ÎNFIINğAREA PLANTAğIILOR VITICOLE DE STRUGURI DE MASĂ

(GHID INFORMATIV)

2007

1

ÎNFIINğAREA PLANTAğIILOR VITICOLE DE STRUGURI DE MASĂ

(GHID INFORMATIV)

Ghidul informativ este elaborat în scopul susĠinerii producătorilor mici úi mijlocii la înfiinĠarea plantaĠiilor viticole de struguri de masă úi în special a plantaĠiilor viticole de struguri de masă fără seminĠe (apirene). Ghidul informativ reflectă cerinĠele mondiale faĠă de strugurii de masă, potenĠialul sectorului de producere, asortimentul de struguri de masă în Republica Moldova, precum úi evidenĠiază aspectele tehnologice importante la înfiinĠarea plantaĠiilor tinere, necesităĠile investiĠionale la înfiinĠarea plantaĠiilor tinere de struguri de masă fără seminĠe úi sursele de suport financiar.

Alcătuitor – Dan Plămădeală, USAID / PDBA

Acest material a fost elaborat úi publicat cu sprijinul financiar al AgenĠiei Statelor Unite pentru Dezvoltare InternaĠională (USAID)

Opiniile exprimate aici aparĠin autorilor úi nu reflectă neapărat poziĠia USAID.

¤ 2007

2

CUPRINS

CEREREA ùI CERINğELE MONDIALE FAğĂ DE STRUGURII DE MASĂ 3

SITUAğIA ACTUALĂ ùI POTENğIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4

ASORTIMENTUL EXISTENT ùI NOILE VARIETĂğI DE STRUGURI DE MASĂ 6

ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND ÎNFIINğAREA PLANTAğIILOR DE VIğĂ DE VIE 8

Proiectul plantaĠiei 8 Irigarea plantaĠiilor viticole (analiza apei) 9 Alegerea materialului săditor 11 Schema de plantare 12 Timpul plantării 12 Organizarea teritoriului 12 Formarea butucului 12

INVESTIğIILE NECESARE PENTRU ÎNFIINğAREA PLANTAğIILOR TINERE DE STRUGURI DE MASĂ

13

SURSE DE SUPORT FINANCIAR 14 BIBLIOGRAFIE 16

3

CEREREA ùI CERINğELE MONDIALE FAğĂ DE STRUGURII DE MASĂ

În ultimii ani, multiplele schimbări în economie, stilul de viaĠă úi conútientizarea consumatorilor au dus la majorarea cererii pentru diverse fructe úi legume în stare proaspătă. Cererea sporită pentru produse convenabile, precum úi creúterea populaĠiei urbane creează oportunităĠi imense pentru furnizorii de legume úi fructe, distribuitorii de produse alimentare úi prestatorii de servicii din acest sector.

Luând în consideraĠie economia de piaĠă, succesul industriei de struguri de masă depinde de cererea úi satisfacĠia consumatorilor. În prezent, preferinĠele globale pentru strugurii de masă pot fi generalizate în favoarea soiurilor fără seminĠe, de culoare aurie sau roză, cu aromă de muscat úi cu pieliĠă subĠire. Pe lângă aceasta, strugurii trebuie să fie formaĠi din bobiĠe rotunde sau ovale mari. În final, unul din factorii de bază este trasportabilitatea.

Consumul strugurilor de masă pe piaĠa mondială este în continuă creútere. Statisticile prezentate de OrganizaĠia InternaĠională a Viei si Vinului arată că consumul global de struguri proaspeĠi a crescut de la 12 mln. tone la 15,7 mln. tone în ultimii 10 ani. PiaĠa globală a strugurilor de masă reprezintă o piaĠă de desfacere a peste 2 mld dolari SUA. Din figura de mai jos, se observă că cei mai mari importatori sunt SUA úi Uniunea Europeană, fiind urmate de Canada, Hong Kong úi Mexic. Rusia este al úaselea importator de struguri de masă, totalizând 79 mln dolari SUA.

Figura 1: Importul mondial de struguri de masă pe Ġări în 2004, mln dolari SUA.

62

17

18

19

22

37

41

43

54 73

79 94

131

235

655

680

0 100 200 300 400 500 600 700

SUA

UE15

Canada

Hong Kong

Mexic

Rusia

Polonia

ElveĠia

Norvegia

China

Cehia

Singapore

Japonia

Indonezia

Coreea de Sud

Alte state

4

SITUAğIA ACTUALĂ ùI POTENğIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În ultimii ani, volumul producĠiei industriale úi suprafeĠele plantate cu viĠă de vie pentru struguri de masă s-au micúorat. SuprafaĠa terenurilor utilizate pentru producerea strugurilor de masă s-a micúorat de la 27.9 mii ha în 1994 la 20.6 mii ha în 2005.

Pe parcursul perioadei de privatizare, dezvoltarea acestui sector a fost încetinită. Între anii 1996-2000, suprafaĠa utilizată a constituit 19.2 mii ha, producĠia totală – 73.5 mii ha, producĠia medie – 4 t/ha úi exportul - 5.9 mii tone.

Volumul total al producĠiei în anii 2001-2004 a atins în mediu cifra de 96 mii tone, ceea ce reprezintă 4.8 t/ha. Pe parcursul acestor ani, suprafaĠa de cultivare a strugurilor de masă a crescut cu 9.2%, fiind aproape la acelaúi nivel în ultimii ani - 20.7 mii ha (13.7% din totalul de vii).

După analizarea condiĠiilor de utilizare úi tăiere a plantaĠiilor de struguri de masă înfiinĠate înainte de 1995, putem concluziona că suprafaĠa va fi redusă la 20 mii ha până în anul 2020. Pe lângă aceasta, conform Programului NaĠional de Reabilitare úi Dezvoltare a Cultivării ViĠei de Vie, în perioada 2002 – 2020, suprafeĠele curăĠate de plantaĠiile vechi vor fi plantate cu noi soiuri de struguri, care corespund standardelor úi cererii internaĠionale.

Moldova deĠine un úir de avantaje în sfera producĠiei horticole. Aceste avantaje includ clima moderată, solurile excelente, disponibilitatea resursele acvatice, experienĠa seculară úi buna reputaĠie a fructelor úi legumelor moldoveneúti pe pieĠele de export (in special în Ġările CSI), câútigată datorită calităĠilor gustative deosebite. Cu toate acestea, pentru o reuúită pe piaĠa globală sau europeană, producătorii din Moldova trebuie să îmbunătăĠească calitatea úi selectarea produselor spre export.

SuprafaĠa terenurilor în pantă cu expoziĠia sud, sud-vest, vest úi sud-est favorabile pentru cultivarea viĠei de vie, constituie cca. 380 mii ha dintre care la momentul actual sunt utilizate pentru plantaĠii viticole cca. 105 mii ha. Astfel, perspectiva extinderii plantaĠiilor úi sporirii producerii viticole este mare, rezervele naturale ampeloecologice fiind realizate numai la 1/4-1/3 din potenĠial.

Resursele climaterice (suma temperaturilor active úi actuale, >10˚C) în Moldova permit cultivarea soiurilor ce se maturizează timpuriu în toate zonele, chiar úi în cea nordică. După cum relevă tabelul de mai jos, fiecare zonă e caracterizată după sub-zone. Diapazonul înălĠimilor, temperaturilor totale úi minime sunt prezentate pentru fiecare zonă în conformitate cu orientarea pantei, pe lângă aceasta, concluziile pentru fiecare sub-regiune descriu corespunderea soiurilor de struguri.

Tabelul 1: Zonele úi sub-zonele agro-climaterice din Moldova

Panta Zonele úi sub-zonele

agro-climaterice Regiuni PoziĠia ÎnălĠimea

Temp. Sumară >10˚C

Minimum absolut, ˚C

Concluzii

1. Zona de Nord

Platoul Moldovenesc de Nord

Briceni, OcniĠa, EdineĠ, Donduúeni

S 280 2780-2870 -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii úi timpurii; consumate proaspete

Ridicătura Prenistreană Soroca, Camenca, ùoldăneúti, Rezina, Orhei

N S

V, E

300 2650-2530 2870-2980 2870

-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii úi timpurii; consumate proaspete

Câmpia văluroasă BălĠeană

Râúcani, Făleúti, Glodeni, Donduúeni, Floreúti

N S

V, E

190 2750-2620 2980-3100 2870

-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii úi timpurii; consumate proaspete local;

Câmpia de Nord a Prutului

EdineĠ, Râúcani, Glodeni, Făleúti

N S

V, E

80 2080-2940 3360-3460 3210

-20 ... -19 Soiuri foarte timpurii úi timpurii, de maturizare medie; consumate proaspete

5

Panta Zonele úi sub-zonele

agro-climaterice Regiuni PoziĠia ÎnălĠimea

Temp. Sumară >10˚C

Minimum absolut, ˚C

Concluzii

2. Zona Centrală

Codrii centrali (raion de pădure)

Ungheni, Străúeni, Călăraúi, Nisporeni, Hânceúti

N S

V, E

330 2740-2610 2960-3080 2850

-23 ... -22 De la soiurile foarte timpurii la cele medii

Codrii centrali (raion de silvostepă)

Ungheni, Străúeni, Călăraúi, Nisporeni, Ialoveni, Teleneúti

N S

V, E

225 2900-2770 3150-3270 3020

-22 ... -21 De la soiurile foarte timpurii la cele medii

Codrii centrali (raion de silvostepă GârneĠ)

Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Orhei

N S

V, E

170 3060-2910 3300-3410 3180

-22 ... -21 Soiuri foarte timpurii úi timpurii, de maturizare medie

3. Zona Sudică

ÎnălĠimea Tigheciului (raionul de silvostepă GârneĠ)

Cantemir, Leova, Cahul, Comrat

N S

V, E

260 2950-2820 3190-3310 3070

-23 ... -22 Soiurile ce se maturizează în orice perioadă

Câmpia Basarabiei de Sud (câmpia Bugeacului; depre-siunea Dunării, subzona Prenis-treană de sud-vest

Cahul, Vulcăneúti, Taraclia, Ceadâr-Lunga, Basarabeasca

N S

V, E

60 3270-3190 3550-3610 3420

-20 ... -19 Soiurile ce se maturizează în orice perioadă (cea mai favorabilă sub-zonă)

4. Zona Estică

Platoul Podoliei Camenca, RâbniĠa N S

V, E

200 2850-2710 3100-3230 2970

-23 ...– 22 Soiuri foarte timpurii úi timpurii, de maturizare medie

Câmpia ridicată (raionul de silvostepă)

RâbniĠa, Dubăsari, Grigoriopol

N S

V, E

100 3000-2940 3250-3310 3130

-22 ... -21 ExistenĠa factorilor limitativi (lipsa uscării aeriene, etc.); este necesară selectarea micro-zonei (subliniat micro-zona Malovata – 1000 ha)

Câmpia prenistreană Grigoriopol, Cuciurgan, limanul Nistrului

N S

V, E

60 3080 3340 3220

ExistenĠa factorilor limitativi (frig úi ceaĠă în perioada maturizării), este necesară selectarea micro-zonei

Sursa: Institutul NaĠional al Viei úi Vinului În vederea atingerii potenĠialului sectorului de producere a strugurilor de masă este necesară implementarea unui úir de măsuri organizaĠionale, economice úi tehnologice printre care:

x ÎmbunătăĠirea tehnologiei de cultivare în vederea sporirii calităĠii úi competitivităĠii strugurilor de masă;

x Creúterea productivităĠii plantaĠiilor de struguri de masă prin implementarea clonelor libere de viroze a soiurilor tradiĠionale úi noi;

x ÎmbunătăĠirea soiurilor de masă conform cererii úi cerinĠelor pieĠelor internaĠionale. Cultivarea noilor soiuri de struguri de masă (in special a soiurilor fără seminĠe) pentru a majora exporturile;

x Implementarea realizărilor úi practicilor útiinĠifice în câmp; x Dezvoltarea úi îmbunătăĠirea facilităĠilor de depozitare, asigurând păstrarea pe termen lung a

strugurilor de masă, etc.

6

ASORTIMENTUL EXISTENT ùI NOILE VARIETĂğI DE STRUGURI DE MASĂ

Lista soiurilor omologate pentru anul 2005 includ 74 soiuri, din care 30 sunt struguri de masă. Este important de menĠionat faptul că soiurile noi sunt crescute pe suprafeĠe mici. Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în Moldova sunt Moldova, Ranni Magaracea, Chasselas Dore, Muscat Iantarnîi, Alb de Suruceni. Alte soiuri sunt cultivate pe suprafeĠe de 100-500 ha. După soiuri, circa 70% din plantaĠiile tinere sunt plantate cu Moldova, iar Cardinal, Alb de Suruceni, Regina Viilor úi Chasselas Dore constituie 5%.

Tabelul 2: Soiurile de struguri de masă omologate în registrul naĠional de plante

Soi Perioada de maturizare

Greutatea unui

strugure, g

Transportabilitate Culoarea bobiĠei

Muscat jemciujnâi Foarte timpuriu 250-300 Medie A Irsai Oliver Foarte timpuriu 140-180 Joasă A Perla de Csaba Foarte timpuriu 160-180 Medie A Frumoasa albă Mediu timpuriu 400 Medie A Codreanca Timpuriu 440 Înaltă N Prezentabil Timpuriu 350-500 Înaltă A Ranni Magaracea Timpuriu 200-270 Medie N Cardinal Timpuriu 140-210 Medie N Regina viilor Timpuriu 280-320 Medie A Chasselas dore Timpuriu 110-140 Medie A Chasselas musque Timpuriu 110-140 Medie A Chasselas rose Timpuriu 110-140 Medie R Leana Mediu 215 Bună A Startovîi Mediu 560 Medie A Muscat de Bugeac Mediu 310 Bună N Coarnă neagră Semi-târziu 170-200 Înaltă N Alb de Suruceni Semi-târziu 280 Bună A Muscat de Hamburg Semi-târziu 240-250 Medie N Caraburnu Târziu 350-400 Înaltă A Moldova Târziu 240-320 Înaltă N Iubilei Juravelea Târziu 420 Înaltă R Soiuri fără seminĠe Kiú-miú lucistâi Timpuriu 375 Bună R Apiren roz Mediu 420 Înaltă R Apiren alb Mediu 450 Înaltă A Kiú-miú moldovenesc Mediu 600-1100 Bună R-N Apiren negru de Grozeúti

Mediu 225 N

Romulus Semi-târziu 300 Înaltă A

Sursa: Institutul NaĠional al Viei úi Vinului

La finele anului 2005, Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 23 de soiuri noi de viĠă de vie care sunt admise pentru testare în condiĠii de producĠie, dintre care 16 soiuri de struguri de masă:

1. Loose Perlette 2. Flame Seedless 3. Beauty Seedless 4. Dawn Seedless 5. Summer Muscat 6. Thompson Seedless 7. Black Rose 8. Victoria

9. Exotic 10.Sublima Seedless 11.Monukka 12.Sultanina 13.Italia 14.Red globe 15.Niagara 16.Concord

7

În tabelul de mai jos sunt prezentate descrierile agro-biologice a soiurilor recent introduse în registrul soiurilor de plante al RM: Tabelul 3: Descrierea agro-biologică a soiurilor noi de viĠă de vie, struguri de masă admise pentru testare în condiĠii de producĠie

Durata perioadei de

vegetaĠie Bobul RezistenĠa la ȹ Denumirea soiului

zile 6 t active

Mărimea strugurilor

culoarea forma gustul seminĠe ger, qC mana oidium 1. Loose Perlette 105-110 2000-2100 medie sidefie slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil 2. Flame Seedless 115-125 2150-2300 medie roz sferic armonios apiren -20 sensibil sensibil 3. Beauty Seedless 120-125 2300-2450 medie albastru-

închis slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil

4. Dawn Seedless 120-125 2300-2450 medie alb slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil 5. Summer Muscat 120-125 2300-2450 medie alb oval tămâios apiren -17 sensibil sensibil 6. Thompson Seedless 135-145 2650-2750 mare alb oval armonios apiren -17 sensibil sensibil 7. Black Rose 145-155 2750-2800 mare albastru -

închis oval specific 1-2 -17 sensibil sensibil

8. Victoria 120-125 2300-2450 medie auriu oval-sferic armonios 1-2 -20 sensibil sensibil 9. Exotic 130-135 2400-2500 medie / mare albastru-

închis sferic armonios 1-2 17 sensibil sensibil

10. Sublima Seedless 130-135 2400-2500 medie / mare alb oval armonios apiren sensibil sensibil sensibil 11. Monukka 145-155 2800-2950 medie roz-închis oval armonios apiren -20 sensibil sensibil 12. Sultanina 135-145 2650-2750 medie / mare alb oval armonios apiren sensibil sensibil sensibil 13. Italia 155-170 2900-3050 mare alb oval tămâios 1-2 sensibil slab

sensibil slab

sensibil 14. Red globe 155-170 2900-3050 mare roz-aprins sferic armonios 3-4 -17 sensibil sensibil 15. Niagara 145-155 2750-2800 medie galben-

verzui sferic aroma

fructe, foxat

2-3 -28 sensibil rezistent

16. Concord 150-160 2800-2950 medie albastru - închis

sferic puternic foxat

3-4 -32 rezistent rezistent

8

ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND INFIINğAREA PLANTAğIILOR DE VIğĂ DE VIE ÎnfiinĠarea unei plantaĠii de vie reprezintă un sistem de măsuri în strânsă corelare, care include alegerea terenurilor úi aprecierea lor din punct de vedere pedologic úi agrofitotehnic. PlantaĠia viticolă este o investiĠie pe termen lung, care poate fi exploatată timp de 35-40 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înfiinĠării plantaĠiei viticole úi îngrijirea acesteia în primii ani după plantare. De aceea, la alegerea, proiectarea, pregătirea terenului, destinat pentru noile plantaĠii, trebuie excluse orice greúeli. Proiectul plantaĠiei În primul rând, o atenĠie deosebită se acordă lucrărilor de proiectare a plantaĠiilor viticole. ÎnfiinĠarea plantaĠiilor se face în baza proiectelor de organizare a teritoriului, destinat plantării cu viĠe altoite sau pe rădăcini proprii, care corespund standardului SM-207:2000. În Republica Moldova, conform prevederilor legii Viei úi Vinului, înfiinĠarea plantaĠiilor viticole cu suprafeĠe mai mari de 0,5 ha se face numai în baza proiectelor elaborate de instituĠiile autorizate de Ministerul Agriculturii úi Industriei Alimentare. InstituĠiile autorizate pentru efectuarea lucrărilor de proiectare, în bază de contract prestează servicii de elaborare úi transfer în natură a proiectelor. Tabelul 4: Lista agenĠilor economici, care posedă licenĠă pentru proiectarea plantaĠiilor viticole

Agentul economic Adresa Telefoane de contact

IM „Weis-MD vine Co” SRL or. Chiúinău, str. Vlaicu Parcalab 35 22-04-82 Institutul NaĠional al Viei si Vinului or. Chiúinău, str. Grenoble 128 28-50-25, 78-77-67 FPC „Codru-ST” SRL or. Chiúinău, str. Stefan cel Mare 33A 21-22-39, 22-73-66 ASP „SPM-Grup” or. Chiúinău, str. Costiujeni 16 75-35-70, 78-75-12 Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului

or. Chiúinău, str. Ialoveni 100B 72-35-70

„Tanjar-CO” SRL or. Chiúinău, str. Academiei 8/2 72-45-70 AsociaĠia Republicana de Stat pentru protecĠia Solului

or. Chiúinău, str. Grenoble 106 73-78-20, 73-50-33

Analiza solului Solul ca factor ecologic are o importanĠă majoră pentru viĠa de vie, determinând cantitatea úi calitatea recoltei. În cazul în care condiĠiile climaterice influenĠează în general asupra conĠinutului de zahăr úi a acidităĠii, atunci componenĠa solului determină buchetul úi plenitudinea gustului. Cunoaúterea detaliată a parametrilor solului (fertilitatea, compoziĠia mecanică, compoziĠia chimică, etc.) permite luarea unei decizii corecte privind amplasarea plantaĠiei, varietăĠile, portaltoiul, etc. În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului. Tabelul 5: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului

Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact

DirecĠia de observaĠii asupra poluării Mediului Ambiant al Serviciului de Stat “Hidrometeo”

mun. Chiúinău, str. Grenoble, 259

76-68-55

Laboratorul de încercări, StaĠia de proiectări úi ProspecĠiuni Chimice de la Nord

mun. BălĠi, str. P. BoĠu, 83

0-231-3-21-88, 3-00-29

Laboratorul de testare a solului al SA “Tera – Serv”

raionul EdineĠ, or. Cupcini, str. Chiúinăului, 1 0-246-2-42-24

Laboratorul de testare a solului al Centrului de Deservire a Fermierilor al SA “Alfa – Nistru”

raionul Soroca, s. VoloviĠa, str. E. Mărgineanu

0-230-2-34-44

9

Irigarea plantaĠiilor viticole (analiza apei) Deúi viĠa de vie este considerată o plantă tolerantă la secetă úi poate fi cultivată în regiunile cu sumă anuală mică de precipitaĠii (250-350 mm), ea reacĠionează foarte pozitiv la irigare úi suferă de secetă în regiunile viticole cu precipitaĠii mai mici de 600 mm. In condiĠiile Republicii Moldova rentabilitatea plantaĠiilor viticole irigate este înaltă. Întrucât prin irigare pot fi satisfăcute cerinĠele de apă ale plantei, eficacitatea ei este înaltă, roada sporind de 1.5-2 ori. Cu ajutorul irigării se măresc dimensiunile strugurilor úi a bobiĠelor, sporeúte fertilitatea, conĠinutul de zahăr, se îmbunătăĠeúte aspectul exterior úi calităĠile gustative ale strugurilor. CerinĠele viĠei de vie faĠă de umiditate variază în funcĠie de perioada din ciclul anual úi de faza de vegetaĠie. La începutul procesului de vegetaĠie (la dezmugurit) cerinĠele viĠei de vie în umiditate sunt maxime, apoi la începutul înfloritului necesitatea în umiditate scade, iar în perioada înfloritului este minimă. Ulterior creúte, devenind cea mai mare în perioada umplerii boabelor, ca la începutul maturării depline a boabelor úi maturării accelerate a lemnului din nou să se micúoreze. Figura 2: Curba necesitaĠii vitei de vie in umiditate in diferite faze de vegetaĠie Irigarea viilor se poate efectua prin brăzdare, aspersiune, sisteme de irigare subterane si aersol, picurare, dar cele mai răspândite sunt irigarea prin brăzdare, aspersiune úi picurare. Irigarea prin picurare asigură folosirea cea mai raĠională a apei úi îngrăúămintelor minerale, a forĠei de muncă, distribuirea uniformă a apei în zona sistemului radicular úi obĠinerea recoltelor mari de struguri. Sistemul de irigare prin picurare include sursa de apă, blocul de distribuire úi control, regulatorul de presiune, conducta subterană, distribuitorii úi 1-2 picurătoare la fiecare butuc, amplasate direct pe sol sau la înălĠimea de 20 cm. Tabelul 6: Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare COMAPNIA / Persoane de contact InformaĠia de contact Tipul sistemului Originea

“Trio” SRL 43-23-16, 43-21-61 Picurare SUA, Ucraina „MOLDAGROCHIM” SRL 22-35-97; 22-47-82; 22-41-17 Aspersiune, Picurare SUA „Eco-Irigare” SRL 43-04-19; 44-13-35 Aspersiune Moldova; Austria „Agro-Logistica” SRL 22-31-91; 27-00-40 Aspersiune Rusia „Agrodor-Succes” SRL 59-64-76; 71-58-62 Picurare, Aspersiune Grecia „Agrofit-BONUS” SRL 27-97-37; 27-97-36 Picurare, Aspersiune Spania, Grecia „Strimedit” SRL 24-34-88; 22-27-42; 24-46-69 Picurare SUA, Ucraina „A.I.K.” SRL 79-39-63 Aspersiune, Picurare Ucraina „Agrimatco-Service” SRL 22-67-73; 21-09-60 Picurare SUA

Miúcarea sevei

Înfloritul

Umplerea boabelor

Maturarea boabelor

DA

NU

10

Criteriile principale care determină calitatea apei de irigare sunt: � ConcentraĠia sărurilor solubile (mineralizarea) � ConĠinutul relativ de calciu, sodiu úi magneziu � ReacĠia pH � ConĠinutul de clor

Tabelul 7: Valorile parametrilor calităĠii apei pentru irigare:

Criteriu Valorile admise

1 SAR (coeficientul de adsorbire potenĠială a sodiului) <6 2 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45 3 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40 4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50 5 Mineralizarea, g/dm3 0.7-0.8 6 ReacĠia pH 8.2 7 Clor, mg/dm3 105

În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei. Tabelul 8: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei

Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact

Laboratorul de încercări al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”

MD 2068, mun. Chiúinău, str. M. Costin, 7V 43-89-24

Laboratorul Central de control a calităĠii apei potabile al SA “Apă – Canal, Chiúinău”

mun. Chiúinău, str. StudenĠilor, 14 48-98-32

Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale “Apă – Canal” din Ungheni

or. Ungheni, str. NaĠională, 2 0-236-2-34-06

11

Alegerea materialului săditor Material săditor viticol se consideră viĠele portaltoi, viĠele de soiuri roditoare altoite sau pe rădăcini proprii, maturate de 1-2 ani sau vegetante. În Republica Moldova în conformitate cu cerinĠele standardelor SM 206:2000 úi SM 207:2000, în funcĠie de valoarea biologică úi starea fitosanitară a materialului de înmulĠire úi săditor viticol acesta este clasificat în următoarele categorii biologice:

1. Materialul Amelioratorului - este destinat producerii materialului de înmulĠire úi săditor viticol de categorie biologică „Prebază”.

2. Materialul Prebază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinĠarea plantaĠiilor de preînmulĠire, producătoare de material de înmulĠire úi săditor viticol din categoria biologică „Bază”.

3. Materialul Bază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinĠarea plantaĠiilor altoi úi portaltoi, producătoare de material de înmulĠire úi săditor viticol din categoria biologică "Certificat”.

4. Materialul Certificat - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinĠarea plantaĠiilor producătoare de material de înmulĠire úi săditor viticol din categoria biologică „Standard” sau pentru înfiinĠarea plantaĠiilor de producere a strugurilor.

5. Materialul Standard - este destinat producerii materialului săditor viticol pentru înfiinĠarea plantaĠiilor producătoare de struguri.

6. Materialul Obiúnuit - ! producerea materialului săditor viticol de categoria biologică “Obiúnuit” este interzisă începând cu 01.01.2006.

În continuare este prezentată lista agenĠilor economici licenĠiaĠi în producerea úi comercializarea materialului săditor viticol. Tabelul 9: Lista agenĠilor economici licenĠiaĠi in producerea si comercializarea materialului săditor viticol

Agentul economic Adresa Telefoane de contact

„Sauron” SRL Chiúinău, bd. Stefan cel Mare 162, of. 1608 21-02-08, 23-86-28 IM „Weis-MD vine Co” SRL Chiúinău, str. Vlaicu Parcalab 35 22-04-82 Institutul National al Viei si Vinului Chiúinău, str. Grenoble 128 28-50-25, 78-77-67 FPC „Codru-ST” SRL Chiúinău, bd. Stefan cel Mare 33A 21-22-39, 22-73-66 ”Salcuta” SRL Chiúinău, str. Sciusev 53 24-52-52, 22-81-55 „Mercier Centru Europa” SRL Chiúinău, str. Vasile Alecsandri 69/1 22-62-97 „Sadac Agro” SRL s. Sadaclia, Basarabeasca (297) 57702, 57340 „Mitarix” SRL s. Gura Galbena, Cimislia (241) 46350 „Vialtos” SA s. Larguta, Cantemir (273) 76218 „Vorniceni” CAPC s. Vorniceni, Straseni (237) 46294 „DimCairac-Agro” SRL s. Cairaclia, Taraclia (294) 66230 „Ghelir-Agro” SRL s. Chirsovo, Comrat (298) 51332 „Crocmaz Agro” SRL s. Crocmaz, Stefan Voda (242) 46230 „Vita Podgoreanu” SRL s. Cojusna, Straseni 0-691-11-618 „Elvitis-Com” SRL Chiúinău, str. Sf. Nicolae 35 22-10-58 „Tomai-Vinex” SA S. Tomai, Ceadir-Lunga (291) 51507, 51007

Notă: Pentru a exclude efectuarea copcitului úi pentru a preîntâmpina afectarea plantelor tinere de Cancerul bacterian, viĠele înainte de plantare se introduc în săculeĠe izolatoare de polietilenă (cu grosimea – cel puĠin 300 Mkm, lăĠimea – 8-10 cm, înălĠimea – 45-50 cm). Izolatorul trebuie să fie legat deasupra rădăcinilor bazale úi sub punctul de altoire cu aĠă naturală.

12

Schema de plantare SuprafaĠa de nutriĠie a butucilor este determinată de gradul fertilităĠii úi umidităĠii solului, vigoarea butucilor, sistemului de formare a lor, nivelul de mecanizare a lucrărilor în vie. SuprafaĠa de nutriĠie determină distanĠele între plante pe rând úi între rânduri. În Republica Moldova ele variază de la 2,5 până la 3,5 m între rânduri úi 1,25-2 m în rânduri. Pentru butucii cu creútere slabă úi mijlocie distanĠa între rânduri este de 3 m, iar în rânduri pe soluri sărace de 1,3-1,5 m, pe cele fertile 1,5-1,75; pentru butci viguroúi – respectiv 3,0-3,5 m, 1,5-1,75 úi 1,75-2,0 m. În condiĠiile de cultură protejată distanĠa între rânduri este de 2,5-3,0 m, iar între plante în rând de 1,25-1,5 m. Timpul plantării În condiĠiile Moldovei viĠa de vie poate fi plantată în 3 perioade:

x Primăvara – în lunile martie-aprilie, imediat cum este posibilă ieúirea în câmp; x Vara – 15 mai – 30 iunie, se plantează material săditor viticol vegetant; x Toamna – în luna noiembrie (până la îngheĠarea solului), imediat după scoaterea materialului săditor din

úcoala de viĠe Organizarea teritoriului Organizarea unui sector viticol este un factor important pentru exploatarea cu succes a plantaĠiei, de aceea este recomandat să se efectueze de un birou de proiectare experimentat. Organizarea teritoriului unui sector viticol trebuie să prevadă:

x Deservirea eficientă a plantaĠiei; x Utilizarea raĠională a solului úi a terenului agricol; x Utilizarea eficientă a autotransportului, tractoarelor úi maúinilor agricole; x ProtecĠia solului contra eroziunii; x Utilizarea eficientă a braĠelor de muncă; x Utilizarea eficientă a investiĠiilor capitale úi rambursarea lor mai timpurie.

Transferarea în natură a proiectului organizării teritoriului plantaĠiei viticole se face de către biroul de proiectare utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare. Formarea butucului În vederea diminuării riscurilor de îngheĠ úi obĠinerea unei recolte maximale anual pentru soiurile de struguri de masă sunt recomandate formele protejate de conducere a butucilor pentru toate zonele viticole din RM, care prevăd îngroparea viilor în toamnă. ğinând cont de volumul mare de lucru la îngroparea úi dezgroparea butucilor este recomandată formarea butucilor după sistemul evantai unilateral (Figura 3a) si moldovenesc de spalier unilateral (Figura 3b) cu braĠe scurte sau lungi, oblice, în scopul înclinării lor spre sol.

Figura 3: Formele de butuc recomandate pentru viile protejate

a) b)

13

INVESTIğIILE NECESARE PENTRU INFIINğAREA PLANTAğIILOR TINERE DE STRUGURI DE MASĂ Volumul investiĠiilor capitale necesare pentru înfiinĠarea plantaĠiilor viticole includ cheltuieli ce Ġin de pregătirea solului, plantare, instalarea spalierului úi îngrijirea plantaĠiilor tinere până la intrarea pe rod. Volumul de investiĠii depinde úi de distanĠa de plantare, sistemul de cultură, forma butucilor, termenul intrării lor pe rod, prezenĠa sau lipsa irigării, sistemul de protecĠie a plantelor. În general, volumul investiĠiilor constituie suma cheltuielilor directe úi indirecte începând cu pregătirea solului úi terminând cu îngrijirea plantaĠiei viticole tinere până la intrarea în rod.

În continuare este prezentat un exemplu de calcul al investiĠiilor necesare pentru înfiinĠarea úi îngrijirea plantaĠiilor tinere de struguri de masă, varietăĠi apirene (fără seminĠe), schema de plantare 3 x 1,5 m úi utilizarea irigării prin picurare.

14

Tabelul 10: Calculul investiĠiilor necesare pentru înfiinĠarea úi îngrijirea plantaĠiilor tinere de struguri de masă

UM Canti-tatea

PreĠ unitar

Pregatirea terenului

preplantare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

1 Vanzări lei 15 60000 120000 180000 Struguri de masa kg 4000 8000 12000

2 Costul materialelor de producere 13332 60366.6 34463 1600 4790 4790 Material săditor unit. 2222 20 13332 31108

SăculeĠe izolatoare de polietilena pt tulpina subterana unit.

2222 0.3 667

Echipament de irigare 1 21945 21945 Stâlpi de beton armat unit. 396 40 15840 Sarma de spalier (d=3 mm) t 0.3 14000 3864 Sarma de spalier (d=2.4 mm) t 0.6 12000 6912 Sisteme de ancorare ha 72.0 - 4650 2100 Sisteme de tensionare unit. 216 14.0 1008 2016 Material de legat kg 60 10 50 90 200 270 270 Apa la plantare m3 24 20 480 Îngrăúăminte minerale kg 111 18 2000 0 0 2000 2000 Insecticide úi fungicide kg / l 20 70 700 1400 1400 2520 2520

3 Costul lucrărilor mecanizate 2000 5946 3046 4060 4470 4630 Desfundarea cu scoaba (90 cm) ha 1 2000 2000 Arătura de toamna intre rânduri (25-30 cm) ha 1 700 700 700 700 700 700 Cultivarea intre rânduri (3, 4 ori) ha 4 250 1000 1000 1000 750 750 Irigarea prin picurare & fertilizare m3 250 2 250 500 500 500 Stropirea plantaĠiilor ha 4 250 1000 1500 1500 Transportarea stâlpilor (10 km) t/km 210 4 840 Săparea gropilor pt plantare unit 2222 1 2222 Transportarea apei la plantare (10 km) t/km 121 4 484 Săparea gropilor pt stâlpi unit. 396 1 396

Transportarea producĠiei din cimp (10 km) t/km 40-120 4 160 320 480

Îngroparea/dezgroparea coardelor ha 2 350 700 700 700 700 700

4 Costul lucrărilor manuale 0 7710 6560 8490 8560 9660 Plantarea viĠelor, tasarea si muúuroirea om/zi 5 70 350 Prăsitul in rând om/zi 15 70 1050 1050 1050 1050 1050 Instalarea stâlpilor om/zi 14 70 980 Instalarea sârmei om/zi 14 70 980 Instalarea ancorelor om/zi 1 70 70 Formarea butucilor & tăierea in uscat om/zi 17 80 240 320 680 1360 Legatul in uscat om/zi 13 70 350 Plivitul lăstarilor om/zi 5 80 160 240 480 400 400 Legatul lăstarilor om/zi 20 70 140 630 630 630 630 Copilitul om/zi 27 70 420 630 Cârnitul om/zi 8 70 210 560 560 Îngroparea/dezgroparea coardelor om/zi 14 70 980 980 980 980 980 Recoltarea om/zi 30 70 840 1260 1680 Paza plantaĠiilor om/luna 6 500 3000 3000 3000 3000 3000 5 Cheltuieli neprevăzute (10%) 1533 7402.26 4406.9 7415 1782 1908

6 TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCERE 16,865 81,425 48,476 21,565 19,602 20,988 TOTAL PANA LA INTRAREA IN ROD 146,766

7 Taxe úi Impozite 600 600 600 600 600 600 Impozitul funciar ha 1 120 120 120 120 120 120 120 Fondul social ha 1 480 480 480 480 480 480 480

8 Profit Brut -17465 -82024.9 -49075.9 37835 99798 158412

15

SURSE DE SUPORT FINANCIAR SubvenĠiile, acordate de către Guvernul Republicii Moldovei.

REPUBLICA MOLDOVA

PARLAMENTUL

HOTARIRE

de aprobare a

Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susĠinerea înfiinĠării plantaĠiilor viticole

nr. 14 adoptat: 09.02.2007 în vigoare: 09.02.2007

publicat în: Monitorul Oficial nr 029 din: 02.03.2007 articolul: 96

cod de clasificare: Limba rusă

Întru executarea art.31 alin.(16) din Legea viei úi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. - Se aprobă Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susĠinerea înfiinĠării plantaĠiilor viticole, expus în anexă.

Art.2. - Se abrogă Hotărîrea Parlamentului nr. 21-XVI din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului de susĠinere a înfiinĠării plantaĠiilor viticole úi a mijloacelor destinate utilizării pentru administrarea mărcilor proprietate de stat.

PREùEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr.14-XVI. Chiúinău, 9 februarie 2007.

Anexă

REGULAMENT

privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susĠinerea

înfiinĠării plantaĠiilor viticole

I. DispoziĠii generale

1. Prezentul regulament, elaborat în conformitate cu prevederile art.31 alin.(16) din Legea viei úi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, reglementează modul de gestionare (administrare úi repartizare) a mijloacelor fondului pentru susĠinerea înfiinĠării plantaĠilor viticole (denumit în continuare fond) úi mărimea compensaĠiei pentru acoperirea parĠială a cheltuielilor de înfiinĠare a plantaĠiilor viticole producĠie-marfă, inclusiv a plantaĠiilor-mamă altoi úi portaltoi.

16

2. Mijloacele fondului sînt gestionate de AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin" în conformitate cu legislaĠia în vigoare úi cu prezentul regulament.

3. Prevederile prezentului regulament se extind asupra persoanelor fizice úi persoanelor juridice, înregistrate în modul stabilit de legislaĠia în vigoare, care activează în domeniul vitivinicol, indiferent de tipul de proprietate úi forma juridică de organizare, cu excepĠia unităĠilor vinicole care înfiinĠează plantaĠii viticole conform obligaĠiilor investiĠionale incluse în contractul de vînzare-cumpărare a pachetului de acĠiuni ale statului.

4. Cuantumul fondului se stabileúte anual în legea bugetului de stat.

5. Mijloacele fondului se acumulează la un cont trezorerial al Ministerului FinanĠelor úi se utilizează conform devizului de cheltuieli úi planului de finanĠare, aprobate de consiliul de administrare a fondului úi de Ministerul FinanĠelor.

II. Administrarea mijloacelor fondului

6. AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin" gestionează mijloacele fondului prin intermediul unui consiliu de administrare (denumit în continuare consiliu), compus din 11 persoane, inclusiv preúedinte, vicepreúedinte úi secretar.

7. Din componenĠa consiliului fac parte: directorul general al AgenĠiei Agroindustriale "Moldova-Vin", în calitate de preúedinte al consiliului, trei reprezentanĠi din partea acestei agenĠii, unul dintre care este secretar al consiliului, cîte un reprezentant din partea Institutului NaĠional pentru Viticultură úi VinificaĠie, a Ministerului Economiei úi ComerĠului, a Ministerului FinanĠelor, a uniunilor profesionale din viticultură úi din vinificaĠie, a patronatului din complexul agroalimentar úi a federaĠiei sindicatelor din ramură.

ComponenĠa nominală a consiliului se aprobă úi se modifică prin dispoziĠie de Guvern.

8. Consiliul îúi organizează activitatea în baza unui regulament, aprobat la prima lui úedinĠă.

9. De competenĠa consiliului Ġin:

a) aprobarea úi modificarea planurilor de finanĠare;

b) stabilirea numărului de tranúe pentru compensarea parĠială a cheltuielilor de înfiinĠare a plantaĠiilor viticole (în continuare - compensaĠie), precum úi a cuantumului fiecărei tranúe;

c) stabilirea succesiunii în distribuirea mijloacelor fondului úi asigurarea transparenĠei acestei distribuiri;

d) examinarea, în cadrul úedinĠelor sale, a actelor prezentate de solicitanĠi úi adoptarea deciziilor asupra lor;

e) controlul asupra corectitudinii calculelor úi distribuirii mijloacelor fondului.

10. Consiliul se convoacă în úedinĠe ordinare úi extraordinare. ùedinĠele ordinare se Ġin, după caz, cel puĠin o dată pe lună. ùedinĠele extraordinare se convoacă de preúedintele consiliului sau la cererea a cel puĠin 1/3 din membri. Data úedinĠei se stabileúte de preúedinte úi se aduce la cunoútinĠă tuturor membrilor cu cel puĠin 3 zile înainte.

11. ùedinĠa consiliului este deliberativă dacă sînt prezenĠi cel puĠin 2/3 din membrii lui.

12. Fiecare membru al consiliului, inclusiv secretarul, deĠine dreptul la un singur vot, exercitat personal. Decizia se adoptă cu votul majorităĠii absolute a membrilor consiliului prezenĠi la úedinĠă.

17

13. ùedinĠa consiliului se consemnează în proces-verbal, întocmit în termen de 3 zile din data Ġinerii ei, în 2 exemplare, semnate de toĠi membrii consiliului.

14. AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin" asigură:

a) primirea de la solicitanĠi a actelor, verificarea lor;

b) examinarea plantaĠiilor viticole nou-înfiinĠate;

c) pregătirea ordinii de zi a úedinĠelor consiliului, organizarea lucrărilor de secretariat;

d) elaborarea úi modificarea planurilor de finanĠare;

e) prezentarea, la solicitarea consiliului, de informaĠii privind înaintarea documentelor, verificarea plantaĠiilor viticole nou-înfiinĠate úi acumulările de mijloace băneúti în fond;

f) întocmirea de rapoarte trimestriale privind cheltuielile curente, prezentarea lor în úedinĠa consiliului;

g) efectuarea unor alte acĠiuni în vederea gestionării eficiente a mijloacelor fondului.

III. Repartizarea mijloacelor fondului

15. Mijloacele fondului se utilizează:

a) 98 la sută pentru susĠinerea înfiinĠării plantaĠiilor viticole;

b) pînă la 1,6 la sută pentru administrarea mărcilor proprietate de stat, pentru înregistrarea lor în Ġară úi în străinătate;

c) pînă la 0,4 la sută pentru suportarea cheltuielilor de acordare a consultanĠei, de verificare, monitorizare úi supraveghere de autor a plantaĠiilor viticole nou-înfiinĠate, mijloace care se alocă trimestrial Institutului NaĠional pentru Viticultură úi VinificaĠie.

16. Mijloacele destinate administrării mărcilor proprietate de stat se vor folosi la:

a) plata taxelor de înregistrare în Ġară úi în străinătate a mărcilor úi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparĠin statului, inclusiv a taxelor de depunere a cererilor de înregistrare, examinare, publicare, eliberare a titlului de protecĠie, precum úi de efectuare a unor alte acĠiuni cu semnificaĠie juridică ce Ġin de protecĠia mărcilor;

b) plata serviciilor, prestate de mandatarii din Ġară úi din străinătate, în vederea reprezentării, în faĠa oficiilor pentru proprietate intelectuală, organelor de stat competente, instanĠelor de judecată, a intereselor privind protecĠia mărcilor úi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparĠin statului, soluĠionarea litigiilor legate de această protecĠie;

c) organizarea úi monitorizarea utilizării în Ġară úi în străinătate a mărcilor úi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparĠin statului;

d) promovarea în Ġară úi în străinătate a mărcilor úi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparĠin statului.

17. Mărimea compensaĠiei, în anii 2006-2007, se stabileúte în sumă de 25 mii de lei pentru un hectar de suprafaĠă utilă de plantaĠie viticolă. La înfiinĠarea plantaĠiilor-mamă cu material săditor de categorii biologice ridicate ("prebază" úi "bază"), compensaĠia se majorează cu 15 mii de lei, a plantaĠiilor de producĠie cu soiuri de struguri pentru

18

masă cu 10 mii de lei, a plantaĠiilor cu soiuri pentru producerea vinurilor cu denumire de origine cu 5 mii de lei.

18. Se acordă compensaĠie pentru plantaĠiile viticole care au fost înfiinĠate începînd cu primăvara anului 2004. CompensaĠiile sporite pentru categoriile de plantaĠii menĠionate în pct. 17 se acordă începînd cu cele plantate în anul 2006.

19. Pot beneficia de compensaĠie persoanele fizice úi persoanele juridice, indicate la pct.3, care au înfiinĠat plantaĠii viticole, inclusiv plantaĠii altoi úi plantaĠii portaltoi, conform proiectului de înfiinĠare, cu material săditor, autorizat, de soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante, pe o suprafaĠă compactă de cel puĠin 5 hectare úi, respectiv, pe o suprafaĠă compactă de cel puĠin 1 hectar pentru plantaĠiile viticole specificate la pct.20.

Se admit pentru acordarea compensaĠiei úi suprafeĠe mai mici, începînd cu 0,5 ha, în cazul în care acestea sînt amplasate compact lîngă alte plantaĠii viticole, înfiinĠate anterior, cu soiuri din aceeaúi grupă agrobiologică, cu vîrsta de cel mult 1/2 din durata de exploatare a categoriei respective de plantaĠii, cu un grad respectiv de îngrijire, alcătuind împreună o suprafaĠă de cel puĠin 5 ha.

CompensaĠia se acordă úi în cazul în care gospodăriile de fermier (Ġărăneúti) úi întreprinderile individuale au înfiinĠat plantaĠii viticole pe o suprafaĠă compactă de 5 ha sau mai mare, după un proiect comun sau după proiecte separate, cu soiuri din aceeaúi grupă agrobiologică.

20. Se acordă compensaĠie parĠială, începînd cu anul 2007, pentru o suprafaĠă compactă cu soiuri de struguri pentru masă de cel puĠin 1 ha ori pentru o suprafaĠă amplasată compact lîngă plantaĠii viticole înfiinĠate anterior alcătuind împreună cel puĠin 1 ha.

21. Pentru a beneficia de mijloacele fondului, solicitantul prezintă AgenĠiei Agroindustriale "Moldova-Vin", după înfiinĠarea plantaĠiilor viticole:

a) actele, înregistrate potrivit legislaĠiei, ce confirmă dreptul de deĠinător al terenurilor agricole pe care sînt înfiinĠate plantaĠii viticole;

b) extras din proiectul de înfiinĠare a plantaĠiilor viticole;

c) actele ce confirmă procurarea, originea úi calitatea materialului săditor viticol;

d) actul privind plantarea materialului săditor, confirmat de autoritatea administraĠiei publice locale de nivelul întîi úi de direcĠia agricultură úi alimentaĠie a unităĠii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;

e) certificatul de înregistrare úi atributele bancare.

Cooperativa agricolă de producĠie membrilor căreia nu li s-au atribuit în natură (pe loc) cote de teren echivalent prezintă, ca acte ce confirmă dreptul de deĠinător al terenului, hotărîrea adunării generale a cooperativei privind înfiinĠarea plantaĠiei viticole úi planul cadastral al plantaĠiei nou-înfiinĠate confirmat de primărie.

22. Documentele depuse de solicitanĠi se înscriu într-un registru special, Ġinut de AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin".

23. În termen de 30 de zile după prezentarea documentelor specificate la pct.21, plantaĠiile viticole nou-înfiinĠate se verifică pe teren de către o comisie, alcătuită din reprezentanĠi ai AgenĠiei Agroindustriale "Moldova-Vin", ai Institutului NaĠional pentru Viticultură úi VinificaĠie, ai direcĠiilor agricultură úi alimentaĠie ale unităĠilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, ai autorităĠilor administraĠiei publice locale de nivelul întîi úi ai întreprinderii viticole. Rezultatele verificării se consemnează într-un act, de un model aprobat de consiliu.

19

24. Documentele prezentate de solicitanĠi se examinează în úedinĠa consiliului în cel mult 30 de zile după prezentarea actului de verificare pe teren a plantaĠiilor viticole nou-înfiinĠate.

25. Decizia consiliului privind acordarea compensaĠiei, amînarea sau refuzul de a o acorda se aduce la cunoútinĠă solicitantului, de către secretarul consiliului, în termen de o săptămînă din data întocmirii procesului-verbal al úedinĠei lui.

26. Beneficiarilor de compensaĠii cărora pepinieriile viticole autohtone le-au oferit material săditor viticol în avans, prin coordonare cu AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin", li se acordă integral, în anul plantării, sumele respective.

27. În baza deciziilor consiliului, înscrise în procesele-verbale respective, AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin" perfectează dispoziĠii de plată trezoreriale, pe care le prezintă, în modul stabilit, Trezoreriei Centrale a Ministerului FinanĠelor.

28. Pe măsura prezentării dispoziĠiilor de plată trezoreriale, Ministerul FinanĠelor transferă beneficiarilor de compensaĠii sumele respective din fond, în funcĠie de numărul tranúelor úi de cuantumul lor.

IV. ResponsabilităĠi

29. Responsabil de acumularea mijloacelor în fond este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, iar de utilizarea lor la destinaĠie, AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin".

30. Conducătorul úi contabilul-úef ai AgenĠiei Agroindustriale "Moldova-Vin" sînt responsabili personal de corectitudinea úi legalitatea operaĠiunilor efectuate.

31. AgenĠia Agroindustrială "Moldova-Vin" prezintă trimestrial Parlamentului úi Ministerului FinanĠelor dări de seamă privind utilizarea mijloacelor din fond, conform legislaĠiei în vigoare.

20

Creditele sunt o sursă alternativă de finanĠare a investiĠiei necesare pentru înfiinĠarea plantaĠiilor de viĠă de vie. Pe piaĠa financiară a RM creditele sunt oferite de câteva categorii de instituĠii financiare: bănci comerciale, instituĠii de microfinanĠare úi companii de leasing. Mai jos este prezentată lista instituĠiilor de finanĠare pentru care agricultura este considerată sector Ġintă. Pentru informaĠii detaliate asupra activităĠii fiecăreia dintre instituĠiile menĠionate vă rugăm să studiaĠi “Ghidul Produselor Creditare“ elaborat de către Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA). Tabelul 11: Lista instituĠiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol

Denumirea instituĠiei financiare Adresa oficiu central InformaĠia de contact

Bănci comerciale

BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A. MD-2006, mun. Chisinau, str.Cosmonautilor 9

22-27-70, 24-46-49 http://www.maib.md

BC "BANCA SOCIALA" S.A. MD-2005, mun. Chisinau, str. Mitropolit Banulescu-Bodoni 61

22-14-94, 22-14-81 http://www.socbank.md

BC "VICTORIABANK" S.A. MD-2004, Chisinau, str.31 August 141 23-30-65, 57-61-00 http://www.victoriabank.md

BC "MOBIASBANCA" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, bd. ùtefan cel Mare si Sfint, 81a

54-19-74 http://www.mobiasbank.com

BC "Moldindconbank" S.A. MD-2012, or. Chisinau, str. Armenească, 38

57-67-82 http://www.moldindconbank.com/

Societatea pe Actiuni Banca de Economii MD-2012, mun. Chisinau, str. Columna 115

24-47-22, 24-04-70 http://www.bem.md/

BC "EuroCreditBank" S.A. MD-2001, mun. Chisinau, str. Ismail 33 50-01-01, 50-02-22 http://www.ecb.md

BC "UNIBANK" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Banulescu Bodoni 45

25-38-01 http://www.unibank.md

"Banca de Finante si Comert" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Puskin 26 22-74-35 http://www.fincombank.com/

BC "EXIMBANK" S.A. MD-2001, or. Chisinau, bul. Stefan cel Mare 6

27-25-83 http://www.eximbank.com/

BC "INVESTPRIVATBANK" S.A. MD-2001, or. Chisinau, str. Sciusev 34 27-43-86 http://www.ipb.md

BC "Universalbank" S.A. MD-2004, mun. Chisinau, bul. Stefan cel Mare 180

29-59-00 http://www.universalbank.md

BC "ENERGBANK" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Vasile Alexandri 78

54-43-77 http://www.energbank.com

InstituĠii de microfinanĠare

CorporaĠia de FinanĠare Rurală MD-2004, mun. Chiúinau, bd. ùtefan cel Mare úi Sfânt, 180, oficiul 906

29-53-05, 29-53-06 http://www.microfinantare.md

“GARANTINVEST” SRL MD-2004, mun.Chiúinău, str.31 August 1989, 98, oficiul 411

23-49-70 http://www.garantinvest.md

Proiectul InvestiĠii úi Servicii Rurale (RISP) MD-2005, mun. Chiúinău, 9 Cosmonautilor Street, office 544

22-24-65, 22-24-67 http://www.capmu.md

Microinvest MD2012, mun. Chiúinau, str. Puskin, 16 22-99-04, 22-99-03 ProCredit MD-2004, Chiúinău, Bulevardul ùtefan cel

Mare úi Sfânt, 65, oficiul 900 27-14-19 www.procredit.md

FederaĠa AsociaĠiilor de Economii úi Împrumut MD-2004 Chiúinău, bd. ùtefan cel Mare 180, oficiu 1110

Companii de leasing

MAIB Leasing

MD-2001, mun.Chiúinău, str.Tighina, 49/4 20-36-16, 20-36-17 http://www.leasing.md

IMC Leasing MD-2045, mun. Chiúinău, bd. Moscovei 20 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65 http://www.imcleasing.md/

Euro Leasing

MD-2001, mun. Chiúinău, str. Ismail 33 27-27-09, 50-02-44 http://www.euroleasing.md

Galas Leasing

MD-2012, mun.Chiúinău, str. A.Diordita, 2 21-34-50, 21-34-46, 21-34-47

BS Leasing Grup

MD-2045 mun. Chiúinău, bd. Moscovei, 21 44-10-44, 44-10-96

21

BIBLIOGRAFIE

N. Perstniov, V. Surugiu, E. Morosan, V. Corobca – Viticultura. Chiúinău 2000.

V. Corobca, P. Apruda, Ch. Nicolaescu – Afaceri in viticultura. Chiúinău, ACSA, 2004.

A. Overcenco – Agricultural Atlas. Chiúinău, version January 2006.

Academia de ùtiinĠe a Moldovei – Uvologie úi Enologie. Chiúinău 2006.

Ȇ. Ǩ. ǸȖȌȐȕ – ǪȐȕȖȋȘȈȌ Ȑ ǪȐȕȖȋȘȈȌȈȘșȚȊȖ. ǷȖȓȕȖȍ ȘțȒȖȊȖȌșȚȊȖ ȗȖ ȊȣȘȈȡȐȊȈȕȐȦ, țȝȖȌț Ȑ ȗȍȘȍȘȈȉȖȚȒȍ ȊȐȕȖȋȘȈȌȈ. DzȘȈșȕȖȌȈȘ, DzȖȋȖȘȚȈ, 2004.

Ǫ. Ǵ. ǹȚȍȞȍȕȒȖ, ǵ. Ǫ. ǬȍȘȎȈȒȖȊ – ǪȐȕȖȋȘȈȌȈȘșȚȊȖ ȗȖ-ȕȖȊȖȔț. ǴȖșȒȊȈ 2006.

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), CNFA – Studiu de piaĠă: Strugurii moldoveneúti pe piaĠa Rusiei. Davis Fresh Technologies, Mai 2005.

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), MEPO – Raportul mesei rotunde: OportunităĠi de dezvoltare a sectorului competitiv de producĠie a strugurilor de masă in Moldova. Chiúinău, Mai 2005.

Implementarea Proiectului de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) este posibilă graĠie suportului generos oferit de poporul american prin intermediul AgenĠiei Statelor Unite pentru

Dezvoltare InternaĠională (USAID)

Pentru informaĠii suplimentare vizitaĠi www.cnfa.md sau contactaĠi oficiul CNFA în Chiúinău la tel. 577930,

sau la adresa str. Bulgară 33/1.