Anu! XI. G h e r l a , 1 15 Octomvrie 1929 Nr. 19—20.

CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL DIECEZEI DE GHERLA. r « s s 3 CU UN ADAOS NEOFICIAL. s s s s

A ornamentul pe un an 2 0 0 Le i . Apare de 2 o r i pe lună. Inserţ iuni se pr imesc după învoia l ;

Faitee. c±icia,la,.

Moartea înaltului Regent G E O U G E B U Z D U G A N Ţara este în doliu, in ziua de 7 Oc tomvr i e 192Q a arborat drapel cernit

căci a pierdut pe marele său fiu, pe înaltul R e g e n t George Buzdugan, care în dimineaţa acelei zile a trecut la celea eterne.

După marea pierdere, ce a suferit-o ţara înainte cu doi ani prin moartea Majestăţii Sale Regelui Ferdinand, întregitorul de ţară, neamul nostru trece prin o nouă, mare încercare, când pierde prin moartea înaltului Regent George Buzdugan pe unu! d h t r e cei mai geniali bărbaţi ai neamului .

In personalitatea repausatului Regent ţara pierde pe acela, care prin înalta sa concepţie şi devotament , de atâtea ori manifestat pentru interesele obşteşti , şi prin munca stăruitoare pusă în slujba ţării şi a neamului şi-a câş­tigat merite neperi toare ce vor fi scrise cu litere de aur pe paginile istoriei acestui Neam.

Plutească pururea înaintea ochilor noştri, ca norul de foc de Dumnezeu trimis, amintirea aceluia, care a ştiut să facă din viaţa sa publică un simbol al modestiei, al muncii , al dreptăţii şi al integrităţii. O astfel de pildă strălucitoare de conşt i inţă dreaptă şi curată ne-a fost providenţial trimisă în zilele de crize politice şi morale. Luceafărul, care s'a opr i t astăzi acolo, unde este Domnul , ne arată drumul muncii şi al Integrităţii pe care şi numai pe care, vom duce Ţara la consolidare şi progres.

In faţa sicriului înaltului Regent George c. Buzdugan umilit resignaţi în hotărârea încsrutabilă a Proniei Cereşti ne asociam şi noi, Venerat Cler şi Iubit popor credincios, la doliul general al Ţării, rugând pe Părintele ceresc, ca să ridice din sânul neamului nostru mulţi aleşi bărbaţi, asemenea Iui George c. Buzdugan, iar Acestuia să-i dea cununa eternă a răsplăţii faptelor sale bogate, săvârşite spre binele patriei şi al neamului .

Odihnească în pace! Gherla, la 7 Octomvrie 1929.

N r . 5 7 Q i .

P a g 158 C U R I E R U L C R E Ş T I N N o . 1 9 — 2 0

IST-cimiri. Onora tu l Aurel Papiu paroh în

Buneşt i , este numi t în aceeas calitate la parohia vacantă Giorocuta (D. Şam-şodului) .

Din şed. conz. 10 Sept. 1929. N r . 5176.

Onoratul Victor Traian Pop, ad­ministrator local în Suarăş, este numi t în aveaşi calitate la parohia vacantă Valcăul de sus (D. Valcăului).

Din şed. conz. 10 Sept. 1929. N r . 5146.

Onoratul Vasile Huzo, preot nou-hirotonit , este numit administrator local, la parohia Apşa de mijloc, be­neficiul superior (D. A p ş e l o r — C e h o ­slovacia).

Din şed. conz. 10 Sept. 1929 . Nr. 5000 .

Onoratu l Andrei Berinde, preot nouhirotoni t , este numit administrator local la parohia Borşa III—Repedea (D. Vişeutui).

D in şed. conz. 10 Sept. 1929. N r . 5285.

Onoratul Feliei an Marka preot nouhirotoni t , este numi t administrator local, la parohia Varaiu (D. Şomcutei) .

Din şed. conz. 10 Sept. 1929 . . N r . <>242.

Onora tu l Iosif Mânzat preot nou­hirotonit , este numi t administrator local, la parohia S u a r ă ş - (D. Olpretului).

Din şed. conz. 10 Sept. 1929. N i . 5-2*5.

Mult Onora tu l Aureliu Oltean paroh, p r o t o p o p onora r în Halmoşd este numi t în aceeaşi calitate la Luna de jos (D. Lujerdului).

Din şed. conz. 21 S e p t 1929. N r . 5424 .

Onoratul Nicolae Lemenji admi­nistrator local Ia Stoiana (D. Lujer­dului), este numi t paroh.

Din şed. conz. 18 Sept. 1929. Nr. 5005.

Onora tu l Gavril Pop, preot nou­hirotoni t este numi t adminis t ra tor local Ia parohia Hurez şi filia Pomţa (D. Crasnei).

Din şed. conz . 15 Oc t . 1929. Nr. 5818.

Onora tu l Alimpiu Filip, paroh în Pir, este numi t în aceeş calitate la parohia Badon (D. Periceiu).

Din şed. conz. 28 Sept. 1929. Nr. 5642 .

v Primire în Clerul tinăr.

S'au mai primit în Clerul t inăr eparhial şi pe cursul I. al Academiei Noas t r e de Teo log ie următori i t ineri cu bacalaureat . 1. Pârlea Liviu din Bârsăul de sus 2. Costin Gheorghe din Baia-Mare. 3. Vasile Gheţie din Şomcu ta -Mare . 4- Mureşan Liviu din Mihăieşti şi 5. Demetriu Rusu din Sânnicoara .

Din şed. conz. 8 Oct. 1929. N r . 5718.

întregirea Forului deleget de I-a instanţa Gherla.

Forul delegat de I-a instanţă al t rac te lor Gherla—Lnjerd—Giula şi Sânmărghita se întregeşte în modul u rmă to r :

Mul t Onora tu l Iosif Sângeorgean p r o t o p o p tr. Lujerd pa roh în Iclod este numi t asesor ordinar; Onora tu l Alexandru Szilâgyi din Cubleş ase­sor suplent, iar Onoratul luliu Mar­ţian din Dăbâca defenzor matrimo­nial.

Din şed. conz. 10 Sept. 1929. Nr. 5047. ,

Bibliografie. In „Bibliotica Euhar is t ică" din

Lugoj au apăru t următoarele b roşu r i : Nr . 1. Ora de Adoraţ ie petrecută îna­intea lui Isus din Sf. Euharist ie . Ediţia II. de Mult Onora tu l şi Clarisimul Dr. George Fireza.

Nr. 2. O r a Sfântă — din I. fran­ceză, de Onora tu l Petre Herlo.

Nr. 3. Zămisl i rea Nepăta tă — su­biect pentru adorarea Preasfintei Eu ha-

Nr 1 9 — 2 0 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 159 .

ristii de Clarisimul Dr. Iuliu Raţiu. Nr. 4. Adoraţ ie pentru sufletele din

Purgator , din 1. italiană de Clarisimul Dr. Iuliu Raţiu.

Toa te aceste broşuri s'au tipărit în anul curent, cu aprobarea P r e a Vene­ratului Ordinariat dela Lugoj ,

R e c o m a n d ă m cu căldură Venera­tului Cler diecezan procurarea acestor frumoase cărticele, în deosebi de folo­sitoare pentru fraţii preoţi înscrişi în „Asociaţia Preoţ i lor adora tor i " .

Se pot procura dela Reuniunea de Misiuni din dieceza Lugojului, în a cărei edi tură au apărut, costând Nr. 1: 15 Lei, Nrii 2, 3 şi 4 fiecare câte 10 Lei, ori dela Librăria noastră diecezană.

Din şed. conz. 31 Aug. 1929. Nr. 491^.

Concurs la parohii. La parohia vacantă Halmoşd judeţul

Sălaj ( D . Văcaului) se publică concurs cu termenul de 1 Noemvrie.

.' Din şed. conz. 2 i S e p t 1929. - N r . 34^8.

Parohia vacanţă Buneşti (Săplac, districtul Gherlei) se curentează cu termenul de 1 Noemvrie 1929.

Din şed. conz. 14 Oct. 1929. ' . N r . 5802.

Parohia nou înfiinţată Comlăuşa (D. Turţulu) se curentează cu termenul de 1 Noemvrie 1929.

Din şed. conz. 31 Aug . 1929. N r 4886.

Doritorii de a dobândi aceste beneficii eparhiale , să-şi înainteze rugările la Ordinariatu! episcopal în termenul concursual — pe calea oficiu lui'protopopesc competent, — provâzute cn următoarele documente :

1. Absolutor i i i t eo log ic . 2. Atestat de serviciu dela oficiul p r o t o p o p e s c

. 3. Extras autentic din protoco lu l şcolar despre catehizarea e levi lor şcolari , în anul sco last ic 927/28. la caz, că şcoala î i anul scolast ic trecut n'a funcţ io ­nat atestat o f i c ios că pruncii totuşi au fost catehezaţii

4. Extras autentic din protoco lu l predic i lor de pe un an,care se termină la data când se înainteazu rugare;r

La rugărilf înaintate fără aceste d o c u m e n t e , — dintre cari cele de sub 3 şi 4 trebue să fie vizate şi autentificate de câtră oficiul p r o t o p o p e s c , — nu se va reflecta.

Concurs J a post de cantor. Cu termenul de l Noemvr i e a- c.

se publică concurs pen t ru : 1. Postul I. de cantor din oraşul

Satu-mare pe lângă venitul : I 2 j u g h e r e cad. pământ arător, locuinţă, 2 / 3 pă r ţ i din stole şi 8 m. cubi lemne de foc dela oraş.

2. Postul II. de cantor din oraşul Satu-mare cu veni tu l : 12 jughere cad. pământ arător, bani de cvartir, 7 3 par te din stole şi 4 m. cubi lemne de foc dela oraş .

Doritorii de a câştiga acestea postur i îşi vor înainta cererile, însoţite de ac­tele trebuincioase, la Oficiul pa roh ia l din Satu-mare .

Din şed. conz. 18 Sept. 1929. Nr. 2757.

^STecxolog Cu durere anunţăm Veneratului Cler

că Mult Onora tu l Augustin c. Ossian'f

fost paroh în Surupul de sus şi p r o ­t o p o p al tractului Şamşod , a repausat în D omnu l în ziua de 2 Septemvr ie a. c. în anul 72 al vieţii şi 46 al preoţiei.

Mul t Onora tu l Pachomiu c. Pop fost pa roh -p ro topop onorar în Lozna (D- Surduc) a repausat în D o m n u l în ziua de 22 Septemvrie a. c. în anul 67 al vieţii şi 4 3 al preoţiei.

Onorat Frăţiile Voast re să aduceţi la altarul Domnulu i rugăciunile pii în­datinate pentru od ihna sufletelor ador­miţilor în Hr is tos Fraţi .

Din şed. conz. 1 Oct. 1929. Nr. 5 5 3 5 .

Episcop Dr. Iuliu Hossu

Pag. 160. C U R I E R U L C K E Ş T l i \ . N i . 1 9 - 2 0 .

Partea neoficiala.

Regentul George V. Buzdugan

Cu inima copleşită de s imţământul profundei şi amarei dureri materne ce-o încearcă, Ţara îndoliată, deplânge moar­tea preamatură a unu i -v redn ic fiu.

Vrednic prin sentimentul de nepre­cupeţi t devotament şi filială dragos te de neştirbită dreptate şi g rea răspun­dere, cari l-au însufleţit...

Vrednic prin spiritul tenace şi lu­cid, capace şi deprins să cumpănească just şi imparţial, să coordoneze strate­gic şi să pacifice părinteşte adversităţile: spirit care 1-a călăuzit neobosi t toată v ia ţa . . .

Vrednic prin dârjenia voinţei de a servi şi a se s u b o r d o n a misiunei nobile, cu care t fusese însărcinat ală­turi de alţi doi învest i ţ i . . .

Această întreită vrednicie era învă­luită, fără intermitenţe, în mantaua s o m b r ă a modestiei . G â n d i n d u - m ă Ia el, îmi amintesc că undeva am citit: Modest ia sinceră const i tue pentru mer i t ceeace într 'un desemn înseamnă u m b r a es tompată — îl scoate în relief.

Pi lda vieţii defunctului Regent, care a urcat tăcut, fără vâlvă de tobe şi surle asurzitoare, pe îndelete, fără rea-zim şi fără îmbrânceală, toate treptele ierarhiei sociale, confirmă strălucit ade­vărul acestei observaţii. Scos în lumină a radiat în juru-i, autori tate apreciabilă.

Tactul lui politic, un tainic simţ de echilibru şi o deosebi tă abilitate de a desvălui şi influenţa actele sufleteşti ale celor în a căror tovărăşie vieţuia ş i muncea, l-au ajutat să dea Regenţei acea admirabi lă unitate de gând şi acţiune, care a impus atât de mult.

Dator i tă acestor însuşiri s'a simţit fără încetare înboldi t să caute înlătu­rarea unor proroci te încordări politice

din provinciile alipite şi Vechiul Regat, încordări dăunătoare simţitor şi ireme­diabil, fenomenului de normală unifi­care lăuntrică a Statului Român.

Domnul să se milostivească asupra sufletului celui ce din nobil desinteres şi-a închinat inimă, gând şi voinţă, binelui şi fericirii Ţării Româneşti. . .

Note biografice „înaltul Regent George V. Buzdugan

s'a născut la Focşani , la 10 Februar ie 1867. Licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti, este numi t în Ianuarie 1892, substi tut la Tr ibunalul Neamţ — de unde este încurând mutat Ia Râm-nicul-Sărat, în aceeaş calitate. In N o e m -vrie din acelaş an, devine supleant la tribunalul Rârnnicul-Sărat, apo i la tri­bunalul Covurlui , unde este înaintat judecător de şedinţă la 20 Iunie 1895. N u m i t preşedinte al t r ibunalului D o r o -hoi, la 30 Septemvrie 1900 — şi apoi succesiv al secţiunii Il-a a Tribunalului Brăila, şi al s. IU-a a Tr ibunalu lu i Ilfov — este înaintat Consil ier la Curtea de ApeL din Bucureşti la 1 Septemvrie 1905, pentru a trece ca prezident al Secţiuni iV-a *a aceleiaşi Curţi la 31 Mai 1910.

Consi l ier la Curtea de Casaţie în urma decretului din 3 0 Octomvrie 1910 — şi repart izat secţiunii 11-a devine preşedintele secţiunii 1-a a înal­tei Curţi după război, la 2 8 Augus t 1919. La 5 Augus t 1924, — însfârşit un Înalt Decret Regal învestea pe George V. B u z d u g a n cu suprema her­mină a organizaţ iunii noastre judiciare

înălţălţându-1 în fruntea magistra­turii ţării, în calitate de Pr im-Preşed in te

Nr. 1 9 — 2 0 . C U R I E R U L C R E Ş T I N P a g . 161

al îna l te i Curţ i de Casaţ ie şi Justiţie. Desemnat ca eventual Regent prin

legea din 4 Ianuarie 1926, — care sch imbă ordinea succesiunii I a ' T r o ­nul României , — G e o r g e Buzdugan îşi părăseşte la moar tea Regelui Ferd inand I. înal ta lui funcţiune jude­cătorească, spre a primi sarcina celei mai grele d in t re magis t ra turele pol i t ice: Ia 20 Iulie 1927, împreună cu Alteţa Sa Regală Pr incipele Nicolae şi cu I. P. 5 . Patriarh Miron Cristea, el de­punea în faţa Corpur i lo r Legiuitoare reunite jurământul de înalt Regent al Ţării, — luând astfel în mâini desti­nele super ioare ale Neamulu i pentru per ioada minorităţi i Regelui Mihaiu I., a cărui majoritate const i tuţ ională nu se împlineşte decât peste 10 ani, în 1939" .

(Datele biografice dnpă „Curentu l" ) .

înmormântarea înaltului Regent Gb. Buzdugan.

înaltul Regent George V. B u z d u g a n a încetat din viaţă Luni în 7 Oc tomvr ie a. c. la locuinţa sa din Bucureşt i , s t rada General Budişteanu N o . 16 în mijlocul familiei sale îndurerate şi în prezenţa d-lui pr im-ministru Iuliu Maniu şi a membri lor din Guvern , a prietenilor săi şi a medici lor cari l-au îngrijit cu conşt ienţ iozi tate deosebi tă . . .

Marţi după amiază la orele 4 a avut loc ceremonia transportări i rămă­şiţelor pământeş t i ale înaltului Regent Ia Ateneu.

Miercuri la Ateneu dupăce la Parla­ment se înfăptuise alegerea noului Re­gent, a avut loc jalnica ceremonie a t ransportăr i i distinsului defunct spre cripta familiei dela Faraoani .

Un publ ic foarte numeros a fost de faţă pentru ă da ultimul adio sfet­nicului repausat . Asistenţa selectă au consti tuit-o numeroşi notabili şi cori­fei ai tu turor tagmelor sociale, repre­zentanţi ai tu turor partidelor politice, instituţiilor publice şi private, corpur i ­lor d ip lomat ice străine etc. Coroane le depuse au fost în n u m ă r însemnat . D e remarca t : coroana M. S. Regelui

Mihaiu I., Principesei Elena, Înalta Regenţă, Legaţiunile străine, Cur tea de Casaţie, Guvernul francez, german, bel-

.gian, bulgar, turc, Senatul, Camera , Par t idul liberal, evreesc, Regele Serbiei, B a n c a Naţ iona lă etc.

Serviciul religios a fost oficiat de către P . S.-lor Platon Ciosu şi Tit . S imedrea vicarii Patriarhiei înconjuraţi de înaltul cler o r todox .

Răspunsu r i l e au fost date de corul Patr iarhiei condus de d. prof. Gh. Cucu .

După terminarea „Veşnicei P o m e ­nir i" opt ostaşi îmbrăcaţi în negru au ridicat sicriul şi purtându-1 pe umeri l-au dus în curtea Ateneului u n d e l-au d e p u s pe un afet de tun. Fanfarele au in tona t imnul funebru.

Pangl icele dela carul mor tua r au fost ţ inute din dreaptă : de d-riii gene ­ral Mărdărescu, Şt. C ic io -P6p preşe­dintele camerei şi Iuliu Maniu, pr im-minis t ru; în partea s tângă d-nii gene­ral Petala, Tra ian Bratu preş. Senatului şi Oscar Niculescu, pr im-preşedinte la înalta Curte de Casaţ ie . P e r n a cu de­coraţii a fost pur ta tă de d, gen . N . Panaitescu însoţi t de d-nii gen. P o -pescu şi gen. Păl t ineanu. Afetul e t ras de şase cai de p o m p e funebre. P e afet două coroane de crisanteme, una a Casei Regale şi alta a înaltei Regenţe, acoperă sicriul. După carul mor tua r au Urmat membri i familiei şi înalta Regenţă . S. S. Patr iarhul a u rmat cortegiul până-Ia Palatul Regal iar A. S. R. Pr inc i ­pele Nicolae şi DI. Constant in Sărăţeanu până la Gara de Nord , unde t renul mor tuar îmbrăcat în zăbranic, t r icolor şi brad aşteaptă să pr imească rămăşi­ţele pământeş t i . . . La ceasurile 6 '30 d u p ă ultimele rugăciuni , şi cântări de onorur i , trenul se porneş te încet-încet şi într ? o linişte mor tua lă până nu se mai vede. Dealungul drumulu i prin gări oameni cu tor ţ i apr inse umpleau peroanele şi pfiviau în tăcere trenul cu scumpele rămăşiţe . Pe lângă d. Iuliu Man iu , din guvern numeroş i membri i au luat loc îu tren. In gara Faraoani (de aici înairfte „Gh. B u z d u g a n " ) t r e n u l a sosit la orele 8 dim. în tâmpina t de lume mul tă .

Pag. 162 C U R I E R U L CREŞTIN Nr. 1 9 - 2 0 .

Sicriul a fost scoborâ t din tren de un grup de primari rurali şi aşezat pe un afet de tun.

Până la criptă cortegiul parcurse 2 Km. Panglicele au fost ţ i n u t e d e d-nii luliu Maniu, Gr. Iunian, Traian Bra tu , gen. Mărdărescu şi gen. Petala.

Coroanele au fost puse în 6 care. Acele, care nu au încăput, erau purtate de ţărani. Dealungul drumului corte­giul a trecut pe sub trei arcuri funebre. De a m â n d o u ă părţile şoselei, ţărani numeroş i , îşi plecau îndureraţ i fruntea.

La cripta, aşezată în faţa moşiei Buzdugan, s'a oficiat serviciul religios al înmormântăre i :

La ora 9 2 0 sicriul a fost scoborî t în pământ . Bubuitur i le tunului acope­reau jalea asistenţei-

De strajă la mormânt a rămas doar 'o cruce simplă de piatră înfiptă la căpă­tâiul fostului Regent Buzdugan . . .

Doliul Gherlei. In după amiaza zilei de Luni 7

Octomvrie, îndată ce a pă t runs şi în ora­şul nostru trista veste a perderii fostului sfetnic al Regelui minor, deasupra faţa­delor tu turor caselor s'au ivit şi au început a fâlfăi p lângător îndoliatele drapele, tricolorul naţional drapat cu zăbranic negru.

Frământarea lor neastâmpărată vă-dia par'că, o jale adâncă şi o stărui­toare rugămin te :

Români, luaţi aminte, un frate al vostru v'a părăsit mutându-se dela voi la cele veşnice. Conteni ţ i pentru câteva zile alergătura voastră cotidiană şi ne­odihnită, aduceţi fără şovăire, căci se-cuvine, acest umil omagiu celui ce a fost înţeleptul şi harnicul George Buz­dugan.

Oferiţi memoriei Lui acest pr inos de recunoşt in ţă — pe care cunoşt inţa Neamulu i o încuviinţează de — bine­meri tată . . .

Jurnalele sosi te din capitală, cu chenar cernit, aduceau amănun te despre agitaţia dureroasă şi înfrigurată din in ima ţării şi de în t reg cuprinsul ei,

pricinuită de înfrângerea acestui puternic stâlp din clădirea vieţii noastre de stat. Desvăleau îngrijorarea pe care implicit o aducea această pierdere tu turor fiilor credincioşi ai acestei Ţări, în pragul unui viitor nedesluşi t şi plin de mâh-nicioase şi neprevăzute surprize. Scoale şi-au închis pentru câteva zile uşile, magazinele şi-au lăsat în jos storurile — doliul a foît general.

Joi, în . 10 Octomvr ie Ia ceasurile 9 a. m. în catedrala noastră s'a oficiat din partea Reverendis imului Dr. V . Bojor asistat de numeroşi preoţi, lectori, acoliţi, Li turghia so lemnă funebră toţi slujitorii altarului fiind îmbrăcaţi în odăjdii negre.

Panegiricul 1-a rostit Clarisimul Dr. 'George B o b — dând glas de largă rezonanţă durerii vii a credincioşi lor Bisericii noastre şi făcând juste apre­cieri omagia le asupra personalităţii fostului Regent.

Pe străzile oraşului fanfara militară în tona imnuri funebre a căror ecou păt rundea plângător până în preajma sfântului altar, invocând milostivire ce­rească pentru sufletul defunctului Regent .

* *

Alegerea noului Regent. La ora 9 '30 s'a oficiat la Patr iarhie,

un serviciu religios, cu ocazia solem-nităţei alegerii noului Regent în locul rămas' vacant prin decedarea înaltului Regent George Buzdugan . A oficiat Arhim- Platon Ciosu, vicarul Patriarhiei înconjurat de cler. D u p ă serviciul reli­g ios asistenţa a trecut în sala adunărei deputaţi lor . Căt re ceasurile Î l soseşte după. audienţă dela Regenţă şi dela M . S. R. Regina Măria , d- pr im-minis t ru luliu Maniu. La ora H ' 4 5 d. Maniu pof­teşte în cabinetul său printr 'un şef de cabinet pe d. N. Iorga. N u mult după aceia e învitat în cabinetul primului minis t ru d. dr. V. Lupu.

La ora 12 îşi face apariţia în sala Adunări i deputaţ i lor d. luliu Maniu în­soţi t de membri i guvernului şi dl. Ştefan C i c i o - P o p prin câteva cuvinte

\ 7 r . 19 20 . C U R I E R U L CREŞTIN Pag . 1 6 3 .

declară deschisă adunarea const i tui tă ca D u p ă acestea, d pr im-preşedinte reprezentanţă naţională, adresându i tot rosteşte aceste memorabi le le cuvinte odată un că lduros apel. prel iminare înainte de a se purcede la

Urmează discursul d-lui prim-mi* alegerea noului Regen t : „Vă rog d-lor nistru. Dupăce face istoricul familiei deputaţi şi senatori , scoborâţ i -vă în înaltului R e g e n t dispărut ducând firul conşt i inţa d v - şi vă exercitaţi acest geneologic până în veacul al XVII. , drept de vot legal şi cons t i tu ţ ional" , închină următoarele cuvinte de recu- După discursul d-lui N . lorga şi noşt inţă memorie i lui George B u z d u g a n : după ingenioasa punere la p u n c t a in-„Neamul românesc a pierdut unul surectului reprezentant al par t idului s o -dintre cei mai mari sprijinitori ai săi. cial. democra t dl. dep . Fiueraş, şedinţa România îndol iată şi guvernul său se suspendă pentru 3 0 minute, deplânge pe marele fiu şi îi vor rămâne La redeschiderea şedinţei - la orele veşnic recunoscător i . Cont inuând o linie 1 şi 3 0 min. — s e procedează Ia vot de înaintaşi, Gh. Buzdugan a încetat cu apel nominal , începându-se cu din viaţă încredinţat de necesitatea -membrii Senatului , adâncă a îndatorir i lor şi a răspunderi i . * Azi când a plecat dintre noi, încercăm o adâncă durere. Slavă adâncă, pentru La orele 3 şi 5 min. d u p ă amiazi cel care a plecat dintre no i " . Meri tă s'a despuiat scrutinul, găs indu-se 4 9 3 să fie deasemenea relevat discursul voturi exprimate pentru, 1 nul şi 10 concis şi just al d-lui N. Io rga : „Par- albe. Au obţ inut : Cons tan t in Sărăţeanu tidul meu se asociază la expresiunea 445 voturi, Gen. Prezan 22 v., Pr incip, vie a regretelor pentru cel care s'a Carol 9 v., I. P . S. Sa Mitropol i tu l dus dintre noi. In cel care a fost Regre- Suciu 1 v. tatul B u z d u g a n au fost trei mari vir- Preşedinte le adunării , d. Şt . Cicio-tuţi Cea dintâi, era vir tutea de rassă. P o p , declară ales pe d. Constantin A doua însuşire era înalta lui inte- Sărăţeanu (adunarea aclamă în picioare), lectualitate, dându-i conşti inţa clară a Urmează depunerea ju rământu lu i nou-îndatorir i lor sale". lui R e g e n t

„Şi cea mai mare însuşire: a ştiut La orele 4 p. m. în mijlocul acla-în t imp de parvenit ism, să fie maţiilor furtunoase, îşi fac intrarea simplu, sacrificându-şi propria sa indi- Pr incipele-Regent Nicolae în uniformă vidualitate. Urez aceluia ce s e v a alege de marină, înaltul Pat r iarh-Regent Miron azi să se inspire dela cel mare model . Cristea, împreună cu noul ales înaltul Şi când spun aceasta, o spun pentruca Regent Const tant in Sărăţeanu. După înce-toţi ne punem încrederea în e l" . tarea ovaţiilor, mitropoli tul P imen dă

A urmat discursul d-lui V. Ton- hârtia pe care e scris jurământul nou-cescu. Remarcăm: „In pragul morman- lui Regent care punând mâna pe cruce tului deschis, aducând mărturia admi- îl citeşte, sărută apoi crucea şi sem-raţiunei noastre, gândul no=tru înt reg nează ju rământu l pe care îl contra-este, că ne. mul românesc a pierdut semnează dl. Şt. C ic io -Pop şi d. Iuliu mult prea de vreme pe acest bun ro - Maniu. mân, chemat prin vârtejul împrejurări- Mitropoli tul Pimen înmânează apoi lor, să-şi spună cuvânt hotăr î tor şi în- documentu l d-lui Şt. Cic io-Pop, care ţelept în conducerea destinelor ţării în torcându-se înspre incintă str igă în româneş t i " . T o t atât de elogioase au mijlocul nesfârşitelor urale: „Trăiască fost discursurile d-lor: H a n s Otto Roth R e g e l e ! Trăiască Dinastia! Trăiască care a vorbit în numele partidului ger- înalta Regen ţă ! Tră iască România mare man, d. dr. Lupu, d. Gh. Bethlen, d. şi e t e r n ă " ! Mayer Ebner (partidul evreesc). X

F a g . 164. C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 1 9 — 2 0 .

Din Apostolatul Prea Sfinţitului Iuliu — Peregrinajul dela Sf. Mănăstire a Strâmbului.

Codmeniş şi Cociu. — Sfinţirea bisericilor din

Abia reîntors de la sfânta Mănăst i re a Moiseiului Prea Sfinţia Sa Episcopul nos t ru Iuliu în anul acesta pentru a treia oară pre­zidează pelerinajul dela sf. Mănăstire a Strâmbului la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci . In vederea acestuia în 13 Septem­vrie soseşte la c o m u n a părintelui Atanaziu Georg iu , Chiuieşti , de unde în deminea ţa zilei de 14 Septemvrie , ziua Crucii , pleacă la sfânta Mănăstire unde procesiuni le sa­telor din jur / Str îmbu, Chiueşt i , Leleşti, Mihăieşti, Boereni, Ambriciu, Agrieş, Căşei, Rugăşeşt i , e t c , î-L înt impină cu evlavioase cântări .

Pontifică Sfânta Liturghie, încunjurat de p reo ţ i i : Dioniziu Vaida c a n o n i c ; p r o t o p o p Gavri l Marţian, p r e o ţ i i : Emil Sigharteu, llie Mânu, Marţian, AL Oeorg iu , AI. Mureşan, M. Sighar teu, Ioan Buşita, d iaconizând Clarisi­mul Dr. G e o r g e Bob, profesor de Teo log ie şi Mihail Raţiu, din Leleşti.

După sfânta Liturgie Prea Sfinţia Sa vorbeş te poporu lu i adunat în n u m ă r de 5—6 mii despre însemnătatea jertfei de pe sfânta Cruce, î ndemnând credincioşii la păstrarea credinţei adevărate , ferindu-se de rătăcirile pocăiţilor, ceeace poporu l ascultă cu multă cuvioşie.

Urmează recepţi i le şi masa p remersă de jertfa zilei, — după care Prea Sfinţia Sa însoţit de canonicul D. Vaida şi profe­sorul Dr. O. Bob, pleacă pent ru sfinţirea bisericii noui din Codmeniş.

* * *

Câteva sute de suflete formează populaţ ia acestei c o m u n e — vis-â-vis cu Răstocii . In t recere prin c o m u n a Buzaş, poporu l în­t impină cu cântări pe Prea Sfinţia Sa Ar­h i e r eu l ; iar la intrarea în Codmeniş este salutat cu frumoase cuvinte de pretoreîe Alexa din I leanda-Mare, care între altele aminteşte cuvintele Prea Sfinţiei Sale spuse în lupta din Senat în legătură cu Legea Cul ­telor. Trece apoi Prea Sfinţitul Arhiereu pe uliţa împodob i t ă cu ramur i verzi p re ­sărate de florile şcolarilor. In poar ta bise­

ricii vorbeşte preotul local Adolf Costin, răspunzându- i Prea Sfinţitul Arhiereu ; ur­mează apoi serviciul Inseratului şi Litia, — iar Duminecă în 15 Septemvrie, Mănecatul , Serviciul Sfinţirii şi Sfânta Li turghie pon-tificată. La slujba sfinţirii şi sfintei Litur­ghii este ajutat 'de p reo ţ i i ; canonic Dioniziu Vaida, p r o t o p o p Ambroz iu Plăian, p r e - ţ i ' G e o r g e Pop , Andrei Pop , Vasile Pop , Vasile Ghiţ iu, August in Bud, Gh. Căpâl -nea, V. Cosma, I, Buzura şi diaconii : C l a ­risimul Dr. G. Bob şi Cornel Hossu. C â n ­tările sunt executate de teologi , în frunte cu preotul August in Nechita. După sfânta Liturghie, Prea Sfinţitul Arhiereu vorbeşte mulţ imei adunate în număr de 7— 8 mii, a ră tându- le calea adevăratei credinţe de u rma t O prea frumoasă faptă a credinţei este şi biserica cu atâtea jertfe edificată de Codmenişen i i buni şi credincioşi care ' im­pune tu turor cari o privesc şi prin situaţia sa, fiind văzută de toţi trecătorii prin aceea par te a Someşului .

Urmează recepţii le cari, durează mai b ine de o oră şi masa c o m u n ă la casa parohială .

După care Prea Sfinţia Sa, încălzit de sufleteşti mângâier i , Jse re în toarce Ia reşe­dinţă împreună cu suita.

G. B. *

* * După muncă od ihnă şi răsplată se cu­

vine lucrătorului . Aceasta recompenzâ o pr imesc credincioşii în frunte cu parohul local din Coc iu răsăr ind ziua de 22 Septemvrie a. c. Pr imesc odihnă, întrucât e terminată munca grea şi obosi toare de a ridica lăcaş de închinăciune lui Dumnezeu şi văd realizat scopul, văd satul lor î m p o d o b i t cu o fru­moasă biserică, ce-şi înalţă falnic turnul spre ceriu şi să lasă văzut şi admira t de lumea multă din satele din jur de pe fru­mosul şes al Someşulu i . Pr imesc răsplată pogorându-se în mijlocul lor P . S. S. Dr. Iuliu Hossu spre a-i împărtăşi cu bogate le b inecuvântăr i .

N r . 1 9 - 2 0 . C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 165 .

P r i m i r e a A r h i e r e u l u i . Prea Sfinţia Sa părăsind reşedinţa, însoţit

de Revs. D. Dr. George Vidican canonic, în ziua de 21 Sept. p. m. se îndreaptă spre co­muna Cociu pentru îndeplinirea înaltei Sale misiuni încredinţate împărţea Domnului. In comuna vecină Mogoşeni este întimpinat din partea unui grup de călăreţi format din tinere­tul din Cociu şi condus la locul destinat.Ajun-gând la poarta triumfală, este primit din partea primarului cu călduroase cuvinte de bun sosit, iar din partea D-Iui învăţător loan Nuşfălean i-se îndreaptă o cuvântare. înăl­ţătoare şi binecompusă, exprimând bucuria ce o simte întreg satul cu aceasta ocazie şi dorind ca binecuvântările ce le aduce cu sine Înaltul Arhiereu să se pogoare îmbel­şugat asupra acestei comuni. — La biserică P. S. Sa este aşteptat din partea clerului cu pompă obişnuită şi parohul local On. D. luliu Sonea prin o cuvântare în care arată zelul P. S. Sale în îndeplinirea misiunei de Arhiereu, care nu ia în considerare obo­seala ce se simte cu vizitarea fiilor săi sufleteşti, ci după vizitaţia canonică înfăp­tuită numai acum 4 ani, iată vine iarăşi la dorinţa poporului în mijlocul luica să sfinţească noul^locaş al Dnmnului. Răspunde P. S. S.prin cuvinte convingătoare şi părinteşti, că obo­seala nu o simte niciodată când e vorba de îndeplinirea datorinţei, şi, şi acum cu bucurie a venit să sfinţească noul locaş ri­dicat în locul celui vechiu. După aceasta este condus P. S. S. din partea clerului Ia altar, unde se oficiează însuratul şi liţia.

C e l e b r a r e a s f i n ţ i r i i .

Răsare ziua deplinei bucurii a credin­cioşilor din Cociu, ziua de 22 Sept. 1929-P. S. Şa este condus dela casa parohial^ la biserică din partea clerului participant şi în mijlocul sunetului duios al famfarei djn comuna Şieu-Măgheruş, alcătuită şi con­dusă din partea părintelui On. Vasile Lazar. Se celebrează sfinţirea bisericii şi sf. Litur­ghie arhierească concelebranţi fiind: Rev. D. Dr. Gheorglje Vidican. Mult Onorat» D: loan Botean, Pavel Saivan, Ştefan B i i ş i -ţia; On. D. loan Nagy, Vasile Mitiţean luliu Sonea, Nicolae ; Oprea, Victor Zioive-liu, Mihaiu Soraefao, TeofiJ Bocşş, % ţ e i Zăgrean, Mitew Manieu, loan Aiaxjm, Teodor

Oprea, Toma Bulea şi Teodor Adace şi diaconisind CI. D. Dr. Oheorhe Bob şi CI. loan Seplecan. Răspunsurile la sf. Liturghie sunt date din partea clericilor Emil Pop, Gavril Blaga, Aurel Fărcaş şi a mai multor cantori veniţi la solemnitate. Este de re­marcat priceazna executată cu multă măies­trie din partea famfarei. La finea sf. Litur­ghii toată suflarea ieşi afară y i se postează în grădina bisericii şi strada din faţă. P. S. Sa însoţit de preoţii concelebranţi vine să urce tribuna,*împrovizată, din faţa alor circ: 5000 de credincioşi printre cari intelectualii. M. On. Pompei Făgărăşan, On. Florian Sonea, Dr. loan Butta notar public din Beclean, Dr. Aurel Iuga medic, Dr. Vasile Pop advocat, Dr. loan Precup. advocat Dumitru Scurtu prof. Cluj, Emil Sonea student, loan Hales notar cerc, Vaier Baciu contabil, Aurel Doroş învăţător, 1. Rusu în­văţător, Hie Rus învăţător şi alţii, acâror nume ne scapă. In faţa acestei mulţimi im­punătoare î ş i desvoaltă P. Ş. Sa cuvântarea frumoasă şi înălţătoare, acăreif scop^este să deştepte în inimile mulţimii credinţa în bi­serica Romei şi Crucea lui Hristos. Cuvin­tele magnetice ce ieşeau de pe buzele Arhiereului, au ţintuit imobilă privirea mul­ţimii. In cuvântare arată P. S. Sa, cum icoană care odinioară strălucea pe margi­nea lacului Genezaret, când Mântuitorul vesteşte de pe corabia lui Petru cuvântul mântuirii, se reproduce azi lângă biserica din Cociu, cum Sf. Petru cerşind cuvântul lui Isus, aruncă mrejea şi are rezultat*obo-seala sa prinzînd mulţimea peştilor. Ace­leaşi cuvirite, spune P. S. Şa, se vestesc şi azi şi fericiţi, cei ce prjmesc cuvintele acestea şi luc.â după îndemnul lor, căci oboseala, precuri aceea a Sf-lui Petru, hu va fi fără rezultat, ci vor avea fericire, pentrucă Isus o spune „Fericiţi ce; ce aud cuvântul meu şi-1 primesc pe dânsul", vor avea viaţă, căci „Cuvintele înde viaţă sunt" zice iarăşi lşus. îndeamnă deci pe credincioşi să pri­mească acestea cuvinte Dumnezeeşti, să lucreze după îndemnul lor înoindu-şi su­fletele. Mai pe sus, deSJtoaţe arată P. S. Sa frumuseţâ credjrjţei ce domneşte în Bise­rica Romei, şi. Crucea lui Hristos, îndemnând credincioşii să rămână alipiţi de aceasta credinţă, f%d, fericiţi a face parte din bi-

P a g . 166. C U R I E R U L C R E Ş T I N N o . 1 9 — 2 0 .

serica cea adevărată şi să nu dea ascultare acelora cari ar voii să-i abată prin p romi­siuni deşer te şi să-i ducă pe căile pieririi , ci decâteori vor vedea lăcaşul măreţi din Cociu să-şi aducă ^aminte de cuvintele au­zite cu ocaziunea sfinţirii lui. — Aduce apoi laudă parohulu i local, curatorimii , antistiei comuna le şi tu turor credincioşilor pent ru munca şi jertfa depusă cu r idicarea casei DomnuluL , şi împar te tuturor Bine­cuvântarea Papală . Cu aceasta se te rmină ceremonialul sfinţirii de caracter pur re ­ligios.

La ora 2 P S. Sa face recepţi i ' în casa parohială. Se prezintă s reo ţ imea , intelectualii, cura tor imea şi antisţia comunală .

La ora 4 s'a dat un banchet în pavi-< Ionul împroviza't spre acest scop. La finea banchetului P. S. S. prin cuvinte călduroase îşi ia r ămas bun, dor ind să se întâlnească iarăşi cu toţii la asemeni ocaziuni, apoi condus de bander iu şi însoţit până depar te de sunetul famfarei se îndreaptă spre re­şedinţă.

Seara urmează petrecere pentru inte­lectuali şi popor .

Cu câţi modestul subsemnat am avut ocazie să vorbesc despre praznicul zilei, am aflat biserica de foarte frumoasă, iar în t reg praznicul de peste aşteptare r e u ş i t

loan Seplec&n paroh în Reteag.

Sfânta Cruce. — Pelerinajul Sfintei Cruci la Mănhstirea din Nicula. —

Nicula! \

Nicula! Acest nume al unui sătuleţ din valea Someşului remarchează multe . Mai întâiu un sătuleţ deluros şi sărăcit — ca toate satele din această vale -cu câmpi nu bogaţi în recolte şi pă­duroşi , cu credincioşi pioşi şi deschişi la suflet — ospitalierii pelerinilor, mai târziu iconari curteerători de sate, trăind şi din agoniseala binecuvântată a aces­tor bani .

Nicula! Iţi istoriseşte documenta r teatrul unei istorii sfinte şi cereşti când Voin ţa şi înţelepciunea Dzeiască câr-mui toarea lumii fizice şi metafizice, a binevoit să deschidă ochii acelora — şi ai noştri — dibuitori în necre-dinţi, prin lăcrimarea chipului Maica D . N . Isus Hris tos , zugrăvi tă pe tabla de tei sfânt, — ridicând d inspre pământ la cer privirile noastre păt imaşe în pri­viri pioase de suspine.

Nicula! Mai reprezintă imaginaţ ie caravane de creştini obosiţ i în d rum peste dealuri şi văi venite din mari de­părtări, un sa t : furnicar de cercetători sosiţi la „Mater dolorosa"; Maica durer i lor noastre, ale tu tu rora şi'n pri­

mul rând ale Fiului Său mul t iubit, s Mănâ t i r e ; lăcaş de adevărate recule­geri şi primeniri sufleteşti pentru aceia cari ştiu să-o contempleze şi să-o roage, şi o compactă mulţ ime îndesuită, îm-prejurului s. Mănăstir i cu sfânta Icoană făcătoare de minuni .

Acest cuvânt : Nicula! — dă un bogat material pios fantaziei cu varii subiecte pentru contemplaţi i .

P ioase le amintiri sărbători te la s. Icoană nu se ţin numai pe la s. Măr ie -Mare ci se obicinuesc şi pe la s. Măr ie-Mică şi pela sărbătoarea s. Cruci, la Taiarea Capului Sf. loan şi în alte praznice de vară, începând dela Buna­vestire.

Calvar şi Cruce Cu ocazia sărbătorii s. Cruci, când

se încheie pelerinajele, în n u m ă r fru­m o s a sosit la rugă — ca la alte pe-Ierinagii — aceeaşi ţărănime umilă şi credincioasă, dela talpă ţării depar te de mai marii zilei, însă ap roape de M â i -Marele vremilor şi a veciniciei, cu aceeaşi credinţă în ta ina Crucii nepă-

Nr. 19 2 0 . C U R I E R U L CREŞTIN. P a g . 167.

t runsă. Calvar şi Cruce! Intradevăr mare taina şi înfiorătoare tragedie!!!

Ce sunt tragediile is toriei?! Ce sunt tragediile Cezarilor, ale lui Napo leon şi ale Ţari lor în comparaţ ie cu tragedia Calvarului?! Ce sunt micile noastre tragedii individuale?! Ce a fost t ragedia răsboiului mondial şi ce ar fi o vii­toare tragedie a unui răsboiu univer­sal!? Niş te simple insuccese, poticniri fără atenţie şi mici explozii da clăbuci gazoşi .

Toa te tragediile omenirii de pe acest planet — cari au fost sau vor fi — nu întrec nici în măr ime şi nici nu impresionează atât, de zgudui tor ca s ingura tragedie a Calvarului! Să pre­supunem un m o m e n t dat când oamenii tu turor continentelor s'ar sfâşia cu ghiare de vulturi şi de Iei hăţ ind car­nea de pe oase, s'ar schilodi cu bombe, obuze, şrapnele, cu ghiulele mari de tunuri uriaşe şi dacă s'ar asfixia g l o ­bul terestru cu cele mai nâpraznice gaze corosive; cu toate acestea, acest iad al nori lor de fum şi gaze cu clo­cote, cu ţipete cu urlete şi cu răcnete asurzi toare ale oameni lor şi ale ani­malelor tăvălite pe pămân t în belţi de noroi şi sânge, n'ar fi ceeace a fost Golgota. Cu toate aceste durerile Dom­nului Hristos sunt incomparab i l e ! Incăerarea de fiare ar fi un accident şi încă un banal accident universal în comparaţ ie cu Golgota Crucii] fiindcă am fi prada pornir i lor propri i i m p o c i -bil să ne acuzăm.

Dar lsus prada zbicelor de p l u m b ! ? Abandonat , huiduit , scuipat şi pălmuit de orbii cărora le-a dat vedere ; de surzii, de muţii, de leproşii şi de flă­mânzii cărora Ie-a dat auz, grai, sănă­tate şi pâ ine . Şi tot ei au fost acei cari au strigat înebuniţi de pa t imi : „răstigneşte-!, răstigneşte-1 /...'' desfă­şurând t ragedia Calvarului cu un sin­gur ş r o u : Hristos. Mai m u l t ! Acel acuzat: Hris tos , — ca semn al batjo­curilor neobrăzate fără remuşcări de conştiinţă, ale unor suflete tocite, cer-bicoase şi orbite în maşinăr ismul cal-cal i lor reci de egqisme, fie individuale

fie naţ ionale — a fost maltratat cu porniri de bestii în aşa fel încât să nu se pomenească în istorii o mai mare batjocură. Procesul şi sentinţa definitivă â spânzurări i pe lemnul Crucii n'a fost ca a criminali lor dela ordinea zilei — deşi Hr is tos nu era cr iminal . Şi n'a decurs în cadrele legii ci în cadrele unei uri care cerea râsbunare prin ex­ploatarea masei ignorante de câţiva potenta ţ i ' mandar ini în haine de arhie­rei. N u ! Mai întâiu trădare şi vocife­rări e!e huiduire ale haimanalelor Ieru­salimului — cari hoinărind din câr­c iumă în cârciumă până'u zori, la vestea prinderii lui istis alergau d u p ă EI; — apoi în sa/a mare de desbateri alui Pi la t po topul de răgete ale rabilor şi ale adunări i b u ' m a c e trezită din somn de vociferân'/e bâlbăitorilor turmentaţ i , zbi-ciuirea zbirilor cruzi, încoronarea aspră cu spini , sen t in ţa : „nevinovat sunt de s ngele acelui drept! Sângele lui asupra noastră şi asupra fii­lor noştri",,. Urcarea Calvalului sub povara crucii, căderea sub cruce fixa­rea la lemn, burete cu oţet, „Consum-matum est!''.

Şi atâta, ironie, sarcasm şi tortură grosolană este prea puţin.

Au spânzura t cu groase şi ruginite piroane pe lemnul lui Varava, a lui Disma şi a celorlalţi.,. înţelepciunea şi Bunăta te infinită — pe fsus Indul­gentul — pentruca un neam fără frâ­nele morale i universale să râdă în rânjet sordid la împlinirea unei patimi... „să se coboare de pe cruce".

Durerile D o m n u l u i Hr is tos scurse lent şi vionent în sala de judecată, pe drumul Golgote i şi pe Crucea din vârful ei sunt neasemănate . Traged ia jertfei de Cruce pe Calvar a D o m n u l u i nostru lsus Hr is tos este incomprehensib i lă faţă de toate tragedii le adunate din trecut şi viitor. Este incomparabi lă ! Pen t ru c e ? . . .

Serviciile divine. La sărbătoarea comemorăr i i s. Cruci

pregătirea credincioşilor pentru primirea

Pag . 168. C U R I E R U L C R E Ş T I N Nr. 1 9 — 2 0 .

s. Sacrament al Cuminecăr i i şi ceremo­nialul religios s'a săvârşit de mai mulţi preoţi sub conducerea neobosi tului Rev. dn. canonic Dr. Victor Bojor.

Vineri în 13 Sept. a. c. s'a oficiat Vecernia şi paraclisul ţ inându-se şi o parte din predica pentru aceasta săr­bătoare de Reverendisimill domn canonic Dr. Victor Bojor.

Reverendisimul grăind mai mul t de un ceas a arătat prigoniri le creştinilor din cele 3 veacuri, pâna la Constant in . Constant in luminat de D-zeu a făcut un s teag în forma Crucii ce a văzut-o pe cer... Cu acest steag a ieşit biruitor atât în bătălii... dela podul Milviu cât şi în alte bătâi. . . împăratul Adrian a necins­tit mormântu l D ; N. Isus Hr i s tos ...ri­dicând deasupra Ini o biserica păgâ-nească în cinstea zeităţii desfrânări lor: Venus... Marele Cons tan t in şi sfânta sa Maică Elena a dărâmat aceea bis. împreună cu idolul.

S'au făcut săpături în acel loc şi s'au aflat trei cruci, iar de o lăture t i tuluşul de pe c ruce : Isus Nazari-neanul... Ca să se cunoască care este a Mântui torului , Macar iu ep i scop din Ierusalim prin rugăciuni <=i prin atin­gerea uneia dintre cruci de o bolnavă — care s'a şi vindecat — a recunoscut care este adevărata cruce ' p e . care a fost răstignit D. N . Isus Hr ." .

Arată aşezarea sărbătorii , zidirea unei ' bisericii la R o m a numită biserica „Sfintei Cruci din Ierusalim" unde a fost t r imisă o parte din s. Cruce, iar cealaltă p ă s b a t ă în Biserica ce s'a zidit lângă s. mormân t , ştergerea pedepsei cu răstignire pe cruce întru cinstea s Cruci... Mărturisirea sf. Ciril şi s. Paolin despre minunea Integrităţii s. Cruci deşi se împărţeau bucăţi din ea cre­dincioşi lor şi unor biserici. In fine comba te duşmani i crucii , şi'n special inferează secta pocăită exemplificând puterea semnului s. Cruci,... „pe care-1 fac rău atâţia creştini"...

încă de Vineri au fost expuse pe o masă în Mănăstireii fotografii, repre-z intând părţi din s. Cruce şi din co roana de spini, inscripţia Crucii , p i ­

ronul alături cu un documen t care confirma pregătirea lui în R o m a după exemplarul aceluia cu care a fost pi­roni t D o m n u l Hris tos , — păstrat în R o m a la biserica „Sfânta Cruce din Ierusalim" etc.

Rev. dn canonic Dr. Victor Bojor la sent imentele de reverinţă pentru s. Icoană a Maicii Domnulu i a ştiut foarte abil a-Ie strecura şi adânci resemnaţii în Crucea Domnului Hr is tos celor cari sărutau s. Icoană şi apoî ;opriviau şi fotografiile cu obiectele sfinte. Aceste obiecte au fost expuse în to t t impul pelerinajului şi este o obicinuinţă a rev. dn. canonic — încă de mai 'na-inte — a-le expune.

Sâmbătă la sărbătoarea s. Cruci s'au celebrat două liturghii. Pr îma s 'a oficiat în s. Mănăst i re dimineaţa Ia ora 6 de M. On. D Cupşa, M. On. Ioan Melian şi On. C. Podoaba, cumiue-când din două potire. A d o u a l i turghie s'a celebrat la ora 10 de Rev. dn. can. Dr. Victor Bojor şi de On. M. Zăg-rean în pavilonul din dreapta s. M ă ­năstiri în liniştea dela marginea pădurii , împăr tăş i rea cu s. Sacrament al C u m i ­necării s'a făcut din 3 potire. Îna in te de s. l i turghie s'a oficiat Mânecatul , închinarea s. Cruci şi sfinţirea apei. In t impul s. liturghii s'a ţ inut o predică înălţătoare în sânul nuturii , unde unii ascultători poposeau la umbre mari de go ron i bătrâni, iar alţii în arşiţa soare­lui la picioarele predicatorului, înfăţi­şând tablou vechiu din primii ani ai apostolatului creştin.

Par tea doua a predicii rev. dn . canonic Dr. Victor Bojor o începe cu lupta persică: Cosroe împăratul Perş i ­lor a năvălit în anul 6 1 4 asupra Ieru­salimului... şi biruind, duce s. Cruce... Heracliu mai târziu cu ajutorul Iui D-zeu şi cu oaste mică a repurtat o biruinţă strălucită. . Cos roe ajunge pe patul de moarte... lasă ca u rmaş pe al doilea fiu al său; pentru aceasta S i roe — cel întâi u născut — iace : răscoală-ucide pe fratele său şi grăbeşte moar tea tatălui cu chinuri de carceră. Apoi Siroe închie pace cu Heracliu redând

Nr. 1 9 — 2 0 . C U R I E R U L CREŞTIN Pas;. 169.

s. Cruce. . . Zahar ie episcopul Ierusali- ' mului cu mare p o m p ă aduce s. Cruce pe umerii împăratului îmbrăca t în haine smerite — desbrăcând hainele împără­teşti, fiindu-i aşa imposibil a o duce — şi o aşează în locul de unde au luat-o Perşii . . . De atunci înainte s. Cruce în­cepe a fi prăznuită de. toată lumea creştină... De o lăture a Sf. Cruci s'a aşezat scrisoarea Sf. Elena, iar de cealaltă lăture a s . Cruci scrisoarea lui Herac l iu ; întru aducerea aminte că s. Elena^ a aflat-o iar Heracliu a redobândi t -o . Heracliu la patru ani dupăce o aşezase în ca­pela de pe dealul Căpăţ ini lor din Ie­rusalim, a dus-o la Cons tan t inopol şi a aşezat-o în biserica sfintei Sofii, ca să nu o fure iarăşi păgânii de Turc i eari începeau a năvăli prin acele părţi ale Ierusalimului. In Cons tan t inopo l se arată publice s. Cruce spre închinare, în Joia, Vinerea şi S â m b ă t a - m a r e ; pentru împărat, funcţionari şi credincioşii băr­baţi, pentru împărăteasă şi femei c re -

I dincioase şi pentru Pa t r ia rh şi preoţi .

Trebue să iubim Crucea pentrucă in Cruce e puterea noastră.., Exem­plificată cu minunea coborârii de pe icoana crucifixului din faţa altarului a s. Marii şi a s. Ioan evanghel is tul ' pe altar, lăsând o coroană de spini pe capul s. Ioan a lui D-zeu, cufundat în meditaţii de lacrimi.. Această coroană de spini închipuia relele năvălite asupra lui Ioan, cari i a u format sfinţenia în iubirea lui D-zeu cu resignaţii în voia Lui...

. „Cuvântul crucii celo» peritori nebunie este iară n o u ă ce lor ce ne mântuim puterea lui D zeu". . .

...„Iară nouă celor ce ne mântuim, — cuvântul Crucii — puterea lui Dzeu este"... Acest citat a fost apli­cat cu adevărată păt rundere psihologică a firii omeneş t i ; „ O m u l aşa e de slab în sine însuşi încât pentru slăbiciuni şi patimi, pentru învingerea greutăţ i lor în depr inderea virtuţilor are mare t rebuinţă de ajutorul puterii peste fire a s. Cruci — în calea grea şi os teni toare a călă­toriei din lumea aceasta. Cu Crucea în

mână biruim: „In acest semn vei învinge". In dânsa aflăm o pildă care ruşinează orice s lăbănogie şi deşteaptă curaj. , un dar ce susţ ine iubire, ce în­călzeşte şi apr inde spre bine inima noastră şi Insuflă jertă .. s. Pavel se restignea pe Cruce:... „Cu Hristos împreună m'am răstignit"... Şi răzi-mat pe Cruce se simţea mai tare decât toate ispitele!... „Cine ne va des­părţit pe noi... de dragostea lui D zeu? Năcazul au foamea, au golă-tatea, au sabia ?.. „Intru toate acestea biruim". Mucenici i şi mărturisitorii Crucii D-lui Hr is tos în chinurile lor cugetau la Cruce şi aflau o putere ce-i făceau neînvinşi. Să u rmăm aceste fru­moase pilde. Loviţi de soarte nenoro- / coasă, năcăjiţi în trupul nostru de boli şi de dureri... ranele D-lui Isus răs­t ignit ne vor face să iubim suferinţele . zicând cu s. Bonaveniura: „Eu nu voesc să trăesc fără suferinţi... S. Tjerezia: ., Ori să sufer ori să mor!'' ...Ce drept avem să fim mai bine tra­taţi şi mai cinstiţi decât un D-zeu — făcut o m ?

Să cinstim dară Crucea! Să o pri­mim cu bucurie ori de câte 'ori ne vine. Să ne hotărâm a-ne aduce aminte de Cruce în năcazurile şi amărăciuni le noastre pentru a primi tărie. Să nu luăm nici într 'o seamă mărirea deşartă a lumii şi să ne alipim numai de mă­rirea Crucii... „Mie să nu-mi fie a-mă lăuda", fără numai în Crucea Dom­nului nostru Isus Hrîstes...

Rev. d. canonic Or. Victor Bojor deşi n'a rostit predica în mare pa tos oratoric, însă prin gesturile şi prin tonul îndrumător şi mai ales prin limbajul simplu şi curat românesc cu accente ardeleneşti — neviţiată de barbaris­mele literaturii mode rne încă în faşă — grăind aproape un ceas ta pregătit vizibil sufletele la vărsarea graţi i lor cereşti. Efectul predicii se observă în atenţiile fixe, în suspine, în lacrimile vărsate şi'n liniştea mistică din t impul predicii .

/. C&r.

P a g . 170. C U R I E R U L C R E Ş T I N No. 1 9 - 2 0 .

Diverse. Prea Sfinţia Sa Părintele Episcop

luliu în zilele de 8—11 Octomvrie a fost la Bucureşti, participând la şedinţa solemnă a Parlcmentului, convocată pentru alegerea noului Regent în locul regretatului Regent repausat G-eorgc Buzdugan. Dela Bucureşti Prea Sfinţitul s'a reîntors la Reşedinţă Vineri, în 11 Octomv­rie seara.

In 13 Octomvrie Prea Sfinţitul a sărârşit consacrarea bisericii noui din Pir (judeţul Sălagiu). Asupra consacrării vom reveni prin un ra­port mai detailat.

In 16 Octomvrie Prea Sfinţitul va pleca la Blaj, pentru a lua parte la conferinţa Înaltului Cor Episco­pal al nostru, convocată pentru 17 Octomvrie. — Dela Blaj, Prea Sfin­ţitul se va reîntoarce la Reşedinţă în 18 Octomvrie.

•lubileul p reo ţesc a l P r e a S f in ţ i tu lu i N ico lescu. In ziua de 30 Oc tomvr ie a. c. va avea loc, în Vere restrâns, jubileul de 25 ani dela hirotonirea întru preot a P. S. S-Egiscop'ului Lugojului , Dr. Alexandru Ni­colescu. Păstoriţii P. S. S. ar fi dori t să sărbătorească acest jubileu cu fastul şi am­ploarea recerută de însemnătatea eveni ­mentului . Insă P. S. S. Episcopul prin con­sfătuirea cu Ven. Capitlu, a găsit dezbine, ca aceasta prăznuire somtuoasă să. o cont ra ­mandeze pent ru ziua când se va face inau­gurarea bisericii catedrale din Lugoj , actual-menle în plină operaţ ie de restaurare. So­lemnităţi lor inaugurări i li-se va da un cadru estins. Atunci vor fi scoase în lumină meri te le P. S. S-, câştigate prin serviciile necontestate în însemnăta tea şi măr imea lor, servicii aduse diecezii pe care-o cârmueş te şi cauzei catolice din ţara noastră. Tot atunci P- S v Sa îşi va expr ima recunoşt in ţa Sa pentru membri i sârguincioşi întru în­depl inirea conşti incioasă a chemări i lor, d i n sânul clerului de sub a Sa păstor i re .

Deocamdată acum, în 30 Oct. jubileul se va serba fără rezonanţă deosebi tă . Se va conchema Conzistoriul p lenar la care vor par t ic ipa toţi pro topopi i d i s t r ic tua l i ! Se va

celebra sf. Liturghie solemnă, pontificată ele P. S. S. u rma te de T e - D e u m In şedinţa ' consistorială se vor rosti cuvântăr i omagi ­ale din partea Ven. Capit lu -şi de câtre clerul diecezan extern. In bisericile paro­hiale din întreaga eparhie a Lugojului Duminecă în 27 Oct . a. c. după sf. Litur­ghie se va oficia un Te-Deum Ia sfârşitul căruia preoţii celebranti vor ţinea o vor­bire ocazională, reliefând meritele P. S. S, Episcopului sărbătorit .

Din parte-ne, pe aceestă cale, urăm T-tă l ceresc să-i hărăzească încă mulţi ani rod­n ic i , ' zelosului şi pr iceputului Său sl ujitor marele arhiereu Nicolescu.

Nou canonic la Lugoj. Aflăm cu bucuriei că Veneratul Capitlu din Lu­goj a fost complecta t prin alegerea bine meritată întru canonic a Clarisi-mului d. Dr. Ceorge Fireza, notar conzistorial şi secretar episcopal. N o u ­lui canonic şi pe calea aceasta tr imitem celea mai călduroase felicitări şi urări de bine pentru o lungă vieaţă, împo- , dobi tă cu o binecuvântată activitate spre mărirea D o m n u l u i şi binele Bise­ricii Sale.

Ştir i mărun te . Cursur i le la Academia noastră Teologică , s'au deschis în d imi­neaţa zilei de l Octomvr ie . Pe ja în dimi­neaţa acestei zile p rog ramul zilnic semina-rial (meditaţii , par t ic iparea la sf. Li turghie din catedrală) a fost observat cu stricteţă, clericii fiind prezenţi, cu puţ ine excepţii, din după amiaza zilei precedente . Cei în­târziaţi au adus la prezentare mot ive înte­meiate prin cari şi-au justificat întârzierea (maximum 12 ore).

Disciplină şi punctuali late r iguroasă, s tăpâneşte în Seminar .

Pent ru acest an şcolar au fost primiţi la întâiul concurs în sânul clerului semi-narial, în cursul I. 23 absolvenţ i de liceu (toţi având bacalaureatul , condiţ ie de pri­mire „sine q u a n o n " /

0 zi de bucur ie pent ru copii. Duminecă în l5 Sept. a. c. a fost o sărbătoare dub lă pentru copilaşii dela şcoala pr imară din Gher la . S'a binecuvântat Altarul ce s'a în­fiinţat în edificiul şcoalei şi a fost deschi­derea anului şcolar. Dar mai ales altarul.' altarul lor le-a făcut bucur ie mare . Era o

N r . 1 9 — 2 0 C U R I E R U L C R E Ş T I N Pag. 171

necesitate imperioasă aceasta. Aici, unde sunt peste 250 elevi gr. ca t , era imposibil de a-i conduce în g r u p la Biserică unde nici nu încăpeau din cauza şcoli lor secun­dare. Şi-aşa mulţi dintre copii r ămâneau fără ascultarea sf. Liturgii .

Cu ajutorul lui D-zeu s'a ajuns la de-lăturarea acestei greutăţ i . Acei, cari au la inimă creşterea copiilor, s'au gând i t că lipsa aceasta numai atunci va fi soluţionată, când copiii vor avea altarul lor unde să se roage nestânjeniţi . S'a cerut cons imţămân­tul Direcţiunii , care foarte în ţe legătoare şi-a dat învoirea, punând lâ dispoziţie o sală corespunzătoare . Având sala, s'a cerut încuvi inţarea înfiinţării altarului Prea Sfin­ţiei Sale Episcopului . Ca un părinte bun, care se îngrijeşte de fiecare fiu al său, a dat permis iunea necesară, d â n d şi un antimis frumos pe care apoi o mână pie l'a căptti-şit şi încadrat frumos

Aranjamentul electric şi din lemn suportat Direcţiunea, iar a ranjamentul din lăuntru s'a confecţionat din obolul ce s'a pr imit din partea M. On. D. P r o t o p o p şi a Onor . C o r p didactic, cari toţi arată un interes deosebi t faţă de altarul copilaşilor.

Duminecă în 15 Sept. la oara y a. m. a fost b inecuvântarea altarului făcută de M. On. D. Ioan Coste p r o t o p o p , în pre ­zenţa unui publ ic ales a învăţători lor şi a unui n u m ă r mare de copii . După ce s'a făcut sfinţirea apei, s'a b inecuvânta t altarul şi vasele nou cumpăra te , u r m â n d sf. Litur­g i c La finea sf. Liturgii Dl p r o t o p o p prin o vorbi re simţită cu adevărat a arătat în-sămnătatea capelei şi a îndemna t pe copii

' la muncă. A fost o surpr indere plăcută pentru co ­

pilaşi — ei nici nu ştiau ce-i aşteaptă. Să fi văzut faţa lor c u m radia bucur ie . Aici Ia altarul lor li-se-va servj în fiecare Dumi ­necă şi Sărbătoare sf. Li turgie , u n d e ei se vor putea ruga. Vor avea în to tdeauna şi predica şi aici se mărturisesc şi cuminecă .

Pe lângă aceasta, copiii iau par te activă la Sf. Li turgie. Ei cântă, citesc Aposto l şi rugăc iuni , ei sunt crâsnici, î m p o d o b e s c etc. Şi toate aceste le fac cu bucur ie foarte mare şi ţi-e mai mare dragul când îi auzi z i când : Bisericuţa noas t ră .

A fpşt o sărbătoare pent ru copii şi ei

nu o vor uita aceasta. Să dea Domnul , ca sămânţa ce li-se va sădi de lângă Altarul acesta în sufletul lor să dea cu t impul o roadă bogată , să fie creştini buni.

C. Papiu catehet .

IN TIPOGRAFIA PIECEZf lNf l se efeptuesc tot felul de imprimate, necesare cancelariilor. C u plăcere luăm )a tipar: Opuri , Broş :ri, Bilanţe şi Anunţuri funebrale, de lo ­g o d n ă şi de cununie, Circulare, Invitări,, etc. tot felul de lucrări ce se ţine de arta t ipografică.

D E C R E T E L E

Coi ic i l i i lo r P r o v i n c i a l i I. şi II se află de vânzarea la Librăr ia Decezană

Gherla. — Pia ţa Unirii 13. Preţul unui exemplar 100 Lei, p lus

por to postai.

LA LIBRĂRIA DIECEZANĂ, Gherla se află de vânzare

Teologia Dogmatică volumul I. şi volu­mul II. de I. P. S. Sa

Dr. Vasile Suciu. P r e ţ u i unui volum 2 5 0 Lei, plus

por to postai, şi Teologia Dogmat ică SLe-cială voi. I. P re ţu l 3 0 0 L plus por to şi v o l u m u l I I . Preţul 3 6 0 Lei.

Asort iment boga t de tot felul de rechizite cancelariale necesare pentru Oficiile protopopeşt i şi parohiale.

Protocol exhibitor, legat în pânză 2 8 0 Lei , :

Matricula Botezaţilor, Cununaţilor, Morţilor, legată în p â n z ă 2 8 0 Lei. P ro toco l pentru Raţiuni 2 8 0 Lei. Protocol pen t ru Liturgii, predici,

carte poştală, protocol de şedinţe 180 L. T o t felul de t ipări turi — ex t ra ­

se matriculari , informaţ iuni periodice, d iplome pent ru cantor i , coaie pen t ru raţiuni, statul activ şi pasiv etc. — toa te în ediţie n o u ă ; hârtie fină, cer­neală, peniţe, creioane, t amponur i , etc în preţ r e d u s şi calitatea cea mai b u n ă .

Furn izăm sigile şi ş tampile pent ru O f i c i i ! T o a t e comenzi le se execută p r o m o t şi ci ' reîntoarcerea poştei.

P a g , 172. C U R I E R U L CREŞTIN. Nr. 1 9 — 2 0 . '

B I B L I O T E C A D I N G H E R L A ,

S E R I A i ; P E N T R U I N T E L E C T U A L I .

N r . 1. Apărarea Creştinismului prin Unirea Bisericilor, s t u d i u ' d o g m a t i c , ca ­n o n i c , i s t o r i c , s o c i a l , d e a c t u a l i t a t e , c u u n S u p l i m e n t : . P o r n i r i ş i m i ş c ă r i d e U n i r e c u B i s e r i c a R o m e i , d i n z i l e l e n o a s t r e , m a i a l e s l a R o m â n i . . . 3 7 8 p a g i n i , — f o r m a t 8 -o , p r e ţ u l 140 L e i .

N r . 2. Dumnezeu, Creatorul lumii, c o n f e r i n ţ ă f i l o s o f i c o - t e o l o g i c â , 62 p a g i n i , p r e ţ u l 15 L e i .

S E R I A II . P E N T R U P O P O R .

N r . 1. Adevărata Biserică-a Domnului Nostru hus Hristos. P a r t e a I. Ce e s t e B i s e r i c a a d e v ă r a t a . U n i t a t e a ş i v e c h i m e a e i . C u m s ' a u d e s p ă r ţ i t d e B i s e r i c a G r e c i i ş i P r o t e s t a n ţ i i . E d i ţ i a I I . 108 p a g . , p r e ţ u l 12 L e i .

N r . 2. Datorinţele creştineşti ale bărbaţilor. B ă r b a t u l C a p d e f a m i l i e , s o ţ d e c ă s ă t o r i e , p ă r i n t e s a u t a t ă , 62 p a g i n i , p r e ţ u l 6 L e i .

-Nr . 3. învăţătură creştinească pentru femei. S ă s e f e r e a s c ă d e p ă c a t e l e l i m -b e i , s ă n u s e m â n i e ; s â - ş i î m p l i n e a s c ă d a t o r i n ţ e l e c a s o ţ i i d e c ă s ă t o r i e ş i ca m a m e . E d i ţ i a II . 4 8 p a g i n i , p r e ţ u l 6 L e i .

N r . 4 . învăţături pentru tinerii feciori. L u p t a î m p o t r i v a d i a v o l u l u i , î m p o -t d v a l u m e i , î m p o t r i v a t r u p u l u i . C i n s t i r e a p ă r i n ţ i l o r , a d u c e r e a a m i n t e de m o a r t e , n u m ă r u l p ă c a t e l o r , 36 p a g i n i , p r e ţ u l 6 L e i .

N r . 5. Învăţături creştineşti pentru fetele fecioare. C u r ă ţ e n i a — v i r t u t e î n a l t ă . V r ă j m a ş i i c u r ă ţ e n i e i , l u p t a î m p o t r i v a v r ă j m a ş i l o r a c e s t o r a , 4 0 p a g i n i , p r e ţ u l 6 L e i .

N r . 6. Adevărata Biserică a Domnului Nostru Isus Hristos. P a r t e a I I . B i s e r i c a a d e v ă r a t ă t r e b u e s ă f i e : U n a , S f â n t ă , C a t o l i c ă şi A p o s -t o l i c â . S i n g u r ă B i s e r i c a R o m e i c e l e i v e c h i a r e t o a t e a c e s t e s e m n e a ţ e a d e v ă r a t e i B i s e r i c i . B i s e r i c i l e o r t o d o x e , p r o t e s t a n t e ş i P o c ă i ţ i i n u î n t r u n e s c s e m n e l e a d e v ă r a t e i B i s e r i c i .

S E R I A I I I . P E N T R U P R E O Ţ I I - P Ă S T O R I S U F L E T E Ş T I .

N r . 1. Manual de Cateheze practice, p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l R e l i g i u n i i i n c l a s e l e I ş i I I d i n ş c o a l a p r i m a r ă . V o i . I. L e c ţ i i m e t o d i c e (18 l e c ţ i i ) p e n t r u t r i m e s t r u l I a l a n u l u i ş c o l a r , 176 p a g i n i în 8-o, p r e ţ u l 5 0 ' L e i .

N r . 2. Manual de Cateheze practice e t c . V o i . II . p e n t r u t r i m e s t r u l I I (27 l e c ţ i i p r a c t i c e ) 184 p a g i n i , p r e ţ u l 6 0 L e i .

N r . 3 . Manual de Cateheze practice e t c . V o i . I I I p e n t r u t r i m e s t r u l I I I (15 l e c ţ i i p r a c t i c e ) 120 p a g i n i , p r e ţ u l 4 0 L e i .

T o a t e a c e s t e c ă r ţ i ş i b r o ş u r i — p u b l i c a t e d e c a n o n i c u l Dr . V I C T O R BOJOR, se pot comanda dela Librăria diecezană Gherla, judeţul Someş.

C e l ce c o m a n d a d e o d a t ă t o ţ i n u m e r i i d i n t o a t e t r e i s e r i i l e , t r i m i ­ţ â n d c u m a n d a t p o ş t a l s u m a d e 360 Lei. v a p r i m i c ă r ţ i l e — s c u t i t e d e p o r t o p o s t a i .

L a c o m a n d e s e p a r a t e — d e c â t e v a e x e m p l a r e , s ă s e a d a o g ă ş i p o r t o p o s t a i , l a b r o ş u r i l e m i c i — câ te 2 L e i d e e x e m p l a r , i a r l a c e l e m a i m a r i c â t e 10 L e i . "

Tipografia Diecezană, Gherla 1929. Pentru partea neoficială [răspunde: Dr. Virgll Bălibanu.