Gheorghe Florian

download Gheorghe Florian

of 98

  • date post

    10-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    178
  • download

    4

Embed Size (px)

Transcript of Gheorghe Florian

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU Facultatea de psihologie

Psihologie judiciar(Suport de curs)

Autor Lector univ. dr. Gheorghe Florian

Bucureti 2007

1

Sintezele care urmeaz sunt doar o introducere n problematica actual a psihologiei juridice. Ca urmare, n cele 14 teme supuse ateniei, sunt punctate doar cteva aspecte considerate eseniale, cu sperana c studenii vor citi mai mult din bibliografia recomandat, astfel nct, atunci cnd vor ntlni asemenea probleme n practica profesional, s le abordeze constructiv. Am adugat la sfrit dou studii recente privind motivaia infracional i penitenciarele supraaglomerate, considernd util cunoaterea modului n care psihologii ptrund n profunzimea lumii criminalitii i a justiiei contemporane. Lucrnd n prezent,psihologii lucreaz de fapt pentru generaiile viitoare...

2

1 - Cauzele i costurile criminalitii1 Factori favorizani ai criminalitii n concepia O.N.U. 2 Indicatori de patologie social care pot determina creterea criminalitii 3 Structura costurilor criminalitii

1. - Factori favorizanti ai delicventei stabiliti in 1990 la al VIII-lea Congres ONU privind criminalitatea: 1. saracia, somajul, analfabetismul, absenta locuintelor bune si ieftine, sistem de invatamant si formare inadaptat. 2. nr.crescand de cetateni fara perspectiva de insertie sociala si agravarea inegalitatilor sociale 3. disocierea legaturilor sociale si familiale agravata printr-o educatie parentala inadacvata, educatie ce face deseori conditiile de viata dificile 4. conditiile dificile pe care le cunosc oamenii ce migreaza spre oras sau alte tari 5. distrugerea identitatii culturale de origine, rasismul si discriminarea ce pot crea dezavantaje in plan social al sanatatii si al angajarii in munca 6. degradarea mediului urban mai ales insuficienta echipamentelor colective in anumite cartiere favorizand delicventa 7. dificultatile create de societatea moderna de a se insera corect in comunitate, in familie, in mediul de munca si in scoala si a se identifica cu o cultura 8. abuzul de alcool, droguri si a altor substante a caror dezvoltare e favorizata de factorii mentionati mai sus 9. multiplicarea activitatilor legate de crima organizata mai ales de tradic de droguri si tainuirea obiectelor furate 10. provocarea mai ales prin mass-media a ideilor si atitudinilor ce sunt surse ale violentei, inegalitatii si tolerantei.

3

2. - Indicatorii de patalogie social care pot influena rata criminalitiiI Indicatori biologici si medicali 1. discriminarea natalitii 2. cresterea alterrilor psihosomatice 3. reducerea discriminarii caracteristicilor sexuale 4. reducerea mediei de vrsta n grupul afectat II Indicatori economici si industriali 1. cresterea instabilitii profesionale 2. cresterea absenteismului la locul de munca 3. reducerea productivitii individuale 4. cresterea somajului forat 5. cresterea numrului de greve III Indicatori criminologici 1. cresterea delicventei juvenile 2. cresterea numrului de sinucideri 3. cresterea gradului de indiferenta fata de delicte 4. cresterea gradului de perversitate si gravitate a delictelor IV Indicatorii politici 1. fragmentare social si politic 2. consolidarea nationalismelor regionale 3. apariia liderilor subversivi 4. emigrarea masiv V Indicatori culturali 1. interes pentru primitiv, anormal, exotic, probleme sexuale 2. intensificarea intelectualismului si a planificarii obsesionale 3. declinul credintei religioase, pierderea semnificatiei sensului vietii si al destinului cosmic 4. intensificarea activitatilor de derivatie (jocuri, distractii indecente, jocuri riscante)

4

3. - Costurile criminalitiiExist patru tipuri de costuri : 1. costurile represiunii: costurile funcionrii instituiilor cu atribuii n domeniul combaterii criminalitii poliia, jandarmeria, parchetele, tribunalele, penitenciarele, probaiunea, specializarea personalului acestor instituii; 2. costurile proteciei : firmele de paz, asigurrile, serviciile paz din magazine, sistemele de alarma si protectie, case de bani, blindaje, transportul valorilor, costul avocatilor 3. costurile prevenirii : gardienii publici, protectia martorilor, protectia victimelor, protectia copiilor, iluminatul public, specializarea personalului de prevenire din politie, jandermerie, probatiune; 4. costuri asociate criminalitii: decesul victimei (pierderi productive viitoare, prejudiciu moral, cheltuieli de nmormntare), vatamarile corporale, expertizele, accidentele rutiere, incendiile provocate, furturile din magazine, furturile de autoturisme, agresiunile cu mna armat, revoltele i tulburarile ordinii publice, emiterea cecurilor fara acoperire, fraude economice si financiare (eludarea impozitelor, nedeclararea veniturilor), infractiunile in constructia de locuinte, falsificarea de moneda, fraudele vamale (eludarea taxelor, exportul illicit si pierderile se substanta pentru economie), profitul din proxenetismul stradamal si hotelier, profitul din traficul de droguri si alcool. Nu pot fi cuantificai urmtorii factori : vietile distruse, reactiile de razbunare, neincrederea ce survine in relatiile sociale, schimbarea obijnuintelor, izolarea autoimpusa, frica, pierderile turistice si culturale.

5

2 - Delicvena juvenilS. Glueck (1934): Cauza delicvenei minorilor e reprezentat de acele elemente care, luate separat, nu pot explica delincvena juvenil. Axiome ale educaiei 1. binele se nva doar de la cel care te iubete 2. copilul ia ca model n via pe printele fericit 3. copilul ia ca model n via pe printele care progreseaz

Teoria integrativ privind etiologia delincventei juvenile ( Caplan Le Blanc, 1993) Delicvena juvenil are la baz 4 factori explicativi: 1 - legturile sociale investitia copilului in activitati sociale (timpul acordat) angajamentul fata de institutii (religie, familie, sport)

2 - allocentrismul (orientarea ctre ceilalti, capacitatea de a te interesa de altii pentru ei insisi) cu cat educatia in familie este mai pro-sociala, cu atat ea protejeaza mai mult impotriva delicventei juvenile 3 constrngerile informale (provin din partea persoanelor intime) formale (provin din partea institutiilor) externe (din anturaj) interne (normele morale asimilate si interiorizate) 4 - expunerile la influente si oportuniti antisociale Mecanismele devenirii infractionale I. coeficient de inteligen slabstim de sine scazuttulburri de conduit nespecificeinfractiune II. tulburri de conduiteec scolarsubestimare de sinecautare compensatorie a identitatiiinfractiune

6

Stadiile dezvoltrii activitii delicvenei la minori

1. Stadiul de apariie (8-10 ani) - infractiuni omogene si benigne (sunt luate ca o copilarie dar atrage atentia frecventa) 2. Stadiul de explorare (10-12 ani) - infractiunile se diversifica si se agraveaza. 3. Explozia (in jurul varstei de 13 ani) - predomina furtul prin efractie. 4. Conflagratia (in jurul varstei de 15 ani) - furturi si spargeri de automobile, comert cu droguri, atacul asupra unor persoane. 5. Debordarea (17-18 ani) apar forme subtile si violente. Aceste stadii coexista cu inadaptarea scolara, revolta familiala, consum de droguri si alcool, promiscuitate sexuala.

Tipologia delicvenei juvenile a. Ocazionala: 80% din adolescenti trec prin asa ceva; exprima deficiente in relatiile cu parintii, dificultati scolare, asocieri cu delicventi. Prevenirea se face prin actiuni asupra familiei, protectie asupra bunurilor, atragerea in activitati comunitare. b. De tranzitie: la 10% din adolescenti; apare intr-o perioada in care abunda dificultatile pentru minorul respectiv. Este o delicventa exploziva i pe un fond de dezangajare interpersonal. c. Delicventa stabilizat: la 1% din adolescenti; este o activitate persistent care se poate transforma intr-un mod de via.

7

3 - VICTIMOLOGIEDefinitie Victimologia - ramur a criminologiei care studiaz personalitatea victimei, interactiunea dintre agresor i victima i evoluia sociodinamic a situaiei. Noiuni frecvent utilizate: - impresionabilitate victimal: victimele infractorilor cu guler alb ( sunt imbracati frumos, suscita increderea) - cmp victimal - are trei componente: fptaul, victima i catalizatorul actiunii (cel care declaneaz mecanismul mativational) - infractorul victim: copilul maltratat ce devine agresor - victimta latent: atractia pe care unele personae o exercita asupra infractorului (personae singure, vrstnice, naive, cu fatalism afiat) - infractiune fr victim : incestul consimit ntre majori, consum de droguri - victim nespecific: publicul larg, comunitatea - victima intmpltoare - din eroarea infractorului - factor victimogen = anumite pericole profesionale, stil de via dezordonat, conditia fizica (persoanele slabe din punct de vedere fizic ) Istoric : Hans von Hentig a scris un articol despre rolul victimei n infractiune ntrun ziar din Koln (14 septembrie 1934). In 1940 el public lucrarea Criminalul i victima sa , inspirat de o nuvel austriac n care un personaj spunea : eu asasinul i el victima suntem amndoi vinovai dar el mai mult dect mine .

Prima tipologie a victimelor elaborat de Hans von Hentig : 1) victima izolat 2) victima apropierii socio-topografice devine victim din cauza relatiilor care se stabilesc ntre cei ce impart un spatiu restrins 3) victimele unei mari neliniti vitale se expun n momentele de sinceritate 4) victime agresive, nechibzuite, supuse unor capricii nestpnite

8

5) victime lipsite de rezisten n faa unei voine mai tari de care dau dovad infractorii ( adolescenii, persoanele foarte n vrst )

A doua tipologie descris de Hans Von Hentig : 1) tinerii pentru c nu au experienta de viata 2) femeile - din cauza atractiei sexuale sau a averii pe care o poseda 3) vrstnicii - din cauza slabiciunii fizice si a faptului c sunt bnuii c au bani albi pentru zile negre 4) consumatorii de alcool sau de droguri 5) emigrantii deoarece nu cunosc limba, sunt creduli 6) indivizii a