GHID Scriere Proiecte Regionale

GHID GHID

DE ELABORARE DE ELABORARE

A PROIECTELOR DE A PROIECTELOR DE

DEZVOLTARE REGIONALĂDEZVOLTARE REGIONALĂ

CAHUL 2013

GHID DE ELABORARE A PROIECTELOR DE DEZVOLTARE REGIONALĂ pagina 1

Autori:Silvia StrelciucEugen Lupaşcu

Consultant: Nicolae Dandiş

Responsabil de ediţie:Mihai Cucereanu

Ghidul apare în cadrul proiectului „De la dezvoltarea locală - la dezvoltarea regională a Republicii Moldova”, implementat de Centrul Regional de Asistenţă şi Informare a Organizaţiilor Neguvernamentale (CRAION) „CONTACT-Cahul”, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Regională Sud.

Publicaţia este posibilă graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP), implementat de FHI 360. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, Guvernului SUA sau FHI 360.

pagina 2 GHID DE ELABORARE A PROIECTELOR DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

CUPRINS

Preambul……………………………………………………… 4

I. Fundamentele proiectului regional………………….. 7

II. Specificul proiectelor de dezvoltare regională şi modalităţi de accesare a finanţării ………………….. 15

III. Structura cererii de finanţare nerambursabilă pentru proiecte regionale…………………………….. 20

IV. Erori frecvente la elaborarea şi aplicarea cererilor de finanţare……………………………………………. 42

V. Parteneriatul şi cooperarea intercomunitară în proiectele regionale de succes………………………... 47

Anexe………………………………………………………….. 66

Bibliografie …………………………………………………... 68


PREAMBUL

”Politica regională este importantă în UE, deoarece este unul din factorii cheie ai stabilităţii şi prosperităţii Uniunii Europene. Iar dezvoltarea regională este declanşatorul care contribuie la dezvoltarea societăţii şi Republica Moldova trebuie să continue cu îndrăzneală să implementeze această politică”

(Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională).

Procesul de dezvoltare regională în Republica Moldova a fost lansat odată cu aprobarea Legii Nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Acest proces, însă, a luat amploare la începutul anului 2010, odată cu derularea activităţii Agenţiilor de Dezvoltare Regională Nord, Centru şi Sud.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, autorităţile administraţiei publice locale, în parteneriat cu diverşi actori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local.

Obiectivele dezvoltării regionale vizează obţinerea unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul Republicii Moldova, reducerea dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social-economică dintre regiuni şi din interiorul lor şi consolidarea oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor. Şi nu în ultimul rînd, drept un obiectiv al politicii de dezvoltare regională este susţinerea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a colectivităţilor locale orientate spre dezvoltarea social-economică a localităţilor. În prezent, dezvoltarea regională reprezintă o pîrghie eficientă pentru rezolvarea problemelor socio-economice ale regiunilor şi localităţilor din Moldova, iar instrumentul de bază în acest proces sunt proiectele sau cererile de finanţare nerambursabilă.


Implementarea politicii de dezvoltare regională impune o abordare mai complexă a noţiunii de proiect prin introducerea conceptelor de ”proiect regional” sau ”proiect de impact regional”.

Prin intermediul prezentului ghid urmărim să familiarizăm reprezentanţii autorităţilor publice locale, ca principali aplicanţi la finanţare din resursele Fondului Naţional de Dezvoltare Regională, cu cerinţele şi exigenţele unor proiecte regionale de succes. Informaţiile propuse reprezintă o compilare a mai multor abordări din domeniul managementului proiectelor care pot fi utile la completarea cererilor de finanţare adresate diferitor donatori, de aceea ghidul poate servi ca instrument de lucru pentru reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, instituţiilor publice, liderilor locali, grupurilor de iniţiativă comunitară, altor structuri interesate.

Ghidul ajută utilizatorii la:

îmbunătăţirea abilităţilor în conceperea unui proiect de calitate;

determinarea regulilor şi principiilor în scrierea proiectelor;

identificarea caracteristicilor proiectelor regionale şi fundamentarea acestora;

conştientizarea modului de activitate asupra proiectului ca proces consecvent şi etapizat

înţelegerea rolului parteneriatelor comunitare ca premize în realizarea proiectelor regionale

determinarea valorii unui proiect ca instrument de dezvoltare locală şi regională

Acest ghid vine să accentueze importanţa cunoaşterii de către aplicanţi a domeniului de management al proiectelor, în care scrierea propunerii de finanţare este o acţiune dintr-o secvenţă logică de evenimente numită ciclul proiectului. În acelaşi timp, ghidul are scopul de a focusa procesul de învăţare a aplicanţilor asupra unor tehnici de scriere a propunerilor şi dezvoltarea unor abilităţi pentru designul şi scrierea unor proiecte de succes.


În contextul dat, este necesar de a explica şi defini termenii pe care îi utilizăm în prezentul ghid.

GLOSAR

Proiect - un ansamblu de activităţi planificate care se adresează unei probleme concrete prin care ne propunem atingerea obiectivelor specifice, în limite de timp bine definite şi beneficiind de fonduri limitate.Cerere de finanţare - un document scris prin care solicitantul cere fonduri unui finanţator pentru un proiect. Cuprinde elementele esenţiale ale proiectului, cât şi acele elemente care pledează în favoarea solicitantului.CIC – cooperare intercomunitară sau intermunicipală.Finanţator - o persoană sau instituţie (guvernamentală sau privată) care oferă sprijin financiar unor organizaţii, în baza unui contract, fără a urmări în schimb alte avantaje decât binele comunităţii.

Scop - soluţia propusă de proiect la problema care a fost identificată

Obiective - ceea ce urmează să fie realizat în cadrul proiectului, paşii concreţi în implementareGrup ţintă - grupul/entitatea care va fi implicat în activităţile proiectului, pentru a fi direct şi pozitiv afectată de proiect

Beneficiar - grupul/entitatea care va fi pozitiv afectată de proiect

Eligibilitate - caracteristică a unei organizaţii / propuneri de proiect/activităţi de a satisface criteriile definite de finanţator

Planul de activitate - o descriere a cursului, termenelor şi responsabilităţilor pentru activităţile proiectului

Grafic - un model specific pentru planurile de activitate ce ilustrează cum se interconectează activităţile

Rezultat - serviciile sau produsele ce vor fi oferite beneficiarilor. Tot ce este obţinut în urma utilizări asistenţei financiare

Indicatori - acele elemente ale planului proiectului care traduc scopul şi rezultatele proiectului în unităţi măsurabile (cantitate sau calitate) şi astfel oferă baza pentru măsurarea impactului


Impact - măsura în care proiectul, prin activităţile sale, produce schimbarea (îmbunătățirea) preconizată

Durabilitate – criteriu care urmăreşte în ce măsură proiectul propus continuă să existe, să funcţioneze sau să genereze servicii şi după încheierea finanţăriiConsiliul Regional pentru Dezvoltare (CRD) - Structură funcţională reprezentativă, fără personalitate juridică, creată în fiecare regiune în scopul de a coordona implementarea programelor de dezvoltare la nivel regional (Legea nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova).Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională (FNDR) - Linie de buget, principala sursă de finanţare a programelor şi proiectelor orientate spre dezvoltarea regională. Se constituie din alocaţiile anuale de la bugetul de stat destinate Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor(Legea nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova Parteneriat - Sistem, care asociază parteneri sociali, economici etc.; un grup/ o societate formală sau neformală, prin care două sau mai multe părţi decid sa acţioneze împreuna pentru atingerea unui scop comun.

MATERIAL TEMATIC

I. Fundamentele proiectului regional

O înţelegere clară a noţiunii de ”proiect” poate fi obţinută analizând principalele definiţii ale termenului din literatura de specialitate. Astfel, un proiect este:

activitatea (sau număr de activităţi conexe) care se desfăşoară conform unui plan prestabilit în vederea realizării obiectivelor fixate în termenul determinat.

un grup de activităţi intercondiţionate desfăşurate într-o manieră organizată, cu un punct de plecare şi un punct final bine definite, în vederea realizării unor rezultate specifice dorite pentru a satisface o serie de obiective clar definite.


un ansamblu de activităţi ce trebuie realizate într-o succesiune logică pentru a îndeplini obiectivele prestabilite indicate de client/beneficiar.

Un proiect implică o serie de activităţi intercorelate cu durată limitată, prestabilită şi are ca scop elaborarea unei lucrări, obţinerea unui produs sau realizarea unui serviciu cu caracter de unicat, viabil din punct de vedere funcţional şi financiar, în condiţiile respectării termenelor de implementare, bugetului alocat şi specificațiilor de calitate prevăzute.

Orice proiect poate fi descris printr-o schemă (alăturată mai jos), în care să existe legături logice, de determinare între componente:

orice proiect trebuie să se adreseze unei situaţii reale în care poate fi identificată o problemă a cărei rezolvare constituie scopul proiectului;

de realizarea scopului trebuie să se poată bucura un grup de beneficiari, prin acţiunea asupra unui grup ţintă;

pentru a realiza scopul trebuie formulate o serie de obiective operaţionale;

pentru îndeplinirea obiectivelor se concep activităţi care urmează a fi implementate;

pentru fiecare activitate trebuie să existe resurse alocate, acestea însemnând atât resurse de timp şi resurse umane, cât şi resurse financiare;

fiecare activitate va produce un rezultat, care reprezintă paşi spre atingerea rezultatului;

acesta (rezultatul) trebuie să fie măsurabil, în funcţie de o serie de indicatori predefiniţi;

rezultatele determină impactul general al proiectului, care reprezintă modul şi gradul în care scopul proiectului a fost atins;

impactul proiectului trebuie să fie sustenabil, adică efectele proiectului să aibă durabilitate în timp după încheierea perioadei pentru care s-a primit finanţare nerambursabilă.

Schema 1. Componentele unui proiect


Prin urmare, proiectul reuneşte un ansamblu de activităţi derulate pe o perioadă determinată care duc la realizarea unui scop comun general şi necesită o investiţie de resurse, în vederea îndeplinirii unui set de obiective precise. Un proiect este un mod de îmbunătăţire a unei situaţii existente la un moment dat. Astfel, proiectul nu este sinonim nici cu planul de afaceri (care trebuie să evidenţieze situaţia unei organizaţii şi a mediului său economic concurenţial la un moment dat), nici cu studiul de fezabilitate (care trebuie să evidenţieze necesitatea şi avantajele implementării unui proiect).

Un proiect sau o solicitare de finanţare calitativă este produsul

final al unui proces participativ care implică activităţi de documentare şi analiză: realizarea unor studii şi cercetări, organizarea discuţiilor, analiza de politici şi proceduri, pregătirea unor documente tehnice, stabilire de parteneriate ş.a. Este important ca fiecare aplicant să înţeleagă că etapa de scriere a unui proiect este precedată de o perioadă de documentare. Dacă am distribui timpul necesar în procesul de dezvoltare a unei propuneri într-un coraport procentual, tabloul obţinut va fi următorul:


25% - Cercetare şi documentare10% - Scrierea proiectului45% - Administrarea proiectului10% - Evaluarea proiectului10% - Scrierea rapoartelor

Astfel, o pătrime din timpul alocat dezvoltării unui proiect ţine de faza de cercetare şi documentare, care are ca rezultat conceperea proiectului. Ponderea timpului necesar la această fază este şi mai mare atunci, cînd noi dorim să elaborăm proiecte regionale, corelate cu strategii raionale, regionale şi naţionale, cu strategii sectoriale, proiecte cu buget consistent care presupun atragerea partenerilor şi asociaţiilor în procesul de realizare. Faza de concepere a proiectului este deloc neglijabilă, ea ne asigură claritatea asupra modului de dezvoltare al proiectului, facilitând etapa practică prin care proiectul ”se aşterne pe hîrtie”.

Un rol important în faza de cercetare şi documentare revine lucrului cu comunităţile şi comunicarea cu populaţia locală. Necesitatea de comunicare în procesul de conceptualizare a proiectului provine din:

- necesitatea respectării principiilor bunei guvernări în activitatea APL - transparenţă şi responsabilitate;

- tendinţa de a asigura calitatea şi relevanţa politicilor publice la nivel local/regional;

- determinarea angajamentului din partea comunităţilor pentru procesul de realizare al proiectului.

- mandatul autorităţilor publice locale, prin intermediul cadrul legal.

În acest sens, pot fi utilizate următoarele metode de comunicare cu populaţia localităţilor:


Tabelul 1. Recomandări utile pentru comunicarea cu cetăţenii din localităţi la faza de conceptualizare a proiectului

Metode Recomandări

Interviul beneficiarilor proiectelor implementate

Intervievaţi beneficiarii proiectelor deja implementate în localitate pentru a afla părerea despre beneficiile obţinute şi problemele procesului de implementare

Interviul beneficiarilor proiectelor noi

Intervievaţi viitorii beneficiari pentru a înţelege dacă ceea ce gândiţi să realizaţi este necesar şi dorit de cetăţeni;

Focus-grupuri Organizaţi întîlniri în focus-grupuri (grupuri de 8-12 persoane care reprezintă diferite grupuri sociale din localitate: femei, tineri, şomeri, agenţi economici, minorităţi etnice, persoane de vîrsta a treia, angajaţi pe instituţii) şi aflaţi disponibilitatea cetăţenilor de participare şi contribuţie, inclusiv financiară;

Sondaje de opinie Puteţi organiza sondaje de opinie pentru a colecta informaţii preliminare de la cetăţeni despre angajamentul faţă de proiect. În acest scop pot fi implicate Asociaţiile de Părinţi şi Pedagogi (APP), alte ONG-uri locale, bibliotecile publice, centrele comunitare...

Colectarea cererilor semnate

Pentru anumite tipuri de proiecte, de exemplu - proiecte de asigurare cu servicii de apă potabilă, canalizare, servicii de salubritate se recomandă ca la această fază să fie colectate de la locuitori, în anumite cazuri, cererile semnate prin care se confirmă disponibilitatea de conectare şi contractare a serviciilor create de APL pentru cetăţeni;

Constituirea grupurilor de lucru

Creaţi grupuri de lucru cu care evaluaţi proiectele anterioare pentru a evita repetarea greşelilor şi prognozaţi procesul de planificare a noului proiect. Este important ca în grupurile


de lucru să fie implicaţi şi consilieri locali;

Colectarea datelor statistice

Acumulaţi date statistice, stocaţi-le şi colectaţi argumente în favoarea proiectului;

Consultarea experţilor

Se recomandă să consultaţi unii experţi pe domeniul în care pregătiţi proiectul. O viziune profesionistă din afară vă poate spori credibilitatea proiectului şi gradul de înţelegere a problemei;

Organizarea evenimentelor publice pentru consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit

Dacă proiectul ce urmează a fi implementat are mai multe soluţii (sau soluţii tehnice), este neapărat să consultaţi cetăţenii prin organizarea forumurilor comunitare, a dezbaterilor sau audierilor publice. Aceste evenimente vor permite să identificaţi calea dorită de cetăţeni în rezolvarea problemei (de exemplu: pentru a îmbunătăţi managementul deşeurilor menajere solide în localitate pot exista cîteva soluţii:

a) APL contractează un agent economic care se va ocupa de transportarea deşeurilor;

b) APL creează o Întreprindere Municipală care va asigura realizarea acestui serviciu, introducînd taxe de evacuare a deşeurilor;

c) Cetăţenii doresc să păstreze formula veche - toţi transportă gunoiul la rampele de depozitare cu mijloacele de transport de care dispun)

Actualizaţi strategia locală de dezvoltare socio-economică

Revizuiţi strategia locală de dezvoltare socio-economică şi dacă este necesar reactualizaţi-o, introducând intenţiile de ultimă oră a cetăţenilor pentru a confirma că problema la care pregătiţi proiectul este identificată participativ şi necesită soluţionare imediată.

Aceste recomandări sunt generale şi pot fi utilizate de APL-uri în dependenţă de tradiţiile comunităţilor locale. În unele comunităţi


cetăţenii participă masiv la adunările generale şi evenimentele comunitare, în alte localităţi - este necesar a merge la oameni acasă cu un chestionar de opinie, în care aceștia î-şi vor exprima părerile.

Reprezentanţii APL cel mai des menţionează, că sunt la curent cu problemele comunitare şi cunosc părerea cetăţenilor vizavi de anumite iniţiative şi proiecte de dezvoltare. Deseori, însă, suntem surprinşi de cazuri cînd autorităţile publice creează servicii noi, iar cetăţenii le acceptă parţial din diferite motive, unul din cel mai des întîlnit fiind incapacitatea de plată.

În concluzie, putem menţiona că activităţile de analiză şi cercetare organizate cu locuitorii permit determinarea angajabilităţii populaţiei de participare în realizarea proiectului.

Conceptualizarea unui proiect regional presupune ca la această fază autorităţile publice locale să facă o analiză a domeniului problematic asupra căruia doresc să intervină prin proiect, studiind situaţia din localităţile limitrofe cu care ar putea aborda problema în comun. Această fază este mai simplă atunci cînd problemele discutate pot fi regăsite în documente strategice de diferite nivele:

strategii de dezvoltare locală, unde pot fi identificate problemele comune;

strategii locale elaborate pe domenii: de exemplu, strategii intercomunitare de dezvoltare a turismului rural (o strategie pentru cîteva localităţi);

strategii raionale de dezvoltare durabilă cu abordarea sectorială a unor domenii: de exemplu: strategia de dezvoltare socio-economică a r-lui Cahul, componenta apă şi canalizare;

strategii de dezvoltare regională bazate pe abordarea sectorială (de exemplu: Strategia de gestionare integrată a deşeurilor solide în Regiunea de Dezvoltare Sud).

Existenţa strategiilor sectoriale bazate pe viziuni de perspectivă în rezolvarea problemelor comunităţilor locale poate facilita activitatea APL la această etapă. Intenţia de proiect racordată la strategiile existente conferă încadrarea problemei într-un cadru mai extins şi durabil (inter-comunitar, intra- şi inter-raional şi regional), oferind argumente şi un plus de valoare soluţiei de realizare a proiectului. Analiza respectivă poate asigura şi evitarea anumitor cheltuieli suplimentare pe care le fac localităţile la elaborarea studiilor de


fezabilitate şi a documentelor tehnice. Elaborarea unui document tehnic care nu corespunde viziunii de perspectivă în soluţionarea problemei poate pierde din credibilitate şi valoarea sa iniţială. Posibilitatea de soluţionare a unei probleme prin asocierea mai multor localităţi oferă oportunitatea de elaborare a documentelor tehnice în comun pentru cîteva localităţi, influenţînd şi preţul serviciului contractat.

Conceptualizarea, ca etapă de documentare şi identificare, finalizează cu formarea unei păreri concrete privind elementele de bază a proiectului:

- ideea proiectului sau problema ce se doreşte a fi rezolvată prin proiect;

- obiectivele proiectului;- justificarea proiectului (de ce se doreşte realizarea proiectului

şi ce vine în sprijinul realizării lui);- grupul-ţintă al proiectului şi/sau cine beneficiază de

rezultatele implementării lui (cui îi este adresat), care, de cele mai multe ori, poate să rezulte din scop sau obiective şi/sau trebuie definit distinct;

- activităţile care urmează a fi realizate pentru obţinerea unor rezultate menite să ducă la atingerea obiectivelor proiectului;

- produsele şi rezultatele proiectului, care se stabilesc pentru fiecare obiectiv sau la nivelul întregului proiect;

- descrierea modului în care poate fi asigurată continuitatea proiectului la sfârşitul perioadei de finanţare (dacă este cazul unui astfel de proiect) sau prognozarea în timp a evoluţiei produsului/rezultatului proiectului;

- evaluarea financiară a resurselor, indiferent dacă ele există şi sunt puse la dispoziţia echipei proiectului sau urmează să fie finanţate prin proiect (contribuţia proprie a celor care propun proiectul şi partea care se doreşte să fie finanţată). De fapt, se întocmeşte bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe fiecare activitate şi pe fiecare resursă în parte, pe perioade de realizare a proiectului şi, în final, pentru întregul proiect;

- instituţiile/organizaţiile partenere şi determinarea rolului fiecărui actor (partener) implicat în proiect.


Este necesar să se reţină că toate elemente susmenţionate trebuie văzute ca un tot unitar. Între acestea există o mare interdependenţă şi consecvenţă logică.

II. Specificul proiectelor de dezvoltare regională şi modalităţi de accesare a finanţării

Nu este o definire clară a ceea ce putem numi proiect regional, totuşi se desprind unele caracteristici care fac ca proiectele să capete caracter regional. Aceste caracteristici ar fi următoarele1:

asigură realizarea obiectivelor, priorităţilor sau măsurilor incluse în Strategia de dezvoltare regională a regiunii din care este aplicantul;

impact concret şi măsurabil al proiectului asupra dezvoltării social-economice a regiunii;

proiectul aduce beneficii mai multor localităţi şi/sau raioane; este elaborat şi implementat în bază de parteneriat dintre mai

multe comunităţi/raioane. asigură durabilitate şi efecte multiplicatoare; activităţile proiectului contribuie la dezvoltarea zonelor

defavorizate (conform Indicilor de Deprivare a Ariilor Mici).

Proiectele de dezvoltare regională sunt finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR) care este principala sursă de finanţare a programelor şi proiectelor orientate spre dezvoltarea regională. FNDR se constituie din alocaţiile anuale de la bugetul de stat destinate Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor2.

Accesarea fondurilor destinate pentru susţinerea politicii de dezvoltare regională are loc în cadrul Apelurilor de Propuneri de Proiecte anunţate periodic de către Ministerul Dezvoltării Regionale

1 Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Aprobată prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 4/12 din 23 februarie 20122 Legea nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova


şi Construcţiilor. Primul apel de propuneri de proiecte a fost lansat în anul 2010, iar al doilea în anul 2012.

Scopurile Apelului de Propuneri de Proiecte sunt3: 1. Selectarea proiectelor care urmează a fi finanţate din

sursele FNDR;2. Elaborarea Planurilor Operaţionale Regionale care conţin

programele, proiectele şi activităţile prioritare pentru implementarea Strategiilor de Dezvoltare Regională. (Legea nr. 438-XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova);

3. Crearea oportunităţilor de susţinere din partea FNDR, ca autorităţile locale să identifice şi să elaboreze în parteneriat proiecte de interes regional.

Apelul de propuneri de proiecte cu suportul FNDR se desfăşoară în două etape:Etapa 1. Elaborarea şi depunerea de către aplicanţi a notelor conceptuale de proiect la Agenţiile de Dezvoltare Regională, evaluarea şi aprobarea lor de către Consiliul Regional de Dezvoltare. Etapa 1 durează nu mai mult de 45 de zile.

Unele recomandări privind activităţile care sunt necesare de realizat la etapa I

- Aplicantul va stabili clar ideea proiectului şi va determina dacă aceasta se încadrează în cerinţele specifice ale apelului de propuneri de proiecte (se va studia în acest scop Instrucţiunea pentru utilizatori);

- Se va stabili echipa care va lucra asupra elaborării notei conceptuale. Se va desemna o persoană responsabilă pentru elaborarea notei conceptuale şi pentru relaţiile cu partenerii implicaţi în proiect;

3 Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Aprobată prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 4/12 din 23 februarie 2012


- Se va organiza o şedinţă de lucru (cel puţin) cu partenerii proiectului pentru a stabili clar responsabilităţile şi rolurile părţilor implicate;

- Se va stabili o dată limită pentru evaluarea internă (de către grupul de lucru) a conceptului de proiect elaborat;

- În procesul de elaborare a notei conceptuale echipa de lucru va examina grila de evaluare a notelor conceptuale, pentru a verifica dacă informaţia în baza căreia se face evaluarea fiecărui criteriu a fost pusă în nota conceptuală;

- Echipa de lucru se va asigura că nota conceptuală conţine toată informaţia cerută în formularul anexat la Instrucţiunea pentru utilizatori;

- La etapa dată se vor determina surse financiare pentru elaborarea studiului de fezabilitate (pentru proiecte cu costuri mai mari de 5 mln. lei) şi a proiectului tehnic;

- Conceptul de proiect să fie depus la ADR în termenii stabiliţi.

După finalizarea perioadei de depunere a conceptelor de proiecte la ADR, va avea loc evaluarea acestora de către o echipă formată din reprezentanţi ai ADR, CRD, MDRC.

Etapa 2. Elaborarea şi depunerea cererilor complete de finanţare (pentru notele conceptuale selectate şi aprobate de Consiliul Regional de Dezvoltare)

Unele recomandări privind activităţile care sunt necesare de realizat la etapa II: Scrierea cererii de finanţare

- Aplicantul va analiza cu atenţie Instrucţiunea pentru utilizatori în vederea stabilirii clare a cerinţelor faţă de propunerea de proiect precum şi faţă de pachetul de documente necesar pentru a fi depus în cadrul apelului de propuneri de proiecte.

- Se va acorda timp suficient întocmirii propunerii de proiect, deoarece colectarea tuturor informaţiilor şi documentelor nu poate fi realizată în cîteva zile.


Elaborarea studiului de fezabilitate- Studiul de fezabilitate se elaborează pentru proiecte care

presupun lucrări ale căror valoare este mai mare de 5 milioane de lei. Este bine să apelaţi la instituţii care au mai elaborat astfel de documente. Costurile de elaborare a studiului de fezabilitate nu sunt eligibile pentru finanţare din FNDR, de aceea va trebui să identificaţi altă sursă de acoperire a acestor costuri.

Pregătirea documentaţiei tehnice- Aplicanţii se vor asigura că documentaţia tehnică este

elaborată/actualizată în ultimele 24 de luni de la data depunerii cererii de finanţare şi că devizul de cheltuieli al proiectului a fost actualizat în ultimele 12 luni de la data depunerii cererii de finanţare;

- Aplicanţii vor analiza grila de evaluare tehnică şi financiară pentru a se convinge că sunt respectate criteriile de evaluare.

Finalizare- Cererile de finanţare, împreună cu documentele-suport, vor fi

depuse la ADR în 5 exemplare: un original şi 4 copii (vedeţi secţiunea 2.2.3 din Instrucţiunea utilizatorului);

- Dosarul se va depune cu suficient timp înaintea datei limită (2-3 zile), dar nu mai tîrziu de data limită stabilită.


În vederea clarificării procedurii de aplicare a proiectelor pentru finanţare din FNDR, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor elaborează Instrucţiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională. Instrucţiunea dată reprezintă un document de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională şi un suport informativ complex pentru întocmirea Cererii de Finanţare conform cerinţelor specifice ale FNDR. Instrucţiunea include un set de reguli detaliate pentru întocmirea şi depunerea Cererii de Finanţare. Instrucţiunea dată se actualizează la fiecare apel de propuneri de proiecte.

Reieşind din existenţa unui document atît de complex cum este Instrucţiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională, prezentul ghid nu va repeta informaţia expusă în documentul dat ci va explica mai amănunţit unele aspecte legate de elaborarea cererilor de finanţare complete.

III. Structura cererii de finanţare pentru proiecte de dezvoltare regională4


Structura cererilor de finanţare pentru proiectele de dezvoltare regională înglobează în sine elementele distincte enumerate mai sus.

Compartimentul 1. DESCRIEREAÎn compartimentul dat se va include informaţie generală cu

privire la:1.1 Denumirea proiectului. Aceasta trebuie să fie clară şi cu referire la obiectivele propuse. Exemplul 1: Gestionarea integrată a deşeurilor menajere solide în raionul X. Exemplul 2. Reabilitarea infrastructurii drumului în s. X - oportunităţi sporite pentru dezvoltarea economică pentru zona de sud a Republicii Moldova.

NB! NU vom modifica denumirea proiectului dată în nota conceptuală! 1.2 Numărul şi denumirea priorităţii. Strategia de dezvoltare Regională Sud, stabileşte 3 priorităţi5:

1. Reabilitarea infrastructurii fizice2. Susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile

rurale 3. Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice.

Respectiv cererile de finanţare pentru proiectele depuse vor veni să contribuie la realizarea acestor priorităţi strategice.1.3 Localizarea proiectului. Se va indica aria în care se vor desfăşura activităţile proiectului/localităţile care vor beneficia de pe urma implementării proiectului (regiunea, raioanele, localităţile) 1.4 Suma totală a proiectului şi suma solicitată de la FNDR. Trebuie de avut în vedere că în cadrul proiectelor cu finanţare din FNDR contribuţia aplicantului nu este o condiţie obligatorie, aceasta însă fiind prezentă poate aduce avantaje în procesul de evaluare a proiectului. În general însă, ghidul utilizatorului stabileşte clar cuantumul admisibil al finanţării din FNDR pe priorităţi:4 Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Aprobată prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 4/12 din 23 februarie 2012

5 Strategia de Dezvoltare Regională Sud (revizuită în anul 2012).


Prioritatea Valoarea minimală (lei)

Valoarea maximală

(lei)Reabilitarea infrastructurii fizice

1 000 000 100 000 000

Susţinerea dezvoltării sectorului privat, în special, în regiunile rurale

250 000 15 000 000

Îmbunătăţirea factorilor de mediu şi a atractivităţii turistice

1 000 000 25 000 000

Compartimentul 2. SUMARUL PROIECTULUI.

În compartimentul dat se vor expune succint datele din proiect cu referire la următoarele:

- Durata proiectului - Obiectivele proiectului - Aplicant - Partenerul (Partenerii) - Grupul/ Grupurile-ţintă

- Beneficiarii finali

- Produsele proiectului - Rezultatele preconizate - Activităţile principale

De fapt, compartimentul 2 prezintă în formă succintă cele mai importante aspecte menţionate în compartimentul 3, Descrierea proiectului.

Compartimentul 3. DESCRIEREA PROIECTULUI 3.1 Obiectivele proiectului

Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obţinut în efortul de atingere a scopului proiectului şi, implicit, a rezolvării problemei. Obiectivul general trebuie să reprezinte un enunţ cu privire la ce îşi propune aplicantul să realizeze prin implementarea proiectului, în contextul unor strategii mai ample la nivel regional sau naţional. Obiectivele generale sunt mai greu măsurabile, ele


indică mai curând direcţia pe care trebuie să o urmeze proiectul, perspectiva pe care ar putea să o deschidă acesta. Exemplu: Îmbunătăţirea calităţii mediului ambiant şi a sănătăţii populaţiei din centrele raionale ale Regiunii de Dezvoltare Sud (în continuare RDS) prin eficientizarea managementului Deşeurilor Menajere Solide

Obiectivele specifice sunt rezultatul unui efort de operaţionalizare a obiectivelor generale. Obiectivele specifice reprezintă efectul proiectului asupra grupurilor ţintă. Obiectivele nu trebuie confundate cu activităţile. Acestea din urmă descriu cum se îndeplinesc obiectivele. Trebuie să fie în mod obligatoriu măsurabile. Formularea obiectivelor furnizează un instrument de evaluare, deoarece astfel sunt stabilite standardele prin raportarea la care se pot măsura progresul şi realizările.

Exemplul 1. : Extinderea serviciilor de colectare a DMS din 8 centre raionale şi introducerea colectării selective în zonele de blocuri;

Exemplul 2. : Lichidarea în decurs de 1 an a 15 gunoişti neautorizate de pe teritoriul celor 8 centre raionale din RDS ;

Obiectivele proiectului trebuie să fie SMARTS – specific: să ofere claritate cu privire la ce, unde, când şi cum va fi schimbată situaţiaM – măsurabil: capacitate de a cuantifica ţintele şi beneficiile;A – abordabil: capacitate de atingere a obiectivelor (cunoscând resursele şi capacităţile aflate la dispoziţia comunităţii);R – realist: capacitate de a obţine nivelul de schimbare reflectat în obiectiv;T - încadrabil în timp: fixarea perioadei de timp în care va fi realizat fiecare obiectiv6

Un obiectiv bine proiectat va include:1. Ce va fi realizat la sfârşitul proiectului, ca evidenţă în

schimbarea comportamentului, servicii noi, informaţii noi sau alţi indicatori;

2. Condiţiile în funcţie de care se aşteaptă să se întâmple ceea ce e prevăzut mai sus;

6 Ghid pentru elaborarea propunerilor de proiecte în vederea finanţării. București 2011


3.Criteriile în funcţie de care vom şti daca obiectivul(ele) au fost sau nu atinse;

4. Limita de timp în care acestea se vor întâmpla.

3.2 Relevanţa şi impactul regional al proiectuluiArgumentînd relevanţa şi impactul regional al proiectului este

necesar de avut în vedere specificul proiectelor de dezvoltare regională. Aceste proiecte trebuie să fie concepute astfel încît să contribuie la realizarea priorităţilor prevăzute în Strategia de Dezvoltare Regională. Astfel prima întrebare la care trebuie de dat un răspuns clar în cadrul compartimentului dat este: Care este relevanţa proiectului în raport cu prevederile Strategiei de Dezvoltare Regională? Este necesar foarte clar de argumentat cum proiectul va contribui la realizarea priorităţilor SDR.

Trebuie de avut în vedere că proiectul înaintat se poate integra nu doar în prevederile SDR ci poate contribui şi la realizarea prevederilor altor strategii sectoriale sau documente raionale. În acest context argumentarea relevanţei proiectului necesită un studiu preventiv a strategiilor sectoriale din domeniul în care urmează a fi implementat proiectul. Este important ca primarii sau preşedinţii de raioane să se documenteze şi cu privire la problemele localităţilor sau raioanelor învecinate, să comunice între ei pentru a identifica idei de proiecte comune.

Următoarele 3 aspecte importante vor fi luate în consideraţie la descrierea relevanţei proiectului:

- Relevanţa proiectului în raport cu strategiile sectoriale, raionale ş.a. Cu alte cuvinte, se va argumenta cum proiectul contribuie la realizarea obiectivelor şi priorităţilor specificate în documentele strategice sectoriale sau raionale.

- Relevanţa proiectului în raport cu necesităţile oamenilor. Proiectul vine să contribuie la soluţionarea problemelor oamenilor, respectiv este necesar de a descrie care este problema la soluţionarea căreia proiectul îşi va aduce aportul. De fapt, problema poate fi definită ca un dezechilibru între o situaţie dorită şi ceea ce există în realitate. Este o evaluare a unor nevoi sau oportunităţi, prin care se oferă informaţii bazate pe cercetarea domeniului sau a


necesităţilor beneficiarilor viitorului proiect. Definirea problemei presupune o formulare clară, explicaţii asupra posibilelor componente ale acesteia, localizarea şi principalele cauze care au condus la apariţia ei. Identificarea problemei, descrierea cauzelor care au generat-o şi a avantajelor posibil de obţinut prin rezolvarea ei constituie justificarea/motivarea pentru proiect. Pentru motivarea proiectului este necesară o documentare detaliată, prin sondări de opinii, chestionare, analiza documentaţiilor existente, statistici etc., şi chiar atragerea unor specialişti pentru a putea ajunge la găsirea unor soluţii de rezolvare, dintre care se va alege cea care răspunde cel mai bine cerinţelor problemei.

- Ce se va schimba după implementarea proiectului? Este necesar de argumentat folosind date concrete, cum implementarea proiectului va schimba situaţia în regiune. Efectele proiectelor pot fi multiple. De exemplu un proiect ce ţine de asigurarea unei localităţi cu sistem de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare, poate duce la schimbări semnificative în comunitate cum ar fi:

- Scăderea numărului de boli cauzate de folosirea apei necalitative;

- Diminuarea poluării mediului cu ape reziduale;- Apariţia oportunităţilor pentru dezvoltarea unor genuri de

afaceri (imposibile fără un sistem de aprovizionare cu apă şi canalizare)

- Crearea sau extinderea unor operatori economici care ar gestiona serviciul de aprovizionare cu apă şi canalizare şi ca urmare, apariţia unor locuri noi de muncă, ş.a.

3.3 Potenţialii beneficiari ai proiectuluiÎn cadrul proiectului, pot fi identificate trei tipuri de grupuri

care au beneficii din implementarea activităţilor: grupul ţintă, beneficiarii direcţi şi beneficiarii indirecţi.

De regulă aceste trei grupuri se integrează unele în celelalte, în funcţie de apropierea şi implicarea lor în activităţile proiectului. Grupul ţintă poate fi definit ca grupul/entitatea care va fi direct şi pozitiv afectată de proiect la nivelul obiectivului proiectului. De asemenea, o altă caracteristică a grupului ţintă este că membrii săi sunt direct implicaţi în unele activităţi sau în toate activităţile proiectului şi intră direct în contact cu echipa de proiect.


Beneficiarii direcţi include întotdeauna grupul ţintă, dar grupul beneficiarilor direcţi poate fi mai larg. Fără a fi direct ţinta acţiunilor desfăşurate în cadrul unui proiect, beneficiarii direcţi sunt implicaţi în desfăşurarea activităţilor şi acestea au asupra lor un efect direct şi pozitiv.

Beneficiarii indirecţi sunt, persoane, grupuri de persoane sau organizaţii care nu au contact direct cu o acţiune derulată într-un proiect, dar care sunt influenţate de derularea acestuia.

În cadrul cererii de finanţare este necesar de a defini grupul ţintă şi de a arăta ce beneficii va avea acesta în urma proiectului. Proiectul trebuie să ofere o descriere detaliată a mărimii (numeric) şi caracteristicilor grupului ţintă şi a beneficiarilor direcţi ai proiectului. Criteriile de analiză a grupului ţintă pot fi compoziţia etnică, sexul, vârsta, etc7.

3.4 Descrierea detaliată a activităţilorAcest compartiment a cererii de finanţare trebuie să ofere un

tablou realist al mersului implementării proiectului, Cu alte cuvinte se va elabora un plan detaliat al activităţilor care vor fi realizate în cadrul proiectului. Planul de implementare trebuie să descrie activităţile şi alocarea resurselor cât mai detaliat posibil. Este extrem de important să se ofere o imagine clară despre cine implementează activităţile proiectului, când, unde, ce resurse va folosi şi care sunt metodele pe care se va baza.7 Ghid pentru elaborarea propunerilor de proiecte în vederea finanţării. București 2011


Când realizaţi planul de activităţi trebuie să aveţi în vedere că fiecare finanţator impune o serie de reguli pe care aplicanţii trebuie să le aibă în vedere. Acestea ţin atât de relevanţa proiectelor în cadrul liniei de finanţare la care sunt depuse, cât şi de îndeplinirea unor criterii care ţin de eligibilitatea activităţilor care pot fi finanţate. Este necesar de a analiza atent compartimentul (2.1.5) din Instrucţiunea pentru utilizatori care se referă la tipurile de costuri eligibile pentru diferite categorii de proiecte. Aceasta vă va ajuta să nu includeţi în planul de implementare, dar şi în bugetul proiectului activităţile care nu sunt eligibile pentru a fi finanţate din FNDR.

Planul de activitate trebuie să includă informaţii specifice şi explicaţii pentru fiecare activitate a proiectului. Este esenţial ca activităţile să fie perfect corelate cu obiectivele proiectului. Activităţile au întotdeauna un număr şi o denumire. Denumirea reprezintă esenţa, în maxim 10 cuvinte a acţiunilor desfăşurate. Este important ca această denumire să fie formulată inteligibil, să reflecte clar esenţa activităţii propuse, ca în exemplul de mai jos:

Exemplu:1. Pregătirea documentelor pentru organizarea licitaţiei

publice;2. Desfăşurarea licitaţiei şi selectarea cîştigătorului;3. Obţinerea autorizaţiei în construcţii;4. ş.a.m.d.Pentru numerotarea activităţilor puteţi să folosiţi mai multe

modele. Numerotarea continuă este foarte adesea utilizată şi este utilă în cazul proiectelor simple. În cazul proiectelor mai complexe este recomandabilă o numerotare în două trepte. Numerotaţi separat activităţile care concură la realizarea fiecărui obiectiv. Pentru obiectivul 1 veţi avea activităţile 1.1, 1.2, 1.3 ş.a.m.d., pentru obiectivul 2 veţi avea obiectivele 2.1, 2.2, 2.3 ş.a.m.d., iar regula se va aplica succesiv pentru toate obiectivele şi activităţile. Acest tip de numerotare vă va ajuta şi pentru conceperea şi redactarea rezultatelor proiectului şi pentru distribuţia responsabilităţilor şi a resurselor, în funcţie de obiective şi activităţi.

3.5 Metodologia


În cadrul oricărei propuneri de proiect va trebui să descrieţi metodologia de implementare a activităţilor. Va trebui să prezentaţi clar următoarele aspecte:

- modul de organizare a resurselor alocate pentru proiect în vederea obţinerii rezultatelor asumate;

- modul în care se asigură monitorizarea implementării proiectului;

- modul de coordonare/organizare managerială şi financiară (în cadrul proiectului şi în cadrul parteneriatului, dacă este cazul);

- asigurarea unui nivel adecvat de control;- modul în care veţi realiza activităţi de promovare a

proiectului;- modul în care veţi desfăşura activităţi de instruire (dacă este

cazul).Secţiunea de metodologie este cea mai tehnică secţiune a unui

proiect. Este preferabil ca această secţiune să fie redactată chiar de experţii şi responsabilii care vor implementa activităţile. De exemplu: responsabilul financiar va prezenta metodele de management financiar, iar expertul tehnic va descrie metodele de execuţie a lucrărilor preconizate a fi realizate8.

Trebuie să existe neapărat o legătură clară între metodele utilizate în această secţiune şi activităţile ce vor fi desfăşurate utilizând metodele. Fiţi cât mai explicit şi prezentaţi concret cum vor îndeplini metodele alese obiectivele proiectului: care sunt caracteristicile, avantajele metodelor, de ce aceste metode sunt potrivite grupului ţintă. Evaluatorul proiectului va fi interesat să afle care sunt chestiunile inovatoare, unice, adaptate, personalizate la grupul dumneavoastră ţintă, pe care le aveţi în vedere. Secţiunea de metodologie trebuie să sublinieze acest aspect.

3.6 Durata şi planul de acţiuniDurata proiectului trebuie stabilită în mod clar, cu detalii

considerabile pentru începutul şi sfârşitul proiectului. Cei mai mulţi dintre finanţatori dau limite maxime privind durata proiectelor pe care le finanţează, limite care variază de la 6 luni la 3 ani sau mai



mult. Trebuie să fiţi foarte atent încă de la început la aceste limite, deoarece nu veţi putea implementa un proiect complex, de infrastructură cu peste 15 activităţi, spre exemplu, în doar şase luni. De asemenea, chiar dacă finanţatorul vă permite să dezvoltaţi un proiect pe o perioada mai lungă de 2-3 ani, trebuie ca această perioadă să fie într-adevăr folosită integral pentru activităţile proiectului. Un proiect mic, întins pe doi ani, va fi considerat ineficient. Pentru proiectele cu finanţare din FNDR perioada de implementare variază de la 6 luni la 36 de luni9.

Pentru a exprima durata de implementare a activităţilor proiectului se utilizează graficul Gant.

Exemplu:

Compartimentul 4. REZULTATE PRECONIZATE

9 Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Aprobată prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 4/12 din 23 februarie 2012.


4.1 Impactul preconizat asupra beneficiarilor Proiectul propus spre implementare vine să contribuie la

soluţionarea unei probleme care afectează viaţa comunităţii sau regiunii. Problema îşi găseşte reflectare la nivelul activităţii instituţiilor şi oamenilor concreţi. În formularul cererii de finanţare este important a descrie în primul rînd situaţia actuală a problemei şi influența pe care o are aceasta asupra oamenilor şi instituţiilor din comunitate sau regiune. Descrierea problemei va fi efectuată utilizînd date cantitative care reflectă situaţia negativă creată.

După prezentarea problemei şi a efectelor ei negative se va expune cum activităţile pe care vi le propuneţi să le realizaţi, şi mai ales rezultatele acestora vor schimba situaţia beneficiarilor. Schimbările pot fi produse pe mai multe nivele în dependenţă de domeniul proiectului.

4.2 Produse şi rezultateDacă au fost corect întocmite obiectivele proiectului atunci va fi

uşor să vedem şi care sunt rezultatele pentru că de fapt le identificăm prin a vedea ce a produs fiecare activitate ce ţin de un obiectiv concret. Rezultatele proiectului sunt acele finalităţi care de fapt le dorim atunci cînd gîndim proiectul, sunt obiectivele specifice atinse (Ex.: acces îmbunătăţit la servicii de aprovizionare cu apă potabilă). Prin produsele proiectului înţelegem consecinţa imediată şi concretă a acţiunilor noastre, (Ex.: Studiu tipărit, km de drum asfaltat, km de apeduct construit, etc.). Produsele fiind descrise după descrierea rezultatelor proiectului10.

4.3 Efecte multipleDe la proiectele de dezvoltare regională se aşteaptă ca acestea

să posede un potenţial de multiplicare avansat. Potenţialul de multiplicare a proiectului se manifestă prin efectele pe care le-ar putea genera proiectul pe parcursul implementării sau după implementare. Aceste efecte se pot manifesta prin următoarele:

10 Veaceslav Bulat. Cum scriu un proiect? Ghid de reguli și principii de bază de scriere a unui proiect. Chișinău, 2011


- Proiectul poate fi aplicat pe o arie geografică mai mare din regiune sau din alte regiuni;

- Rezultatele proiectului pot fi extinse pentru un număr mai mare de persoane din regiune;

- Rezultatele proiectului pot declanşa un nou gen de activitate, care să aibă un impact benefic asupra dezvoltării regiunii;

- Implementarea proiectului poate atrage investiţii suplimentare în regiune;

- Proiectul este complementar sau creează sinergii cu alte proiecte propuse în cadrul apelului de propuneri de proiecte sau cu alte proiecte implementate în regiune.

Fiind identificate, aceste aspecte trebuie descrise clar în cererea de finanţare, iar ulterior, în procesul de implementare e necesar de urmărit ca acest potenţial de multiplicare să nu rămînă doar o declaraţie ci să fie realizat în măsură maximă în cadrul proiectului.

4.4 Durabilitate şi sustenabilitateDurabilitatea este acel criteriu care urmăreşte în ce măsură

proiectul propus continuă să existe, să funcţioneze sau să genereze servicii şi după încheierea finanţării, altfel zis este posibilitatea ca beneficiile produse de proiect să continue şi după consumarea resurselor financiare oferite prin intermediul proiectului.

Avantajele pe care grupul ţinta le obține ca rezultate ale proiectului sunt parte a diferitor componente ale durabilităţii:

Durabilitate instituţională ca rezultat al intervenţiilor proiectului la nivelul instituţional prin crearea unor structuri noi care vor asigura menţinerea proiectului în timp;

Durabilitate tehnică asigurată prin ridicarea nivelului de dotare tehnico-materială a instituţiei ca premiză pentru dezvoltarea şi extinderea de activităţi;

Durabilitate economică fundamentată prin eficienţa şi eficacitatea intervenţiilor;

Durabilitate financiară generată de schimbările produse în baza resurselor financiare atrase;

Durabilitate socială ca finalitate a tuturor avantajelor sociale produse de proiect.

Privind retrospectiv la proiectele implementate în Republica Moldova în ultimii 20 de ani, fiecare dintre noi ştie cel puţin un


proiect care a funcţionat foarte bine în perioada de implementare şi care, o data cu terminarea finanţării, a rămas în memoria cetăţenilor doar ca o amintire. De fapt, prin modul în care răspunde la acest criteriu, solicitantul trebuie să prezinte şi să convingă asupra modului în care proiectul va continua după ce investiţia iniţială a fost finalizată. Pentru proiectele de investiţii ale agenţilor economici, planul de afaceri şi studiul de fezabilitate sunt documentele care trebuie să detalieze aceste aspecte de durabilitate.

O secţiune privind durabilitatea bine realizată presupune:- menţionarea clară a instituţiei/structurii care îşi va asuma

administrarea operaţională a proiectului;- o hotărâre formală de asumare a cheltuielilor relative poate

genera puncte în plus pentru credibilitatea proiectului;- detalierea clară a ceea ce urmează să se întâmple cu

„rezultatele” proiectului;- evoluţia structurii de personal folosite.În vederea elaborării strategiei pentru asigurarea durabilităţii

proiectului trebuie să aveţi în vedere, fără a vă limita la ele, criterii precum:

- atingerea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor pentru care s-a obţinut finanţare nerambursabilă pentru a nu se mai solicita o finanţare viitoare pentru aceleaşi obiective;

- formularea unor strategii de autosusţinere, în special prin asumarea proiectului chiar de către beneficiari, pin crearea unui sentiment de proprietate asupra sa;

- identificarea altor surse de finanţare pentru proiect;- includerea în proiect a unor activităţi pentru a asigura

continuarea, valorificarea, abordarea integratoare a rezultatelor după finalizarea proiectului;

- posibilitatea ca rezultatele proiectului să fie transferate la diferite niveluri (sectorial, regional, local, instituţional) sau să fie integrate în politicile şi strategiile instituţiei solicitantului şi/sau ale partenerilor, politici şi strategii locale, regionale sau naţionale11;

Pornind de la cele expuse mai sus, se doreşte ca proiectele finanţate din Fondul Naţional de Dezvoltare Regională să genereze dezvoltare, asemeni pieselor unui puzzle care acoperă, pas cu pas,



harta nevoilor şi, de aceea, trebuie să fie mai degrabă realiste şi durabile decât spectaculoase, dar efemere.

De aceea, în momentul iniţierii unui proiect, este foarte important ca autorul său să ştie ce urmează să se întâmple şi în lunile de după terminarea acestuia. Această „ştiinţă”, transpusă în cererea de finanţare, dă credibilitate şi aduce puncte suplimentare în evaluare. Este esenţial ca, în calitate de solicitant, încă din etapa de pregătire a proiectului să aveţi o strategie clară pentru continuarea proiectului după finalizarea finanţării nerambursabile. În cererea de finanţare trebuie să descrieţi măsurile care sunt/vor fi luate pentru a asigura faptul că progresul sau beneficiile realizate pentru grupul/grupurile ţintă vor fi garantate în viitor. Proiectul propus de dumneavoastră trebuie să cuprindă o descriere clară a modului în care este asigurată o posibilă transferare a activităţilor/rezultatelor proiectului (către alt grup ţintă, alte sectoare, multiplicare), a modului în care rezultatele pot fi incluse în politicile şi strategiile integrate precum şi indicarea sursei ulterioare de finanţare (fonduri proprii, fonduri externe etc.).

4.5 Informare şi publicitateÎn cadrul oricărei propuneri de proiect trebuie să prevedeţi

printre activităţi câteva acţiuni menite să informeze publicul despre proiect, să asigure vizibilitate proiectului şi finanţatorului, să promoveze evenimentele din cadrul proiectului şi rezultatele proiectului. Aceste activităţi sunt benefice atât pentru dumneavoastră, cât şi pentru finanţatorul dumneavoastră. Nu uitaţi să menţionaţi, pentru toate activităţile de promovare şi publicitate, ca şi pentru toate materialele tipărite sau imprimate pe alte tipuri de suport, că veţi prezenta întotdeauna numele şi sigla finanţatorului, alături de numele proiectului.

În cadrul activităţilor de promovare şi publicitate puteţi încadra:- Organizarea evenimentelor de lansare/finalizare a

proiectului;- Tipărirea şi distribuirea de afişe, pliante, fluturaşi;- Comunicate de presă;- Realizarea, întreţinerea şi promovarea unui website;- Conferinţe de presă;- Conferinţe de informare;- Lansări de broşuri, cărţi şi alte materiale imprimate;


- Imprimarea de materiale promoţionale: pixuri, caiete, tricouri;

- Etc.Lista nu este exhaustivă, iar în cadrul acţiunilor de promovare şi

publicitate orice inovaţie care îşi poate argumenta impactul la public este binevenită.

Instrumente care contribuie la asigurarea vizibilităţii proiectelor:

Comunicatul de presă. Comunicatele de presă vor fi emise la lansarea şi la încheierea unui program/proiect, precum şi la finalizarea anumitor etape ale programului/proiectului, cu condiţia ca informaţia respectivă să constituie o ştire: proiectul să aibă un interes clar pentru public şi/sau impact la nivelul cetăţeanului (spre exemplu: crearea de locuri de muncă, protecţia consumatorilor, creşterea calităţii serviciilor publice etc.). Comunicatul de presă trebuie să fie scurt şi simplu şi să răspundă întrebărilor care construiesc o informaţie completă: Cine? Ce? Unde? Când? Cum ? De ce?.

Conferinţa de presă. Conferinţa de presă se organizează atunci când informaţia destinată publicului justifică o întâlnire cu presa, permiţând astfel dezbaterea publică. Exemple: proiectul a trezit deja un interes major în media; programul reprezintă o noutate/o realizare deosebită pentru un anumit sector; programul este complicat şi necesită multe explicaţii/ clarificări, etc.

Vizitele de presă. Vizitele de presă la proiecte pot fi organizate pentru reprezentanţii presei, cu scopul de a le permite o mai bună înţelegere pe teren a stadiului programelor/proiectelor.

Articolele în presă. Subiectele tehnice privind proiectele finanţate din FNDR pot fi prezentate în presă fie prin intermediul comunicatelor de presă, fie prin intermediul unor contracte de publicitate. În primul caz, jurnaliştii selectează informaţiile pe care le consideră relevante şi publică atât cât consideră interesant pentru propria audienţă. În cazul al doilea, textele sunt publicate aşa cum sunt trimise de cel care angajează spaţiul, ele fiind în mod obligatoriu marcate cu un semn distinctiv - ca publicitate12.

12 Veronica Crețu. Managementul și implementarea proiectelor. Modulul 2. Chișinău, 2012


Compartimentul 5. MATRICEA CADRUL LOGIC

Matricea cadrului logic este un instrument care concluzionează cele mai importante informaţii ale proiectului:

de ce este nevoie de implementarea proiectului (logica de intervenţie)?

ce vrea să obţină proiectul (logica de intervenţie şi indicatori)?

cum se proiectează realizarea (activităţi, mijloace)? ce fel de factori externi trebuie luaţi în considerare (ipoteze şi

riscuri)? unde se găsesc informaţiile necesare evaluării proiectului

(sursele de verificare)? ce fel de mijloace sunt necesare (instrumente, mijloace)? cât este bugetul proiectului (cheltuieli)? ce condiţii preliminare trebuie îndeplinite pentru demararea

proiectului (condiţii preliminare)?Dacă este folosită în mod adecvat, matricea ajută la clarificarea

relaţiilor logice dintre activităţi, rezultate, scopuri şi obiective. Matricea cadrului logic în forma cea mai simplificată, este un tabel cu patru rânduri şi patru coloane (vezi un model indicativ cu consecutivitatea completării matricei).

Completarea coloanelor şi rândurilor matricei logice se realizează într-o ordine logică, clar determinată.

- În primul rând, descriem logica intervenţiei, completând prima coloană pe verticală, de sus în jos – pornind de la obiective generale spre activităţile proiectului.

- În continuare, descriem ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu condiţiile preliminare.

Logica intervenţiei

Indicii de realizare, ce pot fi verificaţi în mod

obiectiv

Surse şi mijloace de verificare

Ipoteze şi

riscuri

(1) Obiectivgeneral

(9) Indicatori pentru obiectivul

general (indicatori

(10) Surse şi mijloace de verificare a indicatorilor de


de impact) impact(2) Obiective

specifice(11) Indicatori

pentru obiectivele specifice

(12) Surse şi mijloace de verificare a

indicatorilor pentru obiectivele specifice

(8) Ipoteze

şi riscuri

(3) Rezultate aşteptate

(13) Indicatori de rezultat

(14) Surse şi mijloace de verificare a indicatorilor de

rezultat

(7) Ipoteze

şi riscuri

(4) Activităţi (15) Mijloace necesare

(16) Costuri (6) Ipoteze şi riscuri

(5) Condiţii prelimin

are

- În pasul următor, pornind din ultimul rând pe direcţia orizontală, completăm rubricile goale, definind mai întâi indicatorii şi sursele acestora (primele trei rânduri ale coloanelor doi şi trei).

- În final, determinăm (estimăm) instrumentele şi sursele necesare realizării proiectelor (rândul 4 al coloanelor doi şi trei).

Logica intervenţiei este strategia pe care se bazează proiectul, descrierea explicativă a proiectului, mecanismul de la activităţi până la obiectivele generale.

Evaluarea ipotezelor/riscurilorDe multe ori, succesul unui proiect depinde nu numai de

intervenţiile proiectului, ci şi de anumiţi factori externi, adică de ipoteze care se află în afara sferei directe a proiectului. Factorii externi pot fi determinaţi pentru fiecare nivel al matricei, prin tehnica brainstorming-ului (asalt de idei). În dezvăluirea ipotezelor, pornim de jos în sus şi, la fiecare nivel, analizăm, pe lângă


rezultatele şi efectele obţinute la nivelul respectiv, ce mai avem nevoie pentru realizarea obiectivelor nivelului următor.

Cum putem interpreta legăturile dintre ipoteze şi diferite nivele?- Dacă condiţiile preliminare sunt îndeplinite, se poate

începe implementarea activităţilor.- Dacă activitățile sunt implementate şi ipotezele de la acest

nivel sunt îndeplinite, atunci se obţin rezultatele propuse.- Dacă aceste rezultate au fost obţinute integral şi ipotezele

de la acest nivel sunt îndeplinite, atunci se ating obiectivele specifice ale proiectului.

- Dacă obiectivele specifice ale proiectului sunt atinse şi ipotezele nivelului dat sunt îndeplinite, atunci proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivului general.

Indicatori verificabili în mod obiectiv Indicatorii verificabili în mod obiectiv ne arată măsura în care au

fost realizate obiectivele propuse la anumite nivele ale matricei. Pe baza acestor indicatori, poate fi conceput un sistem de monitorizare adecvat. În această coloană a matricei, vor fi determinaţi acei indicatori care măsoară realizarea obiectivelor şi a rezultatelor stabilite în coloana logicii de intervenţie (indicatori de impact, indicatori de performanţă, indicatori de produs şi rezultat).

· Indicatorii de impact sunt utilizaţi pentru măsurarea obiectivelor generale;

· Indicatorii de performanţă sunt utilizaţi pentru măsurarea obiectivelor specifice;

· Măsurarea rezultatelor proiectelor este asigurată de indicatorii de rezultat;

· Mijloacele şi resursele se referă la resursele umane, materiale şi cele financiare necesare realizării activităţilor propuse şi implementării proiectului.

Scopul indicatorilor este descrierea în format standardizat a unui element al realităţii obiective. Astfel, indicatorul furnizează informaţii simplificate despre realitatea complexă. Cea mai importantă metodă a simplificării, a standardizării, este cuantificarea. Fiecare indicator are patru elemente „obligatorii”: 1. unitatea de măsură (cu ce măsurăm realizarea obiectivelor); 2. valoarea actuală a indicatorului; 3. valoarea propusă a indicatorului; 4. perioada de realizare a indicatorului.


Important: un indicator bun trebuie să ofere informaţii simple, care pot fi uşor comunicate şi înţelese atât de cel care le furnizează, cât şi de utilizator.

Mijloace de verificareÎn această coloană, sunt indicate unde se găsesc, de unde se pot

obţine datele, informaţiile necesare pentru verificarea indicatorilor măsurabili în mod obiectiv. Cu ajutorul mijloacelor de verificare, indicatorii sunt stabiliţi şi puşi la dispoziţia persoanelor care se ocupă cu managementul şi cu evaluarea proiectului.

În primul rând, trebuie determinată forma, în al doilea rând, cine să asigure aceste informaţii, iar în al treilea rând, regularitatea cu care trebuie furnizate aceste date.

Pentru măsurarea impactului, de cele mai multe ori folosim informaţiile obţinute din evidenţe interne şi din statistici oficiale, dar adesea este necesară şi colectarea individuală a datelor.

Resurse şi costuriLa nivelul inferior sunt determinate costurile implementării

proiectului (a mijloacelor) şi sursele acestora (finanţare, surse proprii, parteneri, credit). Inventariem lucrurile de care vom avea nevoie pentru realizarea fiecărui nivel al strategiei de intervenţie. Dacă dispunem de ele, le trecem în câmpul de „resurse”.

Resursă poate fi contribuţia proprie în numerar sau creditele deja obţinute, clădiri, echipamente disponibile, brevete, planuri, resurse umane deja existente, etc. resurse umane, materiale şi financiare necesare realizării activităţilor propuse în cadrul proiectului. Pentru estimarea exactă a instrumentelor şi a surselor necesare proiectului, trebuie determinate în detaliu activităţile planificate şi necesare implementării.

Procesul de elaborare a matricei logiceCompletarea coloanelor şi rândurilor matricei cadrului logic se

face într-o ordine logică, clar determinată. În primul rând, se va completa prima coloană pe verticală, de sus în jos, stabilindu-se astfel sistemul de obiective şi activităţile proiectului. În continuare, sunt determinate ipotezele (coloana a patra), de jos în sus, începând cu condiţiile preliminare. În final, pornind din ultimul rând pe direcţia orizontală, completăm rubricile goale, definind mai întâi


indicatorii şi sursele acestora. Ordinea corectă a completării matricei este indicată în parantezele din tabelul de mai sus13.

Compartimentul 6. PLANIFICAREA BUGETULUI PROIECTULUI

Planificarea bugetului este una din cele mai responsabile etape în elaborarea proiectului. Bugetul proiectului trebuie să ofere o bază pentru monitorizarea ulterioară a cheltuielilor efectuate în proiect.

Un buget bine elaborat:- menţine orientarea activităţii echipei pe obiective;- facilitează orientarea pe rezultate şi monitorizarea

eficacităţii costurilor;- identifică implicaţiile de cost a fiecărei activităţi;- specifică clar contribuţiile donatorului şi a aplicantului.

În procesul de elaborare a bugetelor se utilizează de regulă două abordări: prima abordare se bazează pe planificarea cheltuielilor pe fiecare tip de activităţi şi apoi sumarea acestora într-un buget total. A doua abordare presupune elaborarea bugetului pe categorii de cheltuieli. În cazul proiectelor de dezvoltare regională, conform formularului de aplicare, bugetul se elaborează pe categorii de cheltuieli14.

În formularul bugetului sunt specificate următoarele categorii de cheltuieli:

13 Cum să elaborăm proiecte de succes? Publicaţie editată în cadrul proiectului „Dezvoltarea durabilă a învăţământului sătmărean prin cooperare transfrontalieră” finanţat de Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria PHARE CBC 2005.14 Veaceslav Bulat. Cum scriu un proiect? Ghid de reguli și principii de bază de scriere a unui proiect. Chișinău, 2011


Lucrări de construcţiiLa acest articol al bugetului va fi inclusă suma conform

documentaţiei de proiect şi în nota explicativă va fi indicat când a fost elaborat şi data verificării proiectului de către instituţia de stat în domeniu. Este important ca înainte de specificarea costurilor în buget, proiectele tehnice să fie expertizate şi verificate de Serviciul pentru Expertizarea şi Verificarea Proiectelor şi Construcţiilor.

În cazul când în cadrul unui proiect sunt mai multe obiecte propuse pentru a fi construite, fiecare obiect este inclus cu costul lui individual conform proiectului tehnic (1.1 obiectul x; 1.2 obiectul xx). Servicii

La această linie bugetară se pot atribui cheltuielile legate de:- Achitarea serviciilor responsabilului tehnic;- Achitarea serviciilor pentru supravegherea dreptului de autor;- Achitarea serviciilor poligrafice (broşuri, pliante,bannere)- Achitarea serviciilor experţilor necesari pentru desfăşurarea

activităţilor proiectului ş.a.Unităţi de transport specializate

Această linie de buget este specifică mai mult pentru proiectele din domeniul gestionării deşeurilor, în cadrul cărora deseori este solicitată tehnica specializată. Echipament ş i inventar

La acest capitol va fi inclusă fiecare unitate de echipament propusă pentru a fi procurată în cadrul proiectului şi necesitatea utilizării lui în activitatea aplicantului. De asemenea va fi descrisă necesitatea în procurarea programelor de operare soft. La acest articol vor fi incluse şi procurarea inventarului pentru colectarea deşeurilor (containere, tomberoane, etc.)15.

Un moment important în elaborarea bugetului este argumentarea costurilor indicate în acesta. În caz ideal, fiecare linie de buget trebuie să fie justificată. De exemplu: Costurile din capitolul Lucrări de construcţii vor fi argumentate de proiecte tehnice şi costurile specificate în rapoartele de verificare; Costurile

15 Instrucțiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de proiecte pentru finanțare din Fondul Național pentru Dezvoltare Regională. Aprobată prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 4/12 din 23 februarie 2012.


la capitolul Servicii vor fi argumentate de oferte estimative preluate de la prestatorii de servicii; Costurile la capitolul Unităţi de transport şi Echipament şi inventar pot fi argumentate de ofertele furnizorilor de transport şi echipament. Este important de a dispune de o specificaţie clară a acelor echipamente care se doresc a fi procurate. Aceste specificaţii pot servi ca bază pentru elaborarea caietelor de sarcini pentru achiziţionarea bunurilor solicitate în proiect.

Asiguraţi-vă că întocmiţi un buget realist! Este important să estimaţi corect cheltuielile în raport cu preţul pieţei pentru respectivele produse şi servicii. De asemenea este foarte important să existe un echilibru între mijloacele folosite, adică resursele planificate şi bugetul solicitat şi rezultatele aşteptate şi impactul preconizat al proiectului. Nu există reţete şi rareori există ghiduri de planificare bugetară echilibrată pe care finanţatorii le oferă aplicanţilor. În aceste condiţii, o analiză economică de tip cost/beneficiu este utilă. Chiar dacă nu toate rezultatele şi orice tip de impact pot fi evaluate în bani argumentaţia dumneavoastră privind valoarea adăugată a proiectului, altfel spus importanţa impactului, este hotărâtoare.

Exemplu de buget:


Este extrem de important în procesul de elaborare a bugetului de a urmări atent prevederile Instrucţiunii pentru utilizatori la capitolul Eligibilitatea costurilor! În compartimentul II, punctul 2.1.4. al Instrucţiunii pentru utilizatori sunt descrise Costurile direct eligibile şi costurile neeligibile pentru finanţare din FNDR. Ulterior, acestea sunt detaliate în cadrul descrierii finanţării şi a regulilor


specifice pe priorităţi. Studierea atentă a prevederilor Instrucţiunii pentru utilizatori la compartimentul dat va duce la evitarea erorilor care constau în includerea în bugetele proiectelor a unor costuri care nu pot fi acoperite din sursele FNDR.

IV. Erori frecvente la elaborarea şi aplicarea cererilor de finanţare

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate şi administrative stipulate în ghidul de finanţare

Multe proiecte de finanţare sunt respinse încă din prima fază de evaluare datorită tratării cu superficialitate a condiţiilor de eligibilitate şi administrative. Criteriile de eligibilitate ale solicitantului – trebuie să fie analizate cu mare atenţie.

La fel de importantă este şi respectarea condiţiilor de eligibilitate ale proiectului, de la modul în care acesta contribuie la atingerea obiectivelor programului de finanţare, condiţiile cu privire la capacitatea operaţională (experienţa şi numărul de personal implicat în gestionarea proiectului) şi financiară.

La acestea se mai adaugă şi condiţiile administrative ale proiectului şi solicitantului precum obţinerea şi ataşarea tuturor avizelor, certificatelor, declaraţiilor şi documentelor în formatul, valabilitatea şi conţinutul solicitate de programul de finanţare.

Respectarea pas cu pas a condiţiilor enumerate, în concordanţă cu Instrucţiunea pentru utilizatori, va duce la evitarea respingerii proiectului în etapa de evaluare a conformităţii administrative şi a eligibilităţii.

Analiza superficială a grilei de evaluare tehnică şi financiară înainte de demararea proiectului.Înainte de demararea unui proiect, mulţi solicitanţi ignoră sau

acordă prea puţină importanţă grilei de evaluare tehnică şi financiară a programului de finanţare care îi poate ajuta să estimeze punctajul minim şi maxim pe care proiectul lor l-ar putea obţine. Un punctaj mic va duce, de cele mai multe ori, la neîncadrarea proiectului în lista celor care vor primi finanţare. Această scăpare poate fi foarte uşor remediată, auto-evaluarea cu ajutorul grilei de evaluare fiind una dintre cele mai importante şi eficiente măsuri pe


care le poate lua solicitantul pentru a se asigura că proiectul său are şanse de reuşită. Realizarea unei evaluări solide înainte de predarea proiectului

poate ajuta în mai multe feluri: de la estimarea punctajului pe care îl poate obţine, la identificarea acelor criterii la care ar putea obţine un punctaj mic si căutarea unor variante de îmbunătăţire a lor, şi, nu în ultimul rînd, evitarea consumului de timp, bani si resurse, pentru un proiect cu şanse reduse de finanţare.

Stabilirea unor obiective eronateDemararea unui proiect de finanţare fără stabilirea unor

obiective SMART adecvate este o greşeală frecventă întîlnită în procesul de redactare şi planificare. Aceasta va influenţa structura, conţinutul, activităţile, fundamentarea şi punctajul acordat de către evaluatori sau rezultatele implementării proiectului. Respectarea acestor cerinţe în stabilirea obiectivelor va influenţa punctajul la criteriul de evaluare precum: relevanţa proiectului pentru atingerea obiectivelor strategiei de dezvoltare regională.

Activităţi incomplete, neclare şi necorelate cu obiectivele proiectului

La etapa de planificare a activităţilor pot fi comise numeroase greşeli, precum omiterea unor activităţi esenţiale şi obligatorii (organizarea licitaţiilor, achiziţiilor, descrierea categoriilor esenţiale de lucrări, activităţi ce ţin de finalizarea proiectului şi transmiterea bunurilor obţinute, ş.a.), descrierea neclară a acestora şi necorelarea unora cu obiectivele proiectului şi cu a programului. Astfel de erori vor influenţa decisiv evaluarea proiectului, eligibilitatea cheltuielilor şi procesul de implementare. Pentru a evita asemenea scăpări, este necesară o planificare detaliată a activităţilor, cu o prezentare clară şi o estimare reală a timpului de realizare, într-o înșiruire logică şi în corelare cu obiectivele proiectului.

Lipsa detaliilor de fundamentare şi prezentare a proiectului


Numeroşi solicitanţi nu acordă o atenţie ridicată fundamentării proiectului, tratînd cu superficialitate secţiunile din cererea de finanţare, planul de activităţi, sau studiul de fezabilitate. Aceasta nu este o greşeală care ar putea atrage neeligibilitatea proiectului, ci una care va influenţa punctajul acordat anumitor criterii, înţelegerea proiectului de către evaluatori, şi va crea dificultăţi majore în procesul de implementare precum şi în atingerea obiectivelor propuse. Pentru evitarea acestei greşeli se recomandă mai multă atenţie în elaborarea compartimentului în care se descrie relevanţa proiectului, deoarece acest compartiment va prezenta un tablou al problemei care se propune a fi soluţionată şi va contribui ulterior la stabilirea acelor schimbări care s-au produs comparativ cu situaţia iniţială.

Greşeli la elaborarea bugetuluiNumeroase greşeli se strecoară la etapa de elaborare a

bugetului proiectului, cele mai frecvent întîlnite fiind încadrarea greşită a cheltuielilor în eligibile şi neeligibile, supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli, depăşirea limitelor de buget, lipsa bugetării unor cheltuieli necesare implementării proiectului şi erori în calcularea liniilor de buget. Solicitantul ar trebui să acorde o atenţie ridicată realizării bugetului, fiind una dintre primele sarcini ale acestuia. Studierea detaliată a Instrucţiunii pentru utilizatori va ajuta la evitarea greşelilor în întocmirea bugetului.

Lipsa unei analize a modului de obţinere şi utilizare a surselor de finanţare

Aceasta este una dintre cele mai grave erori, care creează probleme majore în etapa de implementare a proiectului. Lipsa unei analize fundamentate a modului de obţinere a finanţării pentru contribuţia proprie a solicitantului, menţionarea unor surse de finanţare neverificate în prealabil şi inexistenţa unui plan de utilizare a surselor de finanţare în implementarea proiectului. De multe ori această greşeală duce la imposibilitatea demarării sau finalizării implementării proiectelor.

Realizarea unor previziuni financiare nerealiste


O greşeală frecvent întîlnită, datorită superficialităţii modului de abordare a secţiunii de previziuni financiare şi calcul al indicatorilor, pe care solicitantul nu o consideră importantă şi o tratează în aşa fel încît să dea cifrele cît mai bine. Realizarea unor previziuni nerealiste privind veniturile şi cheltuielile generate de un proiect, calculul unui cash flow eronat şi obţinerea unor indicatori supraestimaţi pot cauza grave probleme de sustenabilitate a unui proiect, putînd pune solicitantul în situaţia de a fi nevoit să returneze banii primiţi deoarece nu şi-a atins rezultatele previzionate. Pornind de la această posibilitate, solicitantul ar trebui să trateze cu toată atenţia această secţiune, respectînd paşii şi criteriile specifice.

Durata de implementare nerealistăEstimarea nerealistă a duratei de implementare apare la

numeroase proiecte aflate în implementare, cauzată în special de o planificare nerealistă a activităţilor, de neluarea în calcul a unor perioade de rezervă, de lipsa surselor de finanţare necesare demarării proiectului, de necunoaşterea exactă a procedurilor de achiziţii publice şi a duratelor de realizare a acestora. Estimarea unei durate nerealiste pentru implementare va putea duce la necesitatea unor documente necesare pentru justificarea prelungirii acesteia şi chiar la neprimirea finanţării. Pentru a evita această greşeală, în faza de planificare, solicitantul ar trebui să calculeze durata de implementare plecînd de la activităţile proiectului şi de la intervale de timp realiste de realizare a acestora, nu de la premisa „în cît timp aş vrea să realizez proiectul”.

Acordarea unei atenţii reduse elementelor de achiziţii publice, informare şi publicitateComplexitatea procedurilor cu privire la achiziţiile publice, a

activităţilor de informare şi publicitate aferente perioadelor de implementare, generează numeroase greşeli care pot determina refuzarea proiectului sau solicitarea realizării unor modificări în documentaţiile de solicitare a finanţării. Pentru evitarea acestor greşeli se recomandă citirea în prealabil a documentelor cu privire la achiziţiile publice, respectarea cu stricteţe a cerinţelor din ghidurile de finanţare cu privire la informarea şi publicitatea proiectului, etc16.16 Veronica Crețu. Managementul și implementarea proiectelor. Modulul 2. Chișinău, 2012


Printre greşelile constatate în proiectele de dezvoltare regională aplicate pînă în prezent mai putem menţiona:

depunerea Declaraţiilor de parteneriat sau altor documente-suport fără ştampilă sau semnătură;

discrepanţe între partea narativă a cererii de finanţare şi calendarul activităţilor;

includerea în proiect a unor parteneri a căror rol nu este clar stabilit;

utilizarea unui limbaj defectuos, multe greşeli de redactare şi conţinut;

necompletarea unor puncte din cererea de finanţare; descrierea incompletă a activităţilor şi neclaritatea

locului desfăşurării lor; se utilizează cifre diferite şi contradictorii privind

numărul de beneficiari; lipsa unor date statistice relevante, dar şi referinţe în

partea de justificare a proiectului la documente, planuri şi strategii de dezvoltare locală;

neclaritatea modului cum se va implica comunitatea în realizarea proiectului sau a unor activităţi.

Mulţi se întreabă - ce este un proiect de succes? Este proiectul care corespunde următoarelor caracteristici şi rigori:• cererea de finanţare este clar şi logic elaborată pentru a fi uşor de studiat, chiar dacă ideea proiectului nu este neapărat extrem de novatoare;• răspunde unor nevoi reale a grupurilor-ţintă;• se încadrează foarte bune în obiectivele şi priorităţile programului de finanţare;• se regăsește în agenda / priorităţile Autorităţii Publice Locale de nivel I şi II şi autorităţilor regionale;• cu o planificare atentă a activităţilor ce urmează a fi implementate;• indicatorii sunt clar definiţi şi măsurabili; • bugetul este clar şi suficient de detaliat; • cheltuielile sunt absolut necesare pentru funcţionarea proiectului; • persoanele care vor lucra în cadrul proiectului au experienţa necesară; • solicitantul are experienţa în managementul de proiecte;


• exista o comunicare foarte bună între beneficiar şi finanțator, începînd din faza de elaborare a proiectului şi continuând pe parcursul implementării sale;• are un impact pozitiv asupra comunităţii;• este autosustenabil şi poate continua în condiţii normale după terminarea finanţării nerambursabile;

V. Parteneriatul şi cooperarea intercomunitară în proiecte regionale de succes

Unul din principiile cheie stipulate în Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova este parteneriatul. ”Parteneriatul reprezintă cooperarea autorităţilor publice centrale şi locale, sectorului public şi privat, societăţii civile în activitatea de planificare, elaborare şi implementare a măsurilor privind susţinerea dezvoltării regionale”17. În sens larg, parteneriatul este modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe părţi decid să acţioneze împreuna pentru atingerea unui scop comun.

Parteneriatul este un principiu de activitate promovat consecvent de Uniunea Europeană prin care se contribuie semnificativ la creșterea transparenţei, cooperării şi coordonării în designul şi promovarea dezvoltării regionale, şi la o mai buna calitate a intervenţiilor în acest sens. Acest proces solicită anumite abilităţi, inclusiv elemente de comunicare cu actori care reprezintă organizaţii cu diferite niveluri de experienţa şi capacităţi.

”Încurajarea şi sprijinul oferit dezvoltării parteneriatelor locale reflectă o tendinţă majoră în modernizarea economiei europene, în urma proceselor de schimbare rezultate din modificările de substanţă apărute pe pieţele globale şi în politicile globale. Aplicarea parteneriatului s-a dezvoltat progresiv pe parcursul timpului. Acolo unde structura partenerială există, politica regională a adus o nouă dimensiune colaborării. Totuşi, parteneriatul nu trebuie idealizat, deoarece uneori găsirea unui

17 Strategia Națională de Dezvoltare Regională, pag. 6


limbaj comun şi a înțelegerii reciproce poate fi foarte greu de obţinut.

O caracteristică deosebit de importantă pentru parteneriate este faptul că oferă influenţă actorilor regionali şi locali. S-a demonstrat că parteneriatul funcționează mai bine atunci când există sarcini concrete de rezolvat, şi ca motivaţia partenerilor este reprezentată în primul rând de disponibilitatea resurselor şi fondurilor.

Datorita fluxurilor de informaţii partenerii au început să conştientizeze mai bine contextul economic general al dezvoltării în regiunea lor - înţelegând cine ce face şi de ce, şi mai ales cum se integrează în contextul general.

Familiaritatea şi încrederea dezvoltate, în ultimă instanţă între indivizi, prin participarea în cadrul programelor politicii regionale a sprijinit colaborarea şi consultarea între instituţii sau diferite organizaţii”.18

Parteneriatul poate fi:

a) informal - se poate stabili atunci cînd scopul este suficient de specific, iar atingerea sa nu este o problema, părţile fiind structuri de tip similar, cunoscându-se anterior;

b) formalizat - se poate stabili in cazul unor sarcini mai complexe sau de termen lung, ori cînd partenerii sunt structuri de tip diferit (ONG-uri si structuri ale administrației publice, ONG-uri de naţionalităţi diferite etc.).

Parteneriatele mai pot fi:

• parteneriatele pe termen scurt

• parteneriatele pe termen lung

• parteneriate cu finanţare

• parteneriate fără finanţare

18 Studiu ”Politica de dezvoltare regională în România” elaborat în cadrul programului PHARE


În procesul de dezvoltare regională sunt încurajate atît parteneriatele informale, cît şi cele formalizate, acestea fiind încheiate pe termen lung sau pe termene concrete de realizare a proiectelor. Existenţa parteneriatelor în participarea la concursul de proiecte din fondurile FNDR se confirmă prin anexarea unei declaraţii de parteneriat, care este mai mult un document de intenţie sau de manifestare a interesului pentru proiectul prezentat. Deseori autorităţile folosesc principiul parteneriatului în mod formal fără a stabili clar rolurile, responsabilităţile şi beneficiile comune ale partenerilor.

În procesul de dezvoltare regională pot fi stabilite diferite tipuri de parteneriate:

Parteneriate între raioane, adică între APL-urile de nivelul II din cele 8 raioane ale regiunii de dezvoltare sud;

Parteneriate între comunităţi, încheiate între APL de nivel I din localităţile raioanelor: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Cimişlia, Căuşeni, Leova, Taraclia, Ştefan-Vodă.

Parteneriate transfrontaliere încheiate între diferite localități din zonele de frontieră a R. Moldova şi a statelor vecine;

Parteneriate publice-private, încheiate între instituţii de stat şi societăţi comerciale sau investitori străini, care au ca scop rezolvarea diferitor probleme ce ţin de îmbunătăţirea serviciilor publice locale şi regionale.

În cadrul proiectelor de dezvoltare regională parteneriatul este un criteriu obligatoriu, chiar şi acolo, unde acesta nu este obligatoriu, el este încurajat.

Parteneriatul reprezintă cooperarea benevolă între două sau mai multe părţi, care au convenit să lucreze împreună pentru atingerea unui scop comun în care riscurile, costurile şi profiturile sunt distribuite proporţional între parteneri.

Condiţii obligatorii pentru derularea unor activităţi de parteneriat:

Ø Încredere reciprocă între parteneriØ Consens în stabilirea priorităţii obiectivelor asumate

de părţi


Ø Egalitatea partenerilor de activitate;Ø Mediul stimulativ sau permisiv faţă de acest tip de

demersØ Voinţă şi angajament pentru derularea comună a

activităţilor

După ce partenerii şi-au evaluat potenţialul de partener se recurge deseori la semnarea acordurilor de colaborare care servesc ca document de bază în asumarea şi divizarea rolurilor şi responsabilităţilor în cadrul procesului de implementare al proiectului. Acordul de colaborare sau memorandumul trebuie să cuprindă:

1. informaţie despre misiunea organizaţiilor;2. tangenţe în activitate, scopuri şi obiective comune;3. termenii parteneriatului;4. delimitarea clară a responsabilităţilor;5. contribuţia fiecărei părţi;6. durata parteneriatului;7. mecanisme de comunicare;8. mecanisme de conducere, coordonare, monitorizare şi

evaluare;9. mediatizarea parteneriatului

Pentru a construi un proiect competitiv trebuie să avem în vedere că partenerii pot aduce o valoare adăugată considerabilă. Partenerii implicaţi în proiect pot fi implicaţi în următoarele aspecte:

- Pregătirea proiectului - partenerul este implicat în dezvoltarea proiectului; proiectul este elaborat în comun;

- Implementarea pro iec tu lu i - fiecare partener implicat în această etapă este responsabil de coordonarea anumitor activităţi din proiect şi/sau îndeplinirea anumitor activităţi din proiect pentru atingerea rezultatelor aşteptate, asigurând totodată soluţionarea eventualelor probleme apărute în implementarea proiectului;

- mai mulţi parteneri pot contribui la realizarea aceluiaşi set de activităţi, cu condiţia ca activităţile proiectului să nu fie duplicate sau realizate în paralel, ci realizate în comun, prin distribuire coerentă a activităţilor şi responsabilităţilor între


parteneri prin metodologia de implementare şi prin coordonarea activităţilor de către managerul de proiect;

- Finanţarea proiectului - partenerii pot contribui financiar la realizarea proiectului, în special prin asigurarea contribuţiei pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, a documentelor tehnice sau pentru finanţarea lucrărilor propriu-zise.

Este ideal să lucraţi pe termen lung, într-o serie de proiecte, cu aceiaşi parteneri. Dar nu uitaţi să alegeţi partenerii în proiectele dumneavoastră în funcţie de nevoile dumneavoastră, ca promotor de proiect, de expertiză, capacitate, mobilizare şi de gradul în care partenerii potenţiali îndeplinesc aceste criterii. De asemenea, atunci când nu reuşiţi să identificaţi printre partenerii tradiţionali o organizaţie cu care să puteţi lucra eficient într-un proiect, nu ezitaţi să căutaţi parteneri noi. Cereţi, însă, întotdeauna în cazul unui partener nou referinţe şi recomandări.

Câteva recomandări pentru a identifica noi parteneri:- Mergeţi la cât mai multe conferinţe, seminarii, grupuri de

lucru la care sunteţi invitaţi. La asemenea evenimente ce se concentrează pe o problemă anume se întâlnesc oameni reprezentând organizaţii şi instituţii interesate de aceleaşi subiecte ca şi dumneavoastră. Este foarte posibil să întâlniţi acolo atât potenţiali finanţatori, cât şi posibili parteneri.

- Căutaţi să aflaţi care sunt partenerii partenerilor dumneavoastră tradiţionali. Este foarte probabil ca printre aceştia să identificaţi organizaţii până acum necunoscute, cu obiective similare.

- Căutaţi să aflaţi care sunt partenerii finanţatorilor dumneavoastră tradiţionali. Este foarte probabil ca printre aceştia să identificaţi organizaţii până acum necunoscute, cu obiective similare.

- Lansaţi propuneri de parteneriat pe listele de discuţii dedicate subiectului pe care sunteţi înscrişi, pe forumuri sau e-mail.

Discuţiile cu partenerii sunt esenţiale în conceperea unui proiect bun. Este important ca ei să cunoască proiectul la fel de bine ca dumneavoastră, să ştie ce aşteptări aveţi dumneavoastră de la ei, care este calendarul activităţilor, care este bugetul proiectului şi cum


se împarte acesta între parteneri. Desfăşurarea unor întâlniri preliminare previne apariţia unor neînţelegeri sau chiar conflicte în perioada implementării proiectului19.

Nu uitaţi să verificaţi eligibilitatea partenerilor aleşi. În cadrul proiectelor de dezvoltare regională în calitate de parteneri pot apărea doar administraţiile publice de nivelul I sau II. În ce priveşte asociaţii proiectului, aceştia pot fi organizaţii din diferite sfere de activitate: agenţi economici, ONG-uri, instituţii publice, instituţii de învăţămînt, ş.a.

Depuneţi, alături de propriile documente ce dovedesc eligibilitatea şi pe cele aferente partenerilor. De asemenea, nu uitaţi să depuneţi împreună cu propunerea de proiect un acord de parteneriat, semnat de partenerul ales. Acest acord este parte a cererii de finanţare şi precizează disponibilitatea partenerului de a se implica în proiect şi modul în care această implicare va avea loc. În Instrucţiunea pentru utilizatori este anexat un formular tip pentru acordul de parteneriat şi este necesar ca aplicantul principal să semneze acordul de parteneriat, alături de partenerul ales. Urmăriţi cu atenţie condiţiile impuse de finanţator din punct de vedere al documentelor necesare.

Parteneriatele create la nivel local pun baza cooperării intercomunitare sau intermunicipale/intercomunale deja în procesul de implementare al proiectelor. Cooperarea intermunicipală implică două sau mai multe autorităţi publice locale (unităţi administrativ-teritoriale), care se află, de obicei, în apropiere una de alta, care-şi unesc forţele pentru a lucra împreună la dezvoltarea şi gestionarea serviciilor publice, utilităţilor şi infrastructurii sau pentru furnizarea de servicii, pentru a răspunde mai bine nevoilor utilizatorilor lor, având ca obiectiv dezvoltarea locală. O cooperare intermunicipală este atunci cînd două sau mai multe municipalităţi sau unităţi teritorial-administrative convin să lucreze împreună la realizarea competenţelor atribuite lor cu scopul de a obţine beneficii reciproce.

Avantajele cooperării intermunicipale se exprimă prin:



a) eficacitate şi eficienţă sporită (economii de scară, reducerea costurilor);

b) buna guvernare şi depăşirea fragmentării administrativ-teritoriale excesive;

c) interdependenţa;

d) reducerea inegalităţilor;

e) integrarea europeană, capacitatea de absorbţie a fondurilor şi atractivitatea pentru investitori;

f) diversificarea şi îmbunătăţirea serviciilor publice.

Domeniile de cooperare intercomunitară caracteristice Republicii Moldova sunt:

dezvoltarea infrastructurii;

transport;

managementul deşeurilor solide;

alimentarea cu apă, canalizare;

centrale electrice;

sănătate, educaţie, cultură, turism;

pompieri, situaţii excepţionale şi poliţie ş.a.

Domeniile în care comunităţile pot coopera, sunt în teorie, nelimitate. APL pot stabili cooperări inter-comunitare doar în acele domenii pe care sunt împuternicite să le exercite şi în mod individual.

Cooperarea intermunicipală este un principiu care a început a fi promovat în ultimii ani. Această din motiv că ”administraţia publică locală din Moldova se confruntă cu provocări pentru care cooperarea intercomunală oferă eventualele soluţii. Pe de o parte ... descentralizarea capătă tot mai multă amploare. La nivel local, persoanele şi organizaţiile sunt din ce în ce mai conştiente despre ceea ce se întîmplă în alte ţări şi solicită standarde mult mai înalte


de la autorităţile publice locale. Creşte gradul de conştientizare a necesităţii consolidării instituţiilor administraţiei publice locale în scopul dezvoltării democraţiei şi implicării cetăţenilor în adoptarea deciziilor, care le afectează viaţa cotidiană.

În acelaşi timp, autorităţile publice locale trebuie să ofere o administrare locală eficientă şi să-şi consolideze capacitatea de furnizare a serviciilor locale şi de promovare a dezvoltării locale. Pentru a realiza acest obiectiv, ele trebuie să înveţe, cum să exploateze întregul potenţial atît al statelor de personal proprii, cît şi al localnicilor şi organizaţiilor locale şi cum să-şi valorifice capacităţile în beneficiul comunităţii, care le-a ales să le reprezinte.

Pe de altă parte... Guvernul, populaţia locală şi organizaţiile – atît întreprinderile, cît şi ONG-urile – au nevoie de o încredere mai mare în administraţia publică locală. Performanţele slabe sunt tot mai puţin tolerate, atunci cînd oamenii pot vedea bunele practici din alte părţi. Corupţia este percepută ca un cancer, care trebuie extirpat. Multe dintre administraţiile publice locale trebuie să dovedească, că sînt autorităţi eficiente şi eficace”.20

Pentru ca cooperarea intercomunitară să aibă loc este nevoie de un climat local şi naţional favorabil. Mediul local al cooperării intercomunitare se prezintă astfel:

Schema 1. MEDIUL LOCAL AL CIC

20 Manual privind cooperarea intercomunală. Administrația publică locală. Moldova, PNUD, noiembrie 2011


APL

Disponibilitatea de cooperare

Nivelul experienţei

Sursa: Manual privind cooperarea intercomunală. Administraţia publică locală. Moldova”, PNUD, noiembrie 2011

Factorii cheie care asigură succesul unei cooperări intercomunitare conform manualului elaborat de PNUD Moldova21

sunt:

Maturitatea politică - o cooperare nu poate exista fără voinţa actorilor implicaţi în acest proces: conducerea APL, personalul şi reprezentanţii aleşi, localnicii şi organizaţiile; dorinţa de a coopera, în practică, trebuie să vină de la conducerea APL;

Consolidarea încrederii - viaţa politică a CIC poate fi complicată nu atît din motivele politice ale partidelor, dar din cauza existenţei diferitelor interese, uneori contrare, ale APL partenere, care ar putea fi dificil de gestionat. Conducerea şi managerii instituţiei CIC au un rol specific de a menţine şi, permanent, de a consolida încrederea partenerilor. Fiecare partener trebuie să fie convins că, prin intermediul CIC, nu va avea de „pierdut” în beneficiul altor APL;

Gestionarea eficientă - nu este real să se aştepte la atingerea unor nivele înalte în CIC, atunci cînd acestea nu sunt atinse în APL. Însă, există o necesitate a bunelor practici. CIC trebuie să demonstreze continuu utilitatea acesteia – că oferă servicii mai bune, dezvoltă infrastructura sau economiseşte bani – atît pentru că a fost expres instituită pentru realizarea acestor scopuri, cît şi pentru că piaţa de desfacere se bazează pe aceste premise. Conducerea APL şi personalul nu trebuie, niciodată, să considere persoanele juridice ale CIC ca fiind de rang inferior. Dimpotrivă, aceasta trebuie să fie lider în tehnicile de management şi în relaţiile cu cetăţenii şi

21 Ibidem


Managementul performant

Comunicarea eficientă

Recunoaşterea problemelor comune

consumatorii. Aceasta este posibil, deoarece CIC ar trebui să dispună de un personal calificat;

Planificarea. O planificare eficientă este deosebit de importantă în CIC. Aceasta reprezintă modalitatea de a arăta beneficiile pe care la aduce CIC întregii populaţii de pe întregul teritoriu în timp util. Drumurile nu pot fi construite şi întreţinute simultan peste tot şi fără cooperare. Nu poate exista o instituţie nouă sportivă în fiecare APL – în care APL locaţia acesteia ar oferi costuri maximal eficiente şi comoditate? Un plan pe un termen de cinci sau zece ani poate arăta modalitatea, prin care CIC va satisface nevoile oamenilor de o manieră în care APL de una singura nu ar fi capabilă să realizeze acest lucru. CIC este, de asemenea, un mijloc important de a economisi bani prin:

a) Prevenirea fiecărei APL de a „reinventa bicicleta” prin, de exemplu, dublarea studiilor.

b) Crearea unei economii în creştere, care va atrage investiţii;

Acordurile financiare. Utilizînd CIC pentru a face faţă unor probleme, ar trebui de început cu identificarea sensului motivaţiei. Această motivaţie nu ar trebui să fie dată uitării, dacă CIC intenţionează să rămînă viabilă. Resursele trebuie să fie distribuite transparent; o mare atenţie ar trebui să fie acordată modului în care mijloacele financiare sunt gestionate. Atunci cînd impozitele sunt achitate în bugetul CIC, contribuabilii vor dori să vadă ce vor primi în schimb, în sensul cantităţii şi calităţii serviciilor. Vor exista mecanisme pentru calcularea (a) contribuţiilor achitate de APL partenere în bugetul CIC, în cazul în care există o persoană juridică separată, sau (b) orice cheltuieli suportate de către o APL parteneră în numele altora, în cazul unui contract.

Aceste mecanisme financiare trebuie să fie transparente şi incontestabile.

Conducerea. În cele din urmă, succesul unei CIC va depinde de conducerea APL partenere. Primarii şi colegii lor


vor avea nevoie de diferite atitudini, capacităţi şi abilităţi comparabile cu activitatea într-o organizaţie mai centralizată. Aceştia vor trebui să fie capabili să asculte constructiv, să faciliteze, să delege, să informeze personalul, să caute oportunităţi, să implice localnicii şi organizaţiile, să utilizeze abordarea cîştigului reciproc, să asigure eficienţa şi eficacitatea, să gestioneze responsabilizarea locală, să comunice deschis...

Cooperarea intercomunitară este un fenomen pentru care Republica Moldova nu este pregătită nici din punct de vedere legislativ, şi nici din punct de vedere al experienţei. Discutând subiectul cooperării intercomunitare în cadrul unui Cluster Club în domeniul dezvoltării regionale (Club de discuţii) APL de nivel I şi II din raioanele Cahul, Cantemir şi Leova au determinat următoarele aspecte importante ce caracterizează cooperarea intercomunitară în ţara noastră:

necesitatea cooperării intercomunitare trebuie stabilită de comun acord între instituţiile şi structurile care urmează să se lanseze în acest proces;

cooperarea intermunicipală este o activitate benevolă: fiecare are dreptul de a participa şi a ieşi din această cooperare;

instituţiile interesate în cooperarea intercomunitară trebuie să facă o delimitare clară între 2 procese: asocierea APL pentru planificarea în comun a unui proiect şi asocierea APL pentru crearea şi lansarea unui serviciu comun. Crearea unui serviciu comun şi cooperarea în acest domeniu presupune o determinare clară a modului de participare în luarea deciziilor, calcularea tarifului, drepturi şi obligaţii ale membrilor, modul de părăsire a asocierii, restituirea pagubelor, penalităţi ş.a.). Acordurile semnate în aceste tipuri de asocieri, de asemenea, pot fi diferite, presupunînd sau nu obligaţii juridico-legale.

la moment cadrul legal din Republica Moldova permite cooperarea intercomunitară, dar nu permite asocierea autorităţilor publice locale sub forma unor persoane juridice

si nici nu pot fi fondatori ai unor asociaţii obștești. De


exemplu, transmiterea unor servicii în gestiunea operatorilor regionali presupune contractarea activelor, acest aspect nefiind reglementat.

sunt diferite forme de cooperare şi modele instituţionale prin care poate fi realizată cooperarea intercomunitară. Aceste modele trebuie studiate detaliat, deoarece toate presupun atât avantaje , cât şi dezavantaje pentru CIC;

crearea serviciilor bazate pe cooperarea intercomunitară au la bază principiul ”eficienţei economice” care presupune utilizarea resurselor disponibile şi consumarea unor fonduri de investiţii pentru obţinerea unor rezultate maxime;

Fiind un promotor al cooperării intercomunitare datorită proiectelor implementate şi promovate în raionul Cahul de Agenţia pentru Cooperarea Internaţională a Germaniei GIZ constatările bazate pe experienţa de cooperare intercomunitară din r-l Cahul pot fi utile şi relevante pentru alte raioane din regiunea de sud şi din celelalte regiuni ale Republicii Moldova.

Un exemplu elocvent de cooperare intercomunitară pentru r-l Cahul este modalitatea de asigurare cu servicii de apă şi canalizare a populaţiei prin intermediul clusterizării localităţilor promovat de proiectul ”Modernizarea serviciilor publice locale” al GIZ şi implementat în colaborare cu Consiliul Raional Cahul, primăria Cahul, Întreprinderea Municipală ”Apă-Canal” Cahul şi unele APL de nivel I din raion;

A fost elaborată şi aprobată de către CR Cahul strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul pe componenta apa/canalizare. Chiar dacă strategiile nu au un caracter obligatoriu pentru autorităţile publice locale, este important ca APL de nivel I din r-l Cahul să ţină cont de principiile strategiei şi să identifice posibilităţi de soluţionare a problemelor din domeniul apă/canalizare în corespundere cu


prevederile acesteia. De asemenea, este necesar ca APL-urile de nivel I, care vor elabora studii de fezabilitate şi proiecte tehnice pentru domeniile apă/canalizare să orienteze instituţiile contractante ca proiectarea acestor servicii să se facă conform principiilor clusterizării. Prin aprobarea strategiei localităţile din raionul Cahul au devenit parte a clusterelor, asumîndu-şi anumite responsabilităţi;

Pentru a focusa iniţiativele APL pe principiile strategiei raionale apă/canalizare a fost propusă crearea pe lîngă Consiliul Raional Cahul a unei comisii pentru expertizarea şi evaluarea corespunderii proiectelor din domeniile apă/canalizare cu prevederile strategice. Membrii comisiei (reprezentanţi secţia construcţii, secţia atragerea investiţiilor, experţi naţionali ş.a.) îşi vor exprima opiniile prin intermediul unui vot consultativ.

Unii participanţi la Clubul de discuţii au menţionat, că crearea acestei comisii contravine principiilor autonomiei autorităţilor publice locale, de aceea ideea creării acestei comisii mai trebuie analizată pînă la luarea unei decizii finale;

este foarte important ca serviciile create prin cooperarea intercomunitară să reflecte direct interesele cetăţenilor, au ei sau nu nevoie de aceste servicii, sunt gata să suporte anumite cheltuieli sau să participe împreună cu APL în implementarea serviciului la nivel de localitate, există capacitate de mobilizare locală şi sprijin reciproc...

experienţa diferită prin care au trecut localităţile din raionul Cahul în implementarea proiectelor bazate pe cooperare intercomunitară, în special, în domeniul aprovizionării cu apă potabilă, a arătat că este important să existe viziunea şi abordarea regională în rezolvarea problemelor. Aşa dar, instituţiile implementatoare (ADR, APL) trebuie să se înveţe să elaboreze corect caiete de sarcini, astfel ca proiectele să presupună şi racordarea consumatorilor finali. De asemenea,


aceste instituţii trebuie să-şi formeze capacităţi ”să citească” şi să ”înţeleagă” documentele tehnice pentru a evita diferite situaţii neprevăzute. Este necesar ca proiectul tehnic care va fi elaborat pentru aprovizionarea cu apă potabilă a localităţilor din clusterul ”D” (Lebedenco-Găvănoasa) să corespundă necesităţii şi proprietăţilor tehnice pentru asigurarea conectării or. Vulcăneşti la apeductul ÎM ”Apă-Canal” Cahul;

În rezolvarea problemelor legate de aprovizionare cu apă potabilă, APL trebuie să se îngrijească, în paralel, şi de serviciile de canalizare. Deseori, populaţia nu conştientizează necesitatea acestor servicii şi nu este gata să le plătească. Relevantă în acest sens, este experienţa localităţilor din România, care au introdus taxe de poluare a mediului pentru persoanele care nu doresc să se conecteze la sistemele de canalizare să plătească aceste servicii;

APL trebuie să-şi formeze abilităţi pentru a aplica corect formulele de calculare a taxelor la servicii, astfel, încît preţul la servicii să includă şi o taxă pentru dezvoltarea serviciului sau aşa-numitul ”preţ investiţional”.

Temerile expuse de autorităţile publice legate de cooperarea intercomunitară sunt:

cadrul legal imperfect care rămîne în urma ”practicii” poate frîna activităţile începute şi ne poate plasa în situaţia de acţiune pripită şi în afara legii;

cooperarea intercomunitară este un proces complex, de aceea pot apărea multe situaţii imprevizibile despre care astăzi nici nu bănuim;

au fost elaborate strategii bazate pe cooperarea intercomunitară, dar nu avem practică şi experienţă în acest domeniu. Cum le vom realiza?


există destulă voinţă, inclusiv politică, pentru cooperarea intercomunitară? Cooperarea presupune asocierea indiferent de apartenenţa politică. Suntem gata să facem paşi unii în întîmpinarea celuilalt?

deseori avem cooperare intercomunitară formală şi declarativă bazată pe semnarea unor memorandumuri şi acorduri de colaborare, dar fără asumarea de responsabilităţi;

Reprezentanţii Clubului de discuții au elaborat un set de recomandări şi propuneri care pot amplifica procesul de cooperarea intercomunitară ca bază a implementării proiectelor regionale.

RECOMANDĂRI

pentru intensificarea cooperării intercomunitare în r-l Cahul

şi în alte raioane din Regiunea de Dezvoltare Sud

Grup I.

PENTRU AUTORITĂŢILE PUBLICE DE NIVELUL I DIN REPUBLICA MOLDOVA

1. înainte de a se lansa în acţiuni de cooperare intercomunitară este necesar ca reprezentanţii instituţiilor să se cunoască bine, să comunice eficient, să fie implicaţi în activităţile organizate pe domeniul cooperării şi să aibă un dialog consecvent;


2. necesitatea serviciului care urmează a fi creat să fie discutată şi analizată cu populaţia localităţilor;

3. primarul localităţii trebuie să lucreze cu consilierii pentru ca,

în primul rînd, aceștia să fie principalii promotori în crearea unui serviciu calitativ şi mesagerii schimbării în localitate, astfel ca semnarea unui acord de cooperare intercomunitară să fie un proces conştient şi responsabil;

4. APL-urile trebuie să deţină informaţii concrete în domeniul în care urmează să se coopereze. De exemplu, dacă cooperarea se va realiza în domeniul aprovizionării cu apă potabilă este necesar să se facă o inventariere a surselor de alimentare cu apă existente în localităţi, să se restabilească paşapoartele sondelor şi alte documente relevante;

5. APL-urile care au creat servicii trebuie să înveţe despre managementul serviciilor şi modul de dezvoltare a acestora;

6. APL trebuie să identifice o abordare la nivel local a modului de conectare a reprezentanţilor păturilor vulnerabile la serviciile nou create, studiind şi utilizând experienţe pozitive din acest domeniu (plata conectării în rate, acoperirea cheltuielilor din bugetul local, acoperirea parţială a cheltuielilor pentru grupurile marginalizate de către ceilalţi locuitori...)

7. Pentru a avea o conexiune directă cu cetăţenii şi a asigura comunicarea cu localitatea este bine (în baza practicii satului Roşu) să fie create comitete de iniţiativă locală, care activează în diferite sectoare ale satului sau pe mahalale;

8. Se recomandă, de asemenea, organizarea unor evenimente comunitare de tipul: dezbateri publice sau audieri publice pentru discutarea proiectelor de investiţii, a metodelor de colectare a contribuţiilor din partea populaţiei sau altor subiecte de interes public;

9. Eficientizarea activităţii presatorilor mici de servicii în contextul dezvoltării regionale se realizează prin transmiterea în gestiune a serviciului unui operator regional puternic. APL


din raion să participe la întîlnirile şi Cluburile de discuţii organizate cu experţi naţionali şi internaţionali pentru cercetarea posibilităţilor de transmitere a serviciului de aprovizionare cu apă şi canalizare, cît şi pentru identificarea modalităţilor prin care APL să asigure monitorizarea şi controlul calităţii serviciului;

10. La faza de pregătire pentru cooperarea intercomunitară se propune asocierea primară la nivel de localitate a consumatorilor pe domenii (constituirea asociaţiilor utilizatorilor de apă, care activează în baza unui statut sau regulament aprobat);

11. Reprezentanţii APL din r-l Cahul care au acumulat deja o anumită experienţă în proiecte intercomunitare să ofere sprijin şi împreună cu experţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) să participe la elaborarea recomandărilor şi a ideilor pentru iniţiative legislative de ajustare a cadrului legal la cerinţele actuale din domeniul cooperării intercomunitare. În acelaşi timp, să fie identificată posibilitatea elaborării unor ghiduri şi recomandări pentru APL în domeniul cooperării intercomunitare;

12. APL –urile să atragă ONG-urile comunitare şi să organizeze în comun cu societatea civilă presiunii pentru promovarea iniţiativelor legislative din domeniul cooperării intercomunitare;

13. APL de nivel I trebuie să-şi stabilească un portofoliu de idei de proiecte care necesită a fi dezvoltate în localităţi. În acelaşi timp, necesită a fi identificate domeniile în care autorităţile publice trebuie să-şi dezvolte capacităţile pentru a realiza proiectele cu succes (energie regenerabilă sau alte domenii noi de intervenţie);

Grup II.


PENTRU AUTORITĂŢILE PUBLICE DE NIVELUL II DIN REPUBLICA MOLDOVA

1. Consiliile Raionale trebuie să studieze situaţia din localităţile raionului şi să elaboreze un tablou clar ce localităţi dispun de studii de pre- şi fezabilitate, proiecte tehnice pe domenii, cîte din ele sunt elaborate şi care sunt deja implementate;

2. Se recomandă APL de nivel II şi I ca în procesul de elaborare a documentelor tehnice de proiectare să organizeze întîlniri lunare cu contractorii acestor servicii pentru a discuta necesităţile şi aşteptările APL, astfel ca aceste documente să reflecte pe deplin interesele localităţilor;

3. Crearea unor comisii pentru expertizarea şi evaluarea corespunderii proiectelor din UAT de nivel I prevederilor strategiilor de dezvoltare raională şi regională din Regiunea de Dezvoltare Sud;

4. Intensificarea activităţii Consiliilor raionale în vederea promovării principiilor şi valorilor cooperării intercomunitare bazate pe clusterizare în rîndul instituţiilor desconcentrate (Centrele de Medicină Preventivă ) pentru a abordare comună a dezvoltării;

5. Informarea mai largă a APL de nivel I prin sursele disponibile ale APL de nivel II privind noile tendinţe în dezvoltare locală şi regională, posibilităţi de cooperare regională şi transfrontalieră, concursuri de granturi şi oportunităţi de finanţare;

6. Implicarea activă, inclusiv financiară, a Consiliilor Raionale în elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pentru dezvoltarea serviciilor în localităţile rurale;

7. Identificarea resurselor financiare pentru punerea în aplicare a documentelor tehnice şi implementarea proiectelor de dezvoltare în raion;

8. APL de nivel II şi I trebuie să asigure menţinerea legăturilor cu comunitatea, deoarece doar participarea comunitară poate servi ca argument al legitimităţii acţiunilor APL;


9. Deoarece cooperarea intercomunitară este un domeniu nou şi încă neexperimentat în politica dezvoltării regionale din Republica Moldova este necesar ca toate structurile şi instituţiile implicate să se clarifice asupra conceptelor, să aibă o abordare unică a domeniului ca să nu existe o ”bilbîială conceptuală” şi o abordare ambiguă;

În concluzie, putem menţiona, că cooperarea intercomunitară contribuie la:

creşterea capacităţii de rezolvare a problemelor instituţionale şi umane;

îmbunătăţirea performanţelor în procesele de dezvoltare comunitară durabilă;

Îmbunătățirea calităţii vieţii şi a înfățișării localităţilor, precum şi creşterea rolului acestora in regiune;

îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin dezvoltarea rețelelor de

infrastructură; modernizarea serviciilor publice locale, a rețelei de

utilităţi si infrastructurii de afaceri


Bibliografie

1. Veaceslav BULAT. Cum scriu un proiect? Ghid de reguli şi principii de bază de scriere a unui proiect. Chişinău, 2011

2. Ghid pentru elaborarea propunerilor de proiecte în vederea finanţării. Bucureşti 2011

3. Gabriela MEŞNIŢĂ. Managementul proiectelor. Suport lucrări practice. Bucureşti 2007

4. Cum să elaborăm proiecte de succes? Publicaţie editată în cadrul proiectului „Dezvoltarea durabilă a învăţământului sătmărean prin cooperare transfrontalieră” finanţat de Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Ungaria PHARE CBC 2005.

5. Victor PLATON (coordonator). Manual pentru identificarea, pregătirea selecţia şi evaluarea proiectelor mari de infrastructură regională. Bucureşti, 2004.

6. Managementul ciclului de proiect. Manual. Bucureşti 2003.7. Beşim NEBIU. Ghidul trainerului pentru scrierea propunerilor de

proiecte. Bucureşti 2010.8. Manualul operaţional al FNDR.9. Manualul operaţional al ADR Sud.10. Strategia de Dezvoltare Regională Sud.11. Instrucţiunea pentru utilizatori privind înaintarea propunerilor de

proiecte pentru finanţare din Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională. Aprobată prin decizia Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale nr. 4/12 din 23 februarie 2012.

12. Legea Nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Publicat: 16.02.2007 în Monitorul Oficial Nr. 21-24.

13. Hotărîrea Guvernului RM, Nr. 158 din 4.03.2010, cu privire la aprobarea Strategiei Naţionale de dezvoltare regională.

14. Hotărîrea Guvernului RM, Nr. 127 din 8.02.2008, cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 438-XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova

15. http://www.finanţare.ro16. http://www.managementul-proiectelor.ro


GHID Scriere Proiecte Regionale

Documents

Transcript of GHID Scriere Proiecte Regionale