Ghid de bune practici si igiena pentru siguranta laboratorului de lapte, carne si conserve de legume si fructe

1

2

INTRODUCERE

Scop: principiile generale ale ghidului de bune

practici de igienă în industria laptelui, carnii si

conservelor de legume si fructe au ca obiectiv

următoarele :

-identificarea principiilor de bază a igienei produselor alimentare aplicabile în lanţul alimentar, definirea conditiilor de igienă necesare astfel încat produsul alimentar să fie sigur şi adecvat consumului uman ;

-crearea unui model de bază în vederea elaborării de

către fiecare societate din domeniul industriei laptelui,

carnii si conservelor de legume si fructe a ghidurilor

specifice tipului de produs şi a tehnologiei folosite

aplicabile în acest sector.

Domeniul de aplicare: Prezentul ghid recomandă

practicile generale de igienă care trebuie respectate în

laborator precum si manuirea corecta a reactivilor

chimici, aparaturii si ustensileleor de lucru.

CAPITOLUL I

Elemente de bune practice in laboratorul de analize fizico-chimice la lapte,

carne si conserve de legume si fructe

I.1. Incinta si mediul inconjurator

Laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie sa fie astfel amplasat incat sa permita efectuarea corecta a programului, iar conditiile de

mediu pot sa influenteze partial calitatea acestora.

Laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie sa dispuna de intrare separata, cu acces direct si controlat.

Laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie sa dispuna de spatiu cu suprafata suficienta si pot fie astfel dimensionat incat sa permita

dispunerea ergonomica a mobilierului si echipamentelor, derularea fluenta a fluxurilor de probe,

materiale si personal si desfasurarea in conditii de siguranta si calitate a activitatilor.

I.2. Cladiri si anexe

In functie de specificul serviciilor si de activitatile laboratorului trebuie compartimentat

astfel:

a) spatiu de lucru separate desfasurarea orelor de laborator:

c) spatii anexe:

- spatiu pentru depozitarea materialelor sanitare, consumabilelor, reactivilor, substantelor

toxice si precursorilor de droguri; se vor depozita 3patial3 materialele sterile de cele nesterile;

- spatiu pentru depozitarea deseurilor infectioase pana la neutralizarea si/sau evacuarea lor;

Spatiul si mobilierul laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de

legume si fructe trebuie astfel concepute incat 3pati permita contaminarea mediului si a

personalului.

I.2.1. Pereti, pardoseli, platforme, ferestre, usi, iluminat si ventilare

Podelele, peretii, tavanele si mesele de lucru trebuie sa aiba suprafata neteda, lavabila,

neabsorbanta, rezistenta la actiunea agentilor dezinfectanti, usor de curatat si de dezinfectat.

Imbinarile dintre pereti si podea trebuie sa fie concave, rotunjite.

3

Laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie sa dispuna de instalatii de alimentare cu energie electrica dimensionate corespunzator

sarcinii impuse functionarii concomitente a aparaturii din laborator si a celorlalti consumatori din

cladire, precum si de sursa neintreruptibila de alimentare cu energie electrica pentru

echipamentele la care intreruperea functionarii poate influenta calitatea rezultatelor, prelucrarea,

transmisia si stocarea datelor.

Laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie sa dispuna de instalatii de alimentare cu apa rece si calda. Fiecare incapere de lucru va fi

prevazuta cu chiuveta, cu baterie actionata de preferinta cu pedala.

Trebuie asigurata iluminarea corespunzatoare a posturilor de lucru prin iluminat natural

si/sau artificial.

Conductele vor fi amplasate in pereti sau casete inchise, cu exceptia conductelor de

alimentare cu gaz, sau, cand acest lucru nu este posibil, pe peretii culoarelor.

Mobilierul trebuie sa fie de tip modular, confectionat din materiale rezistente la

dezinfectante.

Dulapurile vor fi dispuse de preferinta suspendate sau pe suporti cu o inaltime de circa 15

cm, astfel incat sa permita curatarea cu usurina a podelei.

Scaunele vor fi de preferinta rotative, confectionate din materiale lavabile, rezistente la

agenti de curatare si dezinfectie.

Spatiul laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie sa fie ventilat corespunzator, natural sau artificial, prin folosirea instalatiei de aer

conditionat, cu respectarea conditiilor pentru reducerea riscului de contaminare, iar acolo unde

4patial4ure si umiditatea influenteaza calitatea analizelor, acestea trebuie sa fie controlate si

inregistrate.

Cand 4patial este ventilat natural, ferestrele trebuie prevazute cu plase pentru impiedicarea

patrunderii insectelor.

In spatiile de lucru sunt interzise perdele, draperii si ghivece cu flori.

Igiena in cadrul laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume

si fructe face obiectul programului de igienizare intocmit, coordonat si controlat de catre

profesorii care sunt responsabili de acest laborator. Consumul si pastrarea alimentelor si bauturilor

nu sunt 4patial in laboratorul de analize. Fumatul este interzis in 4patial laboratorului de analize

4

medicale.

I.2.2. Reteaua de distributie a apei

Reteaua de distributie de apa este formata din totalitatea conductelor si accesoriilor

care servesc pentru transportul apei de la sursa publica sau de la rezervorul de stocare pana la

punctele de consum. Ea trebuie sa asigure necesarul de apa pentru consumul tehnologic, igienizare

si pentru stingerea incendiilor.

Aprovizionarea cu apa potabila a laboratorul de analize fizico-chimice la lapte,

carne si conserve de legume si fructe se va efectua din surse verificate si avizate de catre organelle

de control abilitate.

Conductele si racordurile ale retelei de distributie a apei potabile se vor executa

numai din materiale care pot provoca contaminarea acesteia.

Toate conductele se vor izola corespunzator pentru a feri peretii de umezeala si

pentru a preveni aparitia condensului.

Hidrantii pentru incendiu vor fi mentinuti in stare de curatenie, cu geamul de

protectie intact.

I.2.3. Reteaua de canalizare

Reteaua de canalizare se va proiecta astfel incat apele reziduale de la grupurile

sanitare sa fie dirijate spre canalele de colectare sau fosele septice pentru conductele de canalizare

separate de cele ale apelor provenite din igienizarea obiectelor sanitare.

Conductele de colectare nu trebuie sa treaca prin spatiile din laborator . ele vor avea

o panta de scurgere de minim 2%, iar gurile de scurgere vor fi prevazute cu sifon de pardoseala cu

capac metallic tip clopot si sita de protectie.

I.3. Protectia muncii, actiunea asupra organismului a unor 5

compusi chimici si primul ajutor

I.3.1. Principalele reguli impuse in desfasurarea lucrarilor de laborator si masuri de

protectia muncii

Elevii care efectuează lucrări practice în laboratorul de laboratorul de analize fizico-

chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe sunt obligaţi să cunoască regulamentul de

funcţionare al laboratorului, măsurile privind protecţia muncii şi paza incendiilor şi să cunoască

lucrările pe care urmează să le efectueze.

Elevii care trebuie să monteze instalaţii de laborator în cadrul lucrărilor vor putea începe

experienţele numai după ce au fost verificaţi de cadrul didactic care conduce lucrările practice.

În laborator fiecare elev îşi are locul său de lucru pe care trebuie să-l întreţină în

permanentă ordine şi curăţenie.

Elevul este obligat să folosească numai aparatura şi ustensilele de la locul său de lucru şi

numai în cazurile indicate îi este permis a se deplasa la alte locuri speciale de lucru destinate

efectuării lucrărilor practice (nişă, barometru, compresor).

Se interzice folosirea sticlelor de reactivi de la alte locuri de muncă. După folosirea

sticlelor de reactivi, acestea trebuie aşezate pe stative la locul indicat de numărul de ordine al

sticlei.

Efectuarea lucrărilor practice se face numai cu aparatură în perfectă stare şi cu vase şi

eprubete curate.

În laboratoarele de laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de

legume si fructe unde se manipulează substanţe chimice (agresive, toxice, corozive şi inflamabile),

trebuie să se ţină seama cu mare atenţie de proprietăţile substanţelor utilizate; în acelaşi timp, este

necesară cunoaşterea de către elevi a modului de funcţionare a diferitelor aparate folosite în

lucrările practice.

Accidentele care se pot produce în laboratoarele laboratorul de analize fizico-chimice la

lapte, carne si conserve de legume si fructe sunt următoarele: intoxicaţii, arsuri, electrocutări,

traumatisme. Evitarea acestor accidente se poate realiza luând următoarele măsuri generale:

protecţia personală, manipularea şi folosirea corectă a substanţelor toxice şi caustice, a

substanţelor inflamabile, combustibile şi explozive.

6

La începutul fiecărui semestru toţi elevii vor participa la un instructaj de protecţie a muncii

făcut de cadrul didactic care răspunde de efectuarea orelor de laborator. După efectuarea

instructajului de protecţie a muncii se vor verifica cunoştinţele însuşite de către elevi la acest

instructaj. Dacă regulile impuse, în desfăşurarea lucrărilor de laborator sunt bine cunoscute de

către elevi, aceştia vor semna un tabel, obligându-se prin aceasta să respecte normele de protecţie

a muncii necesare în desfăşurarea normală a orelor de laborator.

Nici un elev nu va fi admis la lucrările de laborator dacă nu a participat la instructajul

privind normele de protecţie a muncii în conformitate cu instrucţiunile şi ordinele Ministerului

Muncii şi ale Ministerului Sănătăţii.

1.3.2. Protecţia personală

Pentru a preîntâmpina distrugerea hainelor prin stropire cu acizi tari (H2SO4, HNO3, HCl),

hidroxizi tari (KOH, NaOH), substanţe colorate, etc., este obligatorie folosirea halatului sau a

şorţului de protecţie. Alte materiale folosite pentru protecţia personală sunt: ochelarii de protecţie,

mănuşile de cauciuc, măştile de gaze, etc.

La intrarea în laborator fiecare elev este obligat să-şi lase îmbrăcămintea suplimentară la

cuier şi să îmbrace halatul de protecţie.

1.3.3. Manipularea sticlăriei

În cadrul orelor de lucrări practice de laborator se lucrează cu vase aparate din sticlă, care

trebuie folosite corect pentru a preîntâmpina spargerea acestora şi formarea cioburilor de sticlă,

care pot provoca accidente. Aparatele sau vasele de laborator trebuie verificate înaintea începerii

experienţelor.

Vasele şi aparatele din sticlă cu pereţi subţiri sau fisuraţi vor fi evitate, deoarece acestea se

pot sparge în timpul lucrului.

Folosirea sticlelor şi borcanelor cu reactivi se face numai după ce s-a citit cu atenţie

eticheta de pe acestea.

Pentru amestecare se folosesc baghete care trebuie rotunjite la flacără. Baghetele nu se scot

din vasele cu soluţie cât timp durează experienţele.

7

La lucrările cu vid se vor folosi baloane mici cu fundul rotund sau vase cu pereţi groşi.

Montarea dopurilor la vase sau eprubete trebuie să se facă în aşa fel încât să se evite

spargerea, care poate duce la rănirea executantului.

Vasele de sticlă se încălzesc progresiv pe site metalice acoperite cu azbest, sau pe băi (de

apă, ulei sau nisip).

Eprubetele care se încălzesc (fără a folosi baia de apă) se agită şi se manipulează

obligatoriu cu cleşti speciali.

Baloanele şi paharele mari cu lichid nu se pun direct pe masă sau pe plita încinsă fără să se

pună pe ele un carton sau azbest.

Vasele sau aparatele puse la încălzit trebuie supravegheate continuu pe toată durata

încălzirii.

Răcirea vaselor şi aparatelor se va face treptat oprind mai întâi sursa de încălzire (închizând

gazul sau scoţând din priză).

Vasele fierbinţi nu se vor aşeza imediat în locuri reci, pentru a evita spargerea acestora.

1.3.4. Manipularea aparatelor de încălzire

Becurile de gaz

În laboratoarele de laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de

legume si fructe se utilizează ca sursă de încălzire, mai ales, becurile de gaz, care trebuie

manipulate corect, cu grijă.

Atunci când se lucrează cu becul de gaz este obligatorie respectarea următoarelor reguli:

- înainte de aprinderea gazului se va controla tubul de legătură cu care este racordat becul,

care poate fi prea lung la capete şi permite scăparea gazului. De acest lucru ne putem da seama

după mirosul specific, neplăcut al aerului din încăpere.

- dacă în laborator se simte miros neplăcut, datorat scăpării gazului metan, se vor deschide

ferestrele pentru aerisire şi apoi se va depista locul unde are loc scăparea gazului metan (în cazul

în care există scăpare de gaz metan, va fi anunţat atelierul de întreţinere al facultăţii). Aprinderea

becurilor de gaz se face astfel: se reglează cu ajutorul fluturaşului debitul de aer, se aduce o

flacără (chibrit aprins, brichetă) în apropierea becului, apoi se deschide încet şi cu atenţie gazul.

Este interzisă deschiderea robinetului înaintea apropierii sursei de aprindere.

8

La orice funcţionare anormală (rupere, întoarcere de flacără, etc.), aparatele consumatoare

se vor opri şi se va anunţa secţia de întreţinere din cadrul serviciului tehnic şi institutului.

Cheile pentru manevrarea robinetelor de la aparatele de utilizare nu trebuie lăsate pe

robinet. Cheile de la robinetele de pe coloanele de alimentare a încăperilor, a meselor de laborator

sau a nişelor, se păstrează la îndemână pentru a putea fi uşor utilizate în caz de nevoie.

ATENTIE!

Este interzis cu desăvârşire:

9

A se lăsa becuri în funcţiune nesupravegheate, chiar dacă personalul lipseşte din laborator un timp scurt.

A se aştepta reînceperea furnizării gazelor cu robinetul deschis după o întrerupere a funcţionării aparatelor. La reluarea consumului se vor supraveghea atent şi continuu focurile timp de minim o oră.

A căuta scăpările de gaze de la becuri sau tuburile de legătură cu flacără, în acest caz se va folosi numai spuma de apă cu săpun şi aceasta numai de către persoane autorizate.

La sesizarea scăpărilor de gaze (miros neobişnuit asemănător celui de varză acră) se iau următoarele măsuri: se sting toate becurile, oprindu-se din funcţionare

toate aparatele de consum din laboratoarele respective;

se deschid uşile şi ferestrele; nu se umblă cu foc şi nu se vor manevra

întrerupătoarele electrice; se anunţă imediat serviciul tehnic pentru cercetarea şi

remedierea defecţiunii

Aparatele electrice

Aparatele de încălzire electrică (cuptoare, etuve, băi

electrice, etc.) trebuie aşezate pe mese protejate cu faianţă sau

plăci de azbest.

Exploatarea aparatelor electrice se va face în aşa fel încât

să fie prevenite electrocutările, incendiile.

Aparatele vor avea obligatoriu legătura la pământ.

Nu se va face conectarea aparatelor dacă lipseşte fişa.

Conectările mai multor aparate la o singură priză este

interzisă.

Manipularea aparatelor electrice din laborator cu mâna

umedă sau cleşti metalici este interzisă.

Deconectarea aparatelor se va face cu grijă, respectând

aceleaşi reguli ca la conectarea lor.

1.3.5. Manipularea substanţelor toxice şi caustice

Substanţele cu care se lucrează în mod frecvent în laborator şi care nu cer o manipulare

atentă sunt: acizi (H2SO4, HNO3, HCl), baze (KOH, NaOH, NH3), săruri ale metalelor grele,

sulfuri ale metalelor alcaline (Na2S, K2S), H2O2, halogeni, solvenţi organici (acetonă, eter, benzen,

alcool, etc.).

Fiecare sticlă de reactiv poartă pe ea o etichetă pe care trebuie scris corect formula

substanţei respective.

Când se toarnă reactivi din sticlă, aceasta se va face cu grijă, în aşa fel ca reactivul să nu se

prelingă peste etichetă, distrugându-le şi făcând în felul acesta greu de citit numele reactivului.

Soluţiile şi substanţele din laborator nu vor fi gustate sau mirosite, întrucât sunt puţine

acelea care să nu fie iritante, toxice sau caustice.

Sticlele de reactivi nu trebuie să fie lăsate deschise pe mese, să nu se amestece dopurile de

la o sticlă la alta.

Atunci când experienţele se execută în eprubete care se încălzesc, acestea să nu fie

îndreptate spre faţa experimentatorului sau spre cei din jur.

10

Se interzice aruncarea la chiuvete a conţinutului eprubetelor când se lucrează cu acizi,

baze sau săruri toxice. În acest caz conţinutul se varsă în sticlele de lângă chiuvete special puse în

acest scop.

Experienţele din care rezultă gaze toxice, iritante sau urât mirositoare (oxid de carbon,

halogenuri, compuşi cu arsen şi fosfor, evaporarea acizilor amoniacului, hidrogen sulfurat, etc.)

corosiv efectuate cu mare atenţie sub nişă, iar gazul care se degajă nu trebuie mirosit.

Se interzice introducerea capului în nişă; se va privi prin ferestrele acesteia.

1.3.6. Lucrările cu substanţe inflamabile şi volatile

Experienţele în care sunt întrebuinţate lichide inflamabile şi volatile (eter etilic, acetonă,

alcool etilic, alcool metilic, benzen, etc.), trebuie efectuate cu atenţie:

Se vor lua măsuri pentru a diminua degajarea vaporilor în timpul lucrului. Este

contraindicată gustarea sau mirosirea acestor substanţe.

Pe mesele de lucru nu trebuie aşezate cantităţi prea mari de lichide inflamabile şi volatile.

Vasele în care sunt păstrate trebuie să fie întotdeauna închise. Vărsarea acestor lichide pe mesele

de lucru, pe pardoseală sau chiar în chiuvetă trebuie evitată.

Lichidele inflamabile şi volatile nu se vor ţine sau turna în apropierea focului. Când se

toarnă cantităţi mari de lichide inflamabile, toate focurile din încăpere trebuie stinse.

Încălzirea lichidelor inflamabile şi volatile se va face numai într-o baie de apă, folosindu-se

un condensator cu reflux.

După efectuarea orelor de laborator fiecare student trebuie să-şi lase locul unde a lucrat

curat şi ordonat.

La sfârşitul orelor de lucrări practice studenţii sunt obligaţi să-şi spele mâinile cu apă şi

săpun.

11

I.4. Actiunea asupra organismului a unor produse chimice utilizare

in laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve

de legume si fructe si primul ajutor

Principalele substanţe cu care se lucrează în mod frecvent în laborator şi produc acţiuni

nedorite asupra organismului sunt următoarele:

acidul acetic – acidul acetic concentrat şi îndeosebi cel

glacial provoacă arsuri puternice ale pielii.

acidul azotic – dacă atinge pielea provoacă arsuri foarte

puternice şi chiar în cazul spălării imediate duce la distrugerea tegumentelor şi la apariţia unor

pete galbene.

acidul clorhidric – ceaţa de HCl provoacă iritarea

mucoaselor, sufocare, tuse, otrăvirile cronice provoacă căderea dinţilor, tulburări gastrointestinale.

Concentraţia maximă admisă în aer este de 0,01 mg /l.

acidul sulfuric – în contact cu pielea provoacă arsuri

foarte grave. Dacă suprafaţa atacată este mare, aceste arsuri pot provoca moarte. Acidul sulfuric

este foarte periculos pentru ochi. Vaporii de acid sulfuric provoacă tusa şi îmbolnăvirea

plămânilor. Concentraţia maximă admisă de H2SO4 în aer este de 0,002 mg/l.

amoniacul – chiar în concentraţii mici, amoniacul irită

ochii şi mucoasele nasului, provoacă greţuri, dureri de cap. Stropirea ochilor cu soluţii apoase de

amoniac este foarte periculoasă. Concentraţia maximă admisă a vaporilor în aer este de 0,02 mg/l.

benzenul – acţiunea îndelungată asupra organismului a

unor cantităţi mici de benzen duce la simptome de intoxicaţie cronică: astenie, dureri de cap,

somnolenţă, tulburări în circulaţia sângelui şi modificări în compoziţia normală a sângelui.

Concentraţia maximă admisă în aer este de 0,1 mg/l.

clorul – este un iritant puternic al căilor respiratorii

superioare şi al plămânilor. Concentraţia maximă admisă este 1 mg/m3. În caz de intoxicare se

scoate accidentatul la aer, se culcă, se pun comprese fierbinţi pe piept, se dă oxigen. Nu se face

respiraţie artificială.

12

cromaţii şi bicromaţii – cromaţii şi bicromaţii sunt

toxici ca şi anhidrida cromică. Concentraţia admisă în aer a pulberii de cromaţi şi bicromaţi este

0,0001 mg/l.

eterul etilic – are acţiune narcotică. Concentraţia

maximă admisă de vapori de eter în aer este de 0,3 mg/l.

hidroxidul de sodiu – este caustic pentru piele şi

mucoase. Poate produce arsuri foarte adânci pe piele, care durează mult şi se vindecă greu.

Concentraţia maximă admisă este de 1 mg/m3.

mercurul şi compuşii săi – un conţinut mic chiar de

vapori de mercur în aer este periculos. Intoxicarea cronică cu vapori de mercur duce la tulburări

grave ale sistemului nervos (hipersensibilitate, slăbirea memoriei) la tulburări ale sistemului

digestiv, la căderea dinţilor şi la alte consecinţe grave. Concentraţia maximă admisibilă în aer a

vaporilor de mercur este de 0,00001 mg/l. Combinaţiile mercurului sunt substanţe foarte toxice.

Provoacă intoxicări acute dacă ajung în organism în doze mari şi cronice, dacă sunt inspiraţi în

doze mici sub formă de praf. Conţinutul maxim admis de sublimat corosiv în aer este de 0,0001

mg/l.

metanol – este o substanţă toxică puternică, care atacă

sistemul nervos. Are proprietatea de a se acumula în organism. Deosebit de caracteristice sunt

leziunile nervului optic care duc la orbire totală provocată chiar de 5-10 ml CH3OH. Inspirarea

vaporilor de alcool metilic este periculoasă. Concentraţia maximă admisă a vaporilor de metanol

în aer este de 0,05 mg/l.

oxidul de carbon – inspirat câteva minute şi în

concentraţie de 0,2 – 0,3% provoacă leşinul şi intoxicaţie gravă. Concentraţia maximă admisă este

de 30 mg/m3.

tetraclorura de carbon – substanţă narcotică

asemănătoare cloroformului. Conţinut maxim admis în aer este de 0,05 mg/l.

I.5 Primul ajutor in caz de accidente

În caz de accident va fi anunţat cadrul didactic imediat, pentru a lua măsurile ce se impun.

În cazul arsurilor cu acid sulfuric, acid azotic sau alţi acizi, locul atins se spală cu un jet de

13

apă slabă de la robinet şi apoi se neutralizează locul cu o soluţie de NaHCO3 2%.

În cazuri grave se consultă medicul. Nu se vor aplica substanţe grase pe rană (jecolan,

jecozin, etc.). Pentru intoxicaţii cu acizi se face gargară cu soluţie 5% de bicarbonat de sodiu, dacă

acidul a intrat în gură se bea lapte şi o suspensie de 10 g oxid de magneziu la 150 ml apă sau apă

de var şi ulei vegetal.

Pentru intoxicaţii cu clor accidentatul este scos imediat din zona viciată şi pus în condiţii de

repaus total la căldură. I se fac inhalaţii cu soluţie 2% de hiposulfit sau tiosulfat de sodiu, i se

spală ochii, nările şi gura cu o soluţie 5% de bicarbonat de sodiu şi i se dă să bea lapte sau cafea

fierbinte.

Arsurile cu brom sau acid bromhidric se tamponează local cu soluţie de tiosulfat de sodiu.

Dacă o substanţă corozivă a intrat în ochi, se spală ochii cu apă multă apoi folosind paharul

spălător de ochi şi pipeta se neutralizează cu soluţie 3% de bicarbonat de sodiu sau 2% de acid

boric după cum arsura se datorează acizilor sau bazelor.

În cazul rănilor provocate de hidroxizi se spală locul vătămat cu multă apă şi apoi cu acid

boric 4% sau acid acetic 2% şi se unge cu grijă cu jecolan, aplicându-se o compresă sterilă, vată şi

un pansament.

Compuşii de arsen, mercur, bariu, apă oxigenată, dar mai ales cianurile pot provoca

moartea, chiar în cantităţi mici, dacă pătrund în organism.

Halogenii, SO2, SO3, H2S, NH3 sunt substanţe toxice. H2S, mercurul sunt toxici generali,

provocând slăbirea generală, somnolenţă, slăbirea memoriei, dureri de cap, afecţiuni psihice.

Intoxicaţii cu compuşi ai mercurului trebuie să bea imediat trei ouă crude cu un litru de lapte, apoi

se provoacă vomitări.

În cazul intoxicaţiilor cu substanţe chimice accidentatul va fi scos din mediul toxic şi în caz

de nevoie, i se va face respiraţie artificială şi i se va da primul ajutor, până la sosirea medicului

care trebuie chemat de urgenţă.

În cazul arsurilor provocate prin căldură se îndepărtează resturile de îmbrăcăminte şi

lenjerie şi apoi în funcţie de gradul arsurii se va proceda precum urmează:

la arsuri de gradul I (roşeaţă) se pune un tampon de vată

îmbibată cu alcool etilic 96% sau spirt medicinal;

14

la arsuri de gradul II (băşici) se tamponează locul

respectiv cu vată îmbibată cu alcool sau cu o soluţie de permanganat de potasiu 3-5% sau cu o

soluţie de tanin 5% proaspăt preparată;

la arsurile de gradul III (distrugerea ţesutului) se acoperă

rana cu un pansament steril şi se anunţă medicul.

CAPITOLUL II

Igiena laboratorului de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si

fructe

1. Menţinerea intr-o stare corespunzătoare a laboratorului de analize fizico-chimice la

lapte, carne si conserve de legume si fructe

Laboratorul de analize fizico-chimice la lapte, carne si conserve de legume si fructe

trebuie :

-să permită aplicarea cu uşurinţă a procedurilor de igienizare;

- să functioneze conform destinaţiei;

Recomandari:

La construirea laboratorului trebuie să se ţină cont de cerinţele regulamentelor de bună

practică de desfasurarea a lucrarilor practice precum şi de programele de igienizare.

2.Elaborarea şi implementarea unor proceduri şi metode de igienizare

Igienizarea poate fi realizată prin utilizarea simplă sau combinată a metodelor fizice sau

chimice (prin utilizarea de detergenţi alcalini sau acizi) sau a altor metode.

Operaţia de igienizare trebuie să îndepărteze reziduurile şi murdăria care poat constitui o

sursă de contaminare.

Procedurile de igienizare constau în:

15

- îndepărtarea brută a resturilor de pe suprafeţe;

- aplicarea soluţiilor de detergenţi pentru îndepărtarea murdăriei;

- spălarea cu apă pentru îndepărtarea murdăriei şi reziduurilor de detergent;

- curăţarea uscata sau alte metode corespunzatoare pentru îndepărtarea şi colectarea

reziduurilor şi resturilor.

Recomandari:

În laborator operaţiile de igienizare trebuie efectuate astfel încât să se asigure:

- suprafeţe curate şi fără contaminări microbiologice;

- prevenirea mirosurilor neplăcute şi a dăunătorilor;

- menţinerea în permanenţă a spaţiilor cât mai curate şi mai uscate posibil.

Instrumentele şi produsele chimice necesare pentru desfăşurarea unui program de

igienizare trebuie să fie permanent disponibile şi trebuie să fie avizate pentru utilizarea în

laborator, fără miros, să nu reprezinte un pericol pentru cadrele didactice si elevi, să nu fie

corozive şi să se poată îndepărta cu uşurinţa prin clătire.

Ca produse chimice şi ustensile de curăţare şi dezinfectare pot fi utilizate:

- apa fierbinte, aburul, apa special tratată necesare pentru camerele de prepararea

siropurilor;

- detergenţi;

- dezinfectanţi

- mături, perii de cauciuc, perii de curăţare precum şi alte instrumente necesare pentru

menţinerea curăţeniei generale în întreaga

fabrică.

Este bine ca cioburile de sticlă să fie îndepărtate cât mai repede posibil deoarece ele pot

cresta sau zgâria podeaua şi se pot încorpora în toate suprafeţele cu care intră în contact.

Detergenţii si dezinfectanţii se vor păstra în ambalajele originale care se vor depozita în

spatii (camere, dulapuri) .

3. Elaborarea şi implementarea unor programe de igienizare pentru toate spaţiile din

cadrul laboratorului precum şi pentru aparatura si sticlaria utilizata la efectuarea analizelor in

timpul orele de curs

Programele de igienizare trebuie să asigure că toate sticlaria si aparatele sunt curăţate,

spălate şi dezinfectate în mod corespunzător.

16

Programele de curăţare şi dezinfectare trebuie monitorizate continuu şi efectiv pentru

verificarea eficacităţii lor.

Recomandari:

Cadrele didactice si elevii care utilizeaza laboratorul de lapte, carne si conserve de legume

si fructe trebuie responsabilizat în privinţa curăţeniei şi dezinfectării.

Managementul trebuie să ofere sprijin pentru o igienizare eficientă.

La elaborarea programelor de igienizare se va ţine cont de intensitatea şi timpul necesar

pentru activităţile de curăţare şi dezinfectare. Zilnic, mai precis la sfârşitul fiecărui curs de

laborator este bine să se cureţe şi să se dezinfecteze sticlaria, pardoseala, mesele de lucru unde s-

au efectuat experimentele, obiectele sanitare.

Este foarte important ca operaţiile de igienizare să înceapă întotdeauna dinspre zonele sau

locurile cele mai curate spre zonele sau locurile cele mai murdare.

Eficienţa programului de curăţare şi dezinfectare depinde de: gradul de instruire a personalului în privinţa

importantei şi a regulilor de igienizare, de instrumentele şi de substanţele de spălare şi dezinfectare

utilizate (concentraţie, timp, temperatură), precum şi de frecvenţa operaţiilor de igienizare.

4. Monitorizarea şi verificarea sistemului de igienizare

Sistemul de igienizare trebuie verificat şi controlat periodic de catre personalul instruit care

utilizeaza laboratorul de lapte, carne si conserve de legume si fructe.

Recomandari:

Un program minim de monitorizare şi verificare a eficienţei procedurilor de igienizare ar

trebui să cuprindă:

-încărcătura microbiană de pe suprafeţe;

- încărcătura microbiană din aer;

-încărcătura de pe mâinile şi de pe echipamentul personalului;

-încărcătura microbiană din periile de spălare;

-încărcătura microbiană a sticlariei si aparaturii specifice laboratorului;

- încărcătura microbiană a apei;

5. Implementarea unui control eficient al deşeurilor

O atenţie deosebită trebuia acordată îndepărtării şi depozitării reactivilor iesiti din termenul

de valabilitate. Nu este permisă acumularea deşeurilor în zonele de contact ale elevilor si a

personalului care lucreaza in aceasta institutie.

17

Recomandari:

Se recomandă acumularea şi depozitarea deşeurilor pe categorii pentru posibilitatea de

reciclare.

Reactivii vor fi depozitate numai în recipiente bine închise astfel încât să se prevină

contaminarea cu restul personalului.

BIBLIOGRAFIE

1 .Ghid national de bune practicipentru siguranta alimentelor –Produse de patiserie si

cofetarie- Editura Uranus Bucuresti 2006.

2. Ghid de bune practici de igiena in morarit - Patronatul Roman din Industria de Morarit,

Panificatie si Produse Fainoase ROMPAN, Bucuresti 2005.

3. Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor.

4. Hotarârea de Guvern nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena

produselor alimentare.

5. Hotarâre de Guvern nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie

sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si

distributiei apei potabile

18