ghid program formare cadre didactice

COLECTAREA DATELORPENTRU C EA

AL DIN AUNOA

IT ŢIIŞTER

RE ŞCO LĂ Ă2A

B

Colectarea informaţiilorşi datelor la nivelul şcolii

Colectarea informaţiilor

Colectarea informaţiilor

şi datelor la nivelul

la

clasei

Cde elevi

ÎntrebăriCare sunt informaţiile de la nivelulşcolii le ?

Care sunt informaţiile pe care ni le potoferi elevii şi cum le colectăm?

şi cum colectăm

Care sunt informaţiile de la nivelulclasei şi cum le colectăm?

2

COLECTAREA INFORMAŢIILOR ŞI DATELORLA NIVELUL ŞCOLII

Accesul la educaţie este un concept complex şi de aceea trebuie privit dinperspective diferite, atunci când analizăm situaţia existentă într-o şcoală.

Ar trebui avute în vedere: accesul fizic, cât de primitoare este şcoala, în cemăsură şcoala este parte a comunităţii, în ce măsură şcoala oferă părinţilorposibilitatea de a avea acces în şcoală, disponibilitatea şi accesibilitateamaterialelor educaţionale corespunzătoare, măsura în care tot personalulşcolii (director, cadre didactice, personal administrativ şi didactic auxiliar)cooperează pentru a asigura accesul la educaţie etc.

Care sunt datele cantitative şi calitative pe care le putem colecta la nivelulşcolii? Cum putem colecta aceste date?

Un prim pas în colectarea datelor calitative la nivelul şcolii ar fi observareamediului fizic al şcolii. Pentru aceasta ar trebui avute în vedere:

mediul din vecinătatea şcolii: siguranţă (trafic, trotuare, semafoare, treceride pietoni etc.), accesibilitate, zonă verde;

SOLUŢII POSIBILE1.O zic al şcoliibservarea mediului fi

�

PROVOCAREA

Colectarea datelor pentru rea dincunoa ţiişte realit şco lă ăa 11

A

Educaţia timpurie

12 DE LA ANALIZA NEVOILOR LA PROGRAMUL DE FORMARE

�

�

�

�

�

�

şcoala, respectiv:curtea şcolii: siguranţă, dotare pentru petrecerea timpului în pauze,accesibilitate, zonă verde;clădirea şcolii: siguranţă, accesibilitate, iluminare (pe coridoare, scări),avertizare vizuală, acustică (rezonanţă, nivel de zgomot), decorareaholurilor (panouri informative, munca elevilor);

clasa: accesibilitate, armonie vizuală, iluminare (generală, individuală),acustică (rezonanţă, nivel de zgomot), modul de dispunere a băncilor,decorarea pereţilor (lucrările elevilor sunt expuse), materiale educaţionaledisponibile (achiziţionate/ realizate prin eforturi proprii), dotare tehnicădisponibilă

n al doilea pas în colectarea datelor calitative la nivelul şcolii poate fiintervievarea directorului directoarei şcolii, a cel puţin unui cadru didactic, apărinţilor – cel puţin trei părinţi ai căror copii provin din rândul grupurilordezavantajate –, a copiilor (de preferinţă copiii părinţilor intervievaţi). Informaţiilepe care aceştia le furnizează vor completa informaţiile colectate prin observare.

Înainte de a desfăşura interviul, trebuie realizat în care săstabiliţi întrebările pe care doriţi să le adresaţi, ordinea lor şi în care să notaţirăspunsurile la întrebări. În ghidul de interviu, alocaţi spaţiu unde să notaţinumele persoanei intervievate şi rolul ei în cadrul şcolii.

Dacă doriţi să înregistraţi interviul pe casetă audio sau video, trebuie săsolicitaţi şi să obţineţi acordul persoanelor intervievate.Pe parcursul interviului, stabiliţi o atmosferă destinsă, colegială, în carepersoana intervievată să se simtă relaxată.

Întrebările ce ar trebui adresate directorului/ directoarei în această etapă decolectare a informaţiilor ar trebui să vizeze: mediul fizic al şcolii, colaborarea îninteriorul şcolii/ cu părinţii şi cu comunitatea, interesul conducerii şcolii înasigurarea accesului la educaţie pentru toţi (de ex.: prin planul de desegregare).Este relevantă şi obţinerea informaţiei despre importanţa pe care o acordădirectorul diferitelor sarcini pe care trebuie să le ducă la îndeplinire, pentru căaceasta este resimţită de întreaga comunitate şcolară. De exemplu, accentul puspe aspecte administrative, în detrimentul celor pedagogice şi de dezvoltareprofesională oferă o imagine despre şcoală.Prezentăm câteva exemple de întrebări ce pot fi adresate directorului saudirectoarei şcolii:

S-a implicat sau nu comunitatea în asigurarea accesului fizic către/ înşcoală? Dacă da, cum?Ce acţiuni a întreprins echipa managerială pentru asigurarea unui mediuaccesibil şi sigur către/ în şcoală?

.

U

2. Interviul

/

Sugestii pentru realizarea interviului

ghidul de interviu

INTERVIEVAREA DIRECTORULUI ŞCOLII

De r nuteţi ...Un instrument utilîn observarea mediuluifizic al şcolii îlconstituie lista deverificare sau fişa deobservare. Unexemplu de fişă deobservare se găseşte în

.Anexa 1

Exersaţi, împreună cuun coleg formator,utilizarea fişei deobservare în şcoala încare lucraţi sau într-oşcoală din localitateadumneavoastră.Discutaţi rezultateleobservării şiposibilităţi deîmbunătăţire a fişei deobservare.

le

Reflectaţi la...

13

Reflectaţi la...�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Cine şi cum se implică/ participă activ în proiectarea unui mediu şcolarplăcut?Are şcoala un program de creştere a gradului de incluziune? Dacă da,descrieţi în câteva propoziţii acest program.Cu cine colaboraţi în proiectarea şi implementarea planului de dezvoltareşcolară? Cât de des? În ce domenii?Prin planul de dezvoltare şcolară, şcoala şi-a propus creşterea gradului deincluziune? Dacă da, numiţi câteva activităţi care să contribuie laatingerea acestui obiectiv.Are şcoala un plan de desegregare ca parte a planului de dezvoltareşcolară? Dacă da:

Cine (categorii de persoane: cadre didactice, părinţi etc.) şi cum acontribuit la realizarea lui?Cui (categorii de persoane: inspectori şcolari, membri ai grupului localde sprijin etc.) i-a fost prezentat planul de desegregare? În ce scop?Descrieţi impactul planului de desegregare până în prezent şi/ sauimpactul scontat.Prezentaţi, pe scurt, câteva aspecte pozitive legate de implementareaplanului de desegregare.Prezentaţi, pe scurt, câteva probleme legate de implementarea planuluide desegregare.

Estimaţi, în procente, cât timp din timpul total de lucru dedicaţiproblemelor administrative, chestiunilor financiare, procesului de predare- învăţare - evaluare ce se desfăşoară în şcoală, întâlnirilor/ şedinţelor cupărinţii, colegii, dezvoltării profesionale?

Întrebările adresate cadrului didactic în această etapă de colectare ainformaţiilor ar trebui să vizeze dotarea tehnică, materialele educaţionale şi/sau consumabile utilizate la clasă, colaborarea cu părinţii colegiireprezentanţi ai comunităţii pentru îmbunătăţirea mediului fizic şcolar, adotării şcolii şi rezolvarea problemelor ce ţin de şcoală, clasă sau elevi. Esterelevantă şi obţinerea informaţiilor despre importanţa pe care o acordă cadruldidactic diferitelor sarcini pe care trebuie să le ducă la îndeplinire, pentru căaceasta ne dă o imagine despre deschiderea cadrului didactic spreîmbunătăţirea demersului didactic.rezentăm câteva exemple de întrebări ce pot fi adresate cadrului didactic:

Ce fel de dotări tehnice/ echipamente folosiţi la predare? Cât de frecvent leutilizaţi?Cine contribuie la îmbunătăţirea aspectului clasei? Descrieţi contribuţiafiecărei categorii de persoane (colegi, părinţi, elevi).Ce fel de materiale educaţionale aveţi la dispoziţie? Descrieţi în ce contextle utilizaţi.Ce fel de materiale aveţi la dispoziţie pentru individualizarea învăţării?Contribuiţi la producerea/ procurarea de materiale educaţionale pentruşcoală? Dacă da, cum? Enumeraţi materialele educaţionale pe care le-aţiprodus/ procurat/ propus spre procurare şi au fost procurate.

�

INTERVIEVAREA CADRULUI DIDACTIC

, ,

P

Reflectaţi asupraîntrebărilor sugerateîn această secţiune şielaboraţi ghidul deinterviu pentru undirector dintr-o şcoalădin localitate. Discutaţi

cu uncoleg formator şi apoiexersaţi interviulintervievând directorulşcolii. Reflectaţiîmpreună cu coleguldumneavoastră asupramodului în care aţirealizat interviul;discutaţi punctele tarişi aspectele deîmbunătăţit aleinterviului pe care l-aţirealizat.Formulaţi douăsugestii pentrurealizarea interviului,diferite de celeprezentate anterior.

ghidul de interviu

Colectarea datelor pentru rea dincunoa ţiişte realit şco lă ăa

DE LA ANALIZA NEVOILOR LA PROGRAMUL DE FORMARE14

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Dacă aţi produs materiale educaţionale, vă rugăm să descrieţi în câtevapropoziţii procesul.Vă pune şcoala la dispoziţie materiale consumabile (coli A4, lipici etc.)pentru desfăşurarea activităţii la clasă? Dacă da, ce anume şi în ce contextle utilizaţi?Utilizaţi la clasă materiale de învăţare produse de elevi? Dacă da,descrieţi-le şi precizaţi dacă au fost produse individual sau în grup.Cu cine colaboraţi în vederea rezolvării problemelor la clasă? Cât de des?Ce tip de probleme – ce ţin de mediul şcolar – rezolvaţi colaborând cuceilalţi? După părerea dumneavoastră, care sunt cele mai importanteprobleme discutate cu ceilalţi?Estimaţi, în procente, cât timp din timpul total de lucru dedicaţiproblemelor administrative, procesului de predare-învăţare-evaluare,întâlnirilor/ şedinţelor cu părinţii, cu colegii şi dezvoltării profesionale?

Dacă în şcoală se desfăşoară programul , ar fi util să intervievaţicadre didactice implicate în desfăşurarea programului. Vă sugerăm să includeţiîn listă următoarele întrebări:

Care este disciplina pe care o predaţi în cadrul programului ?Descrieţi materialele educaţionale pe care le utilizaţi în cadrul programului

.Care este dotarea tehnică a şcolii pe care o utilizaţi în cadrul lecţiilor dinprogramul ? În ce context o utilizaţi?Cu cine colaboraţi în vederea rezolvării problemelor specifice programului

? Cât de des? Ce tip de probleme ce ţin de programulrezolvaţi colaborând cu ceilalţi? După părerea dumneavoastră, care

sunt cele mai importante probleme discutate cu ceilalţi?

Întrebările pentru părinţi în această etapă de colectare a informaţiilor despreşcoală ar trebui să vizeze obţinerea de informaţii referitoare la gradul desatisfacţie a părinţilor faţă de educaţia oferită de şcoală, nivelul de implicarea părinţilor în activităţile, proiectele sau programele derulate de şcoală, câtde primitoare este şcoala (prin atitudinea cadrelor didactice şi a colegilor faţăde elevii ce provin din grupurile dezavantajate).Prezentăm câteva exemple de întrebări care pot fi adresate părinţilor, cuspecificarea că, la realizarea interviului, persoana care intervievează trebuiesă se asigure că părinţii înţeleg întrebările, în caz contrar fiind necesarăreformularea acestora, manifestarea unei atitudini deschise care să încurajezedialogul.

Pentru ca informaţia oferită de părinţi să fie valoroasă, recomandăm ca atuncicând realizaţi interviul cu părinţii să nu fie de faţă nici un cadru didactic saudirectorul şcolii. Pentru ca părinţii să aibă încredere în intervievator, esterecomandabil ca aceştia să fie contactaţi şi, eventual, asistaţi de mediatorulşcolar sau de o persoană de încredere pentru membrii comunităţii.

A Doua Şansă

A Doua Şansă

A Doua Şansă

A Doua Şansă

A Doua Şansă A DouaŞansă

INTERVIEVAREA P RINŢILORĂ

Recomandări pentru realizarea interviului

Reflectaţi asupraîntrebărilor ăturate şielaboraţi ghidul deinterviu pentru uncadru didactic dintr-oşcoală din localitate.Discutaţi ghidul deinterviu cu un colegformator şi apoiaplicaţi-l unui cadrudidactic. Reflectaţiîmpreună cu coleguldumneavoastră asupramodului în care aţirealizat interviul şidiscutaţi punctele tarişi aspectele deîmbunătăţit aleinterviului pe carel-aţi realizat.

al

Reflectaţi la...

15

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Întrebări ce ar trebui adresate elevilor în această etapă de colectare ainformaţiilor despre şcoală ar trebui să vizeze obţinerea de informaţii re

Câţi copii aveţi în îngrijire, câţi de vârstă şcolară, câţi merg la şcoală?Dacă vreunul din copiii de vârstă şcolară nu merge la şcoală vă rog săprezentaţi motivul.Prezentaţi informaţii pe care le consideraţi relevante despre şcoala pe careo frecventează copilul dumneavoastră.Ce ştiţi despre calitatea educaţiei oferite de celelalte şcoli din localitate/din vecinătate?De ce aţi înscris copilul la această şcoală?

enţionaţi trei motive pentru care sunteţi mulţumit de şcoala pe care ofrecventează copilul dumneavoastră.

Sunteţi mulţumit de rezultatele şcolare ale copilului dumneavoastră?otivaţi-vă răspunsul.

Ce credeţi că ar trebui făcut şi de către cine (cadre didactice, director,comunitate, părinte, copil) pentru a îmbunătăţi performanţele şcolare alecopilului dumneavoastră?Ce părere aveţi profesorii/ învăţătorul copilului dumneavoastră?Exemplificaţi.Credeţi că copilul dumneavoastră este de etnie romă/ are cerinţeeducative speciale/ provine dintr-un mediu sărac influenţeazăcomportamentul profesorilor/ învăţătorului? În ce sens? Ilustraţi prin câtevaexemple.Credeţi că deoarece copilul dumneavoastră este de etnie romă/ are cerinţeeducative speciale influenţează comportamentul colegilor de clasă carenu sunt romi/ nu au cerinţe educative speciale? În ce sens? Ilustraţi princâteva exemple.Care sunt activităţile la care aţi fost invitat de şcoală? Descrieţi pe scurtactivităţile şi în ce a constat implicarea dumneavoastră în activităţi.În ce proiecte/ programe este sau a fost (în ultimii doi ani) implicatăşcoala? Aţi fost implicat în derularea acestor proiecte/ programe? Dacă da,în ce fel? Consideraţi că aceste proiecte/ programe sunt/ au fost utilepentru copilul dumneavoastră? Argumentaţi.

feritoarela cât de primitoare este şcoala, la gradul de satisfacţie al elevilor faţă de şcoală.Intervievând elevii ai căror părinţi au fost/ vor fi intervievaţi există posibilitateade a compara opiniile copilului cu cele ale părinţilor.

De ce îţi place să mergi la şcoală? Explică.De ce nu îţi place să fii la şcoală/ în clasă? Explică.Ai fost vreodată felicitat de profesorii/ învăţătorul tău? Povesteşte cum s-aîntâmplat.

M

enţionaţi trei motive pentru care nu sunteţi mulţumit de şcoala pe care ofrecventează copilul dumneavoastră.

despre

deoarece

INTERVIEVAREA ELEVILOR

M

M

Studiaţi întrebărilepropuse la aceastăsecţiune şi elaboraţighidul de interviupentru un coleg careeste părinte şi al căruicopil frecventează oşcoală din localitate.Discutaţi ghidul deinterviu cu un colegformator şi apoiexersaţi metodaintervievând colegul-profesor care estepărinte. Reflectaţiîmpreună cu coleguldumneavoastră asupramodului în care aţirealizat interviul şidiscutaţi punctele tarişi aspectele deîmbunătăţit aleinterviului pe care l-aţirealizat.Formulaţi douărecomandăriintervievatoruluipărinţilor, diferitede cele prezentateanterior.

şi

Reflectaţi la...



�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Ai fost vreodată insultat de profesori/ învăţător? Povesteşte cum s-a întâmplat.Cum te înţelegi cu colegii? Povesteşte ce faci în pauză.

Dacă te-ai întâlni cu peştişorul de aur, caresunt cele trei dorinţe pe care ţi le-ai pune în legătură cu şcoala ta?

Dacă tu ai fi directorul şcolii, care sunt treiaspecte pe care ai dori să le schimbi în şcoala ta?

Al treilea pas îl constituie colectarea de date cantitative despre şcoală. Dintredatele cantitative pe care recomandăm să le colectaţi amintim:

număr de elevi (număr de fete, de băieţi) în total şi apoi în fiecare clasă;număr de cadre didactice în total, calificate/ necalificate, în funcţie degradul didactic;număr de persoane angajate ca personal specializat, didactic auxiliar şispecializarea acestora;număr de elevi care au abandonat şcoala şi motivele acestora etc.

Dacă şcoala are internat, cantină sau centru de plasament, recomandăm şicolectarea de date cantitative referitoare la acestea (număr elevi interni, numărelevi care stau într-o cameră, număr elevi care servesc masa la cantină etc.)

arul de autoevaluare are avantajul că este un instrument care poate fiaplicat tuturor cadrelor didactice din şcoală, deoarece nu presupune o investiţiemare de t mp din partea formatorilor şi a cadrelor didactice din şcoală.Cu ajutorul chestionarului de autoevaluare pot fi identificate:

informaţii la care încă nu aţi avut acces utilizând celelalte instrumente;informaţii pe care doriţi să le aflaţi şi de la cadre didactice, nu doar de laelevi, părinţi şi/ sau director; în acest caz, puteţi compara informaţiaobţinută prin alte metode cu cea obţinută prin intermediul chestionaruluide autoevaluare;informaţii referitoare la tipuri de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini ce pot fidezvoltate prin cursuri de formare continuă adresate cadrelor didactice.

[pentru copii din clasele I - IV]

[pentru copii de clasele V-VIII]

Reflecţie şi acţiune

Reflectaţi asupra întrebărilor din ghid şi elaboraţi ghidul de interviu pentrucopilul părintelui intervievat. Discutaţi ghidul de interviu cu un coleg şi apoiexersaţi interviul intervievând elevul. Reflectaţi împreună cu coleguldumneavoastră asupra modului în care aţi realizat interviul şi discutaţipunctele tari şi aspectele de îmbunătăţit ale interviului pe care l-aţi realizat.Formulaţi cinci recomandări intervievatorului ce realizează interviul cu elevii.

3. Chestionarul

C ESTIONARUL PENTRU DATE CANTITATIVE

C ESTIONARUL DE AUTOEVALUARE

H

HChestion

i

Identificaţi datelecantitative relevantepentru a completaimaginea instituţiei deînvăţământ dinperspectiva accesului laeducaţie. Realizaţi o fişăîn care să înregistraţitoate datele cantitativeidentificate anterior şilistaţi sursele din careputeţi să le obţineţi.Elaboraţi un chestionarpentru colectareadatelor cantitativereferitoare la mediulşcolar.

Reflectaţi la...

17

În cadrul acestei analize a nevoilor de formare chestionarul de autoevaluareeste utilizat doar pentru a oferi o imagine cât mai completă desprecunoştinţele şi competenţele cadrelor didactice prin analiza motivaţieiacestora de a participa la cursuri de formare continuă astfel încât acestea săimplementeze procese de schimbare în vederea dezvoltării unei culturiincluzive în şcoală.În prezentăm o variantă a unui chestionar de autoevaluare pentrucadre didactice.

Înainte de aplicarea chestionarului de autoevaluare ar trebui stabilit dacăacesta va fi aplicat la toate cadrele didactice din şcoală (dacă şcoala este oşcoală mică, cu mai puţin de 20 cadre didactice, vă recomandăm să oferiţituturor cadrelor didactice chestionarul spre completare) sau dacă va fi aplicatunui eşantion reprezentativ (recomandăm această variantă dacă şcoala are unnumăr mare de cadre didactice).Eşantionul reprezentativ – în această situaţie – este un grup de cadredidactice din şcoală (aproximativ o treime din cadrele didactice din şcoală),care face obiectul investigaţiei dumneavoastră şi ale căror

Scopul utilizării eşantionului reprezentativ este ca, pornind de la un eşantionrestrâns, să ofere rezultate care să poată fi generalizate pentru toate cadreledidactice din şcoală. Construirea eşantionului se poate face:

prin metode aleatoare – de exemplu, prin tragere la sorţi dintr-o listă saucu un anumit pas de numărare;prin metoda cotelor – caracteristicile cadrelor didactice din şcoală suntprestabilite potrivit unor criterii (de vechime în învăţământ, sex, disciplinapredată, nivel de studii, grad didactic etc.) care coincid cu structuracorpului profesoral din şcoală.

,

Anexa 4

Sugestie

Important

Note

puncte de vederesunt reprezentative pentru întreg corpul profesoral.

�

�

Elaboraţi paşiide aplicare achestionarului deautoevaluare a nevoilorde formare a cadrelordidactice. Prezentaţiunui coleg formatorlista paşilor pe carei-aţi identificat şi apoirealizaţi împreunăo listă comună apaşilor de aplicare aacestui instrument.

Reflectaţi la...



Asigurarea accesului egal la educaţia de calitate presupune atât accesul fizicîn şcoală şi săli de clasă, cât şi accesul la participare la actul educaţional.

elul în care arată şcoala, coridoarele şcolii, sălile de clasă influenţeazăatitudinea elevilor faţă de învăţare. În cadrul primei etape de colectare adatelor şi informaţiilor, prin observare şi interviuri, am propus identificareaunor aspecte calitative şi/sau cantitative referitoare la mediul şcolar, lacooperarea dintre cadrele didactice, la parteneriatul şcoală-comunitate.Aceste informaţii şi date nu sunt suficiente pentru a trage concluzii referitoarela nevoia de formare a cadrelor didactice. Este foarte important să colectăminformaţii despre ceea ce se întâmplă în cadrul lecţiei, despre modul în careare loc învăţarea la nivelul elevului.Care sunt instrumentele ce pot fi utilizate pentru a analiza centrarea pe elevîn cadrul demersului didactic, precum şi dezvoltarea, adaptarea şiindividualizarea curriculară?

Prin observarea lecţiilor se pot colecta informaţii calitative despre procesul depredare-învăţare-evaluare ce se desfăşoară în şcoală. Recomandăm

F

SOLUŢII POSIBILE

O ţieibservarea lec

COLECTAREA INFORMAŢIILORLA NIVELUL CLASEI

PROVOCAREA

B

19

observarea a două sau trei lecţii. Cu siguranţă că acest număr de lecţiiobservate nu poate oferi o imagine completă despre ce se întâmplă la fiecarelecţie desfăşurată în şcoală, dar informaţiile obţinute din observarea acestora,coroborate cu informaţiile obţinute prin aplicarea celorlalte instrumente deevaluare, pot oferi o imagine destul de complexă a stării de fapt.Dacă în şcoală sunt clase de tip , recomandăm observarea a celpuţin unei lecţii desfăşurată în cadrul acestui program.

Identificarea unui cadru didactic care acceptă observarea lecţiei pe care opredă. Acest lucru poate fi realizat la o scurtă întâlnire cu cadreledidactice din şcoală, întâlnire pe parcursul căreia este prezentat scopulobservării lecţiei.ixarea unei întâlniri cu cadrul didactic identificat în etapa anterioară.

Această întâlnire trebuie să permită timp pentru o discuţie anterioarălecţiei şi pentru planificarea unei discuţii după lecţie.În cadrul discuţiei anterioare lecţiei este de dorit stabilirea unei relaţii încare cadrul didactic să se simtă relaxat. Este recomandabil ca persoanacare observă lecţia să nu îşi asume rol de director sau inspector.Discuţia anterioară lecţiei are ca scop culegerea de informaţii referitoare lascopul/obiectivele lecţiei şi la contextul lecţiei (care a fost lecţiaanterioară, ce lecţie va urma, cum se leagă această lecţie de lecţiileanterioare şi de cele ulterioare).Pentru observarea lecţiei poate fi utilizată din

. Pentru a veni în sprijinul colectării datelor calitative, în fişă suntprezentaţi descriptorii de performanţă (pe 3 niveluri). Situaţia de fapt va fidescrisă în rubrica .Dacă nu pot fi identificate probe suficiente pentru a stabili atingerea unuistandard pe parcursul observării lecţiei, pot fi obţinute informaţii şi încadrul interviului/ discuţiei de după lecţie sau se pot solicita cadruluididactic informaţii sau dovezi suplimentare.În cadrul discuţiei/ interviului se pot adresa cadrului didactic următoareleîntrebări:

Studiaţi işa de observare a lecţiei din . Solicitaţi unui cadrudidactic din şcoală să vă permită să observaţi o lecţie pe care o desfăşoară

A Doua Şansă

Fişa de observare a lecţiei

Observaţii la lecţie

Care sunt punctele tari ale lecţiei? Cum aţi schimba lecţia acum pentru a fimai reuşită?Ce schimbări aţi făcut în timpul lecţiei faţă de planul iniţial (dacă a fostcazul)? Cum aţi decis să faceţi acele schimbări? Cum au contribuit aceleschimbări la mai bunul mers al lecţiei?În ce a constat adaptarea curriculară pe care aţi făcut-o (dacă a fost cazul)?Pe ce bază aţi ales materialele pe care le-aţi utilizat în cadrul lecţiei?

Paşii procesului de observare a lecţiei

1.

2.

3.

4.

5.

Anexa 2

6.

7.

Anexa 2

F

R ţie şi acţiuneeflec1. F



şi utilizaţi fişa de observare din anexă în cadrul acestei observări. Notaţiîmbunătăţirile care se pot aduce fişei de observare.Completaţi sugerat în această secţiune şi cu alteîntrebări astfel încât să vă puteţi crea o imagine despre modul în care sedesfăşoară procesul de predare învăţare la clasă. Reţineţi că realizaţiaceastă observare şi purtaţi discuţiile dinainte şi după lecţie pentru aidentifica nevoile de formare ale cadrelor didactice din şcoala respectivă,nu pentru a acorda calificative sau pentru a recompensa/ pedepsi cadruldidactic.Realizaţi o fişă de observare pentru o lecţie de tip .

În această etapă a colectării de date calitative, interviul cu cadrul didactic areurmătoarele scopuri:

obţinerea/ clarificarea de informaţii referitoare la trei domenii:obţinerea şi utilizarea informaţiilor despre nevoile individuale deînvăţare ale elevilormotivarea elevilorevaluarea învăţării elevilor

obţinerea de indicii privind atitudinea şi comportamentul cadruluididactic la clasă.

Comunicaţi cadrului didactic motivul pentru care îi solicitaţi interviul(realizarea analizei nevoilor de formare) şi că informaţiile obţinute încadrul interviului vor fi utilizate doar în analiza nevoilor de formarepentru cadrele didactice din şcoală. Precizaţi că analiza de nevoi deformare presupune mai multe activităţi de observare, intervievare, aplicarede chestionare etc. şi că acest interviu este unul dintre instrumenteleutilizate.

Asiguraţi-vă că aveţi la dispoziţie un mediu sigur (din punct de vedereemoţional) pentru a intervieva cadrul didactic. Recomandăm să nu fie şi altepersoane prezente în încăperea în care realizaţi interviul.

Pe parcursul interviului, străduiţi-vă să stabiliţi o relaţie în care profesorul săse simtă relaxat, abordându-l într-un stil colegial, amical. Nu vă asumaţi nicirol de director şi nici de inspector.

Acordaţi atenţie limbajului non-verbal. Poziţia fizică trebuie să demonstreze„egalitatea” dintre intervievat şi intervievator.

La demararea interviului, comunicaţi cadrului didactic că îi veţi adresaîntrebări, dar că, pentru a-l sprijini în formularea răspunsurilor, veţi

adresa câteodată şi întrebări suplimentare. Precizaţi că este necesar ca

2.

3.

ghidul de interviu

A Doua Şansă

, ,

-

;

;

;

Interviul cu un cadru didactic

Recomandări pentru persoana care realizează interviulcu cadrul didactic

10

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Selectarea cadruluididactic ce va fiintervievat este lalatitudineaformatorului. Poate ficadrul didactic a căruilecţie a fost observată(şi atunci informaţiilecare se obţin prinintervievare suntcompletate de celeobţinute prinobservarea lecţiei) saupoate fi orice alt cadrudidactic din şcoală.Dacă în şcoală

funcţionează

programul

, recomandăm

realizarea unui

interviu şi cu un cadru

didactic care predă

cursanţilor înscrişi în

acest program.

A Doua

Şansă

De r nuteţi ...

21

răspunsurile să fie cât mai sincere, pentru ca nevoile de formareidentificate să fie reale.

Încurajaţi cadrul didactic, prin ascultare activă, să vorbească şi să-şiexprime liber ideile.

Adresaţi întrebările pe rând şi aşteptaţi până când cadrul didacticepuizează răspunsul la o întrebare şi abia apoi adresaţi întrebareaurmătoare.

În ghidul de interviu sunt formulate şi întrebări ajutătoare pentru a văsprijini în atingerea scopului interviului. Puteţi formula şi alte întrebăridacă consideraţi că este necesar, dar vă recomandăm să evitaţi întrebărileînchise (care presupun răspuns da/ nu) pentru că acestea vor contribuiprea puţin la atingerea scopului interviului.

Înregistraţi răspunsurile cadrului didactic în fişa cu ghidul de interviu.

Interpretarea răspunsurilor o veţi realiza ulterior interviului.

Întrebaţi cadrul didactic dacă este interesat să afle interpretarearăspunsurilor pe care le-a oferit şi, dacă da, stabiliţi locul şi data la care i-oveţi comunica.

La final, mulţumiţi cadrului didactic pentru timpul acordat.

Identificarea unui cadru didactic care acceptă să fie intervievat. Acestlucru poate fi realizat la o scurtă întâlnire cu cadrele didactice din şcoală,întâlnire pe parcursul căreia este prezentat scopul interviului.ixarea unei întâlniri cu cadrul didactic identificat pentru a realiza

interviul. Este important să fie precizate data, ora şi locul de realizare ainterviului.Identificarea unui loc disponibil pentru derularea interviului; directorulşcolii poate să pună la dispoziţia intervievatorului un astfel de spaţiu.Desfăşurarea interviului cu ajutorul din ,ţinând cont de recomandările de mai sus. Durata interviului nu ar trebuisă depăşească o oră.

Paşii de urmat în procesul de intervievare a cadrului didactic

1.

2.

3.

4. Anexa 3

F

ghidului de interviu

Note

�

�

�

�

�

�

�

Exersaţi interviuldescris în aceastăsecţiune, intervievândun cadru didactic dinşcoală.Reflectaţi asupramodului în caregestionaţi interviul.Discutaţi cu un colegformator despre cumar trebui gestionatinterviul cu cadredidactice care fievorbesc prea mult, fiesunt extrem de tăcute.

Reflectaţi la...



COLECTAREA INFORMAŢIILOR DE LA ELEVI

Pe

�

�

�

�

ntru a identifica gradul în care şcoala oferă acces la educaţie de calitatefiecărui elev, este important să colectăm date calitative despre cât de mult leplace elevilor la şcoală, deoarece sentimentele elevilor faţă de şcoală reflectămotivaţia lor de a învăţa, ca şi atitudinile şi emoţiile lor faţă de şcoală şi faţă deactul învăţării. În literatura de specialitate se precizează că şansele de a atingeobiectivele învăţării cresc cu atât mai mult cu cât sentimentele şi atitudineaelevilor faţă de şcoală sunt pozitive şi motivaţia pentru succesul şcolar mai mare.Ce instrumente de colectare a datelor pot fi utilizate pentru obţinerea acestorinformaţii?

Eseul presupune un punct de vedere personal, de aceea poate fi uninstrument util în aflarea unor informaţii legate de sentimente, atitudini.Un instrument de colectare a informaţiilor despre cât de mult le placeelevilor la şcoală este .Scopul eseului este de a obţine şi de a asculta opiniile elevilor despre cumînvaţă la şcoală.Pentru obţinerea de informaţii relevante, sugerăm aplicarea acestuiinstrument tuturor elevilor dintr-o clasă.

SOLUŢII POSIBILE

eseul

PROVOCAREA

C

23

Paşii de urmat în procesul de aplicare a eseurilor

Pregătirea eseului

Scrierea eseului

1.

2.

1.

2.3.

4.

Stabilirea (împreună cu directorul şcolii):clasei ai cărei elevi vor scrie eseul – poate fi orice clasă, de la a treia şipână la a opta;unui cadru didactic care predă limba română/ limba maternă la clasarespectivă sau este diriginte al clasei; rolul cadrului didactic este de asprijini organizarea procesului scrierii eseurilor de către elevi.

Stabilirea (cu cadrul didactic menţionat mai sus):zilei şi orei la care va permite elevilor să scrie eseul;timpului de scriere a eseului (minim de minute).

Tema eseului este Cum mă simt ca elev în şcoala mea . Pentru a motivaelevii să scrie eseul, li se poate sugera să scrie o scrisoare către o persoanăimportantă pentru ei (un/ o prieten(ă) apropiat (ă), o rudă – bunica saubunicul etc.) care ar dori să afle despre:

cum se simte în şcoală, în general;ce fel de prieteni are în şcoală;ce părere are despre profesor(i), predare şi învăţare;cum sunt manualele, cărţile, echipamentele, curtea şcolii etc.;ce cred părinţii săi despre şcoală.

Prezentarea temei şi scopului eseului către elevi.Stabilirea şi comunicarea regulilor de scriere:

scrieţi despre propriile voastre sentimente;eseul nu trebuie să fie mai lung de o pagină (coală A );timpul de scriere a eseului este de minute (sau timpul stabilit maisus);gândiţi-vă la ce veţi scrie, fiţi sinceri şi apoi încercaţi să vă condensaţiideile în pagina pe care o aveţi la dispoziţie;după ce terminaţi de scris, predaţi foaia formatorului;toate informaţiile personale pe care le conţine eseul sunt confidenţialeşi vor fi utilizate doar de formator. Eseurile nu vor fi citite de profesor;nu vă scrieţi numele pe foaia pe care scrieţi eseul.

Colectarea eseurilor, numerotarea/ codificarea lor şi stabilirea datei cândvor fi oferite cadrului didactic/ directorului concluziile ce se desprind dineseuri.

30

30

„ ”

4

Note

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Solicitaţi elevilordintr-una din claseledin şcoaladumneavoastră săscrie un eseu cu tema„Cum mă simt ca elevîn şcoala mea”.Parcurgeţi paşiiprocesului de aplicarea eseului, descrişi înaceastă secţiune.Reflectaţi asupramodului în care s-adesfăşurat aplicareaeseului şi notaţipuncte tari şi aspectede îmbunătăţit înprocesul de aplicare aeseului. Identificaţi,împreună cu un colegformator, modalităţide îmbunătăţire aprocesului de aplicarea eseului.

Reflectaţi la...


PLANIFICAREAPROGRAMULUIDE FORMARE

4

Scopul, obiectivele, tematicametodele programului

de formare

Planific rea un i sesiunde formare

Planificarea monitoriz riievalu rii programului

de f

şi

şi

a e i

ormare

ăă

A

B

C

SCOPUL, OBIECTIVELE, TEMATICAŞI METODELE PROGRAMULUI DE FORMARE

Formatorii au colectat un număr mare de informaţii şi date în etapa realizăriianalizei de nevoi. Aceste informaţii şi date trebuie utilizate în procesul deproiectare a programului de formare pentru cadre didactice tocmai pentru areuşi implicarea activă a cadrelor didactice în procesul formării şi pentru acontribui astfel la dezvoltarea unui mediu incluziv în şcoală.

Pentru a stabili scopul programului, pornim de lainclusiv problemele identificate prin metodele analizei nevoilor deformare şi de şcoală şi de factorii interesaţi în dezvoltareaşcolii.Scopul unui program de formare se formulează prin unul sau mai multeenunţuri care exprimă ţinta generală a programului de formare. Scopulprogramului de formare oferă o viziune coerentă şi imprimă formăriio direcţie clară.

Un program de formare care răspunde nevoilor de formare ale participanţilormotivează cadrele didactice să participe activ la activităţile propuse în cadrulprogramului.

SOLUŢII POSIBILEsituaţia existentă,

, situaţia dorită

n

n

ÎntrebăriCum stabilim scopul, obiectivele, tematica şimetodele programului de formare proiectat sărăspundă nevoilor de formare identificate?

Cum planificăm o sesiune de formare?

Cum planificăm evaluarea şi monitorizareaprogramul de formare?

Planificarea programului de formare 29

PROVOCAREA

A

n

n

n

n

n

n

n

Un obiectiv al programului de formare este un enunţ specific careexprimă ceea ce participantul trebuie să fie capabil să facă pentru ademonstra că şi-a însuşit cunoştinţele şi şi-a dezvoltat atitudinile şiabilităţile necesare pentru îndeplinirea unei sarcini.Fiecare obiectiv trebuie să fie pecific, indică cu exactitate ceea ce va faceparticipantul, ăsurabil, conţine termeni cantitativi, posibil de tins,

elevant, prezintă relevanţă faţă de activităţile pe care cadrul didactictrebuie să le desfăşoare în şcoală, emporal determinat, indică perioadade timp necesară îndeplinirii obiectivului. (În limba engleză, SMART –acronimul cuvintelor cheie de mai sus – înseamnă „deştept”.)Tematica programului de formare şi numărul de ore se stabileşte având învedere obiectivele programului de formare. Pentru transmiterea saufacilitarea dobândirii unor cunoştinţe este necesar mai puţin timp decât însituaţia în care programul îşi propune formare de deprinderi sau atitudini.

a) Situaţia existentă: „cadrele didactice utilizează expunerea în 90% dinlecţie; ele se adresează doar celor câţiva elevi activi din clasă, majoritateaelevilor nefiind implicaţi în lecţie (fie stau, fie fac lucruri nerelevantepentru învăţare)”.

b) Situaţia dorită: „cadrele didactice includ toţi elevii în procesul de învăţareutilizând o gamă variată de metode de învăţare în realizarea lecţiilor,metode ce contribuie la atingerea obiectivelor lecţiei de către fiecare elev,prin implicarea activă a acestora în activităţile de învăţare propuse”.

c) Scopul seminarului ar putea fi: „să prezinte o varietate de metode depredare, bine fundamentate ştiinţific şi să încurajeze cadrele didactice săle utilizeze în predare”.

d) Obiectivele seminarului de formare ar putea fi:Până la sfârşitul programului de formare, fiecare participant va fi capabil:

să definească învăţarea activă şi rolul ei în realizarea incluziunii;să descrie cel puţin şase metode de predare -învăţare şi fundamentarealor ştiinţifică;să analizeze avantajele şi dezavantajele fiecăreia din cele 6 metode depredare - învăţare;să utilizeze săptămânal cel puţin metode active diferite de predare-învăţare la clasă.

e) Tematica seminarului ar putea fi: Educaţia incluzivă: abordarea lecţiilordin perspectiva incluziunii; Metode active de învăţare - abordareteoretică; Exersarea metodelor active de învăţare.

f) La stabilirea numărului de ore, este necesar să avem în vedere că estenevoie de timp pentru ca profesorii să utilizeze săptămânal 6 metodeactive, diferite, de predare - învăţare. De aceea, trebuie ca profesorii să leexerseze în cadrul programului de formare, să le utilizeze (experimental,la început) la clasă şi să primească feedback asupra modului în care leutilizează

SM A

RT

De exemplu:

şase

.

R ţie şi acţiuneeflecStabiliţi situaţia dorită, scopul, obiectivele, tematica seminarului şinumărul de ore dacă situaţia existentă este:

: Fiecare lecţie se desfăşoară după modelul: 1-2elevi sunt „ascultaţi” din lecţia precedentă, profesorul prezintă lecţianouă, realizează o schemă a lecţiei pe tablă, elevii o copiază în caiete,rareori elevii adresează întrebări legate de conţinutul lecţieiprofesorului (max. 3 întrebări/ lecţie), profesorul anunţă tema de casă.

: Rareori elevii adresează întrebări legate de temalecţiei. Profesorul este cel care răspunde la întrebări.

: Cei 4 elevi de etnie romă din clasă sunt aşezaţi înultimele bănci. Ora se desfăşoară ca şi când ei nici nu s-ar afla în clasă.

Un instrument util în formularea scopului, obiectivelor, tematicii şinumărului de ore îl constituie tabelul de mai jos:

Dacă se intenţionează proiectarea programului de formare la niveluljudeţului, ar trebui ca pe baza tabelelor completate pentru fiecareşcoală dintr-un eşantion reprezentativ de şcoli din judeţ să fie completatun tabel de tipul:

Situaţie existentă 1

Situaţi existentă 2

Situaţi existentă 3

e

e

n

n

n

n

n

De r nuteţi ...

Stabiliţi doar atâteaobiective câte suntnecesare de obicei nue nevoie de o listăfoarte lungă.

defineşte, recunoaşte,leagă, descrie, numeşte(cunoştinţe)

aplică, acţionează,utilizează,demonstrează(abilităţi)

chestionează, atribuievaloare, evaluează,decide, încurajează

;

Verbe ce se pot utilizaîn formulareaobiectivelor:

;

;

DE LA ANALIZA NEVOILOR LA PROGRAMUL DE FORMARE30 Planificarea programului de formare 31

PLANIFICAREA PROGRAMULUI DE FORMARE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN JUDEŢUL.........

Domeniiinvestigateîn cadrulanalizeide nevoi

Problemede predare -

învăţareidentificate

din perspectivaeducaţieiincluzive

Scopulprogramuluide formare

formulatpe baza

problemeloridentificate

Obiectivede formareformulatepe baza


Teme aleprogramuluide formareformulatepe baza

obiectivelor

Număr orede formare alocate

fiecărei teme

Identificaţi 1-2problemeprincipalela niveluljudeţuluipentru fiecaredomeniu

Definiţi 1-2obiectiveprincipale

Definiţi 1-2teme principale

PLANIFICAREA PROGRAMULUI DE FORMARE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN ŞCOALA.......

Domeniiinvestigateîn cadrulanalizeide nevoi

Probleme depredare -învăţare

identificatedin perspectiva

educaţieiincluzive

Scopulprogramuluide formare

formulatpe baza


Obiectivede formareformulatepe baza


Teme aleprogramuluide formareformulatepe baza

obiectivelor

Număr orede formare alocate

fiecărei teme

n Fiecare temă trebuie descrisă. Această descriere a fiecărei teme trebuie săconţină cel puţin: obiective specifice, subteme/ conţinuturi, număr de orepentru fiecare subtemă, un scurt rezumat al fiecărei subteme, bibliografie.Metodele de formare se stabilesc în funcţie de obiectivele programului deformare.

Într-o situaţie dată, utilizarea unei metode poate fi mai inspirată decât aalteia.Alegerea metodelor/ tehnicilor de formare se realizează având în vederestilurile de învăţare diferite ale participanţilor, principiile învăţării adulţilor,mărimea grupului, experienţa anterioară a participanţilor, obiectivele formăriişi stilul formatorului. Nu există o reţetă unică a alegerii metodelor şitehnicilor de formare corespunzătoare, în schimb se pot oferi unele liniidirectoare generale.Descrierea câtorva metode/ tehnici de formare poate fi găsită în

,

Pentru a realiza documentaţia necesară acreditării unui program de formarede către Centrul Naţional de Formare a Personalului din ÎnvăţământulPreuniversitar este necesar să consultaţi metodologia de acreditare aprogramelor de formare a personalului din învăţământul preuniversitar,disponibilă şi pe web-site-ul CNFP la adresa http://www.old.edu.ro/cnfp/.

Important!

De ştiut!

GhidulFormarea Formatorilor din setul de ghiduri de formare produse de IMC ConsultingLtd. pentru proiectul Phare 2001 - „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate,cu focalizare pe romi” paginile 69 - 74.

Note

n

Planurile sesiunilor de formare descriu, în detaliu, modul de desfăşurare aformării şi se bazează pe ceea ce participanţii trebuie să dobândească la nivelde cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Planul sesiunii de formare îl ajută peformator să organizeze seminarul de formare şi poate fi considerat reţeta careîl îndrumă în conducerea activităţilor.

Ce informaţii ar trebui să conţină un plan de sesiune de formare şi cum artrebui el structurat?

Planul sesiunii de formare trebuie să cuprindă:obiectivele specifice ale sesiunii;timpul necesar pentru atingerea obiectivelor;conţinutul tematic al sesiunii de formare, care contribuie la atingereaobiectivelor;metodele/ tehnicile de formare, prin care se realizează activităţile;resurse materiale, umane, de timp şi financiare necesare pentru realizareaactivităţilor;tehnici de evaluare, care măsoară gradul de atingere a obiectivelor.

SOLUŢII POSIBILE

n

n

n

n

n

n

PLANIFICAREA UNEI SESIUNI DE FORMARE

Identificaţi metodelede formare pe careplanificaţi a le utiliza încadrul unui seminar deformare pentru careaţi stabilit obiectivelede formare în cadrulsarcinii de lucruprecedente şiargumentaţipropunerea pe careo faceţi.

Reflectaţi la...

PROVOCAREA

DE LA ANALIZA NEVOILOR LA PROGRAMUL DE FORMARE32 33Planificarea programului de formare

B

Obiectivele formării Metode de formare

Când obiectivul este transmitereade cunoştinţe/ informaţii

Prin brainstorming, lectură, prezentărifolosind mijloace audio-video, studii de caz,dezbateri

Când obiectivul este formareaabilităţilor

Demonstraţii sau instrucţiuni urmatede activităţi practice şi feedback constructiv(de întărire a aspectelor pozitive şide corectare a celor negative)

Când obiectivul este schimbareaatitudinilor/ însuşirea valorilor

Studiul de caz, discuţia, jocul de rol,simularea, reflecţia individuală şi în grup,reflecţia scrisă / jurnalul

După cum se vede, elementul central al sesiunii de formare îl constituieobiectivele seminarului de formare.

Aşa cum există mai multe modele de planuri de lecţie, există mai multemodele de planuri de sesiune de formare.În continuare vom prezenta câteva modele de structură a unui plan desesiune de formare.

TemaObiective de învăţare

TimpPrivire generală asupra sesiunii:

Materiale:

Evaluare:

Desfăşurarea sesiunii:Pas 1.Pas 2.Pas 3.Pas 4

Agenda de formare trebuie realizată şi oferită participanţilor înainte dederularea seminarului/ modulului de formare.Nu uitaţi să planificaţi activităţi de energizare pentru sesiunea de după masade prânz.La începutul unui program de formare ar trebui inclusă o activitate deintercunoaştere sau de spargere a gheţii. Numeroase activităţi deintercunoaştere sunt prezentate în Libby Selman, Maria Kov cs,

, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 2007 în seriarealizată de M.E .C. în cadrul programului Phare 2004,

paginile 14 - 22.

Plan de sesiune de formare 1

D ţinut!e re

GhidulformatoruluiEducaţie Incluzivă

Comparaţi cele două modele de planuri de sesiune de formare şi realizaţiplanul unei sesiuni de formare după oricare dintre modelele de mai sus saudupă un alt model.Prezentaţi planul sesiunii de formare unui coleg şi solicitaţi-i feedback.

n

n

.

á

.T

R ţie şi acţiuneeflec

Plan de sesiune de formare 2TemăObiective

DuratăMetodeEvaluareActivităţi de formareEvocare

Realizarea sensului

Reflecţie

Este important ca în urma oricărei activităţi să ştim dacă activitatea a fost saunu de succes. Putem obţine această informaţie numai dacă monitorizăm şievaluăm formarea.

Modul de abordare a evaluării trebuie să fie riguros şi sistematic; este necesarsă stabilim cu claritate scopurile şi metodele care vor fi utilizate şi să neasigurăm că abordarea este precisă şi coerentă. De aceea, realizareamonitorizării şi evaluării programului de formare trebuie proiectată dinmomentul planificării programului de formare.

Evaluarea unui curs/ program/ seminar de formare se realizează pe bazacriteriilor de evaluare.Criteriile de evaluare sunt standarde cu ajutorul cărora este evaluatăformarea, standarde ale eficienţei formării. Ele se elaborează pornind de lanevoile de formare şi obiectivele formării. conţine informaţiidespre nivelurile criteriilor de evaluare.

Pentru evaluarea progresului participanţilor se utilizează metode de evaluarecorelate cu obiectivele programului de formare.

SOLUŢII POSIBILE

Anexa 9

D ţinute re !Evaluarea programului de formare şi evaluarea progresului participanţilordiferă. În situaţia unui program de formare amândouă evaluările ar trebui săfie avute în vedere şi, de altfel, ele sunt într-o strânsă legătură.Nu putem discuta de un program de formare de succes în care nici unparticipant nu a progresat în învăţare.

n

n

PLANIFICAREA MONITORIZĂRIIĂRII PROGRAMULUI DE FORMAREŞI EVALU

De r nuteţi ...La momentulplanificării sesiunii deformare ar trebuipregătite inclusivsuportul de curs, folii,fişe de lucru, prezentări

etc. şi odescriere a activităţilorcare să conţinăinstrucţiunile ceurmează a fi dateparticipanţilor pentrurealizarea sarcinilor delucru şi timpul alocatfiecărei activităţi ceurmează a se desfăşuraîn cadrul sesiunii.Nu planificaţi activităţide 1 minut sau 2 3minute, pentru că esteprea puţin probabil casă puteţi realiza oactivitate într-un timpatât de scurt, indiferentcât de simplă ar fi ea.Planificaţi timpul realist,altfel veţi fi mereu încriză de timp sau veţiîncheia sesiunea deformare mai repede,ceea ce dă o notă deneseriozitate.Pregătiţi, eventual, oactivitate „de rezervă”pentru sesiunea deformare.

PowerPoint

,

,

-


PROVOCAREA

Reflectaţi la...

Între obiectivele deformare ale unuiseminar sunt precizate:Cursanţii vor

demonstra că înţelegfilozofia şi practicileeducaţiei incluzive,multiculturale şiantidiscriminatorii şică se dedicăimplementăriiacestora.”Descrieţi care ar trebuisă fie rezultatulseminarului deformare şi stabiliţi cecriterii veţi utilizapentru a măsura căparticipanţii „înţelegfilozofia şi practicileeducaţiei ….” .

„

35Planificarea programului de formare

C

Obiectivele formării Activităţi de evaluare

Când obiectivul este transmiterea

de cunoştinţe/ informaţii

Examinare orală

Examinare scrisă

Când obiectivul este formarea

abilităţilor

Observarea lecţiilor sau observaţia în timpul

activităţilor practice sau a l jocului de rol; listă

de verificare /grilă de observare

Când obiectivul este schimbarea

atitudinilor/ însuşirea valorilor

Indirecte, prin observarea comportamentului

în şcoală, comunitate

Evaluarea se poate realiza:la finalul fiecărei sesiuni de formare printr-o activitate de analiză/ discuţiicu participanţii etc.;

Un chestionar de evaluare conţine elemente referitoare la conţinut, activităţi,formatori, materiale, organizarea seminarului etc.Aveţi în vedere următoarele:

nu exageraţi cu numărul de întrebări;formulaţi întrebările clar şi concis;oferiţi participanţilor instrucţiuni clare privind modalitatea de completarea chestionarului;aveţi în vedere scopul evaluării atunci când formulaţi întrebările dinchestionar;adresaţi participanţilor şi ;

Întrebările de tip închis sunt întrebări la care participantul să aleagă unuldin răspunsurile potrivite.Ex.: Formatorii seminarului au oferit informaţiile într-un mod clar.

da nu parţialsau: Metodele utilizate pe parcursul seminarului au fostexcelente foarte bune bune satisfăcătoare nesatisfăcătoareÎntrebările de tip deschis sunt întrebări la care participanţi vor formularăspunsul în spaţiul limitat pe care îl puneţi la dispoziţieEx.: Care sunt temele pe care le consideraţi de utilitate maximă? De ce?

redactaţi un chestionar de evaluare „prietenos”.

Care dintre temele prezentate vi s-au părut cele mai utile?Care estea. cel mai important lucru învăţat?b. cel mai surprizător lucru învăţat?c. cel mai util lucru învăţat?Scrieţi trei lucruri învăţate la această sesiune de formare.Conţinutul cursului a fost clar structurat:a. da b. parţial c. nu

<

<

<

<

<

la finalul unei zile de formare prin fişe de reflecţie zilnică;la finalul unui curs/ program de formare printr-un chestionar de evaluare;la o perioadă cuprinsă între 3 săptămâni - 3 luni de la finalizarea cursului/programului de formare prin observarea activităţii cadrului didactic laclasă/ în şcoală;la 1 an de la finalizarea cursului/ programului de formare prin analizacantitativă şi calitativă a rezultatelor şcolare şi a frecvenţei elevilor –pentru a identifica impactul cursului/ programului de formare.

Câteva recomandări pentru elaborareaunui chestionar de evaluare

1.2.3.

4.

5. întrebări de tip închis întrebări de tip deschis

6.

1.2.

3.4.

I. Exemple de întrebări despre conţinutul formării

Exemplu...Cum se realizeazăanaliza unei sesiunide formare?Încheiaţi activitateadiscutând cuparticipanţii despre:

Cum s-au desfăşuratactivităţile?

Ce au învăţat?

a înactivitatea din şcoală şicomunitate ceea ce auînvăţat în cadrulsesiunii?

Ce s-a întâmplat încadrul sesiunii?

Cum pot aplic

Exemplul (1) de fişăde reflecţie zilnicăSolicitaţi participanţilorca la finalul zilei săscrie pe o bucăţică

ea mai importantăidee reţinută

întrebare referitoarela subiectul învăţat

dehârtie:c

;

o;

un comentariu.


5.

6.

II1.

2.

3.4.5.6.7.8.9.

1.

2.

3.

4.

1 2 3 4 55.6.7.

– .8.9.

1.

2.

3.4.

1 2 3 4 55.6.

Conţinutul prezentat a fost adecvat obiectivelor propuse:a. în mare măsură b. în mică măsură c. delocEnumeraţi cel puţin trei informaţii noi obţinute la acest curs.

Enumeraţi activităţile care consideraţi că au fost utile pentru fixareainformaţiilor.Activităţile derulate astăzi au implicat toţi membrii grupului:a. foarte mult b. mult c. puţin d. delocEnumeraţi activităţile care vi s-au părut antrenante. Argumentaţi.Care activitate v-a captat atenţia cel mai mult şi de ce?În care activitate v-aţi simţit apreciat cel mai bine?Enumeraţi activităţile care au fost utile.Enumeraţi activităţile care nu au trezit interes.Notaţi o metodă pe care o veţi aplica în activitatea dvs. Argumentaţi.Activităţile au contribuit la realizarea obiectivelor formulatea. da b. nu c. parţial

Formatorul a fost flexibil:a. da b. nu c. parţialFormatorul a avut o atitudine permisivă:a. da b. nu c. parţialFormatorul a avut o atitudine cooperantă:a. da b. nu c. parţialCât de mult v-a captat stilul de lucru practicat de formator? Încercuiţicifra corespunzătoare opţiunii dvs. (1 – foarte puţin, ..., 5 – foarte mult)

Ce apreciaţi cel mai mult la formator?În ce măsură a răspuns formatorul aşteptărilor dvs.?Apreciaţi activitatea formatorului pe o scală de la 1 la 5 (1 – foarteslabă; 5 foarte bună)Enumeraţi punctele forte demonstrate de formator.Transmiteţi o sugestie formatorului.

Materialele folosite au fost suficiente:a. da b. parţial c. nuMaterialele folosite au fost valorificate corespunzător:a. da b. parţial c. nuCe alte materiale mai puteau fi utilizate?Pe o scală de la 1 la 5 (1 - foarte slabă, 5 - excelentă) apreciaţi calitateamaterialelor suport.

Consideraţi că materialele folosite au fost bine alese? Argumentaţi.Materialele utilizate au fost în concordanţă cu tema:a. da b. parţial c. nu

. Exemple de întrebări despre activităţi

III. Exemple de întrebări referitoare la formatori

IV. Exemple de întrebări referitoare la materiale

37

Exemplul (2) de fişăde reflecţie zilnicăScrieţi un paragrafpentru a completa celpuţin unul dintreurmătoarele enunţurila finalul fiecărei zile:Astă am învăţat că...

Astăzi mi-am amintitcă ...

Astăzi mi-am notat că...

Astăzi am descoperitcă ...

Astăzi mi-am datseama că ...

Astăzi m-a surprinscă ...

Astăzi m-am bucuratcă ...

Astăzi am fostdezamăgit(ă) că ...

zi

Planificarea programului de formare

7.

8.

9.

Calitatea materialelor a fost:a. foarte bună b. bună c. slabă d. foarte slabăMaterialele au fost eficient utilizate.a. da b. parţial c. nuApreciaţi pe o scală de la 1 la 5 (1 foarte slab, 5 excelent):a. calitatea materialelor ______________b. utilitatea materialelor ______________c. modul de prezentare _______________

Realizaţi un chestionar de evaluare a unui program de formare. Prezentaţi-l unui coleg pentru a primi feedback. Reflectaţi asupra modului în care aţirealizat chestionarul având în vedere: aspectele pe care le-aţi inclus,lungimea chestionaru

Formulaţi cinci întrebări referitoare la organizarea seminarului şi cinciîntrebări referitoare la opinia generală a participanţilor despre seminarulde formare.Lucraţi împreună cu un coleg formator, prezentaţi-i listele de întrebări pecare le-aţi formulat, el vă prezintă listele de întrebări pe care le-a formulatşi apoi, împreună, realizaţi o listă comună de cinci întrebări referitoare laorganizarea seminarului, respectiv la opinia generală a participanţilor.

n

R ţie şi acţiuneeflecn

n

lui, relevanţa informaţiilor pe care le veţi obţine prinaplicarea chestionarului la finalul programului de formare.

Note

În realizarea evaluăriide după finalizareacursului este foarte utilsă aveţi rezultatele/concluziile aplicăriiinstrumentelor deevaluare a stării defapt. Raportulcompletat ( )constituie punctul dereferinţă faţă de carese realizează evaluarea.

anexa 8

De

ţi timpsuficient pentrucompletareachestionarului deevaluare. Precizaţifaptul că acestmoment al cursuluieste la fel deimportant ca celelaltederulate.

şi este ultimulmoment al cursului,rezerva

De r nuteţi ...

De r nuteţi ...


Anexe 39

ANEXE ANEXA 1 FIŞĂ DE OBSERVARE PENTRU MEDIUL FIZIC AL ŞCOLII

Nr. crt. Indicatorul Necorespunzătoare/ satisfăcătoare/ bună Comentarii/ descriere/ observaţii

1. Mediul din vecinătatea şcolii Descriere 1.1. Siguranţă

1.2. Accesibilitate

1.3. Zonă verde

2. Şcoala 2.1. Curtea şcolii Descriere 2.1.1. Siguranţă

2.1.2. Dotare pentru petrecerea timpului liber în pauză

2.1.3. Accesibilitate

2.1.4. Zonă verde

2.2. Clădirea şcolii Descriere 2.2.1. Siguranţă

2.2.2. Accesibilitate

2.2.3. Iluminare

2.2.4. Avertizare vizuală

2.2.5. Nivel de zgomot

2.2.6. Decorarea holurilor: actualitatea informaţiei de pe panouri; vizibilitatea muncii elevilor

2.3. Clasa Descriere 2.3.1. Siguranţă

2.3.2. Armonie vizuală

2.3.3. Iluminare (generală, individuală)

2.3.4. Nivel de zgomot

2.3.5. Dispunerea băncilor

2.3.6. Decorarea pereţilor: vizibilitatea muncii elevilor; actualitatea materialelor expuse

2.3.7. Disponibilitatea materialelor educaţionale

2.3.8. Disponibilitatea dotării tehnice


ANEXA 4 CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTICE

Stimată colegă, Stimate coleg, Apreciem faptul că sunteţi dispus(ă) să alocaţi din timpul Dumneavoastră

pentru a răspunde la întrebările din acest chestionar. Acest chestionar este anonim. Informaţiile oferite de dumneavoastră vor fi

tratate cu confidenţialitate. Instrucţiuni: • Vă rugăm să completaţi individual răspunsurile la întrebări. • În cadrul chestionarului este precizat modul în care sunteţi invitat să

oferiţi răspunsul pentru fiecare întrebare. • Vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebarea şi abia apoi să oferiţi răspunsul. Vă mulţumim!

Anexe 45

1. Definiţi un cadru didactic foarte bun/ de succes, marcând cu X nu mai mult de trei dintre afirmaţiile de mai jos:

Întotdeauna îşi proiectează lecţia cu grijă. Elevii săi obţin rezultate bune la examene/ concursuri şcolare. Toţi elevii săi promovează. Sprijină progresul fiecărui elev. Este dornic de formare continuă. Este foarte bine pregătit în specialitate. Accesibilizează conţinuturile învăţării. Este comunicativ. Este flexibil.

2. Ce aşteptări aveţi de la postul pe care îl ocupaţi în prezent? Marcaţi cu X răspunsul care vi se potriveşte.

Să-mi ofere consumabilele necesare desfăşurării activităţii didactice în bune condiţii. Să ofere recunoaşterea meritelor. Să-mi crească salariul dacă mă dezvolt profesional. Să nu se desfiinţeze postul. Să rămân în memoria elevilor ca un profesor/ învăţător bun. Să-mi ofere sprijin atunci când solicit.

3. Aşteptarea şcolii este ca profesorii/ învăţătorii să fie deschişi la nou, să-şi adapteze managementul clasei, activităţile de învăţare şi modul de predare astfel încât învăţarea centrată pe elev să devină realitate. Şcoala doreşte să ofere un mediu educaţional în care toţi elevii să se dezvolte. Consideraţi că sunteţi un cadru didactic de succes? Marcaţi cu X răspunsul corect. Da. Nu. Nu ştiu. Încercuiţi enunţul care vi se potriveşte la întrebările 4 şi 5. 4. a – Pentru a mă dezvolta profesional sunt dispus(ă) să investesc timp în a mă autoperfecţiona.

b – Pentru a mă dezvolta profesional sunt dispus(ă) să particip la cursuri de formare. c – Pentru a mă dezvolta profesional sunt dispus(ă) să îmi schimb locul de muncă. d – Pentru a mă dezvolta profesional sunt dispus(ă) să mă adaptez schimbărilor e – Consider că sunt dezvoltat(ă) profesional.

5. Consideraţi utilă pentru dumneavoastră participarea la cursuri de formare continuă?

a – de loc ; b – în mică măsură; c – mediu; d – în mare măsură; e – foarte utilă.


6. Notaţi de la 1 – 5 (1 – nu sunt interesat, 5 – sunt foarte interesat) gradul de interes pe care îl aveţi pentru următoarele teme de formare continuă, având în vedere necesitatea dezvoltării unei culturi incluzive în şcoală:

Teme Grad de interes Incluziunea educaţională - concepte Metode active de învăţare Cadrele didactice în comunitate Dezvoltarea, adaptarea şi individualizarea curriculară Învăţarea prin proiect Dezvoltarea gândirii critice Sprijinirea elevilor cu cerinţe educative speciale Tehnici de lucru utile pentru cursanţii/ elevii din Programul A Doua Şansă

Utilizarea calculatorului 7. Numiţi alte teme de formare continuă care v-ar interesa. ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 8. Marcaţi cu X rubrica corespunzătoare din tabel pentru a răspunde la întrebarea „Cât de importantă

este pentru dumneavoastră comunicarea ...

Comunicarea ... neimportantă de importanţă

medie foarte importantă

cu colegii de catedră? cu colegii de aceeaşi specialitate?

cu echipa managerială a şcolii?

cu colegii din alte catedre? Explicaţi răspunsurile pentru care aţi optat. ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Anexe 47

9. Marcaţi cu X rubrica corespunzătoare din tabel pentru a răspunde la întrebare. Cât de eficient comunicaţi cu ...

Comunic foarte

eficient eficient

eficienţă medie

puţin eficient

ineficient

cu colegii de catedră? cu colegii de aceeaşi specialitate?

cu echipa managerială a şcolii?

cu colegii din alte catedre? Explicaţi variantele alese. ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 10. Alte comentarii/ păreri pe care doriţi să le exprimaţi: ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................. Vă rugăm să precizaţi: Sexul: a) masculin; b) feminin Specializarea:

a) educator; b) învăţător; c) institutor; d) profesor aria curriculară limbă şi comunicare; e) profesor aria curriculară matematică şi ştiinţe; f) profesor aria curriculară om şi societate; g) profesor aria curriculară arte; h) profesor aria curriculară educaţie fizică şi sport; i) profesor aria curriculară tehnologii; j) altele, precizaţi ..............................................


Gradul didactic: a) stagiar; b) definitivat; c) gradul II; d) gradul I; e) doctorat.

Vechimea în învăţământ :

a) 0 – 3 ani; b) 4 – 7 ani; c) 8 – 15 ani; d) 16 – 25 ani; e) 26 – 35 ani; f) peste 35 ani.

Vă mulţumim pentru cooperare!

Anexe 49

ANEXA 5 FIŞA 1. PĂRERI INDIVIDUALE Numărul/ codul eseului: ____________ Şcoala: _________________________ Clasa: __________________________

Observaţie: Citiţi cu atenţie fiecare propoziţie sau frază (o unitate) din eseu/ compunere. Clasificaţi-o pe fiecare în categoriile de pe liniile/ coloanele tabelului. Introduceţi-le în tabel utilizând bare verticale, ca în exemplul de mai jos:

Categorie Îi place + Neutru Nu îi place - Total Observaţii Păreri generale (Exemplu: Îmi place la şcoală; îmi place să vin la şcoală)

Colegi (Exemplu: Am foarte mulţi prieteni în şcoală)

Profesor(i) (Exemplu: Profesorul este foarte drăguţ cu mine)

Mediul şcolar (Exemplu: Ne jucăm fotbal în curtea şcolii)

Conţinut/ discipline de învăţământ (Exemplu: Îmi place istoria, urăsc fizica)

Materiale (Exemplu: Îmi place să citesc din manual; profesorul totdeauna pregăteşte fişe cu desene frumoase)

Influenţa părinţilor (Exemplu: părinţii mei mă încurajează mereu să citesc mai mult)

Altele

Total

Categorie Îi place + Neutru Nu îi place - Total Obs. Colegi ///// ///// /// //// 17


ANEXA 6 FIŞA 2. PĂRERILE CLASEI DESPRE ŞCOALĂ Şcoala: _____________________________________________________ Clasa: _______________

Observaţie! Copiaţi total-urile din fişele 1 în tabelul de mai sus. De exemplu:

Numărul / codul eseului Îi place + Neutru Nu îi place - Total Indice (Îi place – Nu îi place = x)

Total

Numărul/ codul eseului Îi place + Neutru Nu îi place - Total Indice A501 25 4 12 41 25 -12=+13

A527 12 2 15 29 12 – 15=–3

Anexe 51

ANEXA 7 FIŞA 3. REZULTATUL PĂRERILOR DESPRE ŞCOALĂ Judeţul: _____________________________________________________________________ Şcoala: ______________________________________________________________________ Clasa: ___________ Numărul elevilor care au scris eseul compunere: ____________________

Observaţie: adunaţi toate numerele din fişa 1 în rubrica corespunzătoare din tabel - ca în exemplul:

Categorie (1)

Îi place +(2)

Neutru(3)

Nu îi place – (4)

Indice((2) – (4)

Păreri generale

Total păreri generale

Colegi

Total despre colegi

Profesor(i)

Total despre prof.(i)

Mediul şcolar

Total despre mediu şcolar

Conţinut/ discipline de învăţământ

Total despre conţinut

Materiale

Total despre materiale

Influenţa părinţilor

Total despre influenţa părinţi

Altele

Total altele

Total general

Categoria Îi place + Neutru Nu îi place - Indice Păreri generale 5+10+12+2+3+2+4+

13+14+7+9 2+4+2+5+1+5+3 3+2+7+5+6+3

6+4+2+4

Total păreri generale 81 22 42 81 - 42=+39


ANEXA 8 RAPORTUL FORMATORULUI: RECOMANDĂRI – REZUMAT Pe baza aplicării instrumentelor de investigare: observarea mediului fizic al şcolii, observarea lecţiilor, interviuri, eseuri, chestionare cu/ pentru: Directorul şcolii Profesori Elevi Elevi romi Elevi cu cerinţe educative speciale Părinţi Alţii Cine? Şcoala ___________________________________________________ Sat/ oraş _________________________________________________ Judeţ ___________________________________________________ Am ajuns la următoarele concluzii în ceea ce priveşte punctele tari ale şcolii şi provocările cărora încă trebuie să le mai facă faţă în ceea ce priveşte educaţia incluzivă. Interesul arătat în primirea de elevi cu cerinţe educative speciale: Scăzut Acceptă dacă primeşte sprijin prin cursuri de formare Interesaţi □ □ □ Interesul arătat în primirea de elevi romi: Scăzut Acceptă dacă primeşte sprijin prin cursuri de formare Interesaţi □ □ □ Interesul arătat în oferirea unei educaţii de calitate elevilor cu cerinţe educative speciale: Scăzut Acceptă dacă primeşte sprijin prin cursuri de formare Interesaţi □ □ □ Interesul arătat în oferirea unei educaţii de calitate elevilor romi: Scăzut Acceptă dacă primeşte sprijin prin cursuri de formare Interesaţi □ □ □ Mediul fizic al şcolii Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anexe 53

Materiale educaţionale: Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Colaborarea dintre cadrele didactice: Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Colaborarea cu părinţii: Acţiuni pozitive: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Climatul învăţării: Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Proiectarea şi predarea: Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Evaluarea performanţelor elevilor: Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Părerea elevilor despre şcoală: Cum se vede şcoala prin ochii elevilor? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ De ce? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Ce fel de măsuri ar trebui luate de şcoală? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice din şcoală: Puncte tari: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anexe 55

De îmbunătăţit: ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Cum? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru a transforma drumul către şcoală într-un drum accesibil tuturor, trebuie luate următoarele măsuri: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru a transforma clădirea şcolii într-una adaptată unei educaţii incluzive, sunt necesare următoarele îmbunătăţiri: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru a transforma sălile de clasă în săli de clasă incluzive, recomand următoarele: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru a îndepărta obstacolele care conduc la o frecvenţă şcolară scăzută, ar trebui luate în considerare următoarele măsuri: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru a transforma mediul învăţării într-unul incluziv, recomand să fie luate următoarele măsuri: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru ca toate cadrele didactice să ofere sprijin individualizat pentru învăţare fiecărui elev, recomand următoarele acţiuni: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Pentru a creşte interesul cadrelor didactice pentru propria dezvoltare profesională, recomand următoarele acţiuni: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Pentru ca şcoala să furnizeze în mod real o educaţie incluzivă, cadrele didactice şi-au manifestat interesul pentru următoarele cursuri de formare: ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Aţi adunat materiale detaliate şi variate despre şcoala pe care aţi vizitat-o. Oferiţi o descriere generală a aspectelor pozitive din şcoală. Care sunt punctele tari ale şcolii şi unde credeţi că există cele mai mari şanse de a construi sisteme pozitive de incluziune? Pe baza materialului pe care l-aţi obţinut utilizând diferite instrumente de colectare a datelor, precizaţi care sunt principalele aspecte care ar trebui să fie dezvoltate în şcoală. Descrieţi-le şi analizaţi-le, oferind opinia dvs. asupra modalităţii în care pot fi remediate.

Daţi cinci exemple de cursuri de formare pe care cei intervievaţi şi/ sau chestionaţi şi-au exprimat dorinţa de a le parcurge. Care dintre acestea sunt prioritare şi care au întrunit cel mai mare număr de opţiuni?

Anexe 57

ANEXA 9 NIVELURI ALE CRITERIILOR DE EVALUARE Niveluri ale criteriilor (Kirkpatrick, 1960): reacţia, învăţarea, comportamentul, rezultatul.

Reacţia Reacţia poate arăta cel mai bine cât de mult le-a plăcut cursanţilor seminarul de formare Avantaje Des utilizat şi acceptat, ieftin şi uşor Reacţiile din timpul unui seminar permit schimbarea pe parcursul seminarului Feed-back-ul pozitiv sporeşte motivarea cursantului Dezavantaje Nu este neapărat în relaţie cu învăţarea sau cu rezultatele Hârtii despre cum „ne-am simţit bine” Utilizare Răspunsuri anonime Spaţiu limitat pentru comentarii Se aplică: imediat după formare şi câteva luni mai târziu (ce ar fi trebuit să facem altfel?)

Învăţarea Principiile, cunoştinţele şi tehnicile asimilate şi înţelese de cursanţi Avantaje O evaluare mai directă a atingerii obiectivelor învăţării Mai validă decât reacţia (auto - evaluare) Obiectivă şi măsurabilă Monitorizează învăţarea şi nu reacţia faţă de formator Dezavantaje Timp şi cost Utilizare Necesită testare înainte şi după formare pentru a vedea dacă a apărut schimbarea Schimbarea se datorează formării? Considerarea formei şi a punctajului - Asiguraţi-vă că întrebările sunt comparabile - Eseu vs. test grilă

Comportamentul Schimbări în comportamentul de la catedră Avantaje Măsoară transferul de la formare la locul de muncă Proces al efectivităţii formării Feed-back pentru formări viitoare şi re-proiectare Dezavantaje Este nevoie să ştim ce înseamnă performanţă de succes; depinde de o foarte bună analiză a nevoilor de formare Nu putem controla când şi dacă cursanţii vor avea şansa de a utiliza noile deprinderi/abilităţi Utilizare Implică cursanţi, directori, inspectori, colegi şi elevi atât în evaluarea performanţelor pre-formare, cât şi în cea post-formare. Măsurarea performanţelor pe post atât înainte cât şi după formare Colectarea de informaţii după 3 luni sau mai mult de la formare Compararea cu un grup de control ce nu a participat la formare

Rezultate Avantaje Analiză costuri – beneficii. Relaţia dintre formare şi costuri, „rebuturi”, „producţie”… Oferă informaţii pentru analiza utilităţii Formarea asociată cu o selecţie „proastă” conduce la scăderea costurilor? Formarea prin seminarii vs. formarea în şcoală (activităţi la nivelul catedrei) Dezavantaje Rezultatele au determinări multiple, dificil de arătat relaţia dintre formare şi rezultate. Relaţie pozitivă: Se datorează realmente formării? Nu există relaţie: Aşteptările noastre au fost prea mari? Relaţie negativă Utilizare Cu ajutorul criteriilor de toate celelalte niveluri


LECTURĂ

FORMAREA COMPETENŢELOR CADRULUI DIDACTIC PENTRU EDUCAŢIA INCLIZIVĂ Profilului cadrului didactic care realizează o educaţie incluzivă poate fi definit cel mai bine făcând referire la competenţele pe care ar trebui să le aibă. Care sunt competenţele necesare cadrelor didactice pentru a preda în clase incluzive? Un răspuns la această întrebare îl oferă raportul grupului de lucru „Competenţele cadrului didactic în educaţia incluzivă” elaborat în cadrul proiectului Clues to Inclusive and Cognitive Learning Enhancement. A European Network Project Supported by the European Commission Comenius Action 107855-CP-1-2003-1-BE-COMENIUS-C3 Mai multe informaţii despre educaţia incluzivă puteţi obţine accesând http://www.inclues.org/.

COMPETENŢE PEDAGOGICE (de specialitate - organizare - conducere - ghidare)

Cunoştinţele de specialitate ale cadrului didactic sunt foarte bune, el/ ea utilizează conţinutul conform cu cerinţele curriculumului şi metodicii, are abilităţi de a preda disciplina/ disciplinele de învăţământ pentru care este specializat(ă).

El/ ea utilizează şi aplică informaţiile specifice disciplinei de învăţământ în mod adecvat. Are o abordare interdisciplinară. Utilizează corect terminologia de specialitate. Aplică în predare noile cunoştinţe dobândite în cadrul cursurilor de formare continuă. Are cunoştinţe solide de pedagogie şi psihologie, ţine cont de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor.

Cunoaşte documentele şi materialele curriculare (curriculumul, programele şcolare, manualele). Are cunoştinţe solide de metodica predării şi le transpune în practică. Planifică, implementează şi evaluează eficient. Are competenţe de comunicare.

Oferă experienţe de învăţare mediată, în sensul că intensifică procesele de învăţare şi pune bazele unei relaţii constructive cu elevii care este stimulativă atât din punct de vedere afectiv (contribuie la creşterea stimei de sine) cât şi cognitiv (activizantă). Un instrument util în a evalua calitatea competenţei de a media învăţarea sunt cele 12 criterii din teoria experienţei de învăţare mediată definite de R. Feuerstein1 (intenţionalitate şi reciprocitate, transcendenţă, sens, autoreglarea şi controlul comportamentului, participarea, individualizare, planificarea scopurilor, provocarea interesului, alternativă optimistă, întărirea apartenenţei).

1 Feuerstein R. & Feuerstein R.S, Mediated Learning Experience in Teaching and Counselling; tradus în limba română - Experienţa învăţării mediate în clasă şi în afara acesteia, Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România, Cluj-Napoca, 2002

Anexe 59

Organizează activităţile de predare-învăţare astfel încât toţi elevii să-şi poată dezvolta abilităţile şi deprinderile.

Utilizează experienţele şi cunoştinţele anterioare ale elevilor. Utilizează diferite strategii, în funcţie de nevoile elevilor. Îmbogăţeşte experienţa de învăţare a elevilor, oferă oportunităţi de interacţiune, exprimare personală, luare de decizii – individual şi în grup.

Implică toţi elevii în procesul de rezolvare de probleme, utilizând experienţele lor anterioare şi dezvoltându-le abilitatea de a gândi critic.

Încurajează toţi elevii să înveţe individual şi să reflecteze asupra învăţării. Pune elevii în situaţia de a coopera în grupuri mici sau perechi.

Diferenţiază complexitatea sarcinilor, nivelul de abstractizare în funcţie de nevoile specifice ale elevilor cu CES.

Realizează conexiuni intra-, inter- şi transdisciplinare încurajând aplicarea practică a cunoştinţelor. Organizează într-un sistem logic cunoştinţele dobândite în cadrul unei sau mai multor discipline. Pune accent pe înţelegerea realităţii şi atrage atenţia asupra aplicaţiilor practice ale cunoştinţelor dobândite.

Are un punct de vedere optimist asupra educabilităţii elevului şi creează condiţii de a dezvolta capacitatea de modificare cognitivă a elevului.

Utilizează resursele de care dispune, pregăteşte materialele necesare învăţării. Utilizează materialele de învăţare eficient. Pregăteşte materialele suplimentare/ de sprijin necesare. Colaborează (cu familia elevului, cu cadrul didactic de sprijin, cu colegii).

Organizează învăţarea astfel încât aceasta să fie orientată atât spre proces cât şi spre produs. În evaluare utilizează strategii care motivează elevii în învăţare, care îi sprijină în auto-cunoaştere şi auto-evaluare.

Evaluează constant abilităţile elevilor. Utilizează numeroase strategii de evaluare în funcţie de standarde şi descriptori de performanţă. Cunoaşte diferite strategii de evaluare şi instrumente de evaluare ce pot fi aplicate în diferite nivele ale evaluării, cunoaşte şi aplică corect evaluarea şi metodele de măsurare a progresului.

Diferenţiază între metodele/ instrumentele de evaluare scrise, practice şi orale utilizate în evaluarea diferitelor tipuri de performanţe, cunoaşte metode de pregătire, aplicare şi interpretare a rezultatelor şi standardele metodologiei de evaluare.

Cunoaşte diferite teste psihologice şi socio-psihologice şi posibilităţile de a le utiliza. Îi sunt familiare criteriile de validitate a testelor de măsurare a performanţei. Cunoaşte un set de sarcini de evaluare. Cunoaşte regulile de aplicare a diferitelor chestionare şi a altor metode de colectare de informaţii şi date.

Utilizează diferite strategii şi modalităţi de evaluare, adaptate la dificultăţile funcţionale individuale ale copilului.

Este pregătit să utilizeze dinamic evaluarea, astfel încât să construiască încrederea elevului în forţele proprii.

Utilizează rezultatele evaluării oferind feedback elevilor, evaluarea devenind o experienţă de învăţare.


CUNOAŞTEREA FOARTE BUNĂ (PÂNĂ LA ASPECTE DE DETALIU) A ELEVILOR ÎN SITUAŢIE DE DIFICULTATE (stiluri cognitive - dificultăţi - personalitate)

Cunoaşte bine particularităţile individuale şi de vârstă ale elevului, particularităţile grupului şi utilizează aceste informaţii în planificarea şi organizarea procesului de predare - învăţare - evaluare.

Apreciază valorile individuale ale elevului. Utilizează strategii proiectate pentru a cunoaşte mai bine elevul. Împărtăşeşte experienţa pe care o are cu colegii şi familia elevului şi încurajează dezvoltarea propriilor cunoştinţe, stimei de sine şi independenţei elevului în mod realist.

Ia cunoştinţă despre diferenţele dintre elevi fără a emite judecăţi. Ia cunoştinţă despre dificultăţile funcţionale ale elevului. Îi apreciază şi respectă pe toţi elevii. Are o atitudine deschisă faţă de toţi elevii din clasă. Este empatic.

ORGANIZAREA UNEI COMUNITĂŢI (solidaritate - implicarea în procesul de învăţare)

Stimulează învăţarea în perechi şi interevaluarea. Oferă sprijin suficient elevilor care au nevoie de sprijin suplimentar. Creează în clasă o atmosferă caldă, pozitivă, plină de încredere, toleranţă şi dorinţă de a învăţa. Pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, cadrul didactic îşi evaluează experienţele de predare în mod critic şi constructiv.

RESPONSABILITATE ŞI ANGAJARE/ ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ

Cadrul didactic îşi analizează activitatea utilizând cunoştinţe din literatura de specialitate, dezvoltă rolurile profesorului pe baza propriilor cunoştinţe.

Participă la discuţiile de grup cu colegii în beneficiul activităţii la clasă. Îşi analizează atitudinile şi reacţiile în diferitele roluri pe care le adoptă. Simte nevoia de a-şi analiza ştiinţific propria muncă şi de a-şi îmbogăţi cunoştinţele în disciplina pe care o predă.

Anexe 61

COOPERAREA CU COLEGII, ŞCOALA, ANGAJAŢII ŞCOLII, EXPERŢI ŞI FAMILIA FIECĂRUI ELEV

Discută planul individual de învăţare – atunci când un astfel de plan este necesar - împreună cu cadrul didactic de sprijin, colegii şi părinţii.

Prin comportamentul său cultural, moral şi civic corect, cadrul didactic demonstrează că: ţine cont de nevoile individuale ale elevilor; dă prioritate valorilor culturale; valorile sale morale se bazează pe un sistem democratic de valori; dezvoltă solidaritatea în grupurile de elevi.

Cunoaşte şi utilizează resursele şi organizaţiile care sprijină munca sa profesională, educaţională şi instructivă, are cunoştinţă despre produsele mass media care se adresează copiilor, adolescenţilor şi tinerilor, varietatea lor în prezent şi în trecut (cele mai importante) şi este capabil să observe critic instituţiile de protecţie a copilului şi tinerilor şi cele legate de sfera civilă a tinerilor, precum şi activităţile culturale pe care acestea le organizează.

Este conştient de posibilii parteneri şi competenţele lor în procesul de predare/ educare/ participare la ore.

Cunoaşte politica şcolii, este conştient de dreptul elevilor de a se organiza şi de a-şi exprima interese colective, cunoaşte structurile de bază de asociere ale elevilor (de ex: consiliul elevilor).

Traducere realizată de autoare (Ariana Văcăreţu)


Analiza nevoilor de formare Presupune utilizarea unor metode pentru identificarea diferenţelor sau deficienţelor în performanţa angajaţilor sau a organizaţiei. Scopul analizei nevoilor de formare constă în identificarea diferenţelor dintre ceea ce există şi ceea ce se doreşte în ceea ce priveşte performanţa angajaţilor. (sursa: Ghidul trainerului, D. Curteanu, I. Chivu, I. Popa, pp. 140)

Atelier de formare Sesiune sau sesiuni de formare ce presupune/ presupun rezolvare de situaţii problemă, implicare a participanţilor, demonstraţie practică.

Chestionar 1. Serie de întrebări puse după o anumită metodă în vederea realizării unei anchete. 2. Formular în care este înscrisă această serie de întrebări. (sursa: DEX) 3. Instrument de colectare a datelor/ informaţiilor în vederea realizării analizei de nevoi de formare.

Educaţia de-a lungul întregii vieţi (lifelong learning/ education tout au long de la vie) Exprimă cerinţa ca orice individ să aibă posibilitatea să înveţe pe parcursul întregii sale vieţi. Acest fapt trebuie să permită fiecăruia să facă funcţionale informaţiile şi cunoştinţele, să formeze şi să dezvolte competenţe.

Formare (profesională) continuă Este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe. (sursa: Dicţionar de termeni, Portal Informaţional pentru Formare Profesională Continuă)

Formator Persoană care conduce/ ghidează formarea continuă a adulţilor. Are ca principale obiective pregătirea, efectuarea şi evaluarea programului de formare, precum şi revizuirea acestuia, promovarea programului de formare şi evaluarea participanţilor.

Formabil Participant/ cursant într-un program de formare continuă.

Ghid de interviu Lucrare care conţine informaţii pentru orientare în realizarea interviului.

Interviul 1. Poate fi definit drept o interacţiune formală având diferite scopuri între indivizi. 2. Interviul informează şi elucidează prin intermediul unui dialog. Sondajul de opinie, informaţia şi lămurirea unei situaţii sunt laturile principale ale interviului. (Wikipedia) 3. Instrument de colectare a datelor/ informaţiilor în vederea realizării analizei de nevoi de formare

Intervievat Persoană căreia i se ia un interviu.

Intervievator Persoană care ia interviul.

GLOSAR

Glosar 63

Observare

Metodă utilizată în analiza nevoilor de formare, rezultat al acţiunii de a observa, adică de a examina cu atenţie, a cerceta, a studia, a privi cu atenţie pentru a-şi forma o părere.

Obiectiv al programului de formare Enunţ specific care exprimă ceea ce participantul trebuie să fie capabil să facă pentru a demonstra că şi-a însuşit cunoştinţele şi şi-a dezvoltat atitudinile şi abilităţile necesare pentru îndeplinirea unei sarcini.

Program de formare/ curs de formare Un program de pregătire, instruire, educare (sursa: DEX). Programul de formare are legătură cu achiziţii de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi, competenţe ca rezultat al unui proces de predare-învăţare în legătură cu dezvoltarea profesională. Programul de formare continuă pentru cadre didactice sprijină cadrele didactice în a-şi actualiza informaţiile şi practicile legate de profesie. (sursa: Wikipedia) Un program de formare poate fi format din mai multe seminarii (module) de formare. Un seminar/ modul de formare este format din mai multe sesiuni de formare.

Scopul unui program de formare Se formulează prin unul sau mai multe enunţuri care exprimă ţinta generală a programului de formare. Scopul programului de formare oferă o viziune coerentă şi imprimă formării o direcţie clară.

Seminar (de formare) Este, în general, o modalitate de organizare procesului de învăţare pentru adulţi, fie în cadrul unei universităţi, fie de către o organizaţie furnizoare de servicii de formare. Are ca scop facilitarea întâlnirii participanţilor ce se centrează de fiecare dată asupra unui subiect/ unei teme anume, întâlnire pe parcursul căreia fiecărei persoane prezente i se solicită particpare activă. De obicei, seminarul este condus de formator(i) sau facilitator(i).

Sesiune de formare Formă de bază a organizării unei activităţi de formare continuă, defăşurată cu un grup de participanţi, într-un timp determinat, sub conducerea unui formator/ facilitator, în conformitate cu programa cursului de formare. În general, o sesiune de formare este de 1 ½ ore sau 2 ore.

ghid program formare cadre didactice

Documents

Transcript of ghid program formare cadre didactice