GHID DE BUNE PRACTICI APLICABILE...La polul opus se află Regiunea Sud Muntenia, unde nu activează...

www.poca.ro

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020!

| 1

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 Axa prioritara 1: Administrație publică și sistem judiciar eficiente Obiectivului specific: OS 1.1. Dezvoltarea și introducerea de sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP Titlului proiectului: Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Educaţiei şi Cercetării prin optimizarea proceselor decizionale în domeniul de cercetare-dezvoltare și inovare Contract de finanţare nr. 307/19.12.2018, Cod SIPOCA: 393, cod MySMIS: 116103 Beneficiar: Ministerul Educaţiei şi Cercetării/Direcția Inovare şi Infrastructură CDI

GHID DE BUNE PRACTICI APLICABILE

SISTEMULUI DE CDI NAŢIONAL

ÎN ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA

POLITICILOR PUBLICE

Rezultate Activităţi /

Subactivităţi

Pentru RP4 POCA – Rezultat de proiect 1: politica publica in domeniul CDI elaborate si aprobata

A 1.2.

2

Introducere

Prezentul ghid de bune practici aplicabile sistemului național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) a avut la bază analiza rapoartelor de țară efectuate de de experți ai proiectului SIPOCA 393 și rapoartele vizitelor de lucru efectuate în Olanda și Germania, țări selectate ca având unele dintre cele mai perfomante sisteme de CDI din Europa.

În anexă sunt prezentate o serie de exemple de bună practică, precum și ale unor practici aflate în curs de implementare, ale unor politici publice de CDI din țări reprezentative din vestul Europei (cu preponderență din Olanda, Germania, Austria), țările scandinave și baltice (Suedia, Norvegia, Estonia), țări in sud-estul Europei (Ungaria, Bulagaria, Grecia, Cipru).

Fiecare exemplu de bună practică descrie pe scurt contextul adoptării ei, impactul produs sau estimat, precum și potențialul de transferabilitate în România, pe baza căruia au fost formulate o serie de recomandări în ceea ce privește adoptarea unor politici publice din domeniul CDI, în viziunea experților MCI / MEC implicați în realizarea prezentului ghid.

Situația actuală la nivelul României Cercetarea-dezvoltarea și Inovarea reprezintă pilonul esențial pentru crearea competitivității și dezvoltarea economiei durabile. Cercetarea și inovarea joacă un rol esențial în generarea unei creșteri economice inteligente, strategice si durabile, în crearea de locuri de muncă si ca raspuns la nevoile societatii, inclusiv la schimbarile climatice.

Prin producerea de noi cunoștințe, cercetarea este esențială pentru dezvoltarea unor produse, procese și servicii noi și inovatoare, care permit creșterea productivității, a competitivității industriale și, în cele din urmă, a prosperității.

Sistemele de CDI constituie ecosisteme complexe care necesită mai multe elemente pentru a funcționa în mod optim. Printre acestea se numără o bază științifică publică solidă care să producă rezultate de calitate ridicată, o participare intensă a întreprinderilor la activitățile de inovare, fluxuri de cunoștințe fluide și abundente între actorii din domeniul CDI, și bune condiții cadru care să permită transferul către mediul economic a noilor cunoștințe obținute de organizațiile de cercetare / dezvoltarea inovării în întreprinderi.

Raportul Research and Innovation Observatory (RIO)-2017 realizat pentru România menționeză următoarele:”Sistemul de cercetare-inovare (CI) este cronic subfinanțat. Cu o valoare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (CD) pe cap de locuitor de 14 ori mai mică decât media cheltuielilor efectuate în UE-28 (Eurostat, 2017), România a avut, în ultimii zece ani, una dintre cele mai mici, dacă nu cea mai mică valoare CD din UE-28. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2014-2020 (SNCDI 2020), adoptată la 21 octombrie 2014, a reafirmat ținta de 1 % pentru cheltuieli CDI din fonduri publice până în 2020. ”1

Cu toate aceste angajamente, sistemul CD a rămas în continuare extrem de nefinanțat, conform evoluției procentului din produsul intern brut (PIB) al cheltuielilor publice pentru CD prezentată în Figura 1. Se observă că după anul de grație 2008, când a fost înregistrat cel mai mare procent (),4 %) al fondurilor din PIB alocate domeniului CD, a avut loc o scădere

1 https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-romania-2017

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-romania-2017

3

accentuată a susținerii din fonduri publice a sectorului CD, doar în 2016 fiind înregistrată o ușoară revenire, atingându-se o valoare de 0,28 % din PIB.

De asemenea, România se află pe ultimul loc în Europa la capitolul Inovare, conform celui mai recent European Innovation Scoreboard (2019). Mai mult, performanțele țării noastre sunt în continuă scădere în ultimii 8 ani (2011-2018). Astfel, cheltuielile CDI în sectorul public au fost de numai 4,9% din media europeană în 2018, cheltuielile CDI în industrie au înregistrat doar un modest 13,3%, iar indicatorul IMM-uri inovând în parteneriat doar 10,7%. Cu tristețe, trebuie remarcat că România înregistrează cele mai slabe performanțe la indicatorii vectorului “Inovare”, precum IMM-uri care au introdus inovații de produs/proces; IMM-uri care au introdus inovații de marketing sau organizaționale și IMM-uri inovând in-house, toate trei având valoarea normată zero. (European Commission 2019).

Fig. 1. Evoluția alocării fondurilor publice pentru sectorul CDI (exprimat in milioane Euro / procent din PIB)

4

Din punct de vedere al ofertei CDI, sistemul național cuprinde circa 56 universități publice autorizate, 46 institute naționale de cercetare-dezvoltare și 65 institute naționale și centre ale Academiei Române. (Ministerul Cercetarii si Inovarii 2019) În plus, finanțarea publică a sistemului CDI este ineficientă, decuplată de la provocările societale și ale economiei, pe de o parte, și de la tendințele europene, pe de altă parte, aspect reflectat în slaba participare românească la Horizon 2020 și preferința manifestată pentru programele naționale.

Din punct de vedere al cererii CDI, economia României este divizată între sectoare cu o puternică prezență a unor companii multinaționale (de exemplu automotive) și sectoare tradiționale (de exemplu, textile, lemn și mobilă) dominate de IMM-uri cu o capacitate redusă de inovare. O excepție notabilă este sectorul ICT, unde a fost înregistrat și singurul unicorn românesc de până acum, UiPath. Astfel, în perioada 2011-2016, numărul de companii acționând în sectorul ICT a crescut de la 9823 la 14339, iar anul 2016 a înregistrat o creștere cu 11% a numărului de start-up-uri față de anul precedent, în timp ce cifra de afaceri s-a dublat. (ARIES Transilvania 2017). În general, însă, capacitatea economiei de a inova este redusă, întreprinderile românești fiind concentrate cu precădere pe veriga de „producție”a lanțurilor de valoare globale, acolo unde valoarea adăugată este cea mai redusă. (Ministerul Economiei 2018)

La nivel regional, performanța este în general sub media UE, cu excepția regiunii București – Ilfov (146% la indicatorul „educație terțiară” și 141% la „ocupare în sectoare productive cu tehnologie ridicată și medie, respectiv servicii intensive în cunoaștere”, raportate la media UE) și a Regiunii Vest (187% la indicatorul „ocupare în sectoare productive cu tehnologie ridicată și medie, respectiv servicii intensive în cunoaștere”). Toate regiunile sunt clasificate ca inovatori modești, cu excepția regiunii București-Ilfov, încadrată în categoria „inovatori medii.”

În ultimii ani o serie de rezultate pozitive, dar timide, au fost observate ca urmare a activității entităților de inovare și transfer tehnologic (ITT). Din punct de vedere al formei de organizare, 88% dintre entitățile de inovare și transfer tehnologic din România sunt departamente fără personalitate juridică în cadrul unor organizații gazdă: universități, INCD-uri, dar și întreprinderi. Acest fapt asigură stabilitate instituțională și financiară (67% dintre entități fiind susținute în proporție de 100% de organizația gazdă). Din punct de vedere al managementului sistemului de transfer tehnologic și inovare la nivel național, acesta este asigurat de către MCI / MCI prin intermediul Direcției Inovare și Infrastructuri CDI, pe baza unui cadru legislativ și a unor norme metodologice de acreditare și evaluare/monitorizare a performanțelor bine puse la punct.

Pe de altă parte, resursele financiare disponibile pentru entintățile de ITT, existente în cadrul POR Axa 1, se află în etapa actuală sub coordonarea MDRAP prin AM POR, respectiv a ADR-urilor, în calitate de organism intermediar. Această fragmentare a competențelor cu privire la managementul și finanțarea sistemului de transfer tehnologic și inovare este una dintre explicațiile pentru sub-apelarea semnificativă a apelurilor POR Axa 1.

Entitățile de inovare și transfer tehnologic sunt membre ale ReNITT. Rețeaua Națională pentru Inovare și Transfer Tehnologic. ReNITT este o iniţiativă a MCI care urmăreşte, pe de o parte, creşterea vizibilităţii entitățior de ITT şi creşterea gradului de valorificare a rezultatelor cercetării şi, pe de altă parte, îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor prin dezvoltarea ofertei de servicii de transfer de cunoştinţe şi tehnologie, precum şi prin crearea de noi companii orientate tehnologic care să activeze pe piaţă în special în zonele slab dezvoltate.

ReNITT promovează crearea unei pieţe a rezultatelor cercetării în toate sectoarele economiei naţionale şi acţionează pentru promovarea proceselor de transfer tehnologic la nivel global în

5

scopul orientării inovării tehnologice către IMM-uri prin intermediari şi reţelele acestora. 2 Multe dintre EITT sunt membre ale Asociației Române pentru Transfer Tehnologic și Inovare (AROTT), organism reprezentativ la nivel național și internațional pentru infrastructurile de transfer tehnologic și inovare din România. 3

Performanțele entităților de inovare și transfer tehnologic sunt măsurate prin indicatori specifici, dintre care menționăm: transferuri tehnologice, servicii realizate în sprijinul inovării (seminarii, audituri de inovare, audituri tehnologice, etc), servicii realizate în sprijinul internaționalizării (organizarea de misiuni economice, târguri, expoziții, conferințe internaționale), servicii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (IPR), proiecte cu finanțare publică derulate de către entitate, servicii de sprijin în accesarea proiectelor cu finanțare publică, sesiuni de instruire/formare organizate șamd.

Din punct de vedere al distribuției geografice, Regiunea București – Ilfov reunește 35% din totalul EITT la nivel național, în schimb nu a beneficiat de alocări financiare pe POR Axa 1. La polul opus se află Regiunea Sud Muntenia, unde nu activează nicio entitate de inovare și transfer tehnologic, această regiune fiind dezavantajată, la nivel general, de prezența Capitalei în mijlocul ei.

Analiza profilului entităților de inovare și transfer tehnologic în funcție de prioritățile de specializare inteligentă național, cele regionale și respectiv domeniile de competitivitate economică reflectă faptul că acestea nu sunt acoperite decât parțial de către serviciile oferite de entitățile de ITT.

O altă mare provocare cu care se confruntă sectorul CDI este reprezentată de exodul intens al creierelor care generează lipsa resurselor umane calificate. Astfel, România deține una dintre cele mai ridicate ponderi de cercetători care lucrează în afara țării. De altfel, România are cel mai mic număr de cercetători exprimați în echivalent normă întreagă (ENI) la mia de lucuitori din UE. În timp ce cele mai multe țări și-au dublat sau chiar triplat în 2018 numarul de cercetători față de anul 2000, România are cu 15 % mai puțini cercetători în 2018 față de anul 2000 (Figura 2).

2 (INNO, 2019) 3 www.arott.ro

6

Fig. 2. Evoluția numărului de cercetători în țările membre UE în perioada 2000 - 2018

În continuare este prezentată o diagrama SWOT a situației actuale a sectorului de cercetare-dezvoltare – inovare din România:

Puncte tari Puncte slabe

- învățământ terțiar relativ performant; - capacitatea creatoare și inovatoare

specifică națiunii române - existența INCD-urilor dedicate cercetării

aplicate în domenii de vârf / strategice; - existența parteneriatelor INCD-uri –

Universități; - existența unor infrastructuri de CDI

modernizate în cadrul INCD-urilor și universităților

- existența unor clustere de top la nivel european;

- existența unor entități de transfer tehnologic integrate în ecosistemele de

- subfinanțare cronică a sistemului CDI și alocare ineficientă a resurselor;

- neimplementarea suficientă a SNCDI 2014-2020;

- lipsa de comunicare și incapacitatea ministerelor de a elabora / integra proiecte de cercetare comune;

- inexistența unei finanțări de bază care să asigure funcționarea li dezvoltarea coerentă a INCD-urilor

- exodul resursei umane calificate; - birocrația excesivă atât în procesele de

depunere a cererilor de finanțare, cât și de implementare și raportare a

7

inovare regionale; - sector antreprenorial dinamic in

domeniul ICT; - investiții străine directe în domeniu

mediu și high tech

proiectelor - dificultăți de conectare la prioritățile /

parteneriatele europene din domeniul CDI

- tehnologii cu un nivel redus de maturitate tehnologică (TRL)

- IMM-uri cu capacitate redusă de inovare - Absența/slaba utilizare a unor facilități

fiscale/instrumente financiare de sprijin și stimulare a activităților de CDI

- Inabilitatea sectorului CDI de a comunica societății rezultatele activității de cercetare finanțată din fonduri publice

Oportunități Amenințări

- Cuplarea ofertei CDI naționale cu nevoile marilor companii multinaționale prezente în România;

- Susținerea integrării organizațiilor CDI din România în Spațiul de Cercetare European (ERA) prin participarea în Programul Horizon Europe;

- Corelarea intervențiilor de sprijin financiare și non-financiare din programe cu finanțare națională (bugetul de stat, fonduri structurale) cu alte programe europene (COSME, INTERREG, Horizon Europe etc), inclusiv prin preluarea (parțială) a contribuției proprii a beneficiarului;

- Sprijinirea clusterelor în vederea creșterii gradului de inovare și internaționalizare a firmelor membre și a integrării acestora în lanțuri de valoare regionale (în special regiunea Dunării) și globale;

- Sprijinirea entităților de transfer tehnologic spre a deveni catalizatori ai ecosistemelor de inovare;

- Creșterea nivelului de competitivitate a organizațiilor de cercetare și a IMM-urilor autohtone prin investiții în noi echipamente și dezvoltare tehnologică,

- Corelarea politicilor publice cu impactul asupra ecosistemului de inovare (S3 național, S3 regional, SNCDI, SNC șamd);

- Crearea unei entități de sprijin a IMM-urilor în domeniul inovării și internaționalizării cu atribuții în management de programe, după modelul Enterprise Estonia, Enterprise Ireland.

- Neconștientizarea de către factorii decizionali a importanței și impactului activității de CDI asupra dezvoltării economiei și societății;

- Continuarea subfinanțării sistemului CDI și a alocării ineficiente a resurselor, cu accent pe ofertă vor duce la scăderea în continuare a performanțelor României în materie de cercetare-inovare;

- Lipsa de predictibilitate în alocarea finanțărilor;

- Inexistența unei finanțări de bază pentru INCD-uri;

- Lipsa unor programe suport pentru implementarea unor proiecte internaționale care presupun cofinanțare / asigurarea unui sprijin pentru acoperirea cheltuielilor indirecte;

- Dispariția unor colective de cercetare cu specializare îngustă, dar de importanță strategică, datorită absenței de moment a domeniului respectiv din strategiile naționale;

- Lipsa unei strategii și a unor programe de CDI pe termen mediu și lung;

- Lipsa de sprijin adecvat pentru IMM-urile din sectoarele tradiționale (lemn și mobilă, textile, agro-alimentar etc) în vederea creșterii gradului lor de inovare și internaționalizare va conduce la dispariția acestor sectoare cu efecte economice și sociale grave.

8

Analiza diagramei SWOT vs exemplele de bună practică prezentate în anexa la acest ghid au determinat o serie de considerații generale și recomandări specifice pentru elaborarea politicilor publice de CDI la nivel național care sunt prezentate în continuare.

Recomandări generale

Elaborarea politicilor publice în domeniul CDI și evaluarea impactului acestora este necesar să se facă prin participarea, colaborarea și consultarea tuturor actorilor implicați, ceea ce necesită implicare transparentă și dialog permanent cu toți actorii din sistemul CDI, și nu în ultimul rând consultarea a publicului țintă/beneficiarilor.

Relevanța obiectivelor și rezultatelor CDI pentru societate și mediul economic trebuie sa fie un indicator permanent de prioritate și evaluare.

Pentru ca sistemul de CDI din România să producă rezultatele așteptate și să se înregistreze un salt de pe ultimele poziții din clasamentul european al inovării este obligatorie asigurarea unei finanțări adecvate a organizațiilor de CD și a celor de inovare.

Este necesar să se identifice principalele blocaje în sistemul național de CDI, care împiedică contribuția efectivă și deplină a CDI la creșterea economică și a productivității, răspunsul politic la provocările identificate să fie unul adecvat, iar creșterea investițiilor să meargă în paralel cu reforme profunde în vederea creșterii eficienței și a calității.

Elaborarea politicilor publice în domeniul CDI trebuie să se armonizeze cu prioritățile europene de dezvoltare durabilă pe cei trei piloni social – economic – mediu și identificate la nivel național de Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 care a stabilit următoarele:

ORIZONT 2020

- Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual, cu asigurarea unei distribuții bugetare echilibrate, destinate susținerii atât a cercetării aplicative și inovării, a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă / cu potențial de creștere

- Dezvoltarea programelor sectoriale de finanțare a cercetării aplicative atât din bugetul de stat, cât și prin stimularea investițiilor private și prin dezvoltare de parteneriate în acest sector

ȚINTE 2030:

- Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe stabile și în creștere

- Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale; încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare și sporirea cheltuielilor publice și private pentru cercetare și dezvoltare

Politicile CDI trebuie sa fie coerente cu strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă.

Politicile publice în domeniul CDI trebuie să fie adaptate și să răspundă unor provocări ce apar în evoluția eco-sistemului socio-economic; din acest motiv, politica de inovare trebuie să fie pragmatică și orientată către rezultate concrete.

9

Recomandări pentru organizarea și coordonarea guvernamentală a activității de CDI

Pentru dezvoltarea unui sistem funcțional și eficient de CDI se impune o colaborare strânsă, bazată pe încredere, între ministere și ceilalți actori CDI. Cooperarea între actorii implicați în sistemul CDI nu este de natură să reducă competitivitatea acestora, ci dimpotrivă reprezintă un element stimulativ din această perspectivă.

Este esențial un cadru legislativ și un acord efectiv între principalii actori: Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul IMM-urilor, Ministerul Economiei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, respectiv Camera de Comerț și Industrie, Consiliul Național al IMM-urilor, Patronatele.

Este necesara o predictibilitate a finanţării CDI pe baza unor stategii multianuale corelate cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a României.

Se recomanda crearea a două agenţii guvernamentale pentru gestionarea fondurilor, finanțarea competitivă şi monitorizarea activităţilor de CDI, cu responsabilităţi diferite (de ex. cercetare – dezvoltare , respectiv inovare).

Este necesar ca Inovarea sa fie coordonată de o autoritate dedicată, în cadrul Ministerului Economiei (si Ministerul IMM-urilor), în stransă colaborare cu autoritatea națională pentru cercetare-dezvoltare, care sa colaboreze eficient cu Agențiile Regionale de finanțare, pe baza Strategiei de Specializare Inteligentă.

Evaluarea și acreditarea pentru cercetare a universităților, institutelor și a celorlalte organizații de cercetare publice este necesar a fi realizată după criterii de evaluare unice, de o organizație națională pentru cercetare și știință, independentă din punct de vedere politic.

Este esențială existența unei finanțări guvernamentale de bază a organizațiilor publice de cercetare acreditate.

Se recomandă ca Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare să funcționeze în coordonarea unei autorități guvernamentale pentru cercetare științifică aplicată. În acest fel, INCD-urile vor fi orientate spre domeniile strategice pentru utilizarea inovației de către mediul economic și societatea românească, și pe de altă parte vor elabora și implementa planuri strategice în domeniul propriu, pe termen mediu și lung.

Este necesară creşterea importanţei activităţii de inovare, prin implicarea departamentelor de CDI ale agenţilor economici în programe şi proiecte de CDI.

Pentru a maximiza beneficiile economice potențiale ale ecosistemului de CDI, organizațiile de cercetare și întreprinderile trebuie să funcționeze într-un mediu care să le permită să transforme în mod eficace cunoștințele în beneficii economice.

Este esențial să se creeze un mediu favorabil investițiilor în CDI, precum și activităților antreprenoriale prin reforme structurale și instrumente de politică eficace.

Este necesară crearea unui sistem de indicatori de eficiență a inovării pe piață, de valorificare a specializărilor inteligente, a infrastructurilor și a inițiativelor de cercetare.

10

Recomandări pentru dezvoltarea / menținerea resursei umane și a infrastructurii în activitatea de CDI

Asigurarea dezvoltării și specializării continue a resursei umane pentru CDI prin finanțarea unor programe ample și de lungă durată trebuie să reprezinte baza sistemului de CDI.

Este esențială oferirea de condiţii atrăgătoare de muncă și de salarizare, la nivelul mediei UE, precum şi a unei predictibilităţi pe durată medie şi lungă pentru personalul de CDI din România.

Libertatea și încrederea acordată colectivelor de cercetare sunt elementele esențiale pentru succesul în cercetare.

Este necesară reducerea la minim a poverii administrative resimțite în acest moment de personalului din CDI astfel încât potențialul creator și inovativ al acestuia să fie maximizat.

Talentele și performanța în cercetare trebuie susținute și stimulate prin asigurarea unei finanțări stabile și predictibile pe termen lung prin programe de cercetare cu durată minimă de 5 ani.

Se recomandă reluarea finanțării reintegrării cercetătorilor români plecați în străinatate prin intermediul unor granturi individuale pentru cercetatorii aflați în primii ani ai carierei și a unor proiecte dedicate formării și conducerii unor grupuri de cercetare pentru cercetătorii experimentați.

Se recomandă intensificarea / extinderea unor programe internaționale de schimburi de cercetători prin efectuarea unor stagii de cercetare / specializare de cel puțin 6 luni.

Atragerea talentelor în cercetare din străinătate către instituțiile de CDI româneşti se poate realiza prin oferirea de burse pentru studii de master/ doctorat, prin schimburi de specializare cu instituţii similare din Europa.

Se recomandă menținerea măsurii benefice prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2016 (și metodologia adoptată în august 2017) care prevede scutirea de taxe pe venitul personal rezultat din activități de CDI, cu scopul de a se oferi stimulente personalului implicat în activități de CDI.

Se recomandă continuarea programelor de premiere a producției științifice și brevetelor.

Se recomandă implementarea unor programe de granturi pentru comunicarea rezultatelor cercetărilor realizate în România în cadrul unor manifestări științifice internaționale.

Este necesară stabilirea prin Strategia Naţională pentru CDI a României de măsuri concrete și ferme pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii CDI, atât pentru echipamentele de bază necesare domeniilor prioritare și strategice de CDI, cât și pentru infrastructurile de cercetare de interes național.

Este necesară finanțare guvernamentală integrală pentru accesul gratuit al organizațiilor de cercetare la literatura de specialitate prin platforma www.e-nformation.ro .

Se recomandă obținerea unor co-finanțări pentru facilitățile de cercetare din România de la părțile interesate din străinătate.

Este necesară sprijinirea participării româneşti la organizațiile internaționale de cercetare cu infrastructură de cercetare avansată.

http://www.e-nformation.ro/

11

Recomandări pentru susținerea proceselor de inovare și transfer tehnologic (ITT)

Inovarea trebuie să devină principalul motor al dezvoltării și competitivității.

Politica de inovare trebuie evaluată și adaptată continuu la condițiile si necesitățile mediului economic.

Se impun politici coerente de dezvoltare a eco-sistemului functional, efectiv și eficient în care să funcționeze sistemul CDI și sistemul de afaceri care să aibă un numitor comun: inovarea, cu susținerea capitalului de finantare, venture capital, de risc sau a business angels.

Este necesară crearea unor mecanisme instituționale de colaborare între sistemul CDI si mediul de afaceri.

Este recomandabilă coordonarea de către Direcției Inovare și Infrastructuri CDI din MEC/ MCI a programelor de sprijin financiar și non-financiar pentru entitățile de ITT

Este necesară crearea unor mecanisme instituționale de colaborare între sistemele de CD si inovare la nivel național și regional pentru creșterea capacității de formare a personalului, creșterea eficienței de implementare a Strategiei de Specializare Inteligentă, coordonarea programelor de inovare regionale.

Este necesară crearea unei Agenții pentru antreprenoriat și inovare, în subordinea Guvernului si cu colaborarea tuturor Ministerelor, care poate avea un impact major asupra coordonării acestor politici. Agenția pentru antreprenoriat și inovare va oferi servicii de consultanță pentru inovare și internaționalizare a afacerilor, finanțarea prin împrumuturi și subvenții, servicii de cluster. Această agenţie ar trebui să-şi propună priorităţi similare cu cele ale Innovation Norway sau pe modelul irlandez: identificarea și susținerea domeniilor prioritare în care România are avantaje competitive internaționale; întărirea culturii antreprenoriale și de cooperare pentru a completa locurile de muncă ale viitorului; dezvoltarea IMM-urilor cu valoare adăugată mare, care creaza noi tehnologii, si care lucreaza cu forță de muncă cu expertiză ridicată, dezvoltarea unor branduri naționale puternice, pentru a crește competitivitatea; încurajarea crearea valorii pe baza avantajelor regionale; consilierea și oferirea de cunoștințe cu privire la inovarea și politica industriei orientate spre viitor.

Este necesară crearea unui sistem de finanțare bazat pe indicatori de performanță, de eficiență, de colaborare efectivă între cercetare și mediul de afaceri, de creștere a impactului transferului de cunoaștere și de tehnologii, de integrare a tehnologiei în procesele și modelele de afaceri și de furnizare a serviciilor de înaltă performanță, de ocupare a forței de muncă și de impact al vânzărilor (în ceea ce privește vânzările de inovații noi pe piață / noi-la-firmă ca procente în cifra de afaceri și exporturi de servicii intensificate în cunoștințe). Acest sistem trebuie să constituie un cadru de: formare a personalului pe baza de metodologii și standard unitare; de finanțare a activităților, inclusiv de transfer tehnologic; de mobilizare a investițiilor private în CDI, inclusiv prin acordarea unor facilități după model elvețian.

Este necesară crearea unui mecanism de stimulare a activităţi bazate pe cunoaștere intensivă, cu valoare adăugată mare, corelat cu stimularea înființării și sprijinului acordat firmelor din domeniul tehnologiei și a celor cu valoare adaugată mare și legăturilor mai puternice, cu rezultate, între știință și industrie, între cercetare – inovare și mediul de economic.

12

Se recomandă eficientizarea activității entităților de ITT, membre ale unor rețele internaționale (Enterprise Europe Network - EEN, Danube Transfer Centres - DTC). În funcție de îndeplinirea unor indicatori, poate fi preluată o parte din contribuția proprie a entităților de ITT-urilor membre ale EEN/DTC din fonduri naționale, cu efecte pozitive asupra creșterii gradului de inovare și internaționalizare a economiei românești în ansamblu.

Se recomandă susținerea guvernamentală a Rețelei Naționale pentru Inovare și Transfer Tehnologic – ReNITT pentru creşterea vizibilităţii entitățior de ITT şi a gradului de valorificare a rezultatelor cercetării.

Este necesară susținerea cu precădere a creării/dezvoltării de entități de ITT în domenii neacoperite sau cu probleme de competitivitate/inovare. În acest sens, se recomandă susținerea creșterii gradului de inovare a sectoarelor tradiționale: lemn, textile, agroalimentar, inclusiv prin digitalizare, în vederea recuperării decalajelor de competitivitate la nivel internațional.

Este necesară dezvoltarea de programe de susținere a entităților de ITT care să vină în sprijinul nevoilor acestora, ca de exemplu, instruirea unor auditori de inovare/auditori de tehnologie; a serviciilor de inovare (audituri tehnologice, audituri de inovare); a instruirii și formării managerilor centrelor; a susținerii internaționalizării firmelor etc.

Este necesară crearea unei Agenții Guvernamentale pentru Digitalizare care să colaboreze strâns cu Agenția pentru antreprenoriat și inovare.

Modelul Digital Tech Fund reprezintă un model care poate fi adaptat pentru întregul sistem de inovare, dincolo de stricta aplicare la sectorul ICT.

Este necesar ca startup-urile să fie urmărite și sprijinite pe toată perioada și nivelele de creștere ale lor (creare, sprijin în dezvoltare, inovare și creștere a capacităților prin investiții), conform modelelor olandeze, norvegiene și germane.

Se recomandă crearea, similar modelului britanic, a unor scheme de “grant of grants”, finanțate în proporție de 50:50 din fonduri publice și, respective private, administrate de un operator public/privat selecționat în sistem competitiv, în vederea integrării companiilor multinaționale în sistemul CDI românesc.

In domeniul Clusterelor se impune o coerență ridicată privind intervențiile publice pe baza Modelului Flamand ce constă în coordonarea tipurilor de intervenții în funcție de maturitatea clusterelor și proveniența surselor de finanțare.

Dezvoltarea de noi Clustere trebuie realizată pe baza Strategiilor de dezvoltare (națională și regionale) și Strategiei de Specializare Inteligentă RIS3, obiectivelor UE de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și având în vedere creșterea impactului activității de cercetare-dezvoltare și inovare în societate și economie și creșterea vitezei de inovare.

13

Recomandări pentru stimularea cooperării internaționale în cercetare - dezvoltare inovare

Îmbunătățirea cooperării internaționale dintre cercetare, învățământul superior și mediul de afaceri trebuie să fie o prioritate importantă în politica publică din domeniul CDI.

Este necesară asigurarea unui buget dedicat pentru întărirea competitivității cercetării românești la nivel internațional și asigurarea prezenței pe piețele internaționale a produselor inovatoare realizate în țară și deschiderea globală a pieței naționale de CD prin susținerea afilierii sau participării organizațiilor românești la inițiativele, organismele, programele sau infrastructurile regionale, europene sau internaționale.

Este necesară asigurarea guvernamentală a cofinanțărilor necesare participării INCD-urilor și univesităților la diferite programe europene și non-UE, precum și pentru confinanțarea unor cheltuieli indirecte.

Este necesară implementarea, pe specificul fiecarei actor din domeniul cercetării – inovării, a unor forme de motivare / suport a instituţiilor de CDI care să mențină și să consolideze participarea la proiectele UE, prin acordarea de stimulente financiare, în cadrul unui program specific coroborat cu creșterea eficienței acțiunilor de susținere interactivă a intereselor cercetării românești în Parlamentul European.

Se recomandă sprijinirea instituţiilor de CDI pentru colaborări cu acele state non-UE, Asiatice si Africane, care sunt recunoscute pentru succesul inovării bazată pe cercetare prin realizarea unor proiecte comune care sa implementeze soluții inovative .

Este necesară sprijinirea participării româneşti la organizațiile / rețelele internaționale de CDI cu infrastructură de cercetare avansată, precum și pentru dezvoltarea unor proiecte comune cu țările non-UE unde se poate exporta know-how.

Se recomandă implementarea unor programe pentru facilitarea formării de parteneriate internaționale prin care instituțiile de CDI să poată organiza / participa la brokeraje internaționale și întâlniri pentru elaborarea cererilor de finanțare.

Este necesară o participare mult mai activă a reprezentanților români la nivelul Parlamentului European și a agenţiei Executivă a Consiliului European pentru Cercetare pentru promovarea intereselor domeniului CDI din România.

Recomandări pentru implicarea tuturor factorilor locali, regionali și naționali în politica de coordonare a inovării Este necesară implementarea unei viziuni și voințe de dezvoltare regională bazată pe

inovare și cunoaștere a cetățenilor, a administrației locale și a mediului de afaceri.

Se recomandă creșterea capacității și expertizei tehnice în domeniile de inovare și transfer tehnologic a entităților de ITT regionale, pentru ca acestea sa fie implicate mai profund în exercițiul de programare regională și atragere a actorilor din eco-sistemele regionale/naționale de inovare.

14

Se impune o repartiție regională echilibrată a entităților de transfer tehnologic, bazatăpe necesitățile regionale, domeniile de dezvoltare regională și expertiză regională,precum și o coordonare și corelare a demersurilor de planificare strategică pentruurmătoarea etapă de programare.

Se recomandă o diferențiere a instrumentelor de sprijin pentru activitățile de cercetareși inovare în funcție de nevoile identificate la nivel regional. De exemplu, în cazul POR,aceasta ar însemna programe diferite și instrumente diferite pentru regiuni diferite.

Recomandări privind facilitățile fiscale în susținerea / stimularea activității de CDI

Se recomandă îmbunătățirea practicilor fiscale implementate în prezent pentrususținerea/stimularea activității de CDI.

Se recomandă co-interesarea agenţilor economici în activităţi de CDI prin oferirea defacilităţi fiscale (deduceri de taxe şi impozite) în cazul cooperărilor directe cu instituteleşi universităţile, pe proiecte de interes local, regional sau naţional.

Se recomandă implementarea unor stimulente fiscale de tipul scutirii de TVA pentruachizițiile efectuate pentru activitățile de cercetare și inovare.

Se recomandă aplicarea și în România a unei scheme similare cu așa-numita schemănorvegiană Skattefunn de stimulare fiscală indirectă pentru cercetarea-dezvoltareaprivată. Schema Skattefunn este un mecanism deschis în care toate întreprinderile carefac obiectul impozitării sunt eligibile. În principiu, toate firmele și proiectele eligibileprimesc sprijin atât timp cât conținutul de CDI al proiectului este aprobat și îndeplineştecerințele formale. Firma poate primi o deducere fiscală de până la 20% din costurileeligibile în proiectele de CDI aprobate.

SIPOCA 393

Ghid realizat de experții MCI

1

”EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN SPAȚIUL DE CERCETARE EUROPEAN ”

ANEXA

la

GHID DE BUNE PRACTICI APLICABILE SISTEMULUI DE CDI NAŢIONAL ÎN ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA

POLITICILOR PUBLICE

2

Cuprins 1. Bune practici privind organizarea și coordonarea guvernamentală a activității de

CDI ................................................................................................ 5

ACTORII PRINCIPALI CDI ÎN OLANDA ............................................................................................................. 6

ORGANIZAȚIA OLANDEZĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ (NWO) ............................................. 9

ORGANIZAȚIA OLANDEZĂ PENTRU CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ APLICATĂ (TNO) .................. 11

ASOCIAȚIA UNIVERSITĂȚILOR DIN OLANDA (VSNU) ........................................................................... 13

PRINCIPALI ACTORI CDI ÎN NORVEGIA ........................................................................................................ 15

GENERATORI DE CDI ÎN NORVEGIA .............................................................................................................. 17

AGENŢII DE FINANŢARE ŞI MONITORIZARE A ACTIVITĂŢILOR DE CDI ÎN NORVEGIA .......... 19

ACTORII PRINCIPALI CDI ÎN SUEDIA............................................................................................................. 22

2. Bune practici privind resursa umană si infrastructura în activitatea de CDI..... 25

FURNIZAREA DE RESURSE UMANE DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN OLANDA ....................... 26

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII CDI ÎN NORVEGIA.......................................................................... 29

DEZVOLTAREA RESURSEI UMANE PENTRU CDI ÎN NORVEGIA ........................................................ 31

FURNIZAREA DE RESURSE UMANE DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SUEDIA ......................... 34

DISPONIBILITATEA RESURSELOR PENTRU UN SISTEM ȘTIINȚIFIC DE EXCELENȚĂ ÎN GERMANIA ................................................................................................................................................................ 36

ÎNCURAJAREA RECRUTĂRII CERCETĂTORILOR DE CĂTRE FIRMELE DIN MEDIUL PRIVAT ÎN PORTUGALIA ........................................................................................................................................................... 38

3. Bune practici pentru sustinerea proceselor de ITT (Inovare și Transfer Tehnologic) ................................................................................... 40

ECONOMIA DIGITALĂ ȘI SOCIETATEA ÎN GERMANIA ........................................................................... 41

INSTITUTELE FRAUNHOFER ............................................................................................................................ 44

SUSŢINEReA PROCESELOR DE ITT ÎN NORVEGIA ................................................................................... 46

CONSOLIDAREA INOVARII ÎN FIRME, ÎN SPECIAL ÎN IMM-URI, ÎN GERMANIA .......................... 48

DIGITAL TECH FUND - LUXEMBOURG .......................................................................................................... 51

ENERGY TECHNOLOGY INSTITUTE – MAREA BRITANIE ..................................................................... 53

SISTEMUL FLAMAND DE FINANȚARE A CLUSTERELOR ...................................................................... 55

ENTERPRISE IRELAND ........................................................................................................................................ 57

SWITZERLAND INNOVATION PARK .............................................................................................................. 59

3

ReNITT - ROMÂNIA ............................................................................................................................................... 61

SUSTINEREA PROCESELOR DE ITT ÎN UNGARIA ..................................................................................... 63

4. Bune practici pentru stimularea cooperării internaționale în cercetare - dezvoltare inovare .......................................................................... 66

STIMULAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN CERCETARE - DEZVOLTARE INOVARE ÎN UNGARIA ................................................................................................................................................................... 67

STIMULAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN CERCETARE - DEZVOLTARE - INOVARE ÎN CIPRU .......................................................................................................................................................................... 69

STIMULAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN CERCETARE - DEZVOLTARE INOVARE ÎN NORVEGIA ................................................................................................................................................................ 71

5. Bune practici pentru implicarea tuturor factorilor locali, regionali și naționali în politica de coordonare a inovării ......................................................... 74

ECOSISTEMUL PENTRU START-UPURI DIN GERMANIA ....................................................................... 75

CREȘTEREA SUPLIMENTARĂ A OFERTEI DE CAPITALURI PROPRII PENTRU START-UP-URI ÎN AUSTRIA .............................................................................................................................................................. 78

STRATEGIA NAȚIONALA ȘI STRATEGIILE REGIONALE DE SPECIALIZARE INTELIGENTĂ ÎN GERMANIA ................................................................................................................................................................ 81

6. Bune practici fiscale în susținerea / stimularea activității de CDI ................. 84

PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN OLANDA ............. 85

REFORMA FINANȚĂRII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ÎN AUSTRIA ....................... 88

PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/ STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN NORVEGIA ........ 90

PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN SUEDIA ............... 93

PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN ESTONIA ............ 97

PRACTICI FISCALE IN SUSȚINEREA / STIMULAREA ACTIVITAȚII DE CDI ÎN UNGARIA ....... 101

7. Alte exemple de practici aflate în curs de implementare ......................... 103

ACTORII PRINCIPALI CDI ÎN ESTONIA ........................................................................................................ 104

REFORMAREA GUVERNANȚEI CERCETĂRII PUBLICE ÎN REPUBLICA CEHĂ ............................. 107

ACTORI CDI ÎN CIPRU ........................................................................................................................................ 109

DESCHIDEREA PIEȚEI MUNCII PENTRU CERCETĂTORI în republica cehă ................................. 111

IMPLEMENTAREA ȘI CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE CDI ÎN BULGARIA ........................ 113

RECOMPENSAREA CALITĂȚII ȘI EXCELENȚEI RESURSEI UMANE DE CDI ÎN BULGARIA ..... 115

CREȘTEREA FINANȚĂRII COMPETITIVE PENTRU CERCETAREA DE BAZĂ ÎN AUSTRIA ...... 117

FURNIZAREA DE RESURSE UMANE DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN ESTONIA .................... 119

FACILITAREA ACCESULUI MEDIULUI ECONOMIC LA FINANȚAREA PENTRU INOVARE ÎN REPUBLICA CEHĂ ................................................................................................................................................ 122

IMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI INOVĂRII FIRMELOR ÎN PORTUGALIA .............................. 124

4

ÎNTĂRIREA LEGĂTURILOR ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI INDUSTRIE ÎN AUSTRIA ...................................... 126

ÎMBUNĂTĂȚIREA RELAȚIEI DINTRE APORTUL DE INOVARE ȘI REZULTATUL INOVĂRII IN AUSTRIA .................................................................................................................................................................. 128

CONCENTRAREA PE PRIORITATILE CDI IN STRATEGIILE NAȚIONALE ȘI REGIONALE DE SPECIALIZARE INTELIGENTĂ ÎN REPUBLICA CEHĂ ............................................................................. 131

CONSOLIDAREA LEGĂTURILOR PUBLIC-PRIVATE ÎN REPUBLICA CEHĂ .................................... 134

STIMULAREA APARIȚIEI UNOR NOI COMPANII ÎN ACTIVITĂȚI BAZATE PE CUNOAȘTERE INTENSIVĂ ÎN PORTUGALIA ........................................................................................................................... 137

AGENDE DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE COMUNE ÎN PORTUGALIA ......................................... 139

VALORIFICAREA INFRASTRUCTURILOR DE CERCETARE ÎN BULGARIA ..................................... 141

5

1. Bune practici privind organizarea și coordonarea guvernamentală a activității de CDI

6

1. Titlul bunei practici

ACTORII PRINCIPALI CDI ÎN OLANDA

2. Locația bunei practici

OLANDA

3. Descrierea bunei practici

Care este provocarea la care răspunde buna practica?

Metodologie: In ce constă buna practică? Ce resurse implică? Cine este organizația responsabilă?

Politicile CDI în Olanda sunt centralizate în principal la nivel național. Administrația centrală rămâne principalul organism de finanțare, dar politicile și domeniile de interes devin treptat mai regionalizate. Sprijinul direct pentru C&I este, de asemenea, oferit din ce în ce mai mult la nivel regional, în parte deoarece CDI au devenit mai proeminente în fondurile structurale ale UE. Principalii actori politici în C&I sunt Ministerele pentru Afaceri Economice și Politicii Climatice (EAC) și Educație, Cultură și Știință (ECS). EAC și ECS împărtășesc responsabilitatea pentru politica întreprinderilor, care include politica inovării.

Ministerul Educației, Culturii și Științei finanțează cercetarea în universități, respectiv cercetarea fundamentală și supervizează programele de cercetare aplicativă finanțate de Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice.

Guvernul olandez alocă 2% din PIB, în 2019, pentru sectorul CDI, înregistrându-se un oarecare regres față de ritmul planificat de creștere până la 2,5 % în 2020.

Există 2 miniștri, unul care se ocupă în principal de învățământul superior și altul care se ocupă de învățămâtul primar și secundar. Politica în materie de cercetare aplicată și inovare este realizată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice, finanțarea acestora fiind în mare măsură responsabilitatea acestuia.

Ministerul Educației, Culturii și Științei finanțează cu precădere cercetarea fundamentală (fără un efect economic în primii 5-10 ani de la implementare).

Numărul de ENI (echivalent normă întreagă) este de 48.800 în universități, cercetatorii olandezi aflându-se pe locul 2 în topul celor mai productivi oameni de știință.

Cercetarea din cele 13 universități din Olanda este finanțată cu sume forfetare din fonduri ministerului, bugetul anual fiind de 2,7 mld Euro.

Toate cele 13 universități s-au situat in anii precedenți în top 200 și ocupă locul 6 în Global Competitiveness Index.

Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice promovează:

Un climat de afaceri competitiv. Prin eliminarea reglementărilor inutile și crearea unei politici fiscale favorabile afacerilor.

Politica specifică pentru inovare și întreprindere pentru sprijinirea întreprinderilor în domenii în care este cu adevărat necesară. Acest lucru face ca Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice să fie punctul central de acces pentru informații și servicii guvernamentale în domeniul inovației, exportului și finanțării. O atenție

7

suplimentară se acordă creării condițiilor favorabile pentru domenii cheie precum substanțele chimice, apa și energia.

Un sector agroalimentar de nivel mondial, care poate fi consolidat în continuare prin investiții în inovație și durabilitate.

Sprijin pentru afaceri olandeze în străinătate. Prin diplomația economică, de exemplu, și asistența ambasadelor și consulatelor.

Energia curată, fiabilă. Energia curată este și un prim produs de export.

Practici de afaceri care iau în considerare natura și bunăstarea animalelor. Acest lucru creează un echilibru între economie și ecologie.

Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice are în vedere toate problemele economice și climatul. Aceste două lucruri sunt interconectate, inextricabile.

Economia este privită ca motorul ce aduce prosperitatea, bunăstarea și progresul. Din motivul că lumea de mâine este creată de antreprenorii de astăzi, Ministerul ajută antreprenorii să facă afaceri mai durabile și depune toate eforturile pentru a se asigura sustenabilitatea.

Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice are ca atribut principal consolidarea capacităţilor de inovare şi competitivitate ale economiei olandeze.

Finanțarea CDI la nivel național este structurată pe 3 linii mari de finanțare:

1. Linia 1- se realizează direct prin Ministerul Educației, Culturii și Științei, fiind dedicată universităților (buget total de 2,7 mld Euro);

2. Linia 2 – se realizează prin intermediul NWO (buget de 530 mil Euro) în regim competitiv, prin organizarea de apeluri de proiecte; Observație: În ultimii 10 ani s-a observat existența unei presiuni extrem de mari, atât pentru cercetători, cât și pentru minister, datorită numărului foarte mare de propuneri de proiecte și a ratei de succes situată mult sub 10%, în acest sens lucrându-se în acest moment la identificarea unor soluții pentru diminuarea acestor presiuni;

3. Linia 3 – implică fonduri guvernamentale (Ministerul Educației, Culturii și Științei, Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice, alte ministere), fonduri provenite din mediul economic, diverși alți actori interesați, inclusiv fonduri atrase prin Horizon 2020 (buget total de 700 mil Euro). Observație: Există și aici o presiune foarte mare pentru depunerea de proiecte și atragerea de fonduri.

În ceea ce privește sprijinirea startup-urilor și spinoff-urilor ministerul implicat în finanțarea unor programe dedicate este cel al Afacerilor Economice și Politicii Climatice. (de ex. programul StartupDELTA). În ceea ce privește cadrul legislativ de funcționare al acestora, nu există unul specific care ar putea îngrădi/limita atractivitatea lor, existând doar un Cod de conduită. În prezent există dezbateri destul de serioase la nivelul universităților cu privire la redevențele pe care ar trebui să le încaseze acestea ca urmare a sprijinului acordat startup-urilor.

Pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale la nivelul structurilor de CDI, în prezent universitățile sunt cele mai interesate pentru dezvoltarea acestora, atât în scop propriu pentru dezvoltarea propriei rețele de spinoff-uri, cât și pentru dezvoltarea unei curricule pentru studenții interesați de o educație în acest sens.

Organizațiile și fundațiile fără scop lucrativ nu joacă un rol important în finanțarea CDI în

8

Olanda.

Principalele organisme de implementare a politicii de CDI sunt:

Organizația Olandeză pentru Cercetări Științifice (NWO)

Asociația universităților dinOlanda (VSNU)

Academia Regală de Arte și Științe Olandeze (KNAW)

Agenția Olandeză pentru Întreprinderi (RVO).

4. Impact

Ministerele importante pentru activitatea de CDI (Ministerele pentru Afaceri Economice și Politicii Climatice (EAC) și Educație, Cultură și Știință (ECS) etc.) au mai degrabă rol de facilitatori pentru legiferare.

Cadrul legislativ nu este reglementat excesiv și se revizuiește anual / o dată la cinci ani, dar nu sunt schimbări majore de strategie.

Este foarte importantă stabilitatea și continuitatea cadrului legislativ și a strategiei naționale de CDI.

5. Potențial de transfer în România

Ce ar putea fi transferat în România? Ce ar trebui shimbat pentru a face buna practică relevantă pentru România?

Colaborarea și încrederea între actorii CDI este critică pentru capacitarea forței de cercetare-dezvoltare și inovare – se impune o colaborare strânsă între ministere. Cooperarea între actorii implicați în sistemul CDI nu este de natură să reducă competitivitatea acestora, ci dimpotrivă reprezintă un element stimulativ din această perspectivă.

6. Referințe

1. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Netherlands/country-report

2. https://www.government.nl/ministries

3. RAPORTUL VIZITEI în OLANDA elaborat în cadrul proiectului: „Consolidarea capacităţii instituționale a Ministerului Cercetării şi Inovării prin optimizarea proceselor decizionale în domeniul de cercetare-dezvoltare şi inovare”, SIPOCA 393

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Netherlands/country-report

https://www.government.nl/ministries

9


ORGANIZAȚIA OLANDEZĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ (NWO)


Olanda




Sistemul olandez de cercetare este eficient datorită unei combinații inteligente de colaborare, concurență, asigurarea calității, infrastructura bună și alegerea unor direcții de cercetare în concordanță cu provocările societatii;

Cercetarea în Olanda are legături strânse cu sectorul public (inițiativele Smart City) și privat (agenții economici oferă suport financiar proiectelor de mare anvergură), dar aceste programe sunt susținute de Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice, nu de NWO;

Organizația Olandeză pentru Cercetare Științifică (NWO)este o structură independentă cu rol important în finanțarea cercetării și stimularea inovării în Olanda.Politica de CDI a NWO este stabilită de Ministerul Educației, Culturii și Științei, fiind facilitată cercetarea de top de nivel mondial cu impact asupra societății.

NWO are un buget anual de cca 1 miliard de EURO; 6300 de proiecte de cercetare fiind finanțate de NWO, prin 6 linii de finanțare.

NWO coordonează 9 institute de cercetare proprii, acestea beneficiind de o finanțare de bază la care se adauga finanțarea prin proiecte de cercetare;

NWO asigură evaluarea / clasificarea institutelor de cercetare și a universităților după criterii definite în mod transparent.

NWO pune mai mult accent pe criteriile legate de calitatea metodologiei de cercetare atunci când evaluează propunerile și nu doar pe performanțele trecute ale aplicanților.

În ultimii ani s-a observat că există o presiune foarte mare pe cercetatori și cadrele universitare, ceea ce face ca sistemul să își piardă din eficiență; acest lucru a condus la dezbateri ample cu privire la modul în care s-ar putea reduce aceasta presiune, pe de o parte prin reducerea cerințelor referitoare la indicatorii de CDI pentru cadrele universitare și punerea unui mare accent pe cariera didactică, și pe de altă parte prin realizarea unei etape de preselecție a temelor de cercetare la nivelul universităților;

Abordarea „Money Follows Cooperation” oferă posibilitatea creării de valoare adăugată pentru proiectele de cercetare prin utilizarea expertizei din străinătate care nu este disponibilă în Olanda sau nu este prezentă la nivelul dorit;

NWO nu finanțează întreprinderi private, dar întreprinderile mari pot cofinanța cu minim 30% din valoarea bugetului public proiecte mari, transdisciplinare (10 mil Euro finantare

10

NWO și 3 mil Euro întreprinderea mare).

4. Impact

Transferul de cunoștințe între cercetarea fundamentală și aplicată realizată în colaborare de instituțiile publice și organizațiile private contribuie la reflecția asupra oportunităților și riscurilor cercetării, oferind cercetătorilor posibilitatea de a anticipa aceste consecințe, în urma cărora sunt crescute șansele inovațiilor sustenabile.

NWO a constatat că implicarea stakeholderilor din societate în formularea și realizarea programelor și proiectelor de cercetare pot asigura un angajament mai mare din partea acestora.



Existența unei organizații naționale pentru cercetare și știință, independentă din punct de vedere politic, care să fie responsabilă de evaluarea și acreditatea pentru cercetare a universităților, institutelor și a celorlalte organizații de cercetare publice, ar fi benefică pentru România.

Finanțarea de bază a cercetării și a inovării realizată în universități și INCD-uri, precum și finanțarea competitivă pentru cercetarea până la TRL 4-5 se poate realiza printr-o asemenea organizație națională pentru cercetare și știință.

6. Referințe


2. https://www.nwo.nl



https://www.nwo.nl/

11


ORGANIZAȚIA OLANDEZĂ PENTRU CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ APLICATĂ (TNO)


Olanda




În cadrul politicii privind cercetarea aplicată, în 2010 au fost identificate nouă „sectoare de top” cu importanță strategică pentru Olanda.

În Olanda există șase organizații pentru cercetarea aplicată care primesc finanțare publică, cea mai mare dintre acestea fiind Organizația Olandeză pentru Cercetarea Științifică Aplicată (Netherlands Organisation for Applied Scientific Research - TNO).

TNO, a fost fondată prin lege în 1932 pentru a permite utilizarea noilor cunoștințe de către guvern și mediul economic. Ca organizație reglementată de dreptul public, TNO este independentă, nu face parte din niciun guvern, universitate sau companie.

TNO activează prin cei 3200 de specialiști din institutele proprii (similare institutelor naționale de cercetare-dezvoltare), având misiunea de a conecta oamenii și cunoașterea pentru a crea inovații care să sporească puterea competitivă a industriei și bunăstarea societății într-un mod durabil.

TNO colaborează cu diverși parteneri în următoarele nouă domenii strategice:

Clădiri, infrastructură și maritim: „Construcții robuste, utilizare durabilă”

Economia circulară și mediul: „Direcționarea și accelerarea sustenabilității”

Apărare, siguranță și securitate: „Ne punem cunoștințele și tehnologia pentru a funcționa pentru siguranță și securitate”

Energie: „Mai rapid către furnizare de energie durabilă”

Viață sănătoasă: „Concentrarea pe participare, nu pe boală”

Industrie: „Inovarea pentru ocuparea forței de muncă, sănătate și bunăstare”

Tehnologia informației și comunicațiilor: „Interpretarea și accelerarea transformării digitale”

Analiză strategică și politică: „Transformarea problemelor complexe în inovații concrete”

Trafic și transport: „Ajutor la crearea unor orașe viabile, durabile”

TNO este condus de Consiliu executiv și un Consiliu de supraveghere.

Consiliul de supraveghere al TNO este responsabil de supravegherea politicii Consiliului executiv și de consiliere a acestuia. Consiliul de supraveghere are șapte membri numiți prin decret regal. Președintele și trei dintre membri sunt numiți la recomandarea ministrului afacerilor economice și politicii climatice (dintre care unul este recomandat de către Consiliul Central de Lucrări). Trei membri sunt numiți la recomandarea ministrului

12

educației, culturii și științei.

Consiliul executiv TNO este însărcinat cu administrarea organizației și are autorizarea completă în acest sens, în măsura în care aceasta nu este atribuită altor organisme în conformitate cu Legea TNO. Cei patru membrii ai Consiliului executiv al TNO sunt numiți prin decret regal, un membru fiind recomandat de ministrul apărării și ceilalți membri (inclusiv președintele) de ministrul afacerilor economice și politicii climatice.

4. Impact

La fiecare patru ani, în strânsă colaborare cu părțile interesate, TNO eleaborează un plan strategic care descrie modul în care își va îndeplini misiunea. Acest plan este propunerea TNO către societate, strategia acesteiafiind o reflectare a tendințelor pe care le observă în societate și tehnologie.

În strânsă coordonare cu părțile interesate, au fost definite cinci domenii pe care TNO se va concentra. Acestea sunt în concordanță cu provocările și ambițiile politicii sectoarelor de top și a temelor sociale din Olanda și restul Europei.



Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare ar putea funcționa sub egida unei organizații naționale de cercetare științifică aplicată. În acest fel, INCD-urile vor putea, pe de o parte, să identifice domeniile strategice pentru utilizarea inovației de către mediul economic și societatea românească, și pe de altă parte își vor putea elabora planuri strategice proprii pe termen mediu și lung.

6. Referințe

1. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-netherlands-2017

2. https://www.tno.nl/

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-netherlands-2017

https://www.tno.nl/

13


ASOCIAȚIA UNIVERSITĂȚILOR DIN OLANDA (VSNU)


Olanda




Asociația Universităților din Olanda (Association of Universities in the Netherlands - VSNU)reunește cele 14 universități din Olanda cu un total de cca 54.500 angajați și aproximativ 300.000 studenți. Finanțarea publică anuală a celor 14 universități este de aproximativ 3,9 miliarde Euro.

Sistemul olandez de evaluare a abilităților elevilor și selecție pentru a urma o carieră ce implică studii avansate (BSc, MSc, PhD) are loc prima data la vârsta de 12 ani. În ultima perioadă există o serie de dezbateri la nivelul ministerului educației și al societății cu privire la capacitatea de decizie a adolescenților la vârsta de 12 ani, părinții fiind de fapt cei care decid.

VSNU trebuie să facă față unui număr de provocări referitoare la dezvoltarea durabilă, menținerea poziției de top în educație și CDI, creșterea semnificativă a numărului de studenți concomitent cu scăderea fondurilor alocate per student, toate aceste provocări provocând o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemului și personalului.

VSNU are programe speciale de burse și finamțare pentru studenți performanți din statele UE.

Abordarea clasică a CDI a fost până recent reprezentată de Triunghiul de aur (Guvern – CDI – Industrie), în prezent fiind considerată abordarea Piramida de platină sau Triple Helix în care este introdusă și societatea pentru a identifica politici, priorități, necesități, ceea ce a dus la crearea „Coalitiei pentru Cunoaștere”.

Olanda și-a stabilit un număr de focused countries cum ar fi Germania, Indonezia, India și China în care investește din punct de vedere al dezvoltării relațiilor de cooperare în domeniul CDI.

Educația antreprenorială devine din ce în ce mai importantă și necesară, dar încă nu există universități antreprenoriale.

4. Impact

Toate universitățile care fac parte din VSNU sunt în top 200 cele mai bune universități din lume.

Universitățile din Olanda alocă o importanță deosebită domeniului CDI, atât prin

14

programele proprii de cercetare, cât și prin stimularea atragerii finanțării prin programele proprii și prin programele NWO.



O asociație similară în România ar putea să acționeze în mod unitar pentru crearea unui sistem de identificare timpurie a abilităților elevilor și consilierii acestora în ceea ce privește studiile pe care să le urmeze. De asemenea, ar putea fi stabilite criterii unitare de evaluare a performanțelor sistemului de educație și a celui de cercetare universitară.

6. Referințe


2. https://www.vsnu.nl



https://www.vsnu.nl/

15


PRINCIPALI ACTORI CDI ÎN NORVEGIA


Norvegia




Norvegia este o monarhie constituțională cu o democrație parlamentară. Legislația și Bugetul sunt decise în Parlamentul norvegian cu cameră unică, Storting. Acesta adoptă legislația, aprobă bugetul național, autorizează planurile și liniile directoare pentru activitățile statului și votează proiectele de lege și propunerile guvernului.

În schema de mai jos sunt prezentaţi cei mai importanți actori și relațiile dintre diferitele niveluri de politică, având rolul central RCN și structurile specifice de consultanță și coordonare.

Ministerul Educației și Cercetării (MER) este responsabil pentru universități, colegii universitare, o mică secțiune a institutelor și pentru coordonarea politicii generale de cercetare în limitele principiului sectorial. Distribuie jumătate din alocările bugetare guvernamentale pentru CDI, inclusiv finanțarea pe categorii pentru învăţământul superior și o mare parte din bugetele Consiliului de Cercetare din Norvegia (RCN). Departamentele de cercetare ale MER și departamentul pentru învățământul superior sunt responsabile pentru guvernarea RCN și a învățământului superior. În acest scop, MER folosește instrumente de guvernare și coordonare atât dure, cât și blânde. Măsurile dure includ finanțarea bazată pe performanţă sau legislația universitară; măsuri mai blânde constau dintr-un amestec de stimulente și presiune în cazul fuziunilor universitare.

Nivelul politic șipolitica transversală

la nivel înalt

Storting(Parlamentul)

GuvernulAdunări ad-hoc

la nivel înalt

MinistereMinisterul Educaţiei şi

CercetăriiMinisterul Comerțului, Industriei și Pescuitului

Ministerul Sănătății și Serviciilor de Îngrijire

Alte 12 ministere

Agenții, organeconsultative şi de finanțare în CDI

Consiliului de Cercetare din Norvegia (RCN)

Innovation Norway(IN)

Siva

21 strategii

Generatoride CDI

Universităţi şi Colegiiuniversitare

Institute de CercetareSpitale

(instituţii de sănătate)Industria

16

Ministerul Comerțului, Industriei și Pescuitului (MTIF) este rezultatul fuziunii din 2014 a portofoliilor pentru comerț, industrie și pescuit. Gestionează cel de-al treilea buget CDI după MER și Ministerul Sănătății. Are responsabilitatea generală pentru politica industrială și de inovare și propriul său departament de CDI. Este autoritatea care guvernează Innovation Norway (IN), cu 51% din acțiuni, în timp ce 49% aparțin autorităților județene. Corporația pentru Dezvoltare Industrială din Norvegia (Siva) este, de asemenea, deținută de MTIF. De asemenea, asigură un sfert din finanțarea RCN și este responsabil pentru institutele de cercetare publică tehnico-industrială (PRI).

Ministerul Sănătății și Serviciilor de Îngrijire este al doilea furnizor de cheltuieli publice în CDI după MER. Aceasta se datorează creșterii bugetare considerabile din ultimii ani. Acest minister joacă un rol special, deoarece un procent mare din bugetul său nu este canalizat prin programele RCN.

Alte ministere cu portofolii de CDI considerabile includ Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Petrolului și Energiei, Ministerul Climei și Mediului, Ministerul Administrațiilor Locale și Modernizării și Ministerul Agriculturii și Alimentației. Ministerul Apărării poate, de asemenea, să dispună de un buget considerabil de finanțare, care este în parte rezervat institutelor de cercetare proprii.

4. Impact

Proiectul bugetului anual pentru Parlamentul norvegian (Storting) este supus unor negocieri ample în cadrul guvernului. Pentru inițiativele, planurile și strategiile individuale de politici, guvernul și ministerele individuale pot formula cărți albe și le trimit la Storting. Deși are o formă și o anvergură diferită față de cărţile albe anterioare privind cercetarea, Planul pe Termen Lung pentru cercetare și învățământul superior 2015-2024 (LTP) în sine este o carte albă.

Majoritatea domeniilor politice și bugetelor sunt coordonate la nivelul guvernului central. Cheltuielile publice de CDI provin aproape exclusiv din bugetele administrațiilor publice centrale. Guvernul, condus de primul ministru, include 15 ministere și fiecare, în conformitate cu constituția norvegiană, este destul de independent în ceea ce privește formularea și executarea politicilor.



Extinderea numărului de ministere ce finanţează direct activităţi de CDI.

Desemnarea clară a direcţiilor de finanţare pentru fiecare minister, către o anumită categorie de instituţii generatoare de CDI.

Predictibilitatea finanţării CDI în cadrul ministerelor pe baza unor stategii multianuale.

6. Referințe

https://doi.org/10.1787/9789264277960-en.

MER (2016), "Background report: OECD Innovation Policy Review of Norway", Ministry for Education and Research, Oslo.

https://doi.org/10.1787/9789264277960-en

17


GENERATORI DE CDI ÎN NORVEGIA


Norvegia




La nivel de performanță în cercetare, sistemul norvegian operează cu trei sectoare principale: i) sectorul privat, ii) sectorul învățământului superior și iii) sectorul institutelor, unde acesta din urmă constituie o caracteristică particulară a sistemului norvegian. Conform celor mai recente date, sectorul industrial a reprezentat 44% din totalul CDI, în timp ce sectorul învățământului superior a reprezentat 32%, iar restul de 24% a fost realizat de sectorul institutelor.

Datorită creșterii substanțiale a activității de CDI în sectorul asistenței medicale, precum și a accesului îmbunătățit la datele care disting activitatea de cercetare din spitale, statisticile naționale operează uneori și cu sectorul asistenței medicale ca o a patra categorie, deși sectorul reprezintă încă o pondere destul de mică din totalul cheltuielilor în cercetare și dezvoltare (6% în 2013).

În anul 2015, sectorul norvegian de învățământ superior cuprindea 33 de instituții de stat, dintre care 8 universități și 25 de colegii universitare de stat. În plus, Norvegia are o varietate de 21 de instituții private de învățământ superior. În total, acestea constituie un sector destul de dispersat și eterogen, aspect care este în prezent supus unei reforme majore.

Față de alte țări, o pondere relativ ridicată a CDI norvegiene este realizată de institutele de cercetare, un sector care este, de asemenea, destul de eterogen, atât în ceea ce privește dimensiunea, profilul, cât și statutul lor juridic. Sectorul include atât institutele orientate către sectorul public, cât și cele orientate către industrie, unde ultimul grup joacă un rol important în derularea cercetării contractuale pentru companii norvegiene și străine.

4. Impact

În cadrul sectorului de învăţământ superior activitatea de cercetare este destul de concentrată, întrucât cele opt universități (inclusiv spitale universitare) efectuează mai mult de 80% din cheltuielile totale pentru CDI.

Institutele de cercetare sunt printre cele mai active organizații norvegiene din punct de vedere al participării la programele-cadru ale UE. Grupul SINTEF este de departe cel mai mare jucător din sectorul institutelor norvegiene și este unul dintre cele mai mari institute

18

de cercetare din Europa de Nord.

Având în vedere structura bazată pe resurse a economiei norvegiene, în Norvegia există relativ puține companii mari cu activitate intensă în CDI. Conform statisticilor din anul 2013, cele mai mari 100 de companii performante de cercetare-dezvoltare reprezintă mai puțin de jumătate (44%) din totalul activităților de CDI din Norvegia. Prin urmare, în comparație cu majoritatea celorlalte țări, o pondere relativ ridicată a cercetării private din Norvegia este realizată de IMM-uri. Conform celor mai recente statistici OCDE STI din anul 2012, 51% din cheltuielile private pentru cercetare-dezvoltare (BERD) norvegiană se realizează în companii cu mai puțin de 250 de angajați. Datele neoficiale de la Eurostat indică faptul că compania petrolieră de stat Statoil a fost cea mai mare entitate în domeniul CDI în anul 2014. Cu toate acestea, o mare parte a cercetării-dezvoltării în sectorul petrolului este realizată în afara companiilor, ceea ce reflectă rolul cheie al institutelor de cercetare din sectorul privat.



Sprijinirea echitabilă (ca finanţare de bază, tipuri de proiecte, investiţii şi întreţinere infrastructură) a celor 3 mari generatori de CDI din România, precum şi încurajarea specializării lor, astfel: (i) institutele Academiei Române – 70% cercetare fundamentală şi 30% cercetare aplicativă; (ii) cercetarea universitară – 50% cercetare fundamentală şi 50% cercetare aplicativă; (iii) institutele de cercetare (INCD) – 30% cercetare fundamentală şi 70% cercetare aplicativă/ inovare.

Creşterea importanţei activităţii de inovare, prin implicarea departamentelor de CDI ale agenţilor economici în programe şi proiecte de CDI, precum şi atragerea de fonduri private.

6. Referințe

OECD (2017), OECD Reviews of Innovation Policy: Norway 2017, OECD Reviews of Innovation Policy, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/9789264277960-en.

RCN (2015), Research for Innovation and Sustainability. Strategy for the Research Council of Norway 2015-2020, Research Council of Norway, Oslo.

https://doi.org/10.1787/9789264277960-en

19


AGENȚII DE FINANȚARE ŞI MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR DE CDI ÎN NORVEGIA


Norvegia




Principalele agenţii de finanţare şi monitorizare a activităţilor de CDI din Norvegia sunt:

Consiliului de Cercetare din Norvegia (RCN) este actorul intermediar dominant în politica Ariei norvegiene a științei, tehnologiei și industriei (STI) începând cu anul 1993. Are o poziție și un mandat unic în rândul țărilor OCDE, deoarece combină finanțarea pentru cercetarea de bază, precum și pentru cercetarea aplicativă, orientată către industrie și colaborare. Rolul consiliului este, printre altele, de a "promova un sistem integrat de CDI care furnizează cercetări de înaltă calitate, dezvoltă cunoștințe pentru a face față provocărilor cheie ale societății și sectorului de afaceri, favorizează interacțiunea dinamică în cadrul sistemului de CDI la nivel național și internațional și creează un cadru pentru învățare, aplicare și inovare".

RCN are o structură organizată pe trei niveluri, formată dintr-un Consiliu Executiv (autoritatea sa cea mai înaltă), 4 comisii de cercetare separate și 60 de comisii de programe și comitete specifice. Fiecare dintre aceste comisii are în componenţă membri din diferite domenii (universități, colegii, institute, industrie etc.). Cele două niveluri de top sunt formate din reprezentanți norvegieni. Din cei 512 membri ai comisiilor de programe, 38 nu sunt norvegieni. Majoritatea experților externi care examinează propunerile RCN și sunt angajați în paneluri de evaluare a propunerilor sunt recrutați din străinătate. Operațiunile RCN sunt conduse de un preşedinte executiv, plus patru directori executivi responsabili pentru patru direcţii tematice (știință; inovație; societate și sănătate; energie, resurse și mediu), completate de o a cincea direcţie pentru sarcini administrative și câteva unități orizontale, inclusiv o unitate responsabilă pentru activitățile internaționale.

Innovation Norway (IN) este al doilea furnizor major de sprijin public pentru inovare. Aceasta a fost creat în 2004 ca o fuziune a diferitelor bănci și agenții de sprijin pentru afaceri publice, inclusiv instrumente agricole, industriale și de finanțare a exportului. Agenția își descrie sarcina ca o "misiune socială largă și complexă", cu sprijinul creaţiei valorii sectorului privat în centrul activităților sale. Misiunea și activitățile IN au o dimensiune globală, dar și regională. Are birouri internaționale, activități de aprovizionare și promovare a tehnologiei, promovare la export și marketing turistic. De asemenea, IN își îndeplinește mandatul regional prin birouri în toată Norvegia, cu accent pe regiunile mai puțin industrializate și mai puțin centrale, care primesc cea mai mare parte a finanțării sale.

Domeniile prioritare de acțiune ale agenției sunt definite funcțional astfel: start-up-uri,

20

companii în creștere, clustere și medii de afaceri. Internaționalizarea și durabilitatea sunt cele două activități transversale de bază. Cele patru instrumente principale sunt asistența la internaționalizare, finanțarea prin împrumuturi și subvenții, servicii de cluster și servicii de consultanță.

Corporația pentru Dezvoltare Industrială din Norvegia (Siva), cu sediul în Trondheim, este o companie publică de investiții în inovare deținută de MTIF, care a fost fondată în 1968 cu 40 de angajați. Își completează portofoliul de politici investind și deținând o infrastructură fizică care poate găzdui companii individuale promițătoare, care doresc să crească sau să se relocheze. Agenția deține proprietatea integrală sau parțială a peste 40 de companii imobiliare și un număr de incubatoare. În plus, are capitaluri proprii în peste 100 de companii de inovare și le oferă consultanță, spațiu, rețele și, în unele cazuri, finanțare. Siva primește, de asemenea, fonduri de la Ministerul Administrațiilor Locale și Modernizării pentru rolul său în programul cluster cu trei agenții. În total, Siva a investit în 150 de clădiri cu peste 600.000 m2 și în jur de 40 de incubatoare care găzduiesc numeroase start-up-uri.

4. Impact

RCN este o agenție guvernamentală care raportează MER, cu o autoritate specială extinsă. Finanțarea sa provine din aproape toate ministerele (MER oferă 40% și MTIF 25%). Bugetul său general a fost de aproximativ 950 de milioane EUR în 2015, destul de substanțial pentru o țară de 5 milioane de locuitori, deși include câteva elemente de finanțare compactă pentru PRl. Aproximativ 25% din toate finanțările publice de CDI sunt canalizate prin RCN. Are peste 470 de angajați, iar în 2015 a acordat subvenții către aproximativ 5000 de proiecte, de la finanțarea pe scară largă a centrelor științifice până la subvenții individuale mici pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM).

IN este co-deținută de MTIF (51%) și autoritățile județene (49%), cu 700 de angajați în toată Norvegia. Agenția este guvernată de un consiliu de administrație, care numește 15 consilii locale pentru a conduce birourile regionale. Bugetul său total este de 3,4 miliarde NOK (aproximativ 380 milioane EUR). 2 miliarde NOK sunt furnizate de Ministerul Comerțului, Industriei și Pescuitului, 716 milioane NOK de Ministerul Agriculturii și Alimentației (reflectând rolul important al IN în acest sector) și 471 milioane NOK de către municipalități. Restul provine de la Ministerul Afacerilor Externe pentru probleme de internaționalizare și de la Ministerul Administrațiilor Locale și Modernizării.



Crearea a două agenţii guvernamentale pentru distribuirea fondurilor şi monitorizarea activităţilor de CDI, cu responsabilităţi diferite (de ex. cercetare fundamentală / cercetare aplicativă , respectiv inovare).

Creşterea importanţei activităţii de inovare, prin implicarea agenţilor economici şi atragerea de fonduri private.

Includerea de specialişti străini atât în procesul de organizare şi funcţionare a agenţiilor, cât şi în procesul de selecţie a proiectelor de CDI pentru finanţare.

21

6. Referințe

1. RCN (2015), Research for Innovation and Sustainability. Strategy for the Research Council of Norway 2015-2020, Research Council of Norway, Oslo.

2. IN (2016), Annual Report 2015, Innovation Norway, Oslo, www.innovasjonnorge.no/aarsrapport/2015/full.html.

http://www.innovasjonnorge.no/aarsrapport/2015/full.html

22


ACTORII PRINCIPALI CDI ÎN SUEDIA


Suedia




Sistemul suedez de inovare se caracterizează printr-un sector academic foarte mare, care este aproape în întregime deținut public și care consumă mai mult de două treimi din creditele guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare și un sector de afaceri intensiv în cercetare și dezvoltare, dominat de câteva companii foarte mari. Rata Suediei de investiții în cercetare și dezvoltare este foarte mare în comparație internațională – 3,25% din PIB (2016) – dar aproximativ 2/3 din aceasta este în sectorul privat, iar restul este foarte concentrat pentru universități.

Puținele companii foarte mari și intensive în domeniul cercetării și dezvoltării Volvo, Ericsson, Sandvik, SCA, Electrolux și AstraZeneca au o poziție importantă în mod tradițional în economia suedeză, de asemenea în ceea ce privește inovația și reînnoirea industrială, care datează din epoca Războiului Rece și doctrine ale politicii naționale de securitate și întreprinderi ale vremii, care au accentuat auto-susținerea națională prin menținerea monopolurilor de stat pe partea cererii și a giganților industriali din partea ofertei. În ultimele decenii, sectorul serviciilor a crescut și și-a mărit considerabil cota din PIB, iar capacitatea suedeză de inovare s-a diversificat semnificativ.

Eforturile actuale de politică pentru a reduce dependența de marile companii multinaționale (MNCs) pentru inovare includ programe guvernamentale de sprijin pentru startup-uri și firme de înaltă tehnologie și îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru IMM-uri. Așa cum s-a menționat, partea publică a sistemului de cercetare și inovare este dominată de universități și există doar un rol marginal pentru institutele publice de cercetare de tipul celor găsite în multe alte țări (Hallonsten 2017). Principalele documente care reglementează cercetarea și inovarea în sectorul public sunt proiectul de lege al cercetării și proiectul de lege privind cercetarea în domeniul energiei (ambele elaborate la fiecare patru ani, ultima dată în 2016), precum și strategia națională de inovare care a fost emisă în 2012 oferă orientări generale pentru politica de inovare suedeză până în 2020. În aceste documente și în alte documente politice guvernamentale de cercetare și inovare, mesajul este adesea transmis că sistemul de cercetare și inovare este într-o formă relativ sănătoasă, dar, cu toate acestea, are nevoie de unele ajustări, pentru a asigura competitivitatea suedeză pe termen lung, care se consideră că depinde foarte mult de profilarea strategică și de mobilizarea în domenii de bază precum știința materialelor, știința vieții și cercetarea climatică, și consolidarea interacțiunii destul de slabe între mediul academic și industrie. Din punct de vedere istoric, administrația publică națională suedeză s-a caracterizat prin ministere guvernamentale relativ mici (în comparație internațională) și agenții

23

guvernamentale mai mari, cu responsabilități pentru domenii de politică specifice.

Există două agenții majore în domeniul politicilor de cercetare și inovare, Consiliul de cercetare suedez (Vetenskapsrådet) și Agenția suedeză pentru sisteme de inovare (Verket för Innovationssystem, VINNOVA), care distribuie finanțare pentru cercetare și inovare în apeluri deschise și în domenii și programe specifice la instrucțiunea guvernului. De asemenea, aceștia sunt actori importanți în furnizarea de consultanță politică guvernului. Autoritatea suedeză pentru învățământ superior (UKÄ) este responsabilă pentru statisticile sectorului învățământului superior, alături de Statistici Suedeze (CSB). Alți actori importanți ai sistemului sunt Agenția Suedeză de Cercetare a Apărării, Agenția pentru Energie, Consiliul de Cercetare Suedez pentru Mediu, Științe Agricole și Planificare Spațială (Formas) și Consiliul Suedez de Cercetare pentru Sănătate, Viață Muncă și Bunăstare (Forte), toți aceștia sunt importanți finanțatori în cercetare și inovare în domeniile lor. Mai ales Formas a primit o atenție sporită și un mandat mai mare după ce proiectul de cercetare din 2016 a lansat noi inițiative în domeniul cercetării climatice. Cadrul de finanțare R&I este completat de o serie de fundații de cercetare semi-publice non-profit, în special Fundația Cunoașterii și Fundația pentru Cercetări Strategice și câteva fundații private de cercetare, dintre care se remarcă în special câteva fundații Wallenberg. Bugetul de cercetare guvernamental suedez este dominat de subvențiile bloc instituționale pentru universități și colegii, care sunt încă distribuite în principal în funcție de diviziunile istorice / tradiționale ale facultăților. Tendința pe termen lung este, totuși, că astfel de finanțări de blocuri instituționale pentru cercetare în universități sunt în scădere în raport cu finanțările terților (Dahlstrand et al 2017; Engwall și Nybom 2007).

4. Impact

Încă din anii ’90, a existat o agendă de reformă ambițioasă pentru sistemul academic, care vizează promovarea colaborării universitare cu alte sectoare, în primul rând actori de afaceri și din sectorul public, dar și societatea civilă să consolideze competitivitatea cercetării suedeze și să facă universitățile partenere mult mai active în sistemul național de inovare. Aceste ambiții de reformare a sistemului au fost împărțite în întregul spectru politic și, prin urmare, au fost puse în aplicare indiferent de partidele politice aflate la putere și au îndepărtat universitățile de structurile lor organizatorice descentralizate, tradiționale și destul de rigide, spre un rol mai antreprenorial în conformitate cu politica de inovare și cercetare, deși această transformare este departe de a fi finalizată, iar universitățile poartă urme puternice ale vechilor idealuri organizaționale.

Proiectul de lege al cercetării din 2016 a subliniat colaborarea academică cu societatea, în contrast cu proiectele de lege predecesoare a căror orientare se bazează mai degrabă pe specializarea strategică și promovarea excelenței în cercetare. O dezvoltare paralelă pentru a remodela sectorul relativ mic al institutelor de cercetare din Suedia a fost încheiată în 2016, când trei grupuri de instituții, formate în timpul unui proces de două decenii de fuziuni și reorganizări ale mai multor institute specifice industriei existente, au fost contopite în RISE - Institutele de cercetare din Suedia, organizată ca o întreprindere privată, dar aproape în totalitate deținută de guvern (Hallonsten 2017).



24

Cercetarea și inovarea joacă un rol esențial în generarea unei creșteri economice inteligente și durabile și în crearea de locuri de muncă. Prin producerea de noi cunoștințe, cercetarea este esențială pentru dezvoltarea unor produse, procese și servicii noi și inovatoare, care permit creșterea productivității, a competitivității industriale și, în cele din urmă, a prosperității.

Sistemele de CDI constituie ecosisteme complexe care necesită mai multe elemente pentru a funcționa în mod optim. Printre acestea se numără o bază științifică publică solidă care să producă rezultate de calitate ridicată, o participare intensă a întreprinderilor la activitățile de inovare, fluxuri de cunoștințe fluide și abundente între actorii din domeniul C&I, și bune condiții cadru care să permită dezvoltarea inovării în întreprinderi.

În baza analizei referitoare la politica de CDI din cadrul rapoartelor de țară ale Comisiei privind România este important să se identifice principalele blocaje în sistemul național de CDI, care împiedică contribuția deplină a CDI la creșterea economică și a productivității, răspunsul politic la provocările identificate să fie unul adecvat, iar creșterea investițiilor trebuie să meargă în paralel cu reforme profunde în vederea creșterii eficienței și a calității.

6. Referințe

1. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Sweden/country-report

2. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report

3. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/country-specific-recommendations-2019-research-and-innovation-analysis

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Sweden/country-report

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/country-specific-recommendations-2019-research-and-innovation-analysis


25

2. Bune practici privind resursa umană si infrastructura în activitatea de CDI

26


FURNIZAREA DE RESURSE UMANE DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN OLANDA


Olanda




Există o presiune continuă pe piața forței de muncă, în special pentru locurile de muncă STEM și TIC. Olanda are o forță de muncă extrem de educată, dar s-a confruntat cu provocări pentru a răspunde nevoilor emergente și în schimbare ale pieței muncii. O provocare principală rămâne lipsa studenților de știință și inginerie pentru a răspunde cererii potențiale de muncă. Deși numărul absolvenților de STEM la 1.000 de locuitori cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani este în creștere, acesta este în continuare considerabil mai mic decât media UE și acest decalaj este în creștere. În același timp, există o cerere foarte mare pentru persoanele cu expertiză tehnică și TIC pe piața muncii olandeză (Van der Aalst și Van den Beukel, 2017; ROA, 2017). În cadrul profesiilor tehnice, această cerere este ridicată la toate nivelurile de învățământ, în timp ce în sectorul TIC este în principal o cerere pentru profesioniști cu înaltă calificare. În 2017, un sfert dintre angajatorii din sectorul TIC au întâmpinat dificultăți pentru a atrage oameni cu abilitățile potrivite (Statistici Olanda, 2017). Un indiciu elocvent al provocării privind capitalul uman pentru cercetare și inovare este clasamentul scăzut al Țărilor de Jos în ceea ce privește învățământul terțiar (locul 49) și în special numărul absolvenților de STEM (locul 88) din Indicele global de inovare al Universității Cornell, INSEAD și WIPO - chiar dacă Olanda ocupă locul 3 în totalul indicelui.

Programele de doctorat funcționează bine, dar având în vedere „supraproducția” absolvenților de doctorat în raport cu cererea de forță de muncă în mediul academic, este important să se dezvolte în continuare căi alternative de carieră. În general, nivelul șomajului titularilor de doctorat este neglijabil, dar poate exista loc pentru îmbunătățirea utilizării acestei forțe de muncă cu înaltă calificare în economia olandeză bazată pe cunoaștere.

Această provocare a fost recunoscută de câțiva ani de către guvernul olandez. Au fost luate inițiative pentru abordarea acesteia. În special, Pactul tehnologic olandez 2020 a fost implementat pentru a reduce deficitul de forță de muncă, prin stabilirea de conexiuni mai bune între educație și piața muncii. În plus, fiecare sector de vârf a dezvoltat și implementat o agendă de capital uman specifică sectorului, cu scopul de a consolida conexiunile între piața muncii și educația din anumite sectoare.

Ministerul Educației, Culturii și Științei (ECS) a încheiat un acord cu universitățile pentru a spori implicarea sectorului privat în formarea doctoranzilor. Acesta a anunțat o creștere a numărului de doctori în științe industriale și intenționează să experimenteze scheme comune de doctorat din mediul academic-public.Între timp, ministerul realizează un experiment pentru a acorda doctoranzilor burse în loc de contracte de muncă. Acest lucru

27

ar putea crește în continuare numărul absolvenților de doctorat. În cele din urmă, guvernul și-a extins dreptul de a răsplăti un doctorat pentru a include profesori asociați, alături de profesori plini.

Această provocare este bine cunoscută, iar guvernul a luat măsuri. Cu toate acestea, impactul acestor acțiuni va avea efect numai pe termen lung. În același timp, există deja o nevoie stringentă de personal tehnic și TIC. Impactul acestei provocări diferă puternic pentru fiecare regiune. Noi inițiative regionale sunt deja luate de guvernele provinciale, cum ar fi Gelderland, care investește 14 milioane EUR în colaborări între firme și educație. O altă inițiativă interesantă în acest sens este luată de un consorțiu condus de Brainport, numit Talent Coalition Netherlands (2017), care solicită un plan național de acțiune care să atragă talente internaționale pentru a umple golurile de pe piața muncii. Consiliul de Stat a fost împotriva planurilor de extindere a dreptului de a răsplăti un doctorat și a experimentului cu doctoranzi. Acesta avertizează asupra riscului de evicțiune a angajaților de către doctoranzi și a riscului de a crea „doctoranzi de clasa a doua”. În ceea ce privește extinderea dreptului de a acorda un doctorat, Consiliul constată că motivele pentru extinderea acestui drept sunt slab motivate. Acesta subliniază riscurile de a elimina responsabilitățile acordate profesorilor cu drepturi depline în legea educației universitare. În ciuda acestor rezerve ale Consiliului, ambele inițiative au fost puse în aplicare. Între timp, consiliile universitare par să se lupte cu modul în care se pot confrunta atât cu doctoranzii, cât și cu dreptul de a acorda un doctorat (VSNU, 2017). Poate dura ceva timp pentru ca sistemul olandez să se adapteze acestor modificări.

În comparație cu media UE, Olanda are un număr mult mai mare de absolvenți doctoranzi la 1.000 de locuitori cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (UE: 1,07 în 2013; NL: 1,88 în 2015). Numărul de 6,68 cercetători la 1.000 de locuitori (2015) este, de asemenea, mai mare decât media UE de 5,61 (2015). Oamenii de știință olandezi sunt printre cei mai mobili oameni de știință din lume. Există un echilibru între cercetătorii ieșiți și cei veniți, atât cantitativ din punct de vedere al numărului de cercetători, cât și calitativ în ceea ce privește scorurile de citare. Imigrația (temporară și permanentă) și emigrarea cercetătorilor este în echilibru.

Olanda (25,38% în 2015) este mult în urmă în ceea ce privește ponderea femeilor cercetător. Ministerul ECS a anunțat o investiție de 5 milioane EUR pentru numirea a 100 de doamne profesor în următorii cinci ani. De asemenea, va investi în „doctorate industriale” și va promova „doctoratele de societate” la departamentele guvernamentale pentru a lărgi posibilitățile de carieră pentru cercetători (Ministerul ECS, 2017).

Pentru creșterea excelenței în cercetarea națională, începând cu anul 2000, în Olanda a

fost inițiat un amplu program de dezvoltare a resurselor umane în domeniul CDI, care a

culminat cu Granturile Spinoza (caacterizate de lipsa oricarei îngrădiri birocratice sau

administrative) în valoare de 2,5 mil Euro/5 ani pentru tineri cercetători remarcabili, care

mai târziu au dus la câștigarea de către Olanda a celui mai mare număr de granturi ERC

(European Research Council). De asemenea, a fost înființat, în paralel cu programul

doctoral clasic, un nou tip de program post-universitar numit Postdoctoral Engineering

Program (program de 2 ani pentru absolvenții angajați în companii pe proiecte dedicate

unor subiecte aplicate).

În 2017, Parlamentul olandez a aprobat o nouă lege care oferă unei game mai largi de

cercetători, în special profesori asociați, dreptul de a supraveghea candidații și a acorda

titlul de doctor.

28

4. Impact

Primele rezultate ale Pactului arată că fluxul de studenți noi în studii tehnice este în creștere, la fel și ponderea studenților de sex feminin. Întrucât va dura timp până când acești studenți vor accesa piața forței de muncă, este de așteptat ca lipsurile să rămână până atunci. Aceste deficiențe sunt cele mai presante în locuri de muncă tehnice și TIC, conform Agenției olandeze de asigurări pentru angajați (UWV), care a întocmit o listă de locuri de muncă cu cele mai presante deficiențe.

Șomajul a scăzut în 2016 la 5,4%, depășind așteptările ex-ante de aproximativ 6,1%. Această scădere este continuă, întrucât șomajul a atins 5,1% în martie 2017 (Statistici Olanda, 2017). Ratele de ocupare a populației cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, cu studii superioare terminate, continuă să crească. Ponderea angajaților care au terminat învățământul terțiar (ca % din populația activă) este de asemenea în creștere. Același lucru este valabil și pentru ponderea oamenilor de știință și a inginerilor din grupa de vârstă 25-64 de ani. Ponderea cercetătorilor de sex feminin este în creștere lentă; 20% dintre profesori sunt acum femei. Cu toate acestea, dacă tendința continuă în ritmul actual, până în 2035 se va obține o egalitate deplină de gen în profesorat.

Granturile Spinoza au creat premizele ca Olanda să devină țara care găzduiește cel mai mare număr din prestigioasele granturi acordate de ERC (European Research Council).



Asigurarea dezvoltării și specializării resursei umane pentru CDI prin finanțarea unor programe ample și de lungă durată trebuie să reprezinte baza sistemului de CDI.

Libertatea și încrederea acordată colectivelor de cercetare sunt elementele esențiale pentru succesulîn cercetare. În acest sens se impune reducerea la minim a poverii administrative pentru sistemul CDI.

6. Referințe



RAPORTUL VIZITEI în OLANDA elaborat în cadrul proiectului: „Consolidarea capacităţii instituționale a Ministerului Cercetării şi Inovării prin optimizarea proceselor decizionale în domeniul de cercetare-dezvoltare şi inovare”




29


DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII CDI ÎN NORVEGIA


Norvegia




Investițiile în infrastructura de cercetare constituie un element important în Planul pe Termen Lung pentru cercetare și învățământul superior 2015-2024 (LTP) al Norvegiei.

Inițiativa Națională de Finanțare pentru Infrastructura de Cercetare a fost lansată ca parte a monitorizării cărții albe a guvernului privind cercetarea. Acest document a stabilit o diviziune clară a responsabilității pentru investițiile în infrastructura de cercetare, făcând distincția între echipamentul de bază și infrastructura de cercetare cu caracter național.

Finanțarea este, de asemenea, asigurată pentru participarea norvegiană la cooperarea nordică, europeană și în alte domenii internaționale privind infrastructura de cercetare, inclusiv participarea norvegiană la faza de implementare a proiectelor din Forumul de Strategie Europeană pentru Infrastructurile de Cercetare (ESFRI). Începând cu anul 2015, instituțiile de cercetare norvegiene participă în 24 din 48 de inițiative ESFRI. Norvegia va găzdui trei dintre inițiativele ESFRI (CESSDA, ECCSEL și SIOS).

4. Impact

Finanțarea pentru infrastructura de cercetare care implică investiții externe ce depășesc 23 milioane EUR este tratată la nivel ministerial sau guvernamental. Consiliul de Cercetare din Norvegia (RCN) a implementat inițiativa de a asigura o interfață adecvată între finanțarea infrastructurii de cercetare și alte finanțări de cercetare, precum și de a facilita o evaluare integrată a echilibrului dintre investițiile naționale și participarea la infrastructurile internaționale de cercetare.

Consiliului de Cercetare din Norvegia i-a fost atribuită responsabilitatea de a întocmi o foaie de parcurs națională pentru investiții în infrastructura de cercetare. Această foaie de parcurs prezintă proiectele de infrastructură la scară națională și internațională, în care RCN recomandă Norvegiei să investească în viitorul apropiat și include proiecte ESFRI. RCN și-a stabilit următoarele obiective:

- sprijinirea participării norvegiene la organizațiile internaționale de cercetare cu infrastructură de cercetare avansată;

- obținerea finanțărilor parțiale pentru facilitățile de cercetare din Norvegia de la părțile interesate din străinătate;

- colaborarea cu grupurile de cercetare pentru a obține o mai bună cunoaștere a

30

infrastructurii existente.



Stabilirea în Strategia Naţională pentru CDI a României de măsuri concrete pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii CDI, făcând distincția între echipamentul de bază și infrastructura de cercetare cu caracter național.

Evaluarea integrată a echilibrului dintre investițiile naționale și participarea la infrastructurile internaționale de cercetare.

Adaptarea obiectivelor RCN cu privire la proiectele de infrastructură la scară națională și internațională, la realitătile naţionale (româneşti):

- sprijinirea participării româneşti la organizațiile internaționale de cercetare cu infrastructură de cercetare avansată;

- obținerea finanțărilor parțiale pentru facilitățile de cercetare din România de la părțile interesate din străinătate;

- colaborarea cu grupurile de cercetare pentru a obține o mai bună cunoaștere a infrastructurii existente.

6. Referințe


31


DEZVOLTAREA RESURSEI UMANE PENTRU CDI ÎN NORVEGIA


Norvegia




În ultimele decenii, cercetătorii străini au avut o pondere din ce în ce mai mare în obţinerea de noi titluri de doctor în Norvegia. În timp ce persoanele cu cetățenie non-norvegiană reprezentau mai puțin de 10% din diplomele de doctorat la începutul anilor 1990, proporția străinilor a ajuns acum la mai mult de o treime.

Atragerea talentelor străine în cercetare către instituțiile de CDI norvegiene a fost o prioritate importantă în politicile norvegiene de CDI. Cartea albă din 2013 subliniază o necesitate generală de a atrage talente străine în cercetare, însă în termeni de măsuri practice, guvernul se referă la responsabilitatea Consiliului de Cercetare din Norvegia (RCN) și a universităților individuale și solicită o mai bună utilizare a măsurilor europene existente (de ex. burse Marie Skłodowska Curie). Un program cuprinzător de burse internaționale a fost, de asemenea, creat pentru a sprijini eforturile de recrutare.

Instituțiile de cercetare norvegiene sunt, în general, deschise să găzduiască cercetători bine calificați din străinătate și folosesc în activitățile lor de recrutare măsuri precum secțiunea norvegiană a ERA-MORE, rețeaua europeană de portaluri de mobilitate a cercetătorilor. Publicarea postărilor pe portalul EURAXESS Jobs este de asemenea frecvent utilizată. Conform statisticilor UE, 66% din posturile de cercetare norvegiene sunt publicate pe acest portal, în timp ce media UE se ridică la 43,7%.

În anul 2015, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat o strategie de cooperare consolidată cu șase țări non-europene, așa-numita strategie Panorama. Această strategie intenționează să consolideze cooperarea cu învățământul superior și cercetarea din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud și Japonia.

Mai multe agenții guvernamentale, instituții de învățământ superior (HEI) și alte organizații au un rol deosebit în furnizarea de studii doctorale în Norvegia. Ministerul Educației și Cercetării are responsabilitatea generală pentru finanțarea stagiilor de doctorat, în principal prin alocarea fondurilor bloc către HEI. Un număr semnificativ de doctorate sunt, de asemenea, finanțate prin programe de cercetare gestionate de RCN. În plus, Ministerul Sănătății și Serviciilor de Îngrijire care deține spitale universitare are un rol semnificativ în finanțarea candidaților la doctorat în științe medicale și medicale. Consiliul de cercetare din Norvegia (RCN) are, de asemenea, o funcție consultativă față de Ministerul Educației și Cercetării privind educația doctorală. Agenția norvegiană de asigurare a calității pentru învățământul superior (NOKUT) este responsabilă pentru asigurarea calității și dezvoltarea calității în toate instituțiile norvegiene de învățământ superior. La nivel de doctorat, NOKUT are un rol direct în acreditarea programelor de doctorat din colegiile universitare.

32

În general, Norvegia este o țară în care egalitatea de gen este prioritară și unde echilibrul de gen este accentuat în mai multe domenii. Acesta este și cazul sistemului de CDI, în care echilibrul dintre cercetătorii bărbați și femei a fost îmbunătățit semnificativ în ultimele decenii.

4. Impact

HEI sunt responsabile pentru furnizarea de formare doctorală și pentru emiterea diplomelor de doctorat. În prezent, 23 de instituții de învățământ superior din Norvegia sunt autorizate să ofere programe de doctorat, dintre care 8 universități, 8 colegii universitare de specialitate și 6 colegii universitare. Stagiul de doctorat are loc și în alte organizații care nu au propriile programe de doctorat, dar unde lucrează o parte considerabilă a doctoranzilor. Cercetătorii, medicii și alți profesioniști din domeniul sănătății sunt implicați în pregătirea doctorală. De asemenea, cadrele didactice din colegiile universitare fără programe de doctorat sunt înscriși în programele de doctorat din universități.

În anul 2015, un număr total de 1.436 de titluri de doctor au fost acordate la instituțiile de învățământ superior norvegiene. Aceasta reprezintă o ușoară scădere față de anul de vârf din 2013, când s-au acordat 1.524 de titluri. După o creștere puternică și constantă a numărului de diplome de doctorat din ultimele decenii, numărul se pare că s-a stabilizat în jur de 1.500 în ultimii ani. O contribuție semnificativă la creșterea recentă a fost aceea că mai multe femei obțin doctorate. Din perspectiva genului, anul 2014 a fost un punct de reper, deoarece a fost primul an în care majoritatea diplomelor (51%) au fost acordate femeilor.

Conform statisticilor privind ocuparea forței de muncă, aproape toți deţinătorii de doctorat din Norvegia sunt angajați. Doar aproximativ 1% dintre deţinătorii de doctorat care și-au primit diploma după 1990 au fost înregistrați ca șomeri în 2009. Mai mult, majoritatea celor înregistrați ca șomeri în 2009 au absolvit în 2009.

Încă din 1986, femeile au reprezentat majoritatea studenților, iar din 2000 ponderea a crescut la aproximativ 60%. În ceea ce privește personalul total din CDI, ponderea femeilor era de 36% în 2013. În spatele acestor cifre globale există totuși diferențe mari între sectoarele și domeniile de cercetare. În sectorul industriei, doar 26% din totalul personalului de CDI sunt femei, în timp ce femeile constituie 47% în sectorul învățământului superior. De asemenea, femeile sunt bine reprezentate în rândul cercetătorilor din sectorul institutelor, unde reprezintă 42% din totalul personalului de CDI.

De asemenea, femeile rămân în urmă în ceea ce privește pozițiile academice de top din Norvegia. Conform "She Figures 2015", 25% din toate posturile academice de top (gradul A) din Norvegia sunt deținute de femei. Acesta este aproximativ același nivel ca și în celelalte țări nordice.



Atragerea talentelor străine în cercetare către instituțiile de CDI româneşti prin oferirea de burse pentru studii de master/ doctorat, prin schimburi de specializare cu instituţii similare din Europa.

33

Oferirea de condiţii atrăgătoare de muncă şi a unei predictibilităţi pe durată medie şi lungă a celor interesaţi să lucreze în sectorul CDI din România.

Publicarea ofertelor de burse şi/sau locuri de muncă pe portalul EURAXESS Jobs şi mediatizarea activităţii de CDI din România pe canale social media.

6. Referințe

1. OECD (2017), OECD Reviews of Innovation Policy: Norway 2017, OECD Reviews of Innovation Policy, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/9789264277960-en.

2. She Figures Team, She Figures 2015: Gender in Research and Innovation, report prepared for the Directorate-General for Research and Innovation, 2015.

34


FURNIZAREA DE RESURSE UMANE DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN SUEDIA


Suedia




Distribuţia în procente a forţei de muncă pe sector de ocupare: agricultură - 2%, industrie -12% şi servicii - 86%.

Deși este o țară mică și depinde foarte mult de exporturi, Suedia are o poziție puternică la nivel internațional în ceea ce privește resursele umane pentru o economie inovatoare.

Numărul de doctorate noi acordate pe 1000 de locuitori cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani a fost de 1,67 în 2015, ceea ce înseamnă că Suedia este depășită de mai multe țări europene (Germania, Danemarca, Elveția, Slovenia, Norvegia, Marea Britanie, Olanda și Irlanda), dar încă peste media UE-28 de 1,07 (în 2013). Numărul de noi absolvenți în știință, matematică, informatică, inginerie, producție, construcție pe 1000 de locuitori este 2,09 (2015), puțin mai mic decât media UE-28 de 2,32 și, în consecință, cu 15 țări europene în față (inclusiv Marea Britanie, Finlanda, Franța, Austria, Danemarca și Germania), unele cu mult înainte, precum Irlanda cu 3,62 și Marea Britanie cu 2,98.

Performanța suedeză a acestor indicatori a rămas stabilă în ultimul deceniu. O performanță ridicată în educație, de la învățământul preșcolar și până la învățământul terțiar, a fost o prioritate politică ridicată în Suedia și va continua să fie o problemă importantă, nu în ultimul rând, date fiind provocările pe care le aduce imigrația.

După ce a scăzut dramatic în matematică, știință și lectură în Programul OCDE pentru Evaluarea Internațională a Studenților (PISA) de la prima evaluare din 2000, Suedia și-a îmbunătățit poziția semnificativ în PISA din 2015 în toate cele trei categorii (OCDE 2017).

O inițiativă politică recentă a guvernului actual a produs o reformă legislativă care are drept scop legarea mai bună a nivelului de învățământ primar și secundar de învățământul terțiar, printr-un program limitat (de 5 ani) pentru a oferi cadrelor universitare posibilitatea și stimulente pentru obținerea calificărilor; prin formare pedagogică pentru a lucra ca profesori specialiști la nivelul școlii gimnaziale (Guvernul Suedez 2016c).

4. Impact

Consiliul de cercetare suedez a lansat în 2017 prima versiune a așa-numitului „barometru de cercetare suedez", un sondaj global al cercetărilor suedeze în comparație internațională, măsurat prin treizeci de indicatori, incluzând bibliometrie și măsuri cantitative comune, precum cele găsite în bazele de date Eurostat și OCDE. Raportul

35

„barometru” se concentrează în mod natural asupra sectorului academic, deoarece acesta domină cercetarea și dezvoltarea finanțată public în Suedia.

Concluziile din raport reflectă concluziile din rapoartele RIO și anterioare: cu un nivel de investiții relativ ridicat în cercetare și dezvoltare și cu o pondere ridicată a cercetătorilor, Suedia are rezultate bune în cercetare și are un sistem de cercetare orientat pe plan internațional.



Pentru obținerea unor rezultate reale și vizibile este necesar un nivel de investiții ridicat atât în infrastructura de cercetare, cât și în creșterea atractivității si specializarea resursei umane. Una din măsurile benefice deja luate sunt prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2016 (și metodologia adoptată în august 2017) care prevede scutirea de taxe pe venitul personal rezultat din activități de CDI, cu scopul de a se oferi stimulente personalului implicat în activități de CDI.

6. Referințe








36

Titlul bunei practici

DISPONIBILITATEA RESURSELOR PENTRU UN SISTEM ȘTIINȚIFIC DE EXCELENȚĂ ÎN GERMANIA


Germania




Sistemul științific german a suferit modificări importante. O parte din aceste schimbări au fost determinate de schimbări externe ale cererii de învățământ superior (educație liceală mai scurtă și desființarea serviciului militar obligatoriu), precum și de schimbările de politică care au propulsat diferențierea învățământului superior și a cercetării în Germania, cel mai proeminent condus de Inițiativa pentru Excelență. Guvernele federale și ale landurilor au schimbat constituția în decembrie 2014 pentru a oferi condițiile pentru inițiativele comune, care vor îmbunătăți continuu calitatea cercetării în universitățile germane, precum și în institutele non-universitare de cercetare.

Unele dintre cele mai imediate provocări cu care se confruntă sistemul științific provin dintr-o finanțare de bază insuficientă și o dependență din ce în ce mai mare de fonduri terțe, care implică costuri administrative substanțiale și pot constrânge traiectoriile de cercetare de cele care pot atrage finanțare. Alte provocări apar din structura de personal a universităților germane. Lipsa de posturi permanente limitează oportunitățile de carieră pentru tinerii cercetători (EFI, 2017). De asemenea, Germania continuă să aibă un deficit de mobilitate la compararea numărului de cercetători care raportează părăsirea Germaniei cu numărul celor care intră în 2013 (EFI, 2017). Domeniul ingineriei este afectat în special, deoarece aproximativ jumătate din toate pozițiile deschise nu pot fi ocupate după prima rundă aanunțării deschiderii pozițiilor.

Schimbări majore de politică au rezultat din continuarea inițiativelor comune importante ale guvernelor federale și ale landurilor, care au intrat în vigoare în 2016 și 2017. Ultima extindere este concepută pentru a oferi 760.000 de noi absolvenți (comparativ cu 2005) cu studii superioare. În acest scop, guvernul federal a furnizat 9,9 mil. EUR, iar landurile 9,4 mil. Euro (PNR, 2016). O schimbare importantă în Pactul pentru învățământul superiorconstă în introducerea de fonduri dedicate pentru îmbunătățirea calității. O parte din Pactul pentru Învățământul Superior 2020 este reprezentată de faptul că universitățile înregistrează o creștere a sumei forfetare pentru costurile indirecte ale proiectului din subvențiile de la Fundația Germană pentru Știință (DFG) de la 20% la 22% începând cu 2016. Landurile acoperă 2% suplimentar, în timp ce guvernul federal continuă să finanțeze 20%.

Guvernele Federale si Regionale - ale Landurilor au ajuns la un acord în iunie 2016 pentru o Strategie de Excelență cao continuare aInițiativei pentru Excelență începând cu 2017 (GWK, 2016d). Strategia de Excelență va fi un program permanent, cu un buget total de 533 milioane EUR cofinanțat de guvernul federal (75%) și landurile în care se află universitățile

37

finanțate.

O altă inițiativă comună a guvernelor federale și ale landurilor este Programul pentru sprijinul tinerilor oameni de știință, care are ca scop crearea a 1.000 de posturi suplimentare de profesori în Germania între 2017 și 2032. Guvernul federal finanțează programul cu până la 1 miliard de euro și universitățile concurează pentru finanțare.

În februarie 2017, guvernul federal a anunțat o strategie de internaționalizare a educației, științei și cercetării. Strategia are ca scop consolidarea excelenței și susținerea sinergiilor prin colaborarea internațională. A fost planificată extinderea și consolidarea rețelelor, creșterea vizibilității cercetării în Germania, precum și crearea mai multor sucursale și centre de informare ale actorilor germani de cercetare din străinătate.

Parlamentul federal a aprobat legea pentru protecția drepturilor de autor în societatea cunoașterii în iunie 2017. Legea definește - printre altele - un prag de 15% pentru materialele protejate prin drepturi de autor care pot fi utilizate gratuit în educație.

4. Impact

Continuarea Pactelor pentru cercetare și inovare și a Pactului pentru învățământul superior, precum și crearea Strategiei de Excelență sunt semne foarte pozitive pentru angajamentele guvernelor federale și ale landurilor în fața științei și cercetării de excelență în Germania. Rămâne de văzut în ce alte moduri guvernele federale și landurile vor folosi noile oportunități de colaborare create prin schimbarea constituției care să permită parteneriate permanente.

Eficiența inițiativelor comune guvernele federale și landurile este evaluată anual prin rapoartele de monitorizare ale Conferinței comune de știință. Inițiativa pentru excelență a fost supusă unei evaluări ample de către un comitet de experți internaționali în 2016 (IEKE, 2016), iar rezultatele au stat la baza formulării Strategiei de excelență.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul politicilor publice de CDI, cu vointa Guvernului referitoare la calitatea cercetării în universități, precum și în institutele naționale de cercetare-dezvoltare. Unele dintre cele mai imediate provocări cu care se confruntă sistemul științific provin dintr-o finanțare de bază insuficientă și o dependență din ce în ce mai mare de fonduri terțe, care implică costuri administrative substanțiale și pot constrânge traiectoriile de cercetare de cele care pot atrage finanțare.

6. Referințe

1. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Germany/country-report

2.http://www3.weforum.org/docs/GCR2018/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2018.pdf

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Germany/country-report

http://www3.weforum.org/docs/GCR2018/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2018.pdf

38


ÎNCURAJAREA RECRUTĂRII CERCETĂTORILOR DE CĂTRE FIRMELE DIN MEDIUL PRIVAT ÎN PORTUGALIA


Portugalia




Portugalia se numără printre țările UE cu cea mai mică pondere de cercetători cu normă întreagă în sectorul de afaceri ca procent din totalul de locuri de muncă în cercetare și dezvoltare. Cu toate acestea, măsurile care vizează îmbunătățirea nivelului de ocupare a științelor, inclusiv recenta lege 57/2017, sunt axate în mare parte pe recrutarea de către organizațiile publice de cercetare. Pe lângă faptul că pune o povară pentru astfel de organizații, în special universitățile, care se confruntă cu restricții bugetare, politica nu a abordat un blocaj cheie pentru promovarea ocupării forței de muncă cu înaltă calificare si anume barierele existente în atragerea și păstrarea titularilor de doctorat în companii de afaceri. În plus, nu există stimulente puternice pentru recrutarea titularilor de doctorat de către serviciile publice în general.

Promovarea ocupării deținătorilor de doctorat ar putea contribui atât la combaterea problemei lipsei de locuri de muncă cu înaltă calificare, cât și la creșterea capitalului uman în organizațiile non-academice, în special în sectorul de afaceri. Într-adevăr, „firmele nu percep publicațiile academice ca surse relevante de informații pentru inovare” (FCT, 2013). (Comisia Europeană, 2017c). În același timp, firmele nu sunt dispuse să angajeze mai mule resurse umane calificate (doctori în științe), în ciuda stimulentelor fiscale de care ar putea beneficia.

Odată cu publicarea Decretului-lege 57/2016 și a Regulamentului privind ocuparea forței de muncă în știință, s-au făcut pași importanți în direcția creșterii durabilității profesiei de cercetător științific. Procesul a implicat o largă discuție publică, inclusiv un „marș pentru știință”. Noua legislație oferă o bază pentru recrutarea, prin contracte pe termen lung, a titularilor de doctorat care au lucrat mai mulți ani pe perioadă determinată în unități de cercetare. Potrivit președintelui FCT, această lege „a schimbat situația oamenilor de știință din Portugalia”. Înseamnă că „norma de angajare a doctoranzilor este un contract [de muncă] și nu o bursă de stagiu”, astfel încât „să-l ducă pe omul de știință la normalitate” în ceea ce privește piața muncii.

Astfel a fost definit un set de 8 linii de acțiune pentru angajarea științifică. Acestea sunt concentrate mai ales pe organizații academice, și anume universități și unități de cercetare. Doar ultima linie se referă la angajarea științifică de către firmele private, folosind sistemul de credite fiscale de cercetare și dezvoltare (SIFIDE) ca instrument de inducție.

39

4. Impact

Noul cadru legal este pozitiv prin faptul că oferă condiții îmbunătățite pentru activitățile de cercetare, precum și pentru angajarea titularilor de doctorat. Cu toate acestea, Programul de stimulare a forței de muncă științifice avantajează mai mult cercetarea științifică. Este important să se promoveze, de asemenea, angajarea deținătorilor de doctorat în alte organizații, în special în administrația publică și în firmele private. În unele cazuri, discursul politic presupune implicit că cea mai bună carieră pentru titularii de doctorat este în organizațiile de cercetare, ceea ce sugerează că ar trebui să urmeze o carieră de cercetare de bază.

Acest lucru consolidează atitudinea negativă a multor doctoranzi față de un loc de muncă obișnuit în afara instituțiilor academice. Portugalia va profita cel mai mult din investițiile sale în educație cu înaltă calificare, dacă titularii de doctorat se răspândesc prin diferite tipuri de organizații pentru a stimula un proces de fertilizare. Mai mult, SIFIDE a fost singurul instrument utilizat pentru promovarea unei astfel de rute cu rezultate destul de slabe obținute până acum.

Prin urmare, este nevoie de stimularea ocupării deținătorilor de doctorat dincolo de mediul academic. Acest lucru este esențial pentru ca Portugalia să aprofundeze capitalul uman în administrația publică și în organizațiile de afaceri și pentru ca „Sistemele deschise de cercetare atractive” și „Mediul prietenos cu inovația” să fie traduse în crearea de locuri de muncă și niveluri îmbunătățite de productivitate și competitivitate.



Noua legislație oferă o bază pentru recrutarea, prin contracte pe termen lung, a titularilor de doctorat care au lucrat mai mulți ani pe perioadă determinată în unități de cercetare. Modelul se poate aplica in Romania, prin vointa politica si promovarea unei colaborari eficiente intre sistemul CDI si mediul de afaceri.

6. Referințe

1. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/portugal_ro 2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-portugal 3. https://interactivetool.eu/f/extensions/DGGROW4/DGGROW4.html

https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/portugal_ro

https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-portugal


https://interactivetool.eu/f/extensions/DGGROW4/DGGROW4.html

40

3. Bune practici pentru sustinerea proceselor de ITT (Inovare și Transfer Tehnologic)

41


ECONOMIA DIGITALĂ ȘI SOCIETATEA ÎN GERMANIA


Germania




Digitalizarea afacerilor și a societății reprezintă o provocare centrală pentru cercetare și dezvoltare în Germania. Pe de o parte, există un interes puternic pentru digitalizarea proceselor de producție interconectate „Industrie 4.0”. Pe de altă parte, multe companii, în special IMM-urile, subestimează importanța schimbărilor digitale. Creșterea finanțării guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în domeniul TIC a fost mai lentă decât în alte domenii, de exemplu, energie și de multe ori a neglijat oportunitățile de creștere în afara producției, de exemplu, în servicii medicale sau financiare. Este relativ puțin pus accentul pe inovațiile modelelor de afaceri în care crearea și captarea valorii economice este centrală (de exemplu, bazată pe date) și nu se concentrează neapărat pe controlul sau crearea de tehnologii în sine. Indicele economiei digitale și societății (DESI) se situează pe locul 11 în Germania între toate statele membre ale UE atât în 2017, cât și în 2016, și evidențiază deficiențe particulare din lipsa serviciilor publice digitale și a guvernării electronice.

Mai multe modificări recente de politică abordează provocarea digitalizării din unghiuri diferite. Din perspectiva infrastructurii digitale, Ministerul Federal al Transporturilor și Infrastructurii Digitale („Bundesministerium für Verkehr und digital Infrastruktur”, BMVI) a anunțat o strategie pentru a cincea generație de comunicații mobile („5G-Strategie für Deutschland”) în iulie 2017 ( BMVI, 2017). Strategia combină furnizarea de frecvențe relevante, o competiție care înființează un oraș vitrine 5G, 80 milioane EUR pentru cercetare și dezvoltare aferentă 5G și coordonarea continuă între furnizorii de infrastructură TIC și utilizatori. Strategia vizează acoperirea 5G pe toate drumurile majore până în 2025.

Concentrându-se pe digitalizarea educației, BMBF a publicat o lucrare de strategie care declară o inițiativă educațională pentru societatea cunoașterii digitale („Bildungsoffensive für die digital Wissensgesellschaft”) în octombrie 2016 (BMBF, 2016a). Strategia definește domenii centrale care necesită acțiune, adică educație digitală, infrastructură digitală eficientă, cadre juridice modernizate, sprijin pentru guvernarea strategică a digitalizării (de exemplu, competențe digitale ale factorilor de decizie de top în școli și învățământul superior), precum și exploatarea potențialelor de internaționalizare. Strategia include o serie de inițiative și programe. Acestea includ, de exemplu, inițiativa de nivel înalt BMBF „Training Professional 4.0”, un studiu conceptual pentru furnizarea de servicii bazate pe cloud pentru școli, sprijin pentru crearea a până la 20 de centre regionale de competență pentru digitalizare, crearea unui centru de informații pentru Resurse educaționale deschise (OER), sprijin pentru digitalizarea programelor universitare, precum și concursuri de

42

premiere pentru vitrine de educație digitală. BMBF oferă, de asemenea, finanțare pentru infrastructura de acces la internet în toate școlile germane, dacă guvernele landurilor sunt de acord să actualizeze conceptele pedagogice și formarea profesorilor.

BMBF a lansat, de asemenea, Research Fab Microelectronics Germany („Forschungsfabrik Mikroelektronik Deutschland”) înființat în aprilie 2017. 13 institute de cercetare orientate spre aplicații (Grupul Fraunhofer pentru Microelectronică și două institute Leibniz) își unesc forțele ca o entitate de cercetare aplicată. Aceștia primesc în jur de 350 de milioane de euro de la BMBF pentru echipamente de ultimă oră. Într-o a doua etapă complementară, în 2018 au acordat 50 de milioane EUR pentru modernizări de echipamente la laboratoarele microelectronice de top din universități. De asemenea, BMBF a înființat în 2017 platforma „Lernende Systeme - platforma germană pentru inteligență artificială”, care reunește experți din științe, industrie și societate din șapte grupuri de lucru care discută domenii concrete de aplicare pentru sisteme de învățare, precum și factori tehnologici, economici și sociali.

În ceea ce privește o infrastructură digitală eficientă de informații, guvernul federal și landurile se află în prezent în negocieri cu privire la o infrastructură națională de date de cercetare (NFDI). NFDI își propune să ofere științei o ofertă de bază a capacităților de stocare a datelor și a serviciilor generice și să ofere o contribuție esențială la inițiativele europene, cum ar fi European Open Science Cloud (EOSC).

Concentrându-se pe disponibilitatea sprijinului guvernamental pentru cercetare și dezvoltare în domeniul TIC, disponibilitatea finanțării pentru această zonă de cercetare din partea guvernului federal a crescut cu 22% între 2009 și 2016, ceea ce este sub extinderea sprijinului general pentru cercetare și dezvoltare (32%) (EFI, 2017 ). Ponderea TIC în sprijinul general pentru cercetare și dezvoltare a guvernului federal a crescut lent, cu 5,7% planificat în 2016 față de 5,2% în 2015. De altfel, BMBF a acordat 50 de milioane de euro pe parcursul a cinci ani pentru Institutul German de Internet („Weizenbaum Institute for the Networked Society”) din Berlin în mai 2017. Institutul a fost format în urma unei competiții de concept, iar consorțiul câștigător este format din cinci universități și două institute de cercetare non-universitare situate la Berlin și Brandenburg.

În ceea ce privește îmbunătățirea guvernării electronice în Germania, guvernul federal a inițiat o lege pentru îmbunătățirea accesului online, care a trecut prin ambele camere ale parlamentului în iunie 2017 (Deutscher Bundesrat, 2017). Legea impune guvernelor federale, landurilor și municipale să furnizeze toate serviciile administrative online în termen de cinci ani, să le pună la dispoziție printr-un portal online central și să permită accesul printr-un singur cont de utilizator.

Acoperirea, disponibilitatea și accesibilitatea datelor guvernamentale pentru încurajarea modelelor digitale de afaceri în Germania a fost criticată în anii precedenți (EFI, 2016). Pentru soluționarea unora dintre aceste probleme, guvernul federal actual a propus modificări privind disponibilitatea datelor printr-o modificare a legii de guvernare electronică („E-Government-Gesetz”), care a trecut ambele camere ale parlamentului în iunie 2016. Legea impune administrațiilor federale să pună la dispoziția datele lor în formă digitală, cu toate că sunt limitate în ceea ce privește datele confidențiale.

În 2017, consiliul consultativ pentru economia digitală („Beirat junge digital Wirtschaft”, bjdw) și-a exprimat recomandările privind digitalizarea. Consiliul consultativ se concentrează în principal pe imaginea de ansamblu și formulează 18 recomandări privind îmbunătățirea condițiilor generale și a mediului economic pentru noile start-up-uri în economia digitală. O recomandare importantă este crearea unui nou Minister dedicat digitalizării. Alte domenii includ o mai bună educație și formare pentru antreprenorii

43

digitali de start-up, antreprenoriat feminin, sprijin pentru start-up-uri în domeniul inteligenței artificiale, îmbunătățirea infrastructurii digitale.

4. Impact

Potențialul digitalizării în societatea și economia germană este evaluat în mod activ și public. O evaluare recentă evidențiază deficiențele modelelor de afaceri digitale într-un studiu realizat pentru Comisia de experți pentru cercetare și inovare din 2016 (Müller și colab., 2016). Bahrke și colab. (2016) oferă un studiu pentru EFI privind statutul guvernării electronice în Germania.

Inițiativele politice din ultimii ani demonstrează receptivitatea factorilor de decizie în privința deficiențelor existente în status quo-ul oportunităților de cercetare și dezvoltare din digitalizare în Germania, în special în ceea ce privește guvernarea electronică. Rolul din ce în ce mai important al guvernului federal are potențialul de a depăși soluțiile de guvernare electronică idiosincratice sau izolate din landurile individuale.

EFI (2017) a recomandat TIC ca prioritate în următoarea iterație a unei Strategii de înaltă tehnică, însoțită de o guvernare mai centralizată în cadrul guvernului federal, de exemplu, un minister digital sau o agenție de inovare dedicată. În mod similar, sprijinul guvernamental pentru cercetare și dezvoltare în domeniul TIC ar putea fi consolidat, în special vizând start-up-urile și firmele tinere (EFI, 2017).



Modelul ar putea fi transferat în domeniul politicilor publice de CDI, cu vointa Guvernului de a rezolva eficienta prin digitizare, modelele de afaceri digitale, de guvernare electronică.

6. Referințe

1.https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Germany/country-report




44


INSTITUTELE FRAUNHOFER


Germania




Rețeaua Fraunhofer însumează 72 institute de cercetare, 26,000 angajați și un buget anual de 2,6 miliarde EURO, din care aproximativ două treimi este generat de cercetarea contractuală din partea industriei și a proiectelor de cercetare finanțate public, iar aproape o treime este reprezentată de finanțarea guvernului federal german.

Dezvoltarea rețelei Fraunhofer s-a bazat pe crearea de filiale pe toate continentele, cooperare strategică cu parteneri din numeroase țări, centre de management al proiectelor și reprezentanțe de marketing.

Fraunhofer aplică principiul sistemului dual la cele mai înalte niveluri de învățământ, cu programe de masterat, doctorat și postdoctorat focalizate pe cercetare aplicativă în laboratoare, în care tinerii cercetători dobândesc experiență practică într-un institut Fraunhofer.

Firmele germane și străine contractează cu institutele Fraunhofer proiecte de cercetare pe teme specifice. Forma standard de colaborare este un contract bilateral unic între o companie și un institut Fraunhofer pentru a atinge un obiectiv tehnologic convenit. Cercetarea este guvernată de contracte semnate care acoperă activitatea de cercetare și dreptul de proprietate asupra drepturilor de proprietate intelectuală.

Finanțarea institutelor de tip Fraunhofer este mixtă și anume:

o 1/3 finanțare de bază din fonduri publice (naționale, la nivel de land)

o 1/3 finanțare din contracte directe cu industria

o 1/3 finanțare pe bază de proiect

În figura următoare esste prezentată structura finanțării institutelor Fraunhofer:

45

4. Impact

Cercetarea contractuală se află într-o creștere constantă în cadrul Societății Fraunhofer, de la 1,716 Mld EUR în 2014 la 2,168 Mld EUR în 2018. Această tendința se observă în toate domeniile abordate de către rețeaua Fraunhofer : Materiale, microelectronică, procese de producție, ICT, științele vieții, Lumină și Suprafețe (laser, optică, metrologie, acoperiri de suprafețe), inovare. Numai în anul 2018 a fost înregistrat un număr de 612 patente, în creștere cu 2% față de anul anterior.



Din punct de vedere al ofertei CDI, sistemul național cuprinde circa 56 universități publice autorizate, 46 institute naționale de cercetare-dezvoltare și 65 institute naționale și centre ale Academiei Române. Acesta suferă de o subfinanțare cronică în acord cu intensitatea scăzută a cheltuielilor CDI per ansamblu (0,5% în 2017 față de media europeană de 2,7%), raportat la PIB. Cheltuielile publice CDI au scăzut de la 0,32% în 2011 la 0,21% în 2017 și la 0,12 % în 2019 (raportat la PIB), în timp ce cheltuielile în mediul de business, deși în creștere, râmân la un modest 0,29% din PIB față de 1,32% cât este media europeană.

Principalul potențial de transferabilitate constă în adaptarea sistemului de finanțare Fraunhofer la cel al INCD din România.

6. Referințe

1. www.fraunhofer.de

2. European Commission. (2019). European Innovation Scoreboard 2019: Country Profile: Romania. Retrieved October 8, 2019, from https://ec.europa.eu/docsroom/documents/35908

3. Fraunhofer-Gesellschaft zur Förderung der angewandten Forschung e. V. (2019). Jahresbericht 2018. Muenchen. Retrieved from https://www.fraunhofer.de/content/dam/zv/de/publikationen/Jahresbericht/jb2018/Fraunhofer-Jahresbericht-2018.pdf

http://www.fraunhofer.de/

https://ec.europa.eu/docsroom/documents/35908

https://www.fraunhofer.de/content/dam/zv/de/publikationen/Jahresbericht/jb2018/Fraunhofer-Jahresbericht-2018.pdf

https://www.fraunhofer.de/content/dam/zv/de/publikationen/Jahresbericht/jb2018/Fraunhofer-Jahresbericht-2018.pdf

46


SUSȚINEREA PROCESELOR DE ITT ÎN NORVEGIA


Norvegia




Toate cele 3 agenţii principale de finanţare şi monitorizare a activităţilor de CDI din Norvegia, Consiliul de Cercetare din Norvegia (RCN), Innovation Norway (IN) şi Corporația pentru Dezvoltare Industrială din Norvegia (Siva), deţin în structura lor componente importante de sprijin public pentru inovare.

Consiliul de Cercetare din Norvegia (RCN) este actorul intermediar dominant în politica Ariei norvegiene a științei, tehnologiei și industriei (STI) începând cu anul 1993. Rolul consiliului este de a "promova un sistem integrat de CDI care furnizează cercetări de înaltă calitate, dezvoltă cunoștințe pentru a face față provocărilor cheie ale societății și sectorului de afaceri, favorizează interacțiunea dinamică în cadrul sistemului de CDI la nivel național și internațional și creează un cadru pentru învățare, aplicare și inovare".

Innovation Norway (IN) este al doilea furnizor major de sprijin public pentru inovare. Internaționalizarea și durabilitatea sunt cele două activități transversale de bază. Cele patru instrumente principale sunt asistența la internaționalizare, finanțarea prin împrumuturi și subvenții, servicii de cluster și servicii de consultanță. Domeniile prioritare de acțiune ale agenției sunt definite funcțional astfel – start-up-uri, companii în creștere, clustere și medii de afaceri:

Start-up-uri: Scopul principal este sprijinirea antreprenorilor. IN lucrează la calitatea și potențialul de creștere cu instrumente financiare și nefinanciare. IN finanțează direct companiile prin finanțare pre-incipientă, incipientă și creștere timpurie și, de asemenea, sprijină intermediari precum birourile de transfer de tehnologie (TTO) sau companii de investiții cu împrumuturi speciale.

Companii în creștere: Principalele activități de sprijin sunt granturi și împrumuturi pentru investiții și creștere a companiei, cu accent pe împrumuturile pentru inovare. Acest domeniu este, de asemenea, legat de internaționalizarea IN și sprijinul la export.

Alte medii de afaceri inovatoare: Această zonă include servicii locale, precum și inițiative de cluster și rețele de afaceri. Inițiativa de cluster, administrată în cooperare cu RCN și Siva, are trei straturi (și o nouă inițiativă, numită "Clustere ca vehicule pentru transformare"):

- arena: 22 de proiecte de cluster relativ mici; - centre de expertiză norvegiene (sau NCE, de asemenea, în cooperare cu RCN): 14

centre mixte ca nucleu al unui cluster, fiecare cu o componentă regională importantă;

47

- centre globale de expertiză: 3 mari clustere cu anvergură globală.

Corporația pentru Dezvoltare Industrială din Norvegia (Siva), cu sediul în Trondheim, este o companie publică de investiții în inovare deținută de MTIF, care a fost fondată în 1968 cu 40 de angajați. Își completează portofoliul de politici investind și deținând o infrastructură fizică care poate găzdui companii individuale promițătoare, care doresc să crească sau să se relocheze. Agenția deține proprietatea integrală sau parțială a peste 40 de companii imobiliare și un număr de incubatoare. În plus, are capitaluri proprii în peste 100 de companii de inovare și le oferă consultanță, spațiu, rețele și, în unele cazuri, finanțare. Siva primește, de asemenea, fonduri de la Ministerul Administrațiilor Locale și Modernizării pentru rolul său în programul cluster cu trei agenții. În total, Siva a investit în 150 de clădiri cu peste 600.000 m2 și în jur de 40 de incubatoare care găzduiesc numeroase start-up-uri.

4. Impact

În timp ce RCN are o misiune globală unică, IN este concentrată mai mult pe activități de inovare regionale şi mature. Strategia actuală a Innovation Norway are șase priorități pentru 2020:

1. să acorde prioritate domeniilor în care Norvegia are avantaje competitive internaționale;

2. să crească provocările cu potențial global de creștere; 3. să întărească cultura antreprenorială și de cooperare pentru a completa locurile de

muncă ale viitorului; 4. să dezvolte un brand național puternic, pentru a crește competitivitatea; 5. să încurajeze crearea valorii pe baza avantajelor regionale;

să consilieze și să ofere cunoștințe cu privire la inovarea și politica industriei orientate spre viitor.



Crearea în România a unei agenţii guvernamentale pentru inovare, care să ofere asistență la internaționalizare, finanțarea prin împrumuturi și subvenții, servicii de cluster și servicii de consultanță. Această agenţie ar trebui să-şi propună priorităţi similare cu cele ale Innovation Norway: identificarea și susținerea domeniilor prioritare în care România are avantaje competitive internaționale; întărirea culturii antreprenoriale și de cooperare pentru a completa locurile de muncă ale viitorului; dezvoltarea unor branduri naționale puternice, pentru a crește competitivitatea; încurajarea crearea valorii pe baza avantajelor regionale; consilierea și oferirea de cunoștințe cu privire la inovarea și politica industriei orientate spre viitor.

6. Referințe


48


CONSOLIDAREA INOVARII ÎN FIRME, ÎN SPECIAL ÎN IMM-URI, ÎN GERMANIA


Germania




Cheltuielile de cercetare și dezvoltare (BERD) au atins 2% din PIB în 2015 în Germania, după 1,94% în 2014 (Eurostat, 2017). Urmează o linie de tendință pozitivă (2009: 1,84%) și cuprind în mod constant aproximativ două treimi din totalul cheltuielilor în cercetare și dezvoltare din Germania. În cadrul acestor tendințe pozitive generale sunt câteva provocări notabile. În primul rând, cheltuielile de cercetare și dezvoltare în Germania sunt concentrate substanțial în producția de tehnologie medie-înaltă. În special sectorul auto a fost un factor important pentru cercetarea și dezvoltarea afacerilor și reprezintă o treime din toate cercetările și cercetările interne din Germania în 2015 (Schasse, 2017).

Această concentrare are potențialul de a grupa riscurile din tendințele de cercetare și dezvoltare într-un singur sector. În al doilea rând, extinderea activităților de inovare a fost mult mai dinamică în firmele mari decât în IMM-urile din Germania. Categoria IMM-urilor a devenit mai puțin inovatoare din punct de vedere structural (IMM-urile extrem de inovatoare depășesc segmentul, iar firmele nou-create sunt comparativ mai puțin inovatoare), în special IMM-urile mici, precum și cele cu nevoi ocazionale de cercetare și-au redus investițiile (Sofka și Sprutacz, 2017). Obstacolele majore pentru inovare în IMM-uri apar din lipsa accesului la finanțarea în cercetare și dezvoltare și la angajații calificați. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare ale IMM-urilor au crescut în 2015, dar rămâne de văzut dacă aceasta constituie o inversare a tendinței permanente (EFI, 2017). În al treilea rând, firmele cu sediul în Germania și-au extins cheltuielile de cercetare și dezvoltare atât în țară, cât și în străinătate între 2011 și 2013. Cu toate acestea, cheltuielile de cercetare și dezvoltare ale firmelor străine din Germania au fost în mare măsură stabile sau compensate în aceeași perioadă (EFI, 2017). În al patrulea rând, grupul de oameni de știință și ingineri calificați în CDI germană îmbătrânește și mulți profesioniști în cercetare și dezvoltare ating vârsta de pensionare. Sunt necesare eforturi semnificative pentru a activa grupurile de angajați cu potențialîn cercetare și dezvoltare din Germania (femei, migranți, angajați pensionari) (EFI, 2017).

Printre răspunsurile politice recente care vizează inovarea în IMM-uri, este deosebit de important programul BMBF „Prioritate pentru IMM-uri” („Vorfahrt für den Mittelstand”) (BMBF, 2016c). Acesta înglobează o serie de măsuri, inclusiv o creștere de 30% a finanțării pentru cercetare și dezvoltare a IMM-urilor, acces preferențial pentru IMM-uri în programe de cercetare și dezvoltare, cum ar fi competițiile de clustere de vârf, care favorizează internaționalizarea IMM-urilor, finanțarea activităților de rețele regionale ale IMM-urilor, sprijin pentru recrutarea angajaților calificați, precum și cerința simplificată pentru cererile de subvenții ale IMM-urilor.

49

Într-un răspuns de politică mai recent, BMBF sprijină IMM-urile să finanțeze studiile de fezabilitate pentru proiecte de inovare de risc. Obiectivul principal al acestei inițiative este consolidarea potențialului de inovare și a probabilității de succes a proiectelor de cercetare și dezvoltare pentru IMM-uri.

Printre noile politici pentru creșterea transferului de tehnologie între știință și industrie, Guvernele federale și Landurile au ajuns la un acord pentru o nouă inițiativă de finanțare comună care promovează idei bazate pe cercetare, transfer de cunoștințe și tehnologie, precum și colaborarea dintre instituțiile de învățământ superior cu mediul de afaceri și societatea. Are un buget de 550 de milioane EUR între 2018 și 2027. Concentrându-se pe creșterea competitivității internaționale a cercetării și dezvoltării în Germania, BMBF a selectat 32 de grupuri și rețele care vor primi subvenții pentru internaționalizarea lor în iunie 2017. Competiția de clustere a primit evaluări pozitive. Internaționalizarea lor este modalitatea preferată de a-și extinde eficiența (EFI, 2017). În ceea ce privește consolidarea disponibilității resurselor umane calificate pentru CD, guvernul federal a reformat legea pentru sprijinirea pregătirii profesionale, care a avut efect în august 2016. A dus la o creștere a sprijinului financiar. pentru profesioniști care au dobândit calificări suplimentare cu 3,2% în 2016 la 576 milioane EUR, ajungând la 162.000 persoane fizice.

Guvernul federal a preluat finanțarea sprijinului de subzistență pentru studenții școlari și universitari în 2015. Numărul studenților susținuți a scăzut în 2016 cu 5,5%, ajungând la 823 000 de studenți. Raportul arată efecte pozitive în ceea ce privește cererile, precum și consecințe economice pentru solicitanți.

4. Impact

Germania are un sistem bine stabilit de sprijin pentru cercetare și dezvoltare în firme și multe dintre aceste programe subliniază IMM-urile, de exemplu, Programul de inovație centrală pentru IMM-uri sau Federația Germană a Asociațiilor de Cercetări Industriale (AiF). Acestea sunt însoțite de inițiative precum cercetarea în universități de științe aplicate. Răspunsurile recente ale politicilor se bazează pe principii stabilite pentru consolidarea inovației ferme sau reînnoirea eforturilor, de exemplu, „Prioritate pentru IMM-uri”. EFI (2017) sugerează că există potențial neexploatată în identificarea suprapunerilor dintre schemele de sprijin federal și landuri. Evaluarea confirmă eficiența sa în sprijinirea activităților de CD ale IMM-urilor.

Comisia de expertiză pentru cercetare și inovare a solicitat în mod repetat introducerea de credite fiscale în domeniul cercetării și dezvoltării, în mare parte din cauza barierelor de intrare relativ reduse care provin din costurile administrative pentru cererile de subvenții (EFI, 2017).

Creditele fiscale de cercetare și dezvoltare ar putea fipunepusela dispoziția grupurilor mai mari de firme și mai ales IMM-urile cu resurse limitate sprijinul pentru cercetare și dezvoltare. Deși sugestia Comisiei nu a primit prea multă atenție politică în ultimii ani, guvernul federal menționează credite fiscale în domeniul cercetării și dezvoltării în raportul său de monitorizare a Noii strategii de înaltă tehnologie din martie 2017 și intenționează să evalueze aplicabilitatea și complementaritatea acestora cu programele de suport pentru cercetare și dezvoltare (BMBF) , 2017e). Creditele fiscale de cercetare și dezvoltare ar putea fi un mod deosebit de eficient pentru extinderea bazei firmelor inovatoare din Germania pe sectoare și dimensiuni. Prin urmare, dezvoltarea este un semn pozitiv.

50

Progresul către recunoașterea mai ușoară a calificării și diplomelor dintr-un ansamblu este un alt semn pozitiv, care abordează deficiențele potențiale de resurse umane în domeniul cercetării și dezvoltării. Având în vedere tendințele demografice, sistemul german de cercetare și dezvoltare are potențialele de resurse umane neexploatate, de ex. femei, migranți, pensionari (EFI, 2017).



Modelul ar putea fi transferat în domeniul politicii publice de CDI, cu voința Guvernului de a pune accent pe dezvoltarea IMM-urilor cu valoare adăugată mare, care creaza noi tehnologii, si care au nevoie de forță de muncă cu expertiză ridicată.

Creditele fiscale de cercetare și dezvoltare ar putea fi un mod deosebit de eficient pentru extinderea bazei firmelor inovatoare din Romania pe sectoare și dimensiuni.

6. Referințe

1.https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Germany/country-report




51


DIGITAL TECH FUND - LUXEMBOURG


Luxembourg




Digital Tech Fund este parte din strategia 'Digital Lëtzebuerg' prin care statul încearcă să consolideze poziția țării în domeniul TIC.

Conceptual, este un parteneriat public privat intre Ministerul Economiei si un grup de investitori privati pentru înfiinţarea fondului Digital Tech pentru companiile din industria ITC. Digital Tech Funda fost înființat în 2016 ca fond de investiţii iniţiale şi este administrat de Expon Capital SARL. Din punct de vedere juridic, Digital Tech Fund este o societatea în comandită pe acţiuni(SCA). Dezvoltat ca un parteneriat public privat, ceilalţi acţionari sunt: Arendt & Medernach, Banque internationale à Luxembourg SA (BIL), Expon Capital, High Capital (BHS Services), POST Capital, Proximus and SES.

Pricipalii actori publici sunt Ministry of Economy, the Société Nationale de Crédit et d’Investissement şi University of Luxembourg.Scopul declarat este acela de a finanța dezvoltarea companiilor cu tehnologii inovative din industria ITC, care sunt în faza de start-up.

Fondul este eligibil pentru întreprinderi inovatoare cu o vechime maximă de 7 ani și care au dezvoltat produse de preferință sub formă de prototipuri funcționale. Fondul se concentrează în principal, dar nu exclusiv, pe investiții de capital de risc în domenii precum securitatea cibernetică, FinTech, Big Data, sănătate digitală, mass-media și rețelele de comunicare de generație viitoare, învățare digitală, „internetul lucrurilor” sau telecomunicații prin satelit și servicii.

De asemenea, Fondul Digital Tech falicitează transferului de noi tehnologii din cercetarea publică, în special de la Interdisciplinary Centre, for Security Reliability and Trust al Universității din Luxemburg, în cadrul parteneriatelor pentru susținerea creării de spin-off-uri.

Participarea statului se ridică la 5 milioane EUR și este completată cu o contribuție financiară de 15,33 milioane EUR din partea investitorilor privați și a altor actori publici, dintre care 3 milioane sunt de la Compania Națională de Credit și Investiții și un milion de euro de la Universitatea din Luxemburg.

http://www.digital-luxembourg.public.lu/en/index.html

http://www.exponcapital.com/funds/digital-tech-fund

http://wwwen.uni.lu/snt

52

4. Impact

Ca urmare a activității Digital Tech Fund, s-au înregistrat următoarele rezultate:

- Luxembourg ocupă locul III în rândul țărilor OECD, din punct de vedere al utilizării internetului (2017);

- Locul VII în UE din punct de vedere al utilizării serviciilor publice digitale (2016);

- 150% creșterea a numărului de specialiști ICT în Luxembourg în perioada 2015-2016;

- 20 mil EUR disponibili pentru seed funding;

- Locul I în UE din punct de vedere al competențelor digitale (2017)(Digital Luxembourg, 2018)



Cheltuielile publice CDI au scăzut de la 0,32% în 2011 la 0,21% în 2017 (raportat la PIB), în timp ce cheltuielile în mediul de business, deși în creștere, râmân la un modest 0,29% din PIB față de 1,32% cât este media europeană. (European Commission, 2019).

În condițiile subfinanțării cronice a sistemului CDI românesc, Digital Tech Fund reprezintă un model care poate fi adaptat dincolo de stricta aplicare la sectorul ICT.

6. Referințe

1. http://www.digital-luxembourg.public.lu

2, http://luxembourg.public.lu/en/actualites/2016/04/12-digitaltechfund/index.html

3. Digital Luxembourg. (2018). Progress Report. Retrieved February 7, 2020, from https://digital-luxembourg.public.lu/sites/default/files/2018-06/DL_201804022_PROGRESS%20REPORT_08%20BAT.pdf

http://www.digital-luxembourg.public.lu/

http://luxembourg.public.lu/en/actualites/2016/04/12-digitaltechfund/index.html

53


ENERGY TECHNOLOGY INSTITUTE – MAREA BRITANIE


Marea Britanie




Din punct de vedere conceptual, Energy Technology Institute este un parteneriat public privat între companii acționând în sectorul energetic și Guvernul Marii Britanii. Organizat ca o Limited Liability Partnership, ETI LLP, acesta reunește Secretariatul de Stat pentru Afaceri, Inovare și Competențe (SSBIS) sub o schemă de ajutor de stat preum și un consorțiu de firme reunind British Petroleum, Caterpillar, EDF Energy, Rolls Royce, Shell International și Hitachi. În urma unei licitații a fost aleasă instituția gazdă care asigură facilitățile de cercetare, biorurile și infrastructura administrativă. A fost selectat Midlands Consortium, compus din Universitățile din Birmingham, Loughborough și Nottingham, beneficiiind de sprijin financiar din partea Agențiilor de Dezvoltare Regională Advantage West Middlands și East Middlands Development Agencies.

Scopul creării acestui institut este acela de a dezvolta tehnologiile low carbon prin intensificarea cooperării între mediul academic, industrie, guvern astfel încât Marea Britanie să-și poată atinge țintele de reducere a emisiilor de carbon.

Se realizează investiții comerciale în 9 programe tehnologice cu privire la încălzire, energie, transport, infrastructură.

Pe baza agendei de cercetare definită și monitorizată de către membrii fondatori ETI, proiecte de cercetare pot fi depuse de către centre de execelență din Marea Britanie sau consorții formate din IMM-uri, întreprinderi mari, universități etc.

Finanțarea este acordată în proporție de 50:50 de către partea publică și, respectiv, cea privată, cu un buget total de 100 mil. GDP anual.

4. Impact

Impactul constă în creșterea participării sectorului privat în sprijinirea activităților CDI a dus la o intensificare a cooperării public-private în susținerea unor sectoare inteligente cum ar fi energia eoliană offshore, energia maritimă, energie distribuită, clădiri eficiente energetic, stocarea și distribuția energiei, sisteme smart și încălzire, captură și stocare carbon, transport vehicule tonaj geu, transport vehicule tonaj ușor.

54



La ora actuală, în România se constată o creștere a ecartului de competitivitate dintre companiile cu capital străin și cele domestice iar primele nu recurg la soluții CDI oferite de sistemul național, bazându-se pe importul de tehnologie, în timp ce activitățile de cercetare dezvoltare pe care le desfășoară în România (firme din domeniile automotive, ICT) sunt mai degrabă de tip engineering decât de cercetare industrială. (European Commission DG Research and Innovation, 2019).

Modelul britanic ar putea fi transferat în domeniile cu puternică prezență străină, fie prin crearea unor scheme de “grant of grants”, finanțate în proporție de 50:50 din fonduri publice și, respectiv, private și administrate de un operator public/privat selecționat pe baza unei procedure competiționale, în vederea integrării companiilor multinaționale în sistemul CDI românesc.

6. Referințe

1. www.eti.co.uk.

2. European Commission. (2015). RIO Country Report United Kingdom 2015. Brussels. Retrieved from https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-united-kingdom-2015

3. European Commission DG Research and Innovation. (2019, October 9). JRC. Retrieved from Research-and-innovation-analysis-european-semester-2019-country-reports: https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/country-specific-recommendations-2019-research-and-innovation-analysis

http://www.eti.co.uk/

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/rio-country-report-united-kingdom-2015



55


SISTEMUL FLAMAND DE FINANȚARE A CLUSTERELOR


Belgia, Flandra




La 4 martie 2016, guvernul flamand a aprobat decizia care definește sprijinul pentru clusterele de inovare din Flandra, având drept scop creșterea competitivității între companiile flamande prin colaborarea activă și durabilă între actori.

Flandra definește două tipuri de clustere care diferă ca număr, orizont de timp și domeniu de aplicare:clusterele „vârf de lance” și rețele de afaceri inovatoare.Clusterele „vârf de lance”vizează colaborarea pe termen lung, pe scară largă, colaborare de tip “triplu helix” în domenii considerate strategice pentru regiune.De obicei sunt de mărimi mari și pot primi finanțare de până la 10 ani.Acestea clustere sunt: Catalisti, SIM,Flux50,VIL,Flanders' Food, Blue Cluster.

Rețelele de afaceri inovatoare sunt organizații care colaborează intens şi urmăresc să crească dinamica cooperării dintre ele.Se preconizează că rețelele vor implementa planuri concrete de acțiune cu o valoare adăugată economică vizibilă pentru fiecare dintre organizațiile participante. Rețele de afaceri inovatoaresunt de obicei inițiative la scară mică, cu o perioadă de sprijin de trei ani. Acest tip de cluster include, de asemenea, inițiative reciproce în domeniile viitoare.

În prezent, Flandra sprijină 20 de rețele de afaceri inovatoare, care au fost recunoscute în 2 apeluri.Rețelele de afaceri inovatoare din Flandra suntAir Cargo Belgium,B-hive,Bouwindustrialisatie,Cluster BIM, Digitising Manufacturing,EUKA,Flemish Aerospace group (FLAG),Flanders' bike Valley, Groen LichtVlaanderen,IBN composieten,Innovatieve Coatings, Offshore Energy, Power to Gas,Smart Digital Farming, Space 4.0,Smart buildings in use, FlandersHealth.be, Mobility As A Service (MAAS),Smart-Cities-Vlaanderen IoT4Society; IoTValuechain.

Programul este coordonat de către Flanders Innovation & Entrepreneurship, o agenție guvernamentală din Flandra. Acesta este responsabilă pentru punerea în aplicare a politicii economice, inovatoare și a întreprinderilor și de asemenea, promovează și susține clustere formate din întreprinderi și instituții de cunoștințe, care colaborează dinamic.

4. Impact

Raportul preliminar din 2018 indica implicarea a 2559 companii (1476 în cele 6 clustere „vârf de lance” și 1083 în rețelele de afaceri inovatoare), 118 activități de cooperare în

https://www.vlaio.be/nl/clusterorganisaties/het-clusterbeleid/speerpuntclusters

https://www.vlaio.be/nl/clusterorganisaties/het-clusterbeleid/speerpuntclusters

56

clusterele „vârf de lance” și 234 în rețele, 13 proiecte generate în cadrul clusterelor „vârf de lance” cu un volum de 6,8 mil. EUR și 2 în cadrul rețelelor de afaceri inovatoare cu un volum de 304906 EUR.



În actuala etapă de programare, clusterele din România au fost susținute prin două tipuri de proiecte:

- Apelul dedicat clusterelor de inovare din cadrul Programului Operațional „Competitivitate”, lansat pentru prima oară în 2015 și drastic subapelat (doar 3 proiecte se află în derulare), datorită valorii minime ridicate a proiectului (1 milion de euro) și ratei mari de co-finanțare; apelul este reluat în 2020 cu o reducere a valorii minime la 500.000 euro; managementul apelului fiind în sarcina OI Cercetare.

- Apelul dedicat dezvoltării strategiei CDI a clusterelor în cadrul PNIII, lansat în 2017, în prezent aflându-se în derulare un număr de 12 proiecte. Valoarea proiectelor este în jur de 80.000Euro. Managementul apelului este în sarcina UEFISCDI, sub coordonarea Ministerului Educației și Cercetării.

În general, având în vedere lipsa de coerență de până acum a intervențiilor publice în sprijinul clusterelor și pe fondul unei dezvoltării deosebite a acestora în România, principalul potențial de transferabilitate a modelului flamand constă în coordonarea tipurilor de intervenții în funcție de maturitatea clusterelor și proveniența surselor de finanțare.

6. Referințe

1. https://www.clustercollaboration.eu/cluster-networks/flemish-cluster-network

2. https://www.vlaio.be/nl/andere-doelgroepen/flanders-innovation-entrepreneurship/innovation-clusters-flanders/innovation

https://www.clustercollaboration.eu/cluster-networks/flemish-cluster-network

https://www.vlaio.be/nl/andere-doelgroepen/flanders-innovation-entrepreneurship/innovation-clusters-flanders/innovation

https://www.vlaio.be/nl/andere-doelgroepen/flanders-innovation-entrepreneurship/innovation-clusters-flanders/innovation

57


ENTERPRISE IRELAND


Irlanda




Enterprise Ireland este agenția de inovare și internațioanlizare irlandeză, organism guvernamental având drept scop susținerea creării, dezvoltării, inovării și internaționalizării întreprinderilor irlandeze.

Serviciile oferite inculd :

- Finanțare : pentru start-up-uri, întreprinderi în expansiune, cercetare-dezvoltare; - Asistență pentru export; - Sprijin în dezvoltarea competitivității în întreprideri - Sprijin pentru creșterea gradului de inovare în companii ; - Asistență pentru colaborarea dintre industrie și orgabizațiile de cercetare-dezvoltare - internaționalizare

4. Impact

Ca urmare a activităților derulate de către Enterprise Ireland, la sfârșitul anului 2019 se înegistrau 4706 noi locuri de muncă în afara Dublinului, 126 noi start-upuri susținute prin programele dedicate, 1554 contracte internaționale, 1059 de inovări rezultate din cooperarea dintre întreprinderi și mediul academic, 534 vouchere de inovare acordate etc. (Enterprise Ireland, 2020)



România se alfă pe ultimul loc la capitolul inovare conform celui mai recent European Innovation Scoreboard. Mai mult, performanțele țării noastre sunt în continuă scădere în ultimii 8 ani (2011-2018). Astfel, cheltuielile CDI în sectorul public au fost de numai 4,9% din media europeană în 2018, cheltuielile CDI în industrie au înregistrat doar un modest 13,3%, iar indicatorul IMM-uri inovând în parteneriat doar 10,7%. Cu tristețe, trebuie remarcat că România se află pe ultimul loc la indicatorii vectorului Inovare, precum IMM-uri care au introdus inovații de produs/proces; IMM-uri care au introdus inovații de

58

marketing sau organizaționale și IMM-uri inovând in-house.

Programe destinate inovării în IMM-uri se regăsesc în cadrul PNIII, administrat de către Ministerul Educației și Cercetării – orientat însă, în principal, pe susținerea sistemului de cercetare-dezvoltare (oferta) și UEFISCDI, în timp ce programele destinate internaționalizării sunt gestionate de către Ministerul Economiei, neexistând nicio corelare între aspectele de inovare și internaționalizare.

În acest context, crearea unei agenții de inovare și internaționalizare după model irlandez și a unor programme adecvate de sprijin ar putea constitui o soluție pentru creșterea gradului de inovare din întreprinderile românești.

6. Referințe

1. www.enterprise –ireland.com

2. Enterprise Ireland. (2020). End of Year Statement 2019. Retrieved February 8, 2020, from https://www.enterprise-ireland.com/en/Publications/Reports-Published-Strategies/Enterprise-Ireland-End-of-Year-Statement-2019.pdf

59


SWITZERLAND INNOVATION PARK


Elveția




Switzerland Innovation Park West EPFL este o fundație înfiinţată cu sprijin comun din partea guvernelui federal, al cantonelor, universităților și institutelor de cercetare.Fundația este finanțată în întregime de companii elvețiene de renume precum ABB, Roche și Nestlé, precum și de asociații comerciale, cantone, instituții de învățământ superior și industrie.

Scopul “Swiss Innovation Park”este să asigure și să dezvolte investiții private de cercetare și dezvoltare în Elveția, având următoarele obiective

- Susținerea cooperării în cercetare și dezvoltare prospere între companii private, universități elvețiene și alți parteneri de cercetare;

- Atragerea investițiilor interne și externe în cercetare și dezvoltare;

- Localizarea companiilor elvețiene și străine și a partenerilor de cercetare care creează locuri de muncă și dezvoltă produse, servicii și procese noi comercializabile;

- Crearea unei platforme pentru a accelera transfromarea rezultatelor cercetării în soluții comercializabile;

- Crearea condițiilor atractive pentru grupurile de cercetărori și start-up-uri precum și pentru localizarea companiilor înfiinţate;

- Creșterea continuă a atractivității și competitivității parcului prin profilarea unor competențe clare clare, precum și condiții și servicii excelente pentru clienți.

Switzerland Innovation Park are 5 parcuri localizate în diferite regiuni din Elveţia: Park Basel Area; Park Innovaare, Park Zurich, Park Network West EFPL, Park Biel/Bienne.

Domeniile de activitate sunt următoarele:

- Park Basel Area: tehnologii bio, tehnologii medicale, sănătate digitală, sănătate şi transformare industrială;

- Park Innovaare: tehnologie pentru accelerator, materiale și procese avansate, sănătate umană, energie;

- Park Zurich: ştiinţa vieţii şi calitatea vieţii, mediu şi inginerie, tehnologii digitale şi de comunicare;

- Park Network West EFPL: calculatoare şi ştiinţa calculatoarelor; - Park Biel/Bienne: cercetare orientată către aplicații şi dezvoltarea tehnologiei

industriale.

60

Instrumentele federale disponibile pentru finanțarea cercetării și inovării pot fi de asemenea, utilizate pentru activitățile desfăşurate la site-urile parcului.

În toamna anului 2015, Parlamentul a aprobat două măsuri noi pentru finanțarea parcului de inovare:

- Garanție federală: credit de 350 milioane CHF pentru a fi utilizat ca garanție pentru împrumuturile alocate. Cu acest capital la îndemână, noua fundație poate obține finanțare de capital în condiții avantajoase și va oferi astfel entităților responsabile de site-uri împrumuturile necesare pentru finanțarea infrastructurii de cercetare (echipamente, facilități). Garanția este limitată pe durată și este alocată pentru scopuri specifice; Consiliul Federal va elibera finanțarea pe etape.

- Utilizarea terenului: pentru a sprijini parcul de inovare, terenurile deținute vor fi închiriate cu drepturi de construcție. Cu toate acestea, chiria terenului trebuie plătită la preţul real al pieţei.

4. Impact

În cadrul parcului au fost dezvoltate numeroase proiecte CDI în domenii tehnologice de vârf, cum ar fi :

- Captarea și stocarea energiei solare sub formă de hidrogen ; - Sistem de management al flotei de autobuze inteligente fără șofer în orașul Sion ; - Dezvoltarea de noi materiale capabile a reduce efectele supraîncălzirii captatorilor

de pe panourile solare ; - Stație de alimentare cu timp redus a autovehiculelor electrice pe baza tehnologiei

hidrogenului ; - Dezvoltarea de roboți all terrain destinați desființări facilităților nucleare ; - Transformarea reziduurilor alimentare în biocombustibili.



La ora actuală, în România funcționează câteva parcuri științifice și tehnologice, incluse în rețeaua ReNITT. Structural, există o similaritate între aceasta și Switzerland Innovation. Transferabilitatea ar putea consta în mobilizarea investițiilor private în CDI, inclusive prin acordarea unor facilități după model elvețian.

6. Referințe

https://www.switzerland-innovation.com/network-west/

https://www.switzerland-innovation.com/network-west/

61


RENITT - ROMÂNIA


România




La începutul lunii iunie 2019 existau în țara noastră 49 de entităţi de inovare şi transfer tehnologic având acreditare/autorizare provizorie valabilă, acordată de către ANCS/MCI conform HG 406/2003, respectiv OG 14/2002, membre ale Reţelei Naţionale pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT), precum şi o structură asociativă care le reuneşte,AROTT. Multe dintre entităţile AROTT se regăsesc în structura celei mai mari reţele europene de sprijin al întreprinderilor mici şi mijlocii (EEN).

Din punct de vedere al categoriei, existau 9 centre de informare tehnologică, 28 centre de transfer tehnologic, 6 incubatoare tehnologice și de afaceri, 1 oficiu de legătură cu industria și 5 parcuri științifice și tehnologice.

4. Impact

În perioada 2016-2018 au fost realizate: 120 transferuri tehnologice, 288 servicii în spijinul inovării, 117 servicii în sprijinul internaționalizării, 142 servicii de sprijin IPR; au fost derulate cca104 proiecte cu finanțare publică, 96 servicii sprijin accesări proiecte cu finanțare publică, 24 sesiuni instruire/formare, 93 alte servicii, cele mai multe fiind serviciile de incubare firme.

Se remarcă o corelație puternică între rezultatele obținute de către entitățile de transfer tehnologic și calitatea acestora de organizații catalizator în cadrul unor clustere inovative și/sau de membri ai rețelei Enterprise Europe Network (https://een.ec.europa.eu/), cea mai mare rețea europeană dedicată susținerii cooperării internaționale între IMM-uri în domeniul schimburilor comerciale, a transferului tehnologic transnațional și a participării la programele CDI europene, în special Horizon 2020. Astfel, 43% dintre entitățile de transfer tehnologic (membre EEN și/sau ale clusterelor) au realizat în perioada 2016-2018: 60% din transferurile tehnologice, 90% din serviciile de inovare, 44% din serviciile de internaționalizare, 40% din serviciile de sprijin IPR, 43% din proiectele derulate, 85% din serviciile de sprijin pentru accesare fonduri, 54% din serviciile de instruire/formare, 68% din alte servicii prestate, din care majoritatea de incubare.

https://een.ec.europa.eu/

62



Rețeaua entităților de inovare și transfer tehnologic a fost creată acum mai bine de 10 ani pe baza Programului INFRATECH, care a fost structurat pe două direcţii principale de dezvoltare (subprograme) astfel încât să cuprindă toate domeniile specifice sistemului de inovare şi transfer tehnologic. Finanțarea ce ar trebuit să conțină două faze : cea de construcție instituțională (proiecte între 5000 și 500000 EUR) și cea de dezvoltare de servicii nu a atins-o s-a oprit, din păcate, după prima etapă.

Apelurile POR dedicate entităților de transfer tehnologic și inovare (EITT) în exercițiul 2014-2020 au fost, deocamdată, drastic subapelate, principala problemă identificată fiind asimilarea eronată a EITT-urilor cu organizații de cercetare-dezvoltare, ducând la o necorelare a spectrului de activități și chelutilei eligibile cu nevoile reale ale beneficiarilor.

Se impune susținerea entităților de inovare și transfer tehnologic prin programe menite a dezvolta capacitatea acestora de a furniza servicii specifice pentru întărirea legătuii dintre mediul de afaceri și organizațiile CDI.

6. Referințe

http://www.research.gov.ro/ro/categorie/1065/sistemul-de-cercetare-infrastructura-inovare-si-transfer-tehnologic.

http://www.research.gov.ro/ro/categorie/1065/sistemul-de-cercetare-infrastructura-inovare-si-transfer-tehnologic

http://www.research.gov.ro/ro/categorie/1065/sistemul-de-cercetare-infrastructura-inovare-si-transfer-tehnologic

63


SUSTINEREA PROCESELOR DE ITT ÎN UNGARIA


Ungaria




Punctul Național de Transfer de Tehnologie se află în Centrul de Cercetări de Fizică Wigner al Academiei Maghiare de Științe.

Rețeaua de transfer de tehnologie ESA (Agenția Spațială Europeană) funcționează la nivel european la facilitarea transferului de inovații, sisteme și know-how din industria spațială către zonele non-spațiale, astfel încât să beneficieze și de viața de zi cu zi.

Birourile de transfer de tehnologie ale ESA utilizează o rețea de brokeri de tehnologie pentru a evalua nevoile pieței pentru exploatarea potențială a tehnologiilor spațiale. Transferul de tehnologie este operat prin Birourile Naționale de Transfer de Tehnologie, care sprijină și inițiativele de transfer de tehnologie.

Experți locali în domeniul transferului de tehnologie fac parte din rețeaua de brokeri de tehnologie la nivel european. Brokerii de transfer de tehnologie sunt responsabili de executarea efectivă a programului care promovează și lansează proiecte naționale. Principalele elemente ale programului internațional de transfer tehnologic al ESA sunt:

invenții spațiale acoperite de brevete disponibile pentru uz industrial,

rețea de broker în 16 țări europene (inclusiv Ungaria): transfer și utilizarea informațiilor privind tehnologia spațială, materiale speciale, expertiză și servicii în industrii non-spațiale,

sprijinirea start-up-urilor,

permițând sprijinul pentru investiții.

Rețeaua de transfer de tehnologie din Ungaria este compusă din experți ale căror cunoștințe și conexiuni extinse facilitează schimbul internațional de informații; și să urmărească noi dezvoltări acolo unde există un potențial de exploatare comercială a tehnologiilor spațiale de vârf. Conectând Ungaria la această organizație europeană de top, puteți beneficia de activitățile rețelei de broker.

Scopul acestei cooperări este de a permite experților noștri să identifice și să sprijine (chiar și prin finanțare) inițiativele și proiectele din fazele incipiente în domeniul tehnologiei spațiale care vizează dezvoltarea de noi produse sau servicii.

Rețeaua încurajează antreprenorii maghiari să lanseze afaceri în străinătate. De asemenea, obiectivele sunt de a contribui la dezvoltarea economică a țării noastre, de a consolida

64

afacerile, de a crea locuri de muncă și de a ajuta la lansarea de noi proiecte.

Infrastructurile de cercetare nu numai că iau forme diverse (echipamente, banc de date etc.), dar, de asemenea, variază foarte mult în funcție de locația fizică și numărul de domenii științifice implicate. Infrastructurile de cercetare sunt utilizate în toate domeniile științei, dar sub diferite forme.

În contextul ungariei, infrastructurile de cercetare disponibile în prezent pentru cercetătorii maghiari pot fi clasificate în următoarele grupuri din punct de vedere al locației fizice:

infrastructura de cercetare pe scară largă situată parțial în Ungaria (ELI-ALPS - infrastructură de cercetare distribuită)

infrastructuri de cercetare unice, distribuite și / sau virtuale care nu sunt situate în Ungaria pentru care au acces cercetătorii maghiari (de exemplu, HL-LHC, European XFEL, ELIXIR, Euro-BioImaging, SHARE-ERIC, ESS-ERIC, PRACE etc.)

Nu sunt infrastructuri mari de cercetare situate în Ungaria pe un singur site sau ca rețea de cooperare a cercetătorilor care oferă acces la cercetători locali, naționali și, după caz, la cercetători străini.

Scopul acestei cooperări este de a permite experților noștri să identifice și să sprijine (chiar și prin finanțare) inițiativele și proiectele din faza timpurie în domeniul tehnologiei care vizează dezvoltarea de noi produse sau servicii.

4. Impact

Rețeaua încurajează antreprenorii maghiari să lanseze afaceri inovative în străinătate. De asemenea, obiectivele sunt de a contribui la dezvoltarea economică a țării, de a consolida afacerile, de a crea locuri de muncă și de a ajuta la lansarea de noi proiecte.

Rețeaua de transfer de tehnologie din Ungaria este compusă din experți ale căror cunoștințe și conexiuni extinse facilitează schimbul internațional de informații; identifică noi dezvoltări acolo unde există un potențial de exploatare comercială a tehnologiilor de vârf.



În România exista Reteaua entitatilor de Inovare si Transfer Tehnologic –ReNNIT care își propune dezvoltarea competentelor profesionale si manageriale ale resurselor umane din cadrul ReNNIT, in scopul eficientizarii managementului proceselor de transfer tehnologic (TT) intre mediul de cercetare dezvoltare (CD) si mediul economic, prin:

dezvoltarea competentelor profesionale ale unui numar de minim 300 de manageri si angajati ai retelei entitatilor ITT din RO, in vederea identificarii de solutii eficiente la provocarile procesului de transfer tehnologic;

informarea unui numar de minim 300 de manageri si angajati ai organizatiilor de ITT din RO cu privire la oportunitatile de dezvoltare de proiecte, in parteneriat, intre membrii retelei in vederea consolidarii si dezvoltarii acesteia;

65

dezvoltarea unei strategii de actiune in domeniul FPC pentru resursele umane din cadrul entitatilor de TT din RO, in colaborare cu autoritatile guvernamentale cu atributii in domeniul ITT;

cresterea competitivitatii entitatilor de ITT din RO in vederea incurajarii dezvoltarii unei piete a rezultatelor cercetarii si a produselor inovative in toate sectoarele economiei nationale.

Cu toate acestea, Romania trebuie sa acorde mai multa atentie sistemului CDI pentru a putea avea performanțe crescute.

6. Referințe

1. https://nkfih.gov.hu/english-2017/rdi-policy-coordination/research-infrastructures

2. http://www.arott.ro/index.php?menu_id=310&view=14

https://nkfih.gov.hu/english-2017/rdi-policy-coordination/research-infrastructures

http://www.arott.ro/index.php?menu_id=310&view=14

66

4. Bune practici pentru stimularea cooperării internaționale în cercetare - dezvoltare inovare

67


STIMULAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN CERCETARE - DEZVOLTARE INOVARE ÎN UNGARIA


Ungaria




Cooperare internațională pentru dezvoltare și activități umanitare internaționalereprezintă o parte importantă a relațiilor internaționale ale Ungariei și pe măsură ce politicile au fost dezvoltate în conformitate cu angajamentul Ungariei în comunitatea internațională a donatorilor sunt esențiale elemente ale rolului Ungariei în abordarea provocărilor globale.

In conformitate cu Legea maghiară în vigoare, sub conducerea ministrului de stat pentru securitate Politica și cooperarea internațională a Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului și secretarul de stat adjunct pentru cooperare internațională, Departamentul pentru Dezvoltare Internațională și Asistență Umanitară este responsabilă dezvoltarea politicii de cooperare pentru dezvoltare internațională și internațională Asistență umanitară, pentru coordonarea sa de către Guvern, precum și pentru asistența sa punerea în aplicare.

4. Impact

Mai multe companii multinaționale (de exemplu, Knorr Bremse, Robert Bosch și Siemens) și firmele autohtone mari (de exemplu, Richter Gedeon), au înființat centre de cercetare și dezvoltare și a crescut funcționarea lor în Ungaria, în ultimii ani. Ei au declanșat o creștere remarcabilă atât în cheltuieli cât și în numărul de personal de cercetare și dezvoltare, dar performanța sectorului de afaceri din Ungaria încă se situează în urma mediei UE-27. Cheltuielile de cercetare și dezvoltare aferente mediului de afaceri (BERD) a crescut în mod semnificativ începând cu 2010. Această tendință a continuat în 2016, deoarece tot mai multe fonduri sunt alocate pentru activități de cercetare-dezvoltare în mediul de afaceri, ajungând la 56% din totalul cheltuielilor de cercetare și dezvoltare, conform datelor Biroului Central de Statistică. În anul 2006, cota sectorului a fost mai mică de 43% din GERD. Cu toate acestea, activitățile de cercetare și dezvoltare din sectorul de afaceri sunt concentrate și dominat de marile corporații multinaționale, în principal, astfel încât cea mai mare parte a BERD este generat de companii mari din Ungaria.

68



Îmbunătățirea cooperării dintre știință, învățământ superior și mediul de afaceri este o precupare importantă în Ungaria și poate fi un model pentru un cadru comun de CDI românesc în care să coopereze INCD, Universități, Institutele Academiei Naționale și mediul de afaceri;

Competitivitatea internațională a cercetării românești, prezenta pe pietele internaționale a produselor inovatoare realizate în țară și dewschiderea globală a pieței naționale de CD depind de susșinerea afilierii sau participării organizatiilor românești la initiativele, organismele, programele sau infrastructurile regionale, europene sau internaționale.

In României, organizașia națională parteneră în proiecte Orizont 2020 de tip ERA- NET/ERA-NETCofund, înființate în cadrul Planului Național de Cercetare-Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2015-2020 (PNCSI III), poate fi ANCSI, în calitate de autoritate națională pentru CDI, sau UEFISCDI, în calitate de agentie de finanțare pentru CDI.

6. Referințe

1. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member countries/hungary_ro

2. Research and Innovation analysis in the European Semester 2019 Country Reports

3. Peer Review of the Hungarian Research and Innovation system

4. Country-specific recommendations 2019 Research and Innovation analysis.

69


STIMULAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN CERCETARE - DEZVOLTARE - INOVARE ÎN CIPRU


Cipru




Guvernul Ciprului a anunțat TIC ca unul dintre sectoarele de creștere prioritare ale insulei, a fost elaborată o strategie digitală și un plan de acțiune pentru punerea în aplicare imediată. Capitala Nicosia a fost identificată ca viitorul centru al Ciprului pentru TIC și Cercetare și Dezvoltare.

Cipru este prima alegere pentru multe companii de software din SUA, Europa, Rusia, Australia și alte țări pentru a-și conduce sediul regional din Cipru, deservind în mod obișnuit clienți din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, în cazul companiilor de software europene sau care servesc întregi Europa, în cazul companiilor de software din afara UE.

Mediul favorabil afacerilor din Cipru este într-adevăr atractiv pentru companiile de software internaționale.

4. Impact

Marile companii internaționale ale industriei TIC operează sediul regional în Cipru de ani buni, folosind Cipru ca hub pentru dezvoltarea de software, integrarea sistemelor, servicii de testare, recuperare în caz de dezastre, activități de cercetare și dezvoltare, management de proiect și marketing și vânzări. Pentru a numi doar câteva companii internaționale cunoscute:

3CX - unul dintre cei mai mari furnizori de PBX din SIP din Europa, deținut de acționarii olandezi, are sediul central în Cipru.

AMDOCS - o companie din SUA, furnizor lider de software și servicii pentru companiile globale de comunicații și mass-media, care oferă software de facturare și soluții pentru transformarea digitală, cu peste 22.000 de angajați în 85 de țări, angajează câteva sute de dezvoltatori de software în Cipru.

AVG - software antivirus și securitate mobilă, cu sediul în Republica Cehă, acum deținut de gigantul de securitate mobilă ceh Avast, cu o bază puternică de dezvoltatori de software în Cipru.

FMT - companie de software australiană specializată în întreținerea și manipularea sistemelor informatice, operează dezvoltarea de software pentru piețele europene din Cipru.

70

NCR - lider mondial din America în soluții de tranzacții cu consumatorii, inclusiv aparate de tip bancomat, acoperă întreaga regiune MENA și SEA din sediul regional din Nicosia.

OpenWay - este o casă software belgiană, care furnizează programe de procesare a plăților băncilor, procesatorilor de plăți, comercianților, emitenților de carduri, industriei comunicațiilor wireless și companiilor similare.

Plath - companie germană care furnizează software și hardware pentru detectarea semnalelor radio, operează o echipă de dezvoltare software în Cipru.

TSYS - unul dintre cei mai mari furnizori de soluții de plăți și servicii de carduri pentru bănci, guverne și comercianți cu sediul în Georgia, SUA, angajează câteva sute de dezvoltatori de software în Nicosia.



În România există în cadrul PNCDI III, programul Cooperare europeană și internațională

Obiectivele acestui program sunt:

creșterea competitivității internaționale a cercetării românești în atragerea finanțării externe pentru cercetare;

consolidarea sistemului național de cercetare-dezvoltare și inovare prin intensificarea cooperării științifice internaționale;

participarea României la Programul Cadru de cercetare și inovare al UE - Orizont 2020, la Inițiativele Comune de Programare (JPI), la Parteneriatele Europene pentru Inovare (EIP), la alte inițiative, programe, organizații și convenții europene și internaționale bi-și multilaterale;

reprezentarea României în organizații și programe pan-europene și internaționale de cercetare;

creșterea vizibilității României în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Cu toate acestea, Românie continua sa fie pe ultimul loc in clasamentele UE.

6. Referințe

file:///C:/Users/guest1/Desktop/Facultate%202020/Costin/descarcari/Pachet%20de%20informatii%2009062016_1.pdf

https://uefiscdi.gov.ro/p3-cooperare-europeana-si-internationala

Raport de țară- Cipru (Livrabil realizat de Director General INCDPM Ing. Deak Gyorgy Ph.D Habil)

https://uefiscdi.gov.ro/p3-cooperare-europeana-si-internationala

71


STIMULAREA COOPERĂRII INTERNAȚIONALE ÎN CERCETARE - DEZVOLTARE INOVARE ÎN NORVEGIA


Norvegia




Ministerul Educației și Cercetării are responsabilitatea principală de a asigura o abordare cuprinzătoare a participării Norvegiei la programele-cadru ale UE și la Spațiul European de Cercetare (ERA). Ministerul Comerțului, Industriei și Pescuitului are o responsabilitate specială pentru coordonarea problemelor care afectează inovarea, de ex. Programul CIP anterior și problemele legate de inovare în programul Horizon 2020. Un Comitet de cercetare ministerială (DFU) și un Comitet special pentru SEE pentru cercetare, oferă spații pentru întâlniri comune pentru ministerele norvegiene pe probleme legate de participarea la cercetarea UE.

Obiectivul strategiei naţionale de creştere a absorbţiei fondurilor europenea fost urmat de o serie de măsuri concrete și mecanisme de sprijin, inclusiv creșterea așa-numitei scheme STIM-UE, care este o schemă menită să motiveze institutele să mențină și să consolideze participarea lor la proiectele UE. Schema mărește finanțarea pe bază de subvenții bloc a instituțiilor, în funcție de cât au primit în cadrul finanțării UE (cu un factor de 1/3). În practică, acest sprijin suplimentar acoperă părți din diferența financiară dintre finanțarea UE și costurile reale ale proiectului. În termeni mai largi, strategia anunță o mai bună aliniere și armonizare a instrumentelor și priorităților naționale cu cele stabilite de Horizon 2020 și de agenda ERA. Prin urmare, principalele priorități din Planul pe Termen Lung descrise mai sus reflectă în mare măsură principalele priorități adoptate în sistemul UE.

Cooperarea transatlantică ocupă un loc proeminent în strategia internațională aConsiliului de Cercetare din Norvegia (RCN). Cooperarea în domeniul CDI cu SUA și Canada este considerată prioritate națională. Atenţia RCN se concentrează pe cooperarea pe bază largă în cadrul multor discipline și domenii tematice în cooperarea transatlantică de cercetare și inovare. Obiectivul este de a îmbunătăți calitatea cercetării, de a aborda provocările globale și de a promova integrarea în sisteme care funcționează bine pentru inovarea bazată pe cercetare. Norvegia are o lungă tradiție de cooperare științifică și tehnologică cu SUA și Canada. Cu toate acestea, de la înființarea configurației dedicate ERAC-configurației SFIC (Forumul Strategic pentru Cooperarea Ştiințifică și Tehnologică Internațională) în 2009 și Horizon 2020, Europa a devenit și mai importantă pentru cooperarea internațională în domeniul cercetării.

Atragerea talentelor de cercetare străine către instituțiile de CDI norvegiene este o prioritate declarată în politicile norvegiene de cercetare-dezvoltare. În ultimele decenii, cercetătorii străini au avut o pondere din ce în ce mai mare în obţinerea de noi titluri de

72

doctor în Norvegia. În timp ce persoanele cu cetățenie non-norvegiană reprezentau mai puțin de 10% din diplomele de doctorat la începutul anilor 1990, proporția străinilor a ajuns acum la mai mult de o treime. Aceeași tendință este reflectată și atunci când analizăm toți cercetătorii din sectorul învățământului superior și al institutelor, unde ponderea de cetățeni străini a crescut de la 11% în 2001 la 20% în 2012.

În anul 2015, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat o strategie de cooperare consolidată cu șase țări non-europene, așa-numita strategie Panorama. Această strategie intenționează să consolideze cooperarea cu învățământul superior și cercetarea din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud și Japonia.

În domeniul infrastructurii pentru cercetare este asigurată finanţarea pentru participarea norvegiană la cooperarea nordică, europeană și în alte domenii internaționale privind infrastructura de cercetare, inclusiv participarea norvegiană la faza de implementare a proiectelor din Forumul de Strategie Europeană pentru Infrastructurile de Cercetare (ESFRI). Începând cu anul 2015, instituțiile de cercetare norvegiene participă în 24 din 48 de inițiative ESFRI. Norvegia va găzdui trei dintre inițiativele ESFRI (CESSDA, ECCSEL și SIOS).

4. Impact

O prioritate importantă a Planului pe Termen Lung pentru Priorități de Cercetare și Învățământ Superior 2015-2024 (LTP) este consolidarea participării norvegiene la programele-cadru europene. „Strategia de cooperare a cercetării și inovării cu UE” a guvernului din 2013 și-a propus obiectivul de a crește absorbţia economică totală a Norvegiei de la Orizont 2020 la 2% din finanțarea competitivă totală a programului, faţă de 1,69% realizată la FP7.

Sectorul institutelor norvegiene de cercetare a obținut cea mai mare pondere a finanțării din proiectele FP7 (aproximativ 39%), urmat de sectorul învățământului superior cu 34% şi apoi sectorul privat cu 21%. O preocupare generală pentru programul Horizon 2020 a fost mobilizarea instituțiilor de învățământ superior în general și a spitalelor universitare și trusturilor de sănătate în particular. Actorii din industrie și sectorul public sunt, de asemenea, așteptați să se angajeze mai mult în proiectele pentru programul-cadru.



Motivarea instituţiilor de CDI să mențină și să consolideze participarea la proiectele UE, prin acordarea de stimulente financiare, în cadrul unui program specific.

Sprijinirea instituţiilor de CDI pentru colaborări cu state non-UE, recunoscute pentru succesul inovării bazată pe cercetare.

Atragerea talentelor străine în cercetare către instituțiile de CDI româneşti prin oferirea de burse pentru studii de master/ doctorat, prin schimburi de specializare cu instituţii similare din Europa.

Oferirea de condiţii atrăgătoare de muncă şi a unei predictibilităţi pe durată medie şi lungă a celor interesaţi să lucreze în sectorul CDI din România.

Sprijinirea participării româneşti la organizațiile internaționale de cercetare cu

73

infrastructură de cercetare avansată.

Obținerea finanțărilor parțiale pentru facilitățile de cercetare din România de la părțile interesate din străinătate.

6. Referințe


2. Espen Solberg; RIO Country Report 2015: Norway; EUR 27858 EN; doi:10.2791/662065

https://doi.org/10.1787/9789264277960-en

74

5. Bune practici pentru implicarea tuturor factorilor locali, regionali și naționali în politica de coordonare a inovării

75


ECOSISTEMUL PENTRU START-UPURI DIN GERMANIA


Germania




Atractivitatea ecosistemului de startup-uri rămâne o provocare pentru cercetare și dezvoltare în Germania. Antreprenoriatul în Germania a continuat să scadă în 2016. 672.000 de persoane au fondat noi firme în Germania în 2016, comparativ cu 763.000 în 2015 și 915.000 în 2014 (KfW Research, 2017). Practic toate tipurile de antreprenoriat, de exemplu, cu normă întreagă, inovatoare, digitale, urmează aceeași tendință, deși, în termeni relativi, cota întreprinzătorilor care exploatează oportunități promițătoare în loc de necesitatea lor mare a crescut. Doar 7,3% dintre firmele din Germania au fost fondate în 2013, în scădere față de 8,6% în 2010 (Sofka și Sprutacz, 2017). Alte state membre inovatoare, cum ar fi Danemarca (10,3%) sau Olanda (10,5%), au o rată de înființare semnificativ mai mare. Banca Mondială plaseazăGermania pe locul 17 din 190 de economii pentru ușurința administrativă pentru a face afaceri, dar doar pe locul 114 pentru începerea unei afaceri (Banca Mondială, 2017). Investițiile de capital de risc au constituit 0,025% din PIB în Germania în 2015 (2014: 0,021%), semnificativ sub alte state membre inovatoare, cum ar fi Danemarca (0,109%) sau Olanda (0,032%).

Provocarea antreprenoriatului în Germania provine dintr-o combinație de probleme, inclusiv oportunități promițătoare de carieră pentru potențiali antreprenori în companii consacrate, datorită unei piețe a muncii sănătoase, piețe subdezvoltate de capital de risc, obstacole fiscale și de reglementare, lipsă de perspective de ieșire pentru investitorii de capital de risc ca demografie a unei societăți îmbătrânite (EFI, 2017). Educația antreprenorială în licee s-a îmbunătățit, dar rămâne fragmentată (EFI, 2017), în timp ce programul EXIST promovează o cultură antreprenorială în universități (Kulicke și Seus, 2016).

Răspunsurile la politici au avut loc la mai multe niveluri. Majoritatea politicilor au vizat disponibilitatea finanțării pentru antreprenoriat (Sofka și Sprutacz, 2017). După o evaluare generală pozitivă a INVEST (ZEW, 2016) - o politică de stimulare a investițiilor de tip business business în start-up prin subvenții - programul a fost extins și la scutirea de impozit a subvenției. BMWi și EIF au crescut fondurile pentru fondurile de fonduri ERP / EIF („ERP / EIF-Dachfonds”) la 2,7 miliarde de euro, din care 270 milioane EUR pentru Fondul European Angels. Guvernul federal și-a anunțat în continuare intenția de a crea un Fond suplimentar de creștere tehnică pentru start-up-uri de înaltă tehnologie, cu un volum de până la 10 miliarde EUR. „Coparion” a început în martie 2016 ca fond de urmărire pentru ERP-Startfonds. Se presupune că structura de guvernare independentă își va spori flexibilitatea în luarea deciziilor privind investițiile. Coparion se potrivește investițiilor de capitaluri ale investitorilor privați și are un volum de 225 milioane EUR. De altfel, banca de dezvoltare guvernamentală KfW devine din ce în ce mai mult un investitor ancor vizibil, semnalând

76

calitatea unorstart-up-uri către alți investitori.

Mai mult, BMBF a aprobat un nou concept pentru sprijin suplimentar pentru antreprenoriat și start-up-uri („Mehr Chancen für Gründungen - Fünf Punkte für eine neue Gründerzeit!”). Obiectivele acestei noi strategii sunt de a sprijini dezvoltarea unei culturi start-up în știința și cercetarea germană, precum și de a promova apariția de start-up-uri bazate pe cercetare și tehnologie, în special spin-off-uri de la institutele de cercetare și universități.

O modificare importantă care afectează investițiile în firmele tinere s-a produs prin modificarea reglementărilor fiscale. Guvernul federal a aprobat legea pentru dezvoltarea ulterioară a deducerilor fiscale din pierderile de afaceri („Gesetz zur Weiterentwicklung der steuerlichen Verlustverrechnung bei Körperschaften”) în decembrie 2016 (Deutscher Bundestag, 2016). Legea păstrează oportunitatea deducerilor fiscale din pierderile de afaceri chiar și după modificările investitorilor. Anterior, firmele au pierdut această posibilitate atunci când investitorii s-au schimbat. Având în vedere că firmele tinere pot suferi pierderi în timp ce dezvoltă produse și piețe, posibilitatea pierderii deductibilității fiscale în urma modificărilor de proprietate a fost considerată un dezavantaj pentru investițiile în firme tinere (EFI, 2016).

Experții au fost, de asemenea, preocupați de absența unui segment dedicat pieței bursiere ca opțiune de ieșire pentru investitorii din firme tinere (EFI, 2016). Deși politica nu poate influența decât piețele financiare, BMWi s-a angajat în mai multe mese rotunde cu Bursa Germană de Valori („Deutsche Börse”). Deutsche Börse a lansat în martie 2017 un nou segment denumit „Scale” pentru firme tinere și IMM-uri, care tranzacționează inițial 46 de acțiuni și obligațiuni corporative.

Guvernul federal și Landul Hessen au luat inițiativa pentru un singur punct de contact pentru fondatorii și întreprinderile care solicită autorizații sau care necesită servicii administrative de la guvernare („Einheitlicher Ansprechpartner 2.0”) ca parte a îmbunătățirii guvernării electronice (EFI, 2017). În prezent, există puține informații disponibile despre evoluția acestei inițiative.

Multe instrumente politice care vizează cultura antreprenorială în universități fac parte din programul EXIST al BMWi. Programul a primit o evaluare pozitivă în 2016, dar raportul de evaluare susține, de asemenea, că mai există un potențial rămas pentru crearea unei culturi antreprenoriale la universități, care ar necesita structuri actualizate și personal dedicat (Kulicke și Seus, 2016). BMBF a lansat o nouă inițiativă numită „Tineri antreprenori în știință - DA” în septembrie 2017 pentru a aborda unele dintre aceste potențiale. Inițiativa are ca scop stimularea spiritului antreprenorial în rândul doctoranzilor.

4. Impact

Prin evaluarea continuă a ecosistemului startup-urilor, banca de dezvoltare KfW oferă un raport anual de monitorizare a activității antreprenoriale și a structurii acestora (KfW Research, 2017). De asemenea, banca furnizează rapoarte de actualitate cu privire la aspecte precum antreprenoriatul migranților (KfW Research, 2016) sau disponibilitatea investițiilor în capitaluri proprii.

Aspectul culturii antreprenoriale a EXIST a fost evaluat în 2016 (Kulicke și Seus, 2016). Evaluarea arată că 78% (din 751 de cereri) din inițiativele care au fost susținute de EXIST duc la începerea cu succes a noilor afaceri. Motivul principal pentru închiderea celorlalte afaceri de 22% a fost reprezentat de rațiuni personale. Din startup-urile de succes, 84% au supraviețuit în primii doi ani. În general, acest studiu confirmă eficacitatea programului în

77

susținerea startup-urilor, prin îmbunătățirea demararii activității lor și prin scăderea riscurilor pentru antreprenori în faza inițială a începerii firmelor.

Politica CDI a făcut pași importanți către creșterea antreprenoriatului în Germania. Au fost întreprinse inițiative majore pentru creșterea finanțării pentru antreprenoriat prin furnizarea de fonduri, dar și prin eliminarea barierelor pentru investitorii privați care apar din reglementarea fiscală. Crearea unui segment de bursă dedicat firmelor tinere și IMM-urilor are un potențial deosebit de a atrage mai mulți investitori de capital de risc privat, deoarece acestea au acum o opțiune de ieșire atractivă pentru OPI. Administrația publică prietenoasă cu antreprenorii, precum și educația antreprenorială au cel mai mare potențial de îmbunătățire.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, cu vointa Guvernului de a crea un eco-sistem complet efficient de CDI, in parteneriat functional cu IMM-urile.

Politica CDI poate face pași importanți către creșterea antreprenoriatului, creșterea finanțării pentru antreprenoriat prin furnizarea de fonduri, dar și prin eliminarea barierelor pentru investitorii privați care apar din reglementarea fiscală. Crearea unui segment de bursă dedicat firmelor tinere și IMM-urilor poate avea un potențial deosebit de a atrage mai mulți investitori de capital de risc privat, business angels.

Administrația publică prietenoasă cu antreprenorii, precum și educația antreprenorială au cel mai mare potențial de îmbunătățire.

6. Referințe

1. RIO Country Report Germany 2017. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Germany/country-report

2. The Global Competitiveness Report 2018. http://www3.weforum.org/docs/GCR2018/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2018.pd




78


CREȘTEREA SUPLIMENTARĂ A OFERTEI DE CAPITALURI PROPRII PENTRU START-UP-URI ÎN AUSTRIA


Austria




Întrucât accesul la finanțe nu reprezintă o preocupare pe termen scurt pentru IMM-urile austriece, în general, doar 7% dintre IMM-urile care au raportat-o ca fiind dificilă (Banca Centrală Europeană 2016), furnizarea de fonduri de capitaluri proprii pentru companiile tinere este încă redusă, deși situația se îmbunătățește (Schuch și Gampfer, 2017). În special, această deficiență împiedică apariția unor companii inovatoare cu creștere rapidă, cu volume de investiții mai mari, deoarece acestea de multe ori trebuie să se bazeze într-o mare măsură pe capitaluri proprii și, astfel, înrăutățesc perspectivele pentru dinamica de creștere a forței de muncă pe termen lung și a creșterii productivității. Capitalul de risc este important în special în etapa de extindere a acestor „gazele”. Conform tabloul de bord al inovării europene (EIS, 2017), investițiile medii de capital de risc în UE sunt 0,063% din PIB și, astfel, mai mari decât în Austria (aproximativ 0,05%). Față de 2010, performanța acestui indicator a crescut, însă, în mod substanțial în Austria (a 6-a creștere cea mai mare în rândul țărilor UE-28).

Distribuția investițiilor totale de capital privat în 2013 a fost de 20% pentru seeds / startup, 42% pentru ridicare la scară, 27% pentru ieșire și 11% pentru înlocuire (AVCO 2014). Deși nu este disponibilă o defalcare detaliată, o comparație între investițiile primite de companiile austriece și investițiile realizate de firmele austriece Venture Capital arată că cea mai mare parte a Venture Capital provine de la investitori străini, în special din Germania (BMWFW 2015), și de la instrumente publice Venture Capital (VC).

În 2015, BMWFW a emis strategia „Land of Founders („Gründerland”)” (BMWFW, 2015). Parlamentul a adoptat o nouă lege privind crowdfunding-ul („legea alternativă a finanțării”) 46. Aceasta a liberalizat și clarificat în mod semnificativ reglementarea investițiilor cu amănuntul. Reformele legale sunt planificate pentru a simplifica DPI.

În 2014, Inițiativa privind capitalul de risc (AWS) a înființat AWS Equity Finder, o platformă de brokeraj de capital pentru a facilita contactele între business angels, capitalisti de risc și platforme de crowdfunding / crowd-Investment.

Pe lângă îmbunătățirea condițiilor-cadru, guvernul austriac oferă, de asemenea, sprijin direct pentru stimularea ofertei de capital de risc. Acest lucru este realizat de patru instrumente specifice operate de AWS.

Inițiativa privind capitalul de risc AWS finanțează investițiile private ale Venture Capital în firmele de tehnologie austriece, în special în tehnologii curate, științele vieții și TIC, în faza

79

de început sau de creștere timpurie (volum de 34 milioane EUR). Business Angels Fund (în valoare totală de 45 de milioane EUR din care 15 milioane de euro sunt finanțați de AWS, 7,5 milioane de euro de EIF și restul de Business Angels) se potrivesc investițiilor Business Angels cu un raport 1: 1. De asemenea, abordează etapele de început și de creștere timpurie, dar într-o zonă mai largă a sectoarelor de afaceri cu cerințe de capital de obicei mai mici (de ex. IT).

„AWS-Gründerfonds” („fondul de pornire a întreprinderilor AWS”) vizează companii inovatoare orientate către tehnologie în stadiul de dezvoltare (timpurie), cu un volum de finanțare de 68,5 milioane EUR. În cele din urmă, „AWS-Mittelstandsfonds” („fondul AWS SME”) vizează faza de amploare a firmelor tehnologice consacrate, cu un volum de 80 de milioane EUR.

Pachetul de început anunțat în 2016, cu o dotare financiară de 185 de milioane EUR, 47 reprezintă primul pas principal spre implementarea strategiei „Gründerland”. Unul dintre punctele sale principale este reducerea costurilor salariale auxiliare pe trei ani începând cu 2017.

Acest sprijin, pentru care vor fi acordate în total 100 de milioane de euro, este conceput pentru a scuti start-up-urile inovatoare de la contribuțiile sociale ridicate pentru angajații lor.

Alte puncte de bază ale noului pachet de pornire sunt:

• Burse pentru studenți și cercetători

• Creșterea fondului de business angels AWS prin dublarea investiției angerilor de afaceriacestora în companiile tehnologice

• Finanțare AWS pentru seeds și pre-seeds: 20 de milioane pentru start-up până în 2018

• Creșterea garanțiilor AWS: 300 de milioane de euro pentru garanții bancare pe an

• Subvenție la prima de capital de risc: contribuțiile la investiții ale companiilor tinere se restituie până la 20% din valoarea investiției către investitori (max. 250.000 euro).

4. Impact

Există indicii că creșterea puternică a Venture Capital publică începe să pârghieze capitalul privat, în special din surse străine. Investiția Venture Capital primită de companiile austriece în 2015 ca pondere din PIB reprezintă o creștere cu aproximativ o treime față de media 2011-2015. Inițiativa privind capitalul de risc AWS pare să aibă un impact considerabil asupra dezvoltării activităților din fondurile de fonduri și asupra captării capitalului de risc în Austria. Investițiile business angels au sărit de la 2,9 milioane EUR în 2013 la 16,3 milioane EUR în 2015, plasând Austria deasupra de ex. Olanda, Belgia, Irlanda sau Elveția.

În timp ce inițiativele politice au avut un impact pozitiv, numărul absolut de companii sprijinite rămâne scăzut (Invest Europe 2016). Diferența de ofertă a capitalurilor private este deosebit de mare pentru faza de extindere a a firmelor.

Contribuțiile Venture Capital private generate din Austria sunt încă foarte mici. Potrivit „Raportului european de activitate privată 2016”, un studiu realizat de Invest Europe,

80

Austria se află pe ultimul loc în clasamentul european al investițiilor. Investițiile de capital privat din Austria reprezintă pe piața internă un minim de 0,030% din PIB.

Finanțarea creșterii se ridică la doar 0,007% din PIB, ceea ce este cauzat de faptul că, începând cu 2012, investitorii mari de capital, cum ar fi fondurile de pensii sau companiile de asigurări, nu au furnizat niciun capital în strângerea de capitaluri de capital privat sau fonduri de risc.

În timp ce finanțarea pentru start-up-uri de până la 0,5 milioane EUR de la investitori s-a îmbunătățit în Austria, din cauza unei comunități vii de business angels, există un decalaj clar pentru finanțarea creșterii ulterioare, adică investiții în acțiuni între 1 milion și 10 milioane EUR. Nu numai start-up-urile de succes sunt afectate de acest lucru, ci și IMM-urile și „campionii ascunși”.

Deși angajamentul politic de îmbunătățire a condițiilor-cadru pentru finanțarea capitalului de risc a fost demonstrat de activități urmărite, cum ar fi pachetul de început și legea alternativă de finanțare, AVCO, organizația austriacă de capital privat și capital de risc, consideră încă cadrul insuficient drept un motiv major pentru lipsa provizioanelor de capitaluri proprii interne.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, prin creșterea finanțării dezvoltării firmelor, al susținerii start-upurilor create, al diversificării sistemelor de susținere al firmelor (Venture Capital, business angels, capital de risc, etc), al creșterii suplimentare a ofertei de capitaluri proprii pentru start-up-uri și al unităților suport pentru afaceri (centre de afaceri, centre de transfer tehnologic, hub-uri, etc.

6. Referințe

RIO Country Report 2017: Austria,

https://www.researchgate.net/publication/324720816_RIO_Country_Report_2017_Austria


81


STRATEGIA NAȚIONALA ȘI STRATEGIILE REGIONALE DE SPECIALIZARE INTELIGENTĂ ÎN GERMANIA


Germania




Conform acordului de parteneriat dintre Germania și UE în 2014, Noua strategie High-Tech este strategia RIS3 confirmată oficial pentru Germania. Strategia High-Tech se bazează pe 6 priorități tematice pentru încurajarea forței inovatoare: (1) economie digitală și societate, (2) economie și energie durabilă, (3) loc de muncă inovator, (4) trai sănătos, (5) mobilitate inteligentă și (6) securitate civilă. Toate ministerele participă la punerea în aplicare a Strategiei de înaltă tehnologie.

În plus, un comitet format din 20 de experți („Forumul tehnologiei înalte”) din sectorul privat, știința și societatea civilă sprijină instituția de guvernare în implementarea și dezvoltarea ulterioară a strategia de înaltă tehnologie.

Germania beneficiază de finanțare ESIF de 28 mil. EUR în perioada 2014-2020. Programul FEDR furnizează cea mai mare parte a acestei finanțări (38%). Cercetarea și inovarea este cel de-al doilea subiect important, cu peste 4 miliarde EUR, majoritatea finanțării provenind din FEDR (3,8 mil. Euro). În plus, Germania investește 17 miliarde EUR din fonduri proprii, astfel încât bugetul total se ridică la peste 45 miliarde EUR.

Acordul de acordare a ajutorului public pentru întreprinderi se ridică la 1,99 miliarde de euro, iar sprijinul public necorespunzător se ridică la 782 milioane EUR. Acest nivel ridicat de finanțare din sectorul privat subliniază implicarea sa în activitățile de specializare inteligentă din Germania. Prin activitățile FEDR, până în prezent au fost create 42.694 de noi locuri de muncă și echivalentul a 3.015 noi posturi de cercetători.

Cele 16 guverne din Landuri decid asupra strategiilor lor regionale, inclusiv RIS, ducand la o eterogenitate ridicată a implementării RIS. În timp ce grupurile tematice diferă între landuri, industriile de producție, tehnologiile digitale și informaționale, energia și mediul, precum și industriile de sănătate fac parte din domeniile de specializare identificate în majoritatea landurilor. Un studiu recent arată că strategiile RIS3 sunt încorporate cu succes în strategiile regionale de inovare ale landurilor. Instrumentele de monitorizare și documentația prezintă o variație mare.

Landul Brandenburg și-a unit forțele cu Landul Berlin pentru a dezvolta o strategie comună de cercetare și inovare (innoBB) in 2007, devenind un studiu de caz în proiectul de specializare inteligentă de către Grupul de lucru al OCDE pentru politica inovării și tehnologiei.

Atât Brandenburg, cât și Berlinul au o creștere anuală a PIB-ului mai mare (3% pentru Berlin

82

și 2,7% pentru Brandenburg) decât rata anuală de creștere a Germaniei de 1,7%. Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu mai multe provocări care se referă la o lipsă de resurse, activități private de CD și o structură economică fragmentată. Urmare, strategia comună de inovare se concentrează pe găsirea unor politici si instrumente pentru încurajarea inovării și sprijinirea părților interesate.

Brandenburg a primit o sumă totală de finanțare a UE din finanțarea FEDR în valoare de 850 milioane EUR (cota națională pentru FEDR se ridică la 210 milioane EUR). CDI au prioritate, deoarece partea majoră a UE (35 mil. Euro) și finanțarea (86,5 milioane EUR) este alocată inițiativelor de CDI.

Din bugetul total al FEDR de 1 miliard de euro, au fost alocați 240 de milioane EUR și au fost deja cheltuiți 57 de milioane de euro. Sprijinul acordat pentru subvenții a fost alocat pentru 1.497 întreprinderi si 194 au primit deja sprijinul financiar. 470 dintre întreprinderile sprijinite sunt start-up-uri. Prin sprijinul FEDR, au fost create 1940 noi locuri de muncă (echivalent full time) și 100 de posturi de cercetător (echivalent full time). Consolidarea infrastructurii de cercetare și dezvoltare pentru universități, precum și încurajarea transferului de tehnologie către sectorul privat sunt obiective importante ale strategiilor de specializare inteligentă din Brandenburg (INNOBB, 2016).

Landul Baden-Württemberg este una dintre cele mai inovatoare regiuni din UE. Strategia de inovare a Baden-Württemberg se bazează pe mai mulți jucători din sectorul învățământului superior, al afacerilor private și al guvernului. Conform cu RIS3, strategia de inovare a Baden Württemberg se concentrează pe sprijinirea inovației regionale în cadrul a 4 grupuri regionale: mobilitate durabilă, tehnologii de mediu și noi energii, managementul sănătății și tehnologii informaționale. Baden-Württemberg a primit o sumă totală de finanțare a UE din fondurile FEDR de 250 de milioane EUR (cota națională pentru FEDER este aceeași). Cercetarea și inovarea au prioritate, întrucât cea mai mare parte a bugetelor UE și naționale (respectiv 170 milioane EUR) sunt alocate inițiativelor de cercetare și inovare. Din totalul bugetului FEDR de 490 mil. EUR, s-au alocat 240 mil. Euro și s-au cheltuit deja 16 mil. Sprijinul de grant a fost alocat pentru 90 de întreprinderi și 34 au primit deja sprijinul financiar. Prin sprijinul FEDR, au fost create 47 de posturi de cercetător echivalente cu normă întreagă, iar alți 135 de cercetători au beneficiat de o infrastructură mai bună.

În general, activitățile legate de strategiile de specializare inteligentă din Baden-Württemberg se concentrează pe modul de creștere a eficacității managementului clusterului.

4. Impact

Landul Brandenburg

În total, activitățile din cele cinci clustere comune și cele patru grupuri specifice pentru Brandenburg sunt planificate să continue în 2017 (MWE Brandenburg, 2017b). Conform concluziilor evaluărilor, noile proiecte ar trebui să se concentreze pe tendințele actuale, cum ar fi digitalizarea. În plus, evaluarea sugerează continuarea colaborării dintre știință, guverne și firme. În special relația dintre business și știință, și colaborările dintre start-up-uri și firme consacrate reprezintă un obiectiv major pentru 2017. În sfârșit, dezvoltarea unei monitorizări cuprinzătoare a activităților de grup (cross) este crucială pentru următorii ani.

Landul Baden-Württemberg

83

Pentru evaluarea programului EFRE pentru perioada 2014-2020 există un buget de 2 milioane EUR (Ministerium für Ländlichen Raum und Verbraucherschutz Baden-Württemberg, 2015). Părțile interesate din administrație, comitetul director va participa laprocesul de evaluare. Activitățile viitoare de evaluare își vor concentra atenția către evaluarea implementării, efectului și eficienței activităților EFRE. Au fost definite trei domenii prioritare care cuprind a) consolidarea sistemului de inovareși specializarea inteligentă a Baden-Württemberg; b) consolidarea tranziției energetice și a surselor de energie durabile; și în final c) dezvoltarea tehnologică. Următoarea evaluare va fi finalizată în primul trimestru din 2022.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, cu vointa corelarii politicilor nationale cu cele regionale, cresterea competentelor si exppertizei regionale, un eco-sistem complet efficient de CDI, in parteneriat functional cu IMM-urile, creșterea antreprenoriatului, eliminarea barierelor pentru investitorii privați. Politicile CDI trebuie sa fie coerente în strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă.

6. Referințe

1. RIO Country Report Germany 2017. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Germany/country-report

2. The Global Competitiveness Report 2018. http://www3.weforum.org/docs/GCR2018/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2018.pdf





84

6. Bune practici fiscale în susținerea / stimularea activității de CDI

85


PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN OLANDA


OLANDA




Economia Olandei este pe un drum constant de creștere economică. Olanda are performanțe foarte bune la aproape toți indicatorii pentru competitivitate și inovare.

În ciuda creșterii modeste a cheltuielilor private în cercetare și dezvoltare în ultimii ani, obiectivul de 2,5% din cheltuielile pentru C&D în 2020 (publice și private) este încă de neatins.

Ministrul Afacerilor Economice și Politicii Climatice a recunoscut dificultatea atingerii obiectivului de 2,5% în 2020 (Ministerul Afacerilor Economice, 2017), dar a subliniat că acesta nu ar trebui să fie un obiectiv în sine, întrucât investițiile în cercetare și dezvoltare reprezintă un mijloc pentru atingerea unui scop. El a descris patru linii prin care guvernul încearcă să faciliteze și să creeze condițiile pentru investiții în cercetare și dezvoltare. Acesta urmărește acest lucru prin consolidarea climatului investițional în cercetare și dezvoltare prin atragerea de investiții străine în cercetare și dezvoltare, facilitarea parteneriatelor public-privat (PPP) pentru cercetare și dezvoltare și menținerea unui climat fiscal care să conducă la inovație. Guvernul se așteaptă la rezultate bune din instrumentele generice, indirecte ale WBSO și ale Creditului pentru inovare, precum și din schema sectoare de top pentru stimularea inovării pentru IMM-uri (MIT). Prin alocația PPP pentru C&I (fostă indemnizație TKI), guvernul creează o pârghie pentru investiții private în cercetare și dezvoltare: în contribuții în numerar și o cantitate limitată de contribuții în natură ale firmelor sunt corelate cu o indemnizație publică PPP. În cele din urmă, prin atragerea de investiții străine în cercetare și dezvoltare, guvernul își propune să compenseze structura sectorului intern care este mai puțin orientată către investiții în cercetare și dezvoltare. Un nou instrument concret de politică care este anunțat este Invest-NL. Această nouă facilitate ar trebui să conducă la creșterea disponibilității capitalului de risc pentru start-up-uri și scale-up-uri. Invest-NL va încerca, de asemenea, să atragă capital public și privat din alte fonduri, cum ar fi fondul FEIS și BEI. Cele mai multe finanțări de risc și fonduri de capital de risc, cum ar fi schema de capital SEED, vor fi grupate în cadrul acestei facilități.

Ministerul Afacerilor Economice și Politicii Climatice (2017) a recunoscut că investițiile publice în cercetare și dezvoltare ca procent din PIB vor scădea în viitorii ani, pe măsură ce investițiile stagnează și economia crește - deși a indicat că neincluderea unei părți din sprijinul indirect (inovarea casetă) poate estompa imaginea. În acordul de coaliție prezentat recent (VVD, CDA, D66 și ChristenUnie, 2017) sunt anunțate investiții atât în cercetarea aplicată, cât și în cea fundamentală. Bugetul pentru cercetarea fundamentală va fi crescut treptat, până la 200 de milioane EUR pe an din 2020. Modul exact de alocare a

86

acestui buget suplimentar nu este încă clar.

O evaluare recentă a organizațiilor pentru cercetare aplicată (organizații TNO), a arătat că aceste organizații au performat foarte bine din punct de vedere al impactului și calității, în timp ce au cheltuit resursele disponibile în mod eficient (Comitetul de evaluare Schaaf, 2017). Cu toate acestea, în conformitate cu acest comitet de evaluare, vitalitatea organizațiilor TNO este pusă în pericol de nivelurile inferioare de finanțare publică (de bază) a acestor institute. Drept urmare, ei pot investi mai puțin în dezvoltarea de noi căi de cercetare și în infrastructuri de cercetare.

Punctele tari ale sistemului olandez de C&I includ sistemul său de cercetare, o forță de muncă bine educată și legături puternice între afaceri și știință. Cheltuielile de afaceri în cercetare și dezvoltare rămân relativ mici în comparație cu alte țări din grupul Innovation Leader.

Finanțarea publică directă olandeză a C&D în termeni de PIB se apropie de media UE28, dar considerabil sub economii similare precum țările nordice și Germania.

O parte relativ mare a sprijinului olandez în domeniul CD are forma de sprijin financiar indirect, în mare parte sub formă de credite fiscale.

Pe lângă cheltuielile interne pentru CD există un flux de finanțare din programele UE (Program-cadru) de aproximativ 600 m € pe an sau aproximativ 12% din cheltuielile publice directe de C&D din Olanda.

În sectorul de afaceri, industria este responsabilă de 57%, în timp ce serviciile cheltuiesc 37% din cheltuielile private de C&D. Aproximativ 90% din cercetare și dezvoltare privată sunt cheltuite în cercetare aplicată și experimentală. Restul de 10% este cheltuit pentru cercetarea de bază (Institutul Rathenau, 2017).

Companiile care cheltuiesc cel mai mult în cercetare și dezvoltare în Olanda sunt Philips, ASML, Unilever și NXP. Acestea sunt clasate pe locul 22, 39, 41 și 54, respectiv pe Tabloul de bord european pentru cercetare și dezvoltare 2016 (Comisia Europeană, 2016). Aceste poziții se bazează pe cheltuielile totale de cercetare și dezvoltare, ceea ce nu implică neapărat cheltuieli în Olanda. Firme precum STMI Electronics au sediul în Olanda, dar par să facă relativ puține cercetări și dezvoltare în țară. În ceea ce privește R&D cheltuit în Olanda, Philips a preluat poziția de prim rang a ASML, deoarece și-a mărit cheltuielile cu 52 milioane EUR față de 2016. Philips a cheltuit 820 milioane EUR pentru cercetare și dezvoltare în Olanda în 2017, comparativ cu 744,4 EUR de ASML (Technisch Weekblad, 2017).

Cele mai importante sectoare în producție după BERD sunt („Fabricarea de mașini și echipamente” (C28), „Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice” (C26) Fabricarea substanțelor și a produselor chimice (C20). Cele mai importante sectoare în servicii după BERD sunt: „activități profesionale, științifice și tehnice” (M); Servicii de informare și comunicare (J) și comerțul cu ridicata și cu amănuntul (G).

Guvernul olandez alocă în prezent 2% din PIB pentru sectorul CDI, ținta în 2020 fiind de

2,5%.

Până în 2010, în CDI au fost utilizate fonduri structurale de dezvoltare; între 2000 și 2010 au

fost finanțate prin NWO și TNO cele 9 sectoare de top; din 2020 se va pune accentul pe

dezvoltarea a 4 misiuni bazate pe inovare și a unor tehnologii cheie.

NWO nu finanțează întreprinderi private, dar întreprinderile mari pot cofinanța cu minim 30

% din valoarea bugetului public proiecte mari, transdisciplinare (10 mil Euro finantare NWO

87

și 3 mil Euro întreprinderea mare).

4. Impact

Ministerul Educației, Cercetării și Științei a acordat un buget unic de 5 milioane EUR pentru universități pentru numirea a o sută de doamne profesor și finanțarea profesiei pentru cinci ani.

Guvernul a prezentat un inventar al investițiilor suplimentare în centrele de cercetare pe scară largă. Cei șase membri ai federației TO2 au în plan să investească 551 m € în infrastructura lor de cercetare. Acestea pot fi finanțate parțial de firme și resurse proprii. Aceștia solicită 455 milioane EUR finanțare suplimentară de la guvern. Acordul de coaliție prezentat recent rezervă 100 de milioane EUR pentru această investiție.

Planul național de Open Science (știință deschisă) pentru toți a fost prezentat de zece organizații din sistemul științific olandez. Scopul planului este de a avea acces complet deschis la articole științifice și date de cercetare în 2020.

Guvernul a anunțat că va investi 2,5 miliarde de euro într-o nouă organizație de finanțare și dezvoltare numită Invest-NL. Obiectivul este creșterea capitalului de risc pentru start-up-uri inovatoare și ridicare la scară. Invest-NL va încerca, de asemenea, să atragă capital public și privat din alte fonduri, cum ar fi fondul FEIS și BEI. Cele mai multe finanțări de risc și fonduri de capital de risc, cum ar fi schema de capital SEED, vor fi grupate în cadrul acesteifacilități.

Un nou fond (Innovation Industries) a fost dezvoltat pentru a reduce decalajul dintre spin-off-urile universitare și piață. Fondul va investi 75 de milioane de euro în următorii zece ani în aproximativ douăzeci de companii de înaltă tehnologie.

Ministerul EA, împreună cu BEI investește 100 de milioane EUR într-un fond de extindere care se preconizează a fi compensat cu 100 de milioane de euro capital de risc. Pentru start-up-uri, va fi disponibilă o investiție suplimentară de 49,5 milioane EUR prin schema de capital SEED.

NWO a anunțat o serie de măsuri pentru a reduce presiunea actuală ridicată a depunerii prin colaborarea mai strânsă cu universitățile, amânarea apelurilor, inclusiv noi criterii de testare.



Pentru a avea efectul estimat Politicile CDI trebuie să fie susținute de programe de

finanțare stabile, predictibile și fără discontinuități.

6. Referințe

1. European Commission 2017. „RIO Country Report 2017: The Netherlands” https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Netherlands/country-report


88


REFORMA FINANȚĂRII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ÎN AUSTRIA


Austria




Universitățile din Austria au o orientare reglementată legal dedicată cercetării. Cu toate acestea, acest lucru nu poate fi verificat suficient decât empiric, deoarece lipsește o separare completă a bugetelor de predare și cercetare. Spre deosebire de finanțarea publică a cercetării și dezvoltării în BES, care se desfășoară în Austria la un nivel relativ ridicat, finanțarea publică a cercetării și dezvoltării în HES nu este doar prea scăzută pentru a ajunge la țări cu ambiții și structuri comparabile, ci și prea mult fragmentat în 22 de universități publice.

Pentru a crește transparența, a îmbunătăți situația financiară a universităților și a raporturilor dintre studenți și profesori, a fost planificată introducerea unui sistem de finanțare plasat în studiu de câțiva ani.

În aprilie 2017, fostul ministru al Științei, Reinhold Mitterlehner, a convenit un model cu Adunarea universităților (adică Conferința universităților) care să bazeze finanțarea universității din 2019 pe bugetarea locurilor de studiu, în locul practicii actuale de alocare a unui buget global global la universități, care au constituit 90% din finanțarea publică a universității. În viitor, bugetul va fi format din trei linii bugetare distincte pentru infrastructură, predare și cercetare.

„Planul de dezvoltare a universității austriece” va deveni complet efectiv pentru perioada contractului de performanță 2019-2021. Guvernul a promis 1,35 miliarde de euro pentru această modificare a sistemului financiar.

Acest buget este alcătuit din aproximativ 840 milioane EUR pentru un fel de dezvoltare continuă legată de indicele volumului de finanțare anterior și 510 milioane EUR pentru resurse suplimentare de personal asociate cu schimbarea sistemului, de ex pentru a introduce raporturi mai bune de student-profesor.

Modelul include, de asemenea, restricții de acces pentru anumite programe de studiu, care este puternic opusă de uniunea națională a studenților, Partidul Libertății populiste și anumite părți ale Partidului Social Democrat.

În iulie 2017, un buget total pentru universități, în valoare de aproximativ 10,3 mil. EUR, a fost adoptat surprinzător de adunarea națională pentru anii 2019-2021. La o lună după această decizie, noul ministru al științei, Harald Mahrer (ÖVP), a prezentat parlamentului un proiect de proiect privind sistemul de finanțare a locurilor de studiu pentru evaluare.

89

4. Impact

Separarea prevăzută de bugetul universității în cercetare, predare și infrastructură, pentru care sunt definiți criterii, indicatori și ponderi diferite, urmează o tendință internațională (Leitner et al., 2011). Aceasta ar genera mai multă claritate, transparență și responsabilitate în cadrul sistemului de finanțare universitară, legat și de producția produsă. În orice caz, responsabilitatea pentru punerea în aplicare a acestui nou model de finanțare pentru universități va reveni noului guvern.

Un profil optim al universităților austriece pentru Austria este totuși agravat de compoziția HES austriacă. În primul rând, numărul universităților publice este destul de mare.

În al doilea rând, compoziția este foarte inegală, întrucât nevoile și cerințele Universității din Viena ca fiind una dintre cele mai mari din Europa și cele mai mari din țările vorbitoare de germană sunt greu comparabile și subsumabile sub un acoperiș cu cele ale mai multor universități mici și mijlocii care domină HES în Austria. În al treilea rând, diviziunea muncii între universități și universități de științe aplicate este încă disputată, deși guvernul a prezentat planuri pentru o mai bună coordonare care presupune să accentueze profilul ofertei educaționale ale instituțiilor individuale în 2016.

În al patrulea rând, mai bune raporturi student-profesor , în special în cele mai solicitate programe de studiu, nu pot fi realizate doar cu o singură creștere a finanțării, ci necesită căi de dezvoltare durabilă sau restricții clare.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, cu crearea unui mecanism care sa stimuleze cercetarea de excelenta si de frontiera in Universitati cu un sistem de indicatori pentru acordarea gradelor in invatamantul superior si finantare, bazat pe rezultatele in cercetare cu separarea completă a bugetelor de predare și cercetare.

6. Referințe

RIO Country Report 2017: Austria,



90


PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/ STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN NORVEGIA


Norvegia




Instituțiile de învățământ superior norvegiene (HEI) au o pondere relativ mare din finanțarea de bază. În 2013, 64% din totalul finanțărilor în domeniul CDI pentru HEI au constat în finanțare directă de bază de la Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MER). A doua sursă importantă de finanțare pentru HEI au fost granturile acordate de Consiliul de Cercetare din Norvegia (RCN), reprezentând 17% din totalul finanțărilor în domeniul CDI către HEI. Finanțarea externă rămasă pentru HEI provine din alte surse publice (8%), surse internaționale (3%), industrie (5%) și alte surse private (3%).

Pentru institutele de cercetare, structura este opusă, întrucât fondurile de bază reprezintă doar aproximativ 15% din totalul finanțărilor în CDI. Acesta din urmă se aplică pentru aproximativ 50 de institute de cercetare care îndeplinesc criteriile de finanțare de bază ale guvernului. Finanțarea de bază a guvernului pentru institutele de cercetare norvegiene este canalizată prin RCN, dar administrată și distribuită în conformitate cu orientările oficiale, în cazul în care alocarea fondurilor de bază sunt supuse unui set de criterii de performanță. În plus față de finanțarea de bază, o serie de institute de cercetare primesc finanțări specifice pe termen lung legate de sarcini atribuite de interes național și considerate improprii pentru concurență deschisă, precum întreținerea laboratoarelor, instalațiilor și seturi de date de interes național. În medie, finanțarea instituțională pentru cercetare reprezintă aproximativ 15%, dar cu variații mari între institutele individuale.

Finanţarea instituţională În Norvegia, toate fondurile instituționale destinate HEI sunt acordate ca finanțare bloc. Mărimea și distribuția acestor finanţări bloc sunt determinate de mai mulți factori și cu unele variații între diferite instituții:

- "Componenta de bază" a finanţării bloc se ridică la aproximativ 70% pentru întregul sector și se bazează pe nivelurile bugetare istorice (anterioare anului 2002);

- Restul (aprox. 30%) din finanţarea bloc sunt componente bazate pe performanță (performanțe ale studenților, performanțe de cercetare și considerente strategice de cercetare).

Un nou sistem de finanțare instituțională a institutelor de cercetare a fost implementat în 2009, în careo parte din finanțarea instituțională de bază depinde de un set de indicatori de performanță.

Finanţarea pe proiecte Principalul flux de finanțare pentru finanțarea proiectelor din Norvegia constă în finanțarea canalizată prin Consiliul de Cercetare din Norvegia (RCN). Acest flux de finanțare însumează

91

mai mult de 25% din totalul finanțărilor publice. În afară de fondurile de bază menționate mai sus pentru institutele de cercetare, aproape toate finanțările din RCN sunt supuse competiţiei (circa 5.000 de proiecte derulate în paralel).

Instrumentul FRIPRO (proiecte independente) constituie cel mai important mecanism de sprijin pentru proiectele de cercetare de bază, inițiate de cercetători, având o rată de succes de circa 10%. Toate propunerile sunt evaluate în paneluri de evaluatori formate din experți externi. Procesul de evaluare este un proces în mai multe etape și poate diferi în funcție de diferitele sub-tipuri de aplicații din fiecare program. Pe lângă FRIPRO, sprijinul acordat cercetătorilor individuali este adesea acordat pentru sprijinul doctoranzilor angajaţi ca parte a proiectelor mai mari.

Finanţarea publică pentru cercetarea privată Sprijinul public pentru stimularea CDI a fost mult timp o prioritate în politicile norvegiene de cercetare-dezvoltare. Guvernul a făcut din aceasta o strategie-cheie, parțial justificată de intensitatea relativ mică a CDI în industria norvegiană, precum și de o conștientizare din ce în ce mai mare a necesității de a dezvolta noi companii cu cunoștințe avansate și de a se pregăti pentru "viața după petrol".

Un studiu realizat în anul 2014 concluzionează că sprijinul direct pentru CDI reprezintă aproximativ 20% din cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare. Această cotă este calculată dintr-o perspectivă de finanțare în CDI și nu reflectă neapărat cât de mult din aceste finanțări sunt efectiv realizate de companii. Atunci când se măsoară din perspectiva performanței, în statisticile oficiale de CDI, doar 4% din cercetarea-dezvoltarea din companiile norvegiene sunt raportate ca fiind finanțate de surse publice. O explicație principală a acestei discrepanțe este că o mare parte din finanțarea publică în domeniul CDI este realizată de institutele de cercetare în numele și în cooperare cu companiile.

4. Impact

Componenta bazată pe performanță a HEI a fost introdusă din 2003, implicând că 30% din finanțare ar trebui alocată în funcție de două seturi de criterii de performanță:

1. componenta didactică, în care fondurile sunt distribuite pe baza performanțelor studenţilor (24%);

2. componenta de cercetare, care reprezintă în prezent 6% din finanțarea instituțională, bazată pe criterii de performanţă (publicaţii ştiinţifice, număr de doctoranzi, finanțare competitivă de la RCN și fondurile regionale de cercetare, finanțare din programe-cadru UE).

Finanțarea bazată pe rezultate reprezintă doar câteva procente din bugetul total al institutelor. Cu toate acestea, se pare că componenta bazată pe performanță are un efect real asupra priorităților și strategiilor de gestionare a celor 50 de institute de cercetare care fac obiectul sistemului. Sistemul actual include patru indicatori pe baza performanței: publicații științifice, venit total din cercetarea contractuală (pe proiecte), finanțare din surse internaționale (UE și nu numai), numărul de doctorate finalizate (găzduite și/ sau cofinanțate de institut).

În 2002, Norvegia a urmat exemplul mai multor țări OCDE și a introdus o schemă de stimulare fiscală indirectă pentru cercetarea-dezvoltarea privată, așa-numita schemă Skattefunn. Schema Skattefunn este un mecanism deschis în care toate întreprinderile care fac obiectul impozitării în Norvegia sunt eligibile. În principiu, toate firmele și proiectele eligibile primesc sprijin atât timp cât conținutul de CDI al proiectului este aprobat și

92

îndeplineşte cerințele formale. Firma poate primi o deducere fiscală de până la 20% din costurile eligibile în proiectele de CDI aprobate. Toate costurile trebuie asociate cu proiectul aprobat.



Sprijinirea echitabilă (ca finanţare de bază, tipuri de proiecte, investiţii şi întreţinere infrastructură) a celor 3 mari generatori de CDI din România, precum şi încurajarea specializării lor, astfel: (i) institutele Academiei Române – 70% cercetare fundamentală şi 30% cercetare aplicativă; (ii) cercetarea universitară – 50% cercetare fundamentală şi 50% cercetare aplicativă; (iii) institutele de cercetare (INCD) – 30% cercetare fundamentală şi 70% cercetare aplicativă/ inovare.

Creşterea importanţei activităţii de inovare, prin implicarea departamentelor de CDI ale agenţilor economici în programe şi proiecte de CDI, precum şi atragerea de fonduri private.

Cointeresarea agenţilor economici pentru implicarea în activităţi de CDI, prin oferirea de facilităţi fiscale (deduceri de taxe şi impozite) în cazul cooperărilor directe cu institutele şi universităţile, pe proiecte de interes local, regional sau naţional.

6. Referințe


2. Arnold, E. and B. Mahieu (2012), A Good Council? Evaluation of the Research Council of Norway, Technopolis, Brighton, England.

https://doi.org/10.1787/9789264277960-en

93


PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN SUEDIA


Suedia




Economia mică, deschisă și competitivă a Suediei a înflorit, iar Suedia a atins un standard de viață de invidiat cu combinația sa de capitalism de piață liberă și beneficii extinse de bunăstare. Suedia rămâne în afara zonei euro, în mare parte din îngrijorare că aderarea la Uniunea Economică și Monetară Europeană ar diminua suveranitatea țării asupra sistemului său de bunăstare.

Creșterea economică globală a sporit și mai mult exporturile de produse suedeze, contribuind la creșterea economică internă în 2017. Prețurile și salariile suedeze au crescut doar ușor în ultimii ani, contribuind la susținerea competitivității țării. Distribuţia în procente a forţei de muncă pe sector de ocupare: agricultură: 2%, industrie: 12% şi servicii: 86%. Surplusul bugetar a fost de 1,3% din PIB în 2017, iar datoria publică a fost de aproximativ 40,8% din PIB în 2017. Creşterea economică a fost de 2,2% în 2018 şi o prognoză de 1,3 % în 2019 și 1,7 în 2020.

Sectorul de afaceri suedez cuprinde un număr semnificativ de IMM-uri. Împreună, acestea reprezintă 59% din valoarea adăugată și 66% din ocuparea forței de muncă. Micro-întreprinderile constituie 94,6% din totalul companiilor. Majoritatea IMM-urilor operează în servicii, comerț cu ridicata și cu amănuntul și construcții. Există relativ puține întreprinderi mici și mijlocii suedeze în sectorul producției. Sectorul de producție asigură 17% din forța de muncă și valoarea adăugată a întreprinderilor mici și mijlocii (Comisia Europeană, 2014).

Reducerea dependenței BERD de companiile multinaționale. Nivelul global al investițiilor suedeze în cercetare și dezvoltare ca procent din PIB (GERD suedez), deși este foarte ridicat în comparație internațională, este dominat de sectorul privat, unde, la rândul său, majoritatea cheltuielilor în cercetare și dezvoltare au loc într-un număr relativ mic de companii foarte mari. Eforturile politice au vizat creșterea nivelului de investiții în cercetare și dezvoltare în rândul IMM-urilor, introducerea capitalului de risc public, programe de creștere a colaborării între universități și firme și, de asemenea, spin-off-uri universitare, precum și o serie de programe de finanțare a start-up-urilor și inovarea în IMM-uri. Distribuția medie a cheltiuelilor brute CDI (GERD) între sectoare este de aproximativ 26% în sistemul academic, aproximativ 70% în sectorul privat, iar restul de 4% în sectorul privat non-profit și sectorul public non-academic. Aceasta înseamnă că cercetarea și dezvoltarea realizată de universități și colegii este una dintre cele mai mari din UE, cu 0,87% din PIB (2016), depășită doar de Danemarca (cu 0,91% din PIB) și cu mult peste media UE-28 de 0,46%.

94

Alocarea publică și cheltuielile publice de cercetare-dezvoltare

Proiectele de cercetare guvernamentale quadrienale stabilesc direcția pentru cele mai importante evoluții în alocarea fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare și, deși lansează deseori noi inițiative și indică noi direcții pentru politica de cercetare și finanțare, modelele alocării rămân în mare parte intacte, cu unele excepții. Aceasta înseamnă că această creștere dramatică a finanțării guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare în anii 2007-2014 a fost distribuită în mod uniform în universitățile, consiliile de cercetare și celelalte agenții de finanțare. O parte din bani au fost alocați unor inițiative specifice, cum ar fi Granturile pentru ariile de cercetare strategică, cu un buget total de peste un miliard SEK, iar în ultimii ani investițiile grele în noua instalație de împrăștiere de neutroni bazată pe accelerator, European Spalation Source (ESS), în construcție în Lund, în sudul Suediei, se evidențiază, de asemenea, în comparație cu alocarea generală (Hallonsten 2015).

S-a încercat alocarea unor părți din finanțarea blocului instituțional către universități printr-o schemă bazată pe performanță și pe analize bibliometrice, iar 20% din acest flux de finanțare a fost redistribuit cu ajutorul acestui model din 2014, dar modelul a fost supus unor critici severe.

Astfel, deși proiectul de lege al cercetării din 2016 a avut un accent ușor diferit (în parte datorită schimbării guvernului din 2014), alocarea finanțării rămâne în mare parte intactă. Cea mai mare pondere din cheltuielile publice de cercetare și dezvoltare (granturile pentru blocul instituțional acordate universităților) poate fi supusă redistribuirii interne, dar rămâne cea mai mare poziție bugetară și, fără excepție, este supusă unor creșteri în fiecare an. În plus, finanțarea canalizată prin agenții guvernamentale (consilii de cercetare, VINNOVA, etc.) este, de asemenea, în mare măsură legată de programe și categorii de sprijin deja determinate, cum ar fi apelurile deschise ale consiliilor de cercetare și investițiile grele în infrastructura de cercetare, cu o dependență semnificativă de cale. Mai mult, perioada 2007-2014 înregistrând cele mai mari creșteri ale cheltuielilor guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare într-o perioadă lungă de timp, alocările către universități și agenții publice de finanțare a cercetării au crescut cu aproape 50% în această perioadă de șapte ani (Hallonsten 2015: 419), destul de natural curbele de creștere se nivelează acum, iar tendința actuală este mai degrabă o consolidare a schimbărilor anterioare ale priorităților și distribuției finanțărilor.

Cheltuieli private de cercetare și dezvoltare

De asemenea, BERD din Suedia ca pondere din PIB se remarcă ca fiind foarte mare în comparație internațională. Este cea mai ridicată din UE, cu 2,26% în 2016 și doar Austria se apropie, cu 2,2%. Media UE-28 este de 1,32% (2016). Prin urmare, sectorul de afaceri reprezintă în continuare mai mult de 2/3 din totalul GERD din Suedia, în ciuda faptului că BERD ca pondere din PIB a scăzut în ultimul deceniu, de la 2,74% în 2008 și 2,45% în 2009 (Hallonsten 2014: 7; Dahlstrand et al 2017). În termeni reali, cu toate acestea, a existat o creștere a BERD în ultimii ani, iar scăderea ca pondere a PIB-ului este explicată mai ales prin creșterea mare a acestora din urmă.

Deși peisajul este în schimbare pe termen lung, industria suedeză de cercetare-dezvoltare intensivă este încă dominată de marile firme de producție din domeniul electronic, farmaceutic, auto, aerospațial și utilități. Compania de echipamente de telecomunicații Ericsson, cu sediul central la Stockholm, se remarcă ca fiind compania suedeză cu cea mai mare investiție în cercetare și dezvoltare, câștigând poziția 28 printre cele mai mari companii cu intensitate în cercetare și dezvoltare din lume măsurate în termeni reali, deși poziția sa în acest clasament a scăzut 11 locuri din 2004 (JRC 2015a: 39). Compania

95

automobilistică Volvo se află pe locul 61 pe aceeași listă globală, în timp ce a treia cea mai mare companie intensivă de cercetare și dezvoltare a Suediei, Sandvik, se află doar pe poziția 281. În UE, Ericsson și Volvo se situează pe locul 9 și 19 printre cele mai mari companii cu activitate intensă în domeniul cercetării și dezvoltării din întreaga administrație (JRC 2015b). Sectorul de servicii intensiv în cunoaștere din Suedia reprezintă o pondere destul de mare din economie, cu 46,72% din totalul ocupării forței de muncă și 40,65% din creșterea PIB (2015), dar arată o ușoară scădere a ambelor măsuri în ultimii doi-trei ani.

O restructurare incrementală pe termen lung a sectorului industrial din Suedia a fost pe agenda politică de cel puțin două decenii, împărțită în spectrul politic și mai mult sau mai puțin intactă prin schimbări de guvernare. Acesta urmărește reducerea dependenței de un număr mic de companii foarte mari, prin sprijinirea creșterii IMM-urilor din sectoarele de înaltă tehnologie și promovarea apariției de noi companii cu servicii intensive și de cunoaștere.

O reformă din 2014 a guvernului anterior (centru-dreapta) a lansat o schemă de stimulare fiscală limitată pentru întreprinderile mici care angajează personal de cercetare și dezvoltare, dar guvernele suedeze (indiferent de partea aflată la putere) continuă să evite schemele de creditare fiscale mai ample (Guvernul suedez 2015a). Eforturile recente ale guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor financiare pentru start-up-uri și IMM-uri, în 2016, au fost urmate de o atribuire a guvernului către Agenția Suedeză pentru Creștere Economică și Regională pentru a face un efort concertat și orientat pentru promovarea noilor întreprinderi în rândul imigranților (în ianuarie 2017). O misiune similară către aceeași agenție a fost să elaboreze un model pentru proceduri mai scurte și mai eficiente pentru administrarea întreprinderilor (în iulie 2017) (Guvernul suedez 2017a, 2017b).

4. Impact

Hotărârea guvernamentală de a înființa șase programe naționale de cercetare (05/2017) - Guvernul a însărcinat Consiliul de cercetare suedez, Consiliul de cercetare suedez pentru sănătate, viață de muncă și bunăstare socială (Forte) și Consiliul suedez de cercetare pentru mediu, științe agricole și amenajare spațială (Formas) să înființeze șase programe naționale de cercetare prevăzute în proiectul de lege al cercetării 2016 în domeniul climei, dezvoltării societale durabile, migrației și integrării, rezistenței la antibiotice, cercetării aplicate în domeniul bunăstării și cercetării vieții profesionale.

Programele de zece ani ar trebui să contribuie la întâmpinarea provocărilor societății și sunt complementare cu Ariile de cercetare strategică lansate anterior (2018) și cu Programele de inovare strategică (2012). Fiecare program este finanțat cu sume între 20 și 100 de milioane euro pe o perioadă de zece ani. Primele două programe, în materie de rezistență la antibiotice și migrație și integrare, au fost înființate în iunie 2017.



O altă provocare cu care se confruntă procesul de elaborare a politicilor în domeniul C&I în România o reprezintă îmbunătățirea cadrului pentru investițiile private în CDI și a

96

colaborării cu sectorul public. În Raportul de țară se mentionează faptul că „nivelul fondurilor pe care întreprinderile le investesc în CD este foarte redus: 0,18 % din Produsul Intern Brut (PIB) în 2015 (media UE-28 în 2013: 1,12 %). Cea mai mare parte a acestor fonduri este cheltuită pentru activitățile de CI desfășurate de sectorul privat și doar o foarte mică parte, 0,03 % din PIB, este alocată sectorului public. Acest lucru indică un grad scăzut de colaborare între sectorul științific public și cel privat și un nivel redus de comercializare a rezultatelor cercetării publice. SNCDI 2014- 2020 stabilește ținte în ceea ce privește dinamizarea sectorului întreprinderilor și intensificarea impactului economic, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă. Se speră că această acțiune concertată va crea o conjunctură favorabilă pentru sectorul întreprinderilor, pentru ca acesta să se implice în conceperea politiciilor C&D&I și în adaptarea lor astfel încât să sprijine nevoile economice. Sectorul întreprinderilor prezintă semne de creștere a interesului pentru inovare, astfel cum rezultă din apariția huburilor, în special în domeniul TIC.”

Practicile fiscale în susținerea/stimularea activității de CDI din Suedia ar putea constitui modele de bună practică pentru România.

6. Referințe

1. https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/sw.html

2. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ecfin_forecast_winter_07_02_19_se_en.pdf

3. https://www.oecd-ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs-2016/sweden_fin_sme_ent-2016-38-en




https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/sw.html

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ecfin_forecast_winter_07_02_19_se_en.pdf

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ecfin_forecast_winter_07_02_19_se_en.pdf

https://www.oecd-ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs-2016/sweden_fin_sme_ent-2016-38-en

https://www.oecd-ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs-2016/sweden_fin_sme_ent-2016-38-en





97


PRACTICI FISCALE ÎN SUSȚINEREA/STIMULAREA ACTIVITĂȚII DE CDI ÎN ESTONIA


Estonia




Estonia, membră a UE din 2004 și a zonei euro din 2011, are o economie modernă bazată pe piață și unul dintre nivelurile de venit pe cap de locuitor dintre cele mai ridicate din Europa Centrală și din regiunea Baltică, dar economia sa depinde foarte mult de comerț, lăsând-o vulnerabilă la șocurile externe. Guvernele succesive ale Estoniei au urmărit o piață liberă, o agendă economică pro-business și politici fiscale solide care au condus la bugete echilibrate și la cea mai scăzută rată a datoriei din PIB în UE.

Estonia are un PIB de 41.65 mld USD în anul 2017. Economia beneficiază de sectore puternice de electronică și telecomunicații și de legături comerciale puternice cu Finlanda, Suedia, Germania și Rusia. Creșterea economică de 4,9% a PIB-ului în 2017 a fost cea mai rapidă din ultimii șase ani, lăsând economia estonă în poziția sa cea mai bună de la criza financiară de acum 10 ani. Pentru prima dată în mulți ani, productivitatea muncii a crescut mai repede decât costurile forței de muncă în 2017. Inflația a crescut, de asemenea, în 2017 la 3,5%, alături de creșterea prețurilor la nivel mondial pentru alimente și energie, care alcătuiesc o mare parte din consumul Estoniei.

Distribuţia în procente a forţei de muncă pe sector de ocupare: agricultură: 2.7%, industrie: 20.5% şi servicii: 76.8%. Deficitul bugetar a fost de 0.3% din PIB in 2017, iar datoria publică a fost de aproximativ 9% din PIB în 2017.

Creşterea economică a fost de 3.5% în 2018 şi o prognoză de 2,7 % în 2019 și 2,4 în 2020. Dintre toate firmele estoniene în 2013, doar 0,2% erau întreprinderi mari, cu peste 250 de angajați. IMM-urile au angajat 79,3% din forța de muncă și au reprezentat 75,8% din valoarea adăugată. 90,4% din toate firmele erau microîntreprinderi, adică firme cu mai puțin de 10 angajați, care angajau 31,5% din forța de muncă și reprezentau 25,6% din valoarea adăugată în 2013.

Sistemul științific din Estonia urmează o specializare foarte diferită față de sectorul de afaceri, deoarece finanțează și sprijină în principal cercetarea de bază bazată pe curiozitate, pentru care există o cerere economică imediată mică. Poate că cea mai ambițioasă măsură de politică care abordează această provocare este Sprijinul pentru cercetarea aplicată în domeniile specializării inteligente (NUTIKAS), deoarece această măsură încurajează și sprijină companiile să contacteze și să colaboreze cu instituțiile de cercetare (solicitantul principal trebuie să fie o companie). Deși inițial interesul pentru această măsură a fost destul de scăzut din partea sectorului privat, numărul de cereri a crescut în 2017.

98

Aproximativ 50% din cheltuielile guvernamentale pentru cercetare provin din fonduri structurale europene. Întrucât nu există nicio certitudine cu privire la fondurile structurale în următoarea perspectivă financiară a UE (începând cu 2020), Estonia ar trebui să ia măsuri pentru a-și reduce dependența de finanțarea structurală a UE. Deși guvernele succesive au sprijinit foarte mult retorica, creșterile efective ale finanțării au fost destul de modeste. Singura modificare substanțială este creșterea recentă a finanțării de bază pentru instituțiile de cercetare cu 50% începând cu 2014 până în 2017.

Nivelul global al investițiilor în cercetare și dezvoltare ca procent din PIB (GERD) aproape s-a dublat în 2009-2011 (de la 1,4% la 2,31%), dar a scăzut sub media UE28 în 2013 (UE28: 2,03%; EE: 1,71%) ca efect al încheierii investițiilor în cercetare și dezvoltare în rafinăria de șisturi petroliere Eesti Energia. În 2015, GERD, ca procent din PIB, a fost de 1,5% (similar cu nivelurile de pre-vârf), iar în 2016 a scăzut la 1,28%.

Alocarea publică și cheltuielile publice de cercetare-dezvoltare

Ponderea investițiilor din sectorul guvernamental (GBAORD) ca procent din PIB a crescut constant în 2009-2013 (de la 0,68% la 0,81%), dar a scăzut din 2014 la 0,69% în 2016. Această tendință a fost cauzată de creșterea remarcabilă a cotei fondurilor structurale ale UE în bugetul de cercetare și dezvoltare din 2009 până în 2011 și ulterior prin scăderea plăților din fondurile structurale la momentul substituirii perioadelor de finanțare. Cu toate acestea, GBAORD este peste media UE (0,64% în 2016) și ca pondere a cheltuielilor administrației publice a fost de 1,75% în 2015 (UE28: 1,36%). Sectorul învățământului superior a realizat 36% din GERD în 2016, care este, de asemenea, peste media UE (UE28: 23%).

În perioada 2008-2015, finanțarea externă pentru activitățile de cercetare și dezvoltare din Estonia reprezintă 9-12% din totalul GERD (care include participarea la programele-cadru, dar nu include fonduri structurale ca în alte țări). În 2015, 12% din totalul GERD din Estonia au fost finanțate din străinătate (aproximativ 50% din acestea sunt cu finanțare FP). În general, finanțarea R&I din Estonia depinde destul de mult de fondurile UE dacă sunt luate în considerare fondurile structurale ale UE.

În perioada 2014-2020 665,8 milioane EUR (15,2% din alocarea totală a fondurilor structurale) sunt alocate obiectivului tematic 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării (CE 2014). O sumă semnificativă de fonduri publice în domeniul CDI este planificată să fie canalizată în domenii de specializare inteligentă. Bugetul pentru specializarea inteligentă în perioada 2014-2020 (inclusiv fondurile structurale și cofinanțarea bugetului de stat) este planificat să fie de aproximativ 208 milioane EUR. (Strategia CDI 2014-2020).

În mod surprinzător, sectorul public este principalul beneficiar al GERD. Sprijinul guvernamental acordat cercetării și dezvoltării din sectorul privat a fost în principal sub formă de finanțare directă prin granturi competitive. Cu toate acestea, este planificată o schimbare treptată către utilizarea sporită a instrumentelor financiare. Prin intermediul Strategiei Estoniene de Creștere a Antreprenoriatului, guvernul își propune să se orienteze către o abordare bazată pe piață în ceea ce privește sprijinul public, cu mai puține granturi directe și mai multe instrumente financiare, inclusiv împrumuturi, garanții de împrumut și capital de risc. În ceea ce privește sprijinul public indirect pentru cercetarea și dezvoltarea afacerilor, Estonia nu are stimulente fiscale speciale pentru investiții în cercetare și dezvoltare, deoarece politica sa fiscală respectă în mod tradițional regula de a impozita totul în mod similar și de a permite cât mai puține derogări.

99

Cheltuieli private de cercetare și dezvoltare

Sectorul de afaceri este principalul finanțator al investițiilor din sectorul de afaceri din Estonia și a fost principalul motor al schimbărilor sale. Cheltuielile pentru afaceri pentru cercetare și dezvoltare (BERD) s-au triplat între 2008 și 2011, iar în 2011 a fost de 1,46% din PIB. Creșterea semnificativă a BERD s-a produs mai ales datorită investițiilor mari de cercetare și dezvoltare în industria de rafinare a șisturilor petroliere de către o singură companie (o filială Eesti Energia). Acest efect s-a stins și BERD a scăzut la 0,63% în 2014, ceea ce este aproape de nivelurile de pre-vârf din 2009 și a fost stabilă de atunci. În 2015, o mică creștere a cheltuielilor private în cercetare și dezvoltare este observabilă (0,69%), dar în 2016, nivelul a scăzut ușor la 0,66%. Foarte important, finanțarea publică a BERD în Estonia (cca 10% în 2014) a fost mai mare decât media UE28 (cca 6% în 2014).

În 2015, cei mai mari cheltuitori ai BERD sunt sectoarele TIC, producție și energie. În fabricarea principalelor categorii de produse de cheltuieli în cercetare și dezvoltare sunt produsele computerizate, electronice și optice și produse petroliere rafinate. Sectorul electronicelor este foarte orientat pe plan internațional, cu o serie de companii multinaționale recunoscute pe scară largă (cum ar fi ABB și Ericsson) și unele companii mai mici, specializate în fabricarea de contracte de înaltă calitate a produselor de nișă. Natura modelului de afaceri al producției contractuale implică faptul că foarte puține dintre aceste companii ar folosi sprijinul public, deoarece produsele pe care le produc se schimbă destul de frecvent și, în cel mai bun caz, ar fi interesate de sprijinul statului pentru achiziționarea de mașini și îmbunătățirea infrastructurii, dar nu pentru proiectele de cercetare și dezvoltare pe termen mai lung. În ceea ce privește produsele petroliere rafinate, industria de șisturi petroliere din Estonia este una dintre cele mai dezvoltate din lume și mai multe întreprinderi mari ale industriei de rafinare sunt situate în zona industrială a Estoniei de Nord-Est.

În sectorul serviciilor pentru afaceri TIC, activitățile profesionale, științifice și tehnice și sectoarele serviciilor financiare sunt principalii cheltuitori în cercetare și dezvoltare. TIC este unul dintre domeniile care a avut cea mai rapidă creștere în ultimii 10-15 ani în Estonia. Sectorul TIC este martorul celui mai mare număr de întreprinderi inovatoare cu o creștere ridicată și al doilea cel mai mare număr de angajați dintre cele mai inovatoare sectoare din ultimii ani. Numărul întreprinderilor TIC este destul de mare în Estonia (aproximativ 3.800 în 2015), dar majoritatea au mai puțin de 10 angajați. În 2015, întreprinderile TIC au reprezentat 13,5% din sectorul producției și 6,7% din totalul sectorului de afaceri (măsurat prin veniturile din vânzări) (Statistici Estonia 2017).

4. Impact

A fost implementat Programul ASTRA care sprijină consolidările între instituțiile de cercetare și învățământ superior; de asemenea, susține obiectivele strategice și investițiile în infrastructură. Propunerile din domeniile de specializare inteligentă vor primi puncte suplimentare în timpul evaluării. Buget: 120 de milioane de euro.

Finanțarea de bază a universităților a fost crescută la 16,9 milioane de euro pe an. Acest lucru a făcut ca relația dintre finanțarea competitivă și cea necompetitivă să fie de 70:30 în 2017.

În baza unei hotărâri de guvern s-a creat o listă de 339 de companii start-up care pot angaja lucrători străini (non-UE) după criterii mai puțin stricte.

100



În conformitate cu Raportul de țară RIO 2017: România, una din provocările cu care se confruntă procesul de elaborare a politicilor în domeniul CI în România o reprezintă majorarea cheltuielilor publice pentru CI. În Raportul de țară se mentionează faptul că „sistemul de C&I este cronic subfinanțat. Cu o valoare a CD pe cap de locuitor de 14 ori mai mică decât media cheltuielilor efectuate în UE-28 (Eurostat, 2017), România a avut, în ultimii zece ani, una dintre cele mai mici, dacă nu cea mai mică valoare CDD din UE-28. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru perioada 2014-2020 (SNCDI 2020), adoptată la 21 octombrie 2014, a reafirmat ținta de 1 % pentru cheltuieli CDI din fonduri publice până în 2020. Începând din 2008, sistemul C&I a demonstrat însă o tendință de subfinanțare, valorile cheltuielilor fiind mai reduse decât țintele asumate prin documentele strategice naționale. În noiembrie 2017, condiționalitatea ex-ante privind C&D&I a fost recunoscută de CE ca îndeplinită. Datorită acestui lucru, va fi asigurat accesul, prin programele operaționale naționale relevante, la fondurile ESIF dedicate CDII.”

Creșterea eficienței cheltuielilor publice pentru CI și educație reprezintă o altă provocare cu care se confruntă procesul de elaborare a politicilor în domeniul CI în România. În Raportul de țară se mentionează faptul că „fondurile limitate pentru CI sunt dispersate într-un sistem CI larg, căruia îi lipsesc schemele de finanțare bazate cu rigurozitate pe rezultatele evaluării regulate a performanțelor cercetării și educației. Implementarea acțiunilor prevăzute în SNCDI 2014-2020 face posibile, teoretic, monitorizarea și evaluarea.”

Practicile fiscale în susținerea/stimularea activității de CDI din Estonia ar putea constitui modele de bună practică pentru România.

6. Referințe

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/en.html

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ecfin_forecast_winter_07_02_19_ee_en_0.pdf

https://www.oecd-ilibrary.org/industry-and-services/financing-smes-and-entrepreneurs-2016/estonia_fin_sme_ent-2016-16-en

https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Estonia/country-report



https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/en.html









101


PRACTICI FISCALE IN SUSȚINEREA / STIMULAREA ACTIVITAȚII DE CDI ÎN UNGARIA


Ungaria




Politica fiscală va rămâne susținută, deoarece contribuțiile la securitatea socială sunt reduse în continuare și cheltuielile publice, inclusiv pentru salarii, sunt majorate. Se preconizează că banca centrală va continua poziția sa liberă de politică monetară. Cu toate acestea, politicile anticiclice ar trebui să abordeze semne de supraîncălzire și să conțină așteptările la inflație.

Oficiul Național de Dezvoltare și Inovare a Cercetării

Misiunea Biroului, care funcționează din ianuarie 2015, este de a dezvolta politica de dezvoltare și inovare a cercetării (RDI) în Ungaria și de a se asigura că Ungaria investește în mod adecvat în CDI finanțând cercetări excelente și sprijinind inovația pentru creșterea competitivității. Biroul a fost creat cu scopul de a oferi un cadru instituțional stabil pentru coordonarea guvernamentală a ecosistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, de a oferi finanțări previzibile și de a implementa o utilizare eficientă și transparentă a resurselor disponibile.

4. Impact

Oficiul este o agenție națională strategică și de finanțare pentru cercetare științifică, dezvoltare și inovare. Este sursa principală de consiliere cu privire la politica de CDI pentru guvernul ungar și agenția primară de finanțare a CDI. Administrează Fondul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare și Fondul Maghiar de Cercetare Științifică.

Pe lângă deciziile și gestionarea și administrarea finanțării pentru cercetare, mandatul Oficiului include pregătirea strategiei ungare de CDI și reprezentarea guvernului ungar și a comunității ungare de CDI în organizații internaționale.

Oficiul Național pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare, responsabil cu reînnoirea Strategiei naționale de CDI care definește viziunea națională a cercetării, dezvoltării și inovării, realizează o evaluare cuprinzătoare, în cooperare cu ministerele și participanții competenți. ce schimbări interne și internaționale au avut loc de la adoptarea documentului în 2013, care au un impact asupra atingerii obiectivelor stabilite și ce mijloace suplimentare pot fi utilizate pentru a stimula competitivitatea C&D și inovarea.

Un aspect pozitiv în sistemul CDI maghiar este promovarea inovării în cadrul întreprinderilor autohtone, preocupare ce ajută la dezvoltarea ecosistemului CDI și respectarea identității naționale.

102



In Romania bunele practici fiscale in susținerea / stimularea activitații de CDI trebuiesc imbunatatite. Avem nevoie de reforme pentru sustinerea/stimularea activitatii CDI cu scopul de a oferi un cadru instituțional stabil pentru coordonarea guvernamentală a ecosistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare, de a oferi finanțări previzibile și de a implementa o utilizare eficientă și transparentă a resurselor disponibile.

6. Referințe

1. https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/organisation/national-research-development-and-innovation-office

2. https://nkfih.gov.hu/hivatalrol/szakpolitika-strategia/kfi-helyzetelemzes

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/organisation/national-research-development-and-innovation-office

https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/organisation/national-research-development-and-innovation-office

https://nkfih.gov.hu/hivatalrol/szakpolitika-strategia/kfi-helyzetelemzes

103

7. Alte exemple de practici aflate în curs de implementare

104

1. Denumire practică

ACTORII PRINCIPALI CDI ÎN ESTONIA

2. Locație practică

Estonia

3. Descrierea practică


Metodologie: In ce constă buna practică? Ce resurse implică? Cine este organizația responsabilă ?

Legea privind organizarea cercetării și dezvoltării oferă cadrul pentru structura sistemului de cercetare și inovare din Estonia. Potrivit acestei legi, Guvernul Republicii pregătește planurile naționale de dezvoltare în domeniul cercetării și dezvoltării, le prezintă la Riigikogu (Parlament), aprobă programele naționale de cercetare și dezvoltare, asigură cooperarea dintre ministere și adoptă legislația.

Elaborarea și evaluarea politicilor este realizată în principal de către Ministerul Educației și Cercetării (MER), care este responsabil de politica națională de cercetare și educație și de Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor (MEAC), care supraveghează politica de dezvoltare tehnologică și inovare. Alte ministere sunt, de asemenea, responsabile pentru organizarea și finanțarea activităților de cercetare și dezvoltare, elaborarea și implementarea programelor de cercetare și dezvoltare în domeniul lor de responsabilitate. Un organism consultativ permanent - Comitetul pentru politici de cercetare - oferă consultanță Ministerului Educației și Cercetării și Comitetul pentru politici de inovare, sfătuiește Ministerul Afacerilor Economice și Comunicațiilor. Consiliul de Cercetare și Dezvoltare este un organism consultativ de specialitate care sfătuiește Guvernul în materie de CDI – toate documentele de politică trebuie să treacă pe la Consiliul de Cercetare și Dezvoltare înainte de a fi supuse aprobării Guvernului. La nivel operațional, atât MEAC, cât și MER au agenții de implementare și intermediari. Principalul organism de implementare în cadrul Ministerului Afacerilor Economice și Comunicațiilor este Fundația Enterprise Estonia, care este responsabilă de gestionarea programelor de sprijin pentru afaceri, inovație și tehnologie. Misiunea Fundației KredEx este de a facilita creșterea puterii competitive a companiilor estoniene prin îmbunătățirea disponibilității finanțării și gestionării riscurilor de creditare, precum și îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul locuințelor. Din perspectiva politicii de cercetare, Ministerul Educației și Cercetării are trei agenții principale care, printre celelalte activități, oferă finanțare și sprijin: Fundația Archimedes este o agenție de implementare pentru sprijin structural în domeniul cercetării și dezvoltării și administrază scheme de îmbunătățire a mobilității și a comercializării învățământului superior și cercetării din Estonia în străinătate. Consiliul de cercetare din Estonia a fost înființat în martie 2012 pentru a concentra finanțarea cercetării și dezvoltării și pentru a obține o mai bună funcționare a sistemelor de finanțare. Acest organism este principala organizație de finanțare a cercetării și dezvoltării, consolidând diferite granturi și tipuri de finanțare și oferind cercetării mai multă

105

vizibilitate în societate. Fundația INNOVE gestionează o serie de programe și măsuri de sprijin în domeniile învățării pe tot parcursul vieții și a politicilor active ale pieței forței de muncă.

Principalii actori ai sistemului de cercetare din Estonia sunt cele șase universități publice (o universitate privată se concentrează mai ales pe educație, nu pe cercetare); din aceste universități, Universitatea din Tartu și Universitatea de Tehnologie din Tallinn domină în ceea ce privește numărul de studenți și de personal, rezultatele cercetării și finanțarea publică primită. În 2016, cheltuielile în cercetare și dezvoltare în sectoarele instituționale non-profit (învățământ superior, sectorul guvernamental și sectorul privat non-profit) au fost de 131 milioane de euro (aceasta este cu 32 de milioane de euro mai mică decât în 2015 și se explică prin pauza dintre două perioade de finanțare cu fonduri structurale ale UE), din care 73% au fost efectuate de universități (Statistici Estonia 2017). Din 22 de instituții de cercetare si dezvoltare evaluate pozitiv 7 sunt universități (1 privată și 6 publice), 4 sunt instituții private de cercetare și dezvoltare (3 în servicii de sănătate, 1 în domeniul TIC) și 11 sunt organizații publice de cercetare relativ mici.

Potrivit Oficiului Național de Audit (Varblane și Kattel 2017), structura economiei estoniene este dominată de companiile mici și mijlocii cu tehnologie low-tech a căror nevoie de cercetare și dezvoltare este limitată și, prin urmare, doar câteva dintre ele colaborează cu universitățile. Cercetarea și dezvoltarea sectorului privat se realizează mai ales în companii mai mari: aproximativ jumătate din investițiile private în cercetare și dezvoltare sunt realizate de companii cu peste de 250 de angajați (Mürk și Kalvet 2014). Aproximativ 40% din cheltuielile private de cercetare și dezvoltare sunt realizate de aproximativ 100 de companii producătoare (Mürk și Kalvet 2014). În general, în 2015 existau 225 de companii care raportau cheltuieli în cercetare și dezvoltare, iar acest număr a fost destul de stabil în ultimii ani (Statistici Estonia 2017).

Producția din Estonia se caracterizează prin fabricarea contractuală ca model de afaceri predominant (Kaarna et al 2015). Fabricarea contractuală înseamnă că există un nivel scăzut al competențelor interne pentru proiectare și dezvoltare. Conform datelor CSI, companiile producătoare de contracte au acces redus la rețele externe de competențe (Kaarna et al 2015). Organizațiile multinaționale de cercetare și dezvoltare nu operează în Estonia. Organizațiile care au ca scop crearea și solidificarea rețelelor și a legăturilor dintre diverși actori ai sistemului de cercetare și dezvoltare sunt destul de slab dezvoltate în Estonia. Majoritatea acestor rețele au fost create la sfârșitul anilor 2000 și începutul anilor 2010 cu ajutorul fondurilor structurale europene prin cluster, centru de competență și programe similare. Estonia are 22 clustere tehnologice, 6 centre de competență, 3 parcuri științifice și tehnologice (Tallinn Science Park Tehnopol, Tartu Science Park, Technopolis Ülemiste).

În plus, Centrul de Transfer al Proprietății Intelectuale și Tehnologiei din Estonia (EIPTTC) a fost fondat de Camera de Comerț din Estonia și de Ministerul Afacerilor Economice și Comunicării în 2013. EIPTTC oferă o gamă largă de servicii de asistență pentru transferuri de tehnologie, proprietate intelectuală, formare și educație.

4. Impact

Un aspect important al sistemului de cercetare și dezvoltare din Estonia este dependența sa copleșitoare de măsuri politice competitive bazate pe proiecte, atât în finanțarea universităților publice, cât și a companiilor private (Raudla et al 2015). Acest lucru este

106

deosebit de evident în cercetarea în care aproximativ 70% din toată finanțarea este competitivă (Ministerul Finanțelor, Declarația explicativă privind Legea bugetului de stat 20171). Cu toate acestea, în 2016 și 2017, finanțarea de bază a universităților a fost majorată la 16,9 milioane de euro pe an.



Sistemele naționale de CDI sunt foarte diverse. În timp ce unele state au nevoie urgent să sporească calitatea globală a bazei lor științifice publice, altele ar trebui să își concentreze eforturile pe o mai bună valorificare a atuurilor bazei lor științifice pentru a crește productivitatea și pentru a stimula prosperitatea economică și crearea de locuri de muncă. Aceasta înseamnă, de asemenea, promovarea legăturilor dintre mediul științific și mediul de afaceri pentru a permite răspândirea pe scară mai largă a cunoștințelor și utilizarea acestora în sectorul afacerilor. Această difuzare a cunoștințelor poate avea loc prin mai multe canale, iar importanța relativă a acestor canale va depinde de structura fiecărui sistem național de C&I.

Unul dintre elementele-cheie care ar trebui evaluat este nivelul colaborării dintre sectorul public și cel privat prin „activitățile de cercetare pe bază de contract”, și anume investițiile directe realizate de întreprinderi în proiecte concrete desfășurate de organizațiile publice de cercetare.

Pentru a maximiza beneficiile economice potențiale ale ecosistemului de C&I, întreprinderile trebuie să funcționeze într-un mediu care le permite să transforme în mod eficace cunoștințele în beneficii economice. Acest lucru depinde nu numai de calitatea și cantitatea realizărilor științifice și tehnologice, ci și de condițiile-cadru în care acestea își desfășoară activitatea. Prin urmare, este esențial să se creeze un mediu favorabil investițiilor în CDI, precum și activităților antreprenoriale prin reforme structurale și instrumente de politică eficace.

6. Referințe

1. The latest evaluation took place in 2017, the results are available at the homepage of the Estonian Research Council, http://www.etag.ee/tegevused/evalveerimine/korraline-evalveerimine/ 2. http://www.estonianclusters.ee/?lang=en 3. http://researchinestonia.eu/science-scene/competence-centers/ 4. http://www.workinestonia.com/living-in-estonia/science-technology/#articleblock-Scienceparks 5. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Estonia/country-report 6. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Romania/country-report 7. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/library/country-specific-recommendations-2019-research-and-innovation-analysis

http://www.etag.ee/tegevused/evalveerimine/korraline-evalveerimine/

http://www.estonianclusters.ee/?lang=en

http://researchinestonia.eu/science-scene/competence-centers/

http://www.workinestonia.com/living-in-estonia/science-technology/#articleblock-Scienceparks





107

1. Titlu practică

REFORMAREA GUVERNANȚEI CERCETĂRII PUBLICE ÎN REPUBLICA CEHĂ


Republica Cehă

3. Descriere practică



Guvernarea sistemului de cercetare și dezvoltare suferă de o lipsă de coordonare, de împărțirea fragmentată a competențelor și de standarde slabe de evaluare. Din 2008, sistemul de guvernare a trecut printr-o reformă profundă (CRDI, 2009). CRDI a devenit actorul central în elaborarea de politici, TA CR nou-înființat acționând pentru a oferi finanțare competitivă pentru cercetare aplicată, dezvoltare și inovare. Cu toate acestea, cadrul de guvernanță continuă să sufere de roluri suprapuse, probleme de coordonare și fragmentare (SRI, 2015). Metodologia bazată pe performanță pentru evaluarea rezultatelor cercetării și dezvoltării și alocării finanțării instituționale introdusă la începutul reformei a fost criticată pentru că este prea simplistă, stimulând un comportament oportunist și creând condiții de finanțare instabile (Arnold, 2011). Metoda de evaluare Metodika 2013 a stabilit procesele internaționale de evaluare inter pares și bonusuri pentru excelența în cercetare, dar pilonul inițial bazat pe formulă a rămas dominant (CRDI, 2013). Metodika 2013 a fost prelungită de mai multe ori până la sfârșitul anului 2016, în ciuda apelurilor pentru o soluție mai bună. Evaluările naționale de programe de cercetare-dezvoltare continuă să sufere de o calitate slabă și evaluări ex post, continuă, ex post și analize de impact nu sunt efectuate în mod regulat în conformitate cu standardele internaționale (Arnold, 2011; Srholec, 2015). Politica națională de cercetare, dezvoltare și inovare din Republica Cehă 2016-2020 (SRI, 2016a) pledează pentru o reformă a cadrelor de guvernanță și evaluare. S-a propus formarea unui nou Minister pentru Cercetare și Dezvoltare, iar Guvernul a aprobat în 2016 intenția legislativă a unei noi legi privind sprijinul pentru cercetare și dezvoltare care clarifică statutul Ministerului. Cu toate acestea, s-au înregistrat puține progrese în ceea ce privește această propunere în 2017. Reforma serviciului public, implementată în 2015, urmărește să reducă cifra de afaceri ridicată a funcționarilor publici și să sporească capacitățile analitice ale administrației publice. Guvernul a aprobat o nouă metodologie de evaluare pentru organizațiile de cercetare, Metodika 2017+, în 2017, care împarte responsabilitățile de evaluare la diferite niveluri de guvernare și prevede o implementare treptată a revizuirii informate de la egal la egal. Nu este de așteptat să fie complet pus în aplicare înainte de 2020. Între timp, alocarea finanțării instituționale este fixată în funcție de cele mai recente rezultate ale Metodika 2013 și numai creșterile bugetare vor fi distribuite folosind rezultatele bazate pe Metodika

108

2017+. Nu au fost încă stabilite noi reguli pentru pregătirea și evaluarea programelor de cercetare și dezvoltare.

4. Impact

Răspunsurile politicii abordează în mare parte recomandările repetate ale CE de a implementa reforme pentru guvernarea sistemului de cercetare și dezvoltare și de a consolida mecanismul de alocare a fondurilor (Comisia Europeană, 2016b, 2016c, 2017a, 2017b). Propunerea de a atribui toată responsabilitatea pentru politica de cercetare și dezvoltare unui nou Minister pentru Cercetare și Dezvoltare ar fi putut fi o modalitate de a eficientiza guvernanța sistemului. Se presupunea că noul Minister va deveni astfel un actor central al politicii de cercetare și dezvoltare. Cu toate acestea, propunerea a lăsat competențele pentru HIE în cadrul MEYS și pentru sprijinul în domeniul cercetării și dezvoltării din cadrul MIT. În mod similar, administrarea OP RDI și OP EIC trebuiau să rămână în conformitate cu MEYS și, respectiv, MIT. În consecință, competențele cheie urmau să fie împărțite în trei ministere. Sponsorii acestei propuneri nu au reușit să construiască un consens între spectrul politic și părțile interesate. Noul guvern care a preluat funcția după alegerile parlamentare din octombrie 2017 a abandonat această propunere. De asemenea, principala acțiune pentru implementarea Metodika 2017+ revine noului guvern și rămâne de văzut dacă noua administrație își va respecta principiile și programul. Standardele pentru evaluările programelor de cercetare și dezvoltare continuă să fie destul de scăzute și, prin urmare, perspectivele strategice pentru factorii de decizie și părțile interesate sunt foarte limitate. Pentru a contribui la îmbunătățirea performanței și a impactului măsurilor, trebuie acordată o atenție sporită îmbunătățirii monitorizării, evaluării și informațiilor strategice pentru elaborarea de politici în domeniul cercetării și dezvoltării.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, cu o decizie din partea Guvernului in care sa se arate ca Cercetarea-dezvoltarea si Inovarea reprezinta pilonul esential pentru crearea competitivitatii si dezvoltarea economiei.

6. Referințe

1. https://ec.europa.eu/docsroom/documents/23912

2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-czechia

3. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Czech%20Republic/country-report

4. http://www.czech-research.com/rd-system/


https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-czechia


https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Czech%20Republic/country-report

http://www.czech-research.com/rd-system/

109

1. Titlu practică

ACTORI CDI ÎN CIPRU


Cipru




Fundația pentru Promovarea Cercetării (RPF) a fost înființată in 1996 și este principala instituție se ocupă cu politica de cercetare și dezvoltare din Cipru, aceasta fiind și principala agenție de finanțare pentru cercetare și dezvoltare. Fundația este o agenție de drept privat, autonomă, dar finanțată în totalitate de guvern.

Proiectarea mediului specific de inovație antreprenorială bazat pe politicile naționale generale relevante este administrat de Serviciul Industrie și Tehnologie al Ministerului Energiei, Comerțului, Industriei și Turism (MECIT). Politica de inovare a afacerilor este incluse în Planul de acțiune al Strategiei de specializare inteligentă al insulei și presupune formularea politicii industriale, la promovarea tehnologiei și antreprenoriatului, dar si la implementarea afacerilor politicii inovării.

Consiliul Național pentru Cercetare și Inovare (NCRI) și Consiliul Științific al Ciprului (CSC) sunt organele cu cel mai înalt rang pentru prescrierea politicii de cercetare și dezvoltare, dar au rămas în stare latentă. Un Comitet Național pentru Cercetare, Inovare și Dezvoltare Tehnologică (NCRITD) a fost numit pentru a propune o nouă structură de CDI și se așteaptă decizii de guvernare și decizii politice în urma recomandărilor sale. Politica de cercetare-dezvoltare și alocările bugetare sunt responsabilitatea Direcției generale pentru programe europene, coordonare și dezvoltare (DGEPCD). La nivel de implementare, Fundația pentru Promovarea Cercetării (RPF) și Unitățile de Dezvoltare Tehnologică și Industrială din Ministerul Energiei, Comerțului, Industriei și Comerțului (MECIT) susțin măsuri de antreprenoriat și inovare.

4. Impact

Politica de inovare a afacerilor este inclusă în Planul de acțiune al Strategiei de specializare inteligentă și presupune formularea politicii industriale, promovarea tehnologiei și antreprenoriatului, dar si implementarea politicii inovării.

Consiliul Național pentru Cercetare și Inovare (NCRI) și Consiliul Științific al Ciprului (CSC) sunt organele cu cel mai înalt rang pentru elaborarea politicii de cercetare și dezvoltare, dar au rămas în stare latentă. Un Comitet Național pentru Cercetare, Inovare și Dezvoltare Tehnologică (NCRITD) a fost numit pentru a propune o nouă structură de CDI și se așteaptă decizii de guvernare și decizii politice în urma recomandărilor sale

110



Conceperea politicii de cercetare-dezvoltare, și finanțare bazată foarte mult pe fondurile structurale ale UE poate oferii perspective in domenii precum:

- Spațiul european de cercetare, - Accesul deschis la știință, - Infrastructuri de cercetare (ESFRI), - Reprezentarea Ciprului în instituțiile UE la nivel strategicl, inclusiv în H2020 și alte

inițiative majore de finanțare europeană.

6. Referințe

1. https://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/cyprus.pdf

2. https://www.cyprusprofile.com/en/sectors/research-and-development/

https://ec.europa.eu/invest-in-research/pdf/download_en/cyprus.pdf

https://www.cyprusprofile.com/en/sectors/research-and-development/

111

1. Titlu practică

DESCHIDEREA PIEȚEI MUNCII PENTRU CERCETĂTORI ÎN REPUBLICA CEHĂ


Republica Cehă




Piața muncii pentru cercetători se caracterizează prin autonomie instituțională, drepturi de guvernare, puteri de decizie descentralizate și practici eterogene de recrutare și promovare. Cu toate acestea, managementul cercetătorilor este învechit. Carierele academice sunt ierarhice, cu o concurență limitată și o reproducere largă. Oportunitățile pentru cercetătorii de carieră timpurie sunt neatractive.

Mobilitatea orizontală a personalului academic este scăzută, cu peste 50% din cercetătorii non-mobili, comparativ cu 30% în Marea Britanie, Suedia sau Belgia și 44% în Slovacia și Ungaria (Science Europe, 2013). Mai mult, piața muncii este prea orientată pe plan intern (SRI, 2016b și Comisia Europeană 2017a). Doar 6% dintre cercetătorii din sectorul public de cercetare și dezvoltare sunt străini, mulți dintre ei fiind slovaci (Eurostat, 2016). Inegalitatea de gen în cercetare este ridicată (NKC - ženy a věda, 2015). Ponderea cercetătorilor de sex feminin este cu mult sub media UE28 și în scădere. Căile de promovare în carieră sunt dificile, în special pentru tinerele femei de știință. Chiar dacă păstrarea aceleiași poziții este garantată după concediul de maternitate, o prelungire a contractului din cauza concediului de maternitate nu este garantată dacă cercetătorii lucrează cu contracte pe durată determinată. Aceasta este o barieră semnificativă în evoluția carierei cercetătorilor de sex feminin.

Există mai multe măsuri pentru a atrage cercetători străini. Fluxurile de cercetători din cadrul UE sunt susținute de rețeaua EURAXESS, în timp ce pachetul de viză științifică simplifică mobilitatea cercetătorilor din țările din afara UE. CAS acordă Bursa J. E. Purkyně pentru a atrage oameni de știință de prestigiu din străinătate. Programul NÁVRAT, adică „retur”, administrat de MEYS îmbunătățește condițiile pentru reintegrarea cercetătorilor de top care se întorc din străinătate.

Există, de asemenea, stimulente în cadrul PD RDE care motivează organizațiile de cercetare să abordeze strategic resursele umane. a rămas neadresat o perioadă îndelungată în politica de cercetare și dezvoltare.

4. Impact

Practicile de gestionare a resurselor umane în sectorul public ar putea fi îmbunătățite prin intensificarea concurenței atât la nivel intern, cât și din străinătate și crearea carierei mai atractive pentru tineri.

112

Mobilitatea orizontală și verticală ar putea fi stimulată prin reducerea barierelor în calea circulației personalului în sistemul de inovare. În pofida creșterii gradului de conștientizare a problemelor de gen, încă nu există reglementări care să abordeze dezechilibrele de gen și nu există finanțări din sectorul public sau alte instrumente care vizează cercetătorii de sex feminin.

O reformă a sistemului de învățământ superior este întârziată; actul de învățământ superior a fost modificat de optsprezece ori și se recunoaște că sunt necesare schimbări cuprinzătoare.

Disponibilitatea limitată a resurselor umane calificate pe piața muncii este probabil să devină un blocaj major pentru succesul noilor centre de cercetare și a proiectelor de infrastructură, a căror construcție a fost finanțată din fondurile structurale ale UE și preocupări cu privire la durabilitatea acestora de către Comisia Europeană.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, cu o decizie din partea Guvernului in care sa se arate ca Cercetarea-dezvoltarea si Inovarea reprezinta pilonul essential pentru crearea competitivitatii si dezvoltarea economiei si programele de formare, mobilitati, inovare sa fie coerente cu obiectivul principal.

6. Referințe


2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-czechia

3. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Czech%20Republic/country-report

4. http://www.czech-research.com/rd-system/






113

1. Titlu practică

IMPLEMENTAREA ȘI CONSOLIDAREA CAPACITĂȚILOR DE CDI ÎN BULGARIA


Bulgaria




Înainte de RIS3, sectorul de cercetare și dezvoltare din Bulgaria nu a avut șansa de a primi angajament politic la nivel înalt, sprijin administrativ de calitate (inclusiv externe) și surse de finanțare suficiente, împreună cu capacitatea de implementare care le este alături. Politicile neintegrate pentru știință și afaceri, deficiențele bugetare și nivelul scăzut de succes în cadrul programelor-cadru au dus la percepția lipsei de sprijin financiar pentru întregul sistem de cercetare și dezvoltare.

Bulgaria are cea mai mică rată de participare și succes în legătură cu H2020 în UE.Finanțarea de la OP „Inovație și competitivitate” 2014-2020, prioritatea 1, este deja disponibilă beneficiarilor de afaceri inovatori și Sofia Tech Park. Cu toate acestea, bugetul de 179 milioane EUR din OP „Știință și educație pentru creștere inteligentă” 2014-2020, în cadrul Priorității 1, pentru Centrele de Excelență (CoE) și Centrele de Competență (CC) este absolut necesar pentru supraviețuirea sistemului, dar deja intarziata si sub risc.

Ceea ce este foarte necesar este accelerarea implementării proiectelor pentru beneficiarii din sectorul public și oferirea de sprijin instituțional atât pentru sectoarele publice, cât și pentru cele private cu privire la nivelul UE participarea la programe, în special H2020.

În 2017, finalizarea cartografierii infrastructurilor de cercetare și a echipamentelor de cercetare a deblocat evoluția altor procese strategice. A furnizat revizuirea și verificarea a 161 de infrastructuri de cercetare, instalații și echipamente, clasificate astfel: 57 în fizică, știința materialelor și inginerie; 61 în domeniul științelor medicale și agro-bio; 29 în științe sociale și științe umane; și 14 în infrastructura E pentru domenii de cercetare multidisciplinare.

Aceste eforturi, împreună cu Strategia națională de dezvoltare a cercetării științifice 2017-2030, aprobată de Parlament, au completat mecanismele de colaborare și coordonare necesare pentru finalizarea condiționării RIS3 ex ante pentru perioada de programare 2014-2020, Obiectivul tematic 1: „ Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării ”din cadrul strategic comun al UE (CSF).

Procesul RIS3 general a reușit să asigure domeniile prioritare, cadrul financiar și alte dezvoltări ale sistemului care promovează cercetarea și dezvoltarea în țară. Noua Agenție de Implementare pentru OP „Știință și Educație pentru Creștere Inteligentă” înființată la 18 octombrie 2017 este de așteptat să contribuie la îmbunătățirea funcționării sistemului CDI.

114

4. Impact

În urma adoptării de către Consiliul de Miniștri a foii de parcurs actualizate pentru infrastructura națională de cercetare 2017-2023, la 28 iunie 2017 și a Strategiei revizuite pentru specializarea inteligentă pentru Bulgaria la 12 iulie 2017, Comisia a evaluat condiționalitatea ex-ante 1.1 (Cercetare și Inovare) și 1.2 (infrastructură de cercetare și inovare), îndeplinite la 31 iulie 2017.

Deși această direcție a transformărilor este pozitivă, răspunsul la politică nu este încă pe deplin în conformitate cu recomandările Facilității de sprijinire a politicilor (FPS) din 2015. Noua Agenție de Implementare responsabilă cu finanțarea științei și educației servește doar ca Autoritate de Management pentru OP „Știință și Educație pentru creștere inteligentă ”2014-2020. Agenția de Promovare a Cercetării și Inovării (PARI), propusă de FPS, înseamnă integrarea altor instrumente naționale și UE în domeniul cercetării și dezvoltării.

Nu este clar modul în care Fondul Național pentru Știință (FSN) și Fondul Național de Inovare (IFN) își vor îmbunătăți funcționarea după reforma instituțională actuală. În plus, rețeaua H2020 în sine are nevoie de îmbunătățiri, prin care să motiveze participanții să fie mai activi în creșterea ratei scăzute de participare și succes a Bulgariei în H2020.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul consolidării capacităților de CDI, cu o decizie din partea Guvernului in care sa se arate ca Cercetarea-dezvoltarea si Inovarea reprezinta pilonul esential pentru crearea competitivitatii si dezvoltarea economiei sis a se coareze eforturile si finantarile in acest scop.

6. Referințe


2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-bulgaria

3. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Bulgaria/country-report


https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-bulgaria


https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Bulgaria/country-report

115

1. Titlu practică

RECOMPENSAREA CALITĂȚII ȘI EXCELENȚEI RESURSEI UMANE DE CDI ÎN BULGARIA


Bulgaria




Numarul total de cercetători la 1000 de persoane active trebuie să se dubleze pentru a atinge media UE, în timp ce numărul de absolvenți doctoranzi la 1000 de persoane (25-34 de ani) trebuie să se tripleze. Creșterea atractivității sistemului pentru oameni de știință și cercetători implică totuși reforme suplimentare pentru a răsplăti calitatea și excelența la nivel instituțional, de proiect și individual.

Revizuirea de la PSF din 2015 a sistemului de cercetare și dezvoltare bulgar identifică problema resurselor umane ca fiind critică pentru sistemul bulgar de cercetare și dezvoltare, precum și nevoia de a dezvolta în continuare modelul de finanțare bazat pe performanță (PBF). Proiectul Stairway to Excellence subliniază că sistemul național de cercetare și dezvoltare din Bulgaria nu poate fi consolidat fără îmbunătățiri ale guvernării organizațiilor publice de cercetare (PRO), care în prezent subestimează calitatea datorită modelului de alocare financiară.

Conform Raportului Băncii Mondiale pentru Bulgaria, „mediul actual de finanțare nu încurajează suficient cercetătorii și organizațiile de cercetare pentru a crește calitatea și impactul cercetării lor”. Lipsa calității și a impactului determină un nivel scăzut de apreciere publică a cercetării științifice și salarii mici.

Nivelul național insuficient de concentrare asupra calității și excelenței este, de asemenea, legat de participarea mai scăzută la H2020 și rata de succes sub media a proiectelor bulgare. Astfel, sistemul intră într-un cerc vicios, fără a se pune accent pe furnizarea viitoare de resurse umane și stimulente pentru excelență și internaționalizare.

În Bulgaria, reforma instituțiilor de învățământ superior a început în 2015, odată cu modificările aduse Legii învățământului superior în vigoare din martie 2016. Instituțiile de învățământ superior sunt împărțite în patru categorii (inexistente formal înainte): universitate, universitate performantă de cercetare, HEI specializată și colegiu independent.

4. Impact

Diferențierea dintre instituțiile de învățământ orientate spre cercetare și instituțiile de învățare orientate spre cercetare este fundamentală pentru îmbunătățirea calității.

Principiile de bază sunt prezentate în noua ordonanță care reglementează subvențiile de

116

stat pentru activități specifice instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu articolul 91a alineatul (2) din Legea pentru învățământul superior.

Începând cu 1 ianuarie 2017, Ordonanța înlocuiește Ordonanța nr. 3 / 27.11.2015 privind condițiile și procedura pentru planificarea, distribuirea și cheltuirea subvențiilor de la bugetul de stat alocate pentru cercetarea științifică specifică sau activitățile artistice ale instituțiilor de învățământ superior de stat.

Finanțarea depinde de rezultatele obținute din aplicarea indicatorilor științifici de performanță (de exemplu, publicații), conform valorilor din Regulamentul de monitorizare și evaluare a activității de cercetare științifică, realizat de instituțiile de cercetare, organizațiile de cercetare, precum și fondul național pentru științe.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul politicilor publice de CDI, punându-se accent pe calitate, excelență și să se creeze un sistem de indicatori care sa fie urmarit în implementare.

6. Referințe


2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-bulgaria

3. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Bulgaria/country-report





117

1. Titlu practică

CREȘTEREA FINANȚĂRII COMPETITIVE PENTRU CERCETAREA DE BAZĂ ÎN AUSTRIA


Austria




Ponderea finanțării instituționale pentru cercetarea realizată public de 72%, era relativ ridicată în 2015 în Austria față demedia europeană a ponderii finanțării de bază pentru cercetare de 19% din totalul finanțărilor în cercetare și dezvoltare.

Sumele disponibile pentru finanțarea competitivă a proiectelor de cercetare de bază de către FWF au scăzut de la 203,7 milioane EUR în 2014 la 183,8 milioane EUR în 2016. În medie, bugetul FWF a fost de 22 EUR per populație (în 2016), în timp ce valoarea comparativă a fost de 99 EUR pentru Fondul Național Elvețian, 54 € pentru NWO în Olanda și 38 € pentru DFG în Germania.

Se presupune că nivelul general scăzut al cercetării de bază și nivelul scăzut al concurenței pentru finanțarea cercetării de bază în Austria au efecte negative asupra excelenței în cercetare.Austria se situează sub nivelul țărilor europene lider inovare în ceea ce privește indicatorul geenral de excelență în cercetare. Cu toate acestea, este aproape egal în ceea ce privește producția științifică la nivel înalt cu aceste țări. De asemenea, în ceea ce privește numărul de co-publicații științifice internaționale la un milion de populație, Austria se situează destul de bine, dar încă sub țări europene de frunte comparabile, precum Elveția, Danemarca, Suedia, Finlanda și Olanda.

Cea mai bine cotată universitate austriacă din clasamentul mondial al Universității Times High Education Education 2016/201751 este doar pe locul 161 (Universitatea din Viena). În total, două sunt sub cele mai bune 300 și șase dintr-un total de 22 de universități austriece se află sub cele mai bune 500 de universități. Acestea sunt în special deosebit de scăzute în domeniile științelor biologice. Această tendință este confirmată și de Clasamentul Academic al Universităților Mondiale 2017, așa-numitul Clasament Shanghai, care plasează patru universități austriece printre primele 500.

Alocarea finanțării prin acorduri de performanță tinde, de asemenea, la alocări relativ egale pentru cercetătorii din universități, ceea ce nu stimulează excelența. Acest lucru poate împiedica apariția unor grupuri de cercetare excelente în domenii specifice, care pot îmbina o capacitate critică, ceea ce ar permite universităților să-și construiască profiluri distincte.

Planul național de dezvoltare universitară 2016-2021 listează consolidarea cercetării de bază ca obiectiv sistemic. O parte din „miliardul de cercetare” anunțat de guvern la sfârșitul anului 2016 este prevăzut pentru finanțarea cercetării la frontieră cu risc ridicat, care poate avea un impact pozitiv asupra excelenței de bază a cercetării.

118

„Miliardul de cercetare”, care a fost reafirmat în noul program de lucru al coaliției pentru anul 2017, prevede că 281 milioane EUR ar trebui suplimentați la FWF pentru anii 2018-2021, ceea ce ar crește treptat bugetul FWF de la 184 milioane EUR în prezent până la 290 de milioane EUR în 202153.

Cu toate acestea, după căderea guvernului de coaliție,în mai 2017, soarta practică a miliardului anunțat a rămas neclară.

4. Impact

Finanțarea actuală a fondurilor austriece riscă să ducă la un exces al fondurilor de cercetare aplicative în detrimentul cercetării de bază. Cu toate acestea, cercetarea de bază este probabil să beneficieze de finanțarea sporită pusă la dispoziția universităților. Având în vedere constrângerile crescânde ale bugetelor publice generale din Austria, această extindere reprezintă un pas în direcția bună. Rămâne de văzut dacă aceste fonduri suplimentare pot fi concentrate pe unități beneficiare individuale într-un grad suficient pentru a constitui o masă critică pentru încurajarea apariției cercetărilor de vârf în domenii specifice (adică „profilare”).

Finanțarea competitivă pentru cercetarea de bază canalizată prin Fondul științific austriac a fost, totuși, relativ scăzută în 2016, rezultând o rată de finanțare (în termeni de proiecte finanțate) de 23,27% (FWF, 2017). ConcentrareaFWF pe sprijinirea proiectelor solicitanților individuali poate fi, de asemenea, insuficientă pentru a contribui în mod substanțial la profilarea preconizată a universităților.

Realizarea „miliardului de cercetare”, anunțat de guvernul coaliției, care s-a prăbușit în mai 2017 și care a alocat fonduri substanțiale pentru cercetarea fundamentală riscantă, care va fi distribuită în mod competitiv de către FWF, nu este încă clarificată.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice de CDI, cu crearea unui mecanism care sa stimuleze cercetarea de excelenta si de frontiera in organizațiile publice de cercetare.

6. Referințe

1. RIO Country Report 2017, Austria, https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-austria

https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-austria

https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-austria

119

1. Titlu practică

FURNIZAREA DE RESURSE UMANE DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN ESTONIA


Estonia




Distribuția în procente a forței de muncă pe sector de ocupare: agricultură -2.7%, industrie - 20.5% și servicii - 76.8%.

Estonia se confruntă cu o lipsă de forță de muncă, atât calificată, cât și necalificată, deși guvernul și-a modificat legislația în materie de imigrație pentru a permite angajarea mai ușoară a lucrătorilor străini cu înaltă calificare și creșterea salariilor care depășește creșterea productivității. Lipsa forței de muncă calificate este una dintre provocările de lungă durată ale economiei estoniene, datorită îmbătrânirii populației, a migrației externe și a atractivității scăzute a carierei de cercetare.

Furnizarea resurselor umane în cercetare și dezvoltare este o zonă oarecum paradoxală în Estonia: pe de o parte, studenții estonieni obțin un punctaj foarte bun la testele PISA - țara a marcat în 2012 și în 2015 cu mult peste media OCDE în toate cele trei categorii (matematică, lectură, știință) (Rezultate în Focus PISA 2012; Rezultate în Focus PISA 2015), care indică un sistem educațional care funcționează bine; pe de altă parte, cariera în cercetare și dezvoltare, și în special urmărirea unui doctorat, nu este foarte populară. În plus, îmbătrânirea populației și migrația pasivă au făcut ca furnizarea resurselor umane să fie un obstacol persistent pentru sistemul de cercetare și dezvoltare al Estoniei (ERAC, 2012; DG EAC al Comisiei Europene, 2015).

Numărul de noi absolvenți în științe, matematică, informatică, inginerie, producție, construcții pe 1000 de locuitori a crescut ușor, dar rămâne sub media UE (2,11 la 1000 în 2015 față de 2,32 la 1000 pentru UE-28). În timp ce Estonia se descurcă bine în ceea ce privește ratele de învățământ superior în rândul tinerilor de 25-34 de ani (40%, care este în jurul mediei OCDE) în ceea ce privește absolvenții de doctorat și cercetătorii, Estonia este una dintre codașele din Europa și OCDE (Tammaru 2016). În ultimul deceniu, numărul absolvenților de doctorat a crescut semnificativ, de la 124 în 2005 la 208 în 2015 (Statistici Estonia 2017). Cu toate acestea, în comparație, Estonia are 4 absolvenți de doctorat pe 1000 de locuitori în câmpul muncii, care este sub media OCDE. Mai puțin de 10% din persoanele cu doctorat lucrează în sectorul privat (Statistici Estonia). Motivul esențial pentru acest lucru poate fi găsit în cantitatea redusă a burselor oferite doctoranzilor: timp de un deceniu, finanțarea publică lunară pentru un doctorand a fost de 385 euro (din 2005), în timp ce salariul mediu net în Estonia este mai mult decât dublul acesteia, 882 euro (în 2016). În 2016, finanțarea doctoratului a fost majorată la 442 de euro, ceea ce reprezintă mai puțin de 50% din salariul mediu net (din 2015, cu toate acestea, statul acoperă contribuțiile fiscale sociale și de sănătate pentru doctoranzi, făcându-i eligibili pentru

120

îngrijiri medicale și alte servicii similare). Universitatea de Tehnologie din Tallinn a cerut ca din 2016, tuturor noilor doctoranzi să li se plătească salariul mediu estonian.

În 2015, Estonia a avut 5,46 cercetători pe 1000 de locuitori care este puțin mai mică decât media UE28 (5,61). În 2015, salariul unui cercetător a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare decât salariul mediu al Estoniei. Ponderea cercetătorilor de sex feminin este cu mult peste media UE28: în 2015 (ultimele date comparabile), în Estonia existau 44% dintre cercetătorii de sex feminin față de 33% în UE28.

Competiția pentru posturile de cercetare în Estonia este în general scăzută. Pentru ca cercetătorii străini cu înaltă calificare să se stabilească în Estonia, dezavantajul nu este doar nivelul salariului, care nu este competitiv la nivel internațional, ci și faptul că instituțiile de cercetare din Estonia nu sunt suficient de cunoscute și regulile de imigrare pentru resortisanții țărilor terțe sunt destul de stricte, fiind dificil pentru companiile locale să atragă forță de muncă calificată din afara Europei.

4. Impact

Estonia a fost activă în abordarea problemei resurselor umane și unele rezultate sunt deja vizibile: numărul cercetătorilor străini a crescut de la 58 în 2004 la 393 în 2013 (Statistici Estonia, 2017).

Ca răspuns, Legea străinilor a fost modificată în 2015 pentru a permite mai ușor venirea forței de muncă străine în țară. Mai mult decât atât, printr-o hotărâre, Guvernul a creat o listă de 339 de companii start-up care pot angaja lucrători străini (non-UE) după criterii mai puțin stricte.



În conformitate cu Raportul de țară RIO 2017: România, una din provocările cu care se confruntă procesul de elaborare a politicilor în domeniul CDI în România o reprezintă exodul intens al creierelor care generează lipsa resurselor umane calificate. În Raportul de țară se mentionează faptul că „România deține una dintre cele mai ridicate ponderi de cercetători care lucrează în afara țării. Lipsa de personal calificat se face simțită în sectorul TIC, al profesioniștilor din domeniul sănătății, al cadrelor didactice, al persoanelor calificate în diverse meserii, al ingineriei, al transporturilor și al distribuției. Creșterile salariale recente din sectoarele sănătății și educației au adus doar majorări minime. Una dintre prioritățile actualului program de guvernare este reprezentată de uniformizarea și majorarea salariilor din sectoarele educației și sănătății. Cu toate acestea, și la ora actuală personalul este subremunerat, în timp ce măsurile în domeniu prevăzute pentru 2018 au dus la controverse semnificative. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2016 (și metodologia adoptată în august 2017) prevede scutirea de taxe pe venitul personal rezultat din activități de C&I, cu scopul de a se oferi stimulente personalului implicat în activități de CDI.”

România trebuie să fie mult mai activă în abordarea problemei resurselor umane calificate prin implementarea unor programe pe termen lung de reintegrare a cercetătorilor valoroși plecați.

121

De asemenea, politica de salarizare a personalului CDI trebuie îmbunătățită în toate sectoarele CDI, publice sau private.

6. Referințe

1. https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Estonia/country-report







122

1. Titlu practică

FACILITAREA ACCESULUI MEDIULUI ECONOMIC LA FINANȚAREA PENTRU INOVARE ÎN REPUBLICA CEHĂ


Republica Cehă




În Republica Cehă sectorul afacerilor este relativ avansat, o mare parte a industriilor considerată a fi tehnologie înaltă și medie-înaltă. Cu toate acestea, este specializat în segmente cu valoare adăugată mică a lanțurilor de valori globale.

În ciuda creșterii constante, capitalul investit în cercetare-dezvoltare rămâne relativ scăzut proporțional cu valoarea adăugată și tinde să se concentreze pe activități din aval, aproape de piață, în special în companiile autohtone. Cererea de contribuție la cercetare este limitată, iar inovația este axată în principal pe absorbția tehnologiilor străine.

Brevetarea este scăzută, iar inovațiile care se aplică pe parcurs sunt rare. Surse interne de generare a cunoștințelor nu au fost stabilite drept principalii factori ai creșterii (OCDE, 2016). Peste 50% din capitalul investit în cercetare-dezvoltare este realizat de filialele străine (Eurostat, 2016).

Mai multe companii multinationale au investit în centre de cercetare și dezvoltare, dar activitatea principală de cercetare tinde să se desfășoare în sediul din străinătate. Rata natalității start-up-urilor inovatoare este scăzută.

Cercetarea și dezvoltarea în sectorul de afaceri este stimulată prin credite fiscale și programe directe de subvenționare în cercetare și dezvoltare, precum IMPULS, TIP, ALFA, EPSILON și TRIO. Programele de subvenționare TA CR și a cercetării-dezvoltării nu au fost concentrate în mod special pentru a sprijini inovarea în IMM-uri.

Cu toate acestea, măsurile publice sunt concepute din ce în ce mai mult cu scopul de a stimula colaborarea public-privat și transferul de tehnologie din partea organizațiilor de cercetare, ceea ce promovează inovarea IMM-urilor, întrucât tind să nu aibă capital uman și infrastructură. Organismele regionale sprijină IMM-urile cu programe de bonurivoucerede inovare. Fondurile structurale europene și OP EIC încep, de asemenea, să abordeze aceste provocări.

CzechInvest, o agenție a guvernamentală responsabilă cu atragerea fondurilor în domeniul cercetării și dezvoltării, oferă servicii de specialitate antreprenorilor, CzechAccelerator vizând internaționalizarea companiilor inovatoare și CzechEkoSystem care pune în legătură tineri antreprenori.

Activitățile din cadrul rețelei Enterprise Europe operate de Centrul Tehnologic al CAS oferă consultanță și asistența experților pentru antreprenori și IMM-uri. Mai mult, au existat

123

inițiative de jos în sus pentru a promova apariția de start-up-uri studențești, cum ar fi incubatoarele de afaceri InovaJET, xPort și Point One. Piața capitalului de risc continuă să fie subdezvoltată. În acest sens, programul INOSTART, de la banca comercială Česká Spořitelna și Ministerul Inovării, rămâne singurul instrument care susținere a start-up-urilor cu garanții de împrumut pentru proiecte inovatoare.

Pe de altă parte, achizițiile publice nu sunt percepute ca un instrument de promovare a inovării.

4. Impact

Impactul măsurilor existente este greu de apreciat. Politicile au trecut de la un accent tradițional pe știință și cercetare spre stimularea transferului de tehnologie și a inovării. Cu toate acestea, actualul mix de politici este dominat de programe de subvenții pentru cercetare și dezvoltare, cu eforturi limitate dedicate susținerii capitalului de risc sau a business angels și fonduri rotative.Nu se realizează o evaluare riguroasă a programelor publice de sprijin pentru cercetare și dezvoltare, împiedicând astfel aplicarea politicilor.

Perioadă de programare 2014-2020 include un portofoliu mai mare de măsuri de finanțare. CzechInvest a reușit să integreze cu succes gestionarea fondurilor structurale ale UE cu programele ISD și inovarea, dar crearea noii Agenții pentru antreprenoriat și inovare poate avea un impact asupra coordonării acestor politici.

O serie mai mare de măsuri care depășește subvențiile directe pentru cercetare și dezvoltare sunt de dorit în viitor. Politicile de cercetare și dezvoltare continuă să neglijeze potențialul utilizării instrumentelor din partea cererii și rămân înrădăcinate în modelul liniar al inovației.

Achizițiile publice nu consideră în mod explicit sprijinul pentru inovare ca un obiectiv în sine. Mai mult decât atât, aceasta este cu mult în urma celor mai bune practici ale UE și suferă de o utilizare excesivă a criteriului celui mai mic preț pentru atribuirea contractelor. Funcționarii publici sunt reticenți să se abată de la acest mecanism din frica acuzațiilor de corupție.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, prin politici coerente de dezvoltare a eco-sistemului in care sa functioneze subsistemul CDI si subsistemul mediu de afaceri cu numitor comun inovarea, cu susținerea capitalului de risc sau a business angels .

Crearea unei Agenții pentru antreprenoriat și inovare poate avea un impact asupra coordonării acestor politici.

6. Referințe










124

1. Titlu practică

IMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI INOVĂRII FIRMELOR ÎN PORTUGALIA


Portugalia




În ciuda evoluțiilor pozitive, performanța inovării rămâne relativ slabă în Portugalia. Acest lucru se datorează în special caracteristicilor industriei și lipsei de firme relevante din domeniul tehnologiei. Persistă problema capacităților interne insuficiente în cadrul firmelor, întrucât nivelul IMM-urilor cu inovații in-house a scăzut în 2016, până la 79% din media UE (EIS 2017). Prin urmare, continuarea stimulării modernizării capacităților tehnologice ale firmelor rămâne o provocare-cheie, în special pentru IMM-uri.

Principalele răspunsuri la politici au fost furnizate prin „Programul operațional pentru competitivitate și internaționalizare” (Compete 2020), care are șase axe:

(1) Inovarea și spiritul antreprenorial;

(2) capacitățile și internaționalizarea IMM-urilor;

(3) Cercetarea și dezvoltarea tehnologică a firmelor;

(4) Modernizarea administrației publice și consolidarea capacităților;

(5) Cercetări științifice și tehnologice; și

(6) Sprijin pentru acțiuni colective, inclusiv pentru grupări.

Axele 1 și 3 cuprind un set larg de instrumente de politici pentru sprijinirea cercetării și dezvoltării de către firmele de afaceri. Măsurile care intră sub axa 2 sunt luate la nivel național și mai ales regional.

Ele cuprind Sistemul de stimulare a capacităților și internaționalizării IMM-urilor și schema de inovare productivă a IMM-urilor, care vizează crearea și stimularea pieței pentru IMM-uri, prin sprijinirea lansării de noi produse și prin adoptarea de noi procese și metode de organizare.

În plus, inițiativa Indústria 4.0, lansată în ianuarie 2017, are scopul de a spori gradul de conștientizare și receptivitate a firmelor portugheze la digitalizare.

O altă măsură relevantă urmărită în 2017 este Programul INTERFACE. Deși axat pe promovarea cooperării mediu științific-industrie, măsurile sale pot avea efecte pozitive asupra capacităților firmelor, în special pe: îmbunătățirea calității serviciilor furnizate de organizațiile intermediare tehnologice; dinamizarea inițiativei de clustering; lansarea laboratoarelor de colaborare; și înființarea cluburilor de furnizori, care vizează integrarea firmelor portugheze în lanțurile de valori internaționale.

125

Lansarea INcoDe.2030, inițiativa privind competențele digitale, poate contribui la îmbunătățirea specializării digitale, precum și pentru companii să investească în continuare în formarea TIC, domeniu în care Portugalia are deja performanțe în raport cu media UE .

4. Impact

În Portugalia, ocuparea forței de muncă în activităţi bazate pe cunoaștere intensivă a crescut la 67% din media UE în 2016, de la 44% în 2010 (EIS, 2017). Cu toate acestea, dinamica nu a fost asociată cu o îmbunătățire similară a exporturilor de servicii bazate pe cunoaștere intensivăși nici în ceea ce priveste exporturile de producție de tehnologie medie și înaltă (EIS 2017).

Portugalia are încă o pondere excesivă de activități cu intensitate scăzută de cunoștințe. Chiar dacă numărul firmelor care desfășoară activități de cercetare și dezvoltare a crescut în mod constant, rămâne loc suficient pentru îmbunătățiri în acest domeniu. De exemplu, există potențial de înregistrare a unor castiguri aditionale din efectul de economie de scară și răspândirea cunoștințelor, obtinut prin concentrarea mai multor grupuri economice din regiunile Norte și Centro. De asemenea, este de așteptat ca Clusterele Competitive să poată extinde posibilitățile de fertilizare încrucișată.

Același lucru este valabil și pentru celelalte măsuri incluse în Programul INTERFACE, și anume ITC-urile și cluburile furnizorilor. Revizuirea programului Capitalizar poate avea, de asemenea, un efect pozitiv, întrucât are ca obiectiv adresarea nivelurilor excesive de îndatorare, o problemă cheie cu care se confruntă multe IMM-uri.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul politicilor publice de CDI, prin crearea unui mecanism de stimulare a ocuparii forței de muncă în activităţi bazate pe cunoaștere intensivă, cu valoare adaugata mare corelat cu stimularea infiintarii si sprijinului acordat firmelor din domeniul tehnologiei si a celor cu valoare adaugata mare.

6. Referințe

1. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/portugal_ro

2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-portugal

3. https://interactivetool.eu/f/extensions/DGGROW4/DGGROW4.html





126

1. Titlu practică

ÎNTĂRIREA LEGĂTURILOR ÎNTRE ȘTIINȚĂ ȘI INDUSTRIE ÎN AUSTRIA


Portugalia




Este o provocare persistentă, greu de abordat cu succes, având în vedere natura sa structurală. Există un acord pe scară largă potrivit căruia interacțiunile dintre mediul academic și industrie continuă să fie slabe (Comisia Europeană, 2016b; Consiliul European, 2016; Rezoluția 84/2016 a Consiliului de Miniștri), reflectată în evoluția indicatorilor privind cooperarea cu IMM-urile și co-publicațiile public-private (EIS 2017). Recunoscând că „guvernul a depus eforturi pentru a încuraja interacțiunea dintre universități și sectorul de afaceri”, autoritățile europene au evitat să facă recomandări în acest domeniu. Cu toate acestea, provocarea rămâne, iar răspunsul necesită o abordare sistemică, având în vedere perspectivele atât ale organizațiilor științifice și tehnologice, cât și ale firmelor.

În cadrul strategic de referință național 2007-2013 (NSRF) au fost lansate mai multe măsuri, cu relativ succes (Mamede, 2012; IESE / Quaternaire, 2013). O abordare similară a fost urmată în prezentul Compete 2020. Reorientarea agenției de inovare (ANI), în 2014, a creat condiții mai bune pentru a promova cooperarea dintre mediul academic și industrie. În 2017, principala măsură este Programul INTERFACE. Aceasta a urmat lansării programului CITec în decembrie 2016. INTERFACE cuprinde patru domenii distincte:

(1) sprijin acordat CIT-urilor, în vederea utilizării acestora ca „punte de legătură” între știință și industrie;

(2) dinamizarea grupurilor de competitivitate, care vizează promovarea sinergiilor între mai mulți jucători sau abordarea problemelor transversale;

(3) înființarea laboratoarelor de colaborare, ce includ cel puțin o firmă de afaceri, o organizație de învățământ superior și un centru de cercetare; și

(4) lansarea cluburilor Furnizorilor, ancorate în jurul unor filiale specifice străine.

Procesul de acreditare a centrelor de interfață a început deja și 28 de organizații au fost recunoscute ca centre de interfață. Acestea operează în diferite domenii tehnologice și industriale și includ de la centrele tehnologice tradiționale până la actori cheie în peisajul S&T din Portugalia (ca INESC TEC, în TIC și inginerie, IBET, în biotehnologie și INL - Laboratorul Internațional de Nanotehnologie Iberică).

Planul Național pentru Știință și Tehnologie, în special agendele tematice în domeniul cercetării și dezvoltării, este de asemenea destinat să stimuleze cooperarea știință-industrie. Aceste probleme au fost discutate în două conferințe organizate la Lisabona în noiembrie 2017: una organizată de OCDE și FCT și alta de reprezentanți / ofițeri semestrul

127

european (ESO) ai Comisiei Europene în Portugalia și Danemarca.

4. Impact

Măsurile Compete 2020 pentru promovarea cooperării, reorientarea ANI și lansarea Programului INTERFACE arată că politica este pe calea cea bună. Sprijinul acordat TIC este, de asemenea, pozitiv.

Mult așteptată revizuire a inițiativei pentruclustere a avut două elemente pozitive: o evaluare a clusterelor existente și consolidarea perspectivei internaționale. Laboratoarele de colaborare este, în principiu, o inițiativă interesantă. Cu toate acestea, alegerea creării de locuri de muncă calificate ca obiectiv principal al CoLABs ridică unele îndoieli cu privire la concentrarea lor asupra promovării efective a legăturilor între știință și industrie. Participarea marilor companii portugheze la propunerile prezentate pare a fi limitată, cu excepția CoLAB-urilor privind tehnologiile de ciment și pentru gestionarea pădurilor și a incendiilor.

Deși unele documente de politică continuă să se concentreze pe „transferul de tehnologie”, care sugerează că cunoștințele ar trebui să „curgă” de la așa-numitele „centre de cunoaștere” către companii, se pare că apare o abordare mai echilibrată care include factori de cerere, în loc să se concentreze numai pe ofertă. Această lipsă aparentă de coordonare este probabil motivul pentru care Comisia Europeană a subliniat că „încă lipsește o strategie completă și integrată”.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul politicilor publice de CDI, prin crearea unui mecanism de stimulare a activităţi bazate pe cunoaștere intensivă, cu valoare adaugata mare, corelat cu stimularea înființării și sprijinului acordat firmelor din domeniul tehnologiei și a celor cu valoare adaugată mare și legăturilor mai puternice, cu rezultate, între știință și industrie, între cercetare – inovare și mediul de economic.

6. Referințe

1. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/portugal_ro

2. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-portugal

3. https://interactivetool.eu/f/extensions/DGGROW4/DGGROW4.html





128

1. Titlu practică

ÎMBUNĂTĂȚIREA RELAȚIEI DINTRE APORTUL DE INOVARE ȘI REZULTATUL INOVĂRII IN AUSTRIA

2. Locați practică

Austria




Conform EIS (European Innovation Scoreboard) 2017, Austria este poziționată în partea superioară a așa-numitelor „inovatori puternici”. Deși Austria aspiră să devină lider inovație până în 2020, așa cum prevede strategia austriacă RTI publicată în 2011, aceasta rămâne în mod clar în urma liderilor inovării în ceea ce privește producția și performanța inovării.

Cu toate că Austria a înregistrat cea de-a doua cea mai mare proporție de GERD în% din PIB în UE în 2016, cu 3,09% și o intensitate de cercetare și dezvoltare în sectorul de afaceri peste 2,2% din PIB (media UE: 1,31%), ceea ce a fost depășit doar de Suedia, inovația producția și performanța companiilor austriece au rămas în urma nivelului cheltuielilor în cercetare și dezvoltare. EIS 2017 listează ca puncte slabe relative ale sistemului de inovare austriac impactul ocupării forței de muncă și impactul relativ redus al vânzărilor (în ceea ce privește vânzările de inovații noi pe piață / noi-la-firmă ca% din cifra de afaceri și exporturi de servicii intensificate în cunoștințe) .

De asemenea, ocuparea forței de muncă în întreprinderile în creștere rapidă din sectoarele inovatoare arată o dezvoltare destul de slabă. În timp ce ponderea medie a ocupării forței de muncă în firmele cu creștere rapidă a sectoarelor inovatoare din UE a fost de 4,8% în 2014, aceasta a fost puțin sub 3% în Austria (EIS, 2017).

În ceea ce privește indicatorii grupați de EIS pentru măsurarea mediului favorabil inovării, compus din indicatorii de penetrare în bandă largă și antreprenoriat bazat pe oportunități, Austria a înregistrat cea mai mare rată de scădere a performanței (- 50,75%) între 2010 și 2016, în timp ce În general, UE a crescut cu 14,3% în această perioadă (EIS, 2017).

În special, preluarea de bandă largă de mare viteză este deosebit de scăzută, iar Austria are deficite clare în acoperirea zonelor rurale cu conectivitate în bandă largă.

Proliferarea de instrumente și programe în ultimii 15 ani, în special pentru susținerea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării dintre instituțiile publice de cercetare și IMM-uri, pare să fi dus la un grad ridicat de fragmentare, răspândind finanțări disponibile pe o multitudine de instrumente.

În 2016, Curtea de Conturi austriacă a recomandat, printre altele, ca programele cu eficiență scăzută să fie identificate și simplificate. Conform acestui raport, în special multe instrumente de finanțare la nivel de state federale (adică Bundesländer) nu sunt foarte eficiente din cauza volumelor insuficiente.

129

Ponderea IMM-urilor care colaborează cu alte persoane în activitățile lor de inovare este mai mare de 20% în Austria și, astfel, printre cele mai mari din UE. Pe de altă parte, cofinanțarea privată a cheltuielilor publice în domeniul cercetării și dezvoltării, aplicată de obicei pentru a satisface nevoile de cercetare pe termen scurt ale BES, este sub media UE în Austria și nu a crescut în ceea ce privește performanța din 2010 (EIS, 2017).

Suport public financiar semnificativ pentru activitățile de cercetare și dezvoltare a BES este oferit prin intermediul Premium Research, o măsură indirectă de subvenție în cercetare și dezvoltare și prin așa-numitul program general al FFG, principalul instrument direct de susținere în cercetare și dezvoltare pentru companii.Într-o anumită măsură, instrumentele de asistență directă au fost eficientizate în ultimii ani. Au fost introduse rate de finanțare comune, procedurile administrative simplificate și cerințele de raportare armonizate între instrumente. În ultimii ani, o atenție mai mare a fost îndreptată asupra condițiilor-cadru pentru inovare, cu accent pe liberalizarea actului de licență comercială din 2017 și creșterea activităților de pornire bazate pe „Gründerlandstrategie”.

În noiembrie 2016, o nouă inițiativă a fost lansată de guvernul austriac, proclamând că țara ar trebui să devină una dintre cele mai avansate țări 5G din UE.

4. Impact

Deși sectorul public investește semnificativ în cercetare și dezvoltare, în comparație cu majoritatea celorlalte țări UE, aspirarea schimbării structurale a economiei către o economie mai intensivă, mai inovatoare și orientată spre tehnologie avansează doar lent.Austria se situează pe locul 20 în Indexul inovării globale și cu mult sub liderii europeni de inovare Suedia, Marea Britanie Danemarca, Finlanda și Germania.

Modificările structurale observabile par să urmeze mai degrabă căile de modernizare incrementală ale afacerilor existente. Acest lucru este parțial cauzat de structura industrială a Austriei, ceea ce face ca apariția sau crearea, de exemplu, a unor piețe de plumb dinamice să fie relativ improbabilă, întrucât cele mai inovatoare companii austriece sunt furnizori extrem de specializați în amonte în lanțurile valorice globale.În plus, majoritatea multor programe de finanțare în domeniul cercetării și dezvoltării care beneficiază de BES sunt concepute ca programe de cercetare și dezvoltare aplicate centrate pe inginerie, a căror orientare spre inovare pare să nu fie concentrată.

Liberalizarea destul de „îngustă” și ușoară a actului de licență comercială („Gewerbeordnung”), încheiat în 2017, a intrat în vigoare în 2018. Rezultatul său va fi arătat în următorii ani, dar pare necesar să se reducă în continuare barierele de reglementare, creșterea educației și promovarea antreprenoriatului, facilitează intrarea pe piață și creșterea companiei.

Investiția continuă în modernizarea rețelei de bandă largă austriacă este un pas important în direcția bună. În general, în general, afacerile austriece rămân în urmă în integrarea tehnologiei digitale în procesele și modelele lor de afaceri și în furnizarea serviciilor de internet de înaltă performanță.



130

Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, prin crearea unui mecanism de colaborare efectiva intre cercetare si mediul de afaceri, de crestere a impactului transferului de cunoastere si de tehnologii, în integrarea tehnologiei în procesele și modelele de afaceri și în furnizarea serviciilor de înaltă performanță, al ocupării forței de muncă și impactului vânzărilor (în ceea ce privește vânzările de inovații noi pe piață / noi-la-firmă ca procente în cifra de afaceri și exporturi de servicii intensificate în cunoștințe).

6. Referințe

1. https://www.researchgate.net/publication/324720816_RIO_Country_Report_2017_Austria


131

1. Titlu practică

CONCENTRAREA PE PRIORITATILE CDI IN STRATEGIILE NAȚIONALE ȘI REGIONALE DE SPECIALIZARE INTELIGENTĂ ÎN REPUBLICA CEHĂ

2. Locați practică

Republica Ceha




O nouă politică precum Instrumentul „Smart Accelerator” a fost lansata pentru a consolida capacitatea instituțională la nivel regional. Scopul instrumentului este de a permite crearea și consolidarea capacității instituționale adecvate în regiuni pentru a permite gestionarea de înaltă calitate a procesului de descoperire antreprenorială. Smart Accelerator este suportat de OP RDE.

Până în prezent, OP RDE a finanțat proiecte Smart Accelerator în 12 regiuni (MEYS, 2017). În 2015, responsabilitatea pentru gestionarea și implementarea Strategiei RIS3 a trecut de la Ministerul Educației, Tineretului și Sportului (MEYS) la Oficiul Guvernului. În decembrie 2014, prima versiune a RIS3 național a fost transmisă CE, care a solicitat o revizuire și o îmbunătățire a alinierii sale cu finanțarea națională. Actualizarea include un plan intermediar de activități al Oficiului Guvernului și o cuantificare a alocărilor financiare relevante din bugetul public și a fost trimisă pentru verificare la CE la sfârșitul anului 2015. După verificarea cu succes de către CE, strategia RIS3 actualizată a fost aprobată de către guvern în iulie 2016, precum și de CE în septembrie 2016 (SRI, 2016b). Prin urmare, agenda RIS3 a avut un început relativ dificil și lent în Republica Cehă.

Conform actualizării, Strategia Națională RIS3 (SRI 2016b) conduce alocarea a până la 8,5 miliarde EUR de fonduri europene, naționale și regionale. Aceasta este implementată în principal prin Programul Operațional RDE (2,2 miliarde EUR) și Programul Operațional EIC (5,1 mil. EUR) finanțate de la ESIF și parțial la nivel național prin programele MIT (110 mil. Euro) și TACR (264 mil. EUR).

Au fost identificate opt tehnologii cheie de activare și domenii non-tehnologice: Materiale avansate; Nanotehnologie; Micro- și nanoelectronică; Tehnologii avansate de fabricație; Fotonica; Biotehnologii industriale; Cunoașterea economiei digitale, a industriilor culturale și creative; Baza de cunoștințe de științe sociale pentru inovarea non-tehnică.

În conformitate cu noua politică națională de cercetare, dezvoltare și inovare din Republica Cehă 2016-2020 (SRI 2016a), în cadrul Oficiului Guvernului au fost înființate șapte platforme naționale de inovare și au început să funcționeze pe parcursul anilor 2016 și 2017: i) Inginerie, energie și minerit; ii) Electronică, inginerie electrică și TIC; iii) Fabricarea echipamentelor de transport; iv) farmaceutice, biotehnologii, tehnologie medicală și științele vieții; v) industrii culturale și creative; vi) Agricultură și mediu; și vii) Provocările societății.

132

Platformele regionale de inovare au fost înființate în majoritatea regiunilor, cu excepția a trei (Hradec Králové, Plzeň și Vysočina) pe tot parcursul anului 2016.

Autoritățile regionale cehe, formate din 14 regiuni autoguvernante la nivelul NUTS3, s-au angajat rareori în politica de CDI înainte de lansarea agendei RIS.

Singura excepție a fost regiunea Moraviei de Sud, care reprezintă modelul național al politicii regionale de inovare cu autoritățile dedicate, o agenție de inovare funcțională și un dialog bine stabilit cu comunitatea de afaceri (RISJMK, 2013). Cu aceste elemente în vigoare, implementarea RIS3 a fost până acum cea mai ușoară în regiunea Moraviei de Sud.

Mai multe alte regiuni încearcă să imite acest model cu diferite grade de succes cu ajutorul agendei RIS3, în special Praga, Boemia Centrală, Moravia-Silezia, Liberec, Zlín și Hradec Králové. Regiunile cehe par a fi slab implicate în platformele tematice de specializare inteligentă ale CE administrate de Centrul comun de cercetare.

În conformitate cu Programul național de reformă 2017 (Oficiul Guvernului Republicii Cehe, 2017), două documente cheie de implementare a RIS3, respectiv Planul de implementare a Strategiei 2017-2018 (SRI, 2017a) și Raportul privind implementarea Strategiei RIS3 naționale 2014-2016 (SRI, 2017b), ambele inclusiv atașamente regionale, au fost prezentate Guvernului în iunie 2017.

4. Impact

Rapoartele de monitorizare sunt programate să fie publicate anual până la sfârșitul lunii iunie. Cu toate acestea, primul raport de evaluare a fost retrogradat într-un scurt subcapitol (numai în cehă) din Raportul privind punerea în aplicare a Strategiei naționale RIS3 2014-2016 (SRI 2017b), deoarece a trecut prea puțin timp de la actualizarea strategiei RIS3 naționale pentru un exercițiu de monitorizare detaliat pentru a avea loc.

Evaluarea este de așteptat să fie efectuată cel puțin o dată la doi ani, în conformitate cu actualizarea strategiei. Prima evaluare este așteptată până în 2018-2019.

De când Guvernul a aprobat strategia națională RIS3 actualizată în iulie 2016, urmată de CE în septembrie 2016, este prea devreme pentru a evalua impactul asupra economiei și asupra societății în general. Până în prezent, principalul impact pozitiv este creșterea capacității de elaborare a politicilor de inovare în regiuni. Înainte de agenda RIS3, elaborarea de politici de CDI era destul de centralizată și coordonarea dintre strategiile de inovare la nivel național și regional era destul de slabă.

Redactarea strategiei RIS3 naționale și începerea punerii în aplicare a acesteia au implicat o acțiune coordonată între autoritățile naționale și regionale și părțile interesate (în special mediul academic și sectorul de afaceri) pe tema politicii de inovare.

Agenda RIS3 oferă o platformă foarte necesară pentru îmbunătățirea coordonării între diferitele instrumente de politică, inclusiv în partea de aprovizionare și între guvern și regiuni și pentru o mai bună exploatare a sinergiilor acestora (Comisia Europeană 2016f).



133

Modelul poate fi aplicat prin dezvoltarea unui nou Instrument de inovare „Smart Accelerator”, pentru a consolida capacitatea instituțională la nivel regional.

Scopul instrumentului este de a permite crearea și consolidarea capacității instituționale de inovare, adecvate în regiuni pentru a permite gestionarea de înaltă calitate a procesului de descoperire antreprenorială si a sprijini RIS 3 la nicel regional.

Pe de alta parte trebuie creat un mecanism institutional de colaborare intre nivelul national si cel regional atat pentru cresterea capacitatii de formare a personalului, cresterea eficientei de inplementare a RIS3, de coordonare a programelor de inovare, regionale.

6. Referințe

Comisia Europeana. 2019. „European Innovation Scoreboard: Cehia https://ec.europa.eu/docsroom/documents/23912 European Commission 2017. ”RIO Country Report Cehia 2017” https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-czechia RIO Country Report 2017: Czechia https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Czech%20Republic/country-report CzechInvest R&D System in Czech Republic http://www.czech-research.com/rd-system/






134

Titlu practică

CONSOLIDAREA LEGĂTURILOR PUBLIC-PRIVATE ÎN REPUBLICA CEHĂ


Republica Cehă




Legăturile de cercetare public-private subdezvoltate reprezintă o slăbiciune majoră a sistemului național de inovare (SRI, 2015 și Comisia Europeană, 2017a). Doar 3% din fondurile de cercetare și dezvoltare în afaceri interne sunt contractate către sectorul public, această proporție fiind remarcabil de stabilă în timp.

Instrumentele formale de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) rămân subutilizate, în ciuda existenței legislației de ultimă generație.

Singura excepție este Institutul de Chimie Organică și Biochimie din CAS, care reprezintă partea leului din veniturile naționale din taxele de licență pentru brevete.

Sectorul public de cercetare în ansamblu produce rezultate cu aplicabilitate redusă și se caracterizează printr-o activitate de brevetare scăzută (SRI, 2016b). De asemenea, menține performanțe slabe în comercializarea rezultatelor cercetării, practicile insuficiente de transfer de cunoștințe și cultura antreprenorială subdezvoltată (MIT 2011).

Sectorul de afaceri rămâne în urma graniței tehnologice, firmele autohtone absorb în mare parte tehnologiile existente, în loc să interacționeze cu cadrele didactice care lucrează la tehnologii mai noi. Mobilitatea slabă a capitalului uman între sectoare consolidează problema.

Îmbunătățirea legăturilor public-private a fost mult timp un obiectiv central al politicilor de cercetare și dezvoltare (SRI, 2016a). TA CR oferă un portofoliu de programe, și anume ALFA, Centre de competență, DELTA, EPSILON și viitoarele centre naționale de competență, al căror obiectiv principal este promovarea colaborării între întreprinderi și organizații de cercetare din sectorul public.

GAMA este conceput special pentru a sprijini aplicarea practică și utilizarea comercială a rezultatelor cercetării și dezvoltării, în timp ce ZÉTA sprijină mobilitatea orizontală a tinerilor cercetători. MIT operează programul TRIO, care sprijină cercetarea aplicată și cooperarea public-privată, iar CzechInvest conduce programe destinate stimulării transferului de cunoștințe și creării de parcuri științifice și tehnologice și oficii de transfer de tehnologie.

Programul Operațional EI și Programul Operațional RDI din perioada de programare anterioară 2007-2013 au inclus, de asemenea, mai multe programe mai mici care susțin transferul de cunoștințe. De asemenea, sunt implementate măsuri de monitorizare de acest fel în cadrul Programului Operațional EIC și Programului Operațional RDE.

Inițiativele părților interesate, precum Strategia AV21 a CAS, sunt promițătoare. Creditele

135

fiscale care permit întreprinderilor să deducă cheltuielile de cercetare și dezvoltare efectuate intern au fost extinse la achiziția de servicii externe de cercetare și dezvoltare de la organizații de cercetare.

Se preconizează că această măsură va aprofunda legăturile public-private. Majoritatea guvernelor regionale au implementat programe de cecuri de inovare, deși finanțarea canalizată pe această cale a fost limitată.

4. Impact

În ciuda eforturilor de politică susținute, legăturile dintre sectoarele publice și private de cercetare și dezvoltare ar putea fi îmbunătățite în continuare. DPI-urile continuă să fie subutilizate.

Măsurile de politică care sprijină mobilitatea orizontală, cum ar fi stagiile sau integrarea în organizarea programelor de doctorat orientate către industrie sunt prea puține.

Mai mult accentul pe sprijinirea proiectelor de cercetare public-privat comune în cadrul programelor de subvenții și noua furnizare de credite fiscale par a fi promițătoare, dar nu au fost încă evaluate și astfel impactul acestora rămâne necunoscut.

Comercializarea slabă a rezultatelor publice în domeniul cercetării și dezvoltării necesită atenție sistematică. Cercetătorii din sectorul public au stimulente reduse pentru comercializarea rezultatelor cercetării.

Practicile de evaluare la nivel național, organizațional și individual se bazează foarte mult pe indicatori ai producției științifice și stimulează oamenii de știință doar în mod marginal să se implice în activități de comercializare.

Problemele majore nesoluționate sunt lipsa instituțiilor de sprijin, furnizarea insuficientă a serviciilor de mediere și deficitul de resurse umane calificate pentru transferul de cunoștințe. Lipsa de reguli, aplicarea necorespunzătoare a celor existente și procesele administrative ineficiente creează un motiv pentru comportamentul oportunist al cercetătorilor atunci când decid cine deține DPI.

Stimulentele de transfer de cunoștințe sunt stabilite prin reglementări interne stabilite la nivelul organizațiilor individuale, fără a respecta în mod necesar standardele de comportament. O strategie națională de transfer de cunoștințe lipsește.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, cu scopul creeri increderii intre sistemul CDI si mediul de afaceri. Pe de o parte trebuie creat un cadru de incredere intre Sistemul CDI si mediul de afaceri:

un Acord intre principalii actori: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul IMM-urilor, Ministerul Economiei respective Camera de Comert si Industrie, Consiliul National al IMM-urilor, Patronatele.

Programe de finantare dedicate inovarii, realizate in parteneriat Sistemul CDI si

136

Mediul de afaceri

6. Referințe

1. Comisia Europeana. 2019. „European Innovation Scoreboard: Belgium”.Accesat September 30, 2019, https://ec.europa.eu/docsroom/documents/23912

2. European Commission 2017. ”RIO Country Report Cehia 2017https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-czechia

3. RIO Country Report 2017: Czechia https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Czech%20Republic/country-report

4. CzechInvest R&D System in Czech Republic http://www.czech-research.com/rd-system/







137

1. Titlu practică

STIMULAREA APARIȚIEI UNOR NOI COMPANII ÎN ACTIVITĂȚI BAZATE PE CUNOAȘTERE INTENSIVĂ ÎN PORTUGALIA


Portugalia




Portugalia a cunoscut îmbunătățiri semnificative în condițiile mediului de afaceri, în special în ceea ce privește accesul la un „sistem de cercetare atractiv” și un „mediul favorabil inovării”. Măsurile pentru promovarea antreprenoriatului par să fi dat rezultate pozitive: în perioada 2012-2014, rata „creării de firme cu peste 10 angajați” a fost puțin mai mare decât media UE (1,7% față de 1,5%).

Cu toate acestea, exporturile de tehnologie medie și înaltă au continuat să fie pe o tendință descendentă, iar creșterea exporturilor de servicii bazate pe cunoaștere intensivă a stagnat (EIS 2017). În ciuda extinderii centrelor de excelență și a centrelor de servicii partajate de către anumite grupuri ministeriale consacrate și stabilirea mai multor contracte de investiții cu investitori străini, persistă dificultăți în atragerea investițiilor străine directe în activități bazate pe cunoaștere.

Prin urmare, această provocare este încă relevantă pentru politica de cercetare și dezvoltare a Portugaliei.

Promovarea antreprenoriatului s-a clasat în top în agenda politicii din 2011 (Godinho, Simões și Sánchez-Martinez, 2017).

Printre principalele măsuri luate în acest sens se numără:

- în 2011, crearea Portugal Ventures ca fuziune între diferite organizații de capital de risc public și lansarea Programului strategic pentru antreprenoriat și inovare (+E+I);

- în 2014, aprobarea unei strategii de cercetare și inovare pentru specializarea inteligentă, urmată de strategiile RIS3 regionale și lansarea Compete 2020, care include mai multe măsuri care vizează stimularea creării de start-up-uri intensiv în cunoștințe;

- în 2014, reorientarea ANI pentru stimularea antreprenoriatului bazat pe tehnologie, concentrându-se pe sprijin în amonte, oferind consultanță antreprenorilor înainte de a avea acces la capitalul de risc;

- în 2016, lansarea programului „Start-Up Portugal” a avut drept scop raționalizarea facilităților de susținere a antreprenoriatului, îmbunătățirea regimului fiscal pentru investiții în start-up-uri și promovarea internaționalizării acestora, precum și prima ediție a Summit-ului Web de la Lisabona, care a acționat ca un show room internațional pentru firmele portugheze de înaltă tehnologie și un forum pentru a pune Portugalia în

138

radarul capitalistilor de risc internațional.

Inițiativele luate în 2017 au urmat această linie. Cea mai relevantă inițiativă a fost lansarea Programului Internacionalizar (Rezoluția 189/2017 a Consiliului de Miniștri).

Aceasta are drept scop promovarea internaționalizării economiei portugheze. Deși este axat în principal pe promovarea exporturilor și a „mărcii Portugaliei”, se intenționează, de asemenea, să încurajeze investițiile în țară, atât interne cât și străine, și să crească valoarea adăugată internă.

Un apel Compete 2020 a fost lansat în aprilie 2017 pentru a sprijini antreprenoriatul calificat și creativ. De asemenea, s-a desfășurat activitatea în contextul programului „Start-Up Portugal”. Cea de-a doua ediție a Web Summit, din noiembrie 2017, a avut succes, atrăgând mulți potențiali investitori.

Unele măsuri în contextul Programului INTERFACE pot avea, de asemenea, o influență asupra promovării de noi activități intensive în cunoștințe, respectiv dinamizarea Clusterelor de Competitivitate, promovarea Laboratoarelor Colaborative (CoLAB) și a Cluburilor Furnizorilor.

Acest lucru poate avea un efect foarte pozitiv în îmbunătățirea conținutului și internaționalizarea lanțurilor de valoare. Inițiativa ”Portugal In”, care vizează explorarea oportunităților de investiții internaționale care decurg din Brexit, poate contribui, de asemenea, la atragerea investițiilor străine directe în activitățile cu grad ridicat de cunoaștere.

4. Impact

Procedura care a condus la proiectarea RIS3 a fost adecvată, iar evaluările ex-ante ale Compete 2020 au fost pozitive. O cerere de propuneri pentru evaluarea implementării RIS3 a fost lansată în iunie 2017.

Inițiativa creării unei rețele de incubatoare, în contextul programului Start-Up Portugal, este probabil să crească calitatea suportului și împărtășirea de know-how între start-up-uri.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, prin Strategia națională privind „inovația tehnologică și de afaceri” care sa includa ținte precise pentru investiții publice și private în cercetare și dezvoltare, o pondere asumata de Guvern de 3% a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare in PIB până în 2030, 1/3 din surse publice și 2/3 cheltuieli private finantate de mediul de afaceri. Guvernul sa aiba ca obiectiv atingerea unei ponderi a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare de 1,8% din PIB până în 2030.

6. Referințe

Web: https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/portugal_ro RIO Country Report 2017: Portugal, https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-portugal https://interactivetool.eu/f/extensions/DGGROW4/DGGROW4.html





139

Titlu practică

AGENDE DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE COMUNE ÎN PORTUGALIA


Portugalia




Provocarea este strâns legată de cea anterioară. Politicile de cercetare și dezvoltare în Portugalia își schimbă treptat accentul pentru a promova interacțiunile dintre părțile interesate și pentru a îmbrățișa ideea de „participare” (Godinho, Simões și Sánchez-Martinez, 2017).

Au fost luate măsuri în 2016 și 2017 pentru a implica sectorul de afaceri în politica de cercetare și dezvoltare.

Acestea includ crearea laboratoarelor de colaborare și a agendelor de cercetare și dezvoltare în contextul planului pentru știință și tehnologie. Revizuirea inițiativei de clustering merge și în aceeași direcție.

Cu toate acestea, există riscul ca implicarea din partea companiilor să rămână limitată.

Poate fi încă loc pentru eforturi suplimentare în vederea stimulării inițiativelor reale „de jos în sus”, prin care sectorul de afaceri contribuie semnificativ la definirea agendelor de cercetare-dezvoltare pe termen mediu-lung. Provocarea nu este doar promovarea „transferului de tehnologie”, ci mai degrabă dezvoltarea inițiativelor de co-creare și cooperare „participative” care implică jucători cheie atât din partea cererii, cât și din partea ofertei.

Au fost luate mai multe măsuri pentru promovarea co-creării și co-implementării agendelor de cercetare și dezvoltare. În acest sens, pentru anul 2016, pe lângă inițiativele din „Angajamentul față de cunoaștere și știință”, merită menționate deciziile privind bugetul național de participare, strategia națională pentru achiziții publice ecologice, revizuirea Codului contractelor publice și SIMPLEX +.

În 2017, domeniul de activitate al LabX a fost extins la două domenii suplimentare și a fost promovată Strategia națională pentru transformarea digitală a administrației publice (TIC 2020). TIC 2020 include trei axe: integrarea și interoperabilitatea sistemelor; inovare și competitivitate, încurajând accesul și încrederea la serviciile electronice; și partajarea resurselor. Măsurile bazate pe cerere privind mobilitatea electrică și soft (Republica Portuguesa, 2017) pot contribui, de asemenea, la mobilizarea părților interesate.

În ceea ce privește politica de cercetare, două inițiative sunt esențiale: lansarea Planului național de știință și tehnologie (NSTP 2017-2020) și crearea laboratoarelor de colaborare. NSTP 2017-2020 stabilește 14 agende tematice de cercetare și dezvoltare care vor fi dezvoltate de echipe comune care implică jucători din mediul academic și companii de

140

afaceri.

Exemple de teme incluse sunt: produsele agroalimentare, pădurile și diversitatea; Cercetări în domeniul sănătății, clinice și translaționale; Industrie și fabricație; Sisteme de energie durabilă, observarea spațiului și a pământului. Laboratoarele colective se așteaptă de asemenea să definească și să implementeze agende de cercetare și dezvoltare pentru crearea valorii economice și sociale.

4. Impact

In ultimii doi ani, focusarea a fost mai degrabă pe încurajarea implicării părților interesate în definirea agendelor de cercetare. Cu toate acestea, este încă devreme pentru a evalua dacă această acțiune va fi susținută și suficient de puternică pentru a produce o cooperare durabilă din partea diverselor părți interesate.

Din păcate, TIC 2020 pare să fie mai preocupată de eficiență și raționalizare a resurselor decât pentru a face sectorul public un stimulator al inovației în domeniul TIC. Inițiativa laboratoarelor colaborative are intenții bune, dar există îndoieli cu privire la potențialul său de a mobiliza companii de afaceri.

Accentul pe creșterea ocupării științifice nu ajută în acest sens. Informațiile referitoare la primele șapte propuneri CoLAB sugerează că implicarea marilor firme de afaceri în industriile bazate pe știință este redusă, fiind de remarcat în special absența unui CoLAB în domeniul biotehnologiei și al produselor farmaceutice.

Controlul incendiilor sălbatice este încă o problemă importantă (Godinho, Simões și Sánchez-Martinez, 2017) și a dus la o propunere CoLAB privind gestionarea integrată a pădurilor și a incendiilor. Schimbarea demografică este o zonă care are nevoie de un răspuns integrat, în timp ce exploatarea resurselor oceanografice începe să fie abordată.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, prin crearea unui mecanism de colaborare efectiva intre mecercetare si mediul de afaceri, de stimulare a infiintarii si sprijinului acordat firmelor din domeniul tehnologiei si a celor cu valoare adaugata mare cu implicarea părților interesate în procesul de creare și implementare a agendelor de cercetare și dezvoltare.

6. Referințe

Web: https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/portugal_ro RIO Country Report 2017: Portugal, https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-portugal https://interactivetool.eu/f/extensions/DGGROW4/DGGROW4.html





141

1. Titlu practică

VALORIFICAREA INFRASTRUCTURILOR DE CERCETARE ÎN BULGARIA


Bulgaria




Există o nevoie puternică de a sprijini în continuare integrarea cercetării și inovării științifice bulgare. Până în prezent, subfinanțarea provine atât din resursele publice naționale insuficiente alocate cercetării și dezvoltării, cât și ale participării inadecvate a actorilor naționali în cadrul UE și al altor programe și inițiative.

Opinia generală a fost că Bulgaria s-a bazat pe cooperarea anterioara (de exemplu, proiectele europene de infrastructură de cercetare (ERIC)), mai degrabă decât să se angajeze în noi cooperări la scară europeană, din cauza lipsei priorității naționale de finanțare.

Acest lucru a fost depășit treptat, însă finanțarea nu este încă „injectată” în sistem, deoarece niciunul dintre proiectele din Foaia de parcurs a infrastructurii naționale de cercetare (INR), creat pentru prima dată în 2010 și modificat în 2012 și în 2014, nu este efectuat.

Procesul de specializare inteligentă se desfășoară în Bulgaria începând cu 2012, cu asistența Băncii Mondiale către Ministerul Economiei din Bulgaria pentru inițierea strategiei de cercetare și inovare a țării pentru specializarea inteligentă, bazată pe cele mai bune practici internaționale. Prin intermediul platformei de specializare inteligentă, Bulgaria a beneficiat, de asemenea, de la cea de-a 16-a revizuire peer, realizată la Dublin, Irlanda, în iulie 2014.

Bulgaria a primit sprijin tehnic suplimentar din partea Comisiei Europene pentru consolidarea procesului de descoperire antreprenorială (EDP) și ulterior mecanismele de monitorizare.

În 2017, foaia de parcurs națională a infrastructurii de cercetare (INR) 2017-2023 în Bulgaria a fost aprobată de Consiliul Miniștrilor, beneficiind de expertiză externă și de finalizarea exercițiului Cartografierea infrastructurilor de cercetare și a echipamentelor de cercetare în Bulgaria.

Noua foaie de parcurs asigură o aliniere mai puternică cu consorțiile europene de infrastructură și partenerii naționali, coordonarea politicilor și un angajament financiar general.

Actualizarea RIS3 din 2017 a integrat toate procesele - exercițiul de mapare, actualizarea foii de parcurs, Strategia națională de dezvoltare a cercetării științifice 2017-2030 și EDP.

Direcția știință din MES a activat, de asemenea, în pregătirea programului Troika din

142

Estonia, Bulgaria și Austria pentru perioada 01 iulie 2017 - 31 decembrie 2018.

Programul președinției bulgare ianuarie - iunie 2018 în domeniul științei și cercetării arată că, de-a lungul priorităților generale, cum ar fi:

Viitorul Europei și al tinerilor - Creștere economică și coeziune socială

Perspectiva europeană și conectivitatea Balcanilor de Vest

Securitate și stabilitate într-o Europă puternică și unită

Economie digitală și abilități necesare pentru viitor,

4. Impact

Există o nevoie puternică de a sprijini în continuare integrarea cercetării și inovării științifice bulgare. Până în prezent, subfinanțarea provine atât din resursele publice naționale insuficiente alocate cercetării și dezvoltării, cât și ale participării inadecvate a actorilor naționali în cadrul UE și al altor programe și inițiative.

Opinia generală a fost că Bulgaria s-a bazat pe cooperarea anterioara (de exemplu, proiectele europene de infrastructură de cercetare (ERIC)), mai degrabă decât să se angajeze în noi cooperări la scară europeană, din cauza lipsei priorității naționale de finanțare.

Acest lucru a fost depășit treptat, însă finanțarea nu este încă „injectată” în sistem, deoarece niciunul dintre proiectele din Foaia de parcurs a infrastructurii naționale de cercetare (INR), creat pentru prima dată în 2010 și modificat în 2012 și în 2014, nu este efectuat.

Procesul de specializare inteligentă se desfășoară în Bulgaria începând cu 2012, cu asistența Băncii Mondiale către Ministerul Economiei din Bulgaria pentru inițierea strategiei de cercetare și inovare a țării pentru specializarea inteligentă, bazată pe cele mai bune practici internaționale. Prin intermediul platformei de specializare inteligentă, Bulgaria a beneficiat, de asemenea, de la cea de-a 16-a revizuire peer, realizată la Dublin, Irlanda, în iulie 2014.

Bulgaria a primit sprijin tehnic suplimentar din partea Comisiei Europene pentru consolidarea procesului de descoperire antreprenorială (EDP) și ulterior mecanismele de monitorizare.

În 2017, foaia de parcurs națională a infrastructurii de cercetare (INR) 2017-2023 în Bulgaria a fost aprobată de Consiliul Miniștrilor, beneficiind de expertiză externă și de finalizarea exercițiului Cartografierea infrastructurilor de cercetare și a echipamentelor de cercetare în Bulgaria.

Noua foaie de parcurs asigură o aliniere mai puternică cu consorțiile europene de infrastructură și partenerii naționali, coordonarea politicilor și un angajament financiar general.

Actualizarea RIS3 din 2017 a integrat toate procesele - exercițiul de mapare, actualizarea foii de parcurs, Strategia națională de dezvoltare a cercetării științifice 2017-2030 și EDP.

Direcția știință din MES a activat, de asemenea, în pregătirea programului Troika din Estonia, Bulgaria și Austria pentru perioada 01 iulie 2017 - 31 decembrie 2018.

Programul președinției bulgare ianuarie - iunie 2018 în domeniul științei și cercetării arată că, de-a lungul priorităților generale, cum ar fi:

143

Viitorul Europei și al tinerilor - Creștere economică și coeziune socială

Perspectiva europeană și conectivitatea Balcanilor de Vest

Securitate și stabilitate într-o Europă puternică și unită

Economie digitală și abilități necesare pentru viitor,

Bulgaria a stabilit cinci priorități legate de obiectivele de cercetare și dezvoltare la nivelul UE:

Accelerarea transferului de cunoștințe, date și rezultate ale cercetării în sprijinul unei noi generații de inovatori și cercetători;

Maximizarea sustenabilității infrastructurilor de cercetare și deschiderea către industrie și societate;

Progresul revizuirii bazei legale pentru Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT);

Asigurarea implementării programului Euratom pentru cercetare și instruire în perioada 2018-2020;

Cercetare și inovare pentru securitatea alimentară și nutrițională și abilitarea calității. Specializarea inteligentă deja consensuală și funcțională și Foaia de parcurs a infrastructurii naționale de cercetare (INR), în conformitate cu ESFRI, reprezintă o oportunitate extraordinară pentru țară de a-și îmbunătăți poziția și inter-conexiunile în peisajul UE de cercetare și dezvoltare. Deși impactul participării RIS3 și ESFRI a Bulgariei nu poate fi în prezent justificat de dovezi cantitative, a devenit clar că acestea au dus la o mai bună coordonare și cooperare în trei moduri importante:

între diferite niveluri de guvernanță și, de asemenea, în sfere administrative;

printre instituțiile guvernamentale, industrie, educație și cercetare, precum și cetățeni; și

în rândul jucătorilor naționali și ai UE.



Modelul ar putea fi transferat în domeniul Politicii Publice, prin crearea unui system de indicatori de eficianta a inovarii pe piata, de valorificare a specializărilor inteligente, a infrastructurilor și a inițiativelor de cercetare.

6. Referințe

Comisia Europeana. 2019. „European Innovation Scoreboard: Bulgaria”. https://ec.europa.eu/docsroom/documents/23912 European Commission 2017. ”RIO Country Report Bulgaria 2017” https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/rio-country-report-2017-bulgaria RIO Country Report 2017: Bulgaria https://rio.jrc.ec.europa.eu/en/country-analysis/Bulgaria/country-report





GHID DE BUNE PRACTICI APLICABILE...La polul opus se află Regiunea Sud Muntenia, unde nu activează...

Documents

Transcript of GHID DE BUNE PRACTICI APLICABILE...La polul opus se află Regiunea Sud Muntenia, unde nu activează...