţat “…. vărsându-şi drapelul, arhiva şi gestiunea ….” la Cercul Teritorial Brăila627. Unitatea deţine registre istorice care acoperă întreaga perioadă de funcţionare (1911-

1945), aflate în evidenţa Bibliotecii arhivistice la nr. crt. 813-817; are 1595 de unităţi arhivistice pentru intervalul 1913-1945, primii doi ani nefiind reprezentaţi material prin niciun dosar. Deţine, de asemenea, o notă istorică asupra fondului.

Sistema de constituire a documentelor la creator – cronologic-structurală – a fost respectată în timpul prelucrării ştiinţifice a fondului, dosarele sunt bine constituite, legate şi certificate de creator.

Inventarul şi fişele constituite în cadrul centrului, precum şi nomenclatoarele dosarelor, reprezintă instrumentele de evidenţă ale acestui fond arhivistic.

616 C.S.P.A.M.I., bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 38 Infanterie (1911-1945), crt. 813, nenumerotat. 617 Ibidem. 618 Ibidem. 619 Ibidem. 620 Ibidem. 621 Ibidem. 622 Ibidem. 623 Ibidem. 624 Ibidem. 625 Ibidem. 626 Ibidem. 627 Loc.cit., fond Divizia 10 Infanterie, crt 2040, f. 165-166.


312

REGIMENTUL 39 INFANTERIE „PETRU RAREŞ”

Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a luat fiinţă la 1 octombrie 1911 în baza Înaltului Decret Regal nr. 1195/1911 şi Deciziei ministeriale nr. 576/12 septembrie 1911628. La înfiinţare, datorită spaţiului redus de cazare, un batalion al regimentului a fost instalat la Tulcea – garnizoana de reşedinţă a unităţii, iar celălalt batalion – în fortul Jilava, pe centura Bucureştiului. În 1913 cel de-al doilea batalion s-a dislocat la Tulcea, pentru reîntregirea unităţii. La 10 mai 1912 regimentul a primit drapelul de luptă, ziua onomastică fiindu-i fixată la 29 iunie – Sfinţii Petru şi Pavel629.

Declanşarea războiului din Balcani – 20 iunie 1913 – a găsit unitatea “…. complet organizată ….” şi pregătită pentru mobilizarea decretată prin Înaltul Decret 4609/1913. A luat parte la această campanie, înaintând până aproape de Dobrici (Bazargic)630.

În aprilie 1914 unitatea s-a dislocat la Cernavodă unde a ocupat fostele cazărmi ale Regimentului 36 Infanterie “Vasile Lupu”, cazărmi pe care le va părăsi în iulie 1917, când şi-a dislocat efectivele în direcţia Bazargic631.

Campania din 1916-1918 a fost ocazia regimentului de a lupta în Dobrogea şi în împrejurimile Bucureştiului632.

S-a numărat printre unităţile care au luat parte la contraofensiva pentru apărarea Moldovei, declanşată în august 1917, acţionând “…. decisiv în bătălia de la Mărăşeşti ….”, motiv pentru care la 27 martie 1918 drapelul de luptă al regimentului a fost decorat cu Ordinul “Mihai Viteazul” cl. a 3-a633.

În anul 1918 efectivele sale au activat în Basarabia şi, alături de trupele aliate franceze, în Ucraina – Zona Tiraspol – Razdelnaia634.

După încheierea primului război mondial, drapelului unităţii i-a fost conferită şi medalia “Crucea comemorativă a războiului 1916-1918” cu beretele Dobrogea, Bucureşti, Mărăşeşti635.

La 1 noiembrie 1923 prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 148/23 se dispunea dislocarea unităţii la Floreşti – Soroca, având garnizoana de mobilizare Iaşi, pentru o perioadă de peste şaptesprezece ani636.

Conform Ordinului nr. 14447/1940 regimentul a asimilat la 15 octombrie 1940, efectivele Regimentului 56 Infanterie, desfiinţat la această dată637.

Rezumativ şi cronologic acţiunile la care regimentul a luat parte în prima perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial au fost: 1941 – Nistru şi Odessa; august – decembrie 1942 – Cotul–Donului. În toamna anului 1943 – primăvara anului 1944 efectivele sale au fost trimise în Trasnistria pentru a asigura securitatea în zonă638.

Conform Instrucţiunilor speciale nr. 670/1943 ale Marelui Stat Major, Partea Sedentară a unităţii – înfiinţată la 15 aprilie 1941 în baza Ordinului 306/1941 al Diviziei 14 Infanterie – a fost dislocată la Gângiova, judeţul Dolj639.

628 C.S.P.A.M.I., Regimentul 39 Infanterie, crt. 1322, fila 50. 629 Ibidem, crt. 133, fila 81. 630 Loc.cit., crt. 418, filele 521-526. 631 Ibidem, Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 21, 36. 632 Ibidem, fila 37, şi loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 418, filele 521-526. 633 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii (1916-1918), crt. 849, fila 589. 634 Loc.cit., fond Regimentul 39 Infanterie, crt. 181, filele 147-149. 635 Ibidem, crt. 1333, fila 81. 636 Ibidem, crt. 1322, fila 50. 637 Ibidem. 638 Loc.cit. Divizia 14 Infanterie, dosar f.n., crt. 1744, filele 1, 13, 94. 639 Ibidem, crt. 1997, filele 54, 405-407


313

Instrucţiunile speciale nr. 66000/1944 ale Marelui Stat Major dispuneau ca Partea Activă să fie retrasă de la Chişinău în august 1944 şi să fie trimisă pentru refacere la Caransebeş640.

Perioada septembrie-octombrie 1944 rămâne consemnată în jurnalele de operaţii ale regimentului prin participarea trupelor sale la luptele pentru eliberarea localităţilor Buziaş, Deta, Vârset şi misiunea de a asigura securitatea zonei Arad – Sânnicolaul Mare641.

La 25 noiembrie 1944, în baza Instrucţiunilor speciale nr. 70200/1944 ale Marelui Stat Major, Regimentul 39 Infanterie “Petru Rareş” a fost desfiinţat şi şi-a predat efectivele şi averea la Regimentul 31 Infanterie – Calafat642. Materialul arhivistic creat de acest regiment şi aflat în evidenţa C.V.P.A.M., conţine 2059 de dosare şi registre. Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, procedându-se la inventarierea şi ordonarea unităţilor de arhivă potrivit sistemei cronologic - structurale, sistema de constituire a documentelor la creator. O parte a dosarelor fondului a necesitat îmbunătăţiri privind reconstituirea, copertarea şi legarea, dată fiind starea necorespunzătoare în care se găsea la începutul prelucrării. Selecţionarea fişelor a fost efectuată în octombrie 1980, iar inventarul provizoriu a fost dactilografiat în octombrie 1980; regimentul deţine note istorice asupra creatorului de fond şi a fondului constituit de acesta. Regimentul 39 Infanterie are la Biblioteca arhivistică, registru istoric pe anii 1919–1925 (crt. 818) şi jurnale de operaţii, pe diferite perioade, relevante pentru campaniile 1913, 1916–1919 şi 1941–1944. Inventarul provizoriu constituit în cadrul depozitului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă creat de acest regiment.

640 Ibidem, crt. 1912, fila 118 şi crt. 2087, fila 78. 641 Ibidem. 642 Loc.cit., Biblioteca, jurnal de operaţii (1944, crt. 853, nenumerotat.


314

REGIMENTUL 40 INFANTERIE „CĂLUGĂRENI”

Prin Înaltul Decret nr. 1195/31 martie 1911 la 1 octombrie 1911 a luat fiinţă, în garnizoana Bucureşti, Regimentul 40 Infanterie “Călugăreni”643. La 10 mai 1912, unitatea a primit drapelul de luptă; Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoriţi la 8 noiembrie, au fost aleşi patronii spirituali ai regimentului644. În campania din 1913 unitatea nu a participat la lupte, având misiuni de pază şi fiind subordonată Brigăzii 17 Infanterie645. Participarea la prima conflagraţie mondială a fost marcată prin decorarea drapelului cu ordinul “Mihai Viteazul cl. a 3-a “…. pentru vitejia şi avântul cu care au luptat efectivele regimentului în luptele din 1916 în Dobrogea şi Muntenia ….” – Înalt Decret nr. 868/11 aprilie 1918646. În iunie-decembrie 1941 Regimentul 40 Infanterie, subordonat Diviziei a IX-a Infanterie şi aflat în componenţa Grupării Tactice nr. 2, a avut misiunea de a apăra litoralul şi teritoriul de infiltrările paraşutiştilor şi partizanilor inamici în zonele Constanţa – Techirghiol şi Cuza-Vodă – Medgidia – Valul lui Traian647. Din august 1942 unitatea a luat parte efectiv la lupte, atât în est cât şi în vest, până la încheierea războiului648. Cu ultima garnizoană de reşedinţă la Tulcea unitatea a funcţionat până la 20 august 1947, când, ca urmare a Instrucţiunilor speciale nr. 41900/1947 ale Marelui Stat Major şi Ordinul nr. 101.880/1947 al Diviziei 1 gardă, s-a contopit cu Regimentul 34 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 34 Infanterie Gardă649. În ceea ce priveşte materialul arhivistic creat de acest regiment este de menţionat că există registre istorice şi jurnale de operaţii pe întreaga perioadă de funcţionare, aflate la Biblioteca arhivistică a centrului la nr. crt. 819-824. Prelucrarea ştiinţifică a fondului a început în decembrie 1979, cu inventarierea şi ordonarea conform sistemei cronologic - structurale, selecţionarea fişelor s-a efectuat în august 1980, iar inventarele provizorii au fost dactilografiate în septembrie 1980. Dosarele acestui fond, în mare parte deteriorate şi arse, au fost recondiţionate în timpul inventarierii. În urma prelucrării a rezultat un număr de 671 de dosare şi registre; ulterior selecţionării, fondul a fost completat cu 39 de dosare, astfel că, în prezent, are 710 de unităţi arhivistice. Fondul de arhivă creat de acest regiment nu are inventar de predare a arhivei la C.V.P.A.M. Instrumentele de evidenţă ale fondului sunt nomenclatoarele dosarelor, fişele şi inventarul provizoriu constituit în cadrul centrului.

643 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric, crt. 819, fila 1. 644 ibidem, filele 5, 11. 645 ibidem, filele 12-17. 646 Ibidem, fila 81 (v). 647 Loc.cit., fond Regimentul 40 Infanterie, crt. 245, filele 225-230. 648 Ibidem, crt. 392, nenumerotat. 649 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, nr. crt. 824, nenumerotat.


315


REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE

Potrivit prevederilor Înaltului Decret Regal nr.1444/1914 la 1 aprilie 1914, în garnizoana Craiova, a

luat fiinţă REGIMENTUL 41 INFANTERIE, prin transformarea unităţii omonime de rezervă650. Înaltul Decret nr. 3499/5 noiembrie 1914 stipula desemnarea ca patron spiritual al unităţii nou –

înfiinţate a Sfântului Gheorghe sărbătorit la 23 aprilie; în mai 1914 unitatea a primit drapelul de luptă651. Aflat în subordinea Diviziei 11 Infanterie, regimentul a luat parte la luptele din

septembrie 1916 din zona Jiului. La 1 februarie 1917 efectivele Regimentelor 41 şi 71 Infanterie s-au contopit, formând

REGIMENTUL 41/71 INFANTERIE, în conformitate cu Ordinul nr. 1014/22.12.1916 al Marelui Cartier General şi cu Ordinul nr. 689/8 ianuarie 1917 al Diviziei 11 Infanterie652.

Începutul lunii august 1917 marchează o nouă dislocare a regimentului în zona de operaţii şi participarea trupelor sale la luptele de la MĂRĂŞTI – MĂRĂŞEŞTI.

Conform Ordinului nr. 6713/7 ianuarie 1918 al Marelui Cartier General, Divizia 11 Infanterie şi unităţile din subordine s-au deplasat în Basarabia pe zona de concentrare Chişinău – Cărbuna, pentru a asigura ordinea internă.

În aprilie 1918 Regimentul 41/71 Infanterie a revenit în ţară şi s-a separat în unităţile componente, ca urmare a Ordinului nr. 7050/27 februarie 1918 al Marelui Cartier General653.

A doua fuzionare, în octombrie 1920, a avut loc în baza Ordinelor nr. 5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major.

Pentru executarea prevederilor Înaltului Decret nr. 1674/12 aprilie 1923, relativ la trecerea armatei la o nouă organizare şi ca urmare a Ordinului nr.100/1923 al Marelui Stat Major, Regimentul 41/71 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923, vărsându-şi efectivele şi materialele la Regimentele 1 şi 31 Infanterie, drapelul – Arsenalului Armatei şi muzica – Regimentului 91 Infanterie.

Regimentul 41 Infanterie s-a reînfiinţat la începutul lunii septembrie 1939, având garnizoana de reşedinţă fixată tot la Craiova, conform Ordinului nr. 10.743/4 septembrie 1939, al Marelui Stat Major.

La 30 septembrie 1941 regimentul s-a desfiinţat potrivit ordinului Marelui Stat Major nr. 8494/26 septembrie 1941.

Prelucrarea ştiinţifică a fondului arhivistic creat de acest regiment a început în august 1979, respectându-se sistemul de constituire a documentelor la creator – cea cronologic - structurală. Selecţionarea a fost efectuată în cursul lunii ianuarie 1980, iar dactilografierea inventarului provizoriu în iunie, acelaşi an.

Cantitatea de arhivă rezultată după prelucrare este de 401 de dosare şi registre, cu menţiunea că există un registru de Ordine de zi pe anul 1913, aparţinând Regimentului 41 Infanterie Rezervă, inclus în fond pe considerentul transformării ulterioare acestei unităţi în Regimentul 41 Infanterie. De asemenea, ulterior prelucrării ştiinţifice din cadrul C.S.P.A.M.I., au fost introduse în fond încă 7 unităţi arhivistice – un dosar pe anul 1912, astfel că fondul deţine actualmente 408 de dosare şi registre.

Arhiva este bine constituită, legată şi certificată de creatorul fondului, având înscrise pe copertă elementele anexei 4 din „Instrucţiunile Arhivistice 75”. Unitatea are registrul istoric (1908 – 1917) şi un jurnal de operaţii (1917 – 1920), înregistrate la Biblioteca arhivistică la crt. 825 şi, respectiv, 858.

Personalul centrului a întocmit nota istorică a regimentului şi a fondului de arhivă creat de acesta.

Inventarul realizat de către personalul centrului, fişele şi nomenclatoarele dosarelor reprezintă instrumentele de evidenţă ale fondului de arhivă al Regimentului 41 (41/71) Infanterie.

650 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 41/71 Infanterie, crt. 825, f.16;

651 Ibidem, f.25 652 Loc.cit. fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.282 – 283, 290 – 293;

653 Ibidem.


316


REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE

Regimentul 41 Infanterie a luat fiinţă, în garnizoana Râmnicu Vâlcea, prin transformarea unităţii similare de rezervă, în baza Înaltului Decret Regal nr.1444/1 aprilie 1914 654.

Începutul lunii mai 1914 consemnează primirea drapelului de luptă al unităţii şi stabilirea zilei de 17 februarie – Sfântul Teodor din Tiron – ca dată a patronului spiritual al regimentului655.

La 26 octombrie 1914 regimentul şi-a schimbat definitiv garnizoana dislocându-se la Drăgăşani, conform Deciziei Ministeriale nr. 477/1914 656.

Primul război mondial a înscris pagini de bravură în jurnalele de operaţii ale unităţii prin numărul mare de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi care şi-au sfârşit viaţa în luptele din împrejurimile Bucureştilor şi din zona Argeşului.

Conform Ordinului general nr. 1014/22.12.1916 al Marelui Cartier General – referitor la reorganizarea armatei după pierderile suferite în prima parte a campaniei – şi ordinului Marelui Stat Major nr.8788/1917, Regimentele 42 şi 66 Infanterie s-au contopit, constituind în ianuarie 1917 REGIMENTUL 42/66 INFANTERIE657.

În aprilie 1918 unitatea s-a separat în regimentele componente – Ordinul nr.7050/27 februarie 1918 al Marelui Cartier General658.

În octombrie 1920 s-a produs cea de-a doua fuzionare a unităţilor, în baza Ordinelor nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major659.

Regimentul 42/66 Infanterie s-a desfiinţat la 1 aprilie 1923 prin contopirea cu cele două unităţi active – regimentul 2 şi 26 infanterie, vărsându-şi arhiva celui dintâi, în baza Ordinului strict secret nr. 47/1923 al Diviziei 11 Infanterie660.

Relevantă pentru „viaţa” unităţii este şi data de 9 septembrie 1939 când regimentul s-a reînfiinţat cu denumirea de REGIMENTUL 42 INFANTERIE, potrivit ordinelor Marelui Stat Major nr.11277/1939 şi Corpului 1 Armată, nr.1955/1939 661.

Ordinul telegrafic al Marelui Stat Major nr. 6832/4 septembrie 1941 dispunea ca regimentul să mobilizeze din efectivele sale, Batalionul 420 Infanterie, destinat a acţiona în subordinea unor mari unităţi662.

La 30 septembrie 1941 Regimentul 42 Infanterie s-a desfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major/Secţia 1, nr.8494/B/26 septembrie 1941, efectivele sale trecând la organul de mobilizare – Regimentul 2 Infanterie, iar materialele şi arhiva vărsându-se la Partea Sedentară a aceluiaşi regiment663.

Operaţiunea de prelucrare ştiinţifică a fondului de arhivă creat de acest regiment a început în iulie 1979 cu inventarierea şi ordonarea materialului potrivit sistemului cronologic – structurale întrebuinţată de creatorul de fond.

O bună parte a materialului arhivistic a fost reconstituit, legat şi copertat, pentru a îndeplini cerinţele instrucţiunilor arhivistice în vigoare.

654 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, nr. inv.826, f.23 (v); 655 Ibidem, f.26; 656 Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.11, f.31 – 32; 657 Ibidem, f.55 – 56; 658 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f.405 – 410; 417; 659 Ibidem; 660 Loc.cit., Bibliotecă, Registrul istoric al Regimentului 42/66 Infanterie, crt.826, f.47 (v); 661 Ibidem, f.49; 662 Loc.cit., Jurnalul de Operaţii, crt.864, f.79; 663 Loc.cit., fond Regimentul 42 Infanterie, crt.371, f.299 – 301.


317

Selecţionarea fondului s-a realizat în martie 1980. Regimentul deţine, la Biblioteca arhivistică, registru istoric crt.826 (1 aprilie 1908 –

21 ianuarie 1915; 1 iulie 1918 – 16 martie 1921; 6 mai 1922 – 1 august 1923; 9 septembrie 1939 – 27 iunie 1940) şi jurnale de operaţii – crt.861 – 864, care acoperă intervalele campaniilor. Este de menţionat că arhiva regimentului din perioada august – noiembrie 1916 a fost capturată de trupele austro – ungare la retragerea de peste Argeş664.

Fondul are notă istorică asupra cantităţii de arhivă create de unitate – 398 de dosare şi registre.

Fişele şi inventarul întocmite în cadrul centrului sunt instrumentele de evidenţă ale acestui fond.

664 Ibidem, bibliotecă, jurnal de operaţii al Regimentului 66 Infanterie, crt.826, f.3.


318


Cel de-al 43 - lea regiment de infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin

transformarea Batalionului 3 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr. 1444/1914 665.

Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Slatina, iar efectivele îi erau asigurate, în principal de pe teritoriul judeţului Olt.

În perioadele 6 ianuarie 1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 59 Infanterie, sub titulatura Regimentului 43/59 Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 666, Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major 667 şi Ordinul nr.6733/1920 al Brigăzii 31 Infanterie668.

Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 43/59 a fost desfiinţat la data de 1 iulie 1923669.

Unitatea a fost reînfiinţată, în aceeaşi garnizoană, la 14 septembrie 1939, conform Ordinului nr. 1320/1939 al Marelui Stat Major670.

Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 4 septembrie 1941, când, conform Ordinului nr. 6832/1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în Batalionul 430 Infanterie Independent671.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istoric fondul de arhivă al Regimentului 43 Infanterie însumează 442 dosare şi registre create în anii 1912 – 1923; 1939 – 1941.

Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 3 Rezervă.

Fondul a fost constituit cronologic – structural, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, sub forma avută iniţial.

Din documentele cuprinse în acest fond, cele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, sinteze, note, jurnale şi statistici ale pierderilor) oferă imaginea participării Regimentului 43 Infanterie la luptele de apărare a Defileului Jiului, în toamna anului 1916, precum şi informaţii asupra retragerii şi activităţii unităţii pe zona de refacere, în Moldova.

Participarea Regimentului 43/59 în luptele de la Muncelu şi Dealul Secului este bogat reprezentată documentar. În 21 august 1917, la Muncelu cade eroic la datorie sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu, comandant de pluton în Compania 7. Dosarul crt. 80 conţine Ordinul de zi prin care, alături de căpitanul Ignat Grigore, eroina este citată pe regiment.

În cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare al Arhivelor Militare Istorice se află registrele istorice şi jurnalele de operaţii ale Regimentului 43 Infanterie, scrise între anii 1914 şi 1918.

665“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 666 C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 667 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135, f.1; 668 Ibidem, dosar 4/1920, crt181, f.35; 669 Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, f.3, 21; 670 Ibidem, dosar f. n./1939, crt.252, f.1; 671 Ibidem, dosar nr.1/1941, crt.397, f.1.


319


În istoria infanteriei române, primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit

perioada celui de-al doilea război balcanic, la care Regimentul 44 Infanterie Rezervă a participat din 1 iulie 1913, în compunerea Brigăzii 23 Rezervă672.

Nu s-au păstrat documente create de unitate în această perioadă. Regimentul 44 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea

Batalionului 4 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914673. Având reşedinţa în garnizoana Piteşti, efectivele unităţii erau asigurate de Cercul de

Recrutare Argeş. Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp 15 ianuarie

1917 – 21 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentului 44/68 Infanterie, ca urmare a contopirii cu Regimentul 68 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General 674, Ordinul nr.2568/1918 al Diviziei 12 Infanterie675 şi Ordinul nr.1608/1920 al Marelui Stat Major676.

La 1 iulie 1923, Regimentul 44 Infanterie şi-a încetat existenţa prin aplicarea Înaltului Decret Regal nr.1674/1923677.

În cadrul Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare „General Radu Rosetti, fondul de arhivă al fostului Regiment 44 Infanterie cuprinde un foarte mic număr de dosare – 40 create între anii 1912 şi 1922. Documentele create în anii 1912,1913 (de către fostul Batalion 4 Rezervă) sunt statele de plată a soldelor.

Din arhiva anilor 1915 şi 1917, în fond se păstrează numai registrele de zi. Reţin atenţia celor interesaţi dosarele constituite din documentele anului 1916, care, prin

varietatea lor (comunicate oficiale, sinteze informative, ordine şi rapoarte, operative, tabele şi statistici ale pierderilor suferite în luptă), ilustrează participarea unităţii la operaţiile desfăşurate de Corpul 1 Armată de la decretarea mobilizării până la retragerea în Moldova.

Documentele create în anul 1917 se păstrează în fondul de arhivă al Regimentului 68 Infanterie.

Informaţiile conţinute de documente se completează cu Registrul Istoric şi Jurnalul de operaţii, aflate în colecţiile bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.

672 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, f.37; 673”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 674 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 675 Loc.cit, fond Regimentul 68 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.20, f.159; 676 Loc.cit, fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36; 677 Loc.cit., Biblioteca, lit.I, crt.1702, f.2 – 3.


320


Regimentul 45 Infanterie a fost înfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului

5 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal 1444/1914678. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Giurgiu, efectivele fiindu-i asigurate, în

principal, de pe raza fostului judeţ Vlaşca. În perioadele 8 martie 1917 – 31 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923,

regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 60 Infanterie, sub titulatura „Regimentul 45/60 Infanterie” (Ordinele nr.1093B/1917679 şi 2568/1918680 ale Diviziei 12 Infanterie; Ordinul nr.5166/1920 al Marelui Stat Major681).

Regimentul 45 Infanterie şi-a încheiat existenţa la 1 iulie 1923, fiind desfiinţat conform Înaltului Decret Regal nr. 1674/1923682.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă creat de Regimentul 45 Infanterie se află numai 45 dosare şi registre, cuprinzând documente create în anii 1912 – 1914, 1916 – 1923.

Documentele anilor 1912 şi 1913 sunt state de plata soldelor şi tabele cu rezerviştii disponibili pentru mobilizare la Batalionul 5 Rezervă.

Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în stare bună îndeosebi documentele cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 45 Infanterie, în subordinea Diviziei 21 Infanterie, la luptele din zona Predeal – Azuga – Muntele Susai, în toamna anului 1916, ulterior la bătălia pentru Bucureşti (în zona Naipu, Bălăria), iar în vara lui 1917 la bătălia de la Oituz, în cadrul Diviziei 12 Infanterie.

Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în Registrul istoric aflat în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Fondul de arhivă creat de Regimentul 45 Infanterie dispune de inventar definitiv.

678”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 679 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 45 Infanterie, crt.870, f.25; 680 Ibidem, f.186; 681 Ibidem, crt.995, f.21; 682 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3.


321


Cel de-al 46-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 27 iunie 1913, prin

mobilizarea Batalionului de Rezervă „Mihai Viteazul” nr. 6, prin Înaltul Decret Regal nr. 4609/1913683.

Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 33 Rezervă până la data demobilizării – 31 august 1912684.

Regimentul 46 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltul Decret Regal nr.1444/1914685.

Unitatea avea ca garnizoană de reşedinţă oraşul Bucureşti, de pe teritoriul acestuia şi comunele limitrofe fiindu-i asigurate efectivele.

În martie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 61 Infanterie constituind Regimentul 46/61 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General 1014/1916686.

Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separe în unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major687).

Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 61 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (46/61) la data de 1 octombrie 1920, conform ordinului nr. 6108/1920 al Marelui Stat Major688, Regimentul 46 Infanterie şi-a încetat existenţa la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltul Decret Regal nr.1674/1923689.

La data de 5 septembrie 1939, ca urmare a Comunicatului nr.5 al Marelui Stat Major, a luat fiinţă, în garnizoana Călăraşi, Regimentul „B.Z.1”, dublură a Regimentului 23 Infanterie690. Din 14 septembrie 1939, noua unitate a funcţionat cu denumirea Regimentului 46 Infanterie, conform Ordinului Diviziei 32 Infanterie nr.76/1939691.

Această nouă perioadă a existenţei s-a încheiat la 1 octombrie 1941, regimentul fiind desfiinţat conform Ordinului nr. 8494/1941 al Marelui Stat Major692.

În fondul de arhivă al fostului Regiment 46 Infanterie se află pentru păstrarea permanentă 381 unităţi arhivistice, create de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1913 – 1923; 1939 – 1941).

Din arhiva anului 1913 s-a păstrat un dosar cuprinzând statele de plată a soldelor. Singurele informaţii asupra participării unităţii la cel de-al doilea război balcanic sunt cele furnizate de registrul istoric.

Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii 1916 şi 1917, care reconstituie participarea regimentului la marile operaţii desfăşurate de unităţile Corpului 2 Armată în zona Braşov, pe Valea Prahovei (zona Predeal – Azuga), pe Argeş şi în vara anului 1917, la Mărăşti.

Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 46 Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.

683 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.830, f.15 – 16; 684 Ibidem, f.17 – 22; 685“Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 686 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 687 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 22/1918, crt.146, f.188; 688 Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar f. n./1915, crt.36; 689 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 690 Loc.cit, Registrul istoric al Regimentului 46 Infanterie, crt.831, f.1; 691 Loc.cit., fond Regimentul 46 Infanterie, dosar 3/2, crt.208, f.12; 692 Loc.cit., dosar 1/1941, crt.327, f.106.


322


A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Ploieşti prin transformarea Batalionului 7

Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914693. Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova. La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării instrucţiunilor Marelui Cartier General

nr.1014/1916, Regimentul 47 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 72 Infanterie, formând Regimentul 47/72 Infanterie, formând Regimentul 47/72 Infanterie694. Sub această denumire regimentul fiinţează mai bine de un an de zile.

Cele două regimente se separă în unităţi de sine stătătoare în 28 martie 1918 (conform ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major,695 pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie.

Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin Înaltului Decret Regal nr.1674/1923696.

O nouă perioadă în existenţa Regimentului 47 Infanterie a constituit-o anul 1940, unitatea fiinţând între 1 iunie şi 20 octombrie în zona petroliferă Prahova (Moreni, Gura Ocniţei) sub ordinele Brigăzii 2 Mixte Gardă.697.

Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Bacău, conform ordinului Marelui Stat Major nr.45746/1949, 698 regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când prin renumerotarea, a devenit Regimentul 280 Infanterie (ordinul Marelui Stat Major nr.00309531/1951699.

Fondul de arhivă al fostului Regiment 47 Infanterie cuprinde 273 dosare şi registre, constituie din documente create în anii 1912 – 1913; 1916 – 1918; 1920 – 1923; 1940;1949 – 1951.

Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 7 Rezervă.

Evidenţiem existenţa în fond a documentelor operative din anii 1916 şi 1917. Ordinele şi rapoartele zilnice de operaţii, buletinele informative cu situaţia frontului,

schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi ilustrează participarea regimentului la mari bătălii, desfăşurate în localităţi de atunci cu răsunet de istorie – la Călugăreni şi la Mărăşeşti (Răzoare).

Supremă recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat atât ofiţerii, cât şi trupa, în aprigele lupte de la Mărăşeşti”, la Iaşi, în 26 mai 1918, drapelul Regimentului 47 Infanterie a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul”700.

Aceeaşi înaltă distincţie a fost conferită locotenent – colonelului Radu R. Rosetti – viitorul general – istoric şi academician, pe atunci comandantul regimentului. Din motivaţia decorării cităm: „Pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus regimentul în lupta de la Răzoare, din 6 august 1917. Aruncând la timp batalionul de rezervă în faţa trupelor germane care înaintau, le-a oprit avântul, dând astfel timp rezervelor diviziei să intervină cu hotărâre în flancul şi spatele inamicului şi să-l silească a se retrage în dezordine. În timpul luptelor sale, a fost grav rănit de un glonţ de mitralieră701.

Aceste momente eroice din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii aflat în biblioteca Centrului de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare.


693”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 694 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnalul de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105; 695 Ibidem, crt.874, f.85; 696 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 697 Loc.cit., Registrul istoric al Diviziei 2 Gardă, crt.394, f.33 şi fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar FN/1939, crt.1820, f.9; 698 Loc.cit., fond Regimentul 47 Infanterie, dosar nr.4/1949, crt.63, f.31; 699 Loc.cit., fond Regiunea 1 Militară, dosar nr.38/1951, crt.2841, f.270 - 271; 700 Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul” 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180; 701 Ibidem, pag.80.


323


Al 48-lea regiment de infanterie a fost creat la 1 aprilie 1914, prin transformarea

Batalionului 8 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914702. Având reşedinţa în garnizoana Buzău, efectivele unităţii erau asigurate de către cercul de

recrutare omonim. Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp (15 ianuarie

1917 – 28 martie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923) cu o altă compunere şi denumire – Regimentul 48/49 Infanterie -, ca urmare a contopirii cu Regimentul 49 Infanterie, conform ordinelor de reorganizări succesive ale armatei (ordinul nr.1014/1916 al Marelui Cartier General şi ordinele Marelui Stat Major nr. 20828/1918 şi 5166/1920)703.

Prima perioadă a existenţei Regimentului 48 Infanterie, începută în 1914, s-a încheiat la 1 iulie 1923, prin desfiinţare, conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923704.

Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a aplicării Ordinului Marelui Stat Major nr.8000/1939705.

Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, prin desfiinţarea unităţii, conform ordinului nr. 8494B/1941 al Marelui Stat Major706.

Reînfiinţat la 15 iunie 1949, în garnizoana Zalău, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.45746/1949707, regimentul şi-a păstrat titulatura până la 1 decembrie 1951, când, prin renumerotare, a devenit Regimentul 209 Infanterie (Ordinul Marelui Stat Major nr.0035716/1951708.

În fondul de arhivă al Regimentului 48 Infanterie se păstrează 440 dosare şi registre, create de acesta de-a lungul întregii sale perioade de existenţă (1914 – 1923, 1939 – 1941, 1949 – 1951).

Fondul mai conţine şi statele de plata soldelor personalului fostului Batalion 8 Rezervă (1912, 1913).

Inventarul definitiv de care se dispune este constituit conform criteriului cronologic – structural.

Acest instrument semnalează, în principal, cercetătorului prezenţa documentelor cu caracter operativ (comunicate, ordine, rapoarte, sinteze şi statistici) cuprinzând informaţii asupra participării unităţii în compania anului 1916, în cadrul Corpului 1 Armată, îndeosebi la bătălia de la Sibiu şi la luptele de apărare a Defileului Oltului (în zona Câineni).

Documentele referitoare la prezenţa Regimentului 48/49 Infanterie între forţele angajate în luptele de la Muncelu în cadrul bătăliei de la Mărăşeşti, se păstrează în fondul de arhivă creat de Regimentul 49 Infanterie.

Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice pune totodată la dispoziţia celor interesaţi jurnale de operaţii şi registre istorice pentru întreaga perioadă de existenţă a Regimentului 48 Infanterie.

702”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea Regulamentară, pag.160; 703 C.S.P.A.M.I., Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2A/2/1916, crt.11, f. 129 - 136; 704 Loc.cit., Biblioteca lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 705 Loc.cit., Jurnale de operaţii ale Regimentului 48 Infanterie, crt.879, 880; 706 Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar nr.2/1941, crt.67, f.364; 707 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia a IV-a, dosar nr.444 bis/1949, crt.1797, f.88; 708 Loc.cit., fond Regiunea a 3-a Militară, dosar nr.4/1/1951, crt.66, f.491 – 450.


324


Primul moment al existenţei acestui regiment l-a constituit perioada celui de-al doilea

război balcanic, la care Regimentul 49 Infanterie Rezervă a participat din 1 iulie 1913, în compunerea Brigăzii 23 Rezervă709.

Regimentul a fost înfiinţat la mobilizare, din efectivele Batalionului 9 Rezervă. Nu s-au păstrat documente create de respectiva unitate în această perioadă. Regimentul 49 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, prin transformarea

Batalionului 9 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914710. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Râmnicu Sărat, efectivele fiindu-i

asigurate, în principal, de pe raza judeţului Râmnicu Sărat. În perioadele: 15 ianuarie 1917 – 28 martie 1918 şi 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923,

regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 48 Infanterie, sub titulatura Regimentului 48/49 Infanterie (Ordinul nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General711 şi Ordinele nr.20828/1918712 şi nr.5166/1920713 ale Marelui Stat Major).

Prima perioadă a existenţei Regimentului 49 Infanterie s-a încheiat la 1 iulie 1923, unitatea fiind desfiinţată conform Înaltului Decret Regal nr.1674/1923.714.

Regimentul a fost reînfiinţat în aceeaşi garnizoană, la data de 15 august 1939, urmare a aplicării Ordinului nr.8000/1939 al Marelui Stat Major715.

Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 30 septembrie 1941, regimentul fiind desfiinţat conform Ordinului nr.8494/B/1941 al Marelui Stat Major716.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă al Regimentului 49 Infanterie se află 342 dosare şi registre, cuprinzând documente create în anii 1913, 1915 – 1920; 1939 – 1941. Documentele anului 1913 sunt state de plata soldei cadrelor fostului Batalion 9 Rezervă.

Fondul a fost constituit potrivit principiului cronologic – structural şi dispune de inventar permanent.

Din documentele cuprinse în acest inventar, cele cu caracter operativ (comunicate, ordine, sinteze, rapoarte, şi statistici) oferă informaţii asupra participării Regimentului 49 Infanterie la luptele purtate de unităţile Corpului 1 Armată în campania anului 1916, precum şi la marea bătălie de la Mărăşeşti (în zona Muncelu).

Întreaga perioadă de existenţă a Regimentului 49 Infanterie este reflectată în registrele sale istorice şi în jurnalele de operaţii aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

709 C.S.P.A.M.I., fond Divizia 12 Infanterie, crt.1, dosar f. n./1913, f.51; 710”Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159; 711 Loc.cit.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157; 712 Loc.cit., fond Regimentul 48 Infanterie, dosar 2A/1916, crt.11, f.129 – 136; 713 Loc.cit., biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 48/49 Infanterie, crt.836, f.21; 714 Loc.cit., lit.I, cota 1702, f.2 – 3; 715 Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 49 Infanterie, crt.884, f.1; 716 Loc.cit., fond Regiment 49 Infanterie, dosar f. n./1939, crt.31.


325


Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea Regimentului 50 Infanterie

Rezervă, conform Înaltului Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 care a participat în compunerea Diviziei a 5-a Rezervă la cel de-al doilea război balcanic, pe teritoriul Bulgariei, până la 15august când a fost demobilizat717.

Regimentul 50 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Putna”, conform Înaltului Decret nr.1444/1914718. Unitatea subordonată Brigăzii 25 Infanterie din Divizia a 5-a Infanterie a Corpului 3 Armată a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Focşani. Prin Ordinul Ministerului de Război nr.97 din 24 aprilie 1914 – care menţinea distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou create respectiv Regimentelor 41 – 80 Infanterie la 9 mai 1914 regimentul a primit drapelul de luptă719.

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918, Regimentul 64 Infanterie, sub titulatura de Regimentul 50/64 Infanterie, conform Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General720 şi Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062/15 ianuarie 1917721 şi nr.20828/1918 comunicat cu al Diviziei 13 Infanterie nr. 8384/1918722.

La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 50 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 64 Infanterie, formând în baza ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, Regimentul 50/64 Infanterie de data asta cu reşedinţa la Tecuci723. Regimentul 50/64 Infanterie a funcţionat sub această denumire până la 1 iulie 1923, când în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 s-a desfiinţat predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentelor matcă respectiv 10 şi 24 Infanterie724.

Regimentul 50 Infanterie a fost reînfiinţat în garnizoana Focşani la 11 septembrie 1939 în baza Comunicatului Oficial nr.5/1939 şi Ordinului nr.1320/1919 al Marelui Stat Major725. Această a doua perioadă a existenţei sale a durat până la 30 septembrie 1941, când, în conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General nr. 8494/B din 26 septembrie 1941, transmis cu cel al Diviziei 35 Infanterie, nr.3787 din 28 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat. Lucrările de lichidare a gestiunilor şi de predare a efectivelor, materialelor şi arhivei la Regimentul 10 Infanterie, aveau să fie încheiate la 30 octombrie 1941726.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 483 unităţi arhivistice, reprezentând arhiva creată conform criteriului cronologic - structural de Regimentul 50/64 Infanterie pe anii 1914 – 1923 şi 1939 1941.

Ca instrument de investigare ştiinţifică fondul dispune de inventarul definitiv. Pentru anul 1912 şi 1913 fondul deţine două dosare conţinând state de plată a soldei

personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă „Putna”. În ceea ce priveşte starea de conservare a arhivei se poate afirma că este corespunzătoare, sub forma avută iniţial.

Fondul documentar furnizează informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament, modificări de structură, schimbări la comandă, acordarea decoraţiilor personalului militar, desfăşurarea procesului de instrucţie.

717 C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, dosar nr.4/1942, crt.2637, fila 62, Secţia organizare - mobilizare; 718 Monitorul Oastei”, nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; 719 Loc.cit., fond Regimentul 32 Infanterie, dosar 1/1914, nr.crt.30, f.14; 720 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dosar 2/1916, crt.27, f.10; 721 Ibidem; 722 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii, nr.crt.886 şi 885, f.47; 723 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.f. n./1916, crt.16, f.121; 724 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21; 725 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. f. n. vol.1/1939, crt.124, f.22; 726 Ibidem, dos. f. n./1941, crt.376, f.150 – 151; 335 – 336.


326

Valoroase sunt documentele cu caracter operativ existente (rapoarte şi dări de seamă operative, note, jurnal de operaţii) care reflectă participarea regimentului la acţiunile din vara şi toamna anului 1916 (hărţuirea grupurilor inamice răzleţe din Transilvania, ajutorul acordat trupelor care luptau în Dobrogea şi asigurarea protejării unităţilor în retragere prin Pasul Bran. În decembrie 1916, regimentul s-a retras către zona de refacere Buhalniţa (judeţul Iaşi) unde timp de o lună avea să desfăşoare o intensă pregătire de luptă.

După reorganizarea armatei de la începutul anului 1917, Regimentului 50 Infanterie i s-a afectat un nou sector de front în zona Mărăşeşti – Muncelu – Ţepu – Ghidigeni având misiunea de a „împiedica trupele ruse de a părăsi frontul”, de a păzi „avutul, cinstea şi viaţa populaţiei române din calea fugarilor şi răzvrătiţilor”, precum şi de a „securiza liniile ferate şi lucrările de artă din zona controlată”.

În luna august 1917 regimentul s-a distins în luptele de la „Răzoare” în urma cărora a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a prin Înaltul Decret nr.1356 din 15.11.1917 şi „Crucea Comemorativă” cu bretelele „Ardeal, Carpaţi, Dunăre, Mărăşeşti”.

Fricţiunile cu trupele ruse s-au prelungit la data de 18 ianuarie 1918, regimentul a trecut Prutul în Basarabia şi-a dezarmat grupările armate ruseşti şi populaţia din Zona Taraklia – Arciz, Nicolaevka, Akerman. În martie 1918, primind ordin de reîntoarcere în ţară unitatea revenea prin Arciz – Galaţi – Barboşi în garnizoana Tecuci, demobilizând efectivele.

Regimentul 50 Infanterie, reînfiinţat în septembrie 1939, organizat pe trei batalioane s-a deplasat în regiunea Vlădeni, Borşa din judeţul Iaşi unde a executat lucrări de organizarea terenului, conform Ordinului nr.3068 al Diviziei a 35-a.

Din aprilie 1940 până la 29 iulie 1940 a rămas în Zona Mitoc, pe Prut. La 27 octombrie 1940 conform Ordinului nr.4821 al Diviziei a 35-a s-a deplasat la Focşani desconcentrând efectivele de rezervă, iar pe cele active le-a vărsat Regimentului 10 Infanterie.

Evenimentele din iunie 1941 găsesc Regimentul 50 Infanterie dislocat pe zona de concentrare de pe Prut (Focşani – Cosmeşti – Tecuci – Bârlad – Crasna – Sârbu). La 22 iunie 1941 când unităţile române treceau Prutul, trupele regimentului ocupau un sector defensiv pe malul vestic al Prutului în cadrul Grupării de Sud, participând la acţiuni de luptă până în luna septembrie 1941. Din data de 20 august 1941 în baza Ordinului Marelui Cartier General nr. 4033/1941 cele trei batalioane ale regimentului deveneau independente primind nr.501, 502, 503 fiind dislocate la Tighina şi intrând în subordinea directă a unor mari unităţi. La 02.11.1941 se reîntorc în garnizoană şi conform Ordinului Marelui Stat Major nr.12100 se contopesc cu Regimentul 10 Infanterie.

Fondul mai dispune de registru istoric şi jurnale de operaţii întocmite de regiment pe anii 1917 – 1921, aflate în păstrarea Bibliotecii Centrului care ajută la completarea imaginii participării detaliate a acestuia la prima conflagraţie mondială.


327


Decretarea mobilizării din 1913 determină înfiinţarea conform Înaltului Decret nr.4609

din 20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913 a Regimentului 51 Infanterie Rezervă în garnizoana Galaţi, inclus în compunerea Diviziei a 3-a Rezervă şi a Brigăzii a 26-a Infanterie Rezervă.

Mobilizat de Cercul de Recrutare „Siret”, regimentul, organizat pe trei batalioane a participat la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie – 31 august 1913, pe teritoriul Bulgariei. La data de 13 august 1913 regimentul revenea în garnizoana Galaţi demobilizând efectivele727.

La data de 1 aprilie 1914, prin Înaltul Decret nr.1444/1914 se prevedea transformarea batalioanelor de rezervă în regimente. Astfel de la această dată, Batalionul de Rezervă „Siret” a devenit Regimentul 51 Infanterie cu reşedinţa în garnizoana Galaţi. Mobilizat de Cercul de Recrutare „Siret” era rezerva Regimentului 11 Infanterie „Siret” din aceeaşi garnizoană728.

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 regimentul a funcţionat contopit cu Regimentul 51 Infanterie sub titulatura de Regimentul 51/52 Infanterie, conform Ordinului Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916729 şi Ordinul nr.1062 din 15 ianuarie 1917 al Marelui Stat Major,730 precum şi al Ordinului nr.20828/1916 Marelui Stat Major731. La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 51 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 52 Infanterie, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920,732 formând din nou Regimentul 51/52 Infanterie, denumire sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923733 a fost desfiinţat, predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentului 11 Infanterie „Siret” din garnizoana Galaţi.

Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 prin Comunicatul Marelui Stat Major nr.5/1939, la data de 5 septembrie 1939 a fost reînfiinţat Regimentul 51 Infanterie ca „sarcină de mobilizare” a Regimentului 11 Infanterie734 şi a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940 şi tabelei model B, litera „a”, pentru mobilizarea anului 1941/1942, a fost desfiinţat,735 lichidarea gestiunilor şi predarea efectivelor s-a făcut la organul de mobilizare – respectiv Regimentul 11 Infanterie.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare General Istorice se păstrează un număr de 144 dosare şi registre create în anii 1914 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate.

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale, ilustrează modul în care a fost organizat şi încadrat cu efective, dotarea cu armament, desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare. O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu caracter operativ: rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice şi tabele nominale care reliefează participarea regimentului la luptele în apărare duse în vara şi

727 C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, crt.2637, dosar 4, f.62 şi Biblioteca, Jurnal de Operaţii al

Regimentului 51 Infanterie, crt.887, f. nr.2 – 13; 728“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, f.159; 729 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dosar 2/1916, crt.27, f.10; 730 Ibidem; 731 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de Operaţii al Regimentului 51/52 Infanterie, crt.888, f.158; 732 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dosar f. n./1916, crt.16, f.121; 733 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 4/1942, crt.2637, f.58; 734 Ibidem; 735 Ibidem, f.59.


328

toamna anului 1916 de unităţile care formau Armata de Dobrogea, pierderile umane şi materiale, decorarea personalului, Eroismul şi vitejia de care au dat dovadă ofiţerii şi trupa Regimentului 51/52, aflat în compunerea Diviziei a 13-a Infanterie în luptele de la Mărăşeşti din 6 august 1917, atacate din plin de Divizia a 12-a Bavareză şi 115 Prusiană, este demonstrat de faptul că la data de 16 mai 1918, majestatea Sa Regele, la Mitropolia din Iaşi, decora Drapelul de luptă al Regimentului cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1356 din 15 noiembrie 1917736.

Documentele create de Regimentul 51 Infanterie în anii 1939 – 1940 ilustrează încadrarea cu efective, precum şi participarea regimentului la lucrările de organizare a terenului în nordul Moldovei şi Basarabia.

Deoarece fondul creat de Regimentul 51 Infanterie deţine o cantitate redusă de unităţi arhivistice, imaginea completă a participării sale la acţiuni operative, este prezentată în detaliu în jurnalele de operaţii, existente la Biblioteca Centrului, pe perioada 1913 – 1923 şi în copia – extras de pe jurnalul de operaţii pe perioada septembrie 1939 – aprilie1940 existentă în fond.

736 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag. 179.


329


Prin Înaltul Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914 care prevedea transformarea batalioanelor

de rezervă în regimente, s-a înfiinţat Regimentul 52 Infanterie din fostul Batalion 12 Rezervă, Mobilizat de Cercul de Recrutare Tutova, Regimentul 52 Infanterie a funcţionat ca rezervă a Regimentului 12 Infanterie, având reşedinţa în garnizoana Bârlad737.

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 52 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 51 Infanterie, funcţionând sub denumirea de Regimentul 51/52 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916738; al Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917739 şi respectiv al Ordinului Marelui Stat Major nr.10828/1918.740 La data de 1 octombrie 1920, Regimentul 52 Infanterie s-a contopit pentru a doua oară cu Regimentul 51 Infanterie, formând din nou Regimentul 51/52 Infanterie, conform ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920,741 titulatură sub care şi-a desfăşurat activitatea până la 1 august 1923 când, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie1923,742 a fost desfiinţat, predând efectivele şi materialele de toate categoriile Regimentului 12 Infanterie, organul său de Mobilizare.

Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940 şi al Comunicatului nr.5/1939 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.11.000 din 3 septembrie 1939, Regimentul 52 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 5 septembrie 1939,743 intrând în compunerea Brigăzii 33 Infanterie fiind sarcină de mobilizare a Regimentului 12 Infanterie. La data de 15 octombrie 1940 a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 12 Infanterie, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14449/1940744.

La data de 15 aprilie 1951 s-a înfiinţat o nouă unitate de infanterie cu titulatura de Regimentul 52 Infanterie conform Ordinului Marelui Stat Major nr.00316427 din 6 aprilie 1951, având reşedinţa în garnizoana Turnu Măgurele745. Aceasta a fost desfiinţată la data de 1 decembrie 1951 când datorită renumerotării unităţilor de infanterie a devenit Regimentul 215 Infanterie, conform Ordinului Regiunii a 2-a Militare nr.0025715/1951.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 184 dosare şi registre create în anii 1914 – 1920; 1939 – 1940; 1951 de către Regimentul 52 Infanterie, respectiv Regimentul 51/52 Infanterie. Pentru anul 1913 fondul deţine două dosare conţinând state de plată a soldei personalului ce a aparţinut Batalionului de Rezervă nr.12. Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate.

Deoarece fondul deţine o cantitate redusă de unităţi arhivistice, ponderea deţinând-o arhiva creată pe anul 1951, imaginea participării regimentului la acţiunile operative din vara şi toamna anului 1916, din vara lui 1917 se reflectă în jurnalele de operaţii pe anul 1916 existent în Biblioteca Centrului, extrasul de pe jurnalul de operaţii existent în fond pentru perioada aprilie 1918 – aprilie 1921 precum şi de jurnalele de operaţii ale Regimentului 51 Infanterie cu care a fuzionat. De asemenea, fondul mai deţine registru istoric şi jurnalele de operaţii create de regiment în anii 1939 – 1940.

Majoritatea documentelor valoroase cu caracter operativ aflându-se în fondul creat de Regimentul 51 Infanterie.

737“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea Regulamentară, pag.159; 738 C.S.P.A.M.I. fond Regiment 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10; 739 Ibidem; 740 Ibidem; 741 Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.131; 742 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4, crt.2637, f.59, Asigurare Mobilizare; 743 Ibidem; 744 Ibidem; 745 Loc.cit., fond Regimentul 52, dos. f. n/1951, crt.267, f.1.


330


Regimentul 53 Infanterie s-a înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret

nr.1444/1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Ştefan cel Mare”. Mobilizat de Cercul de Recrutare Iaşi a funcţionat ca rezervă a Regimentului 13 Infanterie având reşedinţa în garnizoana Iaşi746.

În perioada 1 februarie 1917 – 19 martie 1918 Regimentul 53 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 65 Infanterie funcţionând sub denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, conform ordinelor Diviziei a 14-a Infanterie, în a cărei subordine se afla nr.794 din 1 februarie 1917747 şi respectiv al Ordinelor Marelui Stat Major nr.20435/1918 şi 20828/1918 748. La data de 1 octombrie 1920 conform ordinelor Marelui Stat Major nr.5866 şi 6108/1920, comunicate cu ale Diviziei a 14-a Infanterie nr.3279/1920,749 care s-a transformat din divizie de rezervă în divizie activă şi pentru a fi „întărită” regimentele de infanterie din subordine urmau a se contopi două câte două, Regimentul 53 Infanterie a fuzionat a doua oară cu Regimentul 65 Infanterie, primind denumirea de Regimentul 53/65 Infanterie, până la 1 august 1923 când, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 s-a desfiinţat750.

Regimentul 53/65 Infanterie înfiinţat în anul 1920, organizat pe două batalioane, avea comanda şi un batalion dislocate la Vaslui, iar cel de-al doilea batalion era la Iaşi. La desfiinţare efectivele, arhiva şi zestrea materială au fost predate regimentelor matcă, respectiv 13 şi 25 Infanterie. În conformitate cu ordinele Marelui Stat Major nr.6034/1931 şi al Corpului 4 Armată nr.27333/1931 la data de 1 octombrie 1931, Regimentul 53 Infanterie a fost reînfiinţat stabilindu-i-se ca reşedinţă garnizoana Ungheni. Regimentul era organizat pe trei batalioane, efectivele în cadre fiind primite de la Regimentul 13 Infanterie, iar trupa de la toate regimentele de infanterie din subordinea Corpului 4 Armată751.

El era încadrat în compunerea Brigăzii 44 Infanterie Iaşi. La data de 10 octombrie 1940 conform Înaltului Decret nr.1916/1940752 Regimentul 53

Infanterie s-a transformat în Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii, având reşedinţa în garnizoana Odobeşti, care a fiinţat până la data de 9 martie 1943 când în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major nr.985002/1943 a fost desfiinţată, predând arhiva, efectivele şi zestrea materială, Regimentului 25 Infanterie753.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 523 dosare şi registre create de Regimentul 53 Infanterie, respectiv Regimentul 53/65 şi 53 Infanterie Fortificaţii create în anii 1914 – 1923; 1931 – 1943. Constituit conform criteriului cronologic – structural, fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate.

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost încadrat cu efective, structura organizatorică şi modificările survenite, administrarea şi dotarea cu armament şi materiale, desfăşurarea procesului de instrucţie.

746“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; 747 C.S.P.A.M.I., fond Regiment 77 Infanterie, dos.1 bis/1917, crt.1, f.171; 748 Loc.cit., Regiment 55 Infanterie, dos. 4./1918, crt.20, f.11; 749 Loc.cit., Biblioteca, Regimentul 53 Infanterie – Registru istoric, crt.841, f.30; 750 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dos.1/1923, crt.207, f.3, 21 şi Biblioteca, Reg. 53 Inf. Registrul istoric,

crt.840, f.72 verso; 751 Loc.cit., Biblioteca, Registru istoric al Regimentul 53 Infanterie, crt.840, f.73; 752 Loc.cit., Regimentul 53 Infanterie, dos.1/2, vol.1/1940, crt.203, f.330; 753 Ibidem, dos.76/1943, crt.494, f.1.


331

Informaţii valoroase furnizează însă documentele cu caracter operativ/ce-i drept puţin numeroase/ existente în fond. Pe baza acestora: dări de seamă operative, schiţe, memorii, ordine de operaţii, situaţii numerice şi tabele nominale se poate urmări participarea regimentului la cele două războaie mondiale, precum şi pierderile umane şi materiale suferite. Astfel în vara şi toamna anului 1916 Regimentul 53 Infanterie, respectiv 53/65 Infanterie s-a distins în luptele înverşunate din Dobrogea şi pentru apărarea Văii Oituzului, motiv pentru care Majestatea Sa Regele a decorat la data de 16 ianuarie 1917 la Oneşti, în conformitate cu Înaltul Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, drapelul unităţii cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a 3-a754; apoi la luptele de la Mărăşeşti din vara anului 1917. În anii 1939 – 1940 regimentul a fost antrenat în lucrările de organizare a terenului desfăşurate în nordul Moldovei şi în Basarabia. La data decretării mobilizării, 22 iunie 1941 şi a intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial Regimentul 53 Infanterie Fortificaţii se afla în subordinea Brigăzii a 2-a Infanterie şi avea misiunea de a executa lucrări de asigurare a pazei în frontul fortificat zona Odobeşti – Puţeni – Mândreşti. De la data de 20 februarie 1942 regimentul a trecut în subordinea Diviziei a 2-a Pază având ca organ de mobilizare Comandamentul Etapelor de Est.

La 22 aprilie 1942 regimentul dislocat la est de Nistru a fost prezent între limanul Bugului şi limanul Cujalsiski apărând litoralul Mării Negre şi asigurând siguranţa teritoriului contra partizanilor şi paraşutiştilor, paza Bugului, paza căii ferate Odessa – Berezovka – Trihati, precum şi a depozitelor militare din zona judeţelor Berezovka şi Oceacov şi în judeţul Odessa la sud de linia Ghildendorf – Tisofka.

Deoarece fondul dispune de o cantitate mică de arhivă pentru perioada anilor 1916 – 1923, 1931 – 1937, acoperirea documentară a acestei perioade este asigurată de registrele istorice create de regiment în anii 1914 – 1932; martie 1939 – septembrie 1942 aflate în cadrul Bibliotecii Centrului şi în copiile jurnalelor de operaţii pentru perioada iunie 1941 – decembrie 1942 existente în fond.

754 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.172.


332


În anul 1913 conform Înaltului Decret nr.4609/20 iunie 1913 şi Ordinului Marelui Stat

Major nr.476 din 24 iunie 1913 s-a decretat mobilizarea în vederea participării unităţilor armatei române la cel de-al doilea război balcanic desfăşurat în perioada 23 iunie 1913 – 31august 1913, pe teritoriul Bulgariei. Astfel s-a înfiinţat la 20 iunie 1913 Regimentul 54 Infanterie Rezervă, cu reşedinţa în garnizoana Roman, demobilizat la data de 15 august 1913755.

La data de 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr. 1444/1914 Batalionul de Rezervă „Roman” s-a transformat în Regimentul 54 Infanterie, fiind rezerva Regimentului 14 Infanterie şi inclus în compunerea Diviziei 14 Infanterie. Reşedinţa regimentului nou înfiinţat era stabilită în garnizoana Roman756.

În perioada 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentul 54 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 56 Infanterie, funcţionând sub titulatura de Regimentul 54/56 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917757 şi nr.20828/1918 758.

La data de 1 octombrie 1920, pentru a doua oară cele două regimente au fuzionat în baza ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920759 sub denumirea de Regimentul 54/56 Infanterie fiinţând până la 1 iulie 1923. când conform Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost desfiinţat760. Efectivele, armamentul şi materialele de toate categoriile urmau a fi predate Regimentelor 14 şi respectiv 16 Infanterie. Arhiva şi drapelul de luptă al Regimentul 54/56 Infanterie au fost predate Regimentului 14 Infanterie.

Conform planului de mobilizare pe anul 1939/1940, prin Comunicatul Marelui Stat Major nr.5 din 3 septembrie 1939 la data de 14 septembrie 1939 s-a înfiinţat Regimentul 54 Infanterie761 în garnizoana Roman, dislocat apoi în Sudul Basarabiei subordonat Diviziei 34 Infanterie, iar la 15 octombrie 1940 prin Ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat762. Potrivit dispoziţiilor primite, Regimentul 54 Infanterie a predat arhiva Regimentului 14 Infanterie, efectivele – Regimentului 13 Infanterie pentru completarea acestuia; armamentul, materialele de geniu, de transmisiuni şi de intendenţă Diviziilor 13 şi 14 Infanterie.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 591 unităţi arhivistice create de Regimentul 54 Infanterie Rezervă, Regimentul 54 Infanterie şi Regimentul 54/56 Infanterie în anii 1913 – 1923; 1939 – 1940. Constituit conform criteriului cronologic – structural fondul dispune de inventar definitiv.

Documentele create de regiment pe parcursul fiinţării sale ilustrează modul în care a fost organizat şi încadrat cu efective şi modificările survenite, dotarea cu armament şi muniţii, desfăşurarea procesului de instrucţie şi modul de administrare.

O altă categorie de documente importante existente în fond sunt cele cu caracter operativ: rapoarte şi dări de seamă operative, ordine de operaţii, schiţe, situaţii numerice, tabele nominale, care reflectă participarea regimentului la operaţiile militare de pe teritoriul Bulgariei în vara anului 1913, la luptele din vara şi toamna anului 1916 din Transilvania, precum şi cele din vara anului 1917

755 C.S.P.A.M.I., fond Marele Stat Major, Secţia I, dos.4 crt.26 -37, f.62, fond Regimentul 54 Infanterie, dos.1A/1913, crt.3. 756 “Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159; 757 Loc.cit., fond Regimentul 50 Infanterie, dos. 2/1916, crt.27, f.10; 758 Ibidem; 759 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121; 760 Loc.cit., fond Regimentul 54 Infanterie, dos. f. n./1923, crt.271, f.1; 761 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos. 3/1942, crt.2636, f.23, Organizare Mobilizare; 762 Ibidem.


333

din Zona Nămoloasa – Cosmeşti, precum şi la pierderile umane şi materiale suferite de acesta în timpul primei conflagraţii mondiale, decorarea cadrelor şi trupei.

Pentru perioada anilor 1939 – 1940 documentele păstrate ilustrează participarea subunităţilor regimentului la lucrările de organizare a terenului în Bucovina de Nord şi Basarabia, pierderilor materiale suferite cu ocazia evacuării acestor teritorii în perioada 28 iunie – 30 iunie 1940.

În ceea ce priveşte imaginea documentară a participării Regimentului 54, respectiv Regimentul 54/56 la operaţii militare, menţionăm faptul că păstrându-se o cantitate mică de arhivă, aceasta se poate completa pe larg pe baza jurnalelor de operaţii întocmite de regiment pentru anii 1916 – 1921 existente la Biblioteca Centrului.


334


Regimentul 55 Infanterie a luat fiinţă la data de 1 aprilie 1914 conform Înaltului Decret

nr.1444/1914, prin transformarea Batalionului de Rezervă nr.15 „Războieni”. Subordonat Comandamentului 4 Teritorial, regimentului i s-a fixat garnizoana de reşedinţă în oraşul Piatra Neamţ763, Organul său de mobilizare fiind Regimentul 15 Infanterie.

De la data de 1 februarie 1917 – 1 aprilie 1918 Regimentele 55 şi n67 Infanterie au fuzionat sub denumirea de Regimentul 55/67 Infanterie, conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.1062 din 15 ianuarie 1917764 şi nr.20828/1918765. Cele două Regimente s-au unit pentru a doua oară la 1 octombrie 1920 conform Ordinului Marelui Stat Major, nr.6108/1920766 formând Regimentul 55/67 Infanterie care a fost desfiinţat în baza Înaltului Decret nr.1674/1923 la data de 1 iulie 1923767 împărţind personalul şi materialele egal la Regimentele 15 şi 27 Infanterie.

Reînfiinţat la 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.11000 din 4 septembrie 1939768 în garnizoana Piatra-Neamţ a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când, în conformitate cu ordinul Marelui Stat Major nr.14449/1940 a fost desfiinţat769.

La data de 12 ianuarie 1941 a urmat o a treia reînfiinţare a Regimentului 55 Infanterie conform Ordinului Marelui Stat Major Secţia I nr.22500 din aceeaşi dată770. S-a desfiinţat la 30 septembrie 1941 conform Ordinelor Marelui Stat Major nr.5940 din 27 august 1941 şi ale Marelui Cartier General nr. 5450 din 9 septembrie 1941 şi 8494/B din 26 septembrie 1941771.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice se păstrează un număr de 473 dosare şi registre create de Regimentul 55 Infanterie şi respectiv Regimentul 55/67 Infanterie pe anii 1914, 1916 – 1923, 1939 – 1941. Constituit conform criteriului cronologic - structural fondul dispune de inventar definitiv întocmit pe ani şi în cadrul anilor, pe compartimente de activitate.

Cea mai mare parte a documentelor ce alcătuiesc acest fond conţine informaţii în legătură cu încadrarea cu efective, dotarea cu armament şi materiale, modificări de structură, acordarea drapelului de luptă şi decorarea acestuia, modul de administrare.

Rapoartele şi dările de seamă operative, ordinele de operaţii ilustrează participarea regimentului la luptele desfăşurate în vara şi toamna anului 1916 pe teritoriul Transilvaniei în zona Borsec – Topliţa – Valea Mureşului – Păltiniş, sau pe Valea Prahovei într-un perimetru operaţional care acoperea Zona Clăbucet – Valea Corbului – Sinaia; la cele din iulie – august 1917 în Zona Nămoloasa, punctul strategic Furceni – Cosmeşti, unde, ofiţerii şi trupa Regimentului 55/67 Infanterie au rezistat timp de o lună celor mai îngrozitoare bombardamente, motiv pentru care la data de 29 mai 1918, Majestatea Sa Regele a decorat la Iaşi drapelul regimentului cu ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a, conform Înaltului Decret nr.1126 din 30 septembrie 1917772.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de Regimentul 55 Infanterie, reînfiinţat în septembrie 1939, organizat pe trei batalioane şi cantonat în satele din jurul oraşului Piatra-Neamţ se caracterizează prin deplasarea acestuia pe zona de concentrare în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui unde a executat lucrări de organizare a terenului.

763“Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea reulamentară, f.159. 764 C.S.P.A.M.I, fond Regimentul 50 Infanterie, dos.2/1916, crt.27, f.10. 765 Ibidem. 766 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos. f. n./1916, crt.16, f.121. 767 Ibidem, dos. f. n./1920, crt.24, f.45. 768 Loc.cit., Marele Stat Major, Secţia I, dos.4/1942, crt.2637, f.60. 769 Ibidem, f.58. 770 Loc.cit., fond Regimentul 55 Infanterie, dos.21/1941, crt.357, f.7. 771 Ibidem, dos. 2/1941, crt.396, f.472. 772 Anuarul Ordinului Militar „Mihai Viteazul” pe anii 1916 – 1920, Imprimeria Naţională Bucureşti 1931, pag.177.


335

La data decretării mobilizării armatei în 22 iunie 1941 – Regimentul 55 Infanterie se afla dislocat în satele Tâlhăreşti – Idrici pe Prut, în judeţul Fălciu. La data de 3 iulie 1941 regimentul a trecut Prutul pe la Prisecani – Iaşi şi a participat la acţiunile ofensive din sudul Basarabiei până la data de 18 august 1941, aflându-se în compunerea Diviziei 35 Infanterie.

Prin Ordinul secret nr.3714 al Diviziei 35 Infanterie,773 din data de 21 august 1941 batalioanele regimentului deveneau batalioane independente primind nr.551, 552, 553 şi urmau a fi trimise la Tighina, la est de Nistru „pentru a intra în compunerea altor mari unităţi”… şi a contribui astfel la întărirea acelor care luptau pe frontul Odessei.

Companiile independente s-au reîntors la Piatra-Neamţ la 1 septembrie 1941 şi au fost desconcentrate, iar efectivele cu care a mai rămas regimentul s-au desconcentrat la 30 septembrie 1941.

Cantitatea redusă de arhivă pe care o deţine fondul pe anii 1916 – 1921 nu oferă o imagine completă a participării regimentului la prima conflagraţie mondială. În acest sens de un real folos sunt jurnalele de operaţii create de regiment pe anii 1916 – 1921 şi registrul istoric pe anii 1914 – 1918 existente la Biblioteca Centrului.

773 Loc.cit., fond Regiment 55 Infanterie, dos.2/1941, crt.396, f.480.


336


Regimentul 56 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului de

Rezervă Suceava, în conformitate cu Înaltul Decret nr.1444 din aceeaşi dată774. Garnizoana de reşedinţă era la Fălticeni. Patronul spiritual al regimentului erau Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Ca urmare a Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 1 februarie 1917, Regimentele 54 şi 56 Infanterie s-au contopit, formând Regimentul 54/56 Infanterie775 pentru numai un an, deoarece la 27 februarie1918, unitatea s-a separat în regimentele constitutive, în baza Instrucţiunilor nr.7050/1918 ale Marelui Stat Major. Ulterior, ca urmare a aceloraşi instrucţiuni, partea sedentară a Regimentului 56 Infanterie s-a contopit cu partea activă, echipamentul, materialele de tot felul, arhiva şi gestiunile în materii şi bani fiind preluate de acesta din urmă776.

Recontopite la 1 octombrie 1920, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.6108/1920, transmis cu al Diviziei 14 Infanterie nr.3279/1920, regimentele 54 şi 56 infanterie777 au funcţionat sub aceeaşi titulatură de Regimentul 54/56 Infanterie până la 1 iulie 1923, când, potrivit cu Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, acesta s-a desfiinţat, predând efectivele, armamentul, muniţia şi materialele de toate categoriile Regimentelor 14 şi 16 Infanterie, iar arhiva şi drapelul, Regimentului 14 Infanterie778.

Reînfiinţat la 14 septembrie 1939, în baza ordinului nr.8079 din 9 septembrie 1939 şi a instrucţiunilor administrative nr.30505 din 11 septembrie 1939 ale Diviziei a 7-a Infanterie, 779 Regimentul 56 Infanterie a fiinţat un an. La 15 octombrie 1940, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.14447 din 3 octombrie 1940, Regimentul 56 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 39 Infanterie, sub denumirea acestuia din urmă780.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă creat de Regimentul 56 Infanterie se află 448 dosare şi registre, create în anii 1913 – 1920; 1939 – 1940. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a soldelor şi aparţine Batalionului de Rezervă Suceava.

Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, păstrat şi după prelucrarea acestuia, iar arhiva se află în stare de păstrare bună, sub forma avută iniţial.

Documentele oferă informaţii cu o largă arie tematică. Multe dintre ele se referă la organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie,

încadrarea cu efective, asigurarea materială a regimentului, executarea lucrărilor de mobilizare şi a celor de organizare a terenului, ajutorarea familiilor celor concentraţi, strângerea rechiziţiilor.

Alte documente, cu caracter operativ (ordine, rapoarte, dări de seamă, memorii, situaţii, tabele nominale) furnizează informaţii despre participarea unităţii la războiul de eliberare şi reîntregire naţională, şi anume la operaţiile din zona Păltiniş – Vatra Dornei – Bilbor – Tulgheş, la luptele din Valea Jiului (Tg. Cărbuneşti, Pojogeni) şi la cele de pe frontul Nămoloasa – Focşani, cu precădere în zona Furceni – Movilienii de Jos şi împrejurimile Panciului. Registrul istoric şi jurnalele de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi a fondului creat de regiment, întregesc acţiunile întreprinse de regiment în perioada primului război mondial şi pierderile umane şi materiale suferite de acesta.

774 C.S.P.A.M.I.– Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 56 Infanterie, crt.846, f. 1-2. 775 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916 crt.154, f.154 – 157. 776 Loc.cit.,, fond Regiment 54 Infanterie, dosar 22/1918 crt.89, f. 39. 777 Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar FN/1915 crt.37, numerotat. 778 Loc.cit., fond Regiment 54 Infanterie, dosar FN/1923 crt.271, f. 62,149. 779 Loc.cit., fond Regiment 56 Infanterie, dosar 6/1939 crt.166, f. 8. 780 Ibidem, crt.409, dosar FN/1940, f. 73.


337

Unele documente (rapoarte, procese-verbale) relatează despre colaborarea dintre regiment şi populaţia civilă, după ce unitatea se retrage în garnizoana de pace Fălticeni.

Nu puţine şi pline de semnificaţii sunt documentele (ordine, rapoarte, instrucţiuni, buletine informative, procese-verbale, declaraţii) care cuprind informaţii în legătură cu starea de spirit în cadrul regimentului, dislocarea acestuia, situaţia de pe frontul european de la frontiera cu U.R.S.S., executarea lucrărilor de fortificaţii, acţiunile întreprinse de frontieră, retragerea din nordul Bucovinei şi pierderile în echipament şi armament suferite cu această ocazie.

Fondul dispune de inventar definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate, fiind principalul instrument de informare pentru cei interesaţi.


338


A luat fiinţă sub denumirea Regimentului 57 Infanterie rezervă, odată cu decretarea

mobilizării din anul 1913, adică la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913. Făcea parte din Divizia 1 Rezervă, Brigada 57 Infanterie Rezervă781.

După participarea la cel de-al doilea război balcanic, la 15 august 1913 se întoarce în garnizoana de reşedinţă Severin. Este demobilizat, rămânând numai cu un batalion cu efectivul redus782.

Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 17 Rezervă Mehedinţi s-a transformat în Regimentul 57 Infanterie, cu garnizoana de reşedinţă la Turnu-Severin, subordonat Diviziei 11 Infanterie783.

La 14 Februarie 1917, în conformitate cu Ordinul Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916, comunicat cu al Diviziei 11 Infanterie nr.689 din 10 ianuarie 1917, Regimentul 57 Infanterie s-a contopit cu regimentul 58 Infanterie, formând Regimentul 57/58 Infanterie784. Sub această titulatură unitatea a funcţionat mai mult de un an, dislocată pe zona de reorganizare Hilita – Costuleni, judeţul Iaşi. Regimentul 57/58 Infanterie s-a separat în unităţi de sine-stătătoare, la începutul lunii aprilie 1918, pentru ca la 1 octombrie 1920, să se reunească sub aceeaşi denumire, cu reşedinţa la Tg. Jiu785.

O dată cu trecerea armatei la noua reorganizare, conform Înaltului Decret nr.1674/123 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.100/1923, regimentul 57/58 Infanterie s-a desfiinţat786 la 1 iulie 1923.

Potrivit Înaltului Decret nr.2856/1930787 şi Ordinului nr.3779/1930 al Corpului 7 Armată, pe data de 1 noiembrie 1930, se dispunea reînfiinţarea Regimentului 57 Infanterie, stabilindu-şi garnizoana de reşedinţă în localitatea Salonta, judeţul Bihor788. Regimentul 57 Infanterie a fost nou creat cu elemente din regimentele 18, 94, 95, 96 infanterie şi 7 pionieri, toate din Corpul 7 Armată.789

La 26 octombrie 1938, Regimentul 57 Infanterie a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 4 Grăniceri, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 2929 din 2 septembrie 1938, comunicat de Corpul 7 Armată cu nr.1960 din 6 septembrie 1938. Întreaga gestiune materială a Regimentului 57 Infanterie a fost predată Regimentului 4 Grăniceri 790.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice în fondul de arhivă creat de Regimentul 57 Infanterie se află 218 dosare şi registre, create în anii 1913; 1915 – 1918; 1920; 1922; 1930 – 1938. Din arhiva anului 1913 s-a păstrat numai un dosar cu state de plată a soldelor şi aparţine fostului Batalion 17 Rezervă Mehedinţi, iar a anilor 1917 – 1918, numai trei dosare, care aparţin Regimentului 57/58 Infanterie.

Informaţiile cuprinse în documente sunt de ordin administrativ şi operativ. Majoritatea documentelor (ordine, rapoarte, instrucţiuni, tabele nominale, situaţii) ne dau

informaţii în legătură cu procesul de instrucţie, încadrarea cu efective, dotarea materială, concentrarea rezerviştilor.

781 C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Jurnalul de operaţii al regimentului 57 Infanterie, crt.895, f.1. 782 Ibidem, fila 17. 783”Monitorul Oastei” nr.15 din 4 aprilie 1914, Partea regulamentară, pag.159. 784 Loc.cit., – Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f. 69. 785 Loc.cit., Jurnalul de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33. 786 Loc.cit., fond Divizia 11 Infanterie, dosar FN/1916, crt.6, f. 234 – 235. 787 Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61. 788 Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 49/1930 crt.31, f. 35 – 36. 789 Loc.cit., fond Marele Stat Major – Secţia I, Biroul 2, dosar 4/1942, crt.2637, f.61. 790 Loc.cit., fond Regimentul 57 Infanterie, dosar 41A/1938, crt.279, f.22.


339

La fel de bogate în informaţii sunt şi documentele cu caracter operativ, care se referă la desfăşurarea operaţiilor pe front, evidenţa celor morţi, răniţi şi dispăruţi în perioada 1916 – 1918.

Relevante în acest sens sunt registrele istorice şi jurnalul de operaţii ale regimentului, care ilustrează pe larg participarea acestuia la războiul pentru reîntregirea fiinţei naţionale.

Alte documente furnizează informaţii despre predarea arhivei create de regiment, la diferite depozite de arhivă.

Starea de întreţinere a arhivei regimentului este bună, iar sistemul de constituire a documentelor la creator, cronologic - structural, s-a păstrat şi după prelucrarea acestuia.

Cercetătorului îi stă la dispoziţie, ca sursă de investigare, inventarul definitiv, întocmit în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Istorice.


340


A luat fiinţă la 1 aprilie 1914, conform Înaltului Decret nr.1444 din aceeaşi dată, prin

transformarea Batalionului 18 Rezervă Gorj791. Garnizoana de reşedinţă era la Tg. Jiu şi efectivele unităţii erau asigurate de Cercul de Recrutare Gorj.

La 14 februarie 1917, Regimentul 58 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 57 Infanterie, în baza Ordinului Marelui Cartier General nr.1014 din 22 decembrie 1916, formând Regimentul 57/58 Infanterie792. Sub această denumire, dislocat în zona Hiliţa – Costuleni, judeţul Iaşi, Regimentul a activat mai mult de un an, după care, în jurul datei de 1 aprilie 1918, s-a separat în unităţile consecutive.

Reunite la 1 octombrie 1920 sub aceeaşi titulatură, Regimentul 57/58 Infanterie a funcţionat în garnizoana Tg. Jiu, 793 până la 1 iulie 1923, când s-a desfiinţat, conform Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923794 şi a vărsat arhiva la Regimentul 17 Infanterie, respectiv Regimentul 18 Infanterie.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al fostului Regiment 58 Infanterie, constituit după sistemul cronologic – structural, păstrat şi după prelucrarea acestuia, cuprinde un număr foarte mic de dosare şi registre – 22 – create între anii 1914 – 1920. Din arhiva anilor 1914 – 1915 şi 1917 – 1920 s-au păstrat numai statele de plată a soldelor, iar pentru alţi ani, documentele lipsesc complet.

Reţin atenţia celor interesaţi, dosarele constituite în anul 1916, care prin varietatea lor (ordine de operaţii şi de bătaie, instrucţiuni, dări de seamă, rapoarte, operative, buletine de operaţii zilnice, situaţii statistice) înfăţişează luptele duse de regiment alături de alte unităţi, în Valea Jiului, până la retragerea în Moldova.

Informaţiile conţinute de documente se completează cu registrele istorice existente în cadrul bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, scrise între anii 1914 – 1916; 1915 – 1918 şi 1915 – 1921.

Instrumentul de bază pentru investigare îl constituie inventarul definitiv, întocmit în cadrul Centrului pe ani şi compartimente de activitate.

791”Monitorul Oastei”, nr.15 din 04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 792 C.S.P.A.M.I. - Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 57 Infanterie, crt.848, f.69. 793 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 57 Infanterie, crt.895, f. 33. 794 Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare, crt.1820, dosar F.N/1939, f.28.


341


Regimentul 59 Infanterie a luat fiinţă la 1 aprilie 1914, prin transformarea Batalionului 19

Rezervă Romanaţi, conform Înaltului Decret nr.1444 din acceaşi dată795. Garnizoana de reşedinţă era la Caracal, judeţul Romanaţi şi era subordonat Corpului 1 Armată.

Ca urmare a Ordinului Marelui Cartier General nr. 1014 din 22 decembrie 1916, partea operativă a Regimentului 59 Infanterie, la 6 ianuarie 1917, s-a cuplat cu Regimentul 43 Infanterie formând unitatea tactică, Regimentul 43/59 Infanterie796. Fiinţează sub această denumire până la 1 aprilie 1918, când se separă în cele două unităţi componente, respectiv Regimentul 43 Infanterie şi Regimentul 59 Infanterie, în baza Ordinului nr. 20737/1918 al Marelui Stat Major797.

Recontopite la 1 octombrie 1920, potrivit Ordinului nr.6733/1920 al Brigăzii 31 Infanterie, cele două regimente au funcţionat sub aceeaşi titulatură, de Regimentul 43/59 Infanterie, cu reşedinţa la Caracal798.

Prin Înaltul Decret nr.1674/1923, Regimentul 43/59 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923799. Regimentul 59 Infanterie s-a reînfiinţat în aceeaşi garnizoană la 16 septembrie 1939, în

conformitate cu Ordinul Marelui Stat Major nr.1320/1939 ca sarcină de mobilizare a Regimentului 19 Infanterie800 şi era subordonat Diviziei 31 Infanterie.

La 30 septembrie 1941, regimentul a fost desfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.8484/B din 16 septembrie 1941801.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă al Regimentului 59 Infanterie, se află 252 dosare şi registre create în anii 1912; 1914 – 1920; 1939 – 1941. Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 19 Rezervă.

Fondul a fost constituit după sistemul cronologic - structural, care s-a păstrat şi după prelucrarea acestuia iar arhiva se află în stare de păstrare bună.

Documentele acestui fond s-au păstrat numai parţial, ele fiind distruse din cauza vicisitudinilor vremii, dar şi ca urmare a neglijenţei celor ce le aveau în păstrare. Pentru anii 1914 – 1915; 1917 – 1920 s-au păstrat câte una sau două unităţi arhivistice, iar pentru anii 1921 – 1923, ele lipsesc complet.

Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ, care prin varietatea lor (ordine, rapoarte, directive, instrucţiuni buletine informative, dări de seamă, tabele nominale, situaţii numerice) consemnează acţiunile de luptă desfăşurate de regiment în zona Turnu Severin şi pasul Vulcan, evidenţa pierderilor umane înregistrate de acesta. Participarea Regimentului 43/59 Infanterie la luptele pentru realizarea idealului naţional este bogat reprezentată în registrul istoric şi jurnalul de operaţii existente în cadrul bibliotecii Centrului.

Documentele anilor 1939 – 1941, pe lângă problemele specifice regimentelor de infanterie, oferă informaţii despre deplasarea regimentului în zona de concentrare, organizarea apărării în zona Chişinău, pierderile în armament şi muniţii, în materiale de echipament şi de geniu, în timpul retragerii din Basarabia, administrarea batalioanelor de lucrători agricoli puse la dispoziţia Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a, executarea muncilor agricole în Transnistria, precum şi ajutorarea familiilor concentraţilor.

Ca sursă de investigare, fondul dispune de inventar definitiv, întocmit în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate.

795 „Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 796 Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fond Marele Cartier General, crt.154, dosar 14/1916, fila

154 – 157 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 43 Infanterie, crt.865, f. 3. 797 Loc.cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 27 bis/1918, crt.135. fila 1 şi Jurnal de operaţii al Regimentului 59

Infanterie, crt.897, fila 39. 798Loc. cit., fond Regimentul 43 Infanterie, dosar 4/1920, crt.181, fila 35. 799 Ibidem, dosar 1/1923, crt.207, filele 3 şi 21. 800Loc.cit., fond Regimentul 59 Infanterie, dosar FN/vol.1/1939, crt.120, fila 2. 801 Loc.cit., fond Divizia 31 Infanterie, dosar FN/1941, crt.386, fila 4.


342


Regimentul 60 Infanterie a luat fiinţă odată cu decretarea mobilizării din anul 1913, adică

la 20 iunie 1913, conform Înaltului Decret nr.4609/1913 şi Ordinului Marelui Stat Major nr.476 din 24 iunie 1913.

A fost creat sub denumirea de Regimentul 60 Infanterie Rezervă, prin transformarea Regimentului 7 Infanterie Rezervă, făcând parte din Divizia 2 Rezervă, Brigada 24 Infanterie Rezervă802.

La creare regimentul avea trei batalioane şi o companie de mitraliere. A participat la cel de-al doilea război balcanic, fiind decorat pentru faptele de armă cu Medalia „Avântul Ţării”.

La 15 august 1913, regimentul a fost demobilizat, iar la 21 august 1913, Regimentul 60 Infanterie Rezervă a vărsat toate actele şi echipamentul la Cercul de Recrutare Teleorman, care l-a înfiinţat,803 rămânând numai cu un batalion, cu efectivul redus.

Potrivit Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie 1914, Batalionul 20 Rezervă Teleorman s-a transformat în Regimentul 60 Infanterie, cu Reşedinţa la Roşiori de Vede, provizoriu la Turnu Măgurele, aparţinând Comandamentului 2 Teritorial804.

Cu începere de la 8 februarie 1917, în baza Ordinului telefonic nr.1093 B al Diviziei 12 Infanterie, Regimentul 60 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 45 Infanterie şi a luat denumirea de Regimentul 45/60 Infanterie805. Fiinţează sub această titulatură până la 31 martie 1918, când s-a separat în unităţile constitutive, în conformitate cu ordinul Diviziei 12 Infanterie nr. 2568/1918806.

Regimentul 60 Infanterie s-a instalat în satul Lunca Dochiei, iar Regimentul 45 Infanterie a rămas în localitatea Urecheşti.

Recontopite la 1 octombrie 1920, în baza ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, nr.5170/1920, formează Regimentul 45/60 Infanterie cu reşedinţa la Turnu – Măgurele şi un batalion detaşat la Giurgiu807.

În conformitate cu comunicatul Marelui Stat Major nr.4 din 25 aprilie 1923, comunicat cu al Corpului 2 Armată nr.35 din 2 mai 1923, pentru executarea Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, regimentul 45/60 Infanterie s-a desfiinţat la 1 iulie 1923,808 predând materialele de echipament, harnaşament şi cazare, celor două regimente corespunzătoare, Regimentul 20 Teleorman şi Regimentul Vlaşca nr.5.

La 5 septembrie 1939, Regimentul 60 Infanterie s-a reînfiinţat, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr. 10100 din 3 septembrie 1939, din Regimentul 1 Grăniceri nr.84, în garnizoana Bistriţa, intrând în organizarea Brigăzii 26 Infanterie809. A funcţionat un an, deoarece la 30 septembrie 1940, s-a desfiinţat, conform ordinului Marelui Stat Major, Secţia I, nr.3960 A din 26 septembrie 1940810.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă creat de Regimentul 60 Infanterie, după sistemul cronologic - structural, cuprinde un număr foarte mic de dosare şi registre – 53 – create în anii 1912 – 1913; 1915 – 1917; 1919 – 1920; 1939 – 1940.

802 C.S.P.A.M.I.,- Biblioteca, Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f. 1 şi 8. 803 Ibidem, fila 4. 804 Ibidem, fila 8. 805 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 60 Infanterie, crt.899, f. 58. 806 Ibidem, fila 191. 807 Loc.cit., Registru istoric al Regimentului 60 Infanterie, crt.851, f.27. 808 Ibidem, fila 39. 809 Ibidem, crt.853, f.1 810 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 60 Infanterie, crt.900, f. 23.


343

Documentele anului 1912 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 20 Rezervă, iar pentru alţi ani ele lipsesc, nu s-au păstrat din cauza vitregiei vremurilor şi a neglijenţei celor ce le aveau în păstrare.

Interesante pentru informaţiile lor sunt documentele cu caracter operativ, care prin varietatea lor (instrucţiuni, ordine, rapoarte, comunicate oficiale, tabele) scot în evidenţă luptele din Dobrogea 1916, unde a suferit mari pierderi regimentul, trecerea în Moldova pentru refacere şi reluarea operaţiilor pe frontul de la Tăcoasa – Iveşti, Valea Lepsei şi Valea Putnei. O imagine concludentă în acest sens ne-o oferă registrele istorice şi jurnalele de operaţii din colecţia bibliotecii Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Documentele anilor 1939 – 1940 furnizează informaţii despre inventarierea patrimoniului regimentului, efectuarea unor lucrări de organizare a terenului, încadrarea cu efective şi retragerea din Basarabia.

Inventarul definitiv, întocmit pe ani şi în cadrul anilor pe compartimente de activitate, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, constituie sursa principală de investigare pentru cercetător.


344


În baza Înaltului Decret nr. 1444 din 1 aprilie 1914,811 a luat fiinţă Regimentul 61

Infanterie, prin transformarea Batalionului de Rezervă Ilfov. Era subordonat Comandamentului 2 Teritorial, Divizia 4 Infanterie şi avea reşedinţa la Bucureşti.

Conform Ordinului nr.97 din 24 aprilie 1914 al Ministerului de Război812 referitor la distribuirea drapelelor de luptă corpurilor nou înfiinţate, adică „regimentelor de infanterie 41 – 80”, la 9 mai 1914, Regimentul 61 Infanterie a primit drapelul de luptă.

Potrivit Ordinului nr.1014 din 22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General relativ la reorganizarea armatei, precum şi Ordinului Marelui Stat Major nr. 1062 din 15 ianuarie 1917, relativ la organizarea unităţilor de infanterie, Regimentul 61 Infanterie a furnizat cu Regimentul 46 Infanterie la 10 martie 1917, noul regiment purtând denumirea de Regimentul 46/61 Infanterie813.

Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 46/61 Infanterie avea să se separeu în unităţile componente, în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20737 şi al Diviziei 12 Infanterie nr. 2568 din 29 martie 1918814.

Contopite pentru a doua oară la 1 octombrie 1920, în baza Ordinului nr.6108/1920 al Marelui Stat Major815. Regimentul 46/61 Infanterie avea să se desfiinţeze în iulie 1923, conform Înaltului Decret nr. 1674 din 12 aprilie 1923816.

Având în vedere comunicatul Marelui Stat Major nr.5 din 3 septembrie 1939, referitor la reînfiinţarea unor unităţi de infanterie,817 în prima jumătate a lunii septembrie lua fiinţă Regimentul 61 Infanterie, în garnizoana Alba Iulia, ca sarcină de mobilizare a Regimentului 91 Infanterie, subordonat Diviziei 26 Infanterie. Această nouă perioadă a existenţei sale s-a încheiat la 15 octombrie 1940, când s-a desfiinţat prin contopire cu Regimentul 91 Infanterie potrivit ordinului Marelui Stat Major nr.13960 din 12 octombrie 1940818.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, în fondul de arhivă creat de Regimentul 61 Infanterie, se află 241 dosare şi registre, create în anii 1912 – 1920; 1923; 1939 – 1940. Din arhiva anilor 1912 – 1913 s-au păstrat numai două dosare, câte unul pentru fiecare an, cu state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion de Rezervă Ilfov. Pentru anii 1921 – 1922, documentele s-au pierdut, fie din cauza vicisitudinilor vremii, fie a neglijenţei celor ce aveau arhiva în păstrare.

Categoriile de documente sunt de o mare varietate şi furnizează informaţii în legătură cu organizarea şi desfăşurarea lucrărilor de mobilizare, încadrarea cu efective, evidenţa recruţilor.

Reţin atenţia celor interesaţi, documentele cu caracter operativ (ordine, rapoarte, tabele nominale, instrucţiuni, dări de seamă, situaţii numerice) care reconstituie dramaticele confruntări ale regimentului pe frontul din zona Predeal – Sinaia, alături de unităţile Corpului 2 Armată, retragerea în Moldova, în zona de sud – vest a Iaşului pentru refacere şi reluarea luptelor în zona Trotuş – Suşiţa.

811 “ Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 812 C.S.P.A.M.I., fond Regimentul Mircea nr.32, dosar 1/1914, crt.30, f. 14. 813 Loc.cit., fond Divizia 5 Infanterie, dosar A/5/1917, crt.27, f. 1 şi 21. 814 Loc.cit., Jurnal de operaţii al Regimentului 61 Infanterie, crt.901, f. 75. 815 Loc.cit., fond Regimentul 56 Infanterie, dosar FN/1915, crt.37, nenumerotat. 816 Loc.cit., fond M.St.M. – Secţia organizare – mobilizare, dosar FN/1939, crt.1820,f. 28. 817 Ibidem, fond M.St.M. – Secţia I, Bir.2, dosar 4/1942, crt.2637, fila 63. 818 Ibidem.


345

Sinteza acestei perioade din existenţa unităţii o reprezintă registrul istoric şi jurnalul de operaţii ale Regimentului 61 Infanterie existente în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Numeroase documente ne dau informaţii despre desfăşurarea procesului de instrucţie, executarea lucrărilor de amenajare a terenului, înzestrarea cu armament şi muniţii, ajutorarea familiilor celor concentraţi, dislocarea regimentului din garnizoana Galbeni la Alba Iulia.

Alte documente se referă la pierderile suferite din forţă majoră şi neglijenţă, în echipament, harnaşament, rechiziţii, materiale de geniu, cu ocazia evacuării Basarabiei.

Instrumentul de informare pentru cercetător, îl constituie inventarul definitiv, întocmit pe ani în cadrul anilor pe compartimente de activitate, existent în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.


346


Regimentul 62 Infanterie Rezervă a fost creat la mobilizarea armatei din vara anului 1913,

fiind încadrat în Brigada 23 Infanterie Rezervă, cu care a luat parte la Campania din Bulgaria. În luna august 1913 a fost demobilizat 819. Regimentul 62 Infanterie a luat fiinţă la 01.04.1914, în baza Înaltului Decret nr.1414,

având reşedinţa în Garnizoana Târgovişte820. Cu această titulatură a funcţionat până la 04.01.1917, când s-a contopit cu Regimentul 70

Infanterie, formându-se astfel Regimentul 62/70 Infanterie, organizat pe două batalioane dislocate la Târgovişte şi Câmpulung Muscel şi menţinându-se în compunerea Diviziei 12 Infanterie 821, executată în baza Ordinului general nr.13562 din 10.01.1917 referitor la reorganizarea unităţilor Armatei a II-a, comunicat cu al Diviziei 12 Infanterie nr.2139/1917.

Noul regiment, 62/70 Infanterie, a fiinţat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se cele două regimente – 62 şi 70 Infanterie – care au continuat să funcţioneze separat până la 20.09.1920, când au fost contopite iarăşi şi s-a reconstituit Regimentul 62/70 Infanterie822.

Regimentul a funcţionat până la 01.07.1923, când, în baza Înaltului Decret nr.1674 din 12.04.1923 a fost desfiinţat, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 Infanterie823.

În anul 1939, la 5 septembrie a fost reînfiinţat Regimentul 62 Infanterie, ca dublură a Regimentului 82 Infanterie, stabilindu-i-se reşedinţa în localitatea Sfântu Gheorghe, în apropiere de Târgu Mureş.

Operaţiunea de reînfiinţare a regimentului a fost executată în baza prevederilor Ordinului nr.11000/02.09.1939 al Marelui Stat Major824.

Această unitate a fost desfiinţată la 26.10.1940, în baza Ord. M.St.M. nr.13960/1940, predând personalul şi materialele la Regimentul 82 Infanterie825.

Regimentul 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) a creat în perioada 1914 – 1923 şi 1939 – 1940, un fond arhivistic din care se păstrează un număr de 256 unităţi arhivistice şi un registru control al ofiţerilor şi subofiţerilor.

De menţionat este faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare cu state de plată a soldelor cadrelor Batalionului de rezervă nr.22, pe anii 1912 şi 1913, batalion din care s-a constituit, în anul 1914, acest regiment.

Fondul de arhivă a fost constituit de creator conform sistemei cronologic-structurale, sistemă păstrată şi în urma prelucrării de către personalul specializat din Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.

Arhiva se află într-o stare de păstrare corespunzătoare, unităţile arhivistice fiind în general copertate, numerotate şi opisate.

În urma prelucrării fondului a fost întocmit şi dactilografiat într-un exemplar inventarul provizoriu, care constituie instrumentul de evidenţă a arhivei.

În ceea ce priveşte repartizarea pe ani a arhivei, aceasta este neuniformă, numărul dosarelor existente la fiecare an reflectând activitatea creatorului fondului în anii de pace şi în cei de război.

819 C.S.P.A.M.I., Fond Divizia 12 Infanterie, dosar crt.1/1913, f. 37. 820 Loc cit., Biblioteca, Colecţia Monitorul Oastei nr.M.486/1914,pag.159 – 160. 821 Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, nr.crt.902, f.110 – 111 şi Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.29, f.21- 23. 822 Ibidem, crt.67, f.138, 143, 165 – 167 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f. 63- 64, 67. 823 Loc.cit., Biblioteca, Inventar lit.I, crt.1702,vol.I, f. 2- 3. 824 Loc.cit., Colecţia Jurnale de operaţii, crt.904, f.1. 825 Ibidem, f. 12 şi Fond M.St.M. – Secţia I, crt. 2637, f. 64 – 65.


347

Acest fond arhivistic, deşi deţine un număr relativ mic de unităţi arhivistice, conţine în documentele sale un valoros volum de informaţii care jalonează activitatea regimentului pe timp de pace, specifică tuturor regimentelor şi drumul de luptă al acestuia în anii 1916 – 1918.

Aşadar, în acest context, documentele obişnuite şi sintetice existente în arhiva din anii 1916 – 1918 (instrucţiuni, ordine, rapoarte, situaţii numerice şi dări de seamă operative, buletine informative zilnice, registre cu ordine de zi, schiţe şi crochiuri şi altele), precum şi registrele – jurnale de operaţii existente la bibliotecă cu nr. crt. 902 şi 903, pun în lumină participarea regimentului la luptele din toamna anului 1916 şi 1917 din Dobrogea, Valea Mare – Pravăţ şi Câmpulung Muscel, Mărăşti, Sboina Neagră şi Răchitaşul unde ostaşii săi au dovedit adevărate calităţi de luptători, săvârşind fapte de arme cu preţul unor mari sacrificii.

Aceleaşi categorii de documente oferă informaţii în legătură cu organizarea şi reorganizarea unităţii, schimbările intervenite în titulatură, efectivele, starea de spirit şi pierderile în oameni suferite de acesta, modul cum s-a executat mobilizarea şi demobilizarea, contopirea sa cu Regimentul 70 Infanterie şi separarea sa de acesta, precum şi alte probleme.

Arhiva existentă pe anii 1939 – 1940 oferă informaţii privind organizarea şi efectivele acestuia, participarea sa la lucrări de organizare a terenului în zonele în care a fost dislocat (Adjud – Focşani, Mărăşeşti, în Moldova şi judeţul Lăpuşna din Basarabia).

Regimentul 62 Infanterie deţine registrul istoric pe perioada 01.08.1914 – 15.08.1916, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, cu nr. de inventar 855.


348


Regimentul 63 Infanterie Rezervă – precursor al Regimentului 63 Infanterie – a fost creat

la 23.06.1913, în baza Înaltului Decret de mobilizare a armatei şi a Ordinului nr.128/21.iunie 1913 al Diviziei 9 Infanterie.

A fost încadrat în Brigada 29 Infanterie Rezervă şi, pe timpul Campaniei din Bulgaria, a fost dislocat în zona Bucureştiului, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost demobilizat826.

Regimentul 63 Infanterie a luat fiinţă, cu această titulatură în baza Înaltului Decret nr. 1444 din 01.04.1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.04.1914, având garnizoana de reşedinţă la Călăraşi – Ialomiţa şi subordonat Brigăzii 39 Infanterie827.

Regimentul a fiinţat, cu această denumire, până la 15 ianuarie 1917, când, în baza ordinului M.St.M. nr.1062 din 1917, s-a contopit cu Regimentul 79 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 63/79 Infanterie828.

Noul regiment, constituit prin contopire, avea să fie reorganizat, la 01.04.1918, în baza Ordinului M.St.M. nr.20741/24.03.1918 şi al Diviziei 15 Infanterie nr.3077/1918, separându-se pe unităţile care l-au constituit: 63 Infanterie şi 79 Infanterie, care au început să funcţioneze independent829.

Regimentul 63 Infanterie şi-a continuat existenţa până la începutul lunii octombrie 1920, când în baza Ordinului M.St.M. nr. 6186 din 22.09.1920 a fost contopit cu Regimentul 74 Infanterie, luând denumirea de Regimentul 63/74 Infanterie şi menţinându-şi reşedinţa la Călăraşi830.

La 01.07.1923, în baza Înaltului Decret nr.1674/12.04.1923, regimentul a fost desfiinţat831.

De notat este faptul că, în perioada 12.10.1916 – 06.01.1917, în urma pierderilor în oameni suferite pe front şi din motive operative, Regimentul 63 Infanterie a furnizat cu Regimentul 23 Infanterie sub denumirea de Regimentul 63/23 Infanterie832.

La 20.11.1929, Regimentul 63 Infanterie avea să fie reînfiinţat, de această dată având reşedinţa în Garnizoana Cernavodă, în Cazarma „Petru Rareş”.

Operaţiunea de reînfiinţare a acestui regiment s-a executat în baza prevederilor Înaltului Decret Regal nr.3504/10.10.1929 şi Ordinului M.St.M. nr.3459/1929833.

Regimentul, a cărui garnizoană de reşedinţă a fost schimbată la 01.11.1930, dislocându-se în baza Înaltului Decret Regal nr. 2727/1930 şi a Ordinului M.St.M. nr.2021/1930, în oraşul Medgidia834, a fiinţat până în 25.10.1938, când a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 2 Grăniceri, luând titulatura celui din urmă.

Operaţiunea de contopire s-a executat în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.826/10.02.1938 şi Ordinelor M.St.M. nr.2829 şi 3815/1938835.

Regimentul a creat, sub titulaturile ce le-a avut în diferitele perioade de timp, un fond arhivistic ce acoperă documentar întreaga perioadă de existenţă a unităţii şi cuprinde un număr de 351 unităţi arhivistice. De notat este şi faptul că în acest fond sunt integrate şi două dosare create

826 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Registrul Istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, pg.7 -9. 827 Monitorul Oastei, crt.M/486/1914, pag.159 – 163. 828 C.S.P.A.M.I.., Biblioteca, Jurnal de operaţii, pe anul 1905 – 1906, inv. Crt.905, f.8 -9. 829 Loc.cit., Fond Regimentul 63/79 Infanterie, dosar nr. I/III/1918, crt.29, f.1. 830 Ibidem, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45. 831 Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1792, vol.I, f.2 -3. 832 Ibidem, Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 63 Infanterie, crt.905, f. 6-7. 833 Loc.cit., Fond Regimentul 63 Infanterie, crt.71 şi 72. 834 Ibidem, dosar nr.2, crt.80, f.174 şi Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 63 Infanterie, crt. 857, f.24 -25. 835 Ibidem, f.135.


349

de Batalionul de Rezervă Ialomiţa, în anii 1912 şi 1913 şi care conţin statele de plată a soldelor cadrelor acestuia batalion.

Numărul mic de dosare existente în perioada 1916 – 1923 este explicat – în parte – prin faptul că în această perioadă, regimentul a fost contopit cu Regimentele 79 şi 74 Infanterie, iar arhiva se găseşte şi în fondurile acestora.

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea acestui fond, în anii 1980 şi 1981, de către personalul specializat din Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.

Dosarele şi Registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, cea mai mare parte dintre acestea fiind copertate, opisate şi certificate.

Arhiva acestui regiment deţine inventarul provizoriu întocmit, într-un exemplar, în urma prelucrării fondului.

Dosarele create de acest regiment, prin documentele conţinute de acestea, ca şi registrele istorice pe anii 1914 – 1916; 1918 – 1921 şi 1930 – 1938 şi Jurnalele de operaţii, pe anii 1916 – 1918 (aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. 856, 857 şi 858/R.I. şi 905 şi 906/Jurnal operaţii), oferă un valoros volum de date şi informaţii în legătură cu înfiinţarea, organizarea, dotarea, efectivele şi activitatea, în general, a creatorului fondului, în anii de pace (activitate specifică tuturor regimentelor de infanterie), cât, mai ales, în anii de război.

Activitatea desfăşurată de acest regiment în anii 1916 – 1919 şi care este sintetizată prin luptele duse în toamna anului 1916 în Dobrogea (la Sansanlor, Caraorman, Cobadin, Amzecea), la Sud de Carpaţii Meridionali (la Ruşii lui Asan, Bulbucata, Balăria) retragerea în zona Vaslui, pentru refacere, acţiunile de luptă duse pe frontul din Moldova (la Răzoare, în zona Bacău) în anul 1917, precum şi prin dislocarea acestuia în Basarabia, la Chişinău, în a doua parte a anului 1918 şi primăvara celui următor, este bine reflectată în arhiva regimentului şi în jurnalele de operaţii ale acestuia.

Categoriile de documente existente în fond (ordine, instrucţiuni, rapoarte, dări de seamă, memorii, situaţii numerice, tabele, schiţe şi crochiuri), oferă informaţii privind organizarea, reorganizarea, forţa combativă, dotarea cu armament şi materiale de război, efectivele în oameni, acţiunile operative şi luptele la care a luat parte regimentul, faptele de arme săvârşite, evidenţa pierderilor în oameni suferite, precum şi a celor decoraţi, deplasările şi dislocările cu caracter operativ executate, demobilizarea efectivelor şi altele asemenea.

De asemenea, documentele existente în arhiva din perioada interbelică scot în evidenţă înfiinţarea, organizarea, activitatea şi desfiinţarea regimentului, starea de spirit a ostaşilor acestuia.


350


Cel de-al 64-lea regiment de infanterie a luat fiinţă în baza prevederilor Înaltului Decret

nr.1444/01.aprilie 1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15/04.aprilie.1914, cu reşedinţa în Garnizoana Tecuci fiind subordonat Brigăzii 35 Infanterie din Divizia 5 Infanterie836.

Conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General, precum şi Înaltului Decret 1062/15 ianuarie 1917 al M.St.M., la 01 februarie 1917 Regimentul 64 Infanterie s-a contopit cu Regimentul 50 Infanterie, formându-se astfel, Regimentul 50/64 Infanterie,837 care a funcţionat până la 01 aprilie 1918, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.20828/24 martie 1918, comunicat cu cel al Diviziei 13 Infanterie nr.8354/1918, a fost separat în regimentele componente 838. Partea sedentară a regimentului, ce a funcţionat până la această dată a fost demobilizată şi s-a contopit cu partea activă a regimentului.

Regimentul 64 Infanterie a fiinţat, cu această titulatură, până la 01.10.1920, când în baza Ordinului M.St.M. nr.6108/1920 a fost din nou contopit cu Regimentul 50 Infanterie, rezultând Regimentul 50/64 Infanterie839, ce a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1674 din 12.04.1923, a fost desfiinţat840.

Regimentul a fost reînfiinţat la 10.09.1939, tot în garnizoana Tecuci, ca dublură a Regimentului 24 Infanterie.

Operaţiunea de reînfiinţare s-a executat în baza Ordinului M.St.M. nr.11277/1939, care mai prevedea că noul regiment era organizat pe 3 batalioane şi intra în subordinea Diviziei 33 Infanterie841.

Astfel constituit şi organizat, regimentul a fiinţat până la 19.10.1940, când în baza Ordinului M.St.M. nr.14449/1940, transmis regimentului cu Ordinul nr.10842/09.10.1940 al Diviziei 21 Infanterie, a fost desfiinţat, prin contopire cu Regimentul 24 Infanterie, căruia i-a predat efectivele şi materialele842.

Regimentul 64 Infanterie, ce a fiinţat, sub această titulatură, în perioadele 1914 – 1917; 1918 – 1920 şi 1939 – 1940, a creat un fond de arhivă din care se păstrează un număr mic de unităţi arhivistice din anii 1914; 1916; 1917; 1918 şi 1939 – 1940, ce totalizează 68 dosare şi registre.

De notat este faptul că pe anii 1914 şi 1917 se păstrează numai câte un dosar cu statele de plată a soldelor personalului.

De asemenea din anul 1916, când regimentul a participat la Campania militară din acel an, se păstrează numai 8 dosare create de partea sedentară a acestuia.

Cea mai mare parte a dosarelor ce compun acest fond arhivistic provin din anii 1939 – 1040, adică un număr de 55 unităţi arhivistice.

Se menţionează faptul că în acest fond arhivistic este inclus şi un dosar cu statele de plată a soldelor personalului Batalionului 24 Rezervă, pe anul 1912, batalion care a fost precursor al regimentului.

Fondul de arhivă nu deţine registre cu ordine de zi în niciun an, iar documentele de sinteză sunt foarte puţine.

836 “Monitorul Oastei” nr.486/M/1914, pag.159 – 163. 837 C.S.P.A.M.I., Fond Regimentul 50 Infanterie, dosar nr.2, crt.27, f.8. 838 Loc.cit., Fond Regimentul 64 Infanterie, dosar nr.2A/1918, crt.9, f.1. 839 Loc.cit., Fond Regimentul 55 Infanterie, dosar F.N./1916, crt.17, f.121. 840 Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.1, f.2 -3. 841 Ibidem, Registrul Istoric al Regimentului 64 Infanterie, crt.859, f.1 şi Jurnalul de operaţii al Batalionului 3 din

acest regiment, crt.907, f.1. 842 Loc.cit., Fond Regimentul 24 Infanterie, registrul cu ordine de zi, crt.331, f.139, 157.


351

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia, în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti.

Dosarele şi registrele ce compun fondul se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe din ele având copertele originale, fiind opisate şi certificate.

Fondul de arhivă deţine intervalul permanent, dactilografiat în trei exemplare. Deşi are un număr mic de dosare, acestea conţin documente care oferă unele informaţii

privind activitatea părţii sedentare a regimentului în Campania din anul 1916, când acesta a fost dislocat operativ în zonele Braşov – Feldioara – Homorod şi Nămăeşti – Valea Mare Pravăţ – Câmpulung, după care a urmat un itinerar în retragere spre localitatea Cotnari – Iaşi, unde a rămas pentru refacere.

Activitatea desfăşurată de regiment în anii 1917 şi 1918 şi 1920 – 1923 este pusă în evidenţă de arhiva creată în acei ani şi existentă în fondul Regimentului 50 Infanterie (denumit 50/64 Infanterie).

Arhiva creată în anii 1939 şi 1940 completată cu existenţa registrului istoric şi jurnalului de operaţii (întocmite pe aceşti ani şi aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti cu nr. de inventar 858 şi 907) oferă multe date şi informaţii în legătură cu înfiinţarea, organizarea, dislocarea şi misiunile ce i-au revenit regimentului în această perioadă, mai puţine fiind cele referitoare la desfiinţarea, prin contopire, cu Regimentul 24 Infanterie.


352


A luat fiinţă, cu această titulatură, la 1 aprilie 1914, în baza Înaltului Decret nr.1414/1914,

având ca precursor Regimentul 65 Infanterie Rezervă, ce a fost creat la mobilizarea armatei din anul 1913843.

La înfiinţare, regimentului i s-a stabilit garnizoana de reşedinţă în oraşul Vaslui, se afla în subordinea Comandamentului 4 Teritorial şi i se fixau, ca efective, un număr de 2544 trupă.

Primul comandant al regimentului lt.col. Popovici Gheorghe 844 a primit drapelul de luptă la 9 mai 1914, fiind înmânat, în cadrul unei frumoase ceremonii, de către Regele Carol I845.

Regimentul a funcţionat până în luna ianuarie 1917, când a fost contopit cu Regimentul 53 Infanterie sub denumirea 53/65 Infanterie846.

La 1 aprilie 1918, în baza Ordinului nr.20435/19 martie 1918 regimentul a fost separat pe unităţile care l-au constituit, iar părţile sedentare ale acestora, care au funcţionat în tot cursul anului 1917, s-au contopit cu părţile active847.

După separare, Regimentul 65 Infanterie a funcţionat cu titulatură proprie până l a 1 octombrie 1920 când, în baza Ord. M.St.M. nr.5866/1920 primit cu cel al Diviziei 14 Infanterie nr. 3279/1920, s-a contopit a doua oară cu Regimentul 53 Infanterie sub denumirea de 53/65 Infanterie 848.

Înaltul Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923 constituie actul de desfiinţare al regimentului, fixând ca dată de finalizare a acestei operaţiuni, ziua de 1 iulie 1923849.

Regimentul 65 Infanterie a fost reînfiinţat cu această denumire (fiind mobilizat de Regimentul 81 Infanterie, a cărui sarcină de mobilizare era) la începutul lunii septembrie 1939, în garnizoana Dej fiind organizat pe trei batalioane şi pus în subordinea Diviziei 16 Infanterie850.

După reconstituire a fost dislocat în zona localităţilor Pir – Otomani – Sălacea, cu misiunea de a păzi lucrările de organizare a terenului din acea zonă851.

Regimentul a funcţionat până la 15 octombrie 1940 când în baza Ordinului M.St.M. Secţia I, nr.13960 din 26 septembrie 1940, a fost desfiinţat împreună cu Divizia 15 Infanterie, din care făcea parte852.

Regimentul 65 Infanterie sub această denumire şi sub acea de 53/65 Infanterie un fond arhivistic din care se păstrează un număr de 168 unităţi arhivistice ce acoperă documentar anii1914; 1916 – 1920;1922; 1939 – 1940.

De notat este faptul că în acest fond sunt integrate şi un număr de 9 dosare, create în anul 1913 de Regimentul 65 Infanterie Rezervă.

De asemenea, o parte din arhiva creată în anii când acest regiment a fuzionat cu Regimentul 53 Infanterie, se află integrată în fondul arhivistic al acelui regiment.

Fondul de arhivă a fost constituit conform sistemei cronologic structural, sistemă ce a fost menţinută şi după prelucrarea acestuia.

Prelucrarea ştiinţifică a fondului s-a executat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti în anii 1979 şi 1984, iar în luna ianuarie 1989 a fost dactilografiat inventarul definitiv, în trei exemplare.

843 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, “Monitorul Oastei” nr.15/4 aprilie 1914, crt.486/M/1914, pag. 159 – 163. 844 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric, crt.860, f.1. 845 Ibidem, f.3. 846 Loc.cit., fond Regimentul 53 Infanterie, crt.9, f.68. 847 ILoc.cit., fond Regimentul 65 Infanterie, crt.38, f. 3- 6 şi registrul cu ordine de zi/1918, crt.45, f.1. 848 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 53 Infanterie crt.841, f.30. 849 Loc.cit., Biblioteca, inventar litera I, crt.1702, f.2 -3. 850 Loc. cit., Regimentul 65 Infanterie, crt.75/1939, f. 25 – 26, 105, 156. 851 Ibidem, crt.84, f.3. 852 Ibidem, crt.101/1940, f.152 – 156.


353

Dosarele se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate, numerotate şi certificate.

Documentele aflate în dosare, precum şi registrele istorice aflate la biblioteca C.S.P.A.M.I.. Piteşti şi inventariate cu nr.860, oferă informaţii ce conturează activitatea regimentului în perioada existenţei sale, participarea acestuia pe front la campania din anul 1916, organizarea, evidenţa efectivelor, pierderile suferite pe front, dislocările succesive ale acestuia.

Drept recunoştinţă a modului în care regimentul şi-a îndeplinit misiunile pe câmpul de luptă, a curajului şi spiritului de sacrificiu dovedite de ostaşii săi în luptele din Dobrogea şi Valea Oituzului, drapelului regimentului i-a fost conferit, prin Înalt Decret nr.17 din 10 ianuarie 1917, ordinul militar „ Mihai Viteazul”, cls. a 3-a853.

Fondul arhivistic al acestui regiment deţine puţine documente de sinteză şi nu posedă jurnale de operaţii.

853 Ibidem, Biblioteca, Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, f.173.


354


A fost creat la 1 aprilie 1914, cu garnizoana de reşedinţă la Balş, având ca precursor

Regimentul 66 Infanterie Rezervă (înfiinţat la mobilizarea din 1913), în baza Înaltului Decret nr.1444/1914, publicat în Monitorul Oastei nr.15 din 04.04.1914854.

În luna ianuarie 1917, acest regiment a fost contopit cu Regimentul 42 Infanterie, rezultând Regimentul 42/66 Infanterie,855 regiment care a fiinţat până în luna aprilie 1918, când în baza Ordinului nr.7050 din 27 februarie 1918 al M.C.G., a fost separat în unităţile componente856.

De notat este faptul că în anul 1917, părţile sedentare ale celor două regimente au funcţionat separat şi s-au contopit cu părţile active, odată cu „dezdoirea” regimentului în luna aprilie 1918.

În octombrie 1920, în baza Ordinelor 5170 şi 5200/1920 ale M.St.M., cele două regimente au fost iarăşi contopite, funcţionând sub denumirea de Regimentul 42/66 Infanterie857

până la 01.07.1923, când a fost desfiinţat. Actul de desfiinţare este Înaltul Decret nr.1674 din 12.04.1923858.

Regimentul 66 Infanterie a mai funcţionat, ca dublură a Regimentului 26 Infanterie şi în perioada 1939 – 1941.

Astfel, la 05.09.1939, în baza Ordinului nr.10743/04.09.1939 al M.St.M., comunicat cu cel al Diviziei 2 Infanterie, nr.1732/04.09.1939 şi a Ordinului de zi nr.336 din 14.09.1939 al Regimentului 26 Dorobanţi „Rovine”, a luat fiinţă acest regiment, ce era organizat pe 3 batalioane şi două companii: de Recunoaştere şi Armament Greu859.

Regimentul a funcţionat până la 30.09.1941, când, în baza Ordinului M.St.M. nr.8494B, din 26.09.941, comunicat cu ordinul Diviziei 30 Infanterie nr.342/1941, a fost desfiinţat, predând arhiva şi gestiunile la Regimentul 26 Infanterie860.

Regimentul 66 Infanterie a creat un fond arhivistic ce cuprinde 201 unităţi arhivistice şi care acoperă documentar perioada 1914 – 1920 şi 1939 – 1941.

De precizat este că în acest fond a fost integrat şi un dosar pe anul 1912 ce cuprinde statele de plată a soldelor cadrelor militare din Batalionul 26 Rezervă.

Pentru perioada 1914–1920, fondul deţine un număr mic de dosare (38 unităţi arhivistice), iar anul 1916 este reprezentat de un dosar cu state de plată şi de două registre.

O motivaţie a lipsei arhivei pe anul 1916 este aceea că la data de 20 noiembrie 1916, arhiva regimentului, inclusiv registrul istoric, a fost capturată de inamic861.

Anii 1939 – 1941 cuprind cea mai mare parte a dosarelor fondului, adică un număr de 263 unităţi arhivistice.

De asemenea, arhiva pe anii când creatorul fondului a fost contopit cu Regimentul 42 Infanterie, se află inclusă în fondul arhivistic al acestuia,.

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic – structural, această sistemă fiind menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică a acestuia. Operaţiunile de prelucrare s-au executat în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, de către personal specializat.

854 C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Monitorul Oastei, inv. 486/M/1914, f.159 – 163. 855 Loc.cit., Fond Regimentul 42 Infanterie, dosar nr.2/1916, crt.11, f.55 -56 şi Biblioteca, Jurnal de operaţii al

Regimentului 66 Infanterie, inv.826 R.I., f.17. 856 Loc.cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.176/1917, f.405 – 410 şi 417. 857 Ibidem. 858 Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f.2 -3. 859 Loc.cit., Fond Regimentul 66 Infanterie, crt.132/1939, f.2 şi crt.68, f.1. 860 Ibidem, crt.363/1941, f. 3 -5 şi crt.356 şi 361. 861 Loc.cit., Bibilioteca, Registrul istoric al Regimentului 42 Infanterie între copertele căruia se află Jurnalul de

operaţii al Regimentului 66 Infanterie, pe perioada 15.08.1916 – 21.11.1916, f.3.


355

Dosarele şi registrele se prezintă într-o stare de păstrare bună, multe dintre ele având copertele iniţiale, fiind numerotate, opisate şi certificate.

Fondul de arhivă deţine fişele dosarelor, urmând a se dactilografia inventarul provizoriu al arhivei.

În august 1916, regimentul a fost mobilizat şi încadrat operativ în Brigada 32 Infanterie, participând la luptele din Dobrogea, Neajlov şi Bucureşti.

La 31 decembrie 1916, după marşuri istovitoare şi cu efectivele foarte mult reduse, acesta a ajuns în localitatea Dobrovăţ – Vaslui, unde a fost dislocat pentru refacere.

În cea de-a doua parte a anului 1940, regimentul a fost dislocat în zona Jibou din Transilvania, iar după cedarea părţii nord – vestice a Ardealului, a fost concentrat în zona Stoiceni – Frumuşiţa (Galaţi), unde a îndeplinit misiuni de pază şi a executat lucrări de organizare a terenului.

În Campania din anul 1941, acest regiment nu a participat ca unitate compactă, ci a organizat formaţiuni şi subunităţi ce au fost puse la dispoziţia marilor unităţi operative (Plutonul Brandt 81,4 mm şi grupa anticar, au fost puse la dispoziţia Marelui Cartier General).

De asemenea, a fost constituit un batalion cu un efectiv de 1000 de oameni, denumit „Batalionul III/66 Munci Agricole”, care a fost folosit în acest scop, în zonele Tiraspol şi Odessa.

Deşi fondul de arhivă nu conţine dări de seamă operative, situaţii numerice centralizatoare, rapoarte operative, memorii şi altele asemenea, totuşi documentele cuprinse în dosare oferă multe informaţii privind activitatea regimentului de-a lungul existenţei sale.

Mai puţine informaţii oferă acestea în legătură cu participarea la luptele din toamna anului 1916, la înfiinţarea, desfiinţarea, organizarea şi schimbarea titulaturii acestuia, fapt suplinit însă prin existenţa jurnalelor de operaţii pe anii 1916 şi 1917 şi 1940 – 1941 şi a registrului istoric pe anii 1940 – 1941, aflate la bibliotecă şi inventariate cu nr. crt.908 Jurnal Operativ; 861 R.I. şi 826 R.I.


356


Printre regimentele de infanterie înfiinţate în baza Înaltului Decret nr.1444 din 1 aprilie

1914 şi publicat în Monitorul Oastei nr.15/ 4 aprilie 1914, era menţionat şi Regimentul 67 Infanterie, din garnizoana Bacău862.

A funcţionat cu această denumire până în luna ianuarie 1917, când în baza Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916 a fost contopit cu Regimentul 55 Infanterie formând Regimentul 55/67 Infanterie863.

Această contopire s-a menţinut până la 1 aprilie 1918, când regimentul a fost „desdoit”, separându-se în unităţile componente864. Operaţiunea de separare a regimentului s-a executat în baza Ordinului Marelui Stat Major nr.20435/1918.

Cele două regimente au fiinţat separat până la 1 octombrie 1920, când Ordinul Marelui Stat Major nr.6108/1918 dispunea o nouă contopire a acestora, sub veche denumire, 55/67 Infanterie865.

Regimentul astfel constituit, a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului Decret nr.1674/ 12 aprilie 1923 a fost desfiinţat866.

Regimentul 67 Infanterie a fost reînfiinţat la 6 septembrie 1939, ca sarcină de mobilizare a Regimentului 27 Dorobanţi din Bacău în conformitate cu Instrucţiunile Marelui Stat Major nr.7000/1939 şi cu ordinul de zi nr.1 din 6 septembrie 1939 dat în baza instrucţiunilor de mai sus867.

Acesta a fiinţat până la 30 septembrie 1941 când Divizia 35 Infanterie (în compunerea căreia intra şi Regimentul 67 Infanterie) a fost desfiinţată.

Ordinul Marelui Stat Major nr.5450/9 septembrie 1941 şi instrucţiunile date în acest sens, transmise regimentului prin Ordinul Diviziei 35 Infanterie nr.3735 din 13 septembrie 1941 precizau metodologia desfiinţării regimentului şi predarea patrimoniului acestuia la Regimentul 27 Dorobanţi868.

Regimentul 67 Infanterie a creat un fond arhivistic din care se păstrează arhiva pe anii 1914 – 1920 şi 1939 – 1941, cuprinzând un număr de 130 dosare şi registre.

De asemenea, în acest fond este integrat şi un dosar cu ştatele de plată a soldelor cadrelor din Batalionul de Rezervă şi Regimentul 67 Infanterie Rezervă pe anii 1912 şi 1913.

De consemnat este faptul că perioada 1914 – 1920 cuprinde un număr mic de dosare şi registre repartizate pe ani astfel:

- anii 1914, 1915, 1917 şi 1918 – câte un dosar cu state de plată. - anul 1919 – trei dosare dintre care unul cu state de plată. - anul 1920 – două dosare dintre care unul cu state de plată.

Arhiva creată în anii în care acest regiment a funcţionat contopit cu Regimentul 55 Infanterie, este integrată în fondul de arhivă al acelui regiment.

Fondul de arhivă este prelucrat în cadrul C.S.P.A.M.I. Piteşti şi urmează a se dactilografia inventarul provizoriu şi cele definitive.

862 C.S.P.A.M.I.., Bibliotecă, “Monitorul Oastei”, Inv.M/486/1914, pag.159 – 163. 863 Loc. Cit., Fond Divizia 11 Infanterie, crt.6, f. 282 – 283, 290 – 292. 864 Loc.cit., Bibliotecă, Registrul Istoric al Regimentului 55 Infanterie, crt.843, f.56. 865 Ibidem, f.81. 866 Loc.cit., Biblioteca, inv. Litera I, dosar crt.1702, f.2 -3. 867 Loc.cit., Fond Regimentul 67 Infanterie, registrul cu ordine de zi/1939, crt.42, f.1. 868 Ibidem, crt.121/1941, f.495 şi 505.


357

Dosarele se prezintă într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind opisate, numerotate şi certificate.

Participarea regimentului la operaţiunile militare din anul 1916 este bine acoperită documentar, în special prin existenţa jurnalului de operaţii şi a memoriului întocmit în acest sens şi aflate la nr.crt.1 D şi 4/1916.

De asemenea, evidenţa militarilor morţi şi dispăruţi pe front este oferită de dosarele crt.8/1919 şi 11/1920.

Pentru cunoaşterea activităţii regimentului în perioada 1939 – 1941, arhiva creată în aceşti ani conţine multe documente inclusiv de sinteză care oferă informaţii valoroase în acest sens.

Registrul istoric aflat la Biblioteca C.S.P.A.M.I.. – Piteşti cu nr. de inventar 862 completează, cu utile informaţii, activitatea regimentului în perioadele: 24.08.1915- 13.08.1916 şi 01.07.1918 – 13.10.1918.


358


A luat fiinţă, prin transformarea regimentului omonim de rezervă, în baza Înaltului Decret

nr.1444 din 01.04.1914, având reşedinţa la Găeşti, jud. Dâmboviţa869. În contextul participării acestuia la Războiul pentru reîntregire naţională şi a pierderilor

suferite pe front de acesta – ca de altfel de către toate regimentele româneşti – regimentul a cunoscut mai multe reorganizări, contopiri cu alte regimente şi schimbări în titulatură.

Astfel, conform Ordinului Diviziei 12 Infanterie nr.2139/03.01.1917, acesta s-a contopit cu Regimentul 60 Infanterie, rezultând Regimentul 60/68 Infanterie870, care a fost organizat pe două batalioane şi o companie de mitraliere.

După mai puţin de o lună de zile, în baza Ordinului de operaţii nr. 174 al Diviziei 12 Infanterie, la 23 ianuarie 1917, regimentul a fost separat în cele două regimente componente871.

După o foarte scurtă existenţă „Regimentul 68 Infanterie s-a unit cu Regimentul 44 Infanterie pentru constituirea regimentului combinat 44/68” 872 care a fost organizat pe trei batalioane a câte patru companii fiecare.

Noul regiment a funcţionat până în luna martie 1918, când, în baza Ordinului nr.2568/23.03.1918 al Diviziei 12 Infanterie „s-a dezdoit” sub denumirile părţilor componente: Regimentul 44 Infanterie şi Regimentul 68 Infanterie873, pentru ca, la 01.10.1920 acestea să fie din nou contopite sub denumirea de Regimentul 44/68 Infanterie, în baza Ordinului nr.2568/1918 al Diviziei 12 Infanterie874.

Regimentul 44/68 Infanterie a fiinţat până la 01.07.1923, când Înaltul Decret nr.1674/12.04.1923 îi preciza desfiinţarea 875.

O altă perioadă de existenţă a Regimentului 68 Infanterie, începe în anul 1932. Astfel „în urma stăruinţelor organelor administrative ale judeţului şi oraşului Cahul”876, în

conformitate cu Înaltul Decret Regal nr.3504/1929 şi cu ordinul M.St.M. nr.5904/1932 transmise de Corpul 3 Armată, prin ordinul nr.1970/02.09.1932 şi de Divizia 12 Infanterie prin ordinul nr.3042/29.09.1932, a luat fiinţă pe ziua de 1 septembrie 1932 Regimentul 68 Infanterie, fiind subordonat Brigăzii 42 Infanterie din Divizia 12 Infanterie877.

La înfiinţare, regimentului i s-a repartizat Cazarma „Ioan Vodă cel Cumplit” din oraşul Cahul878. Titulatura regimentului a fost completată la 15 iulie 1940 prin adăugarea cuvântului

„Fortificaţii”, deci acesta devenind Regimentul 68 Infanterie – Fortificaţii, completare ce s-a făcut în baza ordinelor M.St.M. nr. 6372 din 02 iulie 1940 şi nr. 7411C din 08 iulie 1940 şi prin Ordinul de zi nr.10 din 15 iulie 1940879.

Schimbarea titulaturii era motivată de faptul că regimentul, pe lângă misiunile operative, urma să identifice şi să demonteze fortificaţiile şi cazematele de la Est de Nistru.

În anul 1941, prin ordinul M.C.G. nr.1056A din 11 iulie, partea sedentară a regimentului primea reşedinţă, garnizoana Hălăuceşti – Roman”, unde se deplasa cu toate magaziile şi materialele 12), iar în anul 1943 a fost mutată la Piatra Neamţ880.

869 “Monitorul Oastei”, inv.M/486/1914, nr.15/04.04.1914, P.R.,pg.159 – 163. 870 C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 68 Infanterie, dosar FN, crt.19, f.75 – 81. 871 Ibidem, crt.22, f.38 – 39. 872 Ibidem, f.73- 77. 873 Ibidem, crt.19,f. 197 – 198. 874 Ibidem, dosar FN, crt.20, f.159. 875 Loc.cit., Biblioteca, inv. Lit.I, crt.1702, f. 2-3. 876 Loc.cit., Fond Regimentul 68 Infanterie, dos.nr.1,crt.126, f.74 – 75. 877 Ibidem, dosar FN/1933, crt.113,f.1. 878 Ibidem, dosar nr.1, crt.73, f.12, 21. 879 Ibidem, registrul cu ordine de zi pe anul 1940, crt.551, f.10.

880 Ibidem, dosar nr.7A/1941, crt.675, f.477.


359

Regimentul a fost desfiinţat la data de 6 mai 1943 prin contopire cu Regimentul 15 Dorobanţi, predând efectivele şi materialele din dotare acelui regiment881.

Operaţiunile de desfiinţare a regimentului s-au executat în baza ordinului M.St.M. – Secţia I nr.53000 din 30.04.1943, transmis acestuia cu Ordinul Diviziei 1 Fortificaţii nr.2908/05.05.1943.

Drapelului regimentului – primit la 09 mai 1914 – i s-au conferit următoarele distincţii: - Medalia „Avântul Ţării” – 1913, primită cu Înaltul Decret nr.6247 din 07 noiembrie

1913 – pentru participarea la această campanie a Regimentului 68 Infanterie Rezervă – precursorul acestui regiment;

- Medalia „Crucea Comemorativă” – 1916 – 1918, cu Baretele Dobrogea, Carpaţi, Mărăşti, primită cu Înaltul Decret nr. 3390 din 20 iulie 1921882.

Regimentul 68 Infanterie a creat de-a lungul existenţei sale un fond arhivistic ce acoperă documentar perioadele 1914 – 1923 şi 1932 – 1943 şi care cuprinde un număr de 1057 unităţi arhivistice (inclusiv registrele control ale contingentelor).

De notat este că în acest fond este integrat şi un dosar ce conţine statele de plată a soldelor cadrelor militare din Batalionul de Rezervă „Radu Negru” pe anul 1912.

În ceea ce priveşte repartiţia numerică pe ani, a unităţilor arhivistice, numărul acestora este redus în unii ani din perioada 1914 – 1920.

Astfel, anii 1914, 1915, 1918 – 1920, sunt reprezentaţi de câte două dosare şi registre, dintre acestea, câte unul conţine state de plată. Se remarcă acoperirea documentară a anilor 1916 şi 1917 cu un număr de 43 dosare cu arhiva operativă, foarte bogată în informaţii.

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic - structurală, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea ştiinţifică.

Această operaţiune s-a executat de către personalul specializat din cadrul Centrului de Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare Istorice Piteşti, în anul 1979 şi s-a finalizat prin întocmirea inventarului provizoriu, dactilografiat într-un exemplar.

Documentele diversificate atât ca formă cât şi ca importanţă, aflate în arhivă, oferă cercetătorului un bogat volum de informaţii despre activitatea regimentului în anii de pace, dar mai ales în cei de război.

În campania din anul 1916, acesta a fost încadrat operativ în Divizia 12 Infanterie şi a participat la operaţiile militare din zona Brăila – Cernavodă şi la cele din zona centrală a Carpaţilor Meridionali, suferind pierderi grele.

În anul 1917, regimentul a fost reorganizat, fuzionând cu Regimentul 44 Infanterie şi a fost dislocat operativ în unele sectoare de pe frontul Moldovei.

Între anii 1914 – 1943, aflat în subordinea Brigăzii 2 Fortificaţii şi a Diviziei 2 Fortificaţii, având o organizare specifică titulaturii sale, a îndeplinit misiuni de asigurare a ordinei interne în Basarabia şi Bucovina, de pază a depozitelor de materiale şi de demontare a cazematelor şi lucrărilor de fortificaţii de pe Nistru până la Marea Neagră.

Documentele create în aceşti ani, inclusiv cele de sinteză, conţin foarte multe informaţii privind organizarea, efectivele şi dotarea regimentului, dislocările succesive şi activitatea subunităţilor sale, starea de spirit a militarilor şi a populaţiei civile din zonele respective, misiunile operative şi de pază în zona Odessa, pierderile suferite pe front, desfiinţarea acestuia şi predarea patrimoniului la Regimentul 15 Dorobanţi.

881 Ibidem, Registrul cu ordine de zi/1943, crt.1015, f.92. 882 Ibidem, Fond M.St.M. – Secţia I, dosar crt.2637, f.145 – 146.


360

Informaţiile oferite de arhivă sunt completate de cele existente în jurnalele de operaţii pe anii 1916 – 1918 existente la Biblioteca Centrului de Păstrare şi Studii a Arhivelor Militare Istorice Piteşti şi cele existente în cadrul fondului:

- extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1916, în dos.crt.1; - estras de pe jurnalul de operaţii, pe anul 1916, în dosarul crt.3; - memoriu privind înfiinţarea şi instalarea regimentului la Cahul, în 1932, în dosarul

crt.126; - jurnal de operaţii, pe perioada iunie – iulie 1940, în dosarul crt.484; - dare de seamă privind activitatea regimentului în perioada octombrie 1941 – martie

1942, în dosarul crt.792; - extras din registrul istoric pe anii 1914 – 1942, în dosarul crt.811; - jurnal de operaţii pe perioada octombrie 1942 – mai 1943, în dosarul crt.813; - jurnal de operaţii pe perioada iulie – octombrie 1942, în dosarul crt.814. De asemenea, semnalăm şi prezenţa în acest fond arhivistic a următoarelor documente: - copii de pe ordine şi tabele cu privire la înfiinţarea, dislocarea, transformarea şi

schimbarea denumirii unităţilor şi serviciilor jandarmeriei, în dosarul crt.78/1932; - extras din darea de seamă a ataşatului militar român în Polonia, privind luptele de pe

frontul germano – polon, în dosarul crt.298/1939; - sinteză informativă şi schiţă referitoare la amplasarea fortificaţiilor sovietice pe Nistru,

în dosarul crt.305/1939.


361


Prin Înaltul Decret nr.4609 din 20 iunie 1913 – referitor la mobilizarea armatei – a fost

creat, la Dorohoi, Regimentul 69 Infanterie Rezervă, organizat pe trei batalioane, având un efectiv de 3176 oameni883.

Acesta a participat la Campania din Bulgaria, iar la sfârşitul lunii august 1913 a fost demobilizat.

În anul 1914, prin Înaltul Decret nr.1444 din 01.04, a luat fiinţă Regimentul 69 Infanterie, având reşedinţa în oraşul Botoşani884.

În perioada februarie 1917 – martie 1918 acesta a fost contopit cu Regimentul 77 Infanterie, având titulatura de Regimentul 69/77 Infanterie, contopire şi „dezdoire” executate în baza Ordinului Diviziei 14 Infanterie nr.794 din 01 februarie 1917885 şi Instrucţiunilor M.St.M. nr.7050 din 27 februarie 1918886.

La 1 octombrie 1920, Regimentul 69 Infanterie a fost contopit, pentru a doua oară, cu Regimentul 77 Infanterie, tot sub aceeaşi denumire, 69/77 Infanterie, aşa cum preciza Ordinul M.St.M. nr.6108/1920 887, regiment ce a funcţionat până la 1 iulie 1923, când în baza Înaltului Decret nr.1674 din 12 aprilie 1923, a fost desfiinţat.

Regimentul 69 Infanterie a fost reînfiinţat, la 1 noiembrie 1929, în garnizoana Suceava, în baza Înaltului Decret nr.3504/19 octombrie 1929 888 şi a funcţionat până la 2 septembrie 1938, când a fost desfiinţat prin contopire cu Regimentul 3 Grăniceri, predându-i acestuia, patrimoniul său. Desfiinţarea regimentului a fost executată în baza Înaltului Decret nr.828/1938 şi a Ordinului M.Ap.N. nr.2929 din 02 septembrie 1938889.

Regimentul, creat în 1929, a primit drapelul la 9 mai 1931, iar prin Ordinul nr.4540/ 15 martie 1932, Secret, al M.St.M. – Secţia I, se aproba ca acesta să continue tradiţia istorică şi de luptă a vechiului Regiment 69 Infanterie, ce fusese desfiinţat în anul 1920 şi care a participat, sub titulatură proprie şi fuzionat cu Regimentul 77 Infanterie, la războiul pentru unitate naţională din 1916 – 1918890.

Ziua patronimică a regimentului a fost stabilită prin Înaltul Decret nr.2244 din 21 iunie 1930 ca fiind la 24 iunie „naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Printr-un raport din anul 1930, adresat Brigăzii 8 Infanterie, comandantul regimentului solicita aprobarea ca ziua patronimică să fie aceea de 2 iunie „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”, motivând aceasta prin ceremonialul religios ce se desfăşura în acea zi la Suceava şi că „martirajul suferit de acest sfânt, constituia un excelent prilej de reculegere sufletească891”.

Regimentul 69 Infanterie a creat, sub titulatură proprie şi în fuziune cu Regimentul 77 Infanterie, un fond de arhivă ce acoperă documentar întreaga sa existenţă, cu menţiunea că pe anii 1921 – 1923 sunt prezente trei dosare cu state de plată, integrate în acest fond, la o dată ulterioară prelucrării acestuia.

Aşadar, o parte din arhiva creată în perioada cât a fost contopit cu Regimentul 77 Infanterie este integrată în fondul arhivistic al acelui regiment.

883 C.S.P.A.M.I. – Biblioteca, Registrul istoric al Regimenrului 69 Infanterie, crt.863/A, f.1-2. 884 Ibidem, “ Monitorul Oastei” nr.M/486/1914, f.159 – 163. 885 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.9 şi Fond Regimentul 77 Infanterie, dosar

1B/1917, crt.164, f.71. 886 Ibidem,Registrul istoric al Regimentului 77 Infanterie, crt.863, f.7-10. 887 Loc.cit., Fond Regimentul 77 Infanterie, crt. 330,f.1-3. 888 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 69 Infanterie, crt.864, f.1. 889 Loc.cit., Fond Regimentul 69 Infanterie, dos.93, crt.357, f.296 şi Registrul cu ordine de zi FN/vol.I, O.Z 245. 890 Ibidem, crt.265/1932,f.9. 891 Ibidem, crt.209, f.272.


362

De asemenea, în arhiva Regimentului 69 Infanterie sunt integrate şi două dosare cuprinzând statele de plată a soldelor cadrelor din Batalionul de Rezervă „Dragoş”, pe anii 1913 şi 1914.

Fondul de arhivă al acestui regiment cuprinde un număr de 404 unităţi arhivistice (inclusiv registrele – control ale contingentelor).

Creatorul fondului şi-a constituit arhiva conform sistemei cronologic-structurale, sistemă ce a fost menţinută şi la prelucrarea acestuia în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Fondul deţine inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat într-un exemplar. Unităţile arhivistice se află într-o stare de păstrare bună, majoritatea fiind copertate,

opisate, numerotate şi certificate. Fondul de arhivă creat de acest regiment cuprinde atât documente obişnuite, cât şi de

sinteză şi conţine un bogat volum de informaţii ce pun în lumină activitatea regimentului atât în perioadele de pace, cât şi participarea sa la luptele din anul 1916 din Transilvania şi 1917, din Moldova (la Oituz, Valea Topologului, Nămoloasa şi Mărăşeşti, unde a participat în fuziune cu Regimentul 77 Infanterie).

Documentele existente în fond, jurnalele de operaţii integrate în acesta, precum şi cele existente la biblioteca centrului, coroborate cu cele existente în fondul de arhivă al Regimentului 17 Infanterie, pun în evidenţă înfiinţarea, contopirile, organizarea, desfiinţarea, încadrarea cu personal şi dotarea regimentului, la diferite date, luptele la care a luat parte, pierderile suferite pe front şi altele asemenea.

De menţionat este faptul că la 30 iunie 1923, regimentul (la acea dată denumit 69/77 Infanterie) a predat la Divizia 14 Infanterie un număr de 14 dosare, cu arhiva operativă din anii 1916 – 1918892.

Regimentul 69 Infanterie deţine registrele istorice aflate la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariate cu nr. 863,863/A şi 864.

892 Ibidem, crt.64.


363


Regimentul 70 Infanterie Rezervă a luat fiinţă la 24.06.1913 în baza Ordinului M.St.M.

nr.476/1913, în baza Ordinului M.St.M. nr.476/1913, prin schimbarea denumirii Regimentului 22 Infanterie Rezervă din Târgovişte.

A fost mobilizat, participând la Campania din Bulgaria, în compunerea Brigăzii 31 Rezervă şi a fost demobilizat la 13.08.1913893.

La data de 01.04.1914, în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1444, a luat fiinţă cel de-al 70-lea regiment infanterie, cu reşedinţa la Câmpulung - Muscel894.

Cu titulatura de Regimentul 70 Infanterie, acesta a funcţionat până la 04.01.1917, când, în baza Ordinului nr.1187/1917 al Armatei a II-a, transmis cu cel al Diviziei 12 Infanterie nr. 2139/1917, s-a contopit cu Regimentul 62 Infanterie, sub denumirea de Regimentul 62/70 Infanterie, organizat pe două batalioane895.

Motivaţia acestei contopiri rezultă din faptul că unităţile din compunerea Diviziei 12 Infanterie suferiseră mari pierderi în oameni, în operaţiunile desfăşurate până atunci, iar constituirea noilor unităţi din efectivele mici ale celor contopite, devenea o necesitate. Iniţial, contopirea celor două regimente s-a făcut din punct de vedere tactic, dar, la 1 martie 1917, aceasta se făcea şi din punct de vedere administrativ, aşa cum precizau Instrucţiunile Marelui Cartier General – 1 nr.10671, transmise regimentului cu Ordinul Diviziei 12 Infanterie nr.1697/1917896.

Noul regiment, 62/70 Infanterie a funcţionat până la 27.03.1918, când, în baza Ordinului nr.2508/1918 al Diviziei 12 Infanterie, a fost „desdoit”, reînfiinţându-se astfel, regimentele 62 şi 70 Infanterie897.

Drept urmare, de la această dată, cele două regimente au funcţionat separat până la 20.09.1920, când au fost iarăşi contopite sub denumirea de Regimentul 62/70 Infanterie898.

Acest regiment a funcţionat până la 01.07.1923, când în baza prevederilor Înaltului Decret nr.1674/12.04.1923 a fost desfiinţat 899, predând drapelul şi patrimoniul la Regimentul 22 Infanterie.

Regimentul 70 Infanterie a creat, cu această titulatură şi cu aceea de Regimentul 62/70 Infanterie, un fond de arhivă, din care se păstrează un număr de 19 dosare şi registre, repartizate, pe ani, astfel:

1913 – 1 dosar cu state de plată 1916 – 10 dosare 1917 – 1 dosar cu state de plată, pe anii 1917 – 1918 1919 – 3 dosare 1920 – 3 dosare cu documente de resortul financiar şi cel al aprovizionării cu echipament.

De menţionat că în cadrul fondului este integrat şi un dosar cu state de plată pe anul 1912 (pentru cadrele Batalionului 30 Rezervă Muscel) şi pe 1913.

Aşadar, fondul de arhivă cuprinde un număr mic de dosare, explicaţia lipsei arhivei fiind aceea că dosarele create în anii 1917 – 1918 şi 1920 – 1923 – când regimentul s-a numit 62/70 Infanterie – se găsesc integrate în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie.

893 C.S.P.A.M.I.. – Statul Major General al Armatei, Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67 şi Biblioteca, Jurnal de

Operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911. 894 Loc.cit., Colecţia “Monitorul Oastei nr.M/486/1914, f.159 -160. 895 Loc.cit. Fond Regimentul 70 Infanterie, crt.4, f.214. 896 Ibidem. 897 Loc.cit., Biblioteca, Colecţia “Jurnale de operaţii”, crt.903, f.192. 898 Loc.cit., Fond M.St.M. – Secţia I, crt.2637, f.67. 899 Loc.cit., Biblioteca, inv.lit.I, crt.1702, vol.I, f.2-3 şi Registrul istoric al Regimentului 70 Infanterie, crt.865,f.95.


364

Fondul de arhivă creat de Regimentul 70 Infanterie (19 dosare) este inventariat şi selecţionat, urmând a fi dactilografiat inventarul permanent.

Arhiva existentă pe anii 1916 şi 1919 cuprinde documente (ordine, rapoarte, dări de seamă operative, situaţii numerice, buletine informative şi tabele nominale) ce conţin informaţii valoroase, care, completate cu cele existente în Jurnalul de operaţii, aflat la bibliotecă şi inventariat cu nr.903 şi în fondul de arhivă al Regimentului 62 Infanterie (Regimentul 62/70 Infanterie) oferă posibilitatea reconstituirii participării regimentului la luptele din Dobrogea, Nămăeşti – Pravăţ, Câmpulung, în anul 1916 şi la bătălia de la Mărăşti, din vara anului 1917.

Ca o răsplată a eroismului şi spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de cadrele şi ostaşii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a, în baza I.D. nr.910/19.04.1918900 şi medalia Comemorativă a Războiului 1916 – 1918, cu Baretele Dobrogea, Carpaţi, Mărăşti şi Mărăşeşti, brevet nr.10550/01.07.1919901.

Fondul de arhivă al Regimentului 70 Infanterie, deţine registrul istoric pe perioada 01.08.1914 – 01.10.1918, aflat la Biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice şi inventariat cu nr. 865/R.I.

900 Ibidem, Anuarul Ordinului “Mihai Viteazul”, 1916 – 1920, pag.185. 901 Loc.cit., Fond Regimentul 62/70 Infanterie, crt.68/1920 – 1922, f.346 – 352.


365


Cel de-al 71-lea regiment de infanterie a fost creat la data de 23 iunie 1913, în garnizoana

Calafat, prin mobilizarea Batalionului 31 Rezervă, conform Înaltului Decret Regal nr.4609/1913902.

Regimentul a acţionat operativ în compunerea Brigăzii 31 Rezervă până la data demobilizării – 13 august 1913903.

Regimentul 71 Infanterie a fost reînfiinţat la data de 1 aprilie 1914, din acelaşi batalion de rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914904. Unitatea a avut ca garnizoană de reşedinţă oraşul Caracal.

În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 41 Infanterie, constituind Regimentul 41/71 Infanterie, conform Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916905.

Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 41/71 Infanterie avea să se separe în unităţile componente (Ordinul nr.20737/1918 al Marelui Stat Major)906.

Fuzionând pentru a doua oară cu Regimentul 41 Infanterie, sub aceeaşi titulatură (41/71), la data de 1 octombrie 1920, conform Ordinelor nr.5170 şi 5200/1920 ale Marelui Stat Major 907, Regimentul 71 Infanterie a fost desfiinţat la 1 iulie 1923, prin aplicarea Înaltului Decret Regal nr.1674/1923908.

Reînfiinţat pe 6 septembrie 1939, prin aplicarea planului de mobilizare al Regimentului 31 Dorobanţi 909, Regimentul 71 Infanterie a fiinţat până la data de 1 octombrie 1941, fiind desfiinţat conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 8484B/1941910.

Fondul de arhivă al acestei unităţi însumează, pentru păstrarea permanentă 350 unităţi arhivistice create în perioadele 1912 – 1920, 1939 – 1941.

Din arhiva anilor 1912, 1913 s-au conservat câte un dosar cuprinzând state de plată a soldelor personalului fostului Batalion 71 Rezervă. Singurele informaţii asupra participării Regimentului 71 Infanterie Rezervă la cel de-al doilea război balcanic sunt cele furnizate de registrul său istoric.

Din documentele existente în fond, reţin atenţia celor interesaţi documentele cu caracter operativ create în anii 1916 – 1917, care reconstituie participarea regimentului la eroicele confruntări armate din defileul Jiului şi de pe crestele Masivului Făgăraş (septembrie 1916), precum şi la luptele de la Muncelu, în vara anului 1917.

Dislocat în Basarabia, în ianuarie – februarie 1918, regimentul îndeplineşte misiunea de apărare a Nistrului în zona Tighina, înfrângând rezistenţa şi respingând contraatacurile bandelor bolşevice.

Sinteză a acestor momente din existenţa unităţii, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 Infanterie se păstrează în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.

Cercetătorul are la dispoziţie un inventar definitiv.

902 C.S.P.A.M.I., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.911, f.1. 903 Ibidem. 904 “Monitorul Oastei”, nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 905 C.S.P.A.M.I., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154- 157. 906 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.912, f.12. 907 Ibidem, f.21. 908 Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 909 Ibidem, Jurnalul de operaţii al Regimentului 71 Infanterie, crt.913, f.1. 910 Loc.cit., fond Regimentul 41 Infanterie, dosar f.n./1941, crt.379, f.1 -3.


366


A fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914, în oraşul Mizil, prin transformarea Batalionului

32 Rezervă în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914911. Efectivele unităţii erau recrutate, în principal, de pe raza judeţului Prahova. La 29 ianuarie 1917, ca urmare a aplicării Instrucţiunilor Marelui Cartier General

nr.1014/1916, de reorganizare a armatei, Regimentul 72 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 47 Infanterie, constituind Regimentul 47/72 Infanterie912.

Sub această denumire, regimentul a fiinţat mai bine de un an de zile. Cele două regimente s-au separat în unităţi de sine - stătătoare în 28 martie 1918, conform

Ordinului nr.20828/1918 al Marelui Stat Major913, pentru ca la 1 octombrie 1920 să se reunească sub aceeaşi denumire – Regimentul 47/72 Infanterie.

Unitatea a fost desfiinţată la 1 iulie 1923, odată cu reorganizarea armatei hotărâtă prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923914.

Regimentul a fost reînfiinţat, în aceeaşi garnizoană, la 15 august 1939, conform Ordinului nr. 8000/1939 al Marelui Stat Major915.

Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în 30 septembrie 1941 când, conform Ordinului nr.8494/1941 regimentul s-a transformat în Batalionul 720 Infanterie Independent916.

În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al Regimentului 72 Infanterie însumează 358 unităţi de păstrare, create în perioadele: 1912 – 1917, 1919 – 1943.

În ciuda acestui volum, relativ mare de documente, momentele importante din istoria unităţii (1916 – 1918) nu sunt acoperite documentar; arhiva anilor 1912 – 1914 constă în două dosare cuprinzând ştate de plată a soldelor personalului fostului Batalion 32 Rezervă; din arhiva anilor 1915 – 1916 s-au păstrat şase dosare, unul cuprinzând copia jurnalului de operaţii pentru perioada august – noiembrie 1916; tot patru dosare, cuprinzând documente cu caracter administrativ s-au păstrat din arhiva creată în 1917.

Restul dosarelor şi registrelor create în anii 1917, 1918 se află în fondul de arhivă al Regimentului 47 Infanterie.

Informaţii asupra participării Regimentului 72 Infanterie la operaţiile desfăşurate în compunerea Grupului „Olt”, în vara şi toamna anului 1916, sunt cuprinse în Jurnalul de Operaţii aflat în colecţia Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, iar despre „vitejia şi avântul” cu care s-au luptat la Mărăşeşti cadrele şi trupa fostului Regiment 47/72 Infanterie vorbesc documentele păstrate în fondul Regimentului 47 Infanterie, precum şi jurnalul său de operaţii.

Documentele păstrate în arhiva anilor 1942 şi 1943 – marea majoritate a celor existente în fond (247 dosare şi registre) – sunt create de Batalioanele 480, 490 şi 720 Infanterie Independente, unităţi operative în Basarabia şi Transilvania.


911 “Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 912 C.S.P.A.M.I.., biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 47/72 Infanterie, crt.873, f.105. 913 Ibidem, crt.874, f.85. 914 Loc.cit.,Biblioteca, cota 1702/”I”, f.2 -3. 915 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, crt.2637, f.68. 916 Ibidem.


367


Regimentul 73 Infanterie a fost înfiinţat la data de 1 aprilie 1914 prin transformarea

Batalionului 33 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914917. Având reşedinţa în oraşul Tulcea, efectivele unităţii erau asigurate, în principal, de pe

raza judeţului Tulcea. Pe parcursul existenţei sale, regimentul a funcţionat în două perioade de timp: 21 ianuarie

1917 – 1 aprilie 1918; 1 octombrie 1920 – 1 iulie 1923, cu denumirea Regimentul 73/78 Infanterie, ca urmare a contopirii cu Regimentul 78 Infanterie, conform Ordinului nr.1014/22 decembrie 1916 al Marelui Cartier General918 şi Ordinelor nr.20741/1918919 şi 5170/1920920 ale Marelui Stat Major.

Prin Înaltul Decret Regal nr. 1674/1923, Regimentul 73/78 Infanterie a fost desfiinţat la data de 1 iulie 1923921.

Unitatea a fost reînfiinţată în aceeaşi garnizoană, la 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr.11000/1939922.

Această a doua perioadă a existenţei sale s-a încheiat în septembrie 1941, când, conform ordinului nr.8424/26 septembrie 1941 al Marelui Stat Major, regimentul s-a transformat în Batalionul 730 Infanterie Independent923.

Fondul de arhivă al fostului Regiment 73 Infanterie cuprinde 113 dosare şi registre, constituite din documente create în anii 1912 – 1923 şi 1939 – 1941.

Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldelor cadrelor din Batalionul 33 Rezervă.

Reţin atenţia celor interesaţi îndeosebi documentele cu caracter operativ create în anii 1916, 1917 (ordine şi rapoarte zilnice de operaţii, buletine informative cu situaţia frontului, situaţii de efective, dotare şi pierderi umane) care reconstituie participarea regimentului la mari bătălii desfăşurate pe frontul din Dobrogea (Flămânda), pe Valea Prahovei, iar în vara anului 1917 – la Mărăşeşti.

Suprema recunoaştere a „vitejiei şi avântului cu care au luptat ofiţerii, subofiţerii şi soldaţii regimentului, în crâncenele lupte din Bulgaria şi de pe frontul Predeal”, la Iaşi, în 28 mai 1918, drapelul Regimentului 73 Infanterie a fost decorat de regele Ferdinand cu cea mai înaltă distincţie de război – Ordinul „Mihai Viteazul”924.

Din motivaţia decorării cităm925: „S-au distins, în mod strălucit, în zilele de 18 – 20 septembrie (1916), când au concurat de aproape la înfrângerea forţelor bulgare de la Riahova, Mak – Kaia şi Mak – Para (Flămânda), precum şi în luptele pentru apărarea sectorului dintre cota 1297 şi Muntele Piatra – Arsă, lupte în care au dat dovadă de înalte virtuţi ostăşeşti. Acest eroic regiment luptând cu numeroase forţe inamice, a recucerit punctul Predeluş şi Muntele Susai, iar de la 9 octombrie 1916, a dat lupte furioase, pentru apărarea Văii Cerbului, apoi, pe Muntele Diham şi Cleştele, până în ziua de 22 octombrie, când a luptat pe muntele Clăbucet şi de pe care a fost retras pentru reorganizare cu un efectiv redus prin lupte, pentru Patrie şi Rege, la mai puţin de 200 viteji”.

Pentru identificarea documentelor care ilustrează aceste momente eroice, cercetătorului îi stă la dispoziţie un inventar definitiv.

917 “Monitorul Oastei”, nr.15/1914, Partea regulamentară, pag.159. 918 C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157. 919 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.73. 920 Ibidem. 921 Loc.cit., Biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 922 Loc.cit., Registrul istoric al Regimentului 73 Infanterie, crt.870, f.1. 923 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia I, dosar 3/1942, crt.2636,f.32. 924 Anuarul Ordinului Militar “Mihai Viteazul “ 1916 – 1920, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1931, pag.180. 925 Ibidem.


368


Unitatea a fost constituită cu denumirea Regimentul 74 Infanterie Rezervă la data

de 23 iunie 1913, în garnizoana Constanţa, prin mobilizarea Batalionului 34 Rezervă, conform Înaltului Decret Regal nr.4609/1913 şi Ordinului nr.128/1913 al Diviziei 9926.

Aflat în compunerea Brigăzii 29 regimentul nu a acţionat operativ în Bulgaria, fiind destinat „întăririi şi apărării Cetăţii Bucureşti”.

La 29 august 1913, unitatea a fost demobilizată927. Regimentul 74 Infanterie a fost reînfiinţat la 1 aprilie 1914, în aceeaşi garnizoană

(Constanţa), în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914928. La 1 aprilie 1917 ca urmare a aplicării Ordinului Marelui Cartier General nr.1014/1916,

Regimentul 74 Infanterie a fuzionat cu Regimentul 80 Infanterie formând Regimentul 74/80 Infanterie929.

Cele două regimente s-au separat, un an mai târziu, în 1 aprilie 1918, în unităţi de sine – stătătoare, conform Ordinului nr. 20741/1918 al Marelui Stat Major930.

Cu începere din 1 octombrie 1920931, prin contopire cu Regimentul 63 Infanterie, Regimentul 74 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 63/74 Infanterie până la 1 iulie 1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923932 de reorganizare a armatei.

Reînfiinţat în 5 septembrie 1939, conform Ordinului nr.10900/1939 al Marelui Stat Major, ca unitate de dublură, prin scindarea Regimentului 18 Dorobanţi, Regimentul 74 Infanterie şi-a încetat existenţa la 2 octombrie 1941, fiind transformat în Batalionul 740 Infanterie Independent933.

În această perioadă de timp garnizoana sa de reşedinţă a constituit-o oraşul Târgu Jiu. În cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, fondul de arhivă al

Regimentului 74 Infanterie conţine 140 dosare şi registre, cuprinzând documentele create în anii 1912 – 1920 şi 1939 – 1940.

Documentele anilor 1912, 1913 sunt state de plată a soldelor cadrelor fostului Batalion 34 Rezervă.

Din arhiva creată în anii 1916, 1917 s-au conservat în bună stare îndeosebi documentele cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 74 Infanterie la luptele de la Turtucaia şi apoi pe valea Prahovei în zona Buşteni, în cadrul Diviziei 15 Infanterie, iar în vara anului1917 la bătălia de la Mărăşeşti.

Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii şi Registrul istoric aflate în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.


926 C.S.P.A.M.I, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.874, f.7. 927 Ibidem, f.9. 928 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, f.48. 929 Loc.cit., fond Marele Cartier General, dosar nr.14/1916, crt.154, f.154 – 157 şi jurnalul de operaţii al Regimentului

74 Infanterie, f.21. 930 Loc.cit., jurnalul de operaţii al Regimentului 74 Infanterie, crt.920, f.33. 931 Loc.cit., fond Regimentul 63 Infanterie, dosar nr.10/1920, crt.47, f.45. 932 Loc.cit., biblioteca, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 933 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar nr.4/1942, crt.2637, f.70.


369


Regimentul 75 Infanterie a fost creat la data de 1 aprilie 1914, prin transformarea

Batalionului 35 Rezervă, în conformitate cu prevederile Înaltului Decret Regal nr.1444/1914934. Unitatea îşi avea reşedinţa în oraşul Cernavodă, iar efectivele îi erau asigurate, în

principal, de pe teritoriul Dobrogei. În 14 ianuarie 1917, regimentul a fuzionat cu Regimentul 76 Infanterie, constituind

Regimentul 75/76 Infanterie, conform Instrucţiunilor Marelui Cartier General nr.1014/1916935. Un an mai târziu, la 1 aprilie 1918, Regimentul 75/76 Infanterie avea să se separe în

unităţile componente (Ordinul Marelui Stat Major nr.20741/1918, comunicat cu Ordinul nr.3077/1918 al Diviziei 15936.

Cu începere din 1 octombrie 1920937, prin contopire cu Regimentul 79 Infanterie, Regimentul 75 Infanterie a funcţionat cu denumirea Regimentul 75/79 Infanterie, până la 1 iulie 1923, dată la care unitatea a fost desfiinţată prin Înaltul Decret Regal nr.1674/1923938 de reorganizare a armatei.

Reînfiinţat, în garnizoana Sibiu, la data de 5 septembrie 1939, conform Ordinului Marelui Stat Major nr. 10900/1939, Regimentul 75 Infanterie a fiinţat până la 6 septembrie 1942, fiind desfiinţat prin Ordinul Marelui Stat Major nr.8494B/1941939.

Fondul de arhivă al Regimentului 75 Infanterie însumează 399 dosare şi registre, create în anii 1912 – 1923; 1939 – 1941.

Documentele anilor 1912 – 1914 sunt state de plată a soldei cadrelor fostului Batalion 35 Rezervă.

Din arhiva creată în anii 1916, 1917 un interes deosebit prezintă documentele cu caracter operativ. Ordinele de operaţii, rapoartele zilnice, schiţele sectoarelor de luptă, situaţiile de efective şi pierderi oferă informaţii asupra participării Regimentului 75 Infanterie, sub ordinele Diviziei 15 Infanterie la eroicele confruntări de la Turtucaia şi Mărăşeşti.

Aceste momente din existenţa unităţii sunt pe larg descrise în jurnalul de operaţii aflat în biblioteca Centrului de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice.


934 “Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914, Partea regulamentară, pag.159. 935 C.S.P.A.M.I.., fond Marele Cartier General, dosar 14/1916, crt.154, f.154 – 157. 936 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f.1. 937 Ibidem, f.15. 938 Ibidem, lit.I, cota 1702, f.2 -3. 939 Loc.cit., fond Marele Stat Major, Secţia 1, dosar 3/1942, crt.2636, fila 56.


370


A luat fiinţă la 1 aprilie 1914 prin transformarea Batalionului de Rezervă „Vasile Lupu”,

în unitate activă (I.D.nr.1414/01.04.1914), cu reşedinţa în Garnizoana Olteniţa şi subordonat Corpului 5 Armată940.

Noul regiment, al cărui comandant era lt.col. Drăghici Mihail, a primit drapelul la 10 mai 1914, în cadrul unei ceremonii ce s-a desfăşurat la Palatul Regal din Bucureşti941.

De asemenea, ca zi patronimică a regimentului, a fost stabilită ziua de 23 aprilie (Sfântul Gheorghe)942.

La 15 ianuarie 1917, regimentul a fost contopit cu Regimentul 75 Infanterie, constituindu-se astfel, Regimentul 75/76 Infanterie943 (Instrucţiunile nr.1014/1916 ale Marelui Cartier General şi Ordinul nr.1962/15.01.1917 al Marelui Stat Major), regiment care a funcţionat cu această titulatură până la 1 aprilie 1918, când a fost separat în unităţile componente, respectiv Regimentele 75 şi 76 Infanterie (Ordinul nr.20741/1918 al Marelui Stat Major şi nr. 3077/1918 al Diviziei 15 Infanterie)944.

La 30 septembrie 1920, Regimentul 76 Infanterie a fost contopit pentru a doua oară, de această dată cu Regimentul 80 Infanterie, contopire din care a rezultat Regimentul 76/80 Infanterie (Ordinul nr.5170/1920 al Marelui Stat Major)945.

Regimentul rezultat în urma acestei contopiri (76/80 Infanterie) a funcţionat până la 01 iulie 1923, când a fost desfiinţat (I.D.nr.1674/12.04.1923)946.

Regimentul 76 Infanterie a fost reînfiinţat la 05 septembrie 1939, de această dată în Garnizoana Orăştie (Ordinul nr.11000/04.09.1939 al Marelui Stat Major)947 şi a fiinţat până la 16 octombrie 1941, aceasta fiind data încetării existenţei acestuia (Ordinul Marelui Stat Major nr. 10262/1941)948.

Ordinul de desfiinţare prevedea ca din cadrele şi trupa regimentului să se constituie Batalionul 760 Infanterie Independent, iar restul de personal să fie vărsat la Regimentul 92 Infanterie949.

Din fondul arhivistic creat de acest regiment se păstrează un număr de 465 unităţi arhivistice care acoperă documentar anii 1914 – 1923 şi 1939 – 1941.

În acest fond arhivistic este integrat şi un dosar creat în anul 1913 de către Batalionul 36 Rezervă, dosar care conţine documente pe perioada 1913 – 1916.

De notat este faptul că arhiva creată în anii când acest regiment a fost contopit cu Regimentele 75 şi 80 Infanterie, a fost integrată în fondurile arhivistice ale acelor regimente, iar în fondul acestui regiment au rămas un număr foarte mic de dosare.

Fondul de arhivă al Regimentului 76 Infanterie este prelucrat, iar dosarele se prezintă într-o stare de păstrare bună, majoritatea dintre acestea fiind copertate, opisate şi certificate.

Fondul dispune de inventarul provizoriu, întocmit şi dactilografiat în urma executării operaţiunilor de prelucrare.

940 “Monitorul Oastei” nr.15/04.04.1914. 941 C.S.P.A.M.I.., Fond Regimentul 76 Infanterie, dosar 5/1914, f. 552 – 553. 942 Loc.cit., Biblioteca, Jurnal de operaţii al Regimentului 76 Infanterie, pe anii 1918 – 1920, crt.924, pg.8. 943 Loc.cit., Fond Marele Cartie General, dosar 14/1916, crt.154, filele 154 – 157. 944 Loc.cit., Biblioteca, Registrul istoric al Regimentului 75 Infanterie, crt.875, f. 1. 945 Loc.cit. Fond Regimentul 76 Infanterie, crt.54/1920, fila 271 şi crt.61/1921, f. 11. 946 Loc.cit., Biblioteca, Inventar litara I, crt.1702, f.2 -3. 947 Ibidem, Registrul istoric al Regimentului 76 Infanterie, crt.878,f.1. 948 Ibidem, fila 7. 949 Ibidem.


371

Documentele create şi păstrare în dosare scot în evidenţă activitatea regimentului, precum şi participarea acestuia la luptele de la Turtucaia, în luna septembrie 1916, misiunile îndeplinite în perioadele 12 iulie 1918 – 11 aprilie 1919 şi 05 aprilie 1940 – 29 iunie 1940, când a fost dislocat în Basarabia, în Orhei şi respectiv judeţul Bălţi şi 20.08.1940 – 27.10.1940, când a fost dislocat în Transilvania ( în zonele Bihor şi Cluj).

De asemenea, documentele create în anul 1941 oferă valoroase informaţii privind activitatea desfăşurată de Batalionul 2 al regimentului denumit Batalionul 76 Munci Agricole, dislocat, în lunile august – octombrie, în judeţul Berezovca – Transnistria şi pus la dispoziţia Comandamentului Etapelor Armatei a 4-a pentru efectuarea lucrărilor agricole în acea zonă.

Fondul de arhivă deţine, la Biblioteca centrului, următoarele: - registrul istoric, pe perioada 23 iulie 1914 – 05 august 1916, inventariat cu nr. 877; - registrul istoric pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat

cu nr. 878; - jurnal de operaţii pe perioada 15 august – 27 septembrie 1916, inventariat cu nr. 923; - jurnal de operaţii pe perioada 01 iulie 1918 – 01 octombrie 1920, inventariat cu nr.924; - jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 10 noiembrie 1940, inventariat

cu nr.925; - jurnal de operaţii pe perioada 05 septembrie 1939 – 15 octombrie 1941, inventariat

cu nr. 925.

373

ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ

– repere bibliografice –

*** 165 de ani de existenţă a artileriei române moderne, Bucureşti, Editura Centrului

Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. *** 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război

mondial, (coordonatori general lt. dr. Ilie Ceauşescu, dr. Florin Constantiniu, dr. Mihail E. Ionescu), Bucureşti, Editura Politică, 1985.

*** Actul de la 23 august în context internaţional. Studii şi documente, Bucureşti, Editura Politică, 1984.

*** Albumul Armatei Române, Bucureşti, Stabilimentul Lithografic M. B. Baer, 1873. *** Albumul Armatei României 1859-2009 (coordonator comandor dr. Marian Moşneagu),

Bucureşti, Editura Militară, 2009. *** Armata română 1941-1945, (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Ioan

Scafeş, Corneliu Andonie, Romeo Avram, Ioan Dănilă), Bucureşti, R.A.I., 1996. *** Armata română în Războiul de independenţă. 1877-1878 (coordonatori Cornel Scafeş,

Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Editura Sigma, 2002. *** Armata română în revoluţia din Decembrie 1989, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura

Militară, 1998. *** Armata română în misiuni de pace (coordonatori Călin Hentea, Laurenţiu Sfinteş),

Bucureşti, Editura Militară, 1998. *** Armata română în misiuni internaţionale (coordonatori Călin Hentea, Cornel Scafeş,

Horia Şerbănescu), Muzeul Militar Naţional, Colecţia Dorobanţul, Bucureşti, Editura Coresi, 2004.

*** Armata română în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. 1859-1866, (coordonatori Cornel Scafeş, Horia Şerbănescu, Corneliu Andonie, Ioan Scafeş), Bucureşti, Total Publishing, 2003.

*** Armata română şi Marea Unire, Bucureşti, Editura Daco-Press, 1993. *** Armata română şi unitatea naţională (coordonatori comandor dr. Marian Moşneagu,

lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă), Piteşti, Editura Delta Cart Educaţional, 2008. *** Bibliografia analitică a periodicelor româneşti, vol. I (1966) şi vol. II, (1971),

Bucureşti, Editura Academiei, în secţiunea „Armată. Oştire. Artă şi ştiinţă militară”. *** Biserica şi Armata – slujire şi jertfă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al

Armatei, 2006. *** Confruntarea cu secolul XXI în abordarea provocărilor din domeniul arhivelor

militare (culegere de comunicări prezentate la simpozionul internaţional cu acelaşi titlu, care a avut loc la Bucureşti, în perioada 4-8 septembrie 1996), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1997.

*** Documente privind Istoria României. Războiul de Independenţă, vol. IX, Bucureşti, Academia Română, 1900.

*** Elemente de sociologie şi psihologie militară românească. Culegere de texte, Bucureşti, Editura Militară, 1988.


374

*** Enciclopedia Armatei României (coordonator amiral dr. Gheorghe Marin), Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2009.

*** Istoria aviaţiei române, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, 1984. *** Istoria medicinei militare, Bucureşti, Editura Medicală, 1972. *** Istoria militară a poporului român, vol.IV-VI, Bucureşti, Editura Militară, 1986-1989. *** Istoria Statului Major General Român. Documente 1859-1947, (responsabili Eftimie

Ardeleanu, Alexandru Oşca, Dumitru Preda), Bucureşti, Editura Militară, 1994. *** Istoricul Regimentului 4 Dorobanţi „Argeş” (1877-1946), (coordonatori comandor dr.

Marian Moşneagu, lt. col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă, Vasilica Manea), Piteşti, Editura Pământul, 2008.

*** În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major (coordonatori col. dr. Alexandru Oşca, maior dr. Florin Şperlea), Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006.

*** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. I, 1919-1930, Bucureşti, Editura Militară, 2005.

*** Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. Documente, vol. II, 1930-1935, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008.

*** România în anii Primului Război Mondial, vol.I-II, Bucureşti, Editura Militară, 1987. *** România în ecuaţia Păcii şi Dictatului. Culegere de studii şi comunicări, Piteşti,

Editura Paralela 45, 2001. *** România în context internaţional la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Studii

şi comunicări. Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005. *** Restituiri. Studii şi comunicări, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare,

2003. *** Ministerul Apărării Naţionale, Marele Stat Major, Serviciul Istoric, România în primul

război mondial 1916-1919, Vol. 1, Documente - Anexe, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934. *** Marele Cartier General al armatei române. Documente 1916-1920, (coordonator:

general de corp de armată Dumitru Cioflină, responsabil de volum lt. col. Eftimie Ardeleanu), Bucureşti, Editura Machiavelli, 1996.

*** Bibliografia militară românească 1831 - 1973, vol. I-III, Bucureşti, Editura Militară, 1975. ***Uniformele armatei române. 1830-1930, Bucureşti, 1930. *** Scutul Patriei. Radiografia unei stări de spirit. Contribuţii la istoria presei militare

româneşti din Transilvania, 1919-2003, coordonator Iulian Patca, Cluj-Napoca, 2003. *** Statul Major General 1859-2004. Istorie şi transformare, Bucureşti, Editura Centrului

Tehnic-Editorial al Armatei, 2004. *** Şefii Statului Major General Român, 1859-2000, Bucureşti, Editura Europa Nova,

2001. *** Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, vol. I: Eliberarea Basarabiei şi a nordului

Bucovinei, 22 iunie – 26 iulie 1941, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 1999; vol. II: Pe ţărmul nord-pontic, iulie 1941-iunie 1942, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000; vol. III: Golgota Estului, iulie 1942-august 1944, Bucureşti, Editura „Vasile Cârlova”, 2000.


375

Abrudeanu, Ion, România şi războiul mondial. Contribuţiuni la studiul istoriei războiului nostru, Bucureşti, Editura Librariei Socec, 1921.

Achim, Gabriel, Acţiunea militară terestră modernă, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2006.

Alevra, Nicolae, general, Organizarea armatei după război, Bucureşti, 1930. Andreescu, Anghel, Conflictele sfârşitului de mileniu: Stabilităţi, instabilităţi, manipulare,

Bucureşti, Editura Timpolisi, 2002. Antip, Constantin, gl. mr., Publicistica militară în serviciul apărării naţionale, Bucureşti,

Editura Militară, 1983. Apostol, Vasile; Giurcă Ion; Chiriac, Mircea D.; Baltă, Corneliu, Comandamente

strategice operaţionale române în acţiune (1859-1947), Bucureşti, Editura Tipo-Lith, 2000. Atanasiu Constantin, maior, Naţiunea armată şi armata de profesionişti. Contribuţii ale

psihologiei aplicate, Cernăuţi, 1935. Atanasiu, Victor; Iordache, Anastasie; Iosa, Mircea; Oprea, Ion M.; Oprescu, Paul,

România în primul război mondial, Bucureşti, Editura Militară, 1979. Atanasiu, Traian; Zemba, Anatolie; Grad, Vasile; Mihai Cornel; Marin, Gheorghe, Puterea

maritimă şi diplomaţia navală, Bucureşti, Editura Militară, 1998. Averescu, Alexandru, Noţite zilnice de război (1914-1918), vol.1-2, ediţie îngrijită, studiu

introductiv şi note de Eftimie Ardeleanu şi Adrian Pandea, Bucureşti, Editura Militară, 1992. Averescu, Alexandru, Operaţiile de la Flămânda, Bucureşti, 1924. Avram, Valeriu, Istoria Aeronauticii Militare Române 1910 -1916, Piteşti, Editura Tiparg, 2003. Avram, Valeriu; Ion Ştefan, Politica aeriană a României în primele decenii ale secolului XX,

Timişoara, Editura Mirton, 2006. Băldescu, Radu, lt. colonel, Răsboiul naţional. Operaţiunile din anii 1917, 1918 şi 1919,

vol.II, Sibiu, 1934. Bălescu, Valeria, Mausoleul de la Mărăşeşti, Bucureşti, Editura Militară, 1993. Bărboi, Vasile, General de corp de armată (r); Popescu, Titus general de brigadă (r); Eugen

Teodorescu, general de brigadă (r); locotenent-colonel Visarion Neagoe, Istoria artileriei şi rachetelor antiaeriene române, Bucureşti, Editura ,,Modelism”, 1996.

Bârdeanu, Nicolae, Nicolaescu, Dan, Contribuţii la istoria Marinei Române, vol. I. Din cele mai vechi timpuri până la 1918, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979.

Bârzotescu, Laurenţiu, col., Gazele ca mijloc de luptă. Întrebuinţarea lor în războiul 1914– 1918. Atacul cu gaze şi apărarea contra gazelor, Bucureşti, 1922.

Bădălan, Eugen, Eseu despre arta strategică, Bucureşti, Editura Militară, 2005. Bodunescu, Ion, Sirianu, Ion Rusu, Descifrarea unei istorii necunoscute, vol.1-3,

Bucureşti, Editura Militară, 1973-1975. Boldur, Alexandru V., Imperialismul sovietic şi România, Bucureşti, Editura Militară, 2000. Brătianu, Gheorghe I., Acţiunea politică şi militară a României în 1919 în lumina

corespondenţei diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu, Bucureşti, 1939. Cantea, D., lt. colonel, Elemente de tactica unităţilor de cavalerie motomecanizate, Sibiu, 1937.


376

Carp, Cornel, col. dr.; Cornel Ţucă, Sub zodia lui Gutenberg. 85 de ani de la crearea Tipografiei Ministerului Apărării Naţionale, Bucureşti, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2005.

Căliman, Călin, Istoria filmului românesc, 1897-2000, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2000.

Cerăceanu, Ion, Col., Documentar istoric – Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii – 65 de ani de istorie, Bucureşti, Editura CTEA, 2007.

Cernat, Gheorghe şi Dragnea, Stelian, De la Tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 Gardă 1860-1995, Bucureşti, Editura Tempus, 1995.

Cernăianu, Ioan, lt.colonel, Elemente de tactică raţionată. Defensiva în lumina noilor idei doctrinare româneşti, Bucureşti, 1933.

Ciobanu, Ionel, lt. col. dr., Comunicaţiile – suportul tehnic al conducerii în secolul XXI, Bucureşti, Editura A.Î.S.M., 2002.

Constantin, Ion, Basarabia sub ocupaţia sovietică de la Stalin la Gorbaciov, Bucureşti, Editura Fiat-Lux, 1994.

Constantiniu Florin; Duţu Alesandru; Retegan Mihai, România în război, 1941-1945. Un destin în istorie, Bucureşti, 1995.

Costescu, Lucian, maior; Nicolae Tomescu, căpitan, Infanteria în luptă în cooperare cu celelalte arme, Sibiu, 1934.

Cornicioiu Gr., general, Ştefan Opriş, lt. col., Aurel Dumitrescu, maior, Contribuţiuni la istoricul grănicerilor, vol. I-II, 1834-1921, Bucureşti, 1934.

Cracsner, Constantin Edmond, Elemente de psihologie militară, Bucureşti, Editura AÎSM, 2003.

Crăciunoiu, Cristian; Stănescu, Raymond, Oţel, aburi şi torpile. Marina în Războiul de independenţă, Bucureşti, Editura Modelism, 2001.

Dabija, G.A, general, Armata română în Răsboiul Mondial (1916-1918), vol.I-IV, cu o prefaţă de general de corp de armată Alexandru Averescu, Bucureşti, f.a.

Dinulescu, R., maior, Armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor, Craiova, 1930.

Dogaru, Ştefan Mihai, Col.dr.ing.; mr. dr. ing. Ion Roman, Bibliografia chimiei militare româneşti, 1917-1985, Bucureşti 1987.

Domenico, Viorel, Scutul de celuloid, Bucureşti, Editura Militară, 1991. Dobrinescu, Valeriu-Florin; Constantin, Ion, Basarabia în anii celui de-al doilea război

mondial (1939-1947), Iaşi, Institutul European, 1995. Domette, Pierre, Ing., Alarmă!....Gaze, Bucureşti, 1936. Dragomirescu, Alexandru, Cantemir Moşoiu, Generalul Traian Moşoiu, Ploieşti, Editura

Printeuro, 2000. Dragu, Constantin, general, Armata democraţiei. Înfăptuirea „naţiunei armate”. Problema

reducerei serviciului militar activ, Bucureşti, 1925. Drăgănescu, Constantin, Lt. col., Campaniile din 1848/49 şi 1919 în Transilvania şi

Ungaria, Bucureşti, 1930. Dumitru, Cristea, Gl.bg.dr.; Col.(r) dr. Alexandru Oşca, Transmisiunile - suport pentru

conducerea militară (1877 – 1947), Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003.


377

Duţu Alesandru, Între Wehrmacht şi Armata Roşie. Relaţii de comandament româno-germane şi româno-sovietice (1941-1945), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2000.

Duţu Alesandru; Dobre Florica; Loghin Leonida, Armata română în al doilea război mondial, 1941-1945. Dicţionar enciclopedic, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1999.

Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. I (22 iunie – 26 iulie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1993.

Duţu Alesandru; Dobre Florica; Rotaru Jipa, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. II (2 iulie – 16 octombrie 1941), Bucureşti, Editura Metropol, 1995.

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (septembrie 1941 – iulie 1942), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997.

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Campania din Est în Ordine de Zi. Vol. III (august 1942 – august 1944), Bucureşti, Editura Vasile Cârlova, 1997.

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Eroi români pe frontul de răsărit (1941-1944), Bucureşti, Editura Eminescu, 1995.

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Drama generalilor români (1944-1964), Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1997.

Duţu Alesandru; Dobre Florica, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice în România, vol. I-II, Bucureşti, INST, 2001.

Duţu Alesandru; Oroian Teofil, Comandanţii Corpului 7 armată, Dej, 2001. Enciu, Gheorghe, general; col. Ioan Biji, col. Emil Constantinescu, col. Leandru Panait,

Contribuţii la istoria trupelor de transmisiuni din armata română, Bucureşti, Editura Militară, 1973. Economu, Virgil, general; Vasile Chiţu, căpitan, Pedagogia instrucţiei practice şi

programe analitice pentru dezvoltarea instrucţiei în corpurile de trupă, vol I, Bucureşti, 1927. Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei 9-a împotriva românilor şi ruşilor 1916/17,

Bucureşti, 1937. Giurcă Ion, col. dr., 1917. Reorganizarea armatei române, Bucureşti, Editura Academiei

de Înalte Studii Militare, 1999. Gheorghiţă, Emil, General de brigadă (r); colonel (r) George Gheorghiu, File din istoria

cavaleriei şi tancurilor din armata română, Bucureşti, Editura Vasile Cîrlova, 2007. Giuran, Valeriu, Momente din istoricul Batalionului şi al Regimentului 5 Vânători 1896-

1941, Timişoara, Editura Miron, 2000. Giurescu Dinu, România în al doilea război mondial, 1941-1945, Bucureşti, Editura ALL, 1999. Herjeu, C.N., Col., Istoria armei geniului, Bucureşti 1902. Hentea Călin, Noile haine ale propagandei, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008. Ioaniţiu, Alexandru, locotenent-colonel, Războiul României, vol. 1-2, Tipografia Geniului,

Bucureşti, f.a. Ionescu, Ion, Politica navală a României între anii 1919 şi 1941, Constanţa, Editura

Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime S.A., 2002. Iordache, Constantin, Acţiunile navelor Marinei Militare în Revoluţia din Decembrie 1989,

Constanţa, Editura Ex Ponto, 2004.


378

Iordache, Neculai, General de divizie (rtr.); General de brigadă (rtr.) dr. Radu Vlăsceanu; col. (rtr.) Ioan Savu; col. (rtr.) Constantin Chiper, Istoria radiolocaţiei din apărarea antiaeriană a României, Editura PRO TRANSILVANIA, Bucureşti, 2001.

Irimia, Ion; Ion Emil, Elemente de teorie generală a ştiinţei militare, Bucureşti, Editura AISM, 2002.

Jitianu, Ion, general de divizie, Forţele morale şi forţele materiale la război, Bucureşti, 1928. Kiriţescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României. 1916-1919, vol. I- II,

Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989. Constantin Kiriţescu, Arcul de Triumf şi epopeea română 1916-1918-1922-1936,

Bucureşti, Editura „Casa Şcoalelor”, 1937. Koslinski, Niculae; Stănescu, Raymond, Marina Română în cel De-al Doilea Război

Mondial 1939-1945, vol. I-III, Bucureşti, Editura Modelism International, 1998. Lupaşcu, Alexandru, colonel, Din războiul României. În lumina adevărului, Bucureşti,

Tipografia Serviciului Geografic al Armatei, 1921. Manafu, Alexandru, Intendenţa armatei române – eroism fără glorie, Bucureşti, Editura

Per Omnes Artes, 1999. Manafu, Alexandru, Un fiu al Olteniei. Generalul de corp de armată Marin Manafu,

Bucureşti, Editura Per Omnes Artes, 1996. Manafu, Alexandru, Un secol de viaţă. Generalul de divizie Victor Isăceanu, Bucureşti,

Editura Per Omnes Artes, 1997. Manafu, Alexandru şi Marin Macri, Medicina militară în campanie, Bucureşti, Editura

Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2008. Marin, Gheorghe, General de brigadă (r) dr.; Ecaterina Marin-Zăinescu; colonel (r) dr.

Gheorghe Romanescu (coordonatori), Istoria cavaleriei române, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 1998.

Marinescu, Călin, ing., Istoricul Poştei Militare Române 1859-2000, Bucureşti, Editura Militară, 2001.

Mărdărescu, G.D., general, Campania pentru desrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei (1918-1920), Bucureşti, 1922.

Mihalache, Vasile, general-maior, Ioan P. Suciu, colonel (r), Jandarmeria română 1850-1945. Pagini dintr-o istorie nescrisă, Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1993.

Moşneagu, Marian, Politica navală postbelică a României (1944-1958), Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2005.

Moşneagu, Marian, Regele şi Regina Mării Negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor ,,REGELE FERDINAND” şi ,,REGINA MARIA”, Constanţa, Editura Muntenia, 2007.

Nădejde, V., lt. col., Centenarul naşterii armatei române (1830-1930), Iaşi, Tipografia „Cultura Românească”, 1930.

Neagoe, Sever, Grănicerii români în cele două conflagraţii ale secolului al XX-lea, Bucureşti, Editura Ministerului de Interne, 1996.

Neagoe, Sever, Ilie Tender, Gheorghe Văduva, Istoria grănicerilor şi a începutului poliţiei de frontieră, Bucureşti, Editura Scaiul, 2003.

Nicoară, Adrian Marius, Aeronautica Română pe Frontul de Vest. 23 august 1944 – 12 mai 1945, Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2007.


379

Oroian, Teofil, dr.; Gheorghe Nicolescu; Vasile Popa, Tentaţia libertăţii. Operaţiunea „Sumava” – un simplu pretext, Bucureşti, Editura Militară, 1999.

Otu Petre, Colonel dr., (coordonator); Teofil Oroian; Ion Emil, Personalităţi ale gândirii militare româneşti, vol. I-II, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte studii Militare, 1997, 2001.

Otu, Petre, Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda, Bucureşti, Editura Militară, 2005.

Otu, Petre, Îmbrăţişarea anacondei. Politica militară a României între septembrie 1939 şi iunie 1941, Bucureşti, Editura Militară, 2008.

Oşca, Alexandru, Gheorghe Romanescu, Gheorghe Nicolaescu, Florica Dobre, Corpul 7 armată. Tradiţie şi actualitate, Bucureşti, Editura Modelism, 2001.

Oşca, Alexandru; Vasile Popa, România, o fereastră în cortina de fier, Focşani, Editura Vrantop, 1997.

Ozunu Mihail Vasile, Otu Petre, Înfrânţi şi uitaţi. Românii în bătălia de la Stalingrad, Bucureşti, Editura Ion Cristoiu, 1999.

Pandea Adrian, Pavelescu Ion, Ardeleanu Eftimie, Românii la Stalingrad. Viziunea românească asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă, Bucureşti, Editura Militară, 1992.

Pentelescu, Aurel, Aeronautica Română pe Frontul de Est (1941-1944), Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,,Carol I’’, 2006.

Petre, George, Bitoleanu, Ion, Tradiţii navale româneşti, Bucureşti, Editura Militară, 1991. Pohrib, Gheorghe, col., Nicolae Lupaşcu, lt. col., Istoricul pompierilor militari. 1835-1935,

Bucureşti, Atelierul „Cartea Românească”, 1935. Popescu, Ioan, Istoria infanteriei române, vol. I-II, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1985. Popescu, Nicolae, Gl. bg. dr., col. prof. Mihail Grigorescu, Istoria Chimiei Militare

Româneşti 1917-2005, Bucureşti, Centrul Tehnic - Editorial al Armatei, 2005. Preda, Dumitru; Alexandrescu, Vasile; Prodan, Costică, În apărarea României Mari.

Campania Armatei Române din 1918-1919, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994. Prodan, Costică; Preda, Dumitru, The Romanian Army During the First World War,

Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998. Prunache, Dumitru, Gl.bg. (r) ing, col. drd. Liviu Viorel Nemeş, col. drd. Petre Trandaf

col. drd. Ştefan Geantă, Accidentul nuclear, Bucureşti, S.C. Telegrafia Română SRL, 2003. Rosseti, Radu R., general, România în faţa viitorului război. Îndatoririle ofiţerilor de

rezervă, Bucureşti, 1928. Rosetti, Radu R., general, Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 1930. Rotaru, Jipa, Damaschin, Ioan, Glorie şi dramă. Marina Regală Română. 1940-1944,

Bucureşti, Editura ,,Ion Cristoiu”, 2000. Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Oroian Teofil; Moise Leonida, Hitler-Antonescu. Caucazul şi

Crimeea. Sânge românesc şi german pe frontul de Est, Bucureşti, Editura Paideia, 1998. Rotaru Jipa; Zodian Vladimir; Moise Leonida, Mareşalul Antonescu la Odessa, Bucureşti,

Editura Paideia, 1999. Safta, Ion; Rotaru Jipa; Tiberiu Velter; Floricel Marinescu, Decoraţii româneşti de război.

1860-1947, Bucureşti, Editura „Universitaria”, 1993.


380

Sandachi George Paul, Aviaţia de luptă reactivă din România, Bucureşti, Editura Regina din Arcadia, 2001.

Savu, Ion, Col.dr.ing., NBC – istorie, ştiinţă, pasiune, Bucureşti, 2004. Sârbu, Marian, Marina Română în Primul Război Mondial 1914-1918, Constanţa, Editura

Academiei Navale ,,Mircea cel Bătrân”, 2002. Sichitiu, Ioan, general; Alexandru Ioaniţiu, colonel, Elemente de strategie, Bucureşti, 1936. Sinescu, Nicolae, General de divizie, Istoricul întrebuinţării cavalerie române în războiul

mondial 1916 şi până la 1926, vol. I-III, Bucureşti, Institutul de arte grafice „Eminescu” S.A. , 1926. Sîlea Marin, Istoria Muzicilor Militare, Bucureşti, Editura Militară, 2006. SUMAN, Gheorghe, Col.(r), Istoria Vânătorilor de Munte din Armata României,

Bucureşti, Editura Militară, 1998. Soare, Corneliu, general (r), Gândirea Militară. Personalităţi şi opere, prefaţă: general de

corp de armată Dumitru Cioflină, Bucureşti, Editura Antet, 1999. Soare, Corneliu, Recitindu-l pe Clausewitz, Bucureşti, Editura Militară, 1993. Stănescu, Marin C., Armata şi Unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, 1917-1919,

Bucureşti, Editura Saeculum, 1999. Şuţa, Ion, general, Infanteria română. Contribuţii la istoricul armei, vol. I, Bucureşti,

Editura Militară,1977, vol. II, Bucureşti, Editura Militară, 1982. Şperlea, Florin, De la armata regală la armata populară. Sovietizarea armatei române

(1948-1955), Bucureşti, Editura „Ziua”, 2003. Şperlea, Florin; Lucian Drăghici; Manuel Stănescu, Armata Română şi Răscoala din 1907.

Documente, Bucureşti, Editura Militară, 2007. Tănase, Mircea, Salt în istorie - paraşutiştii din România în anii celui de-al doilea război

mondial, Bucureşti, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2003. Teodorescu, Eugen, General de divizie (r); col. dr. Visarion Neagoe, lt. Col. dr. Ioan Munteanu,

Supravegherea aeriană – de la mitolocaţie la radiolocaţie, Bucureşti, Editura SYLVI, 2001. Tomescu, Mircea, Căpitan, Cavaleria. Posibilităţi, Misiuni. Mod de acţiune, Bucureşti, 1935. Tudose, Emil, col. dr., „Planificarea şi realizarea sistemelor de comunicaţii şi informatice

în operaţiile militare multinaţionale”, Bucureşti, Editura INEDIT, 2001. Urdăreanu, Tiberiu, general (r.) ing., Factorul tehnic în războaiele României moderne,

Bucureşti, Editura Militară, 1994. Văduva, Gheorghe, Mediul strategic de securitate, Bucureşti, C.S.S.S., 2002. Vicol, Nicolae, Studii preliminare asupra serviciului sanitar român de război, Bucureşti,

Tipografia Cultura, 1934. Vizanti, G., colonel, Strategia românească în viitorul război, Bucureşti, 1932. Vlădescu, Cristian M., Uniformele armatei române de la începutul secolului al XIX-lea

până la victoria din mai 1945, Bucureşti Editura Meridiane, 1977. Zamfir, Zorin, Jean Banciu, Primul Război Mondial, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică R.A., 1995. Zulean, Marian, Militarul şi societatea. Relaţiile civil-militare la începutul mileniului al III-lea,

Bucureşti, Editura Militară, 2008.

381

LISTA ABREVIERILOR A.M.R. – Arhivele Militare Române A.S.R – Alteţa sa Regală C.C.P.A.M.I. – Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice Cons. Min. – Consiliul de Miniştri C.S.P.A.M.I. – Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice C.T. – Centrul Teritorial C.V.P.A.M. – Centrul de Valorificare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice E.C.P. – Educaţie, Cultură şi Propagandă Î.D. – Înalt Decret Î.D.R. – Înalt Decret Regal M.Ap.N. – Ministerul Apărării Naţionale M.C.G. – Marele Cartier General Min. Int. – Ministerul de Interne M.F.A. – Ministerul Forţelor Armate M.St.M. – Marele Stat Major S.I.A. – Serviciul Istoric al Armatei S.M.G. – Statul Major General u.a. – Unităţi Arhivistice (dosare)

383

CUPRINS

Pag.

CUVÂNT ÎNAINTE – general-maior conf. univ. dr. Mihai CHIRIŢĂ ............................................. 3 Partea I ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL ........................................................................ 5 SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI - Comandor dr. Marian MOŞNEAGU ............................ 7 CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI - Locotenent-colonel dr. Petrişor FLOREA, dr. Cornel ŢUCĂ .......................................................... 46 Partea a II-a FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN ORIGINAL LA CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE ................ 53 FONDURILE DE ARHIVĂ DESCHISE CERCETĂRII, PĂSTRATE ÎN COPIE PE MICROFILM LA SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI ........................................................ 53 Partea a III-a FONDURILE DE ARHIVĂ CREATE DE STRUCTURI ALE ARMATEI ROMÂNIEI, PĂSTRATE LA ARHIVELE NAŢIONALE – SERVICIUL ARHIVE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE .............................................................................................................. 197 DOCUMENTELE DE ARHIVĂ CREATE DE PERSONALITĂŢI MILITARE, PĂSTRATE LA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – COLECŢII SPECIALE, ARHIVA ISTORICĂ .................................................................................................................... 197 Partea a IV-a NOTELE ISTORICE ALE FONDURILOR ARHIVISTICE CREATE DE REGIMENTE........225 ISTORIOGRAFIA MILITARĂ ROMÂNEASCĂ - repere bibliografice - ............................... 373 LISTA ABREVIERILOR ............................................................................................................. 381

384

Format: 17x24 cm Coli tipar: 24

Coli editură: 12 Bun de tipar: 07.07.2010

Lucrarea conţine 384 de pagini Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei

B-dul Ion Mihalache 124-126, sector 1, Bucureşti E-mail: [email protected]

Operaţiile tehnice, editoriale şi tiparul au fost executate la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 170 /2010

Ghidul AMR 2010

Documents

Transcript of Ghidul AMR 2010