Ghid de studii Final - univ-ovidius.rodate, specialişti în tehnologii web, etc în cadrul unor...

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI

INFORMATICĂ

Bd. Mamaia, 124, RO-900527 Constanţa E-mail: [email protected] Tel./Fax: +40-2-41-618070 (secretariat) Site: www.univ-ovidius.ro/math

Ghid de Studii Masterat

i

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………… iii

Prezentarea Facultăţii de Matematică şi Informatică ………………………... 1

Misiunea şi obiectivele studiilor de masterat..................................................... 4

Admiterea, înscrierea şi înmatricularea studenţilor ………………….………. 11

Regulamentul de credite transferabile ……………………………………….. 12

Prezentarea sintetică a planurilor de învăţământ şi

descrierea schematică a fiecărei discipline ………………………………......

15

Plan de învăţământ: Informatică Didactică, Anul I ………………………………. 15

Fişe discipline: Informatică Didactică, Anul I ……………………………………. 16

Plan de învăţământ: Informatică Didactică, Anul II………………………………. 33

Fişe discipline: Informatică Didactică, Anul II …………………………………… 34

Plan de învăţământ: Matematică Didactică, Anul I………………………………… 48

Fişe discipline: Matematică Didactică, Anul I……………………………………… 49

Plan de învăţământ: Matematică Didactică, Anul II….…………………………… 54

Fişe discipline: Matematică Didactică, Anul II..……………………………………. 55

Plan de învăţământ: Modelare şi Tehnologii Informatice, Anul I…………………... 59

Fişe discipline: Modelare şi Tehnologii Informatice, Anul I………………………... 60

Plan de învăţământ: Modelare şi Tehnologii Informatice, Anul II...………………… 74

Fişe discipline: Modelare şi Tehnologii Informatice, Anul II……………………….. 75

Plan de învăţământ: Structuri Matematice Fundamentale, Anul I…………………. 89

Fişe discipline: Structuri Matematice Fundamentale, Anul I………………………... 90

Plan de învăţământ: Structuri Matematice Fundamentale, Anul II………………… 96

Fişe discipline: Structuri Matematice Fundamentale, Anul II………………………. 97

iii

Introducere

Stimaţi Studenţi,

Bine aţi venit la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii “Ovidius” din

Constanţa. Alegerea dumneavoastră ne onorează şi suntem siguri că diploma obţinută de la noi are valoare pe piaţa muncii.

În acest ghid găsiţi primele informaţii despre Facultatea de Matematică şi Informatică. Pagina web a facultăţii (www.univ-ovidius.ro/math) vă oferă informaţii complete şi la zi asupra activităţii din facultate.

Suntem una dintre primele facultăţi ce oferă cursuri şi seminarii în format electronic (disponibile pe web) la care veţi avea acces ca studenţi ai facultăţii. Corpul profesoral prezentat în acest ghid are o recunoaştere atât pe plan naţional cât şi internaţional. Comunicarea cu dumneavoastră se va realiza inclusiv prin directorul de mail “students I”.

Vă urăm succes pe întreaga perioadă a studiilor de masterat din facultatea noastră şi vă aşteptăm să continuaţi cu studiile doctorale oferite de facultatea noastră!

Consiliul Profesoral

1

Prezentarea Facultăţii de Matematică şi Informatică

Istoria învăţământului superior din Constanţa consemneaza existenţa unei Facultăţi de

Matematică începând cu anul 1961 în cadrul Institutului Pedagogic Constanta. Numele facultăţii a fost schimbat în 1973 în Facultatea de Matematică-Fizică şi a funcţionat cu acest nume până în anul 1982. După fondarea prin Hotărârea de Guvern 225 din 1990 a Universităţii “Ovidius”, apar specializările Matematică-Fizică, Matematică-Informatică şi Tehnologie Informatică în cadrul Facultăţii de Ştiinţe. Între 1992 – 1995, aceste profile au facut parte din Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Economice. Numele actual al facultăţii datează din 1995. Specializările de Matematică-Fizică şi Matematică-Informatică au fost acreditate in 1994 si respectiv 1999. Între timp, s-au adăugat specializările Matematică (autorizată în 1997, acreditată în 2004), Matematică Informatică în limba engleză (Mathematics and Computer Science) (autorizată în 1998), Matematică Informatică pentru învăţământ la distanţă (autorizată în 2000) şi Informatică (autorizată în 2003). Programele masterale, doctorale şi de studii aprofundate completează oferta educaţională a facultăţii încă din anul 1995. În anul universitar 2007-2008, Facultatea de Matematică şi Informatică are înmatriculaţi aproape 650 de studenţi.

Facultatea de Matematică şi Informatică asigură formarea continuă a profesorilor de matematică (cursuri si examene de Definitivat, Gradul II si Gradul I în învăţământ).

Facultatea este angajată în programul de atestare a calităţii procesului educaţional (intitulat Quality Future II) şi din anul academic 2005-2006 are planurile de învăţământ adaptate sistemului pe cicluri impus de Convenţia de la Bologna.

Facultatea de Matematică şi Informatică oferă, în cadrul studiilor de master specializările: Informatică Didactică, Matematică Didactică, Modelare si Tehnologii Informatice, Structuri Matematice Fundamentale.

Disciplinele de studiu din planul de învăţământ sunt prevăzute într-o succesiune logică şi au în vedere îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) Definirea şi delimitarea precisă a competenţelor generale şi de specialitate în corelaţie cu competenţele corespunzătoare ale studiilor universitare de licenţă (în aval) şi doctorat (în amonte);

b) Compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional; c) Compatibilitatea cu planurile si programele similare din Statele Uniunii

Europene şi alte state ale lumii, fapt care a dus la schimburi de studenţi în cadrul programelor ERASMUS şi SOCRATE, între Universitatea „OVIDIUS" din Constanţa, Facultatea de Matematică şi universităţi din Uniunea Europeană, disciplinele fiind prevăzute cu credite de studiu ECTS (a se vedea planurile). In cadrul Facultatii de Matematica si Informatica functioneaza o Scoala doctorală organizată in sistem Bologna care oferă programe doctorale in următoarele direcții: algebră, analiză si ecuații diferențiale. Perioada studiilor doctorale cuprinde două etape: un an (2 semestre) de pregătire stiințifică avansată si 2 ani (4 semestre) de cercetare si pregătire a tezei de doctorat. Există insa mulți fosti absolvenți ai facultății noastre care au optat si pentru programe de doctorat la Institutul de Matematică al Academiei Romane sau la universități de prestigiu din străinătate: Germania, SUA, Franța, Elveția, Ungaria, etc.

Misiunea facultăţii este de a pregăti specialişti cu studii superioare în

2

domeniul/specializările din structură, la nivelul actualelor cerinţe de pe piaţa muncii şi exigenţelor prevăzute prin Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior.

În Facultatea de Matematica si Informatica studiile universitare de licenţă oferă cunoştinţe şi competenţe largi, precum şi formarea de abilităţi cognitive:

a) Cunoştinţe generale care permit abordări ştiinţifice ale domeniului de specialitate şi asigură înţelegerea, inovarea şi crearea de cunoştinţe noi, precum şi comunicarea efectivă, orală şi scrisă, în domeniul de specialitate şi contexte culturale diverse.

b) Cunoştinţe de specialitate care se referă la procesele de cunoaştere, reproducere şi înţelegere specifice domeniului de studiu considerat ca un tot, a modului de stabilire de relaţii cu cunoaşterea din alte discipline şi arii profesionale, familiarizarea cu cele mai recente dezvoltări şi ale aplicaţiilor profesionale din domeniu, precum şi înţelegerea şi aplicarea principiilor şi metodelor fundamentale de investigare specifice.

c) Competenţele generale care se referă la: • culegerea, analiza şi interpretarea de date şi de informaţii din punct de vedere

cantitativ şi calitativ, din diverse surse alternative, respectiv din contexte profesionale reale şi din literatura în domeniu, pentru formularea de argumente, decizii şi demersuri concrete;

• utilizarea unor moduri diverse de comunicare scrisă şi orală, inclusiv într-o limbă străină;

• utilizarea tehnologiilor informatice; • asumarea responsabilităţii de a elabora un program personal de autoperfecţionare ;

d)Abilităţi cognitive specifice presupun: • aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor de investigare fundamentale din

domeniul de studiu, pentru formularea de proiecte şi demersuri profesionale; • capacitatea de sintetizare şi interpretare a unui set de informaţii, de rezolvare a unor

probleme de bază şi de evaluare a concluziilor posibile; • analiza independentă a unor probleme şi capacitatea de a comunica şi de a

demonstra soluţiile alese; • capacitatea de a evalua probleme complexe şi de a comunica în mod demonstrativ

rezultatele evaluării proprii; • iniţiativă în analiza şi rezolvarea de probleme.

Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică beneficiază de săli moderne de

studiu, amfiteatre, săli de curs, săli de seminar, laboratoare specializate de informatică dotate cu calculatoare de ultimă generaţie, o bibliotecă proprie lângă sediul facultăţii, cu sală de studiu, unde pot fi găsite aproape 6000 de cărţi.

În plus, studenţii au acces la Biblioteca Centrală a Universităţii şi de asemenea la baza sportivă de pe malul lacului Mamaia, cu posibilităţi de practicare a diferitelor sporturi, incluzând yachting, tenis, fotbal, handbal, volei, baschet, etc.

3

Catedre

În facultate există două catedre : Catedra de Matematică şi Catedra de Informatică şi Metode Numerice.

În anul universitar 2007–2008, în aceste catedre funcţionează un număr de 38 de cadre

didactice, dintre care 7 profesori, 10 conferenţiari, 16 lectori şi 5 asistenţi. Iată lista tuturor profesorilor facultăţii:

Catedra de Matematică:

Prof. dr. Wladimir-Georges Boskoff Prof. dr. Mirela Stefanescu Prof. dr. Dumitru Popa Prof. dr. Eduard-Marius Crăciun Conf. dr. Viviana Ene Conf. dr. Luminiţa Cosma Conf. dr. Alina Bărbulescu Conf. dr. Panait Anghel Lect. dr. Cristina Flaut Lect. dr. Laurenţiu Homentcovschi

Lect. dr. Constantin Costara

Lect. dr. Denis Ibadula

Lect. dr. Gabriel Iorgulescu Lect. dr. Diana Savin Lect. dr. Cristina Sburlan Lect. dr. Alexandru Bobe Asist. drd. Marian George Ciucă Asist. drd. Cătălin Ghinea Asist. drd. George Carlig Prof. consultant Dan Pascali

Catedra de Informatică şi Metode Numerice:

Prof. dr. Constantin Popa Prof. dr. Alexei Leahu Conf. dr. Eugen Petac Conf. dr. Elena Popescu Conf. dr. Eugen Zaharescu

Conf. dr. Christian Mancaş Conf. dr. Raluca Vernic Conf. dr. Mircea Popovici Lect. dr. Adrian Răbaea

Lect. dr. Ozten Chelai Lect. dr. Andrei Rusu

Lect. dr. Crenguţa Bogdan Lect. dr. Aurelian Nicola Lect. dr. Elena Pelican Lect. drd. Adrian Alexandrescu Lect. dr. Dragoş Sburlan Asist. drd. Tudor Udrescu Asist. drd. Elena Rogojina

Conducerea Facultăţii de Matematică şi Informatică

Facultatea de Matematică şi Informatică este condusa de un decan, un prodecan, un

secretar ştiinţific si un consiliu profesoral format din 17 membri. Aceştia sunt:

Decan: - Prof. univ. dr. Wladimir-Georges Boskoff Prodecan: - Conf. univ. dr. Mircea Popovici Secretar Ştiinţific: - Conf. univ. dr. Raluca Vernic

4

Consiliul profesoral:

Prof. univ. dr. Boskoff Wladimir Georges Conf. univ. dr. Anghel Panait Prof. univ. dr. Popa Constantin Lect. univ. dr. Constantin Costara Prof. univ. dr. Alexei Leahu Lect. univ. dr. Chelai Ozten Conf. univ. dr. Mircea Popovici Lect. univ. dr. Alexandru Bobe Conf. univ. dr. Ene Viviana Lect. univ. dr. Homentcovschi Laurentiu Conf. univ. dr. Raluca Vernic Lect. univ. dr. Nicola Aurelian

şi cinci studenţi.

Secretariatul Facultăţii de Matematică şi Informatică este compus dintr-o echipa de trei secretare:

Secretar şef: Mihaela Pucică Secretar: Florica Vasile Secretar: Mihaela Chivu

Decanatul se afla la sala E4, iar secretariatul se afla la sala E3. Adresa Facultăţii de Matematică şi Informatică: B-dul Mamaia nr. 124, RO – 900527 Constanţa Tel/Fax: 0241 – 618070

Misiunea şi obiectivele studiilor de masterat

Informatică Didactică Masteratul de Informatică Didactică are ca scop pregatirea si formarea absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe (fizica, chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialişti cu calificare adecvata în domeniile fundamentale din Tehnologia Informaţiei, inclusiv pentru activitatea de predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, prin completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de licenta.

Durata este de 4 semestre (120 credite) si se încheie cu examen de disertaţie.

Obiective specifice Obiective cognitive si aplicativ-practice

• Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Informaticii

• Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare

5

• Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii.

• Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei. Dezvoltare profesionala

• Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea curenta • Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional. • Implicarea in cercetare.

Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de ritmul dezvoltarii cunoasterii si tehnologiei din domeniul informaticii si de cerintele pietei muncii si ale calificarilor corespunzatoare (programatori, administratori de reţele şi baze de date, specialişti în tehnologii web, etc în cadrul unor companii software, medii economice şi de afaceri (bănci, societăţi de asigurări), spitale, societati/firme cu profil tehnic, profesori de informatica in invatamantul preuniversitar). Disciplinele de studiu din Planul de invatamant sunt prevazute intr-o succesiune logica si definesc precis competentele generale si de specialitate. Se urmareste in acest fel, realizarea urmatoarelor deziderate:

• Formarea şi dezvoltarea armonioasă a viitorilor specialişti cu calificare adecvata în domeniul Tehnologiei Informaţiei, atat prin aprofundarea cunostintelor fundamentale dobandite cat si prin completarea cu cunostinte noi, corespunzatoare unor directii de lucru actuale si importante, care sa le asigure absorbtia imediata pe piata muncii;

• Formarea de specialisti in domeniul Tehnologiei Informatiei cu capacitati de a actiona independent si creativ in solutionarea unor probleme concrete, dar si cu abilitati de coordonare a unor colective de lucru si de comunicare eficienta in contexte interdisciplinare;

In acest sens, Planul de invatamant cuprinde atat discipline de aprofundare a cunostintelor fundamentale dobandite in cadrul Ciclului I, cat si discipline de pregatire complementara, necesare pentru o insertie rapida pe piata muncii. Astfel, in primul an de studiu se ofera cursuri de baza in pregatirea stiintifica din domeniul informaticii - Tehnologii informationale, Limbaje de programare procedurala, Administrarea retelelor de calcul, Modelarea si interogarea conceptuala a datelor, Sisteme multimedia, Algoritmi - precum si doua pachete de cursuri optionale - Organizarea sistemelor de calcul, Analiza si prelucrarea imaginilor, Instruire asistata de calculator - si, respectiv – Programare web, Administrarea retelelor de calculatoare. In plus, pentru studentii interesati in activitatea de predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, planul de invatamânt pentru anul I include un pachet de cursuri facultative, desfasurate in cadrul Modulului psihopedagogic.

In anul II de studii se ofera cursuri specializate in directiile Modele informatice in

banci si asigurari, Tehnologii si sisteme de comunicatii, Implementarea orientata spre obiecte a sistemelor software, Prelucrarea datelor statistice, Arhitectura, proiectarea si implementarea aplicatiilor de baze de date, Sisteme distribuite si doua pachete de cursuri optionale – Algoritmi in teoria grafurilor, Optimizarea proceselor economice – si, respectiv – Proiectare asistata de calculator, Programare vizuala. De asemenea, ca in anul I, este prevazut pachetul de cursuri facultative, desfasurate in cadrul Modulului psihopedagogic.

6

Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personala de web pentru tematica, bibliografie, resurse în format electronic si dialog cu studentii) si materiale auxiliare, de la tablă, la notebook si videoproiector. Profesorii au ore de permanentă la dispozitia studentilor si personalizează îndrumarea la cererea studentului. Exista indrumatori si tutori de an. Toti studentii programului de masterat sunt antrenati in seminarii stiintifice studentesti coordonate de cadre didactice ale facultatii. Relatia dintre student si profesor este una de parteneriat, în care fiecare isi asumă responsabilitatea atingerii rezultatelor învatarii. Rezultatele învatarii sunt explicate si discutate cu studentii din perspectiva relevantei acestora pentru dezvoltarea lor. Facultatea asigura resurse de invatare (manuale, tratate, referinte bibliografice, etc) in format clasic sau electronic (a se vedea urmatoarea adresa pe site-ul facultatii: http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Info).

Matematică Didactică

Masteratul de Matematică Didactică are ca scop sa pregatească absolventi ai studiilor de licenta în domeniul matematicii sau domenii conexe, pentru predarea matematicii în invatamantul preuniversitar.

Durata este de 4 semestre (120 credite) si se încheie cu examen de disertaţie. Programul de masterat vizează atât pregatirea stiintifică in domeniul matematicii cat

si pregatirea didactica si pedagogica a cursantilor. Planul de învatamant este subordonat acestei directii, dar urmareste si deschiderea de perspective către doctorat in domeniul Didacticii Matematicii.

Acest program de masterat este organizat în spiritul noului sistem de invatamant de tip Bologna si continua masteratul de Didactica Matematica care a functionat neintrerupt din anul 2001 în cadrul facultatii noastre.

Actualul program de masterat continuă buna traditie a celui vechi, dar în plus este adaptat schimbarilor survenite in cadrul programului de licentă în matematica, impuse de aderarea la sistemul Bologna.


• Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul de profil.

• Utilizarea in procesul didactic a noilor tehnologii informationale si de comunicare • Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni

intre disciplinele matematice si alte domenii. • Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei. • Aplicarea adecvata la context a didacticii disciplinei. • Folosirea unei varietati de strategii educationale adecvate disciplinei si, in special, a

celor centrate pe elev. • Conceperea si utilizarea de strategii diferentiate. • Valorificarea potentialului pedagogic al diferitelor tipuri si strategii de evaluare. • Elaborarea si utilizarea unor noi forme de evaluare.

7

Dezvoltare profesionala • Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea didactica. • Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional. • Implicarea in cercetare.

În primul an de studiu se oferă cursuri de bază în pregătirea stiintifică (aritmetică si

algebră, geometrie si analiză matematică) si pedagogică a studentilor. În plus, planul de învătământ pentru anul I include un curs însotit de activităti practice de Instruire asistată de calculator. Acesta acoperă diverse aspecte ale utilizării tehnologiei moderne în predarea si învătarea matematicii în scoală: notiuni de bază despre Internet, Intranet si spatiul Web; structura unui sistem e-learning; proiectarea unei lectii (sau curs) on-line; metode de testare on-line; elemente multimedia în Web realizate în HTML si XHTML.

În anul 2 de studii se oferă cursuri specializate în următoarele directii:

- Curriculum si evaluare în matematica scolară. Cursul prezintă principiile si ideile fundamentale ale curriculumului pentru matematică în gimnaziu si liceu, face comparatii între diverse tipuri de manuale scolare si analizează examenele nationale. Sunt prezentate si sunt însotite de multiple aplicatii practice si diverse forme de evaluare. Evaluarea este examinată atât din perspectiva natională cât si internatională.

- Complemente de matematici scolare. În cadrul acestui curs se prezintă aplicatiile

matematicii la nivelul programei de liceu, având ca scop pregătirea viitorilor profesori de matematică. Cursul este extrem de util profesorilor din învătământul preuniversitar pentru că insistă asupra diverselor aplicatii ale matematicii în domenii conexe.

- Predarea matematicii pentru elevii performanti. Cursul propune metode specifice

activitătii de predare pentru copiii performanti si câteva teme de sinteză în această arie, care să constituie baza unui program individualizat pentru acesti copii. Cursul pledează pentru o intindere tematică si un nivel mai înalt de complexitate al temelor destinate pregătirii lor. Cursul este însotit de un seminar practic de rezolvare de probleme. Studentii care participă la acest curs au posibilitatea să exerseze în mod direct cunostiintele asimilate în cadrul Centrului de pregătire pentru copiii performanti care functionează în facultate si în cadrul activitătilor comune organizate de facultatea noastră împreună cu Societatea de Stiinte Matematice din România si Inspectoratul Scolar Judetean.

- Istoria matematicii. Cursul este destinat initierii viitorilor profesori de matematică în

istoria matematicii, în vederea formării unei culturi matematice.

În toate cele 4 semestre studentii au ore de practică pedagogică, iar în primul an de studii au posibilitatea să urmeze cursuri specializate de pedagogie si psihologie în cadrul Modulului psihopedagogic.

8

Modelare si Tehnologii Informatice Masteratul Modelare si Tehnologii Informatice are ca scop pregatirea si formarea absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe (fizica, chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialişti cu inalta calificare în domeniile fundamentale din Tehnologia Informaţiei, prin completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de licenta.

Durata este de 4 semestre (120 credite) si se încheie cu examen de disertaţie.


• Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Tehnologiei Informatiei

• Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare

• Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii.

• Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei. Dezvoltare profesionala

• Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea curenta • Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional. • Implicarea in cercetare.

Relevanta cognitiva si profesionala a programului de studiu este definita in functie de ritmul dezvoltarii cunoasterii si tehnologiei din domeniul informaticii si de cerintele pietei muncii si ale calificarilor corespunzatoare (programatori, administratori de reţele şi baze de date, specialişti în tehnologii web, etc în cadrul unor companii software, medii economice şi de afaceri (bănci, societăţi de asigurări), spitale, societati/firme cu profil tehnic, cercetatori si cadre didactice universitare in domeniul Tehnologiei Informatiei). Disciplinele de studiu din Planul de invatamant sunt prevazute intr-o succesiune logica si definesc precis competentele generale si de specialitate. Se urmareste in acest fel, realizarea urmatoarelor deziderate:

• Formarea şi dezvoltarea armonioasă şi în spirit creativ a viitorilor specialişti cu inalta calificare în domeniul Tehnologiei Informaţiei, atat prin acumularea unei cantitati importante de cunostinte noi in domeniu cat si prin dezvoltarea de abilitati superioare de cercetare si de aplicare a acestora la rezolvarea unor situatii/probleme noi/inedite;

• Formarea de specialişti Tehnologiei Informatiei cu pregătire superioară, pregătiţi

pentru absorţia imediată pe piaţa muncii şi performanţi atât în ţară cât şi la nivel european;

• Formarea de specialisti in domeniul Tehnologiei Informatiei cu capacitati de a actiona independent si creativ in solutionarea unor probleme concrete, dar si cu abilitati de coordonare a unor colective de lucru si de comunicare eficienta in contexte interdisciplinare;

9

• Formarea de noi promoţii de cadre didactice universitare şi cercetători ştiinţifici în domeniul Tehnologiei Informaţiei, prin pregatirea in vederea studiilor universitare de doctorat.

In acest sens, Planul de invatamant cuprinde atat discipline de aprofundare si dezvoltare a cunostintelor fundamentale dobandite in cadrul Ciclului I, cat si discipline de pregatire complementara, in domenii de mare actualitate si importanta necesare pentru o insertie rapida pe piata muncii, atat pentru oferta actuala cat si pentru cea din perspectiva apropiata, determinata de recenta integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. In contextul disciplinelor de aprofundare si dezvoltare a cunostintelor, se ofera urmatoarele cursuri: Modele de aproximare si simulare, Tehnici de simulare statistica, Sisteme avansate de comunicatii, Modelarea si interogarea conceptuala a datelor si cunostintelor, Sisteme distribuite, iar in cadrul disciplinelor de pregatire complementara: Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata, Tehnologii multimedia si prelucrarea imaginilor, Tehnici de programare stiintifica, Realitate virtuala, Modelarea si simularea proceselor economice, Modelarea si simularea fenomenelor bancare si de asigurari, Modelare cu algoritmi genetici. Sunt de asemenea prevazute cate doua pachete de cursuri optionale in fiecare an de studiu, dupa cum urmeaza: Metode neconventionale de clacul, Web semantic si ontologii si, respectiv Proiectarea arhitecturilor software, Sisteme Grid (anul I); Calcul paralel, Sisteme Embedded si, respectiv Dezvoltarea aplicatiilor de proces, Sisteme Multiagent (anul II). In anul II de studiu este prevazuta o Practica de cercetare (o ora pe saptamana), care are in vedere familiarizarea studentilor cu etapele si metodologia unei activitati de cercetare cu aplicatie imediata in Elaborarea lucrarii de disertatie (de asemenea prevazuta cu o ora pe saptamana). Facultatea asigura resurse de invatare (manuale, tratate, referinte bibliografice, etc) in format clasic sau electronic (a se vedea urmatoarea adresa pe site-ul facultatii: http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Info). Prin intermediul bibliotecii, facultatea noastra are schimburi de jurnale cu 25 de universitati din tara si strainatate.

Structuri Matematice Fundamentale Programul de masterat Structuri Matematice Fundamentale ofera pregatirea de

baza absolut necesara unui tanar care doreste sa continue studiile intr-un program doctoral. Cursurile pe care le ofera masteratul acopera o paleta larga de discipline atat din matematica pura cat si aplicata. Specificul acestui program este tocmai caracterul combinat evitand astfel specializarea prea rigida si timpurie. Programul are in vedere racordarea la ideile fundamentale din matematica moderna si din aplicatiile acesteia la modelarea unor fenomene importante din celelalte stiinte. El asigura o legatura flexibila si naturala intre diverse discipline matematice studiate in facultate si teme de doctorat cu perspective clare. De altfel, unul dintre scopurile programului de masterat este ca studentii sa se familiarizeze cu teme actuale de cercetare in vederea realizarii unor lucrari de disertatie cu grad sporit de originalitate care sa le permita accesul la cercetarea fundamental si aplicativa in cadrul unor programe de doctorat din universitatea noastra sau din afara ei.

10

Durata este de 4 semestre (120 credite) si se încheie cu examen de disertaţie. Prin specificul cursurilor programului de masterat se ofera cunostiinte de baza in

diverse domenii si introduceri in posibile teme de cercetare, lasandu-i-se studentului posibilitatea sa opteze pentru o eventuala specializare intr-un program de doctorat. Pe de alta parte, acest tip de cursuri este potrivit si acelor studenti care doresc sa obtina cunostiinte avansate din matematica pura sau aplicata. Activitatile didactice incluse in program sunt efectuate de cadrele didactice din cadrul colectivului catedrei de Matematica, profesori si conferentiari, unii dintre ei conducatori de doctorat, cu o competenta profesionala atestata de activitatea didactica prestata in cadrul facultatii noastre si activitatea de cercetare concretizata in numeroase lucrari stiintifice aparute in publucatii de specialitate de prestigiu international.

In planul de invatamant sunt cuprinse • cursuri obligatorii de

- algebra (Teoria modulelor, Capitole speciale de algebra), - geometrie (Varietati diferentiabile si aplicatii, Capitole speciale de geometrie), - analiza (Analiza functionala, Capitole speciale de analiza), - ecuatii diferentiale si aplicatii (Sisteme dinamice), -software matematic,

• doua cursuri optionale: Capitole speciale de mecanica, Criptografie si teoria codurilor • un curs complementar facultativ de Filozofia matematicii. Mentionam ca la unele discipline (de exemplu Capitole speciale de algebra) exista

programe analitice alternative care pot fi alese in functie de optiunile studentilor din anul respectiv.

Studentii inscrisi la acest program de masterat pot participa la seminariile stiintifice organizate in cadrul catedrei (http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Cercetare&subcat=Seminarii), la conferintele nationale si internationale organizate in facultate, (http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Cercetare&subcat=Manifestari), pot publica rapoartele de cercetare in seria de preprinturi MATH a facultatii (http://www.univ-ovidius.ro/math/default.aspx?cat=Cercetare&subcat=Preprint) sau pot publica articole de cercetare in Analele Stiintifice ale Universitatii Ovidius, seria Matematica, (http://www.anstuocmath.ro/), jurnal categoria B+ in clasamentul CNCSIS, recenzat de Mathematical Reviews si Zentralblatt MATH.

Obiectivele specifice

Obiective cognitive si aplicativ-practice • Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin

actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul de profil. • Utilizarea in procesul didactic a noilor tehnologii informationale si de

comunicare • Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de

conexiuni intre disciplinele matematice si alte domenii. • Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei.

Dezvoltare profesionala

11

• Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea stiintifica si de cercetare.

• Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional. • Implicarea in cercetare.

Disciplinele din Planul de invatamant corespund la 120 credite obligatorii; credite

suplimentare se pot obtine prin parcurgerea unor cursuri optionale si/sau facultative suplimentare. In al doilea an de studii studentii elaboreaza o lucrare de disertatie sub indrumarea unui cadru didactic. Subiectul lucrarii trebuie sa ilustreze preocuparea masterandului pentru problematica programului de studiu si sa constituie un debut in cercetarea viitoare in matematica.

Cadrele didactice folosesc resursele noilor tehnologii (ex. e-mail, pagina personala de web pentru tematica, bibliografie, resurse în format electronic si dialog cu studentii) si materiale auxiliare, de la tablă, la notebook si videoproiector.

Profesorii au ore de permanentă la dispozitia studentilor si personalizează îndrumarea la cererea studentului. Exista indrumatori si tutori de an. Toti studentii programului de masterat sunt antrenati in seminarii stiintifice studentesti coordonate de cadre didactice ale catedrei. Relatia dintre student si profesor este una de parteneriat, în care fiecare isi asumă responsabilitatea atingerii rezultatelor învatarii. Rezultatele învatarii sunt explicate si discutate cu studentii din perspectiva relevantei acestora pentru dezvoltarea lor.

Admiterea, înscrierea şi înmatricularea studenţilor Admiterea la studii universitare de master se face prin concurs de dosare, ţinând

cont de ordinea ierarhică a mediilor de licenţă. Înscrierea la concursul de admitere se face pe baza urmatoarelor acte:

1. cererea de înscriere; 2. certificatul de nastere, în copie legalizata si certificatul de casatorie, in copie legalizata

pentru candidatii casatoriti; 3. diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta cu aceasta, in original sau in copie

legalizata (pentru candidatii care urmeaza simultan mai multe specializari); 4. diploma de licenta in original sau copie legalizata pentru candidatii care se inscriu la

mai multe specializari; 5. foaia matricola aferenta studiilor superioare, în copie legalizata. 6. adeverinta medicala tip M.S. 18.1.1., eliberata de cabinetele medicale scolare sau de

dispensarul teritorial sau de întreprindere - dupa caz - de care apartin (din care sa rezulte ca sunt apti pentru profilul sau specializarea la care candideaza

7. patru fotografii color tip buletin de identitate; 8. chitanta de plata a taxei de inscriere sau, unde este cazul, adeverinta sau document (in

copie legalizata) din care sa rezulte motivul pentru scutirea de taxa de inscriere.

Masterandul semneaza un contract de studii masterale la fiecare inceput de an, contract care este încheiat între I.O.S.U.M. si masterand. Studiile de masterat se incheie cu examen de disertatie.

12

Regulamentul de credite transferabile

Creditele măsoară volumul normal de muncă pretinsă studentului, pentru: participări la cursuri, seminarii, lucrări de laborator, proiecte, examene şi alte forme de verificare finală, activităţi practice şi studiu individual.

Creditele sunt alocate pe discipline de studiu, în funcţie de numărul de ore de curs, seminar, laborator, activităţi practice, studiu individual săptămânal rezervat disciplinei. Numărul de credite nu este divizibil şi nu se poate obţine în etape.

Condiţia de promovare la o disciplină este cea specifică sistemului de evaluare cu note. Indiferent de nota obţinută în urma promovării examenului numărul de credite este cel stabilit pentru fiecare disciplină în parte, prin planul de învăţământ.

Baza de calcul pentru cantitatea de muncă cerută studentului este timpul necesar frecventării cursurilor, seminariilor, laboratoarelor, studiului individual, elaborării proiectelor sau lucrărilor periodice, efectuării practicii de specialitate.

Creditele nu măsoară dificultatea sau gradul de detaliere (aprofundare) a unei discipline; aceasta se reflectă în timpul acordat prelegerilor (cursurilor), seminariilor şi activităţilor complementare.

Creditele nu măsoară calitatea pregătirii studentului; aceasta este evaluată prin note. Creditele nu înlocuiesc evaluarea studentului prin note şi de aceea ele nu au ca scop să măsoare calitatea învăţăturii. Obţinerea creditelor atribuite unei discipline este condiţionată de promovarea acelei discipline. Nota minimă de promovare este de 5.

Sistemul de creditare a disciplinelor cu un anumit număr de credite permite: a) compararea programelor de studiu; b) construcţia flexibilă a programelor de studiu în cadrul planului de învăţământ; c) includerea unor discipline noi în cadrul programului de studiu; d) recunoaşterea perioadelor compacte de studiu efectuate în alte unităţi de

învăţământ. Durata standard de studiere a unei discipline este de regulă de un semestru. La

disciplinele eşalonate pe două sau mai multe semestre creditarea se face semestrial în unităţi de studiu, planul de învăţământ trebuind să prevadă forma de examinare semestrială.

Creditele se pot aduna în module pentru obţinerea unei specializări sau a unei calificări complementare.

Creditele sunt transferabile între structurile aparţinând unor specializări sau profiluri diferite (transferul structural); regula generală este de a permite interpretarea flexibilă a regimului de disciplină de profil sau complementară.

Creditele sunt transferabile de la o unitate de învăţământ la alta pe discipline, pe grupuri de discipline (module) sau pe perioade compacte de studiu. Transferul se face la cererea studentului pe baza unei convenţii între instituţiile de învăţământ implicate.

Creditele se pot obţine în avans în cadrul aceluiaşi ciclu de studii. Creditele obţinute în avans nu pot influenţa numărul de credite necesar promovării anului curent de studiu şi nici nu pot fi luate în calculul bursei; toate acestea se au în vedere numai pentru semestrul sau anul căruia îi aparţine disciplina promovată în avans. Nu se pot alege în avans discipline care prin planul de învăţământ sunt condiţionate de obţinerea creditelor pentru disciplinele care nu au fost studiate şi promovate.

13

Creditele odată obţinute se recunosc pe întreaga durată a şcolarizării şi recunoaşterea lor nu este afectată de modificarea programului sau planului de învăţământ. Nu se stabilesc reguli care să ducă la interferenţe între acordarea creditelor şi evaluarea prin note.

Obţinerea creditelor la disciplinele obligatorii şi opţionale, se poate amâna, cu condiţia realizării numărului minim de credite necesar promovării anului respectiv.

Admiterea la susţinerea examenului de licenţă este condiţionată de obţinerea tuturor creditelor aferente disciplinelor obligatorii şi opţionale din planul de învăţământ.

Atribuirea creditelor pe discipline

Creditele se atribuie în mod egal pe semestre, respectiv 30/semestru. Numărul de credite pe disciplină este un număr întreg, par sau impar.

Disciplinele promovate, implicit creditele aferente, se recunosc în orice situaţie, mai puţin în cea de exmatriculare pentru fraudă la examene.

Funcţionarea sistemului de credite

Procesul de instruire şi formare a studenţilor se desfăşoară pe baza planului de

învăţământ. Planul de învăţământ desemnează ansamblul activităţilor programate de instruire şi

evaluare reunite într-o concepţie unitară din punctul de vedere al conţinutului şi al desfăşurării lor în timp, în vederea formării unui specialist cu diplomă recunoscută. El are două dimensiuni definitorii, una formativă privind modul de distribuire a cunoştinţelor formative (discipline, module, pachete de discipline, specializări) şi una temporală, de planificare în timp a procesului de formare (săptămână, semestru, an, cicluri, perioada totală de formare).

Disciplina este elementul formativ de bază, care reprezintă activităţi unitare, atribuite unui conţinut formativ distinct. Disciplina poate fi constituită din activităţi de curs, seminar, laborator, proiect, teme de casă individuale programate de curs, practică etc. Fiecare disciplină deţine o formă de evaluare în urma în urma căreia studentul obţine 'o notă şi ca urmare creditele asociate disciplinei.

Durata totală a studiilor în regim gratuit nu o poate depăşi pe aceea stabilită prin planul de învăţământ al fiecărei facultăţi. Prelungirea duratei şcolarizării implică taxe de şcolarizare.

Promovarea studenţilor dintr-un an de studiu în altul se face prin aplicarea următoarelor reguli:

a) Promovarea din anul l în anul al ll-lea se face numai dacă studentul a acumulat un număr minim de credite 30 (50% din numarul total de credite), stabilit de Consiliul facultăţii.

b) Dacă studentul nu a acumulat numărul 30 de credite, intră în prelungire de şcolarizare în anul l, urmând ca pentru disciplinele nepromovate din anul l să plătească taxă de şcolarizare corespunzătoare numărului de credite nerealizate.

c) Promovarea din anul al II-lea până în anul terminal se face daca studentul a acumulat toate creditele din anul intai (100%) si a acumulat cel putin 30 de credite (50%) din anul al II-lea.

d) Dacă la sfârşitul perioadei legale de studiu studentul nu a acumulat toate creditele stabilite prin planul de învăţământ pentru a intra la examenul de licenţă (diplomă), poate solicita prelungirea duratei de studiu pentru refacerea activităţilor la disciplinele nepromovate.

14

În perioada de prelungire a programului legal de studii, studentul este obligat la plata taxelor de şcolarizare, corespunzătoare numărului de credite nerealizate.

e) Cuantumul taxelor în perioada de prelungire a perioadei de şcolarizare este cel stabilit de Senatul Universităţii pentru anul în care se efectuează prelungirea de şcolaritate.

Aplicarea sistemului de credite studenţilor aflaţi în perioada de prelungire a şcolarităţii se face după următoarele reguli:

a) Se aplică principiile generale de funcţionare a sistemului de credite: al recunoaşterii creditelor obţinute anterior, al acumulării şi al transferabilităţii.

b) Dacă planul de învăţământ în anul de prelungire a şcolarizării diferă de planul de învăţământ cu care studentul a început studiile, se va lua ca referinţă planul valabil pentru anul de prelungire.

c) În cazul studenţilor aflaţi în prelungire de studii în anul terminal se va lua, de regulă, ca referinţă, planul de învăţământ pe baza căruia au ajuns în anul terminal.

Universitatea “OVIDIUS”, CONSTANTA PLAN DE INVATAMANT FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL: MATEMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI SPECIALIZARE: Master – Informatica Didactica DIPLOMA ACORDATA: MASTER in Informatica Didactica FORMA DE INVATAMANT: CURS DE ZI.

Misiune si obiective Masteratul de Informatica Didactica are ca scop pregatirea si formarea absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe (fizica, chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialişti cu calificare adecvata în domeniile fundamentale din Tehnologia Informaţiei, inclusiv pentru activitatea de predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, prin completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de licenta. Programul de masterat vizeaza atât pregatirea stiintifica in domeniul informaticii cat si, dupa caz, pregatirea didactica si pedagogica a cursantilor interesati de activitatea de predare a informaticii in invatamantul preuniversitar, prin intermediul disciplinelor facultative din cadrul Modulului psihopedagogic. Se urmareste astfel si deschiderea de perspective catre doctorat in domeniul Didacticii Informaticii. Acest program de masterat este organizat in spiritul noului sistem de invatamant de tip Bologna si dezvolta pe un alt nivel cursurile postuniversitare in directia - Informatica Didactica si pentru Administrarea Intreprinderilor, care au functionat in perioada 2000-2005 in cadrul facultatii noastre. El este complet adaptat schimbarilor impuse de aderarea la sistemul Bologna.

Obiective generale

Conectarea programelor de studii universitare ale facultatii la sistemele de invatamant si cercetare ale celorlalte universitati din tara si din strainatate. Dezvoltarea unui sistem functional de cunostinte specifice domeniului si, respectiv,fiecarei specializari in concordanta cu structura continuturilor implicate in

curriculum-ul de formare. Dezvoltarea abilitatilor cognitive, aplicativ-practice, de comunicare si relationale. Stimularea activitatii de performanta si de cercetare a studentilor. Dezvoltarea unui sistem de atitudini corespunzatoare normelor deontologice si sustinerea profilului aptitudinal.

Obiective specifice

Obiective cognitive si aplicativ-practice Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Informaticii Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii. Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei. Dezvoltare profesionala Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea curenta Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional. Implicarea in cercetare.

Observatie: Semestrele 1-3: 14 saptamani, Semestrul 4: 12 saptamani. R E C T O R D ECAN

Prof. Dr. Victor Ciupina Prof. Dr. Wladimir G. Boskoff


ANUL I ÎNCEPÂND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

SEMESTRUL I (1)

SEMESTRUL II (2)

Nr. Crt

DENUMIREA DISCIPLINEI

C0D

C

S

L

FV Nr. Crd.

C0D

C

S

L

FV

Nr. Crd.

DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Tehnologii informationale CI1101 2 2 E 8 2. Programare procedurala avansata CI1102 2 2 E 8 3. Administrarea sistemelor de calcul CI1103 2 1 C 7 4. Modelarea si interogarea conceptuala a datelor CI1204 2 1 E 7 5. Sisteme multimedia CI1205 2 2 E 7 6. Proiectarea si analiza algoritmilor CI1206 2 2 E 7 7. Optional I (oferta) CI1107 2 1 C 7 8. Optional II (oferta) CI1208 2 1 C 7 9. Practica CI1209 2 C 2

10. TOTAL 8 6 8 8 Nr.Examene / Nr. Verificari (discipline obligatorii de specialitate) 2/2 3/2 Total ore pe saptamâna la discipline obligatorii de specialitate/total credite

14 ore 30 crd 16 ore 30 crd

OFERTA PENTRU OPTIONAL I 1. Organizarea sistemelor de calcul 2. Analiza si prelucrarea imaginilor 3. Instruire asistata de calculator

OFERTA PENTRU OPTIONAL II 1. Programare WEB 2. Administrarea retelelor de calculatoare

DISCIPLINE FACULTATIVE Modulul psihopedagogic

R E C T O R D ECAN


16

Fisa disciplinei Tehnologii informationale

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Tehnologii informationale Codul disciplinei CI1101 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (numar ore/ saptamana)

Curs 2 Seminar/ laborator 2 Total 4

III. Categoria disciplinei Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- complementara

DS

Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF-facultativa DI

IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate)

Cursuri generale de informatica din cadrul studiilor de licenta

V. Obiective

Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de utilizare a procesoarelor de texte; Utilizarea aplicaţiilor software specializate pentru: realizarea unor prezentări profesionale, calcul tabelar (Excel), baze de date (Access); Utilizarea tehnicilor informatice de documentare şi cooperare

VI. Continut

1. Procesoare de texte Operaţiile de bază necesare prelucrării unui text; formatarea textului; utilizarea avansată a produselor MS Word, ScientificWord, Latex. Aplicatii MS Word, ScientificWord, Latex (12 ore de curs + 4 ore de laborator) 2. Calcul tabelar si aplicatii specifice bazelor de date

Fundamente Excel si Access (pachetul MS Office); Calc si Base (pachetul OpenOffice); Aplicatii MS Office si OpenOffice

(10 ore de curs + 6 ore de laborator) 3. Tehnici informatice de documentare, prezentare si cooperare Fundamente Power Point (MS Offuce) si Impress (OpenOffice), Internet, HTML. Aplicatii MS Office si OpenOffice ( 6 ore de curs + 4 ore de laborator)

VII. Forme de evaluare

Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice - activitate de

laborator 30% - proiect de curs 30%

Nota examinare finala (Test grila) 40%

17

VIII. Bibliografie 1. Microsoft Office 2000, Microsoft Press, Editura Teora, Bucureşti, 2004; 2. Sherry Kinkoph, Jennifer Fulton, Microsoft Office XP în imagini Editura Teora, Bucureşti, 2003; 3. Steve Johnson, Perspection, Inc., Microsoft Office ACCES 2003 Editura Teora, Bucureşti, 2003; 4. http://www.openoffice.org/

IX. Lista materialelor didactice necesare http://univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare aferente)

Fisa disciplinei Limbaje de programare procedurală

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Limbaje de programare procedurală

Codul disciplinei CI1102 Facultatea Matematica si Informatica

Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica


Curs 2 Seminar/ laborator 2

Total 4

III. Categoria disciplinei

Categoria formativa a disciplinei: DF-fundamentala; DS-de specialitate; DC- complementara

DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) -

V. Obiective

Studentul va fi familiarizat cu elemente fundamentale el programarii procedurale cum ar fi variabila, tip de data, proceduri si functii, transferul parametrilor, precum si cu elemente minimale de ingineria software-ului.

VI. Continut

1. Introducere in programarea procedurala. Structura unui program, intrari/iesiri, variabile, constante, identificatori, declaratii, tipuri fundamentale, masive, enumerari, pointeri, structuri(masive), conversii, typedef, instructiuni. 2. Atributele datelor. Scopul, vizibilitatea si tipul identificatorilor, operatori si expresii 3. Functii. Declararea si argumentele functiilor, argumentele liniei de comanda, pointeri la functii, recursivitate, prototipul unei functii, functii cu numar variabil de argumente, parametri impliciti, transmiterea parametrilor

18

4. Structuri. Structuri si functii, masive de structuri, structuri cu autoreferire, campuri, uniuni 5. Intrari si iesiri standard, preprocesorul C. Intrari/iesiri pe consola si fisiere, directivele preprocesorului

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice

• lucrari de verificare, teme de casa si activitate la laborator

• proiect de semestru

35% 35%

Nota examinare 30%

VIII. Bibliografie • D.M.Popovici, I.M.Popovici, C++. Tehnologia orientata spre obiecte. Aplicatii, Ed. Teora, Bucuresti,

2000, 486pag, ISBN:973-20-0320-0.

IX. Lista materialelor didactice necesare • Cursul si laboratoarele in format electronic sunt disponibile pe avizierul electronic al Facultatii de

Matamatica si Informatica : www.univ-ovidius.ro/math/avizier • Informatii suplimentare sunt disponibile pe pagina WEB a Laboratorului de Cercetare in domeniul Realitatii

Virtuale si Augmentate: http://www.univ-ovidius.ro/cerva

Fisa disciplinei Administrarea sistemelor de calcul

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Administrarea sistemelor de calcul

Codul disciplinei CI1103

Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



Programare procedurala (CIP1102). Sisteme de operare

19

V. Obiective

- Dobândirea noţiunilor fundamentale legate de sistemele de operare. - Probleme si algoritmi fundamentali în gestiunea sistemelor de operare. - Principii de bază exemplificate pentru sistemele de operare Windows si UNIX. - Dobândirea cunostinţelor minime de operare sub sistemele Windows si UNIX.

VI. Continut 1. Introducere în arhitectura sistemelor de calcul (2 ore) Istoric. Evoluţia conceptelor de bază. Sistemul de

calcul: procesorul, memoria, dispozitive I/O, magistrala. Structura sistemelor de calcul: sisteme monolitice, sisteme stratificate, masini virtuale, modelul client-server. Generaţii de sisteme de operare.

2. Noţiuni fundamentale de administrare a sistemelor de calcul (2 ore) Concepte de bază: gestiunea memoriei, dispozitive de intrare/iesire, fisiere, procese, probleme de impas, securitate. Apeluri sistem: gestiunea proceselor, gestiunea fisierelor si directoarelor, alte categorii de apeluri sistem.

3. Gestiunea memoriei sistemelor de calcul (4 ore) Noţiuni de bază. Monoprogramarea si multiprogramarea. Relocarea si protecţia memoriei. Swapping. Gestiunea memoriei bazată pe swapping. Memoria virtuală. Paginare si tabele de pagini. Algoritmi de înlocuire a paginilor. Modelarea algoritmilor de înlocuire a paginilor. Detecţia, evitarea si prevenirea impasului. Cerinţe de implementare a sistemelor de gestiune a memoriei. Segmentarea si implementarea segmentării.

4. Administrarea dispozitivelor de intrare/iesire (2 ore) Principii soft si hard pentru dispozitivele de intrare/iesire. Stratificarea operaţiilor de intrare/iesire. Dispozitive tipice de intrare/iesire: discuri, ceasuri, terminale, interfeţe grafice.

5. Administrarea sistemelor de fisiere (4 ore) Noţiunea de fisier. Numirea fisierelor, structura fisierelor, operaţii cu fisiere, apeluri sistem tipice. Directoare. Noţiunea de director, nume de cale, operaţii cu directoare.Implementarea sistemelor de fisiere. Implementarea fisierelor. Implementarea directoarelor. Gestiunea spaţiului disc. Analiza si întreţinerea sistemelor de fisiere.Tipuri de sisteme de fisiere.

6. Gestiunea proceselor (2 ore) Descrierea si controlul proceselor. Modelul proceselor. Crearea si terminarea proceselor. Stările proceselor, Ierarhii de procese. Informaţii despre procese, procese cooperante, planificarea proceselor.

7. Fire de execuţie (2 ore) Fire de execuţie Descriere si controlul firelor de execuţie. Utilizarea firelor de execuţie. Implementarea firelor de execuţie. Fire de execuţie în spaţiul utilizator, fire de execuţie în spaţiul nucleu, fire de execuţie PopUp. Probleme tipice în utilizarea firelor de execuţie.

8. Comunicarea între procese (2 ore) Bazele comunicării IPC: condiţii de competiţie, regiuni critice, excluderea mutuală, asteptarea activă. Soluţii pentru excluderea mutuală: dezactivarea întreruperilor, alternarea strictă a operaţiilor, instrucţiunea TSL, variabile lock. Sincronizarea execuţiei: instrucţiuni sleep/wakeup, semafoare, variabile mutex, monitoare, bariere, transmiterea de mesaje.Problema producător-consumator. Implicaţii ale problemei în sistemele de operare moderne.

9. Planificarea proceselor (2 ore) Planificare. Noţiuni generale. Planificarea în diferite tipuri de sisteme. Ţintele planificării. Planificarea în sistemele cu prelucrare în loturi de lucrări. Planificarea în sistemele interactive. Planificarea firelor de execuţie.

10.Securitatea sistemelor de calcul (2 ore) Condiţii de securitate. Identificarea utilizatorilor. Atacuri tipice. Ameninţări de securitate. Mecanisme de protecţie.


Forma de evaluare E- examen; C- colocviu

E

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota finală: N=0.05*N1+0.02*N2+0.03*N3+0.5*N4+0.4*N5

Note activităţi didactice

-1 lucrare de verificare la curs=N1 -Activitatea de la seminar=N2 -Teme=N3 -Proiect=N4

20

Nota examinare N5 VIII. Bibliografie

[1] Abraham Silberschatz, Peter Baer Galvin, Greg Gagne, ”Operating System Concepts”, editia a şasea, ISBN 0-471-25060-0, John Wiley & Sons, 2003

[2] Andrew Tanenbaum, ”Sisteme de operare moderne”, editia a doua, ISBN 973-86699-2-8, Editura Byblos, Bucuresti, 2004

[3] Bach M., ”The Design of the Unix Operating System”, Prentice Hall, 1987. [4] Richter, J. M., ”Advanced Windows NT: the developer's guide to the Win32 Application

Programming Interface”. Microsoft Press, Redmond, 1994. [5] *** - Documentaţia mediilor de programare şi sistemelor de operare folosite.

Fisa disciplinei Organizarea sistemelor de calcul

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Organizarea sistemelor de calcul Codul disciplinei CI1107_1 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS

Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF-facultativa DO


Curs de Programare

V. Obiective Datoritǎ accesibilitǎţii calculatoarelor, din punct de vedere al utilizatorului şi al instrumentelor pe care acestea le oferǎ, pe de o parte şi dinamicii care existǎ în domeniul informaticii pe de altǎ parte, obiectivele cursului “Arhitectura calculatoarelor” sunt: asimilarea de cunoştinţe fundamentale, la nivel conceptual, privind arhitectura sistemelor de calcul; dobândirea de cunoştinţe generale prinvind serviciile oferite de sistemele de calcul; cunoşterea sistemului la nivel hardware şi programarea la nivelul maşinii (limbaj de asamblare)

21

VI. Continut

1. Descriere generalǎ a sistemului de calcul, din punct de vedere conceptual. Definiţii: sistem de calcul, resurse. Modelul von Neumann. Conceptul de masina virtuala. Arhitectura stratificata a sistemului de calcul. (2 ore curs)

2. Nivelul microarhitecturii. Microprocesoare. Structura. Caracteristici arhitecturale. Intreruperi si capcane. Directii de dezvoltare a microprocesoarelor (CISC, RISC, microprocesoare specializate) (2 ore curs, 2 ore laborator)

3. Microprocesoare CISC (Intel) Functionarea Unitatii Centrale de Prelucrare. Organizarea registrilor si a memoriei/ Setul de instructiuni. Tehnici de crestere a performantei(4 ore curs şi 2 ore laborator)

4. Limbajul de asamblare Tipuri de date. Instrumente utilizare in programarea in limbaj de asamblare. Structura programului sursa. Proceduri, functii, macro-comenzi(8 ore curs şi 6 ore laborator)

5. Arhitecturi RISC. Caracteristici RISC. Arhitectura microprocesorului SPARC(2 ore curs şi 2 ore laborator)

6. Sisteme multiprocesor Definitie. Fluxuri. Clasificarea lui Flynn. Arhitecturi paralele de sisteme. Forme extreme de paralelism. (4 ore curs şi 2 ore laborator)

7. Sisteme orientate pe flux de date Arhitecturi de sisteme orientate pe flux de date. Organizarea programelor in sistemele orientate pe flux de date(2 ore curs)

8. Arhitecturi software Arhitectura client–server. Arhitecturi distribuite (4 ore curs)

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de lab. 30%

-activitate de lab. 20% Nota examinare finala 50%

VIII. Bibliografie www.univ-ovidius,ro/math/avizier. Chelai Ozten – note de curs Mândruţǎ Cristina – Organizarea sistemelor de calcul – note de curs, 1999 Constanţa : Ovidius University Press Andrew S. Tanenbaum, - Organizarea structurata a calculatoarelor –1999 Computer Press AGORA

IX. Lista materialelor didactice necesare

- curs in format electronic (in pregatire; valabil de la 1 oct. 2008) - laboratoare in format electronic (in pregatire; valabil de la 1 oct. 2008)

Fisa disciplinei Analiza şi prelucrarea imaginilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Analiza şi prelucrarea imaginilor Codul disciplinei CI1107_2 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica



22

Total 3


DS



Programare procedurala. Programarea orientata spre obiecte

V. Obiective Disciplina prezintă metodele moderne de analiză şi prelucrare a imaginilor digitale incluzând cele mai actuale metode de îmbunăţire, filtrare, compresie şi reconstrucţie a imaginilor. Un capitol important este alocat analizei şi prelucrării morfologice a imaginilor cu aplicaţii în recunoaşterea formelor.

VI. Continut

1. Introducere în prelucrarea imaginilor. Noţiuni fundamentale Reprezentarea imaginilor numerice (digitale). Etape fundamentale în prelucrarea imaginilor. Elemente ale sistemelor pentru prelucrarea imaginilor. Elemente ale percepţiei vizuale umane. Modelul unei imagini. Relaţii între pixeli. Reprezentarea culorilor. Sistemul Red-Green-Blue (RGB). Sistemul Cyan-Magenta-Yellow-Black (CMYK). Sistemul Hue-Saturation-Brightness (HSB). Formatele fişierelor de imagine. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator)

2. Transformarea imaginilor. Transformata Fourier – introducere. Transformata Fourier discretă. Câteva proprietăţi ale transformatei Fourier în 2-D. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator)

3. Îmbunătăţirea imaginilor. Îmbunătăţirea imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre spaţiale (în domeniul spaţial). Îmbunătăţirea imaginilor în domeniul frecvenţă. Îmbunătăţirea imaginilor în reprezentare logaritmică. Aplicaţii în imegistica medicală (4h curs+2h laborator).

4. Restaurarea imaginilor. Aplicaţii. (4h curs + 2h laborator). 5. Compresia imaginilor. Aplicaţii. (4h curs + 2h laborator) 6. Segmentarea imaginilor. Detecţia discontinuităţilor. Conectarea fronturilor şi detectarea contururilor. Aplicarea

unui prag. Segmentarea bazată pe regiuni. Aplicaţii. (4h curs + 2h laborator) 7. Elemente de morfologie matematică. Morfologia matematică a imaginilor binare şi a imaginilor cu nivele de gri.

Arhitectura piramidală a operatorilor morfologici. Operatori de bază şi operatori derivaţi. Gradientul morfologic. Transformatele Skeleton, White Top-Hat, BlackTop-Hat şi Hit-or-Miss. Aplicaţii în recunoaşterea formelor . (4h curs + 2h laborator).

8. Morfologia imaginilor color. Reprezentarea vectorială a culorilor. Ordonarea marginală şi parţială a spaţiului vectorial. Utilizarea descriptorilor geometrici în definirea pseudo-operatorilor morfologici. Îmbunătăţirea şi segmentarea imaginilor color. (2h curs + 1h laborator)



E



-1 lucrare de verificare la curs=N1

-Activitatea de la seminar=N2 -Teme=N3 -Proiect=N4

Nota examinare N5

23

VIII. Bibliografie

[6] R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall,2002. [7] R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004 [8] J. Serra. „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989. [9] P. Soille. „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999. [10] Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002 [11] M. Vlada, „Birotica.Tehnologii multimedia”, Ed. Universităţii din Bucuresti, 2004 [12] C. Vertan- „Prelucrarea si Analiza Imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000

IX. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare in format electronic)

Fisa disciplinei Instruire asistata de calculator

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Instruire asistata de calculator Codul disciplinei CI1107_3 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



V. Obiective

MATLAB este un limbaj de nivel inalt si un mediu interactiv conceput pentru a ajuta sa se realizeze sarcini computationale intense mai rapid decat limbajele de programare traditionale. Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu acest software si intelegerea lui, atat la nivel de utilizare de functii predefinite, dar si la nivel de programare.

24

VI. Continut Introducere in mediul MATLAB Functii de interes general, prezentarea principalelor toolbox-uri folosite, structuri de date in MATLAB, fluxuri de control, scripturi clasice si scripturi de tip functie.

(2 ore de curs + 4 ore de laborator) Alte structuri de date, tablouri multidimensionale String-uri, tablouri multidimensionale, tablouri cu elemente de dimensiune variabila si structuri diverse (cell-array-uri). (2 ore de curs + 2 ore de laborator) Optimizare in MATLAB Prealocarea tablourilor de date, vectorizare, diverse optimizari. Exemplu: diagrama bifurcatiei . (2 ore de curs + 4 ore de laborator) Algebra liniara in MATLAB Norme de vectori si matrice, numar de conditionare, ecuatii liniare (cazul sistemelor patratice, subdeterminate si supardeterminate, inversa, pseudoinversa unei matrice, descompuneri LU, Choleski, QR si SVD, probleme de valori proprii si rezolvarea acestora prin diverse metode. (2 ore de curs + 4 ore de laborator) Algebra liniara in MATLAB Norme de vectori si matrice, numar de conditionare, ecuatii liniare (cazul sistemelor patratice, subdeterminate si supardeterminate, inversa, pseudoinversa unei matrice, descompuneri LU, Choleski, QR si SVD, probleme de valori proprii si rezolvarea acestora prin diverse metode. (2 ore de curs + 4 ore de laborator) Functii in MATLAB Identificator de functie (function handle), functii anonime, functii inline, subfunctii, functii cu numar variabil de parametri de intrare, functii imbricate, functii private, functii recursive, variabile globale . (2 ore de curs + 4 ore de laborator) Grafica si animatie in MATLAB Grafice 2D (plotari de baza, definirea axelor, notatii pe grafice, plotari multiple in aceeasi fereastra), grafice 3D, salvarea si printarea figurilor, crearea de interfete grafice (GUI), obiecte care apar intr-un GUI, proprietatile acestora, realizarea de animatie in MATLAB . (2 ore de curs + 6 ore de laborator)


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de

laborator 40% -activitate de lab. 10%

Nota examinare finala 50%

VIII. Bibliografie 1. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, MatrixRom, Bucuresti, 2006.

IX. Lista materialelor didactice necesare - curs in format electronic (in pregatire; valabil de la 1 oct. 2008) - laboratoare in format electronic (in pregatire; valabil de la 1 oct. 2008)

25

Fişa disciplinei Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor Codul disciplinei CI1204 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (număr ore/ săptămână)


III. Categoria disciplinei Categoria formativa a disciplinei: DF- fundamentală; DS- de specialitate; DC- complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI- impusă; DO- opţională; DF- facultativă DI

IV. Disciplinele anterioare obligatorii (condiţionate)

V. Obiective

Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată înţelege în profunzime resorturile teoretice ale modelării şi interogării conceptuale a datelor, avantajele şi dezavantajele principalelor formalisme în domeniu, precum şi impactul acestora în performanţele aplicaţiilor de baze de date construite peste schemele conceptuale obţinute din modelare.

VI. Conţinut

1. Introducere. Recapitularea conceptelor esenţiale ale modelelor de date entităţi-asociaţii (diagrame), relaţional (relaţii, atribute, dependenţe funcţionale, constrângeri: domeniu, cheie, incluziune, existenţă, tuplu; forma normală domenii-chei) şi matematic elementar (mulţimi de obiecte şi de valori, funcţii, constrângeri, teoremele de caracterizare ale dependenţelor funcţionale, funcţiilor structurale şi principiului propagării cheilor, algoritmii de asistenţă a proiectării cheilor şi de traducere în model relaţional, teorema de echivalenţă a modelelor entităţi-asociaţii şi funcţional). Exemple. (2h curs + 1h laborator)

2. Teoria dependenţelor relaţionale elementare: reguli de derivare, problema implicaţiei, acoperiri, tablouri şi algoritmi de vânare, valori nule pentru funcţional dependenţe; problema implicaţiei pentru dependenţele de incluziune; decidabilitatea implicaţiei finite şi a celei nerestricţionate; echivalenţa problemei implicaţiei pentru constrângerile de existenţă cu cea pentru dependenţele funcţionale. Dependenţe join şi multivaluate. Formele normale 4, 5 şi (3,3). Aplicaţii. (4h curs + 1h laborator)

3. Teoria interogărilor relaţionale: calculele relaţionale cu declaraţii de domeniu ale valorilor; completitudinea algebrică relaţională; echivalenţa algebrei şi calculelor relaţionale; CH-completitudinea. Aplicaţii. (8h curs + 6h laborator)

4. Capitole avansate din teoria modelului matematic elementar al datelor. Teoria asociaţiilor n-are, n>2; teorema de caracterizare a cheilor structurale. Demonstraţia teoremei numărului maxim de chei coexistând simultan. Calculul orientat obiect de ordinul I; comparaţie cu calculele relaţionale şi cu cel al predicatelor de ordin I. Meta-modelarea matematică elementară a modelelor entităţi-asociaţii, relaţional, funcţional şi matematic elementar, precum şi a aritmeticii, algebrei mulţimilor şi celei relaţionale, calculului orientat obiect; diagramele entităţi-asociaţii şi schemele relaţionale corespunzătoare. Problema implicaţiei pentru tipurile de constrângeri

26

inexistente în modelul relaţional. Aplicaţii. (14h curs + 7h laborator)


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Note activităţi didactice -lucrare laborator:

10% -proiect laborator: 40% -activitate laborator: 10%

Nota examinare finală 40%

VIII. Bibliografie • Christian MANCAŞ, Fundamente teoretice ale Modelului relaţional al datelor. Editura Ovidius

University Press, 2007 (disponibilă şi în format electronic). • Christian MANCAŞ, Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor şi cunoştinţelor. Vol. II: Profunzimi.

Editura Ovidius University Press, 2008 (în curs de apariţie, disponibilă în format electronic). • Christian MANCAŞ, Programarea în SQL ANSI-92 cu aplicaţii în MS JetSQL 4. Editura Ovidius

University Press, 2002 (disponibilă şi în format electronic). • MICROSOFT Corporation, Access 2003 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 2002. • MICROSOFT Corporation, SQL Server 2000 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 1999.


www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs in format electronic) http://csam.univ-ovidius.ro/~cmancas/teaching (curs si laboratoare aferente)

Fisa disciplinei Sisteme multimedia

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme multimedia Codul disciplinei CI1205 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



Programare procedurala (CIP1102)

27

V. Obiective Disciplina prezintă tehnicile de prelucrare multimedia (text, imagine, grafică, conţinut audio şi video) precum şi tehnologiile moderne de implementare a sistemelor multimedia (compresie, sincronizare, reţele). În partea a doua sunt prezentate metodele moderne de analiză şi prelucrare a imaginilor digitale.

VI. Continut

9. Tehnologii multimedia Noţiuni introductive şi definiţii esenţiale din universul multimedia. Interfaţa utilizator multisenzorială, standarde de compresie pentru imagini statice: JPEG (JPEG-2000, JPEG-LS), JBIG, PNG, GIF şi TIFF. Standarde de compresie pentru imagini video: MPEG (MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7) şi px64, standarde de compresie pentru sunet (MP3). Implementarea algoritmilor de compresie. Reţele multimedia. Sincronizarea multimedia. Generaţiile sistemelor multimedia. Aplicaţii multimedia: sisteme de poştă multimedia, sisteme de muncă colaborative, conferinţe multimedia, e-learning bazat pe multimedia, Cinemania, biblioteci şi universităţi virtuale). Tehnologii pentru crearea de continut hipermedia – Macromedia Flash. Generarea dinamica de continut grafic vectorial.Generarea dinamica a prezentarilor multimedia sincronizate. (20h curs+10h laborator)

10. Introducere în prelucrarea imaginilor. Noţiuni fundamentale Reprezentarea imaginilor numerice (digitale). Etape fundamentale în prelucrarea imaginilor. Elemente ale sistemelor pentru prelucrarea imaginilor. Elemente ale percepţiei vizuale umane. Modelul unei imagini. Relaţii între pixeli. Reprezentarea culorilor. Sistemul Red-Green-Blue (RGB). Sistemul Cyan-Magenta-Yellow-Black (CMYK). Sistemul Hue-Saturation-Brightness (HSB). Formatele fişierelor de imagine. Notiuni generale despre formatele grafice. Generarea si prelucrarea dinamica a imaginilor raster. Generarea dinamica a diagramelor. Manipularea textului in imagini. Aplicaţii. (8h curs + 4h laborator)



E



-1 lucrare de verificare la curs=N1

-Activitatea de la seminar=N2 -Teme=N3 -Proiect=N4

Nota examinare N5

VIII. Bibliografie [13] Traian Anghel- „Programarea in PHP II. Generarea de continut multimedia”, Ed. Polirom, Iaşi, 2007. [14] R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall,2002. [15] R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004 [16] J. Serra. „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989. [17] P. Soille. „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999. [18] Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002 [19] M. Vlada, „Birotica.Tehnologii multimedia”, Ed. Universităţii din Bucuresti, 2004 [20] C. Vertan- „Prelucrarea si Analiza Imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000

IX. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare in format electronic)

28

Fişa disciplinei Algoritmi

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Algoritmi Codul disciplinei CI1206 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (numar ore/ săptămână) Curs 2 Seminar/ laborator 2 Total 4 III. Categoria disciplinei Categoria formativă a disciplinei: DF-fundamentală; DS-de specialitate; DC- complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă; DO- opţională;DF-facultativă DO IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Programare V. Obiective • studierea unor algoritmi cu un grad ridicat de dificultate şi implementarea acestora VI. Conţinut 1. Algoritmi Divide Et Impera: Prezentare şi aplicaţii: căutare binară, sortarea rapidă, sortare prin

partiţionare (quicksort), sortare prin interclasare (mergesort), etc. 2. Algoritmi de tip Lee: Prezentare şi aplicaţii: problema labirintului, flux maxim în reţea de transport, cuplaj

maxim în graf bipartit, etc. 3. Metoda greedy: Prezentare generală. Exemple şi contraexemple clasice: problema rucsacului, problema

intervalelor, algoritmii lui Prim, Kruskal, Dijkstra, etc. 4. Metoda backtracking: Prezentare generală. Probleme clasice: plasarea reginelor pe tabla de şah, turneul

calului pe tabla de şah, problema discretă a rucsacului, etc. 5. Programare dinamică: Prezentare generală. Probleme clasice: subşir crescător maximal, subşir comun

maximal, problema discretă a rucsacului, transformarea cuvintelor, etc. 6. Algoritmi de potrivire a şirurilor: Prezentare generală. Algoritmul KMP. Aplicaţii în diverse domenii 7. Algoritmi in teoria jocurilor: Prezentare generală. Algoritmul NIM. Numerele Sprague Grundy.

Algoritmul Min-Max.

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E

Stabilirea notei finale (procentaje) Note activităţi didactice - lucrări de verificare: 20%, - teme de casă: 10%, - activitate laborator: 10%

Nota examinare 60% VIII. Bibliografie 1. Cormen T., Leiserson C., Rivest R. – Introducere în algoritmi, Computer Libris Agora, 2000 2. Lafore R., Structuri de date şi algoritmi în Java. Editura Teora, 1999;2. 3. Livovschi L., Georgescu H. – Sinteza si analiza algoritmilor, Ed. St. si Enciclopedica, 1986 4. Tomescu I., Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981

29

IX. Lista materialelor didactice necesare • www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs şi laborator în format electronic) • Curs pe CD • Calculator, caiete,cd-uri.

Fisa disciplinei Programare Web

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Programare Web Codul disciplinei CI1208_1 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Curs de Programare

V. Obiective Internetul reprezintă un context necesar în zilele noastre. Cursul are ca obiectiv principal dobandirea de cunoştinţe teoretice fundamentale şi de programare pentru realizarea site-urilor Web.

VI. Continut 1. Conceptele de baza ale arhitecturii Web. Arhitecturi hard şi soft pentru Internet. Arhitectura client-server a aplicaţiilor Web. Protocolul HTTP. Resurse şi reprezentări. Structura informaţiilor pe site-uri Web. Formatele datelor. Hipertext şi hipermedia. (2 ore de curs, 4 ore laborator ) 2. DHTML şi XHTML Modelul DOM-HTML. Elementele limbajului HTML. Cadre, forme şi stiluri. Caracteristicile documentelor XHTML. Modulele XHTML: modulele nucleu, modulul evenimentelor, modulul XFORMS. Programare în limbajul HTML. (4 ore de curs, 6 ore laborator ) 3. Programare la client Obiecte în pagini Web. Java Scripting la client: identificarea obiectelor în ierarhia Java Script, modelul evenimentelor, structura paginilor Web ce conţin Java Script. Appleturi. Stari persistente la client: cookies. (2 ore de curs, 6 ore laborator ) 4. XML şi tehnologii asociate Prezentare generală XML . Structura şi componentele documentelor XML. Definirea tipurilor de documente XML cu DTD şi cu XMLSchema. Structura unei scheme XML. Spaţii de nume şi calificatori. Elementele componente ale familiei de limbaje XML. (4 ore de curs, 6 ore laborator )

30

5. Programare la server. Containerul Web. Interfata CGI. Tehnologii de scripting la server. Accesul la date persistente din fişiere şi din baze de date. Descrierea tehnologiilor ASP, PHP şi JSP/Servlet. (2 ore de curs, 6 ore laborator )





VIII. Bibliografie 1. C. Mîndruţă, Arhitecturi, tehnologii şi programare în Web, Ed. MATRIX ROM, 2005. 2. Sabin Corneliu Buraga, Tehnologii Web, Matrix Rom, 2002 3. L. D. Şerbănaţi, Programare în Internet, suport curs, 2001



Fisa disciplinei Administrarea retelelor de calculatoare

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Administrarea retelelor de calculatoare Codul disciplinei CI1208_2 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



Sisteme de operare

V. Obiective Definirea conceptelor de bază ale administrarii reţelelor de calculatoare precum şi implicaţiile privind utilizarea lor corespunzator diferitelor sisteme de operare. La sfarsitul orelor de curs si laborator, studentii vor avea insusite cunostinte teoretice si practice legate de administrarea retelor Windows si Linux precum si de servicii de securitate integrate la nivelul acestora.

31

VI. Continut 1. Retele Windows • Arhitectura Windows Server; Instalare; • Administrarea locala si administrarea centralizata; • Conturi pentru utilizator si grupuri; • Drepturile utilizatorilor, permisii la foldere si fisiere, serviciile de catalog Active Directory; • Administrarea serviciilor Active Directory, gestionarea resurselor, serviciul de tiparire; • Serviciile DNS, DHCP si WINS, • Instalarea, configurarea, gestionarea accesului de la distanta intr-o retea Windows • Politici de securitate si audit (10 ore de curs + 6 ore de laborator) 2. Retele Linux • Administrarea sistemului si a serviciilor : • Configurarea inerfetelor de retea • Troubleshoting pentru dispozitivele de retea din system • Monitorizarea traficului din retea. • Realizrea unui server Linux. • Implementarea serviciilor si a aplicatiilor in functie de necesitati. • Serverul web Apache • Serverul ftp ProFTPD • Serverul mail SendMail • Serverul Sshd • Serverul baza de date MySQL • Serverul Samba (10 ore de curs + 6 ore de laborator) 3. Elemente de securitate a retelelor de calculatoare • Concepte fundamentale • Sisteme de monitorizare • Detectarea intruziunilor • Auditul securitatii retelor de calculatoare (4 ore de curs + 2 ore de laborator)

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice - activitate de



VIII. Bibliografie [1]. C. Hunt, Linux – Servere de retea, Ed. Teora, Bucuresti 2003 [2]. R.J. Hontanon, Securitatea in Linux, Ed. Teora, Bucuresti 2002 [3]. A. Munteanu, V. Greavu-Serban, G. Cristescu – Retele Windows, Ed. Polirom, Bucuresti 2004 [4]. E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare – Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004. [5]. E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed.

MatrixRom, Bucuresti, 1998. [6]. A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed. Agora 2004. [7]. *** http://www.sun.com [8]. *** http://www.opnet.com/

32

IX. Lista materialelor didactice necesare http://scdsd.bluepink.ro (curs si laboratoare aferente)


ANUL II ÎNCEPÂND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

SEMESTRUL I (3)

SEMESTRUL II (4)

Nr. Crt


C0D

C

S

L

FV Nr. Crd.

C0D

C

S

L

FV

Nr. Crd.

DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Modele informatice in banci si asigurari CI2101 2 1 E 7 2. Tehnologii si sisteme de comunicatii CI2102 2 1 E 7 3. Proiectarea si implementarea sistemelor software CI2103 2 1 E 7 4. Prelucrarea datelor statistice CI2204 2 1 E 6 5. Arhitectura, proiectarea si implementarea

aplicatiilor de baze de date CI2205 2 1 E 6

6. Sisteme distribuite CI2206 2 1 E 6 7. Optional III (oferta) CI2107 2 1 C 7 8. Optional IV (oferta) CI2208 2 1 C 6 9. Practica CI2109 2 C 2

10. Elaborarea lucrarii de disertatie CI2210 4 C 6 11. TOTAL 8 6 8 8

Nr.Examene / Nr. Verificari (discipline obligatorii de specialitate) 3/2 3/2 Total ore pe saptamâna la discipline obligatorii de specialitate/total credite


OFERTA PENTRU OPTIONAL III 1. Algoritmi in teoria grafurilor 2. Optimizarea proceselor economice

OFERTA PENTRU OPTIONAL IV 1. Proiectare asistata de calculator 2. Programare vizuala

DISCIPLINE FACULTATIVE Modulul psihopedagogic

R E C T O R D ECAN


34

Fisa disciplinei Modele informatice în bănci şi asigurări

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Modele informatice în bănci şi asigurări Codul disciplinei CI2101 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



V. Obiective

Studenţii se vor familiariza cu principalele noţiuni, elemente, termeni financiari şi actuariali. Se pune accent pe modelele, metodele statistice şi algoritmii cei mai utilizaţi în analiza datelor financiare şi din asigurări, cu exemple numerice realizate în Excel şi într-un limbaj de programare.

VI. Conţinut 1. Principiile modelării. Abordarea unei probleme pe bază de model; selectarea, validarea şi testarea unui model. 2. Concepte de bază în matematicile financiare. Dobânda (tipuri de dobânda: simplă, compusă, instantanee); plăţi eşalonate; rambursarea împrumuturilor; asigurarea creditelor. 3. Serii de timp. Elemente teoretice de bază; aplicaţii în modelarea datelor financiare. 4. Modele de bază în asigurări. Modelul individual şi modelul colectiv; ajustarea unei repartiţii la datele din asigurări. 5. Algoritmi recursivi în actuariat. Algoritmii lui Panjer şi De Pril. 6. Modele fundamentale în asigurările de viaţă. Modelarea intensităţii de deces; modelul Markov cu două stări. 7. Simularea unor procese financiare şi actuariale. Simularea procesului de ruină cu şi fără inflaţie.


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice Referate

Pondere 50% Nota examinare Pondere 50%

35

VIII. Bibliografie a. Purcaru, I.; Purcaru, O. – Matematici Financiare. Editura Economică. b. Revista ASTIN Bulletin. c. Revista Scandinavian Actuarial Journal d. Klugman, S.A.; Panjer, H.H.; Willmot, G.E. (1998) - Loss Models: from Data to Decisions. Wiley,

New York. e. Vernic, R. (2004) – Matematici Actuariale. Editura Adco, Constanţa.


www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si seminar in format electronic)

Fisa disciplinei Tehnologii si sisteme de comunicatii

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Tehnologii si sisteme de comunicatii Codul disciplinei CI2102 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



Tehnologii informationale

V. Obiective Definirea conceptelor de bază ale reţelelor de calculatoare precum şi implicaţiile privind utilizarea lor. La sfarsitul orelor de curs si laborator, studentii vor avea insusite cunostinte teoretice si practice legate de: oferirea de solutii in retelele LAN si WAN ; concepte moderne privind dezvoltarea sistemelor noilor tehnologii de comunicatii; securitatea sistemelor de comunicatii

VI. Continut 1. Retele locale de calculatoare Fundamente LAN (Local Area Network); Simularea retelelor locale de calculatoare – Aplicatii Opnet (6 ore de curs +4 ore de laborator) 2. Retele wireless Structura; particularitati; proiectare si administrare - Aplicatii Opnet (4 ore de curs + 2 ore de laborator) 3. Retele WAN Fundamente WAN (Wide Area Network); Sisteme de comunicaţii de bandă largă; Servicii VoIP (Voice over IP) si TvoIP (6 ore de curs + 2 ore de laborator)

36

3. Tehnologii moderne Retele virtuale (VLAN); Retele Active; Retele P2P; Retele GRID; Sistemul GSM; Sistemul GPS – Aplicatii Opnet (6 ore de curs + 2 ore de laborator) 4. Securitate sistemelor de comunicatii Concepte fundamentale; Sisteme simetrice si asimetrice; Sisteme de monitorizare; Detectarea intruziunilor; Auditul securitatii sistemelor de comunicatii (6 ore de curs + 4 ore de laborator)




VIII. Bibliografie [1]J. F. Kurose, K. W. Ross , Computer Networking: A Top-Down Approach Featuring the Internet, 2Ed., Addison Wesley 2003. [2]E. Petac, T. Udrescu, Programarea in Java, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2005. [3]E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare – Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004. [4]E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 1998. [5]S. Tanasa, C. Olaru, S. Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003 [6]A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed. Agora 2004. [7]*** http://www.sun.com [8]*** http://www.opnet.com/


http://scdsd.bluepink.ro (curs si laboratoare aferente)

Fisa disciplinei Implementarea orientata spre obiecte a sistemelor software

I. Date de identificare a disciplinei

Denumirea disciplinei Implementarea orientata spre obiecte a sistemelor software Codul disciplinei CI2103 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica



III. Categoria disciplinei Categoria formativa a disciplinei: DF-fundamentala; DS-de specialitate; DC- complementara

DS


37


Algoritmi si structuri de date I Programare procedurala

V. Obiective Introduce principiile si mecanismele programarii orientate spre obiecte: abstractizare, incapsulare, modularitate si ierarhizare. Utilizeaza limbajul Java ca suport didactic.

VI. Continut

1. Notiuni introductive. Sisteme software. Activitǎţi portante ale dezvoltarii sistemelor software. Implementarea modularizatǎ a sistemelor software.

2. Introducere in Java. Elemente de baza ale limbajului Java: variabile, expresii, instructiuni. Concepte si instante de concepte. Obiecte. Constructori. Supraincarcara constructorilor. Modificatori de acces. Variabile si metode statice. Structura si comportamentul obiectelor. Clase si pachete. Gestiunea memoriei la runtime. Tablouri. Prelucrarea caracterelor si a sirurilor de caractere.

2. Moştenirea în Java. Relatia de generalizare/specializare. Mostenirea simplă în Java. Definirea subclaselor. Redefinirea membrilor din suclase. Utilizarea obiectelor subclaselor. Vizibilitatea membrilor superclaselor in subclase. Ierarhii de mostenire. Rezolvarea apelurilor metodelor intr-o ierarhie de clase. Clasa Object. Constructori si mostenire. Clase abstracte. Interfeţe. Moştenire multiplă. Polimorfism dinamic si static. 3. Conversii de date. Clase wrapper. Conversia automată a tipurilor referinţă. Operatorul cast. 4. Programarea intrarilor si iesirilor.

Gestiunea exceptiilor. Fluxuri de date I/O. Clasa InputStream. Clasa Reader. Crearea unui flux de intrare. Clase de flux de octeti de intrare. Clasa OutputStream. Clasa Writer. Clase de flux de caractere in iesire.

Clasa File. Clasa StreamTokenizer. 5. Clase interne şi anonime. Definirea claselor interne. Clase interne statice. Clase interne si mostenirea. Clase anonime. Utilizarea claselor interne si anonime in aplicatii OO. 6. Colecţii de obiecte. Teoria de baza a colectiilor. Framework-ul de colectii din biblioteca Java: interfetele Collection, Iterator, Set, clasele HashSet si TreeSet, interfele List si ListIterator, clasele ArrayList si LinkedList, interfata Map, clasele HashMap si TreeMap. 7. Grafică în Java. Componente grafice. Tipuri de layout-uri: FlowLayout, BorderLayout, GridLayout, GridBagLayout, CardLayout, Tehnologia AWT. 8. Programarea applet-urilor. Pagini Web. Introducere in HTML. Clasa Applet. Clasa Graphics. 9. Gestiunea evenimentelor. Modelul gestiunii evenimentelor. Evenimente semantice. Evenimente de nivel coborat. Interfete de ascultare: ActionListener, MouseListener, ItemListener, MouseMotionListener, AdjustmentListener. Clase adapter ale interfetelor de ascultare: WindowAdapter, MouseAdapter. 10. Introducere in tehnologia Swing. Container-e usoare. Componente grafice usoare. Ferestre interne. Tabele.


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota finala : N=(10*N1+30*N2+60*N3)/100

Nota activitati didactice - Activitatea de la laborator =N1 - Proiecte=N2

Nota examinare N3

VIII. Bibliografie a. S. Andrei si colectiv, Java de la 0 la expert, Editura Polirom, 2003 b. I. Athanasiu si colectiv, Limbajul Java. O perspectivă pragmatică, Editura Teora, 1998. c. B. Eckel, Thinking in Java. Prentice Hall, 1998. d. C. S. Horstmann, Computing Concepts with Java 2 Essentials, Second Edition. John Wiley&Sons, 2000

IX. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare aferente in format electronic) Caiete, calculator.

38

Fişa disciplinei Algoritmi in teoria grafurilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Algoritmi in teoria grafurilor Codul disciplinei CI2107_1 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (numar ore/ săptămână) Curs 2 Seminar/ laborator 1 Total 3 III. Categoria disciplinei Categoria formativă a disciplinei: DF-fundamentală; DS-de specialitate; DC- complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă; DO- opţională;DF-facultativă DO IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Programare procedurală (MA1206) V. Obiective • dezvoltarea abilităţilor de programare procedurală la un nivel ridicat • realizarea unei baze solide de cunoştinţe în domeniul metodelor de elaborare a algoritmilor care să permită

rezolvarea problemelor cu un grad ridicat de dificultate VI. Conţinut 8. Reprezentarea arborilor si grafurilor: arbori, grafuri orientate, grafuri neorientate 9. Parcurgeri in grafuri: parcurgerea arborilor si grafurilor 10. Componente conexe: determinarea componentelor conexe si tare conexe 11. Arbori minimi de acoperire: Algoritmii Prim, Kruskal 12. Drumuri minime: Algoritmii Dijkstra, Roy-Floyd-Warshall, Bellman-Ford 13. Fluxuri în reţele: Algoritmul Edmonds-Karp. Cuplaj maxim în graf bipartit VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C


Nota examinare 30% VIII. Bibliografie 1. Cormen T., Leiserson C., Rivest R. – Introducere în algoritmi, Computer Libris Agora, 2000 2. Lafore R., Structuri de date şi algoritmi în Java. Editura Teora, 1999;2. 3. Livovschi L., Georgescu H. – Sinteza si analiza algoritmilor, Ed. St. si Enciclopedica, 1986 4. Patrascoiu O., Marian Gh., Mitroi N., Elemente de grafuri si combinatorica, metode, algoritmi si programe, Ed. ALL, 1994 5. Tomescu I., Probleme de combinatorica si teoria grafurilor, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981 IX. Lista materialelor didactice necesare

• www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs şi laborator în format electronic), curs pe CD

39

Fisa disciplinei Optimizarea proceselor economice

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Optimizarea proceselor economice Codul disciplinei CI2107_2 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS



V. Obiective

Aprofundarea cunoştinţelor de optimizare şi completarea cu cunoştinţe noi, care să le confere cursanţilor abilităţi de coordonare a unor colective din medii economice şi de afaceri.

VI. Continut 1. Clase de probleme de optimizare Software de optimizare pentru diferite clase de probleme. Condiţii de optimalitate, dualitate, algoritmi de optimizarea modelelor de dimensiuni mari. Tehnici de punct interior. Optimizare fracţionară.. Aplicaţii din domeniul economic. (8 ore curs + 4 ore laborator-aplicaţii Lipsol, Matlab, Optimization Toolbox).

2. Optimizarea proceselor decizionale multicriteriale Modele de optimizare multicriterială. Structura mulţimilor punctelor dominate şi nedominate. Condiţii necesare şi suficiente pentru soluţiile eficiente ale problemelor de optimizare multicriterială. Metode de rezolvare. Aplicaţii economice. (4 ore curs + 3 ore laborator-aplicatii Matlab, Optimization Toolbox).

3. Simularea proceselor de aşteptare Exemple de sisteme de servire din diverse domenii (sisteme de operare, reţele de calculatoare, sisteme de comunicaţie, sisteme de transport, bănci, comerţ etc.). Procesele Poisson, modele ale proceselor de sosire a clienţilor în sistem. Procese Birth-Death. Modele de aşteptare rezolvate analitic. Generarea variabilelor aleatoare de repartiţie dată. Structura unui model de simulare. Simularea unui sistem de servire cu priorităţi. Simularea unui sistem cu S staţii de servire paralele. Validarea modelului de simulare.

(6 ore curs + 3 ore laborator-aplicaţii Matlab, Statistics Toolbox). 4. Optimizarea proceselor de stocare Modele deterministe de stocare. Procese de stocare cu cerere aleatoare. Modele de simulare a stocurilor. (4 ore curs + 2 ore laborator-aplicaţii Matlab, Statistics Toolbox).

5. Elemente de teoria jocurilor Jocuri matriceale. Strategii minmax şi maxmin. Strategiile mixte ca soluţii ale problemelor de programare liniară. Jocuri bimatriceale. Jocuri cooperative. Jocuri cu transfer de câştiguri.

(6 ore curs + 2 ore laborator).

40


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de

laborator 30% -activitate de lab 10%

Nota examinare Pondere 60%

VIII. Bibliografie 1. E. Popescu şi Gh. Popescu, Cercetări operaţionale, Ovidius University Press, 1998. 2. N. Andrei, Modele, probleme de test pentru programarea matematică, E.T., Bucureşti, 2003. 3. I. Vaduva, Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, 2004. 4. C. Zidăroiu, Decizii multicriteriale, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999.

IX. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier(curs si seminar in format electronic pe lectii)

Fisa disciplinei Prelucrarea datelor statistice

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Prelucrarea datelor statistice Codul disciplinei CI2204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializarea Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (numar ore/ saptamana) Curs 2 Laborator 1 Total 3


DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) MI2208

V. Obiective Drept rezultat al cunostintelor acumulate studentul trebuie sa poata utiliza unul din pachete de statistica existente pe piata de softuri speciaslizate, inclusiv cele educaţionale si aplica metodele statisticii descriptive si matematice la prelucrarea datelor statistice si inferenta| statistica pe baza de calculator pentru cercetarea fenomenelor aleatoare.

41

VI. Continut 1. Produse soft specializate in Statistica. Tipurile si structura softurilor specializate in statistica.Exemple: Pachetele SPSS, STATISTICA. (3 ore curs+ 1 oră laborator). 2. Statistica Descriptiva in pachetul SPSS. Clasificarea datelor (caracteristicilor) statistice. Functia empirica de repartitie si rolul ei in prelucrarea datelor statistice.(4 ore curs+2 ore laborator) 3. Parametri de pozitie. Media, Mediana, Modul.. Cuantile. (5 ore curs+2 ore curs) 4. Parametri de imprastiere. Amplitudinea absoluta/relativa. Abaterile medii liniare absolute. Reprezentarea grafica a rezultatelor prelucrarii datelor statistice. Dispersia de selectie, Abaterea standart. (6 ore curs+3 ore curs) 5. Calculatorul de probabilitati in pachetul STATISTICA. Utilizarea calculatorului in cazul celor mai raspandite repartitii probabiliste. (5 ore curs+3 ore laborator) 6. Intervale de incredere si verificarea ipotezelor cu ajutorul pachetului STATISTICA Cazul repartitiilor normale cu media necunoscuta/cunoscuta, dispersia cunoscxuta/necunoscuta. Ajustarea functilor empirice de repartitie la functiile teoretice corespunzatoare. (5 ore curs+3 ore laborator)


Forma de evaluare E- examen Stabilirea notei finale (procentaje)

Nota activitati didactice -lucrari de verificare 30%, -activitate la laborator 20% (total pondere 40%)


VII. Bibliografie * M. IOSIFESCU, Gh. MIHOC, si altii. Teoria probabilitatilor si Statistica matematica. Edit. didact. si pedagogica,1965* R. Vernic, Statistica, Ed. ADCO, 2003 * M. CRAIU, Statistica Matematica: Teorie si probleme, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 2002 * E. JJABA, A. GRAMA, Analiza statistica cu SPSS sub Windows, Edit. Polirom, 2004 * Iu. TYURIN, A. MAKAROV, Analiza datelor pe calculator, Edit. Finante si Statistica, Moscova, 1995

VIII. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier(curs si laborator in format electronic pe lectii)

Fişa disciplinei Arhitectura, proiectarea şi implementarea aplicaţiilor de baze de date


Denumirea disciplinei Arhitectura, proiectarea şi implementarea aplicaţiilor de baze de date Codul disciplinei CI2205 Facultatea Matematica Si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (numar ore/ săptămână)

Curs 2 Laborator 1 Total 3

III. Categoria disciplinei Categoria formativă a disciplinei: DF-fundamentală; DS-de specialitate; DC- complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă; DO- opţională; DF-facultativă DI

42


Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor (CIP1205)

V. Obiective Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată proiecta şi implementa o aplicaţie de baze de date multi-utilizator performantă, folosind măcar o bază de date gestionată de MS Access 2003 sau SQL Server 2000 şi un limbaj de programare de nivel înalt, orientat obiect şi bazat pe evenimente, precum şi să depăşească limitele limbajelor de interogare relaţionale, folosind SQL încorporat într-un asemenea limbaj (de exemplu VBA sau C#). În plus, ei trebuie să cunoască caracteristicile esenţiale ale principalelor SGBD comerciale, iar prin studiile de caz comparative asupra acestora să aibă o privire de ansamblu asupra administrării profesionale a acestora.

VI. Conţinut 1. Introducere. Recapitularea conceptelor esenţiale ale modelelor de date entităţi-asociaţii (diagrame), relaţional (relaţii, atribute, constrângeri: domeniu, cheie, incluziune, existenţă, tuplu; forma normală domenii-chei) şi matematic elementar (mulţimi de obiecte şi de valori, funcţii, constrângeri, teoremele de caracterizare ale dependenţelor funcţionale, funcţiilor structurale şi principiului propagării cheilor, algoritmii de asistenţă a proiectării cheilor şi de traducere în model relaţional). Principalele caracteristici ale sistemelor de gestiune a bazelor de date: arhitecturi client/server, baze de date distribuite, tranzacţii, controlul concurenţei, salvări şi recuperări din eroare, securitatea datelor, optimizări, meta-cataloage de date, SQL static şi dinamic, proceduri catalogate. Exemple. (4h curs + 2h laborator) 2. Aplicaţii de baze de date. Arhitectura, proiectarea şi programarea în VBA şi C#, cu SQL şi ADO în-corporate, orientată obiect şi condusă de evenimente a aplicaţiilor multi-utilizator construite asupra unei baze de date. Arhitectura pe 3 nivele. Proiectarea meniurilor, formelor de interacţiune grafică cu utilizatorul, rapoartelor, claselor de obiecte implementând logica aplicaţiei şi a gestionarului de acces la date. Implementarea constrângerilor modelului matematic elementar al datelor inexistente în modelul relaţional. Gestiunea contextuală a erorilor. Optimizări. Calculul închiderilor folosind SQL încorporat într-un limbaj de programare procedurală de nivel înalt, cu ajutorul celui mai mic punct fix al unui operator de imediată succesiune/precedenţă. Aplicaţii în SGBDC MatBase. (24h curs + 12h laborator)

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen; C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje)


-lucrare laborator: 10% -proiect laborator: 40% -activitate laborator: 10%


VIII. Bibliografie • Christian MANCAŞ, Sistemul de gestiune al bazelor de date şi cunoştinţe MatBase (versiunile 2008

Access şi C# + SQL Server), www.datasis.ro. • Christian MANCAŞ, Caracteristici esenţiale ale SGBD şi SGBC. Editura Ovidius University Press, 2008

(în curs de apariţie, disponibilă în format electronic). • Christian MANCAŞ, Programarea în SQL ANSI-92 cu aplicaţii în MS JetSQL 4. Editura Ovidius

University Press, 2002 (disponibilă şi în format electronic). • MICROSOFT Corporation, Access 2003 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 2002. • MICROSOFT Corporation, SQL Server 2000 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 1999. • MICROSOFT Corporation, Visual Basic for Applications Programmer’s Guide. Editura Microsoft Press,

2002 • Richard Grimes, Dezvoltarea aplicaţiilor cu Visual Studio.NET. Editura Teora, 2002 • Charles Petzold, Programare în Windows cu C#. Editura Teora, 2003.

43

IX. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs in format electronic) http://csam.univ-ovidius.ro/~cmancas/teaching (curs si laboratoare aferente)

Fişa disciplinei Sisteme distribuite

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme distribuite Codul disciplinei CI2206 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica




DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI- impusă; DO- opţională; DF- facultativă DO


V. Obiective Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată înţelege în profunzime metodele şi caracteristicile tuturor tipurilor de distribuire a datelor, avantajele şi dezavantajele principalelor soluţii în domeniu, precum şi impactul acestora în performanţele sistemelor distribuite. Prin studiile de caz comparative asupra celor mai importante implementări, studenţii capătă şi o privire de ansamblu asupra administrării profesionale a acestora.

VI. Conţinut 1. Introducere.

Calcul paralel si distribuit. Modelul client-server. Proceduri la distanta. Modele arhitecturale. Spatiu de stocare distribuit. Sistemul NFS. (2h curs + 4h laborator)

2. Comunicarea in sistemele distribuite Modelul cu transfer asincron. Interconectarea retelelor locale. Protocoale specifice. Rutarea mesajelor in calculul distribuit. (2h curs + 6h laborator)

3. Sincronizarea in sisteme distribuite Ceasuri logice. Ceasuri mutuale. Problema excluziunii mutuale – centralizata si distribuita . Algoritmi de tip inel, algoritmi bazati pe votare. (4h curs + 6h laborator)

4. Procese si tranzactii Tranzactii atomice. Primitivele tranzactiilor. Proprietatile tranzactiilor. Metode de executie a tranzactiilor. Problema blocajelor in sistemele distribuite. (4h curs + 6h laborator)

5. Sisteme distribuite Sisteme de tip cluster. Arhitecturi de tip grid. Componente grid. Arhitectura Globus. Administrarea datelor in sisteme de tip grid. (2h curs + 6h laborator)

44

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen; C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Note activităţi didactice -lucrare de seminar 20%

-proiect de laborator 20% -activitate de lab 10%


VIII. Bibliografie 1. G. Coulouris, J. Dollimore si Tim Kindberg – Distributed Systems: Concepts and Design, Addison-

Wesley, Pearson Education, 2001. 2. V. K. Garg – Concurrent and Distributed Computing in Java, John Wiley & Sons, 2004. 3. A. S. Tanenbaum – Distributed operating systems, Prentice Hall, 1995. 4. N. Santoro – Design and analysis of distributed algorithms, John Wiley & Sons, 2005.


www.univ-ovidius.ro/avizier (curs in format electronic) http://csam.univ-ovidius.ro/~anicola/ (curs si laboratoare aferente)

Fişa disciplinei Proiectare asistată de calculator

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Proiectare asistată de calculator Codul disciplinei CI2208_1 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Informatica Didactica

II. Structura disciplinei (numar ore/ săptămână) Curs 2 Seminar/ laborator 1 Total 3


DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă; DO- opţională;DF-facultativă DO


V. Obiective Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată proiecta şi implementa o aplicaţie care sa probeze insuşirea noţiunilor de bază ale proiectării asistate de calculator utilizând pachetul de programe AutoCAD şi AutoLISP. În plus studenţii trebuie să cunoască interfaţa programului şi elementele de bază ale unui desen, metode de editare, modalităţi de selecţie, haşuri, adnotări, caracteristici de interogare, blocuri şi atribute, principii de bază aplicate la modelarea în 3 dimensiuni. Un alt obiectiv al cursului este programarea în AutoLISP, studenţii având drept scop însuşirea noţiunilor de predicate fundamentale, de lucru cu liste, funcţii şi prelucrări funcţionale. În final, ei trebuie să cunoască caracteristicile esenţiale ale comunicării dintre AutoCAD şi AutoLISP, iar prin exemplele considerate în cadrul laboratorului, studenţii să aibă o privire de ansamblu asupra abordării profesionale a activităţii de proiectare asistată de calculator.

45

VI. Conţinut 1.Elemente de bază Lansarea programului AutoCAD. Lucrul cu sisteme de coordonate WCS şi UCS. Introducerea coordonatelor absolute şi relative. Setul de selecţie. Editarea unui singur obiect. Editarea unui grup de obiecte. Funcţionarea ferestrei de selecţie (fereastră implicită şi fereastră de intersecţie, opţiuni de selecţie). Editarea cu ajutorul manipulatoarelor. Crearea obiectelor elementare (linii, arce, cercuri, poligoane, elipse). Crearea poliliniilor şi a curbelor spline. Tipuri de haşuri. Utilizarea unui model de haşură. Haşuri asociative. Stiluri de haşurare. Editarea modelelor de haşurare. (9h curs + 9h laborator) 2. Elemente avansate de modelare Modele de haşuri şi adnotări. Trasarea modelelor de haşurare. Tipuri de haşuri. Utilizarea unui model de haşură. Haşuri asociative. Stiluri de haşurare. Editarea modelelor de haşurare. Crearea cotelor. Cotarea liniară. Cote radiale, unghiulare. Cote raportate la un sistem de referinţă. Definirea stilurilor de cote. Opţiunile stilurilor de cotare. Modificarea variabilelor de cotare. Metode de afişare. Utilizarea structurilor de tipărire pentru spaţiul hârtiei. Crearea structurilor de tipărire. Lucrul cu viewporturi într-o structură de tipărire. Ferestre de vizualizare (mobile şi fixe). Crearea ferestrelor de vizualizare. Controlul scării unei ferestre de vizualizare. Controlul vizibilităţii layer-elor intr-o fereastră de vizualizare. (9h curs + 9h laborator) 3. Introducere in modelarea 3D si AutoLISP. Crearea desenelor tridimensionale. Sisteme de coordonate tridimensionale. Sisteme de coordonate WCS, UCS şi ferestre de vizualizare. Lucrul cu linii şi polilinii tridimensionale. Editarea în spaţiul tridimensional. Crearea suprafeţelor în spaţiul tridimensional (crearea suprafeţelor, controlul densităţii reţelei suprafeţei, suprafeţe extrudate, reţele poligonale). Modelarea solidelor (solide primitive, crearea solidelor 3D din forme cu profil închis). Editarea solidelor. Introducere în AutoLISP. Functiile read, eval, print. Predicate fundamentale, funcţii de lucru cu liste. Mulţimi de numere în LISP. Funcţii şi prelucrări funcţionale. Definirea de noi funcţii, recursivitatea, expresii lambda, argumentele unei expresii lambda, prelucrări funcţionale. Simboluri, Intrări si ieşiri, Ciclări. Variabile şi simboluri. (10h curs + 10h laborator)

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C Stabilirea notei finale (procentaje)


-lucrare de seminar 20% -proiect de laborator 20% -activitate de lab 10%

Nota examinare 50%

VIII. Bibliografie • AutoCAD Reference Manual, Autodesk Inc. 1999 • Mastering AutoCAD 2000, George Omura, Sybex Inc. 1997. • Daniela Vasiliu, Autocad Tutorial Manual, Editura Tehnica, Bucureşti 1996. • Ştefan Trăuşan Matu, Programare in LISP, Inteligenţă artificială şi web semantic, Editura Polirom,

2004. • On LISP, Paul Graham, Prentice Hall, 1993. • Site-urile web ale Autodesk, www.cadtutor.net, clisp.cons.org.

IX. Lista materialelor didactice necesare Caiete, cd-uri, calculator.

Fisa disciplinei Programare vizuală

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Programare vizuală

46

Codul disciplinei CI2208_2

Facultatea Matematica si Informatica

Domeniu Matematica

Specializare Master –Informatica Didactica




DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) -

V. Obiective

Însuşirea unor concepte de bază în proiectarea vizuală a programelor, utilizarea mediului de programare Visual Studio.NET. Dobândirea deprinderilor practice necesare realizării rapide de aplicaţii de complexitate medie în limbajul de programare Visual J#.

VI. Continut

1. Introducere. Prezentarea mediului Visual Studio.NET Definitii, clasificari, particularitati. Medii vizuale de programare. Crearea proiectelor, pasii necesari crearii unei aplicatii simple de VJ#. 2. Grafica. Ce sunt controalele, Etichete, Campuri de text, Cadre, Butoane, Casete de validare, Liste, Casetele combinate, Controlul Image, Timer. Elemente de grafica 2D. 3. Orientarea spre obiecte. Obiecte, Clase (Constructori, Modificatori de acces, Metode), Ierarhii de clase, Clase abstracte, Interfete. 4. Tratarea erorilor prin exceptii Ce este o exceptie?, Detectarea si “prinderea” unei exceptii, Blocul “try”, Exceptii standard in Java, Construirea propriilor exceptii. 5. Sistemul I/O Intrari si iesiri la nivel de octet, lucrul cu fisiere, Fluxuri de date, Analiza lexicala, Serializarea obiectelor. 6. Dezvoltarea unei aplicatii vizuale


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice

• lucrari de verificare, teme de casa si activitate la laborator

• proiect de semestru

35% 35%

Nota examinare 30%

VIII. Bibliografie • Bruce Eckel, Thinking in Java, 3rd ed. Revision 4.0. • Jawahar Puvvala, Alok Pota, .NET for Java Developers: Migrating to C#, Addison Wesley, 2003,

47

ISBN 0-672-32402-4. • Irina Athanasiu, et. al., Limbajul Java – O perspectiva pragmatica, Ed. a II-a, Ed. Agora, 2000.


• Cursul si laboratoarele in format electronic sunt disponibile pe avizierul electronic al Facultatii de Matamatica si Informatica : www.univ-ovidius.ro/math/avizier

• Informatii suplimentare sunt disponibile pe pagina WEB a Laboratorului de Cercetare in domeniul Realitatii Virtuale si Augmentate: http://www.univ-ovidius.ro/cerva

48

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT DOMENIUL: Matematica DURATA STUDIILOR: 2 ani FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CURS DE ZI Diploma acordata: Masterat in Matematica Didactica

Specializarea: Matematica Didactica ANUL I Valabil începând cu anul universitar 2008/2009

R E C T O R , D ECAN, Prof. dr. Victor Ciupina Prof. dr. Wladimir G. Boskoff

NrCrt


SEMESTRUL I SEMESTRUL II

CD C S L FV Nr. Crd.


DISCIPLINE OBLIGATORII

1 Capitole speciale de analiza matematica pentru pregatirea profesorilor

CMP1101

2 1 E 7 CMP 1201

2 1 E 7

2 Capitole speciale de algebra pentru pregatirea profesorilor

CMP1102

2 1 E 7 CMP 1202

2 1 E 7

3 Capitole speciale de geometrie pentru pregatirea profesorilor

CMP1103

2 1 E 7 CMP 1203

2 1 C 7

4 Instruire asistata de calculator CMP1104

1 2 C 7 CMP 1204

1 2 C 7

5 Practica pedagogica (56 ore/an) CMP1105

2 C 2 CMP 1205

2 C 2

Total ore/saptamana la discipline obligatorii Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii) /sem II/10 sap.

Total: 14 ORE

3/2 30 14 ORE

2/3 30

DISCIPLINE FACULTATIVE 6 Modul psihopedagogic

49

Fisa disciplinei Capitole speciale de analiza matematica pentru pregatirea profesorilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole speciale de analiza matematica pentru pregatirea profesorilor Codul disciplinei CMP 1101 CMP 1201 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica



III. Obiective Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de analiza din programa scolara pentru clasa a XI-a

IV. Continut 1.Numere reale Sistemul numerelor reale. Notiunea de corp complet ordonat. Constructia unui corp complet ordonat. Unicitate. Proprietati ce decurg din axioma marginii superioare. Proprietatea arhimediana a lui R, densitatea lui Q in R. Existenta radicalului. 2. Siruri Notiunea de vecinatate pe dreapta reala. Convergenta sirurilor: definitii echivalente. Teorema lui Weierstrass de convergenta a sirurilor monotone si marginite. Variante ale lemei Stolz-Cesaro. Aplicatii. 3. Axioma marginii superioare Proprietati ce decurg din axioma marginii superioare. Lema lui Cesaro si completitudinea lui R. Aplicatii. 4. Limite de functii Puncte de acumulare ale unei multimi. Notiunea de limita a unei functii intr-un punct. Definitii echivalente. Criteriul Cauchy-Bolzano de existenta a limitei. Aplicatii. 5. Continuitate Notiunea de continuitate a unei functii. Definitii echivalente. Proprietati ale functiilor continue. Functii continue pe intervale inchise si marginite. Aplicatii. 6. Derivabilitate Notiunea de derivata a unei functii intr-un punct. Definitii echivalente, proprietati. Calculul derivatei functiei compuse si a functiei inverse. Functii cu derivata nenula. 7. Aplicatii ale derivatei Aplicatii ale derivatei. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle, si consecintele sale: teorema lui Lagrange si teorema lui Cauchy. Proprietati ale functiei derivata. Regulile lui L'Hospital. Aplicatii.

50

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E | E

Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice Referate si teme de casa

40 %

Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie 1. T. Apostol, Mathematical Analysis (2nd edition). Addison Wesley Publ. Company, 1974. 2. N. Boboc, Analiza Matematica I. Editura Universitatii Bucuresti, 1999. 3. I. Colojoara, Analiza Matematica. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti, 1983. 4. C. Costara, D. Popa, Berkeley Preliminary Exams, Culegere de probleme. Editura ExPonto, Constanta, 2000. 5. Gh. Gussi, O. Stanasila si T. Stoica, Elemente de Analiza Matematica, manual pentru clasa a XI-a. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.

VII. Lista materialelor didactice necesare Software matematic (Maple, Mathematica)

Fisa disciplinei Capitole speciale de algebra pentru pregatirea profesorilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole speciale de algebra pentru pregatirea profesorilor Codul disciplinei CMP 1102 CMP 1202 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica



III. Obiective Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de algebra din programa scolara pentru liceu si gimnaziu. Se va insista asupra metodelor de predare si asupra folosirii software-ului Maple

IV. Continut 1. Elemente de logica matematica Elemente de logică matematică. Teoreme. Metode de raţionament. 2. Mulţimi. Multimi. Relaţii. Funcţii. Elemente de teoria mulţimilor. Mulţimi finite. Numărabilitate. Puterea continuului. Construcţia axiomatică a mulţimilor N, Z, Q. 3. Aritmetica si elemente de teoria numerelor Aritmetica si elemente de teoria numerelor. Biblioteca Number Theory in Maple. Probleme de numarare. Biblioteca Combinatorics in Maple. 4. Aritmetica inelelor de polinoame Aritmetica inelelor de polinoame cu coeficienti in corpurile Q, R, C, Z_p. Exemple in Maple. Polinoame simetrice si aplicatii. 5. Structuri algebrice fundamentale Structuri algebrice fundamentale : grup, inel, corp. Bibliotecile : Group Theory, GF, GaussInt in Maple. Clase de grupuri remarcabile. 6. Elemente de algebra liniara Spatii vectoriale si aplicatii liniare. Matrice si determinanti. Biblioteca Linear Algebra in Maple.

51

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E | E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice

Referate si teme de casa 40 %

Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] I, Cucurezeanu, Probleme de aritmetică şi teoria numerelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976. [2] V. Ene, Lecţii de teoria mulţimilor, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2002. [4] N. Radu si colectiv, Algebra, Editura All, 1998. [6] T. Albu, Ion D. Ion, Itinerar elementar in algebra superioara, Editura All, 1997. [7] C. Năstăsescu, C. Niţă, C. Vraciu, Aritmetică şi Algebră, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993. [8] C. Năstăsescu, C. Niţă, C. Vraciu, Bazele Algebrei, Editura Academiei, Bucureşti, 1986. [9] L. Panaitopol, A. Gica, O introducere în aritmetică şi teoria numerelor, Editura Universităţii Bucureşti, 2001. [10] I. Tomescu, Probleme de combinatorică şi teoria grafurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. [11] http://www.maplesoft.com


Fisa disciplinei Capitole speciale de geometrie pentru pregatirea profesorilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole speciale de geometrie pentru pregatirea profesorilor Codul disciplinei CMP 1103 CMP 1203 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica



III. Obiective Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de geometrie din programa scolara pentru liceu si gimnaziu.

52

IV. Continut I. GEOMETRIE PLANĂ 1. Teoreme şi probleme clasice de geometrie plană. Puncte si drepte importante intr-un triunghi. Coliniaritati speciale. Concurente speciale. Conciclitati speciale. 2. Omotetie. Omotetica unei drepte. Omoteticul unui cerc. Grupul omotetiilor cu acelaşi centru. Compunerea omotetiilor de centre diferite. Folosirea omotetiei la rezolvarea unor probleme de loc geometric sau de construcţie 3. Inversiune. Inversa unei drepte. Inversul unui cerc. Relaţia lui Euler în triunghi. Teorema lui Feuerbach. Teorema lui Ţiţeica. De la teorema lui Ţiţeica la o teoremă a lui Poncelet. II. GEOMETRIE ÎN SPAŢIU 1. Introducere în geometria tetraedrului. Concurenţa bimedianelor unui tetraerdru oarecare. Concurenţa medianelor unui tetraedru oarecare. Anticentrul tetraedrului oarecare. 2. Tetraedre Crelle. Teorema lui Crelle. Teorema lui Brianchon. 3. Tetraedre echifaciale. Condiţii necesare şi suficente pentru ca un tetraedru să fie echifacial. 4. Tetraedre ortocentrice. Suficienţa condiţiei de perpendicularitate pentru două perechi de muchii. Concurenţa înălţimilor unui tetraedru ortocentric. Teorema de caracterizare III. INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA PROIECTIVĂ 1. Elemente improprii. Diviziune armonică. Fascicol armonic. Teorema de caracterizare a fascicolelor armonice. Consecinţă 2. Proiecţia şi aplicaţii. Polara unghiulară. Conservarea diviziunilor armonice prin proiecţie. Aplicaţii. Teorema polarei unghiulare. Teorema lui Papus 3. Polara în raport cu un cerc. Teorema lui Poncelet 4. Legătura dintre polara unghiulară şi polara în raport cu un cerc. Teorema de legătură 5. Aplicaţii. Probleme care se rezolvă cu ajutorul noţiunii de polară 6. Dualitate (Transformare prin polare reciproce) 7. Aplicaţii ale dualităţii proiective. Teorema lui Brianchon. Teorema lui Newton. Teorema lui Gergonne IV. UNELE APLICAŢII ALE MECANICII ÎN GEOMETRIE 1. Vectori. Probleme de geometrie tratate vectorial. Vectori liberi. Centre de greutate şi aplicaţii. Aplicaţii ale produsului scalar. Un principiu simplu şi aplicaţii 2. Teorema lui Steiner şi aplicaţii 3. Puncte materiale, centre de greutate şi apicaţii

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E | C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. L. Nicolescu, W.G. Boskoff, Probleme practice de geometrie, Editura Tehnica, Bucuresti, 1990. [2]. D. Barbilian, Opera didactica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1968. [3]. J. Hadamard, Lectii de geometri elementara, Editura Tehnica, Bucuresti, 1961. [4]. A.M. Iaglom, I.M. Iaglom, Probleme neelementare tratate elementar, Editura Tehnica, Bucuresti, 1962 [5]. N.N. Mihaileanu, Geometrie neuclidiana, Ed. Academiei, Bucuresti, 1954.


Fisa disciplinei Instruire asistata de calculator

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Instruire asistata de calculator

53

Codul disciplinei CMP 1104 CMP 1204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica



III. Obiective Cursul pune bazele necesare realizarii invatamantului la distanta in licee, utilizand exclusiv Intranet-ul si Internet-ul. In acest sens, cursul prezinta cunostintele de bază în realizarea prezentarii lectiilor si a testelor de evaluare, la nivel de pagini Web, folosind limbajele HTML si XHTML. Pentru a gestiona evenimentele generate de utilizator in paginile Web va fi folosit limbajul Javascript.

IV. Continut 1. Introducere Introducere: istoric, pedagogie informatica. Notiuni de baza despre Internet, Intranet si spatiul Web. Structura unui sistem e-learning. Proiectarea unei lectii (sau curs) on-line. 2. Metode de testare on-line 3. Limbajul HTML Introducere limbajul HTML. Crearea listelor. Inserarea imaginilor. Identificarea si aplicarea culorilor in paginile Web. Formatarea textului. Realizarea tabelelor in HTML. Realizarea si utilizarea formularelor. Image Maps 4. Limbajul Javascript Variabile si constante. Instructiuni. Blocuri de instructiuni. Functii. Gestiunea evenimentelor 5. Limbajul XHTML

Trecerea de la HTML la XHTML. Foi de stiluri CSS.

6. Elemente multimedia in Web realizate in HTML si XHTML

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C | C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] T. Anghel, Dezvoltarea aplicatiilor Web folosind XHTML, PHP si MySQL, Editura Polirom, 2005 [2] M. Brut, S. Buraga, Prezentari multimedia pe Web. Limbajele XHTML+TIME si SMIL, Editura Polirom, 2004 [3] S. Buraga, Proiectarea siturilor Web: design şi funcţionalitate, Editia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2005 [4] D. Raggett si colectiv , HTML 4.01 Specification, Recomandare a Consortiului Web: http://www.w3.org/TR/html401/

54

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ani DOMENIU: Matematica Diploma acordata: Masterat in Matematica Didactica FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CURS DE ZI MASTERAT

Specializarea: Matematica Didactica

ANUL II Valabil începând cu anul universitar 2008/2009

R E C T O R , D ECAN, Prof. dr. Victor Ciupina Prof. dr. Wladimir G. Boskoff

Nrcrt






1 Istoria matematicii CMP2101

2 1 C 7 CMP 2201

2 1 C 7

2 Complemente de matematici scolare CMP2102

2 1 E 7 CMP 2202

2 1 E 7

3 Curriculum si evaluare in matematica scolara CMP2103

2 1 E 7 CMP 2203

2 1 E 7

4 Predarea matematicii pentru elevii performanti CMP2104

2 1 C 7 CMP 2204

2 1 C 5

5 Practica pedagogica (24 ore/an) CMP2105

1 C 1 CMP 2205

1 C 1

6 Pregatirea lucrarii de disertatie CMP2106

1 1 CMP 2206

1 3

Total ore/saptamana la discipline obligatorii Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii)/sem II/10 sap.

Total: 14 ORE

2/3 30 14 ORE

2/3 30

DISCIPLINE FACULTATIVE 6 Modulul psihopedagogic

55

Fisa disciplinei Istoria matematicii

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Istoria matematicii Codul disciplinei CMP 2101 CMP 2201 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica



III. Obiective Cursul este destinat initierii viitorilor profesori de matematică in istoria matematicii in vederea formarii unei culturi matematice

IV. Continut 1. Matematica in Mesopotamia si Egipt. 2. Matematica greaca (Thales, Pythagoras, Euclid, Archimedes, Apollonius, Diophant). 3. Matematica in India si tarile islamului. 4. Dezvoltarea matematicii moderne. 5. Problemele lui Hilbert pentru secolul XX. 6. Geometria de la Euclid la Lobacevski/Bolyai si Riemann. 7. Istoria matematicii si matematica scolara. 8. Teme din istoria mtematicii romanesti



Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] Andonie, G., Istoria matematicii in Romania (3 vol), Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1965, 1966, 1967; [2] Anglin, W.S., Mathematics: A concise history and philosophy, Springer, 1994. [3] Iuskevici, A.P., Istotia matematicii in evul mediu, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1963 [4] Kline, M., Mathematical thought from Ancient t Modern Times, Oxford Univ. press, 1972. [5] Mihaileanu, N., Istoria matematicii, 2 volume, Ed. St. Encl., 1976. [6] Stillwell, J., Mathematics and its history, Springer, 1989. [7] Stefanescu, M., Lectii de istoria matematicii, Ex Ponto, Constanta, 2004.

Fisa disciplinei Complemente de matematici scolare


Denumirea disciplinei Complemente de matematici scolare Codul disciplinei CMP 2102 CMP 2202 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica

56



III. Obiective Cursul este destinat prezentării aplicaţiilor matematicii la nivelul programei de liceu, având ca scop pregătirea viitorilor profesori de matematică.

IV. Continut 1. Procente. Aplicaţii la calculul dobânzilor simple şi compuse. 2. Elemente de combinatorică. Probleme de numărare. Permutări, aranjamente, combinări. Binomul lui Newton. 3. Elemente de statistică şi probabilităţi. Date statistice: grupare, reprezentare grafică, parametri de poziţie şi de împrăştiere. Evenimente. Probabilitate. Probabilităţi condiţionate. Scheme clasice de probabilitate. Variabile aleatoare. 4. Elemente de geometrie analitică. Separarea planului în regiuni, elemente de programare liniară. 5. Conice. Aplicaţii în fizică şi tehnică. Elipsa de inerţie, legea Boyle-Mariotte, energia potenţială, oglinzi parabolice, traiectorii în câmp gravitaţional. 6. Şiruri de numere reale. Aplicaţii. Lungimea cercului, aria suprafeţelor plane, volumul corpurilor în spaţiu, aria laterală a cilindrului şi conului, teorema lui Thales. 7. Derivata. Aplicaţii în fizică. Viteza şi acceleraţia în mişcarea rectilinie, debitul unui lichid, intensitatea curentului electric, densitatea unei bare liniare. 8. Noţiunea de diferenţială. Aplicaţii la aproximări. 9. Probleme de maxim şi minim. Optimizări. Aplicaţii. Aruncarea sub un unghi dat, principiul lui Fermat în optică, probleme de extrem în geometrie. 10. Integrala Riemann. Aplicaţii. Aria suprafeţelor plane, volumul corpurilor de rotaţie, lungimea graficului unei funcţii, centrul de greutate (şi teorema lui Guldin), momente de inerţie. 11. Ecuaţii diferenţiale. Aplicaţii. Mişcarea unui punct material în câmpul gravitaţional al pământului, mişcarea pe verticală într-un mediu rezistent, oscilatorul liniar, rotaţia unei plăci în jurul unei axe, oscilaţiile unui pendul în jurul unei axe orizontale.



Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] Manualele de liceu. [2] Colectivul catedrei de Analiză Matematică a Universităţii Bucureşti – Analiză Matematică, vol I. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980. [3] Leahu, A. - Probabilităţi. Ed. « Ovidius » University Press, Constanţa, 2000. [4] Purcaru, I. şi Purcaru, O. - Matematici financiare. Ed. Economică, Bucureşti, 2000. [5] Vernic, R. – Statistica. Ed. ADCO, 2003.


57

Fisa disciplinei Curriculum si evaluare in matematica scolara

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Curriculum si evaluare in matematica scolara Codul disciplinei CMP 2103 CMP 2203 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica



III. Obiective Cursul aprofundeaza din punct de vedere teoretic capitolele de algebra din programa scolara pentru liceu si gimnaziu. Se va insista asupra metodelor de predare si asupra folosirii software-ului Maple

IV. Continut 1. Curriculum pentru matematica in gimnaziu si liceu Discutie asupra curriculumului pentru matematica in gimnaziu si liceu: principii, idei si intentii. 2. Cum citim un curriculum? 3. Comparatie asupra curriculumului scolar in Romania din 1900 pana in prezent. 4. Aspecte interdisciplinare Matematica si practica; matematica si alte discipline in scoala; aspecte interdisciplinare. 5. Manualele de matematica de-a lungul timpului si astazi. 6. Evaluarea in scoala Evaluarea in scoala: idei, cum se realizeaza, in ce scop? Examenele nationale intre intentii si realitate. Imbinarea metodelor traditionale de evaluare cu cele alternative.



Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] Curriculum scolar. [2] Ghid pentru aplicarea curriculumului la matematica. [3] Manuale. [4] H. Banea, Metodica predarii matematicii, Editura Paralela 45, 1998. [5] Vogler, I. (coordonator) Evluarea in invatamantul preuniversitar, Editura Polirom, Iasi, 2000

Fisa disciplinei Predarea mtematicii pentru elevii performanti

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Predarea mtematicii pentru elevii performanti Codul disciplinei CMP 2104 CMP 2204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Matematica Didactica

58

II. Structura disciplinei (numar ore/ saptamana) Curs 2 Seminar/ laborator 1 Total 3

III. Obiective Identificarea elevului supradotat. Tehnici si procedee de evaluare a copiilor supradotati. Interventii educationale generale. Caracteristicile profesorilor care lucreaza cu elevii supradotati.

IV. Continut 1. Algebra, combinatorica si teoria numerelor Inegalitati. Congruente si ecuatii in numere intregi. Probleme de numarare. Polinoame: polinoame peste Z, Q, R, C. Polinoame peste corpuri finite. Polinoame simetrice. Clase de grupuri si subgrupuri. Izomorfisme de structuri 2. Geometrie De la elementar la neelementar in geometrie. Elemente de geometrie proiectiva. Teoreme de geometrie clasica: puncte si linii importante, concurenta si coliniaritate. 3. Analiza matematica Axioma marginii superioare si consecinte. Continuitate si continuitate uniforma. Proprietatea lui Darboux. Integrabilitate



Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] M. Aigner, G. M. Ziegler, Proofs from THE BOOK, Springer Verlag, 2002. [2] Y. Benito, Copiii supradotati, Editua Polirom, 2003. [3] Gazeta matematica, Seria A, Societatea de Stiinte matematice din Romania http://www.rms.unibuc.ro/?q=publicatii/gma [4] matematica, Seria B, Societatea de Stiinte matematice din Romania http://www.rms.unibuc.ro/?q=publicatii/gmb

Universitatea “OVIDIUS”, CONSTANTA PLAN DE INVATAMANT FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL: MATEMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI SPECIALIZARE: Master - Modelare si Tehnologii Informatice DIPLOMA ACORDATA: MASTER in Modelare si Tehnologii Informatice FORMA DE INVATAMANT: CURS DE ZI.

Misiune si obiective Masteratul Modelare si Tehnologii Informatice are ca scop pregatirea si formarea absolventilor studiilor de licenta in domeniile Matematica, Informatica sau domenii conexe (fizica, chimie, stiintele naturii, tehnic, economic, stiinte sociale, medicina), ca specialişti cu inalta calificare în domeniile fundamentale din Tehnologia Informaţiei, prin completarea si aprofundarea instruirii academice realizate in Ciclul I de studii universitare de licenta. Programul de masterat vizeaza atât pregatirea si specializarea stiintifica in domeniul Tehnologiei Informatiei cat si asimilarea unor abilitati de cercetare, asigurand astfel deschiderea de perspective catre doctorat in domeniul Tehnologiei Informatiei. Acest program de masterat este organizat in spiritul noului sistem de invatamant de tip Bologna si dezvolta cursurile universitare din Ciclul I de la specializarile facultatii noastre. El este complet adaptat schimbarilor impuse de aderarea la sistemul Bologna. Obiective generale

Conectarea programelor de studii universitare ale facultatii la sistemele de invatamant si cercetare ale celorlalte universitati din tara si din strainatate. Dezvoltarea unui sistem functional de cunostinte specifice domeniului si, respectiv,fiecarei specializari in concordanta cu structura continuturilor implicate in

curriculum-ulde formare. Dezvoltarea abilitatilor cognitive, aplicativ-practice, de comunicare si relationale. Stimularea activitatii de performanta si de cercetare a studentilor. Dezvoltarea unui sistem de atitudini corespunzatoare normelor deontologice si sustinerea profilului aptitudinal.

Obiective specifice

Obiective cognitive si aplicativ-practice Deschiderea spre tendintele noi si inovatoare din domeniul de specialitate prin actualizarea sistematica a cunostintelor din domeniul Tehnologiei Informatiei Utilizarea in activitatea curenta a noilor tehnologii informationale si de comunicare Abordarea unui demers pluri-, inter- si transdisciplinar prin realizarea de conexiuni intre disciplinele informatice si alte domenii. Focalizarea pe conexiunile structurale si procesuale ale disciplinei. Dezvoltare profesionala Manifestarea unei conduite reflexive si autoevaluative privind activitatea curenta Proiectarea si realizarea unui plan de dezvoltare profesional. Implicarea in cercetare.

Observatie: Semestrele I-III: 14 saptamani, Semestrul IV: 12 saptamani.

R E C T O R D ECAN Prof. Dr. Victor Ciupina Prof. Dr. Wladimir G. Boskoff

Universitatea “OVIDIUS”, CONSTANTA PLAN DE INVATAMANT FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL: MATEMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI SPECIALIZARE: Master - Modelare si Tehnologii Informatice DIPLOMA ACORDATA: MASTER in Modelare si Tehnologii Informatice

FORMA DE INVATAMANT: CURS DE ZI. ANUL I ÎNCEPÂND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

SEMESTRUL I (1)

SEMESTRUL II (2)

Nr. Crt


C0D

C

S

L

FV Nr. Crd.

C0D

C

S

L

FV

Nr. Crd.

DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Modele de aproximare si simulare MTI1101 2 2 E 8 2. Tehnici de reconstructie a imaginilor in

tomografia computerizata MTI1102 2 2 E 8

3. Tehnici de simulare statistica MTI1103 2 1 C 7 4. Sisteme avansate de comunicatii MTI1204 2 2 E 8 5. Tehnologii multimedia si prelucrarea imaginilor MTI1205 2 1 E 7 6. Tehnici de programare pentru calcule stiintifice MTI1206 2 2 C 8 7. Optional I (oferta) MTI1107 2 1 C 7 8. Optional II (oferta) MTI1208 2 1 C 7 9. TOTAL 8 6 8 6



OFERTA PENTRU OPTIONAL I 1. Modele neconventionale de calcul 2. Web semantic si ontologii

OFERTA PENTRU OPTIONAL II 1. Proiectarea arhitecturilor software 2. Sisteme Grid

R E C T O R D ECAN


60

Fisa disciplinei Modele de aproximare si simulare

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Modele de aproximare si simulare Codul disciplinei MTI1101 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS



Un curs de Metode Numerice + un curs de Bazele programarii

V. Obiective Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu unele exemple de modelare a unor fenomene din realitatatea inconjuratoare (“real world problems”) precum si cu principalele clase de metode de discretizare si aproximare a acestor modele. Vor fi de asemenea considerate cateva tehnici de preconditionare si constructia unor algoritmi iterativi preconditionati. Activitatea din cadrul laboratoarelor aferente este dedicata implementarii respectivelor metode si simularii pe calculator a fenomenelor utilizand pachetul de programe MATLAB.

VI. Continut Exemple de modelare Elasticitate, probleme de convectie-difuzie, probleme de camp magnetic si camp electric, probleme de aerodinamica, geologie, tomografie computerizata. Formulari diferentiale si integrale; probleme directe si probleme inverse

(3 ore de curs ) Scheme cu diferente finite Discretizarea domeniului, aproximarea operatorilor diferentiali, constructia sistemului liniar asociat, consistenta, stabilitate, aproximare. (3 ore de curs + 6 ore de laborator (aplicatii in MATLAB)) Metoda elementului finit Derivate generalizate, spatii Sobolev (prezentare intuitiva). Formulari variationale – lema Lax Milgram; discretizarea domeniului, constructia functiilor de baza si a sistemului liniar asociat, proprietatea de aproximare.

(4 ore de curs + 10 ore de seminar (aplicatii in MATLAB)) 4. Tehnici de preconditionare Metode de tip gradient conjugat cu preconditionare. Metode de tip multigrid.

(4 ore de curs + 6 ore de seminar (aplicatii in MATLAB)) 5. Discretizarea si aproximarea solutiilor ecuatiilor integrale Probleme inverse, formulari integrale, formulari in sensul celor mai mici patrate; metode bazate pe cuadraturi, metoda colocatiei, metoda proiectiilor, tehnici de regularizare. Algoritmi de tip Gram-Schmidt si Kovarik. (4 ore de curs + 6 ore de laborator (aplicatii in Matlab))

61

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de



VIII. Bibliografie 1. G.H. Golub, C. Van loan – Matrix Computations, The John Hopkins University Press, 1996 2. C.W. Groetsch - Inverse Problems in the Mathematical Sciences, Vieweg, 1993. 3. Gh. Juncu, C. Popa – Introducere in metoda multigrid, Editura Tehnica, Bucuresti 1991. 4. E. Pelican, C. Popa – Introducere in Analiza Numerica, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2005. 5. E. Pelican - Analiza numerica. Complemente, exercitii si probleme. Programe de calcul, Editura MatrixRom, Bucuresti, 2006. 6. C. Popa - Iterative methods for linear least-squares problems, Monografii Matematice nr.77, Universitatea de Vest, Timisoara, 2003.


Fisa disciplinei Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata Codul disciplinei MTI1102 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS




V. Obiective Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu modelarea matematica a problemei reconstructiei de imagini in tomografia computerizata precum si cu principalele tehnici de reconstructie algebrica (algoritmi bazati pe proiectii pe hiperplane) pentru realizarea practica a reconstructiei cu ajutorul calculatorului. Activitatea din cadrul laboratoarelor aferente este dedicata implementarii respectivelor metode si simularii pe calculator a reconstructiei utilizand pachetul de programe MATLAB.

62

VI. Continut Modelarea problemei reconstructiei de imagini Consideratii istorice; modelul matematic continuu (transformata Radon); modelul matematic discret (teconstructia algebrica) (4 ore de curs + 2 ore de laborator) Reconstructia algebrica a imaginilor Proprietatile matricii de scanare; formularea in sensul celor mai mici patrate; proiectii pe hiperplane; metode iterative – consideratii generale. (8 ore de curs + 4 ore de laborator (aplicatii in MATLAB)) Tehnici de reconstructie algebrica (ART) Metode bazate pe proiectii succesive (Kaczmarz), resp. simultane (Cimmino) pe hiperplane; extinderi la probleme inconsistente ; metode de tip gradient. (8 ore de curs + 4 ore lab. (aplicatii in MATLAB)) Tehnici speciale de reconstructie algebrica Proiectii oblice; constrangeri ale aproximatiilor; metode mixte; metode de regularizare de tip Tihonov (8 ore de curs + 4 ore de laborator (aplicatii in Matlab))


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de lab. 40%

-activitate de lab. 10%


VIII. Bibliografie 1. Bjorck, A. - Numerical methods for least squares problems, SIAM Philadelphia, 1996. 2. Censor Y., Stavros A. Z. - Parallel optimization: theory, algorithms and applications, "Numer. Math.

and Sci. Comp." Series, Oxford Univ. Press, New York, 1997. 3. Herman G. - Image reconstruction from projections. The fundamentals of computerized tomography,

Academic Press, New York, 1980. 4. Natterer F. - The Mathematics of Computerized Tomography, John Wiley and Sons, New York, 1986. 5. Popa C. - Iterative methods for linear least-square problems, in ``Monografii Matematice'', nr. 77, West

University of Timisoara, 2003


Fisa disciplinei Tehnici de simulare statistica

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Tehnici de simulare statistica Codul disciplinei MTI1103 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializarea MASTER – Modelare si tehnologii informatice

II. Structura disciplinei (numar ore/ saptamana) Curs 2 Laborator 1 Total 3

63

III. Categoria disciplinei Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC-

complementara DF

Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF-facultativa

DI

IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) MA2206, MB2207

V. Obiective Studentul va fi familiarizat cu metodele de baza de simulare (generare) a numerelor aleatore (uniforme si

neuniforme) cu ajutorul calculatorului si aplicarea lor la simularea statistica a sistemelor in scopul cercetarei fenomenelor aleatoare din punct de vedere al teoriei probabilitatilor si statisticii matematice.

VI. Continut 1. Introducere (Simularea si notiunile aferente).

Generatori de numere aleatoare. Variabile aleatoare uniforme in cazurile discret si continuu. Experimentul cu aruncarea monedei si impactul lui asupra generarii de numere aleatoare uniforme. Generatori de numere pseudo-aleatoare (uniforme). Generatori de numere pseudoaleatoare recomandati in simularea statistica. (4 ore curs+2 ore laborator)

2. Modele (repartitii) probabiliste uzuale. Modele (repartitii) probabiliste uzuale in caz discret.. Modele (repartitii) probabiliste uzuale in caz continuu. (6 ore curs+3 ore laborator)

3. Simularea variabilelor aleatoare neuniforme. Metoda inversarii.. Metoda compunerii si amestecarii. Algoritmi bazati pe legatura dintre repartitii ale variabilelor aleatoare. (6 ore curs+3 ore laborator)

4. Metoda Monte –Carlo. Istoricul metodei. Esenta Metodei Monte-Carlo. Calculul integralelor.Metoda Monte-Carlo bruta. Metode de reducere a dispersiei. (6 ore curs+3 ore laborator) 5. Aplicatii: simularea unor sisteme de asteptare. Descrierea modelelor de asteptare. Procese de nastere

si de moarte ca modele matematice ale unor sisteme dse asteptare. Simularea unor sisteme cu o statie. (6 ore curs+3 ore laborator)

V. Forme de evaluare

Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de lab. 30%


VII. Bibliografie 1. A. LEAHU, Tehnici de simulare statistica. Curs pe supprt electronic. 2. I. VĂDUVA, Modele şi simulare, Ed. Univ. Bucureşti, 2004. 3. F. GORUNESCU, A. PRODAN, Modelare stochastica si simulare, Ed. Albastra, Cluj, 2001. 4. A. LEAHU, Statistică descriptivă şi probabilităţi discrete. Curs pe suport electronic. 5. http://www.xycoon.com/continuousdistributions.htm 6. Hand-book on STATISTICAL DISTRIBUTIONS for experimentalists www.physto.se/~walck/suf9601.pdf

VIII. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laborator in format electronic pe lectii)

Fisa disciplinei Modele neconventionale de calcul


Denumirea disciplinei Modele neconventionale de calcul Codul disciplinei MTI1107_1 Facultatea Matematica si Informatica

64

Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Teoria Limbajelor Formale si Automate, Calculabilitate si Complexitatea Algoritmilor

V. Obiective

Cursul are drept scop familiarizarea studentilor cu modelele/metodele de calcul recente.

VI. Continut a. Recapitulare limbaje formale. (2 ore curs + 1 ora laborator); b. Limbaje recursive, recursive enumerabile si arbitrare; Masina Turing, Masina cu registrii, rescriere controlata

(gramatici matriciale, gramatici cu control regulat, gramatici cu context aleatoriu).(4 ore curs + 2 lab.); c. Clasele de complexitate P, NP, NP-complete. Diverse probleme NP-complete; Accelerarea Masinii Turing.

(4 ore curs + 2 ore laborator); d. Modelarea dezvoltarii unor sisteme biologice: rescrierea paralela, sisteme Lindenmayer. Proprietati. (4 ore

curs + 2 ore laborator); e. Calcul bazat pe ADN, experimentul Adleman. (2 ore curs + 2 ore laborator); f. Probleme NP-complete rezolvate in timp polinomial folosind calculul bazat pe ADN. (4 ore curs + 2 lab); g. Procesarea paralela a multiseturilor (cooperative, slab cooperative, prioritati, promovate, inhibate). (4 ore

curs + 2 ore laborator); h. Modelarea sistemelor ecologice. (4 ore curs + 1 ora laborator).

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice 60 % Nota examinare 40 % Nota. In evaluarea studentilor se vor avea in vedere : Activitatea la laborator, nota la examen, temele de casa. Studentii vor primi proiecte si teme ce vor fi finalizate si prezentate la laborator.Vor da o lucrare in saptamana 8.

VIII. Bibliografie • J. Dassow, Gh. Paun, Regulated Rewriting in Formal Language Theory, Akademie-Verlag, Berlin, 1989,

Springer-Verlag, Berlin, 1989 (nr. 18 in series Monograph on Theoretical Computer Science); • Gh. Paun, G. Rozenberg, A. Salomaa, DNA Computing. New Computing Paradigms, Springer-Verlag,

Heidelberg, 1998; • C. Calude, Gh. Paun, Computing with Cells and Atoms, Taylor and Francis, London, 2000 • Gh. Paun, Membrane Computing. An Introduction, Springer-Verlag, Berlin, 2002

IX. Lista materialelor didactice necesare Note de curs si de seminar.

65

Fisa disciplinei Web Semantic si Ontologii

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Web Semantic si Ontologii Codul disciplinei MTI1107_2 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii informatice



III. Categoria disciplinei Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- complementara DS Categoria de optionalitate a disciplinei: DI-impusa; DO- optionala;DF-facultativa DO

IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Inteligenta artificiala, Programare Web

V. Obiective Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu descrierea resurselor in Web. In plus, studentii vor invata cum pot fi construite ontologii de domeniu, task si aplicatie folosind o ontologie de nivel inalt si cum sunt utilizate in proiectarea si implementarea sistemelor bazate pe web, si a sistemelor software in general.

VI. Continut World Wide Web. Preliminarii. Arhitectura Web. Identificarea resurselor in Web. (2 ore de curs+2 ore de laborator)

Date vs. metadate. Specificarea metadatelor. Limbaje de descriere a metadatelor: RDF (4 ore de curs+4 ore laborator)

Ontologii. Ontologia în domeniul informaticii. Diferenţe între ontologie filosofică şi ontologie. Scopul unei ontologii Clasificarea ontologiilor. Tipuri de ontologii. Teoria mulţimilor vs. mereologia. Perspectiva asupra realitǎţii. Scalǎ şi granularitate Înţelegerea lumii reale. Entitǎţi. Proprietǎţi. Evenimente. Acţiuni. Stǎri. Cantitate de materie. Rol. Fapte. Legǎturi(4 ore de curs+4 ore laborator)

Limbaje de scriere a ontologiilor. Logica predicatelor.Logici descripţionale. Limbajul OWL. Variante ale limbajului: OWL Lite, OWL DL, OWL Full. Specificarea claselor, proprietatilor, individualilor. Adaugarea restrictiilor proprietate(8 ore de curs+8 ore laborator)

Ontologia DOLCE Categorii de nivel înalt. Continuant. Aparitie. Calitate. Abstract Relaţii ontologice formale. Subsumare. Parte_din. Constituit. Dependenta(4 ore de curs+4 ore laborator) Ontologia D&S Categorii. Descriere, Situatie, Concept, Rol, Curs, Parametru, Colectie Relaţii conceptuale. (2 ore de curs+2 ore laborator) Utilizarea ontologiilor. Proiectarea arhitecturilor software bazate pe ontologii. Implementarea sistemelor software (6 ore de curs+6 ore laborator)

66

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C

Stabilirea notei finale Nota finala : N=(10*N1+40*N2+50*N3)/100

Nota activitati didactice - Activitatea de la laborator =N1 - Referat=N2 - Proiect=N3

VIII. Bibliografie

1. S. Buraga, S. Buraga, Tehnologii XML, Polirom, Iaşi, 2006 2. S. Buraga, Semantic Web, Matrix Rom, Bucureşti, 2004 3. A. Gangemi, P. Mika, “Understanding the Semantic Web through Descriptions and Situations”,

International Conference ODBASE03, Italy, Springer, 2003 4. C. Masolo, S. Borgo, A. Gangemi, N. Guarino, A. Oltramari: WonderWeb Deliverable D18. Ontology

Library. IST Project 2001-33052 WonderWeb: Ontology Infrastructure for the Semantic Web, 2003 5. S. J. Russel, P. Norvig, Artificial Intelligence. A Modern Approach, Prentice Hall, 1995


Caiete, calculator

Fisa disciplinei Sisteme avansate de comunicatii


Denumirea disciplinei Sisteme avansate de comunicatii Codul disciplinei MTI1204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice



DS



Cursul se bazeaza pe cunostintele fundamentale de informatica si matematica, asimilate de studenti in cicluri anterioare de pregatire.

V. Obiective

La sfarsitul orelor de curs si laborator, studentii vor avea insusite cunostinte teoretice si practice legate de: expertizarea si oferirea de solutii in retelele LAN si WAN ; concepte moderne privind dezvoltarea sistemelor noilor tehnologii de comunicatii; securitatea retelelor de calculatoare.

67

VI. Continut 1. Retele de calculatoare Fundamente LAN si WAN; Simularea retelelor de calculatoare – Aplicatii Opnet (6 ore de curs +2 ore de laborator) 2. Retele wireless Structura; particularitati; proiectare si administrare ; tehnologii Java wireless. - Aplicatii Opnet (6 ore de curs + 4 ore de laborator) 3. Tehnologii moderne Retele virtuale (VLAN); Retele Active; Retele P2P; Tehnologia JXTA; Retele GRID; Retele adaptive (Tehnologia Jini); Tehnologia JavaCard – Aplicatii Opnet si Java (8 ore de curs + 4 ore de laborator) 4. Securitate sistemelor de comunicatii Concepte fundamentale; Sisteme simetrice si asimetrice; Sisteme de monitorizare; Detectarea intruziunilor; Retele virtuale private (VPN) ; Auditul securitatii sistemelor de comunicatii (8 ore de curs + 4 ore de laborator)




VIII. Bibliografie [9]. I. Jurca, Programarea retelelor de calculatoare , Editura de Vest, Timisoara, 2000. [10]. J. F. Kurose, K. W. Ross , Computer Networking: A Top-Down Approach Featuring the

Internet, 2Ed., Addison Wesley 2003. [11]. E. Petac, T. Udrescu, Programarea in Java, Ed. MatrixRom, Bucuresti, 2005. [12]. E.Petac, C. Florescu, B.Musat ,Retele de calculatoare – Teste grila, Ed.ExPonto,Constanta 2004. [13]. E. Petac, D. Petac, Metode si tehnici de protectie a informatiei in retelele de calculatoare, Ed.

MatrixRom, Bucuresti, 1998. [14]. S. Tanasa, C. Olaru, S. Andrei, Java de la 0 la expert , Ed. Polirom, Iasi 2003 [15]. A. Tanenbaum , Retele de calculatoare, Ed.a IV-a, Ed. Agora 2004. [16]. *** http://www.sun.com [17]. *** http://www.opnet.com/

IX. Lista materialelor didactice necesare http://scdsd.bluepink.ro (curs si laboratoare aferente)

Fisa disciplinei Tehnologii multimedia şi prelucrarea imaginilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Tehnologii multimedia şi prelucrarea imaginilor Codul disciplinei MTI1205 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice

68



DS



Tehnici de reconstructie a imaginilor in tomografia computerizata (MTI1102)

V. Obiective Disciplina prezintă tehnicile de prelucrare multimedia (text, imagine, grafică, conţinut audio şi video) precum şi tehnologiile moderne de implementare a sistemelor multimedia (compresie, sincronizare, reţele). În partea a doua sunt prezentate metodele moderne de analiză şi prelucrare a imaginilor digitale incluzând cele mai moderne metode de îmbunăţire, filtrare, compresie şi reconstrucţie a imaginilor. Un capitol important este alocat analizei şi prelucrării morfologice a imaginilor cu aplicaţii în recunoaşterea formelor.

VI. Continut 11. Tehnologii multimedia Noţiuni introductive şi definiţii esenţiale din universul multimedia. Interfaţa

utilizator multisenzorială, standarde de compresie pentru imagini statice: JPEG (JPEG-2000, JPEG-LS), JBIG, PNG, GIF şi TIFF. Standarde de compresie pentru imagini video: MPEG (MPEG-2, MPEG-4, MPEG-7) şi px64, standarde de compresie pentru sunet (MP3). Implementarea algoritmilor de compresie. Reţele multimedia. Sincronizarea multimedia. Generaţiile sistemelor multimedia. Aplicaţii multimedia: sisteme de poştă multimedia, sisteme de muncă colaborative, conferinţe multimedia, e-learning bazat pe multimedia, Cinemania, biblioteci şi universităţi virtuale). (6h curs+3h laborator)

12. Introducere în prelucrarea imaginilor. Noţiuni fundamentale Reprezentarea imaginilor numerice (digitale). Etape fundamentale în prelucrarea imaginilor. Elemente ale sistemelor pentru prelucrarea imaginilor. Elemente ale percepţiei vizuale umane. Modelul unei imagini. Relaţii între pixeli. Reprezentarea culorilor. Sistemul Red-Green-Blue (RGB). Sistemul Cyan-Magenta-Yellow-Black (CMYK). Sistemul Hue-Saturation-Brightness (HSB). Formatele fişierelor de imagine. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator)

13. Transformarea imaginilor. Transformata Fourier – introducere. Transformata Fourier discretă. Câteva proprietăţi ale transformatei Fourier în 2-D. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator)

14. Îmbunătăţirea imaginilor. Îmbunătăţirea imaginilor prin prelucrarea punctelor. Filtre spaţiale (în domeniul spaţial). Îmbunătăţirea imaginilor în domeniul frecvenţă. Îmbunătăţirea imaginilor în reprezentare logaritmică. Aplicaţii în imegistica medicală (4h curs+2h laborator).

15. Restaurarea imaginilor. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator). 16. Compresia imaginilor. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator) 17. Segmentarea imaginilor. Detecţia discontinuităţilor. Conectarea fronturilor şi detectarea contururilor.

Aplicarea unui prag. Segmentarea bazată pe regiuni. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator) 18. Elemente de morfologie matematică. Morfologia matematică a imaginilor binare şi a imaginilor cu nivele de

gri. Arhitectura piramidală a operatorilor morfologici. Operatori de bază şi operatori derivaţi. Gradientul morfologic. Transformatele Skeleton, White Top-Hat, BlackTop-Hat şi Hit-or-Miss. Aplicaţii în recunoaşterea formelor . (4h curs + 2h laborator). Morfologia imaginilor color. Reprezentarea vectorială a culorilor. Ordonarea marginală şi parţială a spaţiului vectorial. Utilizarea descriptorilor geometrici în definirea pseudo-operatorilor morfologici. Îmbunătăţirea şi segmentarea imaginilor color. (2h curs + 1h laborator)

69

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;

C- colocviu E



-1 lucrare de verificare la curs=N1 -Activitatea de la seminar=N2 -Teme=N3 -Proiect=N4

Nota examinare N5

VIII. Bibliografie [1]R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing", 2-nd Edition, Prentice Hall,2002. [2]R.C. Gonzales, R.E. Woods – „Digital Image Processing Using MATLAB”- Prentice Hall, 2004 [3]J. Serra. „Image Analysis and Mathematical Morphology”. Academic Press, London, 1989. [4]P. Soille. „Morphological Image Analysis”. Springer-Verlag, 1999. [5]Vaughan, T., „Multimedia.Ghid practic”, Editura Teora, Bucureşti, 2002 [6]M. Vlada, „Birotica.Tehnologii multimedia”, Ed. Universităţii din Bucuresti, 2004 [7]C. Vertan- „Prelucrarea si Analiza Imaginilor”, Ed. Printech, Bucuresti, 2000


www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si laboratoare in format electronic)

Fisa disciplinei Tehnici de programare stiintifica


Denumirea disciplinei Tehnici de programare stiintifica Codul disciplinei MTI1206 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS




V. Obiective Cursul urmareste familiarizarea studentilor cu tehnici clasice de programare stiintifica. Vor fi urmarite urmatoarele obiective: scrierea structurata a programelor, implementarea si depanarea programelor in medii integrate si optimizarea programelor. Activitatea din cadrul laboratoarelor aferente este dedicata implementarii tehnicilor de programare si simularii pe calculator a exemplelor prezentate in curs, utilizand biblioteci specializate de vizualizare si interfete grafice (C, Matlab, BLAS, LAPACK).

70

VI. Continut Modelare si aproximare Scheme cu diferente finite. Metoda elementului finit. Tehnici de preconditionare. Metode de tip multigrid.

(6 ore de curs + 2 ore seminar ) Structuri de date Programare structurata. Alocarea memoriei, tehnici de stocare. Structuri de date: dinamice, liste, matrici rare, operatii elementare cu matrici rare. (6 ore de curs + 6 ore de laborator) Metode de discretizare Discretizarea domeniului. Generarea grilelor. Tehnici de renumerotare, indexare si ierarhizare a datelor.

(4 ore de curs + 10 ore de laborator) Aplicatii

Probleme la limita. Metode de tip multigrid pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare. Preconditionari. (4 ore de curs + 6 ore de laborator (aplicatii in MATLAB))

6. Tehnici avansate de simulare Alocarea variabilelor. Dezvoltarea proiectelor in medii integrate. Unelte de vizualizare, depanare si testare. Interfete grafice. (4 ore de curs + 6 ore de laborator)


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C Stabilirea notei finale (procentaje)

Nota activitati didactice -proiect de laborator 40% -activitate de lab. 10%


VIII. Bibliografie 1. G.H. Golub, C. Van loan – Matrix Computations, The John Hopkins University Press, 1996 2. Gh. Juncu, C. Popa – Introducere in metoda multigrid, Editura Tehnica, Bucuresti 1991. 3. C. Popa - Iterative methods for linear least-squares problems, Monografii Matematice nr.77, Universitatea

de Vest, Timisoara, 2003. 4. G. F. Carey – Computational grids, Taylor & Francis, 1997. 5. S. Oliveira, D.E. Stewart – Writing scientific software: A Guide to Good Style, Cambridge University

Press, 2006.



Fisa disciplinei Proiectarea arhitecturilor software

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Proiectarea arhitecturilor software Codul disciplinei MTI1208_1 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice



71


Categoria formativa a disciplinei: DF-fundamentala; DS-de specialitate; DC- complementara

DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Programare orientata spre obiecte Ingineria programarii

V. Obiective Obiectivul acestui curs este de a da cunostinte despre practicile cele mai bune de a construi arhitecturi software folosind modele de proiectare. Studentii vor putea sa foloseasca cu usurinta modele de proiectare, sa le combine in mod eficient şi sa obtina solutii reutilizabile pe care sa le implementeze intr-o perioada mai scurta de timp folosind un limbaj de programare orientat spre obiecte.

VI. Continut 3. Proiectarea orientata spre obiecte. Modularitatea sistemelor software. Proiectarea subsistemelor si a mesajelor transmise intre ele. Proiectarea obiectelor. Diagrame UML de proiectare a colaborarilor. 2. Arhitecturi software si stiluri arhitecturale. Descrieri arhitecturale. Puncte de vedere si vederi arhitecturale. Model-View-Controller. Conducte si filtre. 3. Modele de proiectare fundamentale. Specialization, Composition, Delegation, Interface, Marker Interface, Proxy, Low Coupling, High Cohesion, Controller, Polymorfism, Fabrication 4. Modele de proiectare. Modele de creare: Factory Method, Builder, Prototype, Singleton. Modele de partiţionare: Filter, Composite. Modele structurale: Adapter, Façade, Decorator, Iterator, Composite, Bridge. Modele comportamentale: Command, Observer, Template Method, Strategy.

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota finala : N=(10*N1+40*N2+50*N3)/100

Nota activitati didactice - Activitatea de la laborator=N1 - Referat=N2 - Proiect=N3

VIII. Bibliografie

a. Mary Show, David Garlan, Software Architecture. Perspectives on an Emerging Discipline, Prentice Hall, 1996

b. J. Rumbaugh, I. Jacobson, G. Booch, The Unified Modeling Language. Reference Manual, Addison-Wesley, 1999

c. Gamma, Helm, Johnson, and Vlissides, Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software , Addison-Wesley, 1995

d. C. Larman, Applying UML and Patterns - An Introduction to Object-Oriented Analysis and Design and the Unified Process , 2/e, Prentice Hall, 2002.


Caiete, calculator

72

Fisa disciplinei Sisteme Grid

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme Grid Codul disciplinei MTI1208_2 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice



III. Categoria disciplinei Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- complementara DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Curs de Programare orientata spre obiecte + curs Tehnologii Web

V. Obiective

Gridul, ca infrastructură de calcul distribuit pentru inginerie şi ştiinţe exacte, reprezintă o tehnologie informatică nouă în plină dezvoltare. Cursul îşi propune să prezinte problematica generală a gridului, proiectele şi instrumentele care există la ora actuală în această direcţie.

VI. Continut 1. Arhitecturi Grid.

Definire Grid. Arhitectura Grid. Activităţi şi utilizatori Grid. (4 ore de curs ) 2. Standarde şi unelte Grid Componente Grid. Servicii Web. Arhitectura deschisă a serviciilor Grid (OGSA). Diferenţe între serviciile Web şi serviciile Grid. Framework pentru resursele serviciilor Web (WSRF). Infrastructura securităţii într-un Grid.

(6 ore de curs, 4 ore laborator ) 3. Dezvoltarea aplicaţiilor Grid în GT2 Programare utilizând limbajul C++. Programare utilizând java. Dezvoltarea unui portal.

(6 ore de curs, 2 ore laborator ) 4. Dezvoltarea serviciilor Grid în OGSI implementat de GT3 Dezvoltarea serviciilor Web. Dezvoltarea serviciilor Grid.

(6 ore de curs, 4 ore laborator ) 5. Dezvoltarea serviciilor Grid în WSRF implementat de GT4 Resurse, administrare, implementare servicii.

(6 ore de curs, 14 ore laborator )

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de



73

VIII. Bibliografie 1. Dana Petcu – Arhitecturi şi Tehnologii Grid, Timişoara, Eubeea, 2006 2. Borja Sotomayor, the Globus Tookkit 4 Programmer’s, nov. 2005, on-line version ;

http://gdp.globus.org/gt4-tutorial/ . 3. Luis Ferreira, Arun Thakore,…, Grid Services Programming and Application Enablement, IBM

Redbooks, iunie 2003, on-line version, http://ibm.com/redbooks/ . 4. Ian Foster, Carl Kesselman, The Grid 2 : Blueprint for a New Computing Infrastructure, Morgan

Kaufman, 2003.


Universitatea “OVIDIUS”, CONSTANTA PLAN DE INVATAMANT FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DOMENIUL: MATEMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI SPECIALIZARE: Master - Modelare si Tehnologii Informatice DIPLOMA ACORDATA: MASTER in Modelare si Tehnologii Informatice FORMA DE INVATAMANT: CURS DE ZI.

ANUL II ÎNCEPÂND CU ANUL UNIVERSITAR 2008/2009

SEMESTRUL I (3)

SEMESTRUL II (4)

Nr. Crt


C0D

C

S

L

FV Nr. Crd.

C0D

C

S

L

FV

Nr. Crd.

DISCIPLINE OBLIGATORII 1. Realitate virtuala MTI2101 2 1 E 6 2. Modelarea si simularea proceselor economice MTI2102 2 1 E 6 3. Modelarea si interogarea conceptuala a datelor si

cunostintelor MTI2103 2 1 E 6

4. Sisteme distribuite MTI2204 2 1 E 6 5. Modelarea si simularea fenomenelor bancare si

din asigurari MTI2205 2 1 E 6

6. Modelare cu algoritmi genetici MTI2206 2 1 E 6 7. Optional III (oferta) MTI2107 2 1 C 6 8. Optional IV (oferta) MTI2208 2 1 C 6 9. Practica de cercetare MTI2109 4 C 6

10. Elaborarea lucrarii de disertatie MTI2210 4 C 6 11. TOTAL 8 8 8 8



OFERTA PENTRU OPTIONAL III 1. Calcul paralel 2. Sisteme Embedded

OFERTA PENTRU OPTIONAL IV 1. Dezvoltarea aplicatiilor de proces 2. Sisteme Multiagent

R E C T O R D ECAN


75

Fisa disciplinei Realitate virtuala

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Realitate virtuala Codul disciplinei MTI2101 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu de studii masterat Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) - Programare procedurala, Tehnici avansate de programare, Grafica pe calcualtor

V. Obiective Studentul va fi introdus in principiile graficii pe calculator, limbajele, tehnicile si tehnologiile curent utilizate in realizarea mediilor virtuale.

VI. Continut Partea I – Introducere

1. Ce sunt spatiul virtual si realitatea virtuala? 2. Tehnologii ale realitatii virtuale

a. Dispozitive de intrare b. Dispozitive de redare c. Dispozitive de urmarire a utilizatorului

Partea a II-a - Perspectiva organizationala a mediilor virtuale 3. Elemente componente ale mediilor virtuale

a. Constructia lumilor virtuale b. Interactiunea cu lumile virtuale c. Redarea lumilor virtuale

4. Medii virtuale multi-user a. Fidelitatea in medii virtuale distribuite b. Componente specifice

5. Agenti si avatari a. Mediul b. Agentul c. Interactiune d. Organizare e. Avatarul

Partea a III-a Evolutia mediilor virtuale 6. Aspecte si arhitecturi orientate spre comportament

a. Perceptia b. Motivatia c. Emotia d. Selectia actiunii

76


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice:

• teme de casa si activitate la laborator • proiect de semestru • examinarea

50% 40% 10%

VIII. Bibliografie

• F.Ionescu, Grafica in Realitatea Virtuala, Ed.Tehnica,Bucuresti, 2000. • G.C.Burdea & Ph.Coiffet, Virtual Reality Technology, 2nd Ed, Wiley-Interscience, 2003. • D.M.Popovici, O incursiune in mediile virtuale 3D, Ed.Muntenia, 2007


• Cursul si laboratoarele in format electronic sunt disponibile pe avizierul electronic al Facultatii de Matamatica si Informatica : www.univ-ovidius.ro/math/avizier


Fisa disciplinei Modelarea şi simularea proceselor economice

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Modelarea şi simularea proceselor economice Codul disciplinei MTI2102 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare şi Tehnologii Informatice




DS



V. Obiective Studiul unor modele reprezentative, care să le formeze masteranzilor deprinderea de a elabora modele de optimizare, modele de aşteptare, modele de stocare, jocuri. Folosirea simulării digitale la proiectarea sistemelor, prin experienţe pe model cu diferiţi parametri de intrare.

77

VI. Continut 2. Modele de optimizare Software de modelare şi optimizare pentru diferite clase de probleme. Optimizarea proceselor decizionale multicriteriale. Optimizare fracţionară.Tehnici de punct interior. Aplicaţii din domeniul economic. (6 ore curs + 4 ore laborator-aplicaţii Lipsol, Matlab, Optimization Toolbox).

2. Modelarea situaţiilor concurenţiale. Jocuri cu aplicaţii în economie Jocuri în formă normală. Jocuri matriceale. Strategii minmax şi maxmin. Strategiile mixte ca soluţii ale problemelor de programare liniară. Jocuri bimatriceale. Jocuri cooperative. Jocuri cu transfer de câştiguri.

(6 ore curs + 3 ore laborator). 3. Modelarea şi simularea sistemelor de aşteptare Exemple de sisteme de servire din diverse domenii (sisteme de operare, reţele de calculatoare, sisteme de comunicaţie, sisteme de transport, bănci, comerţ etc.). Procese Birth-Death. Modele de aşteptare cu număr limitat de clienţi admişi în sistem. Modele de aşteptare cu populaţia din care provin clienţii finită. Generarea variabilelor aleatoare de repartiţie dată. Structura unui model de simulare. Simularea unui sistem de servire cu priorităţi. Model de simulare pentru un sistem de aşteptare cu S staţii paralele.

(8 ore curs + 4 ore laborator-aplicaţii Matlab, Statistics Toolbox). 4. Modelarea şi simularea proceselor de stocare Modele deterministe de stocare. Procese de stocare cu cerere aleatoare. Modele de simulare a stocurilor. (8 ore curs + 3 ore laborator-aplicaţii Matlab, Statistics Toolbox)



laborator 30% -activitate de lab 10%


VIII. Bibliografie 1. E. Popescu şi Gh. Popescu, Cercetări operaţionale, Ovidius University Press, 1998. 2. N. Andrei, Modele, probleme de test pentru programarea matematică, E.T., Bucureşti, 2003. 3. I. Vaduva, Modele de simulare, Editura Universităţii Bucureşti, 2004. 4. G. Owen, Game theory, E.T. Bucharest, 1974.

IX. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si seminar in format electronic pe lectii)

Fişa disciplinei Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor şi cunoştinţelor I. Date de identificare a disciplinei

Denumirea disciplinei Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor şi cunoştinţelor Codul disciplinei MTI2103 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice

78

II. Structura disciplinei (număr ore/ săptămână) Curs 2 Seminar/ laborator 1 Total 3


DS



V. Obiective Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată înţelege în profunzime resorturile teoretice ale modelării şi interogării conceptuale a datelor şi cunoştinţelor, avantajele şi dezavantajele principalelor formalisme în domeniu, precum şi impactul acestora în performanţele SGBD şi SGBC. Prin studiile de caz comparative asupra celor mai importante implementări, studenţii capătă şi o privire de ansamblu asupra administrării profesionale a acestora.

VI. Conţinut 1. Introducere. Recapitularea conceptelor esenţiale ale modelelor de date entităţi-asociaţii (diagrame), relaţional (relaţii, atribute, dependenţe funcţionale, constrângeri: domeniu, cheie, incluziune, existenţă, tuplu; forma normală domenii-chei) şi matematic elementar (mulţimi de obiecte şi de valori, funcţii, constrângeri, programe Datalog, teoremele de caracterizare ale dependenţelor funcţionale, funcţiilor structurale şi principiului propagării cheilor, algoritmii de asistenţă a proiectării cheilor şi de traducere în model relaţional, teorema de echivalenţă a modelelor entităţi-asociaţii şi funcţional). Exemple. (2h curs + 1h laborator) 2. Teoria dependenţelor relaţionale elementare: reguli de derivare, problema implicaţiei, acoperiri, tablouri şi algoritmi de vânare, valori nule pentru funcţional dependenţe; problema implicaţiei pentru dependenţele de incluziune; decidabilitatea implicaţiei finite şi a celei nerestricţionate; echivalenţa problemei implicaţiei pentru constrângerile de existenţă cu cea pentru dependenţele funcţionale. Dependenţe join şi multivaluate. Formele normale 4, 5 şi (3,3). Aplicaţii. (4h curs + 2h laborator) 3. Teoria interogărilor relaţionale: calculele relaţionale cu declaraţii de domeniu ale valorilor; completitudinea algebrică relaţională; echivalenţa algebrei şi calculelor relaţionale; CH-completitudinea. Calculul închiderilor folosind SQL încorporat într-un limbaj de programare procedurală de nivel înalt, cu ajutorul celui mai mic punct fix al unui operator de imediată succesiune/precedenţă. Aplicaţii. (4h curs + 2h laborator) 4. Capitole speciale în teoria modelului matematic elementar al datelor. Teoria asociaţiilor n-are, n>2; teorema de caracterizare a cheilor structurale. Demonstraţia teoremei numărului maxim de chei coexistând simultan. Calculul orientat obiect de ordinul I; comparaţie cu calculele relaţionale şi cu cel al predicatelor de ordin I. Meta-modelarea matematică elementară a modelelor entităţi-asociaţii, relaţional, funcţional, logic şi ma-tematic elementar, precum şi a aritmeticii, algebrei mulţimilor şi celei relaţionale, calculului orientat obiect şi a programelor Datalog; diagramele entităţi-asociaţii şi schemele relaţionale corespunzătoare. Problema implicaţiei pentru tipurile de constrângeri inexistente în modelul relaţional. Arhitectura şi principiile de implementare ale SGBDC MatBase. Aplicaţii. (16h curs + 8h laborator) 5. Capitole speciale în teoria modelării logice a datelor. inferenţa de jos în sus şi cea de sus în jos; optimizarea evaluării predicatelor: recursivitatea liniară, tehnica rescrierii „magice” a regulilor. Aplicaţii. (2h curs + 1h laborator)

79

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Note activităţi didactice -lucrare laborator:



VIII. Bibliografie • Christian MANCAŞ, Fundamente teoretice ale Modelului relaţional al datelor. Editura Ovidius

University Press, 2007 (disponibilă şi în format electronic). • Christian MANCAŞ, Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor şi cunoştinţelor. Vol. II:

Profunzimi. Editura Ovidius University Press, 2008 (în curs de apariţie, disponibilă în format electronic).

• Christian MANCAŞ, Programarea în SQL ANSI-92 cu aplicaţii în MS JetSQL 4. Editura Ovidius University Press, 2002 (disponibilă şi în format electronic).

• Christian MANCAŞ, Sistemul de gestiune al bazelor de date şi cunoştinţe MatBase (versiunile 2008 Access şi C# + SQL Server), www.datasis.ro.

• MICROSOFT Corporation, Access 2003 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 2002. • MICROSOFT Corporation, SQL Server 2000 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 1999. • MICROSOFT Corporation, Visual Basic for Applications Programmer’s Guide. Editura Microsoft

Press, 2002 • Richard Grimes, Dezvoltarea aplicaţiilor cu Visual Studio.NET. Editura Teora, 2002 • Charles Petzold, Programare în Windows cu C#. Editura Teora, 2003.


Fişa disciplinei Calcul paralel

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Calcul paralel Codul disciplinei MTI2107_1 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice

II. Structura disciplinei (numar ore/ săptămână)



DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă; DO- opţională;DF-facultativă DO

80

IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Cursuri: Programare, Algoritmi şi structuri de date

V. Obiective • familiarizarea cu principiile elaborării programelor pentru calculul paralel • studierea unor algoritmi paraleli şi implementarea acestora în Parallaxis, PVM, MPI

VI. Conţinut 1. Calcul paralel: Necesitatea calculului paralel. Arhitecturi paralele. 2. Calculatoare paralele: Elemente de paralelism. Clasificarea calculatoarelor paralele. Paralelismul

algoritmilor şi programelor. 3. Programare paralelă: Granularitate de calcul. Mecanisme de comunicaţie. 4. Parallaxis: Specificarea reţelei de interconectare. Declararea variabilelor. Transferul paralel de date.

Exemple de implementări de algoritmi. 5. PVM: Definirea configuraţiei calculatorului virtual paralel. Controlul proceselor. Comunicaţiile în

maşina virtuală. Exemple de implementări de algoritmi. 6. MPI: Definirea configuraţiei calculatorului virtual paralel. Controlul proceselor. Comunicaţiile în

maşina virtuală. Exemple de implementări de algoritmi. VII. Forme de evaluare

Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E


Nota examinare 60%

VIII. Bibliografie 1. Foster I.; Dsigning and building parallel programs; An online Publishing Project of Addison-Wesley Inc.; http://www-unix.mcs.anl.gov/dbpp/, 1997.; 2. Geist A., Beguelin A., Dongarra J., Jiang W., ManchekR., Sunderam V.; PVM: Parallel Virtual Machine - A User's Guide and Tutorial for Networked Parallel Computing, MIT Press, 1994. 3. Ionescu F.; Principiile calculului paralel; Ed. Tehnică; Bucureşti, 1999. 4. Petcu D.; Calcul paralel; Editura de Vest, Timişoara, 1994.

IX. Lista materialelor didactice necesare • www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs şi laborator în format electronic) • Curs pe CD • Calculator, caiete, cd-uri.

Fisa disciplinei Sisteme Embedded

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme Embedded Codul disciplinei MTI2107_2 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice



81


Categoria formativa a disciplinei: DF-fundametala; DS-de specialitate; DC- complementara

DS



Curs Arhitectura calculatoarelor+Curs de Programare procedurala

V. Obiective Deoarece sistemele embedded sunt prezente peste tot: în maşini, la birou, acasă, în întreprinderi, spitale, etc, numărul mare, diversitatea şi complexitatea fac ca aceasta disciplină să fie necesară şi importantă. Cursul are ca obiectiv principal dobandirea de cunoştinţe fundamentale şi practice pentru dezvoltarea sistemelor embedded.

VI. Continut 1. Prezentare generală a sistemelor embedded

Concepte sisteme embedded. Problematica generală a sistemelor embedded. Problematica de timp-real. Arhitecturi pentru sisteme embedded. (4 ore de curs)

2. Tehnologia procesoarelor. Procesoare cu scop general. Procesoare specializate. Controller-e (6 ore de curs, 4 ore laborator )

3. Ceasuri şi timing în sistemele embedded. Problematica de timp real (4 ore de curs, 2 ore laborator )

4. Hardware pentru sisteme embedded Logica combinaţională. Logica secvenţială.Proiectare şi optimizare componente de timp real: procesoare, periferice, memorie, interfaţa (4 ore de curs, 2 ore laborator )

5. Software pentru sisteme embedded. Programarea şi integrarea componentelor în aplicaţiile embedded. Medii vizuale de dezvoltare. (5 ore de curs, 3 ore laborator )

6. Modelarea sistemelor embedded Stări maşină şi modele de procese concurente. Sisteme de control. Tehnologii de proiectare. (5 ore de curs, 3 ore laborator )


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice -proiect de laborator 40%


VIII. Bibliografie [1] Philips semiconductors, 80C51-based 8-bit microcontrollers databook, Philips Electronics North America, 1994. [2] Rafiquzzaman, Mohamed. Microprocessors and microcomputer-based system design. Boca Raton: CRC Press, 1995. [3] Embedded Systems Programming, Miller Freeman Inc., San Francisco, 1999.

82

[4] http://www.eembc.ogr Embedded Systems Programming. [6] Microcontroller technology: the 68HC11. Peter Spasov. 2nd edition.


Fişa disciplinei Sisteme distribuite

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme distribuite Codul disciplinei MTI2204 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS



Modelarea şi interogarea conceptuală a datelor şi cunoştinţelor (MTI1104)

V. Obiective Drept rezultat al cunoştinţelor acumulate la orele de curs şi laborator, studenţii trebuie să poată înţelege în profunzime metodele şi caracteristicile tuturor tipurilor de distribuire a datelor, avantajele şi dezavantajele principalelor soluţii în domeniu, precum şi impactul acestora în performanţele SGBD distribuite. Prin studiile de caz comparative asupra celor mai importante implementări, studenţii capătă şi o privire de ansamblu asupra ad-ministrării profesionale a acestora.

VI. Conţinut

1.Introducere. Recapitularea conceptelor esenţiale ale S.O. şi S.G.B.D. deschise şi distribuite. Cele mai celebre 5 Exemple de SGBD distribuite: IBM DB/2, Oracle, Sybase/MS SQL Server, Tandem NonStopSQL, CA OpenIngres. (1h curs + 2h laborator) 2. Caracteristici esenţiale ale SGBD distribuite: Arhitecturi client/server: tranzacţii; baze de date distribuite; integrarea în internet. Controlul concurenţei: lacăte, granularitate; niveluri de izolare; blocaje. Salvări şi recuperări din eroare: jurnale de actualizări; desfacerea şi refacerea automată; puncte de verificare; recuperare din dezastre. Securitatea datelor: privilegii, controlul ierarhic al accesului; criptare. Impunerea constrângerilor, trăgaciuri; procesarea în două faze a terminării tranzacţiilor; indexi: tabele dispersate şi arbori B+. Optimizări: join, semi-join, index-AND şi index-OR; reguli, costuri, optimizarea globală în baze de date distribuite. Meta-cataloage de date. Interfeţe de programare a aplicaţiilor (API): interfeţe încorporate versus apel. SQL static şi dinamic. Proceduri catalogate. Particularităţi ale IBM DB/2, Tandem NonStop SQL, Oracle, Sybase şi MS SQL Server, MS Access, CA-OpenIngres şi Postgres, LDL, Coral şi MatBase. (13h curs + 26h laborator)

83


Forma de evaluare E- examen; C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Note activităţi didactice -lucrare laborator:



VIII. Bibliografie • Christian MANCAŞ, Caracteristici esenţiale ale SGBD şi SGBC. Editura Ovidius University Press,

2007 (în curs de apariţie, disponibilă în format electronic). • Christian MANCAŞ, Programarea în SQL ANSI-92 cu aplicaţii în MS JetSQL 4. Editura Ovidius

University Press, 2002 (disponibilă şi în format electronic). • MICROSOFT Corporation, Access 2003 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 2002. • MICROSOFT Corporation, SQL Server 2000 User’s Guide. Editura Microsoft Press, 1999. • MICROSOFT Corporation, Visual Basic for Applications Programmer’s Guide. Editura Microsoft

Press, 2002 • Richard Grimes, Dezvoltarea aplicaţiilor cu Visual Studio.NET. Editura Teora, 2002 • Charles Petzold, Programare în Windows cu C#. Editura Teora, 2003. • Site-urile web ale IBM, Tandem, Oracle, Sybase, Microsoft, CA.


Fisa disciplinei Modelarea şi simularea fenomenelor bancare şi din asigurări

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Modelarea şi simularea fenomenelor bancare şi din asigurări Codul disciplinei MTI2205 Facultatea Matematică şi Informatică Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnolgii Informatice




DS


IV. Disciplinele anterioare obligatorii (conditionate) Probabilităţi şi Statistică (MI2208)

84

V. Obiective

Studenţii se vor familiariza cu principalele noţiuni, elemente, termeni financiari şi actuariali; vor învăţa să aplice funcţiile Excel specializate în calculele financiare, precum şi metodele statistice de bază în analiza datelor din asigurări.

VI. Continut 1. Concepte de bază în matematicile financiare Operaţiuni financiare, indicii preţurilor, inflaţie, factorul timp, dobânda. 2. Dobânda Tipuri de dobândă: simplă şi compusă, elementele sale, formule de calcul. Operaţiuni echivalente prin dobândă. Dobândă instantanee. Plasament în condiţii inflaţioniste. 3. Operaţiuni de scont 4. Plăţi eşalonate Anuităţi. Tipuri de anuităţi: anticipate şi posticipate, imdeiate şi amânate, temporare şi perpetue. 5. Rambursarea împrumuturilor Rambursarea în sistem clasic annual. Reeşalonare. Asigurarea unor credite. 6. Alte instrumente financiare: acţiuni şi obligaţiuni. 7. Concepte de bază în teoria asigurărilor Definiţia asigurării, clasificarea asigurărilor. Obţinerea primei comerciale, principii de calculul primelor, proprietăţi. Probabilitatea de ruină, modalităţi de reducere a sa. 8. Asigurări de viaţă Funcţii biometrice (funcţia de supravieţuire, viaţa medie, intensitatea de deces), formule de legătură. Calculul primelor unor contracte de bază. Tabele de mortalitate. Asigurări de grup. 9. Asigurări non-viaţă

Modelul individual – modelul colectiv. Analiza frecvenţei de apariţie a daunelor: repartiţii clasice utilizate – aplicaţii numerice, testul hi2. Analiza statistică a costurilor daunelor, asigurare cu prag/plafon, metode de ajustarea unei repartiţii teoretice, repartiţii compuse şi Poisson - compuse.

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice Referate

Pondere 40% Nota examinare Pondere 60%

VIII. Bibliografie a. Purcaru, I.; Purcaru, O. – Matematici Financiare. Editura Economică. b. Revista ASTIN Bulletin. c. Revista Scandinavian Actuarial Journal d. Klugman, S.A.; Panjer, H.H.; Willmot, G.E. (1998) - Loss Models: from Data to Decisions. Wiley, New

York. e. Vernic, R. (2004) – Matematici Actuariale. Editura Adco, Constanţa.


www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs si seminar in format electronic)

Fisa disciplinei Modelare cu algoritmi genetici

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Modelare cu algoritmi genetici Codul disciplinei MTI2206

85

Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS



Analiza Numerica (MI2209)

V. Obiective Cursul urmăreşte familiarizarea studenţilor cu metode neconvenţionale, inspirate din evoluţie, de rezolvare a problemelor de optimizare. Se va insista pe înţelegerea, modelarea şi implementarea algoritmilor respectivi. Pentru implementare studenţii pot folosi orice soft le stă la dispoziţie: MatLab, Mathematica, Java, C, C++. Un accent deosebit se va pune pe modelarea problemelor astfel încât să le putem aborda folosind algoritmii genetici. În cadrul cursului se vor studia tehnicile folosite în cadrul algoritmilor genetici.

VI. Continut Probleme de optimizare/căutare. Preliminarii. Motivatie. Probleme de complexitate NP. Exemple de probleme, abordabile cu algoritmii genetici. Comparaţia cu alte metode de soluţionare: hill climbing, simulated annealing.

(4 ore de curs +2 ore de laborator) Algoritmii genetici: cum ei funcţionează? Algoritmul genetic binar simplu. Operatori genetici. Convergenţa algoritmului.

(2 ore de curs + 1 oră de laborator) Algoritmii genetici: de ce ei funcţionează? Teorema schemelor: motivaţie, demonstraţie, aplicabilitate. (2 ore de curs + 1 oră de laborator) Optimizarea numerică. Codificarea binară şi reală: implementări. Ajustarea finală locală a soluţiei. Gestiunea restricţiilor: liniare şi neliniare. Optimizări neliniare. Aplicaţii.

(8 ore de curs + 4 ore de laborator) Strategii evolutive. Evoluţia şi strategiile evolutive. Optimizarea multimodală şi multi obiectiv. Alte programe evolutive. Aplicaţii.

(2 ore de curs + 1 oră de laborator) Programe evolutive. Problema liniară a transportului. Problema neliniară a transportului. Problema comisvoiajorului. Programe evolutive pentru diverse probleme discrete: problema orarului, problema partiţionării obiectelor şi a grafurilor. Alte aplicaţii.

(10 ore de curs + 5 ore de laborator)

VII. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje)

Nota activitati didactice -lucrarea de seminar 20% -proiect de laborator 20% -activitate de sem/lab 10%


86

VIII. Bibliografie

1. Maliţa, M., Bazele matematice ale inteligenţei artificiale, Ed. Tehnica, 1988. 2. Michalewicz, Z., Algorithms + Data Structures = Evolution Programs, Springer, 1996. 3. Baeck, T., Fogel, D.B., Michalewicz, Z., Evolutionary computation: basic algorithms and operators, IOP,

2000 4. Haupt, R.L., Haupt, S.E. Practical Genetic Algorithms, 2ed., Wiley, 2004 5. Mitchell Melanie, An Introduction to Genetic Algorithms, MIT Press, 1998. 6. Lista materialelor didactice necesare www.univ-ovidius.ro/math/avizier (curs in format electronic) http://www.bonusita.info/univ/ (curs si laboratoare aferente)

Fisa disciplinei Dezvoltarea aplicaţiilor de proces

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicaţiilor de proces Codul disciplinei MTI2208_1 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice




DS



Curs Arhitectura calculatoarelor + Curs de Programare orientata spre obiecte + Curs Baze de date +Curs Tehnologii Web

V. Obiective Cursul are ca obiectiv principal dobandirea de cunoştinţe fundamentale şi practice pentru dezvoltarea aplicaţiilor complexe de monitorizare şi control al proceselor de timp real în contextul web-based al sistemelor actuale.

VI. Continut 7. Aplicaţii de proces.

Concepte. Problematica generală a aplicaţiilor de proces. Problematica de timp-real. Arhitecturi pentru aplicaţiile de proces. (4 ore de curs)

8. Echipamente de proces şi programarea acestora. Achiziţia şi comanda echipamentelor de proces. SCADA.Controller-e. Programarea controller-elor. (4 ore de curs, 2 ore laborator )

9. Stocarea persistentă a datelor. Baze de date de timp-real.

87

(4 ore de curs, 2 ore laborator ) 10. Middleware pentru aplicaţii de proces.

Standardul OPC. (4 ore de curs, 2 ore laborator )

11. Aplicaţii web-based. Arhiectura aplicaţiilor Web. Aplicaţii web-based de timp real.Tehnologii Internet pentru aplicaţii de proces. (4 ore de curs, 2 ore laborator )

12. Analiza şi proiectarea aplicaţiilor de proces. Instrumente de modelare. UML de timp-real. (4 ore de curs, 2 ore laborator )

13. Implementarea aplicaţiilor de proces. Programarea şi integrarea componentelor aplicaţiilor de proces. Medii vizuale de dezvoltare a aplicaţiilor de proces: BridgeView (National instruments). (4 ore de curs, 4 ore laborator )





VIII. Bibliografie www.ni.com – National Instruments www.opcfoundation.org - OPC Book: "OPC - Fundamentals, Implementation and Application", third edition, revised and extended, 2006 Andrew S. Tanenbaum, - Organizarea structurata a calculatoarelor –1999 Computer Press AGORA Chelai Ozten – Contribuţii la conducerea proceselor industriale, teza de doctorat, UPB, 2005



Fisa disciplinei Sisteme Multiagent

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme Multiagent Codul disciplinei MTI2208_2 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Master – Modelare si Tehnologii Informatice



Total 3

88


DS


IV. Disciplinele anterioare utile - Limbaje de programare, Realitate virtuala

V. Obiective Studentul va fi introdus in fundamentele sistemelor multi-agent, ca paradigma de inalt nivel in modelarea sistemelor complexe, inspirate sau nu din lumea reala si incercand sa rezolve probleme ale acesteia.

VI. Continut 1. Introducere in agenti inteligenti si sisteme multi-agent (SMA) 2. Arhitecturi de baza ale SMA 3. Modele logice: BDI /fuzzy 4. Problema satisfacerii restrictiilor, cautari multi-agent 6. Mecanisme de cooperare multi-agent 7. Mecanisme de planificare multi-agent 7. Mecanisme de comunicare 8. Tehnici de negociere 10. Programare orientata agent, platforme multi-agent (AReVi) 11. Aplicatii ale sistemelor multi-agent


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice:

• teme de casa si activitate la laborator • proiect de semestru • examinarea

50% 40% 10%

VIII. Bibliografie

• M. Wooldridge. An Introduction to Multiagent Systems. John Wiley and Sons, 2002. • http://turing.cs.pub.ro/blia_06/


• Cursul si laboratoarele in format electronic sunt disponibile pe avizierul electronic al Facultatii de Matematica si Informatica : www.univ-ovidius.ro/math/avizier


89

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT DOMENIU: Matematica Diploma acordata: Masterat in Structuri Matematice Fundamentale FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CURS DE ZI Specializarea : Structuri Matematice Fundamentale MASTERAT DURATA STUDIILOR: 2 ANI

ANUL I Valabil începând cu anul universitar 2008/2009

R E C T O R, D ECAN,

Prof. dr. Victor Ciupina Prof. dr. Wladimir G. Boskoff

NrCrt






1 Varietaţi diferentiabile si aplicatii SMF1101

2 1 E 7 SMF1201

2 1 C 7

2 Sisteme dinamice SMF1102

2 1 C 7 SMF1202

2 1 E 7

3 Analiza functionala SMF1103

2 1 E 7 SMF1203

2 1 C 7

4 Teoria modulelor SMF1104

2 1 C 7 SMF1204

2 1 E 7

5 Software matematic SMF1105

2 C 2 SMF1205

2 C 2

Total ore/saptamana la discipline obligatorii Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii)

Total: 14 ORE

2/3 30 14 ORE

2/3 30

DISCIPLINE FACULTATIVE 6 Filozofia matematicii SMF

1106 2 1 C 2 SMF

2106 2 1 C 2

90

Fisa disciplinei Varietati diferentiabile si aplicatii

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Varietati diferentiabile si aplicatii Codul disciplinei SMF 1101 + SMF 1201 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective Scopul acestui curs este familiarizarea cu integrarea pe varietati diferentiabile. Teorema lui Stokes face posibila aparitia unor aplicatii in topologie, topologie diferentiala, geometrie diferentiala si chiar in matematica elementara. O atentie deosebita este acordata aplicatiilor

IV. Continut I. Introducere in teoria varietatilor.

Comentarii preliminare pe nR . nR si spatiul euclidian. Varietati topologice. Exemple de varietati. Varietati abstracte. Exemple.

II. Functii de mai multe variabile si operatori. Diferentiabilitatea functiilor de mai multe variabile. Diferentiabilitatea operatorilor. Spatiul vectorilor tangenti intr-un punct la nR . O alta definitie pentru ( )n

aT R . Campuri de vectori si submultimi

deschise in nR . Teorema functiei inverse. Rangul unui operator. III. Varietati diferentiabile si subvarietati.

Definitia varietatii diferentiabile. Exemple. Functii diferentiabile si operatori. Rangul unui operator. Imersii. Subvarietati. Grupuri Lie. Actiunea unui grup Lie pe o varietate. Grupuri de transformari. Actiunea unui grup discret pe o varietate. Teoreme de acoperire

IV. Campuri de vectori pe a varietate. Spatiul tangent intr-un punct la o varietate. Campuri de vectori.

V. Tensori si campuri de tensori pe varietati. Covectori tangenti. Covectori pe varietati. Campuri de covectori si operatori. Partitia unitatii. Cateva aplicatii ale partitiei unitatii. Campuri tensoriale. Tensori pe spatii vectoriale. Operatori si tensori covarianti. Transformarea simetrica si alternarea. Inmultirea campurilor tensoriale. Produsul exterior al tensorilor alternati. Orientarea varietatilor si elementul de volum. Diferentiala exterioara.

VI. Integrarea pe varietati. Integrarea pe nR . O generalizare la varietati. Varietati cu bord. Teorema lui Stokes pentru varietati cu bord. Homotopia operatorilor. Grupul fundamental. Cateva aplicatii ale formelor diferentiale. Grupurile de Rham. Operatorul de homotopie. Grupurile de Rham ale grupurilor Lie. Acoperiri si grupul fundamental.

VII. Introducere in geometria riemanniana. Metrici riemanniene. Conexiuni afine. Conexiuni riemanniene.

VIII. Geodezice. Vecinatati convexe. Definitia geodezicelor. Proprietatile de minimizare ale geodezicelor. Vecinatati convexe.

IX. Curbura. Definitia curburii. Curbura sectionara. Curbura Ricci si curbura scalara. Tensori pe varietati riemanniene.

X. Imersii izometrice. Forma a doua fundamentala. Ecuatiile fundamentale.

91

XI. Varietati complete. Teorema Hopf-Rinow. Teorema lui Hadamard.

XII. Spatii de curbura constanta. Teorema lui Cartan. Spatiul hiperbolic. Izometrii ale spatiului hiperbolic.

XIII. Variatia energiei. Formulele de prima si a doua variatie a energiei. Teoremele Bonnet-Myers si Synge-Weinstein


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E/C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice

Referate si teme de casa 40%

Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. W.M. Boothby, An Introduction to Differentiable Manifolds and Riemannian Geometry, Academic Press, New York, 1975. [2]. W.G. Boskoff, Analiza pe varietati si aplicatii, Ex Ponto, Constanta, 2000. [3]. E. Cartan, Oeuvres Completes, Gauthier-Villars, Paris, 1952. [4]. C. Godbillon, Geometrie Differentielle et Mecanique Analytique, Hermann, Paris, 1969. [5]. J.W. Milnor, Morse Theory, Princeton Univ. Press, New Jersey, 1963. [6]. B. O’Neill, Elementary Differential Geometry, Academic Press, New York, 1966. [7]. M.P. do Carmo, Riemannian Geometry, Birkhauser, Boston, 1993.

Fisa disciplinei Sisteme dinamice

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Sisteme dinamice Codul disciplinei SMF 1102 + SMF 1202 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective Studiul stabilitatii sistemelor de ecuatii diferentiale ordinare si al solutiilor periodice ale acestora. In a doua parte a cursului sunt prezentate notiuni de teoria ecuatiilor cu derivate partiale necesare studiului problemelor la limita ce apar in cursul modelarii unor fenomene.

IV. Continut I. Stabilitate. Metoda functiei Lyapunov. II. Solutii periodice. Teorema Poincare-Bendixson. Solutii periodice pentru sisteme neautonome. III. Bifurcatii pentru solutii periodice. Existenta si stabilitatea solutiilor periodice. Generalizarea teoremei lui Malkin. Teorema bifurcatiei a lui Hopf. IV. Spatii Sobolev.

92

V. Ecuatii eliptice de ordin doi. Solutii slabe: existenta si regularitate. Principii de maxim. Functii si valori proprii pentru operatori eliptici. VI. Ecuatii de ordinul doi de tip parabolic. Solutii slabe: existenta si regularitate. Principii de maxim. VII. Ecuatii de ordinul doi de tip hiperbolic. Solutii slabe: existenta si regularitate.


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


Nota examinare: 60%

VI. Bibliografie [1] L. Barbu, C. Mortici, S. Sburlan, Ecuatii diferentiale, Integrale si Sisteme Dinamice, Ed. Exponto, Constanta, 2000. [2] V. Barbu, Ecuatii Diferentiale, Ed. Junimea, Iasi, 1985. [3] V. Barbu, Probleme la limita pentru ecuatii cu derivate partiale, Ed. Academiei, 1993. [4] Jane Cronin, Differential Equations, Introduction and Qualitative Theory, Second Ed., Marcel Dekker, 1994. [5] L. Evans, Partial differential Equations, Graduate Studies in Mathematics, AMS,1998 [6] D. W. Jordan, P. Smith, Nonlinear ODEs, An Introduction to Dynamical Systems, Third Ed. , Oxford Univ. Press, 1999 [7] J. Hale, H. Kocak, Dynamics and Bifurcations, Springer Verlag, 1991.

VII. Lista materialelor didactice necesare Jane Cronin, Differential Equations, Introduction and Qualitative Theory, Second Ed., Marcel Dekker, 1994 L. Evans, Partial differential Equations, Graduate Studies in Mathematics, AMS,1998

Fisa disciplinei Analiza functionala

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Analiza functionala Codul disciplinei SMF 1103 + SMF 1203 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Structuri Matematice Fundamentale Specializare Matematica


Curs 2 Seminar 1 Total 3

III. Obiective Prezentarea rezultatelor fundamentale ale analizei functionale

93

IV. Continut I. Spatii normate si spatii Banach. Operatori liniari si continui intre doua spatii normate.

Dualul si bidualul unui spatiu normat. Scufundarea canonica in bidual, spatii reflexive. Teorema categoriei a lui Baire

II. Principiile fundamentale ale analizei functionale. Principiul marginirii uniforme. Teorema aplicatiei deschise a lui Banach. Teorema graficului inchis. Teorema Hahn-Banach

III. Spatii Hilbert. Produs scalar. Inegalitatea Cauchy-Buniakowski-Schwartz. Orthogonalitate in spatii Hilbert. Sistem ortonormal, system total, baza ortonormala. Inegalitatea lui Bessel. Teorema lui Fourier, formula lui Parseval. Proiectii ortogonale in spatii Hilbert. Teorema de reprezentare a lui Riesz. Operatori autoadjuncti.




Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] R. Cristescu, Analiza Functionala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977; 1981. [2] W. Rudin, Functional Analysis, Mc Graw Hill, 1974. [3] V. Ene, Analiza functionala, Ovidius University Press, 1997. [4] C. Costara, D. Popa, Exercises in Functional Analysis, Editura Kluwer Academic Publishers, 2003.

Fisa disciplinei Teoria modulelor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Teoria modulelor Codul disciplinei SMF 1104 + SMF 1204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective Cursul introduce notiuni de baza in teoria modulelor. Sunt studiate clase de inele si module. Se prezinta functorii Tor si Ext si rezultate fundamentale de teoria dimensiunii.

IV. Continut I. Module. Module. Submodule. Operatii cu submodule. Modul factor. Teoreme de izomorfism. Module libere. Sume si produse directe. Siruri exacte. Hom si produs tensorial. Algebra tensoriala. Algebra simetrica. Algebra exterioara. II. Categorii si functori. Categorie. Functori. Exactitate. Functori adjuncti. Module proiective, injective. Module plate. Limite directe.

94

Limite inverse. III. Clase de inele si module. Inele si module noetheriene si artiniene. Module de lungime finita. Submodule (ideale) primare. Descompunere primara. IV. Functori de omologie. Complexe. Omologia complexelor. Functori derivati. Tor si Ext. Complexul Koszul. V. Dimensiune Dimensiune proiectiva si injectiva. Teorema lui Hilbert a syzygyilor.


Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/ E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1] T. Albu, S. Raianu, Lectii de algebra comutativa, Ed. Universitatii Bucuresti [2] J. Rotman, An Introduction to Homological algebra, Academic Press, 1979 [3] W. F. Anderson, R. K. Fuller., Rings and Categories of Modules, Springer, 1992 [4] N. Radu, Inele locale, vol. I, II, Ed. Academiei, 1970 [5] I. D. Ion, N. Radu, Algebra, Ed. Didactica si Pedagogica, 1991

Fisa disciplinei Software matematic

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Software matematic Codul disciplinei SMF 1105 + SMF 1205 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale


Curs Seminar/ laborator 2 Total 2

III. Obiective In cadrul orelor de laborator studentii vor fi initiati in folosirea sistemelor de calcul simbolic in diverse domenii ale matematicii. Vor fi propuse studentilor proiecte care sa ilustreze aplicabilitatea unor algoritmi in rezolvarea problemelor de algebra, geometrie, analiza neliniara, etc.

IV. Continut I. Baze Groebner si aplicatii. 1. Baze Groebner pentru ideale si module. Algoritmul Buchberger. Baze Groebner reduse. 2. Aplicatii. Operatii cu submodule, morfisme de module, eliminare, saturare, localizare, descompunere

primara. Sistemele de calcul simbolic Singular si CoCoA.

II. Determinarea solutiilor unor ecuatii cu derivate partiale folosind Maple si diverse metode numerice.

95

1. Ecuatii cu derivate partiale de tip eliptic. Determinarea solutiilor pentru: -ecuatia lui Laplace in dreptunghi, cu conditii la limita de tip Dirichlet si Neumann; - ecuatia lui Laplace in coroana circulara si disc; -ecuatia lui Poisson in dreptunghi cu conditii la limita de tip Dirichlet si Neumann.

2. Ecuatii cu derivate partiale de tip parabolic. Determinarea solutiilor pentru: - ecuatia difuziei in dimensiune unu, cu cond. la limita de tip Dirichlet si Neumann; - ecuatia difuziei in dimensiune doi, cu cond. la limita de tip Dirichlet .

3. Ecuatii cu derivate partiale de tip hiperbolic. Determinarea solutiilor pentru: - ecuatia de transport in dimensiune unu; - ecuatia undelor in dimensiune unu.

III. Folosirea programului Matematica in studiul geometriei 1. Curbe in R3. Curbura si torsiunea in Mathematica pentru curbe. Vizualizarea curbelor si reperelor Frenet. Reprezentarea grafica a intersectiilor curbelor. 2. Suprafete in R3. Calculul simbolic in Mathematica a simbolurilor Christoffel si Riemann pentru o suprafata. Curburile unei suprafete. Vizualizarea suprafetelor si a reperelor Gauss. Geodezice. 3. Complemente de geometrie euclidiana cu ajutorul calculatorului. Puncte si drepte remarcabile in geometria euclidiana. Legatura dintre cercurile lui Appoloiu si punctele izodinamice ale unui triunghi. 4. Verificarea ecuatiei Einstein cu calculatorul. Algoritm de calcul pentru tensorii Ricci. Curbura scalara. Rezolvarea efectiva a EPDES (Einstein’s Partial Differential Equations System). 5. Vizualizarea obiectelor geometriei Lorentz cu ajutorul calculatorului. Probleme specifice.

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


Nota examinare

VI. Bibliografie [1]. J. D. Hoffman, Numerical Methods for Engineers and Scientists, Second Ed., M.Dekker,2002 [2]. E. Kamerich, A Guide to Maple, Springer, New York, 1999. [3]. G.-M. Greuel, G. Pfister, A Singular Introduction to Commutative Algebra, Springer-Verlag, 2002; [4]. G.-M. Greuel, G. Pfister and H. Schonemann, Singular 3.0. A Computer Algebra System for Polynomial Computations, Centre for Computer Algebra, University of Kaiserslautern, http://www.singular.uni-kl.de [5]. M. Kreuzer, L. Robbiano, Computational Commutative Algebra, Springer, 2000 [6]. CoCoA system, http://cocoa.dima.unige.it/ [7]. Stephen Wolfram, Mathematica. [8]. Mathematica by Wolfram Research, http://www.wolfram.com [9]. D. Vossler, Exploring Analytical Geometry with Mathematica, Academic Press, London, 2000. [10]. A. Grey, Modern Differential Geometry of Curves and Surfaces with Mathematica, CRC Press, 1999.

96

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA DURATA STUDIILOR: 2 ANI DOMENIU: Matematica Diploma acordata: Masterat in Structuri Matematice Fundamentale FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CURS DE ZI Specializarea: Structuri Matematice Fundamentale

Studii aprofundate – MASTER ANUL II

Valabil începând cu anul universitar 2008/2009

R E C T O R, D ECAN, Prof. dr. Victor Ciupina Prof. dr. Wladimir G. Boskoff

Nr Crt






1 Capitole speciale de algebra SMF2101

2 1 E 7 SMF2201

2 1 C 7

2 Capitole speciale de analiza SMF2102

2 1 E 7 SMF2102

2 1 C 7

3 Capitole speciale de geometrie SMF2103

2 1 C 7 SMF2203

2 1 E 7

4 OPTIONAL SMF2104

2 1 C 7 SMF2204

2 1 E 7

5 Pregatirea lucrarii de disertatie SMF2105

1 2 SMF2105

1 2

Total ore/saptamana la discipline obligatorii Nr. Examene/Nr. Verificari (la discipline obligatorii)

Total: 13 ORE

2/2 30 Total: 13 ORE

2/2 30

DISCIPLINE OPTIONALE 6 Capitole speciale de mecanica 7 Criptografie si teoria codurilor

97

Fisa disciplinei Capitole speciale de algebra

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole speciale de algebra Codul disciplinei SMF 2101 + SMF 2201(varianta 1) Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective In cadrul acestui curs sunt prezentate probleme, exemple si constructii specifice algebrelor asociative cat si celor neasociative.

IV. Continut I. Algebre asociative. Reluarea unor notiuni asupra algebrelor asociative. Algebre tensoriale. Clase de algebre.Teoreme de izomorfism. Teoreme de structura legate de idempotenti. Elemente nilpotente. Derivari pe o algebra asociativa.Algebre semisimple; algebre artiniene. Reprezentari ale algebrelor artiniene. II. Algebre neasociative. Clase de asemenea algebre; exemple legate de algebra matricelor. Liniarizarea unei identitati. Ce ramane valabil in absenta asociativitatii inmultirii de algebra? III. Algebre Lie finit dimensionale. Algebre Lie; exemple. Tipuri de algebre Lie finit dimensionale.Teoreme de structura. Subalgebre Cartan. Algebra anvelopanta universala a unei algebre Lie.Teorema Cartan-Birkhoff-Witt. Reprezentarea algebrelor Lie finit dimensionale. IV. Algebre Jordan. Definitii necesare. Exemple de algebre Jordan. Liniarizari. Algebre Jordan liniare; algebre Jordan patratice. Perechi Jordan. Reprezentari ale algebrelor Jordan. Superalgebre Jordan. Derivari pe algebre Jordan. V. Algebre alternative. Definitii; exemple; clase de algebre alternative; algebre Hurwitz, algebre Clifford. VI. Algebre de cuaternioni si de octonioni. Definirea si construirea acestor algebre. Proprietati ale acestora. Aplicatii. VII. Algebre Hopf. Notiuni necesare definitiei; module-comodule, algebre - coalgebre. Proprietati generale. Algebra Hopf asociata unui grup. Aplicatii in teoria reprezentarii grupurilor.




Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. R.S. Peirce, Associative algebra, Springer, 1982. [2]. S. Montgomery, Hopf Algebras and their actions on rings, AMS, 1993. [3]. M. Auslander si I. Reiten, S.O. Smalo, Representation Theory of Artin Algebras, Cambridge Studies 36, Cambridge Univ. Press,1995. [4]. N. Bourbaki, Algebres et groupes de Lie, Hermann Paris.

98

[5]. I. Postnikov, Lie algebras and groups, Mir, Moskva, 1985. [6]. I.D. Ion si N. Radu, Algebra, Ed.Didactica si Pedagogica,1992. [7]. O. Zariski si P. Samuel, Commutative algebra,Van Nostrand-Reinhold, Princeton, 1958 si 1960. [8]. C. Ciobanu, M.Stefanescu, Introducere in teoria algebrelor Lie, Ed.Acad.Navale, 2001. [9]. M. Stefanescu, Teoria grupurilor, Univ. Iasi, 1992. [10]. E. Asadurian, M. Stefanescu, Algebre Jordan, Ed. Niculescu, 2000.

Fisa disciplinei Capitole speciale de algebra

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole speciale de algebra (vaianta a 2-a) Codul disciplinei SMF 2101 + SMF 2201 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective In cadrul acestui curs sunt prezentate cateva teme importante de algebra liniara cu aplicatii in algebra, teoria operatorilor si analiza numerica.

IV. Continut I. Matrice peste un inel principal.

Forma diagonal-canonica aritmetic echivalenta pentru o matrice peste un domeniu cu ideale principale. Cazul inelului euclidian. Exemple peste Z si peste k[X].

II. Module libere peste un inel principal.. Rangul; invarianta sa. Teorema submodulului pentru un modul liber de rang finit peste un inel principal.Exemple in care nu are loc invarianta rangului (in cazul inelului necomutativ).

III. Teorema de structura a modulelor finit generate peste un inel principal. Factorii invarianti – teorema factorilor invarianti. Divizorii elementari. Legatura dintre acestia.

IV. Aplicatii ale teoriei precedente la teoria matricelor ( la forma Jordan). Factorii invarianti si divizorii elementari ai unei matrice/ ai unui endomorfism al unui spatiu vectorial finit dimensional. Metode de obtinere; interpretare; utilizare in probleme de algebra liniara. Descompunerea unei matrice in suma unei matrice nilpotente si a unei matrice diagonale. Ideea aceasta tradusa in algebre.

V. Functii de matrice. Definitii; exemple; utilizari.

VI. Inverse generalizate ale unei matrice. Definirea inverselor generalizate; teoria lui Moore-Penrose. Aplicatii in teoria operatorilor si in analiza numerica. Generalizarea ideii de invers generalizat in inele; inele normale.

VII. Aplicatii. Rezolvarea sistemelor de ecuatii diofantice liniare.

VIII. Structuri liniare. Notiuni generale de independenta liniara,dependenta liniara si rang. Tipuri interesante de matrice: simetrice, antisimetrice, unitare (ortogonale), normale, triunghiulare, diagonale, nilpotente.

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu E/C Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


99

Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. J.R. Magnus, Linear structures, Charles Griffin, London, 1988. [2]. N. Bourbaki, Algebre Chap.2, Hermann Paris. [3]. I. Mirsky, Transversal Theory, J.Willey, 1982. [4]. I.D. Ion si N. Radu, Algebra, Ed.Didactica si Pedagogica,1992.

Fisa disciplinei Capitole special de analiza

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole special de analiza Codul disciplinei SMF 2102 + SMF 2202 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective Prezentarea rezultatelor fundamentale de teoria algebrelor Banach si a C^{*}-algebrelor

IV. Continut I. Introducere Elemente de analiza functionala si de teoria functiilor de o variabila complexa. Algebre Banach: definitii, exemple. II. Spectrul in algebre Banach Elemente inversabile, spectrul. Raza spectrala. Formula lui Gelfand. Calcul functional olomorf III. Reprezentari Teorema de reprezentare Gelfand. Reprezentari pentru algebre Banach necomutative. Reprezentari ireductibile. Teoremele de densitate Jacobson si Kaplansky. IV. Proprietati analitice ale spectrului Distanta Hausdorff, continuitate pentru functia spectru (teorema Newburgh). Subarmonicitate pentru raza spectrala (teorema Vesentini). Aplicatii V. C^{*}-algebre. Definitii, exemple. Calcul functional continuu pentru elemente normale. Proprietati spectrale in C^{*}-algebre. Teorema Gelfand-Naimark.




Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. B. Aupetit, Proprietes spectrales des algebres de Banach. Springer Verlag, 1979. [2]. B. Aupetit, A primer on spectral theorey. Springer Verlag, 1991. [3]. F.F. Bonsall and J. Duncan, Complete normed algebras. Springer Verlag 1973. [4]. J. Conway, A course in Functional Analysis (2nd Edition). Springer Verlag, 1989. [5]. W. Rudin, Analiza reala si complexa. Editura Theta, Bucuresti, 2000.

100

Fisa disciplinei Capitole special de geometrie

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole special de geometrie Codul disciplinei SMF 2103 + SMF 2203 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective Scopul acestui curs este introducerea in geometria pseudo-riemanniana, adica se va ocupa cu studiul varietatilor netede ce poseda un tensor metric de signatura arbitrara

IV. Continut I. Varietati semi-rimemanniene. Tangente si normale. Conexiunea indusa. Geodezice pe subvarietati. Subvarietati total geodezice. Hipersuprafete semi-riemanniene. Hipercuadrice. Ecuatia Codazzi. Hipersuprafete total ombilicale. Conexiunea normala. O teorema de congruenta. Imersii izometrice. Aplicatii cu doi parametri. II. Geometria riemanniana si lorentziana Lema lui Gauss. Multimi convexe deschise. Lungimea de arc. Distanta riemanniana. Completitudinea riemanniana. Natura cauzala Lorentz. Conuri temporale. Geometrie Lorentz locala. Geodezice pe hipercuadrice. Geodezice pe suprafete. Completitudinea si extensibilitatea. III. Relativitate speciala. Spatiul newtonian si timpul. Spatiul-timp newtonian. Spatiul-timp Minkowski. Geometria Minkowski. Observarea particulelor. Cateva efecte relativistice. Contractia Lorentz-Fitzgerald. Momentul energiei. Coliziuni. Observatori supusi unei miscari accelerate IV. Relativitate generala. Cosmologie. Fundamente. Ecuatia Einstein. Fluide perfecte. Spatiul-timp Robertson-Walker. Fluxul Robetson-Walker. Cosmologia Robetson-Walker. Modelele Friedmann. Campuri de observare. Spatii-timp statice. V. Geometria Schwarzschild. Constructia modelului. Geometria lui N si B. Geodezice Schwarzschild. Orbite de tip Free fall. Avansul periheliului. Orbite Lightlike. Planul Kruskal. Spatiul-timp Kruskal. Gauri negre. Geodezice Kruskal. VI. Cauzalitatea in varietati Lorentz. Relatii de cauzalitate. Cvasi-limite. Conditii de cauzalitate. Separarea timpului. Multimi acronale. Hipersuprafete Cauchy. Produse deformate. Dezvoltari Cauchy. Orizonturi Cauchy. Teorema singularitatii Hawking. Teorema singularitatii Penrose.




Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. B. O’Neill, Semi-Riemannian Geometry, Academic Press, New York, 1983. [2]. S. Helgarson, Differential Geometry, Lie Groups and Symetric Space, Academic Press, New York, 1978. [3]. S. Kobayashi, K. Nomizu, Foundations of Differential Geometry, Wiley, New York, 1969. [4]. M. Spivak, A Comprehensive Introduction to Differential Geometry, Publish or Perish, Berkley, 1975. [5]. M. Ludvingsen, General Relativity. A Geometric Approach, Cambridge University Press, 1999.

101

Fisa disciplinei Criptografie si teoria codurilor

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Criptografie si teoria codurilor Codul disciplinei SMF 2104 + SMF 2204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale



III. Obiective Scopul cursului este familiarizarea cu sistemele de baza de criptare si cu elementele de baza de teoria codurilor. Se au in vedere si probleme legate de algoritmi si implementarea lor si aplicatii in securitatea informatiei.

IV. Continut I. Introducere. Elemente de probabilitati si teoria informatiei. Structuri algebrice. Structura corpurilor finite. Structura de grup pe o curba eliptica. Elemente de teoria numerelor. Algoritmi. Complexitatea algoritmilor. II. Elemente de criptografie. Criptosisteme clasice. Cifruri bloc. Securitatea criptosistemelor. Criptosistemele DES si AES. Criptosisteme cu chei publice. Criptosisteme cu curbe eliptice. III. Coduri. Coduri clasice. Coduri cu eroare corectabila. Coduri liniare. Coduri ciclice. Coduri cu resturi patratice. Proceduri de baza in teoria codurilor in MAPLE.




Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. R. Hill, A first course in coding theory , Oxford Univ. Press, 1986 [2]. B. Schneier, Applied Cryptography, John Wiley & Sons, 1998 [3]. C. Gherghe, D. Popescu, Criptografie, Coduri, Algoritmi, Ed. Univ. Bucuresti, 2005 [4]. N. Koblitz, A Course in Number Theory and Criptography, Springer, 1987

VII. Lista materialelor didactice necesare Maple

Fisa disciplinei Capitole speciale de mecanica

I. Date de identificare a disciplinei Denumirea disciplinei Capitole speciale de mecanica Codul disciplinei SMF 2104 + SMF 2204 Facultatea Matematica si Informatica Domeniu Matematica Specializare Masterat Structuri Matematice Fundamentale

102



III. Obiective Cursul reprezinta o continuare a cursului standard de Mecanica Clasica si ofera o rezolvare a problemelor utilizand utilitarul MAPLE, reusind astfel sa aprofundeze cunostintele de Mecanica Clasica si Mecanica Mediului Continuum. Isi propune sa compare rezultatele problemelor teoretice cu cele numerice.

IV. Continut I. Legile lui Newton, conservarea energiei si momentului. II. Dinamica particulei. Diverse sisteme de coordinate; forta ca functie de timp, pozitie sau viteza; lucrul mechanic, energia mecanica; forte central III. Dinamica lagrangeana si hamiltoniana. Transformari canonice. Parantezele lui Poisson: conexiune cu Mecanica Cuantica. Teoria Hamilton-Jacobi IV. Vibratiile sistemelor cu mai multe grade de libertate. V. Elemente de analiza tensoriala. VI. Elemente de teoria elasticitatii. VII. Elemente de Mecanica Fluidelor.

V. Forme de evaluare Forma de evaluare E- examen;C- colocviu C/ E Stabilirea notei finale (procentaje) Nota activitati didactice


Nota examinare 60 %

VI. Bibliografie [1]. L. Landau , E. Lifchitz, Mecanique, Mir, Moscow, 1966, [2]. C. Iacob, Mecanica Teoretica, EDP, Bucuresti, 1980, [3]. W.M. Lai, D Rubin, E. Krempl, Continuum Mechanics, Butterworth-Heinemann,1993. [4]. N.D. Cristescu, E.M. Craciun, E. Soos, Mechanics of elastic composites, Chapman&Hall/CRC Press, 2003.

Ghid de studii Final - univ-ovidius.rodate, specialişti în tehnologii web, etc în cadrul unor...

Documents

Transcript of Ghid de studii Final - univ-ovidius.rodate, specialişti în tehnologii web, etc în cadrul unor...