VINURILELUMII

VINURILELUMII

Giuseppe Sicheri

Cunoa¿te¡i ¿i recunoa¿te¡i cele maibune zone, vinuri ¿i podgorii ale lumii

GIUSEPPE SICHERI, licen¡iat în ªtiin¡e Biologice ¿i în ªtiin¡e

Agrare, docent în Chimie viticolå ¿i enologicå. Îndepline¿te

atribu¡iile de Pre¿edinte al Comisiei de Degustare ¿i Delegat

O.N.A.V. al provinciei Vercelli. Este Maestru Deguståtor,

somelier Onorific ¿i Director ªtiin¡ific al revistei Il sommelier.

A câ¿tigat Premiul Interna¡ional O.I.V. 1989 ¿i Premiul Na¡ional

Ottavi 1997. Expert în analize senzoriale, colaboreazå la

diferite reviste importante de enologie; a scris numeroase

volume asupra acestui subiect, printre care enumeråm: Vinul

¿i sånåtatea, Via¡a ¿i vinul, Îmbutelierea ¿i conservarea

vinului, Vinul: 100 de întrebåri ¿i 100 de råspunsuri, Vocabular

viticol-enologic în ¿ase limbi, Chimia fermenta¡iei, Vinul

spumant, Istoria vi¡ei ¿i a vinului, Soiurile de vin cele mai

råspândite în Italia, Cartea completå a vinului.

©2005, Instituto Geografico De Agostini S.p.A., Novara

Traducerea ¿i adaptarea în limba românå:

PPiiaa MMaarriiaa LLuuttttmmaann ¿¿ii LLaauurreenn¡¡iiaa MMaarriinnccaa

© 2007 House of Guides

Tel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 224 31 86

E-mail: office@houseofguides.ro

www.houseofguides.ro

© Toate drepturile în limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House of Guides.

Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub orice formå, fårå

permisiunea scriså a Editurii House of Guides.

© All romanian rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not

be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

VViinnuurriillee LLuummiiii

Bucure¿ti: House of Guides, 2007

ISBN 978-973-1773-46-9

663(100)

SSuummaarr

6 Prezentare

7 Mod de utilizare

a ghidului

MARILE VINURI ALE LUMII

10 Fran¡a

88 Italia

190 Portugalia

202 Marea Britanie

203 Belgia ¿i ºårile de Jos

203 Luxemburg

205 Germania

217 Republica Cehå

217 Slovacia

218 Elve¡ia

229 Zona fostei Republici

Iugoslave

230 Ungaria

236 România

238 Bulgaria

240 Zona fostei U.R.S.S.

243 Grecia

246 Africa septentrionalå

247 Africa de Sud

252 Turcia

253 Cipru

254 Israel

254 Liban

255 India

255 China

256 Japonia

257 Canada

258 Statele Unite

265 Mexic

266 Brazilia

267 Uruguay

267 Chile

272 Argentina

274 Australia

278 Noua Zeelandå

ANEXE

282 Mic vocabular enologic

multilingv

284 Glosar

286 Indice de vinuri

6

Vinurile Lumii nu reflectå numai succesiunea ¿i evolu¡ia evenimentelor istorice, ci ¿i schimbårile

intervenite în gusturi, care s-au manifestat de-a lungul mileniilor. Încå de la episodul descris în

Biblie, al be¡iei lui Noe, ¿i pânå în ziua de aståzi, vinul a råmas acela¿i în esen¡a sa: este båutura

ob¡inutå din fermenta¡ia alcoolicå a strugurilor. Cu toate acestea, el s-a modificat treptat,

cåpåtând caracteristici tot mai fine ¿i elegante, ¿i ivindu-se diferen¡e în func¡ie de zonele de

produc¡ie.

În toate ¡årile în care clima permite cultivarea vi¡ei de vie se produc vinuri cu numero¿i parametri

comuni (alcool etilic, alcooluri superioare, polifenoli etc.), dar ¿i cu caracteristici organoleptice

proprii, care depind de sol, de soiul de vi¡å de vie, de climå ¿i de vinificator. Pe scurt, vinurile

diferå prin regiunea din care provin, care caracterizeazå, în special, produc¡ia enologicå a

¡årilor europene cu cea mai veche tradi¡ie vitivinicolå: Fran¡a, Italia, Spania, Portugalia, Grecia ¿i

Ungaria.

Normele riguroase ale legisla¡iei europene îi oferå consumatorului garan¡ii de calitate, dar în

acela¿i timp reprezintå o piedicå pentru producåtor, al cårui geniu creator este uneori îngrådit.

Libertatea de ac¡iune de care beneficiazå viticultorii din alte ¡åri (Statele Unite, America de Sud,

Africa de Sud, Noua Zeelandå) le-a permis acestora så atingå, cu oarecare u¿urin¡å, niveluri

înalte, dacå ¡inem cont de implicarea importantå a producåtorilor europeni pentru a ob¡ine

rezultatele calitative bine cunoscute ¿i apreciate.

Cu toate acestea, în prezent, cele douå filosofii de produc¡ie tind adesea så conveargå. Practic,

în Europa se accentueazå cerin¡a de a ac¡iona cu maximå elasticitate atât în podgorie, cât ¿i în

cramå, în timp ce în ¡årile de dincolo de ocean se manifestå tendin¡a crescândå de a cultiva vi¡a

de vie cea mai adecvatå pentru fiecare zonå viticolå, acordând, de asemenea, o aten¡ie måritå

microclimatului. Italia (care nu posedå o mare diversitate în aceastå privin¡å) este un exemplu în

acest sens.

În Europa s-a impus ¿i necesitatea de a da aten¡ie poten¡ialului oferit de soiurile din podgoriile

autohtone, fårå ca aceasta så conducå la ignorarea calitå¡ilor excep¡ionale ale celor

interna¡ionale. Atunci când va fi atins echilibrul (totdeauna instabil, dupå cum ne înva¡å Mama

Naturå) dintre cele douå filosofii de produc¡ie ¿i când vor fi exploatate în mod adecvat cele mai

moderne inova¡ii, nu ne va mai råmâne decât så urmårim, fårå întrerupere, cu o hotårâre

deplinå aspectul igienico-sanitar, atât în vie, cât ¿i în cramå, spre beneficiul consumatorului, fiind

mereu aten¡i la muta¡ia constantå ¿i continuå a preferin¡elor de gust la care trebuie så se

adapteze producåtorul sau cårora acesta, dacå are o intui¡ie genialå, va ¿ti så le vinå în

întâmpinare.

Aceste considera¡ii reies în mod direct din cartea de fa¡å, care ilustreazå diversele caracteristici

de mediu, soiurile de vi¡å de vie, tipurile de sol, de climat ¿i metodele de vinificare practicate în

diferitele ¡åri. O adevåratå minå de informa¡ii, atât pentru speciali¿ti, cât ¿i pentru cel ce se

apropie ca un profan de descoperirea unei lumi, dupå cum ne putem permite s-o numim pe drept

cuvânt, cu adevårat îmbåtåtoare!

GIUSEPPE SICHERI

Prezentare

Lucrarea începe cu prezentarea ¡årilor care de¡in suprema¡ia în produc¡ia mondialå de

vin (Fran¡a, Italia, Spania), care sunt urmate de altele, repartizate pe continente.

Fiecare ¡arå beneficiazå de o scurtå introducere generalå, care poate fi urmatå, în

func¡ie de importan¡a enologicå ¿i de complexitatea peisajului vitivinicol, de

paragrafele men¡ionate mai jos.

Culoarea de fond pentru denumirea fiecårei ¡åri, care se regåse¿te ¿i în „Cartea de

identitate" a subzonelor, le identificå pe acestea dupå cum urmeazå:

IINNDDIICCIIII IISSTTOORRIICCEE Acest paragraf ajutå la în¡elegerea rådåcinilor viticulturii

moderne ¿i ale consumului de vin, care au avut origini istorice variate în diferitele

regiuni ale Terrei.

CCLLIIMMÅÅ ªªII SSOOLL Factorii climatici ¿i pedologici descri¿i aici condi¡ioneazå în mod

important caracteristicile ¿i calitatea produsului vi¡ei de vie.

ZZOONNEE VVIITTIIVVIINNIICCOOLLEE Sunt enumerate ¿i descrise principalele zone, subzone ¿i

districte, fiecare cu particularitå¡ile sale.

DDEENNUUMMIIRRII Pentru a cunoa¿te mårcile care protejeazå vinurile din lume.

PPOODDGGOORRIIII Principalele varietå¡i de vi¡å cultivate în fiecare ¡arå, cu tråsåturile lor

distinctive ¿i care se reflectå în eventuala lor utilizare în soiuri mixte (cupaje).

VVIINNUURRII Culegere descriptivå a produc¡iei enologice, de la vinurile nobile la cele

comune: un adevårat ghid pentru cunoa¿terea ¿i degustarea vinului, detaliat pentru

fiecare ¡arå în parte.

EETTIICCHHEETTAA Este de mare importan¡å så ¿tii så cite¿ti corect informa¡iile înscrise în

diferite limbi, pe eticheta sticlei. Acest paragraf ilustreazå atât indica¡iile impuse prin

lege, cât ¿i pe cele facultative.

CCAARRTTEE DDEE IIDDEENNTTIITTAATTEE Atunci când zonele, subzonele sau districtele prezintå

caracteristici deosebit de relevante sau de o particularitate unicå, acestea sunt tratate

separat, pe scheme explicative introduse într-o „Carte de Identitate”, care relateazå

specificitå¡ile fiecåreia dintre ele.

7

La pagina

urmåtoare, iarna cu

viile din Valea

Rodano, din Elve¡ia.

În fundal, castelul

Aigle, care

adåposte¿te Muzeul

Vinului din Vaud.

Mod de utilizare a ghidului

FFrraann¡¡aa

EEuurrooppaa

sseepptteennttrriioonnaallåå ¿¿ii

cceennttrraallåå

IIttaalliiaa

EEuurrooppaa

mmeerriiddiioonnaallåå ¿¿ii

oorriieennttaallåå

AAmmeerriiccaa

sseepptteennttrriioonnaallåå

PPeenniinnssuullaa IIbbeerriiccåå

AAmmeerriiccaa

mmeerriiddiioonnaallåå OOcceeaanniiaa

AAssiiaaAAffrriiccaa