Geografia Turismului in Romania
-
Upload
oana-ciobanu -
Category
Documents
-
view
36 -
download
2
description
Transcript of Geografia Turismului in Romania
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA
TEMA: DOBROGEA
ELEV: CIOBANU OANA ADINA
PROFESOR: BULGARU MARIANA
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
CAPITOLUL I: DOBROGEA – DATE GENERALE
Dobrogea este o provincie situată la întretăierea marilor drumuri dintre Occident şi
Orient, spaţiu şi punte de înterpătrunderi culturale şi rase umane latine şi slave, întrepătrunderi
între marile religii cea creştină cu cea islamică şi mozaică poate fi modelul ce trebuie urmat
pentru a netezi asperităţile sau conflictele dintre etnii şi state din marea regiune a Balcanilor sau
a Europei Central
Fig.1 Poziţia geografică a judeţului Tulcea pe harta Românei
Dobrogea, străbătută pe la nord de paralela de 45° este provincia românească, situată în
extremitatea sud-estică a României, cu o suprafaţă de 15. 570 km², are o populaţie de aproape 1
milion de locuitori, este cuprinsă între Dunăre la nord şi la vest, iar la est mărginită de Marea
Neagră, „...este provincia noastră cea mai meridională”... pe aceleaşi paralele, care o
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
mărginesc între Chilia pe Dunăre şi capul Caliacra sau Valea fără iarnă, - această provincie s-
ar întinde în Italia între Veneţia şi Livorno, iar în Franţa, dea lungul văii Ronului cam între
Sienne şi Marseille...” (C. Brătescu).
Structurogeneza Podişului Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8
miliarde de ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mişcările
chimerice (acum 140 – 150 milioane ani), timp în care şi ţinuturile nord-dobrogene au devenit
stabile, intrând în regim de cratogen.
In tot acest mare interval de timp,
datorită fragmentării şi mişcărilor tectonice
verticale, teritoriul Dobrogei a fost în mai
multe faze total sau numai parţial acoperit de
ape marine, când s-au acumulat formaţiuni
sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind
mai mult sau mai puţin faliate, dislocate sau
ondulate.
Astfel, dinspre vest-sud-vest către est-
nord-est, în Podişul Dobrogei de Nord s-au
individualizat următoarele compartimente
sructurale:
- Măcin – cu şisturi cristaline,
magmatice şi sedimentare,
precambriene şi paleozoice, (conform schiţei geologice a Dobrogei întocmită de
Săndulescu şi colaboratorii în 1978);
- Niculiţel – cu roci magmatice şi sedimentare;
- Tulcea – cu roci sedimentare paleozoice triasice şi jurasice;
- Babadag cu calcare albe recifale, conglomerate, calcare grezoase.
Dobrogea este singura regiune din ţară în care se mai păstrează suprafeţe importante de
vegetaţie stepică, reprezentată prin stepa pontic-balcanică, un subtip al stepei ponto - sarmatice,
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
ce nu se regăseşte în restul ţării (Ciocârlan 2000). In zonele studiate din Dobrogea de Nord
vegetaţia este reprezentată prin 7 mari unităţi de vegetaţie a Europei.
Pe pământul Dobrogei, întâlnim numeroase tipuri de păduri balcanice şi submediteranee
şi cele mai întinse păduri de tei din Europa, păduri seculare Letea şi Caraorman, dune de nisip cu
vegetaţie pontică care formează cea mai întinsă zonă costieră naturală din Europa de sud-est şi
cele mai întinse stufărişuri compacte pe plan mondial (M.Petrescu,2007);
Dobrogea a fost pe tot parcursul istoriei o poartă de trecere între nord şi sud, între Carpaţi
şi mare, o punte integrată spaţial şi funcţional în uriaşul sistem teritorial carpato-danubiano-
pontic.
CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC DIN DOBROGEA
Turismul definit ca o activitate complexă cu mari consecinţe asupra dezvoltării unui
teritoriu, a unei regiuni geografice, prin punerea în valoare a resurselor naturale, a formării,
utilizării forţei de muncă, prin educarea şi ridicarea nivelului de instruire a oamenilor, prin
dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi a ramurilor de producţie direct sau inderecte participante
la la constituirea bazei materiale a acestui sector.
Astfel, turismul adună în jurul său o serie de ramuri ale economiei din diverse sectoare:
industrie, transporturi, sănătate, telecomunicţii, agricultură, alimentaţie publică, etc., fiecare din
ele contribuind la formare şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector numit turism.
Se poate spune că industria turismului este creatoare de alte subramuri cum ar fi industria
agrementului, cea a agenţiilor de turism şi touroperatoare, exercitează o influenţă pozitvă
asupra formării şi utilizării forţei de muncă, este creatoare de locuri de muncă în propriul sector
dar şi în industriile susţinătoare.
Produsul principal pe care Dobrogea de Nord îl are este tocmai multiculturalitatea sa
aşezată peste o istorie milenară, unicitatea sa etnică, culturală, culinară, tradiţiile sale, cutumele,
locuinţele sale cu structura gospodăriei, cultura materială, cultura religioasă, costumele populare,
etc.
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
Un cadrul natural al Munţilor Măcinului, este poate în momentul de faţă printre acele
puţine zone din ţară în care omul nu intervenit în peisaj distrugând, dacă bine înţeles uităm să
amintim de exploatările de piatră din lanţul Munţilor Măcinului. Valoarea şi varietatea peisajelor,
a formelor de relief, de la peisaj de munte spre peisaj de deltă, biodiversitatea floristică şi
faunistică cu valoare ştiinţifică, cu confirmată de multele studii întreprinse pe plan judeţean,
naţional şi internaţional, prin însuşi faptul că o mare parte a judeţului Tulcea face parte din arii
protejate sau din Parcul Naţional Munţii Măcinului..
Tipurile de turism care se practică în nordul dobrogean sunt: turism de recreere şi
agrement, de cunoaştere ştiinţifică, cultural, religios, istoric şi turismul rural şi de aventură.
Potenţialul turistic natural cuprinde totalitatea elementelor naturale care sunt sau pot fi
introduse în circuitul turistic, într-o anumită zonă geografică.
Dobrogea, provincia cuprinsă între Dunăre şi Marea Neagră este poate cea mai bine
individualizată provincie a României din toate punctele de vedere şi ne referim atât la partea
natural geografică, geologică cât si partea antropică şi mai ales la mozaicul cultural pe care nu-l
poate egala nici-o altă regiune a ţării.
Provincia Dobrogea oferă un potenţial turistic geologic cu mare varietate de roci pornind
de la rocile magmatice: granite, bazalte şi diabaze; la rocile metamorfice: cuarţite şi şisturi verzi;
până la rocile sedimentare: calcare de diferite vârste, loessuri şi nisipuri; toate alcătuiesc peisajul
nord dobrogean, atât de divers ca forme.
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
Tot această varietate de roci este cea care a construit peisajul variat, formele deosebite
începând din Pintenul Orliga continuând cu Culmea Pricopanul şi ducându-se fie către dealurile
Harta Horosului Dobrogean, preluată de la PNMM
Tulcei sau către Culoarul Badagului către mai departe spre Podişul Casimcei. Dealurile
Niculiţelului te încântă prin forna lor domoală veşnic împăduriţi, cu un colorit verde ce crează un
contrast izbitor între ce ştiu şi cred cei mai mulţi oameni că reprezintă Dobrogea, praf, pulbere,
piatră, ciulini, soare şi arşiţă.
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
In cadrul potentialului touristic putem include si cetatile antice, fortificatiile medievale, obiective cu valoare arhitectonică, construcţii funerare şi monumente, obiective cu valoare religioasă, mănăstirile din Dobrogea de Nord, obiectivele creştine – bisericile din Dobrogea de Nord si edificii ale naţionalităţilor conlocuitoare din Dobrogea de Nord. Ca exemple avem:
Cetăţi antice în zona terestră a judeţului Tulcea: Cetatea AEGYSSUS – Tulcea, Cetatea
ARRUBIUM – Măcin, Babadag - Cetăţuia şi Vicus Novus, Cetatea NOVIODUNUM - Isaccea
Villa Rustica – Niculiţe ,Castellum Milan – Luncaviţa, Cetăţuia – sit arheologic Luncaviţa,
Cetatea Dinogeţia – Garvăn, Cetatea Troesmis – Turcoaia, Cetatea de pe muntele Consul,
Cetatea Proslaviţa – Nufăru, Cetatea Beştepe, Cetatea Salsovia – Mahmudia, Cetatea Halmyris
– Murighiol, Cetatea romană de la Peştera – Enisala, Cetatea Argamum - Orgamé Jurilovca,
Fortificaţia romană de la Peceneaga, Cetatea Beroe – Ostrov, Cetatea Ibida – Salva Rusă.
Fortificaţii medievale:Cetatea Enisala, Cetatea
Zaporojenilor – Dunavăţul de Jos.
Obiective cu valoare arhitectonică: Muzeul
de Artă Tulcea, Muzeul de Etnografie şi Artă
Populară, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Teatrul
Jean Bart, Hanul Vechi Măcin, Şcoala Veche , Casa
Stegărescu, Casa Grecului sau casa Hristu Milea,
Casa Papante sau vila Papante, Casa Stoianof azi
biserica greco-catolică, Casa Panaghia- Babadag,
Cişmeaua Yemelik Cetatea medievală Enisala, 2010
Construcţii funerare şi monumente: Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel sau Martryonul,
Monumentul Independenţei – Tulcea Monulmentul Eroilor din Piaţa Civică Măcin, Monumentul
Smârdan, Mormântul lui Issac-Baba – Isaccea, Mormântul lui Sari – Saltâk- Baba- Dede,
Mormântul lui Koyun Baba.
Obiective cu valoare religioasă, Mănăstirile din Dobrogea de Nord: Triunghiul Mănăstirilor
nord dobrogene: Mănăstirea Cocoş. Mănăstirea Saon şi Mănăstirea Celic-Dere sunt legate între
ele din punct de vedre geografic dar şi istoric cât şi a actului de naştere . Mănăstirea Dinogeţia ,
Mănăstirea Sf. Paraschiva şi Sf. Nicolae din Măcin, Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – Fântâna de
OCTOMBRIE 2015
COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI
Leac – Măcin, Mănăstirea Uspenia – mănăstire de rit vechi, Mănăstirea Vovidenia - mănăstire de
rit vechi, Mănăstirea Cerbu etc.
Obiective creştine – bisericile din Dobrogea de
Nord: Catedrala Sf. Nicolae-Tulcea, Biserica Sf.
Gheorghe – Biserica cu ceas-Tulcea, Biserica
Buna-Vestire sau Biserica Grecească, Biserica
Sfinţii Apostopli Petru şi Pavel-Măcin, Biserica
Sfântul Nicolae –Măcin, Biserica Sf. Arhangheli
Mihail şi Gavrilă, Capela ortodoxă Sfinţii
Mucenici: Zotic, Attalos, Camasis şi Filipos,
Biserica Sfântul Gheorghe- Isaccea, Biserica „Sf.
Voievozi”-Isaccea, Bisericile crştine din
Babadag:Biserica Sfântul Dumitru, Biserica
Mormântul Martirilor de la Niculiţel
Adormirea Maicii Domnului sau biserica armenească, Biserica Sfântul Atanasie – Niculiţel,
Perla Dobrogei de Nord, Biserica Sfântul Nicolae din Turcoaia, Biserica Sfinţii Arhangheli
Mihail şi Gavril din Cerna, Biserica Sfântul Dumitru din Izvoarele, etc,.
Edificii ale naţionalităţilor conlocuitoare din Dobrogea de Nord: Biserica Sfânta Paraschiv de
rit vechi Tulcea, Geamia Aziziye din Tulcea, Biserica romano-catolică Sf. Anton din Padova din
Măcin, Geamia din Măcin, Biserica catolică
din Greci, Biserica Sfânta Treime De rit vechi
din Carcaliu, Biserica catolică din Malcoci.
Geamia Ali Gaza Paşa – Babadag
OCTOMBRIE 2015