Gestiunea Financiara a Intreprinderii
-
Upload
copypastebia -
Category
Documents
-
view
149 -
download
7
description
Transcript of Gestiunea Financiara a Intreprinderii
Capitolul 1. Consideraţii Generale
Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi a activelor totale ale societăţii
Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere, unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi în bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2009 şi 2010.
Societatea comercială SC TURISM FELIX S.A. a fost înfiinţată în anul 1991 şi are ca principalul obiect de activitate hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare. Datorită numărului de angajaţi: 832 şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăţilor mari. Principalii clienţi sunt atât turişti – persoane fizice cât şi companii particulare.
Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC TURISM FELIX S.A. pentru anii 2009 şi 2010 sunt:
Indicator 2008 2009 Δ Δ%Cifra de AfaceriRezultatul NetActive totale
2009 20100
50,000,000
100,000,000
150,000,000
200,000,000
250,000,000
Cifra de afaceri
Rezultatul net
Active totale
1
2
Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar
2.1 Analiza ratelor de structură ale activului şi pasivului
2.1.1 Analiza ratelor de structură ale activului
Denumire indicator
2008 2009
Δ Δ%valoricprocentua
l valoricProcentua
lImobilizări necorporaleImobilizări corporaleImobilizări financiareActive imobilizateStocuriCreanţeInvestiţii financiare pe TSDisponibilităţi băneştiActive circulante Cheltuieli in avansTOTAL ACTIV
Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:
TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI IMOBILIZAT
Nr.
Crt
Indicator Simbol Perioada analizată
2009 2010
1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*100
2 Rata imobilizărilor necorporale
RIN=In/At* 100
3 Rata imobilizărilor corporale
RIC=Ic/At*100
4 Rata imobilizărilor RIF=If/At* 100
3
financiare
1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.
RAI=
Active imobilizate Activ total
×100
Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează în 2010 din totalul activelor imobilizate.
2009 2010
94%
95%
96%
95.06%
94.60%Rata activelor imobilizate
a) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.
RIC =
Imobilizãri necorporaleActiv total
×100
La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează datorită obiectului de activitate al societății.
b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.
RIC =
Imobilizãri corporaleActiv total
×100
La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de . ca urmare a lipsei unei investiţii semnificative şi a tendinţei în valori absolute, ca urmare a procesului de amortizare. Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente
4
importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.
2009 2010
79%
80%
81%80.85%
80.24%
Rata activelor corporale
c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei, precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul social.
RIF =
Imobilizãri financiareActiv total
×100
Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară, având valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare înregistrează o tendinţă de în perioada 2009-2010, reprezentând o pondere de din totalul activelor în 2010, ca urmare a plasamentelor pe termen scurt realizate, ca urmare a valorificării trezoreriei disponibile.
2009 2010
14%
14%
14%
14.18%
14.34%
Rata activelor financiare
TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE
Nr.
Crt
Indicator Simbol Perioada analizată
2009 2010
1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100
2 Rata stocurilor RST=St/At x100
5
3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100
4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100
5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100
2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.
RAC=
Active circulanteActiv total
×100
Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.
În dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi, valori mobiliare de plasament etc.).
Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de faţă de 2010, Situaţia poate fi apreciată prin reducerea imobilizărilor în activele circulante şi prin valorificarea insuficientă a potenţialului concretizat şi în reducerea cifrei de afaceri.
2009 2010
5%
5%
6%
4.88%
5.33%
Rata activelor circulante
a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.
RSt =
Stocuri Activ total
×100
Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei de mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesită corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor înregistrează , respectiv în 2010.
b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.
6
RCr =
Creante Activ total
×100
Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.
Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)
Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.
La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează cu tendinţă de în 2010, ca o consecinţă a încasărilor anticipate a prestaţiilor turistice.
c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.
RDb =
Disponibilitati banesti si plasamenteActiv total
×100
Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria echilibrului financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare. Totuşi, o valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul optim al ratei disponibilităţilor este de 10%.La societatea analizată, rata disponibilităţilor prezintă ponderea din totalul activelor circulante respectiv în 2010 din totalul activelor.
7
2.1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului
Denumire indicator
2008 2009
Δ Δ%ValoricProcentua
l valoric ProcentualCapital socialRezerveRezerve din reevaluareAcţiuni proprii(-)Rezultatul reportatProfit netRepartizarea profituluiCapital PropriuDatorii pe termen lungDatorii pe termen scurtProvizioaneVenituri in avansDatorii totaleCapital permanentTOTAL PASIV
Datorii totale = Dat. pe termen mediu, lung + Dat. pe termen scurt + Provizioane + Venituri in avans Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + ProvizioaneTotal Pasiv = Capital propriu + Datorii totale
TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI
Nr.crt.
Indicator Simbol Perioada analizată2009 2010
1 Rata stabilitatii financiare RSF
RSF= CPMx100/Pt
2 Rata autonomiei financiare globale RAFG
RAFG=CPRx 100/Pt
3 Rata autonomiei financiare la termen RAFT
RAFT=CPRx100/CPM
4 Rata îndatorarii globale RIG
RÎG=Dtx100/Pt
5 Rata de îndatorare la termen RÎT
RÎT
=Dtlx100/Cpm
8
1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
RSF =
Capital permanent Pasiv total
×100
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de creştere.
În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să scadă sub nivelul minim acceptabil.
2009 2010
98%
98%
98%
97.81%
97.88%
Rata stabilitatii financiare
Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de 66 %. În 2009 şi 2010 se situează peste această valoare. Are o tendinţă în 2010 faţă de perioadele precedente, reprezentând din totalul surselor de finanţare, ca urmare a ponderii a capitalului propriu.
2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este finanţat pe seama resurselor proprii.
RAFG =
Capital propriu Pasiv total
×100
Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net (capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.
9
2009 2010
83%
84%
85%
86%
87%
88%
89%
84.97%
87.88%
Rata autonomiei fi-nanciare globale
Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de reflectând creşterea gradului de autonomie financiară în condiţiile înregistrării unei tendinţe de creştere a capitalului propriu ca urmare a capitalizării profiturilor. Pragul minim de 30% a fost în întreaga perioadă analizată.
3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.
RAFT =
Capital propriu Capital permanent
×100
Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.
2009 2010
85%
86%
87%
88%
89%
90%
91%
86.87%
89.78%
Rata autonomiei fi-nanciare la termen
În perioada 2009-2010 rata autonomiei financiare la termen înregistrează 50%, valoare recomandată, respectiv , datorită creşterii capitalului propriu.
4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.
RÎG =
Datorii totale Pasiv total
×100
10
Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind 50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiară creşte.
Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În perioada 2009-2010 înregistrează o tendinţă mult sub limita de 66% a datoriilor în totalul surselor de finanţare.
5)Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă este mai mică decât 50 %.
RÎT =
Datorii pe termen mediu si lung Capital permanent
×100
2009 2010
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14% 13.13%
10.22%
Rata de indatorare la termen
In perioada analizată rata de îndatorare la termen are , cu tendinţe de 2010.
2.2. Analiza echilibrului financiar
a) Situatia neta (SN)
SN = Activ Total – Datorii Totale
Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. in avans Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans
2009 2010
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16% 15.03%
12.12%
Rata de indatorare globala
11
+ Provizioane
Activ Total 0=Activ Total 1=
Datorii Totale 0 = Datorii Totale 1=
SN0 =
SN1 =
∆SN = SN1 – SN0 =
Situatia neta reprezinta activul neangajat in datorii.Situatia neta pozitiva reflecta:
- buna gestiune financiara a societatii- cresterea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii- rezultatul profitului obtinut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice sanatoase.Situatia neta negativa reflecta:
- slaba gestiune financiara a societatii- scaderea valorii patrimoniale a societatii, adica activul net degrevat de datorii- rezultatul pierderii obtinute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni
economice slabe.In ambele perioade analizate, situatia neta este ....................... Se observa o tendinta
de ......................... de la o perioada la alta, aspect ................ pentru societate.
OBS: Acest indicator este intotdeauna egal cu valoarea capitalurilor proprii din cadrul societatii.
b) Fondul de rulment (FR)
FR = Surse permanente – Nevoi (alocari) permanenteSurse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung Nevoi permanente =Active imobilizate nete
Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = Surse permanente1 =Capital permanent 1 =
FR 0 =
FR1 =
∆FR=
Fondul de rulment reflecta realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adica, se urmareste daca societatea dispune de o marja de securitate, care sa o protejeaza de anumite evenimente neprevazute.
Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societatii pe termen lung, adica societatea dispune de o marja de securitate, care o protejeaza de
12
potentialele evenimente neprevazute. Se respecta principiul de gestiune financiara: la nevoi permanente se aloca surse permanente.
Fondul de rulment negativ reflecta dezechilibrul financiar al societatii pe termen lung, adica societatea nu dispune de o marja de securitate, care sa o protejeze de potentialele evenimente neprevazute. Nu se respecta principiul de gestiune financiara: la nevoi permanente se aloca surse permanente.
In ambele perioade analizate, fondul de rulment este...............................Se manifesta o tendinta de ...................................., aspect.............................. pentru societate.
Fondul de rulment se imparte in:
Fond de rulment propriu (FRP)FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete
FRP0 =
FRP1 =
∆FRP =
FRP masoara echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflecta gradul de autonomie financiara.
FRP analizat este...................................................................................................................
Fond de rulment imprumutat (FRI)FRI = FR-FRP
FRI0 =
FRI1 =
∆FRP =
FRI reflecta gradul de indatorare pe termen lung pentru a finanta nevoile pe termen scurt. FRI analizat este...................................................................................................................
c) Nevoia de fond de rulment (NFR)
NFR = Nevoi temporare - Surse temporare
Nevoi temporare = Stocuri + Creante + Investitii financiare pe termen scurt +Ch in avans Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt
Nevoi temporare 0 =Nevoi temporare1 =
Surse temporare 0 =Surse temporare1 =
NFR0 =NFR1= ΔNFR=NFR1-NFR0=
13
Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezinta dezechilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment negativa reprezinta echilibru financiar pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment este ................................... in ambele perioade, fiind un
aspect ................................ pentru societate.Se manifesta o tendinta de ...................................., aspect.............................. pentru societate.
d) Trezoreria neta (TN)
TN=FR-NFR
TN0 = TN1 = ΔTN = TN1 - TN0 =
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente
Trezoreria neta pozitiva reflecta realizarea echilibrului financiar al societatii, adica exista un surplus monetar la sfarsitul exercitiului, o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor.
Trezoreria neta negativa reflecta realizarea dezechilibrului financiar al societatii, adica exista un deficit monetar la sfarsitul exercitiului.
Trezoreria neta ....................................................in ambele perioade analizate. Se manifesta o tendinta de ...................................., aspect.............................. pentru societate.
2.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
a)Marja comerciala (MC)
MC = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli privind marfurile
MC0= MC1=
14
Marja comerciala reprezinta surplusul pe care il castiga agentul economic din vanzarea marfurilor, dupa ce a intrat si el in posesia lor, prin cumpararea de la furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este ......................., fiind un aspect ...................... pentru societate; se manifesta o tendinta de ...................
b)Productia exercitiului (Qex)
Qex = Qstocata + Qvanduta +Qimobilizata
Qex0 = Qex1 =
Productia exercitiului dimensioneaza intreaga activitate desfasurata de societate, fiind apreciata ca o productie globala a exercitiului financiar.
Productia exercitiului este.................... si inregistreaza o tendinta ........................., fiind un aspect .......................pentru societate.
c)Valoarea adaugata (VA)
VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terti
Consumuri externe de la terti = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terti
Consumuri ext de la terti 0 = Consumuri ext de la terti 1 =
VA0 = VA1 =
Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare realizata de societate, rezultata din utilizarea factorilor de productie, peste valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de societate de la terti. VA reprezinta sursa de acumulari banesti din care se vor plati datoriile catre stat, banci, diversi creditori, catre salariati, actionari si pe cat posibil se va repartiza o anumita suma pentru autofinantare.
In perioada analizata, valoarea adaugata inregistreaza valori....................., fiind un aspect ........................... Se manifesta o tendinta................................
d)Excedentul brut de exploatare (EBE)
EBE = VA + Subventii din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe
EBE0 = EBE1 =
Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor, de rambursare a datoriilor catre bugetul statului si de remunerare a actionarilor. EBE inregistreaza valori......................................., aspect...................................pt soc. Se observa o tendinta...............................
e)Rezultatul din exploatare (RE)
15
RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658) + Reluari asupra provizioanelor din expl - Ch cu amortizari si provizioane din expl
RE0 = RE1=
OBS. Pt verificare: RE se regaseste in contul de profit si pierdere la rd. 33 (profit) sau 34 (pierdere).
Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare. Rezultatul din exploatare inregistreaza valori..........................................., manifestandu-se o tedinta ................................
f)Rezultatul curent (RC)
RC = RE + Venituri financiare - Ch financiare
RC0= RC1=
OBS. Pt verificare: RC se regaseste in contul de profit si pierdere la rd. 52 (profit) sau 53 (pierdere).
Rezultatul curent este determinat atat de rezultatul din exploatare cat si de rezultatul financiar. In perioada analizata, rezultatul curent inregistreaza valori................................, manifestandu-se o tendinta .....................................
g)Rezultatul net al exercitiului (RN)
RN = RC + Venituri extraordinare - Ch extraordinare - Impozitul pe profit RN0= RN1=
OBS. Pt verificare: RN se regaseste in contul de profit si pierdere la rd. 64 (profit) sau 65 (pierdere).
Rezultatul net exprima marimea a rentabilitatii financiare, dupa deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net inregistreaza valori.........................................., manifestandu-se o tendinta...................................................
2.4. Analiza ratelor de structura ale capitalului
2.4.1. Ratele de echilibru
a)Rata de finantare a activelor fixe (RFR)
16
RFR=
CapitalPermanentActive ImobilizateNete
Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane
RFR 0=
RFR 1=
O rata supraunitara reflecta existenta unui fond de rulment pozitiv, adica faptul ca activele fixe sunt finantate numai din surse permanente, iar societatea se afla in echilibru financiar pe termen lung. O rata subunitara reflecta un fond de rulment negativ, adica societatea se afla in dezechilibru financiar pe termen lung.
In perioada analizata, rata de finantare a activelor fixe este ............................................ si prezinta o tendinta .......................................................................................................................
b)Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)
RNFR=
FRNFR
RNFR 0=
RNFR 1=
Rata de finantare a fondului de rulment evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment ce finanteaza NFR pozitiva. Daca NFR este negativa, nu are relevanta calculul acestei rate, deoarece:NFR = Nevoi temporare - Surse temporareNFR negativa inseamna ca Sursele temporare > Nevoile temporare, adica societatea nu mai are nevoie de finantare
In general, daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment < 1, inseamna ca TN este negativa, adica se manifesta dezechilibru financiar.
Daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment > 1, inseamna ca TN este pozitiva, adica se manifesta echilibru financiar.
In cazul analizat, RNFR
este................................................................................................
17
2.4.2. Ratele de lichiditate
a)Rata lichiditatii generale (RLG)
RLg=
ActiveCirculanteDatoriiTermenScurt
Active circulante = Stocuri +Creante +Disponibilitati banesti +Ch in avans Disponibilitati banesti = Investitii pe termen scurt + Casa si conturi la banci
RLG 0=
RLG 1=
Rata lichiditatii generale compara ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Aceasta rata reflecta capacitatea sau incapacitatea societatii de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu. Cu cat aceasta rata este mai mare decat 1, cu atat societatea este mai protejata de o insuficienta de trezorerie, care ar putea fi cauzata de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rata este .....................................in ambele perioade, fiind un aspect ............................ pentru societate si reflecta capacitatea acesteia de a-si achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante detinute in patrimoniu.
b)Rata lichiditatii reduse (RLr)
RLr=
Creante+DisponibilitatiBanestiDatoriiTermenScurt
RLr 0=
RLr 1=
Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creante si disponibilitati banesti. Teoria economico-financiara sugereaza ca o valoare optima a acestei rate s-ar situa in intervalul [0,8; 1]
In cazul analizat, societatea inregistreaza valori .................................................................
c)Rata lichiditatii imediate (RLi)
18
RLi=
DisponibilitatiBanestiDatoriiTermenScurt
RLi 0=
RLi 1=
Rata lichiditatii imediate reflecta capacitatea societatii de a-si rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitatile banesti existente in conturile bancare si casa. Nivelul minim recomandat pentru aceasta rata este de 0,3.
In cazul analizat, societatea.................................................................................................
2.4.3. Capacitatea de autofinantare (CAF)
Metoda aditionala
CAF = Rezultatul net (r.64 ct) + Ch calculate (r. 19+22+30+44 ct) - Venituri calculate (r.20+23+31+45 ct)
CAF0=
CAF1=
Capacitatea de autofinantare reprezinta potentialul financiar de crestere economica a societatii comerciale, sursa interna de finantare, generata de activitatea comerciala a unitatii dupa deducerea tuturor cheltuielilor platibile la o anumita scadenta. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a intreprinderii.
In perioada analizata, firma are o capacitate de autofinantare .........................................., inregistrandu-se o tendinta ...........................................................................
2.4.4. Ratele de indatorare
a)Rata levierului (RL)
RL=
DatoriiTotaleCapitalPr opriu
19
Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans
RL 0 =
RL 1=
Rata levierului compara marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rata a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garantie sigura.
Societatea analizata inregistreaza o rata a levierului ...................., astfel ca in general, ................................................b)Rata datoriilor financiare (RDF)
RDF=
DatoriiTermenMediuSiLungCapitalPermanent
RDF 0=
RDF 1=
Rata datoriilor financiare exprima ponderea datoriilor financiare in totalul capitalurilor permanente. Masoara gradul de indatorare pe termen mediu si lung a societatii. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5 pentru aceasta rata.
Societate analizata se incadreaza in aceasta limita, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu si lung.
c) Rata creditelor de trezorerie (RCT)
RCT=
CrediteTermenScurtNFR
RCT 0=
RCT 1=
Caracterizeaza gradul de indatorare bancara a activitatii de exploatare.Societatea nu are contractat niciun credit pe termen scurt in perioada analizata pentru
a-si finanta activitatea.
d)Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)
RCAF=
DatoriiTermenMediuSiLungCAF
20
RCAF 0=
RCAF 1=
Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea unitatii de a-si rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacitatii de autofinantare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacitatii de autofinantare.
Societatea analizata inregistreaza valori foarte bune.
e) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)
RCF
=ChFinanciareEBE
RCF 0=
RCF 1 =
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentata in special de comisioane si dobanzi. Limita maxima stabilita de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6. Societatea se incadreaza in aceasta limita.
2.5. Analiza ratelor cinetice (de gestiune)
a)Durata de rotatie a stocurilot (Dst)
Dst=
¿Stocuri ¿
CAx360
Dst 0 =
21
Dst 1= Durata de rotatie a stocurilor arata numarul de zile cuprinse intre momentul achizitiei
marfurilor de la furnizori si momentul livrarii lor catre clienti sau distributiei pe piata. In cazul societatilor care desfasoara comert, durata de rotatie a stocurilor e recomandata sa fie sub 30 zile.
In cazul analizat, durata de rotatie a stocurilor ...................................................................
b)Durata de incasare a creantelor (Dcr)
Dcr=
CreanteCA
×360
Dcr 0=
Dcr 1=
Durata de incasare a creantelor arata numarul de zile necesar pentru incasarea creantelor de la terti. Se doreste ca acesta durata sa fie mai mica de 30 de zile.
Societatea inregistreza ..........................
c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)
Dfz=
FurnizoriCA
×360
OBS. Funizorii se regasesc la ct. 401 si 404.
Dfz 0=
Dfz 1=
Durata de achitare a furnizorilor exprima numarul de zile in care se face plata furnizorilor. Societatea doreste ca aceasta durata sa fie cat mai mare, insa nu ar bine sa se depaseasca 30 zile.
In perioada analizata, durata de plata a furnizorilor este ............................ decat durata de incasare a clientilor, aspect ................................... pentru societate, deoarece ...............................................................................
2.6. Analiza rentabilitatii
22
2.6.1.Ratele de rentabilitate economice brute
a) Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb)
Rneb=
EBECapitalInvestit
×100
Capital investit = Active fixe brute (r.12 din situatia activelor imobilizate-formular 40) + NFR + Disponibilitati banesti (r7+r8 b)
Capital investit 0= Capital investit 1=
Rneb 0=Rneb 1=
b) Rata reala a rentabilitatii economice bruta (Rreb)
Rreb=
Rneb−Ri1+Ri
, ,daca Ri>10
Rreb=Rneb-Ri , daca Ri≤10 Ri=rata inflatie
Rreb 0= Rreb 1=
Ratele de rentabilitate ec. brute masoara gradul societatii de a-si reinoi capitalul investit. E bine ca rezultatul obtinut sa fie cat mai mare pt a semnifica o perioada de reinoire a capitalului cat mai scurta.
In cazul analizat, rezultatele obtinute sunt..............................., manifestandu-se o tendinta de ........................
2.6.2.Ratele rentabilitatii economice nete
a) Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen)
Rnen=
Re zultatul .din . exp loatareCapital . Investit
×100
Rnen 0=
Rnen 1=
23
b) Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren)
Rren = Rnen - Ri
Rren 0= Rren 1=
Rnen trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pt ca societatea sa-si poata recupera integral eforturile depuse pt desfasurarea activitatii, mentinandu-si astfel activul sau economic.
2.6.3.Rata rentabilitatii financiare (Rf)
Rf=
Pr ofitNetCapitalPr opriu
×100
Rf 0=
Rf1=
Rata rentabilitatii financiare masoara capacitatea firmei de a realiza profit in urma utilizarii capitalului propriu. Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii societatii fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a valorii intrinseci a actiunilor societatii.
S-a manifestat o tendinta de .............................a ratei rentabilitatii financiare de la o perioada la alta.
2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare
1) Cheltuieli fixe (CF)CF=20% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 20% ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite si taxe
CF0=
24
CF1=
2) Cheltuieli variabileCV=80% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 80% ch personal + ch cu despagubiri,donatii si active cedate
CV0=
CV1=
OBS: CF+CV=Ch de exploatare (r.30 ct)
3) Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)MCV=CA-CV
MCV0=MCV1=
4) Marja asupra ch variabile exprimata in procente (MCV%)
MCV%=
MCVCA
×100
MCV% 0 =
MCV% 1=
5) Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)
CApr=
CFMCV %
CApr 0=
CApr 1=
Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numeste si punct mort si evidentiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze societatea pt a nu lucra in pierdere. Peste acest punct, activitatea soc devine rentabila.
6) Rata riscului de exploatare (Rre)
Rre =
CAprCA
×100
Rre 0 =
25
Rre 1 =
Aceasta rata e preferabil sa fie cat mai mica, pentru a evidential un risc de exploatare minim. Cu cat rata riscului de exploatare e mai mica, cu atat, si pragul din rentabilitate e mai mic.
7) Indicele de securitate (IS)
IS=
CA−CAprCA
Is 0 =
Is 1 =
Indicele de securitate evidentiaza marja de securitate de care dispune societatea. Cu cat valoarea acestui indice este mai mare, cu atat riscul de exploatare va fi mai redus.
8) Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (α)α= CA-CAPR
α 0 = α 1 =
9) Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )
α’=
αCApr
×100
α’0 =
α’1 =
Flexibilitatea absoluta si coeficientul de volatilitate evidentiaza capacitatea societatii de a-si adapta productia la cerintele pietei. E de dorit ca valorile inregistrate sa fie cat mai mari.
Cap. 3. Concluzii
3.1. Puncte forte ale societatii3.2. Puncte forte ale societatii
26