Ghid Pentru Debutanti (1)

download Ghid Pentru Debutanti (1)

of 86

Transcript of Ghid Pentru Debutanti (1)

  • GheorgheIuti~

    ArgentinaPanzariu

    ValericaIriciuc

    GHID METODIC

    PENTRU STUDENTI,SIPROFESORIDEBUTANTI

    ISTORIE

    Ia~i - 2005

  • 1. PR,,-CTICA PEDAGOGIC'\' 11

    1.1. Aspecte generale 11

    1.2. Factorii care contribuie la organizarea ~i conducerea practicii

    pedagogice :..... 14

    1.3. Continutul practicii pedagogice 16

    IA. Evaluarea rezultatelor activitatii de practidi pedagogica a

    studentilor 18

    II. PORTOFOLIUL STUDENTULUI PRACTICANT 19

    ILL Aspecte generale ; : ; ; :.......................... 19

    11.2. Propunere pentru Portofolilll studellwllli practicallt 20

    III. i\IETODE DE INV A.TARE ACTIV A............................................... 37m.l. Aspecte gcncrale 37

    III.2. Metode de fnvapre activa 45

    IV. EVALUAREA :~:................ 73

    IV. I. Aspecte generale ,............................. 73

    IV.2. Metode de evaluare. Instrumente de evaluare 81

    IV.3. Strategii modeme - metode complementare de evaluare 87

  • PR;\CTICA

    PEDAGOGIC1\.

    Aetivitatea de praetica pedagogidi reprezinta un segment de 0 importanta eovar~itoare

    pentru conturarea (~i ehiar formarea) unor competente profesionale. Ea sintetizeaza, Intr-o forma

    aplicativa, pregatirea psihopedagogidi ~i metodica a studentilor In calitatea lor de viitori

    profesori, reprezentand, In acela~i timp, 0 sursa de noi cuno$tinte, un mijloc deaprofundare ~i de

    Obiectivul fundamental al practicii pedagogice urmarqte formarea competentelor

    speci fice profesiei de dasdil pri n:

    - cunoa~terea aspeetelor organizatorice, de conti nut $ide cohdueere a $colii;

    - atribuirea unor activitati didactice $i metod ice studentilor~

    - cllnoa~lerea de catre sllldenti a activitaplor educative din $coaIa;.. ';.::.;..-..~.

    - sllldierea $i CUllO

  • Prezentul Ghid este conceput de autori atat ca sursa de informatie pentro studenti ~i

    . profesorii debutanti, e:it ~i ca ilustrare a ceea ce trebuie sa fadi ~i, mai ales, cum trebuie sa fadieel care se afla Intr-una din eele doua ipostaze (fie la leqiiIe de proba ori finale din eadrul

    practicii pedagogiee, fie propriu-zis la clasa, In primii ani de cariera didactica).

    Fiind 0 disciplina facultativa, In momentul de fapi, In planul de Invaiamant aI facultafilor,

    practica pedagogidi IndepIine$te, totu$i, sarcini pe care nici una din disciplinele universitare nu

    Ie poseda (0 perioada de timp, dupa reforma Invatamantu]ui din 1948, practica pedagogica a fast

    tratata ca 0 "cenu$areasa" a Inva!amantului superior romaflesc, fiind p]asata la periferia acestuia

    - circa 5% din planul de Invatamant, In vreme ce In Franta, Marea Britanie, S.UA.. reprezenta

    circa 20%!). Tntre acestea, ni se par foarte relevante urmatoarele:

    a) ii introduce pe studenti In atmosfera ~colii $i Ii familiarizeaza cu anumite

    comportamente care nu pot fi intalnite In afara $co!ii;

    b) In orele de practica pedagogica, studentii se intalnesc cu "obiectu! viu" al viitoarei lor

    profesiuni - copiIuIi'n ipostaza de elev;

    c) Ii pune pe studen!i in situatii didactico-educative reale, oferindu1e prilejul trecerii de

    Ia teorie la practidi (intre altele, aCllm con$tientizeaza studentul di fntre a $ti un lucru $i a-i face

    $i pe a1tii sa-! $tie este 0 distanta mare);

    d) ofera studentilor modele de activitapdidactico-edllcative, de $coli $i de profesori.

    A$adar, aportul decisiv ($i specific) al practiciipedagogicc estc concrctizat fni'ntftlnirea

    studentului eu atmosfera, ordinea ~i organizarca ~eolii, eu exercitiul didactieo-educativ, Cll

    elevul ~i eu modele de ~eoli, profesori $i de aetivitiiti. Altfel spus, practica pedagogica

    reprezinU'i a modalitate de testare $i modelare a aptitlldinilor $i atitudinilor necesare activitatii

    _didactice, a etapa experimentala de transfer a studentului din pozitia R (faclor de receptie, factor

    dirijat) In pozitia S (emipitor de stimuli, factor de dirijare).

    Dar, fntrucat intcrvalul de timp aloeat practieii pedagogiee estc rclativ scurt (adaugam ~i

    numarul mare de studenti aflati, concomitent, la praetic5.), iar practicantii trebuie sa se

    r.acomodeze cu multitudinea de fomle de activitate din ~coala, dar, mai ales, sa realizezc un

    minimum de aetivitati $i demonstratii practice, ilustrative, activitatca de practica pedagogica are

    $i sarcina de a foml;} studentilor a atitudine pozitiva In legatura eu profesiunea didactica - ~i

    anume ca, In timpul studentiei, ea nu poate fi fnsu$ita (sUipanita) 0 data pentru totdeauna.

    Aeeasta ~i pentru di, fn mcdilll llniversitar, persista Inca eroarea potr;vit careia dadi un

    student ,,~tie carte" ~i este bine informat poate sa $i predea bine.

    S-a constatat, InSa, ca studentii de ast3zi sllnt mai familianzati Cll munca de cercetarc, de

    investigare ~i elaborare de studii $i mai putin cu maiestria didactidi, de altminteri foarte

    eomplexa $i pretentioasa. Chiar cand sunt foarte bine informati, gratie prelegeriJor erudite ale

    profesorilor din [acultati, pu~i in postura de dascali, adidi sa Invete pe al~ii, studentii IlU fae

  • (aproape Intotdeauna) altceva decat sa-i imite pe propriii lor profesori, alunecfmd in gre~eala de a

    fi simpli transmi!a.tori de infonna!ie ~i,totu~i, crezand ca astfel au realizat 0 lec!ie modema!

    Fa!a de complex a realitate ~colara - ~i, mai ales, Intr-un moment cand se dore~te

    identificarea unor noi dii ~i mijloace de predare mai eficienta a Istoriei - studentul (viitor

    profesor) trebuie sa adopte 0 atitudine activ-creatoare, de necontenita pregatire ~i perfeqionare.

  • I. 2. Factorii care contribuie la organizarea~iconducerea practicii pedagogice

    Organizarea ~i conducerea practicii pedagogice sunt elemente premergatoare importante

    pentru buna ei desfa~urare, deoarece de nivelul organizarii ~i conducerii ei depinde,ln cea mai

    mare masura, eficacitatea acesteia.

    Poate cel mai Insemnat factor al eficien!ei In activitatea practica II constituie integrarea

    pregatirii de specialitate cerintelor practicii ~colare, mai ales ca, de multe ori, pregatirea de

    specialitate se realizeaza ca un fapt In sine, fara a se urmari ~i transpunerea ei In practica.

    In activitatea de practica pedagogicii sunt implicati atat factori din institutia de

    Invatamant superior, cat ~i din institutiile ~colare model (~coli de aplicatie sau ~coli de baza). Din

    cadrul Universit[ifii sunt implicati: prorectorul responsabil cu activitatea didactica, prodecanul

    faculU1tii respective, ~efii catedrelor de specialitate ~i al celei de redagogie, directorul

    Departamentului pentru Pregatirea Personalllllli Didactic, metodicianuI facultatii respective.

    Din ~coljle de baza se ocupa de organizarea ~i conducerea practicii pedagogice profesori

    de 0 reCUlloscuta anvergura profesionala, numiti profesori-mcntori.

    Profcsorul mctodician de spccialitate organizeaza ~i Indrum5 activitatca de practidi

    pedagogica din facultatea respectiva. EI participa, III colaborarc cu profesorii-mentori, Ja

    planificarea Intregii activitati instl'Llctiv-cducativc pc care 0 vor dcsfii$ura stuc!entii 'ill

    respectivele $coli. De asemenea, are obligatia de a veri fica lllocllli cum practicantii Indeplincsc

    sarcinile stabilitc, pOltofoliile aceSlora, cn ~i toale docllmentclc practicii pedagogice la Il1chcicrca

    acestei aCli vitati.

    In scopul cunoa~terii ~i Indrumarii cat mai cficiente a activiUitii studentilor, metodicianui

    trebuie sa asiste In leqii de prob5 ~i finale sllstinute de practican\i, la diverse alte activitilti din

    ~coala sau extra~colare ~i sa participe la analiza acestora. EI trcbuie sa fie primllJ care sa-i

    orienteze pe studenti In cunoa~terca aspectelor din munca didactic5, acordand atentie atnt laturii

    instructive, cat ~i celei educative. Tot metodicianul aprcciaza, la finulul aces lei activitati, munca

    studentilor ~ia profesorilor-mentori din ~colile de baza.

    Profesorii-mentori au I:olul principal In inirierea studcnfilor In munca la catedra, detin 0

    bogata experientfi didactica ~i constituie, totodatfi, un model profesional pentru studentul

    practicant. ProfesOIii-mentori sustin lectii demonstrative In fata studentilor (oferind, astfel,

    " modele de organizare ~i desfa~urare a activitatii In c1asa), Ie Indruma activitatea de "intocmire a

    planificarilor calendaristice ~i de proiectare a unita{ilor de Inv3tare, participa la analiza leqiilor14

  • (atat a celor demonstrative, cat - mai ales - a:eelor sustinute de studenti). Prin repartizarea unor

    sarcini concrete studentilor, prin acordarea de eonsultatii ~i Indrumari In vederea pregatirii

    leqiilor, profesorii-mentori contribuie Ia formarea ~i eristalizarea unor priceperi ~i deprinderi

    corecte In activitatea de predare -Invatare - evaluare de calre studentii practicanti.

    Profesorii-mentori detin evident-a muncii desfa~urate la practica de 0 grupa de studenti,

    participa nemijlocit la aetiunea de evaluare a acestora, devenind colaboratorii cei mai apropia!i ai

    profesoruI ui-metodician.

  • I. 3. Continutul practicii pedagogice

    Activitatea de practica pedagogica se desfa~oara pe grupe de studenti (maxim 10 pe

    grupa), succesiv predarii disciplinelor de cultura profesionala - pedagogie, psihologie ~colara,

    didactica specialita!ii, In ~coli special nominalizate (numite, cum deja am aratat, ~coli de

    aplica!ie sau ~coli de baza, adevarate "laboratoare" In care studentii iau contact cu realitatea

    viitoarei lor profesiuni ~i exerseaza "pe viu" pregatirea lor practica).

    Regulamentul de Organizare ~i Desfa~urare a Practicii Pedagogice a Studenfilor

    (intrat In vigoare In 1998) stabile~te ca "activitatea de practica pedagogidi sa se desfa~oare In

    perioada com una semestrelor ~colare ~i universitare, patm ore pe saptamana, conform orarului

    profesorilor-mentori" (prevedere inc1usa ~i In ProtocolulIncheiat de Universitatea "AI. 1. Cuza"

    cu Inspectoratul Scolar al Judetului Ia~i).

    Relatia dintre obiectivele practicii pedagogice ~i con!il1uturile acesteia se concretizeaza,

    progresi v, In urmatoarele etape:

    1) etapa de asistenta ~i observare a procesufui instructiv-educativ (practica Dbscrvativa);

    2) etara leqiilor ~i activitatilor de proba;

    3) etapa lectiei finale ~i a activit5ti1or adiacente acesteia (etapcle 2 ~i 3 reprczint5

    praetica pedagogidi desfa~urati'i).

    In ctapa de asistenta ~i obscrvare studentul realizcazJ pJanifidiri scmestrialc ~i a~ualc,,

    .~ proiecte de tchnologie didactidi, realizcaza - independent - 0 analiza cuprinzatoarc a unci Icqii

    demonstrative sus!inute de profesorul-mentor. Dc asemenea, stuclcntuI mai trebuic:

    I i : ,L_ ..

    tt sa studieze cu atcnlie programa ~colara, planificarea calendaristidl, manualulutiliz3tla clasele respective;

    t s5 participe ori sa se familiarizeze cu organIzarea ~i Indrumarea activit5tilorextra$colare din institu!ia unde efectueaza practica pedagogidi.

    Etapa lecfiilor de probii presupune introdllcerca treptata ~i prelllarea de catre stuclenfi a

    sarcinilor didactice concrete, rcspectiv predarea unor lectii de specialitate (se recomanda

    efectuarea a 4-5 leqii de proba de catre fiecare student). Pe Ianga aceste activitati, studentul:

  • sustine 0 ora de dirigentie sau 0 aWl activitate educativa (vizita, lectorat cuparintii);

    ~ participa la analiza leqiilor colegilor din grupa de practica pedagogica;I realizeaza, In scris, caracterizarea cIaselor la care a sus!inut leqiile de proba,eompletand ~i fi$a psihopedagogica a doi elevi;

    participa la cercurile pedagogice ale profesorilor din localitate, la ~edinteleeercului de istorie din ~coala respectiva.

    Observand $i, apoi, aplicand In pnlctica cele Insu$ite, studentul Invata din analiza

    propriilor observatii $i din cele formulate de profesorul-mentor ori de colegi, dobandind, treptat,

    prieeperile ~i abilitatile profesionale solicitate de statutul de cadru didactic.

    Etapa lectiei finale reprezinta "punctul terminus" al pregatirii teoretico-practice a

    studentilor, viitori profesori, aee$tia trebuind sa demonstreze, In aceasta etapa, ca au atinsperformante de competenta profesionale compatibile eu statutul de eadru didactic calificat. 0

    Insu$ire cat mai aprofundata a tehnologiei didaetice modeme, a algoritmului proiectarii didactiee,

    precum $i 0 eon$tientizare a rolului ficcarei secvente din aeest algoritm sunt de natura sa

    probeze, In mod elocvcnt, eompetentele studentului eare a Ineheiat aetivitatea de praetica

    pedagogica.

    In acest mod, ies pregnant In evidenta $i valentele formative, educative, ale disciplinei

    Istorie, care nu mai po ale fi considcrata un obiect de Tnvatamant Tn care mcmorarea, povestirea

    $i repovcstirea trecutllilli de!in loelll eel m'ai Insemnat.

  • 1.4. Evaluarea rezultatelor activiUitii

    de practidi pedagogica a studentilor

    Prin evaluarea acestei activiUlfi se urmare~te sa se determine in ce masura au fost atinse

    de catre studenti obiecti vele practicii pedagogice.

    Cele mai importante aspecte care vor fi evaluate sunt urmatoarele:

    / pregatirea studentului pentru leqie (Intocmirea proiectului didactic, utilizarea

    rnijloacelor de in va}amant);

    / reaJizarea $tiinrifidi $i metodica a leqiilor;

    / calitatea autoanalizelor asupra activitatilor pe care le-a desfa$urat la clasa;l'

    ~L9 comportamentul general (verbal, nonverbal) al studentuluila leqiile susrinute;

    / calitatea analizelor efectuate la lectiile rinute de catre colegii sai.--

    Analiza activitatii se realizeaza de catre profesoml-metociician $i de catre

    profesoruJ-rnenror al grupei respective de studenri, In prezenp acestora din urma, avandu-se In

    vedere atat calitatea leqiiJor de proba $i, mai ales, a Jeqiei finale, dt $i buna intocmire $i

    actualizare a Portofolilllui.

  • PORTOFOLIUL

    STUDENTULUI PRACTICANT

    Portofoliul praetieii pedagogice trebuie sa reprezinte, pe de 0 par1e, 0 oglinda a aetivitatii

    ~i experientei acumu]ate de student in perioada de practidi pedagogica, iar pe de alta parte ~i un

    instrument de Jucrll pentrll momentul cand se va incepe activitatea didaetica, dupa absolvirea

    faculta[ii (acccentuam pc ideea ca ceca ce face un profesor Ia catedr5 este un act de creatie

    permanent5).

    Avand in vedcrcinsemnalatea acestllia, alat pentru aetivitatea din limplli facultalii, cat ~i

    din primii ani ai earicrcididactice, propuncm un model dcPortoroliu, care sa insumcze

    cerinrcle activit5tii de evaluarc a practicii pedagogice.

    Activitalea de praclica pedagogica se inchcie, la facultate, printr-lln eolocvill, unde

    profcsorlll-melodician arc in vedere aCli~'ilatea concreta a stllc!cnlllilli 1'1~coala de '1plicatie unde

    a fost repartizat (evaluata printr-lln raporl de sinlcz5 al profesorului-mentor), precllm ~i

    org'1niz'1rea (lemalicJ, Iogica) ~i calitalea materialelor ineluse in Portofoliu. Stlldenlului i se pot

    solieita explic'1fii de nalura teorctic5, psihopedagogidi, metodidi, in Iegatura eu !eetii1c ~i

    eelelalte aetivitati dcsfa~uratc la ~eoala ori cstc pus In ipostaza de a-~i motiva obiectivcle

    formulatc, metodele didacticc ~i mijloaceJe de i"nvatamant folosilC 1'10 Ieqie.

    Decizia privind nota finaIa la praclica pedagogica este luata de profcsorul-mctodici'1n al

    facult5[ii, de comun acord eu profesorul-menlor '11grupci respective de sludcnti.

  • In contextul noului curriculum, planificarea calendaristidi se transforma dintr-un

    document administrativ, formal, care repeta modul de gestionare a timpului propus de programa

    analitidi, Intr-un instrument de interpretare personala a programei, care asigura un demers

    didactic concordant cu situatia concreta din cJasa ..Planificarea activitatii didactice presupune, a~adar, 0 lectura atenta ~i personala a

    programei ~colare, In scopul de a analiza obiectivele ~i de a inventaria tipurile de activitati ~i

    resursele necesare.

    Inelaborarea planificarilor, consideriim necesara urmatoarea etapizare:

    D Citirea atenta a programei;D Stabilirea succesiunii de parcurgere a continuturilor;D Corelarea fiecarui continut In parte cu obiectivele de referinta vizate;D Verificarea concordantei dintre traseul educational propus de catreInvapitor/profesor ~i oferta de resurse didactice de care poate dispune (manualc, ghiduri,

    caiete etc);

    D Alocarea timpului conside'rat necesar pentru fiecare continllt, In concordanta cuobiecti vele de referi nra vizate.'

    Intreglll cllprins al planificarii are valoare orientativa, eventualele modificali determinate

    de aplicarea efectiva Ia clasa plltand fi consemnate In rubrica "Observatii".

    Planifidirile pot fi intocmite pomind de la urmatoarea rubricatie:

    Nr. Unitari de Obiecti ve deContinllturi

    Numar oreSaptamana Observatiicrt. Invatare refelinta vizate alocate

  • PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE

    1. Conceptul de unitate de invafare

    o unitate de Invatare poate sa acopere una sau mai multe ore de curs. Alocarea timpuluiafectat unei unitati de Invatare se face prin planificarea anuala.

    o unitate de Invatare este:- coerenta din punetul de vedere al obiectivelor vizate;

    - unitara din punet de vedere tematie (adica al eontinutului);

    - desfa~urata In mod eontinuu pe 0 perioada de timp;

    - finalizatii prin evaluare.

    Realizarea unei unitati de i'nvatare Impune un demers didactic proiectat de ficcare

    Invatator/profesor In parte.

    Metodologia de proieetare a unei unitati de Invatare consta Intr-o succesiune de etape,

    Inlantuite logic, ce contribuie la-detalierea continuturilor, In vederea atingerii obiectivelor de

    referinta. EtapeIc proiectarii sunt acclea~i, oricare ar fi unitatea de Invapre vizata.

    2. Proiectarea unci unWiti de lnvatare se recomanda a fi facu~a tinand seama de

    urmatoare]e:-

    - centrarca demcrsului didactic pc objective (nu pe continuturi);

    - implicarea In proiectarc a ullllatorilor factori:

    - obiective (db ce?):, objective de referinta;

    - activitati (cum?): activitati de invatare;, ..- cvaluare (cat?): descriptori de performanpi;

    - resurse (cu ce?)

    Cum voi ~ti dad s-arealizat ce trebuia?

    Precizareaobiecti velar

    Analizaresurselor

    Elaborareastrategiei

  • Scoala _

    Profesorul _

    Clasa _

    PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE. ,

    Detalieri de Objective de ActiviUiti de Resurse Evaluareconti nut referinta invatare

    ~

    .

    -

  • I. Etapele pregatirii unei lectii

    1. Ce .;tiu?

    $tiu:

    - titlul

    - tema

    - unitatea de Invatare

    - timpul

    - varsta elevilor

    - nivelul clasei:

    multi elevi interesaWreeeptivi - aetivi - domici sa afle -inteligenti - ereativi;

    multi elevi dezinteresati - deseifreaza greu un text - nu sepot exprima eursiv - nu pot utiliza smgun manualullsurse de

    informare

    Deei pot anticipa "mersul"/ritmul leetiei (ma ajuta la seleetarea eontinuturilor ~I a

    resurselor pentru a realiza obiectivcle).

    2. Ce predau? ellt predall? Ce COIl/iIlLlIseleclez?

    M5. ajuUi:

    -ec~tiu?

    - programa, manualele (accentul pe eel care estc la c1asa), alte sursc/resurse

    - obicclivcle de rcrerinta dirrprograma

    3. Ce obiec/i1'c WIl de rcalizal?

    Se!CClCZobicclivcle de referinta - continulul -, gandesc activitatile de Invatare pentru ca

    tot cc am selcctat sa ,,~jLlnga" la elev, sa realizez obiectivele.

    II. Vr:eapsa tiu ce am rcalizat? EVALUAREA

    "@ Observ:

    reaqiile.elevilor pe tot parcursul activitatii;

    cati elevi se implica, cati reu~esc sa raspunda cerintelor;

    cat din cerinte realizeaza In ritmul stabilit;

    cine eolaboreaza - eu entuziasm;

    ce satisfaqii au.

  • Trcbuie sa LEfie totuI clar!

    Cfllld am ie~it din clasa:

    1nvatdin toatcmcrcu!

    Am transmis entuziasm, ferrnitate, satisfaqie,

    m-am facut fn!eles, am receptat dificulta!ile, am fast

    un bun partener, am "acti vat" toate sistemele de care

    dispune elevuI - inteligente1e sunt multiple -, i-am

    ca$tigat i'ncrederea, l-am facut sa aiba ~ncredere ca

    ,.poate face bine" ceva.

    t

  • ~coala:

    Profesor:

    Data:

    Clasa:

    Unitatea de Invatare:

    Lectia:

    TipuI lec!iei (mixta, dobfmdire de cuno~tinte, recapitulativa, evaluare):

    Timp (loc):

    Obiectiv general:

    Obiective opera!ionale:

    La sfar~itullecriei elevii vor fi capabili:

    1. sa descrie un fapt/proces istoric;

    2. sa utilizeze datele provenite dintr-un document, harta, tennen/notiuni;

    3. sa recunoasca .

    5. sa identifice ...................................

    6. sa demonstreze .

    9. sa compare , .

    10. sa formuleze ."

    11. sa redacteze .

    * Se recomanda alegerea obiectivelor adecvate leqiei (4-5 obiective).Mctodc de lucru:

    Tradifionale: expunerca, cxplicatia, conversatia euristidi, demollstratia, descoperirea;

    Alternative: observarea activitatiilinteresu!ui elevului In timpul activitatilor de Invatare -

    empatia, jocul de 1'01.

    Strategii didactice: activitati frontale, activitati individuale, activitati In parteneriat,

    activitati In grupe de cate 4-5 elevi (sa realizeze diverse produse,

    tabele, diagrame, axe cronologice, exercitii de identificare a

    termenilor, a cauzelor sau consecintdor; sa selecleze infonnatii oferite

    de diverse surse - document, text, imagine; sa realizeze fi~e de

    descriere a unei opere de arta plastid, monument de arhitectura,

    portofolii, afi~e, plan~e, harti, casete audio-video ete).

    Activi-tati deInvatare,

  • Resurse:

    Materiale: rnateriale didactice utilizate de profesori ~i elevi - manualele alternative ofera multe

    rnateriale ce pot fi utilizate;

    Umane: elevii, speciaIi~ti, diver~i invitati pentru orele de dirigentie/alte activitati educative.

    Bibliografie: (daca se irnpune) - folosita de profesor ~i indicata elevilor; la inceputuI unei unitati

    de invatare se explica ce sa se extraga (fi~e).

    - raspund cerinlelor profe-sorului;-.i~i pregatesc materialelenecesare desfa~urarii orei;- se a~eaza la locurileindicate/pe grupe

    - formuleaza intrebarilcerinle; - elaboreaza raspunsuri la- evalueazii (analizeaza. critica, cerinle;decide, lauda. ierarhizeazii) tema - prezintii produseleJ tema(fi~e, hiif!i, benzi cronologice ~.a.); realizata. acasiiJora lrecuta;- mediazii opiniile, incurajeaza - analizeazii produscleelevii sa-~i raspunda unul celuilalt colegilor - evalueaza;

    - autoevalueazasubieclulltitlul - cautiiJprivesc ~l identi-

    fica subiectulltitlul;

    Succesiunea etapelorIectiei I continuturi

    1. Cerin!e inilialeJ pre-liminare (moment organi-zatoric)

    - absente- organizeaza materialele;- organizeaza clasa;- realizeaza un climat cooperant

    n. Reactual izarea cuno~-tin!elorl evaluarea

    III. Disculia premergii-toare dobandirii noilorcuno~tinlc (evocare)

    - Identificarifolosind ;- Noteaza pe tabla titIul,monitorizeaza elevii;~ Precizeaza ce vor aOa, ce lrebuiesa fad! la sfiir~ilul acestci leclii, dece trebuie .... ?;-Stabile~te reguli/col11unica (dacaeste cazul);- Restabile~tc ordinea, organizeazaInvi'itarea.- Se asigura ca elevii au In!elesregulile I instruqiunilc;- Asigura:a) clllloa,

  • Succesiunea etapelorIcctici / continuturi

    auzi toaUi clasa; asigurati-va ca intrebarea pusa estesimpla, clara ~i necesitiiun raspuns gandit;- intrebarile stimulea.zacuriozitatea, maresc inte-resul, orienteaza atentiaasupra subiectului, orien-teaza gandurile, deter-mina nivelul de intelegerea problemei de catre elevi(feed-back)Nu va asumati rolul deexpert, nu va impunetipropriile valorilidei;lasa!i elevului posibi-litatea sa-~i dezvoltepropriul sistem de valeri;nu aveti pretentia capunctul dumneavoastrade vedere sa fie acceptatlara rezerve; totul trebuiedisculal.Alegcti activitatile celemai utile pentru a atingeobieclivele, cele realiza-bire, nu cele care va placcel mai mull.Ajulali clasa sa se simtabinc cu dumneavoastra.Cind comunicari, trebuiesa urmarili trei aspecle:Limbajul gestual - 55%Tonul. vocii - 38%In!clesu! cuvintelor -7%.Aratati interes ~i entu-Zlasm pentru ceca cefaceri, simtul umorului.Ton convingator; privitiintcrlocutorul;voce expre-siva; puneti fntrebari caresa stimuleze; fili natural!Fixarea cuno~tinrelor:- se face dad folositimetode expozitiveJ nepar-ticipative -.predarea- profesorul - rolulprincipalV. Tema pentru acasa- de citit de la paginile

    - Creeaza situalii in care elevul sa - gestioneaza tirnpul;aplice cuno~tin!eleJnoliunile: "re- sarcini: grupe/individual;zolva", "folose~te", "utilizeaza". realizeaza produsul

    Ce face profesorulin acest timp? - se autoevalueaza- 'incurajeaza exprimarea opiniilor,mediaza ideile, indruma elevii,sprijina elevii aflati in dificultate inrezolvarea sarcinilor, restabile~teordinea, incurajeaza dialogul dintreelevi, reorienteaza discuria, daca s-a creat 0 situarie de disconfortpentru un elev reaminte~tc reguli!e;- activitatea optima - in grupurimici (5-7) - perioada deacomodare; se identifid resurseleelevilor, experienta, aptitudinile delider; rezultatele/concluziile trebuieprezentate clasei;- este necesar sa se observeactivitatea In grup pentru a mediaeventualele confliclc (monopoli-zarea conversatiei, participareanecorespunzatoare)

    Explica c1ar cerinlele, se asigurii ca - noteaza 'in caieteau fost intelese (cum?, cand?, cat?)

  • Desfa~urarea orei

    Succesiunea etapelorObiective Activitatea profesorului Acthitatea elevuluilectiei / continuturi

    VI . .Evaluarea (capac i- Analizeaza ..... impreuna cu elevii, - pot sa i~i exprime pro-ta~Ior, aptitudinilor ~i discuta totul pentru a se face priile pareriatitudinilor) _. presupune inteles.analiza, critica, lauda, Noteaza.ierarhizarea,decizia/notarea

  • FISA DE OBSERVARE

    Student practicant _

    $coala _

    Data _

    Unitate de Invatare _

    Leqia _

    Mentor _

    I. PROIECTAREA LECTIEIObiectiveStrategii didacticeMetodeResurse materialelmijloace didactice

    II. MANAGEMENTUL CLASEIRelaria cu eleviiAtmosfera de lucruOrganizarea clasei pentru activitatea de InvarareMonitorizarea activitiitii elevilor

    III. DESFASURAREA LECTIEIStrategii de I'nvarare ,MetodeMijloace didacticeConpnut ~tiinrificSchema leqieiClaritatea explicarii1or/instruc\i unilorGestionarea timpuluiAdaptarea la cerinrele elevului/claseiAtitudinea elevilor

    IV. EVALUAREStimulativa - formativaModalitii\iltehnici utilizateNotare

    Aite aspecte observateApreciere generala asupra lectiei

    -

  • FISA DE OBSERVARE PENTRU ORA DE DIRIGENTIE

    $coala: Tema orei:

    Clasa/numar elevi: Observator:

    Data: Profesor asistat:

    1. CALITATILE PERSONALE SI PROFESIONALE ,Raportul cu eleviiNivelul de comunicare

    II. PROIECTAREA OREI IOportunitatea alegerii temeiFormularea obiectivelorPlanul de desfa~urareStrategii ~i metodeResursePre,gatirea profesorului pentru ora (documentarea)III. LOGICA DESFASURARII OREI IIOportunitatea manierei de desfa~urare raportata la varsta elevilor ~ila temaDerularca conrinutului de idei al temei:

    I- - exprimarea profesorului;- exprimarea elellului; I- naturalete;- spontaneitate

    Intcgrarea resurselor materia Ie prop useObserva\ii privind formarea comportamentelor, valorilor ~iatitudinilor elevilorStrategii ~imetode folositc , I

    IV. PREGATIREA ELEVILOR PENTRU ORA SI lPARTlCIPAREA LA ACTIVITATETema cunoscuta sau nu de eIeviPlanul, bibliografia, modalitii\ile de striingerc a informa\iiIori datclorcunoscute de eleviImplicarea elevilor ~i calitatea dezbaterilor desfa~urate (climatdeschis, diversitate ~iatraetivitate, apeI la experienta elevilor)Formarea unor valori intelectuale, moral-civice. estetice etc.

    V. RELA TIA CU ELEVITInteres pentru preoeuparile e1evilor, pentru a-i cunoa~te, pentru a-iobserva .Modul de a reaqiona al elevilor: eu aten\ie, eu 'i'neredere, euafeetivitate etc.

    VI. APRECIERI ASUPRA EFICIENTEI OREI PRINEVALUAREA PARTICIPARII ELEVILOR LA SUSTINEREA

    ACTIVITATIIApreeieri verpaleEviden!ierea unor eornportamente poziti veConturarea unor modeleConduita de sensibilizare Si motivare a eJevilor

    VII. CONCLUZII/APRECIERI ASUPRA OREI

  • FI$A DE OBSERVARE A PERSONALITATII ELEVULUI

    Numele ~i prenumele: _

    LocuI na~terii: _

    Data na~terii: _

    DomiciliuI actual: _

    Prenumele ~i vfu-sta tatalui: _

    Profesia tatalui: _

    Prenumele i varsta mamei: _

    Profesia mamei: _

    III. CONDITII MATERIALE, CLIMA TUL IN FAMILIENumar de camere: _

    in familie exista: relatii annonioase, Inte1egere / conflicte, comportamente agresive

    IV. STAREA DE SANATATE A ELEVULUI

    V. SITUATIA ~COLARA

    a) In timpul Ieqiilor: _

    b)ln $coaUi:

    - fata de profesori: _

    - fata de colegi: _

    c) In farniIie: _

  • VII. CARACTERISTICILE PERSONALITATII:

    a) Nivelul de dezvoltare intelectuala:- gandirea: _

    - memoria: ~ _

    b) Trasaturi ale afectivitatii ~i motivatiei:

    - reaqia la e~ec: _

    - reactia la succes:'. ------------------------ grad de timiditate: _

    - echilibru emotiv:

    - stabil: _

    - instabil: ~ _

    - energla: ~ _

    - adaptabilitate: _

    - echilibru psihic: _

    - introvcrs (lnchis, speriat): _

    - cxtrovers (deschis,.sociabil): _

    d) Aptitudini:

    Preocupari In timpulliber: _

    Participarea la activitati extra~colare: _

    e) Alte date semnificative:

  • METODE

    DE INVATARE ACTIVA5,

    Metodele ee vor fi prezentate sunt exempIifieate pnn teme din programa cIaselor

    gimnaziale, dar credem ca ~Ie pot fi aplicate sau adaptate i pentru liceu, poate chiar eu mai multsucces, avand In vedere varsta elevilor.

    Inainte de a prezenta metodele interactive utilizabile Ia Istorie, credem ca trebuie sa

    atragem atentia ca s-a constatat existenta mai multor moduri de receptare a informatiei.

    VIZUAL 29% dinindivizi (scheme, diagrame,imagini, text scris)

    AUDITIV 34% dinindivizi (discutii In grup,dezbateli, drarilatizari, muzica)

    ~'--- -/7. '"~~~f()~ 37% dinindivi~~, gestUli, mimicii"building")

    5 Metodele prezentate in acest capitol sunt rezultatul experien!ei la catedrii a autorilor ~i al participiirii la stagii deformare: Leetura ~i serierea pefllru dezvo{tarea gl1ndirii eritiee - Centrul Educa\ia 2000+ ~i CCD (Ia~i, 2000~200 1);Predarea iSlOriei~'ieduea/ia pel/1m ceta/enie delllocralica ill Roml1nia - Centrul Educa\ia 2000+ (2003-2006).

    37

  • , Invatarea activii este strategia p:in care elevul este ajutat:

    sa-~i asume responsabilitatea fa!a de propriuI proces de Invatare;

    sa-~i formeze deprinderi de mundi intelectuala;

    G'" sa-~i formeze opinii argu'mentate;

    sa sintetizeze idei provenite din surse diferite;

    sa lucreze In cooperare cu a1ti elevi.

    Inva!area activa dezvolta, deci, gandirea critica, creativitatea ~i responsabilitatea eIevuIui.

    Elevulinvata sa-~i puna intrebari asupra informatiei, sa selecteze informatia, sa examineze ideile

    ~i implicatiile acestora, sa-~i examineze cuno~tintele, sa construiasca argumente, sa decida ce

    este important ~i ce nu este important, sa-~i dezvolte capacitatea de comunicare (oraHi ~i scrisa),

    sa ia decizii In cuno~tinta de cauza, s1Hi descopere propria gandire ~i sa 0 con~tientizeze, sa se

    raporteze Ia cei din jur ~i la sistemek lor de gandire.

    Elevii vor deveni mai deschi~i fata de relatiile de colaborare, ideile ~i influentele noi. Vor

    putea combina cu mai multa u~urint1i informatiile, ideile, vor formula opinii, vor rezolva

    probleme, vor deveni mai creativi ~i mai responsabili.

    Rolul profesorului esteacela de a indruma invatarca,de a sprijini clevul in activitatea de

    Invatare, de a crea cadrul necesar Invatarii. Profesorul nu l1l~liestc doar 0 sllrsa de informatii care

    trcbllic memoratc. Profesorlll II sprijina pc elcv sa Invete CONTINUTURf ~j Ii arata CUM SA

    INVETE.

    ~

    t

    I t:1yiLi

    ~

    ~

    ~

    ~

    ~

    sa stamcasdi intcrcSlll, sa provoace elcvj i;

    sa Ii lndrume pc clevi;

    sa stimuleze gandirca elcvilor;

    sa of ere materialc didaetiee/surse variate;

    sa stabileasca seopllrile i'nvatilrii;

    sa-i motiveze pc elcvi:

    sa-i ajute pe elcvi sa formllieze Intrebari;

    sa-i inclln~cze sa-~i spun5 opin.iilc. Profcsorul nll arc dreptatc Intotdc

  • Participarea necorespunzatoare a unor elevi se manifesta pnn diseutii personale.

    Problemele trebuie abordate eu mult tact, sugerandu-le ca pot face acest lucru dupa ore.

    Conversatiile secundare - eonversatii In afara temei purtate de unii membri ai grupului,

    separat de cei care Iucreaza. Explieati-Ie ca In acest mod nu pot Invata. Regula: NIi se lacdivagafii de La sllbiect!

    Metodele active sunt cronofage(proces - produs), dar achizitiile

    elevilor meritii efortul.

    Cadrlll necesar invatarii active, pcntru a stimula gandirea crilidi $1 creativitatea

    elevilar,

    ./ trebuie sa fie stimlllativ, bazat pe rela!ia de incredere $i respect, dintre

    profesor-elcv '$i elev-clcv;

    ./ trcbuic acccptati'i diversitatca de idei, de opinii;

    ./ lrebuic promovala gandirca pozitiva care derinqlc amul ca fiinta care poate fi

    ajutalu sa se dezvolle; sa-$i creeze 0 imagine de sine ce implica respect $i responsabililate

    fata de propria persoana;

    ./ trebuie promovala implicarea aCliva a tuturor elevilor;

    ./ trebuie creat scntimentul de securitate, siguranpi di nu vor fi ridiculiiafi,'

    sancfionati

    Profesorul lrcbuie sa gandeasca fiecare pas pentru activitatilc de Invatare activa, sa fic

    clar $i precis In ccrintc, sa acordc timp suficicnt clevilor.

    Profcsorul trcbuie sa cunoasca fo,ute bine clasa. A cunoa~te ce sc petrece lntr-o clasa este

    foarte importfint, pcntru a raspundc nevodor e1evilor, amplifidnd astrel condi~iile de Inviitare.

    Activitatile in grup/ln echipa (Invatarea prin cooperare):

    "

  • diferite roluri/sa aiba diferite responsabilitati (asigurarea resurselor, cronometrarea

    timpului de lucru, raportarea, realizator al produsului);

    a este necesar un timp de acomodare in grup;

    a cand este cazuI, pot fi folosite aptitudinile de "lider" ale unor elevi;~ trebuie folosite aptitudinile diverse ale elevilor, uneori ca puncte de porn ire a

    activiUitilor;

    c.. este necesar sa fie stabilite reguli de comunicare ce trebuie respeetate:

    ~ Vorbe~te unul, ceilalti asculta~

    ~ Opinia fiediruia trebuie aseultata!

    ~ Nu se "ataca" colegul/persoana, ci ideea!

    ~ Se respecta timpul afectat acti vitatii!

    ~ Mana ridicata = ,,]ini~te!"~ Cand aveti 0 intrebare, puneti-o!

    ~ Nu se fae divagatii de la subiect!

    Grupele se pot forma dupa anumite criterii, stabilite de profesor, in funqie de scopul

    activitatii. Pot fi grupe omogene sau grupe eterogene.

    In grupe pot aparea anumite disfunctii care trebuie observate ~i inlaturate:

    - Polarizarea - membrii unui grup se pot ImpilI1i In tabcrc. Incurajati grupu! sa acccpte

    puncte de vedere diferite. Elevii trebuie ajutati sa Tntelcaga caestc normal sa ai pllncte de vcdcie

    diferite, dar nu este normal sa fii dczagreabil- trebuie gasite solutii pentru diss;utii, negocierc.

    - Giisirea de persoane vinovatc - elevii sc blameaza Tn mod direct. Trcbuic dctcrminati

    sa respecte regula "nu ataca persoana, ci idcea sa". Situafia t+:ebuic rczolvata, deoarece distrugc

    increderea Tn sine a unor elevi, acqtia se izolcaza ori sunt marginalizati.

    - Monopolizarea grll}JlIIlIi - ~l1ii elevi T~i asum5 Tntrcaga raspundere. Elevul lrebuie sa

    Tnteleaga en apreeiati eontributia sa, dar este ncvoie ca fiecare mcmbru al grllplllui sa aiba

    aeeea~i $ansa.

    Trasaturilc profcsorullli bun asculUitor - nscllltiitor activ:

    Tdisaturi cxterioare:

    &V' Folose$te un limbaj care incurajeaza comunicarea~

    Ct/' Con~tienlizeaza importanta limbajllilli nonverbal ~i $lic sa-$i eonlrolcze

    mimica, gesturile, mi$earile;

    &V' Pune intrebari $i acorda suficient limp elevului penln.i raspuns;

    &V' $tie cand sa intcrvina;

    &V' Ajuti'i elevul/ll stimuleaza - reformuleaza, parafrazeaza, concluzioneaz5;

    ct/' $tie cand sa taca.

  • G:/' Empatia == capacitatea de a te transpune In locul unei aite persoane; de a

    Intelege modul In care gande~te ~i se comporta 0 alta persoana;

    G:/' Capaeitatea de concentrare;

    G:/' Toleranta, lntelegere, rabdare;

    G:/' Gandire pozitiva;

    G:/' Capacitatea de a-~i exprima sentimenteIe;

    G:/' Congruenta - concordanta Intre comportamente convingeri

    emotii/sentimente ~i valori, deci autent~citateacomportamentului.

    Etapele de lucru pentru metodele active (de dezvoltare a gandirii critice a elevilor)

    (2) Prezentarea temei/problemei de studiatlrezolvat;

    (2) Prezentarea succinta a metodei de Iucru. Negocierea regulilor ce vor fi respectate;

    (2) Evocarea - brainstorming;

    (2) Elevii luereaza individual (citese, privesc imagini, deseneaza);

    (2) Elevii fae schimb de idei/informatii In pereehe;

    (2) Elevii fae schirnb de idei/informatii Ingrup/echipa;

    (2) Grupele realizeaza produsele finale (se poate reeomanda elevilor sa-~i

    personalizeze produsul final, prin adoptarea unui nume pentru fiecare grupa, a unei

    siale)'C> ,

    (2) "Turul galcrici" (afi~arca produsclor finale, vizionarea lor de catre celelalte grupe,aprecieri, tntrebari, observatii);

    (2) De'zbaterea (analiza, corectarea, critiea, lallda, ierarhizarea, deeizia, produse ~i

    procesul) - profesorul trebuie sa aloce timp pentru ea fieeare grupa sa-~i autoevaluez.e

    funqionarealaetivitatea (ee a funqionat ~i ce nll); eu ajlltorul profesoruIui, e1evii vor

    cauta solu!ii pentru 6ptimizarea aetivWitii.

    (2) Tema individuala - rcflexia.

    Produsele individuale vor fi pastrate TnPortofoliul elevilor.

    Produsele finale pot fi afi~ate Tn sala de clasa, Tn cabinytele metod ice sau pastrate- In

    Portofoliul profesorului.

  • Tehnici pentrL a obpne dit mai multe dispunsuri (elicitation)

    intrebarile sum importante In activitatea didactidi:

    q maresc interesul ~i stimuleaza curiozitatea;

    q orienteaza activitatea elevilor asupra subiectului ce trebuie studiat;

    q stimuleaza discutiile;

    ~ stimuleaza procesele cognitive;

    ~ determina nivelul de Intelegere a problemelor de catre elevi;

    q ofera elevilor posibilitatea de a-~i exersa cuno~tintele;

    q Ii ajuta pe elevi sa se integreze In colectiv.

    ~:{;;~:~~.L

    Tipuri de lntrebari

    Intrebarile lnchise - genereaza raspunsuri afirmative ("da") sau negative ("nu") ~i duc

    de multe ori la 'fntreruperea comunidirii.

    Intrebarile justificative ("de ce?") - indeamna elevul sa identifice cauze, moti ve;

    stimuleaza procesele cognitive, stimuleaza gfmdirea critica.

    Intrebarile ipotetice ("Cum ar fi fost dad ....?") - stimuleaza creativitatea elevilor.

    Intrebarile deschise/"productive" ("Poti sa descrii ....?" "Poti sa ne spui despre ....?") -

    stimuleaza comunicarea, transmit elevului mesajul di profesorul este interesat de infonnatiile pe

    care Ie va auzi. Elevul va avea posibilitatea de a-~i exprima cuno$tin~ele, sentimentele,

    atitudini Ie, valorile.

    Cand puneti 0 intrebare

    asigura~i timp suficient pentru raspuns;

    evaluati raspunsul primit ("bine", "este important ce spui");

    priviti-l pe cel ce raspundc;

    cereti mai !TIultedctalii dad! raspunsul este incomplet;

    repetati raspunsul coreet pentru a fi auzit de toata clasa;

    asigurati-va ca intrebarea este clara, simpla, la subieet ~iadeevata

    nivelului de intelegere al elevilor;

    o intrebarea pennite elevilor sa-$i foJoseasca propria logica ~i

    0

    0

    0

    0

    0, 0L_

    gandire;

    o intrebarea ii stimuleaza pe elevi;o corectati cu tact raspunsurile gre~ite;o raspunsurile pot fi coreetate ~icomplelale de catre elevi

  • Profesorul poate stimula participarea activa a elevilor utilizand, aUituri de intrebari, ~i

    parafraza ("sa inteleg ca ...?", "tu spui ca ...?", "vrei sa ne spui cL.?"), reformularea ("Tu ai

    spus ca..., dar..."), concluzionarea ("in concluzie ...").

    Elevii lntreabii - elevii raspund

    ProfesoruI poate cere elevilor sa scrie fiecare cate 0 intrebare, referitoare la tema studiata,

    pe 0 foaie. Se aduna foile ~i se redistribuie. Fiecare elev faspunde la intrebarea primita.

  • "-t;i',

    Metoda "ciorchinelui" ;;,~~;.i

    ~.~~- . ,... ," ..... .... .'" .. ~._.'.. "

    Este 0 metoda grafidi care stimuleaza gfmdirea critica ~i creativitatea eleviIor. Elevii sunt

    pu~i in situatia de a crea 0 structura grafica, utiIizand informatiiIelcuno~tin!ele acumuIate la 0

    leqie/unitate de invatare ori sa ajunga sa descopere noi informatii dupa Iectura unui text.

    Metoda poate fi foIosita In activitatile de inva!are sau de fixare a cuno~tin!elor ori Ia

    evaluarea sumativa a unei unitari de lnva!are.

    EtapcIc de Jucru:

    1. Elevii sunt informari ca vor utiliza "metoda ciorchinelui", care se va concretiza intr-un

    produs - un "ciorchinc" individual sauin echipa (dupa cum a decis profesorul).

    2. Individual, ficcarc elcv incepc "ciorchinele" pc tema anuntata, pe. caietJo foaie

    volanUi: "Scrie tot ce ~tii dcspre ... " (se utilizcaza brainstomling-ul) timp de 5 minute.

    3. "Complcteaza ciorchinele dupa ee eite~ti textulldocumentul, harta, grafieul eu noile

    infonnatii" (sc stabilqte timpul dc IlIerll de 10-20 minute).

    4. Schimbul de idei - In pcrechc cu colcgul de bandi, discuta ~i eomplcteaza eiorchinele

    individual". Sc poate indica clcvilor sa utilizezc 0 alta culoare pentru a identifica ceea cc a

    inva!at ficcarc de la colegul sau; sc stabile~te timpul de lueru.

    5. In grupe de 4-5 clevi sc discuta ~i sc completeaza "ciorchinii" individuali, apol sc

    realizeaz5 lit'" produs al grupci, "un afi~" pc 0 coala mare, Jiecare grupa folosind 0 culoarc,

    stabiIita in faza de organizare (se stabile~te timpul de lucru).

    6. Produselc finale se afi~eaza (pe tabla, pe peretii ciasei) $i se face "turul galeriei".

    Fiecare grupa analizeaza produsele celorlalte grupe, se fac observa!ii, se pun intrebari.

    7. Rapoltarea - rapoftoru! fiecarei grupe (sustinut de echipa) prezinta produsul ~i

  • raspunde Intrebarilor.

    Produsele finale pot ramane afi~ate pentru a fi viizute de ceilalti profesori ~i de parinti.

    Produsele individuale vor fi pastrate In Portofoliul elevului.

    Dad metoda este folosita 1a lectii de evaluare sumativa, notarea se poate face pe echipa

    sau individual (utilizand produsele individuale) dupa criterii de nbtare dinainte stabilite ~i

    cunoscute de elevi.

    Evaluarea presupune analiza, corectarea, critica, lauda, ierarhizarea ~l luarea

    deciziei/notarea atilt a "procesului" cat ~i a "produsului" (ca, de aItfel, pentru toate metodele

    grafice).

    Metoda "ciorchinelui" dezvolta la elevi:

    o capaciti'iti1e cognitive (identificarea, examinarea, definirea, interpretarea, corel area,clasificarea, formularea, construirea);

    o capaciti'iti de evaluare ~i autoevaluare;o abilita~i de munci'i In echipa;o atitudini.Metoda poate fi utilizata cu succes la toate clasele gimnaziale, aplicand-o gradual.

    La clasa a V-a se va Incepe cu "ciorchinele" mai putin complex: Popoarele Orientului

    antic, Atributiile monarhului In statele Orientului antic ~i se va ajunge la "ciorchinele"

    complex, cum ar fi Mo~tenirea culturala a Orientului antic, unde elevul trcbuie sa clasifice, sa

    structureze, sa coreleze cllno~tintele.

  • -"sa dezlegam misterul" ,

    .""" """ . "00

    Este 0 metoda pentru a dezvo1ta gandirea critidi ~i creativa a elevilor.

    Descrierea metodei

    1. Elevii trebuie sa organizeze Intr-o structura. grafica informatiile scrise pe mai multe

    jetoane, cu scopul de a descoperi cuno~tinte/informatii sau pentru a descoperi DE CE?

    2. Elevii sunt organizati in grupe de 4-5 e1evi, grupe eterogene. Se stabilesc pnn

    negoeiere rolurile elevilor, regulile, tirnpul de lucru, modul de prezentare a produse1or finale.

    3. Fiecare grupa prime~te un plic cu jetoane pe care Ie analizeaza pentru a deseoperi

    legaturile dintre proeesele/evenimentele care due 1a solutionarea problemei.

    4. Elevii vor realiza 0 struetura grafica lipind jetoanele pe 0 foaie mare ~I vor trasa

    legaturilc eu 0 euloare (pentru fiecare grupa).

    5. Produsele finale vor fi expuse pe tabla sau pe peretii clasei.

    6. Grupcle "vizioneaza" produsele. f~i noteaza intrebarile ~I comentariile ("turul

    galerici").

    7. Raponorul fiecarei grupe i~i prezinta produsul. Elevii din celelalte grupe pun intreba.ri,

    fae judeeJti de vaJoare.

    8. Fieeare grupa i~i reexamincaza propriile produse In eomparatic eu celclalte.

    9. Ulilizfmd diferile tehnici de conversatie, profesorul fixeaza noile Cllno~tinte,

    descoperite de elcvi.

    10. In final, Ii se cere elevilor sa scrie un eseu de 10 minute, In care sa prezinte ce aulnvatat despre tema discutata. Eseul a fost anuntat la ineeputul activitatii ~i va fi folosit de catre

    profesor pentru a-~i dirija aetivitatea din orele urmatoare.

    Excmplu:

    Clasa a VI-a, unitatea de Invatare Societatea medieval a (leetie de recapitulare-sistemali zare-eval uare).

    Fieearc grupa are de rezolvat trei probleme:

    - Ce relatii erau intre nobili?

    - Ce relatii erau Intre nobili ~i taranii aserviti?

    - Ce parti avea un domeniu feudal?

  • Nobili $erbi Omagiu Moara

    SenioriCladi Juramantul de credinta Raul :

    Cavaleri

    VasaliInvestituraDijma Gradini

    Castel

    Domeniul feudal Cens Loturi In folosintaPii$uni

    Piiduri

    Sate Pamant arabi I .Renta feudala Rezerva feudala

    Castel Pamant necultivat

    Poporul roman a rezultat din

    Etnogeneza romaneasca s-a sinteza ~i simbiozaContinui~atea daco-romana pe

    teritorilll fostei provinciidesfa$urat la nord ~i slid de elementului romanic cu cel

    Dunare. dacic ~i apoi prin asimilareaDacia este esen~iala pentrll

    slavilor.fonnarea poporullli roman.

    Etnogenezaromaneasdi face Italian

    Etnogeneza romaneasca s-a parte din procesul european de Francez

    Incheiat In secolul VIII. form are a popoarelor Spaniol,

    neolatinc. Portughcz

    Procesul de fonnare a limbii

    romane s-a desfa$urat In Limba romana are un caracterFondul principal de cuvinle

    paralel cu cel de formare a romanic.cstc, Tn propollie de 60%,

    latin.poporului roman.

    - aromana/macedoromi'maDialecte ale limbii romane

    Structura gramaticalii latinasud-dunarene

    - meglcno-romana

    - istro-romana

    Limba romana s-a fomlat dinIn limba romana s-au pastrat

    Iimba latina populara, vorbitaInnuen~a slavfl a determinat

    aproximaliv 150-160 de modi ricari fonclicc ~ideIII I"osla provincie Dacia, dar $i

    cuvinte de origine daciciL vocabular.la sud de Dunare.

  • Factori de romanizare: ---Romanizarea -:-proces de

    - soIdaWarmatasinteza etnica, Iingvistica ~i 106 - Dacia a devenit

    - coloni~ticulturaHi Intre romani ~i provincie romana

    - administratiaautohtonii daci

    - urbanizarea

    Continuitatea dacica - Continuitatea daco-romana-

    autohtonii daci au continuat sa populatia romanizata a ramas 271-275 - retragerea aureliana

    tdiiasca In provincia Dacia. In fosta provincie Dacia.

    Teoria imigrationista sustine Robert Roesler - StudiiA.D.XenopoI - Teoria lui

    formarea poporului roman ~i a romaneti. CerceUiri asupraRoesler. Studii asupra

    sUiruintei romanilor inIimbii romane Ia sud de istoriei vechi a romanilor

    (1871)Dacia Traiana (1884) - teoria

    Dunare.continuitatii

  • "Tabelul conceptelor"

    -',.,/- , -- -.,. - ... ....

    Este 0 metoda grafica foarte utila pentru a compara mai multe procese sau evenimente.

    Tabelul trebuie astfel elaborat incat sa reflecte aspectele comparabile ;;i sa poata duce u;;or la

    concluzii. El poate fi utilizat in anumite momente ale leqiei, pentru activitatile de invatare sau ea

    strategie pe baza eareia se construie$te lectia de invatare, in totalitate, sau leetia de evaluare.

    "Tabelul conceptelor" poate fi folosit in munca individuala, in echipa, sau in activitatea

    frontala.

    Exemplu: c1asa a VII-a - Mi~cari revolutionare In Europa in prima jumatate a

    secolului al XIX-lea.

    StatuI Anul Regimul politic Caracterul Urmarilc Personal itati

    1. Profesorul cxplidi pa;;ii de urmat.

    2. Elevii realizeaza tabclul pc caicte, dupa moc!elul afj~at.

    3. Profcsorul indica, pas cu pas, fragmentelc de Iecpe;;i sursele care sunt citite individual

    de elevi.

    4. Elevii completeaza Tn tabelul individual.

    5. Cu ajutorul elcvilor, profesorul completeaza "tabclul c1asei".

    6. Elevii corccteaza eventualele gre$cli.

    7. In final, se face comparatie intre evenimente, avand Tn vedere caracterul ;;i lIlmarile

    mi$carilor revolutionare.

    Tabclul va fi folosit pcntru a dcscopcri caulclc revolu\iilor de la 1848-1849.

    Metoda acea~ta ii pune pc elevi in situa(ia de a-$i exersa capacitatile cognitive: selectarea

    infonnatiei, analiza, comparatia, sinteza, concluzionarca.

  • Alte exemple:

    Clasa a VIII-a: Temalunitatea de inva!are Statui medieval ~i institupile sale

    Nr.~

    Condi!ii Condi!ii Etapele Ob!inerea Izvoare ConsolidareamvatTara interne externe intemeierii independenfei istorice statului

    1 Tara IRomaneasca2 Moldova

    ,

    3 Transilvania

    Temafunitatea de inva!are Tarile Romane ~i statele vecine intre diplomatie ~i

    confruntare

    Politica externa,tratate de alianta

    Problema de lzbllc- Program Momcnte Infran aere!Callze revol u!ionar. Conducatori importante in 0tnva!at nire Prevedcri desfa~urareUlmari

    TaraRomaneasca

    Moldova

    Transilvania

    Temalunitatea de Invapre Constituirea Romaniei mod erne, leqia Romanii din

    Basarabia, Bucovina ~i Transilvania. Limite Formele luptei de eliberareProvincia fQmaneasca Dominafia straina cronologice nationala

    Basarabia

    Bucovina

    Transilvania

  • Partidul politic Anullnfiintarii Reprezentan ti Program politic Guvemari ~i masuri luate.

  • "Tabelul T" se poate utiliza in acti vWitile de invatare sau ca tema pentru acasa. Po ate fi

    realizat individual sau in perechi.

    1. Intr-un timp stabilit, elevul va enumera argumentele "pro" , in stanga tabelului; In

    urmatoarea etapa va enumera argumentele "contra", In dreapta tabelului.

    2. Elevii I~i prezinta "tabelul". Se pot afi~a produsele.

    3. Impreuna cu elevii, profesorul analizeaza lista de argumente ~i concluzioneaza. Poate

    fi realizat un "tabel al clasei".

    Argumcntc "pro".

    Metoda contribuie la dezyoltarca capacitatii de argumentare pc baza analizei

    informatiilor/cLIno~tintclor, la formarea unor valori ~i atitudini democraticc.

  • - elevii sunt atra~i de ideea de a desena la Istorie ~i de a-~i prezenta rezultatele echipelor

    In fata clasei.

    Exemple de teme unde poate fi utilizata "diagrama Venn":

    Clasa a V-a - Sparta ~i Atena;

    Ctasa a VI-a - PersonalWiti i1uministe;

    Clasa a VII-a - Monarhia absoluta ~imonarhia constitutionaHilparlamentara;

    Clasa a VIII-a - Obiectivele revolutiei europene ~i ale revolutiei romane de la 1848-1849.

  • /,.~,~

    Fi~ele de lucru ~~"'~":\

    . t.. ..

    Dezvoltarea gandirii critice prin utilizarea lnvatarii dirijate,

    cu ajutorul fi$elor de lucru

    1. Elevii pot fi dirijati sa descopere informatii/cuno~tinte noi legate de un eveniment, fapt

    sau tema, utilizand fi$e de lucru.

    2. Complexitatea informatiilor ce trebuie descoperite cre~te 0 data cu varsta elevilor.

    3. Fi$ele individuale pot fi utilizate pentru ca elevul sa descopere informatii noi, utilizfmd

    un text/document sau orice aWi sursa istoridi.

    sa identifice informatiile;

    sa selecteze informatiilc oferite de surse istoricc di ferite;

    sa exprime informatiile in cuvintc proprii;

    sa idcntifice call1clc llnui evcnimclll;

    sa-~i exprime OpUlII proprii;

    sa comunicc In scris sau oral.

    5. Fi~e1e pot fi utilizatc pcntru activiUitile de Invatare sau evaluarc sumativa. Pentru

    evaluarea sllmativa, sc realizcaza ~i standarde de pcrformant[\ $i baremc de notare.

    6. Fi~cle pot fi utilizatc In activitatile de Invatarc:

    - individualc;

    -In parteneriat (2-3 elevi);

    - In grupe (4-5 elcvi).

    7. Raspunsurile sunl analizate fie individual, fie frontal, rcalizand 0 cvaluare formaliva.

    8. Avantajele acestei strategii sunt multiple pentrll elevi:

    paI1icipa activ ]a activitatea de Invatare/evalllare;

    l$i dezvoWi gandirea critica;

    l$i dezvolta capacitatea de comunicare (scris);

  • l~i dezvolta creativitatea;

    l~i dezvolta capacitatea de evaluare ~i autoevaIuare;

    l~i dezvoIta abiIitati de munca individualelln echipa.

    ModeleIe de fi~e prezentate sunt de la cIasa a V-a, leqia Civilizatia miceniana. Poemele

    homerice ~i de la clasa a VIII-a, leqia Constituirea statuJui medieval Tara Romaneasd.

    La cIasa a V-a se pot utiJiza aceste fi~e cu scopul de a-i Invata pe elevi cum sa faca

    lectura unui text/document, sa-~i puna Intrebari, sa-~i exprime ideiJe, cu propriile cuvinte, sa

    elaboreze raspunsuri In sClis sau oral.

    La cIasa a VIII-a, fi~ele sprijina elevul sa analizeze un document sau 0 imagine, sa

    analizeze un eveniment pomind de la diferite surse de informatii, sa utilizeze cuno~tintele in

    contexte noi, sa foloseasca termenii adecvati.

    Metoda nu este spectaculoasa, dar II ajuta pe elev, pas cu pas, sa anaJizeze un text.

    Clasa a V-a - Fi~ele pot fi foIosite Ia leqia Civilizatia miceniana. Poemele homerice.

    Raspunsurile elevilor pot fi individuale, Tnscris ca tema pentru acasa.

    RaspunsUlile pot fi anaJizate ~i corcetate Tmpreuna CLl elevii, realizand 0 evaluarc

    Elevii sunt obi~nuiti din clasa a V-asa-~i completcze ~i corecteze raspunsurile personaIe,

    utilizand 0 culoare.

    Clasa a V-a - Fi5a de llleru (mantJalul Ecliturii Teora)

    I. Cine a fost Homer?

    - cum au cuccril grccii Troia;

    - cand s-a pctrccut acest razboi.

    3. Explica de ce sc numesc cele doua poeme Iliada ~i Odiseea. (p. 48)

    4. Cine a fost Heinrich Schliemann? (p. 53)

    S. Eiplidi legalura dintre: civilizaria miceniana - poemele homerice - H. Schliemann.

    6. Ce 1'01 avcau pocmele homerice In viata grecilor antici? (p. 52)

    7. Pot fi socotitc pocmele homcrice izvoare istorice? De ce?

  • .... ,

    ....

    Ce a vrut sa spuna Aprecieri clitice Irnportanta sursciDadi cxista ~i

    Autorul, titluJ, Evcnirnentul la altc surse caredata, natura sursei care face referire

    autorul (analiza personale privind pentru terna prezinta temaprincipalelor idei) pozitia autorului studiata (comparati-Ie)

    .., '"10'

    Observarea Atitudinea Irnportanta sursei Dadi exista ~i Observapi,Autorul, titlul, Evenirnentul la cornpozitiei al te surse careautorului (de ce a pentru tern a aprccieridata, natura sursei care face referire (culori, pictaUfotografiat ?) studialn prezinta tema pcrsonalepersonajc) (cornparati-Ic)

  • , ,,,, I

    , . 10'

    Ce a vrut sa SpUlla Aprecieri critice Importanla sursei Daca cxista ~iAutorul, titJul, Evenimentulla altc surse caredata, natura sursei care face referire

    autorul (analiza personale priYind pentru tema prezinta temaprincipalelor idei) pozi(ia autorului studiata (comparati-Ie)

    .

    Observarea Atitudinea Importanta sursei Dadi exisUi ~i Observalii,Autorul, titlul, Evenirnentul la compozipei alte surse caredata, natura sllrsei care face referire (clllori, autorului. (de ce a pentru tern a prezinta tema

    aprccieri

    personaje) pictatJf otografiat?) studiata (comparati-Ie) personale

  • "-

    Empatia

    / 'f ~ " , '"' .. --

    Metodele empatice pun elevulln situa!ia de a juca un rol, de a In!elege modul de a gandi,

    de a sim!i ~i de a aqiona al "celuilalt", care Ii poate fi contemporan sau nu. Metoda ernpatidi

    dezvoWi gandirea critica ~i creativitatea elevului.

    Elevul trebuie sa-~i clarifice ~i sa-~i preclzeze anumite decizii pomind de la

    informatiile/cuno~tintele dobandite; sa Incerce sa. intre In "pielea" unei personalita~i/persoane

    dintr-o epoca istarid - sa empatizeze:

    - "E~ti .... ~i mativeaza-!i canvingerile."

    - "Motiveaza-ti decizia."

  • "E~ti.... l motiveaza ....."/ " .... : .: .. .:.... .,. :. ~:. :..
  • Dezvoltarea creativitatii se poate realiza ~i prin desene, pe teme studiate:

    Clasa a V-a - Democratia ateniana;

    Clasa a VI-a - Domeniul feudal;

    Castelul;

    Clasa a VlII-a - Democratie ~i totalitarism.

    Aceasta metoda pune In evidenta aptitudinile unor elevi (inteligenta spatiaHi, vizualal Se

    crceaza un cadru de Invutare activa ~i pcntru elcvii care I'ntampina difieultati In comunicarea

    verbala (sensa, orala).

  • .-.:

    ..,;t

    ,,1vlotiveaza-!i decizia"f

  • "Convinge-ti auditoriulJ

    publicul di eti....."

    Este 0 metoda empatica prin care elevul este pus in situatia de a juca un rol, de a intra in

    "pie lea" unei personalitati/persoane dintr-o epoca istorid - sa empatizeze.

    Elevul trebuie sa inteleaga modul de a gandi, de a simti ~i de a aqiona al "celuiIalt".

    Pentru a intra In mIul personajului, elevul trebuie sa selecteze cauzeIe unor aqiuni, fapte

    istorice, pomind de Ia informatiile fumizate de profesor sau de orice alta sursa.

    Elevii primesc un rol ori l~i asurna un ro1.

    In funqie de rolul asumat, Ii se explica elevilor cerintele, care vor constitui ~i criterii de

    evaluare.

    Elevii clasei vor fi, pe rand, actori ~i observatori.

    Accasta metoda empatid se poate utiliza la mai multe clase, aplicand-o gradual, In

    functie de nivelul de varsta al elevilor. La clasa a VII-a, la lectia Noi descoperiri ~tiintifice ~i

    tchnicc ~i consccintclc lor, elevii pot interpreta rolul unui inventator, la alegere.

    Sc stabilcsc ccrintcle, Imprcuna cu clcvii:

    Y Cine sunt?;

    >- Trei motive pentru nccesitatea invenpei mde;> Trei consecinte ale inventiei mcle;>- Prezentare libera, cursiva;y Utilizarea limbajului adccvat:

    >- Capacitate de convingere;>- Materialele prcgatitc pentrLl a ilustra inventia ~i impOI1an!a sa.

    Utilizand infonnatiile din manual sau din alte surse (Arborele lumii), elevii realizeazii "un

    rol"' scris (pe coli mai mari sau mai mici), dupa cerintele date, Inso!it fie de imagini/desene cu

    inventii, fie de obiccte care sirnbolizeaza inven!ia (bec, avionjucarie).

  • Elevii l~i interpreteaza rolurile rand pe rand (Ia initiati va lor, fara sa fie obligati)o Restul~."e1evilor sunt observatori ~i fae comentarii, judeeati de valoare despre modul cum ~i-au interpretat

    cDlegii lor roluI, urrnarind cerintele/criteriile stabilite.

    Metoda este foarte tndragit1i de elevii de gimnaziu; ei manifesta foarte mult interes pentru

    a se inforrna ~i a "juca" cat mai bine "rolul" pe care, de obicei, ~i-l aleg. Observatorii devin

    adevarati "eritici" ai "actorului".

  • "Citete - scrie l tU!" -

    y' ~.. .";''- ..... 0"-' ~.'~.".

    Are ca scop dezvoltarea eapacitatii de a' citi eu atentie un text, de a "simti" mesajul seris,

    dar ~i dezvoltarea ereati vi tatii elevilor.

    Se aplica individual.

    "Pasul 1" - Profesorul indica sau pune la dispozitia elevilor un fragment dintr-o sursa

    istond; cere ca ace~tia sa citeasca eu multa atentie textul.

    "Pasul 2" - La recomandarea profesorului, elevii Impart foaia de hartie In doua paI1i; pe

    prima coloana transeriu partea din text care i-a atras/impresionat In mod deosebit, iar pe a doua

    coloana expliea de ce au f

  • 0-

    "Alege cauza, alege Urmare2!"-

  • In final, elevii vor completa In caiete urmmorul tabel:

    Problema de Invatat Religioase Politice Economice CultUTale

    Cauze

    Urmari

  • Metoda proiectului7

    -. ~ _', w,,: ...-... ,-. .- -: .,--:::--..~ ..-....,.,.,..,:

    bQ Stabilirea temei, de preferat prin consultarea elevilor;rn Precizarea:

    ./ obiectivelor;

    ./ responsabilitiitilor eJevilor - este reeomandabil ea elevjj sa ~i Ie

    asume singuri;

    ./ resurselor necesare: materiale ~i documentare (bibliografie);

    ./ ealendarului (termene);

    ./ tipurilor de produse a~teptate;

    ./ eriteriilor de evaluare;

    ./ modalitllti1or de lucru: In grup/individual;

    ./ locurilor de desfa~urare a activitatilor:

    o In biblioteca;

    o pe teren (vizite, cxcursii).

    rn Rcalizarea produsclor finale;rn Prczcntarea rczultatclor;rn Evaluarea.

    Metoda irnplica invatarea activii, presupune strangerea de inforrnatii, prelucrarea ~i

    sistematizarea acestora, "producerea de idei", cautarea de solu~ii, interpretarea, reflectia

    personala, cOITIunicare, interaqiuni, inventivitate ~i creativitate etc.

    Metoda poate fi aplicata la numeroase terne.

    7 Metoda proicclului va fi lratala ~i la capitolul Evuluurca.68

  • Exemple:

    Clasa a V-a - Mo~tenirea culturaHi a antichWipi;

    Clasa a VI-a - Capodoperele Rena~terii;

    Clasa a VII-a - Democratie ~itotalitarism; Mari conflagrapi ale secolului XX;

    Clasa a VlII-a - Regimul comunist in Romania; Personalitap ale Evului mediu

    .romanesc; Personalitap ale epocHmoderne in istoria romanilor.

  • '\.

    Interviul

    / :-~;.:"_");~,.,~!.~. .: .... _ .. 1",.;:7' r.: :'~~r"'4.-'

    Metoda are ca scop formarea ~i dezvoltarea capacitatii de a formula Intrebari (pe baza

    unei documentari prealabile asupra unui subiect), de a comunica, de a asculta, de a consemna

    raspunsurile.

    "Pasull" - Accesulla interviu - poate fi obtinut direct sau printr-o recomandare.

    * "Munca de dinaintea muncii" presupune 0 documentareasupra subiectului.

    "Pasul 2" - Elevul - sau elevii pereche - construie~te/construiesc ghidul de interviu -

    6-8 fntrebari care cer raspunsuri deschise (nu "da" sau "nu").

    * Atentie! Sa nu lipscasca ceea ce se nume~te "intelesnegociat" - "Ce altceva ati dori sa vafntrcb?" "Daca atifi fn locul

    meu, ce Tntrebare ati pune?" etc.

    "Paslil 3" Intervievarea Rropliu-zisa - elevullelevii conscmncaza, In scns sau eu

    ajutorul reportofonului, raspunsurile. fncuraJ-caza partcnerul, p5strcaza "contaclul vizual" etc.

    "PasuI4" - Transforma interviullntr-o "poveste":

    - arata cum a obtinut interviul;

    - descrie atmosfera ~i persoana intervicvata, astfel fncat sa 0 "adudi" In

    fata ochilor celui care cite~tc;

    - respecta intocmai euvintele intervievatului;

    -I~i exprima sentimentele In legatura cu ceea ce I-a impresionat;

    - adauga fotografii, afi~e etc.

    "PasuI5" - Analiza produsului final, care este prezentat In fata c1asei:

    - Ce ati aflat nou?

    - Ce v-a impresionat? De ce?

    - Cum apreciati prezentarea?

  • Exemple:

    Clasa a VII-a - unita!i de inva!are: Democratic ~i totalitarism; Al doilea razboi

    mondial; Lumea postbelidi;

    Clasa a VIII-a - unita!i de Inva.!are: Romania Intre democrape ~i totalitarism;

    Romania in al doilea razboi mondial; Regimul comunist In Romania.

  • IV. 1. Aspecte generale

    ~valuarea, privita prin prisma obiectivelor reformei~ (~valuarea institutionalli., eyaluarea

    curriculumului, ev~luarea procesului de instmire, evaluarea rezultatelor ~colare, evaluarea

    personalului didactic) vizeaza:, ~

    o d~zvoltarea elevilor sub cele trei aspecte: cognitiv, afectivJlsihomo~;o personali~a acti!loilor educative valoriza-nd ga-ndirea critica, creativitatea,aqiunile/activitatile individu.ale, independent~;

    ..----- ~o reoricntarea actului de lnvatare catre

  • Prin urmare, .~valuart:il Insea~a colectarea, organizarea ~i interpretarea datelor

    obSinuteln urma ap~~.ln.s.trumeDte de masurare, eu se92uLe~!terii unei judeciiti de

    valoare pe ea.re se bazeaza 0 decizie In plan _edue~jion.al.

    In cadrul procesului de IDyi:itamant, evaluarea se af1a In stransa Jegatura, c!.! aetivitatile ~

    predare-Invafare. RezuWi neeesitatea de a proiecta In acela~i timp predarea-Inviitarea-

    evaluarea.

    @Functiile evaluarii

    Functiile principale:~-t!J Functia diagnostid - stabile$te punctele critice In pregatirea elevilor $i

    '''1

    anumite proceduri de remediere a aeestora.

    dFunetia prognostid - evidentiaza performanlele viitoare ale elevilor pe_ ..--baza rezultatelor Inregistrate o$i permite planificarea.---secventelor urmatoare ale activitiitii., .

    ~Functia de seleclie - permite cIasifiearea $i/sau ierarhizarea elevilor $i

    aeeesul lor intr-o forma superioara de Invatama~t.

    ~Functie de certificare - releva ellno$tin!ele ~i eompeten!elc elevului la sf5.r$itul- o ._j unui ciell! de i'nvatarc.I - .Functiile specifice:-".....-..

    1- Fundia motivational. - stimulc:.lza acti vitatea de IllVapre a clcvilor ,jl se~ ,

    manifcsta valori fic:.lrc:.l pozitiva fccd-back-uluiprln a

    I-... '-"'- ..".~.".'-.~- ..'-..-_."-.".~'.'.--~'''''''''''~

    ofcrit deo_cvalua.!!, III sensu] apreelefll propnel aetivitati-I - Functia de oricntare - ajuta la alegerea, de eatre elevi, a formei,----- __ ,.__ o~_____ ._ .-.------~colara ~i profesional5 corespunzatoare de In va tam ant, .du P~5:~~.~~~!J~~.1i=~.-- -eV"~U2er[Qrm'antclcd

    C}laSificarea evaluiirii

    In funqie de momentul cand se utilizeazi'i evaluarea in procesul didactic, ac~c

    cIasificii In_~.~Ll1lultetipuri:------"- evaluare initiali'i - realizata Ia tnceputul unUl nou cielu de tnvatamu.nt sau al,- -unui program de instruirc, c.J:.!.ssopul stabilirii nivelului de

    "'~cuno~tinte, c~aci ta\i/competcn tc, abilita.ti. Infolmati iIe

    - !

    obtinutc 11 sprijina pc profesor in planificarea activitatilor, .-

    viitoare, pcntru a-~i atinge obiectivele .propuse ..---- "-

  • se realizeaza continuu', pe tot parcursul procesului didactic,,...-- ---

    prin verificari sistematice ale elevilor. Fe~bfl.ck:JJlji..Q.ferar-- -profesorului osibilitatea sa- i roiecteze activWiti-----in~tare in functie de necesitatile elevilor, ra~EIte la

    obiectivele operationale propuse._.-se realizeaza la sfar~itul UDl'i lInitari de lovatare/aLJ..w.ci..

    ~:- ,''''

  • Importanta evaluarii formative in procesul didactic

    infonna!iei este In ambele sensuri..;.elev ~ prof~or, profesor ~ eley.

    Profesorul, in baza. infonnatiilor transmise de elev, poate sa-~i regleze retroactiy

    activitatea, prin realizarea unor secvente de recuperare, atunci ci'md obiecti vul vizat n-a fost

    atins.

    Profesorul devine interesat, deci, de procesul de invatare, nu doar de rezultat. EI trebuie- . - .,-------sa ajunga Ia rezultatul dorit printr-un proces interactiv ~i individualizat. Profesorul trebuie sa

    des~_opere cauzele ~i ;iPul erorilor de parcurs ale elevullli, sa. intel~~a schemele lui ck:._

    cunoa~tere, reprezentarile lui, flexibilitatea gandirii $i sa-i propuna solutii ~decvat~_ n~v~iI2El~~_

    L '-Elev~1 con~tientizeaza ob~ectiveleoj$i asuma pr~a I'nvatare $i-$i remodeleaza pr~~-\~ '. -- ~--"".-

    demersuri de invaLare. Activitatea de invat~re trebuie privita de profesor ca un "motor-----motivational" pentru elev.--' -~~-~-~~,.~"'""~~~.~.- ~J!~T~~Y;.ev!.Iuarea fonnatjv3. are fiLIi moIte fblAGtii:

    + recompen[e - aprecieri de tipul "bine!", "foarte bi~celent!"L,~.--+ ~Iasarea i compararea rcz\lltatelor pe.ntru a promova emll!:;t\iOl; pentru a sti cineeste $i ce loc ocupa In grup: indica progresul;,--- . ".-----~+ u~ure(lza orientarea $colara $i profesionala.

    ~ores~rc 0 mare. pulcrc de a influenta~>''"

    rcusita sau ncreusita clcvullli; 0'-apreciere "po ate dinamiza sau distrllgc un elev, nimic nu cstc inorcnsi~

    + familiarizarea elevilot Cli tipuri de jtemi, sareini de tlleru, b~~~~2.~_.slecorcclarc,dupii lllodclul celor ee VOl' fi date la examene;

    + ulilizarea rezultatelor evaluarii curente In eadrul cxamcilelor, rie $1 partial, in

    Din aceasla pcrspectivf!, SC implll1 doua strategii:~ .

    - divcrsiricarea formelor $i melodelor de evalllare III C~.I~!!l!I~>;llIIL~l

  • Cum evaluam? - stabilim clar Intreg demersul: sco12 - obiec.ti~e - in2tru~ -'7!: .' .--. ~ .

    rezultate - interpretare - comunicare, individual sau In echipaJgrup;,__ , ,.~__~ ._.._rl___ "_~ ._.~ ._.__ . _Cand evaluam? - pe parcursul orei/lntr-o ora, la Inceputul anului ~colar/al

    semestrului, la star~itul semestrului;.~-,-----~,_.---Cu ce evaluam? - cu instrumente de evaluare ~s~practica; prin observa~ie

    ,,,,-~---~~._-"-- >~ - iQt2@!!f ~

    direct~ (semi)structurata pe parcursul procesului didactic,; pro lotrebiiri, exercifii:.....,

    . fi~e, teE1e pentru acasa, eseuri, referate, proiecte, teme de iovestigafie, portofolii;-- j - --'

    proceduri de evaluare si autoevaluare individuale, In perechi, de grup;

    Cine sunt beneficiarii evaluarii? - elevii, profesorii, parintii, aite institutii.

    Pentru a raspuode la aceasta lotrebare, stabilim obiectivele de evaluare, care se afla 10

    relatie directa cu obiectivelc de referinta. ~i cu activitatile de predare-invatar!: De aici rezulta-,- -oecesitatea de a proiecta simultan predarea-inva.tarea-evaluarea.

    Obiectivul de evaluare este uo enunt succint . si~ care vizeaza rezultatele CQ~---- "ale procesului de predare-Inviipre, pe care elevul evaluat trebuie sa Ie demonstreze, prin

    aqiuneade evaillare.

    Obiectivul de evaluare trebuie fonnulat In tennenii comportamentului observabil

    Ul~marit,.J.ncat dQi sa!! mai multi evaluatori sa ajunga la aceea~i j1ldecata de valo.a.re,-4a.c.L

    obiectivul a fost atins sau nu.

    Formularea obiectivullJi tJ;ebuie~~ precizeze nivelul de pcrformantii oecesar -1Lfi-

  • aplicare - sa aplice, sa tnlocuiasca, sa utilizeze, sa descopere, sa opereze etc,~""'"----

    analiza sa difer(~ntieze, sa compare, sa identifice, sa selecteze, sa explice

    legaturile, sa ilustreze etc.;

    sinteza - sa elasifiee, sa eompuna, sa elaboreze, sa rezume etc.;

    evaluarea - ;a justifi~, sa argumenteze, s~ ap~~cieze, sa entice, sa

    concluzioneze, sa decida etc.,---"",,~~ ..,.~ ~---

    o alta taxonomie utilizata pentru tesHiri evaluative este taxonomia lui Kenneth Ebel ~i se" .....~,,-""~._,~--~--~~~--

    bazeaza pe categorii de intrebari care vizeaza:

    fntelegerea terminologiei sau Yoeabularului;

    Int~legerea faptelor ~i prineipiilor (sau generalizarea);,- ,r-----~""'*"~

    abilitatea de a ilustra, de a explica (Intelegerea relatiei cauza-efect);

    abilitatea de a face predictii (ceea ce este posibil a se Intampla In conditiile

    ~ecificate);

    agilitatea de a face 0 judeeata evaluativa;

    (~~ CAT?

    Criteriul de reu~ita vizeaza doua aspecte:

    - cantitativ - se precizeaza numarul de exemple dorite, numarul de clemente vizate. ::::: .

    (cauze, caractelistici. urmari, eonsecinte, termeni, personaliUiti, date etc.);

    - calitativ - se fac precizari de tipuI: "corect", "In ordinc cronologica", "pc scurt",,=., . #' .---~"

    "utilizand Iimhajul istoric adecvat", "'enumerand ideile principalc", "exprimarca clara" etc .._._-'-

    r@;fUM?Conditiile pot fi precizate pon formulari dc tipul: "oral", "'in scris", "pc huza tcxlului~ - .....---- ---- .- , .

    .dat" , "p~ haza imaginii", "~tilizand harta", 'jraficul", "diagrama"; "r~liz5._~E-2.~~E:g~~~a","un

    ciorchine", "un escu", "0 compunere", "0 propozitie"l"fraza", "un desen" etc.~ .._--- ~--->- ._-----=' ~ctiv~care ~u la haza construirii unor instrumente de evalu~re tr~~uie sa fic clar

    formulate 'i11tel1lleni operationali, astfel Incat sa fie evident faptuI ca s~masurabile, cu

    eficienta dorita ..Exemple de operationalizare a obiectiv.elor curriculare la clasa a VIII-a - Istoria--:~.-:...--~-------- --_._._----

    romanilor:..--------Obiectivul cadru: 3. Investigarea ~i intcrpretareajaptclor istorice;~-- -------------------Obiectivul de referinia: 3.1. Sii analizeze un evenimcnt ..personaj istoric sail japt istoric~~ ,-_. -:-_--'----------~

    pomind de la diferite surse de injormafii.

  • Obiectivul de evaluare: Elevul trebuie sa fie capabil sa prezinte carect, In aproximativ 0r------_pagina, Batiilia de la Posada, utilizand fragmentul din Cronica

    pictata de .la Viena (cronologie, limbaj istoric, interpretarea

    informatiei, formularea concluziilor, prezentare logidi, acuratetea

    exprimarii).

    ~-\(16lR.:1atia curriculum-evaluare

    E:valuarea este conceputa, deci,.c~.p-arte integranta, a~tiva, a curriculum-ului.

    Orice act de evaluare care se finalizeaza cu 0 judecata de valoare, care are imRact asupra"_",...~_",n_~_ _elevului, furnizeaza informatii privind anumite secvente ale procesului didactic ~i efectele asupra

    _~~,."~,,.~._,"" _ __~,_._ ._~- " __ '''".''.O" ~.~~_,,,---,,,~~>----_

    elevului.

    Re~ curriculum-evaluare determina dQua tipuri de efecte:

    - feed-back-uI;

    - back-wash-ul.

    .,.""

  • ~., expertiza in comunicarea feed-back-ului catre elevi, parinti, institutii
  • @no ~etode de eyaluare. In~trumente de evaluar~

    1\rletoda de evaluare este 0 cale pnn care pro fesoru I of era posibilitatea elevului sa

    demonstr~ ni velul de cuno~tinte, d~tele capacitati f~e, uti~~?_"~"_S~LY~Isjl~c

    instrumente adeevate obiectivului de evaluare pr~.

    Teona ~i practica evaluarii lnscriu doua categorii de metode:~. '---------"'------

    - traditionale;

    - complementare/alternati ve.--Metodele traditionale ~i-au dovedit eficienta in timp ~i sunt cele mai des utilizate in

    - probe scrise;--- '- probe practice.

    Instrumentul de cvaluarc este I'ntr-o relatie de dependenta rata de metoda, el i~i

    sllbordone~"!J)ctQdei propuse valcn tc1c sale formative Si opera.t,ionalc. _ ... "

    Olice instrument de evaluare proiectat, administrat ~i corectat de catre profesor se.. _. ._-';'--

    nume~te praba de cvaluarc CA. Stoica, 1. Musteata, Evaluarca rezultatelor ~colare, 1997).

    @)Validitatca - sc refers 1'1fclul in care tcstul ~asoara ceca cc este destinat sa masoarc;

    (j) Fidclitatca - ea~tatca tcstului dc~ produce rczultate constante Q.e parcursul aplidiriiSL~ repetatc;

    f3'~)Aplicahilitatca - calit'1tea de a fi aplicat ~i interpretat Cll u~urinta;G. .. -------~ - -(4)OI]icctivitatca - reprezinta gradul de concordanta I'ntre aprccierile facute de ell.;,l!ttatori

    .-=Ii:L

    indcpen~, in ccca ce privetc un" raspuns coreet, pentru fieeare din

    itemii tcstului.

    T~stele se corccte

  • ModaIrtiiti de evaluare prin:

    ~ ce} mai des utilizate la cIasa deoarece, cu aju~rullor, elevii pot demonstra

    capacitati ~i abilitati dificil de surprinsprin intermediul probelor scrise.__ . . . ---'-~----.-----M--Avantaje:

    sunt flexib~ ~i se pot adapta nevoilor individuale ale elevului, prin

    ~r0nt!referabile datoriUl eficien~ei $i gradului sporit de obiectivitate in

    apreClerc;.------..A~aje:

    economic de timp, deoarece permit evaluarea unui numar ma..re de---. ..,.-elevi;

    unitate In ceea ce privestc volumul ~i ,gradul de dificultate a

    ~ontinll~e evaluat. Fac posibila compararea rezultatelor;

    elcvii pot sa-~i elaboreze raspunsulile Intr-un fitm propnu,

  • utilizand cuno~tintele i capacita!iIe dobandite;~

    diQ1inueaza stadle tensionate, de stres, cu eiecte negative

  • Avantaje: m&oara illtr-un timp relativ scutt un volum semnificativ de E.ezulta.!~~

    invatarii; se construie';~relativ s~plu._

    Exemplu: incercuiti litera A dad considerati di informatia este adevarata ~i litera F dad

    este falsa.

    Itemii de tip pereche solicita elevilor stabilirea unor corespondente intre cuvinte. nume,-"',--categorii distribuite pe doua coloane paralele, prima fiind enuntul itemului (premisele), iar a'- ~doua raspunsurile. Acest tip de item se bazeaza pe abilitatea de a identifica relatiaexistenta ln~re--------.., ._-_.__.._---_._~-doua lucruri (oameni-realizari, date-evenimente istorice, termeni-definitii etc.).

  • Avantaje: ofera posibilitatea de a masura cuno~tinte simple, dar ~i rezultate mal,...,- r--"""~-' ... ---------.,

    complexe ale tnva!arii.

    Cerinte'in proiectare:

    B.. enuntul va prezenta 0 singura problema, in m9-

  • .I~emii subiectivi (cu dispuns deschis)

    Sunt folositi pentru a testa originalitatea, creativitatea ~i caracterul personal alrA . .

    raspunsulhi. In aceasta categorie se includ itemi de tip eseu .tau rezolvarea unei situatii problema.---~. ".' . .... \ ..,,:"----' --..":=z.", .".,::==:==

    Activitatea se poate desfauraindividuaJ sau In grup. .,

    Evaluarea se face pe baza criteriilor stabilite prin schema de notare, foarte detaliata.

    Ace~i tip de itemi necesita tirr;p pentru proiectare ~i un timp ~i mai mare Rentru

    administrare, dar este uti 1 deoarece sti~uJeaza dezvoltarea ~andirii critice ~i creative i ofera

    posibilitatea evaluarii unoI competente ~t.abilitati de mare complexitate, fiLnd des~ori ut.i!l:B! la",:-:,,"

    Istorie.

    ~ere elevului sa raspunda In coufonnitate eu un set de cuno$tinfe d'!1e,

    iar eseul nestructurat Ii da elevului posibilitatea de a-$i organiza liber ideil~, ~seuI structurat

    este cel mai [olosit In testarea nafionala la clasa a VIII-a $i la bacalaurea~

  • IV. 3. Strategii modern.e...--.-- metode comQkmentare - de e.Y1lluare---"._-'--

    Utilizarea strategiilor moderne de evaluare se impune pentru a oferi elevului, ,~----------_.,--_.._- ....-~_-.-Iposibilitatea sa demonstreze nu numai "CEEA CE ~TIU" (cuno~tinte), ci ~i "CEEA CE POT A--- - - -FAC" (deprinderi, abilitiiti) ..- ------""~_."'-

    Metodele complementare de evaluare pot oferi aceastii posibilitate, raPund mai bine..--- -----~---- .-- ............... -

    caracterul ui fonnati v al eval uarii decat met odele traditionale.p;r;"-'-; : - - ,

    .~~~;;!$

    Util~ea metodelof..J;mnp-kmentare transfonna relatia profesor-elev 1ntr-o r.~latie. de~ ~

    parteneriat (1. Neaqu, A. Stoica, Ghid general de evaluare ~iexaminare, 1996), In care:------ . ~Profesorul Elevul

    .... reaI!~~.a~A.....Q__.e_'i.aLuar~._.pe...,,_haza de .... con~tientizeaza scopul sarcinii de lUcru~criterii clare, dinainte stabilite; .... intelege cerintek, utilizeaza tehnici de

    .~,~..----- ~--.-"~'P~~.... fu111izcaza tehnici de Iucrulln vatare, lucru, surse de informare;... -- - -matcrialc documentare; .... gase~te modul de abordare~r;~~"';';_O"~--,-"..---"",-~.... semnalcaza reu~itele ~i erorile elevului, .... manifesta creatjyitate oIig.i+l.a~. , ,~nLl "corecteaza" ~1 "sanctioneazi3." .... se autoevaiueaza cunoscand criteriile-- . --arcsclilc' "U 'J::":";':"':: dinainlc stabilite.

    ,,--_. ___",~"~~,._n_'''''_.... fonnc:.lz5 clcvlIlui dcpri nderca de a se.

    Principalele metode complementare/alternative de evaluare..-." ....__._-_.----

    ,

  • yxemplu de FiSii de evaluare:Data:""",-;""'---...Numele elevului:

    ~"_"'_~_~~'""""""":""".",_""._.~"m.,,,,,_,~,;,, .,"~__

    Clasa:.Disciplina:Evenimentull acti unea:Interpretarea: .

    A var,tb~l ac~stei fi.~ge evaluare e~te ca n~ depinde de capacitate~ de Smul}!fare aelevului sau profesorul.ui. "

    ~ De:~_vantajul este di.necesita mult timp pentru profesor, peptru a nJ2!a ~i interpreta $i nuare un grad ridicat de obiectivitate. I

    (~~_~i~_~e ._~laSifi~~~gistreaza co mporta~~n te sau ca~~~.~_~Jt?Jif.L~__!T_~~~~~.~up~~eevaluarii. Cel mai Q~~~.t~J)tilLzata Scara Likert, care are 5_~reJ2te..,."-J;;xempZ;;: ~._._--_.

    Particip cu placere la activiUi!ile In echipa la ora de istorie.

    Putemic dezacord

    Dezacord

    Neutru

    Acord

    Puternic acord

    (/I:ist'L de cont(QlPvcrificar~ este constituilU dinlr-un set de enun\uri care constat5.~", r-:'.'_' _""_w', ~-- _"""'~"~-'-',".~.",,~,._. '''''""'_ _,.~",.,w,~~,,~~~=~

    pre~I.?- sau absenta unei caracteristici/a unui comportament, fara a emite 0 judecata de valoare.

    Exemplu:

    In timplll activita!ii de grupa, elevul:

    1. A urmat instructi uni Ie: Da Nu"'

    2. A acceptat rolurile/responsabilitati1e pc care Ie-a primit In echipa: Da Nu

    3. A eooperat eu colegii pentru a obtine prodllsul final: Da Nu

    4. A oferit materialele aduse de el: Da Nu

    5. A dus pana la eapat sarcina de lucru: Da Nu

    A vantajul listei de control este ea se.....cl~za r~pede ~1 u~or, fiind_Q_biecli\'.fLio.-

    evaluarea deprinderilor, abilita\ilm._. ~ ~~~_~~"~'~"'".'_~'_'--'A'"-~'~'-----

  • _------.---.c-ccccc.-- c.. - - --.--- _ _ _c _ .__._~C",Inve:s.Jigapa, proiectul ~i po~unt __me~~~~ alternative de evaluare utilizate to!.

    mai mult de profesorii de i?torie, deoareee au mai rnulte avantaje:__ ,._ .~5'_"._'_, ._ ._"----~ . "', _0-"" __ -'-

    ale au caraeter surnativ, prin evaluarea unei unita~i de lnva!are sal!_._~(;:_IE.~..!..._~.-----. ~ -'-capacita~ilor ~i at~.nilQ.i- pe ~rioada!1illi lunga de ti~

    .-~'''"''-'~'=-_._='-

    ale au caracter fO..Q!!&iv,p!i!L~tiYitatea depusa de elev;ale stimuleaza motiva~ia interioara ~i creativitatea elevului;_._""'~------------ . --~..-----..ale evid~lL~LE.i[!.c:Elt!lile pe care Ie lntampina elevul in rezolvarea sar:cinil.Qf...

    regland strategia IZ!"0fesoruIui,dar ~i pe~a a elevului;_ale cr~~a1!_~J~.lID depri1lgeri de a utiliza tehnici Si metode de munca intelec.tlJJ!!.?_independenta, speeifice istoriei;'----- .._----,-, .._-~ale cultiv~in~sul pentru cunoa;;terea istoriei;ale au caracter individualizat;

    ale _~teaza conexiuni interdi.sgplinare~ale au caracter profund integrator;----------~ale sunt evaluate capacitatile elevului de investigareL~_~jl}JQ~_~ ..J:te...realizare_a._-------- - .'

    L.., u~_~i.~.~~~i-ni_~jabilile..de..pr~r.

    Investigatia, lnscrisa intre obiectivele-cadru ale disciplinei Istorie, de~YQI~.~~apaeitatile__ ~,_a''''''''''-_ r '-""'"~"~""'"~'"" ,~.'"'~.~-"_~"'~'~ .--.- _

    ~ sa utilizeze tehniei de mund inteleetuaHl;,',---_._-------_.----

  • sa interpreteze ~i sa eoroboreze informatiile oferite de izvoare istoriee;~~__rr_____ -saR-a.reuq~a etapele realizarii unei luerari ~tiinlifiee:

    alegerea temei; '1L>-----:...J,programare~L ..--.."---. redaetarea planului preliminas\.....__ .....-_ ..-_.~._-_.... _.._._ .._.__ ...._._ .. -selectarea listei bibliografice; e,l ....Jstudierea unor lucrari de specialitate, izvoar~storice (prelucrarea"---. .' ..... _--_ .. -- ....__ ..- ---'~. .

    ~teI9l2.;"" .

    t .~~_~carea planului initial in conditiile impuse de dOEImentare;t ,redactarea luerarii conform planului (izvq~, opi~ ..iL personale,L--- -.- ---- --.-- t!"" ....... -argume~t~re);

    e,Oncluzii, lis"ta bibliogra6ca, anexe;\.-----

    ..r~ctarea introducerii, eu prezentarea

    contributii personale, probleme nesolutionate;

    sa fie m()li.y.atin ..r.e.d.a.ctarga unei luGciQpersonale;"...... ..

    sa sus~ina referatul, avand In vcdere esentializarea tcmei, argumcntarca idciloI',_._" ", ...._- ----_._-~----- --.- ................. -._-subiinierea contI'ibll!iei personale, exp~l._eoncis, c1aI', sist~matic _(Steliana Nistorcscll

    -=.-,~.~-~~~"

    CI'uceI'u, Steliana Toma).

    Pentru notarea holistica, pI'ofesoI'ul va avea In vcdere critcrii ciaI' definite:>I:"'-'."':'~ '\. __ -

    foiosirea In mod adecvat a rcsllrseloI';_______ -----. ,_u ~,~""'__ ~"..,...n__

    anal iza, j ntc1rrctarea coI'ccl5Jcri~ca _~l!lfoI'J!la~i;

    aparat critic, anexe;.. -acurate!ea prodllSltllli final;,..-- -

    prezentarea proiectuilli/referalului;

    efortlll de mllnca independenta a elevului (cercetarea In ansamblll,

    originalitatea).-...................... ----..._Obiectivele de evaluare ~i criteriile de notare8 trebuie comunicate elevullli.

    8 Criterii de evaluare ~i notare = descrieri Tn termeni calitalivi ale performanlelor a~teptate. asociate cu anumitesarcini de lucru. penlru anumite nOldintervale dt: note.

  • Este 0 ~etoda~~.~ ..:.~~l.~
  • sa interpreteze ~i sa coroboreze informatiile oferite de izvoare istorice;~- .. -sa~rcu!ga etapele realizarii unei lucr1iri ~tiintifice:

    alege~L/r~~~

    . redactarea planului prelimin5\....-._,-,~,-"-_._._._._-_._'_.,,-,.

    selectarea listei bibliografice; _,l.-...,.,.",...",,,,,,....,,,,,,,...,..,,-,,,,,,,,,,,,,,,-,..,""",_......Jstudierea unor lucrari de specialitate, izvoare istorice (prelucrarea

    '--.,,.,,.-., .,,.,, ...,"-----_ .._- "'-''''-,.. [email protected];

    . modificarea planului initial In eonditiile impuse de doeumentare;''"---- ---redaetarea luerarii conform planlllui (izvoare, opinii personale,L---,,--.--~._.-.._'-,.,,-.---l"'--- '..'.'''_.''.''...'"...".,.",,~

    argum~~tar~;

    e~a5ca.anexe;

    ..n;daetarea introdueerii, eu prezentarea importan!ei temei tratate;\.---------- -, -------~-~-------

    eontribu!ii personale, probleme nesolutionate;

    sa fie motiY.aLin._re~HI:lG-cii.ri.l?ersonale;\'"-~.."., ..~.~~~' """''''---

    sa sustina referatul, avand In vcdere esentializarca tcmei, argumentarea ideiJor,__ 1 --- _, __ -"-,-'---~_____ __._.~_'"~~_~~_,,~~.~. __

    sublinierea eontributiei personale, eXP9zel1.Leo,Dcis, cIaG2i~!..~..mati0Steliana Nistoreseu~~---_ .. ~ -Cruceru, Steliana Toma).

    Pentru notarea holistica, profesorul va avea In vcdcrc criterii elm definite:~... . .. ---

    ~.. mod de lucru;,- .,.

    folosirea In mod adecvat a rcsurselor;._--_._-------

    fOlmularea opiniilor !2.ersonal~onclllziilor;..----.~_.~'".~..~,-_.------ ._-~-~. ---aparat critic, ancxe;, -acurate~a produsului final;~ -prezentarea proiectului/refe~i;

    efortul de mllndi independenta a elevului (cercetarea In ansamblu,

    originalitatea).-"'-'''-'-~'''''----...

    .Obiectivele de evaluare ~icriteriile de notare8 trebuie eomunieate elevului.

    8 Criterii de evaluare ~i notare = descrieri in lermeni calit.llivi ale performanlelor a~teptale. asociate cu anumitesarcini de lucru. penlru anumite nOle/intervale de note.

  • c.J,lJloa~tecriteriiJe.\

    Re~ ..u.Ilalele..p.QliLprez.en.tate-periodic. parin.p.lor.

    PQ_t.to.fu.liulofera posibilitatea unei evaluari formative si continue, evitand tens!unejt_c ,_-.....- . _generata de metodele tradi!ionale.

    Povtofoliul este "cartea de vizita" a elevului, unnarindu-i progresuI, atat pentru profesor,,_~"-'"."~~'-~~, ..""~" ~'~~'-~""'"._~ __ ~ , _..~_,_~."",-~.~ .-" .~.'_.~~m ..-~>-M~,.-"--'"~"~ .~.~"_'_~~m .__ ~."~"_'_'"~_~_,__

    dH~ip~D~~~P~IiIlti_._..-'" ,',."

    ~~~:.:omplementare de evaluareyunt QJllternmiya la metodele traditionale, dupa

    cum s-a prezentat, ~i au numeroase valente formative:---- -~ o~ profesorului informatii asupra nivelului ..de pregiitire al eleyului; folosind

    aceste informn!ii, profesorul ponte emite judeciHi de valonre, pe care Ie exprima fntr-o-----~"~-~--,.,-~--~---

    ap~eci:.~:.:obiecti~a;

    ~ orera elevlIlui posibilitatea sa c1emonstreze "ce stie", dar, mai ales, "CC $tie s~

    faea", III contexte variate/diferite;

    ~ asigura interactivitatea actlilui didactic de predarc-Invatare; elevul .devinc partcncr... - - -

    In acest aemers, care este adaptat nevoilor sale inclivicillalc, v'~hfulcl~.. ----stimllli'incill-i potentiallll creativ;

    __ '"_,~~_~_~._ ...

  • Oista de posibile criterii)

    Reforma Invapimantului romanesc presupune, Intre altele, adoptarea ~i utilizarea, la c1asa,a manualelor alter