FJSC 2019, Seminar Sociologia Jurnaliștilor Eugen Glăvan

Pagina 1 din 4

Ghid redactare eseu Sociologia Jurnaliștilor 2019 Seminar SJ 2018-2019

Eseul reprezintă o colecție organizată a ideilor proprii despre textele literare sau academice; non-ficțional, dar subiectiv. Etimologie: fr. „essayer” – a încerca (to try, to attempt). Primul eseist este considerat Michel de Montaigne (1533-1592): „Orice s-ar putea face în altă zi poate fi făcut astăzi” (Eseuri, Vol. I, Cap. 20). Scopul unui eseu este acela a convinge cititorul de calitatea și validitatea ideilor exprimate prin utilizarea discursului rațional.

Redactarea trebuie să respecte normele academice și tehnice. Scrieți cu diacritice

(există mai multe soluții de adăugare a acestora, de exemplu online la www.diacritice.com/

sau ca aplicație AutoCorect la http://softset.ro/), font de mărime 12 spațiat la 1,5, marginea

paginii maxim 2,5. Graficele și tabelele (dacă există) trebuie numerotate și trebuie precizată

sursa datelor. Lungimea adecvată a lucrării este de 4-5 pagini în care nu sunt incluse pagina

de titlu, pagina de gardă, pagina de cuprins, pagina lăsată intenționat alb etc. Numărul

aproximativ de cuvinte ar trebui să fie între 1.000-1.200, exceptând anexele și bibliografia.

Numerotați paginile în forma „1 din x”.

Termenul de predare al lucrării este 17 aprilie 2019, ora 10:00. Documentul va fi

transmis electronic pe adresa de email glavan.eugen@yahoo.com și doar în cazul în care nu

este posibil tipărit la seminar. Vă rog să denumiți documentul cu numele dvs. de familie, de

exemplu [nume-eseu-fjsc]. Dacă nu primiți confirmarea primirii documentului înseamnă că

acesta nu a ajuns la mine.

Formatul documentului: doc, docx, txt, rtf, uof, uot, sdw, xml, odt sau odf.

Evaluarea va cuprinde capacitatea studentului de a utiliza teoriile și conceptele cu acuratețe, într-un mod semnificativ și coerent, de analizare a rezultatelor și formare a unei argumentații care poate fi susținută printr-un raționament specific. NU este necesar sau obligatoriu ca student/a/ul să fie de acord cu ideile unui autor specific sau cu ale mele. Este evaluată gândirea critică, nu conformismul sau obediența.

Plagiatul reprezintă utilizarea neautorizată sau imitația limbajului și gândurilor altui autor și prezentarea acestora ca lucrare proprie originală. Etimologie: lat. „plagiare” – a răpi (to kidnap). Cryptomnezia este o formă de plagiat involuntar, asociată cu memoria falsă, uitată, suspendată (Nietzsche). Sub orice formă, în orice context sau cantitate plagiatul va fi sancționat cu obligativitatea refacerii eseului și interzicerea intrării în examen (restanță).

I. Structura eseului

Introducere:

a. propoziția de introducere;

b. formularea tezei (declarația de intenții, argumentul): îngustă, specifică și clară. NU trebuie analiză, recenzie, interogare sau examinare, ci identificarea și apărarea unei poziții specifice într-o dezbatere.

FJSC 2019, Seminar Sociologia Jurnaliștilor Eugen Glăvan

Pagina 2 din 4

Exemplu: “Voi argumenta că diferențele de status economic dintre România și țările capitaliste sunt generate de comportamentul politic al elitelor locale.”

Susținerea tezei: formularea aserțiunii și oferirea suportului, a dovezilor: opinii de autoritate (autori), fapte, idei, exemple, anticiparea obiecțiilor. Fiecare argument prezentat într-un paragraf separat încheiat cu o concluzie asupra validității acestuia. Precizarea limitelor: cadrul raționamentelor, asumpțiile (dacă sunt eronate pot invalida concluziile), aspecte ignorate, condiții posibile care limitează impactul concluziilor.

Concluzii: imaginea generală prin însumarea argumentelor care susțin teza.

Tipuri de eseuri: narativ (presupune crearea unei povești atractive pentru cititor), descriptiv (implică subiectivitate și creativitate pentru a prezenta un subiect sau idee), explicativ (utilizează informații și fapte pentru a crea un punct de vedere) și persuasiv (apelează la tactici logice și emoționale pentru a impune o idee).

II. Alegerea temei pentru eseu:

1. Alegeți un subiect de care sunteți interesați. 2. Reduceți subiectul la dimensiuni abordabile: dacă sunt prea multe informații nu veți

reuși să vă concentrați, lecturile sau datele vă pot ajuta să limitați aria de interes. 3. Țineți cont de scopul final al lucrării. 4. Revedeți textele studiate și pe cele recomandate pentru actualizarea cunoștințelor

despre tematica abordată. 5. Discutați cu colegii despre temă, interesele comune pot genera direcții la care nu v-ați

gândit. 6. Răspundeți la întrebările cine, ce, când, unde și de ce:

a. De ce ați ales subiectul? Aveți o opinie despre chestiunile implicate? b. Unde este relevant/important subiectul pe care l-ați ales? La nivel local,

național sau internațional? Există anumite zone afectate? c. Când a fost/este subiectul important? Doriți să comparați anumite perioade de

timp? d. Cine vă poate furniza informații despre subiect? Cine a publicat informații

relevante? Există organizații sau instituții active în domeniu? 7. Formulați întrebarea principală a argumentației dvs.: care sunt acțiunile sociale

implicate (există scenarii tipice prin care se produce fenomenul social)? Care sunt actorii implicați (indivizi sau organizații/instituții), ce roluri îndeplinesc? Cum este organizat social sau profesional fenomenul studiat: norme relevante, valori care orientează acțiunea, statusuri și roluri, obiecte și tehnologii implicate?

Teme pentru eseu care ar trebui evitate:

- Informații și povestiri personale (rezervați-le pentru momentul în care veți deveni celebrii).

- Subiecte unde nu există sau nu puteți accesa informațiile disponibile. - Teme prea specifice (lipsa datelor este la fel de dăunătoare ca supraabundența

acestora). - Teme prea generale (o multitudine de informații pe care nu aveți timp sau cunoștințe

pentru a le analiza pot genera abordări superficiale).

FJSC 2019, Seminar Sociologia Jurnaliștilor Eugen Glăvan

Pagina 3 din 4

- Teme controversate: exersarea neutralității axiologice este dificilă, subiectele asupra cărora oamenii au opinii foarte polarizate pot duce la imposibilitatea culegerii sau interpretării datelor.

III. Roadmap (exemple practice):

Sunt interesat/ă de carieră (abordare instrumentală): vreau să încep propria afacere și voi explora companiile din sectorul care mă interesează pentru a examina condițiile de acces în profesie.

Recent am fost intrigat/ă de ceva, mâncând la restaurant am remarcat reclamele de pe suprafața mesei (abordare simbolică): aș vrea să prezint măsura în care companiile promovează publicitatea intruzivă și efectele acestora asupra libertății individuale.

Care sunt cele mai importante probleme ale jurnalismului care afectează România? Aș vrea să fac ceva în acest sens (abordare legală): aș dori să cercetez modul în care indivizii se raportează la instituțiile care activează în sistemul mass-media din perspectiva drepturilor fundamentale.

Există vreo problemă de afaceri sau de economie despre care am o opinie consolidată? De ce? (abordare directă): de exemplu, întotdeauna am vrut să lucrez în jurnalism, așadar asta voi cerceta. Sau, nu știu ce vreau să cercetez pentru că nu știu ce așteaptă profesorul de la mine și vreau să fiu sigur/ă că aleg un subiect care-mi va permite să trec; sau pentru că, dacă stau să mă gândesc, nu sunt în mod real interesat/ă de afaceri; sau pentru că…

Cum pot să ajut oamenii din jurul meu? Dar comunitatea locală? (abordare altruistă): mă întreb cât de ușor găsesc firmele lucrători cu abilitățile necesare sau ce training-uri sunt adecvate pentru a fi dezvoltate. Voi realiza eseul pe acest subiect.

IV. Teme orientative pentru eseu:

Meserie și profesie: criterii, spații geografice, timp istoric. Implicații și consecințe. Controlul

câmpului profesional. Exemplu: Existența unui cod deontologic constrângător pentru jurnaliști

ar reprezenta o limitare a libertății de expresie.

Teorie și practică: concepte esențiale și aplicarea lor în activitatea profesională. Actualitatea

informațiilor academice. Caracteristici și oportunități ale învățării la locul de muncă. Training

și coaching. Exemplu: A lucra în timpul facultății reprezintă un avantaj competitiv pe piața

muncii, dar scade mobilitatea profesională.

Educație: diploma. Cunoștințe, competențe și abilități. Relevanță și actualitate. Exemplu:

Calitatea serviciilor educaționale este slabă pentru că sunt permise locuri cu taxă în

universitățile de stat.

Valori sociale: extrovert și introvert. Capital cultural. Stereotipuri culturale. Valori colective și individuale. Atitudini și comportament. Predictibilitate și nesiguranță socială. Exemplu: În societatea contemporană publicul urmărește doar emisiunile care confirmă opiniile deja existente.

Globalizare și schimbare culturală: simboluri. Cetățenie culturală. Identitatea europeană. Turism cultural. Difuziune culturală. Exemplu: Modul de petrecere al timpului liber în

FJSC 2019, Seminar Sociologia Jurnaliștilor Eugen Glăvan

Pagina 4 din 4

societatea românească este influențat negativ de modele culturale inadecvate promovate de mass media.

Organizații mass media: mediu și proceduri. Tipuri de jurnaliști. Birocrație și structură ierarhică. Cultură organizațională și life world. Ideologie, practici și cultură profesională. Selecția știrilor. Exemplu: Definirea slabă a procedurilor de lucru face calitatea produselor jurnalistice impredictibilă.

Conflict: teorii macro sociale. Structură și funcții. Anti-intelectualism. Resurse și competiție. Abordări și consecințe. Exemplu: Întreținerea unei atmosfere de rivalitate în cadrul unei organizații media are un efect negativ asupra relațiilor de muncă.

Cultură politică și organizare socială: ritualuri politice. Societăți egalitare și societăți inegalitare. Statul și cetățeanul. Civic și politic. Exemplu: Implicarea socială este scăzută în România pentru că tinerii sunt individualiști iar bătrânii colectiviști.

Grupuri sociale: subculturi și tentația diferenței. Inegalitate socială. Atitudini față de grupuri defavorizate. Discriminare pozitivă. Stil de viață. Exemplu: Emisiunile de călătorii și mâncare contribuie la creșterea toleranței sociale.

Cultură și tehnologie: cyberculture. Societate rețea. Comunicare mediată. Transformări lingvistice în mediul virtual. Identitatea în realitatea virtuală. Gaming. Netiquette. Elite informaționale. Exemplu: Informațiile disponibile pe internet sunt mai credibile, comparativ cu cele de la televiziune.

V. Bibliografie

http://libguides.mit.edu/select-topic

www.umflint.edu/library/how-select-research-topic

http://vlib.org/

www.economicsnetwork.ac.uk/showcase/girardi_motivation

www.sociosite.net/topics/culture.php

www.hf.uio.no/ikos/english/research/subjects/cultural-history/