I. ANALIZA BILANTULUI FINANCIAR

Analiza financiara = arta exploatarii informatiilor contabile cu scopul de a cerceta conditiile de echilibru financiar al intreprinderii si de a masura rentabilitatea finaciara.  

are carater retrospectiv; nu se limiteaza la starile financiare ci studiaza toate

informatiile generale pe plan economic si monetar din sectorul interprinderii.

Analiza in tendinta = reprezinta tipul de analiza cel mai utilizat care presupune calcularea la intervale regulate(cel putin 3 ani)a aceleasi baterii de indicatori ai situatiei financiare si comentarea acesteia.

Primul pas in analiza financiara este retratarea bilantului( trecerea de la bilant contabil la bilant financiar),urmat de calcularea unei baterii de rate care sa acopere toate aspectele vietii intreprinderii.

  Dupa ajustarea dintre lichiditatea activului si exigibilitatea

elementelor de pasiv, se realizeaza delimitarea alocarilor si resurselor in functie de participarea la cele 4 cicluri financiare fundamentale care structureaza operatiunile intreprinderii, si anume:

ciclul de exploatare; ciclul de acumulare a resurselor si angajarea acestora in alocari

durabile; ciclul de repartitie; ciclul de ajustare globala.

1. Semnificatia patrimonialaA. Principii generale: Logica semnificatiei patrimoniale a bilantului -lichiditate

respecta urmatoarele 3 principii de baza: conceptul de intreprindere este pur patrimonial; elementele bilantului sunt clasificate in functie de

lichiditatea si exigiblitatea lor; echilibrul financiar al bilantului este sesizat pornind de la

notiunea de fond de rulment-lichiditate. 

BILANT FINANCIAR PATRIMONIAL:

ACTIV IMOBILIZAT:ACTIV IMOBILIZAT:

-valori imobilizate;-valori financiare.

RESURSE PERMANENTE:RESURSE PERMANENTE:

-capitaluri proprii;-datorii pe termen mediu si lung.

ACTIV DE RULMENT:ACTIV DE RULMENT:-valori de exploatare;-valori realizabile;-valori disponibile.

DATORII PE TERMEN DATORII PE TERMEN

SCURTSCURT

B. Activul financiar:

IMOBLIZARI NECORPORALE- CHELTUIELI DE STABILIMENT+IMOBILIZARI CORPORALE+IMOBILIZARI FINANCIARE(cu durata>1an)+ACTIVE CU DURATA>1AN=ACTIV IMOBLIZAT SAU FINANCIAR LUNG=ACTIV IMOBLIZAT SAU FINANCIAR LUNG STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS+AVANSURI SI ACONTURI VARSATE AFERENTE COMENZILOR+CREANTE CLIENTI SI CONTURI ATASATE+CREANTE DIVERSE+CAPITAL SUBSCRIS-APELAT NEVARSAT+CHELTUIELI CONSTATATE IN AVANS+VALORI MOBILIARE DE PLASAMENT+DISPONIBILITATI=ACTIV DE RULMENT SAU FINANCIAR SCURT=ACTIV DE RULMENT SAU FINANCIAR SCURT

Lichid

itate

cresca

toare

Lichid

itate

cresca

toare

Activul imobilizat sau financiar lung agrega partea majora a

imobilizarilor necorporale, corporale si financiare, din care se retrateaza:

partea imobilizarilor financiare cu durata < 1 an; partea imobilizarilor financiare considerate non-valoare.

Activul de rulment sau financiar scurt regrupeaza: valoarea de exploatare; valori realizabile; valori disponibile.  Clasificarea elementelor de bilant in functie de lichidiate si

exigibilitate poate genera numeroase clasamente arbitrare, fiecare analist financiar aplica propria metoda de retratare a bilantului pe care o foloseste in functie de obiectul studiului sau.

C. Pasivul financiar

CAPITAL+PRIME DE EMISIUNE+ECARTURI DE REEVALUARE+REZERVE+RAPORT

= SITUATIA NETA= SITUATIA NETA

+SUBVENTII DE INVESTITII+PROVIZIOANE REGLEMENTATE

= CAPITALURI PROPRII ”CONTABILE”= CAPITALURI PROPRII ”CONTABILE”

-CHELTUIELI DE STABILIMENT-CHELTUIELI DE REPARTIZAT PE MAI MULTE EXERCITII-PRIME DE RAMBURSARE AFERENTE OBLIGATIUNILOR-ECART DE CONVERSIE-ACTIV-ECART DE CONVERSIE-PASIV

= CAPITALURI PROPRII ”FINANCIARE” SAU FONDURI PROPRII= CAPITALURI PROPRII ”FINANCIARE” SAU FONDURI PROPRII

+PROVIZIOANE PENTRU CHELTUIELI+PARTEA PE TERMEN LUNG A DATORIILOR FINANCIARE,COMERCIALE SI DIVERSE

= RESURSE PERMANENTE= RESURSE PERMANENTE

+PROVIZIOANE PENTRU RISCURI+PARTEA PE TERMEN SCURT A DATORIILOR FINANCIARE, COMERCIALE SI DIVERSE

= DATORII PE TERMEN SCURT= DATORII PE TERMEN SCURT

Exig

ibilita

te d

escre

scato

are

Exig

ibilita

te d

escre

scato

are

Ca parte componenta a pasivului financiar, fondurile proprii regrupeaza fondurile care provin de la asociati sau de la viitori asociati sau de la creditori care suporta o parte a riscului intreprinderii. Pentru a se obtine fonduri proprii nete se deduc din fondurile proprii, urmatoarele: obligatiuni convertiblie sau rambursabile in actiuni; certificatele de investitii; conturile curente stabile ale asociatilor.

Creditele participative se pot adauga fondurilor proprii pentru calculul capacitatii de indatorare , intrucat acestea detin urmatoarele caracteristici esentiale:

sunt rambursabile dupa restul pasivului exigibil si imediat inaintea fondurilor proprii; renumerarea lor cuprinde o parte fixa si o parte legata de rezultatul intreprinderii.

CLASIFICAREA DATORIILOR IN ANALIZA FINANCIARA

Dupa durata: datorii pe termen lung (>7ani); datorii pe termen mediu (intre 2 si 7 ani); datorii pe termen scurt (<1an). Dupa natura lor: datorii financiare; avansurile si aconturile primite aferente comenzilor in curs; datoriile de exploatare; datorii diverse; datorii aferente imobilizarilor si conturi atasate; conturile de regularizare pasiv ca venituri constatate in

avans.

Datorii pe termen mediu si lung: provizioane pentru riscuri si cheltuieli; datorii financiare > 1an care includ titluri subordonate

cu durata nedeterminata; datorii aferente imobilizarilor; conturi curente asociati. Datorii pe termen scurt(<1an): provizioane pentru riscuri; datorii din exploatare; dividente; conturi curente daca se avanseaza fonduri neblocate. Datorii bancare pe termen scurt: credite de trezorerie; bilete la ordinul bankerului; bilete de trezorerie.

Provizioanele sunt elemente aparte si se reclanseaza in functie

de scadenta riscurilor, astfel:

provizioane pentru riscuri (pierdere de schimb, amenda, litigiu, pierdere pe piata la termen)- datorii pe termen scurt; provizioane pentru risc si cheltuieli: datorii pe termen scurt sau mediu; provizioane pentru cheltuieli de repartizat pe mai mute exercitii

– datorii pe termen mediu si lung; provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli cu scadenta incerta

sau necunoscuta - datorii pe termen mediu si lung.

2. Semnificatia functionala A. Principii generale:

Analiza functionala a intreprinderii se concentreaza pe activitatea de productie de bunuri si servicii, care angajeaza nevoile de finantare si nevoile de fond de rulment.

Scopul analizei functionale este de a reprezenta, la un

moment dat, stocurile de alocari si resursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare a intrepriderii si de a asocia fiecarui ciclu un indicator de echilibru.

Accentul este pus pe NFR (nevoie de rulment) si pe modul

de finantar e RFR (resurse in fond de rulment), distinctia arbitrata dintre datoriile pe termen lung si concursurile bancare curente nu mai este de actualitate: se considera indatorarea intreprinderii in asamblul sau.

 

ACTIVACTIV PASIVPASIV

VALORI IMOBILIZATE=Active imobilizate in afara exploatarii: -> necorporale; -> corporale; -> financiare.+Active imobilizate de exploatare: -> necorporale; -> corporale; -> financiare.

FINANTARE STABILA=Capitaluri proprii-Cheltuieli de repartizat+Provizioane pentru riscuri si cheltuieli+Amortismente si provizioane aferente imobilizarilor+Datorii financiare-Prime de rambursat aferente obligatiunilor.

FOND DE RULMENT FUNCTIONAL

ACTIV CIRCULANT DE EXPLOATARE=Stocuri si in curs+Avansuri si aconturi varsate pentru comenzi+Creante de exploatare+Alte creante de exploatare+Cheltuieli de exploatare in avans.

PASIV DE EXPLOATARE=Avansuri si aconturi primite pe comenzi+Datorii furnizori si conturi atasate+Datorii fiscale si sociale+Alte datorii de exploatare+Venituri de exploatare in avans.

NFR DE EXPLOATARE RFR DE EXPLOATARE

Creante diverse+Capital subscris neapelat+Valori mobiliare de plasament+Cheltuieli in afara exploatarii in avans

Datorii aferente imobilizarilor si conturi atasate+Datorii fiscale+Alte datorii in afara exploatarii+Venituri in afara exploatarii in avans

NFR IN AFARA EXPLOATARII RFR IN AFARA EXPLOATARII

DISPONIBILITATI CONCURSURI BANCARE CURENTE SI SOLDURI CREDITOARE LA BANCI

TREZORERIE POZITIVA TREZORERIE NEGATIVA

BILANT FUNCTIONAL

B. Alocari durabile brute: ( alocarile stabile)

- sunt legate de ciclul de investitii si corespund notiunii contabile de imobilizari, ele sunt estimate in valoare bruta si cuprind:

echipament productiv (activ imobilizat de exploatare); alte active imobilizate (activ imobilizat in afara exploatarii); nevoile de fond de rulment; disponibilitatile. C. Resurse durabile brute: (resurse stabile)

- sunt cele care in momentul crearii lor (resurse interne) sau in momentul achizitiei lor (resurse externe) erau putin exigibile sau deloc si erau destinate capitalurilor proprii, mai putin capital subscris neapelat.

Aceste resurse se compun din: finantare proprie(fonduri proprii, amortismente si provizioane; indatorare financiara.

3. Fondul de rulment(net global) A. Semnificatia patrimoniala:  Fondul de rulment este un indicator de echilibru financiar

al intreprinderii precum si o marja de securitate solicitata de catre creditorii pe termen scurt, care variaza in functie de sectorul de activitate al intreprinderii si de natura activului de rulment al acestuia.

  Metode de calcul : 1. FOND DE RULMENT = RESURSE PERMANENTE - VALORI

IMOBILIZATE SI FINANCIARE; 2. FOND DE RULMENT = ACTIV DE RULMENT - DATORII PE

TERMEN SCURT.

Regula echilibrului financiar minim spune ca fondul de rulment lichiditate trebuie sa fie pozitiv, dar exista domenii de activitate, cum ar fi : transport, comert etc, care tolereaza si un FR negativ.

Principiul de echivalenta cronologica afirma ca detinerea de active pe termen lung al caror grad de lichiditate este redus solicita dispunerea resurselor pe termen lung cu slaba exigibilitate.

Principiul fundamental al finantarii consta in a face sa corespunda fiecarui post de activ un post de pasiv cu durata echivalenta.

Echilibrul financiar : rezulta din ajustarea fluxurilor financiare lungi; depinde de fluxurile care provin din: - cheltuieli de investitii; - soldul operatiunilor financiare; - surplusul monetar degajat de intreprindere.

  Detinerea unei marje de securitate in caz de depreciere a stocurilor,de creante nerecuperabile, este in interesul oricarei intreprinderii, de aceea prezentam:

Operatiunile care majoreaza marja de securitate:

cresterea resurselor permanente: - cresteri de capital prin aport in numerar; - rezerve; - subventii de investitii; - conturi curente blocate; - imprumuturi pe termen mediu si lung.

diminuarea valorii imobilizate si financiare - cesiuni, reduceri de imobilizari; - dotatii in contul amortismentelor; - rambursari de credite pe termen lung.

Operatiunile care diminueaza marja de securitate:

cresterea valorii imobilizate si financiare; diminuarea resurselor permanente: - distributia rezervelor, dividentelor; - pierdere neta; - rambursari de imprumut pe termen lung sau a

conturilor curente blocate.

Fondul de rulment trebuie apreciat in functie de numeroase variabile si, in special, de natura activitatilor intreprinderilor, de mediul sau economic si social o problema de arbitraj intre securitate si rentabilitate, deoarece o diminuare a FR antreneaza o crestere a rentabilitatii, concomitent cu o crestere a riscului de insolvabilitate.

FR acopera in mod grafic o parte activului de rulment si, de

asemenea, reprezinta un procent cert din cifra de afaceri a intreprinderii.

In general marja de securitate este urmatoarea: Fond de rulemnt ≈1 la 3 luni de cifra de afaceri Cifra de afaceri  Fond de rulment ≈20% Activ de rulment  Pentru intreprinderii industriale : Fond de rulment ≥ 1/7 Activ circulant

Confruntarea resurselor stabile si a alocarilor stabile

constituie fondul de  rulment net global (functional).

 FOND DE RULEMNT NET GLOBAL =FOND DE RULEMNT NET GLOBAL =

CAPITALURI PROPRII+AMORTISMENTE SI PROVIZIOANE+DATORII FINANCIARE(CU EXCEPTIA CONCURSURILOR BANCARE CURENTE SI A SOLDURILOR CREDITOARE LA BANCI)-ACTIV IMOBILIZAT IN VALOARE BRUTA

B. Semnificatia functionala

FR functional difera de FR lichiditate prin: utilizarea valorilor brute ale imobilizarilor; integrarea imobilizarilor financiare realizate intr-un interval mai

mic de un an; includerea amortismentelor si a provizioanelor pentru depreciere

printre capitalurile proprii; integrarea in resursele stabile a partii indatorarii a carei scadenta

este mai mica de un an; neintegrarea in resursele stabile a datoriilor mai mari de un an

legate de ciclul de exploatare sau care sunt clasate in NFR in afara exploatarii.

FRNG:: exprima incidenta ciclului de investitii asupra echilibrului financiar global; permite definirea unui sold intre resursele stabile si imobilizari; califica echilibrul financiar functional al intreprinderii. Nivelul dorit al FRNG pentru o intrepridere industriala si/sau comerciala este de 20% din activul de rulment si minim 10% din cifra de afaceri.

NFR este data de confruntarea dintre resursele de exploatare si alocarile de exploatare.

Baza relatie de echilibru a bilantului functional: FRNG trebuie sa finanteze NFR.

Daca NFR are o valoare pozitiva => exces de NFR => se

apeleaza la finantarea prin capitalurile proprii sau prin indatorare.

Daca NFR are o valoare negativa => diminuare a NFR =>o resursa => se considera finantarea altei nevoi sau se analizeaza posibilitatea de investie.

Variatia NFR explica diferenta dintre excedentul brut de exploatare si excedentul de trezorerie de exploatare si poate fi: o nevoie de finantare sau o resursa de finantare.

3. Nevoia de fond de rulment A. Semnificatia patrimoniala (normativa):

Privilegiaza conceptul de fond de rulment si de trezorerie.  Trezoreria = valori disponibile inclusiv valori mobiliare de

palsament, mai putin concursurile bancare curente si soldurile creditoare la banci.

  NFR = FR – TREZORERIA

FR = PARTEA SUPERIOARA A PASIVULUI - PARTEA SUPERIOARA A ACTIVULUI

NFR = PARTEA INFERIOARA A ACTIVULUI - PARTEA INFERIOARA A PASIVULUI

Prin intermediul partii superioare a bilantului: FR = PASIV FINANCIAR LUNG - ACTIV FINANCIAR=

CAPITALURI PROPRII + DATORII PE TERMEN LUNG - VALORI IMOBILIZATE - VALORI FINANCIARE;

  Prin intermediul partii inferioare a bilantului: NFR + TREZORERIE = ACTIV FINANCIAR SCURT - PASIV

FINANCIAR SCURT = VALORI DE EXPLOATARE + VALORI REALIZABILE + VALORI DISPONIBILE - DATORII PE TERMEN SCURT;

  NFR = VALORI DE EXPLOATARE + VALORI REALIZABILE -

DATORII PE TERMEN SCURT;  TREZORERIA = VALORI DISPONIBILE - CONCURSURI

BANCARE CURENTE SI SOLDURI CREDITOARE LA BANCI.

B. Semnificatia functionala: Se face distinctia intre NFR de exploatare (NFRE), legata

de ciclul de exploatare (stocuri,creante si datorii comerciale) si NFR in afara exploatarii (NFRAE) care nu prezinta nici o importanta.

 

NFRE:- corespunde alocarilor necesare generate de ciclul de

exploatare, care nefiind finantate prin resurse aduse de tertii ce intervin in acest ciclu, trebuie sa fie acoperite cu resurse externe;

- depinde de natura intreprinderii si de duratele ciclurilor activitatii pe care o desfasoara;

- este in stransa legatura cu CA.

Rata NFR/CA fara taxe traduce faptul ca ciclul de exploatare degaja un sold net al nevoii.

   O valoare de 33 si 1/3 a acestei rate indica faptul ca o

treime din CA a intreprinderii este imobilizata in stocuri si creante nefinantate de catre datoriile de exploatare.

  Variabilele care explica nevoia de fond de rulment sunt: - natura activitatii; - calitatea gestiunii stocurilor; - duratele de plata acordate clientilor; - duratele de plata acordate de catre furnizori; - cifra de afaceri. 

5. Trezoreria A. Semnificatia patrimoniala:  Trezoreria poate fi definita prin diferenta dintre

fondul de rulment si nevoia de fond de rulment, dar si prin urmatoarea relatie:

TREZORERIA = valori disponibile – concursuri bancare curente – solduri creditoare la banci.

VALORILE DISPONIBILE = valori mobiliare de plasament + banci + cecuri postale + trezoreria de casa + agentii de schimb + alte organisme financiare + dobanzi incasate.

Fondul de rulment trebuie sa acopere nevoia de fond de rulment pentru a

realiza echilibrul de trezorerie, in practica intalnim urmatoarele cazuri:

FR≥NFR = Trezorerie ≥0; FR<NFR = Trezorerie <0.

Cauzele care pot conduce la o trezorerie negativa pot fi: - insuficienta fondului de rulment; - excesul de nevoi de fond de rulment; - alte motive ce necesita studiul blocurilor de rate care se

refera la structura financiara si la rentabilitate.

Lichiditatea = capacitatea intreprinderii de a-si rambursa datoriile pe termen scurt.

Ratele de lichiditate permite completarea analizei trezoreriei, Ratele de lichiditate permite completarea analizei trezoreriei, ele se succed prin ordinul de lichiditate crescator, astfel:ele se succed prin ordinul de lichiditate crescator, astfel:

a) Rata de lichiditate generala = (sau totala)

- trebuie sa fie mai mare de un an; - daca este mai mica de un an => creditele pe termen scurt

finanteaza o parte a imobilizarilor. - nu exprima decat un echilibru pe termen scurt la un

moment dat (la data bilantului).

Activ de rulment Datorii pe termen scurt

 b) Rata de lichiditate relativa =

- trebuie sa apartina intervalului 0,70 si 1; - exprima capacitatea cvasi-imediata a intreprinderii de a-si plati

datoriile pe termen scurt.

c) Rata de lichiditate imediata =

 - are un interes limitat exceptie facand situatia in care intreprinderea

dispune de o cantitate prea mare de lichiditate, ceea ce denota o trezorerie ineficienta.

Valori realizabile + Valori disponibile Datorii pe termen scurt

Valori disponibileDatorii pe termen scurt

B. Semnificatia functionala: Excluzand valorile mobiliare de plasament din cadrul

disponibilitatilor, atunci trezoreria este diferenta dintre disponibilitati si concursuri bancare curente si solduri creditoare la banci.

TREZORERIA ACTIVA =Valori mobiliare de plasament transformabile rapid in lichiditati + Disponibilitati.

TREZORERIA NETA

TREZORERIA PASIVA = Concursuri bancare curente + Solduri creditoare la banci + Scont comercial.

Caracteristica cea mai importanta a trezoreriei este ca ea costa cand este negativa si genereaza nici putin nici mult atunci cand este pozitiva.

  Nivelul trezoreriei trebuie sa menajeze in fiecare moment

existenta unui anumit decalaj, menit sa amortizeze variatiile relative ale incasarilor si cheltuielilor, de obicei acest nivel este determinat de diferenta dintre FRNG si NFR.

Trezoreria >0 => FRNG>NFR

- FRNG este suficient de mare pentru a asigura nu numai finantarea ciclului de exploatare ci si o indestulare a trezoreriei;

- resursele permanente asigura finantarea stabila a imobilizarilor si a activului de exploatare;

- la prima vedere, aceasta situatie este favorabila.

Trezoreria<0 => FRNG < NFR

- resursele pe termen mediu si lung pot acoperi in intregime NFR;

- intreprinderea depinde de resursele de trezorerie; - aceasta situatie poate fi generata fie de o reducere FRNG, fie de o supraestimare a NFR, sau printr-o conjunctie a celor doi factori.

6. Ratele de structura financiara:  - sublinieaza ponderea marilor mase semnificative ale

activului financiar (lung) si ale pasivului financiar (lung):ele dau o buna imagine a evolutiei alocarilor si resurselor durabile.

B. Structura financiara a pasivului:

Conditiile de realizare a echilibrului financiar al intreprinderii sunt strans

legate de raportul dintre resursele si alocarile stabile, dar si de raportul

dintre capitalurile proprii si cel imprumutate.

Ratele care viseaza pasivul exprima fie autonomia intreprinderii, fie

stabilitatea finantarii.

a) Rata de autonomie financiara =

-R<33% zona de supraindatorare; -33%≤R≤50% zona de vigilenta sau incertitudine; -50%≤R≤66% zona normala; -R≥60% zona de expansiune.

Capitaluri propriiDatorii pe termen s.m.l

b) Rata capitalurilor de indatorare = pe termen mediu si lung

- daca R<50%=> posibilitatea de obtinere a creditelor pe termen mediu si lung

sunt reduse.

c) Rata indatorarii pe termen mediu = si lung

- aceasta rata trebuie sa fie>1an; - regula : finantarea pe termen lung nu trebuie sa exceada valoarea capitalurilor proprii, iar valoarea totala a indatorarii pe termen mediu

nu trebuie sa depaseasca valoarea fondurilor proprii.

d) Rata capitalurilor de rambursare a = imprumuturilor pe termen lung

Capitaluri propriiResurse permanente

CapitaluriDatorii pe termen m.si l.

Datorii pe termen m. si l. Capacitatea de autofinantare

- nu trebuie sa fie mai mare de 4 ani;

- regula: finantarea pe termen lung nu trebuie sa depaseasc 4 ani de

autofinantare.

e) Rata de acoperire a capitalurilor =

de investitie

- trebuie sa se apropie de 100%;

- regula : capitaluri investite trebuie sa fie acoperite de resurse

stabile/pentru a limita orice risc de ruptura a finantarii;

f) Rata =

g) Rata =

Finantarea stabilaCapitaluri investite

Datorii totaleCapitaluri proprii

< 2ani

Datorii pe termen lung Capitaluri proprii < 1an

B. Structura financiara a activului:

  Examinarea mijloacelor de exploatare se poate efectua sub 4 unghiuri: personal, utilaje de productie, investitii si componente ale NFR.

a) Rata structurii financiare = a activului

- are o importanta de peste 40% in intreprinderi industriale si de 20% in intreprideri comerciale.

b) Rata de echipament pe salariat = Imobilizari in oameni

- evolutia aceste rate ne informeaza asupra amplorii substitutiilor

care se opereaza intre factorul capital si factorul munca.

Valori imobilizate+ Valori financiare Total activ

c) Rata =

- aceasta rata este utilizata pentru a calcula daca pondere valorii financiare

este importanta.

d) Rata de depreciere =

- R<0,5 in caz contrar aceasta indica echipamente invechite;

e) Rata de reinoire a = capitalurilor

- R>100%=>dezvoltarea a utilajelor de productie; - R<100%=>imbatranirea a utilajelor de productie.

Valori financiare Total activ

Amortismentele cumulate Valoarea bruta a imobilizarilor corporale

Investitii industrialeDotatii in contul amortismentelor

II. ANALIZA BILANTULUI LICHIDITATE

1. Logica bilantului lichiditate: Analiza lichiditate-exigibilitate se bazeaza pe o conceptie

patrimoniala a intreprinderii si pe criteriile de clasare a posturilor bliantului.

 A. Conceptia patrimoniala a intreprinderii: In optica analizei lichiditatii exigibilitatii,intreprinderea este

o entitate juridico-economica ce detine un patrimoniu.  Bilantul are ca obiectiv inventarierea acestui patrimoniu: - in activ: bunuri, averi si creante; - in pasiv: datoriile.

B. Criteriul de clasificare a posturilor de bilant:

Bilantul se bazeaza pe notiunile de lichiditate si exigibilitate si pe destinatia dintre elementele mai mari si mai mici de un an.

Pentru o buna clasificare a posturilor bilantiere s-au

acceptat urmatoarele 3 conceptii:

- activele se clasifica in functie de grupa lor de lichiditate, crescator, incepand din partea superioara a bilantului;

- pasivele se claseaza dupa exigibilitate, descrescator, pornind din partea superioara a bilantului;

- reclasarea activelor si pasivelor in functie de exigibilitatea si lichiditatea lor mai mare sau mai mica de un an.

2. Constructia bilantului lichiditate : A. Principii de baza: Constructia unui bilant lichiditate - exigibilitate necesita

urmatoarele operatiuni: - reclasarea activelor si pasivelor in functie de exigibilitatea si lichiditatea lor mai mare sau mai mica de un an;- retratarea posturilor de activ corespunzatoare activelor plus

valoarea;- retratarea posturilor de capital propriu si de provizioane

pentru riscuri si cheltuieli care evidentiaza datorii mai mari sau mai

mici de un an, in particular datorii fiscale. 

ACTIVACTIV PASIVPASIV

Activ cu durata > 1 an Activ cu durata > 1 an Activ imobilizat netActiv imobilizat net- Cheltuieli de stabiliment- Cheltuieli de cercetare- dezvoltare corespunzatoare nonvalorilor+ Partea activului circulant cu durata >1an+ Cheltuieli in avans cu durata >1an.

Activ cu durata <1 anActiv cu durata <1 an Activ circulantActiv circulant+ Partea imobilizarilor financiare <1an+ Partea cheltuielilor in avans <1an.

Capitaluri proprii:Capitaluri proprii:Capitaluri proprii si asimilateCapitaluri proprii si asimilate- Partea rezultatului de distributie- Impozit latent al subventiilor de investitii si provizioanelor reglementate+ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli fara obiect nete de impozit+ Ecarturi de conversie pasiv nete de impozit- Contrapartidelor activelor fictive.

Datorii pe termen lung:Datorii pe termen lung: Partea datoriilor cu scadenta >1anPartea datoriilor cu scadenta >1an+ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli >1an+ Venituri in avans>1an+ Impozite latente >1an

Datorii pe termen scurt:Datorii pe termen scurt:Partea datoriilor cu scadenta <1anPartea datoriilor cu scadenta <1an+ Rezultatul de distribuit+ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli < 1an+ Venituri in avans <1an+ Impozite latente <1an.

B. Continutul bilantului lichiditate:

3. Instrumentele de analiza ale bilantului lichiditate:  Constructia bilantului lichiditate permite analiza solvabilitatii globale

a intreprinderii si a lichiditatii sale. Principile degajate prin analiza lichiditatii au fost uneori regrupate si

prezentate sub expresia de principii ale ‘’ortodoxiei financiare’’. A. Instrumentele de analiza a solvabilitatii:

Situatia neta contabila:Situatia neta contabila: - capital; - prime de emisiune, de furnizori, de aport; - ecarturi de reevaluare; - rezerve; - alte rezerve; - report. Capitaluri proprii:Capitaluri proprii: - situatia neta; - subventii de investitii; - provizioane reglementate.

Resurse proprii sau suprafata financiara largita=Resurse proprii sau suprafata financiara largita= Capital - Capital neapelat + Prime, ecarturi de reevaluare si rezerve ± Rezultatul exercitiului - Sume puse in distributie + Subventii de investitii, provizioane reglementate, provizioane

cu caracter de rezerva, nete de impozit - Cheltuieli de stabiliment - Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii - Prime de rambursare obligatiuni + Ecarturi de conversie pasiv - Ecarturi de conversie activ care au facut obiect al unui

provizion + Titluri participative + Avansuri conditionate + Conturi curente asociati + Obligatiuni convertibile + Imprumuturi participative.

Activ net corectat sau reevaluat = diferenta dintre valorile posturilor de bilant dupa reevaluare si valoarea datoriilor, revizuite sau corectate.

B. Instrumente de analiza a lichiditatii:  Fondul de rulment lichiditate: Ideal este ca intreprinderea sa isi poata acoperi pasivele cu

durata mai mica de un an prin activul cu durata mai mica de un an de aceeasi valoare, dar exista riscuri la nivelul acestor active si pasive mai mici de 1 an ce pot antrena lipsa de lichiditate a intreprinderii.

De aceea, intreprinderea isi asigura o marja de securitate impotriva riscurilor, aceasta este fondul de rulment lichiditate.

Rata de lichiditate generala =

- este favorabila cand aceasta indica o valoare cuprinsa intre 2 si 2,5.

 

Rata de lichiditate redusa =

- o valoare cuprinsa intre valorile 0,8 - 1 indica o solvabilitate partiala.

Rata de lichiditate imediata =

- se recomanda ca aceasta rata sa aiba o valoare mai mare decat 0.3.

Active cu durata < 1anPasive cu durata < 1an

Active cu durata < 1an – Stocuri Pasive cu durata < 1an

DisponibilitatiPasive cu durata < 1an

C. Alte rate  1. Rate de indatorare:

Rata indatorarii globale in raport cu totalul = bilantului

Rata indatorarii pe o perioada < 1an =

Total datorii Pasiv

Datorii <1 an Pasiv

Datorii <1 an Total datorii

sau:

Rata indatorarii pe o perioada > 1an =

  Rata capacitatii de rambursare =

 

Rata costului de indatorare =

Datorii >1an Capitaluri Proprii

sau: Capitaluri propriiCap.Proprii+Datorii>1an

Datorii>1an Capacitatea de autofinantare

Chletuieli financiare Datorii globale

sau: Cheltuieli financiareCifre de afaceri fara taxe

sau: Cheltuieli financiare Rezultat de exploatare

2. Ratele de gestiune:

- urmaresc supravegherea riscurilor ce decurg la nivelul activelor si pasivelor cu durata mai mica de un an.

 

Rate de roatie a ansamblului capitalurilor = in raport cu cifra de afaceri fara taxe

Durata de roatie in zile =

  3. Continutul ortodoxiei financiare:

Ortodoxia financiara = asamblul regulilor care viseaza mentinerea echilibrului structurilor principale ale unei intreprinderii si de a nu permite aparitia riscurilor vis-a-vis de actionari in calitate de creditori.

Cifra de afaceri fara taxe Activul total din bilant

Stocuri x 360zile Flux anual

Ortodoxia financiara traditionala este conditionata de

3 reguli:

regula echilibrului financiar minim; regula indatorarii maxime; regula finantarii maxime.   A. Echilibrul financiar minim:

resursele utilizate pentru finantarea activelor trebuie sa ramana la dispozitia intreprinderii de-a lungul unei durate care trebuie sa corespunda cel putin cu cea a imobilizarii.

FR lichiditate>0.

B. Indatorarea maxima:

Ortodoxia financiara traditionala fixeaza 2 limite indatorarii intreprinderii: 

a) valoarea datoriilor nu trebuie sa depaseasca valoarea capitalurilor proprii;

b) valoarea datoriilor pe termen mediu si lung nu trebuie sa depaseasca 3 ani de autofinantare.

C. Finantarea maxima: Pentru fiecare invetitie facuta de intreprindere,recurgerea la

indatorarea la termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procentaj din valoarea

prevazuta a investitiei (intre 50%-75%).

Datorii pe termen mediu si lung Capitaluri permanente

≤50/100

Datorii pe termen mediu si lung Capitaluri proprii 

≤1

5. Actualizarea si limitele analizei lichiditate:  Desi analiza lichiditate a fost puternic criticata, clasificarea

elementelor de bilant in functie de lichiditatea si exigibilitatea ramane, adesea, utilizata.

A. Actualizarea analizei lichiditate:  Principala limita a analizei lichititate este ca in cazul

adoptarii deciziei de lichidare a activelor, valorile acestora sunt puternic diminuate si de aceea analiza financiara trebuie sa faca previziuni, sa anticipeze viitorul intreprinderii.

O alta limita este ca analiza lichiditate recomanda existenta unui fond de rulment pozitiv dar nu precizeaza valoarea optima a acestuia. 

III. MANAGEMENTUL POZITIEI FINANCIARE

1. Aprecierea structurii financiare :- permite evaluarea bunei adecvari intre mijloacele economice si

resursele financiare, dar si a lichiditatii, solvabilitatii si independentei financiare a intreprinderii.

Structura financiara se aprecieaza urmarind semnificatiile bilantului contabil, si anume:

semnificatia functionala care se situeaza intr-o perspectiva economica;

semnificatia lichiditate care vizeaza aprecierea lichiditatii.

A. Semnificatia functionala:  Aceasta analiza cauta sa degajeze din bilant masele

semnificative ale realitatii economice, agregate, care exprima pe de o parte mijloace de functionare, iar pe de alta parte resursele care le acopera.

Semnificatia functionala procedeaza la o analiza in termeni de alocari-resurse a bilantului si o structureaza in functie de cicluri:

- de investitii; - de finantare; - de exploatare.

Doua lecturi ale bilantului sunt posibile in semnificatia functionala:

o lectura orizontala; o lectura verticala, zisa ‘’pool de fonduri’’.

a) Seminificatia functionala orizontala a bilatului are ca obiectiv verficarea echilibrului corect dintre masele

semnificative ale functiilor economice, are scopul de a aprecia buna gestiune a structurii financiare.

ALOCARI DE EXPLOATARE

ALOCARI IN AFARA

EXPLOATARII

ALOCARI DE TREZORERIE

NFR DE EXPLOATARE

RESURSE DE EXPLOATARE

NFR IN AFARA EXPLOATARII

RESURSE IN AFARA

EXPLOATARII

TREZORERIE

RESURSE DE TREZORERIE

NFRE

NFRAE

TREZORERIE

FOND DE RULMENT NET

GLOBAL

ALOCARI STABILE

FRNG

RESURSE DURABILE

“Lectura functionala si orizontala a bilantului”

alocari stabile = activ imobilizat brut; resurse durabile = capitaluri proprii si datorii pe termen lung

destinate finantarii alocarilor stabile; alocari de exploatare = stocuri si creante; resurse de exploatare = furnizori; alocari in afara exploatarii = creante neatasate ciclului de

exploatare; resurse in afara exploatarii = datorii in afara exploatarii; alocari de trezorerie = disponibilitati si valori mobiliare de

plasament; resurse de trezorerie = concursuri bancare curente si solduri

creditoare la banci.

 

Toate aceste elemente permit calcularea a 4 entitati diferite:

  FR sau FRNG sau FRF: compara alocarile stabile cu resursele

durabile. NFRE = stocuri + creante, clienti - datorii furnizori; NFAE sau NFRAE: compara alocarile si resursele nelegate de

ciclul de exploatare. TREZORERIA: rezultanta asamblului la un moment dat si indicator

de echilibru intre diferite functii.  Nevoile de finantare (NFRE+NFRAE) trebuie sa fie acoperite de

fondul de rulment (FR). Excedentul sau insuficienta aceste acoperiri constituie trezoreria.

a) Principii de analiza:

Dupa obtinerea bilantului functional se face analiza maselor care constituie, adica structura alocarilor si a resurselor si adecvarea lor. In perspectiva continuarii activitatii de exploatare “ Nevoia in Fond de Rulment de Exploatare (NFRE)” se reinnoieste in permanenta, trebuie sa fie finantata cu o resursa durabila.

Singurele resurse disponibile sunt cele care exced alocarilor stabile, adica Fondul de Rulment Net Global (FRNG) care reduce sau majoreaza trezoreria.

b) Studiul financiar al ciclului de exploatare NFRE:

Ciclul de exploatare (achizitii, productie, vanzari) genereaza o nevoie de finantare ca urmare a unui dublu decalaj:

- decalaj legat de durata acestui ciclu: trebuie mai intai platite achizitiile si diverse cheltuieli (salarii, chirii) inainte de a incasa contravaloarea vanzarilor.

Plati

VanzariIncasari

Achizitiimaterii

Cheltuieli destocaj

Cheltuieli deproductie

Stocajmaterii

Productie Stocaj si comercializare

Durata nevoii de finantare

- un decalaj generat de termenele de reglementare. Daca clientii platesc n zile mai tarziu (in momentul vanzarii)

se prelungeste durata nevoii de finantare.

Recuperarea eforturilor nu in momentul vanzarii ci in momentul reglementarii. Rezulta un decalaj de fluxuri financiare in raport cu fluxurile fizice. Datorita faptului ca trebuie sa se asigure in permanenta contitnuitatea exploatarii , aceasta nevoie de finantare valabila pentru nu produs, se reinnoieste fara incetare.

Exista in permanenta: stocuri de materii prime, in curs si produse finite; un anumit volum al creantelor clienti si al datoriilor furnizori.

Principalii factori care determina variatii ale NFRE: 1) nivelul de activitate (cifra de afaceri): NFRE este exprimata in zile de CA fara TVA.

2) sectorul de activitate si produsul: Ciclul de productie (in curs) si de stocaj nu au aceeasi durata

de la un sector la altul. 3) valoarea adaugata: Daca ciclul este mai lung, valoarea adaugata este mai

puternica, iar NFE se majoreaza.

1 zi de CA (fara TVA)= CA fara TVA 360

4) buna gestiune a elementelor sale: Volumul NFRE reflecta calitatea deciziilor operationale: - valoarea stocurilor: reflecta eficacitatea gestiunii stocurilor si a productiei; - valoarea creantelor: (raportul de forta furnizori- clienti,

solvabilitatea clientilor); - valoarea datoriilor furnizori: reflecta negocieri referitoare la

termenele de plata.

c) Nevoia de finantare in Afara Exploatarii (NFAE); Este constituita din elemente ciclice si marginale si nu are

semnificatie economica particulara. NFRE = NFRE + NFAE (NFR totala = Nevoia de Fond de

Rulment).

d) Fondul de rulment “Net Global” (FRNG sau FR): Din punct de vedere functional FR este partea resurselor durabile afectata finantarii ciclului de exploatare ( resursele stabile care

trebuie sa acopere nevoia in fond de rulment de exploatare).

FRNG (FR) = resurse durabile – alocari stabilite; = excedent de resurse durabile pentru

finantarea NFRE. Resursele durabile finanteaza::

alocarile stabile (mijloacele de productie); NFRE (mijloace de exploatare).

FR reprezinta traducerea deciziilor strategice: de investitii; de indatorare; de distributie; de amortizare. Nivelul FR depinde de: orientarile strategice ale intreprinderii; sectorul de activitate (importanta imobilizarilor necesare); de integrare mai mult sau mai putin pronuntata a activitatilor

si de recurgere la subcontracte. Este important ca FR sa fie adaptat NFRE (bine gestionat). Insuficienta FR provoaca o situatie de fragilitate.

Considerarea FR presupune: Dezvoltarea resurselor durabile (cresterea capitalului) Mentinerea niveluli optim al alocarilor stabilite.

e) Trezoreria ca rezultanta de echilibru a structurii:

T = rezultanta a echilibrului FR si NFR >(NFRE = nevoia de finantare)< ; FR > NFR => T > 0; FR < NFR => T < 0; T = FR- (NFRE + NFRAE), (ca rezultanta a echilibrului

financiar). T = Alocari de trezorerie – Resurse de trezorerie (ca sold net); Trezoreria activa (alocari de T) este o valoare indispensabila functionarii inteprinderii; Trezoreria pasiva (resurse de T) apare cand T activa este

insuficienta.

Trezorerie excedentara => arata disponibilitatea fata de investitii viitoare.

Trezorerie medie nula pe exercitiu => arata o buna gestiune a structurii financiare a bilantului

Trezoreria negativa => arata o gestiune financiara dorita (in functie de conditiile bancare pe tremen scurt) sau grave probleme.

Trezoreria grav deficitara => pune sub semnul intrebarii rentabilitatea inteprinderii (totusi o inteprindere poate avea T deficitara cu conditia posibilitatii reinnoirii pe termen scurt)

Trezoreria este constanta unui echilibru conditionat de

2 elemnte: nevoia de finantare ( NFRE si NFRAE ) si motivele flucuatiilor

sale; fondul de rulment. In caz de dezechilibru ( T negativa), cauzele trebuie sa se

analizeze la nivelul FR si NFRE.

FR insuficientNFR foarteimportant

Cresterenestapanita

Derapaj algestiunii ciclului

Alocariexcedentare

Resurse insuficiente

T<0

Demers analitic

Cresterea capitalului; Retinerea rezultatului;Indatorare pe TL.

Subcontractare.Dezinvestire; A controla:

Gestiunea stocurilor; Termenele de reglementare; Riscul clientilor.

Subcontractare; Relevarea preturilor.

Limite ale semnificatiei functionale orizontale:

O structura financiara dezechlibrata (T<0) nu este un lucru nesanatos.

Bilantul este o fotografie a structurii financiare la un moment

dat. O buna adecvare intre ciclul de exploatare si partea superioara a

bilantului ( intre NFRE si FR ) reflecta o trezorerie pozitiva sau suportabila daca este negativa.

Putem sti daca structura financiara este dezechilibrata sau nu,

dupa urmatoarele criterii: Nivelul de indatorare pe termen scurt sau lung devine ingrijorator

atunci cand cheltuielile financiare pe care le genereaza compromit foarte mult rezultatele inteprinderii => Nivelul ratei Cheltuieli financiare/ CA sau Cheltuieli financiare/EBE.

Utilajul de productie (activ imobilizant+NFRE) pus in opera este foarte important in raport cu CA degajata.

Nivelul NFRE este larg superior normei sale (calcularea NFR normative.

Semnificatia functionala “pool de fonduri”:

Semnificatia “pool de fonduri”este inainte de toate economica, ea permite:

1) Degajarea la alocari a capitalului economic, generator de activitate si de rezultat;

2) Prezentarea ansamblului resurselor, fonduri proprii sau datorii,oricare ar fi scadenta, ca un “pool” destinat finantarii alocarilor.

Alocari = Imobilizari brute de exploataresi NRF; Imobilizari brute financiare si VMP + Disponibilitati.

Toate resursele reprezinta “pool de fonduri” (cu

exceptia celor deja incluse in NFR) necesar pentru a finanta alocarile. Acest pool reuneste:

- resurse proprii interne (rezerve,amortismente si provizioane)

- resurse proprii externe (capital ,prime, subventii) - datoriile financiare.

Semnificatia “lichiditate” (sau “financiara” sau “patrimoniala”)

Obiectivul semnificatiei lichiditate este de a diagnostica

riscul de faliment; riscul de lichiditate si insolvabilitate pe termen scurt. Bilantul este prezentat in termeni de exigibilitate si de lichiditate crescatoare.

FR “patrimonial” = activul circulant (<1) – datoriile pe

termen scurt (<1); FR patrimonial indica riscul de faliment. Daca FR>0, inteprinderea este sanatoasa. FR lichiditate reprezinta excedentul activelor cu durata mai

mica de 1 an asupra pasivelor cu durata mai mica de 1 an.

Activ circulant datorii pe termen scurt

Ponderea relativa a indatorarii pe termen lung: Indatorare cu scadenta > 1an/ Capitaluri proprii; Indatorare cu scadenta > 1an/ Total pasiv.

Solvabilitatea globala a inteprinderii: - Capitalul proprii / Total pasiv ( ceea ce inteprinderea poseda din ceea ce trebuie). - Activ Net = Activ real- Pasiv exigibil ( evaluarea contabila a patrimoniului). (activ real-non-valori) (pasiv-capitaluri proprii)

Pentru anumite organisme financiare, rata activ net contabil / pasiv ar trebui situata intre 20% si 33%.

Rata de lichiditate =

Retratari de efectuat:Retratari de efectuat: Utilizarea FR lichiditate ca drept criteriu solvabilitate a firmei

presupune: Eliminarea din calcul a “non-valorilor” (trebuie eliminate din

Activ dar si deduse si din capitalurile proprii, cheltuieli de stabiliment, cheltuieli de cercetare si dezvoltare, cheltuieli constatate in avans, cheltuieli repartizat pe mai multe exercitii, prime de rambursare obligatiuni, ecarturi de conversiune si provizioane pentru riscuri corespunzatoare.

Fiscalitatea latenta:Fiscalitatea latenta: Anumite elemente ale bilantului vor fi viratela contul de

rezultat si vor da nastere din aceasta cauza unei prelevari fiscale. Posturile vizate sunt urmatoarele:

Subventii de investitii; Provizioane reglementate ce trebuie sa fie integrate la

beneficii; Provizioane pentru riscuri si cheltuieli cu caracter de rezerva; Plus-valori latente. Trebuie luate in calcul si economiile de impozit potentiale.

Analiza functionala

orizontala

Analiza lichiditate (sau patrimoniala)

Obiectiv adecvarea FR/NFR lichiditate, solvabilitate

Semnificatie economica (gestionari) financiara (creditori)

Ipoteza continuitatea exploatarii incetare de plati

Prezentarea bilantului

prin mase functionale prin scadenta

FR resurse durabile:-alocari stabile brute

capitaluri permanente (+1an):-activ imobilizat net

NFR alocari de exploatare:-resurse de exploatare

-active (-1an)-pasiv(-1an)

Comparatie a semnificatiei functionale si lichiditate

Ratele ca instrumente de analiza complementara a structurii financiare:

O rata + raport semnificativ intre doua marimi coerente.

Ex: rentabilitate: raportarea unui rezultat la mijloacele puse in opera pentru a-l obtine.

Importanta este : Evolutia sa in timp; Pozitia sa in raport cu performantele concurentilor Valoarea sa in raport cu normele generale Relatyivizarea sa in raport cu alte date ale analizei.

Ratele : - de structura; - rate de activitate.

Rate de structura:

Autonomia financiaraAutonomia financiara: : DTML (cap. de indatorare) capitaluri proprii DTMLDTML = datoria pe termen mediu si lung. (norma bancara DTML < Capitalulrilor proprii); Capitalurile proprii nu includ amortismentele + provizionele

acumulate. cheltuieli financiare CA fara taxe Daca indatorarea lunga ramane redusa si daca aceasta rata

este ridicata inseamna ca trezoreria este grav negativa de-a lungul anului (activitati sezoniere importante).

< 3%

Capacitatea de rambursare : CAF = capacitatea autofinantare <3,4 ani

Gradul de amortizare a imobilizarilor amortizabile:

Masoara gradul de innoire al imobilizarilor.

Ratele de activitate: durata de stocaj si de reglementare.

Raporteaza un post al bilantului la un flux corespunzator al stocajului de rezultat si furnizeaza o explicatie a evolutiilor ratei exprimand NFRE in zile de cifra de afaceri: ( NFRE/CA fara TVA ) x 360

Durata de stocaj: (marfuri)

Amortismente acumulate Val. bruta a imob. amortizabile

DTML CAF

Stocuri din aprovizionari Costul aprovizionarilor utilizate

x 360

IV. Managementul Fondului de Rulment

Semnificatia bilantului functional: Activul si pasivul bilantului functional se inpart in trei

rubrici principale care se combina doua cate doua pentru a da nastere la trei indicatori fundamentali in gestiunea financiara:

fond de rulment; necesarul de fond de rulment; trezoreria.

Fondul de rulment: Fondul de rulment = Resurse permanente - Active fixe

(stabile); FR calculat pe baza unui bilant functional = fond de

rulment net global (FRNG);

FR = arata in ce masaura resursele permanente (capitaluri aduse de

actionari si asociati si rezervele + imprumuturi) sunt suficiente pentru a finanta activele fixe (imobilizarile).

FR>0 => imobilizarile sunt finantate din resurse stabile si sigure;

FR<0 => insuficienta de fond de rulment (IFR); FR>0 => surplus de resurse permanente. In cazul in care FR>0 (este pozitiv) Bilant functional:

Imobilizarile sunt un element fundamental al productiei, trebuie finantate in mod durabil si sigur din resurse permanente.

Activ fix ResurseFond de rulment permanente

In cazul in care FR<0 este negativ (IFR) Bilant functional:

Pentru o inteprindere IFR nu este o catastrofa. IFR este cauzat de investitii masive. IFR se regleaza de la

sine in anul urmator prin cresterea beneficiilor. Imobilizarile cresc => cresterea echipamentelor =>

cresterea productiei => cresterea vanzarilor => cresterea cifrei de

afaceri => cresterea beneficiilor => cresterea resurselor permanente. ! IFR pe mai multi ani este periculoasa.

ResurseActiv fix permanente

Insuficienta de FR

Necesarul de fond de rulment (NFR) NFR= Active circulante - Datorii circulante; NFR= NFRE + NFRAE.

Necesarul de fond de rulment de exploatare(NFRE)

NFRE= Active circulante de exploatare – Datorii circulante de exploatare = (Stocuri+ creante clienti) – Datorii furnizori.

In cazul in care NFRE>0 (pozitiv) Rubricile de activ circulant constituie necesaruri, iar cele

de datorii circulante reprezinta resurse. Daca NFRE>0 ( Active circulante- Datorii circulante de

exploatare) >0 Necesaruri-Resurse>0; Necesaruri>Resurse. (Ponderea stocurilor si importanta creantelor clientilor =

nevoi de fond de rulment apreciabile) Stocuri ridicate => Creante importante => Necesaruri

crescute => NFRE importante.

In cazul in care NFRE<0 (negativ) NFRE<0; necesarurile<resursele Resursele de FR (RFR) (resursele<necesarurile) Exemplu: supermarket =>stocuri normale; Creantele clienti nule; datorii furnizor ridicate => (creante)

RFRE Important. Necesaruri slabe; resurse foarte importante.

Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii (NFRAE)

Operatiunile in afara exploatarii sunt exceptionale acest fapt sugereaza ideea conform careia resursele de fond de rulment in afara exploatarii nu constituie resurse permanente.Se realizeaza o distinctie in bilantul functional, intre activitatea de exploatare si cea in afara exploatarii. Datorita acestei distinctii, inteprinderea va sti daca echilibrul financiar provine din activitatea sa proprie sau mai degraba din operatiunile sale exceptionale.

Trezoreria: Trezoreria (T) = Trezoreria activa - Trezoreria pasiva

Acest sold al trezoreriei permite inteprinderii sa cunoasca daca poseda o trezorerie sanatoasa adica nici foarte pozitiva, nici foarte negativa.

Trezoreria este rezultanta numeroaselor strategii: T = Fond de rulment – Nevoia de fond de rulment (NFR) Pentru o inteprindere, a-si gestiona trezoreria inseamna a-si

gestiona fondul sau de rulment si nevoia de fond de rulment. Analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de

rulmnet si a trezoreriei permite analiza sanatatii inteprinderii.

Analiza diferitelor echilibre financiare ale bilantului

functional.

A. Primul tip de echilibru: FR=400; NFR=350; T=50 FR=400>0 => Resurse permanente => Active fixe =>

Surplus de resurse permanente in raport cu imobilizarile=> Resurse => Nevoi.

FR = Resursa. T=FR-NFR. Trezoreria pozitiva ( pozitia trezoreriei in balanta nevoilor

este de a mentine echilibrul intre nevoi si resurse). Pentru a studia echilibrul financiar al inteprinderii, analiza

se poate descompune in trei etape: 1. constatarea; 2. analiza; 3. solutia.

1. Constatarea: Inteprinderea degaja un fond de rulment ceea ce inseamna ca

resursele sale permanente finanteaza totalitatea imobilizarilor si degaja un excedent de resurse dintre care 88% servesc la finantarea nevoilor rezultate din ciclul de exploatare.

Diderenta de 12% constituie trezoreria pasiva.

2. Analiza: Trebuie sa fim atenti deoarece nu se stie nimic desprea activitatea

inteprinderii si despre documentele sale de sinteza (bilanturi si conturi de rezultate),nu aem informatie despre anii anteriori.

3. Solutiile: Acest echilibru trebuie sa fie structural pentru a putea fi considerat

sanatos, trebuie mentinut mai multi ani.(Echilibru financiar ideal pentru o inteprindere, pentru ca un fond de rulment ridicat arata finantarea imobilizarilor cu resurse durabile).

Fondul de rulment contribuie la finantarea trezoreriei. Se plaseaza cea mai mare parte a trezoreriei in valori mobiliare de plasament (VMP) pentru a fructifica acesti bani.

1) se plaseaza 330 in valori mobiliare de plasament (VMP): situatia initiala: FR= 400; NFR=50; T= 350. situatia in plasament

dupa VMP: FR=400; NFR=380=50+330; T=20=350-330. 2) plasamentul trezoreriei in imobilizari: situatia initiala: FR= 400; NFR=50; T= 350. situatia dupa plasament in imobilizari: FR=70=400-330; NFR=50; T=20=350-330.

88% 12%

29% 95%

Daca folosim trezoreria disponibila pentru a finanta

participatiile si investitiile, banii sunt plasati definitiv pe termen lung. In schimb, daca optam pentru plasarea in valori mobiliare de plasament, este suficient sa vindem aceste titluri in caz de necesitati immediate de disponibilitati.

FR=70

Resurse

FR=400

Resurse

NFR=50

T=350

NFR=50

T=20

Necesaruri

Necesaruri

B. Al doilea tip de echilibru: FR=400 NFR=450 T=-50

1) Constatarea: Inteprinderea degaja un fond de rulment pozitiv; resursele sale

permanente acopera totalitatea imobilizarilor, dar nu permit finantarea decat a 85% din necesarurile de fond de rulment.

Resursele inteprinderii sunt insuficiente pentru a regla totalitatea necesarurilor si o obliga sa apeleze la concursuri bancare(trezorerie negativa).

2) Analiza: Creditele bancare nu acopera sistematic necesitatile unei

situatii dramatice. Dar proportia acestor contribtii in raport cu fondurile proprii (resursele proprii) ramane rezonabila. Multe inteprinderi prezinta acest tip de echilibru financiar.

Este riscant atunci cand proportia imprumuturilor bancare atinge niveluri inacceptabile (30%).

Cresterea foarte lenta a trezoreriei negative este foarte periculoasa.Lipsa de acoperire bancara devine dupa cativa ani un element permanent al echilibrului.

NFR=450 T=-50FR=400

11%

89%

Necesaruri Resurse

3) Solutiile: Pentru a face fata concursurilor bancare trebuie:a) Fondul de rulment va creste in urma cresterii resurselor proprii in

urmatoarele moduri: Cresterea captalului social , utilizand beneficiile pentru autofinantare ; ameliorand rentabilitatea sau negocierea unui imprumut pe termen lung la banca plus o diminuare a imobilizarilor de obicei financiare sau imobilizarile neproductive.b) Diminuarea necesarului de fond de rulment reducand activul circulant prin diminuarea stocurilor sau reducerea creantelor clienti (prin diminuarea creditelor acordate clientilor).

Se pot oferi patru solutii pentru a reduce creantele calificate drept nesigure: Urmarirea permanenta prin contabilitate a clientilor; Efectuarea unei selectii a clientilor (analiza echilibrului financiar al acestora); Verificarea existentei unei bunecomunicari intre serviciile comerciale si serviciilor financiare pentru a evita ruperea relatiilor comerciale. Acordarea reducerilor financiare in caz de lichidare pe loc sau de plata anticipata.

C. Al treilea tip de echilibru:

FR<0 => Necesaruri; NFR>0 => Necesaruri; Inteprinderea are mare nevoie de bani pentru a-si asigura

finantarea Singura solutie ramane in acest caz recurgerea la concursuri

bancare.

1) Constatare: Concursurile bancare finanteaza nu numai nevoile care

rezulta din ciclul de exploatare(NFR),dar si o parte din imobilizari

(pentru ca resursele permanente sunt insuficiente pentru a finanta

ansamblul imobilizarilor). FR=-200 => IFR=200; NFR=50 T=-250

ResurseNevoi

IFR=200

T=-50NFR=5080%

20%

2) Analiza: Este vorba de o situatie cu mari riscuri financiare, datorita dependentei totale a inteprinderii fata de banci. Daca bancile inceteaza acordarea concursurilor bancare, exista o alta solutie pentru ineprindere: vanzarea imobilizarilor pentru a-si plati datoriile.Insa vanzarea imobilizarilor nu este un bun augur pentru viitor.

Vanzarea de materiale industriale la sfarsitul anului N => Scaderea productiei in N+1

=> Scaderea vanzarilor in N+1 => Scadereacifrei de afaceri in N+1 => Scaderea rezultatului in N+1 => Scaderea fondului de rulment in N+1.

Inteprinderea nu isi poate permite scaderea FR in anul N+1 pentru ca se confrunta deja cu o scadere a fondului de rulment in anul N.

3) Solutiile: Restructurarea fondului de rulment prin: - cresterea capitalului; - cresterea rezervelor (din beneficii in detrimentul dividentelor varsate); - cresterea imprumuturilor ( cu conditia ca inteprinderea sa nu fie prea indatorata pe termen lung).

Diminuarea necesarului de fond de rulment: - reducerea stocurilor; - diminuarea creantelor clienti; - cresterea datoriilor furnizori.

Acest echilibru nu este intotdeauna castrofal. Un exemplu ar putea fi cazul unei inteprinderi care tocami a efectuat investitii masive. Nevoile

de imobilizari din cauza importantei lor, n-au putut fi finantate in totalitate

din fonduri proprii, nici din imprumuturi de unde si necesitatea de a face apel la concursurile bancare. Aceasta situatie se poate echlibra in anul urmator, fara sa fie nevoie de

masuri de redresare. Investitii masive => Cresterea productiei => Cresterea vanzarilor =>

Cresterea cifrei de afaceri => Cresterea rezultatului => Cresterea resurselor

proprii => Reconstituirea fondului de rulment. Inteprinderea trebuie atentionata asupra finantarii proiectelor de

investitii. Trebuie comparate toate sursele de finantare (fonduri proprii, imprumut,

leasing) si aleasa cea mai putin costisitoare si cea mai sigura dintre acestea.

D. Al patrulea tip de echilibru:

FR= 200 Schematic: FR>0 => Resurse;

NFR= -400 => RFR=400 NFR <0 => Resurse.

T=600

Inteprinderea degaja surplus de bani ceea ce antreneaza un excedent de tezorerie.

1) Constatarea: Activitatea genereaza resurse de fond de rulment (RFR) care se

adauga la un excedent al resurselor permanente (in raport cu imobilizarile) pentru a degaja importante disponibilitati.

2) Analiza: Acest tip de echilibru este foarte rar la o inteprindere,in situatia in

care ea degaja RFR (in general o inteprindere are mari NFR). Se poate intampla ca o inteprindere industriala sa degaje resurse de fond de rulment in afara exploatarii.

NFRE=200 NFRAE=-600

=> RFR=400

Pentru o inteprindere sa degaje RFR este o situatie absolut exceptionala pe care o inteprindere o cunoaste foarte rar; in anul urmator este posibil ca societatea sa nu mai dispuna de RFRAE ci sa-si faca simtita prezenta o NFR.

NFRE=200

NFRAE=50

Pentru o inteprindere de mare distributie, situatia nu prezinta nimic exceptional, degaja de RFRE deoarece dispune de:

necesaruri scazute: - stocuri medii( rotatia stocurilor este foarte rapida); - creante clienti nule (datorita platilor cash); importante resurse; datorii furnizori foarte ridicate. Singura critica pe care o putem adresa acestui echilibru

vizeaza gestiunea trezoreriei deoarece banii nu se fructifica.

=>RFR=250

3) Solutiile: Plasarea disponibilitatilor se plaseaza astfel: in valori mobiliare de plasament; in titluri imobiliare; in imobilizari (pentru investitii). situatia initiala:

situatia dupa plasamentul in VMP(550): FR=200; NFR=150=-400+550; T=50=600-550. Necesaruri Resurse Necesaruri

Resurse 33% T FR 25%

FR=200 66% RFR 75%

FR=200NFR=-400T= 600

=>RFR = 400

T=50

NFR=150

E. Al cincilea tip de echilibru: FR=-250=>FR=250 NFR=-350=>RFR=350 T=100 FR<0 => Necesaruri; NFR<O=> Resurse. 1) Constatarea: Resursele permanente nu sunt suficiente pentru a finanta toate

imobilizarile. Trebuie gasit un alt mijloc de finantare. RFR depasesc IFR,ceea ce explica prezenta trezoreriei active -71% din RFR.

2) Analiza: In cazul unei inteprinderi industriale: Insuficienta de FR (IFR) prezinta riscuri pentru ca anumite imobilizari

este legata de ciclul exploatare al inteprinderii, resursele de fond de rulment (RFR) sunt cele care asigura continuitatea. Finantarea imobilizarilor depinde si de vointa clientilor si a furnizorilor.

Trebuie cautata originea insuficientei de fond de rulment,care provine:

a) dintr-o faza de investitii masive: Investitii importante =>IFR =>Cresterea productiei =>Cresterea

vanzarilor =>Cresterea rezultatului =>Reconstituirea fondului de rulment.

b) dintr-o rentabilitate insuficienta.

Necesaruri

Resurse

RFR=350 T=100

IFR=250

29%

71%

3) Solutii:

Pentru o inteprindere industriala prioritatea trebuie sa fie reconstituirea fondului de rulment prin:

cresterea capitalului; datorii pe termen lung si mediu; reconstiturea marjei inteprinderii. Pentru o inteprindere de distributie prioritara este plasarea

excedentului de trezorerie pe termen scurt.

F. Al saselea tip de echilibru:

FR<0=>Necesaruri NFR<0=>Resurse

IFR=250

FR=-250 =>IFR = 250NFR=-150 =>RFR = 15T=-100

Necesaruri Resurse

T=100

RFR=150

1 ) Constatarea: Resursele permanente nu sunt suficiente pentru a finanta

totalitatea imobilizarilor; acestea sunt acoperite in parte (60%) prin resursele de FR degajate de inteprindereiar soldul (40%) este fiantat prin concursuri bancare.

2) Analiza: Cazul unei inteprinderi industriale:

Finantarea imobilizarilor depinde acum nu numai declienti si furnizori dar si de banci.

Inteprinderea este intr-o situatie delicata pentru ca: instabilitatea RFR care nu asigura cu certitudine finantarea

activelor fixe; pierderea increderii din partea bancilor care,pot in orice

moment,sa inceteze acordarea de concursuri bancare; Pierderea controlului inteprinderii datorita dependentei sale

crescute fata de terti (clienti si furnizori) si fata de sistemul bancar.

Cazul unei inteprinderi industriale: In cazul acestei inteprinderi, echilibrul IFR si RFR este clasic, dar partea IFR devine prea importanta pentru a putea fi finantata prin resursele

legale de exploatare, adica RFR. Inteprinderea fie a supraestimat resursele de fond de rulment scontate,fie

IFR a fost prea mare fata de situatia prevazuta (rezultatul negativ grevand

resursele permanente).

3) Solutii: Pentru o inteprindere industriala trebuie reconstituit fondul de rulment prin: cresterea capitalului; reconstituirea marjei inteprinderii. Pentru o societate de distributie este convenabil sa se reduca IFR, astfel incat sa fie finantata prin RFR structurale. Pentru aceasta principalele trei mijloace sunt: apel la actionari sau asociati; Cresterea rentabilitatii; Imprumuturi pe termen mediu si lung astfel incat sa fie adus IFR la nivelul RFR.

Rezultatul diferitelor echilibre financiare:

a) Echilibrul sanatos: structural si inexat: Echilibru ideal pentru inteprinderile industriale;b) Echilibru sanatos: apare necesitatea plasarii excedentului de

trezorerie in: Valori mobiliare de plasament; Titluri imobiliare; Titluri de participare; Imobilizari productive.c) Echilibru clasic: pentru inteprinderi industriale. Pentru viitor trebuie luata in calcul cresterea importantei

trezoreriei negative.d) Echilibru foarte periculos: Risc de oprire a platilor (in cazul refuzului de credite bancare

suplimentare); Risc de scadere catastrofala a rezultatului exercitiului.

Solutii: cresterea fondului de rulment realizata prin cresterea capitaluli, a rezervelor, o strica supravegherea rentabilitatii sau prin imprumuturi (daca inteprinderea este putin indatorata pe termen lung); Diminuarea nevoilor de fond de rulment printr-o mai buna gestionare a stocurilor sau prin diminuarea creantelor (politica a creditelor, calitatea

si solvabilitatea clientilor) sau prin cresterea datoriilor.

e) Echilibru foarte riscant din punct de vedere fiananciar: risc de stopare a platilor in cazul pierderii increderii bancilor (refuz de acordare a imprumuturilor bancare suplimentare).

Solutii: reconstituirea fondului de rulment, cresterea capitalului sau a rezervelor,

reconstituirea rezultatului sau imprumuturi suplimentare; diminuarea nevoilor de fond de rulment (gestiune mai buna a stocurilor, diminuarea creantelor clienti sua prelungirea creditelor de la furnizori).

f) Echilibru sanatos: realizat in ciuda utilizarii restranse a resurselor. Este vorba

de un echilibru specific unei societati mari de distributie care nu gestioneaza

excedente de trezorerie. Solutii: Plasarea trezoreriei sale in: valori mobiliare de plasament; titluri de imobilizare; titluri de participatie; imobilizari.

g) Echilibru riscant: mai ales pentru o inteprindere industriala. Pierdere a autonomiei: jucand un rol important in finantarea unei parti a imobilizarilor,, clientii si furnizorii preiau, intr-o anumita

masura,controlul asupra inteprinderii.

Solutii: Reconstituirea urgenta a fondului de rulment. Pentru o inteprindere de distributie este un echilibru perfect sanatos.

h) Echilibru foarte riscant: pentru o inteprindere industriala creste dependenta fata de exterior, deoarece ata clientii cat is bancile ocupa un loc fundamental in finantarea activelor fixe.

Solutii: reconstituirea urgenta a fondului de rulment.

i) Usor dezechilibru pentru o inteprindere de distributie: dependenta bancara pe termen scurt;

Solutii: Limitarea IFR-ului la nivelul RFR.