Gherla, 15 Decemvrie 1927. Nr. 2 4

CURIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL DIECEZEI DE GHERLA.

CU UN ADAOS NEOFICIAL g * s »

Abonamentul pe un an 200 Lei. Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni se primesc după învoială

P a r t e a o ± i c i s t l ă .

P A S T O R A L Ă P E N T R U N A Ş T E R E A D O M N U L U I 1927,

I U L I U din îndurarea Iui Dumnezeu şi graţia sfântului Scaun Apostolic

ai Romei Episcop român unit.

Veneratului Cler şi iubitului popor credincios Dar şi binecuvântare dela Dumnezeu si Mântuitorul nostru Isus Hristos.

Veneraţi Fraţi şi Preaiubiţi Fii!

Cucernic străbate gândul nostru, din nou, lungimea veacurilor şi cu sfântă închinare plecăm genunchii sufletului înaintea unuia născut Fiu aluî Dumnezeu, făcut om, pentru noi şi pentru a noastră mântuire. împăratul ceru­rilor, pentru iubirea sa de oameni pe pământ s'a arătat şi cu oamenii a petrecut Naşterea Domnului şi Dumnezeului nostru Isus Hristos înveseleşte azi sufletul creştinesc, înălţat pe aripele cântării îngereşti: „Mărire întru cele de sus Iui Dumnezeu".

In faţa tainei nepătrunse a dragostei Dumnezeului nostru, care se des­copere prin întruparea Domnului Isus, zmeriţi ne închinăm rostind: Cred Doamne şi mărturisesc, că Tu eşti cu adevărat Fiul lui Dumnezeu, celui viu care ai venit în lume să mântuieşti pe cei păcătoşi, dintre cari cel dintâiit sunt eu.

Fericită mărturisire a sufletului, care deplânge păcatul şi primeşte d e s -legarea şi pacea împăratului păcii. Fericit omul, care cu bucuria darului Dum-nezeesc în suflet, aşezat în pacea Iui Dumnezeu, prăznuieşte taina Naşterii Dom­nului Isus. Intru el rostul venirii Domnului în lume s'a împlinit. Cu adevărat fiu al lui Dumnezeu şi al împărăţiei Sale s'a făcut. Fiul împărăţiei cerurilor şi aici pe pământ.

Pag. 176. CURIERUL CREŞTiN

Căci Fiul lui Dumnezeu Isus Hristos Domnul nostru spre aceasta a< venit în lume, ca să înstăpânească împărăţia cerurilor pe pământ, s'o înstăpâ--nească în tot sufletul. Pacea lui Dumnezeu. Pacea însetată de veacuri. Pacea,, pierderea căreia a lăsat golul mare şi înfricoşat în sufletul învrăşmăşit cu Dum-j nezeu, pustiu ce a chinuit sufletul neamului omenesc rătăcit departe de Dum-; nezeu, pe cărările întunerecului, în cursul lungului şir de veacuri de orbecaiej

Pruncul Isus, care se naşte azi în Betleemu! Iudeii, pe care cu ochii j sufletului nostru îl vedem aşezat în ieslea sărăcăceoasă, este împăratul păcii * şi Mântuitorul sufletelor noastre. Mâna lui scumpă ce se ridică din aceea iesle\ ţine destinele neamurilor şi ale veacurilor şi revarsă, până la sfârşitul lor bogăţiile cerului sfânt, dintru care s'a pogorât întru binecuvântare. Este mâna Dumnezească, care la doisprezece ani se ridică spre înţelepţii lui Izrail în templu pentru a-le înlesni priceperea tainelor sfinte, este aceeaş care se aşează cu dragoste pe cre­ştetul pruncilor pe cari mamele bune îi îmbie Lui pentru a-i binecuvânta, este mâna sfântă, care a vindecat şi vindecă toată boala şi neputinţa întru popor, este mâna dumnezeească, care ridică pe neîncrezătorul Petru din primejdia va­lurilor; sunt mâinile sfin.e cari în dragostea nemărginită s'au întins pe sfântul lemn al crucii, pentru a ne cuprinde pe toţi la pieptul iubirii sale de oameni, împăcându-ne cu Dumnezeu, îndreptându-ne spre casa părintească părăsită prin păcat, împreunându-ne eu Părintele ceresc, plinind golul chinuitor cu pacea ier­tării Sale dumnezeeşti.

Iată în iesle braţele deschise ne aşteaptă. Astăzi să alergăm spre Betleem şi să plecăm genunchii sufletului

nostru şi cu credinţă să mărturisim, că este Fiul lui Dumnezeu făcut om pentru noi şi pentru a noastră mântuire, pentrucă mâna Iui dumnezească să se aşeze, cu binecuvântare, peste creştetul nostru închinat cu smerenie.

Cu credinţă şi eu dragoste să Vă apropiaţi de Domnul. Cu credinţa părinţilor voştri, care i-a însufleţit în lungul veacurilor de suferinţă, făcându-i biruitori neînfricaţi a tuturor încercărilor celui viclean şi ale uneltelor lui- Cu credinţă tare şi neşovăitoare, cu credinţă neînfricată, carea nu se clatină la orice bătaie de vânt, carea nu cunoaşte târguiala pentru suflet şi pentru Dumnezeu. Cu omenia părinţilor voştri.

Oare când va veni Fiul omului afla-va credinţă, se întreabă Domnul Isus, prevestind marile ispite şi încercări, luptele şi prigonirile prin cari aveaiî să treacă credincioşii săi până la a doua venire a Sa.

Până trăim suntem întru acestea ispite şi încercări, întru luptă nea­dormită pentru apărarea credinţei care este cel mai scump dar al lui Dumnezeu,

Pentru mine n'a putut fi mai mare mângâiere şi fericire în cursul a-nilor de păstorire, când cu atâta drag v'am cercetat acasă la voi, pe toate văile şi pe toţi munţii, decât statornicia voastră în credinţa părinţilor voştri. Sufletul meu a sorbit din plin putere din această sfântă îmbrăţişare, pentru a duce buna vestire până la cel mai îndepărtat fiu al acestei vlădicii de Dumnezeu păzite. Port în sufletul meu scumpa voastră icoană. Azi trăesc şi prăznuesc împreună cu voi Naşterea Domnului Isus, şi Vă grăesc cu toată căldura sufletului meu, caşi când în trup aş sta în uşa împărătească a bisericii voastre, cum fericit am stat în ziua fericită a petrecerii mele la voi, şi Vă zic şi azi, caşi atunci, ră­mâneţi statornici în credinţa părinţilor voştri. Nu este dar mai mare dela Dum-, nezeu decât acesta, căci fără credinţă este cu neputinţă a plăcea lui Dumnezeu.

Nr 24. CURIERUL CREŞTIN Pag. 177.

Rămâneţi întru credinţa lui Dumnezeu şi întru dragostea darului său. Alungaţi cu tărie dela voi ispita, în orice chip s'ar apropia de sufle­

tele voastre, nu daţi ascultare vicleanului şi uneltelor Iui, cari .umblă să cum­pere sufletele cu făgăduinţe deşarte. V'am spus, şi cu durere Vă spun iarăşi, mulţi sunt vrăjmaşii Crucii lui Hristos, a căror sfârşit este peirea. Feriţi sufle­tele voastre de veninul urii şi al desbinării, ce-1 strecoară în suflete, păziţi dra­gostea frăţească şi creştinească şi pacea lui Hristos să domnească în mijlocul vostru.

Aceasta pace este haina dumnezească a cetăţeanului împărăţiei cerurilor. Aceasta pace este deopotrivă şi podoaba cea mai frumoasă a cetăţeanului vrednic al acestei împărăţii româneşti, care ne-a hărăzit-o Peamilostivul Dum­nezeu întregită.

Luminatul praznic al Naşterii Domnului este stăpânit de cântarea îngerească, revărsată din înălţimea cerurilor ca o dumnezeească binecuvântare : „Mărire întru cele de sus lui' Dumnezeu şi pe pământ pace între oameni de bună voire". Fericit omul care cuprinde această cerească solie şi cu bunăvoireai sufletului său, spre pacea tuturor, preamăreşte cu adevărat pe Dumnezeu. „Feri­ciţi făcătorii de pace că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema".

Dacă făcătorii de pace se învrednicesc a se chema şi a fi fiii lui Dumnezeu, aceştia vor fi şi cei mai buni şi cei mai vrednici fii ai neamului şi ai ţării. In aceste vremi grele cea mai de frunte datorie a fiecăruia, dela cei mai mic până la cel mai mare, iste să fie făcător de pace. Iertător şi împăciu­itor. Să se aşeze mai multă bunăvoire şi pace între oameni. Mai multă pace în familii, mai multă pace în sate, mai multă pace sufletească în ţara întreagă. Mai multă mărire lui Dumnezeu.

Dar pentru aceasta trebueşte mai multă credinţă. Credinţa, părinţilor noştri. Omenia lor întru noi, dela cel mai mic până la cel mai mare. Credinţa să nu rămână cuvânt gol, ci suflet de viaţă dătător. Faptele vieţii însufleţite de credinţă.

Să alerge la izvoarele credinţii tot omul, în orice stare ar fi, în orice slujbă ar fi aşezat, să trăiască după legea credinţii, să aşeze bunăvoire creşti­nească fiecare în lucrarea sa, să trăiască întru toţi Hristos cu lumina darului Său, şi atunci va îi pace pe pământ, pace în suflete şi bucurie în inimi. Atunci toată lucrarea şi viaţa noastră întreagă va fi o preamărire alui Dumnezeu şi va izvori bogată şi cu prisosinţă pacea lui Dumnezeu carea este alta decât pacea lumii. Pacea dreptăţii lui Dumnezeu, carea este alta dreptate decât dreptatea omului. Pacea adevărului care nu se aseamănă ca pacea minciunii. Pacea bi­nelui şi nu a răului. Pacea sufletului nemuritor şi nu a trupului pieritor.

Este pacea vecinică şi nepieritoare. Atunci împărăţia Iui Dumnezeu va fi înstăpânită pe pământ. Împără­

ţia lui Dumnezeu, care, precum zice apostolul neamurilor: „Nu este mâncare şi beutură, ci dreptate şi pace şi bucurie întru Spiritul Sfânt." Rom. XIV. 17.

Din credinţa şi din viaţa creştinească a tuturora, va izvori împărăţia fericită a tuturora: Dreptatea şi pacea şi bucuria sufletească.

Aceasta hotărâre sfântă să fie rodul praznicului luminat: mai multă credinţă, viaţă mai creştinească, mai multă mărire lui Dumnezeu, pentru a ne putea bucura de mai multă pace. Mai aproape de Dumnezeu. Creştine tot mai aproape de Dumnezeu. Spre el îndreptaţi paşii fiilor şi ai fetelor voastre. Sub aripile ocrotitoare ale Fecioarei neprihănite aşezaţi odraslele voastre. Pruncul

Pag. 178. CURIERUL CREŞTIN. Nr. 24.

Isus din braţele Maicei sale Preacurate va aşeza peste capul lor mâna Sa du nezească cu binecuvântare.

Cu tot focul credinţei sufletului nostru, închi ându-ne cu smereni Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos, să ne rugăm: Pacea Ta dă-ni-o Doamne şi toate ni-le-ai dat nouă. Iar Domnul putere po­porului său va da şi Domnul va binecuvânta pe poporul său cu pace.

„Mărire întru celea de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pac între oameni de b una voi re".

„Darul Domnului nostru Isus Hristos cu voi. Dragostea mea cu voi cu toţi întru Hristos Isus. Amin". Gherla, la Naşterea după trup a Domnului nostru Isus Hristos 1927

No.6556 - 1927.

Episcop Dr. Iuliu Hossu.

Această'" pastorală se va ceti din partea Onorat Frăţiilor Voastre po­porului credincios în prima zi de Crâciuni, iar în filii în ziua a doua. Unde sunt mai multe filii, se va ceti şi în a treia zi de sărbătoare.

Gherla, la 25 Decemvrie 1927.

Episcop Iuliu.

Nr. 24. CURIERUL CREŞTIN Pag. 179.

Colectă pentru sinistraţii din Năsătid. \'t>neraţi Fraţi şi Preaiubiţi Fii, Rugămintea ce V'am îndreptat pen­

tru a sări într'ajutor celor desbrăeaţi prin foc în noaptea înfricoşată a pati­milor grănicerilor Nâsăudului istoric, a aflat cald răsunet în sufletele voastre iubitoare. Mulţumită presei noastre, care cu drag a îmbrăţişat apelul nostru, răs-pândindu-1 în ţara întreagă, către jertfa voastră s'a adăugat jertfa scumpă a ce­lor din depărtare: a văduvei din Bu­cureşti şi a credinciosului din Bucovina şi Basarabia.

Cu sufletul plin de mângâiere dau laudă Domnului, rugându-1 să primea­scă jertfa tuturor întru înălţimea ceru­lui, răsplătind cu bogatele sale daruri cereşti ca un Atotputernic. Aceeaş bi­necuvântare presei care totdeauna s'a arătat înţelegătoare şi puternic spriji­nitoare a tuturor acţiunilor de ajutorare.

Ajutorul de 113.165 Lei şi vest­mintele cari au intrat aici în urma a-peiului, precum şi ajutoarele trimise direct în urma acestui apel, comitetu­lui de ajutorare vor fi îndoit de scumpe venind dela suflete pline de dragoste frăţească.

Acest cuvânt de mulţumită Onorat Frăţiile Voastre î-1 veţi vesti poporu- , lui în biserică.

Darul Domnului cu voi cu toţi. Gherla, la 20 Decemvrie 1927.

Episcop Or. Iuliu Hossu. No. 6682.

1. Conspectul ajutoarelor în bani şi vesmintele intrate la Episcopie: Dr. Iuliu Hossu episcop 10,000 Lei Of. parohial Sânicoara 806 „

Vultureni 700 „ „ „ Dobrocina 305 „

Cozla 570 „ Tăşnad 2745 „ Bozieş 231 „ Borşa Uifalău 3800 „ Măierişte 780 „

„ „ Luna de jos 700 „ Zagra 150 „ Mesteacăn 580 ,,

of. parohial Sâmboieni şi Cutca 190 Le 1

55 Drag 450 rt

55 Iclodşi Iclozel 1500 yf 5» Suciul de sus 800 5?

» 55 Cetan 2335 5f

tt Bătarciu, Comlăuşa 700 55

» » Nepos 650 55 » Moişeni 265 5*

55 Surdeşti 450 >r

55 » Bicaz 200 „ s» tt Silivaş 208 W

n V Hăşdate 464 5?

55 55 Buteasa 200 yf

» » Livada 368 ţf

» 55 Năsal 1100 .5

w y> Tetiş 400 5?

H Glod 1040 yf

55 Ardan 200 yţ

55 Agrieş 550 yr

•t Codor 1605 yf

n Căţel 2000 ir

» ; » Ruşii munţi 1000- 55

55 55 Sava 1000 5f

55 i> Măgureni 1000 55"

55 5? Sântioana 343 n

55 Cuzdrioara 2510 yf

n 55 Surduc 582 1T

n 55 Solona 205 tf

tt 55 Ciaca 514 yf

55 55 Copru . 325 55" "

» tt Maieru 500 r> 55 leud 530 »

55 Trip 200 tf

» <? • Chelinţa 1100 tt

55 55 Feldioara 1000' tr

n 55 Lozna şi Cliţ 1800 tr

» 5» Eriu Ghirolt 118 tr

n 55 Mintiul rom. 350 tr

55 55 Cioara 200 tt

}t 55 Giula, Ciumăfaia 609 tr

<5 5» Lemniu, Topliţa 825 tr

tt X Dea Iu mare 448 tr

55 55 C. Mănăştur 878 tr

55 Rodna 1000 tr

>5 55 Coaş 1220 tr

ys 55 Satu nou de sus 1805 tr Bistriţa 4000 tr

» » Ciaba 336 tr

»5 55 Valea UngUraşului 700 tr

tt 55 Telciu 2000 ir

tt 55 Tiha Bârgăului 1514 tf

n y> Cristolţ 1492 t>

Pag. 180, CURIERUL CREŞTIN Nr. 24.1

of. parohial Cristolţel 333 Chiraleş 1020 Soimuş 208 Noţig 370

„ Hăşmaş 250 Cig 1210 Săcălăşeni 1137 Solomon 680 Reteag 8200 Băiţa 800 Satu lung 517 Sânmărtin 220

• „ Cioara 100 Aluniş 454 Naşfalău 200

„ Lemniu 120 „ Băbeni 325

Cehal 300 „ Bârsana 300

Dej 800 Urişor 220

•„ Pribileşti 455 „ Fers'g 316 „ Gherţamare 270 „ Culcea 233

Nimigea de jos 180 „ Canei u 660 „ Ruşor şi filia Vad 518 „ Strâmbu 550 „ Beclean 1868

Sâg 100 Mal 50

„ filia Tusa 1 10 Şinteu 1000 Eriu — Meţentiu 140

„ Sâncraiu 375 Budeşti 345

'/ „ Sârbi 155 Jibou 900

Lei

M. On. 1. Botean prot. Beclean 100 L Nacu. Simion, funcţ. C. F. R. Vatra

Dornei 50 L Col. Dr. N. Stoenescu Câmpulung 50 L. George Horea, oond. C. f. Gherla 1000 L. D-na Măria Steflea Bucureşti 300 L. Cerc. cult. tinerim. univ. "Someşul",

Bucureşti 1000 L. Dr. Alexandru Popescu din Vaslui 100 L. Ing. Liviu Marţian Oraviţa 5000 L. Farmacia Traian Videle Vlaşca 2630 L. Dr. Romulus Poruţiu Buziaş 500 L.

M . On . David Deac prot. onora r Gherla 500

11. Domn. Dr. Octavian Dotnide Chec 1000 L

Banca „Concordia" Gherla 5000 m D. M a n a Mihail Oradea Mare 100 L.' Dr. Teofil L u p u medic senator Su-

, ceava 1000 Henrich Prager, Bucureşt i 500 L. lacob Teutişan din Nuşeni 100 Revsm. Gr igore P o p can. Gherla 500 11 M. On. Ioan Pop, Coseiu 600 L.

Total: 113.165 I b) Afară de aces tea sume, parohial

Borşa (D. Giulei) a trimis o mare can­titate de haine şi albituri.

II. Ajutoarele trimise pe calea Prim-rie : o-raşului Năsăud, conform raportului Nr 4 0 7

(lin 12 Iulie a. c. a) In nu mărar:

Mijlocenii Bârgăului Feldru Reteag Rusul Bârgăului Rebra Blăjenii de sus Mini iu Gh inda Budacul de sus Rebrişoara Revsm. Ii Născuţiu vicar Năsăud 300( R e g i u n e a silvică Bistriţa 250.000 A d m . fonduri lor gănicereşt i 20.000 Funcţ ionar i i Regiune i silvice 8000 Colec ta „Gazeta Bistriţii" 30.000 General Traian Moşoiu 3000

102 Lei 1200 1733

373 1000

185 132 980 550

2020

T o t a l : 3 2 2 . 2 7 5 Lei

b) In alimente şi haine: Mijlocenii Bârgăului — cereale,i R o d n a — haine în val, de 150000 Leu Dej :— alimente în mare canti tate , Bistriţa — al imente în mare cantitate, Feldru — cereale în mare cant i ta te /

a l imente şi haine, Rusu l Bârgăului — cereale şi alimente, R e b r a — cereale, T ă u r e — cereale în mare canti tate, Blăjenii de sus — cereale în mare can­

titate, haine şi al imente, Aldorf şi' P in t i c — cereale,

N'r. 24. CURIERUL CREŞTIN. Pag. 181.

Găureni — cereale şi haine, poienile Zăgrii — cereale, alimente şi

albituri, jvlintiu — cereale în mare cantitate, ali­

mente Nimigea de jos — cereale, Zagra — cereale, alimente şi albituri, Moeod — cereale, haine şi alimente, Cepari — cereale, Prislop — cereale, Terpiu — cereale, Piatra — cereale în mare cant. haine, Ghinda — cereale în mare cant., albituri, Cuşma şi Dumitriţh — cereale şi ali-

s mente, Caila — cereale în mare cant. haine şi

alimente, Şieu Măghieruş — cereale în mare cant

alimente, albituri şi haine. Iad — cereale, albituri, haine şi alimente, Josenii Bârgăului — alimente şi cereale, Budacul de sus —- alimente, albituri şi

cereale, Rebrişoara — haine, Sebiş — cereale, Sieu — cereale şi alimente. Cucutenii pe Sieu — cereale şi haine, Mărişel — cereale pânză. Bârla — cereale şi haine, Ruştior - - cereale şi haine, Sieuţi — cereale, alimente şi haine, Fîoreşti -- haine în cantitate mare, cere­

ale şi alimente, Mogoşeni — cereale, Blăjenii de jos — cereale în mare cant.

alimente şi haine, Sieu Cristur — cereale în mare cant. Maieru — haine în mare cantitate; în valoare de 80.000 Lei. Prundul Bârgăului — haine şi alimente, Arcalia — cereale în mare cantitate şi

alimente, Sudul de j o s — haine în mare cantitate, Sângeorz băi — cereale în mare cantitate

şi haine, Monor — grâu în mare cantitate ali­

mente şi haine,

Controlarea învăţământului religios pri­mar.

Prin ordinul Nostru circular din 31 Octomvrie 1925, de sub No. 5032-1925. (a se vedea în Nrii 2 1 — 22 din „Curierul Creştin" pag. 77—79,) s'au în­credinţat Rdsmii Fraţi Vicari foranei episcopali şi Mult Onoraţii Fraţi pro­topopi districtuali, să Ne înainteze ra­poarte amănunţite (în conformitate cu, Chestionarul acolo alăturat) de două ori în fiecare an, asupra celor expe1-riate cu prilejul vizitelor de control a catehizaţiilor dela şcoalele primare. Tot în acelaş ordin s'a dispus tuturor pur­tătorilor oficiilor protopopeşti să N e trimită la fiecare început de an, cel mult până în 15 Noemvrie, un raport sau conspect sinoptic asupra situaţiei catthetice dela toate şcoalele din dis­trictul propriu, cu informaţiile cuprinse acolo în 5 puncte, adunate dela pur­tătorii oficiilor parohiale.

Drept aceea reîmprospetând ordi­nele Noastre de mai sus, îndrumăm pe toţi purtătorii oficiilor parohiale, ca să trimită la adresa oficiilor vicariale, respective protopopeşti, fără orice alt aviz, în timp de S zile dela primirea acestui ordin, un raport cu datele cuprinse în cele 5 puncte mai sus menţionate despre situaţia catehetică din. parohia sa, la începutul anului şcolar. In acest raport să se arate ex^ct timpul, în care s'au fixat orele de Re­ligiune. Se obsearvă aici, că orele de Religie nu pot fi aşezate pe aceeaş zi a săptămânei, decât în parohiile fără preot local şi Ia o depărtare de peste o Km. dela reşedinţa preotului admi­nistrator.

Având la mână aceste rapoarte, vi­carii şi purtătorii oficiilor protopopeşti Ne vor trimite — fără a mai aştepta după preoţii negiigenţi, împotriva că­rora vom lua măsuri de pedepsire până cel mai târziu în 1 Ianuarie 1928 un „Conspect sinoptic", careva cuprinde situaţia catehetică din parohiile proto-pooiatului său, după modelul mai jos indicat. O copie din acel „Conspect sinoptic" va rămânea la oficiul vica-

Pag. 182. CURIERUL CREŞTIN Nr. 24.

rial respective protopopesc, pentru-ca purtătorul oficiului vicarial, respective protopopesc să aibă înaintea ochilor săi zilele şi orele de cateheză ale preo­ţilor districtuali, cu ocazia inspecţiilor catehetice, ce are să le facă, iar un exemplar Ni se va înainta Nouă, pentru . ca să se poată ţinea sub inspecţie dela centru bunul mers al învăţământului religios.

Purtătorii oficiilor vicariale şi pro-topopeşti îşi vor ţinea de strictă şi conştienţioasă datorie, ca în baza in­specţiilor catehetice, pe cari le vor

face personal, ori prin delegaţi potri­viţi, aprobaţi din partea Noastră îffg cursul anului şi la examenele de sfâr­şit de an, să compîeeteze Chestiona rele catehetice după cea mai bun a lor ştiinţă, apoi să le resumeze îrf| „Situaţia învăţământului religios" formulată din aceleaşi rubrici cuprins" în „Chestionar".

Comunicăm mai jos câte un no formular de „Chestionar", „Conspec sinoptic" şi „Situaţia" finală, pen­tru mai bună orientare a fraţilor vicari şi protopopi.

Chestionar pentru învăţământul religios, de complectat cu ocazia inspecţiilor catehetice de peste an

ori cu ocazia examenelor*)

1. Numele şcolii, unde se face inspecţia. Data inspecţiei.

i. Numele catehetului. Dacă acesta nu-i preot a se arăta numărul şi data autorizării de caHiizare.

3. Câte ore de religie s'au fixat pe săptămână? Sunt ele destule şi sunt bine fixate?

4. Orele fixate au fost ţinute regulai? Dacă nu, câte au fost neglese şi din ce cauză?

5. Elevii au cu toţii manuale aprobate? Dacă nu, lipsa lor cu ce se explică?

6. Observă catehetul planul general ş; special prescris? Nu este întârziat cu materia ? Propune tot materialul, ori prescurtează şi din ce motive? 7."'Face cateiietul lecţii metodice şi este el stăpân pe materie? Cum sunt răspunsurile e l ev i l c? Vede-se din ele solicitudinea

catehetului fată de studiul religiunii.

8. Materia propusă se introduce regulat în registrul şcolii şi dacă nu, pentru ce?

9. Ascultarea' sf. liturghii în Dumineci sărbători se face şi peste iarnă? Face-se totdeauna controlul prezenţei?

10. Elevii de peste 8 ani s'au spovedit şi la Crăciun, ori nu­mai la Paşti? Pentru cei ce se cuminecă întâiaoră, se observă cele prescrise ?

11. Alte observări ale celui ce face inspecţia.

Dat, în------ - ...—la i 192—->

catehet**) protopop, delegat prot .

*) Pe temeiul acestor chestionare se pregăteşte „Situaţia învăţământului religios", care este a trimite P. V. Ordinariat până la data de 15 Iulie a fiecărui an.

**) Contrasemnarea catehetului înseamnă, că a luat act de constatările făcute.

Nr. 24 CURIERUL CKEŞTIN P a g . 1 8 3 .

Conspect sinoptic asupra situaţiei catehetice din parohiile protopopiatului

la începutul anului şcolar .*)

Nr.

cr

t. |

Parohia Şcoala E l e v i i

Orele Catehetul

Nr.

cr

t. |

Parohia Şcoala După clase, ori ( T , .

despărţăminfe | 0

Orele Catehetul

, '.a - 192

Of. protopopesc gr-catolic *) Este a se complecta "n baza rapoartelor dela Oficiile parohiale şi a se trimite P. Ven. Ord i -

nariat până la data de 15 Noemvrie a f ecănii an.

Situaţia învăţământului religios din protopopiatul prezintată în

temeiul inspecţiilor din 192

11 3 4 5 | • b

7-

Parohia ori filia Numele şcolii unde se l'ace

inspecţia. Data inspec­

ţiei

Numele catehe-tului. Dacă acesta nu-i preot, a se

arăta numărul şi data autorizării

de catehizare

Câte ore J e religie s'au

fixat pe săp­tămână? Sunt ele destule şi

sunt bine fixate ?

Orele fixate au fost ţinute re­

gulat ? Dacă mi, câte au fost neglese şi din ce ciusă ?

7 8 Q 10 1 12

Elevii a •• cu toţii manuale

aprobat ? Dacă nu,

lipsa lor cu ce se explică?

Observă catehetul planul general şi special prescris?

Nu este întârziatei] materia? Propune tot materialul, ori prescurtează şi din

ce motive?

Face catehetul lecţii me­todice şi este el stăpân pe materie? Cum sunt răs­

punsurile elevilor? Vede-se din eie solicitu­dinea catehetul ni faţa de

studiul religiunii

Materia pro­pusă se intro­duce regulat, în registrul

şcolii şi dacă nu pentru cc ?

Ascultarea sf. li­turghii în Dumi­neci şi sărbători se face şi peste iarnă? Face-se totdeauna con­trolul prezenţei?

Elevii de peste 8 ani s'au spovedit şi la Crăciun, ori mimai la Paşii ? Pentru ceice se

cuminecă întâia-oară se observă cele prescrise?

Chestionarul şi Conspectul si­noptic se vor face din partea purtăto­rilor oficiului viearial ori protopopesc câte pe o latură de jumătate coală de hârtie, iar „Situaţia" dela finea anului şcolar câte pe două laturi de coală întreagă.

Suntem convinşi, că fiecare preot

păstor sufletesc îşi va face chestie de conştiinţă, din obligamentul ce-1 are personal de a catehiza" pe toţi elevii uniţi din parohia şi filia sa, cum repe-ţit s'a tras atenţia fraţilor preoţi dirr partea acestui Ordinariat, prin dese or­dine conzistoriale. Nădăjduim, că nu vom fi nevoiţi a aplica sancţiunile pe-

Pag . 184. C U R I E R U L CREŞTIN. Nr. 24.

nale prevăzute în sus menţionatul ordin al Nos t ru din 31 Oc tomvr ie 1925, pen­tru preoţii cari se vor găsi negligenţi în împlinirea înaltei şi gravei dator inţe d e a catehizâ, ori că acele Ie vom a-p l i ca numai în cazuri foarte rari.

In aceasta nădejde, cerem asupra

Onora tu l Ioan Băieşiu paroh în Târ l i şua este numit în aceeaş calitate Ia parohia Săsarm (D. Cris turului) .

Din şed. cons . 3 Dec . 1927. No. 6116.

Onoratul losif Fuciec p reo t II. în S i g h e t este numi t paroh la Corneş t i -Fereş t i .

Din şed. cons. 3 Dec. 1927. No. 6500.

Onoratul Gavrilă Găvriîaşiu preot în Saraseu es te numi t administrator local la parohia Cheud (D. Năprăzii).

Din şed. cons. 3 D e c . 1927. No. 60J0.

Onoratul Augustin Fărcaşiu, preot în Teolt iur este numit capelan cu drept de succesiune la parohia Fun­dătura (D. Lujerduiui).

Din şed. cons . 3 Dec. 1027. No. 6200.

Onora tu l Eugen Dragoş, p reo t nouh i ro ton i t es te numit administrator local la parohia Saraseu (D. Sighetu-lui).

Din şed. cons. 3 Dec . 1927. No. 6C06.

Meditaţ i i le Părintelui Vercruysse. Volumul II.

In legătură cu ordinul Nostru din 17 Septemvrie a. c. Nr. 4640 , publicat

î n Nri i . 1 8 — 1 9 din „Curierul Creştin", pr in care am anunţa t şi recomandat că ldu ros procurarea primului vo lum al vesti telor Meditaţii practice ale pă­rintelui Bruno Vercruysse S. I. t raduse în româneşte de Ilustritatea Sa Prea-sfinţitul Dr. Alexandru Nicolescu E-p iscopul Lugojului, — acum cu bucu ­r ie vest im veneratului cler diecezan, că a apărut şi^ volumul al II-lea din aceste Medi ta ţ i i .

Vo lumul are o extensiune de peste

activităţii catehetice a fraţilor preoţi d rul şi binecuvântarea marelui D u m n e ­zeu şi Mântui tor al sufletelor noas t re Isus Hris tos .

Din şed. cons. 3 D e c 1927.

No. 6540

750 pagini, cupr inzând Meditaţ i i le de> pe lunile I u l i e - Decemvrie . Mai are apoi un adaos bogat de meditaţii în onoarea Inimei lui Isus, pentru re înoi -rea sufletească lunară, pentru împărtă­şirea cu preasfânta Taină a Cuminecături i .

Preoţii din păstorirea sufletelor au la sfârşit un tablou despre Duminecile şi sărbătorile de peste an, indicându-se-respectivele meditaţii din cari îşi pot alcătui predicele potrivi te cu Evange-liile noastre orândui te pentru anul bi­sericesc.

Recomandăm deci din nou cu toată ' căldura veneratului Cler procurarea a-cestui tezaur spiritual, î ndemnând fraţii preoţi ia' meditarea zilnică a sfintelor adevăruri vecinice ale Creşt inismului , din cari vor scoate tăria sufletească necesară pentru luptele Domnulu i în misiunea lor de Apostol i ai dulcelui Mântu i to r Isus Hr i s tos .

Preţul 'volumului II. 150 Lei. — Ambele vo lume 300 Lei, legate 4 2 0 L. Se pot procura dela Reun iunea de Mi­siuni din dieceza Lugojului , Lugoj E-piscopie. — (Bana t / şi la L i b r ă r i a Diecezană d i n Gher l a

Din şed. cons. 3 Decemvrie 1927. No. 6480.

USTecrolog1

Cu durere anun ţăm Veneratului Cler, că On. Nicodin c. Paul, fost paroh în Bozinta mică (D. Mireş ) a repausat în D o m n u l în ziua de 1 Sep temvr ie a .c . în anul 6 3 al vieţii şi 36 al preoţ ie i .

Onora t Frăţiile Voas t re să aduceţi la altarul Domnulu i rugăciuni le pii î n ­datinate, pentru od ihna sufletului a d o r ­mitului în Hr is tos Frate.

Din şed. cons. 22 Nov. 1927. No. 6187. I

Episcop Dr. Iuliu Hossu.

Nr. 24. CURIERUL CREŞTIN. Pag. 1 8 5 . .

Duminecă, în 4 Decemvrie s'au împlinit 10 ani decând Pronia cerească în catedrala istorică din Blaj, îmbrăcată în haină de săr­bătoare, a pus pe capul Prea Sfinţitului Domn episcop al nostru, Dr. Iuliu Hossu mitra arhierească, destinându-1 pentru a conduce vasta eparhie a Gherlei. De-atunci s'a scurs un deceniu — scurt în durată ,dar lung şi mare în fapte bogate de u.: a-postolat sfânt.

Aniversarea de zece ani a acestei zile importante în istoria diecezei noastre a fost într'un mod toarte drăguţ prâznu.tă în cer­cul intim al gremiului din Gherla, care a surprins pe Prea Sfinţitul Iuliu — „prin o forţă blândă", precum zicea Prea Sfinţia Sa — cu o serie de serbări plăcute, care într'un mod atât de spontan şi-a imrifestat dragostea şi alipirea faţă de mult iubitul Arhiereu.

In catedrală Prima surprindere este în biserica ca­

tedrală, unde cântă corul bine instruat al clericilor dela Academia de Teologie şi al elevelor dela Şcoala normală diecezană de fete, sub conducerea harnicul profesor Constantin V, Gheţie. In cursul sfintei Liturgii la ectehiile şi la pomenirile Arhie­reului se cântă „Imnul Patronului", frumoasa compoziţie a renumi ului compozitor Fr. Hubic. In bine documentata sa predică ocazională Părintele-protopop local Ioan Coste schiţează activitatea pastorală a Prea Sfinţitului Iuliu şi mulţumind lui Dumne­zeu, pentrucă ne-a dat un astfel de păstor în fruntea eparhiei, a-jnvitat mulţimea, ce se îndesuia în catedrala arhiplină, să înalţe rugăciuni pii către Părintele ceresc, pentru­că pe bunul nostru episcop să ni-1 ţină încă întru mulţi fericiţi ani. La sfârşitul sfintei Liturgii se cântă un Te r>eum solemn.

După sfânta Liturgie se perândă la reşedinţa episcopală

Delegaţiile

cari vin să felicite pe episcopul iubilant. Prima delegaţie este a Clerului gremial,

şi al corpurilor profesorale dela cele două scoale normale diecezane din loc. Nume­

roasa delegaţie este condusă de către Uus-trisimul Domn Dr. Octavian Domide, vi­carul genera! al eparhiei, care prin o cu­vântare ocazională plină de avânt aduce elogii Prea Sfinţitului şi zugrăveşte în culori vii activitatea episcopului sărbătorit pe teren bisericesc : prin înţăleapta con­ducere a acestei eparhii mari şi întinse şi mai ales prin rodul binecuvântat al vizita­ţiilor canonice, ce le-a făcut în toate satele diecezei, vizitând şi cele mai înde­părtate câtunuri, împrăştiate pe celea vâr­furi de munţi, meritând cu dreptul prin acest fapt, fără precedent în istoria Bise­ricii noastre, titlul neperitor de „Episcopul vizitaţiilor canonice"; pe teren social-cultural: prin străduinţele neobosite, pen­tru a exopera văduvelor şi orfanilor de preoţi o situaţie mai. suportabilă şi prin apriga lupta, dusă fără şovăială pentru a putea păstra caracterul confesional al şcoa-ielor diecezene, şi în sfârşit pe teren po­litic: luptând până la eroism, pentru a nu lăsa ignorate şi sfidate drepturile Bisericii noastre, ridicând de atâtea ori cuvânt de energic protest în Senat, când erau ame­ninţate interesele Bisericii unite "române. Cuvintele llustrisimului vicar au fost acom­paniate de consimţământul tuturor celor prezenţi, cari Ia sfârşitul vorbirei au erupt într'un viu şi repeţit strigăt de „ Trăiască".

Adânc impresionat Prea Sfinţitul răs­punde prin cuvinte bine simţite la cuvin­tele pline de dragoste ale Ilustrimului Domn Dr- Octavian Domide, prin care vorbi nu numai gremiul, ci întreaga eparhie. Expune prin câteva cuvinte lupta grea sufletească, prin care a trecut înainte cu mai' bine de zece ani, când la etatea atât de tinără fu chiemat să chivernisească această Dieceză de. Dumnezeu păzită a Gherlei.

Răspunzând la elogiile, ce i-se aduc, Prea Sfinţitul mulţumeşte sfetnicilor săi, cari în~ gremiu şi în afară l-au ajutorat în munca celor zece ani. „Ce biată am făcut — zice Prea Sfinţitul între altele — a fost numai datorin'ţă şi este prea puţin pentru o ade­vărată şi complectă împlire a tuturor dato-rinţelor. Le-am făcut celea ce le-am putut,

Partea, neoficială.

Un deceniu dela consacrarea Prea Sfinţitului Iuliu intru episcop.

- Sărbătorirea gremiului şi a Eparhiei. — Recepţiile. — Serbarea şcolară dela Şcoala de fete. —

- Prea Sfinţitul donează 100.000 Lei pentru văduvele şi orfanii de preoţi. —

Pag. 186. CURIERUL CREŞTIN Nr. 24.

nu pentru laude sau pent ru a fi elogiat, ci spre mai marea mărire alui Dzeu, spre binele Bisericii şi a„Neamului , din care am ieşit. Înainte cu zece ani, în catedrala din Blaj m 'am jurat, „<Să s e lipească limba mea de gâtlejul meu, ducă mă voi uita de tine Sioane", — înţe legând sub acest „S jon" deopot r ivă Biserica şi Neamul meu şi amăsura t acestui ju rământ al meu, pe care nu l-am uitat şi nu-1 voi uita nici­odată, to t ce am •făcut, am făcut u rmăr ind in terese le şi binele Bisericii şi Neamulu i m e u " . — In cadrele răspunsului său, Prea Sfinţia Sa donează o sumă de 100.000 Lei, pentru ajutorarea momentană a văduve­lor ş i a orfanilor de preoţi din dieceză. A p o i către toţi cei prezenţi are câte un cuvân t amical şi un zimbet plăcut, un cu­vânt de mul ţămi tă pentru surpr inderea ce i-s'a făcut.

După delegaţ ia Clerului şi a profeso­ri lor se prezintă delegaţia Reuniunei „Ma­riane" a femeilor din Gher la sub conduce­rea Ilustrei D o a m n e Rozalia Vaida. Cea mai plăcută supr indere , poate, pentru Prea Sfinţia Sa a fost chiar cea cauzată de această Reu­niune, care drep t cadou pentru jubileul de i u ani prezenta Prea Sfinţiei Sale înfiin­ţarea, constituirea, întruparea ei. Cici d u p ă sforţări lungi, porni te de ani de zile abia acum, în vîgilia iubileului din 4 De­cemvr ie s'a înfiinţat şi constituit aceasta „Reuniune" , ,cu rol atât de important pentru societatea din G h e r l a ; — , şi acum s'a în­fiinţat, chiar cu intenţiunea de a face o plăcută surpriză Prea Sfinţitului iubilant. Meritul înfiinţării este a Doamnei prezi-dente Rozalia Vaida, a păr in te lu l -pro topop 1. Costea şi a profesorului Dr. Q. Bob, cari. în m o d neobosi t au alergat pentru a aduna societatea locală la consti tuire. —-Plăcut surpr ins Prea Sfinţitul, donează pentru noua Reuniune suma de 5000 Lei, iar pentru ajutorarea săracilor, ce se va face de către Reuniune la Crăciun, dăru­ieşte suina de 10.000 Lei

Se prezintă apoi delegaţ i i le bisericilor romanc-ca to l ice , a rmeno-catol ice şi a celei or todoxe, se prezintă dl profesor univer­sitar Capidan, în societatea d-lui director al Liceului „Petru Maior", şi a părintelui Straja; apoi dl. inspector şcolar Păcală, dl. conzilier Dr. Carian cu Doamna, în reprezentanţa profesoarelor dela şcoala se­cundară de fete, Doamna Or. Marţiamu, delegatul învăţători lor dl, Neamţu, dl. şef al gărei, Dr. Şt. Varga, şeful poştei, dl. Lochian, Dr. E. P o p şi alţii;

La orele 13 a avut loc la reşedinţă o masă festivă, fiind invitaţii Prea Sfinţiei Sale pe lângă întreg Clerul gremial, dl. profesor universi tar Capidan şi dl Dr. Ştefan Pop, medicul diecezan.

Serbarea „şcolar După vecernie, la orele 5 d. m. s'~

aranjat într 'u onoarea Prea Sfinţitului săr' bători t o foarte b ine reuşită serbare Şcoala normală de fete, de către şcoalel d i ecezane : i cademia de Teologie , Şcoal normală de fete şi de băieţi .

Edificiul şcoalei normale de fete, îm­brăcată în haină de să rbă toa ie prezintă un aspect foarte frumos

începând cu poarta intrării, — împo­dobi tă în stil de triumf, — cor idoa re l e până sus la sala festivă, erau decora t - cu rară măestrie cu brădet verde şi cu flori artificiale. Sala festivă era un leagân de" lux exorbitant, covoare , ţesături, broderii,-tablouri e t c , tot ce a avut şcoala normală de fete mai frumos a pus în v i leag la p r i ­virea Arhiereului şi-a publicului , Par 'că te aflai la impunătoare expoziţie. Acest m o m e n t de armonios aranjament făcea să vezi în femeie simţul estetic. Elevele nor-maliste au ştiut atât de frumos să arate, ce pot şi ce au : pronunţa tu l simţ estetic, prin aranjările făcute sub îngrijirea şi con- :

ducerea d-şoarei Aurelia Suciu, d rectoara muncii serioase ce-i caracterizează întreaga ţinută.

Ora 5 era sosită. Coarde le o rches t r e i societăţii „A. Şincai" se îngânau în al f o n acord pentru executarea p rogramulu i . Con--:5 tra-bassul frânge glasurile g i n g a ş e i | lor viori prin glasul său de bărbat s e r i o s ^

Afară avantgardele co r idoare lo r : e levele" si elevii şcolilor normale prin cântări r e - j petate cu entuziasm de „Mulţi a n i . . , " p r i - ' mese Arhiereu!, care Ia poar tă este îtM tâmpinat cu o vorbire emoţ ionantă ţ inută de neobosi ta directoară a şcoalei de f e t i » d-şoara A. Suciu.

O fierbere sgomotoasă , strigăte r e p e t a t e de „Tră iască" în sală şi apoi totul amuţeş te .

Urmează desfăşurarea puncte lor din-• p rog ram :

1- „Imnul Pa t ronu lu i" de Fr. I I u b i c » cântat de corul mixt al şcoalelor.

2. Vorbi re ocazională, ţ inută de c le r icu l : Coroian .

3. Ochiul inimii mele de A. Bena, co ­rul şcoalei normale de băieţi .

4. „Glor ia în excelsis" de Bor tn iansky, j quartet, societ i tea „A. Şincai" a teologi l o r i i

5. „Pre Tine te l ăudăm" de G. Muz i -cescu, corul şcolilor diecezane.

6. „Concer t biser icesc" de G. Muzi- I cescu, corul şcolilor diecezane.

7. „Zil lerthall" de W. Miiller quartet, ; s cietatea „A. Şincai" a studenţi lor teologia 1

8. Corul damelor din opera Vasul Fan-" I toma de Wagner , corul şcoalei normale^ de fete.

9. Ukrainische Volkslied de Dschumka,-

Nr. 24. CURIERUL CREŞTIN. Pag. 187.

orchestra societăţii „A. Şincai" a clericilor. 10. „Imnul Patronului", cor mixt. In vorbirea ocazională clericul /. Co-

roian din anul IV. reliefează trei momente din pastoraţia Prea sfinţitului Dr. Iuliu Hossu:

a) Vizitaţiile canonice, în care păstorul public caută oaia pierduta, în bordeiele mi­zeriei, în căscioarele celor săraci şi ale ce­lor abandonaţi ;

b) Grija mai mult ca părintească faţă de elementele tinere ce stau sub oblădui­rea Prea Sfinţie Sale în şcoalele diecezane;

c) Lupta parlamentară, în care zădăr­niceşte planul d-lui ministru Goldiş ca şi .Cicero când a zădărnicit conjuraţia Catili-nei. Aminteşte cuvintele P. S. Sale rostite Ia ocazia consacrării Sale în Blaj : „Sâ se lipească limba mea de gâtlejul meu de-mi voi uita de Tine Sioane", cuvinte, cărora ie dă viaţă prin faptele, ce vor răm nea

.dovedite de munca pastorală a unui dece­niu ce a trecut. Imploră ceriul cerşind

-"•uiţi ani cu bătrâneţe albe, ninse de fulgii iernilor din vreinile cari îşi urmează cursul.

Pentru reuşita foarte frumoasă aprogramu-lui merită o deosebită atenţie punctul 6 şi 8 executat de orchestra societăţii „A-Şincai" a studenţilor în teologie, care plimba publicul în lumi orfeice şi a quartetelor melodioase : glasuri cese restrângeau cu aiev-'ratdin la­birintul unei vieţi olimpice. De remarcat

borurile mixte şi „Corul damelor", cântat de eleve. Mulţumită harnicului profesor C. Ghieţe, programul .narei sărbători die­cezane şi a ajuns scopul: reuşita peste aşte-

.ptări. La sfârşitul festivalului micuţul George Forna, elev la şcoala de aplicaţie, cu câ­teva cuvinte drăgălaşe, prezintă Prea Sfin­ţitului un frumos buchet de flori albe, din partea şcoalelor.

Prea Sfinţia Sa, mânat de reuşita ire­proşabilă a întregului festiva', mulţumeşte celor ce au condus şi au dat programul. Publicul pare un sfinx; cu ochii aţintiţi spre Arhiereu, când în vii tablouri cu pu­

tere sugestivă descrie grozăviile războiului turbat, crud şi nemilos, şi durerile sfâşie­toare înăbuşite de vaiete pe paturile din spitalele morţii între anii 1914-18, când făcea începutul apostolatului în zile grele...

Viaţa suferinţelor schingiuitoare ce L'a zguduit atât de mult determinase a rosti cuvintele pricesnei: „Să se lipească limba mea de gâtlejul meu, de-mi voi uita de Tine Sioane", cu ocazia sfinţirii precum mărtu-rirea insuşi Prea Sfinţia Sa. Apoi insistă a-supra multor chestii importante arătând vii mulţumiri faţă de ascultători. încheie .u ale Domnului cuvinte „Pace las vouă, pacea mea o dau vouă : nu vi-o dau, cum o dă lumea.." şi cu ale sfântului Apostol Pa­vel : „Împărăţia lui Dumnezeu nu este mân­care şi beutură, ci dreptate şi pace şi bu­curie întru Spiritul Sfânt". Cuvintele arhie­reşti sunt acompaniate de vii şi frenetice aplauze.

Participarea Eparhiei.

Pelângă spontana sărbătorire a gremiu-lui, la praznicul jubilar al zilei de 4 De­cemvrie a participat întreagă Eparhia. Cu zile înainte au început să sosească şi de atunci zilnic sosesc scrisori multe şi tele­grame numeroase, prin cari Cler şi popor, preoţi şi laici din toate unghiurile eparhiei, şi ale Ţării chiar, prezintă felicitări Prea Sfinţitului şi îşi exprimă urări de bine, de vieaţă şi păstorire rodnică îndelungată.

...Ziua de 4 Decemvrie a fost cu ade­vărat manifestarea spontană a dragostei şi ;

alipirii întregei Eparhii, a tuturor fiilor iubiţi şi iubitori- Şi Prea Sfinţitul Iuliu — deşi nu se gândea Ja serbări — vrând-nevrând a trebuit să sărbătorească cu cei, cari l-au sărbătorit.

Din viaţă un deceniu s'a dus pe aripa1

vremii ce se scurge ne'ncetat din al nimi-ciniciei întunerec S'a dus, şi'n inimile no­astre a lăsat o u rmă: urma reminiscenţelor unui festival impunător.

Riporter.

Sublimul Viflaimului. de Dr. TITUS MĂLAI.

Departe de noi preste mări şi preste tari, în preajma Ierusal imu­lui, la 9 km. spre sud, în regiune ca ldă de palmieri şi .smochini, Ia Viflaim, cuib de vulturi aşezat

între stânci, cetatea lui David, cu iezlea sfântă, aproape 20 do vea ­curi înainte' de aceasta se naşte Cristes. Ce fericit e orăşelul , care

azi numără Ia 8000 locuitori , a-nuine 3800 romano-catolici , 3660 ortodoxi, restul protestanţi, armeni şi mohamodani! Ce fericire ascunde bazi l ica impozanta ridicată de î m ­păratul Constantin, deasupra peşter rei, în care s'a născut Domnul , ce al tar de rugăciune permanentă pentru miile de credincioşi şi vizi-

Pag . 188. CURTERUL CREŞTIN: Nr. 24/

t a to r i , pen l ru c ă l u g ă r i F ranc i scan i , Carmel i ţ i , Sa les ian i , s u r o r i de ca ­r i t a t e ! Ce ferici te c â m p i i l e u n d e păs to r i i p r ivegh ' t au lângă t u r m e , în noaptea c r ă c i u n u l u i şi se desfă­t au î n de l ic iu l ce re sc al c ân t ă r i l o r oas te i î n g e r e ş t i !

S e spune d e s p r e E m i l Zola, a p o s t o l u l n a t u r a l i s m u l u i şi a d e p t u l c u l t u l u i ca rna l a l p l ă c e r i l o r sen-e u a l e , că la L o u r d e s in 1892 p r i ­v i n d casa învech i tă şi s c u n d ă a B e r n a d e t t e i c a r e s'a î n v r e d n i c i t a v e d e a pe F e c i o a r a I m a c u l a t ă , a r fi oftat, cu och i i scă lda ţ i în lacr i ­m i , c ă t r e Lassevre; „ U i t e a c e a s t a e locu l de u n d e a p o r n i t t o t u l ! A c e a s t a e V i f l a i r n u l ! A c e a s t a e i ez l ea ! Ce începu t şi ce r ezu l t a t ! Ce m i r a c o l !

Vi f la i rnul , i ez lea s fân tă , M a m a I m a c u l a t a , p r u n c u l î s u s . î nge r i i , pă s to r i i , mag i i . Ce î n c e p u t de m o ­des t p u r i t a n i s m , de c a n d i d ă s t r ă ­l u c i r e în t r ' o a t m o s f e r ă s ac rosanc t ă !

P r u n c mic , înfăşat , c u l c a t în iezle. E N a z a r i n e a n u l , ca re nu cu­n o a ş t e Por t icu l , n ic i L i c e u l Atene i şi n u u r m e a z ă n ic i m ă c a r ş coa l a de profeţi , în t rece î n s ă pe toii fi­lozofii, poeţi i , p rooroc i i şi r ab in i i , e s t ă p â n pe o şt i inţă m a i l i m p e d e d e cât s o a r e l e şi m a i î na l t ă decâ t c u p r i n s u l u n i v e r s u l u i . I n p e ş t e r a fer i tă de z g o m o t u l l u m i i se naş te Î sus , ca re d u p ă v o r b a l u i Richter , ,cu m â i n i l e s t r ă p u n s e a z g u d u i t d in ţ â ţ ân i î m p ă r ă ţ i i l e şi a î n d r e p ­ta t s p r e n o u ă a l vie mer su l veacu­r i lo r" . E Îsus H r i s t o s i n d i v i d u a l i ­ta tea fă ră seamăn în i s to r ie , p r i n s ă în t r 'o s u p e r b ă d e s f ă ş u r a r e d r a m a ­t ică de i n sp i r a ţ i e d ivină , — căc i omeneş te e sCneexp l i cab i l ă - de cei p e n t r u e v a n g h e l i ş t i . E c ra in icu l ce re sc al l iber tă ţ i i d u p ă p r o m i s i ­u n e a : V e r i tas l ibe rab i t vos " . E î n d r u m ă t o r u l ce lo r n ă p ă s t u i ţ i şi slabi înspre culmile nebănuite şi îe-r i c i t oa re a le d e s ă v â r ş i r e i creşt i ­neş t i , şi a c e a s t a cu forţă i res i t ib i lâ ,

î n c â t far isei i s t r i gă d e s p e r a ţ i : , . \ ' ^ deţi, că n i m i c a n u f o l o s i m ? Iat& toa tă l u m e a m e r g e d u p ă el". E su ­fletul de per fec tă a r m o n i e etică de s u ­b l imă majes ta te , de p r o f u n d ă în--; ţ e l e p c i u n e şi nes t ân jen i t ă forţări „ î n t r i s t a r e a v o a s t r ă se v a întoarce-în t ru b u c u r i e . . . şi b u c u r i a v o a s t r ă n i m e n i n u o va lua d e l a voi" . 1 „ E u s a n t viţa, voi mlădiţele". . . „ln-d ră sn i ţ i , eu a m învins l u m e a " .

In iez lea de C r ă c i u n se află „ F i u l o m u l u i " , c ă r u i a az i i-se îm-ch inâ toa te n e a m u r i l e p ă m â n t u l u i , , de la cele c ivi l iza te până la b r a h m a n i i Indie i , p ie i le-roşi i a le A m e r i c e i , neger i i Af r ice i ş i Pol ineziei . Inr" „ F i u l o m u l u i " g ă s i m pe o m u l în ­zes t ra t cu toate pe r f ec ţ iun i l e r a s -sei o m e n e ş t i , i d e a l u l n e a m u l u i o m e n e s c pen t ru toa te t i m p u r i l e / Nu e g rec nici r o m a n , nici semi t , nici a r i e , ci este p r o t o t i p u l o m u l lu i , D u m n e z e u - o m u l , s t ă p â n u l vea­cur i lo r , din veci şi până în vec i . N u se vo rbeş t e d e s p r e Oristos aşa-;' cu ra e ob ice iu l l a - o a m e n i şi con­s ta tă b u n ă o a r ă Bougaud: „Mare le^ p e l a s g e Homer , m a r e l e e l in Ă e s c h y l , m a r e l e a r a b : J o b , mac­rele j u d e u : Isaia , m a r e l e r o m a n a Taci t , m a r e l e i t a l i a n : Dan t e , m a ­r e l e e n g l e z : S h a k e s p e a r e , marele" f r ancez : Bossuet ' : . El, p r u n c u l d i n iezle este, ca lea „ a d e v ă r u l şi v i a ţ a ' ' p e n t r u toa te n e a m u r i l e , toa te ţările* şi toa te t i m p u r i l e , p u r t â n d de m â ­nă pe cei s lab , l u m i n â n d pe cei î n t u n e c a ţ i car i „-ochi a u şi n u v â d ' y d e s g h i e ţ â n d p r i m â v ă r a t i c la n o u ă r ă s ă r i r e de v ia ţă pe cei cu s u f l e ­tu l s lei t şi înfr igurat .

S u b scu tece le iezle i s i m p l e se" a s c u n d e D u m n e z e u însuş . î s u s Cristos. G e n u n c h i u l n o s t r u se p lea ­că s p r e închinare . Cr i t i ca u n o r s avan ţ i , d e s t r u c t i v i p e n t r u s u p r a ­n a t u r a l u l sfintei s c r i p tu r i , n u este* în m ă s u r a să in f i rme c r e d i n ţ a n o a s t r ă în d u m n e z e i r e a lu i C r i s t o s , c a r e b a z e a z ă pe un fapt i s t o r i c

•sfezunint. d u p ă Brunetiere, î n ur-'^«iAtioarele: „Pe ţ â r m u r u î Geneza -^ t u i u i s 'a a r ă t a t u n b ă r b a t c a r e \qq sine s'a z is şi s 'a ţ inut Durn-

•«e«eu, şi pc c a r e alţ i i l -au măr,-i-iurisit Fiul lu i D u m n e z e u . Cr i t ica • nu poate să s c h i m b e n i m i c d in -.Satura doc t r ine i şi faptelor sa l e" . ' Creş t in i smul celui din iez le se -ridică la d i s t an ţ e i n c o m e n s u r a b i l e d e a s u p r a l u m i n i ţ e l o r a p r o a p e stinse ^ l e a d e v ă r u l u i e t ico- re l ig ios des­coper i t da to r i t ă s t ă r u i n ţ e l o r o m e ­neşti, or i c a r e a r fi i z v o r u l : H o -•mer, Z e n d - A v e s t a , V e d e l e , Platon, Jgtoa or i Virgi l , o r i c u m s 'ar n u m i : Elenism, E b r a i s m , B u d d h i s m , Ta-

^ o r i s m , U m a n i s m or i O c u l t i s m . Renan cons t a t ă î n t r ' u n m o m e n t .de s i n c e r i t a t e : • „E len i smu l e filo­zofie, c r e ş t i n i s m u l este r e l ig iuno . Acela poa te să fie gus t a t , aces ta este v i a ţ ă şi a d e v ă r . La ace l a pă­t rund puţ in i , a ces t a est c o m o a r a

..comuna a o m e n i r e i . Ce a s c u n d cu l i se le eticei de pro­

ven ien ţă o m e n e a s c ă ? Pe un W e r -"ther, B y r o n . N ie t z sche , S c h o p p e n -h a u e r , H a r t m a n n . Voltaire î n c h i d e ochi i şi s b i a r â : „ S ă t r ă i m , să n u filozofăm". P e n t r u c ă fi losofia fără Cristos n u a r e l i m a n de o d i h n ă .

-Orgiile, e g o i s m u l şi s e n s u a l i s m u ! n u sa t is fac pe o m u l c u des t ina ţ i i îna l te p r i n însăş i l e g e a fsrei. Des­pre W e r d r e r s p u n e Harţ: „ W e r -ther î ş i pe t r ece z i le le de ac i î nco lo în t re abs in t , op iu şi m o r f i n ă deo­par te , şi r e v o l v e r u l de a l t ă par te , în cele d in u r m ă s'a a p u c a t de

j d c o o l şi în faţa lu i se r i d i c ă . v i ­z iun i să lba t i ce de s p a i m ă de l i ­r an t ă " . Cu concepţ i i an t imeta f i z ice ş i a n t i s u p r a n a t u r a l i s t e poţ i să dev i i r ege . î n s ă s u p r a n a t u r a l u l a p a r ţ i n e i l umneze i r e i , pe c a r e o m u l d e ­geaba î n c e a r c ă să o u z u r p e , că r ă s p l a t a poa te să- i fie cel m u l t o s p i c i u l a l i ena ţ i lo r , d u p ă s o a r t a lu i Nietzsche f ă u r i t o r u l de „ sup ra ­o a m e n i " .

Din i ez lea de C r ă c i u n p o r n e ş t e

Pag. 189.

d â r a de l u m i n a , c a r e c u p r i n d e ire­zis t ibi l î n t r e g g l o b u l p ă m â n t e s c . Apos to l i i d u c e v a n g e l i u l c reş t in p r i n t r e p ă g â n i , cu p u n e r e a în j o c a c a p u l u i p r o p r i u . In t r e n e a m u r i l e s ă l b a t i c a se c r e i a z â c u l t u r ă şi c i ­v i l i za ţ ie . F ă c l i a c r e ş t i n i smu lu i es te ca izbucnireaL'de foc v u l c a n i c în r e g i u n e a de g h i a ţ â a p o l u k i i s u ­dic. So l i a d r a g o s t e i c r e ş t i ne face să t r e s a r ă l u m e a p l igână ajiifteă până la a t â t a măsu ra t e , d e c a d e n ţ e i , î ncâ t nu-ş i m a i p u t e a sa'ita rifervii t rud i ţ i , decâ t p r i v i n d scene le de s â n g e g l a d i a t o r i c şi s fâş ier i le n e ­v i n o v a t e l o r fiinţe c reş t ine p r i n bes t i i f l ămânz i t e , pe a r e n a de a m -f i rea t ru a Co l soseu lu i din R o m a . A r m a t a R o m a n i l o r s t ă p â n i a i lu-m e i de pe a t u n c i se r e s i m t e de i m e n s a pu t e r e de v i a ţ ă i z v o r i t ă din c r e ş t i n i sm . P a s u l m i s t i c a l u i Isus s t r ă b a t e f io ru l ta inic al c a t a ­c o m b e l o r , u n d e tot m a i s t ă r u i t o r so îna l ţ ă r u g ă c i u n e a la a d r e s a D u m n e z e u l u i , U n u l a d e v ă r a t . I n c l ip i te de c r i ză . pe V i a A p p i a P e t r a î n g r o z i t şi c u g e l â n d u - s e l a pos ib i l i t a t ea p l ecă re i d in R o m a vede pe I sus ş i - L î n t r e a b ă , .Quo vadis D o m i n e ? şi D o m n u l îi z ice „ M e r g în R o m a să m ă ră ­s t ignesc a d o u a o r ă î n l ocu l t ă u " . Op in i a p u b l i c ă p ă g â n ă se s e s i ­zează şi m a i mu l t , c â n d d e o d a t ă îa anu l 64 Nero a p r i n d e R o m a şi — d u p ă re la ţ i i l e l u i Tacit — p u n e v i n a pe „Cr i s t i an i " .

I m p e r i u l R o m a n t rosneş t e d i n î n c h e i e t u r i şi t r o n u l d e c ă z u ţ i l o r cesa r i se p r â v a i o cu î n t r e g s i s t e ­m u l r i tua l i s t i c pol i te is t , c edând lo ­cu l D u c e l u i t r imfă to r , „ L u m i n e i de l a . Răsă r i t " , p r u n c u l u i d i n i ez l ea de Crăciun a V i f l a imu lu i . Milioane-e r e d d e o d a t ă î n I s u s Cris tos , S t ă ­p â n u l m o r ţ i i şi a l v ie ţ i i , c o n f i r m a t p r i n c u v â n t şi faptă D u m n e z e u a d e v ă r a t . Dela p r e d i c a d i n z i u a de R u s a l i i a l u i P e t r u m e r e u şi p e n t r u toa te p o p o a r e l e se v e s t e ş t e e v a n g h e l i a şi se pece t lue ş t e c u

CURIERUL CREŞTIN.

P a g . 190. CURIERUL CREŞTIN

s â n g e de m a r t i r a d e v ă r u l a p o s t o ­l a t u l u i c reş t in , p â n ă la recentele v i c t i m e a l e c r ed in ţ e i î n c r u c e , d in Mexico . P e n t r u c e ? P e n t r u că pu te ­r e a g e n e r a t o a r e de b i ru in ţ ă n e c o n ­d i ţ i o n a t ă es te for ţa d i v i n ă m a i p r e s u s de por ţ i l e i adu lu i . D i n în­c ă t u ş a r e a s a t a n e i î n f r ă ţ i t cu d e s ­f râu l p â n ă la o rg i i l e d e s b r ă e a t e de cel m a i e l e m e n t a r s i m ţ de p u -do&îe, a l e p a t r i c i e n i l o r decaden ţ i

..şi a l e f e m e i l o r pe rd i t e , a d u s e la R o m a t o c m a i de p r i n S i r i a , poa t e s i n g u r b , r a ţ u l l u i I s u s să s m u l g ă v i e t i m i l e î n n u m e l e s t e a g u l u i nou. n e c u n o s c u t d e a l u n g u l v e a c u r i l o r d e b e z n ă m o r a l ă în l u m e a p ă ­g â n ă , s t e a g u l p ro l ibe r t a t e , cu u n c o n s e m n de s a l v g a r d a r e a suf le te lor m a i p r e ţ i o a s e decâ t toată r e p u b l i c a R o m a n ă , a n u m e „Sa ius a n i m a r u m s u p r e m a lex es to" . Cris tos cel n ă s ­

cut în Viflaim n u e o n s t r u e ş t e siş; t eme , ci a r a t ă fapte, r e z u m â n d „ D e n u fac l u c r u r i l e T a t ă l u i mei n u - m i credeţ i , i a r ă de le fac, de n u - m i c rede ţ i m i e , credeţ i l u c r u r i l o r m e l e " .

Cu tot d r ep tu l b a z e a z ă sf. A ugus Un c r e d i n ţ a noas t r ă în d u m n e ­ze i r ea lu i Cris tos , pe fapte le de | mos t r a t i ve a le A t o t p u t e r n i c i e i sa le | Zice: „Mul t se înşea lă ce ice soeo iese, că noi c r e d e m în Cris tos î&ri de a n u m i t e ind ic i i de sp re Cris tos şi ce indic i i po t să fie m a i c la re , decâ t ace lea pe ca r i noi a c u m h vedem prez i se şi î m p l i n i t e ? "

Cât s u b l i m se d e s p r i n d e d i n a mos fe r a cand idă a peş t e r e i Vifla i m i c e cu iezlea v ră j i t ă de paş i i Dumnezei re i î n v e s m â n t a t e î n corp şi scu tece omeneş t i !

Diverse. Prea Sfinţia Sa Domnul Episcop

Dr. Iuliu Hossu, s'a supus Luni în 12 1. c. unei operaţii chirurgicale şi actualminte zace bolnav în Cluj. Deşi faptul, câ Prea Sfinţia Sa za­ce şi sufere, ne atinge foarte du­reros, cu mângăiare anunţăm, că o-peraţia a reuşit foarte bine si sta­rea generală a Prea Sfinţitului este pe deplin satisfăcătoare — mulţu­mită Bunului Dumnezeu, care a as­cultat rugăciunile pii ale acelora, cari ne-am rugat $i ne lugăm pen­tru a trece iară zguduire durerile hoalei. Starea actuală a bunului nostru Arhiereu este atât de bună, că avem toată speranţa, că in cu­rând se va putea reîntoarce în mij­locul nostru.

Să rugăm cu evlavie pe Docto­rul doctorilor, ca să redea cât mai

îngrabă deplina sănătate Părintelui Episcop, pehtruca pe deplin reîn-i sănătoşat să poată relua cârma e | | parhiei, fiii căreia cu atâta dragostt privesc spre înalta sa persoană. I

Dorim tuturor cetitorilor noştri Săr­bători vesele si fer ic i te .

Hirotonirile s'au amânat In urma boa-lei Prea Sfinţiei Sale Domnului Episcop hirotonirile anunţate pentru sărbătoarea-Naşterii Domnului şi Mântuitorului Nostru Isus Hristos s'au amânat până la o dată nedeterminată. Pecât suntem informaţi, \i proximele hirotoniri vor primi mai mulţi clerici absolvenţi Darul Preoţiei.

1 Decemvrie în Gherla. In amintire unirii dela 1 Decemvrie 1Q18 în Catedrală s'a oficiat „Te Deum" solemn, la care, pelângă Clerul gremial au participat toate şcoalele diecezane din loc.

După masă la orele 5 şcoalele din loc. -' Academia de Teologie, Liceul, Şcoalele normale şi cea secundară au dat un pro-; gram pompos şi variat: conferinţă, decla-mări, dansuri naţionale e tc . . . Sala teatrului j spaţios şi odaia din imediata apropiere fost supra saturată de teologi, liceişti, ci-

No. 24 .

yjleste, normaliste, preparanzî şi de nume­roşii orăşeni.

DI. profesor T. SHnţiu deschide festiva­lul prin o conferinţă despre însemnătatea ^ilei- Hlevii Ciplea, Apa.ru şi Cotârla s'au dovedit de buni declamatori. Fetiţele şcoa-•lei civile cu dansuri şi gingaşe mişcări au delectat publicul.

Societatea „A Şincai" a clericilor a fost ];> înălţime dând dovada demnităţii carac­terului academic.

- «Satira 111" avu impresionismul emines­cian prin felul cum a fost declamată de xlericul Dunca. Clericii Oltean, Petrovan şi Coste, jucând excelent fragmentul din «Zorile" de I. losif, produc groază şi com­pătimire în spectatori — faţă de preotul ideal, măcelărit în mucegăita carceră din

. vremile deL patruzeci şi opt. Redeşteaptă mult sentiment naţional.

„Imnul nopţii", corul „Air francais" quartetul executat de Radu, Breban, Cos-muţn,Şuteu. „ Dschumka" chanson populaire Ukranienne, executate de orchestra societăţii concertul clericului Radu împrăştie feerice ecouri. Unde tainici se deslipeau de pe clapele pianului ce-şi făcea acompaniamen­tul prin gingaşa mână de rară măestrie a D-nei Bota. Programul zilei, deşi lung, a fost reuşit. îndeosebi punctele Societăţii „A. Şincai'"deşi au fost puse la finea pro­gramului, au stors potop de aplauze din marele bloc al auditorului îndesuit in spa­ţioasa sală.

Prin glasul ţării d e : „Salus patrie" pre­şedintele societăţii, clericul I. Coroian, în-chie programul. . . Infireazâ pericolul ver­tiginoaselor curente noui, arătând naţiona­lismul, ca singura stea magică de călăuză în soartea vieţii ce ne zimbeşte par'că ironic. . .

Felul prezenţei în public deşteaptă în oraş o deosebită atenţie faţă de studenţii teologi. Deşi clericul Albu V., conducăto rul părţii artistice, era absent, muzicanţii şi

-coriştii au dus la bun sfârşit corul şi mu­zica. Societatea teologilor aduce vii mulţu­miri Dnei Bota pentru sprijinul dat, ase­menea D-lui profesor Ghieţie prin faptul

xă dă o deosebită atenţie în calitate de îndru­mător al mişcării artistice din sânul societăţii.

(Cm).

Conferinţa profesorului Dr. T. Mălai la Cluj. Cu o oarecare mândrie sufletească pentru gremiul nostru ţinem să notăm, că harnicul nostru profesor de Teologie, Cla­risimul Dr. Titus Mălai a ţinut în 8 Dec. c. o bine reuşită conferinţă: „In drum spre Dumnezeu", în cadrele seriei de conferinţe pentru intelectuali aranjate de Reuniunea femeilor unite din Cluj „Sf. Măria". Iată, ce scrie ziarul „Patria" din Cluj despre această bine reuşită conferinţă :

CURIERUL CREŞTIN P a g 191.

„Distinsul profesor al Academiei teolo­gice din Gherla, d. dr Titus Mălaiu, a ţinut o conferinţă savantă, pentru intelectuali, despre nizuinţa supremă a tuturor oameni­lor din toate timpurile, nizuinţa spre Dum­nezeu.

Cu o erudiţie, ce-i trădează şcoala ger­mană şi, nu mai puţin, deprinderea marilor autori catolici, d-sa a căutat să demonstreze absurdul tendinţelor de strivire a Iui Dum­nezeu, care există, în baza unor principii desvoltate de conferenţiar, după tipicul apologeticelor.

începe prin povestirea legendei unui Cristofor din sec III: Un păgân voia să servească celui mai puternic stăpân şi a întrat în slujba regelui. Dar la un ospăţ, regele a tremurat la auzul uuor cântece cu satana ; aşa dar — şi-a zis omul — satana e mai mare domn decât regele şi a întrat în slujba satanei- Dar satana a tremurat în faţa crucifixului, şi aşa ajuns-a păgânul în slujba lui Crist, servind pe cel mai niare Domn în cer şi pe pământ. Omul îşi caută stăpânul.

Toată lumea nizueşte spre Dumnezeu, dar pe căi diferite. Unii, destructiv, dau asalt lui Dumnezeu voind a-l strivi, alţii umilindu-L sau dispreţuindu-L.

Nitzsche a spus că Dumnezeu este râul cel mare şi trebue distrus pentru elibera­rea omenirei. Mulţi alţi savanţi şi filosofi au încercat strivirea Celui Atotputernic, în­cepând asemenea lui Faust, dar isprăvind cu Wagne'r, căci sufletul omului nu con­ţine Alfa şi Omega, şi înlăturând credinţa din sufletul său n'are ce pune în loc.

Lenau. - De când şi-a pierdut credinţa şi-a pierdut şi liniştea. Schopenhauer striga Mein Oott, Mein Gott pe patul de moarte şi Ia o observare a medicului a răspuns, că filosofia pesimistă n'are înţeles, dacă în boală nu caută pe Dzeu. Cere preotul, dar discipolii se îngrijesc să nu-şi discrediteze opera printr'un act inconştient pe patul morţii. Tot aşa Voltaire.

Totul se clatină fără credinţă, zice Schiller, iar Ooethe interpretează pe Faust în sensul, că după pierderea credinţei, ni­mic nu saţiază pe om.

Materialismul exclude spiritul, dar nu se poate admite întreaga cultură, produsul cel mai de preţ, să se datoreze felului de nutriţie a omului. Căci atunci care este hrana care trebuie geniilor?

O teorie absurdă ştiinţificeşte. S'a în­cercat demostrarea pe cale ştiinţifică a a-cestor teorii şi neizbutind cinstit s'a recurs Ia fals de clişee, în legătură studiul orga­nismului fără organe, produs Ia întâmplare. Moniimul nu prinde. Darvinismul nu este dovedit pentru savanţii adevăraţi. Nici teo-

Pag. 192 CURIERUL CREŞTIN No. 24;

ria că omul a devenit om prin sifilizarea mai­muţei .

Dar omul de azi perzându-şi credinţa, nu este ferici t cu toate invenţiile ştiinţifice, pent rucă fericirea are altceva la bază.

Dualismul din om nu se va putea în­lătura pentru simplul mot iv că o cer unii în numele libertăţii ştiinţei. Ateismul nu este justificat nici prin pretenţia de a nu fi retrograzi , căci atunci s'ar cere descon­s iderarea întregei civilizaţii, nici prin pre ­tenţia, că nu cred ceeace nu văd.

Setea după Dumnezeu se ceteşte în o-peri le celebre . An ima naturali ter crist iana zice Tertul ian.

„Cele nevăzute ale lui Dumnezeu prin făpturi s'au făcut cunoscu te" . Existenţa lui

Dumnezeu poate fi demostra tă din con tem­plarea cosmosului infinit, aşa de matemat ic ordonat , caşi din observarea lumei orga­nice celei mai microscopice .

Raţiunea noastră mărturiseşte existenţa l u i ' D u m n e z e u din a rmonia desăvârşi tă a na tur i ' , căci după cum desfăşurarea unor forte armate p resupune un comandan t , tot aşa desfăşurarea forţelor naturale p resupune un creator şi îndreptă tor .

Simţul c o m u n al omenirei mărtur iseş te acelaş l uc ru : oameni i din toate t impur i le şi din toate locurile au crezut în forţe supranatura le , în Dzeu.

Atei sunt azi puţini şi în afară de o m e ­nire. Nici defectele preoţi lor nu alterează nimic din valoarea absolută .a re l ig ie" .

După informaţiile ce le deţ inem conferinţa s'a ţ inut în sala prefecturii d in Cluj în faţa unui public foarte n u m ă -ros fiind sala tixită, şi în acelaş t imp foarte variat, profesori universi tari , corpul profe­soral al academiei or todoxe, gazetari , l ume din societatea înaltă, studenţi universitari etc.

Materialul documen ta r al conferenţ iaru­lui a fost adunat cu neobicinui t lux de abonden ţă şi noutate . A stârnit admiraţ ia genera lă bogăţ ia datelor din domeniu l ştiinţei celei mai moderne , al etnografiei şi cele din domeniu l filosofic şl al ştiin­ţelor naturale, după cele mai recente cer­cetări, (vb.)

Moartea Cardinalului Bonzano. O ştire sinistră,. sosită din Roma ne a-nunţă, că agilul Cardinal Ioan Bon­zano, fost timp de mai mulţi ani, rec­tor al Univerzităţii şi Colegiului Urban de Propaganda Fide în ziua de 26 Noemvrie a. c. a trecut la celea veci-nice. Moartea lui, sosită atât de tim­puriu şi Ia o etate — relativ — foarte

tinără, lasă un mare gol în sacrul Co legiu al Cardinalilor, iar Biserica uni versală pierde pe unul dintre cei mă* activi şi mai puternici stâlpi ai să :

Trecerea din aceasta vieaţă a Cardina lului Bonzano ne atinge dureros şi gr noi Românii, căci — fiind el mar apreciator şi admirator al caracterelo şi elementelor româneşti — noi pier dem pe un sincer amic şi binevoito al Românilor şi al cauzelor româneşti Bunul Dumnezeu sâ-i facă parte cu drepţii!

Noul Primate al Ungariei. Aflăm, că Pre Fericitul Părinte al Romei la scaunul d arhiepiscop din Esz tergom şi de Pr imat al Ungar ie i — devenit vacant prin moar t Cardinalului Csernocn, fostul Pr imate — numit pe Părintele Iustinian Seredi, că lugăr Benedictin, bărbat de rară erudiţi şi un mare literat al Bisericii.

, Părintele Seredi în proximul Conzisto papal va fi creiat Cardinal şi încurând v fi apoi consacrat .

A apărut cea mai bogată carte de ru găciuni de Ioan Genţ 160 pagini , pe har tie fină (velină). Cupr inde toate celea d lipsă pentru cantori , elevi, intelectuali şi po por. Rugăciuni de demineaţa , de seara, f Mânecat şi Inserat, în t reagă Sf.-ta Liturghie Mânecatul şi Inseratul de Sâmbăta şi Du mineca pe toate opt glasuri le (Laudele, Lu­minătoarele, Stilurile învierii, Catavasiile Troparele şi condacele Sărbători lor şi al Dumineci lor) . Mărturisirea, Cuminecarea p rohodu l şi Cununia . Rânduia la Catavasii-lor de pesie an, colinzi, cântări în Vtnere Mare şcl. Acat ; stul , Paraclisul şi lecturi di Sf.-tul Alfons de Liguori.

Cea mai boga tă şi mai ieftină carte d rugăciuni . C o s t ă ; legată în pânză fină pes i tot cu cruce de aur 80 Lei.

Cei ce doresc legătură în piele cu bor dură aurită şi cruce de aur vor mai trimit 100 de Lei în plus (total 180 Lei).

Legătură în piele cu bordură s implă 6 de Lei în plus, (adică total 140 Lei).

C o m a n d e l e se fac la Părintele Dr. Aloi sie L. Tăutu, profesor de teologie în Ora.; dea-Mare, sau la Redacţia „Vesti torului Oradea . După 20 exemplare vândute se d unul grat is (îri pânză). S e află de vânzar şi la Librăria Diecezană din Gherla.

Nr. 24. CURIERUL CREŞTIN. Pag. 193 .

La Librăria Diecezană .r~

se află de vânzare:

minunata operă de Vercruysse

MEDITAŢII, volumul I şi II. -Traducere de P. S. Sa Episcopul Lugojului

Dr. ALEXANDRU NICOLESCU Preţul ambelor volume 300 Lei. plus porto

In ediţia Bibliotecii din Gherla, seria III.

Manual de cateheze practice volumul I

indispenzabila călăuză pentru preoţi în pro­punerea studiului Religiunii- — Preţul 50

Lei, plus porto postai.

In ediţia Bibliotecii din Gherla, seria II. următoarele:

Nr- 1. Adevărata Biserică a Domnului Isus Hristos.

Preţul 15 Lei. Nr. 2. Datorinţele creştineşte ale bărbaţilor.

Preţul 6 Lei.

Nr. 3. învăţătură creştinească pentru femei. Preţul 6 Lei.

Nr. 4 învăţături pentru tinerii feciori. Preţul 6 Lei.

Nr. 5. învăţături creştineşti pentru fetele fecioare.

Preţul 6 Lei plus (la toate) porto postai.

A apărut în editura

ALEXANDRU ANCA Cluj o carte de cuvântări pentru cununii:

„Pus- ai pe capetele lor cunună de Gheorghe Mânzat preot-protopop onorar

aprobată de Ven. Ordinariat de Gherla sub No. 4721 — 1927.

Comande se pot face la Librăria Alexandru Anca Cluj şi Ia Librăria

Diecezană Gherla.

Redacţia şi Administraţia

C U R I E R U L U I C R E Ş T I N Şi

Librăria şi Tipografia Diecezană doreşte tuturor cetitorilor şi cli-

jg enţitor săi SĂRBĂTORI FERICITE!

Pag . 194. C U R I E R U L CREŞTIN. Nr. 24m

D E C R E T E L E

Concili i lor Provinciali I. şi II. se află de vânzare la Librăria Diecezană,

Gherla. — Piaţa Unirii 13. Preţul unui exemplar 100 Lei, plus

por to postai.

LIBRĂRIA DIECEZANĂ, Gherla se află de vânzare

Teologia Dogmatică volumul I. şi volu­mul II. de I. P. S. Sa

Dr. Vasile Suciu.

Preţul unui volum 2 5 0 Lei, plus por to postai .

Asor t iment boga t de tot felul de

rechizite cancelariale necesare pentru

Oficiile protopopeşt i şi parohiale.

Protocol exhibitor, legat în pânză

2 8 0 Lei.

Matricula Botezaţilor, Cunnnaţilor,

Morţilor, legată în p â n z ă 2 8 0 Lei.

P ro toco l pent ru Raţiuni 280 Lei.

Protocol pen t ru Liturgii, predici,

tarte postulă, protocol de şedinţe 180 L.

T o t felul de tipărituri — ext ra ­

se matr iculari , informaţ iuni periodice,

d ip lome pent ru cantori , coaie pent ru

raţ iuni , statul activ şi pasiv etc. —

toate în ediţie n o u ă ; hârtie fină, cer­

neală, peniţe, creioane, t amponur i , etc.

în preţ r edus şi calitatea cea mai bună .

Fu rn i zăm sigile şi ş tampile pent ru

Of i c i i ! Toa te comenzi le se execută

p r o m p t şi cu reîntoarcerea poştei.

'l Mare atelier pentru construcţia de

| I c o n o s t a s e î Şi

A l t a r e cu pictură sacră de icoane

artistice. Keresztesi S. Tâşnad (jud. Sălaj).

Proiecte şi schiţe servim gratuit, la cerere

§ 1 0 - 6

IN TIPOGRAFIA. DIECEZANĂ se efeptuesc tot felul de imprimate, necesare cancelariilor. Cu plăcere luăm la tipar: O p u r Broş :ri, Bilanţe şi Anunţuri fune^rale, de' îjSjj godnă şi de cununie, Circulare, Invitări, etc tot felul de lucrări ce se ţine de arta tipografică;

| C o m a n d a ţ i I LÂ L I B R Ă R I A ANCA | — Cluj — N

| „CĂRAREA FERICIRI!" g C a r e de. rugăciuni de preotul Q. MÂNZAT. g Conţine 368 pag. cu 26 capitole mari şi dife-m rite rugăciuni la orice ocaziune, fiind apro-g bate de P. S. "1 episcop de Gherla Dr. Iuliu G) Hossu Nr. 5 8 1 - 1925. M Legată în carton tare pentru şcolari 100 L. g „ „ pânză fină cu cruce aurită 140 „ g „ „ piele lux, pe hârtie velină .80 „ w „ „ „ „ şcl. pentru dame 350 „ (|> Nou! Nou!

„Domnului să ne închinăm" Carte de rugăciuni pentru elevi în leg. tare ?5 1. Predici la morţi 00 Lei, — Predici p.

postul mare 50 Lei. Ţpnfnn poporale 15-31) Lei I GCUi C şco lare 15—30 Lei

Monoloacje şi dialoage 10 — 15 Lei. Album de modele româneşti (250 motive) 100 L.

Porto recomandat costă 5—30 Lei. MARE DEPOZIT DE CLOPOTE

dela 25 kg. în sus . Ornate bisericeşti . Odăjdii Prapori eto.

I c o a n e f r u m o a s e tot feiul în diferite mărimi

Lei 70 Lei 100 Lei 160 Lei ?30

Lei 6 5 0 - 8 5 0 — Cereţi preţ curent detaliat - 20—11

I Pentru partea neoficială răspunde: Dr. Virgil Bâlibanu.

In mărime de 33/43 In mărime de 52/40 In mărime de 47/63 In mărime de 74/55 In mărime, de 72/100

Tipografia Diecezană, Gher la 1927