Lectia 1 : Alfabetul German (Lektion 1 : Deutsche Alphabet)

A a (se pronunţă "a")

Ä ä (se pronunţă "e")

B b (se pronunţă "be")

C c (se pronunţă "ţe")

D d (se pronunţă "de")

E e (se pronunţă "e")

F f (se pronunţă "ef")

G g (se pronunţă "ghe")

H h (se pronunţă "ha")

I i (se pronunţă "i")

J j (se pronunţă "iot")

K k (se pronunţă "ca")

L l (se pronunţă "el")

M m (se pronunţă "em")

N n (se pronunţă "en")

O o (se pronunţă "o")

Ö ö (se pronunţă "oe")

P p (se pronunţă "pe")

Q q (se pronunţă "cu")

R r (se pronunţă "er")

S s (se pronunţă "es")

ß (se pronunţă "s")

T t (se pronunţă "te")

U u (se pronunţă "u")

Ü ü (se pronunţă "iu")

V v (se pronunţă "fau")

W w (se pronunţă "ve")

X x (se pronunţă "ics")

Y y (se pronunţă "iupsilon")

Z z (se pronunţă "ţet")

Important :In limba Germană , literele luate individual au genul neutru : das A , das B ...

Lectia 2 : Regulile de Pronunţie (Lektion 2 : Die Ausspracheregeln)

aa - se pronunţă aä - se pronunţă e

äu - se pronunţă oic - se pronunţă c (înainte de i si e se pronunţă ţ)

ch - se pronunţă hchs - se pronunţă xee - se pronunţă eei - se pronunţă aieu - se pronunţă oi

g (la sfarsitul cuvintelor) - se pronunţă kge - se pronunţă ghe

ie - se pronunţă iij - se pronunţă ik - se pronunţă cph - se pronunţă foo - se pronunţă oö - se pronunţă oes - se pronunţă zss - se pronunţă s

sch - se pronunţă şst - se pronunţă şt

sp (la începutul cuvintelor) - se pronunţă şpß - se pronunţă s

ü - se pronunţă iuv - se pronunţă fw - se pronunţă vz - se pronunţă ţ

Alte reguli:1. Accentul cade , în general pe prima silabă.2. Substantivele se scriu cu literă mare.3. Toate adjectivele şi verbele substantivizate se scriu cu litere mari.

Lectia 3 : Numerele (Lektion 3 : Zahlen)

zero - null (se pronunţă nul)unu - eins (se pronunţă ainţ)doi - zwei (se pronunţă ţvai)trei - drei (se pronunţă drai)patru - vier (se pronunţă fir)

cinci - fünf (se pronunţă fiunf)şase - sechs (se pronunţă zex)

şapte - sieben (se pronunţă ziben)opt - acht (se pronunţă aht)

nouă - neun (se pronunţă noin)zece - zehn (se pronunţă ţen)

unsprezece - elf (se pronunţă elf)doisprezece - zwölf (se pronunţă zvoelf)

treisprezece - dreizehn (se pronunţă draiţen)paisprezece - vierzehn (se pronunţă firţen)

cincisprezece - fünfzehn (se pronunţă fiunfţen)şaisprezece - sechzehn (se pronunţă zexţen)

şaptesprezece - siebzehn (se pronunţă zibţen)optsprezece - achtzehn (se pronunţă ahtţen)

nouăsprezece - neunzehn (se pronunţă noinţen)douăzeci - zwanzig (se pronunţă ţvanţig)

douăzeci şi unu - einundzwanzig (se pronunţă ain und ţvanţig)douăzeci şi doi - zweiundzwanzig (se pronunţă ţvai und ţvanţig)douăzeci şi trei - dreiundzwanzig (se pronunţă drai und ţvanţig)

treizeci - dreißig (se pronunţă draizih)patruzeci - vierzig (se pronunţă firţih)

cincizeci - fünfzig (se pronunţă fiunfţih)şaizeci - sechzig (se pronunţă zexţih)

şaptezeci - siebzig (se pronunţă zibţih)optzeci - achtzig (se pronunţă ahtţih)

nouăzeci - neunzig (se pronunţă noinţih)o sută - (ein)hundert (se pronunţă (ain)hundart)

două sute - zweihundert (se pronunţă ţvei hundart)trei sute - dreihundert (se pronunţă drai hundart)

o mie - (ein)tausend (se pronunţă (ain)tauzand) două mii - zweitausend (se pronunţă ţvai tauzand)

Cuvinte de bază:impărţit - dividiereninmulţit - multiplizieren

Lectia 4 : Bani (Lektion 4 : Geld)

Moneda - Die Münze (se pronunţă "di miunţe")Bancnota - Die Banknote (se pronunţă "di bancnote")Bani - Das Geld (se pronunţă "das gelt")Moneda de 1 Euro Cent - Die 1 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ain oiro ţent miunţe")Moneda de 2 Euro Cenţi - Die 2 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvai oiro ţent miunţe")Moneda de 5 Euro Cenţi - Die 5 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunf oiro ţent miunţe")Moneda de 10 Euro Cenţi - Die 10 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţen oiro ţent miunţe")Moneda de 20 Euro Cenţi - Die 20 Euro Cent Münze (se pronunţă "di ţvanţig oiro ţent miunţe")Moneda de 50 Euro Cenţi - Die 50 Euro Cent Münze (se pronunţă "di fiunfţih oiro ţent miunţe")Moneda de 1 Euro - Die 1 Euro Münze (se pronunţă "di ain oiro miunţe")Moneda de 2 Euro - Die 2 Euro Münze (se pronunţă "di ţvai oiro miunţe")Bancnota de 5 Euro - Der 5 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf oiro şain")Bancnota de 10 Euro - Der 10 Euro Schein (se pronunţă "der ţen oiro şain")Bancnota de 20 Euro - Der 20 Euro Schein (se pronunţă "der ţvanţig oiro şain")Bancnota de 50 Euro - Der 50 Euro Schein (se pronunţă "der fiunfţih oiro şain")Bancnota de 100 Euro - Der 100 Euro Schein (se pronunţă "der ain hundart oiro şain")Bancnota de 200 Euro - Der 200 Euro Schein (se pronunţă "der ţvei hundart oiro şain")Bancnota de 500 Euro - Der 500 Euro Schein (se pronunţă "der fiunf hundart oiro şain")

Lectia 5 : Ora (Lektion 5 : Uhrzeiten)

Ora ( Uhrzeiten ):

Este ora unu - Es ist ein Uhr (se pronunţă "es ist ain ur")Este ora două - Es ist zwei Uhr (se pronunţă "es ist ţvai ur")Este ora trei - Es ist drei Uhr (se pronunţă "es ist drai ur")Este ora patru - Es ist vier Uhr (se pronunţă "es ist fir ur")Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (se pronunţă "es ist fiunf ur")Este ora şase - Es ist sechs Uhr (se pronunţă "es ist zex ur")Este ora şapte - Es ist sieben Uhr (se pronunţă "es ist ziben ur")Este ora opt - Es ist acht Uhr (se pronunţă "es ist aht ur")

Este ora nouă - Es ist neun Uhr (se pronunţă "es ist noin ur")Este ora zece - Es ist zehn Uhr (se pronunţă "es ist ţen ur")Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (se pronunţă "es ist elf ur")Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (se pronunţă "es ist zvoelf ur")Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (se pronunţă "es ist firtel nah aht")Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (se pronunţă "es ist halb aht")Este ora opt şi patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (se pronunţă "es ist aht uhr fiunfundfirţih")Este ora opt fară un sfert - Es ist Viertel vor acht (se pronunţă "es ist firtel for aht")

Durată ( Laufzeit ):

minut(e) - minute(n) (se pronunţă "minute(minutăn)")oră(ore) - stunde(n) (se pronunţă "ştunde(ştundăn)")zi(le) - tag(e) (se pronunţă "tak(take)")săptămână(săptămâni) - woche(n) (se pronunţă "vohe(vohăn)")lună(luni) - monat(e) (se pronunţă "monat(monate)")an(i) - jahr(e) (se pronunţă "iar(e)")

Intrebări şi cuvinte de bază:

Cât este ora, vă rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (se pronunţă "vi fil ur ist es, bite?")La ora zece - um zehn Uhr (se pronunţă "um ţen ur")La ora zece fix - pünktlich um zehn Uhr (se pronunţă "piunctlih ţen ur")De la trei la patru - von drei bis vier (se pronunţă "fon drai pis fier")La ora cinci dupa amiază - um fünf Uhr nachmittag (se pronunţă "um fiunf ur nahmitag")La ora şapte seara - um sieben Uhr abend (se pronunţă "um ziben ur abent")Ceasul meu nu merge - Meine Uhr geht nicht (se pronunţă "maine ur ghet niht")Cănd vii? - Wann kommst du? (se pronunţă "van comst du?")La ce oră vii? - Um wie viel uhr kommst du? (se pronunţă "um vi fil ur comst du?")Vin prea târziu - Ich komme zu spät (se pronunţă "ih come ţu şpet")Vin in două ore - Ich komme in zwei stunden (se pronunţă "ih come in ţvai ştunden")înainte - vor (se pronunţă "for")mai târziu - später (se pronunţă "şpetăr")dimineaţă - morgen (se pronunţă "morghen")după-amiază - nachmittag (se pronunţă "nahmitak")seara - abend (se pronunţă "abent")noapte - nacht (se pronunţă "naht")

Lectia 6 : Zilele saptamanii , Lunile , Anotimpurile (Lektion 6 : Die Wochentage , Die Monate , Die Jahreszeiten)

Zilele săptămânii ( Die Wochentage )

Luni - Montag (se pronunţă "Montak")

Marţi - Dienstag (se pronunţă "Dinstak")Miercuri - Mittwoch (se pronunţă "Mitwoh")Joi - Donnerstag (se pronunţă "Donerstak")Vineri - Freitag (se pronunţă "Fraitak")Sambată - Samstag (se pronunţă "Samstak")Duminică - Sonntag (se pronunţă "Sontak")

Lunile ( Die Monate )

Ianuarie - Januar (se pronunţă "Ianuar")Februarie - Februar (se pronunţă "Februar")Martie - März (se pronunţă "Merţ")Aprilie - April (se pronunţă "April")Mai - Mai (se pronunţă "Mai")Iunie - Juni (se pronunţă "Iuni")Iulie - Juli (se pronunţă "Iuli")August - August (se pronunţă "August")Septembrie - September (se pronunţă "Zeptembăr")Octombrie - Oktober (se pronunţă "Octobăr")Noiembrie - November (se pronunţă "Novembăr")Decembrie - Dezember (se pronunţă "Deţembăr")

Anotimpurile ( Die Jahreszeiten )

Primavară - der Frühling (se pronunţă "der Friulink")Vară - der Sommer (se pronunţă "der Somer")Toamnă - der Herbst (se pronunţă "der Herbst")Iarnă - der Winter (se pronunţă "der Vinter")

Intrebări şi cuvinte de bază:

astăzi , acum , mâine , poimâine , ieri , alaltaieri - heute , jetzt , morgen , übermorgen , gestern , vorgestern (se pronunţă "hoite , jeţt , morghen , iubermorghen , ghestern , forghestern")zilnic - täglich (se pronunţă "teklih")din oră in oră - stündlich (se pronunţă "ştiunlih")imediat , târziu, apoi, atunci , niciodată - sofort , spat , dann , damals , niemals (se pronunţă "zofort , şpat , dan , damals , nimals")Ce zi e astăzi? - Welcher Tag ist heute? (se pronunţă "Velher Tak ist hoite?")Azi este… - Heute ist… (se pronunţă "Hoite ist…")Acum suntem în luna… - Jetzt sind wir im Monat… (se pronunţă "Ieţt zind vir im Monat…")anul viitor - nächstes Jahr (se pronunţă "nehstez Iar")

Lectia 7 : Vremea (Lektion 7 : Wetter)

Vremea ( Wetter )

Prognoza Meteo - die Vorschau (se pronunţă "di forşau")Cald - Warm (se pronunţă "varm")Foarte Cald - Heiß (se pronunţă "hais")Frig - Kalt (se pronunţă "calt")Frumos - Schön (se pronunţă "şiun")Aer - die Luft (se pronunţă "di luft")Soare - die Sonne (se pronunţă "di sone")Răsărit de Soare - der Sonnenaufgang (se pronunţă "der sonenaufgank")Apus de Soare - der Sonnenuntergang (se pronunţă "der sonenuntergank")Caniculă - die Hitze (se pronunţă "di hitţe")Temperatura la umbră - die Temperatur im Schatten (se pronunţă "di temperatur im şaten")Stea - der Stern (se pronunţă "der ştern")Cer înstelat - der Sternenhimmel (se pronunţă "der şternenimel")Nori - die Wolken (se pronunţă "di volken")Formare de nori - die Wolkenbildung (se pronunţă "di volkenbildung")Ploaie - der Regen (se pronunţă "der regen")Furtună - das Gewitter (se pronunţă "das gheviter")Fulger - der Blitz (se pronunţă "der blitţ")Rouă - der Tau (se pronunţă "der tau")Zăpadă - Schnee (se pronunţă "şne")Gheață - das Eis (se pronunţă "das ais")Polei - das Glatteis (se pronunţă "das glatais")Ceață - der Nebel (se pronunţă "der nebel")Grindină - der Hagel (se pronunţă "der hagel")Dezgheț - das Tauwetter (se pronunţă "das tauveter")Cutremur de pământ - das Erdbeben (se pronunţă "das erdbeben")

Puncte Cardinale ( die Kardinalpunkte )

Nord - der Norden (se pronunţă "der norden")Sud - der Süden (se pronunţă "der siuden")Vest - der Westen (se pronunţă "der vesten") Est - der Osten (se pronunţă "der osten")

  Intrebări şi cuvinte de bază:

Astăzi este frumos - Heute ist schön (se pronunţă "hoite ist şiun")Astăzi este urat - Heute ist schlecht (se pronunţă "hoite ist şleht")Este prea cald - ist zu warm (se pronunţă "ist ţu varm")Câte grade sunt astăzi? - Wieviel Grad sind heute? (se pronunţă "vifil grad zind hoite?")stânga , dreapta - links , rechts (se pronunţă "linx , rehţ")

Lectia 8 : Culorile (Lektion 8 : Farben)

alb - weiß (se pronunţă "vais")negru - schwarz (se pronunţă "şvarţ")gri - grau (se pronunţă "grau")roşu - rot (se pronunţă "rot")albastru - blau (se pronunţă "blau")verde - grün (se pronunţă "griun")galben - gelb (se pronunţă "ghelb")portocaliu - orange (se pronunţă "oranje")roz - rosa (se pronunţă "roza")maro - braun (se pronunţă "braun")

Lectia 9 : Familia (Lektion 9 : Familie)

Familia ( Familie )

Părinţii - die Eltern (se pronunţă "di eltern")Tata - der Vater (se pronunţă "der fater")Mama - die Mutter (se pronunţă "di muter")Fiul - der Sohn (se pronunţă "der son")Fiica - die Tochter (se pronunţă "di tohter")Băiatul - der Junge (se pronunţă "der iunghe")Fata - das Mädchen (se pronunţă "das medhen")Bunicul - der Groβvater (se pronunţă "der grosfater")Bunica - die Groβmutter (se pronunţă "di grosmuter")Unchiul - der Onkel (se pronunţă "der onchel")Mătuşa - die Tante (se pronunţă "di tante")Sora - die Schwester (se pronunţă "di şvester")Fratele - der Bruder (se pronunţă "der bruder")Nepot - der Neffe (se pronunţă "der nefe")

Intrebări şi cuvinte de bază:

Sunteţi casătorit(ă)? - Sind Sie verheiratet? (se pronunţă "sind si ferhairatet")Fritz este tatal lui Aida si a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (se pronunţă "Fritz ist der fater fon Aida und fon Erica")Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (se pronunţă "Aida ist di Tohter von Fritz")

Lectia 10 : Formule de salut (Lektion 10 : der Grüße)

Formule de salut ( der Grüße )  

Bună ziua - Guten Tag (se pronunţă "gutăn tak")Bună seara - Guten Abend (se pronunţă "gutăn abend")Bine aţi venit! - Willkommen (se pronunţă "vilcomen")Bună , Salut - Hallo (se pronunţă "halo")Bună , Salut - Hi (se pronunţă "hai")Bună , Salut - Grüß Gott (se pronunţă "grius got")Bună , Salut - Servus (se pronunţă "servus" în Germania este folosit în momentul în care se salută două persoane de sex masculin)Ce mai faci? - Wie geht's? (se pronunţă "vi gheţ")Mulţumesc - Danke (se pronunţă "danche")Mulţumesc! - Danke schön! (se pronunţă "danche şiun")Mulţumesc mult - Vielen Dank (se pronunţă "filen danc")Vă rog! - Bitte! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc - Danke)Cu plăcere! - Bitte schön! (se pronunţă "bite" se foloseşte după Mulţumesc! - Danke schön!)Nu ai pentru ce! - Nichts zu danken! (se pronunţă "nihţ ţu danchen")Noapte bună - Guten nacht (se pronunţă "guten naht")Cu bine! - Mach's gut! (se pronunţă "max gut")La revedere - Auf Wiedersehen (se pronunţă "auf viderzein")Pa - Tschüss (se pronunţă "cius")La revedere! - Auf Wiederhören! (se pronunţă "auf viderhioren" la telefon)Scuzaţi-mă - Entschuldigung (se pronunţă "enşuldigung")Îmi pare rău - Es Tut mir Leid (se pronunţă "es tut mia laid")

Intrebări şi cuvinte de bază:

Da - Ja (se pronunţă "ia")Nu - Nein (se pronunţă "nain")Ajutor - Hilfe (se pronunţă "hilfe")Cine, vă rog? - Wie bitte? (se pronunţă "vi bite")Incântat de cunoştinţă - Freut mich (se pronunţă "froit mih")Eu mă numesc - Ich heiße (se pronunţă "ih haise")Eu mă numesc - Ich bin (se pronunţă "ih bin")Numele meu este - Mein Name ist.. (se pronunţă "main name ist")Nu vorbesc germana - Ich kann nicht deutsch reden (se pronunţă "ih can niht doici reden")Nu vorbesc bine germana - Ich kann nicht so gut deutsch reden (se pronunţă "ih can niht so gut doici reden")Nu înţeleg - Ich verstehe es nicht (se pronunţă "ih farşte es niht")Pot să...? - Darf Ich...? (se pronunţă "darf ih")Aş dori... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte")Puteţi sa mă ajutati ? - Können Sie mir helfen? (se pronunţă "chionen zi mi helfen")

Ce doriţi dumneavoastră? - Was möchten Sie? (se pronunţă "vas miohten zi")Sunt bine.Si dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (se pronunţă "mir ghet es gut und inen")Sunt bine.Dar tu? - Mir geht's gut und dir? (se pronunţă "mia gheţ gut und dia")Cine este acesta/aceasta? - Wer ist das? (se pronunţă "ver ist das")Cine esti tu? - Wer bist du? (se pronunţă "ver bist du")Care este numele dumneavoastră de familie? - Wie ist Ihr Familienname? (se pronunţă "vi ist ir familienname")Care este prenumele dumneavoastră? - Wie ist Ihr Vorname? (se pronunţă "vi ist ir forname")

Lectia 11 : Corpul uman (Lektion 11 : Menschlicher Körper)

Corpul uman ( Menschlicher Körper )

ureche - ohr (se pronunţă "or")dinţi - zähne (se pronunţă "ţene")obraji - wange (se pronunţă "vange")bărbie - kinn (se pronunţă "chin")păr - haar (se pronunţă "har")ochi - auge (se pronunţă "aughe")gură - mund (se pronunţă "munt")nas - nase (se pronunţă "naze")piele - haut (se pronunţă "haut")cap - kopf (se pronunţă "copf")frunte - stirn (se pronunţă "ştirn")faţă - gesicht (se pronunţă "gheziht")gât - nacken (se pronunţă "nagn")umăr - schulter (se pronunţă "şhultăr")piept - brust (se pronunţă "brust")burtă - bauch (se pronunţă "bauh")inimă - herz (se pronunţă "herţ")sânge - blut (se pronunţă "blut")mană - hand (se pronunţă "hant")cot - ellbogen (se pronunţă "elboghen")deget mână - finger (se pronunţă "fingher")picior - fuß (se pronunţă "fus")genunchi - knie (se pronunţă "cnie")gleznă - knöchel (se pronunţă "cnohel")deget de la picior - zeh (se pronunţă "ţe")muşchi - muskeln (se pronunţă "muscheln")ficat - leber (se pronunţă "libar")plămân - lunge (se pronunţă "lunghe")

Intrebări şi cuvinte de bază:Am dureri... - Ich habe schmerz ... (se pronunţă "ih habe şmerţ")

Lectia 12 : In Bucatarie si la Masa (Lektion 12 : in der Küche und auf Tisch)

In Bucătărie ( in der Küche ) carne de vită - Rindfleisch (se pronunţă "rind-flaş")carne de porc - Schweinefleisch (se pronunţă "şvain-flaş")cafea - Kaffee (se pronunţă "cafe")pui - Huhn (se pronunţă "hun")peşte - Fisch (se pronunţă "fiş")şuncă - Schinken (se pronunţă "şin-căn")crenvuşti - Wurst (se pronunţă "vurşt")brânză - Käse (se pronunţă "cheze")ouă - Eier (se pronunţă "a-ia")salată - Salat (se pronunţă "zalat")legume - Gemüse (se pronunţă "ghemiuze")castraveţi - Gurken (se pronunţă "gurchen")morcovi - Karotten (se pronunţă "caroten")roşii - Tomaten (se pronunţă "tomaten")ceapă - Zwiebel (se pronunţă "ţvi-băl")usturoi - Knoblauch (se pronunţă "cno-blau")orez - Reis (se pronunţă "rais")fasole - Bohnen (se pronunţă "bonăn")cartofi - Kartoffeln (se pronunţă "cartofăl")fructe - Obst (se pronunţă "obst")mere - Äpfel (se pronunţă "afăl")pâine - Brot (se pronunţă "brot")pâine prăjită - Toast (se pronunţă "toast")găluşte - Nudeln (se pronunţă "niu-dăl")ceai - Tee (se pronunţă "tee")suc - Saft (se pronunţă "saft")apă - Wasser (se pronunţă "vasăr")apă minerală - Mineralwasser (se pronunţă "mineralvasăr")bere - Bier (se pronunţă "bi-ir")vin - Wein (se pronunţă "vain")sare - Salz (se pronunţă "salţ")piper - Pfeffer (se pronunţă "pfefăr")unt - Butter (se pronunţă "butăr")lapte - Milch (se pronunţă "milh")Intrebări şi cuvinte de bază:masă - Tisch (se pronunţă "tiş")scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul")dulap - Schrank (se pronunţă "şranc")

legume proaspete - frisches Gemüse (se pronunţă "frişe ghemiuse")mâncare de prânz - Mittagessen (se pronunţă "mitag-esăn")Aş vrea... - Ich möchte... (se pronunţă "ih miohte")Vreau ceva cu... - Ich möchte etwas mit... (se pronunţă "ih miohte etvas mit")Puteţi sa-mi aduceţi un pahar/cană/sticlă cu... - Bitte geben Sie mir eine Glas/Tasse/Flasche mit... (se pronunţă "bite ghebăn zi mih aine glas/tase/flaşe mit")Încă unul/una , va rog - Noch einen(m)/eine(f)/eins(n), bitte (se pronunţă "noh ainen(m)/aine(f)/ains(n) bite")Am terminat - Ich bin fertig (se pronunţă "ih bin fertih")Aş dori o salată de roşii - Ich will einen Tomatensalat (se pronunţă "ih vil ainen tomatăn-salat")

Lectia 13 : Cumpărături si haine (Lektion 13 : Einkaufs und Kleidung)

Cumpărături

scump - teuer (se pronunţă "toiăr")ieftin - billig (se pronunţă "bilih")e prea scump - das ist zu teuer (se pronunţă "das ist ţu toiăr")nu-l/n-o vreau - ich will es nicht (se pronunţă "ih vil es niht")îl/o iau - ich nehme es (se pronunţă "ih neme es")o pungă, vă rog - eine Tüte bitte (se pronunţă "aine tiute bite")umbrelă - Regenschirm (se pronunţă "reghenşirm")plic,scrisoare - Brief (se pronunţă "brif")timbre - Briefmarken (se pronunţă "brifmarchen")pix - Stift (se pronunţă "ştift")cuptor cu microunde - Mikrowellen (se pronunţă "microvelen")aspirator - Staubsauger (se pronunţă "ştob-zaugher")telefon fix - Festnetztelefon (se pronunţă "festneţtelefon")maşină de spălat rufe - Waschmaschinen (se pronunţă "vaş-maşinen")frigider - Kühlschrank (se pronunţă "chiulşranc")masă - Tisch (se pronunţă "tiş")scaun - Stuhl (se pronunţă "ştiul")dulap - Schrank (se pronunţă "şranc")

Haine

pantofi - schuhe (se pronunţă "şue")costume - anzüge (se pronunţă "anţiughe")cămasă cu mânecă scurtă - hemden kurzarm (se pronunţă "hemden curţarm")cămasă cu mânecă lunga - hemden langarm (se pronunţă "hemden langarm")maletă - langarm shirt (se pronunţă "langarm şărt")pantaloni - hosen (se pronunţă "hozen")

Lectia 14 : Numeralul

Numeralul ordinal se poate forma in urmatoarele moduri:

1.Pentru numerele de la 1 la 20 se adaugă terminaţia 'te'.2.Pentru numerele de 20 la n se adauga terminatia 'ste'.Excepţii: erste (primul) , dritte (al treilea) , siebte (al şaptelea) , achte (al optulea).Numeralele ordinale se acordă in gen , număr si caz cu substantivul pe care îl însoţesc.Numeralul de la 13 la 19 se formează din numeralul de la 3 la 9 la care se adaugă un 'zehn'. Excepţi constituie 16 la care se va pune 'sech' in loc de 'sechs' si 17 la care se va pune 'sibe' in loc de 'sieben'.

Numeralele de la 20 la 99 se formează astfel:

1.Pentru zeci fixe (10,20...90) se va pune unitatea corespunzătoare la care se va adauga terminaţia 'zig'. Excepţie o constituie 20 (zwanzig) şi 30 (dreißig).2.Pentru zecile care nu sunt fixe formarea este diferită faţa de cea in limba romană (cifra unitatilor+und+cifra zecilor) , cifrele se scriu intr-un singur cuvânt şi dacă cifra unitatilor este 1 se va pune 'ein' in loc de 'eins'.Numeralele de la 100 la 999 se formează astfel: se scrie cifra sutelor urmată de cifra zecilor iar la sutele intregi se formeaza din cifra unitatilor sutelor urmată de 'hundert'.

Lectia 15 : Substantivul

Substantivul: Genul Masculin

"Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin.Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile.Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich.Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, der Lehrer, der Tag...

Substantivul: Genul Feminin

"Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin.Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete.Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in.Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin.Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die Ärztin, die Lehrerin...

Substantivul: Genul Neutru

"Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru.Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni.Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-...Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , -tum , -ium , -um , -ment.

Formarea pluralului

Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular.Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die TageSustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural.Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die LehrerinnenExistă de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular.

Substative care au forme numai la singular:

das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit.

Substantive care au forme numai la plural:

die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien.

Lectia 16 : Pronumele Interogativ

Pronumele Interogativ

când? - wann? (se pronunţă "van?")pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?")de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?")ce? - was? (se pronunţă "vas?")de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?")de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")cine? - wer? (se pronunţă "viă?")pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?")cui? - wem? (se pronunţă "viem?")

care? - welche? (se pronunţă "velhe?")la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")cum? - wie? (se pronunţă "vi?")cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?")unde? - wo? (se pronunţă "vo?")la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?")prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?")pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?")împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?")dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?")încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?")cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?")spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?")la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?")pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?")de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?")în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?")peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?")despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?")sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?")despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?")în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?")

Lectia 17 : Pronumele : Personal , Posesiv si Reflexiv

Pronumele Personal:

I sg. eu - ich (se pronunţă "ih")II-a sg. tu - du (se pronunţă "du")III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea")III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea")III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi")I pl. noi - wir (se pronunţă "via")II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir")III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi")

Pronumele Posesiv:

I sg. al meu - mein (se pronunţă "main")II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain")III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain")III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir")III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain")

I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr")II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr")III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir")II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir")cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen?

Pronumele Reflexiv:

Acuzativ

I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih")II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih")III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih")I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz")II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih")III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih")

Dativ

I sg. mie - mir (se pronunţă "mia")II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia")III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih")I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz")II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih")III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih")

Lectia 18 : Adverbul

Adverbul de cauză răspunde la întrebările:

de ce? - warum? (se pronunţă "varum?")de ce? - wieso? (se pronunţă "varum?")de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?")de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?")la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?")

Adverbul de Cauză:

de aceea - darum (se pronunţă "da-rum")aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah")aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit")în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals")deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals")totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet")prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen")

şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih")în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals")în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals")totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh")în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten")de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen")

Adverbul de mod răspunde la întrebările:

cum? - wie? (se pronunţă "vi?")

Adverbul de Mod:

altfel - anders (se pronunţă "andărs")în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens")astfel/aşa - so (se pronunţă "so")în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen")întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih")aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart")cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize")fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs")mult - sehr (se pronunţă "zer")abia - kaum (se pronunţă "caum")excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus")de altfel - sonst (se pronunţă "zonst")numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr")cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest")în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem")în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem")

Adverbul de timp răspunde la întrebările:

când? - wann? (se pronunţă "van?")cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?")cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?")

Adverbul de Timp:

la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs")curând - bald (se pronunţă "bald")atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz")apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan")acum - jetzt (se pronunţă "ieţ")chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn")mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est")mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin")

azi - heute (se pronunţă "hoite")maine - morgen (se pronunţă "morghen") de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea")uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen")poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen")multa vreme - lange (se pronunţă "langhe")inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal")rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe")rareori - selten (se pronunţă "zeltăn")intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen")intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile")de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih")de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea")in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih")in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih")la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt")in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih")mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a")ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn")de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem")intotdeauna - immer (se pronunţă "ima")frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih")permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ")

Adverbul de loc răspunde la întrebările:

unde? - wo? (se pronunţă "vo?")de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?")incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")

Adverbul de Loc:

aici - hier (se pronunţă "hia")acolo - da (se pronunţă "da!")acolo - dort (se pronunţă "dort")inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen")sus - oben (se pronunţă "obăn")dedesubt - unten (se pronunţă "untăn")in exterior - außen (se pronunţă "ausăn")inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ")de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an")in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo")de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea")aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia")la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ")

la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf")inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ")in fata - vorn (se pronunţă "forn")in spate - hinten (se pronunţă "hintăn")la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ")peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal")la stanga - links (se pronunţă "links")undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo")de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea")in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ")nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo")pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf")pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus")in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ")intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ")incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin")

Lectia 19 : Prepozitii

Prepozitiile la Acuzativ răspund la întrebarea:

incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")

Prepozitii la Acuzativ:

la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um")fara - ohne (se pronunţă "one")de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang")pana la - bis (se pronunţă "one")printre , prin - durch (se pronunţă "duih")pentru - für (se pronunţă "fiur")

Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea:

unde? - wo? (se pronunţă "vo?")

Prepozitii la Acuzativ:

din - aus (se pronunţă "aus")la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai")cu - mit (se pronunţă "aus")dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah")de , din , de la - seit (se pronunţă "zait")de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon")la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu")

Lectia 20 : Conjunctii

Conjuncţiile Coordonatoare:

şi - und (se pronunţă "und")sau - oder (se pronunţă "odăr")dar , însa - aber (se pronunţă "abăr")ci - sondern (se pronunţă "zondărn")pentru că - denn (se pronunţă "den")nici - weder (se pronunţă "vidăr")nu numai - nicht nur (se pronunţă "niht nur")când - bald (se pronunţă "bald")parţial - teils (se pronunţă "tails")atât - sowohl (se pronunţă "zovol")pe de altă parte - andererseits (se pronunţă "andrezaiţ")pe de o parte - einerseits (se pronunţă "ainezaiţ")

Conjuncţiile Subordonatoare:

ca - dass (se pronunţă "das")când - als (se pronunţă "alz")când - wenn (se pronunţă "ven")în timp ce - während (se pronunţă "verend")înainte să - bevor (se pronunţă "befoa")până - bis (se pronunţă "bis")după ce - nachdem (se pronunţă "nahdem")de îndată ce - sobald (se pronunţă "zobalt")atât timp cât - solange (se pronunţă "zolanghe")de cănd - seit (se pronunţă "zait")ori de câte ori - so oft (se pronunţă "zo oft")cum - wie (se pronunţă "vi")ca şi cum - als ob (se pronunţă "alz op")aţa încât - so dass (se pronunţă "zo das")ca să - damit (se pronunţă "damit")fiindcă - wiel (se pronunţă "vil")deoarece - da (se pronunţă "da")mai ales că - zumal (se pronunţă "ţumal")deşi , cu toate că - obwohl (se pronunţă "opvol")deşi - obgleich (se pronunţă "opglaih")cu toate acestea - trotzdem (se pronunţă "troţdem")dacă , când - wenn (se pronunţă "ven")în caz că - falls (se pronunţă "fals")Conjuncţiile subordonatoare fac ca verbul să stea la sfârşitul propoziţiei pe care o introduc.Exemple:Eu merg acasă să dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronunţă "ih ghee ţu hauze damit ih şlafăn kan")

Lectia 21 : Conjugarea Verbelor

Infinitivul verbului este forma acestuia în dicţionar.Exemplu : gehen - a merge (rădăcina verbului = geh)ich - rădăcina verbului + e - gehedu - rădăcina verbului + st - gehster/sie/es - rădăcina verbului + t - gehtwir - infinitivul verbului - gehenihr - rădăcina verbului + t - gehtsie - infinitivul verbului - gehenVerbele ale căror rădăcina se termină în : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2-a singular si plural si a 3-a singular se va adăuga un 'e' între verb si terminaţiile anterioare.Exemplu : arbeiten - a munci (rădăcina verbului = arbeit)ich - rădăcina verbului + e - arbeitedu - rădăcina verbului + e + st - arbeitester/sie/es - rădăcina verbului + e + t - arbeitetwir - infinitivul verbului - arbeitenihr - rădăcina verbului + e + t - arbeitetsie - infinitivul verbului - arbeitenVerbele ale căror rădăcina se termina în : s , ss , ß , x sau z , la persoana a 2-a singular se va înlocui terminaţia 'st' cu 't'.Exemplu : tanzen - a dansa (rădăcina verbului = tanz)ich - rădăcina verbului + e - tanzedu - rădăcina verbului + t - tanzter/sie/es - rădăcina verbului + t - tanztwir - infinitivul verbului - tanzenihr - rădăcina verbului + t - tanztsie - infinitivul verbului - tanzenVerbe a căror formă trebuie învaţată pe de rost:bringen - a aduce (rădăcina verbului = bring ) ich - bringedu - bringster/sie/es - bringtwir - bringenihr - bringtsie - bringenfinden - a găsi (rădăcina verbului = find ) ich - findedu - findester/sie/es - findetwir - findenihr - findetsie - findenhören - a auzi (rădăcina verbului = hör ) ich - höredu - hörst

er/sie/es - hörtwir - hörenihr - hörtsie - hörenlesen - a citi ich - lesedu - liester/sie/es - liestwir - lesenihr - lestsie - lesensagen - a spune (rădăcina verbului = sag ) ich - sagedu - sagster/sie/es - sagtwir - sagenihr - sagtsie - sagen

Lectia 22 : Verbele Auxiliare si Modale

Verbele auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse şi a condiţionalului.

haben - a avea

Prezent

ich habe - eu amdu hast - tu aier hat - el arewir haben - noi avemihr habt - voi aveţisie haben - ei au

Viitor simplu

ich werde haben - eu voi aveadu wirst haben - tu vei aveaer wird haben - el va aveawir werden haben - noi vom aveaihr werdet haben - voi veţi aveasie werden haben - ei vor avea

sein - a fi

Prezent

ich bin - eu suntdu bist - tu eştier ist - el estewir sind - noi suntemihr seid - voi sunteţisie sind - ei sunt

Viitor simplu

ich werde sein - eu voi fidu wirst sein - tu vei fier wird sein - el va fiwir werden sein - noi vom fiihr werdet sein - voi veţi fisie werden sein - ei vor fi

werden - a deveni

Prezent

ich werde - eu voidu wirst - tu veier wird - el vawir werden - noi vomihr werdet - voi veţisie werden - ei vor

Viitor simplu

ich werde werden - eu voi devenidu wirst werden - tu vei devenier wird werden - el va deveniwir werden werden - noi vom deveniihr werdet werden - voi veţi devenisie werden werden - ei vor deveni

Verbele modale în limba germană se pun după subiect in propoziţie iar verbul principal se duce automat la sfârşitul propoziţiei.

dürfen - a avea voie să

Prezent

ich darf - eu am voie sădu darfst - tu ai voie săer darf - el are voie să

wir dürfen - noi avem voie săihr dürft - voi aveţi voie săsie dürfen - ei au voie să

Perfect compus

ich habe gedurft - eu am avut voie sădu hast gedurft - tu ai avut voie săer hat gedurft - el a avut voie săwir haben gedurft - noi am avut voie săihr habt gedurft - voi aţi avut voie săsie haben gedurft - ei au avut voie să

Viitor simplu

ich werde durfen - eu voi avea voie sădu wirst durfen - tu vei avea voie săer wird durfen - el va avea voie săwir werden durfen - noi vom avea voie săihr werdet durfen - voi veţi avea voie săsie werden durfen - ei vor avea voie să

können - a putea

Prezent

ich kann - eu potdu kannst - tu poţier kann - el potwir können - noi putemihr könnt - voi puteţisie können - ei pot

Perfect compus

ich habe gekonnt - eu am pututdu hast gekonnt - tu ai pututer hat gekonnt - el a pututwir haben gekonnt - noi am pututihr habt gekonnt - voi aţi pututsie haben gekonnt - ei au putut

Viitor simplu

ich werde können - eu voi puteadu wirst können - tu vei puteaer wird können - el va putea

wir werden können - noi vom puteaihr werdet können - voi veţi puteasie werden können - ei vor putea

mögen - a-i plăcea

Prezent

ich mag - îmi placedu magst - îţi placeer mag - lui/ei îi placewir mögen - nouă ne placeihr mögt - vouă vă placesie mögen - le place

Perfect compus

ich habe gemocht - mi-a plăcutdu hast gemocht - ti-a plăcuter hat gemocht - lui/ei i-a placutwir haben gemocht - nouă ne-a plăcutihr habt gemocht - vouă v-a placutsie haben gemocht - le-a plăcut

Viitor simplu

ich werde mögen - îmi va plăceadu wirst mögen - îşi va plăceaer wird mögen - îi va plăceawir werden mögen - ne va plăceaihr werdet mögen - vă va plăceasie werden mögen - le va plăcea

müssen - a trebui neaparat

Prezent

ich muss - eu trebuie (neaparat) sădu musst - tu trebuie (neaparat) săer muss - el trebuie (neaparat) săwir müssen - noi trebuie (neaparat) săihr müsst - voi trebui (neaparat) săsie müssen - ei trebuie (neaparat) să

Perfect compus

ich habe gemusst - eu a trebuit (neaparat) sădu hast gemusst - tu a trebuit (neaparat) săer hat gemusst - a trebuit (neaparat) săwir haben gemusst - noi a trebuit (neaparat) săihr habt gemusst - voi a trebuit (neaparat) săsie haben gemusst - a trebuit (neaparat) să

Viitor simplu

ich werde müssen - eu va trebui (neaparat) sădu wirst müssen - tu va trebui (neaparat) săer wird müssen - va trebui (neaparat) săwir werden müssen - noi va trebui (neaparat) săihr werdet müssen - voi va trebui (neaparat) săsie werden müssen - va trebui (neaparat) să

sollen - a trebui să

Prezent

ich soll - eu ar trebuie sădu sollst - tu ar trebuie săer soll - el ar trebuie săwir sollen - noi ar trebuie săihr sollt - voi ar trebui săsie sollen - ei ar trebuie să

Perfect compus

ich habe gesollt - eu ar fi trebuit sădu hast gesollt - tu ar fi trebuit săer hat gesollt - ar fi trebuit săwir haben gesollt - noi ar fi trebuit săihr habt gesollt - voi ar fi trebuit săsie haben gesollt - ar fi trebuit să

Viitor simplu

ich werde sollen - eu va trebui sădu wirst sollen - tu va trebui săer wird sollen - va trebui săwir werden sollen - noi va trebui săihr werdet sollen - voi va trebui săsie werden sollen - va trebui să

wollen - a vrea

Prezent

ich will - eu vreaudu willst - tu vreier will - el vreawir wollen - noi vremihr wollt - voi vreţisie wollen - ei vor

Perfect compus

ich habe gewollt - eu am vrutdu hast gewollt - tu ai vruter hat gewollt - el a vrutwir haben gewollt - noi am vrutihr habt gewollt - voi aţi vrutsie haben gewollt - ei au vrut

Viitor simplu

ich werde wollen - eu voi vreadu wirst wollen - tu vei vreaer wird wollen - el va vreawir werden wollen - noi vom vreaihr werdet wollen - voi veţi vreasie werden wollen - ei vor vrea

Lectia 23 : Lista verbelor importante

sprechen - a vorbiarbeiten - a muncibekommen - a obţinebleiben - a rămânebrauchen - a avea nevoiebringen - a aducedenken - a gândiessen - a mâncafahren - a conducefinden - a găsifragen - a întrebageben - a dagehen - a merge

gehören - a aparţineglauben - a credehaben - a aveahalten - a opriheißen - a se numihelfen - a ajutahören - a auzikaufen - a cumparakennen - a cunoaştekommen - a venikönnen - a putealassen - a lăsalaufen - a funcţionaleben - a trăilegen - a se aşezaliegen - a sta aşezatsagen - a spuneschlafen - a dormischlagen - a lovischreiben - a scriesehen - a vedeasein - a fisitzen - a stasollen - a trebui săspielen - a se jucastehen - a stastellen - a punemachen - a facemögen - a plăceamüssen - a trebuinehmen - a luatragen - a purtatreffen - a întâlnitun - a facewarten - a aşteptawerden - a deveniwerfen - a aruncawissen - a ştiiwohnen - a locuiwollen - a vreaziehen - a tragetragen - a purta

Lectia 24 : Texte traduse/Vocabular (Lektion 24 : Übersetzt Texte/Wortschatz)

1. Limba Germană este limba naţională a Germaniei.1. Deutsch ist die Nationalsprache von Deutschland.

2. In Germania locuiesc aproximativ 82 milioane de oameni , în Austria 8 milioane şi în Elveţia 7 milioane.2. In Deutschland leben ungefähr 82 Millionen Menschen , in Österreich 8 Millionen und in der Schweiz 7 Millionen.

3. Capitala Germaniei este Berlin. Berlin are 3,5 milioane de locuitori şi este cel mai mare oraş din Germania.3. Die Hauptstadt von Deutschland ist Berlin. Berlin ist auch mit 3,5 Millionen Menschen die größte Stadt von Deutschland.

4. Steagul Germaniei este negru , roşu , auriu.4. Die Flagge von Deutschland ist schwarz , rot , gold.

5. Limba Germană este limba naţională a Austriei.5. Deutsch ist die Nationalsprache von Österreich.

6. Capitala Austriei este Viena. Viena are 1,5 milioane de locuitori şi este cel mai mare oraş din Austria.6. Die Hauptstadt von Österreich ist Wien. Wien ist auch mit 1,5 Millionen Menschen die größte Stadt von Österreich.

7. Steagul Austriei este roşu , alb , roşu.7. Die Flagge von Österreich ist rot , weiß , rot.

8. Limba Germană este cea mai mare limba Naţională a Elveţiei.8. Deutsch ist die größte Nationalsprache der Schweiz.

9. Capitala Elveţiei este Berna.Cel mai mare oraş din Elveţia cu aproximativ 840.000 de mii de locuitori este Zurich.9. Die Hauptstadt der Schweiz ist Bern. Die größte Stadt der Schweiz mit ungefähr 840.000 Menschen ist Zürich.

10. Steagul Elvetiei este roşu cu o cruce albă.10. Die Flagge der Schweiz ist rot mit weißem Kreuz.

Lectia 25 : Despre Autoturisme (Lektion 25 : Über Autos)

Autoturism - Auto (se pronunţă "auto")

Autoturism - PKW (se pronunţă "pkv")

Camion - LKW (se pronunţă "lkv")

Producător (Fabricant) - Hersteller (se pronunţă "hea-ştelă")

Tipul vehiculului - Fahrzeugtyp (se pronunţă "farţoig-tip")

Anul producţiei (Anul construcţiei) - baujahr (se pronunţă "bau-iar")

în anul - in der jahr (se pronunţă "in der iar")

Viteză - Geschwindigkeit (se pronunţă "gheşvindihkait")

am mers cu viteza de 50 de km - Ich war mit einer Geschwindigkeit von 50 km (se pronunţă "ih va mit ainăr gheşvindihkait fon 50 km")

Numărul de uşi - Anzahl der Türen (se pronunţă "anţal der tiurăn")

Numărul de locuri - Anzahl Sitzplätze (se pronunţă "anţal ziţpleţe")

Piese Auto - Auto teile (se pronunţă "auto taile")

Anvelopă - Reifen (se pronunţă "raifăn")

Tipul Anvelopei - Reifentyp (se pronunţă "raifăn-tip")

Oglindă - Spiegel (se pronunţă "şpighel")

Garnitura de chiulasă - Kopfdichtung (se pronunţă "kof-dihtung")

Filtru de ulei - Ölfilter (se pronunţă "oil-filtăr")

Filtru de aer - Luftfilter (se pronunţă "luft-filtăr")

De înaltă calitate - Der hochwertige (se pronunţă "der hoh-vertighe")

Frâne - Bremsen (se pronunţă "bremzen")

Transmisie manuală - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe")

Tipul de carburant - Kraftstoffart (se pronunţă "kraft-ştofart")

Clasa de poluare - Schadstoffklasse (se pronunţă "şad-ştof-klase")

Transmisie - getriebe (se pronunţă "ghetribe")

Cutia de viteze (Transmisie manuală) - Schaltgetriebe (se pronunţă "şalt-ghetribe")

Rugină - Rost (se pronunţă "rost")

Vitezometru - tachometer (se pronunţă "taho-metăr")

Vînd - verkaufen (se pronunţă "fer-kaufăn")

Cumpar - kaufen (se pronunţă "kaufăn")

închiriez - mieten (se pronunţă "mităn")

lăţime - Breite (se pronunţă "braite")

înălţime - Höhe (se pronunţă "hio-o")

Lectia 26 : Locuri de munca (Lektion 26 : Arbeitsplätze)

Arhitect - ArchitektAjutor în casă - HaushaltshilfeAjutor in constructii - BauhelferAsistenţa IT - IT-SupportAsistent medical - KrankenpflegerAjutor in bucătarie - KüchenhilfeBancher - BankkaufmannBrutar - BäckerConstrucţii - BauContabil - BuchhalterControlor - ControllerProiectare - DesignRecepţie - EmpfangPedagog - ErzieherŞofer - FahrerDirector - Geschäftsführer

Om de ajutor - HelferImobiliare - ImmobilienJurist - JuristConducător auto - KraftfahrerProfesor - LehrerPictor - MalerOm de curaţenie - ReinigungskraftResurse umane - PersonalentwicklerResponsabil cu personalul - PersonalreferentFizioterapeut - PhysiotherapeutProfesionişti în relaţia cu publicul - PR-FachleuteManager produse - ProduktmanagerManager de proiect - ProjektleiterPromotor - PromoterSecretar - SekretärDezvoltator software - SoftwareentwicklerLucrător social - SozialarbeiterŞofer de stivuitor\motostivuitor - StaplerfahrerFuncţionar taxe\impozite - SteuerfachangestellterTămplar - TischlerMuncitor în turism - TouristikVănzător - VerkäuferMedic - ArztÎngrijitor - Altenpflegerservicii de iarnă - Winterdienst

Cuvinte de bază:cerere - bewerbungCV-ul - lebenslaufeducaţie - Ausbildungangajator - Arbeitgeberfirmă de ocupare a forţei de muncă temporară - Zeitarbeitcalificare profesională - BerufLocuri de muncă - StellenangeboteLocuri de muncă - Stellenanzeigenangajat (salariat) - mitarbeiteranunţuri publicitare - KleinanzeigenLocuri de muncă - JobsLocuri de muncă full time - Vollzeit-Stellenpregătit - bereitSoluţii - Lösungenatelier - werkstatteconomie - wirtschaftdiverse - verschiedenNumăr de angajati - Angestelltenregulat - regelmäßigclient - kunden