GHEORGHE DUMITRAŞCU - TIPOMOLDOVA si actiune romaneasca.pdf · DREPT, MASTER ÎN DREPT...

9

Transcript of GHEORGHE DUMITRAŞCU - TIPOMOLDOVA si actiune romaneasca.pdf · DREPT, MASTER ÎN DREPT...

GHEORGHE DUMITRAŞCU

GÂNDIRE ŞI ACŢIUNE ROMÂNEASCĂ

ÎN CREAREA

STATELOR UNITE ALE EUROPEI:

DE LA MICA ANTANTĂ

LA UNIUNEA EUROPEANĂ

COLECŢIA OPERA OMNIA

AVERTISMENT: GH. BUZATU

Coperta: Cristian Almăşanu

Redactor: Aurel Ştefanachi © Tipo Moldova Editura Tipo Moldova este acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (C.N.C.S.I.S.) 99/2010

Tipo Moldova, E-mail: [email protected] www.tipomoldova.ro

Coordonator Colecţie: Gh. Buzatu, Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România

Consultant ştiinţific:

Lector univ. dr. Bogdan Ştefanachi

Proiect editorial: Roxana Alexandra Costinescu

Iaşi, 2011

COLECŢIA OPERA OMNIA

Printed in Romania

CAPITOLELE J ŞI R ŞI SUBCAPITOLELE AII ŞI MI SUNT SCRISE

ÎN COLABORARE CU AURELIU DECEBAL DUMITRAŞCU,

ABSOLVENT AL FACULTĂŢILOR DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI

DREPT, MASTER ÎN DREPT ADMINISTRATIV EUROPEAN.

Se închină această carte acelora dintre specialiştii şi ziariştii români care au luat asupră-le

datoria, nu uşoară, de a informa, onest şi cât mai detaliat, opinia publică românească

asupra a ceea ce înseamnă, de fapt, prin esenţă şi urmări, aderarea României la organisme

internaţionale, regionale şi continentale, în primul rând la Uniunea Europeană.

AVERTISMENT

Este o mare plăcere să-l recomand Cititorului pe excelentul meu coleg

şi prieten – Gheorghe Dumitraşcu, Profesor şi Istoric. Nu insist întrucât,

consider, am spus deja totul. Iar cartea de faţă ne oferă, în acest sens, un nou

şi strălucit argument.

Căci, autorul, departe de-a ne propune o nouă pledoarie pentru UE –

nici nu-mi imaginez că am putea consemna cu certitudine: câte vor mai fi fost

în fapt? - , ne oferă un bilanţ al opiniilor anterioare despre europenism şi

românism, mai ales de la noi, dar, mai presus de orice, trecându-ne şi prin

Anton Pann, le supune criticii şi unei evaluări ştiinţifice adecvate,

demonstrând în chip argumentat ceea ce până acum am respins, prea adeseori

şi încă prea categoric, anume faptul că, în materie de construcţie într-adevăr

istorică, cum ar fi UNIUNEA EUROPEANĂ, în mod sigur, noi, românii,

întrucât aşa ni-e felul, pur şi simplu, ne-am grăbit. Cu alte cuvinte, am ajuns

prea repede unde trebuia ori – cine mai ştie – unde nu trebuia…

Şi, acum, ce-i de făcut?

Mergem înainte ori o luăm de la capăt?

Într-un atare context, evident, CARTEA colegului Gheorghe

Dumitraşcu are un mare merit, de vreme ce ne îndeamnă le serioasă

meditaţie şi se constituie într-un temeinic ghid.

Să ne obişnuim a învăţa din propriile erori, dacă nu şi ale altora!

Iar autorului să-i transmitem, în această zi aniversară, un sincer şi

călduros LA MULŢI ANI!

Gh. Buzatu

Iaşi, 25 septembrie 2011

5

CUPRINS

A.- UN FEL DE INTRODUCERE 11

I. Ce-şi propune cartea. Locul ei în istoriografia română a problemei

II. Lumea în care se desfăşoară acţiunea: „România şi Uniunea

Europeană”

III. Excurs bibliografic iniţial

11

17

25

B.- „ROMÂNISMUL S-A ÎNVĂŢAT PRIN EUROPENISM“ 33

I. Cum se pune problema?

II. Despre modelele europene ale civilizaţiei şi culturii române

III. Intelectuali români „caută“ Europa, pentru a oferi Ţărilor Române

modele de construcţie modernă, în toate domeniile

IV. Românii „participanţi“ în Europa. La ea acasă.

V. Modelele europene ale românilor şi României moderne: englez,

francez, german, italian (?) 1. „Anglia – model în cultura română modernă“

2. Modelul german

3. Modelul francez

4. Se poate vorbi despre o influenţă – cât un model – italiană şi

elveţiană?

VI. După 1944, au încetat legăturile României cu lumea?

33

37

38

40

42

42

45

48

51

53

C.- DESPRE APRECIEREA IDEII ŞI REALIZĂRII UNIUNII

EUROPENE, ÎN CERCURI ŞTIINŢIFICE ŞI POLITICE ROMÂNEŞTI,

PÂNĂ SPRE 1950

55

I. Introducere şi motivaţie

II. Sociologul român Dimitrie Gusti, analizând şi preţuind iniţiativa şi

opera lui Aristide Biand

III. Bun român şi un mare european, Nicolae Titulescu

Preambul

1. Uniunea Europeană, eludată sau minimalizată în opera lui

Titulescu?

2. Excurs prin opera publicată a lui Nicolae Titulescu în problema

Uniunii Europene, conform devizei sale „prin regional, de la

local, la universal“

3. „Nicolae Titulescu – précurseur de l’Unité Européenne“

55

59

64

64

67

69

75

D.- UNIVERSITĂŢI DIN ROMÂNIA ACORDĂ TITLURI DE

DOCTOR ÎN DREPT PENTRU O TEZĂ PRIVIND STATELE UNITE

ALE EUROPEI (1935) ŞI O ALTA PRIVIND ATITUDINEA

ROMÂNILOR FAŢĂ DE IDEEA FEDERALISTĂ /PARTE, ŞI EA, A

IDEII UNIUNII STATELOR EUROPENE/ (1946 )

81

Motivaţia capitolului

I. Lucrarea de doctorat a lui V.I. Feraru, privind Uniunea Statelor

Europenei

81

81

6

II. Lucrarea de doctorat a lui George Ciorănescu- Românii şi ideea

federalistă- p. 7-18 /Contribuţia lui Aurel Popovici

87

E.- TREI MARI GÂNDITORI ROMÂNI (OCTAVIAN TĂSLĂUANU,

CONSTANTIN PAPANACE, IOSIF CONSTANTIN- DRĂGAN) ŞI

PLANURILE LOR DE UNIUNE EUROPEANĂ ŞI

INTERCONTINENTALĂ, CONCOMITENT ŞI DIFERIT DE CELE

ALE LUI KALERGI ŞI ARISTIDE BRIAND

99

I. Obsesia europeană a lui Octavian Tăslăuanu. Prospectul privind Statele

Unite ale Orientului. Paneuropa şi Europa

1. Introducere

2. Statele Unite ale Orientului

3. Confederaţia Orientului

4. Paneuropa şi Orientul

II. Constantin Papanace, autor al unui proiect de Uniune Balcanică,

Uniune Sud-Est Europeană şi Uniune Europeană, la jumătatea secolului

XX

Introducere

1. Construcţia euro-mondială postbelică, în concepţia lui

Constantin Papanace. Ideile primare

a. Fermentul aromân, element fundamental al ideii

realizării Uniunii Balcanice

b. De la „Fermentul aromân“ la „Pro-Balcania“

c. Constantin Papanace expune fundamentele politice ale

Uniunii Balcanice/parte, ea însăşi, a Uniunii Europene/

III. Iosif Constantin Drăgan- unul dintre marii constructori ai Europei Unite

1. Introducere şi motivaţie

2. Revista „Bulletin européen” a Fundaţiei Europene Drăgan, în

fapt, organ de presă al unei Europe Unite

3. Fundaţia Europeană Drăgan, revista „Bulletin européen”, editura

„NAGARD” pot susţine, chiar şi numai parţial, ideea că sunt şi

contribuţie românească

d. Declaraţie de principii

e. Structura şi conţinutul pe probleme al revistei „Bulletin

européen”

f. Care sunt preocupările concrete ale revistei „Bulletin

européen” în problema ideii Uniunii Europene. Problemele

populaţiei

g. Obsesiile marilor organisme ale Europei Unite şi ale

revistei „Bulletin européen”

h. Alte câteva obsesii ale revistei şi ale unei Uniuni

Europene

i. Câteva consideraţii privind revista „Bulletin européen”

după prăbuşirea comunismului

99

99

103

106

110

115

115

117

127

127

128

130

7

F.- VIZIUNI ROMÂNEŞTI CONTROVERSATE ASUPRA UNIUNII 143

I. Democraţia Uniunii Europene acceptă întrebări incomode şi nu

respinge altuia, dreptul de a contesta

Introducere

1. Pentru Uniunea

2. Pentru Uniunea Europeană? Da! Dar cum trebuie să fie ea?

3. Şi alţi europeni de frunte gândesc ca noi şi vor o Uniune

Europeană echitabilă. Şi viabilă

II. „Transparenţa opacă”- boala copilăriei lărgirii Uniunii Europene, în

condiţiile în care, pentru Apus, identităţile Estului par a fi doar exotice

143

143

144

146

152

156

G.- INTEGRAREA ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ.

ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ MAI UŞOR ACCESIBILĂ

167

H.- BĂTĂLIA PENTRU ROMÂNIA 187

I. Bătălia pentru România. Iniţial, problema intrării României în NATO

şi UE

1. Introducere, poate neinspirată

2. Problema intrării României în NATO şi UE

3. Propaganda pro-aderare

II. Viziunea românilor asupra Uniunii Europene şi a problemelor ei, care-i

afectează

1. Din nou despre aderarea României la UE, problemă care e mai

complicată decât ni s-a prezentat nouă, oficial/ dar a existat ceva,

„oficial”, cât de cât, concret?

2. Presa românească se zbate să facă lumină în problema UE,

măcar pentru cititorii ei

3. Românii despre diferite modele pe care ni le „oferă” Europa

4. Probleme pe care integrarea în UE le creează României

5. Problema extremismului în cadrul UE şi România

187

187

188

192

207

207

211

212

214

216

I.- CÂTEVA DINTRE LUCRĂRILE CELE MAI IMPORTANTE ALE

ISTORIOGRAFIEI ROMÂNE, PRIVIND INTEGRAREA

EUROPEANĂ: MAI ALES CELE SEMNATE DE DUMITRU SUCIU,

VALENTIN LIPATTI, VIOREL ROMAN ŞI TITU GEORGESCU

223

J- CONSTITUŢIA UNIUNII EUROPENE, CA OBSESIE ŞI CA EPISOD 241

Introducere

I. Constituţia Uniunii Europene vs Constituţia URSS

II. Epopeea Constituţiei Uniunii Europene

III. În locul Constituţiei Uniunii Europene, un simplu tratat

IV. Constituţia Uniunii Europene, în viziunea altor istorici, jurişti,

oameni politici români: Silviu Curticeanu, Ion Jinga, Dumitru

Mazilu, Stelian Scăunaş

1. Secretarul şi consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu-

Silviu Curticeanu

241

241

243

245

247

247

8

2. Alte viziuni româneşti asupra tratatului de constituţie: Dumitru

Mazilu, Stelian Scăunaş, Ion Jinga

252

K. - ORGANISMELE INTERNAŢIONALE CONTEMPORANE DIN

CARE ROMÂNIA FACE PARTE 257

I. Introducere: probleme ale relaţiilor externe ale UE/ fapte, puncte de

vedere ce impun, în ultimă instanţa, nu doar ca noţiune, ci şi ca

realitate, o politică externă a Uniunii Europene, ca mare putere a lumii/

II. Din trecutul contribuţiilor româneşti la ideea şi realitatea unităţii

europene, în perioada socialistă (1965-1989)

1. Introducere

2. România şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în

Europa

III. Problema aderării şi locului României în NATO

IV. România la Consiliul Europei

1. Consiliul Europei în bibliografie românească

2. Despre activitatea unor parlamentari români din Delegaţia

Permanentă a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a

Consiliului Europei 1995-2000

V. România la Zona de Cooperare Economică a Mării Negre

257

261

261

264

271

280

280

284

300

L.- CULTURA NAŢIONALĂ- FUNDAMENTUL IDENTITĂŢII DE

POPOR, NAŢIUNE, STAT

305

I. Câteva moto-uri interesante

II. Titluri aleatorii din presa românească

305

305

M.- FEDERALIZAREA, PROCES CARE PRIVEŞTE, ÎN MOD

EXPRES ŞI IMPERATIV, ŞI ROMÂNIA

331

I. Globalizare şi federalizare

II. Regionalizarea României în interiorul şi la graniţele sale

III. România – „ţintă” a ideii şi politicii de dezmembrare statală, încurajată

sau dusă şi de forţe străine interesate

IV. Problema existenţei statelor naţionale şi Uniunea Europeană. În acest

context, problema existenţei României contemporane şi viitoare

V. Iredentismul maghiar reprezintă o mare primejdie, care împietează

chiar asupra credibilităţii şi viabilităţii Uniunii Europene

331

346

349

357

363

N - PRINTRE ULTIMELE LUCRĂRI SPECIALE PRIVIND

INTRAREA ŞI LOCUL ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

377

O. CONTRIBUŢII ROMÂNEŞTI, ORIGINALE ŞI MAI RECENTE, LA

DEFINIREA ŞI PERSPECTIVA UNIUNII EUROPENE

391

P - OARE TOATE PĂCATELE PE CARE LE COMITEM NOI, ASTĂZI

ŞI MÂINE, LE PUTEM REPROŞA UNIUNII EUROPENE?

411

9

I. De pildă, mult difuzata problemă a homosexualităţii, a lesbianismului şi

altor mizerii care se află la loc de cinste în conducerea şi în conduita

UE şi SUA

II. Pedofilia

III. Teroare, droguri, satanism

IV. Analiză de caz pentru Uniunea Europeană: Obsesia maghiară…

refacerea Ungariei Medievale, prin pretenţia asupra unor teritorii din

Ucraina, Slovacia, Serbia. Desfiinţarea Statului Român Unitar

411

414

416

417

R- ULTIMUL CAPITOL: PERSPECTIVE BĂNUITE, DAR NU

EPILOG. DILEMA EXISTENŢIALĂ A UNIUNII EUROPENE: O

UNIUNE CARE ŞTERGE IDENTITĂŢI, REALIZÂND UN STAT

UNITAR CENTRALIZAT- DAR, PARADOXAL, SFÂŞIAT DE

BLOCURI PARLAMENTARE, IDEOLOGICE, PARTIDISTE- SAU O

UNIUNE CARE RESPECTĂ, ÎN LIMITELE FIRESCULUI ŞI

ISTORIEI, SPECIFICUL IDENTITĂŢILOR STATALE

COMPONENTE, INTERDEPENDENTE

443