COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

TEMA: DOBROGEA

ELEV: CIOBANU OANA ADINA

PROFESOR: BULGARU MARIANA

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

CAPITOLUL I: DOBROGEA – DATE GENERALE

Dobrogea este o provincie situată la întretăierea marilor drumuri dintre Occident şi

Orient, spaţiu şi punte de înterpătrunderi culturale şi rase umane latine şi slave, întrepătrunderi

între marile religii cea creştină cu cea islamică şi mozaică poate fi modelul ce trebuie urmat

pentru a netezi asperităţile sau conflictele dintre etnii şi state din marea regiune a Balcanilor sau

a Europei Central

Fig.1 Poziţia geografică a judeţului Tulcea pe harta Românei

Dobrogea, străbătută pe la nord de paralela de 45° este provincia românească, situată în

extremitatea sud-estică a României, cu o suprafaţă de 15. 570 km², are o populaţie de aproape 1

milion de locuitori, este cuprinsă între Dunăre la nord şi la vest, iar la est mărginită de Marea

Neagră, „...este provincia noastră cea mai meridională”... pe aceleaşi paralele, care o

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

mărginesc între Chilia pe Dunăre şi capul Caliacra sau Valea fără iarnă, - această provincie s-

ar întinde în Italia între Veneţia şi Livorno, iar în Franţa, dea lungul văii Ronului cam între

Sienne şi Marseille...” (C. Brătescu).

Structurogeneza Podişului Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8

miliarde de ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mişcările

chimerice (acum 140 – 150 milioane ani), timp în care şi ţinuturile nord-dobrogene au devenit

stabile, intrând în regim de cratogen.

In tot acest mare interval de timp,

datorită fragmentării şi mişcărilor tectonice

verticale, teritoriul Dobrogei a fost în mai

multe faze total sau numai parţial acoperit de

ape marine, când s-au acumulat formaţiuni

sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind

mai mult sau mai puţin faliate, dislocate sau

ondulate.

Astfel, dinspre vest-sud-vest către est-

nord-est, în Podişul Dobrogei de Nord s-au

individualizat următoarele compartimente

sructurale:

- Măcin – cu şisturi cristaline,

magmatice şi sedimentare,

precambriene şi paleozoice, (conform schiţei geologice a Dobrogei întocmită de

Săndulescu şi colaboratorii în 1978);

- Niculiţel – cu roci magmatice şi sedimentare;

- Tulcea – cu roci sedimentare paleozoice triasice şi jurasice;

- Babadag cu calcare albe recifale, conglomerate, calcare grezoase.

Dobrogea este singura regiune din ţară în care se mai păstrează suprafeţe importante de

vegetaţie stepică, reprezentată prin stepa pontic-balcanică, un subtip al stepei ponto - sarmatice,

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

ce nu se regăseşte în restul ţării (Ciocârlan 2000). In zonele studiate din Dobrogea de Nord

vegetaţia este reprezentată prin 7 mari unităţi de vegetaţie a Europei.

Pe pământul Dobrogei, întâlnim numeroase tipuri de păduri balcanice şi submediteranee

şi cele mai întinse păduri de tei din Europa, păduri seculare Letea şi Caraorman, dune de nisip cu

vegetaţie pontică care formează cea mai întinsă zonă costieră naturală din Europa de sud-est şi

cele mai întinse stufărişuri compacte pe plan mondial (M.Petrescu,2007);

Dobrogea a fost pe tot parcursul istoriei o poartă de trecere între nord şi sud, între Carpaţi

şi mare, o punte integrată spaţial şi funcţional în uriaşul sistem teritorial carpato-danubiano-

pontic.

CAPITOLUL II: POTENTIALUL TURISTIC DIN DOBROGEA

Turismul definit ca o activitate complexă cu mari consecinţe asupra dezvoltării unui

teritoriu, a unei regiuni geografice, prin punerea în valoare a resurselor naturale, a formării,

utilizării forţei de muncă, prin educarea şi ridicarea nivelului de instruire a oamenilor, prin

dezvoltarea bazei tehnico-materiale şi a ramurilor de producţie direct sau inderecte participante

la la constituirea bazei materiale a acestui sector.

Astfel, turismul adună în jurul său o serie de ramuri ale economiei din diverse sectoare:

industrie, transporturi, sănătate, telecomunicţii, agricultură, alimentaţie publică, etc., fiecare din

ele contribuind la formare şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector numit turism.

Se poate spune că industria turismului este creatoare de alte subramuri cum ar fi industria

agrementului, cea a agenţiilor de turism şi touroperatoare, exercitează o influenţă pozitvă

asupra formării şi utilizării forţei de muncă, este creatoare de locuri de muncă în propriul sector

dar şi în industriile susţinătoare.

Produsul principal pe care Dobrogea de Nord îl are este tocmai multiculturalitatea sa

aşezată peste o istorie milenară, unicitatea sa etnică, culturală, culinară, tradiţiile sale, cutumele,

locuinţele sale cu structura gospodăriei, cultura materială, cultura religioasă, costumele populare,

etc.

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

Un cadrul natural al Munţilor Măcinului, este poate în momentul de faţă printre acele

puţine zone din ţară în care omul nu intervenit în peisaj distrugând, dacă bine înţeles uităm să

amintim de exploatările de piatră din lanţul Munţilor Măcinului. Valoarea şi varietatea peisajelor,

a formelor de relief, de la peisaj de munte spre peisaj de deltă, biodiversitatea floristică şi

faunistică cu valoare ştiinţifică, cu confirmată de multele studii întreprinse pe plan judeţean,

naţional şi internaţional, prin însuşi faptul că o mare parte a judeţului Tulcea face parte din arii

protejate sau din Parcul Naţional Munţii Măcinului..

Tipurile de turism care se practică în nordul dobrogean sunt: turism de recreere şi

agrement, de cunoaştere ştiinţifică, cultural, religios, istoric şi turismul rural şi de aventură.

Potenţialul turistic natural cuprinde totalitatea elementelor naturale care sunt sau pot fi

introduse în circuitul turistic, într-o anumită zonă geografică.

Dobrogea, provincia cuprinsă între Dunăre şi Marea Neagră este poate cea mai bine

individualizată provincie a României din toate punctele de vedere şi ne referim atât la partea

natural geografică, geologică cât si partea antropică şi mai ales la mozaicul cultural pe care nu-l

poate egala nici-o altă regiune a ţării.

Provincia Dobrogea oferă un potenţial turistic geologic cu mare varietate de roci pornind

de la rocile magmatice: granite, bazalte şi diabaze; la rocile metamorfice: cuarţite şi şisturi verzi;

până la rocile sedimentare: calcare de diferite vârste, loessuri şi nisipuri; toate alcătuiesc peisajul

nord dobrogean, atât de divers ca forme.

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

Tot această varietate de roci este cea care a construit peisajul variat, formele deosebite

începând din Pintenul Orliga continuând cu Culmea Pricopanul şi ducându-se fie către dealurile

Harta Horosului Dobrogean, preluată de la PNMM

Tulcei sau către Culoarul Badagului către mai departe spre Podişul Casimcei. Dealurile

Niculiţelului te încântă prin forna lor domoală veşnic împăduriţi, cu un colorit verde ce crează un

contrast izbitor între ce ştiu şi cred cei mai mulţi oameni că reprezintă Dobrogea, praf, pulbere,

piatră, ciulini, soare şi arşiţă.

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

In cadrul potentialului touristic putem include si cetatile antice, fortificatiile medievale, obiective cu valoare arhitectonică, construcţii funerare şi monumente, obiective cu valoare religioasă, mănăstirile din Dobrogea de Nord, obiectivele creştine – bisericile din Dobrogea de Nord si edificii ale naţionalităţilor conlocuitoare din Dobrogea de Nord. Ca exemple avem:

Cetăţi antice în zona terestră a judeţului Tulcea: Cetatea AEGYSSUS – Tulcea, Cetatea

ARRUBIUM – Măcin, Babadag - Cetăţuia şi Vicus Novus, Cetatea NOVIODUNUM - Isaccea

Villa Rustica – Niculiţe ,Castellum Milan – Luncaviţa, Cetăţuia – sit arheologic Luncaviţa,

Cetatea Dinogeţia – Garvăn, Cetatea Troesmis – Turcoaia, Cetatea de pe muntele Consul,

Cetatea Proslaviţa – Nufăru, Cetatea Beştepe, Cetatea Salsovia – Mahmudia, Cetatea Halmyris

– Murighiol, Cetatea romană de la Peştera – Enisala, Cetatea Argamum - Orgamé Jurilovca,

Fortificaţia romană de la Peceneaga, Cetatea Beroe – Ostrov, Cetatea Ibida – Salva Rusă.

Fortificaţii medievale:Cetatea Enisala, Cetatea

Zaporojenilor – Dunavăţul de Jos.

Obiective cu valoare arhitectonică: Muzeul

de Artă Tulcea, Muzeul de Etnografie şi Artă

Populară, Muzeul de Istorie şi Arheologie, Teatrul

Jean Bart, Hanul Vechi Măcin, Şcoala Veche , Casa

Stegărescu, Casa Grecului sau casa Hristu Milea,

Casa Papante sau vila Papante, Casa Stoianof azi

biserica greco-catolică, Casa Panaghia- Babadag,

Cişmeaua Yemelik Cetatea medievală Enisala, 2010

Construcţii funerare şi monumente: Monumentul Paleocreştin de la Niculiţel sau Martryonul,

Monumentul Independenţei – Tulcea Monulmentul Eroilor din Piaţa Civică Măcin, Monumentul

Smârdan, Mormântul lui Issac-Baba – Isaccea, Mormântul lui Sari – Saltâk- Baba- Dede,

Mormântul lui Koyun Baba.

Obiective cu valoare religioasă, Mănăstirile din Dobrogea de Nord: Triunghiul Mănăstirilor

nord dobrogene: Mănăstirea Cocoş. Mănăstirea Saon şi Mănăstirea Celic-Dere sunt legate între

ele din punct de vedre geografic dar şi istoric cât şi a actului de naştere . Mănăstirea Dinogeţia ,

Mănăstirea Sf. Paraschiva şi Sf. Nicolae din Măcin, Mănăstirea Izvorul Tămăduirii – Fântâna de

OCTOMBRIE 2015

COLEGIUL NATIONAL “MIHAIL KOGALNICEANU”, GALATI

Leac – Măcin, Mănăstirea Uspenia – mănăstire de rit vechi, Mănăstirea Vovidenia - mănăstire de

rit vechi, Mănăstirea Cerbu etc.

Obiective creştine – bisericile din Dobrogea de

Nord: Catedrala Sf. Nicolae-Tulcea, Biserica Sf.

Gheorghe – Biserica cu ceas-Tulcea, Biserica

Buna-Vestire sau Biserica Grecească, Biserica

Sfinţii Apostopli Petru şi Pavel-Măcin, Biserica

Sfântul Nicolae –Măcin, Biserica Sf. Arhangheli

Mihail şi Gavrilă, Capela ortodoxă Sfinţii

Mucenici: Zotic, Attalos, Camasis şi Filipos,

Biserica Sfântul Gheorghe- Isaccea, Biserica „Sf.

Voievozi”-Isaccea, Bisericile crştine din

Babadag:Biserica Sfântul Dumitru, Biserica

Mormântul Martirilor de la Niculiţel

Adormirea Maicii Domnului sau biserica armenească, Biserica Sfântul Atanasie – Niculiţel,

Perla Dobrogei de Nord, Biserica Sfântul Nicolae din Turcoaia, Biserica Sfinţii Arhangheli

Mihail şi Gavril din Cerna, Biserica Sfântul Dumitru din Izvoarele, etc,.

Edificii ale naţionalităţilor conlocuitoare din Dobrogea de Nord: Biserica Sfânta Paraschiv de

rit vechi Tulcea, Geamia Aziziye din Tulcea, Biserica romano-catolică Sf. Anton din Padova din

Măcin, Geamia din Măcin, Biserica catolică

din Greci, Biserica Sfânta Treime De rit vechi

din Carcaliu, Biserica catolică din Malcoci.

Geamia Ali Gaza Paşa – Babadag

OCTOMBRIE 2015