Ghid „Metode şi instrumente de activare a tinerilor pentru ...

UNIUNEA EUROPEANĂ

Ghid „Metode şi instrumente de activare a tinerilor pentru

autocunoaştere şi planificarea carierei”

Judeţul Alba prinConsiliul Judeţean Alba

realizat în cadrul proiectului „Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de

Garantare pentru Tineri în judeţul Alba, România”

Fii informat! Alege cariera care ţi se potrivește!

Contact: Consiliul Judeţean Alba, Piaţa Ion I.C. Brătianu nr. 1, Alba IuliaTel. 0040 258 812 304, Fax 0040 258 813 325, web: www.cjalba.ro

Website proiect: www.cvact.ro

Proiect realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Acţiunea de pregătire „Scheme de Garantare pentru Tineri” 2012

Responsabilitatea exclusivă a acestui material revine Consiliului Judeţean Alba, beneficiar al contractului de grant. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia

oficială a Uniunii Europene.

Mulţumiri celor care s-au implicat în acest proiect

Elevilor, profesorilor şi conducerii din cele 4 licee tehnologice implicate:

Liceul Tehnologic Ocna Mureş

Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj

Colegiul Tehnic I.D. Lăzărescu, Cugir

Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian”, Alba Iulia

Agenţilor economici:

SC IAMU SA Blaj, SC Nova Grup SRL Cugir, Uzina Mecanică Cugir SA, SC

Sculăria Cugir SRL, BCR Cugir, SC Casa de Comenzi Dumi SRL, Piraeus Bank

Romania

S.C. Apulum S.A., S.C. Supremia Group, S.C. Carmes S.R.L., S.C. ROMAQUA

GROUP Borsec, SC Infogrup SRL;

AJOFM Blaj, SC Apidava SRL Blaj, SC Dacia Liberta SRL Blaj;

AJOFM Alba, Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” Aiud, SC Lapp Insulators SA

Turda, Kaufland Logistic Turda.

Partenerilor:

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba

Patronatul Român

Asociaţia ASMEA Ocna Mureş

Asociaţia Atitudini şi Alternative

Fii informat! Alege cariera care ţi se potriveşte!

1

CUVÂNT ÎNAINTE

Într-o lume în permanentă

schimbare, accesul la informaţie este primordial în luarea deciziilor personale. A face alegeri bazate pe cunoaştere înseamnă a fi mai aproape de îndeplinirea speranţelor şi idealurilor proprii. Alegerile tinerilor sunt hotărâtoare în mare măsură pentru drumul pe care îl urmează în viaţă, de aceea niciodată nu putem spune că ştim suficient de multe lucruri despre ceea ce înseamnă alegerea parcursului educaţional, profesional

şi personal al fiecăruia. Alegerile tinerilor deschid viitorul, al lor personal şi al

societăţii în care aleg să trăiască şi să muncească când vor fi adulţi. A-i ajuta pe tineri să facă alegeri este un act de mare

responsabilitate pe care trebuie să şi-l asume atât familia cât şi statul, comunitatea în care trăiesc aceştia.

Consiliul Judeţean Alba este un susţinător de încredere al iniţiativelor valoroase, generate de tineri şi un partener pe termen lung în dezvoltarea de programe pentru tineri. În acest context, implementarea proiectului pilot „Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare pentru Tineri în judeţul Alba, România”, finanţat de Uniunea Europeană, a fost o experienţă valoroasă şi un câştig pentru toţi partenerii implicaţi, dar în special pentru tineri. Încurajaţi de impactul deosebit al acestor activităţi, vom continua să fim alături de tineri pentru proiecte care să-i sprijine în integrarea socio-profesională.

Mulţumim partenerilor şi colaboratorilor pentru implicarea în acest proiect.

Ion DUMITREL Preşedintele Consiliului Judeţean Alba


2

INTRODUCERE – GHIDUL ÎN CONTEXTUL PROIECTULUI

Proiectul „Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii

unei Scheme de Garantare pentru Tineri în judeţul Alba, România” unul din cele 18 proiecte pilot implementate în Uniunea Europeană pe această temă, a experimentat în decursul unui an funcţionalitatea parteneriatului între instituţii şi organizaţii cu un rol activ pe piaţa locală şi europeană a muncii, având ca obiectiv o cooperare mai strânsă între şcoli, servicii de ocupare/orientare în carieră, agenţi economici, autorităţi publice locale, astfel încât tinerii să ia decizii bine fundamentate privind viitorul lor educaţional şi profesional.

Programul propus prin proiect a fost coordonat de Consiliul Judeţean Alba şi implementat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba, Patronatul Român, Asociaţia Acţiuni Sociale prin Metode Educative Active – ASMEA, Ocna Mureş, Asociaţia Atitudini şi Alternative, Bucureşti. Parteneriatul a fost creat astfel încât să asigure o relaţie directă între instituţiile responsabile cu formarea educaţională şi profesională a tinerilor şi agenţii economici care reprezintă cererea pe piaţa muncii.

PARTENERIAT Şcoală

Agenţi economici Autorităţi publice locale

Servicii de ocupare ONG-uri


3

Astfel, prin proiect au fost activate două reţele suport:

Ø O reţea de parteneriat interinstituţională, organizată la nivel judeţean cu scopul de a corela politicile din domeniul educaţiei şi formării profesionale a tinerilor cu cerinţele pieţei muncii. Rolul reţelei este îmbunătăţirea comunicării între şcoli, mediu de afaceri, autorităţi publice locale, instituţii publice de ocupare.

Ø O reţea pilot de consilieri pentru îndrumare şi orientare profesională – a asigurat activităţile specifice de orientare şi consiliere vocaţională în cele 4 JOB-cluburi din şcolile pilot.

Un număr de 88 de tineri din şcolile pilot au beneficiat de un

program suport constând în: Ø Servicii de orientare profesională din partea profesorilor-

consilieri, desfăşurate în cadrul JOB-cluburilor organizate în fiecare şcoală. Aici, elevii au beneficiat de consiliere individuală şi în grup, li s-au pus la dispoziţie informaţii, materiale de documentare privind alegerea profesiei şi a locului de muncă. Un aspect important pentru aceşti elevi a fost realizarea de vizite de studiu la agenţi economici din judeţ, astfel încât au avut ocazia să vadă ce înseamnă să lucrezi în mediul privat.

REŢELE SUPORT


4

Ø Formarea de competenţe antreprenoriale prin organizarea unui

curs de educaţie antreprenorială în cele patru şcoli pilot şi realizarea de firme de exerciţiu – exemplu practic de derulare a unor afaceri virtuale. În fiecare şcoală, au fost înfiinţate două firme de exerciţiu, iar în urma unui concurs au fost selectate patru start-upuri câştigătoare, finanţate prin proiect.

Ø Formarea vocaţională prin ucenicie şi stagii de practică – s-

au încheiat parteneriate între liceele partenere şi agenţi economici din judeţ pentru derularea stagiilor de internship a tinerilor. Aceştia au fost îndrumaţi în stagiile realizate de către consilierii coordonatori din şcoală şi mentorii desemnaţi în cadrul firmelor, fiindu-le asigurate şi echipamente necesare acestei activităţi.

Ø Tinerii implicaţi în proiect au avut acces la o platformă

interactivă, on-line, www.cvact.ro, care oferă informaţii utile atât lor cât şi altor tineri, părinţi, profesori, instituţii în domeniul orientării profesionale. Platforma este oglinda activităţilor desfăşurate prin proiect, dar şi spaţiul virtual unde elevii pot găsi informaţii legate de studii, job-uri, voluntariat, start-upuri.

PROGRAM SUPORT Informare, consiliere, mediere

Antreprenoriat Ucenicie, stagii de practică

Platformă interactivă


5

Ghidul „Metode şi instrumente de activare a tinerilor

pentru autocunoaştere şi planificarea carierei” surprinde tema abordată pornind de la: - rezultatele studiului realizat în cadrul proiectului, studiu care a

urmărit, din perspectiva tinerilor, a specialiştilor în educaţie şi a angajatorilor, corelarea aptitudinilor individuale, a parcursului educaţional şi profesional al elevilor cu oportunităţile oferite pe piaţa muncii;

- rezultatele monitorizării activităţilor suport mai sus menţionate, astfel încât să pună în evidenţă acele metode şi activităţi cu cel mai mare impact asupra orientării profesionale a tinerilor.

Experienţa proiectului a dovedit că lucruri simple precum întâlniri ale tinerilor cu alţi tineri, cu antreprenori, psihologi, persoane care lucrează în diverse domenii de activitate, vizite de studiu la agenţi economici, oferă multe informaţii tinerilor şi îi ajută să-şi cunoască mai bine aptitudinile, să descopere ceea ce le place să facă. Sprijinul specialiştilor în orientare şcolară şi profesională este de asemenea util, iar o suplimentare a resurselor umane, materiale şi financiare în a sprijini activitatea de orientare profesională a tinerilor va avea efecte benefice.

Proiectul a dovedit că o reunire a eforturilor celor implicaţi în pregătirea profesională şi ocuparea tinerilor – şcoală, firme, ONG, autorităţi publice, servicii de ocupare are rezultate bune. Este motivul pentru care cei implicaţi trebuie să continue în această direcţie.


6

DE CE ORIENTARE ŞI CONSILIERE

Într-o societate aflată în schimbare ne așteptăm ca părinţii să

apeleze la servicii de consiliere şi la alte forme de consultanţă în momentele de tranziţie din viaţa copiilor lor.

Este cunoscut faptul că momentele de căutare a confirmării, a alegerii unui drum apar de regulă după încheierea pragurilor educaţiei formale, respectiv atunci când elevii pot fi considerați adulți responsabili pentru propriile opţiuni în toate sferele vieţii.

Teoretic un ghid de bune practici pentru activităţile de consiliere si orientare profesională nu este altceva decât un ansamblu de reguli, norme, cutume şi experienţe reuşite ce ar trebui să fie adunate într-un volum/broșură, menite să vină în sprijinul celor care apelează la astfel de servicii.

Este important de subliniat şi comunicat faptul că serviciul de consiliere şcolară şi orientare profesională nu poate fi substituit de familie chiar dacă aceasta consideră că „ştiu eu ce este mai bine pentru copilul meu”.

Consilierea este mai mult decât un interviu faţă în faţă unde se pun întrebări şi, eventual, se completează un chestionar. În general, activităţile specifice consilierii, se prezintă ca fiind o: informare, sfătuire, evaluare, feedback, supervizare, oferire de informaţii despre oportunităţile şcolare/academice şi/sau profesionale.

Ce se întâmplă de fapt cu orientarea şcolară şi

profesională Considerată multă vreme o problemă pe care familia o

rezolvă în funcţie de statutul său social şi ocupațional, activitatea de orientare școlară şi profesională nu trebuie minimalizată în cadrul programelor şcolare pe considerentul că familia deține suficiente resurse şi informații care să susţină alegerea pe care o face pentru copilul în cauză.


7

Informaţiile furnizate de familie, rude şi prieteni plecați “afară la muncă” sau aflați în poziții sociale nu pot acoperi în totalitate nevoia de orientare școlară şi profesională a elevilor din cicluri tranzitorii clasa VIII, clasa XII. Contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate ca urmare a activităților de practică, a proiectelor ce îi pun în contact cu realitatea pieţei forţei de muncă, joacă un rol esenţial în consolidarea sau schimbarea preferinţelor profesionale.

Lipsa sau slaba comunicare şi colaborare dintre familie, consultantul în orientare școlară şi profesională şi angajator influențează modul în care elevii din clasele terminale îşi proiectează viitorul educaţional şi/sau profesional:

• pe termen scurt, alegerile pe care le fac tinerii sunt influențate de relaţiile sociale ale părinţilor, de experiența “de afară” a prietenilor, rudelor cu așteptări financiare consistente şi imediate;

• pe termen lung, alegerile sunt influențate în proporții relativ egale de experiența familiei, rudelor, prietenilor, de cutumele create în piața forței de muncă conform cărora “fără facultate ai slabe şanse de angajare în orice post în ziua de azi”, şi într-o proporție mai mică de experiența proprie ca urmare a activității școlare susținute. Din punct de vedere profesional, orientarea carierei școlare

constituie un şir de momente de conştientizare a necesităţii de a efectua o opţiune profesională pe o piață a forței de muncă condiţionată de gradul de dezvoltare al acesteia.

CE CARIERĂ SĂ ALEG?


8

Pentru creionarea unui plan de orientare şi dezvoltare a carierei profesionale, specialiştii în carieră definesc mai multe stadii:

• stadiul interesului (începe la 10 sau 12 ani), copilul începe să distingă între ceea ce îi place şi ceea ce nu îi place.

• stadiul de capacitate (de la 12 la 14 ani), adolescentul începe să realizeze care sunt cerinţele asociate unei profesii, îşi definește singur sau ajutat de familie propriile puteri şi aptitudini legate de tipurile de activităţi preferate.

• stadiul valorii (de la 14 la 16 ani), adolescentul începe să realizeze importanţa atitudinilor personale şi ţelurilor pentru alegerea profesiei, devine conştient de faptul ca anumite profesii se potrivesc mai bine decât altele, valorilor sale interne. În urma evaluării realizate de către specialiștii în orientare

școlară, planul de orientare școlară individualizat pentru fiecare copil ar cuprinde:

• elevului i se transmit recomandări privind direcțiile de continuare a educaţiei;

• i se pot oferi informaţii despre unităţile şcolare care corespund cerinţelor sale educaţionale / vocaţionale;

• i se pot furniza informaţii despre condiţiile de acces la aceste unităţi şi despre formalităţile ce trebuie îndeplinite în acest scop. Cum consilierea şcolară este o etapă premergătoare

orientării profesionale, profesorii diriginți sau consilierul în orientare școlară şi profesională ar trebui să realizeze o informare periodică a elevilor despre posibilitățile reale de angajare, oportunităţile de perfecționare profesională, rețeaua de facultăţi raportată la nivelul de educaţie.

În mod concret, consilierul în orientare școlară se axează pe oferirea de informaţii elevilor/părinţilor, sprijinire în utilizarea eficientă a acestor informaţii pentru luarea deciziei cu privire la opţiunea şcolară sau contribuie la regândirea opţiunii sau orientarea profesională.


9

BUNE PRACTICI REZULTATE DIN STUDIUL DE

CERCETARE Bine de ştiut pentru elevi!

1. Ce te deosebește:

• Analizează-te şi vezi care îţi sunt interesele, aptitudinile, abilităţile şi pune-le în ordine;

• Scoate-ţi în evidenţă acele calităţi care te definesc cel mai bine;

• Ajustează nivelul de aspiraţie cu posibilităţile tale reale; • Cere ajutorul profesorului diriginte / profesorului

psihopedagog de la cabinetul de consiliere şcolară pentru a te ajuta să decizi. 2. Alege între interesele tale şi dorinţele părinţilor. 3. Află, cere informații în legătură cu oportunitățile oferite

de rețeaua școlară/academică şi cu meseriile căutate pe piaţa muncii din zona ta de interes.

Bine de știut pentru părinţi

Faceți eforturi să vă cunoaşteţi cât mai bine copilul:

• Urmărește-i interesele; • Ajută-l să-şi descopere abilităţile şi aptitudinile; • Discută regulat cu copilul despre domeniul/ profilul spre care

doreşte să se îndrepte; • Cere informații dirigintelui despre nivelul de pregătire al

copilului. Lasă-l pe copil să aleagă şcoala sau meseria care îi place

pentru că astfel are posibilitatea să fie bun în ce face şi să-i placă. Nu-l critica decât constructiv pentru a-l ajuta să-şi câştige

încrederea în forţele proprii, pentru a decide singur. Nu exclude un eventual eşec.


10

… pentru profesorii diriginţi

O activitate de orientare şcolară şi profesională eficientă

presupune să: Realizați pentru fiecare elev o fişă psihopedagogică –

înțeleasă ca instrument de investigare şi cunoaştere a personalităţii elevului.

Susțineți cu răbdare şi tact pedagogic pe fiecare copil să conştientizeze importanţa luării unei decizii corecte.

Pentru cunoaşterea personalităţii copilului cereți ajutorul specialistului din cabinetul de consiliere şcolară sau din cadrul Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică.

Distribuiți informaţii elevilor cu privire la oportunitățile oferite de facultăţi, profiluri, domenii şi calificări profesionale.

... se poate învăţa din experienţe

Participarea la stagii de practică nu trebuie tratată ca

opțională nici de părinţi, nici de elevi şi nici de angajatori. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se

limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitativă a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat cu efecte pozitive asupra carierei viitoare a elevilor. Fără o implicare biunivocă profesor-angajator, practica nu produce efecte în rândul elevilor. Nu întotdeauna programarea din școală se întâmplă şi în realitate: distribuţia pe roluri din şcoală nu este respectată de cele mai multe ori de angajator: mi-am dorit să văd cum este munca la contabilitate şi am ajuns în hala de producţie.

Potrivit angajatorilor, departamentele de producţie/ asamblare şi cele de marketing/ vânzări/ clienţi sunt cele mai potrivite (ca nevoi şi profil) de a primi elevi în stagii de practică. De altfel, la producţie/ asamblare şi, respectiv, prelucrare şi finisare sunt şi cele mai multe locuri disponibile.


11

Stagiile de practică au fost la început un prilej de bucurie

pentru elevi: scăpăm de teorie, vedem cum se lucrează, vedem cum e să fii angajat la bancă, în atelier, etc.

În realitate... Au fost situaţii când elevii ajunşi în companie au fost arondaţi

unui angajat care să le arate „împrejurimile” şi să le explice mecanismele de funcţionare. Rezultatul: „nu puteam să-l oprim să-l întrebăm câte ceva că era cu clienţii şi trebuia să-şi facă norma. Aşa că ne uităm şi încercăm să înţelegem ce se întâmplă.” - elev Cugir

Bine de știut la angajare

Să ne imaginăm că începeţi un nou loc de muncă sau primul loc de muncă. Ai acceptat sau ai fost acceptat pentru o poziţie, te prezinţi la muncă în ziua stabilită iar directorul îţi arată locul/biroul unde vei lucra şi apoi pleacă, nu are timp de tine. Asta e - introducerea la noua poziție. Ești pe cont propriu pentru a afla toate dedesubturile postului și organizarea - care sunt colegii, cine ce face, care sunt capcanele poziției dumneavoastră, unde se poate mânca masa de prânz ...

În această situaţie crezi că ai fi capabil să-ţi faci munca - sau orice lucru cu adevărat în primele câteva săptămâni sau luni? Mai important, cum te-ai simți lucrând pentru această organizație? Vei avea încredere că acești oameni au lucrurile sub control, că ei s-au gândit la ceea ce făceau?

Ce am învăţat din experienţa proiectului… Pentru a creşte succesul stagiilor de practică:

• compania trebuie să dea importanţa cuvenită elementelor care oferă încredere: să realizeze colţul şcolii sau să aloce un angajat cu competenţe educaţionale pe perioada stagiilor


12

de practică; compania să colaboreze cu şcoala în ceea ce priveşte realizarea stagiilor de practică;

• înainte de practică, elevii să se informeze cu privire la compania unde vor merge în practică; să-şi pregătească o listă de întrebări, să ceară asistenţă post practică, să ceară sprijinul consultantului în orientare şcolară după efectuarea stagiilor de practică pentru a-şi înţelege evoluţia în concordanţă cu experienţele trăite.

Reticenţa elevilor în a cere ajutorul profesorilor, de a apela la sfatul acestora semnalează existenţa unei probleme de funcționare a relaţiei „profesionale” dintre cele două categorii sociale. Prin natura activității nu ar trebui să existe probleme de comunicare şi relaționare: la baza relației dintre elevi şi profesori stă activitatea de comunicare. ... se poate rezolva blocajul relaţiei sociale elev specialist

Pe o piață în continuă

dinamică investiţională, instituţiile abilitate ar trebui să se implice activ în susţinerea activităţii consilierilor dar şi în comunicarea către elevi a tipurilor de servicii pe care le pot solicita de la specialişti cât şi rezultatele la care trebuie să se aştepte.

Prin intermediul unor forme de colaborare extinsă (proiecte, întâlniri, mese rotunde etc.) s-ar putea răspunde la întrebarea:

Numărul de competenţe sau selectarea corectă a acestora reprezintă un factor de succes pe piaţa muncii?


13

Informația poate însemna siguranța în alegerea parcursului educațional

Lipsa unor informații corecte şi reale de pe piața forței de muncă precum şi lipsa educației în ceea ce privește utilizarea serviciilor de consiliere școlară şi profesională face ca paleta studiilor superioare aflate pe lista de preferințe a elevilor să fie una extrem de diversă şi de aici şi nesiguranța acestora în estimarea parcursului lor viitor. După terminarea liceului vom primi o diplomă cu meseria absolvită, dar eu văd că această diplomă nu poate să ne ajute prea mult la obţinerea locului de muncă dorit fără studii superioare sau cel puţin bacalaureatul luat - elev Cugir.

Trebuie înţelese şi minimalizate efectele stereotipurilor

Profilul şcolii nu determină în mod obligatoriu un traseu

profesional chiar dacă așteptările elevilor sunt în acest sens. Avantajul în schimb este dat de studierea aprofundată a acelor discipline studiate de parcursul şcolar iar apoi de viitoarea meserie.

Ce îi motivează pe elevi în a urma o carieră academică, o perfecționare, este o imagine deformată asupra potențialului pieței forței de muncă: te poți angaja dacă ai studii superioare cu toate că în practică există suficiente exemple în care un absolvent SAM (şcoala de arte şi meserii) câștigă mult mai mult decât un absolvent de studii superioare. Prin urmare motivația elevilor în a-şi urmări cariera profesională ţine mai degrabă de factori extrinseci decât de factori intrinseci motivaționali.

FII INFORMAT!


14

Este important ca elevii să înţeleagă faptul că aspirația către

continuarea necondiționată a studiilor nu este întotdeauna o condiție de reușită în viață. Dar pentru a-şi creşte şansele de reuşită este de preferat ajutorul unui specialist.

Colaborarea şi iniţiativa ar trebui sprijinite

Lipsa activităţilor şcolare/ extraşcolare care să creeze abilităţi şi competenţe de planificare individuală a carierei şi deficitul de specialişti IOP (informare şi orientare profesională) sunt, potrivit angajatorilor, cele mai importante bariere educaţionale.

Este imperios necesară o mai bună colaborare între angajatori şi specialiştii IOP, iar setul de activităţi ale cabinetelor de îndrumare şi orientare ar trebui să prevadă şi întâlniri cu angajatorii locali.

Cultivarea spiritului antreprenorial ar trebui să vizeze inclusiv conştientizarea de către elevi a beneficiilor şi responsabilităţilor pe care le presupune statutul de întreprinzător. De asemenea elevii ar trebui implicați în acțiuni de diseminare de informații cu privire la oportunitățile de a se instrui sau de a participa în proiecte cu componente de formare a spiritului antreprenorial.


15

ANTREPRENORIATUL - OPŢIUNE DE CARIERĂ A TINERILOR

"Douăzeci de ani de acum încolo, vei fi mai dezamăgit de lucrurile pe care nu le-ai făcut, decât de cele pe care le-ai făcut. Aruncă zarurile. Navighează dincolo de portul maritim, în care te simţi în siguranţă. Prinde vântul în pânze. Explorează. Visează. Descoperă". (Mark Twain)

În urma statisticilor efectuate de numeroase organizaţii s-a

constatat că şomajul afectează din ce în ce mai mult tinerii, unii dintre ei se simt marginalizaţi de societate, fapt ce duce la apariţia nevoii de reintegrare în comunitate a acestora iar o modalitate este reprezentată de încurajarea lor pentru începerea unei afaceri. În urma acestei măsuri nu întârzie să apară şi beneficiile ce se regăsesc în calităţile pe care aceştia le dobândesc:

-‐ Capacitatea de a se întreţine singuri în urma deschiderii unei afaceri;

-‐ Abilităţi antreprenoriale; -‐ Respectul faţă de munca celor din jur; -‐ Creşterea încrederii în sine; -‐ Reflectarea asupra responsabilităţilor şi asumarea lor.

În condiţiile unui şomaj ridicat în Județul Alba, unul dintre

cele mai ridicate la nivelul Regiunii Centru şi la nivel naţional, dar şi al unui şomaj ridicat în rândul tinerilor, soluţia dezvoltării sectorului privat de microîntreprinderi care să asigure un grad însemnat de absorbţie al forţei de muncă tinere devine de o importanţă majoră la nivel local şi implicit regional.

În acest sens, proiectul “REALIZAREA UNUI PARTENERIAT ÎN VEDEREA STABILIRII UNEI SCHEME DE GARANTARE PENTRU TINERI ÎN JUDEŢUL ALBA, ROMÂNIA" a avut în vedere pentru 85 de tineri din 4 şcoli pilot din judeţul Alba, formarea


16

competenţelor antreprenoriale, respectiv dobândirea capacităţii de a transpune în practică ideile de afaceri, de a găsi soluții problemelor care apar la demararea unei afaceri, conștientizarea şi asumarea riscurilor unei afaceri.

Obiectivele urmărite în proiect în cadrul componentei de antreprenoriat au fost:

• Facilitarea demarării unei activităţi independente de către tinerii participanți după finalizarea studiilor;

• Familiarizarea tinerilor cu departamentele şi procesele din cadrul companiilor pentru o mai ușoară integrare în muncă a acestora;

• Dobândirea competenţei de a evalua critic o idee de afacere, un proiect, de a înțelege beneficiile şi riscurile asociate;

• Capacitatea de a structura şi elabora un proiect, de a-l susține în faţa unor finanțatori / potențiali parteneri.

Cursul de antreprenoriat s-a axat cu precădere pe aspectele

practice vizând dezvoltarea unei afaceri şi, deşi a inclus şi procedurile administrative pentru înființarea unei întreprinderi, aspecte legale şi fiscale, focusul l-a constituit elaborarea unui plan de afaceri şi înţelegerea mecanismelor pieţei.

De altfel şi elevii au arătat un interes sporit mai degrabă

aspectelor comerciale privind funcţionarea unei afaceri decât aspectelor legate de conformitatea administrativă.


17

În cadrul cursului de antreprenoriat au fost folosite ca metode non-formale de formare:

- discuţii şi schimburi de idei/brainstorming - jocuri de afaceri - lucrul în echipă în cadrul proiectelor - prezentarea/susţinerea de către elevi a unei secţiuni din

planul de afaceri - studiu de caz

Competenţele antreprenoriale ale tinerilor participanţi au fost

consolidate prin realizarea, în cadrul echipelor formate, a 8 planuri de afaceri ce au folosit platforma www.cvact.ro, secţiunea start-up pentru a încărca documentele ce ţin de înfiinţarea firmei de exerciţiu. De asemenea, firmele de exerciţiu au fost înregistrate şi pe platforma www.roct.ro, Centrala Reţelei Firmelor De Exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din România1. Toate acestea au fost gândite în contextul pieței locale, având astfel un rol important în dezvoltarea economică a zonei.

Pe parcursul acestei activităţi, tinerii au beneficiat de suportul oferit de experţii Asociaţiei Atitudini şi Alternative atât prin realizarea unui ghid de elaborare a planului de afaceri cât şi de consultanţă specifică oferită punctual la întrebările elevilor.

1 Departament în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic - înregistrează, sprijină şi coordonează firmele de exerciţiu / întreprinderile simulate din învăţământul preuniversitar/universitar din Romania


18

Planurile de afaceri astfel întocmite au fost evaluate de către o comisie pe baza unei grile de evaluare, iar cel mai bun plan de afaceri din fiecare liceu a fost premiat cu o sumă în valoare de 6000 EUR, în cadrul evenimentului „Antreprenor pas cu pas”.

În sprijinul conştientizării oportunităţilor antreprenoriatului de

către tinerii din grupul ţintă, întâlnirile acestora cu antreprenori locali s-au dovedit a fi de un real interes pentru tineri, beneficiind din plin de experienţa lor. Au reuşit astfel să-şi facă o imagine mai aproape de realitate în ceea ce priveşte mediul de afaceri şi ceea ce presupune conducerea unei afaceri şi chiar să-şi stabilească anumite priorităţi în ceea ce priveşte pregătirea lor profesională viitoare.

Sfaturi pentru tinerii antreprenori

1. Investiţii minime La începutul unei afaceri, mai ales în rândul tinerilor de cele

mai multe ori lichidităţile sunt o problema majoră; în acest caz chiar dacă suntem tentaţi să investim cei mai mulţi bani în logistică, ar trebui să ne gândim bine şi să îi utilizăm în scopuri diferite, pentru dezvoltare şi promovare, acţiuni care la final ar putea aduce un profit. În cazul acesta trebuie să ne limităm la ceea ce avem nevoie şi să nu aruncăm banii pe lucruri nefolositoare în momentul înfiinţării afacerii.


19

2. Dezvoltarea personală

Reprezintă cea mai bună modalitate de a învăţa despre antreprenoriat dar şi despre cum poţi evita uşor, cele mai delicate situaţii.

3. Perseverenţă şi focus

În momentul în care vrei să pui în aplicare o idee de proiect, ai nevoie de foarte multă perseverenţă plus că trebuie să te focalizezi doar pe acea idee, implicarea în mai multe proiecte nu va face nimic altceva decât să-ţi distragă atenţia, să te dezorienteze ca in final să ducă la eşecul proiectului.

4. Începe acum

Mai mult ca sigur în mintea fiecăruia îşi face loc câte o idee genială, pe care din păcate nu o să o spunem niciodată nimănui, plus că mai mult ca sigur nu apare doar una, din contră, prin mintea noastră îşi fac loc o multitudine de astfel de idei. Aşadar nu lăsa timpul să treacă, gândeşte-te bine la ceea ce vrei şi cum o să faci să îţi transformi ideea în realitate, până la urmă toţi suntem ceea ce gândim.

5. Stabileşte-ţi obiective pe care să le poţi urmări Nu te aventura să îţi setezi obiective prea mari din prima,

axează-te pe obiective mici/medii pe care le puteţi finaliza în decursul unei săptămâni, apoi la finalul acesteia, vedeţi ce a ieşit bine şi ce nu, apoi puteţi face planul pentru următoarea săptămână.


20

6. Menţine-te sănătos

Aranjează programul pentru parcursul unei zile astfel încât să nu renunţi la obiceiurile sănătoase, nu este cazul sa treci peste mesele zilnice, nu este cazul să lucrezi 5 ore în plus într-o seară deoarece a doua vei realiza că în cele 10-12 ore în care ar trebui să dai dovadă de o productivitate şi un randament maxim, acestea vor fi egale cu 0. În concluzie dacă pui totul într-o ecuaţie vei vedea că eşti pe minus, aşadar nu neglija lucrurile esenţiale ale vieţii; o stare bună de sănătate, o relaţie bună cu familia dar şi cu tine însuţi, pot asigura prosperitatea unei afaceri, pe când afacerea nu îţi poate reda niciodată sănătatea, familia sau timpul pierdut. 7. Ia în calcul şi eşecul, sigur te vei lovi de el

Aşa cum spune şi un vechi proverb “Până nu greşeşti nu înveţi”, şi în afaceri trebuie sa iei în considerare eşecurile care la final te vor ajuta să devii un antreprenor de succes, mai ales dacă te gândeşti că 90% din antreprenori îşi închid afacerea încă din primul an, având astfel 8-9 sau chiar mai multe încercări până reuşesc să atingă succesul.

8. Începe singur

În consecinţă, dacă vrei să devii un antreprenor şi eşti la început de drum, poţi începe şi singur. Este posibil să începi o afacere şi cu o investiţie mică, dar pe măsură ce timpul va trece iar afacerea ta va începe să prindă contur o să ai nevoie de mai multe persoane care să lucreze pe diferite departamente, de aceea antreprenorul trebuie să îşi propună câştiguri destul de mari pentru a-şi permite să angajeze personalul necesar. În felul acesta, ca manager de proiect, îţi poţi rezerva un interval de timp în care să te întâlneşti cu clienţii, care în cele din urmă vor arăta o disponibilitate mai mare să plătească mai mult.

9. Sfaturi de la prea mulţi oameni

O altă modalitate prin care poţi ajunge mai aproape de visul tău este să asculţi sfaturile experţilor în antreprenoriat, însă nu îţi


21

ocupa timpul doar cu asta. În momentul în care o să primeşti prea multe sfaturi este posibil ca propriile tale idei să întârzie să apară. Cel mai bine pentru tinerii antreprenori este să îşi stabilească tutorii de la început, un grup destul de mare dar nu exagerat, în felul acesta la un anumit interval de timp când au întâmpinat deja anumite probleme, pot cere sfaturile experţilor iar in restul timpului se pot ocupa liniştiţi de conducerea propriei afaceri.

10. Crearea unui produs are mai mult timp alocat decât vânzarea lui

Experţii consideră că persoanele care îşi ocupă prea mult timp cu găsirea şi crearea unui produs special, tind să rămână fără energie sau lichidităţi chiar înainte de promovarea produsului, în favoarea altor societăţii care dispun de o organizare mai bună a vânzărilor.

11. O piaţă prea mică

În momentul în care te gândeşti la, lansarea unui produs pe piaţă, ia in considerare faptul că dacă alegi o piaţă mică şansele de reuşită sunt foarte mici în comparaţie cu o piaţă mare unde au loc majoritatea chiar dacă nu au foarte multă experienţă în domeniu. Nu trebuie să începi de sus, totul se obţine treptat; în felul acesta mai devreme sau mai târziu ajungi şi în punctul dorit.

12. Lipsa unor parteneri

Dacă piaţa pe care alegi să intri nu este una ce are deja o reţea creată, înainte de începerea afacerii ar trebui să găsească persoanele ce au nevoie de serviciile lor.

13. Cheltuieli mari cu publicitatea

În acest caz urmările pot fi pozitive dar şi negative, dacă o promovare bună a produselor/serviciilor poate aduce mulţi clienţi, în egală măsură poate fi şi o investiţie ce va irosi resursele societăţii. Cel mai bine ar fi ca, compania să lanseze campania de marketing în urma unui test al pieţei.


22

14. Un capital prea mic sau prea mare Se pare că tinerii tind să creadă că este suficientă o sumă

moderată de bani pentru a începe o afacere, luând în considerare doar cheltuielile generale, înfiinţarea firmei, închirierea unui spaţiu etc. însă uită cu desăvârşire de multitudinea de cheltuieli ce vor apărea după, de la plata salariilor până la cele mai mici cheltuieli care nici măcar nu par a avea vreo legătură cu afacerea pe care o pornesc. Prin urmare cel mai bine, înainte să porniţi o afacere, asiguraţi-vă că dispune-ţi de resursele necesare.

Pe de altă parte nici cei care dispun de o sumă mare de bani nu sunt feriţi de probleme, aceştia îşi irosesc resursele pe târguri, reclame şi tot felul de petreceri ajungând foarte uşor la faliment. Din acest motiv, pentru persoanele care dispun de un capital destul de mare este recomandat să îşi oprească nişte banii pentru zilele în care lucrurile nu vor mai merge aşa cum speră ei, depozite la bănci, investiţii etc.

15. Lipsa unui plan de afaceri

La început de drum este necesar să dispui de un plan de afaceri bine pus la punct. Deci nu folosi toată creativitatea pentru produsul/serviciul la care te-ai gândit, pentru că aveţi nevoie de ea şi pentru a vă pune la punct un model de vânzări, profituri sau cash-flow pe o perioadă de trei ani.


23

BUNE PRACTICI ÎN JOB-CLUBURI Activitatea de informare şi orientare profesională în cadrul

sistemului de învăţământ românesc este reglementată prin legislaţie specifică, dar aplicarea acestei legislaţii are un impact scăzut asupra actorilor vizaţi prin alocarea de resurse insuficiente.

De exemplu, un profesor consilier şcolar are 14 ore pe săptămână dedicate consilierii psihopedagogice pentru un număr de aproximativ 800 elevi, timp total insuficient pentru ca această activitate să aibă rezultate pozitive în ceea ce priveşte orientarea şcolară şi profesională a elevilor, problemele emoţionale, de învăţare, comportamentale ale acestora, activităţile cu părinţii.

În acest cadru, proiectul „Realizarea unui parteneriat în vederea stabilirii unei Scheme de Garantare pentru Tineri în judeţul Alba, România” a propus o serie de activităţi dedicate informării şi orientării profesionale a 80 de tineri din 4 şcoli pilot din judeţul Alba, urmărind creşterea gradului de integrare socio-profesională a acestora. Numărul final de participanți a fost de 88 tineri.

Astfel, au fost create structurile suport pentru a susţine serviciile integrate dedicate tinerilor, şi anume:

- o reţea pilot de 18 consilieri orientare în carieră, care şi-

au desfăşurat activitatea la nivelul şcolilor partenere. Astfel, în fiecare şcoală, cei 20-25 de tineri au fost consiliaţi de către 4-6 profesori consilieri, deci o medie de 5 elevi la 1 profesor consilier;


24

- 4 JOB-cluburi dotate în şcolile pilot, în cadrul cărora s-au derulat activităţile proiectului.

Programul de orientare şi consiliere vocaţională suport

dedicat celor 88 de tineri în cadrul JOB-cluburilor din şcolile pilot a presupus:

Servicii de orientare profesională a tinerilor – informare, consiliere

Educaţie antreprenorială – curs şi firme de exerciţiu

Ucenicie şi stagii de practică – internship în colaborare cu mediul de afaceri


25

Servicii de orientare profesională a 88 de tineri

Activitatea de informare şi consiliere în carieră a tinerilor a avut la bază un Regulament de organizare şi funcţionare a JOB-cluburilor, în acest cadru fiind organizată activitatea prin stabilirea grupelor de elevi – 5 elevi/profesor consilier, stabilirea orarului.

Informarea şi consilierea celor 88 de tineri în grup sau individual a constat în: discuţii pentru autocunoaştere, aplicare chestionare interese, aptitudini, elaborare plan de dezvoltare personală, joc de rol, tehnici de comunicare pentru interviu, completare CV, scrisoare de intenţie, scrisoare de mulţumire. Elevilor le-au fost puse la dispoziţie surse de informare privind profesia, oportunităţi de găsire a unui loc de muncă, pentru fiecare elev fiind completat un dosar de consiliere.

Educaţie antreprenorială – curs şi firme de exerciţiu

În fiecare JOB-club s-a desfăşurat un curs de educaţie

antreprenorială, în cadrul căruia elevii au aflat mai multe despre mecanismele pieţei, procedurile administrative – legale şi fiscale – pentru înfiinţarea unei întreprinderi, aspectele practice vizând dezvoltarea unei afaceri.

Aspectul practic l-a constituit elaborarea unui plan de afaceri, dar şi realizarea de firme de exerciţiu, ocazie cu care elevii au experimentat modul de înfiinţare a unei firme, funcţionarea diferitelor departamente în cadrul firmei, politica de marketing, etc.


26

Elevii au fost provocaţi să-şi exprime ideile prin utilizarea

metodelor non-formale – brainstorming, jocuri de afaceri, lucru în echipă.

În fiecare şcoală pilot s-a desfăşurat un concurs de planuri

de afaceri, elevii lucrând pe grupe. Planurile de afaceri câştigătoare au fost premiate în cadrul evenimentului „Antreprenor pas cu pas”, acestea fiind finanţate cu câte 6000 EUR.

Ucenicie şi stagii de practică – internship Tinerii implicaţi în proiect şi-au completat formarea

vocaţională prin participarea la stagii de practică organizate în cadrul unor agenţi economici din judeţul Alba care au corespuns profilului pregătirii vocaţionale a tinerilor (ex.: prelucrări maşini-unelte, prelucrări mecanice, servicii financiar-bancare).


27

În aceste stagii, elevii au fost îndrumaţi de către un profesor

consilier responsabil cu practica, iar în cadrul firmelor a fost desemnat câte un mentor care a monitorizat activitatea elevilor.

Stagiile de practică au fost completate de vizite de studiu la agenţii economici din judeţul Alba şi din judeţul Cluj. Astfel, elevii au avut ocazia să intre în contact direct cu mediul de afaceri, putându-şi forma opinii despre ce înseamnă să lucreze într-un domeniu sau altul: industria alimentară, industria porţelanului, prelucrarea sării, fabricarea de izolatori ceramică, comerţ, servicii.

Potrivit cu profilul pregătirii vocaţionale a elevilor din grupul

ţintă: economic, electronică-automatizări, comerţ, electric, mecanic, au fost achiziţionate echipamente pentru internship – echipamente de protecţie şi instrumente utile pentru activitatea practică a elevilor.


28

Workshopuri, ateliere şi schimburi de experienţă

Activităţile desfăşurate în cadrul fiecărui JOB-club au fost

completate cu întâlniri între tinerii implicaţi în proiect prin organizarea de workshopuri, ateliere pe teme ca: antreprenoriat, comunicare, orientare profesională, joc de rol – interviu cu un angajator, ocazie cu care elevii au schimbat idei, experienţe.

De asemenea, au fost organizate întâlniri ale tinerilor cu

reprezentanţi ai mediului de afaceri, cu psihologi, întâlniri care s-au dovedit a fi deosebit de interesante pentru elevi.


29

Centru Vocaţional de Asistenţă în Carieră a Tinerilor Informarea directă a tinerilor în cadrul celor 4 JOB-cluburi a

fost completată de informaţiile oferite de platforma interactivă on-line www.cvact.ro – centru de resurse pentru elevi, cadre didactice, părinţi, mediu de afaceri şi instituţii.

www.cvact.ro

Despre proiect: Obiective, Activităţi, Rezultate, Rețea pilot consilieri

orientare profesională, Ştiri – etape proiect, JOB-cluburi, Foto-video

JOB – Club: Consiliere vocaţională on-line, Studii, Burse,

Stagii de practică, Voluntariat, Cursuri, Joburi

Start-upuri virtuale: Ce este un start-up virtual?, Infiinţarea start-upului, Activităţi in cadrul start-

upului


30

METODE DE AUTOCUNOAŞTERE A ELEVILOR Punctul de plecare pentru orientarea în carieră este

autocunoaşterea. Fiecare tânăr trebuie să descopere, printr-o analiză proprie, ce fel de persoană este. Dezvoltarea cunoaşterii de sine la tineri este un proces continuu; ei încep să ia decizii la o vârstă fragedă, pe baza înţelegerii limitate a sinelui şi a lumii înconjurătoare. Pe măsură ce cresc, deciziile devin mai rafinate şi logice şi vor începe să înţeleagă consecinţele acţiunilor lor, dacă o decizie nu a reuşit să ia în considerare toţi factorii relevanţi.

Adesea, tinerii petrec mai mult timp analizând ce este pro şi contra unor opţiuni privind activităţile sociale (unde să meargă, cu cine, ce să îmbrace, ce să facă la destinaţia respectivă) decât să abordeze opţiunile de orientare în carieră, în special dacă sunt interesaţi de o carieră care nu este uşor de urmat. Mulţi sunt influenţaţi de circumstanţele înconjurătoare, de părinţi şi colegi şi îşi suprimă uneori înclinaţiile naturale deoarece acestea nu sunt conforme cu normele societăţii lor.

Activitățile de educaţie pentru carieră sunt primul pas spre cunoaşterea de sine a elevilor prin activităţi/exerciţii care iau în considerare ceea ce îi place/ ce nu îi place unui elev, pe baza înţelegerii lumii înconjurătoare în care acesta trăieşte; ele reprezintă o intervenţie educaţională de dezvoltare, în avans, a deprinderilor şi abilităţilor necesare pentru dezvoltarea propriei cariere.

În cadrul JOB-cluburilor organizate prin proiect au fost aplicate elevilor mai multe metode de autocunoaștere. La finalul activităților profesorii consilieri au răspuns întrebărilor formulate într-un sondaj pentru aprecierea metodelor de autocunoaștere și a relevanței acestora în activitățile de orientare profesională. Mai jos sunt prezentate câteva din rezultatele acestui sondaj.


31

Q1. Alegeți din lista de mai jos metodele de autocunoaștere

utilizate în activitățile cu elevii în JOB-club.

Q2. Apreciați pe o scala de la 1 la 5 utilitatea metodelor de

autocunoaștere în activitățile de orientare profesională desfășurate în job club.


32

Q3. Notați pe o scală de la 1 la 5 cum considerați că

apreciază elevii utilitatea metodelor de autocunoaștere în orientarea lor profesională.


33

Întrebările 4 și 5 au solicitat întocmirea unui top cu cele mai relevante metode de autocunoaștere atât din punctul de vedere al elevilor cât și al profesorilor consilieri. Aceste metode sunt:

Metoda „Cine sunt eu?”

Varianta românească ce aparţine psihologului M. Zlate

constă într-o compunere cu titlul „Cine sunt eu?” pe care cei examinaţi trebuie s-o scrie, referindu-se la ei înşişi. Subiecţii au libertatea de a scrie această compunere când doresc, la şcoală sau acasă, au libertatea de a o semna sau nu sau, mai mult, se pot chiar sustrage de la îndeplinirea acestei sarcini. Li se cere ca, la începutul lucrărilor, să noteze prima reacţie faţă de întrebarea pusă.

O altă variantă este fișa în care elevii completează următoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt ……………….. Mă simt mândru de mine pentru că …………………………. Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt ………………… Îmi place mult să ………………………………………………. Îmi doresc să …………………………………………………… Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este ……. Mi-ar plăcea să devin …………………………………………. Îmi propun să ………………………………………………….. Prefer să ………………….. decât să ……………………….. Ştiu că pot să ………………………………………………….. Această metodă poate fi folosită în special la vârsta

adolescenţei, la care dorinţa de a se autocunoaşte a elevului este intens exprimată, manifestată, dar poate fi folosită şi de către cadrele didactice, cu scopul cunoaşterii elevilor.

Analiza SWOT

Analiza sau tehnica SWOT este o metodă eficientă de

autocunoaştere care poate, de asemenea, fi folosită la elevii adolescenţi.


34

Puncte tari

Nevoi / Puncte slabe

Oportunităţi

Riscuri / Ameninţări

Metoda presupune identificarea de către elev a:

1. cât mai multe puncte tari în personalitatea sa, în convingerile, atitudinile şi comportamentele sale (de ex. nu fumez, îmi place natura, am mulţi prieteni, iubesc animalele, sunt vesel şi optimist, am umor, dorm bine, mă simt iubit de părinţi etc.). Este important ca elevul să nu considere “puncte tari” doar calităţi deosebite sau succese mari (de ex. sunt primul în clasă, sunt campion la atletism).

2. două sau trei puncte slabe pe care ar dori să le diminueze cât de curând sau poate chiar să le elimine (sunt dezordonat, mă enervez repede); nu este necesar să se epuizeze lista cu puncte slabe personale. Scopul este de a încerca ca acestea să fie depăşite şi nu ca elevul să fie copleşit de ele. Este important să evităm etichetarea lor ca defecte: cuvântul neajuns sau punct slab permite elevului să perceapă posibilitatea de remediere. Punctele slabe să nu fie descrise în termeni generali (de ex. nu sunt bun, nu sunt inteligent, nu sunt generos) ci să se refere la aspecte concrete, observabile (de ex. am rezultate şcolare slabe la chimie).

3. oportunităţilor pe care se poate baza în dezvoltarea personală (de ex.: am un frate mai mare care mă poate ajuta, am prieteni suportivi, am părinţi care mă iubesc, am camera mea, învăţ la o şcoală bună, am resurse financiare, am acces la informaţii). Se discută modul în care aceste oportunităţi pot şi trebuie să fie folosite.

4. ameninţărilor care pot periclita formarea unei stime de sine pozitive. (de ex.: renunț uşor, conflicte în familie, părinţi divorţaţi, situaţie financiară precară, părinte decedat, boală cronică). Se discută modul în care aceste ameninţări pot influenţa stima de sine, dacă sunt ameninţări reale sau imaginare şi căi prin care ar putea fi depăşite.


35

Această metodă poate deveni un foarte bun exerciţiu pentru cunoaşterea personalităţii, dar şi pentru formarea şi dezvoltarea unor trăsături, capacităţi, atitudini etc.

Test de evaluare aptitudini

Prezintă o listă din care pentru fiecare aptitudine sau

competenţă sunt evaluate două aspecte : 1. Gradul de competenţă pe care subiecții cred că îl au; 2. Măsura în care vă place sau nu să o valorificaţi. Prin evaluarea aptitudinilor se pot:

- identifica mai bine punctele forte și punctele slabe - determina abilitățile care sunt importante în munca depusă - evalua respectul de sine și încrederea - examina și lua în considerare alternativele în carieră - formula obiective în carieră.

Aptitudinile sunt lucruri pe care le putem face bine, sunt acele capacități pe care le aducem la locul de muncă. Acestea sunt activități pe care le facem în scopul de a ajuta angajatorii în atingerea obiectivelor lor. Deoarece există posibilitatea de a le obține dintr-o varietate largă de activități si apoi de a le transfera de la o sarcina la alta, abilitățile au devenit mai importante în lumea muncii de astăzi. Este important de a descoperi diferitele abilități pe care le posedăm, dar, de asemenea, pentru de a identifica aptitudinile care ne plac cel mai mult sa le utilizăm. Oamenii interesați în a face o schimbare de carieră trebuie să fie conștienți de modul în care pot aplica abilitățile lor la o varietate de locuri de muncă.

Inventarul de interese sau testul Holland

Teoria personalității a lui John Holland, este la ora actuală

una din teoriile care suscită un deosebit interes. Holland consideră că alegerile vocaționale constituie o exprimare a personalității, iar mediile de muncă, la fel ca și personalitățile, pot fi structurate în categorii bine determinate și definite.


36

Testul cuprinde 120 de întrebări, care încep cu „Ţi-ar plăcea să… ?” și la care se răspunde astfel:

2 – Dacă respectiva activitate îţi place 1 – Dacă îţi este indiferentă 0 – Dacă îţi displace În urma aplicării testului J. Holland ajunge la următoarele

concluzii: - în cultura noastră, majoritatea oamenilor pot fi împărțiți în

șase tipuri: realist, intelectual, social, convențional, întreprinzător și artistic;

- sunt șase categorii de medii de muncă: realist, intelectual, social, convențional, întreprinzător și artistic;

- oamenii caută medii și vocații care să le permită să-și exercite deprinderile și aptitudinile, să-și exprime atitudinile și valorile, să rezolve probleme sau să joace roluri agreabile și să le ocolească pe cele dezagreabile;

- comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interacțiunea personalității sale cu mediul înconjurător.

În loc de concluzii

Autocunoaşterea este importantă în momentul în care elevii

doresc să înţeleagă tipul de activităţi şi de carieră care le va oferi nivelul de satisfacţie a muncii pe care şi-l doresc. Activităţile trebuie să ia în considerare calităţile personale ale elevilor, aspectele care îi interesează, precum şi lucrurile la care se pricep, atât în şcoală, cât şi în activităţile şi hobby-urile din timpul lor liber. Este la fel de important ca elevii să conştientizeze că sunt unici şi că este absolut normal ca tipul de activitate care se potriveşte prietenilor lor să nu fie de interes pentru ei. Găsirea locului potrivit pe piaţa muncii este esenţială, dar nu se întâmplă în mod automat, iar elevii trebuie să aibă oportunitatea de a reflecta şi de a-şi analiza experienţele, precum şi de a-şi dezvolta încrederea în propriile abilităţi.


37

EVALUAREA IMPACTULUI ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUI

Dorința de a învăţa ceva nou şi probabil diferit faţă de şcoală

a fost principalul motiv care i-a determinat pe elevi să participe în principal la activitățile implicate de job club.

Dorința elevilor de a se informa, de a învăţa cum să dezvolte

o afacere reprezintă o tendință semnificativă identificată în rândul elevilor şi pe parcursul interviurilor - la terminarea facultăţii dar şi în câteva cazuri la terminarea liceului elevii sunt interesaţi să-şi deschidă o afacere ca urmare a influenţei activităţilor proiectului.

Eforturile profesorilor au fost sursele principale de informații pentru elevii care au aflat de oportunitatea de a fi implicați în cadrul proiectului şi în mai mică măsură au aflat despre proiect de la colegi sau autorităţi locale implicate în implementarea proiectului.

Privind retrospectiv, acum la finalul proiectului, beneficiarii consideră în proporție de aproximativ 99% faptul că proiectul a fost un succes şi nu regretă decizia luată în această privință: „decizia de a intra în proiect a fost una corectă.”

47%

12% 7%

28%

5%

Ce v-a determinat să intrați în acest proiect?

Dorința de a învăța ceva nou

Recomandarea unui profesor, prieten, coleg Informațiile primite la lansarea proiectului Dorința de a învață cum sa dezvolt o afacere Relațiile pe care le pot dezvolta cu profesorii și elevii


38

Rezultatul acestei implicări reușite în proiect i-a determinat pe elevi să aprecieze pozitiv cunoștințele şi experiențele acumulate;

În proporție de peste 80% elevii consideră că noțiunile învățate în timpul proiectului îi vor ajuta în viitor şi posibil ca cele învăţate să le schimbe/să le influenţeze (peste 45%) parcursul academic şi profesional.

Tabel - Măsura în care sunt utile noțiunile învăţate în timpul proiectului

Frecvenţă Procent În foarte mare măsură 13 28.9 În mare măsură 28 62.2 În mică măsură 1 2.2 Nu știu 3 6.7

Tabel - Măsura în care se poate schimba opțiunea de pregătire școlară sau profesională după finalizare proiect

Frecvenţă Procent Deloc 10 21.6 În foarte mare măsură 4 7.8 În mare măsură 18 35.3 În mica măsură 14 27.5 Nu știu 4 7.8 Utilitatea şi noutatea cunoștințelor, modul de relaționare cu

profesorii şi consilierii implicați sunt posibili factori care ar putea să explice intenția de schimbare a opțiunilor școlare şi/sau profesionale a elevilor implicaţi în activitățile proiectului.

Implicarea în proiect a adus cu sine şi posibile modificări în modul cum familia extinsă va privi relația cu specialistul în consiliere şi orientare profesională ca reacție secundară la implicarea elevilor în cadrul proiectului.

Era de așteptat ca această implicare să aducă un plus de valoare în cadrul relațiilor pe care elevii implicați le vor dezvolta. Astfel, pe parcursul proiectului s-au îmbunătăţit simţitor relaţiile cu profesorii implicaţi în proiect dar şi cu elevii.


39

Tabel – Modificarea relațiilor cu terţii a elevilor ca urmare a implicării în

proiect

În bine Nici o

schimbare Nu pot aprecia

Membrii familiei 21 22 2

Rude, vecini, prieteni 12 32 1 Colegi 33 10 2 Autorităţi locale 13 24 8 Profesori 37 5 2

Implicarea în activitățile job-clubului a avut efecte pozitive

asupra abilităţilor elevilor. Faptul că accesul la job-club se face în mod organizat şi li

s-a pus la încercare efortul de învăţare altfel decât cel clasic, s-a văzut şi în comportamentul elevilor. Aceștia, pe parcursul proiectului:

ü şi-au îmbunătăţit abilitatea de a gestiona mai eficient timpul

şi resursele (cu toate că la puncte slabe elevii au menționat şi statul după ore în cadrul job-clubului);

ü au învăţat să facă prezentări în public (şi-au învins teama de a vorbi în public);

ü au învăţat să-şi facă relaţii şi să interacţioneze cu alte

persoane;

ü au aflat ce înseamnă să te implici în cadrul unui proiect cu finanțare europeană şi nu în ultimul rând;

ü au aflat cum este să lucrezi sub presiune.


40

Grafic privind nota acordată pentru activităţi desfăşurate în

cadrul job-clubului

În activitatea job-clubului au fost şi aspecte apreciate într-un

mod negativ dar nu într-atât încât să constituie o problemă în înţelegerea elevilor implicaţi în acest tip de activităţi.

Au fost apreciate relaţia dezvoltată de elevi cu profesorii, modul de desfăşurare a activităţilor practice dar şi pregătirea profesională a profesorilor, semn că specificul activităţilor a făcut ca relaţiile şi tipul de comunicare să fie altfel percepute de elevi. S-ar mai fi aşteptat elevii la o relativă îmbunătăţire a materialelor didactice avute la dispoziție, dar aceste mici minusuri au fost completate de asistenţa primită la elaborarea planului de afacere dar şi de dezvoltarea relaţiei cu colegii şi profesorii ca suport emoţional compensator pentru alte minusuri.

0 5 10 15 20 25 30

4

5

6

7

8

9

10

Dați o notă de la 1 la 10 următoarelor aspecte legate de activitățile de la job club

Asistența primită la elaborarea unui proiect sau cereri de finanțare Relația cu ceilalți colegi

Relația cu profesorii

Modul de desfășurare a activităților practice

Pregătirea profesională a profesorilor

Materialele didactice primite (cursuri, articole, rapoarte, etc.) Programa, orarul de acces la job club


41

Tabel - Note acordate aspectelor legate de activitățile desfășurate la job-club

Dați o notă de la 1 la 10 următoarelor aspecte legate de activitățile de la job club:

Nota M

Medie 4 5 6 7 8 9 10

Programa, orarul de acces la job club 2 2 6 6 8 21 8.69

Materialele didactice primite (cursuri, articole, rapoarte, etc.)

3 1 3 5 13 20 8.88

Pregătirea profesională a profesorilor 2 3 6 8 26 8.98

Modul de desfășurare a activităților practice 1 3 6 11 23 9.02

Relația cu profesorii 1 2 2 14 26 9.23

Relația cu ceilalți colegi 1 1 1 8 13 21 9.10 Asistența primită la elaborarea unui proiect sau cereri de finanțare

2 2 5 16 18 8.65

De asemenea mai trebuie menţionat faptul că prilejul de a

activa în cadrul job-cluburilor le-a dat ocazia elevilor să interacţioneze între ei şi chiar să lege legături mai strânse între colegi.

Tabel – aprecierea nivelului de adaptare a activităţilor din job-club la

nevoile elevilor

Frecvenţa Procent În foarte mare măsură 12 23.5 În mare măsură 30 58.8 În mica măsură 7 13.7 Nu știu 2 3.9

Consultanţii şi profesorii specialiști în cadrul job-club-urilor şi-

au adaptat modalitatea de a preda/interacționa astfel că peste 80% dintre elevii care au răspuns la chestionarul de evaluare susţin că activităţile au fost adaptate nevoilor elevilor.


42

Peste 90% din elevii intervievați consideră că proiectul şi-a îndeplinit obiectivele pe care le avea în program.

Cu toate că recunosc faptul că au avut ce învăţa din experiența proiectului, au existat şi cazuri în care datorită decalajului mare între noțiunile învăţate în proiect şi ceea ce învaţă la şcoală, au fost elevi care au fost depăşiţi de cele învăţate în cadrul activităţilor proiectului. Nu au găsit o utilitate acceptată informaţiilor acumulate şi nu reuşesc să facă conexiuni cu alte informaţii.

Tabel - Intensitatea legăturii între nivelul de educație şi nivelul de trai

Frequency Percent Foarte mare 23 45.1 Mare 21 41.2 Mică 4 7.8 Nici una 1 2.0 Nu știu 2 3.9

Surprinzătoare în acest tabel sunt răspunsurile de „mică, nu

știu, nici una” fapt ce indică lipsa de perspectivă de viitor pentru respondenții din această situație. Ei se încadrează în marja de eroare a copiilor cu probleme potențiale; aceștia declară că nu văd o legătură între nivelul de trai şi nivelul de educaţie, fapt ce ne poate duce cu gândul la ideea conform căreia acești elevi au sau vor avea probleme în ceea ce privește evoluția lor ulterioară imediată.

Chiar dacă pe ansamblu proiectul este evaluat de către elevi într-un trend pozitiv aceștia au punctat şi câteva minusuri astfel:

1. Elevii au observat faptul că în cadrul activităților se menţionau şi aspecte legate de scrierea unor proiecte cu finanțare europeană. Ar fi fost interesați şi de acest aspect.

2. “Unele cerințe erau prea mari faţă de ceea ce noi am învăţat/ știam până în momentul respectiv.”

3. „Trebuia să ne folosim de anumite informații pe care la şcoală nu le învăţasem încă.”

4. „Uneori trebuia să stăm după ore.” Minusurile semnalate de elevi nu puteau rămâne fără

consecințe. Prin urmare notarea se distribuie de la 7 la nota 10 cu


43

accent pe 9 si 10. Pe ansamblu, din punctul de vedere al elevilor implementarea a fost una de succes dar putea să fie şi mai bine. Aceștia au dat o nota de 9.16 (peste 75% au dat nota de 9 si 10 pentru implementare proiectului) pentru modul cum a fost implementat proiectul.

Poziția ocupată în prezent – cea de elev - face ca răspunsul la întrebarea privind intenția de aplicare pentru o finanțare europeană sa fie unul ușor de intuit: de nehotărâre (68,6%) “întâi bacul, apoi facultate sau dacă pot mă angajez”.

Așteptările sunt mari faţă de activitatea de consiliere școlară.

Tabel - Evoluția așteptărilor faţă de evoluția viitoare a consilierii

școlare din județ ca urmare a implementării proiectului

Startul a fost dat…

Rămâne de văzut în ce măsură consilierii vor şti să continue şi să crească notorietatea activităţii acestora în strânsă legătură cu cea dezvoltată de proiect. De asemenea, se așteaptă ca lucrurile să se mişte în ceea ce priveşte lupta cu reticenţa părinţilor în a apela la servicii de consiliere şcolară. Şi în acest caz, profesorii, consilierii implicaţi în proiect sunt cei care vor avea un cuvânt de spus: dacă vor şti să beneficieze de pe urma notorietăţii proiectului şi să aducă la masa discuţiei părinţi, angajatori atunci obiectivul proiectului va fi depăşit.

In creștere La fel In descreștere

după terminarea proiectului activitatea de consiliere şcolară din liceu va fi...

34

6

1

după terminarea proiectului intenția părințiilor de a apela la sfatul specialiștilor în consilierea școlară va fi...

26

1

24


44

PLAN CENTRALIZAT DE ACŢIUNE COMUNĂ

Propunere direcţii de acţiune privind orientarea şcolară şi profesională a elevilor din judeţul Alba

Nivel Problema identificată

Soluţia Resurse alocate

Responsabili

Elev

Dificultăţi în autocunoaştere

Aplicarea de teste de autoevaluare, de aptitudini, de interese de către specialiști atât în mediul școlar cât şi extrașcolar

- Specialişti IOP - Teste de autoevaluare, de aptitudini, de interese

- Cabinete școlare de consiliere - Furnizori publici si privați de servicii de consiliere vocaționala - Instituții de învăţământ - Părinţi - Profesori /diriginţi

Dificultăţi în comunicare

Suplimentarea activităților elevilor cu specialişti IOP, cu persoane din mediul economic, social

Resurse umane – specialişti IOP, persoane din mediul de afaceri

- profesori/ diriginţi - părinţi - psihologi școlari

Familie

Informaţii insuficiente privind orientarea şcolară şi profesională a elevilor Informații insuficiente privind piața muncii si dinamica profesiilor in contextul dinamicii globale a societăţii Dificultăţi în comunicarea cu copiii/şcoala/ instituţiile

Campanii de informare publică privind orientarea școlara si profesionala/oportunitățile de pe piața muncii Programe gen „Şcoala părinţilor”

Resurse umane, financiare

ISJ, Şcoli Instituții conexe ISJ AJOFM


45

Şcoală (Sistem de învăţământ)

Număr redus de specialişti IOP Număr redus de ore alocate orientării şcolare şi profesionale - 14 ore/săptămână/ profesor consilier /800 elevi Infrastructură IOP slab dezvoltată (cabinete de consiliere în şcoli)

Creşterea numărului de specialişti IOP Creşterea numărului de activităţi dedicate orientării şcolare şi profesionale Dotări suplimentare pentru cabinetele de consiliere în şcoli Amenajarea unor spaţii gen JOB CLUB în şcoli

Resurse umane Resurse financiare din bugetul de stat, bugete locale, finanţări nerambursabile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Autorităţi locale

Infrastructura din atelierele școală este uzată moral şi fizic, necorespunzătoare pentru a asigura o bună pregătire practică a elevilor

Dotarea atelierelor şcoală cu echipamente si materiale de lucru necesare elevilor pentru pregătirea practică apropiată de cerinţele angajatorilor

Resurse financiare bugetare sau atrase din finanţări nerambursabile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Autorităţi locale Asociaţii patronale in parteneriat cu scoli

Corelarea parțială şi formală a planurilor de școlarizare şi programelor de învăţământ în relaţia cu agenţii economici şi cerințele pieței muncii

Adaptarea planurilor de învăţământ şi a programei școlare la cerinţele agenţilor economici şi dinamica pieței muncii. Extinderea modelului Şcolii profesionale germane, colaborarea şcoală-agent economic din etapa de proiectare a planului de școlarizare pana la finalizarea studiilor si integrarea in muncă a tinerilor

Resurse umane Resurse financiare

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ISJ Asociații patronale Consorții profesionale Autorităţi locale

Parteneriate şcoală – mediu de afaceri insuficient dezvoltate şi

Organizarea de activităţi gen Ziua porţilor deschise la agenţii economici

Resurse umane si financiare

Şcoli, ISJ, CJ Alba Asociații


46

valorificate prin stagii de practică, vizite de studiu

Activarea parteneriatelor existente între şcoli şi agenţi economici şi încheierea de noi parteneriate Creşterea numărului de vizite de studiu a elevilor la agenţi economici Realizarea de întâlniri ale elevilor cu oamenii de afaceri

patronale locale Autorităţi locale

Există cadru legislativ care reglementează activitatea IOP dar aplicarea lui are impact scăzut asupra actorilor vizați prin alocarea de resurse insuficiente . Ex. 14 ore norma didactică/profesor consilier/săptămână/800 de elevi

Creșterea numărului de ore alocat pentru activităţi de orientare școlară şi profesională, de antreprenoriat, de practica profesionala pentru o mai buna pregătire a elevilor pentru cariera si pentru integrare in muncă

Resurse umane Resurse financiare

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Agenţi economici

Nu sunt consultaţi în mod real privind nevoile de forţă de muncă

Campanii de consultare pe domenii de activitate economică, la care să participe experţi în domeniu – reprezentanţi ai agenţilor economici, ISJ, şcoli

Resurse umane

ISJ Şcoli Agenţi economici Autorităţi locale

Nu sunt stimulați să se implice în formarea profesională a tinerilor

Campanii de informare (prezentare avantaje - forţă de muncă calificată conform cerinţelor angajatorilor, reducerea costurilor de angajare, creşterea motivării şi

Resurse umane

ISJ Şcoli Autorităţi locale Asociaţii patronale


47

SOLUŢII PROPUSE PENTRU SUSTENABILITATEA PROIECTULUI PENTRU ANUL 2015 I. Promovarea firmelor de exerciţiu în activitatea practică a elevilor liceelor

tehnologice din judeţul Alba II. Dezvoltarea unui parteneriat interinstituţional pentru susţinerea

activităţilor de evaluare aptitudinală a elevilor din judeţul Alba

loialităţii faţă de companie, calificare specifică locului de muncă, pregătire performantă)

Lipsa unor prevederi legislative care să faciliteze implicarea agenților economici în pregătirea tinerilor prin stagii de practică

Completarea legislaţiei astfel încât activitatea mentorilor din firme dedicată stagiilor de practică a elevilor să fie susţinută financiar . Acordarea de facilități fiscale firmelor care susțin pregătirea practică a elevilor

Resurse financiare din bugetul de stat şi/sau finanţări nerambursabile

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Ministerul muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Ministerul finanţelor publice

Instituţii cu atribuţii în pregătirea tinerilor pentru piaţa muncii

Dificultăţi în mobilizarea resurselor umane/materiale Adaptabilitate scăzută la dinamica pieţei muncii Mecanisme greoaie, birocratice, cu decizie centralizată

Alocarea de resurse umane suplimentare Specializarea resurselor umane Simplificarea procedurilor birocratice Descentralizarea deciziilor privind planurile de învăţământ

Resurse umane şi financiare

Ministere Agenţii naţionale APL

Finanţări disponibile

* FSE - Programul operaţional POSDRU; programul pilot Schema de Garantare pentru Tineri * Iniţiativa de ocupare a tinerilor * GUVERNUL ROMANIEI: Programul național dedicat tinerilor întreprinzători *COMISIA EUROPEANĂ: programul Erasmus pentru tineri antreprenori *ANPCDEF :Programul Erasmus+


48

INFORMAŢII UTILE

Consiliul Judeţean Alba

www.cjalba.ro

Inspectoratul Şcolar al judeţului Alba

www.isj.albanet.ro

Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Alba

http://www.cjrae-ab.ro/

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba

www.alba.anofm.ro

Patronatul Român

www.patronatulroman.ro

Asociaţia Acţiuni Sociale prin Metode Educative Active

www.asmea.ro

Asociaţia Atitudini şi Alternative

www.atitudini-on.ro

Program de mobilitate profesională a tinerilor în cadrul Ansamblului Regiunilor Europene – ARE (Judeţul Alba este membru al ARE)

http://www.eurodyssee.eu/

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

www.edu.ro

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

www.tvet.ro

Program de dezvoltare a învăţământului profesional şi tehnic

http://www.alegetidrumul.ro/

Şcoala Profesională Germană Kronstadt

http://www.sgk.ro

Şcoala Profesională Germană Kronstadt

http://investalba.ro/nou/?p=584

Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației si Formării Profesionale, care gestionează programul Tineret în Acțiune în România

www.anpcdefp.ro

Portalul românesc al programului Tineret în Acțiune

www.tinact.ro

Centrul Naţional de Resurse pentru Orientare Profesională

www.euroguidance.ise.ro


49

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

www.mmuncii.ro

Portalul IMM-urilor din România

www.immromania.ro

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

www.onrc.ro

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

www.anaf.ro

Centrul de Consiliere și Orientare Profesională

www.consilieresiorientare.ro

Cognitrom Career Planner - platformă profesională dedicată consilierii și orientării în carieră a elevilor

www.ccponline.ro

Comisia Europeană – Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune

http://ec.europa.eu/social/home.jsp?langId=ro

Euroguidance - rețeaua de sisteme de orientare profesională în întreaga Europă

http://euroguidance.eu

Portalul Comisiei Europene dedicat programului Tineret in Acțiune

http://ec.europa.eu/youth/index_en.htm

EURES - portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă

http://eures.europa.eu/

Europe Direct - serviciul de informare a cetățenilor

http://europa.eu/europedirect/

Europa ta - portalul de consiliere pentru cetățeni şi întreprinderi

http://europa.eu/youreurope/advice/

ERASMUS pentru tinerii antreprenori

http://www.erasmus-entrepreneurs.eu/index.php?lan=ro

O rețea de centre de resurse europene în domeniul tineretului

www.salto-youth.net


50

JOB-cluburi înfiinţate prin proiect

JOB-club Alba Iulia Colegiul Economic „D.P. Marţian” Alba Iulia Adresa: Str. O. Goga nr. 11, Alba Iulia Tel./Fax: 0040 258 811 468 E-mail: [email protected] Coordonator: Popa Victoria JOB-club Blaj Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” Blaj Adresa: Str. Dr. Vasile Suciu 25, Blaj Tel./Fax: 0040 258 713 630 E-mail: [email protected] Coordonator: Tomotaş Valeria Cristina JOB-club Cugir Colegiul Tehnic „I.D. Lăzărescu” Cugir Adresa: Str. Victoriei nr. 9, Cugir Tel. 0040 258 751 028 E-mail: [email protected] Coordonator: Napău Ileana Dacia JOB-club Ocna Mureş Liceul Tehnologic Ocna Mureş Adresa: Str. Colonia peste Mureş nr. 9, Ocna Mureş Tel./Fax: 0040 258 870 807 E-mail: [email protected] Coordonator: Nagy Timea


51

Echipa proiectului

Consiliul Judeţean Alba Manager proiect: Aitai Marian Asistent manager: Lenica Bucur Responsabil imagine şi comunicare: Marilena Moga

Responsabil administrativ: Petru Mârza Responsabil financiar şi achiziţii: Eugen Dobra Responsabil juridic: Gabriel Vasiu

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Alba Responsabil tehnic activităţi formare profesională ISJ Alba: Alexandra Popa Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba Reprezentant partener: Andrea Elena Katona Confederaţia Patronatul Român, filiala Alba Reprezentant partener: Cosmin Maier

Asociaţia A.S.M.E.A. Responsabil ASMEA în parteneriat şi activităţi de informare şi consiliere vocaţională: Marinela Verdeş / Cristina Comaniciu Expert IT – platforma www.cvact.ro: Cristina Comaniciu

Expert IT şi în consiliere profesională: Mihaela Verdeş Expert coordonator reţea consilieri orientare vocaţională: Dana Piştănilă

Asociaţia Atitudini şi Alternative Responsabil AAA în parteneriat şi formare competenţe antreprenoriale: Mihaela Cătălina Bădoiu Expert sociolog realizare studiu şi ghid: Victor Bădoiu /

Dan Niţu Expert antreprenoriat: Doru Gălăţeanu Expert start-up şi firme de exerciţiu: Victoria Popa


52

CUPRINS

1. Cuvânt înainte ………………………………………………………1 2. Introducere – ghidul în contextul proiectului …………………….2 3. De ce orientare şi consiliere ……………………………………….6 4. Bune practici rezultate din studiul de cercetare …………………9 5. Antreprenoriatul – opţiune de carieră a tinerilor ………………..15 6. Bune practici în JOB-cluburi ……………………………………...23 7. Metode de autocunoaştere a elevilor ……………………………30 8. Evaluarea impactului activităţilor proiectului ……………………37 9. Plan centralizat de acţiune comună ……..………………………44 10. Informaţii utile ………………………………………………………48 11. JOB-cluburi înfiinţate prin proiect ………………………………...50 12. Echipa proiectului ………………………………………………….51

Ghid „Metode şi instrumente de activare a tinerilor pentru ...

Documents

Transcript of Ghid „Metode şi instrumente de activare a tinerilor pentru ...