Ghid is v3 Copyright

Copyright 2015 Toate drepturile rezervate UEFISCDI

MANUAL DE BUNA PRACTICA

ORIENTARI SI LINII DIRECTOARE

PRIVIND APLICAREA REGLEMENTARILOR IN DOMENIUL BREVETELOR DE SERVICIU IN ORGANIZATII DE CD DE DREPT PUBLIC SI IMM


Cuvant inainte

Prezentele orientri, sunt emiseca rspuns laorecunoateretot mai mare a importanei i complexitatiirelaiilor dintre organizatiile de cercetare-dezvoltare de drept public (ex.universitati, INCD) i industrie. Colaborareantre universiti, INCD i ntreprinderipoate duce labeneficii pentruambele pri, n cazul n careexistonelegereclarapoliticilor i procedurilorprivind respectarea drepturilor de proprietate intelectuala si exploatarea acestora in beneficiul comuniaobiectivelor specifice acestora, diferite dar complementare. In esenta, prezentul manual de buna practica abordeaza, in secundar, necesitateamodificarii culturii organizationale pentru a avea o organizatie inovativa de succes cu accent pe resursa umana - inovatia organizationala. Lucrarea evidentiaza atat importanta surselor de inovare din cadrul unei organizatii ca factor determinant pentru a avea un bagaj de inventii de serviciu cat si aspecte despre motivatia de a inova (prin intermediul inventiei de serviciu) a organizatieii (ex. cresterea cotei de piata / profit crescut; largirea gamei de produse/ imbunatatirea serviciilor, intrarea pe alte piete.. etc.) si, implicit, motivatia specialistilor de a inventa. In aplicarea reglementarilor privind inventia de serviciu, ne propunem ca in cuprinsul manualului, organizatia de cercetare-dezvoltare sa nu fie abordata ca organizatie inovativa fara o motivatie, indiferent de cat de valoroase sunt sursele de inovare interne.

Organizatia este abordata ca inovativa prin prisma faptului ca intotdeauna exista motivatia/factorul extern/motivarea personalului pentru a activa.

Organizatia rezista pe piata doar cand se adapteaza la complexul de factori interni si externi/riscuri si oportunitati, cand are o motivatie; (chiar si ideea. vream sa fim cei mai buni pe piata, sa castigam mai mult, sa aratam cel mai bine, sa fim cei mai inteligenti... conduce la ideea ca sursele inovative interne dau feedback la o motivatie).


Cuprins

Cuvant inainte .......................................................................................................................................... 2

Cuprins ...................................................................................................................................................... 3

1. Preambul (motivul elaborarii manualului de buna practica, grup de lucru) ...................................... 5

2. Introducere .................................................................................................................................................... 5

2.1. Schema procesului de brevetare intr-o organizatie ......................................................................... 5

2.2. Referine normative - legislatie ........................................................................................................... 5

2.3. Domeniu de aplicare ............................................................................................................................. 6

2.4. Definiii, Termeni si Abrevieri............................................................................................................... 7

3. Cadrul general privind inventia de serviciu ............................................................................................... 8

3.1. Condiiile ce trebuie ndeplinite de invenii pentru a fi catalogate drept invenii de serviciu .. 9

3.1.1. ncadrarea inveniei n categoria inveniilor de serviciu i revendicarea de ctre

angajator .................................................................................................................................................. 10

3.1.2. Remuneraie si premiere pentru inveniile de serviciu ........................................................... 11

3.2. Analiza comparativa a reglementarii inventiilor de serviciu i aplicrii in RO, EU, USA .......... 11

3.3. Rolul inveniei de serviciu in procesul de inovare la OCD ............................................................ 12

3.4. Proprietatea asupra inventiilor de serviciu ...................................................................................... 13

3.4.1. Drepturile i obligaiile salariatului, respectiv ale angajatorului ............................................ 13

3.5. Drepturi i obligaii inventator-angajator .......................................................................................... 14

3.6. Clauza de confidentialitate si secretul de serviciu ......................................................................... 16

3.7. Exemple de Bune Practici .................................................................................................................. 17

3.7.1. Inventia de serviciu in Germania ............................................................................................... 17

3.7.2. Franta ONERA .......................................................................................................................... 18

4. Managementul proprietatii industriale la nivelul OCD;.......................................................................... 20

4.1. Managementul inovarii ....................................................................................................................... 20

4.1.1. Definirea tehnicilor de management al inovrii .................................................................. 21

4.2. Modele de contract ......................................................................................................................... 22

4.3. Confidentialitate (L83, Art.10) ....................................................................................................... 23

4.4. Consiliere n proprietate industrial (L83 Art 13) ....................................................................... 25


4.5. Evaluarea inventiei de serviciu si modul de inregistrare contabila. ....................................... 27

4.6. Litigii (L83 Art 14) ............................................................................................................................ 27

5. Comercializarea DPI asociate inventiei de servici ............................................................................ 28

5.1. Cadrul organizaional (Art 15) ................................................................................................... 29

5.2. Infrastructura suport pentru inventatori / inovare si transfer tehnologic (brokeri de

tehnologii, reteaua entitatilor de inovare si transfer tehnologic, consilieri de proprietate

intelectuala, organizatii de transfer tehnologic) ...................................................................................... 29

5.2.1. Tipuri de entitati din reteaua ReNITT si atributii ale acestora .......................................... 29

5.2.2. Constituirea, functionarea, evaluarea, acreditarea, sustinerea entitatilor de TTI ......... 29

5.3. Valorificarea / aplicarea / comercializarea inventiei de serviciui ............................................. 32

6. Beneficii ale proprietii intelectuale recompensa i sistemul de remunerare i de distribuire

a beneficiilor rezultate din exploatarea comercial a proprietii inveniei de serviciu ......................... 35

6.1. Principii generale ............................................................................................................................ 35

6.2. Linii directoare ................................................................................................................................. 36

6.3. Criterii de stabilire a remuneraiei ................................................................................................. 38

6.4. Metode de determinare a remuneraiei ....................................................................................... 39

6.4.1. n cazul firmelor ............................................................................................................................ 40

6.4.2. n cazul universitilor i institutelor de cercetare ................................................................... 43

6.5. Perspectiva european asupra sistemului de recompense pentru inveniile de serviciu .... 48


1. Preambul (motivul elaborarii manualului de buna practica, grup de lucru)

Inovarea este un factor central al creterii si dezvoltarii economice, al competitivitatii i cresterii/stabilitatii locurilor de munc. Este cheia care permite firmelor sa creeze valoare adaugata, precum i procesul prin care sunt gasite soluii la provocrile sociale i economice.Manualul de buna practica se adreseaz angajatorilor, angajailor, investitorilor, autoritilor de reglementare i instituiilor de drept.

Manualul implementeaza aspectele convenite in iunie 2014 cu Comisia Europeana, Banca Mondiala i Fondul Monetar Internaional pe marginea prevederii din Memorandumul de nelegere cu Guvernul Romniei semnat n iulie 2013 in legatura cu intrarea n vigoare a Legii nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu,

Prezentele orientri, sunt emise ca rspuns la o recunoatere tot mai mare a importanei i complexitatii relaiilor dintre organizatiile de cercetare-dezvoltare de drept public (ex.universitati, INCD) iindustrie pe de alta parte a relatiilor cercetare-inovare-productie, in interiorul unitatilor industriale. Aceste relatii de colaborare duc la cresterea competitivitatii produselor, serviciilor si unitatilor si a exporturilor.

Colaborarea ntre unitatile de cercetare-inovare si ntreprinderi poate duce la beneficii pentru ambele pri, n cazul n care exist o nelegere clar a politicilor i procedurilor privind respectarea drepturilor de proprietate industriala si exploatarea acestora in beneficiul comun i a obiectivelor specifice acestora, diferite dar complementare.

Manualul de buna practica este bazat pe cele mai bune practici internaionale, care includ pe langa aspecte de ordin tehnic care vizeaza procedurile la nivelul unitatilor cu activitate de cercetare-dezvoltare referitoare la inventiile de serviciu, modul de distribuirea beneficiilor rezultate din exploatarea comercial a acestora.

Manual de buna practica abordeaza, in secundar, necesitatea modificarii culturii organizationale pentru a avea o organizatie inovativa de succes cu accent pe resursa umana - inovatia organizationala. Lucrarea evidentiaza atat importantasurselor de inovare din cadrul unei organizatii ca factor determinant pentru a avea un bagaj de inventii de serviciu cat si aspecte legate de motivatia de a inova (prin intermediul inventiei de serviciu) a organizatiei (ex. cresterea cotei de piata / profit crescut; largirea gamei de produse/ imbunatatirea serviciilor, intrarea pe alte piete.. etc.) si, implicit, motivatia specialistilor de a inventa.

La baza realizarii manualului de buna practica sunt la baza principiile prezentate in anexa 1 2. Introducere

Misiunea manualului de bune practicieste de a identifica modalitatile optime si beneficiile obtinute din aplicarerea inventiei de serviciu, a metodelor de reducere a decalajului ntre cercetare i inovare, prin mbuntirea competenelor i cooperrii ntre productori i utilizatori ai cunotinelor pentru a face fa provocrilor societale de interes comun.

Se pun astfel bazele unei noi relatii intre angajatii care realizeaza inventii si angajatorii lor, incurajand potentialului inventiv al celor cu inalta calificare.Eforturile partenerilor sunt axate pe obiectul consolidrii cooperrii n scopul de a dezvolta un Spaiu Comun al Cunotinelor i Inovrii. 2.1. Schema procesului de brevetare intr-o organizatie

2.2. Referine normative - legislatie

Urmatoarele acte normative sunt luate in consideratie ca referinte:

Legea nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu, publicat n Monitorul Oficial nr. 471/2014 i intrat n vigoare la data de 29 iunie 2014

Legea nr. 64/1991, privind brevetele1 de inventive, HG ...... privind regulamenul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind brevetele de inventie

1republicata in MO, Partea I, nr. 541 din 8 august 2007, rectificata in MO, Partea I, nr. 638 din 18 septembrie 2007 si ulterior a fost modificata prin Legea nr. 76/2012 pentru punerea

in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in MO, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificarile ulterioare


Legea 350/2007 privind modelele de utilitate OG 57/2003 privind cercetarea stiintifica Legea 319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare Decizie .... privind regulamentul cadru de infiintare spin-off HG nr. 929/21 octombrie 2014 privind Strategia Naional de Cercetare-Dezvoltare i Inovare 2014

2020 Legea 206/2002 privind buna conduita in activitatea de cercetare HOTRRE Nr. 406 din 2 aprilie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind

constituirea, funcionarea, evaluarea i acreditarea entitilor din infrastructura de inovare i transfer tehnologic, precum i modalitatea de susinere a acestora

ORDONAN Nr. 14 din 24 ianuarie 2002, privind constituirea i funcionarea parcurilor tiinifice i tehnologiceaprobata prin LEGEA Nr. 50 din 21 ianuarie 2003

Standard ASRO SR 13547-1-4 Model de dezvoltare a afacerii prin inovare Standard Ocupational: Broker de Tehnologii, Cod COR: 241964 Standard Ocupational: Manager de Inovare, Cod COR: 241941 Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in

MO, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificata in MO, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificarile ulterioare.

2.3. Domeniu de aplicare

Legea nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu reglementeaz statutul inveniilor create de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de inventatori este salariat al unei persoane juridice de drept privat sau public. Aceasta lege se aplic inveniilor care pot fi protejate prin brevet de invenie sau prin model de utilitate nregistrat.

Legea are ca obiectiv declarat stimularea inovarii tehnologice din Romania, exprimata in mod direct prin cresterea semnificativa a numarului si calitatii inventiilor realizate de catre salariatii inventatori urmare a sustinerii si stimularii acestora pe plan profesional, administrativ si financiar din partea angajatorilor i implicit prin valorificarea acestora de ctre angajatori n beneficiul propriu si al economiei naionale.

Legea se aplica inventiilor create de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci cand inventatorul individual sau cel putin un membru al grupului de inventatori este salariat al unei persoane juridice de drept privat sau de drept public.

Legea 83/2014 se aplica inventiilor care pot fi protejate prin brevet2 de inventie sau prin model

3 de utilitate

inregistrat.

In vederea facilitarii realizarii obiectivelor care sunt la baza reglementarilor specifice inventiei de serviciu, prezentul manual evidentieaza cele mai bune practici in domeniu din tari in care functioneza un sistem al legislatiei si practicii inventiilor de serviciu.

Manualul structureaza un mecanism privind modalitatile de incurajare a mediului creativ din cadrul unitatilor de cercetare dezvoltare (dar si a IMM) inclusivprin evidentierea si distribuirea beneficilor rezultate din inventiile de serviciu care sa asigure o cointeresare corespunzatoare a tuturor actorilor implicati in procesul de inovare tehnologica, adecvat realitatilor si necesitatilor societatii romanesti care activeaza in mediul inovational tehnologic.

Manual poate fi util att angajatorilor ct i angajailor, avnd ca scop diseminarea informaiilor astfel nct proprietatea intelectual rezultat din activitatea profesional s fie valorificat n mod echitabil, eficient i legal.Provocrile instituionale sunt elemente generatoare de motivaie n cercetare i inovare.

2Legea 64/1991 privind brevetele de invenii

3 Legea 350/2007 privind modelul de utilitate


Angajatorul va trebui s se promoveze pentru a avea succes n competiia intre instituii n domeniul cercetrii-dezvoltarii i inovrii, innd cont totodat de interesele sale economice, mai ales de cele legate de protejarea drepturilor de proprietate intelectual.

4

2.4. Definiii, Termeni si Abrevieri

Termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

Inovare

Procesul de inovare este procesul de conversie a ideii intr-un rezultat operational, exploatarea cu succes a unei noi idei, creativitate si valoare adaugata, recunoscuta de piata.

Spatiul creativitatii - Abordare, Concepte si Solutii

n corelare cu termenul inovare este folosit conceptul de cretivitate, definit ca modalitate integrativ prin care fiina uman reueste s neleag, s reproduc i s rezolve numeroasele probleme generate de via, de profesie i de mediu

5.Conceptul trebuie s exprime, de asemenea, acel ansamblu de caliti care-i permitea

omului s ajung la soluii noi i originale6. De regul, soluiile noi i eficiente presupun implicarea n

realizarea lor a unei componente cretive, deci inovarea este frecvent nsoit de manifestarea creativitii.

Abordarea este un punct de vedere seminal, o atitudine, dependenta de cultur, mentalitate, aspiraie, modul de gandire, legata chiar starea de spirit, i nu n ultimul rnd de personalitate.

Axa Abordarilor determina coordonatele spaiului creativitii. O nou abordare induce o schimbare majora, genernd noi ramuri ale economiei, chiar o er economic diferita

Conceptul este o reprezentare generala mentala, o viziune, o opiune poteniala, conturul unei posibilitati.

Axa Conceptelor etaleaza sursele, din care diverg numeroase solutii.

Un nou concept genereaza noi soluii si reprezinta un salt inainte, generand un handicap serios pentru concureni. Un nou concept este un motiv serios pentru a fonda o companie de a investi capital de risc.

Soluia este proiecia posibila a unui concept,o viziune, proiectul exprimat n componente fizice, operaionale, design, branding.

Axa Solutiilor este linia de proiecie a conceptelor, ilustrand versiunile concrete de realizare a unui concept.

O nou soluie, sau o nou versiune a unui concept, este un avantaj pe piaa concurenial.Sub-versiunile unei soluii, imbunatatirile si revizuirile, sunt activiti minimale de supravieuire sub presiunea concurenilor.

Inventia

Invenia este un concept care atrage dup sine procesul consecvent al inovarii, care presupune conversia acesteia pas cu pas ctre utilizare i pia. Acesti doi termeni sunt strans corelati. Inovarea fara inventie

4 Comisia European - Consolidarea i concentrarea cooperrii internaionale a UE n domeniul cercetrii i al inovrii: o abordare strategic

5Profesorul de psihologie de la Universitatea Harvard, Gordon Alport, n anul 1937

6Cplneanu, I. Inteligen i creativitate. Editua Militar, Bucureti, 1978.

Niveluri de creativitate

Descoperirea stiintifica Punerea in evidenta a unei legi naturale

Inovarea Aplicarea unei solutii tehnice noi pana la

realizareaindustrial-economica

Inventia O solutie tehnica noua, inventiva, pentru

realizarea unui produs/procedeu

Frecventa Valoare


ramane un proces mai putin creativ si mai mult de rutina. Inovarea poate sa fie de ordin tehnic, organizational sau managerial.

Inventiile de serviciu (L83 Art 3)

Inventiile de serviciu sunt inventiile prevazute la art.1, care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva;

b) s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta.

Inveniile de serviciu sunt cele care au fost fcute pe durata ocuprii forei de munc i care au fost dezvoltate, fie ca parte a activitilor ce revin angajatului n firma sau care se bazeaz ntr-o msur semnificativ, pe experiena firmei.

Misiunea inventiva stabileste domeniul tehnologic in care se incadreaza problema sau problemele tehnice pentru a caror rezolvare inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau care decurge din alte acte obligatorii sa aduca o contributie creativa corespunzator atributiilor de serviciu.

Pentru nelegerea prezentului manual de bune practici i a legislaiei aplicabile n domeniul inveniilor de serviciu, termenii i expresiile utilizate au semnificaiile prezentate in anexa 2. 3. Cadrul general privind inventia de serviciu

7

Legea nr. 83/2014privind inveniile de serviciu a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 471/2014 si a intrat n vigoare la data de 29 iunie 2014. Legease aplic inveniilor create de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci cnd inventatorul individual sau cel puin un membru al grupului de inventatori este salariat al unei persoane juridice:

a) de drept privat;

b) de drept public (art. 1 alin. 1 din Lege).

Legea se aplic inveniilor prevzute la art. 1 alin. 1 din Lege, care pot fi protejate prin brevet de invenie sau prin model de utilitate nregistrat (art. 1 alin. 2 din Lege).

Alocarea drepturilor asupra inveniilor ntre salariat i angajator

Legea nr. 83/2014 stabilete c dreptul asupra acestor invenii aparine angajatorului in conditiile art.3(1)

Drepturile asupra inveniilor create de salariai i care nu se ncadreaz n niciuna din categoriile de mai sus aparine inventatorului salariat, n condiiile prevzute de Legea nr. 64/1991 art.3.

Consideraii referitoare la aplicarea art. 4 cu privire la prima categorie de invenii

Din moment ce art. 4 din Legea nr. 84/2014 face trimitere la ambele categorii de invenii de serviciu - conform art.3(1)a si art.3(1)b - se poate trage concluzia c n ambele ipoteze angajatorul trebuie s parcurg procedura de ncadrare a inveniei i de revendicare a acesteia. Cu alte cuvinte, chiar i n situaia n care dreptul asupra inveniilor aparine angajatorului (n cazul primei categorii de invenii art 3(1) a), este necesar ca angajatorul s evalueze ncadrarea inveniei ca invenie de serviciu n intervalul de 4 luni de la comunicarea inveniei.

Lrgirea sferei de aplicare a inveniilor dezvoltate pe baza mijloacelor materiale ale angajatorului

7- ce aduce nou n materia brevetelor de invenie Legea nr. 83/2014 privind inveniile de serviciu.

- ce sunt inventiile de serviciu - conditii indeplinite de invenii pentru a fi catalogate drept invenii de serviciu - prevederi legale referitoare la drepturile i obligaiile salariatului, respectiv ale angajatorului referitor la o invenie de serviciu


Legeainclude n aceast categorie i inveniile dezvoltate de salariai, precum i inveniile obinute ca urmare a pregtirii i formrii profesionale dobndite de inventatorul salariat prin grija i pe cheltuiala angajatorului.

Eliminarea posibilitii de a deroga de la prevederile legale printr-o clauz contractual contrar

Spre deosebire de vechea reglementare, care permitea includerea unor clauze contractuale contrare, care s deroge de la prevederile legii, actuala reglementare nu mai face trimitere la aceast posibilitate, cu o singur excepie. Astfel, salariatul i angajatorul pot stipula contractual ca dreptul asupra inveniilor s aparin salariatului, n msura n care sunt respectate urmtoarele premise: (i) angajatorul este persoan de drept public, respectiv (ii) angajatorul are n obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea (noiune definit n OG nr. 57/2002 privind cercetarea tiinific i dezvoltarea tehnologic).

Contrar reglementrilor anterioare, textul distinge ntre instituii de cercetare-dezvoltare de drept public (universiti i institute de cercetare) i entiti de drept privat din mediul economic.

Prin eliminarea clauzelor contractuale contrare, legea nu mai permite posibilitatea ca prile s prevad contractual ca dreptul la brevet s aparin att salariatului ct i angajatorului (cu excepia situaiei de mai sus).

3.1. Condiiile ce trebuie ndeplinite de invenii pentru a fi catalogate drept invenii de serviciu

Angajatorul are competena de a decide cu privire la ncadrarea sau nu a unei invenii realizate de ctre un salariat n categoria inveniilor de serviciu i cu privire la tipul inveniei de serviciu, n raport cu situaiile

prevzute la art. 3 alin. 1 din Lege.

Misiunea inventiva stabileste domeniul tehnologic in care se incadreaza problema sau problemele tehnice pentru a caror rezolvare inventatorul salariat are o obligatie contractuala sau care decurge din alte acte obligatorii sa aduca o contributie creativa corespunzator atributiilor de serviciu.

In realitate putini angajatori au competenta de a decide incadrarea inventiei.

Stabilirea domeniului tehnologic ar trebui realizata cu o abordare unitara si profesionista. OSIM utilizeaza un sistem de raportare universal clasificarea internationala.Ca atare, aceasta prerogativa de stabilire a domeniului tehnolgic trebuie facuta la OSIM, iar angajatorii nu ar avea decat sa adopte sistemul clasificarii internationale pentru a defini domenii de competenta pentru propriile compartimente. Clasificarea data de OSIM trebuie sa corespunda cu cea data de angajator, locului de munca al salariatului inventator si atunci demersul are coerenta.

Pentru o eventuala abordare in acest sens, a definirii domeniului, se pune problema cat de larg poate fi domeniul in cauza sau cu cata acuratete se poate defini. Definirea domeniului nu ar trebui sa mearga mai sus de grupa de clasificare internationala.

Dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute mai sus apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.

Pentru inventiile de serviciu revendicate de catre angajator, inventatorul salariat are dreptul la o remuneratie stabilita de catre angajator.

Inventiile care se incadreaza in prevederile acestei legi pot face obiectul unui secret comercial.

Inventatorul salariat are obligatia de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al angajatorului. Obligatia de a nu divulga sau publica o are si angajatorul, precum si persoanele, altele decat inventatorul care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei.

In cazul divulgarii inventiei de serviciu de catre persoanele prevazute mai sus, poate fi antrenata raspunderea rezultand din contractul individual de munca incheiat intre salariat si angajator, cand acesta contine o clauza de confidentialitate. Cand contractul individual de munca nu contine o clauza de


confidentialitate, iar divulgarea inventiei de serviciu este facuta de catre alte persoane decat inventatorul care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei, si are drept consecinta cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage raspunderea civila, asa cum este reglementata de art. 1.349 alin. (1) si (2), coroborat cu art. 1.357 din Codul civil.

Pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda inventatorului la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inventiei in domeniul sau de activitate didactica si de cercetare, in baza unui contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat. Contractul are o durata de valabilitate egala cu durata desfasurarii de catre inventator a activitatilor didactice si de cercetare.

Noul act normativ prevede si modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, precum si republicarea acesteia. 3.1.1. ncadrarea inveniei n categoria inveniilor de serviciu i revendicarea de ctre angajator

Dreptul de revendicare al brevetului de invenie sau a modelului de utilitate poate aparine fie inventatorului salariat fie angajatorului, funcie de situaie.

n cazul inveniilor rezultate din exercitarea atribuiilor de serviciu ale salariatului, ncredinate n mod expres n cadrul contractului individual de munc i n fia postului sau stabilite prin alte acte care prevd o misiune inventiv, dreptul de revendicare aparine n totalitate angajatorului. Inventatorul salariat poate primi o remuneraie, doar dac acest lucru este stabilit prin contract.

n cazul inveniilor care s-au obinut, pe durata contractului individual de munc al invenatorului salariat, precum i pe o perioad de maximum 2 ani de la ncetarea acestuia, dup caz, prin cunoaterea sau utilizarea experienei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregtirii i formrii profesionale dobndite prin grija i pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informaii rezultate din activitatea angajatorului, dreptul de revendicare aparine n primul rnd angajatorului care are i competena de a decide cu privire la ncadrarea soluiei tehnice n categora inveniilor de serviciu.

n primul rnd, salariatul care creeaz o invenie are obligaia s comunice de ndat angajatorului solutia tehnica conceputa, cu toate detaliile aferente.

Ulterior primirii acestei comunicri, angajatorul trebuie s decid dac invenia dezvoltat de salariat se ncadreaz sau nu n categoria inveniilor de serviciu. n absena unui termen mai lung prevzut n regulamentul intern al angajatorului, acesta are obligaia de a ntiina salariatul n termen de patru luni de la primirea comunicrii cu privire la ncadrarea inveniei n categoria inveniilor de serviciu i dac revendic dreptul asupra acesteia.

Reglementarea difer fa de prevederile Legii nr. 64/1991, conform crora dreptul la brevet aparinea salariatului dac unitatea nu depunea cererea de brevet la OSIM n termen de 60 de zile de la data cnd a fost informat cu privire la crearea inveniei. Astfel, termenul de 4 luni ofer mai mult rgaz angajatorilor

pentru a de decide dac doresc s revendice invenia. n plus, Legeanu mai reglementeaz dreptul de preferin al angajatorului cu privire la ncheierea unui contract privind invenia salariatului.

n absena unui termen mai lung prevzut n regulamentul intern, n maxim 4 luni de la primirea comunicrii, angajatorul ntiineaz inventatorul salariat asupra deciziei de ncadrare a soluiei tehnice n categoria inveniilor de serviciu i dac revendic dreptul asupra acesteia. Angajatorul are competenta de a decide cu privire la incadrarea sau nu a unei inventii realizate de catre un salariat in categoria inventiilor de serviciu si cu privire la tipul inventiei de serviciu.

Inventatorul poate contesta modul de ncadrare a inveniei sale de ctre angajator n termen de 4 luni de la primirea ntiinrii referitoare la ncadrare, la instana judectoreasc competent, potrivit dreptului comun.

n cazul n care angajatorul nu revendic invenia n termenul stabilit, dreptul de revendicare va aparine salariatului inventator.


3.1.2. Remuneraie si premiere pentru inveniile de serviciu

Pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor persoane de drept public, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, revendicate de catre angajator conform prevederilor

Legiisau conform unui contract intre parti si valorificate de catre angajator, salariatul inventator are dreptul la o cota procentuala din valoarea venitului realizat de angajator, in urma aplicarii inventiilor. Procentul prevazut nu poate fi mai mic de 30%.In abordarea acestui subiect exista mai multe modele si formule de succes.

Cea mai buna abordare este cea a cotei de redeventa negociate cu clauze suspensive pe baza evaluarii inventiei si mai ales pe baza efectelor aplicarii ei.

Potrivit art. 7 din Lege, angajatorul definete prin prevederi specifice din regulamentul intern criteriile de stabilire a remuneraiei. n lipsa prevederilor specifice, angajatorul are n vedere, funcie de fiecare caz concret, unul sau mai multe dintre urmtoarele criterii:

a) efectele economice, comerciale i/sau sociale care decurg din exploatarea inveniei de ctre angajator sau de ctre teri cu acordul angajatorului;

b) msura n care angajatorul este implicat n realizarea inveniei de serviciu, inclusiv resursele puse la dispoziie de angajator pentru realizarea acesteia;

c) aportul creativ al inventatorului salariat, cnd invenia a fost creat de mai muli inventatori.

Pentru stimularea creativitii i activitii de inovare se poate avea in vedere si premierea8 individual a

inventatorilor din OCD. Fondurile de premiere pot fi constituite din surse proprii, la nivel de OCD sau pot fi create fonduri guvernamentale.

Acordarea premiilor nu va diminua sau anula dreptul la remunerarea inventatorilor conform legislaiei n vigoare.

3.2. Analiza comparativa a reglementarii inventiilor de serviciu i aplicrii in RO, EU, USA

n Romnia exist un cadru juridic menit s asigure protecia creaiei tehnice prin brevet de invenie, fapt care poate s contribuie la dezvoltarea potenialului creativ. Legea romn privind inventia de serviciu asigur un nivel de protecie asemanator celui existent n statele membre ale Organizaiei Europene de Brevete.

n Romania, rolul Legii privind inventia de serviciu, este de a garanta ca inventiile rezultate din activitatea de cercetare si productie pot fi brevetate in Romania de angajatori care, usual, sunt cei ce faciliteaza actul inovativ fata de salariati. Dintr-o perspective pe termen lung scopul noii legislatii este de a oferi un instrument pentru transferul tehnologic si stimularea investitiilor private in cercetare-dezvoltare-inovare.

Conform unui studiu al Academiei Romne, Activele intangibile joac un rol din ce n ce mai mare n evaluarea companiilor. ntre anii 1978-1998 ponderea valorii necontabilizate n valoarea total de pia a companiilor din S.U.A. a crescut de la 5% la 72%. n anul 1996, presedintele Rezervelor Federale ale SUA, Alan Greenspan, a declarat c Produsul Intern Brut al SUA din acel an avea o masa fizica egal cu cea din urm cu 100 de ani dei valoarea acestui produs a sporit de circa 100 de ori n aceeai perioad. Reducerea cantitii elementelor fizice pe unitatea valoric s-a putut realiza numai printr-o politic raional i eficient de inovare tehnologic.

9

Cu toate aceste puncte comune, exista diferentieri privind in special modul de recompensare si drepturile salariatilor privind recompensarea. Aceste diferentieri apar si datorita diverselor legislatii conexe, a complexitatii acestora si incoerentei armonizarii legislative in Europa.

Multe tari Europene, (inclusiv UK, Olanda, Franta, Italia, Austria, Portugalia, Spania, Ungaria) includ conturi financiare de inregistrare in legislatie. Alte tari precum Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia si Polonia,

8WIPO ofer un exemplu n acest sens, cel al Tsinghua University in China, propunnd universitilor recunoaterea meritelor i premierea cercettorilor i studenilor n aceeai

msur. Metoda ar determina n acest mod nu doar pstrarea confidenialitii asupra inveniilor, dar i o garanie a acesteia 9 Potential Creativ Romanesc Resursa necesara pentru o dezvoltare durabila, Prof. dr. ing.St: Iancu


au legi, separate, specific de recompensare a salariatilor. Belgia nu are o legislatia specifica recompensarii salariatilor dar are un sistem juridic bazat pe cazuri anterioare cu probleme sau fapte similare.Legislatia din Irlanda sau Suedia, nu contine nici-o obligatie a angajatorului sa recompenseze angajatul pentru inventii de serviciu.

10

O analiza comparativa, descriere a modului de aplicare in diverse tari, este prezentata in anexa 3. 3.3. Rolul inveniei de serviciu in procesul de inovare la OCD

Daca la nivel teoretic se vorbete despre faptul c OCD pot contribui n msur semnificativ la educarea viitorilor manageri i a micilor ntreprinderi, n practic pot fi observate obstacole importante n ceea ce privete colaborarea dintre ntreprinderile inovative i universiti. Printre obstacole, specialitii n domeniu enumr nivelul sczut de interes al universitilor pentru necesitile manifestate pe piaa local, o anumit reinere a antreprenorilor, care considera c participarea posibil a universitilor are un caracter prea pronunat teoretic dar i dorina antreprenorilor de a aciona singuri.

11

Cele mai multe universiti i instituii de cercetare i dezvoltare trebuie s interacioneze mai mult cu industria, precum i cu organizaiile guvernamentale i neguvernamentale, n ceea ce privete consultanta, contracte de cercetare i comercializare a inveniilor i a rezultatelor cercetarii. Industria i alte instituii constientizeaza o astfel de colaborare ca o surs de noi tehnologii, solutii la problemele existente, precum i sprijin de specialitate pentru sarcinile lor legate de produs, proces i de elaborare a politicilor economice, inovative.

12

Acceptarea i susinerea unui proces de inovare n cadrul unei organizatii trebuie s devin o opiune strategica. Dar acest lucru nu nseamn c managerii trebuie s se atepte la o acceptare uoar a proceselor inovative, dup cum nu totdeauna consecinele diverselor procese sunt favorabile i previzibile.

Att personalul unei ntreprinderi ct i al unei universiti trebuie s cunoasc ce trebuie s fac atunci cnd are sugestii i propuneri destinate s materializeze un proces inovativ, cui si cum trebuie s se adreseze pentru a da o form ct mai clar i corect propunerii de inovare i la ce trebuie s se atepte atunci cnd aplicarea propunerii se va dovedi eficient.

O evaluare operativ a unei propuneri utile, urmat de aplicarea sa poate aduce avantaje semnificative ntreprinderilor sau universitilor n care procesul de inovare este incurajat i stimulat.

OCD trebuie s disemineze i s exploateze mai eficient rezultatele cercetrii finanate din fonduri publice n vederea transpunerii lor n noi produse, tehnologii i servicii inteligente. Mijloacele pentru realizarea acestui obiectivului strategic privind CDI includ, n special, colaborrile ntre industrie i mediul academic cum sunt cercetarea n colaborare, pe baz de contracte sau finanat n comun cu sectorul privat brevetarea i crearea de spin-off-uri i start up-uri. Pentru inveniile rezultate n urma unor activiti de cercetare-dezvoltare sau didactice desfurate ntr-o instituie de nvmnt superior, titular a dreptului de protecie, se acord inventatorului, la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inveniei n domeniul su de activitate didactic i/sau de cercetare.

Exploatarea inveniei se relizeaz n baza unui contract de licen neexclusiv, chiar dac inventatorul nu este salariat al instituiei. Contractul are o durat de valabilitate egal cu durata desfurrii de ctre inventator a activitilor didactice i/sau de cercetare. Implicarea activ a organizaiilor publice de cercetare n gestionarea proprietii intelectuale i n transferul de cunotine este esenial pentru generarea de beneficii socio-economice, pentru atragerea studenilor i a oamenilor de tiin, respectiv finanare pentru cercetare, din fonduri publice i private.

10

Employees rights to compensation for inventions - a European perspective, www.practicallaw.com/lifescienceshandbook 11

Sltineanu, L. Managementul inovrii produselor i proceselor, Editura Politehnium, Iai, 2005. 12

Guidelines on Developing Intellectual Property Policy for Universities and R&D Organizations, WIPO, Geneva


3.4. Proprietatea asupra inventiilor de serviciu

Angajatorul are competenta de a decide cu privire la incadrarea sau nu a unei inventii realizate de catre un salariat in categoria inventiilor de serviciu si cu privire la tipul inventiei de serviciu, in raport de situatiile prevazute la art. 3 alin. (1).

n ceea ce privete dreptul asupra inveniilor, acesta aparine angajatorului, n absena unei prevederi contractuale contrare, dac acesta este persoan de drept public i are n obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

n schimb, dreptul asupra inveniilor prevzute la art. 3 alin. 1 lit. b din Lege aparine inventatorului salariat, dac angajatorul de drept privat sau de drept public nu revendic invenia n condiiile art. 4 alin. 3

din Legea 83/2014.

Potrivit art. 5 alin. 4 din Lege, dreptul asupra inveniilor create de salariai i care nu se ncadreaz n niciuna dintre situaiile prevzute la art. 3 alin. 1 din Legeaparine inventatorului salariat, n condiiile prevzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie, republicat, cu modificrile ulterioare.

3.4.1. Drepturile i obligaiile salariatului, respectiv ale angajatorului

13

Potrivit art. 4 alin. 2 din Lege, salariatul care creeaz o invenie are obligaia s comunice de ndat angajatorului prezentarea inveniei, n care s descrie soluia problemei rezolvate cu date suficient de clare pentru a defini invenia i condiiile n care invenia a fost creat.

In conformitate cu prevederile art. 4 alin. 3 din Lege, angajatorul ntiineaz inventatorul salariat asupra ncadrrii inveniei n categoria inveniilor de serviciu i dac revendic dreptul asupra acesteia n

termen de patru luni de la primirea comunicrii prevzute la art. 4 alin. 2 din Lege (n absena unui termen mai lung prevzut n regulamentul intern al angajatorului).

Inventatorul poate contesta modul de ncadrare a inveniei sale de ctre angajator, la instana judectoreasc competent, potrivit dreptului comun, n termen de patru luni.

Dac dreptul asupra inveniei de serviciu aparine angajatorului, acesta este ndreptit s depun o cerere de brevet de invenie sau de nregistrare a unui model de utilitate n Romnia i/sau n alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din ara noastr.

Cererea de brevet de invenie sau de nregistrare a modelului de utilitate este nsoit de actul din care rezult dreptul asupra inveniei.

n cazurile menionate mai sus, inventatorul salariat i angajatorul au obligaia s se informeze reciproc n scris asupra depunerii unei cereri de brevet de invenie sau de nregistrare a unui model de utilitate.

Dreptul asupra inveniilor create de salariai i care nu se ncadreaz n niciuna dintre situaiile descrise

anterior aparine inventatorului salariat, n condiiile prevzute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenie, republicat, cu modificrile ulterioare.

Dac inveniile salariatului nu se ncadreaz n situaiile din Legea nr. 83/2014, iar dreptul asupra inveniilor create de salariai aparine inventatorului salariat, cel din urm este ndreptit s solicite protecia n Romnia i/sau n alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romnia.

Exploatarea inveniei se relizeaz n baza unui contract de licen neexclusiv, chiar dac inventatorul nu este salariat al instituiei. Contractul are o durat de valabilitate egal cu durata desfurrii de ctre inventator a activitilor didactice i/sau de cercetare.

Dreptul de obinere a brevetului de invenie sau a modelului de utilitate i drepturile ce decurg din aceste acte pot fi transmise n totalitate sau n parte ctre teri. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin

13dreptul asupra inveniilor; dreptul asupra inventiilor care au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului; dreptul asupra inventiilor care s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia; dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute mai sus; prevederi pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor persoane de drept public, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea; prevederi pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de invatamant superior,


licen, exclusiv sau neexclusiv, sau prin succesiune legal ori testamentar. Transmiterea produce efecte fa de teri numai ncepnd cu data publicrii n Buletinul Oficial de Proprietate Industrial a meniunii transmiterii nregistrate la OSIM (Art. 45 din Legea 64/2001, privind brevetele de invenii).

Odat cu obinerea brevetului de invenie/a modelului de utilitate, titularul are urmtoarele drepturi:

Dreptul de proprietate asupra inveniei. Brevetul de invenie/Modelul de utilitate confer titularului dreptul de a interzice terilor s efectueze fara autorizaia sa, urmatoarele acte: pentru produse: fabricarea, comercializarea, oferirea spre vanzare, folosirea, importul sau stocarea

n vederea comercializrii, oferirii spre vnzare sau folosirii; pentru procedee sau metode: folosirea acestora.

Dreptul de exploatare a inveniei

Dreptul de a face public invenia Dreptul la despgubiri materiale n situaia nclcri proteciei conferite inveniei, conform Art. 59, alin.

4, Legea 64/1991 privind brevetele de invenii Dreptul la scutire temporar de plata impozitului pe profit, conform Art. 74, alin. 1, Legea 64/1991

privind brevetele de invenii

Drepturile inventatorului care nu este titular de brevet/ model de utilitate sunt urmtoarele : - dreptul de a i-se meniona numele, prenumele i calitatea n actul de revendicare a inveniei de

serviciu, n carnetul de munc i n alte acte i publicaii privitoare la invenia n cauz. (La solicitarea expres a inventatorului, numele i prenumele acestuia nu se public)

- dreptul la eliberarea unui duplicat al actului de invenie;

- dreptul la o remuneraie suplimentar n cazul inveniilor de serviciu realizate n alte condiii dect cele stabilite strict n contractul de munc;

- dreptul de a fi informat de solicitant cu privire la stadiul examinrii cererii de brevet/model de utilitate i la stadiul aplicrii invenie;

n cazul n care titularul renun n totalitate sau n parte la protecia inveniei de serviciu, inventatorul are dreptul s fie informat iar la cerere, titularul este obligat s i trensmit inventatorului dreptul asupra inveniei protejate. Daca brevetul/modelul de utilitate a facut obiectul unui contract de licen, renunarea este posibil numai cu acordul beneficiarului licenei (Art. 38, Legea 64/1991 privind brevetele de invenii)

Angajatorul care nu este titular al brevetului de invenie are un drept de preferin la ncheierea unui contract privind invenia salariatului su, drept ce trebuie exercitat n termenul de 3 luni.

Titularului dreptului la brevet are urmtoarele obligaii:

obligaia la plata taxelor pentru meninerea n vigoare a brevetului. Neplata acestora atrage decderea titularului din drepturi i intrarea brevetului n domeniul public, cu posibilitatea de revalidare.

obligaia de exploatare a inveniei. Neexploatarea eficient a inveniei prin neaprovizionarea suficient a pieii este sancionat prin acordarea de licene obligatorii.

3.5. Drepturi i obligaii inventator-angajator

In situatia in care dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile urmatoare:

au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului,

incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau

stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva;

apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Lege, inventatorul salariat este indreptatit sa solicite protectia in Romania si/sau in alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romania.

Dreptul asupra inventiilor care au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva apartine angajatorului.


Dreptul asupra inventiilor mentionate mai sus apartine angajatorului, in absenta unei prevederi contractuale contrare, daca acesta este persoana de drept public si are in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea.

Dreptul asupra inventiilor care s-au obtinut, pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta apartine inventatorului salariat, daca angajatorul de drept privat sau de drept public nu revendica inventia.

Dreptul asupra inventiilor create de salariati si care nu se incadreaza in niciuna dintre situatiile prevazute la

art. 3 alin. (1) apartine inventatorului salariat, in conditiile prevazute de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu modificarile ulterioare.

In cazul in care dreptul asupra inventiei de serviciu apartine angajatorului, acesta este indreptatit sa depuna o cerere de brevet de inventie sau de inregistrare a unui model de utilitate in Romania si/sau in alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romania.

In aplicarea alin. (l), cererea de brevet de inventie sau de inregistrare a modelului de utilitate este insotita de actul din care rezulta dreptul asupra inventiei.

In situatia prevazuta la art. 5 alin. (4), inventatorul salariat este indreptatit sa solicite protectia in Romania si/sau in alte state, cu revendicarea dreptului de prioritate din Romania.

In cazurile prevazute la alin. (l) si (3), inventatorul salariat si angajatorul au obligatia sa se informeze reciproc in scris asupra depunerii unei cereri de brevet de inventie sau de inregistrare a unui model de utilitate.

Dupa depunerea cererii de inventive:

pentru inventia de serviciu, angajatorul instiinteaza inventatorul salariat in legatura cu derularea procedurilor de obtinere a protectiei.

la cererea angajatorului, inventatorul salariat ii acorda acestuia asistenta pentru obtinerea protectiei si a valorificarii inventiei.

in situatia in care angajatorul nu mai doreste continuarea procedurilor ulterioare depunerii cererii de protectie pentru inventia de serviciu sau nu este interesat sa protejeze inventia de serviciu in anumite state, altele decat Romania, angajatorul cedeaza salariatului dreptul la acordarea protectiei, sub conditia ca salariatul sa acorde angajatorului o licenta neexclusiva pentru inventia brevetata. Conditiile de acordare a licentei neexclusive se stabilesc prin prevederi specifice ale regulamentului intern al angajatorului. In lipsa acestor prevederi specifice, conditiile de acordare se stabilesc prin acordul partilor. Angajatorul transmite, in timp util si inscrisurile necesare continuarii procedurilor.

la solicitarea salariatului, pentru statele in care angajatorul comunica salariatului ca nu este interesat sa obtina drepturi de proprietate industriala, angajatorul cedeaza salariatului dreptul de a solicita protectia inventiei de serviciu, intr-un termen care sa ii permita sa beneficieze de termenele de prioritate prevazute de conventiile si tratatele internationale din domeniul proprietatii industriale, la care Romania este parte.

pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda inventatorului la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inventiei in domeniul sau de activitate didactica si de cercetare, in baza unui contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat.

contractul prevazut la alin. (1) are o durata de valabilitate egala cu durata desfasurarii de catre inventator a activitatilor didactice si de cercetare.

Pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda inventatorului la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inventiei in domeniul sau de activitate didactica si de cercetare, in baza unui contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat. Contractul


are o durata de valabilitate egala cu durata desfasurarii de catre inventator a activitatilor didactice si de cercetare.

Noul act normativ prevede si modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 64/1991privind brevetele de inventie, precum si republicarea acesteia. 3.6. Clauza de confidentialitate si secretul de serviciu

Clauza de confidenialitate este reglementat de art. 26 din Codul muncii. Clauza de neconcuren i obligaia privind secretul profesional rezult din prevederile art. 39 alin. (2) lit. f) privind obligaia de a respecta secretul de serviciu.

Prin clauza de confidenialitate, potrivit art. 26 alin. (1) din Codul muncii, prile convin ca, pe toat durata contractului individual de munc i dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informaii de care au luat cunotin n timpul executrii contractului, n condiiile stabilite n regulamentele interne, n contractele colective de munc sau n contractele individuale de munc.

Reglementarea clauzei de confidenialitate se justific prin aceea c prile, cu ocazia ncheierii i apoi a executrii contractului, iau cunotin despre date i informaii provenind de la fiecare dintre ele, iar unele dintre acestea au, evident, un caracter confidenial. De altfel, n art. 17 alin. (7) din acelai Cod, se prevede c, referitor la informaiile furnizate salariatului, prealabil ncheierii contractului individual de munc, ntre pri poate interveni un contract de confidenialitate.

Sanciunea care se aplic n caz de nerespectare a obligaiei asumate de oricare dintre pri const n plata de daune-interese. Aceasta presupune ca cel vtmat (angajatorul sau salariatul) s sesizeze instana competent, s probeze existena clauzei, lezarea dreptului su i producerea pagubei. Inclcarea obligaiei asumate prin contractul individual de munc poate determina i rspunderea disciplinar a salariatului vinovat.Din redactarea art. 26 alin. (1) din Cod rezult c inserarea clauzei n contract produce efecte pentru ambele pri, inclusiv pentru angajator, conform art. 40 alin. (2) lit. i) s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor".

Obligaia de confidenialitate reprezint tot o obligaie a salariatului de a respecta secretul de serviciu, de unde rezult c trebuie fcut distincia ntre obligaia de confidenialitate incident cu caracter limitat sub forma obligaiei de a respecta secretul de serviciu i clauza de confidenialitate.

Legea reglementeaza si urmatoarele aspecte privind secretul comercial:

a. inventiile care se incadreaza la punctele (1) si (2)a. de mai sus pot face obiectul unui secret comercial, constand in obligatia, atat pentru salariat, cat si pentru angajator, de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al celeilate parti;

b. raspunderea pentru divulgarea inventiei este antrenata conform conditiilor contractului de munca, in cazul in care acesta prevede o obligatie de confidentialiate;

c. in lipsa unei obligatii de confidentialitate reglementate in contractul de munca si daca s-a creat un prejudiciu, raspunderea este antrenata in conditiile de drept comun pentru raspunderea civila, astfel cum aceasta sunt reglementata de Codul Civil.

Spre deosebire de secretul de serviciu care trebuie respectat doar pe durata valabilitii contractului individual de munc, clauza de confidenialitate poate s produc efecte i dup ncetarea contractului individual de munc, care spre deosebire de clauza de neconcuren, trebuie obligatoriu s preexiste acestui moment (pe parcursul executrii respectivului contract).

Este de reamintit ca orice oficiu de proprietate de oriunde publica cererea de brevet de invenie in mod automat dupa 18 luni. La cerere OSIM-ul publica cererea de brevet la 4 luni. In practica a doua zi dupa depunerea cererii de brevet se pot face demersuri de publicare si doar in situatii special se pastreaza confidentialitatea mai mult timp in functie de interesele comerciale ale titularului inventiei (angajatorul).


n cazul divulgrii inveniei de serviciu de ctre salariai, poate fi antrenat rspunderea rezultnd din Contractul Individual de Munca ncheiat ntre salariat i angajator, cnd acesta conine o clauz de confidenialitate.

In conditiile in care Contractul Individual de Munca nu conine o clauz de confidenialitate, iar divulgarea inveniei de serviciu este fcut de ctre salariai i are drept consecin cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage rspunderea civil, aa cum este reglementat de Codul civil.

In Anexa 3.7. gasiti mai multe detalii despre legislatie si aplicarea acesteia.

n vederea evitrii producerii situaiilor de mai sus, propunem ca n contractual individual de munc sau n contractual cu misiune inventiv, menionarea ferm a obligativitii de:

a nu dezvlui informaiile legate de drepturile de proprietate intelectual ctre teri, fr acordul prilor;

de a nu utiliza informaiile confideniale dect n scopul ndeplinirii obligaiilor care rezulta din ndeplinirea contractelor;

de a lua msuri n vederea prevenirii dezvluirii informaiilor confideniale;

de a anuna imediat si fr ntrziere iminena unui posibil prejudiciu legat de protecia informaiei confideniale i de a indica mijloace specifice de remediere n scopul prevenirii sau reducerii consecinelor a eventualelor prejudicii.

3.7. Exemple de Bune Practici

Un exemplu reusit de bune practici trebuie sa indice clar si concret demersurile ce trebuie facute de inventator si angajator pe parcursul intregului ciclu de brevetare de la initierea inventiei pana la valorificare si abandonarea ei.

Nu exista diferente majore de comportament intre universitati, OCD si unitati industriale, dar exista specificitati de abordare a managementului DPI in universiati si OCD.

3.7.1. Inventia de serviciu in Germania

Aspecte ale inventiilor de serviciu

Principalele aspecte ale Inveniilor de serviciu, corespunzator ArbnErfG (Legea german pentru inventiile de serviciu). ArbnErfG reglementeaza drepturile de exploatare referitoare la invenii de serviciu, precum i drepturile de proprietate intelectual care decurg din acestea.Drepturile personale aleinventatorului (n special dreptul inventatorului de a fi numit ca autor pe brevete) nu sunt afectate de ArbnErfG.

Inventiile libere

Inveniile angajailor care nu pot fi legate de activitile companiei, facute de un angajat, fara sa afecteze sau sa implice mijloacele angajatorului sunt considerate inventii libere. Ca i n cazul inveniilor de serviciu, angajatul trebuie s informeze imediat, in scris, angajatorul despre invenia sa libera.

Notificarea trebuie s conin suficiente detalii despre invenie (i, dac este necesar, cu privire la modul n care a fost dezvoltata) pentru ca angajatorul s poat evalua, dac ntr-adevr este o invenie libera. n cazul n care n termen de patru luni de la primirea declaraiei scrise a salariatului, angajatorul nu contest faptul c inventia notificata este de fapt o invenie libera, el pierde dreptul de a pretinde ca ar fi o invenie serviciu.Nu exist, nici0o obligaie de a notifica angajatorul despre inveniile libere n cazul n care invenia nu poate fi utilizata in mod evident n domeniul de activitate al firmei angajatorului.

Obligaia salariatului de a raporta inventia

Odata cu finalizarea investitiei, angajatul trebuie s trimit angajatorului imediat in scris un raport cu privire la aceasta. Raportul trebuie s fie desemnat drept raport de invenie i sa fie trimis confidential cu posta interna. Angajatorul trebuie s trimit angajatului imediat o confirmare in scris, ca raportul sau a fost primit.

Revendicarea inveniei de serviciu


n cazul n care angajatorul nu renun n mod explicit la dreptul sau asupra inveniei n termen de 4 luni de la primirea raportului, invenia i toate drepturile i obligaiile asociate cu acesta aparine angajatorului. In acest caz, toate drepturile de proprietate asupra inveniei de serviciu trec la angajator.

n special, angajatorul capataapoi dreptul de a utiliza invenia comercial, de a o breveta, de a o acorda ca licenta, sau s o vnd. Un invenie serviciu este libera, atunci cnd angajatorul emite in acest sens o declaraie scrisa. Angajatul este apoi liber de a folosi, dupa cum considera dansul.Acelai regim se aplic aa-numitor "invenii libere"

Drepturile i obligaiile angajatorului n ceea ce privete revendicarea unei invenii

Cnd se face o revendicare referitoare la o invenie de serviciu, iar drepturile de utilizare ale acesteia au trecut la angajator, angajatul are dreptul de a solicita o compensaie rezonabil. Suma depinde de utilizarea comercial a inveniei, de sarcinile angajatului i poziia sa n cadrul companiei, precum i de msura n care compania a fost implicat n crearea inveniei.n plus, angajatorul este obligat s solicite imediat brevetarea inventiei sau, mai frecvent, rezervarea dreptului de utilizare (Gebrauchsmuster). Mai mult dect att, el are dreptul de a aplica pentru un brevet pentru invenie n orice alt ar. n cazul n care el nu isi exercitaacest drept, el trebuie s cedezeacest drept salariatului i sa-i a permita angajatului dobndirea drepturilor de proprietate intelectual n alte ri, la cererea acestuia.

Cedarea acestui drept ar trebui s aib loc in timp util pentru ca angajatul s fie n msur s profite de prioritatea descrisain acordurilor internaionale n domeniul dreptului proprietii industriale. Cedarea trebuie s aib loc n cursul anului de prioritate. Odat ce dreptul de brevetare a fost cedat pentru brevetarea n strintate, angajatorul isi poate rezerva dreptul neexclusiv de utilizare a inveniei n rile strine n cauz cu conditia unei despgubiri rezonabile.Angajatorul este obligat n plus s predea angajatului copii ale cererii de brevet i de a-l informa cu privire la evoluia procesului de brevetare. La cererea salariatului, angajatorul trebuie s-i permit s inspecteze toat corespondena cu oficiiulde brevete.

La solicitarea angajatorului, angajatul trebuie s-l sprijine, la rndul su, n dobndirea drepturilor de proprietate intelectual i s ofere declaraiile necesare.Angajatorul este, de asemenea liberde a ntrerupe procesul de brevetare pentru invenia de serviciu, sau s nceteze meninerea dreptului de proprietate intelectuala dup ce brevetul a fost acordat.

n astfel de cazuri ns, el trebuie s comunice inventatorului i, la cererea acestuiai pe socoteala acestuiasa-i transfere drepturile de patent i s-i predea documentele referitoare la inventie. n acelai timp, ns, angajatorul isi poate rezerva dreptul neexclusiv de utilizare a inveniei de serviciu, platindo despgubire rezonabila.n plus, att angajatorul i angajatul au obligaia de a pstra secretul cu privire la invenia raportata. Angajatorul trebuie s pstreze secretul inveniei, pe care angajatul a raportat-o sau i-a notificat-o, atta timp ct angajatul are interese ntemeiate n acest sens. De exemplu, angajatorul trebuie s pstreze secretul de invenie pn cnd a solicitat un brevet. Angajatul trebuie s pstreze secretul inveniei de serviciu pn cnd brevetul a fostacordat sau datele sale devin cunoscute prin publicare. 3.7.2. Franta ONERA

La declararea inventiei se activeaza un Statut al Inventatorului (care reprezinta un acord de intreprindere semnat de presedintele ONERA cu comitetul central de intreprindere (sindicate).

Acesta prevede ca in functie de calitatea inventiei (judecata de catre o comisie constituita din experti interni, plus directori, plus reprezentanti alesi ai personalului) sa se acorde o prima de inventie care poate urca pina la 6.000 de euro de impartit intre autori (cu procentajul de drept de autor convenit intre ei si parafat de catre Acordul de Asociere inregistrat la Organismul national). In caz de contestatii se poate arbitra o comisie de arbitraj stiind ca, prin lege Presedntele ONERA, dispune de Proprietatea Industriala si ca, cercetatorii, in virtutea contractului de munca sunt autori care cedeaza drepturile de PI angajatorului.

Angajatorul, in schimb, ii recompenseaza (acesta este cadrul legal care lasa reglajele in detalii la latitudinea intreprinderilor sau laboratoarelor sub forma acordului de intreprindere, negociat intre directia generala si reprezentantii personalului) in a doua faza.


Daca intreprinderea Onera, obtine redeventa in urma explotarii de catre o intreprindere industrial, 25% din acesta redeventa este distribuita autorilor in fiecare an. Nu se deduc cheltuielile cu PI.

La alte unitati - CEA sau CNRS se redistribuie 50% din redeventa, annual, dar inainte se deduc cheltuielile cu PI. In industrie, in Franta, legea obliga angajatorul sa recompenseze inventatorii (de obicei aceasta recompensa se face sub forma unei prime de inventie forfetara fara alte prime bazate pe exploatare).


4. Managementul proprietatii industriale la nivelul OCD;

4.1. Managementul inovarii

Cercetarea fundamental i industrial sunt surse ale unor procese i produse noi sau mbuntite. Producerea i asimilarea cercetrii urmeaz o secven linear - de la cercetare, la definirea produsului, la definirea specificaiilor de producie, la aplicarea tehnologiei i, inclusiv la obinerea brevetelor de invenie i a publicaiilor tiinifice.

Evoluia managementului inovrii din perspectiva abordrii tehnologice spre perspectiva abordrii reelei sociale a fost condus de provocrile generate prin transformarea informaiei n cunoatere.

Creterea importanei cunoaterii, ca motor al dezvoltrii economice, are implicaii majore pentru managementul inovrii, inovarea fiind un determinant cheie al competitivitii ntr-o economie bazat pe cunoatere. Generarea cunoaterii are loc ca rezultat al unei sume de activiti, multe dintre acestea fiind n afara procesului formal de cercetare, astfel, cunoaterea nu este generat doar n universiti i centre de cercetare, ci provine i dintr-o varietate larg de locaii, din economie

14 (ex. learning-by-doing

15, learning-by-

using16

).

Managementul inovrii implic o concentrare sporit asupra misiunii organizaiei, identificarea oportunitilor, definirea i determinarea modului n care oportunitile corespund direciilor strategice de dezvoltare ale acesteia, definirea msurilor pentru asigurarea succesului i (re)evaluarea continu a oportunitilor. n contextul economic prezent, creterea economic trebuie s i gseasc originea n sporirea productivitii i n asimilarea de cunoatere. n comparaie cu managementul tradiional de comand i control, aceste caracteristici impun o schimbare fundamental n percepia strategic a organizrii, care genereaz anumite provocri managementului, prin

17:

- conducerea capacitilor umane ntr-o manier strategic;

- colaborarea n reea cu parteneri interni i externi;

- crearea unei structuri organizatorice adaptabile, flexibil i interactiv;

- meninerea echilibrului ntre ordine i haos;

- bilanul individual i motivaia colectiv.

n economia bazat pe cunoatere, stabilirea legturilor dintre informaie i pia pe de o parte i, asocierea acestora ntr-un proces de inovare pe de alt parte, reprezint cheia pentru asigurarea competitivitii.

Provocrile ntr-o economie condus de cunoatere pot fi clasificate n urmtoarele grupuri:

- noi caracteristici ale pieei - piaa se modific n mod constant, devine mai global i apar noi competitori, n plus, tehnologia devine mai complex, ciclul de producie se scurteaz, iar cunoaterea se acumuleaz.

- noi tipuri de inovare diversificarea inovrii; exist inovare tehnologic, dar i inovare sub forma modelelor noi de afaceri, a noi metode de organizare a muncii, inovarea n design i marketing; identificarea de noi ntrebuinri i noi piee pentru produsele i serviciile existente, deoarece inovarea apare acolo unde piaa ofer posibilitatea introducerii de noi produse i metode de producie, unde oamenii sunt dispui s i asume riscuri i s experimenteze noi idei.

- noi necesiti ale acionarilor - clienii, proprietarii i pieele de capital pun n ecuaie valoarea organizaiei, abilitatea acesteia de a obine la timp produse competitive pe pia.

14

[MERIT, 2000] Innovation Policy n Knowledge-based Economy - study for the European Commission. 15

nvtare prin execuie 16

nvtare prin realizare 17

[OECD, 2003]


- nou cale ctre managementul inovrii - managementul inovrii conine toate domeniile cheie care trebuie nsuite pentru obinerea produselor i serviciilor care s asigure succesul, eficient i continuu.

- metode de evaluare a abilitilor de inovare18

- dezvoltarea rapid a unor noi tehnologii ncurajeaz firmele pentru evaluare tehnologic i s implementeze tehnologia optim, n concordan cu necesitatea acestora de a-i menine competitivitatea.

nevoia de instrumente noi pentru managementul19

inovrii - dezvoltarea managementului inovrii bazat pe informaie necesit i impune n acelai timp o capacitate crescut de implementare a instrumentelor tehnice i relaionale. Instrumentele tehnice se refer la achiziionarea i utilizarea de noi tehnologii de informare i comunicare (acestea nu creeaz avantaje competitive, fiind disponibile rapid i altora); crearea avantajului competitiv revine instrumentelor relaionale (modul de realizare a afacerilor, att n interiorul ct i n exteriorul companiei).

La baza activitatii si al unui model de Centru, stau proprietatea industriala si generarea de noi firme

Generatorul de valoare adaugata si motorul dezvoltarii activitatii se gasesc in:

generarea si sustenabilitatea unor noi firme, start-upuri, spin-offuri,

generarea si oferirea de licente de brevete (inventia de serviciu)

crearea unei piete si metodologii de transfer al cunostintelor (asociate cu redeventa)

sprijinite de o activitate de formare continua, profesionala si in management

sprijin financiar pentru dezvoltare si sustinerea activitatii (venture-capital / business angels)

programe de finantare a dezvoltarii, dezvoltarii tehnologice si ideilor inovative.

Noile firme, start-up, au nevoie de o licen inca din prima faza, nainte de a putea primi primii bani. Pe de alta parte, Universitatea are nevoie de o finanare garantat nainte de a acorda o licen. Este nevoie de un parteneriat si un proiect care sa finateze transferul tehnologic la start-up deci, pe termen limitat sa se acorde drepturi exclusive, n scopul de a asigura o finanare.

4.1.1. Definirea tehnicilor de management al inovrii

Tehnicile de managementul inovrii (TMI) reprezint un set de instrumente, tehnici i metodologii, care sunt dezvoltate pentru sprijinirea companiilor n procesul de adaptare la dinamica i provocrile sistematice ale pieei, prin creterea capacitii firmelor de a aplica propria cunoatere la mbuntirea relaiilor interne i cu partenerii externi. Tipuri de TMI-uri existente pe pia

20:

- TMI-uri care sunt suficientdezvoltate i standardizate - procedurile de implementare i beneficiile pentru TMI sunt n general cunoscute i recunoscute pe pia.

- TMI-uri care au rolul de a mbunti competitivitatea firmelor prin concentrarea pe cunoatere, ca fiind cel mai important beneficiu. Vezi Anexa

Avnd n vedere c TMI-urile nu acioneaz de regul ntr-o manier determinist, n condiiile unei diversiti a firmelor i a contextului n care se desfoar afacerile, se poate aprecia c nu exist un model unic (standard) pentru evaluarea managementului inovrii, ci doar anumite principii de bun practic. n consecin, utilitatea unui TMI pentru evaluarea inovrii la nivelul unei companii sau la evaluarea unei afaceri este uzual aplicat n combinaie cu alte instrumente, aceast combinaie fiind adaptat n funcie de specificitatea fiecrui caz.

18

astfel de provocare poate fi prea mult chiar i pentru afacerile de succes, datorit:

- eecul n identificarea tehnologiilor care susin i a celor care distrug;

- progresul tehnologic care adeseori o ia naintea cererii pietei; aceasta inseamna companii care tind s depeasc piaa, dnd clientilor mai mult dect doresc sau sunt dispui s plteasc.

- presiunile dintre clienti i actionari care influenteaza inovarea n care firmele sunt angajate. 19

[Erdyn Consultants,2000], Promoting Innovation Management Techniques n Europe- study for the EC. 20

[CEC, 1998]


Maximizarea efectelor i, indirect a beneficiilor companiei depinde de modul de asociere (combinare) a TMI-urilor, de nelegerea caracteristicilor specifice companiei i a afacerilor acesteia. nelegerea ansamblului (tehnic, companie, afacere) este necesar pentru

21:

- definirea unor obiective clare;

- stabilirea criteriilor pentru cuantificarea i monitorizarea gradului de atingere a obiectivelor.

Criteriile pot fi elaborate n termenii meninerii, dezvoltrii i diversificrii produciei, introducerii n fabricaie a unui produs nou sau creterii competitivitii etc.

Angajatorul defineste prin prevederi specifice din regulamentul intern criteriile de stabilire a remuneratiei. In lipsa prevederilor specifice, angajatorul are in vedere, in functie de fiecare caz concret, unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii:

a) efectele economice, comerciale si/sau sociale care decurg din exploatarea inventiei de catre angajator sau de catre terti cu acordul angajatorului;

b) masura in care angajatorul este implicat in realizarea inventiei de serviciu, inclusiv resursele puse la dispozitie de angajator pentru realizarea acesteia;

c) aportul creativ al inventatorului salariat, cand inventia a fost creata de mai multi inventatori.

Inventiile care se incadreaza in prevederile acestei legi pot face obiectul unui secret comercial. Inventatorul salariat are obligatia de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al angajatorului. Obligatia de a nu divulga sau publica o are si angajatorul, precum si persoanele, altele decat inventatorul care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei.

In cazul divulgarii inventiei de serviciu de catre persoanele prevazute mai sus, poate fi antrenata raspunderea rezultand din contractul individual de munca incheiat intre salariat si angajator, cand acesta contine o clauza de confidentialitate.

Cand contractul individual de munca nu contine o clauza de confidentialitate, iar divulgarea inventiei de serviciu este facuta de catre persoanele altele decat inventatorul care, prin natura atributiilor de serviciu, au luat cunostinta de existenta inventiei, si are drept consecinta cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage raspunderea civila, asa cum este reglementata de art. 1.349 alin. (1) si (2), coroborat cu art. 1.357 din Codul civil.

Pentru inventiile de serviciu realizate de salariati ai angajatorilor persoane de drept public, care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, revendicate de catre angajator conform prevederilor prezentei legi sau conform unui contract intre parti si valorificate de catre angajator, salariatul inventator are dreptul la o cota procentuala din valoarea venitului realizat de angajator, in urma aplicarii inventiilor. Procentul prevazut nu poate fi mai mic de 30%.

Pentru inventiile rezultate in urma unor activitati de cercetare-dezvoltare sau didactice desfasurate intr-o institutie de invatamant superior, titulara a dreptului de protectie, aceasta acorda inventatorului la cerere, cu titlu gratuit, un drept de exploatare a inventiei in domeniul sau de activitate didactica si de cercetare, in baza unui contract de licenta neexclusiva, chiar daca inventatorul nu este salariat. Contractul are o durata de valabilitate egala cu durata desfasurarii de catre inventator a activitatilor didactice si de cercetare.

De asemenea, noul act normativ prevede si modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, precum si republicarea acesteia.

4.2. Modele de contract

Domeniul de aplicare al Legii 83/2014, cuprinde inventiile create de salariati ai unei persoane juridice, fie aceasta de drept public sau de drept privat, care pot fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de utilitate inregistrat. Reglamentarea relatiilor de munca intre angajat si angajator se face in baza unui contract adecvat situatiei in care se regasesc partile.

21

[CEC, 1997]


Modele de contract pentru situatiile prevazute de lege, sau alte situatii conexe se regasesc in anexe

4.3. Confidentialitate (L83, Art.10)

Conform Art. 10 din legea 64/201, inveniile de serviciu pot face obiectul unui secret comercial.

Inventatorul salariat are obligaia de a nu divulga sau publica invenia fr acordul scris al angajatorului. Obligaia de a nu divulga sau publica invenia o are i angajatorul, precum i persoanele, altele dect inventatorul care, prin natura atribuiilor de serviciu, au luat cunotin de existena inveniei.

n cazul divulgrii inveniei de serviciu, persoanele implicate rspund conform prevederilor contractului individual de munc ncheiat ntre salariat i angajator, cnd acesta conine o clauz de confidenialitate.

Cnd contractul individual de munc nu conine o clauz de confidenialitate, iar divulgarea inveniei de serviciu are drept consecin cauzarea unui prejudiciu, aceasta poate atrage rspunderea civil, aa cum este reglementat de prevederileCodului Civil:

Orice persoan are ndatorirea s respecte regulile de conduit pe care legea sau obiceiul locului le impune i s nu aduc atingere, prin aciunile ori inaciunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, avnd discernmnt, ncalc aceast ndatorire rspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat s le repare integral. Autorul prejudiciului rspunde pentru cea mai uoar culp. (Art. 1349, Art. 1357 Noul cod civil Condiiile rspunderii, rspunderea pentru fapta proprie, rspunderea civil).

Totodata, datele coninute n cererea de acordare a brevetului de inveie sau de nregistrare a unui model de utilitate sunt confideniale pn la publicarea acesteia de ctre OSIM. Divulgarea lor fr acordul solicitantului sau succesorului sau n drepturi este interzis, indiferent de modul n care o persoan a luat cunotin de ele i indiferent de calitatea acesteia.

Divulgarea, de ctre personalul OSIM, precum i de ctre persoanele care efectueaza lucrari n legatur cu inveniile, a datelor cuprinse n cererile de brevet, pana la publicarea lor, constituie infraciune i se pedepsete cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani (Legea 64/1991, privind brevetele de inveie, Art. 62, alin.1).

Clauza de confidenialitate, reglementat de art. 26 din legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicat, nu trebuie confundat cu obligaia legal prevzut la art. 39 alin. (2) lit. f) respectiv, obligaia de a respecta secretul de serviciu. Obiectul clauzei de confidenialitate nu cuprinde i informaiile clasificate ca secret de serviciu prin Legea nr. 182/2002 privind protecia informaiilor clasificate, sfera informaiilor care fac obiectul clauzei de confidenialitate fiind mai larg dect sfera informaiilor care fac obiectul secretului de serviciu. Pentru acest tip de informaii legea instituie pentru persoana care urmeaz s desfoare o activitate sau s fie ncadrat ntr-un loc de munc ce presupune accesul la informaii clasificate, obligaia de a prezenta conductorului unitii un angajament scris de pstrare a secretului care nu trebuie confundat cu clauza de confidenialitate.

- De asemenea, clauza de confidenialitate nu trebuie confundat nici cu obligaia de fidelitate reglementat de art. 39 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicat, care vizeaz statornicia/ataamentul angajatului fa de societatea/unitatea/organizaia pentru care angajatul urmeaz s desfoare activitatea. Cadrul legal n vigoare din domeniul relaiilor de munc nu aduce precizri cu privire la modul n care se pune n aplicare aceast obligaie.

Prin nserarea obligaiei de fidelitate n clauzele unui contract individual de munc se vizeaz stabilitatea n munc a angajatului. Avnd n vedere c angajatul al crui contract individual de munc cuprinde o clauz de fidelitate este oprit de a avea iniiativa ncetrii acestuia pentru o perioad de timp negociat de pri i pe cale de consecin de a accede la un alt loc de munc, acesta este compensat cu prestaii suplimentare n bani sau n natur, dup caz, iar nerespectarea acestei clauze de ctre oricare dintre pri atrage obligarea celui n culp la plata de daune-interese.

Potrivit art. 21 alin. (2) din Codul muncii republicat, clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.

Totodata, alin. (3) din acelasi articol mentioneaza ca indemnizatia de neconcurenta lunara datorata


salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Asadar, clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca este prevazut cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, care se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Potrivit art. 22 din Codul muncii republicat, clauza de neconcurenta isi produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. In concluzie, clauza de neconcurenta se plateste dupa incetarea contractului pentru maximum 2 ani si nu pe durata contractului.

Clauza de confidentialitate este reglementata in mod distinct in cuprinsul art. 26 alin. (1) din Codul muncii . Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului , in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.

Nerespectarea acestei clauze de oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune interese.

Pentru a intelege mai bine clauza de confidentialitate facem o paralela intre clauza de confidentialitate si secretul de serviciu.

Secretul de serviciu este o obligatie a salariatului prevazuta in mod expres la art.39 alin. (2) lit f) din Legea 53/2003-Codul muncii , republicata, iar clauza de confidentialitate este reglementata in mod distinct in cuprinsul art. 26 alin. (1) si reprezinta o clauza asupra careia partile convin. Astfel, secretul de serviciu vizeaza acele informatii si date generale care trebuie respectate la nivelul unui angajator de toti salariatii, iar clauza de confidentialitate vizeaza o sfera mai larga de informatii decat cea avuta in vedere prin secretul de serviciu si este aplicabila doar anumitor salariati. Asadar, daca prin clauza de confidentialitate angajatorul stabileste exclusiv acele informatii si date care sunt general valabile pentru toti salariatii ca avand caracter de secret de serviciu, atunci clauza de confidentialitate nu isi mai are rostul.

In concluzie, pentru a simplifica aceste proceduri, la nivelul angajatorului ar trebui stabilite in mod expres toate datele si informatiile care au caracter de secret de serviciu si apoi cuprinse in regulamentul intern al unitatii, in contractul individual de munca al fiecarui salariat mentionandu-se doar obligatia generala de a respecta prevederile regulamentului intern. In situatia in care, prin prisma activitatii desfasurate rezulta ca o anumite persoana are acces la anumite informatii care nu sunt dintre cele cuprinse in regulamentul intern ca si secret de serviciu, se va insera punctual, in contractul individual de munca al respectivei persoane, obligatia speciala sub forma unei caluze de confidentialitate.

Nu exista o prevedere cu privire la sporul de confidentialitate. In virtutea obligatiilor salariatilor ce incumba contractului individual de munca (art. 39 alin. (2) din Codul muncii ), salariatul are obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca precum si obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.

Dac clauza de confidenialitate este reglementat de art. 26 din Codul muncii, alturi de clauza cu privire la formarea profesional, clauza de neconcuren i clauza de mobilitate, obligaia privind secretul profesional

rezult din prevederile art. 39 alin. (2) lit. f) obligaia de a respecta secretul de serviciu.

Astfel, prin clauza de confidenialitate, potrivit art. 26 alin. (1) din Codul muncii, prile convin ca, pe toat durata contractului individual de munc i dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informaii de care au luat cunotin n timpul executrii contractului, n condiiile stabilite n regulamentele interne, n

Ghid is v3 Copyright

Documents

Transcript of Ghid is v3 Copyright