Ghid Terapie Si Consiliere

7/26/2019 Ghid Terapie Si Consiliere

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-terapie-si-consiliere 1/70

Ghid practic deTERAPIERAŢIONAL - EMOTIVĂ ŞI

COMPORTAMENTALĂ

Windy DrydenRay!nd DiGi"#eppe



PARTEA I

TEORIA

În prima parte a acestui ghid, vom prezenta câteva principii centrale ale REBT,

începând cu definirea termenilor de raţionalitate şi iraţionalitate utilizaţi în cadrul acestei

forme de terapie. În continuare, vom aorda modelul ABC specific REBT şi vom defini

trei credinţe iraţionale de az! ce interfereaz! cu gândirea şi comportamentul raţional.

"poi, vom descrie dou! tendinţe iologice fundamentale, relevante pentru teoria şi

practica REBT şi vom prezenta pe scurt teoria schim!rii în terapia raţional#emotiv! şi

comportamental!. În final, vom oferi o prezentare succint! a teoriei de la aza REBT.

RAŢIONALITATE VER$%$ IRAŢIONALITATE

În REBT, pentru a fi raţional!, o persoan! treuie s! fie $a% pragmatic!, $% logic!,

şi $c% în acord cu realitatea oiectiv!. "şadar, raţionalitatea se defineşte ca fiind ceea ce îi

a&ut! pe indivizi s! îşi ating! scopurile de az!, ceea ce este logic $nonasolutist% şi

consecvent cu realitatea oiectiv!. 'nvers, iraţionalitatea se refer! la ceea ce locheaz!

atingerea scopurilor de az! ale unei persoane, este ilogic $mai ales dogmatic şi rigid% şieste inconsecvent cu realitatea oiectiv!.

MODEL%L ABC

(odelul ABC constituie fundamentul practic!rii REBT. În acest model, A#ul

reprezint! evenimentul activator (activating event), care poate fi interior sau e)terior



clientului. "tunci când A#ul se refer! la un eveniment e)tern, prezenţa acestuia poate fi

confirmat! de oservatori neutri $adic!, principiul realit!ţii oservaile%. *nii terapeuţi

REBT prefer! s! includ! în A doar evenimente oservaile sau evenimente imaginate de

client, grupând toate activit!ţile cognitive $inclusiv inferenţele% în B. Totuşi, în acest ghid

A#ul va reprezenta şi inferenţele sau interpret!rile clientului referitoare la evenimentul

activator.

B#ul reprezint! convingerile persoanei $beliefs%. "cestea sunt cogniţii evaluative

sau reprezent!ri personale ale realit!ţii, care pot fi rigide sau fle)iile. "tunci când

convingerile sunt rigide, ele sunt numite credinţe iraţionale şi se e)prim! su forma lui

+treuie cu necesitate, +este oligatoriu, +este asolut necesar etc. "tunci când clienţii

pornesc de la premise rigide, tind ca, în aza acestora, s! trag! şi concluzii iraţionale.

"ceste concluzii iraţionale se prezint! su mai multe forme-

. /ândirea catastrofic!- 0lienţii vor evalua un eveniment ca fiind mai mult de 112

negativ, mai r!u decât ar treui cu necesitate s! fie.

3. 'ntoleranţa la frustrare- 0lienţii vor aprecia c! nu se pot imagina suportând anumite

situaţii sau tr!ind vreun sentiment de mulţumire dac! ceea ce ei cred c! nu treuie

s! se întâmple se întâmpl! cu adev!rat.

4. Evaluarea gloal! negativ!- 0lienţii vor avea o atitudine e)trem de critic! la adresa

propriei persoane, a celorlalţi şi5sau a condiţiilor de viaţ!.

6. /ândirea +întotdeauna sau niciodat!- 0lienţii vor adopta atitudini asolutiste $e). vor

considera c! vor avea întotdeauna eşecuri sau nu vor fi niciodată aproaţi de

persoanele semnificative%.

0ând convingerile deţinute de clienţi sunt fle)iile, ele se numesc credinţe

raţionale şi se e)prim! deseori su forma dorinţelor, preferinţelor. "ceste credinţe nu se

vor accentua niciodat! astfel încât s! ating! nivelul convingerilor dogmatice, rigide de

tipul +treuie cu necesitate, +este oligatoriu, +este asolut necesar etc. "tunci când



clienţii pornesc de la astfel de premise fle)iile, tind ca, în aza acestora, s! trag!

concluzii raţionale. "ceste concluzii se prezint! su mai multe forme-

. Evaluarea moderat! a caracterului negativ al unui eveniment- 7a confruntarea cu un

eveniment activator negativ, clienţii vor concluziona- +Este r!u, dar nu groaznic,

mai degra! decât +Este îngrozitor.

3. E)primarea toleranţei- 8unctele de vedere ale clienţilor vor e)prima o atitudine

tolerant!. 9pre e)emplu, aceştia pot face afirmaţia- +:u#mi place acest lucru, dar

îl pot suporta.

4. "cceptarea imperfecţiunii- 0lienţii se vor accepta pe sine şi îi vor accepta pe ceilalţica fiind fiinţe imperfecte, care nu pot fi evaluate gloal ca une sau rele. ;e

asemenea, aceştia vor considera c! lumea şi condiţiile de viaţ! sunt situaţii

comple)e, cuprinzând aspecte pozitive, negative şi neutre.

6. /ândirea fle)iil! privind şansa de apariţie a unui eveniment- 0lienţii vor evita s!

cread! c! ceva se va întâmpla întotdeauna sau nu se va întâmpla niciodat!. (ai

degra!, aceştia vor realiza c! ma&oritatea evenimentelor care au loc în univers se plaseaz! < din punctul de vedere al frecvenţei de apariţie # pe un continuum, care

merge de la foarte des la foarte rar.

În cadrul modelului ABC , C #ul reprezint! consecinţele emoţionale şi

comportamentale ale credinţelor pe care clientul le are despre A. C #urile care deriv! din

credinţe iraţionale, rigide despre A#uri negative vor fi inadecvate şi se vor numi

consecinţe negative disfuncţionale, iar C #urile care deriv! din credinţe raţionale, fle)iile

despre A#uri negative vor fi adecvate şi se vor numi consecinţe negative funcţionale

$0ra=ford > Ellis, ?@?%.

A prim! categorie de consecinţe se refer! la emoţiile asociate unui eveniment

activator, care sunt de dou! feluri. Emoţiile negative disfuncţionale se numesc

disfuncţionale pentru unul sau mai multe din urm!toarele motive-



. 0onduc la e)perienţierea durerii şi disconfortului psihic.

3. (otiveaz! persoana s! recurg! la comportamente contrare propriilor interese.

4. Împiedic! persoana s! se anga&eze în comportamentele necesare atingerii propriilor

scopuri.

'nvers, emoţiile negative funcţionale se numesc funcţionale pentru unul sau mai

multe din urm!toarele motive-

. "trag atenţia persoanei c! ceva locheaz! atingerea scopurilor sale, îns! nu

imoilizeaz! individul.

3. (otiveaz! persoana s! recurg! la comportamente care duc la dezvoltare personal!.

4. Încura&eaz! punerea eficient! în practic! a comportamentelor necesare atingerii

propriilor scopuri.

În Taelul , sunt prezentate câteva dintre cele mai importante proleme

emoţionale pentru care clienţii recurg la terapie, împreun! cu alternativele lor funcţionale."l!turat sunt incluse atât credinţele, cât şi inferenţele cel mai frecvent asociate cu fiecare

dintre aceste emoţii.



TA&EL%L '( E!)ii ne*ati+e ,"nc)i!nae .i di#,"nc)i!nae .i c!reatee !r c!*niti+e

In,eren)ee e*ate de d!eni"

per#!na

Tip" credin)ei E!)ia Tip" e!)iei

"meninţare sau pericol'raţional! "n)ietate ;isfuncţional!Raţional! Îngri&orare uncţional!

8ierdere $cu implicaţii pentruviitor%C eşec

'raţional! ;eprimare ;isfuncţional!Raţional! Tristeţe uncţional!

Înc!lcarea unor reguli personale$de c!tre sine sau alţii%Cameninţare din partea altora laadresa propriei persoaneCfrustrare

'raţional! urie ;isfuncţional!

Raţional! :emulţumire uncţional!

Înc!lcarea propriului cod moral'raţional! Dinov!ţie ;isfuncţional!Raţional! Remuşcare58!re

re de r!u

uncţional!

Tr!dare din partea altuia$persoana nu merit! ceva mai un%

'raţional! 9entimente de

r!nire

;isfuncţional!

Raţional! ;ezam!gire uncţional!

"meninţare la adresa unei relaţiicare se dorea e)clusiv!

'raţional! /elozie

morid!

;isfuncţional!

Raţional! /elozie uncţional!

9l!iciuni personale manifestate pulic

'raţional! Ruşine ;isfuncţional!Raţional! Regret uncţional!

Notă: Inferenţa constituie o interpretare, corect! sau incorect!, care merge dincolo de

realitatea oservail! şi d! sens acesteia. Domeniul ersonal se refer! la toate aspectele

concrete şi astracte în care este implicat! persoana $Bec, ?FG%. În teoria raţional#

emotiv comportamental! se face distincţie între aspectele domeniului personal care se

refer! la eu#l persoanei şi cele care se refer! la confortul acesteia, deşi ele se afl! frecvent

în interacţiune.

TREI CREDINŢE IRAŢIONALE DE &A/Ă



;eşi clienţii îşi e)prim! credinţele iraţionale în modalit!ţi distincte, personale,

aceste convingeri individualizate pot fi considerate variaţii ale aceloraşi trei tipuri de

trebuie absolutist . "cestea se refer! la urm!toarele aştept!ri-

. "ştept!ri rigide faţ! de sine- "ceast! form! de treuie asolutist se e)prim! frecvent

în afirmaţii de genul- +Treuie s! reuşesc în ceea ce fac şi s! fiu aproat de

persoanele semnificative, iar dac! nu se întâmpl! astfel este îngrozitor sau +:u

pot suporta şi sunt o fiinţ! groaznic! atunci când nu sunt iuit de ceilalţi sau când

nu reuşesc în ceea ce fac. 0onvingerile care au la az! acest tip de credinţ!

asolutist! conduc frecvent la an)ietate, depresie, ruşine sau sentimente de

vinov!ţie.

3. "ştept!ri rigide faţ! de ceilalţi- "ceast! form! de treuie asolutist se e)prim!

frecvent în afirmaţii de genul- +Treuie ca ceilalţi s! m! trateze corect şi frumos,

iar dac! nu o fac este îngrozitor şi nu pot suporta sau +0eilalţi sunt nişte fiinţe

groaznice dac! nu se comport! frumos cu mine şi merit! s! fie pedepsiţi pentru c!

nu fac ceea ce ar treui s! fac!. 0onvingerile care au la az! acest tip de credinţ!

asolutist! se asociaz! cu sentimente de furie şi mânie, precum şi cu atitudini

pasiv#agresive şi acte de violenţ!.

4. "ştept!ri rigide faţ! de lume5condiţiile de viaţ!- "cest treuie asolutist apare

frecvent su forma convingerii conform c!reia +0ondiţiile mele de viaţ! treuie

cu necesitate s! fie aşa cum doresc eu s! fie, iar dac! nu sunt astfel este îngrozitor,

nu pot suporta şi este vai de mine. "stfel de convingeri se asociaz! cu sentimente

de autocomp!timire şi r!nire, precum şi cu proleme comportamentale $e).

procrastinare sau adicţii%.

INTERACŢI%NEA DINTRE A, B ŞI C

În prezentarea succint! a modelului ABC , s#a pornit de la asumpţia c!

evenimentele activatoare şi5sau inferenţele despre aceste evenimente $ A#urile% anga&eaz!

credinţe evaluative $ B#urile%, care, la rândul lor, duc la diverse emoţii şi comportamente



$C #urile%. În realitate, A#urile, B#urile şi C #urile se afl! deseori în interacţiuni comple)e

$Ellis, ?@Ha%. ;e e)emplu, prezenţa unor credinţe rigide în B va determina clientul s!

fac! inferenţe e)trem de negative în A sau s! se centreze pe anumite tr!s!turi ale

evenimentului activator la care poate nu ar fi atent dac! ar avea convingeri ceva mai

raţionale. "stfel, atunci când o persoan! crede c! treuie cu necesitate s! nu fie respins!

social, aceasta va supraestima proailitatea de a fi respins! şi se va centra pe afirmaţiile

negative pe care ceilalţi le fac la adresa sa, ignorând opiniile neutre sau pozitive. În

acelaşi fel, e)perienţierea anumitor afecte $C #uri%, cum ar fi tr!irea depresiv!, poate

determina clienţii s! fac! evalu!ri e)trem de negative ale evenimentelor cu care se

confrunt! $ B#uri%. (ai mult, prezenţa unui anumit conte)t în A poate influenţa evalu!rile

f!cute $ B#urile%, evalu!ri ce ar fi diferite într#un alt conte)t. 9pre e)emplu, o camer!

întunecat!, str!in! poate amorsa mai multe credinţe generatoare de an)ietate decât ocamer! ine iluminat! şi familiar!.

Întrucât o analiz! complet! a modului în care interacţioneaz! A#urile, B#urile şi

C #urile dep!şeşte scopul acestei discuţii, pentru o informare mai detaliat! suger!m

consultarea iliografiei de la sfârşitul acestui ghid.

DO%Ă TENDINŢE &IOLOGICE 0%NDAMENTALE

"lert Ellis a atras atenţia asupra faptului c! oamenii îşi transform! e)trem deuşor propriile dorinţe în credinţe asolutiste ca +treuie cu necesitate, mai ales atunci

când aceste dorinţe sunt puternice $Ellis, ?FG%. aptul c! facem aceast! sustituire atât

de uşor şi frecvent l#a f!cut pe Ellis s! concluzioneze c! aceast! manifestare constituie o

tendinţ! iologic! fundamental! la ma&oritatea persoanelor. ;eşi Ellis ia în considerare

faptul c! şi influenţele sociale ar putea contriui la o astfel de sustituire, acesta

consider! c! +chiar dac! toate persoanele ar primi o educaţie cât se poate de raţional!,

practic fiecare dintre acestea ar a&unge s! îşi transforme frecvent propriile preferinţe

individuale şi sociale în aştept!ri rigide faţ! de $a% sine, $% ceilalţi şi $c% lumea în care

tr!ieşte $Ellis, ?@6a, p.31%.

Totuşi, dup! cum remarc! Ellis, fiinţele umane mai au şi o a doua tendinţ!

iologic! fundamental!- puterea de a alege şi capacitatea de a#şi identifica, disputa şi

schima gândirea iraţional!. "şadar, deşi este posiil ca tendinţa de a gândi iraţional s!



ai! o component! iologic! important!, totuşi nu suntem sclavii acesteia. 8utem lupta

pentru a o dep!şi, încercând în permanenţ! s! ne schim!m credinţele iraţionale.

TEORIA $C1IM&ĂRII 2N RE&T

;at fiind faptul c! nu suntem sclavii tendinţei de a gândi iraţional, o asumpţie

important! a REBT este c! oamenii se pot schima, mai ales dac! interiorizeaz! trei

principii fundamentale-

. Evenimentele activatoare trecute sau prezente nu pot +cauza emoţii disfuncţionale

sau comportamente dezadaptative. (ai degra!, sistemul nostru de convingeri

despre aceste evenimente activatoare determin! emoţiile disfuncţionale şi

comportamentele dezadaptative.

3. 'ndiferent de felul în care ne#am generat prolemele emoţionale şi comportamentale

în trecut, în prezent ne cre!m dificult!ţi mai ales deoarece continu!m s! ne

reîndoctrin!m cu credinţele noastre iraţionale.

4. ;eoarece suntem oameni şi avem tendinţa de a ne crea cu uşurinţ! $şi într#o oarecare

m!sur! natural% proleme şi întrucât ne vine foarte uşor s! cultiv!m emoţii,gânduri şi comportamente dezadaptative, pe termen lung putem s! dep!şim aceste

proleme doar depunând un efort sustanţial şi susţinut pentru a ne disputa

credinţele iraţionale şi consecinţele acestora.

O PER$PECTIVĂ GENERALĂ A$%PRA TEORIEI RE&T

REBT constituie o aordare structurat! a demersului de rezolvare a prolemelor

emoţionale, în care terapeutul adopt! o atitudine activ#directiv! pentru a#şi a&uta clienţii

s! îşi rezolve dificult!ţile. "ceast! form! de terapie este în esenţ! multimodal!, adic!

terapeutul foloseşte şi îşi încura&eaz! clienţii s! foloseasc! o gam! variat! de tehnici

cognitive, imagistice, comportamentale şi emoţionale pentru a facilita schimarea

terapeutic!. Terapeuţii REBT consider! c! mare parte din schimarea care are loc este

oţinut! de clienţi în viaţa de zi cu zi, şi mai puţin în cadrul şedinţelor de psihoterapie.



8rin urmare, aceştia prescriu de regul! clienţilor lor +sarcini pentru acas!, concepute

individual pentru a#i a&uta s! pun! în practic! cele înv!ţate pe parcursul şedinţelor de

psihoterapie.



PARTEA a II a

PRACTICA

8aginile urm!toare cuprind o privire de ansamlu asupra aspectelor fundamentale

ale procesului terapeutic specific REBT, rezumate în Taelul 3. 8entru a facilita

e)punerea, vom pleca de la asumpţia c! prolemele emoţionale ale clientului vor fi

rezolvate pe rând. "şadar, ne vom limita la a prezenta procesul terapeutic cu referire la o

anumit! prolem! a clientului. Înc! o dat!, este important de suliniat faptul c! un talou

clinic real poate fi mult mai divers decât ar reieşi din aceast! scurt! analiz!.

Înainte de a iniţia procesul terapeutic schiţat în urm!toarele pagini, este important

mai întâi s! v! salutaţi clientul şi s! stailiţi aspectele practice de care acesta ar putea fi

interesat $e). costurile terapiei, planificarea şedinţelor, etc.%.

TA&EL%L 3( A#pecte ,"ndaentae ae pr!ce#""i terape"tic 4n RE&T

8asul 0entraţi#v! pe proleme8asul 3 ;efiniţi şi stailiţi împreun! prolema ţint!

8asul 4 Evaluaţi C #ul

8asul 6 Evaluaţi A#ul

8asul H 'dentificaţi şi evaluaţi prolemele emoţionale secundare

8asul G 0larificaţi leg!tura dintre B şi C

8asul F Evaluaţi credinţele clientului $ B%

8asul @ 9tailiţi leg!tura între credinţele iraţionale şi C

8asul ? ;isputaţi credinţele iraţionale

8asul 1 8reg!tiţi#v! clientul pentru a#şi înt!ri încrederea în credinţele raţionale

8asul Încura&aţi#v! clientul s! pun! în practic! ceea ce a înv!ţat

8asul 3 Derificaţi sarcinile pentru acas!



8asul 4 acilitaţi procesul de producere a schim!rii

Notă- AI evenimentul activatorC BI credinţe5convingeriC C I consecinţe emoţionale şi

comportamentale



Pa#" ' Centra)i-+5 pe pr!6ee

;up! discutarea aspectelor practice presupuse de derularea terapiei, este ine s!

stailiţi imediat orientarea spre rezolvarea de proleme, specific! REBT, întreându#v!

clientul ce prolem! ar dori s! discutaţi prima dat!. 9tailirea roblemei ţintă transmite

clientului mai multe mesa&e. În primul rând, suliniaz! de la început faptul c! amândoi v!

aflaţi acolo pentru a face un anumit lucru ine stailit $adic!, pentru a a&uta clientul s! îşi

rezolve prolemele emoţionale%. În al doilea rând, e)prim! faptul c! REBT reprezint! o

aordare în rezolvarea prolemelor emoţionale eficient! şi ţintit!. În al treilea rând, indic!

faptul c! veţi fi un terapeut activ şi v! veţi orienta de la început clientul c!tre discutarea

prolemelor acestuia.

Pr!6ea pre,erat5 de cient +er#"# pr!6ea cea ai *ra+5 a cient""i

8uteţi adopta dou! strategii de az! atunci când cereţi clientului ;vs. s! se

centreze pe o prolem! ţint!. Într#o prim! aordare, puteţi cere clientului s! aleag!

prolema care îl intereseaz! cel mai mult $+0u ce prolem! ai dori s! începemJ%.0lientul poate s! aleag! $sau s! nu aleag!% prolema cea mai grav! pe care o are. 0ea de#

a doua strategie este de a cere clientului s! înceap! cu prolema cea mai grav! $+0e te

deran&eaz! cel mai mult în viaţa ta acumJ%.

C7nd cient" D+#( n" p!ate identi,ica ! pr!6e5 )int5

0e puteţi face atunci când clientul ;vs. nu reuşeşte s! identifice o prolem! pe

care s! lucraţiJ $"ceast! situaţie apare frecvent când +clientul este un coleg cu care

faceţi o şedinţ! de consiliere în cadrul unui curs de formare în REBT%. (ai întâi,

asiguraţi#v! clientul c! nu treuie s! aleag! o prolem! grav!. 9puneţi#i c! poate s!

înceap! procesul terapeutic cu o prolem! care îl afecteaz! într#o mai mic! m!sur!.

"mintiţi#i c! întotdeauna poate fi g!sit un aspect pe care se poate lucra, deoarece fiinţele



umane au, de regul!, multe dimensiuni care pot fi optimizate. Încura&aţi#v! clientul s!

caute emoţii şi comortamente pe care ar dori s! le accentueze sau s! le estompeze.

A modalitate mai indirect! prin care v! puteţi a&uta clientul s! îşi pun! în evidenţ!

o prolem! este de a#l întrea ce doreşte s! oţin! în urma terapiei. ;up! ce acesta îşi

structureaz! un scop, puteţi s! îi puneţi între!ri în leg!tur! cu felul în care acest scop nu

este atins în prezent. "ceast! linie de discuţii poate duce la evidenţierea unor emoţii

şi5sau comportamente care locheaz! atingerea respectivului oiectiv. 8uteţi apoi

continua s! e)ploraţi împreun! aceste +ariere, f!r! a le eticheta neap!rat drept

proleme. ;enumirea de +prolem! îi face pe unii clienţi reticenţi la a se implica într#o

form! de terapie orientat! pe prolem!, cum este REBT. În astfel de cazuri, utilizaţi o

etichet! veral! acceptail! pentru client.



Pa#" 3 De,ini)i .i #ta6ii)i 4pre"n5pr!6ea )int5

;e multe ori, tipul prolemei clientului ;vs. se clarific! dup! discuţia iniţial!. În

astfel de cazuri, veţi continua cu evaluarea prolemei $8aşii 4, 6 şi H%. Totuşi, când

prolema clientului este neclar!, sau când acesta identific! mai multe proleme, veţi

staili împreun! în ce anume const! aceasta şi5sau pe care dintre prolemele identificate

veţi începe s! lucraţi.

9tailirea unei perspective comune asupra prolemei aordate şi decizia de a

lucra asupra acesteia constituie un pas important în REBT, întrucât duce la înt!rirea

relaţiei terapeutice. A astfel de aordare permite clientului şi terapeutului s! lucreze ca o

echip! şi îl face pe client s! se simt! înţeles şi s! ai! încredere în competenţa

terapeutului s!u.

0ace)i di#tinc)ia dintre pr!6eee e!)i!nae .i pr!6eee practice

;up! cum a oservat şi Bard $?@1%, REBT este o metod! psihoterapeutic! care#i

a&ut! pe clienţi s! îşi dep!şeasc! prolemele emoţionale, nu şi dificult!ţile ractice.;esigur c!, mulţi clienţi au deseori proleme emoţionale legate de prolemele lor

practice, acestea putând deveni ţinta investigaţiei terapeutice. ;e asemenea, pe m!sur! ce

se rezolv! prolemele emoţionale ale clienţilor $e). an)ietatea%, este posiil s! se rezolve

şi dificult!ţile lor practice $e). lipsa anilor%, deşi aceste aspecte nu sunt aordate direct

în terapie $Ellis, ?@H%. Aricum, este e)trem de important s! a&utaţi clientul s! înţeleag!

aceast! distincţie.

Ţinti)i pentr" #chi6are e!)iie ne*ati+e di#,"nc)i!nae8 n" .i pe cee ,"nc)i!nae

În 8artea ', s#a f!cut distincţia între emoţiile negative funcţionale şi emoţiile

negative disfuncţionale. :u încura&aţi clientul s! îşi modifice emoţiile negative

funcţionaleC aceste reacţii fireşti la evenimentele de viaţ! negative a&ut! individul $a% s! se

adapteze adecvat la A#ul negativ, $% s! fac! faţ! mai ine A#ului şi $c% s! schime A#ul



într#o manier! constructiv!. 8e de alt! parte, concentraţi#v! pe schimarea emoţiilor

negative disfuncţionale $adic!, cele care îşi au originea în credinţe iraţionale%. Întrearea

+În ce fel este aceasta o prolem! pentru ;vs.J duce deseori la o discuţie util! cu

clientul şi v! a&ut! s! identificaţi şi s! definiţi împreun! cu acesta o prolem! emoţional!

+real!.

Opera)i!nai9a)i pr!6eee necare

0ând clientul ;vs. îşi prezint! prolema ţint! în termeni vagi sau neclari, este

important s! îl a&utaţi s! o operaţionalizeze. ;e e)emplu, când clientul spune +9oţia mea

este o pacoste, a&utaţi#l s! specifice ce înseamn! operaţional acest lucru $e). +0e face

soţia ;vs. c! aţi a&uns s! spuneţi c! este o pacoste şi cum v! simţiţi când ea se comport!

astfelJ%.!când acest lucru, v! veţi da seama c! începeţi s! formulaţi prolema în termeni

de ABC . 8rolema practic! $sau A#ul% este reprezentat de comportamentul soţiei, ceea ce

o face s! fie o +pacosteC prolema emoţional! $sau C #ul% este emoţia negativ!

disfuncţional! pe care clientul o e)perienţiaz! atunci când soţia nu se comport! adecvat.

A:"ta)i- ai 4nt7i pe cient #5 #chi6e C -"rie8 n" A-"rie

A prolem! întâlnit! în aceast! etap! este faptul c! deseori clientul doreşte s!schime A#ul, mai degra! decât emoţiile referitoare la A $C #ul%. ;up! cum s#a specificat

anterior, schimarea A#ului constituie o soluţie practic!, în timp ce schimarea C #ului

reprezint! soluţia emoţional!. ;ac! v! loviţi de astfel de dificult!ţi, aveţi la dispoziţie mai

multe strategii cu a&utorul c!rora v! puteţi încura&a clientul s! schime C #ul înainte de a

încerca s! modifice A#ul-

. 8uteţi a&uta clientul s! îşi dea seama c! va putea schima mai uşor A#ul dac! nu mai

este afectat emoţional la C de prezenţa acestor proleme.

3. Este posiil ca uneori clientul s! ştie de&a cum s! schime A#ul, dar s! nu poat! face

asta înc!. În acest caz, este important s! îl a&utaţi s! înţeleag! c! proail nu îşi



poate folosi strategiile eficiente de rezolvare de proleme pentru a schima A#ul

deoarece este afectat emoţional vis a vis de prezenţa prolemelor din A.

4. 0ând clientului îi lipsesc din repertoriul instrumental strategiile rezolutive eficiente

necesare schim!rii A!ului, deseori puteţi s! îi focalizaţi atenţia pe prolemele de

la C , ar!tându#i c! va putea înv!ţa astfel de strategii dac! nu mai este afectat

emoţional vis a vis de prezenţa prolemelor din A.

Dac5 4nc5 n" p"te)i identi,ica ! pr!6e5

;ac! în aceast! etap! nu aţi reuşit înc! s! c!deţi de acord asupra unei proleme

ţint!, puteţi s! sugeraţi clientului ;vs. s! ţin! un "urnal cu robleme. Încura&aţi#v!

clientul s! îşi monitorizeze emoţiile negative pe parcursul urm!toarei s!pt!mâni şi s!noteze ce tip de emoţii e)perienţiaz! şi în ce situaţii apar acestea.

2n e+a"area pr!6eei )int58 ,i)i c7t ai preci# .i c!ncret

Este important s! fiţi cât mai precis şi concret atunci când definiţi şi stailiţi de

comun acord prolema ţint!. 0lientul ;vs. are o prolem! emoţional! şi întreţine anumite

credinţe iraţionale în conte)te specifice, aşa încât referirea la aspecte precise şi concrete

v! va a&uta s! oţineţi informaţii valide despre A# B

şi C$

Este ine s! îi e)plicaţiclientului ;vs. de ce v! centraţi pe aspecte concrete, mai ales dac! acesta are tendinţa de

a#şi prezenta prolema în termeni foarte vagi. "&utaţi#l s! înţeleag! c! acurateţea în

prezentarea prolemei îl va a&uta s! o rezolve cu succes în situaţiile în care se simte

afectat emoţional. A modalitate eficient! de a#i ar!ta clientului cum poate doândi

precizie în e)primare este de a#i cere s! v! dea un e)emplu recent sau tipic de manifestare

a prolemei lui $e). +0ând s#a întâmplat A ultima dat!J%.

;ac!, dup! încerc!ri repetate, clientul ;vs. tot nu v! poate oferi un e)emplu

concret de manifestare a prolemei ţint!, acest lucru poate indica faptul c! e)ist! o

prolem! emoţional! secundar! referitoare la prolema emoţional! primar!. ;ac! !nuiţi

c! aşa stau lucrurile, nu porniţi de la asumpţia c! ipoteza ;vs. este corect!C testaţi#v!

ipoteza $vezi 8asul H pentru o discuţie detaliat! a acestui aspect%.



Pa#" ; E+a"a)i C-"

În aceast! etap!, puteţi evalua fie C #ul, fie A#ul, în funcţie de ce aspect al

prolemei aordeaz! mai întâi clientul ;vs. 8entru facilitarea discuţiei, vom începe cu

aspectele legate de evaluarea C #ului.

C5"ta)i din n!" ! e!)ie ne*ati+5 di#,"nc)i!na5

0ând evaluaţi C #ul, ţineţi minte c! prolema emoţional! a clientului ;vs. se refer!

la o emoţie negativ! disfuncţional! $inadecvat!%, şi nu la o emoţie negativ! funcţional!

$adecvat!%. ;up! cum s#a ar!tat anterior, emoţiile negative funcţionale difer! de cele

negative disfuncţionale prin faptul c! acestea din urm! implic! un disconfort afectiv

puternic, îl determin! pe individ s! adopte comportamente dezadaptative şi îi locheaz!

atingerea scopurilor.

În Taelul din 8artea ' sunt prezentate denumirile folosite în teoria REBT pentru

a desemna şi distinge între cele dou! tipuri de emoţii. ;eşi aceast! distincţieterminologic! este important!, nu treuie s! aşteptaţi de la clienţi s! utilizeze etichetele

verale e)act aşa cum o faceţi ;vs. ;e e)emplu, clientul ;vs. poate vori despre

an%ietate atunci când e)perienţiaz! de fapt îngri"orare şi vice versa $;rKden, ?@G%. Este

important s! identificaţi o emoţie negativ! disfuncţional! şi s! folosiţi un lima& comun

atunci când discutaţi cu clientul ;vs. despre aceasta. 8uteţi fie s! încura&aţi clientul s!

adopte terminologia specific! REBT, fie s! adoptaţi etichetele verale utilizate de acesta

pentru a descrie emoţii. Aricare ar fi etichetele verale folosite, p!straţi aceeaşi

terminologie pe tot parcursul terapiei.

0!cai9a)i-+5 aten)ia pe "n C e!)i!na

Ltim c! un C poate fi emoţional sau comportamental. Totuşi, deoarece

comportamentele dezadaptative sunt deseori defensive şi au rolul de a#l a&uta pe individ



s! evite e)perienţierea unor emoţii negative disfuncţionale, consider!m c! este mai

eficient s! evitaţi aordarea comportamentelor dezadaptative şi s! v! focalizaţi atenţia pe

emoţiile negative disfuncţionale. "stfel, în cazul în care clientul ;vs. doreşte s! renunţe

la fumat, consideraţi fumatul ca şi comportament defensiv şi încura&aţi persoana s! îşi

identifice emoţiile prolematice pe care le#ar putea e)perienţia în cazul în care ar renunţa

la acest comportament. 9uger!m adoptarea acestei strategii şi atunci când prolema

identificat! de client se refer! la procrastinare sau alte tipuri de comportamente evitative.

Cari,ica)i C -"

"tunci când clientul ;vs. identific! un C mult prea vag, e)ist! mai multe tehnici

cu a&utorul c!rora puteţi clarifica natura acestuia. ;e e)emplu, puteţi utiliza metode

imagistice sau e)erciţii gestaltiste cum sunt tehnica scaunului lier $vezi 8asson, ?FH%sau tehnica focaliz!rii a lui /endlin $?F@%. 0ând clienţii lui Ellis au dificult!ţi în a

identifica o anumit! emoţie, acesta îi încura&eaz! +s! îşi dea cu p!rerea, metod! ce

furnizeaz! informaţii e)trem de utile despre C .

C!n#idera)i ,r"#trarea ca ,iind "n A8 n" "n C

*neori, clienţii ;vs. vor spune c! se simt frustraţi referindu#se la un C . *nii

terapeuţi REBT consider! c! frustrarea constituie un eveniment activator $ A

% şi nu oemoţie $Tre)ler, ?FG%. 0a şi C , în teoria REBT frustrarea este considerat!, de regul!,

emoţie negativ! funcţional! care apare atunci când ceva locheaz! scopurile individului.

Totuşi, atunci când clientul spune c! se simte frustrat, este posiil ca acesta s! se refere la

o emoţie negativ! disfuncţional!. A modalitate prin care puteţi decide dac! frustrarea

resimţit! de client este funcţional! sau disfuncţional! const! în a#l întrea dac! aceast!

emoţie este sau nu suportail!. 0ând clientul spune c! emoţia este insuportail!, este

foarte proail s! e)perienţieze o emoţie negativ! disfuncţional!, care va treui

schimat!.



A+e)i 4n +edere !ti+a)ia cient""i de a #chi6a C -"

9e poate întâmpla ca un client s! e)perienţieze emoţii negative disfuncţionale, pe

care s! nu fie motivat s! le schime. "ceast! lips! de motivaţie poate ap!rea atunci când

clientul nu sesizeaz! caracterul distructiv al emoţiei pe care o tr!ieşte. A astfel de situaţie

se întâlneşte cel mai frecvent în cazul furiei, îns! poate ap!rea şi în cazul sentimentelor de

vinov!ţie şi al tr!irilor depresive. ;e aceea, este recomandail s! evaluaţi în ce m!sur!

clientul sesizeaz! şi înţelege caracterul disfuncţional şi distructiv al emoţiei ţint! $C %. În

cazul în care clientul ;vs. nu înţelege de ce emoţia pe care o tr!ieşte este disfuncţional!,

alocaţi atâta timp cât este necesar pentru a#l a&uta s! sesizeze acest aspect. În esenţ!,

puteţi realiza acest oiectiv în trei paşi-

. "&utaţi#v! clientul s! evalueze consecinţele emoţiei negative disfuncţionale. 0e se

întâmpl! atunci când se simte astfelJ Reacţioneaz! într#o manier! constructiv!J

9e comport! dezadaptativJ Înceteaz! s! se mai comporte adecvatJ

3. 9uliniaţi faptul c! scopul vizat este de a înlocui emoţia disfuncţional! cu un

corespondent funcţional al acesteia. 0larificarea acestui aspect poate fi dificil!,

mai ales când clientul ;vs. deţine idei rigide despre ce treuie s! simt! într#o

anumit! situaţie. Totuşi, cu a&utorul unor e)emple adecvate, de regul! clientul va

reuşi s! înţeleag! c! o persoan! poate e)perienţia emoţii funcţionale în oricesituaţie posiil!.

;( În final, e)ploraţi care ar fi consecinţele în cazul în care, pus în aceeaşi situaţie,

clientul ar simţi corespondentul funcţional al emoţiei sale disfuncţionale. Întrucât

proail c! acesta nu s#a gândit la o astfel de schimare, a&utaţi#l s! îşi imagineze

cum s#ar comporta şi care ar fi urm!rile e)perienţierii emoţiei funcţionale la

confruntarea cu evenimentul activator. 0omparaţi efectele emoţiei funcţionale cu

cele ale emoţiei disfuncţionale. ;e regul!, clientul ;vs. va înţelege avanta&ele

emoţiei funcţionale, ceea ce îi va creşte motivaţia pentru schimarea C #ului.



E+ita)i capcanee 4n pr!ce#" de e+a"are a "i C

8uteţi întâlni mai multe capcane atunci când evaluaţi emoţiile prolematice pe

care clientul le are la C . 9ugestiile de mai &os v! vor a&uta s! le evitaţi-

. :u puneţi între!ri care înt!resc asumpţia c! A cauzeaz! C . Terapeuţii REBT

încep!tori îşi întrea! de multe ori clienţii +0um v! face s! v! simţiţi aceast!

situaţieJ. A întreare alternativ!, care nu ar sugera c! A determin! C poate fi

+0um v! simţi în situaţia respectiv!J.

3. :u acceptaţi descrieri ale emoţiilor f!cute în termeni vagi, cum ar fi +r!u, +sup!rat,

+nenorocit etc. 0ând clientul ;vs. recurge la descrieri amigue, a&utaţi#l s! îşi

clarifice emoţiile de la C $vezi Taelul din 8artea ' pentru o distincţie întrediferite tipuri de emoţii negative%. ;e asemenea, nu acceptaţi ca descriptori ai

emoţiilor de la C afirmaţii de genul +(! simt prins în capcan! sau +(! simt

respins. "ccentuaţi faptul c! nu avem emoţii numite rins în cacană sau

resins. "ceşti termeni se refer! la cominaţii de factori situaţi la A# B sau C , şi

este important s! separaţi aceste trei tipuri de factori şi s! v! asiguraţi c!

afirmaţiile pe care clientul le face la C se refer! cu adev!rat la emoţii. ;e

e)emplu, când clientul spune +(! simt respins a&utaţi#l s! vad! c! se poate s! fifost respins la A. "poi, la C , întreaţi#l cum s#a simţit vis a vis de faptul c! a fost

respins $e). +r!nit, +ruşinat, etc.%.



Pa#" < E+a"a)i A-"

;ac! aţi ales s! evaluaţi mai întâi C #ul, pasul urm!tor va fi evaluarea A#ului. ;up!

cum s#a spus anterior, A#ul se refer! la evenimentele activatoare care pot fi considerate

realitate oservail! $adic!, precizia descrierilor pe care clientul le face la A poate fi

confirmat! de oservatori neutri%. Totuşi, în aceast! carte A#ul va reprezenta şi inferenţele

sau interpret!rile pe care clientul le face vis a vis de evenimentul activator.

2n e+a"area A-""i8 ,i)i c7t ai preci# .i c!ncret

0a şi atunci când evaluaţi C #ul, este ine s! fiţi cât mai precis şi concret când

evaluaţi A#ul. ;e e)emplu, întreaţi când a ap!rut ultima dat! A#ul, cereţi un e)emplu

tipic de A sau cel mai relevant e)emplu pe care clientul şi#l aminteşte.

Identi,ica)i partea din A care a!r#ea95 B-"

8e m!sur! ce evaluaţi A#ul, a&utaţi#v! clientul s! identifice partea cea mai

relevant! a acestuia $adic!, partea care îi amorseaz! credinţele iraţionale de la B%. *neori,

clarificarea acestei amorse poate fi îngreunat! de inferenţele pe care le face clientul

despre situaţia respectiv!. 8e cele mai importante dintre acestea le puteţi identifica

utilizând lanţul inferenţial , tehnic! ce v! a&ut! s! clarificaţi cum anume se leag! între ele

inferenţele clientului ;vs.

;e e)emplu, gândiţi#v! la un client care e)perienţiaz! an)ietate la C . 8rima

tentativ! de a afla ce anume îi provoac! an)ietate relev! faptul c! acesta se teme de

prezentarea pe care treuie s! o fac! în faţa clasei. În acest moment, sarcina ;vs. este de



a afla ce anume din faptul c! treuie s! fac! o prezentare în faţa clasei constituie un motiv

de team! şi an)ietate, din punctul de vedere al clientului ;vs.-

Terapeutul- 0e anume din faptul c! treuie s! faci o prezentare în faţa clasei te

sperieJ0lientul- 8!i, s#ar putea s! nu m! descurc foarte ine.

Terapeutul- Maide s! presupunem, pentru moment, c! aşa va fi. 0e anume îţi

provoac! an)ietate când te gândeşti la astaJ0lientul- 8!i, dac! nu îmi fac ine sarcinile în clas!, profesorul îmi va da o not!

proast!.Terapeutul- 9! presupunem c! aşa se va întâmpla. 0e este aşa de înfricoş!tor în

astaJ0lientul 0! s#ar putea s! r!mân corigent.

Terapeutul- Li dac! ai r!mâne corigentJ0lientul- "oleu, p!i nu aş mai putea s! dau ochii cu tataN

Terapeutul- ;ac! i#ai spune tat!lui t!u c! ai r!mas corigent, ce crezi tu c! ar fi

însp!imânt!tor în astaJ0lientul- 8arc! îl v!d pe tata < ar fi distrus.

Terapeutul- Li cum te#ai simţi dac! s#ar întâmpla aşa cevaJ0lientul- Dai, ar fi groaznic. :#aş putea suporta s! îl v!d pe tata plângând < mi#ar

fi aşa de mil! de el.

'niţial, clientul ;vs. a prezentat ca şi A

faptul c! treuie s! fac! o prezentare înfaţa clasei. Totuşi, lanţul inferenţial a pus în evidenţ! teama clientului la gândul c! tat!l

lui ar fi devastat dac! ar afla de posiilul s!u eşec. 8entru a verifica dac! acest aspect al

evenimentului activator constituie cel mai relevant factor pentru prolema emoţional! a

clientului, puteţi nota pe hârtie lanţul inferenţial pe care s! îl analizaţi apoi împreun! cu

acesta, cerându#i s! v! indice care crede el c! este elementul cel mai important. A alt!

metod! prin care se poate afla dac! aspectul recent identificat al evenimentului activator

este esenţial const! în manipularea conţinutului din A, urm!rind reacţia clientului la C .

;e e)emplu, puteţi s! îi spuneţi clientului ;vs.- +Maide s! presupunem c! i#ai spune

tat!lui t!u c! ai r!mas corigent şi el nu s#ar sup!ra < de fapt, ar face faţ! destul de ine

acestei veşti. "r influenţa asta cu ceva teama ta de a face o prezentare în faţa claseiJ. În

cazul în care clientul r!spunde afirmativ, este foarte proail c! aţi evaluat corect

prolema. În cazul în care clientul consider! c! şi atunci s#ar simţi an)ios, este clar c!



sup!rarea tat!lui $de la A% nu constituie cel mai important factor implicat în prolema sa

emoţional!.

;up! ce aţi stailit, împreun! cu clientul, cel mai relevant aspect al evenimentului

activator, este important s! reevaluaţi posiilele modific!ri de la C , care au avut loc de la

analiza iniţial! a prolemei pân! în acest moment. ;e e)emplu, considerând c!, în cazul

de mai sus, noul aspect din A este într#adev!r factorul central, ar fi foarte important s!

a&utaţi clientul s! sesizeze faptul c! an)ietatea sa se leag! mai degra! de mila pe care o

simte pentru tat!l s!u la C , decât de orice alte temeri sau eşecuri pe care le#ar putea avea.

;in punctul de vedere al tratamentului, s#ar deschide aşadar dou! direcţii- prima ar

presupune centrarea pe an)ietatea din C# resimţit! de client la gândul c! tat!l s!u sufer!.

A variant! alternativ! ar fi s! cereţi clientului s! porneasc! de la premisa c! noul A

$durerea tat!lui% s#a produs de&a, şi s! aordaţi sentimentele de mil! care se presupune c!ar ap!rea la C .

Re)ine)i c5 A-" #e p!ate re,eri a ai "te a#pecte

Este important s! reţineţi c!, din punctul nostru de vedere, A#ul poate fi un gând, o

inferenţ!, o imagine, o senzaţie sau un comportament, dar şi orice eveniment care poate fi

confirmat de oservatori neutri. "şadar, emoţiile clienţilor de la C pot s! &oace şi rol de A.

;e e)emplu, clientul ;vs. poate tr!i sentimente de vinov!ţie laC

. "ceste sentimente potdeveni A, iar clientul s! simt! &en! $un nou C % vis a vis de sentimentele de vinov!ţie. ;eşi

acest lucru nu apare întotdeauna, clienţii pot avea o prolem! emoţional! secundar! vis a

vis de prolema emoţional! primar!. 'dentificarea prezenţei prolemelor emoţionale

secundare presupune o evaluare atent! şi lipsit! de pre&udec!ţi $vezi 8asul H%.

Pentr" 4ncep"t8 c!n#idera)i c5 A e#te ade+5rat

0ând începeţi s! evaluaţi A#ul, s#ar putea s! constataţi c! evenimentul activator

central pentru clientul ;vs. reprezint! o distorsiune ma&or! a realit!ţii. În acest caz, aţi

putea fi tentat s! disputaţi A#ul. Este ine ca în aceast! etap! s! rezistaţi tentaţiei şi s! v!

încura&aţi clientul s! considere c! A este corect. ;e e)emplu, în cazul prezentat anterior,

nu este atât de important s! stailiţi dac! tat!l clientului s#ar simţi într#adev!r îndurerat la

vestea eşecului fiului s!u. (ai degra!, este important s! v! îndemnaţi clientul s!



considere c! A#ul este adev!rat pentru a#l a&uta s! îşi identifice mai precis credinţele

iraţionale despre A care au condus la emoţiile de la C .

E+ita)i capcanee 4n pr!ce#" de e+a"are a "i A

În evaluarea lui A, e)ist! mai multe capcane pe care este ine s! le evitaţi.

9ugestiile de mai &os v! vor a&uta în acest sens-

. :u cereţi prea multe detalii despre A. ;ac! îi permiteţi clientului ;vs. s! voreasc!

pe larg despre A, v! veţi îndep!rta amândoi de aordarea centrat! pe rezolvarea de

proleme în demersul de dep!şire a dificult!ţilor emoţionale. În cazul în care

clientul v! ofer! totuşi prea multe detalii, încercaţi s! reţineţi temele mai

importante sau rezumaţi ceea ce aţi înţeles ;vs. ca fiind aspectul principal al lui A. Întrerupeţi cu tact discursul clientului şi restailiţi centrarea pe un anumit

aspect. ;e e)emplu, aţi putea spune ceva de genul +0red c! îmi daţi mai multe

detalii decât este nevoie în acest moment. 0e anume v#a deran&at cel mai tare în

acea situaţieJ.

3. :u l!saţi clientul s! descrie evenimentul activator în termeni vagi. 0a şi în cazul

evalu!rii luiC

, oţineţi un e)emplu de A

cât mai concret şi clar cu putinţ! $*ne)emplu de A neclar ar fi afirmaţia +9oţia mea a reacţionat negativ faţ! de mine.

9pre deoseire de acesta, un A concret ar fi +9oţia mea m#a f!cut leg când i#am

spus c! am plâns la filmul de asear!.%

4. :u l!saţi clientul s! voreasc! despre mai multe evenimente activatoare în acelaşi

timp. În REBT este important s! lucraţi cu un singur A o dat!C aşadar, încura&aţi#

v! clientul s! se centreze pe A#ul pe care îl consider! reprezentativ pentru

conte)tul în care e)perienţiaz! proleme emoţionale. "siguraţi#l c! veţi aorda şi

celelalte evenimente activatoare ceva mai târziu.

Dac5 4nc5 n" a)i identi,icat A-"



;ac! în aceast! etap! clientul ;vs. nu a reuşit înc! s! identifice un eveniment

activator clar, încura&aţi#l s! ţin! un &urnal pân! la şedinţa viitoare. În acest &urnal va

descrie e)emple de evenimente activatoare în leg!tur! cu care se simte afectat emoţional.

$ta6ii)i 4pre"n5 #c!p"rie terapiei

"nterior, s#a suliniat faptul c! este important ca terapeutul şi clientul s! cad! de

acord asupra prolemei ţint!. ;e asemenea, este ine ca cei doi s! a&ung! la un punct de

vedere comun asupra oiectivelor schim!rii. În amele cazuri motivul este acelaşi, şi

anume faptul c! o astfel de aordare faciliteaz! relaţia terapeutic! şi colaorarea dintre

client şi terapeut.

Când este bine să vă fixaţi scopurile

E)ist! dou! momente importante pentru a evalua care sunt oiectivele schim!rii pentru clientul ;vs. 8rimul este momentul în care stailiţi împreun! prolema ţint!

$8asul 3%. În aceast! etap! incipient!, este indicat s! asistaţi clientul în a#şi fi)a un

oiectiv în concordanţ! cu prolema, aşa cum a fost ea evaluat! într#o prim! faz!. ;e

e)emplu, dac! prolema clientului ;vs. se leag! de faptul c! este supraponderal, un

oiectiv iniţial ar fi s! ating! şi s! îşi menţin! o anumit! greutate.

Totuşi, s#ar putea s! fie nevoie s! redefiniţi oiectivul clientului în etapa de

evaluare $8aşii 4, 6 şi H%. ;e e)emplu, s! presupunem c! dup! ce aţi stailit c! scopulclientului este de a atinge şi a#şi menţine o anumit! greutate, evaluarea ;vs. pune în

evidenţ! faptul c! acesta devine an)ios şi m!nânc! mult atunci când se plictiseşte. În

acest moment, oiectivul reformulat al clientului poate viza capacitatea acestuia de a face

faţ! în mod adecvat senzaţiei de plictiseal!, astfel încât s! nu mai recurg! la strategii

coping dezadaptative ca supraalimentarea. "şadar, puteţi încura&a clientul s! se simt!

îngri&orat $şi nu an)ios% de faptul c! este plictisit şi s! foloseasc! sentimentul de

îngri&orare pentru a face faţ! plictiselii într#un mod mai constructiv. 0a regul! general!,

încura&aţi#v! clientul s! îşi fi)eze ca scop o emoţie negativ! funcţional! şi s! înţeleag! de

ce o astfel de emoţie constituie un r!spuns realist şi adecvat la un eveniment activator

negativ de la A.

Ajutaţi-vă clientul să vadă lucrurile în perspectivă



"tunci când stailiţi împreun! cu clientul ;vs. oiectivele intervenţiei, p!straţi în

minte distincţia dintre scourile e termen scurt şi scourile e termen lung . 0lientul

;vs. ar putea opta pentru un oiectiv pe termen scurt, care poate fi dezadaptativ pe

termen lung şi, deci, iraţional $e). în cazul unei persoane cu anore)ie, dorinţa de a sl!i%.

"&utaţi#v! clientul s! vad! lucrurile în perspectiv! şi oţineţi acordul acestuia de a lucra

pentru a atinge scopuri productive, pe termen lung.

Evitaţi capcanele în procesul de stabilire a scopurilor

În procesul de stailire a scopurilor, e)ist! mai multe capcane pe care treuie s! le

evitaţi. 9ugestiile de mai &os v! vor a&uta în acest sens-

. :u acceptaţi formul!rile oiectivelor clientului atunci când acestea e)prim! dorinţade a e)perienţia o emoţie negativ! disfuncţional! mai puţin intens! $e). +Dreau s!

simt mai puţin! an)ietate sau +Dreau s! m! simt mai puţin vinovat%. 0onform

teoriei raţional#emotiv comportamentale, prezenţa unei emoţii negative

disfuncţionale $e). an)ietate sau vinov!ţie% indic! faptul c! clientul ;vs. deţine

credinţe iraţionale. 0a atare, este indicat s! a&utaţi clientul s! fac! distincţia între

respectiva emoţie negativ! disfuncţional! şi corespondentul funcţional al acesteia.

Îndemnaţi#v! clientul s! îşi fi)eze ca oiectiv cel de#al doilea tip de emoţie."şadar, acesta va putea alege s! simt! îngri&orare în loc de an)ietate şi p!rere de

r!u în loc de vinov!ţie sau devalorizare.

3. :u acceptaţi scopuri care arat! c! clientul ;vs. doreşte s! se simt! indiferent, neutru

sau calm în situaţii în care ar fi normal s! tr!iasc! o emoţie negativ! funcţional!.

Emoţiile ce e)prim! indiferenţ! $e). calmul în faţa unui eveniment nefericit%

arat! c! clientul ;vs. nu deţine credinţe raţionale despre situaţia respectiv!, astfel

încât de fapt acesta îşi doreşte ca evenimentul s! nu se fi întâmplat. ;ac! susţineţi

scopul clientului de a se simţi calm sau indiferent în faţa unui eveniment negativ,

îl veţi încura&a s! nege e)istenţa dorinţelor sale în loc s! gândeasc! raţional.



4. ;in aceleaşi motive, nu acceptaţi ca şi oiectiv e)perienţierea unor emoţii pozitive la

confruntarea cu un A negativ. Este nefiresc ca clientul ;vs. s! se simt!, spre

e)emplu, fericit atunci când se loveşte de un eveniment de viaţ! negativ pe care ar

prefera s! nu îl întâlneasc! $e). o situaţie de pierdere sau eşec%. ;ac! susţineţi

scopul clientului de a simţi confort la confruntarea cu un eveniment negativ, îl veţi

încura&a s! cread! c! este ine c! s#a întâmplat acel A negativ. A astfel de

atitudine îl va împiedica pe clientul ;vs. s! gândeasc! raţional. Reluând o idee

prezentat! anterior, atunci când v! încura&aţi clientul s! e)perienţieze emoţii

negative funcţionale la confruntarea cu evenimentele de viaţ! negative, îl a&utaţi

s! accepte sau s! schime respectiva situaţie.

6. În fine, nu acceptaţi oiective formulate în termeni vagi $e). +Dreau s! fiu fericit%.0u cât clientul ;vs. reuşeşte s! îşi staileasc! oiective mai concrete, cu atât

acesta va fi mai motivat s! depun! efort pentru a#şi schima credinţele iraţionale,

în vederea atingerii scopurilor.



Pa#" = Identi,ica)i .i e+a"a)i pr!6eee

e!)i!nae #ec"ndare

recvent, clienţii au proleme emoţionale secundare vis a vis de prolemele

emoţionale primare. ;ac! prolema primar! a clientului ;vs. este an)ietatea, îi puteţi

pune o întreare de genul +0um v! simţiţi referitor la faptul c! sunteţi an)iosJ, pentru a

determina dac! acesta are într#adev!r o prolem! emoţional! secundar! la prolema

primar! a an)iet!ţii.

$ta6ii)i c7nd e#te ca9" #5 "cra)i ai 4nt7i pe pr!6ea e!)i!na5 #ec"ndar5

Este indicat s! aordaţi mai întâi prolema emoţional! secundar!, dac! este

îndeplinit! oricare din urm!toarele trei condiţii-

. 8rolema emoţional! secundar! interfereaz! puternic cu încerc!rile de rezolvare a prolemei primare. A astfel de interferenţ! se poate manifesta fie în timpul

şedinţelor de psihoterapie, fie în viaţa cotidian! a clientului.

3. ;in punct de vedere clinic, prolema secundar! este mai important! decât cea

primar!.

4. 0lientul înţelege raţiunea de a lucra mai întâi pe prolema emoţional! secundar!.

"r fi de dorit s! îi prezentaţi clientului o e)plicaţie plauziil! pentru decizia de a

începe cu prolema secundar!. ;ac! dup! oferirea e)plicaţiei clientul doreşte în

continuare s! lucreze pe prolema primar!, veţi începe cu aceasta. Aricare alt! decizie v#

ar putea periclita relaţia terapeutic! de colaorare pe care aţi stailit#o de&a.



C5"ta)i pr!6eee e!)i!nae +i# a +i# de e!)iie ne*ati+e ,"nc)i!nae

;up! evaluarea prolemei primare declarate a clientului ;vs., s#ar putea s!

a&ungeţi la concluzia c! aceasta este o emoţie negativ! funcţional! $e). tristeţe legat! de o

pierdere important!%. În acest caz, verificaţi dac! nu cumva clientul ;vs. are o prolem!

vis a vis de aceast! emoţie funcţional!. ;e e)emplu, acesta poate simţi ruşine deoarece

este trist. ;ac! lucrurile se prezint! astfel, stailiţi de comun acord c! prolema

emoţional! secundar! $sentimentul de ruşine% va deveni prolema ţint! a clientului şi

începeţi s! evaluaţi aceast! nou! prolem!.

Identi,ica)i pre9en)a #entient""i de r".ine

;up! cum am v!zut anterior, atunci când clientul este reticent în a dezv!lui faptulc! are o prolem! emoţional!, este posiil ca acesta s! se simt! &enat de faptul c! are o

prolem! sau c! treuie s! voreasc! despre ea unui terapeut. 0ând !nuiţi c! aşa stau

lucrurile, întreaţi clientul cum crede c! s#ar simţi dac! ar avea o prolem! emoţional!

legat! de evenimentul activator adus în discuţie. ;ac! acesta afirm! c! s#ar simţi ruşinat,

stailiţi de comun acord s! consideraţi sentimentul de ruşine ca prolem! ţint! cu care s!

începeţi s! lucraţi, înainte de a încura&a clientul s! aordeze prolema la care se gândise

iniţial.



Pa#" > Cari,ica)i e*5t"ra dintre B .i C

8ân! în acest moment, au fost evaluate elementele de la A şi C ale prolemei

primare sau secundare cu care a venit clientul ;vs. *rm!torul pas const! în clarificarea

legăturii dintre B &i C < ideea c! prolemele emoţionale ale clientului sunt determinate,

în mare parte, de credinţele acestuia mai degra! decât de evenimentele activatoare de&a

evaluate. 8arcurgerea acestei etape este esenţial!. ;ac! clientul ;vs. nu înţelege c!

prolema lui emoţional! este determinat! de convingerile pe care le are, nu va pricepe de

ce încercaţi s! îi evaluaţi credinţele în etapa urm!toare a procesului terapeutic. *tilizarea

unui e)emplu nelegat de prolema clientului poate fi de folos în e)plicarea acestei

noţiuni. În lucr!rile de REBT listate la finalul acestei c!rţi $e). ;rKden, ?@FC Ellis >

;rKden, ?@FC Oalen şi cola., ?@1% puteţi g!si e)erciţii şi metafore care s! faciliteze

înţelegerea acestui concept.



Pa#" ? E+a"a)i credin)ee cient""i @ B

8e parcursul evalu!rii B#ului, p!straţi în minte distincţia dintre credinţele raţionale

şi credinţele iraţionale, şi a&utaţi#v! clientul s! înţeleag! diferenţa dintre aceste dou! tipuri

de gândire.

E+a"a)i at7t ,!ree de 6a95 ae credin)e!r ira)i!nae8 c7t .i pe cee deri+ate din

ace#tea

În 8artea ' s#a ar!tat cum credinţele iraţionale pot fi împ!rţite în forme de az! şi

derivate ale acestora. În aceast! etap! a procesului terapeutic, este ine s! evaluaţi cu

atenţie credinţele iraţionale ale clientului ;vs. În evaluarea pe care o faceţi, focalizaţi#v!

atât pe formele de az! $treuie cu necesitate, este oligatoriu, este asolut necesar etc.%

cât şi pe cele patru derivate ale acestora- $a% gândirea catastrofic!, $% intoleranţa la

frustrare, $c% evaluarea gloal! negativ! şi $d% gândirea în termeni de +întotdeauna sau

niciodat!. 8e parcursul evalu!rii, puteţi fie s! utilizaţi terminologia REBT referitoare la

aceste procese, fie s! folosiţi lima&ul clientului, asigurându#v! c! etichetele verale aleacestuia e)prim! corect credinţele iraţionale. ;ecideţi pentru care dintre aceste variante

veţi opta, în funcţie de feedac#ul primit de la client despre utilitatea acestora.

Ainti)i-+5 cee trei credin)e ira)i!nae de 6a95

În timp ce evaluaţi credinţele iraţionale ale clientului ;vs., p!straţi în minte cele

trei tipuri de +treuie asolutist prezentate în 8artea '- aştept!rile rigide faţ! de sine,

aştept!rile rigide faţ! de ceilalţi şi aştept!rile rigide despre lume5condiţiile de viaţ!.

0ace)i di#tinc)ia dintre Btre6"ie a6#!"ti#t .i ate ,!re de Btre6"ie

8e m!sur! ce evaluaţi formele de az! ale credinţelor sale iraţionale, clientul ;vs.

ar putea folosi termenul de trebuie, cuvânt ce are mai multe înţelesuri în lima englez!

$ca şi în lima român!%. (ulte dintre utiliz!rile cuvântului trebuie nu sunt legate de



prolemele emoţionale ale clientului ;vs. 8rintre acestea se num!r! formele care e)prim!

preferinţa $e). +"r treui s! îţi tratezi copiii cu respect%, forme care e)prim! date

empirice $e). +7a amestecarea a dou! p!rţi de hidrogen cu o parte de o)igen treuie s! se

oţin! ap!% precum şi forme care e)prim! o recomandare $e). +Treuie s! mergi s! vezi

piesa aceea e)celent! care se &oac! la teatrul local%.

În teoria raţional#emotiv! şi comportamental!, se pleac! de la ipoteza c! doar

+treuie asolutist se leag! de tulur!rile emoţionale. ;ac! pentru clientul ;vs.

diferitele sensuri ale cuvântului +treuie creeaz! confuzie, este ine s! îl înlocuiţi cu

forma trebuie cu necesitate pentru a e)prima prezenţa unei credinţe iraţionale de az!

$0omparaţi, de e)emplu, e)presia +'rebuie s! fiu admirat de colegii mei cu cea de

+'rebuie cu necesitate s! fiu admirat de colegii mei%. E)perienţa noastr! clinic!, precum

şi cea a lui Ellis, arat! c! formularea trebuie cu necesitate e)prim! mai ine decât trebuieideea de aşteptare rigid!, infle)iil!. "&utaţi#v! clientul s! disting! mai ales între treuie

asolutist şi treuie care e)prim! preferinţe.

0!!#i)i 4ntre65ri pentr" e+a"area credin)e!r ira)i!nae

"pelaţi la între!ri atunci când evaluaţi credinţele iraţionale ale clientului ;vs. A

întreare standard utilizat! frecvent de terapeuţii REBT este +0e anume ţi#ai spus

referitor la A

de te#a afectat laC

J. "cest tip deîntrebare descisă

are atât avanta&e, cât şidezavanta&e. 8rincipalul avanta& al unei astfel de chestion!ri const! în faptul c! reduce

mult proailitatea de a#i sugera clientului conţinutul credinţelor sale. ;ezavanta&ul

ma&or ar fi c! rareori clientul va r!spunde prin e)primarea unei credinţe iraţionale. (ai

degra!, acesta v! va oferi în continuare inferenţe despre A < care ar putea fi mai puţin

relevante decât cea la care v#aţi oprit la 8asul 6.

;e e)emplu, s! presupunem c! clientul ;vs. este e)trem de an)ios la gândul c!

ceilalţi îl vor considera un prost dac! se âlâie în pulic. Întreându#l +0e ţi#ai spus

referitor la atitudinea critic! a celorlalţi de te#a afectat atât la C aţi putea oţine

r!spunsul +(#am gândit c! ei nu m! plac. Aservaţi c! acest gând este, de fapt, o

inferenţ! şi c! înc! nu aţi reuşit s! aflaţi credinţa iraţional! a clientului. În acest punct,

scopul ;vs. ar fi s! v! a&utaţi clientul s! înţeleag! c! afirmaţia sa nu e)prim! o credinţ!



iraţional! şi s! îl înv!ţaţi cum s! îşi identifice credinţele iraţionale referitoare la A. 8uteţi

realiza acest lucru alternând ingenios între!rile deschise cu e)plicaţiile mai didactice.

0e alte între!ri deschise aţi mai putea folosi în evaluarea credinţelor iraţionale

ale clienţilor ;vs.J Oalen şi cola. $?@1% reţin mai multe variante, cum ar fi +0e ţi#a

trecut prin minteJ, +Te gândeai la ceva anumeJ, +7a ce te gândeai în acel momentJ şi

+Îţi aminteşti la ce te gândeai atunciJ. Înc! o dat!, reţineţi c! s#ar putea ca clientul ;vs.

s! nu e)prime spontan o credinţ! iraţional!, ca r!spuns la aceste între!riC este posiil ca

acesta s! ai! înc! nevoie de o îndrumare mai didactic!.

A alternativ! la utilizarea între!rilor deschise la A ar fi folosirea întrebărilor

baate e teorie $adic!, între!ri derivate direct din teoria raţional#emotiv! şi

comportamental!%. ;e e)emplu, pentru a oţine un r!spuns care s! e)prime un treuie

$adic!, o credinţ! azal!%, puteţi întrea +0e a&tetări aveţi faţ! de atitudinea critic! acelorlalţi, de v! afecteaz! atât de mult la C J. 8entru a evidenţia prezenţa credinţelor

derivate din treuie, aţi putea întrea +0e fel de om v#aţi gândit c! sunteţi când v#aţi

âlâit şi v#aţi atras dispreţul celorlalţiJ.

"vanta&ul între!rilor azate pe teorie este c! orienteaz! clientul spre identificarea

credinţelor iraţionale. 8artea proast! este c! e)ist! în acest caz pericolul de a sugera

clientului o credinţ! iraţional! pe care poate nu o are. Totuşi, puteţi reduce acest pericol

dac! aţi stailit anterior faptul c! acesta are o emoţie negativ! disfuncţional! laC

.



Pa#" $ta6ii)i e*5t"ra 4ntre credin)eeira)i!nae .i C

;up! ce aţi evaluat riguros credinţele iraţionale ale clientului # atât cele azale, cât şi

derivatele lor # asiguraţi#v! c! acesta înţelege leg!tura dintre credinţele sale iraţionale

şi emoţiile disfuncţionale de la C , înainte de a trece la disputarea respectivelor

credinţe. "şadar, aţi putea spune +Realizaţi c! atâta timp cât pretindeţi ca ceilalţi s!

nu v! critice, veţi a&unge s! fiţi an)ios la gândul c! acest lucru s#ar putea întâmplaJ

sau +D! daţi seama c! dac! v! desconsideraţi deoarece ceilalţi v! consider! prost,

veţi fi an)ios la gândul c! aceştia s#ar putea s! v! dispreţuiasc!J. ;ac! clientul ;vs.

r!spunde afirmativ, puteţi încerca s! îl a&utaţi s! surprind! leg!tura B#C $e). +"şadar,

pentru a înlocui sentimentul de an)ietate cu unul de îngri&orare, ce ar treui s!

schimaţi prima dat!J%. Arientarea clientului spre surprinderea acestei leg!turi este

deseori mai eficient! decât a#i spune direct acestuia c! e)ist! o astfel de relaţie. ;ac!

clientul ;vs. spune c! înţelege c! pentru a#şi modifica emoţiile treuie s! îşi schime

credinţele, înseamn! c! a surprins ideea central!. 0ând, îns!, acesta nu poate vedea

leg!tura, insistaţi în continuare pentru a clarifica aceast! relaţie, înainte s! treceţi la

disputarea credinţelor.



Pa#" Di#p"ta)i credin)ee ira)i!nae

;up! evaluarea atent! a prolemei ţint!, identificarea şi evaluarea prolemelor

emoţionale secundare şi clarificarea leg!turii B#C , pasul urm!tor const! în disputarea

credinţelor iraţionale ale clientului ;vs.

An*a:a)i-+5 4n atin*erea !6iecti+e!r di#p"tei

Aiectivul principal al disputei în aceast! etap! a procesului terapeutic în REBT

este de a#l face pe client s! realizeze c! credinţele sale iraţionale sunt nefolositoare

$adic!, conduc la emoţii disfuncţionale%, ilogice şi inconsecvente cu realitatea, şi c!

alternativele lor $adic!, credinţele raţionale% sunt folositoare, logice şi consecvente cu

realitatea.

;ac! reuşiţi s! v! a&utaţi clientul s! înţeleag! aceste concepte în aceast! etap!, nu

v! azaţi totuşi pe faptul c! încrederea pe care o are în credinţele raţionale va fi puternic!.

"&utaţi#l s! înţeleag! distincţia dintre încrederea slabă şi încrederea uternică într#ocredinţ! raţional!. ;e asemenea, insistaţi pe faptul c!, în aceast! etap!, chiar şi încrederea

sla! într#o credinţ! raţional! alternativ! $adic!, înţelegerea intelectual!% reprezint! un

semn de progres, deşi este insuficient! pentru a determina prin sine modificarea emoţiei.

8!strând în vedere prolema ţint!, scopurile disput!rii sunt de a#l face pe client s!

înţeleag! urm!toarele aspecte-

. Treuie asolutist- :u e)ist! dovezi care s! susţin! aştept!rile rigide ale clientului,

îns! astfel de dovezi pot fi aduse în spri&inul preferinţelor sale. $;up! cum spune

deseori Ellis, +8roail c! nu e)ist! în univers nici un treuie cu necesitate%.



3. /ândirea catastrofic!- 0eea ce clientul defineşte ca fiind îngrozitor $adic!, 12 r!u%

constituie un nonsens. În realitate, toate e)perienţele se înscriu într#un registru de

nocivitate care merge de la 1#??,? 2.

4. 'ntoleranţa la frustrare- 8ractic, clientul ;vs. poate suporta întotdeauna ceea ce el

crede c! nu poate suporta şi poate simţi o anumit! mulţumire chiar şi atunci când

evenimentele nepl!cute de la A continu! s! se manifeste.

6. Evaluarea gloal! negativ!- "cesta este un concept inconsecvent cu realitatea, ilogic

şi care duce la proleme emoţionale. "lternativa este ca clientul ;vs. s! accepte

c! propria#i persoan!, cei din &urul s!u şi lumea în care tr!ieşte reprezint! realit!ţi

comple)e şi imperfecte < mult prea comple)e pentru a fi evaluate gloal.

H. /ândirea +întotdeauna sau niciodat!- Este puţin proail ca clientul ;vs. s! fie

întotdeauna respins sau s! nu reuşeasc! niciodată în ceea ce face. El nu este nici

resping!tor prin sine însuşi, şi nici un ratat complet.

(ult mai târziu în procesul terapeutic $la un moment care dep!şeşte oiectivele

acestui ghid%, scopul ;vs. va fi de a a&uta clientul s! internalizeze o gam! larg! decredinţe raţionale, astfel încât acestea s! devin! parte a unei filosofii de viaţ! raţional!.

0!!#i)i 4ntre65ri pe parc"r#" di#p"t5rii credin)e!r ira)i!nae

9! presupunem c! urmeaz! s! disputaţi o credinţ! iraţional! care apare în forma

unui treuie. 8rimul pas în secvenţa disput!rii este de a c!uta dovezile ce susţin

respectivul treuie. *nele dintre între!rile standard prin care se poate realiza acest lucru

sunt +0e dovezi ai c! tu treuie, orice s#ar întâmplaJ, +*nde este dovadaJ, +0rezi cu

adev!rat c! treuieJ, şi +*nde scrie c! treuieJ .

"siguraţi#v! c! clientul r!spunde la între!rile pe care i le#aţi pus. ;e e)emplu, la

întrearea +;e ce treuie s! reuşeştiJ clientul poate r!spunde +8entru c! aş avea anumite

avanta&e dac! aş reuşi.. Aservaţi c! clientul nu a r!spuns la întrearea pus!, ci la o alta,



şi anume +;e ce este referabil s! reuşeştiJ. ;e fapt, este ine s! aveţi în vedere faptul

c! acesta nu va oferi de la început r!spunsuri corecte la între!rile puse.

0onform teoriei REBT, la întrearea +;e ce treuie s! reuşeştiJ e)ist! un singur!

r!spuns corect, şi anume +:u e)ist! nici un motiv pentru care treuie s! reuşesc, deşi aş

prefera s! reuşesc. 0ând clientul ;vs. ofer! orice alt r!spuns, va treui s! îl a&utaţi s!

înţeleag! de ce r!spunsul s!u este fie $a% incorect pentru întrearea pe care i#aţi pus#o, fie

$% corect pentru o alt! întreare. 8e parcursul acestui proces, folosiţi o cominaţie de

între!ri şi scurte e)plicaţii didactice pân! când clientul ;vs. ofer! r!spunsul corect şi

înţelege de ce acesta este corect.

0a şi parte a procesului de înţelegere, a&utaţi#v! din nou clientul s! fac! distincţia

dintre credinţele sale raţionale şi cele iraţionale. A modalitate prin care puteţi realiza

acest lucru este de a scrie pe hârtie urm!toarele dou! între!ri-

. ;e ce treuie cu necesitate s! reuşeştiJ

3. ;e ce este preferail, dar nu asolut necesar s! reuşeştiJ

0ereţi clientului ;vs. s! r!spund! la aceste între!ri. Este foarte proail ca

acesta s! v! dea acelaşi r!spuns la amele. În acest caz, a&utaţi#l s! înţeleag! c!

&ustificarea pe care a oferit#o este o dovad! în spri&inul credinţei sale raţionale, nu şi acelei iraţionale. ;up! cum am suliniat anterior, a&utaţi#l s! realizeze c! unicul r!spuns la

o întreare ce vizeaz! realitatea lui +treuie cu necesitate este, pentru a#l parafraza pe

Ellis, +8roail c! nu e)ist! în univers nici un treuie cu necesitate.

0i)i in#i#tent 4n di#p"tarea credin)e!r ira)i!nae de 6a95 #a" a deri+ate!r ace#t!ra

"m ar!tat anterior c! este important s! disputaţi atât credinţele iraţionale de az!

sau premisele clientului ;vs., cât şi cel puţin una dintre cele patru derivate ale acestora

$gândirea catastrofic!, intoleranţa la frustrare, evaluarea gloal! negativ!, sau gândirea

+întotdeauna sau niciodat!%. Totuşi, dac! aţi început s! disputaţi o credinţ! iraţional!

azal!, insistaţi pân! când reuşiţi s! îi dovediţi clientului c! nu e)ist! dovezi în spri&inul

unei astfel de convingeri, înainte de a începe s! disputaţi credinţele derivate din acea

premis!.



" trece de la credinţa de az! la derivatele ei $şi de la derivate la credinţa de az!%

poate genera confuzie în mintea clientului. Totuşi, dac! aţi insistat suficient pe disputarea

unei credinţe de az!, iar acest lucru nu s#a dovedit util pentru clientul ;vs., este ine s!

v! reorientaţi atenţia c!tre una dintre credinţele derivate şi s! vedeţi care este reacţia

acestuia. 8entru unii clienţi, este mai uşor s! înţeleag! de ce sunt iraţionale credinţele lor

derivate, decât s! surprind! de ce este iraţional acel +treuie cu necesitate azal.

0!!#i)i #trate*ii de di#p"tare +ariate

E)ist! trei strategii de disputare fundamentale. 0ând puteţi, este ine s! le utilizaţi

pe toate trei-

. ocalizarea pe aspecte logice- În acest caz, scopul ;vs. este de a#l a&uta pe client s!înţeleag! de ce credinţa sa iraţional! este ilogic!. aceţi#v! clientul s! înţeleag! c!

doar pentru c! el doreşte ca ceva s! se întâmple nu înseamn! c! acel lucru treuie

oligatoriu s! se întâmple. 8uneţi întrearea +*nde este logica acestei credinţeJ

şi accentuaţi faptul c! transformarea aritrar! a unei preferinţe în regul! ţine de

fantezie şi nu de realitate.

3. ocalizarea pe aspecte empirice- În acest caz, scopul ;vs. este de a#i ar!ta clientuluic! credinţele lui iraţionale de az! şi derivatele acestora sunt aproape întotdeauna

inconsecvente cu realitatea empiric!. "stfel, folosiţi între!ri care cer clientului s!

aduc! dovezi în spri&inul credinţelor sale iraţionale $e). +0e dovezi ai pentru

astaJ%. ;e e)emplu, puteţi ar!ta clientului c! dac! ar e)ista dovezi care s!

&ustifice credinţa lui conform c!reia treuie cu necesitate s! reuşeasc!, atunci ar

treui s! reuşeasc! indiferent de ce crede el. ;ac!, îns!, nu a reuşit în prezent,

acest lucru dovedeşte c! credinţa lui iraţional! contrazice realitatea.

4. ocalizarea pe aspecte pragmatice- 9copul centr!rii pe consecinţele pragmatice ale

menţinerii credinţelor iraţionale este de a ar!ta clientului c!, atâta timp cât el

crede în acel treuie asolutist şi derivatele acestuia, va continua s! fie afectat



emoţional. olosiţi între!ri de genul +7a ce altceva vei a&unge dac! vei continua

s! crezi c! treuie neap!rat s! reuşeşti, în afar! de an)ietate şi depresieJ.

;up! disputarea credinţei iraţionale, clientul ;vs. treuie s! înveţe s! o

înlocuiasc! cu o alta raţional!. Este ine s! elaoraţi împreun! noua credinţ! raţional!,

f!când#o cât mai adaptativ! vis a vis de A$ ;up! ce aţi construit împreun! cu clientul o

credinţ! raţional! alternativ!, disputaţi#o logic, empiric şi pragmatic pentru a#i dovedi

acestuia c! este într#adev!r raţional!. Este mult mai util ca clientul s! vad! dovezile care

arat! c! credinţele raţionale sunt mai une, decât s! aud! de la ;vs. acest lucru.

0!!#i)i #ti"ri de di#p"tare +ariate

;eşi pot e)ista o mulţime de variaţii individuale, patru dintre stilurilefundamentale de disputare a credinţelor iraţionale sunt stilul 9ocratic, stilul didactic, stilul

umoristic şi autodezv!luirea.

Stilul Socratic

0ând utilizaţi stilul de disputare 9ocratic, sarcina ;vs. principal! este de a pune

între!ri ce vizeaz! aspectele ilogice, inconsecvente cu realitatea sau dezadaptative ale

credinţelor iraţionale deţinute de client. 9copul acestui stil este de a#l încura&a pe clientul;vs. s! gândeasc! de unul singur, mai degra! decât s! accepte punctul ;vs. de vedere pe

motiv c! aveţi autoritate ca terapeut. ;eşi acest stil se azeaz!, în principal, pe între!ri,

poate include şi scurte e)plicaţii menite s! corecteze ideile eronate ale clientului.

Stilul didactic

;eşi terapeuţii REBT prefer! stilul 9ocratic, chestionarea cu a&utorul între!rilor

nu se dovedeşte întotdeauna eficient!. În acest caz, puteţi opta s! e)plicaţi pe larg, într#o

manier! mai didactic!, de ce o credinţ! iraţional! este dezadaptativ! şi de ce o credinţ!

raţional! este mai util!. Este foarte proail s! fie nevoie s! recurgeţi la diferite e)plicaţii

didactice în cazul fiec!rui client pe care#l aveţi, la un moment sau altul pe parcursul

procesului terapeutic.



0ând folosiţi e)plicaţiile didactice, asiguraţi#v! c! clientul a înţeles ce i#aţi spus,

rugându#l din când în când s! parafrazeze cele prezentate anterior. 8uteţi spune, de

e)emplu, +:u sunt sigur c! m#am e)primat suficient de clar pân! aici # poate aţi putea s!

spuneţi cu cuvintele ;vs. ce credeţi c! am încercat eu s! v! zic. :u acceptaţi, f!r! a

verifica prin între!ri, semnalele nonverale $e). cl!tinat din cap% ca dovezi c! clientul a

înţeles ce aţi vrut s! îi comunicaţi. "şa cum spune deseori unul dintre colegii noştri

$R.;.%, +:u e)ist! curs un f!r! evaluare final!.

Stilul umoristic

În cazul unora dintre clienţi, o modalitate eficient! de a demonstra c! nu e)ist!

dovezi &ustificative pentru credinţele iraţionale este folosirea umorului sau a e)ager!rilor

ilare. ;up! cum au oservat Oalen şi cola. $?@1%-0ând clientul spune +Este îngrozitor c! mi#am picat e)amenulN, terapeutul poate

r!spunde +"i asolut! dreptateN :u numai c! este îngrozitor, dar nu v!d cum ai

mai putea supravieţui dup! aşa ceva. Este cel mai groaznic lucru pe care l#am

auzit în viaţa mea. Este atât de însp!imânt!tor c! nici nu pot vori despre asta.

Maide s! schim!m repede suiectul. ;e multe ori, astfel de afirmaţii parado)ale

atrag atenţia clientului asupra lipsei de sens a credinţelor iraţionale şi nu vor mai

fi necesare e)plicaţii detaliate pentru ca acesta s! înţeleag! despre ce este vora.

olosiţi e)ager!rile ilare ca şi strategie de disputare a credinţelor iraţionale doar

dac! $a% aţi reuşit s! stailiţi o relaţie terapeutic! un! cu clientul, $% aţi oservat c!

clientul ;vs. are simţul umorului şi $c% afirmaţiile ;vs. ilare vizeaz! iraţionalitatea

credinţelor clientului şi nu clientul ca persoan!.

Autodevăluirea

A alt! modalitate eficient! de a disputa credinţele iraţionale ale clientului

presupune ca terapeutul s! recurg! la autodezv!luiri. În modelul coing al autodezv!luirii,

veţi ar!ta c! $a% aţi avut o prolem! similar! cu prolema clientului, $% aţi avut cândva o

credinţ! iraţional! asem!n!toare cu cea a clientului ;vs. şi $c% v#aţi schimat acea

credinţ! iraţional! şi acum nu mai aveţi prolema respectiv!. ;e e)emplu, unul dintre



colegii noştri $O.;.% a folosit e)emplul personal pentru a ar!ta cum şi#a dep!şit

an)ietatea legat! de faptul c! se âlâia în pulic.

;ezv!lui clientului c! oişnuiam s! cred c! +:u treuie s! m! âlâi. 8e urm!,

accentuez faptul c! aceast! credinţ! îmi creştea an)ietatea în loc s! mi#o

diminueze. ;up! aceea, îi ar!t cum mi#am disputat aceast! credinţ! iraţional!

demonstrându#mi c! nu e)ist! dovezi care s! o susţin!, iar apoi mi#am înlocuit#o

cu urm!toarea credinţ! raţional!- +:u e)ist! dovezi care s! arate c! eu nu treuie

s! m! âlâi. ;ac! m! âlâi, m! âlâi şi gata. "sta este nepl!cut, dar nicidecum

groaznic. 8e urm!, îi descriu cum m#am str!duit s! aplic în practic! aceast!

credinţ! raţional! în timp ce voream în pulic şi în final suliniez efectele

pozitive pe care le#am oţinut f!când astfel.

(odelul coping al autodezv!luirii este opus modelului cometenţei. În acesta din

urm!, terapeutul dezv!luie faptul c! nu a avut niciodat! o prolem! similar! cu a

clientului întrucât a gândit întotdeauna raţional vis a vis de prolemele cu care s#a

confruntat. (odelul competenţei tinde s! accentueze diferenţele dintre terapeut şi client

şi, dup! e)perienţa noastr!, este mai puţin eficient decât modelul coping în a stimula

clientul s! îşi dispute propriile iraţionalit!ţi. Totuşi, unii clienţi nu vor reacţiona pozitiv

nici m!car la modelul coping al autodezv!luirii. În acest caz, renunţaţi la strategiaautodezv!luirii şi folosiţi alte strategii de disputare.

0!!#i)i-+5 creati+itatea

0u cât veţi doândi mai mult! e)perienţ! în disputarea credinţelor iraţionale, cu

atât v! veţi dezvolta un stil personal de disputare. "şadar, v! veţi construi un repertoriu

de povestiri, aforisme, metafore şi e)emple pentru a ar!ta clienţilor de ce sunt credinţele

lor iraţionale cu adev!rat iraţionale şi de ce alternativele raţionale ale acestora duc la

s!n!tate psihic!.

;e e)emplu, lucrând cu o categorie de clienţi care credeau c! nu treuie s! intre

în panic! şi c! nu vor putea suporta dac! se întâmpl! aşa ceva, colegul nostru $O.;.%

foloseşte o tehnic! numit! Disuta 'eroristului-



9pun clientului +9! presupunem c! p!rinţii t!i au fost r!piţi de terorişti

fundamentalişti, iar aceştia îi vor eliera doar dac! eşti de acord s! suporţi 1

atacuri de panic!. Dei fi de acord cu aceste condiţiiJ ;e regul!, clientul r!spunde

afirmativ. În acest caz, voi continua prin a#i spune +;ar credeam c! nu poţi

suporta atacul de panic!. ;e oicei, clientul replic! +8!i, aş face#o ca s!#mi

salvez p!rinţii. 7a care eu r!spund +;a, dar pentru s!n!tatea ta mental! ai face#

oJ

A alt! strategie de disputare creativ! este cea pe care noi o numim Disuta

*rietenului, aordare folosit! pentru a evidenţia menţinerea unor standarde valorice

nerezonaile pentru sine însuşi.

9! presupunem c! clientul ;vs. a picat la un e)amen important şi consider! c!+Treuie s! reuşesc, altfel nu sunt un de nimic. Întreaţi#l dac! ar fi la fel de

critic cu prietenul lui cel mai un, dac! acesta s#ar g!si într#o situaţie similar!. ;e

regul!, clientul ;vs. va spune c! nu. În acest caz, ar!taţi#i c! are o atitudine

diferit! faţ! de propria persoan! în comparaţie cu atitudinea faţ! de prietenul s!u.

"poi, sugeraţi#i c! dac! ar ar!ta la fel de mult! compasiune faţ! de sine ca şi faţ!

de prietenul s!u, ar fi mai în m!sur! s! îşi rezolve prolemele emoţionale.

Încheiem aceast! secţiune referitoare la disputarea credinţelor iraţionale oferindu#

v! un mic sfat- învăţaţi bine elementele de baă înainte de a deveni rea creativ$



Pa#" 'F Pre*5ti)i-+5 cient" pentr" a-.i 4nt5ri 4ncrederea 4n credin)eera)i!nae

;up! ce clientul ;vs. realizeaz! c! $a% nu e)ist! dovezi în spi&inul credinţelor sale

iraţionale dar e)ist! astfel de dovezi pentru convingerile sale raţionale, $% ar fi mai logicdin partea sa s! gândeasc! raţional şi $c% credinţele sale raţionale duc la consecinţe

emoţionale mai adecvate decât credinţele sale iraţionale, puteţi încerca s! înt!riţi

încrederea acestuia în credinţele sale raţionale.

Ar5ta)i de ce #a6a 4ncredere 4n pr!priie c!n+in*eri n" d"ce a #chi6are

Începeţi prin a v! a&uta clientul s! înţeleag! de ce o încredere sla! în credinţele

lui raţionale, deşi important!, este totuşi insuficient! pentru a susţine o schimare de

esenţ!. Realizaţi acest lucru aordând pe scurt perspectiva raţional#emotiv! şi

comportamental! asupra schim!rii terapeutice. olosind între!ri 9ocratice şi scurte

e)plicaţii didactice $vezi 8asul ?%, a&utaţi#v! clientul s! îşi dea seama c! va reuşi s! îşi

înt!reasc! încrederea în credinţele raţionale prin disputarea credinţelor iraţionale şi

înlocuirea acestora cu corespondentele lor raţionale, atât pe parcursul şedinţelor de

psihoterapie, cât şi în afara acestora. ;e asemenea, punctaţi faptul c! pe parcursul acestui

proces clientul va treui s! se comporte împotriva credinţelor sale iraţionale, precum şi s!

le supun! unei dispute la nivel cognitiv. 0larificarea acestui aspect în aceast! etap! v! vaa&uta mai târziu, când va veni momentul s! v! încura&aţi clientul s! pun! în practic! ceea

ce a înv!ţat $8aşii şi 3% şi pe m!sur! ce facilitaţi procesul de producere a schim!rii

$8asul 4%.



A6!rda)i pr!6eatica Bce *7nde#c +er#"# ce #it

8e m!sur! ce v! înv!ţaţi clientul s! gândeasc! raţional, s#ar putea ca acesta s! fac!

uneori afirmaţii de genul +Înţeleg c! credinţele mele raţionale m! vor a&uta s!#mi ating

scopurile, îns! simt c! înc! nu cred cu adev!rat în asta. "ţi putea aorda chiar ;vs. acest

aspect ca introducere la discuţia despre modul în care clientul îşi va înt!ri încrederea în

credinţele sale raţionale şi diminua încrederea în credinţele sale iraţionale. ;e e)emplu,

puteţi întrea +0e credeţi c! va treui s! faceţi pentru a crede cu adev!rat în noua ;vs.

credinţ! raţional! J

Încura&aţi#v! clientul s! se anga&eze în procesul de schimare terapeutic!, ce

presupune disputarea în mod repetat şi cu hot!râre a credinţelor iraţionale, precum şi

e)ersarea gândirii raţionale în conte)te de viaţ! relevante. ;up! cum veţi vedea în pasul

urm!tor, acest proces presupune completarea diferitelor sarcini pentru acas!.



Pa#" '' 2nc"ra:a)i-+5 cient" #5 p"n5 4npractic5 ceea ce a 4n+5)at

În acest moment, clientul ;vs. este preg!tit s! îşi pun! credinţele raţionale în

practic!. Reamintiţi#i c! teoria schim!rii din REBT arat! c!, pentru a#şi înt!ri încrederea

în credinţele raţionale, este necesar s! e)erseze disputarea credinţelor iraţionale şi s! îşi

înt!reasc! credinţele raţionale în situaţii identice sau similare cu evenimentul activator

de&a identificat. "&utaţi#v! clientul s! aleag! din varietatea mare de sarcini pentru acas!,

promovate în REBT-

. 9arcini cognitive- "ceste sarcini variaz! în comple)itate şi structur!. A sarcin!

cognitiv! reprezentativ! presupune ca clientul s! e)erseze disputarea credinţelor

iraţionale încercând s! conving! o alt! persoan! de raţionalitatea acestui demers.

*n al doilea tip de sarcin! ar consta în faptul c! clientul e)erseaz! afirmaţii

raţionale, înainte de a se confrunta cu un eveniment activator prolematic $8entru

alte e)emple asem!n!toare, vezi Ellis, ?@@, şi Ellis > ;rKden, ?@F%.

3. 9arcini de imagerie- În cadrul acestora clientul va încerca, în mod delierat, s!

schime o emoţie negativ! disfuncţional! cu una funcţional!, în timp ce îşiimagineaz! cât mai viu evenimentul activator perturator. "ceste sarcini sunt

deoseit de utile pentru a spori încrederea clientului în capacitatea sa de a e)ecuta

o sarcin! in vivo $8entru o discuţie mai detaliat!, vezi (aultsK > Ellis, ?F6, şi

Oalen şi cola., ?@1%



4. 9arcini emoţionale- În cadrul acestor sarcini clientul îşi va disputa în forţ! şi insistent

credinţele iraţionale, în situaţii ce trezesc emoţii puternice $vezi Ellis > ;rKden,

?@F%.

6. 9arcini comportamentale- 0unoscute şi su numele de flooding in vivo, aceste sarcini

presupun ca clientul s! se confrunte în mod direct cu situaţiile perturatoare, în

care e)perienţiaz! emoţii negative, în timp ce îşi disput! credinţele iraţionale

ap!rute în aceste conte)te. ;ac! clientul refuz! s! fac! o astfel de sarcin!, este

ine s! îl l!saţi s! aleag! un alt tip de e)erciţiu care constituie pentru el o

provocare, f!r! îns! a fi prea solicitant. Totuşi, încercaţi s! v! convingeţi clientul

s! accepte sarcini ce presupun un oarecare grad de disconfort. Aricare ar fi sarcina

comportamental! stailit! împreun! cu clientul ;vs., asiguraţi#v! c! este atâtlegal!, cât şi etic!.

A#i*"ra)i-+5 c5 #arcinie pentr" aca#5 #"nt ree+ante

"siguraţi#v! c! e)erciţiile pentru acas! sunt relevante pentru credinţa iraţional!

vizat! spre schimare şi c!, în cazul în care clientul va face aceste e)erciţii, acest lucru îl

va a&uta s! îşi adânceasc! încrederea în alternativa raţional! $adic!, credinţa sa raţional!%.

C!a6!ra)i c" cient" D+#(

În timp ce stailiţi sarcinile pentru acas!, asiguraţi#v! de implicarea activ! a

clientului ;vs. "siguraţi#v! c! acesta înţelege rostul e)erciţiilor pe care le are de f!cutC

adic!, faptul c! rezolvarea acestor sarcini va constitui o e)perienţ! care îl va a&uta s! îşi

ating! scopurile. ;e asemenea, asiguraţi#v! c! acesta are suficient! încredere în

capacitatea sa de a duce la un sfârşit sarcinile respectivele. 0reşteţi proailitatea ca

clientul s! îşi completeze efectiv sarcinile, a&utându#l s! staileasc! conte)tul în care îşi

va face e)erciţiile, când anume va face acest lucru şi cât de frecvent.

Accepta)i c!pr!i#"rie

A sarcin! pentru acas! optim! implic! în mod activ clientul în disputarea

credinţelor sale iraţionale, în cel mai relevant conte)t posiil. Încura&aţi#v! clientul s!



accepte astfel de sarcini. ;ac! nu reuşiţi, îndemnaţi#l $a% s! îşi dispute o anumit! credinţ!

iraţional! în situaţii similare celui mai relevant A, sau $% s! îşi foloseasc! imaginaţia şi s!

îşi dispute credinţele iraţionale în timp ce îşi imagineaz! cât mai viu elementul activator.

Deţi constata c!, dac! clientul ;vs. realizeaz! aceste sarcini nu tocmai optime, ulterior va

fi mai dispus s! se implice şi în e)erciţii mai dificile.

Identi,ica)i .i re9!+a)i anticipat p!#i6iee !6#tac!ee

8e m!sur! ce stailiţi împreun! cu clientul ;vs. sarcinile pe care acesta le are de

f!cut, a&utaţi#l s! identifice orice ostacol care l#ar putea împiedica în acest demers.

Îndemnaţi#v! clientul s! identifice modalit!ţi de dep!şire a acestor ostacole, înainte de a

se anga&a efectiv în realizarea sarcinilor.

Pre#crie)i #arcini pentr" aca#5 4n !ente di,erite pe parc"r#" terapiei

8ân! în acest moment, ne#am centrat pe sarcini care vizeaz! adâncirea încrederii

clientului în credinţele sale raţionale. Totuşi, puteţi utiliza astfel de e)erciţii în orice

moment pe parcursul procesului terapeutic. (ai precis, puteţi îndemna clientul s!

completeze sarcini pentru acas! $a% pentru a#şi clarifica emoţiile perturatoare de la C ,

$% pentru a#şi identifica credinţele iraţionale de la B, şi $c% pentru identifica cel mai

relevant aspect al lui A

, în leg!tur! cu care se simte afectat emoţional.;e asemenea, puteţi folosi sarcini pentru acas! ca parte a procesului de educare a

clientului şi familiarizare a acestuia cu A# B# C #urile terapiei raţionale#emotive şi

comportamentale. În acest caz, îi puteţi cere clientului s! citeasc! diferite c!rţi

$ilioterapie% sau s! asculte conferinţe REBT înregistrate audio. 0ând apelaţi la astfel de

metode, selectaţi materiale relevante pentru prolema clientului ;vs., pe care acesta le

poate înţelege uşor. ;ac! nu aveţi la dispoziţie materiale scrise şi audio adecvate, puteţi

s! le elaoraţi ;vs. astfel încât s! se adreseze specific prolemei clientului cu care lucraţi.



Pa#" '3 Veri,ica)i #arcinie pentr" aca#5

;up! ce aţi stailit cu clientul ;vs. o anumit! sarcin! pentru acas!, pe care acesta

a şi pus#o în practic!, folosiţi prima parte a şedinţei urm!toare pentru a vedea ce anume a

înv!ţat el din e)perienţa respectiv!. ;ac! omiteţi s! faceţi acest lucru, îi transmiteţi de

fapt clientului ;vs. c! nu consideraţi sarcinile pentru acas! un element important în

procesul de schimare. ;impotriv!, aceste e)erciţii sunt esenţiale pentru a#l a&uta s! îşi

realizeze oiectivele terapeutice.

A#i*"ra)i-+5 c5 cient" #-a c!n,r"ntat c" A-"

;up! cum s#a ar!tat anterior, clienţii sunt tentaţi s! îşi dezvolte mai degra!

strategii de evitare a A#urilor, decât strategii de confruntare a A#urilor şi modificare a C #

urilor. 9arcinile pentru acas! au rolul de a rezolva prolemele emoţionale, şi nu prolemele practice. "şadar, atunci când evaluaţi e)perienţa pe care a avut#o clientul pe

parcursul realiz!rii unei sarcini pentru acas! asiguraţi#v! c! acesta s#a confruntat într#

adev!r cu A#ul pe care s#a anga&at s! îl aordeze. 0ând clientul a f!cut într#adev!r acest

lucru, de regul! acesta v! va spune c!, pe parcursul aceleiaşi situaţii, prima dat! a tr!it

emoţii negative disfuncţionale pe care le#a transformat apoi în emoţii funcţionale,

utilizând tehnicile de disputare discutate în terapie. ;ac! îns! clientul ;vs. nu a reuşit

acest lucru, accentuaţi faptul acesta, discutaţi posiilele ostacole şi încura&aţi#l s!aordeze din nou respectiva situaţie şi s! recurg! la o disput! în forţ! pentru a#şi rezolva

prolemele emoţionale care apar în acel conte)t. ;ac! este nevoie, demonstraţi

modalit!ţile adecvate de disputare şi îndemnaţi#v! clientul s! le repete în cadrul

şedinţelor de terapie şi înainte de confruntarea cu situaţia în discuţie.



A#i*"ra)i-+5 c5 cient" a #chi6at B-"

0ând clientul ;vs. reuşeşte s! realizeze cu ine sarcina pentru acas!, stailiţi dac!

succesul s!u se datoreaz! faptului c! $a% şi#a înlocuit o credinţ! iraţional! cu alternativa

raţional! a acesteia, $% a schimat fie A#ul, fie inferenţele despre A, sau $c% a recurs la

tehnici de distragere. În cazul în care clientul ;vs. a optat pentru ultimele dou! metode,

apreciaţi#i efortul depus, îns! atrageţi#i atenţia c! s#ar putea ca astfel de metode s! nu fie

utile pe termen lung. "ccentuaţi faptul c! soluţiile practice şi formele de distragere

constituie metode paliative deoarece, dac! o persoan! nu a înv!ţat s! îşi modifice emoţiile

negative disfuncţionale ap!rute în leg!tur! cu o anumit! situaţie, acestea reprezint! doar

soluţii de moment. 0ând A#urile nu pot fi evitate, prolema va apare din nou. Înc! o dat!,

încura&aţi#v! clientul s! se confrunte cu situaţia de la A, îns! de data aceasta oţineţi#i

promisiunea c! îşi va disputa credinţele iraţionale şi va e)ersa comportamente întemeiate pe noile credinţe raţionale.

L"a)i 4n di#c")ie e.ec" 4n reai9area #arcini!r pentr" aca#5

0ând clientul ;vs. nu a reuşit s! îşi fac! sarcina pentru acas!, stailit! de comun

acord, acceptaţi#l ca fiinţ! uman! imperfect! şi a&utaţi#l s! staileasc! motivele pentru

care nu şi#a f!cut e)erciţiile. olosiţi modelul ABC pentru a#l îndemna s! se focalizeze pe

posiilele credinţele iraţionale care l#au împiedicat s! realizeze cu succes sarcina.9tailiţi, mai ales, dac! acesta deţine sau nu credinţe iraţionale ce e)prim! intoleranţa la

frustrare $e). +" fost prea dificil, +(#ar fi deran&at prea tare, +:#ar treui s! fie nevoie

s! investesc atâta efort în terapie, etc.%. 0ând clientul deţine astfel de convingeri,

îndemnaţi#l s! le dispute şi s! le schime, şi daţi#i din nou s! fac! respectivele e)erciţii.



Pa#" '; 0aciita)i pr!ce#" de pr!d"cere a#chi65rii

8entru ca s! oţin! o schimare terapeutic! de durat!, clientul ;vs. treuie s! îşi

dispute şi s! îşi modifice în mod repetat şi insistent credinţele iraţionale, în conte)te

relevante la A. !când acest lucru, acesta îşi va adânci în continuare încrederea în

credinţele raţionale, diminuându#şi tot mai mult încrederea în cele iraţionale. 9copul

procesului de producere a schim!rii este de a da clientului posiilitatea s! îşi integreze

credinţele raţionale în repertoriul emoţional şi comportamental.

G5#i)i di,erite #arcini pentr" aca#5 care #5 +i9e9e aceea.i credin)5 ira)i!na5

;up! ce clientul ;vs. a reuşit într#o oarecare m!sur! s! îşi dispute credinţele

iraţionale în situaţii relevante la A, sugeraţi#i s! foloseasc! e)erciţii diverse pentru a

facilita schimarea credinţelor respective. În felul acesta, v! veţi înv!ţa clientul c! poate

recurge la o varietate de metode pentru a#şi disputa o anumit! credinţ! iraţional!, precumşi alte credinţe asem!n!toare. În plus, acest lucru s#ar putea s! îi stimuleze interesul

pentru procesul de schimare.

Di#c"ta)i !de" n!niniar a #chi65rii

E)plicaţi#i clientului ;vs. c! schimarea nu reprezint! un proces liniar, aşa încât

este posiil ca acesta s! întâmpine unele dificult!ţi în realizarea cu succes a

disput!rii credinţelor iraţionale într#o varietate mai larg! de conte)te. 'dentificaţi

ostacolele posiile şi a&utaţi#v! clientul s! g!seasc! modalit!ţi prin care s! fac!

faţ! acestor loca&e. În special, a&utaţi#v! clientul s! îşi identifice şi s! îşi dispute

credinţele iraţionale care stau în spatele unor astfel de rec!deri.



În plus, ar!taţi c! schimarea poate fi evaluat! pe trei dimensiuni principale-

. recvenţ!- "re clientul proleme emoţionale mai rar decât de oiceiJ

3. 'ntensitate- 0ând apar proleme emoţionale, sunt acestea mai puţin intense decât

înainteJ

4. ;urat!- 0ând apar proleme emoţionale, au acestea o durat! mai scurt! decât de

oiceiJ

Îndemnaţi#v! clientul s! îşi noteze prolemele emoţionale care apar la C , folosind

aceste trei criterii ale schim!rii. Totodat!, în aceast! etap! este util s! recomandaţi

clientului ;vs. s! citeasc! lucrarea +o, to Enance and -aintain .our /ational!Emotive

'era0 1ains $Ellis, ?@6%. "ceast! roşur! conţine multe sugestii utile pentru

facilitarea procesului de producere a schim!rii.

2ndena)i-+5 cient" #5 4.i a#"e re#p!n#a6iitatea pentr" c!ntin"area pr!ce#""i

de #chi6are

În aceast! faz!, v! puteţi a&uta clientul s! îşi elaoreze propriile sarcini pentru

acas! menite a#i schima credinţele ţint!, precum şi alte credinţe iraţionale ap!rute în

diferite situaţii. "stfel, în cazul în care clientul a reuşit s! îşi dispute o credinţ! iraţional!

referitoare la aproarea celorlalţi într#o situaţiei survenit! la locul de munc!, în care s#a

confruntat cu reproşurile celor din &ur, îl puteţi îndemna s! îşi dispute aceast! credinţ! şiîn alte conte)te unde s#ar putea manifesta atitudinea critic! a celorlalţi $e). cu persoane

str!ine sau prieteni%. 0u cât clientul este mai implicat în elaorarea şi implementarea

sarcinilor pentru acas!, cu atât se transform! mai repede în propriul s!u terapeut. A astfel

de realizare este important! deoarece, ca terapeut REBT scopul ;vs. pe termen lung este

de a încura&a clientul s! internalizeze modelul REBT al schim!rii şi s! îşi asume

responsailitatea pentru continuarea schim!rii, dup! încheierea procesului terapeutic.



CARACTERI$TICIPARTIC%LARE ALETERAPIEI RAŢIONAL-EMOTIVE ŞICOMPORTAMENTALE

A6ert Ei#

Terapia raţional#emotiv! şi comportamental! $REBT% are câteva caracteristici

particulare care o deoseesc de terapiile cognitive ale lui "aron Bec, (a)ie (aultsK,

;onald (eichenaum, /eorge PellK şi alţi susţin!tori ai terapiei cognitiv#

comportamentale, precum şi de alte forme de psihoterapie. *nele dintre caracteristicile particulare ale REBT, care treuie reţinute de c!tre practicieni, mai ales dup! parcurgerea

cursurilor de formare în REBT, pot fi oservate în cadrul aspectelor discutate în

urm!toarele pagini.

$%R$E DE $%0ERINŢĂ P$I1ICĂ

În REBT, se consider! c! ceea ce noi numim de oicei tulburare emoţională

provine din surse cognitive, emoţionale şi comportamentale, şi nu este determinat!

e)clusiv de gândire, deşi este puternic influenţat! de aceasta. "sumpţia de az! este c! nu

e)ist! aproape niciodat! gândire +pur!, emoţie +pur! sau comportament +pur, aceste

aspecte aflându#se în interacţiune şi fiecare dintre ele incluzând elemente importante din

celelalte dou!. REBT accentueaz! puternic ideea de mediere cognitivă, altfel spus

credinţe iraţionale ce succed apariţia evenimentelor activatoare $ A#uri% din mediul



persoanei, şi care conduc la consecinţe emoţionale $C #uri% sau suferinţ! psihic!. Îns!

aceasta susţine, de asemenea, c! oamenii vin în A cu scopurile lor, dorinţele lor şi

credinţele pe care le au $ B#uri%, şi îşi transform! frecvent emoţiile în A!uri $ca atunci când

dezvolt! an)ietate despre an)ietate%. În acelaşi fel, credinţele indivizilor $ B#uri% se

modific! în funcţie de evenimentele activatoare $ A#uri%, iar consecinţele emoţionale şi

comportamentale ale acestora $C #uri% treuie s! se manifeste într#un anumit mediu $ A#uri%

şi în paralel cu anumite credinţe $ B#uri%. "şadar, în REBT practic toate gândurile,

emoţiile şi comportamentele sunt v!zute în interacţiune, şi nu izolatC de asemenea, A#

urile, B#urile şi C #urile din REBT < mediul indivizilor, filosofia lor de viaţ!, emoţiile şi

acţiunile acestora interacţioneaz! în permanenţ! şi nu sunt niciodat! gândite separat.

A alt! asumpţie important! în REBT este c! predilecţia oamenilor pentru a#şi

genera suferinţ! psihic! sau a reacţiona dezadaptativ la evenimentele e)terne şi lagândurile şi emoţiile interne este atât înn!scut!, cât şi doândit!. Aamenii sunt orientaţi

iologic s! gândeasc! şi s! acţioneze împotriva propriei persoane şi a intereselor sociale

îns!, în parte, învaţ! acest lucru în cadrul procesului de socializare. "ceştia pot genera

singuri, cu uşurinţ!, credinţe iraţionale dar multe dintre ele le învaţ! de la p!rinţi şi din

cultura de apartenenţ!. ;e cele mai multe ori, proail c! indivizii îşi e)acereaz!

tendinţele iologice naturale de a gândi distorsionat şi de acţiona împotriva propriilor

interese cedând $deseori necritic% influenţelor sociale. În acelaşi timp, oamenii suntn!scuţi şi cu nevoi de auto#actualizare- de schimare, de utilizare a capacit!ţilor raţionale,

de a se moiliza pentru dep!şirea ostacolelor din mediu sau dificult!ţilor auto#generate.

Înc! o dat!, aceştia învaţ! comportamentele de auto#actualizare de la p!rinţi şi profesori.

8oate mai mult decât în alte forme de psihoterapie, în REBT se insist! pe tendinţa

înn!scut! a oamenilor de a gândi distorsionat şi de a se anga&a în comportamente

autodistructive şi se accentueaz! faptul c! tendinţele iologice constituie unul dintre

motivele principale pentru care oamenii sunt deseori rezistenţi la schimare, chiar şi

atunci când afirm! c! doresc s! produc! schimarea. ;ar, în REBT se suliniaz! de

asemenea capacitatea înn!scut! a fiinţelor umane de a#şi alege propriile gânduri, emoţii

şi comportamente dezadaptative < şi de a opta pentru a le schima.

În plus, în REBT se accentueaz! tendinţa ma&orit!ţii indivizilor de a#şi produce

atât simptome emoţionale primare, cât şi secundare. "stfel, când oamenii îşi genereaz! o



stare puternic! de an)ietate, de multe ori aceştia îşi evalueaz! tr!irea an)ioas! prin prisma

credinţelor lor iraţionale, producându#şi şi an)ietate vis a vis de aceasta. 7a fel, când sunt

deprimaţi, de multe ori aceştia se deprim! vis a vis de depresia pe care o au. ;eşi

prolemele primare au deseori r!d!cini cognitive, emoţionale şi comportamentale adânci,

prolemele secundare au o natur! proail chiar mai cognitiv!, întrucât clienţii îşi

sesieaă emoţiile disfuncţionale primare, le interreteaă negativ şi trag concluii în

termeni catastrofici despre prezenţa şi persistenţa acestora.

EVAL%AREA PRO&LEMELOR EMOŢIONALE

*neori, în REBT se utilizeaz! toate procedurile de evaluare folosite şi în alte

forme de terapie cognitiv#comportamental! îns!, în anumite situaţii, evaluarea se poate

face şi cu un minimum de astfel de proceduri. "cest lucru se întâmpl! deoarece REBTeste în sine şi o important! metod! de evaluare, azându#se pe asumpţia c! în cele mai

multe cazuri $deşi nu în toate%, centrarea atenţiei direct pe unele dintre credinţele

iraţionale ale clientului are o valoare diagnostic! ridicat! şi poate indica în ce condiţii şi

cum va reacţiona acesta la psihoterapie. ;e e)emplu, clienţii care întâmpin! dificult!ţi în

a#şi identifica credinţele iraţionale, în înţelegerea faptului c! aceste credinţe au o

contriuţie important! în generarea prolemelor lor emoţionale, şi în disputarea şi

schimarea acestora $aşa cum li se arat! în REBT% vor fi, de regul!, diferiţi faţ! de alţiclienţi. ;ificult!ţile lor de a r!spunde la REBT ofer! informaţii utile diagnosticului şi

prognosticului.

În mod e)plicit, REBT face distincţia dintre emoţiile funcţionale şi cele

disfuncţionale ap!rute atunci când oamenii reacţioneaz! la evenimentele de viaţ! negative

şi defineşte ca funcţionale emoţii ca p!rerea de r!u, regretul, frustrarea şi îngri&orarea, şi

ca disfuncţionale emoţii ca an)ietatea, depresia, ostilitatea, autodeprecierea şi

autocomp!timirea. "şadar, practicienii REBT caut!, în mod activ, emoţiile funcţionale şi

disfuncţionale şi arat! uneori clienţilor c! este adecvat s! te simţi îngri&orat sau trist, dar

nu deprimat sau îngrozit < şi c!, prin urmare, din perspectiva REBT, nu au o prolem!

emoţional! grav!. 'nvers, un terapeut REBT poate refuza s! îşi a&ute clienţii s! nu mai fie

îngri&oraţi de propria s!n!tate sau de perspectiva de a avea sau nu un loc de munc!, spre

e)emplu, întrucât lipsa îngri&or!rii poate fi considerat! ca dezadaptativ! şi nociv!.



IDENTI0ICAREA CREDINŢELOR IRAŢIONALE

;eşi practic toate formele de terapie cognitiv! sau terapie cognitiv#

comportamental! a&ut! clienţii s! îşi identifice credinţele iraţionale, atitudinile

disfuncţionale sau cogniţiile dezadaptative, REBT adopt! o poziţie oarecum diferit! din

acest punct de vedere-

. REBT pleac! de la asumpţia c! toate formele de iraţionalitate < inclusiv credinţele

nerealiste sau antiempirice şi cele ilogice < tind s! duc! la rezultate negative

pentru indivizi şi grupuri sociale. "şadar, persoanele care se prezint! la

psihoterapie şi care se consider! c! au +tulur!ri emoţionale nu au doar ni&te

credinţe iraţionale ci, aproape întotdeauna, prezint! anumite tiuri de iraţionalit!ţicu prevalenţ! mare. 0onform REBT, principalele tipuri de credinţe iraţionale care

duc la tulur!ri sunt- treuie cu necesitate, este oligatoriu, este asolut necesar,

precum şi diferite cereri, comenzi şi aştept!ri rigide. (ai precis, aproape toţi

indivizii diagnosticaţi cu nevroze $şi cu tulurare de personalitate tip orderline

de intensitate moderat!% pretind în mod rigid c! treuie s! reuşeasc! în ceea ce

fac, c! treuie s! fie aproaţi de persoanele semnificative, c! ceilalţi treuie s! îi

trateze cu respect şi consideraţie, şi c! viaţa treuie s! fie uşoar! şi pl!cut!.

3. În REBT, se consider! c! dac! oamenii s#ar limita strict la preferinţele şi dorinţele lor,

inclusiv la cele e)trem de puternice, şi nu ar recurge la credinţe iraţionale rigide,

rareori sau poate niciodat! nu ar dezvolta nevroze. În consecinţ!, în REBT se

încearc! întotdeauna identificarea credinţelor iraţionale evaluative, şi nu doar a

suprageneraliz!rilor nonevaluative şi a ideilor nerealiste. "şadar, este profund

iraţional s! afirmi, într#o manier! descriptiv! şi nonevaluativ! +8!mântul este

plat şi este posiil ca cineva care are o astfel de credinţ! s! întâmpine anumite

dificult!ţi. ;ar o astfel de persoan! nu va e)perienţia proleme emoţionale decât

dac! adaug! ceva de genul +8!mântul este plat < aşa cum trebuie s! fie sau + Nu

ot suorta ca 8!mântul s! fie rotund < aşadar acesta nu este rotund. În REBT nu

se susţine c! oamenii nu ar putea avea proleme emoţionale f!r! a apela la



evalu!ri asolutiste, în loc s! r!mân! la preferinţele lor relative, dar întotdeauna

când apar proleme de an)ietate, depresie, ur! sau autodepreciere sunt c!utate şi

g!site astfel de evalu!ri necondiţionate.

4. 8rolemele emoţionale pot decurge şi din alte tipuri de credinţe iraţionale, nu doar din

evalu!rile asolutiste $adic!, din gândirea catastrofic!, intoleranţa la frustrare, şi

evaluarea gloal! negativ! a propriei persoane şi a celorlalţi%. ;ar, aproape în

toate cazurile, astfel de credinţe iraţionale par a fi derivate dintr#un trebuie

absolutist implicit sau e)plicit, şi nu apar practic niciodat! în lipsa acestuia.

"şadar, atunci când fac afirmaţia iraţional! c! +8!mântul treuie s! fie plat tind

s! concluzionez în mod eronat c! $a% +Este groanic dac! 8!mântul nu este atât de

plat pe cât ar treui s! fieN, $% + Nu ot suorta ca 8!mântul s! nu fie atât de plat pe cât ar treui s! fieN şi $c% + Nu sunt bun de nimic dac! nu v!d 8!mântul atât de

plat pe cât ar treui s! fie acestaN.

6. 8e lâng! folosirea gândirii asolutiste şi rigide, oamenii contriuie adesea la

generarea prolemelor lor emoţionale şi cu diferite inferenţe antiempirice sau

nerealiste. ;e e)emplu, îşi spun +;eoarece am eşuat de câteva ori, voi avea

întotdeauna eşecuri. "ceştia apeleaz! frecvent la personaliz!ri, suprageneraliz!ri,concluzii hazardate, sau gândire polarizat!. ;ar oamenii reuşesc cel mai ine s!

participe la generarea prolemelor lor emoţionale transformându#şi dorinţele şi

preferinţele în aştept!ri rigide, asolutiste. 'nferenţele iraţionale, nerealiste şi

ilogice sunt în sine un aspect important al comportamentului uman şi duc la multe

consecinţe nepl!cute. ;ac! îns! aceste inferenţe nu se asociaz! cu credinţe

iraţionale ca aştept!rile rigide, asolutiste sau evalu!rile gloale, de regul! nu duc

la ceea ce numim proleme emoţionale.

DI$P%TAREA CREDINŢELOR IRAŢIONALE

În REBT se pune accent pe utilizarea metodelor ştiinţifice şi a disputei logico#

empirice pentru a a&uta oamenii s! îşi schime credinţele iraţionale care duc la proleme

emoţionale. ;eseori, în aceast! form! de terapie se recurge la chestionarea activ! şi



disputarea tuturor tipurilor de credinţe iraţionale de la toate nivelele, îns! REBT se

centreaz! în special pe aştept!rile rigide e)primate su forma lui Btreuie cu necesitate,

a&utându#i pe indivizi s! le transforme în preferinţe sau dorinţe. REBT face apel la datele

şi metodele ştiinţifice în câteva moduri omise în alte forme de terapie-

. 8orneşte de la asumpţia c! persoanele care apeleaz! frecvent la o gândire ştiinţific!,

fle)iil!, nonasolutist! şi nondogmatic! atunci când se raporteaz! la sine sau la

alţii sunt mult mai puţin afectate emoţional şi c! infle)iilitatea şi refuzul de a

accepta realitatea stau la aze multor proleme emoţionale.

3. Afer! tuturor clienţilor, care doresc s! o accepte şi s! o foloseasc!, metoda ştiinţific! a

chestion!rii şi disput!rii credinţelor iraţionale şi le arat! cum s! o foloseasc!

atunci când terapeutul nu este de faţ!.

4. "ccept! ideile şi valorile religioase moderate ale clienţilor şi le arat! acestora cum se

poate tr!i cu superstiţii şi cu idei religioase şi mistice f!r! a a&unge la tulur!ri

emoţionale $deşi nu se a&unge la o filosofie de viaţ! raţional!%. ;enunţ! îns!

fanatismul <fie el teologic, politic, economic sau social < şi arat! oamenilor cum

s! lupte împotriva dogmelor şi a asolutismului.

6. În anumite cazuri speciale, poate face apel $deşi cu reticenţ!% la perspective

neştiinţifice şi religioase, în esenţ! antiempirice, dar care ar putea a&uta indivizii

s! îşi amelioreze prolemele emoţionale şi care fac acestora mai mult ine decât

r!u.

RELAŢIA TERAPE%TICĂ

REBT pledeaz! pentru stailirea unei relaţii une cu clienţii, folosirea ascult!rii

active şi a reflect!rilor empatice şi, în particular, îi încura&eaz! pe aceştia s! se aplece

asupra lor înşişi şi s! se schime. În acelaşi timp îns!, atrage atenţia asupra pericolului

dezvolt!rii unei relaţii prea apropiate şi prieteneşti între client şi terapeut $(ulţi clienţi

tind s! ai! o nevoie e)acerat! de aproare din partea celorlalţiC aşadar, atitudinea prea

prieteneasc! a terapeutului poate accentua aceast! nevoie%.



În REBT, se arat! c! şi terapeutul poate c!uta aproarea clientului s!u şi, în

consecinţ!, se va aţine de la disputarea activ! a credinţelor iraţionale ale acestuia şi de la

stailirea unor sarcini pentru acas! mai dificile. În aceast! idee, terapeuţii REBT sunt

încura&aţi s! îşi clarifice motivele pentru care se anga&eaz! în construirea unei relaţii

terapeutice prea apropiate. În acelaşi timp, în REBT se consider! c! terapeuţii ar treui s!

manifeste acceptare necondiţionat! faţ! de toţi clienţii lor < indiferent de cât de oriil s#ar

comporta aceştia pe parcursul sau în afara terapiei. "ceast! atitudine le permite s!

evalueze comportamentele şi gândurile clienţilor lor, evitând s! îi catalogheze în vreun fel

sau s! fac! o evaluarea gloal! persoanei acestora.

REBT încearc! s! arate clienţilor c! sunt parteneri şi colaoratori ai terapeutului

în încercarea de a se analiza şi schima. În acelaşi timp, terapeutul este privit ca un

profesor e)trem de activ şi directiv, care ştie mai mult decât clientul despre personalitateauman! şi tulur!rile emoţionale şi, deci, ar fi ine s! preia conducerea în e)plicarea,

interpretarea, disputarea credinţelor iraţionale, precum şi în încura&area clientului de a

g!si soluţii optime la prolemele sale.

0OLO$IREA M%LTIMODALĂ ŞI COMPRE1EN$IVĂ A TE1NICILOR DE

INTERVENŢIE

REBT are la az! o teorie e)trem de clar! asupra tulur!rilor emoţionale şi amodalit!ţilor în care acestea pot fi cel mai eficient dep!şite. ;ar, dup! cum s#a ar!tat

anterior, aceast! teorie este interactiv! şi multimodal!, v!zând emoţiile, gândurile şi

comportamentele într#o continu! interacţiune, incluzându#se reciproc. "şadar, în REBT

se utilizeaz! o multitudine de tehnici terapeutice cognitive, emoţionale şi

comportamentale. ;eoarece pune accent atât pe r!d!cinile iologice, cât şi pe cele

sociale ale prolemelor emoţionale, REBT încura&eaz! utilizarea medicaţiei şi a

diferitelor tehnici psihoterapeutice fizice $dar şi mentale%, inclusiv dieta, e)erciţiile fizice

şi tehnicile de rela)are.

În acelaşi timp, aceast! form! de terapie este e)trem de selectiv! cu metodele

utilizate, şi numai ocazional face apel la o anumit! metod! doar pentru c! aceasta

funcţioneaz! $e). gândirea pozitiv!%. (ai degra!, este atent! la efectele pe termen scurt

şi pe termen lung ale utiliz!rii diferitelor metode terapeutice, consider! c! multe tehnici



sunt mai degra! paliative decât curative $e). tehnicile de distragere a atenţiei% şi

promoveaz! acele metode care duc la schim!ri profunde filosofice şi emoţionale şi care

îl a&ut! pe client s! se facă bine şi nu doar să se simtă ine. ;e regul!, REBT începe prin

a anga&a metode care funcţioneaz! cu ma&oritatea clienţilorC dac! acestea nu funcţioneaz!,

se trece la folosirea unor metode alternative. Terapia raţional#emotiv! şi comportamental!

nu se centreaz! rigid pe utilizare uneia sau a câtorva tehnici, care s! fie folosite cu toţi

clienţii, tot timpul, înţelegând pe deplin faptul c! unii clienţi, cum sunt cei cu psihoze sau

retard mental, nu pot eneficia de metodele cele mai eficiente, în cazul lor r!mânându#se

la folosirea unor tehnici paliative.

"proape toate formele de psihoterapie se centreaz! preponderent pe a&utarea

clienţilor cu proleme ale eu#lui < adic!, acei clienţi cu an)ietate, depresie şi tendinţe de

autodepreciere. ;eşi domeniul s!u de e)pertiz! vizeaz! în special aceste aspecte, înREBT sunt aordate şi prolemele legate de intoleranţa la frustrare $ceea ce în REBT se

mai numeşte şi an%ietate de disconfort %. REBT porneşte de la asumpţia c! ma&oritatea

clienţilor prezint! atât an)ietatea eu#lui, cât şi an)ietate de disconfort, iar când una dintre

aceste dou! proleme apare pregnant, de regul! se caut! şi cealalt! $care poate s! apar!

sau nu%. (ai mult, în REBT se utilizeaz! unele metode pentru a rezolva an)ietatea eu#lui

şi altele pentru a rezolva an)ietatea de disconfort şi se caut! punctele de interacţiune între

cele dou! tipuri de proleme care se suprapun parţial. "şadar, prin REBT clienţii suntînv!ţaţi cum s! se accepte pe sine atunci când au rezultate mai slae, îns! şi cum s! îşi

m!reasc! toleranţa la frustrare vis a vis de procesul terapeutic de schimare, pentru ca

aceast! ultim! prolem! s! nu interfereze cu acceptarea necondiţionat! a propriei

persoane.

A$PECTE EMOŢIONALE

În concordanţ! cu caracterul s!u comprehensiv şi multimodal, REBT recurge

întotdeauna la o larg! varietate de tehnici emoţionale, cognitive şi comportamentale.

"ceasta deoarece în teoria REBT se accentueaz! ideea de repetitivitate şi insistenţ! în

repetarea afirmaţiilor pe care indivizii le fac pentru ei înşişi, şi se pleac! de la asumpţia

c!, atunci când oamenii tr!iesc emoţii intense şi mai ales când au proleme emoţionale

persistente, aceştia îşi repet! cu insistenţ! sau deţin implicit credinţe iraţionale,



asolutiste şi rigide. "şadar, ar fi ine ca ei s! utilizeze multe metode puternice şi de

impact pentru a se schima, iar REBT îşi face un oiectiv din a#i a&uta s! realizeze acest

lucru. În terapia raţional#emotiv! şi comportamental!, clienţii sunt înv!ţaţi s! îşi dispute

cu insistenţă credinţele iraţionale şi s! se anga&eze activ în identificarea şi schimarea

emoţiilor lor. (ai mult, practicienii REBT demonstreaz! cu otăr2re clienţilor cum

anume îşi produc prolemele emoţionale şi cum acestea vor persista, dac! ei nu depun

efort pentru a se schima.

În acest scop, în REBT sunt folosite mai multe metode emoţionale, printre care

imageria raţional#emotiv!, e)erciţiile de e)punere la situaţii &enante, &ocul de rol,

repetarea unor afirmaţii raţionale, încura&area, suportul de grup, şi diferite alte tehnici

afective. ;up! cum s#a menţionat anterior îns!, aceste metode sunt utilizate nu doar

pentru efectelor lor imediate, ci şi pentru a determina o schimare profund! afectiv#filosofic!, de lung! durat!. În acelaşi timp, în REBT sunt evitate unele metode

emoţionale foarte populare, cum sunt declanşarea şi e)primarea sentimentelor de

ostilitate, deoarece se consider! c! acestea pot face mai mult r!u decât ine.

A$PECTE %MANI$TE

9pre deoseire de unele dintre celelalte forme de terapie cognitiv#

comportamental!, REBT adopt! o perspectiv! umanist#e)perienţial! ine definit!.0aracterul s!u oiectiv, ştiinţific şi centrat pe tehnic! este dulat de o perspectiv!

umanist!, definit! prin urm!toarele principii-

. Dizeaz! evalu!rile rigide, emoţiile şi comportamentele dezadaptative ale oamenilor.

;e asemenea, indivizii sunt v!zuţi ca şi creatori sau inventatori ai propriilor

proleme emoţionale, aşadar st! în puterea acestora s! acţioneze pentru a#şi

reduce prolemele.

3. Este foarte raţional! şi ştiinţific!, îns! pune raţionalitatea şi ştiinţa în serviciul

oamenilor, în încercarea de a#i a&uta s! tr!iasc! şi s! fie mulţumiţi. "re un caracter

hedonist, dar vizeaz! hedonismul pe termen lung, aşa încât oamenii s! poat!

oţine pl!cerea în prezent, dar şi în viitor şi s! a&ung! la liertate şi disciplin!.



4. 8orneşte de la ipoteza c! proail nu e)ist! nimic supranatural, iar încrederea fanatic!

în forţe supranaturale tinde s! duc! la dependenţ! şi proleme emoţionale.

6. 0onsider! c! nici o fiinţ! uman! nu poate fi osândit! sau considerat! suuman!,

indiferent ce comportament ar putea avea. "ccept! şi respect! toate fiinţele

umane, pentru simplu motiv c! sunt oameni.

H. Îşi propune s! a&ute oamenii s! îşi ma)imizeze individualitatea, liertatea şi

autocontrolul în loc s! se supun! controlului celorlalţi $inclusiv al terapeutului%. În

acelaşi timp, încearc! s! a&ute oamenii s! se implice cognitiv şi afectiv în mediul

în care tr!iesc şi s! stimuleze interesul acestora pentru cei din &urul lor şi pentrusocietate.

G. În special, accentueaz! ideea lierului aritru în activit!ţile umane, deşi recunoaşte

faptul c! unele comportamente sunt determinate parţial de factori iologici,

sociali sau de alt! natur!.

PER$PECTIVA A$%PRA ACCEPTĂRII DE $INEÎn timp ce ma&oritatea celorlalte forme de psihoterapie încearc! s! a&ute oamenii

s! îşi creasc! stima de sine, REBT menţine anumite rezerve faţ! de acest concept şi

prefer! s! a&ute indivizii s! doândeasc! aşa numita accetare de sine necondiţionată <

altfel spus, s! evite s! îşi evalueze în orice fel sinele, esenţa persoanei lor, şi s! r!mân! la

evaluarea comportamentelor, acţiunilor sau performanţelor oţinute.

. ;eoarece ma&oritatea indivizilor îşi evalueaz! automat şi inconştient atât

comportamentele, cât şi propria persoan! şi consider! c! treuie s! continue s!

fac! acest lucru, REBT îşi propune s! îi înveţe c! evaluarea propriului eu poate s!

se refere doar la calitatea de a fi viu sau om. "ltfel spus, dac! cineva insist! s! îşi

evalueze propria persoan!, poate s! spun! despre sine c! este +un azându#se

doar pe faptul c! este om şi tr!ieşte.



3. REBT îi învaţ! pe oameni c!, indiferent ce criterii folosesc pentru a se autoevalua <

fie c! sunt e)terne $e). succesul sau realiz!rile%, interne $e). caracterul sau

stailitatea emoţional!% sau supranaturale $e). acceptarea de c!tre 'sus sau

;umnezeu%# aceste criterii au fost alese de ei în&i&i. "şadar, este mai elegant s! se

accepte pur şi simplu, f!r! a mai avea nevoie de criterii pentru acest lucru.

4. ;up! cum s#a ar!tat anterior, REBT îndeamn! indivizii s! evite s! îşi evalueze

persoana, esenţa sau eu#l şi s! se rezume la a#şi evalua comportamentele, acţiunile

şi performanţele. Renunţând la autoevalu!ri şi recurgând doar la etichetarea

acţiunilor ca fiind +une atunci când le susţin scopurile şi +rele atunci când le

locheaz! oiectivele, oamenii pot rezolva în mod elegant prolema evalu!rilor.

6. Evitarea cu hot!râre a evalu!rii propriei persoane poate fi atins! doar de indivizii care

deţin urm!toarele credinţe- $a% +Tr!iescC $% +;oresc s! r!mân în continuare viuC

$c% +"ş prefera s! tr!iesc mai degra! mulţumit decât nemulţumitC $d% +8ot face

anumite lucruri care s! m! a&ute s! tr!iesc mulţumit şi altele care s! nu m! a&ute s!

tr!iesc mulţumit, aşa încât voi numi prima categorie de acţiuni ca fiind +une şi

cea de#a doua categorie ca fiind +releC şi $e% +:u treuie neap!rat s! îmi dep!şesclimiteleC aşadar, voi încerca s! m! accept şi s! m! simt ine < dar nu este nevoie

s! încerc s! demonstrez c! sunt un.

PER$PECTIVA A$%PRA E0ICIENŢEI ŞI ELEGANŢEI 2N P$I1OTERAPIE

9pre deoseire de unele dintre celelalte forme de psihoterapie, REBT caut! în

special eleganţa şi eficienţa în procesul terapeutic. 8rin urmare, se azeaz! pe

urm!toarele principii-

. REBT nu vizeaz! doar eliminarea simptomatologiei, ci şi o schimare profund! în

filosofia de viaţ! care determin!, în mare parte, prolemele indivizilor < şi

contriuie, de regul!, şi la apariţia altor simptome mai puţin evidente.



3. REBT vizeaz! ameliorarea sau eliminarea permanent!, şi nu doar temporar!, a

prolemelor emoţionale, deşi recunoaşte faptul c! oamenii au din când în când

tendinţa de a rec!dea şi de a#şi produce din nou simptomele, dup! ce iniţial

reuşiser! s! le reduc! sau s! le elimine.

4. REBT încearc! s! a&ute cât mai mulţi clienţi s! a&ung! la modific!ri filosofice

profunde, care îi vor a&uta în viitor s! evite s! îşi genereze noi proleme

emoţionale.

6. REBT îi învaţ! pe oameni cum îşi pot recunoaşte acţiunile care duc la generarea unor

noi simptome sau la recrearea unor simptome e)istente anterior şi cum pot reduce

rapid aceste simptome. ;e asemenea, încura&eaz! indivizii s! îşi eliminesimptomatologia cât se poate de repede şi s! preîntâmpine reinstalarea acesteia.

;ac! totuşi unele simptome reapar, aceştia treuie s! înţeleag! modul în care şi le#

au generat şi s! depun! efort pentru a le remite.

H. REBT încearc! s! elaoreze metode de psihoterapie elegant!, de scurt! durat!, uşor

de aplicat şi care produc rezultate optime, rapid şi eficient.

G. REBT încearc! s! elaoreze şi s! promoveze metode psihoeducaţionale, care îi pot

a&uta pe clienţi s! se a&ute pe sine, şi care pot fi aplicate unor populaţii largi, nu

doar clienţilor care se prezint! la psihoterapie. REBT şi#a dezvoltat mult domenii

ca ilioterapia, audioterapia, videoterapia, =orshop#urile, cursurile şi alte

prezent!ri media, în care unele dintre principiile REBT pot fi folosite pentru

populaţii mai largi de indivizi afectaţi emoţional sau cu risc mare pentru

dezvoltarea unor proleme emoţionale.

METODE COMPORTAMENTALE

În REBT sunt folosite frecvent tehnicile terapeutice comportamentale, în

particular formele de desensiilizare in vivo. "cestea sunt preferate desensiiliz!rii



sistematice în imaginar, mai ales în cazul clienţilor dificili, rezistenţi la alte metode de

intervenţie. (ai precis-

. REBT porneşte de la asumpţia c! oamenii îşi vor modifica rareori filosofia de viaţ!

dezadaptativ! dac! aceştia nu acţioneaă hot!rât şi în mod repetat împotriva

acesteia.

3. În REBT, clienţii sunt îndemnaţi s! se pun! în situaţii iniţial inconfortaile $e). când

fac e)erciţii fizice sau sport% pân! când a&ung s! nu se mai simt! nepl!cut sau

chiar s! se simt! ine.

4. ;eseori, în REBT clienţii sunt încura&aţi s! acţioneze în forţ! împotriva tulur!rii pecare o au $adic!, apelând la flooding%, deoarece acest tip de acţiune repetat! se

dovedeşte uneori mai eficient! decât e)punerea gradat! la o situaţie.

REBT utilizeaz!, în multe situaţii, programele comportamentale de înt!riri, îns! o

face într#o manier! uşor diferit! de alte şcoli de terapie cognitiv#comportamental!-

. oloseşte cu precauţie iuirea şi aproarea ca şi înt!riri deoarece, în acest fel, mulţioameni ar putea deveni mai sugestiili, mai puţin autonomi şi cu o atitudine mai

puţin ştiinţific!.

3. Încearc! s! a&ute individul s! gândeasc! de unul singur şi s! îşi staileasc! propriile

scopuri şi oiective # şi astfel s! devin! mai puţin sugestiil şi receptiv la

influenţele e)terne.

4. 9e anga&eaz! în a#i a&uta pe oameni s! a&ung! s! se implice în diferite lucruri $e). în

art! sau ştiinţ!% pentru pl!cerea proprie de a le face, mai mult decât pentru

recompense e)terne cum ar fi anii sau succesul.



6. Încura&eaz! clienţii rezistenţi la înt!riri s! foloseasc!, pe lâng! recompense sau în

locul acestora, sancţiuni atunci când vor s! îşi modifice comportamentele

dezadaptative. "ccentueaz! îns! faptul c!, aceste sancţiuni nu treuie folosite ca

şi pedepse şi nu presupun ideea de devalorizare a persoanei.

DIVER$ITATEA METODELOR COGNITIVE

;eşi în REBT sunt folosite cu predilecţie metodele de disputare, metodele logico#

empirice şi atitudinea sceptic! pentru a a&uta clienţii s! îşi identifice şi s! îşi modifice

credinţele iraţionale, se utilizeaz!, de asemenea, multe alte metode cognitive menite s!

a&ute indivizii s! îşi schime gândirea, emoţiile şi comportamentele dezadaptative.

. În REBT, se utilizeaz! frecvent repetarea unor afirmaţii pozitive sau credinţeraţionale, pe care clientul treuie s! le noteze, s! se gândeasc! la ele şi s! şi le

repete cu hot!râre. ;e e)emplu, dac! un client are o credinţ! iraţional! de genul

+Treuie s! fiu iuit de Q şi pentru c! altfel nu m! pot accepta, un practician

REBT $a% îi va ar!ta cum s! îşi dispute acest gând, $% îi va pune întrearea +0e

afirmaţii raţionale alternative ai putea s! faci referitor la tine însuţi, în locul celor

iraţionale şi $c% îi va cere clientului s! scrie o list! de afirmaţii raţionale

alternative $e). +:u am neap!rat! nevoie de ceea ce îmi doresc sau +"r fi foarte ine s! fiu iuit de Q şi , dar pot s! tr!iesc mulţumit şi f!r! aceast! iuire %, şi

s! reciteasc! zilnic afirmaţiile de pe aceasta, pân! când a&unge s! le cread!.

3. În REBT, se utilizeaz! o larg! varietate de metode de distragere $e). tehnici de

rela)are, Koga, meditaţie, lectur!, elaorare de &urnale personale, socializare etc.%

pentru a a&uta clienţii s! renunţe temporar la osesiile lor vis a vis de credinţele

iraţionale.

4. Terapia raţional#emotiv! şi comportamental! foloseşte adesea discuţiile filosofice,

inclusiv dialogurile e)istenţiale.



6. În REBT, clienţii sunt înv!ţaţi tehnici de rezolvare a prolemelor < inclusiv modalit!ţi

prin care s! revin! la " şi s! îl schime în ine.

H. Terapia raţional#emotiv! şi comportamental! foloseşte aord!ri semantice pentru a

ar!ta oamenilor cum s! renunţe la folosirea suprageneraliz!rilor lingvistice, de

genul- + 3ntotdeauna am eşecuri sau +(ie nu mi se întâmpl! niciodată nimic

un.

G. În REBT, se folosesc tehnici imagistice, inclusiv imaginile pozitive $în care indivizii

îşi imagineaz! c! au reuşit în sarcini importante% şi imaginile negative $ca şi în

imageria raţional#emotiv!, în care clientul îşi închipuie cel mai r!u lucru care i se

putea întâmpla şi îşi modific! sentimentele de panic! în regret şi p!rere de r!u%.

F. ;e asemenea, REBT foloseşte tehnici de modelare, în care clientului i se

demonstreaz! practic cum se poate a&uta pe sine însuşi şi cum s! foloseasc!

aceast! form! de terapie.

"plicând tehnicile cognitive, ca şi cele emoţionale şi comportamentale de altfel,

practicienii REBT sunt rareori mulţumiţi s! oţin! doar ameliorarea simptomatologiei,chiar şi atunci când modific!rile sunt radicale şi surprinz!toare. 9copul principal vizat în

REBT, cu ma&oritatea clienţilor şi în ma&oritatea timpului, este de a oţine o schimare

filosofic! şi atitudinal! de profunzime < adic!, internalizarea unui nou mod de raportare

la sine, la ceilalţi şi la lume, care s! îi a&ute s! evite prolemele emoţionale sau, dac!

acestea apar totuşi, s! le dea posiilitatea s! îşi dea seama de modul în care şi#au produs

aceste emoţii şi cum anume pot s! le dep!şeasc!. "şadar, nu este doar o aordare

teoretic! şi practic! psihoterapeutic!, ci şi o filosofie care susţine c! oamenii îşi produc,

în mare m!sur! propriile proleme emoţionale, şi c! ma&oritatea indivizilor au capacitatea

de a#şi schima emoţiile disfuncţionale şi de a refuza s! îşi genereze suferinţ! psihic!

pentru tot restul vieţii. 8racticienii REBT sunt conştienţi de faptul c!, ma&oritatea

clienţilor lor îşi vor însuşi doar în parte aceast! atitudine elegant!, îns! se str!duiesc s!

a&ute cât mai multe persoane s! ating! acest nivel.



RECOMANDĂRI&I&LIOGRA0ICE

Bard, S.". $?@1%. /ational!emotive tera0 in ractice$ 0hampaign, '7- Research 8ress

Bec, ".T. $?FG%. Cognitive tera0 and te emotional disorders$ :e= or-

'nternational *niversities 8ress.

Bernard, (.E., > SoKce, (.R. $?@6%. /ational!emotive tera0 ,it cildren and

adolescents$ :e= or- OileK#'nterscience.

0ra=ford, T., > Ellis, ". $?@?%. " dictionarK of rational#emotive feelings and ehaviors.

4ournal of /ational!Emotive and Cognitive Beavior 'era0# F, 4#3F.

;rKden, O. $?@G%. 7anguage and meaning in RET. 4ournal of /ational!Emotive

'era0# 6, 4#63.

;rKden, O. $?@F%. Counselling individuals: 'e rational!emotive aroac$ 7ondon-

TaKlor > rancis.

Ellis, ". $?FG%. The iological asis of human irrationalitK. 4ournal of Individual

*s0colog0# 43, 6H#G@.

Ellis, ". $?@6a%. The essence of RET <?@6. 4ournal of /ational!Emotive 'era0# 3$%,

?#3H.Ellis, ". $?@6%. +o, to maintain and enance 0our rational!emotive tera0 gains$

:e= or- 'nstitute for Rational#Emotive TherapK.

Ellis, ". $?@Ha%. E)panding the "B0Us of rational#emotive therapK. 'n (. S. (ahoneK >

". reeman $Eds.%, Cognition and s0cotera0 $pp. 44#434%. :e= or-

8lenum.



Ellis, ". $?@H%. 5vercoming resistance: /ational!emotive tera0 ,it difficult clients$

:e= or- 9pringer.

Ellis, ". $?@@%. +o, to stubbornl0 refuse to ma6e 0ourself miserable about an0ting 7

.es# an0ting$ 9ecaucus, :S- 7Kle 9tuart.

Ellis, "., > ;rKden, O. $?@F%. 'e ractice of rational!emotive tera0$ :e= or-

9pringer.

Ellis, "., > /rieger, R. $Eds.%. $?FF%. +andboo6 of rational!emotive tera0 $Dol.%.

:e= or- 9pringer.

Ellis, "., > /rieger, R. $Eds.%. $?@G%. +andboo6 of rational!emotive tera0 $Dol.3%.

:e= or- 9pringer.

Ellis, "., (c'nerneK, S. ., ;i/iuseppe, R., > eager, R. S. $?@@%. /ational!emotive

tera0 ,it alcoolics and substance abusers$ :e= or- 8ergamon.

Ellis, "., 9ichel, S., eager, R. S., ;imattia, ;., > ;i/iuseppe, R. $?@?%. /ational!

emotive coules tera0$ :e= or- 8ergamon.

/endlin, E. T. $?F@%. 8ocusing$ :e= or- Everest.

/rieger, R. (., > BoKd, S. $?@1%. /ational!emotive tera0: A s6ills!based aroac$

:e= or- Dan :ostrand Reinhold.

Mauc, 8. ". $?@1%. Brief counseling ,it /E'$ 8hiladelphia- Oestminster.

Muer, 0. M., > Baruth, 7. /. $?@?%. /ational!emotive famil0 tera0: A s0stems ersective$ :e= or- 9pringer.

(aultsK, (. 0., Sr., > Ellis, ". $?F6%. 'ecni9ues for using rational!emotive imager0$

:e= or- 'nstitute for Rational#Emotive TherapK.

8assons, O. R. $?FH%. 1estalt aroaces in counseling$ :e= or- Molt, Rinehart >

Oinston.

Tre)ler, 7. ;. $?FG%. rustration is a fact, not a feeling. /ational living# $3%, ?#33.

Oalen, 9. R., ;i/iuseppe, R., > Oessler, R. 7. $?@1%. A ractitioners guide to

rational!emotive tera0$ :e= or- A)ford *niversitK 8ress.

Oessler, R. "., > Oessler, R. 7. $?@1%. 'e rinciles and ractice of rational!emotive

tera0$ 9an rancisco- SosseK#Bass.

9urse iliografice recomandate pentru utilizare în cazul populaţiei generale



9urse iliografice recomandate pentru utilizare în cazul unor populaţii specifice

DE$PRE A%TORI

Dr$ siolog ;ind0 Dr0den este conferenţiar la 0atedra de 8sihologie a

0olegiului /oldsmithsU, *niversitatea din 7ondra. Este co#fondator al 4ournal of

Cognitive *s0cotera0: An International <uarterl0 şi preg!teşte terapeuţi REBT

pentru 'nstitutul de Terapie Raţional#Emotiv! şi 0omportamental!, în (area Britanie.

Este autor sau editor a peste 41 de c!rţi şi a scris numeroase capitole de carte şi articole

pulicate în lucr!ri de specialitate.

Dr$ siolog /a0mond Di1iusee este profesor de psihologie asociat şi director

al programului de 9tudii 8ostuniveristare în 8sihologie Educaţional! la *niversitatea 9t.

SohnUs, din :e= or. ;e asemenea, este director de cercetare şi formare la 'nstitutul de

Terapie Raţional#Emotiv! şi 0omportamental! şi preşedintele 'nternational Training

9tandards and Revie= 0ommittee for Rational#Emotive Behavior TherapK. Este coautor a patru c!rţi şi a contriuit la îmog!ţirea literaturii de specialitate cu mai ine de 31 de

capitole de carte şi articole.

Ghid Terapie Si Consiliere

Documents

Transcript of Ghid Terapie Si Consiliere