Geografia Judetului Giurgiu

download Geografia Judetului Giurgiu

of 12

description

descrierea judetului Giurgiu

Transcript of Geografia Judetului Giurgiu

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    1/12

    JU ETUL GIUR jIUSu prafa ta : 3810 km 2 1 6 ~ ~ di n t er it . ta r /i).Po pulat ia: 383 301 loc. 1 7 ~ ~ di n po pu la t ia tar/i . 1 iul ie 1980) . din ca r e 59281 loc. in rne di ul ur ba n; de ns . 100 .6 lo c . Ikm ,Res edinta: municipiul Giurgiu. 55753 loc. (1980).Ase zar i : un municipiu . 57 comun e (d in ca r e una su burbana}. 187 sa te .Cai de cornun icat ie : 132 km c. f .; 11 27 km drumuri pub lice (din ca r e 312 km modernizate) .

    SEZ RE GEOGR FIC Situa t in S tarii . in Cim piaR ~ m a n a Coordonate: e st e int ers ectat de paral ela de 44lat. N (N de Daia, Gostinu) meridianul de 26 long . ECalugaren i. E de Daia, E de G iurgi u) . ud vecine: Tel eorman. jmbovita Sectorul agricol llfov, Calaras ]. Fluviu lDunar ea fo r rneaza in S front iera de s ta t cu R. P . Bulga ri a .Altitudinile cele mai mari s in t in NV ating p in a la 140 rn ,ia r cele mai m ici in lunca Dunar ii de 14 16 m .GEOLOGI in fundament se afla Platfo r ma Moesica (cristalin sedimentar , p ina la cr et acic inclusiv). peste ca re. urrneaza 0 urnp lu tu ra sedime n ta ra neogena cuater nara ,Calca re le c r e ta ci ce d in fund ame nt se gas esc la 0 adincim ede 6- 10 m in lu.nca Dunar I], d up a c are coboara spre N .atingin d 1 000 m im e diat la de B u c u r e ~ t i Umpluturase di rne n ta ra in ce pe . i n p rincipal, cu sa r rnat ianul , da r e formats mai ales d in pliocen; se comp u ne d in calcare marnoas e , marne, a rgile, nisipuri p ie tr isu r i Cu aternarulest e alca t u it din p ie tr isur i n isipu r i v il/a franc hiene (r e d use),S trate de Frates tl (n isi puri, pie t r isu r i a rgile) . nis ipu ri de

    M o s t i ~ t e a depozit e loessoide in ca r e se in.tercaleaza piet r is u r i le de Colentina, aluv iuni in lunci. In afara tu ncilo rloessul Sl for ma t iun lle loesso ide . avind grosimi de 5 0 rn ,acopar aproape to t te r it . ju d oRESURSE LE SUBSOLULUJ Cercetari le efe ctuate du pa1950 au ident ificat z ae am inte de fife i si ga z e naturale laCa r to jan i , Gaisen i, Roata de [o s , Va lea Plo p ilo r , M i r ~ aFlo r es t l-Stoenes t i Bereeni. Buturugen i. Gr a dinari, Bolint in-Dea l . Roei le u ti le si ma teriale e de constructii s in t reprezentate prin : lutur i s i argi le pe t oa ta s up rafata lo essoldain malur ile unor vai. pi e tr isur i n is ipuri in alb iile ri urilor : Arg es la Ogrezen i, Mal u Spart. Stoeri es t i Novaci .Gai seni . Gradinar i pe Sabar la D a r a ~ t Vidra , pe Ne ajlov la Vadu Lat Bucsan i,RELI EFU L ju d . cu prinde par\i d in cinci unit. p rineip aleale Cimpiei Romiine: Burnas . Vlasia. Ga vanu-Burde a.T it u lu nca Dunar i i. C. Buma s est e situa t a in t r e C i l n i ~ -te a , A r g lun ca Dunar i i domina . pr i n ve rsanti abruptiounit. vec i ne . Este 0 e im p ie de t ip tabular , care se inal ta

    6

    la 80-90 rn , fiind adinc fragme nt a ta de p iraie og as e ,d ir i jate ma i al es ca tr e C ilnis tea . Pe pa r tile ne te d e p rezin tacrovu ri ma r i de t ip gavan. ia r pe la tura dunareana se

    de zvol t a te rasa a IV-a a Dunar ii (de 55 m) . denum it ate rasa G re aca. p recum ce a de 12-20 m (Gaujani Vie ru). La contac t u l vailo r cu Str atel e de Fr ates ti apar izvoarebogate (obisnuit pe latu rile de N S) . C. Vlasiei de o r i-g ine pie mont an -t e r minala bi ne aco pe r ita cu lo ess . a part ine jud o G iur giu nu mai pr in partea sa ves ti ca . respect ivpo r tiuni d in C. C ilnau lui, din C. Bucu r es tiulu Lunca

    r g S a b a r C. Ciln6ului in t ra in jud o cu pa rt ea sa ve stica , aprox . de la Bereeni la Valea Dragului p ina la r iu lSabar , Are a l ti tudini de 507 m pe eimp ; pe cele douate rase a le A r g e ~ u l u (8 --1 2 m 35 m) . extin se de laBerce ni la Valea Dr agului, alt itudinea coboara de la 65 -60 m la 45 - 40 m; ae es t t e ri t . est e fr agm e n ta t de vi lceauaCo cioc, cu aflue nt ii sa i Siotea valea Cu li. C. Bucurestiutuit rece s i in judo G iu rgiu in pa rt e a de NV, in ee p ind de laCl inceni Dornnes t i ca tr e N; aceasta este s tr aba t u t ade p ir iu l llfo v, de D imbovlta C io rogirl a. vai car e se ad ince se eel mu lt cu 2- 3 m in cim p ca re . in star e na t ura la ,dau me.and rari e xcesive , albii pa ras it e por t i uni m l a ~ tnoase . In av al de [oi ta e xis ta un canal de lega tu r a d inspreD jrnbov a s p re C io rogi r la. Caa ltitudine . c imp ia a re 118 min NV s i scade la 85 m la C linc e n i. To t aces t eim p apa r t ineuno r subu ni tat i fizico-geog ra f ice de ra ng infer io r an ume:C. I/fovul ui s it uata aprox . la N de Bolint in-Dea l joi ta ,a poi Cimpul Colent i ne i la E de D irnbovlta Cim pul Cotroce nului de la Dirnbovl ta p i na la malul Sa ba ru lui . Lunco e ~Sobe r cu e xc e pt ia te rit. ce apa r t ine com . Magure /e [Hava ,se afla in jud o Giurgiu . Situata cu 52 m su b c impur iled in jur , avind latimi de 46 km , dara ting in d p ina la 89 km ,ea apa re ca 0 p relung ir e su b form a de cu loa r a ci m pieide su bside nt a de la T itu-Pot log i . Est e cons ti tu it a d in tr e i ~ una joa sa sit ua ta in lungul Ar gesu lu l, cu multe meandr e . o s tr o av e . ba lti. g r indur i redu se . toate frecv e n t inundabile; 0 fisi e cen tra/a mai ina l ta s i m ul t mai e xt i ns a , in undab ila n u la ap e foarte mar i . da r ca re include unelegr induri mai r idi cate ca re ra m in neinundab ile pe cares-au situ at 0 serie de lo calita\i ; a t reia e st e l un ca j oasa d in

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    2/12

    JUDETUL UR U

    lungul Sabaru lul. mult rnai ingusta cea ma i intens folo- 'sita pentru legumicu l t u r a . Altitud ine a luncii coboa ra de la100 m in NV . la 35 m la Hotarele. C. Giivanu-Burdea seextinde aici prin partea sa te r minala, de la malul dreptal Argesulu ], p ina la Milcovat (af l. al Glavaciocului) ~ i Ciln ls t ea, la Ras ucen i . Este to t 0 cimp ie de t ip piemontant errn inala , da rma i frag rne ntata. vall e mai ad incite de ci t inVlas a. in ter f luvi ile ma i inguste ~ i prelung i , des i in genera lfoarte netede. A lt itudin ile scad de la 140 rn, la N deV inatorii Mici. la 60 m la conf iuenta N e a j l o v A r g e ~ ~ i80 m pe C ilnis te a . Ca suburu ta t l, partea s ituat a ap rox. laS de cu rb a de 105 m face parte din C. Citniste ia r ceano r d ica d in c. Burdea . Cimp ia no r d ica a re ma i multe .cr ovuri ~ i gavane , iar ce a sud lca ar e vaiugi mai nurneroasecu 0 te nd iri ta de curgere de Ia V s p re E; lu nc i le r iu r ilor pr inc ipale s in t ma i largt . ia r Nea jlovul C tln lstea au ~ i terasepe st i nga . Pe Neajlov ex ista doua tera se , de 8-12 m ~ i182 rn , dezvo ltate in ava de patrunderea ltfo va t u lui inlu nca sa (E de Bulbucata) ; aceleasi t er as e s in t ~ i p e Cil niste a, mai ales de la hirnpat (pe Glavac ioc) in aval . ValeaC ilnis te i, cont inuata cu Nea jlovu l. a re un specific a parte;in amonte de con fluenta cu Glavac ioc ul este extrem demeand ra ta d ar f oa rt e lngusta. d ind impresia uno r meandr e de t ip inca tusat : in aval se l a r g e ~ t e . ar e lunca ce atinge1 - 2 krn, iar in zon a Coma na s-a creat un lac deosebitde ext ins. Ca uza fo r rnaru ace st ui lac est e leg at a de ina li a r ealunci i A rges ului prin aluv ionar puternice. in t imp ce Neajovul are talvegul mult mai jos ; ca ur rnar e , L. Coman aeste un fel de liman ce a r p ut ea fi amenajat pentru piscicultura . Cimpia de subs identii Titu se alunges te ~ i in jud . Giurg iu p ri ntr-o m ica po r t iune ce trece pe la N de Draganeasca(Ulmi) Cosoba (Joiia) . Lunea Duniirii. ext insa de la sa t ul

    P i e t r i ~ u p ina la local ita tea Greaea . ar e 0 latime de 38 km .iar alt. abs . de 1418 m; 0 se rie de grinduri s it ua t e la Vde Go st inu at ing insa p ina la 20 m . Se subd ivide in tr e isu bunitati : Lunea Pasiirea (Ia V de Sioboz ia), Lunea Greaea(fa E de B r a n i ~ t e Lunea Giurgiului ea re este foarte ingus ta~ i s ituata intre celel al te doua . Lunea Pasiirea (dupa valeacu nume , ce merge paralel cu Dun ar e a pe cca 20 km.in ea va rs in d u-se inain te e ea a re lat imi de p ina la 3 km.fi in d amenajata in juma ta t ea estica. LuneQ Greaea. mu ltma i extinsa . est e amen a jata total. dar pe r iod ic ar e i ncamulte regiuni m l a ~ t i n o a s e Pe to talul lo r . cele doua luncilar gi prezinta f j ~ i long itud inale ina lt e . ca un grind lingamal, ' de ob ice i cu arbor i; apo i f i ~ i i cu al t i t udini me d ii. ia runeor i cu grindur i in alt e . cu gi rl e ~ i cursu r i paras it e , terenfolos it in mare par te pen tr u agricultura ; f i ~ i a joasa de luncase situeaza de obicei sub f run tea teraselor cuprinde cursuride ape . un it . m l a ~ t i n o a s e ch ia r lacust re . Deasupra lunc ii se extind: te rasa de 3- 7 m (uneor i a ti ng e 12 m). dezvo ltata .Ia rg la Giu rg iu. t e ra sa de 12--20 m (N de Gau jan i).ca terasele de 3 4 m de 55 m. A.P.PROCE5E GEOMORFOLOGICEACTUALE 51 DEGRADAREA TERENURI LOR . D ispus pe un spa t iu al ti tu di nal de eea 120 m. te r it . jud o Giurgiu est e afec ta t de relativ multetipuri de procese geomorfologice . Po t fi subliniate proeeseJe de tasare. sufoz iune ~ i ~ i r o i r e pe ci mpu r i . apoi c elede aluvionare eroz iune de mal in lu nc i, p recum prab u ~ r i l e pe ma lur ile ina lt e , cu p re cade re marg inile Burnasului. Cimpur il e int er fluv ia le sint aproape in e xclu sivitate acoperite cu loess. de aceea se instaleaza aici procese de tasare sufoziune. Tasarea se remarca prin crovuri

    ~ i ga va ne . ra sp indite in Burnas, Gavan u-B urdea . Vlasia.Unde p inza freat ica este la mare ad inc ime ~ i zona pu t indrenata , ca pe f i ~ i a centra l-sudica a Burnasului, crovurilesint mari ~ i ad inc i uneoriav ind pe riodic aspect de m l a ~ -tina pu rtind denum irea de pad ina ; de ex . zo na PadinaSuru lui. Pad ina $e rp ateasca . Drumul Balt ii. Pad ina Papada.toate s ituat e pe cumpana C i l n i ~ t e D u n a r e C rovur i e x istape terasele dunarene ale Burnasulu i. in c. C i l n i ~ t e i pinzafreatica este la 2 3 m, drenarea superficiala mai accen-

    tuata ca u rrnare , tasarea mal redusa: p rocesul se accentueaza insa user in C. Burdea . In C. Vlasle t. cu pr ecader ein C . C ilnau lu i, tasarea este de asemenea ma i accent uata ,in special la SE de Berceni . Sufoz iunea se cornb lna cutasa re a indeo seb i ca t r e mar ginil e mai bine drenate al e e lm pu r ilo r . Cea ma i ln te nsa su foz iune se observa to t in Burnas ; se rernarca pr in m ici t unele subtera ne , p r in hornu rice apar la suprafata , pr in realizarea de ogase ~ i torenticare se rns taleaza pe directia uno r s cu rg er i su fozionale .Procesul este foa r te activ in t impul ploilo r to rentlale ,o se r ie de va i in genera l seci. da r ad inci, din nordul Burnasu lu i, s-a u re aliz a t pe aceas ta cale ; alteo ri. aceste vaiau at ins p inza frea t ica , au izvo ar e ce Ie al irnenteazaadesea bal te s c . Si in C. Vlasiei sufoz iun ea es t e r elat iv ac t lva.ea in C. B ~ r d e a mai pu t in in sa in C. C llniste l. Spiilarea in suprafatii este un p ro ces in tl l nit pe ci m puril e cuoareea re inclinare c. Ci lnaului , parte din Ga vanu-Burdea

    ~ i parte din Burnas) . da r cu precadere pe ma lurile i nierbate sau pe ve rsant ll vat lo r . prec um ~ i pe fr u n ti l e de terasa,Pe t imp secetos de pr irnavara ~ i toa rnna nu est e exclusa0 oa re car e actiu ne , r edu sa , de e roziune eo llana. Priibu-siriie surpiirile de rnaluri alunecorite des i foarte r es t r i nsein raport cu suprafata jud . . to tusi s in t destul de intense

    pe un e le f i ~ care rna rginesc a peIe curgatoare , Versantulno rdic a l Bu r nasulu i. ca t r e C ilniste a , N eajlov g eeste do m inat de asem enea procese . Dea ltfe l , la 0 sca ram ul t ma i m ica, to at e valle pr incipale d in jud , se a ba t co nt inuu spre malul drept , provocind pe r iodic ~ i ma i ales laviitur i dupa, asemenea procese. Di ferenta de cca 40 mcare e x lst a in t re ma rg inea Burnasului lu nclle de l a bazasa fac ca p r a b i l e al unecar tle , surpa rile ~ i to rent lalltatea sa fie u ne or i deoseb it de accentuate ; la aceast a contribuie . in plus , ~ i aparitia.la baza loessului a unui comple xmarnos p re cum ~ i a p inze i f r e a t i c ~ d in St ratele de r a t e ~ t i .mai ales de la Caluga re n i in aval . In mo d a tenuat . procese leam int it e apa r 5i pe mal uril e un or vai in ter ioare . cape abruptu rile di nsp re Dunare : Degradarea terenur ilor. ininter iorul ~ i pe marginile cimpurilo r . e st e d at a de crovurisufo ziu ne . de ~ i r e p r a b u ~ i r i alunecari. pe alocur ide ba ltiri le cr eat e de p inza su pr afreatica (i n Giivanu- Bu rdea) .C impur ile in te r ioa re si n t Iipsi te de erozi une . da r se r idicaproblema d renar ii ~ i nivelar ii crovur ilo r, aceasta cu atitmai mult in conditille imediat v iitoa re , cind Bu rnasul ~ iC. C ilnaului vo r fi ap roape tota l ir igate. 0 eroz iun e moderata pina la put er nica se i n t i l n t e pe ve rsantii . u t u ro rva iug ilo r d in Burnas . pe unele fru nt i de terasa. pe unelevaiugi afluente C i l i ~ t e Neajlovulu i. ca ~ i pe unele dinmalurile acestor ape ; e le n eces it a anum ite amenajari . ma ia le s pe mal u ri , mai r ar terasar i. Cea mai puternica eroziune

    ~ i de g rada re a te re nu r i lo r ex ista pe ve rsantu l no rd ic alBurnasului part ial pe unele abruptu ri sudice; este yorbade p r a b u ~ i r alunecari , torentialitate. s paJare puternicain suprafata; s in t necesare amenajari de maluri ~ i versantcare sa ti na cont de trei fac to r i: subsaparea malurilor decat re r iur i. p inz a fr eatiea comp lexu l marnos. Luncileci m p ia de subs identa. precum ~ i alb iile minore se caracterizeaza prin procese aluvionare. eroz iune de mal. inn isipari ~ i c o l m a t a prin vegetatie . la care se adauga ~ i proceseantrop ice (e xcavari de n isipur i ~ i i e t r i ~ canalizar i etc.) .Pe a lbiile r iurilo r sau p iraie lo r cu izYo ru l in cimpie sau ,n

    p o d i ~ este . uneori . posib ila 0 anume eroz iune in adincime.Cele mai intense aluvionori se in ti l nes c in lunca A r g e ~Sabar ~ i i n lunca Dunarii. Lunca r g e S a b a r . inclus iv albiam inora a A r g e ~ u l u ar e 0 d inam ica cu totu l deosebita;aceasta s-a putut observa mai ales in urma inundatii lordin 1970. 1973, 1975, da r se poate deduce ~ i din comparareahartilor vechi (ex . , cea de la 1856) cu cele actuale. Pe total,

    A r e ~ u l prezinta un numar mare de meandre , zeci deostroave , bel ciuge . a lbii paras ite. balt i. Lunca ~ i inin t reg ime. este ina lt at a az i pr in continu i aluv ionari inraport cu lu ncil e r iu r ilor vec ine. Cu toate acestea. i n ul t ima pe rioada. chi a r in ult ima suta de ani. se poate eons ta t a

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    3/12

    JU TUL UR U

    o oa recare reducere a rneand ra r ii . a ba ltilor ~ i a nurnaru-lu i de ostro ave , da r 0 oa r ec ar e rna r ir e a pa ntei de cu rg er e.mai ales in am o nt e de conf luenta cu Ne ajlovu l und e at ing e , i n pr ez ent , a pr o x . 0 , Cauza pa re a fi Iega t a deschlrnbarea raportulu i d intre debitul lichid eel solid.inclusiv prin arneriaja r ile lacustre din amonte de Pites ticare opre sc 0 mar e parte din aluv iun i . Colrnata r i det ipu l ln nis ipa r ilo r se real lzeaza rap id pe os tr oave lep lantate cu p lo p , ca re . i n aces t fe l, se inalia se s tab iliz eaza , (ex . , in zon a Te isu-c- Ho ta r ele}. Eroz iunea de maleste deoseb it de act iva pe malu l Burnasului. atit pe Argescit ~ i pe Neajlov ~ i C iin istea, provocind su r pa r ], p r a b u ~ i r ialunecar i , Pe Ar ges. in amonte de Ne ajlov , saparea de malse re a lizeaza sub fo rm a unor in t r i nduri ro t u n d e de mea nd r u , ca r e un eor i s in t pa ras it e ram in ca bali i de t ipu lfostelo r co docuri de pe D tmbov lta ca de ex ., la satul Varlaarn . Eroz iunea de mal apare uneor i chiar pe malul sting.in Iunca inal ta , cum ar fi in amonte de Buda . De asemenea,la . vii t u r i se po ate p roduce 0 eroziune in adincime , pea n u mit e vaiug i d in lunca, cum este ce a d in amo nt e de podulde la Buda ; eroziune in 'ad incime ar e lo c pe sectoru largilelor din z ona bar ajulu i de Ia Buda, mai ales la ap e m id .in condi ti i e amenajar ilo r de ti p lacust ru , ce si n t prevazu tepe Arge s pe Cilnlstea . vo r aparea s i unele proce se lacustre(existente in prezent , da r d im inuate, i n unele balii de peNe aj lov. C llnis te a Glavacioc). da r va d im inua ero z iuneade ma l, ia r in ava l, ch ia r aluv lonar tie , Cit prlves te Luncautu r procesele de a luvi on ar e r am in dominante pe port i un i le ne ind igu it e . da r uneori ~ i in cele amenajate. Cutoate aces tea apar multe diverslficar t ce se po t conturas ub forma unor f i ~ i i long itud inale . Astfe l, in a lbia prop r iu z isa aluvlona r i e au creat un nurnar important de o st roave ;su b gr indul ina lt d in marg inea Dunar ii ap ar al uvionarld e t ip ul plajelor , da r ~ i eroz iune de mal ; pe suprafata gr in dului ce se extinde ca 0 f i ~ i e ingust a pe malul sting, in LuncaPasarea ca ~ i in Lunca Greaca, se realizeaza rare aluv ionar rcu mater iale fi ne; in lu nc a medie aluvl onar l le de pe gr i nd u ri s in t ma i ni s ipoase, ia r c el e de pe g irle cur su r i vech iau caracter milos ; i n lunca joasa procesele de i nsin t frec vente ; pe f i de contact cu ve rsan tu l Burnasulu i,uneori ~ i pe contactul cu terasele joase, se dezvolta eroz iunea i n suprafata m id a lunecar i. Degradarea terenuri-lor d in lunci este lega ta in p r imu l r ind de al uvi o na r ile m iloasere p e t a t e , da r de i n l ~ t i i r i l in delunga te . Pro b lemade baza care se pune est e realizarea ~ i meni inerea unuiec h ilibru intre zonele in d iguite ~ i cele ramase in re glm deinundare , da r ~ i un echilibru intre drenar i ( cobo ri r ea pinzei freat ice) ~ i neces itatea de a pa de fertilizani i. poate,inclu s iv ro t ir ea uno r pe r imetre ca re la ci t iva an i sa fi e t o t ua luv ionate . Porii u ne a de sub malul Burnasului. cu cursur ipara lele Dunar ii, cu eroziu ne in suprafaia ~ i alunecar i, neces it a amenajari aparte , inclusiv extinderea terasarilor .Gr. P.P L DE SUPRAFATA Pr indpa lele r iu r i ca re d reneazater it . jud G iurg iu apar i in reie le i h idrogra fice a lohtonecu o b i r ~ i a i n zone mai ina lt e , d.in ac easta eategorie fk indparte A r g e ~ u l cu afl . sai prineipali (Dimboviia, 5abaru l ,Neajlovul) ~ i ev ident, fluv iu l Duriarea. car e reprez in ta eoleeto ru l gene ra l. La aeestea mai trebu ie ad au gat e r iu r ile demai mica im por tan ia, apa ri inind re i elei hi drografi ee au t oh t one, cu m si nt : IIfovul, l n i ~ t e a Pasa re a. toate av indnuma i part ia l baz inul de reeepi ie pe te r it . j ud o G iurgiu .Den si ta te a r ei el ei h id ro graflce , ma i mare in zona nordve s t ic a a jud . , de ee a 0 .3 km /km 2 , seade p in a la s ub 0.1km /km 2 in partea de 5. 5eurger ile med ii m ul t ian u a le s ped fiee de ap a ~ i de aluv iun i in suspens ie si n t re d use . As tfel .de b it e le med ii ' mult ianua le speei flee de apa va r iaza in t r e3 0 -0 5 I/s km 2 , va lor il e d esc re sc in d d in sp re N spre 5.iar eele de alu viuni in suspensie s in t sub 0 ,5 t /h a an. Debitele de a luviun i t i r ite sint nesemnificat ive eo mparativ euce le in su sp e nsie . A r g e ~ u in t r a in judo in amonte de loea-

    67

    litatea Ga isen i. avind 0 sup r . de bazin de 3 740 km2 0 lun g ime de 177 krn, iI strabate pe 0 distan ta de 113 krn ,eu 0 pant a medie a r iul ui de 0 ,82% 0 ; p a r a s e ~ t e ju d o p u t inin amon t e de con fl . eu pr ineipalul sau afl . D lmbov it a des .h . Bude stl , tota lizind 0 su p r. de baz in de 9200 k rn ~ io lu ng im e d e 290 km . Orienta re a gene rata a r iului est eNV-5E pina la confJ . eu ri ul Ne a jlov , de unde se schirnbain V E . A fJ. sai pr ineipali s int: Dirnbovita 5 = 283 0 km2 ,L=237 km) . ca re s tr aba t e judo num a i pe 0 lungime de100 krn, ia r in parte a de NV Sabarul (5= 2 37 6 km 2 , L=144 krn ), pe p ar te a d re apt a, ea jlovul (5=3660 krn ,L=150 krn), pe p ar te a s t inga. La ae e st ea s e adaug a afJ . d eordinu l II , I/fovul (5=226 km 2 , L=69 km) Ctlnistea (5=1 743 krn , L= 102 km ). am be Ie eu izv oar el e in ju d . invec inate . De rnent lonat, ca i n fl uen te antropice im por tan t easupra r e telei h idrografice. derjva t la de la Brezoa iele a ap e lo r mar i al e Dtrnbovi tei prin Ciorog i rla in rges ~ i ex istenia canalului de la Ogre ze ni , p ri n ca re 0 parte din ap ar iu lui Arges est e captata pentru a limentarea cu a pa i ndus t r ial a a orasu lu i Bucuresti , Debitul mediu mu ltianual al r iulu i Arges la in t r a r e a in jud . este de cca 40 .0 m3/ s , iar laies i re de 56 .0 m 3/s . cu rnentiunea ac ea s ta val oa re includeInfluen t a d iverselor folcstnte a supra reg imulu i na tu ral , princ ipalele apo rturi fiind ale r iu r ilor 5abar (6.70 m3/s ) Ne a jlov (7 ,50 m 3/s). Debite/e medii anuale va r iaza de la an laan . ajung in d ca in anii plo tosl (1970) secetosi (19 59 ) sareprez int e 1.50 (Ia incepu tu l sect. ) ~ i 1.80 (Ia iestrea d inju d .) respectiv 0.60 (Ia in ce p u t u l se ct.) 0 ,45 (Ia lesireadi n ju d .) din val oa re a d eb itului mediu mul ti anua l . Pe se zoane, scurgerea ma xima se inregis t reaza ob lsnu primavara a p r i u n iar ce a minima toamna (s e pt n o v .) ci ndin med ie se scurg 45 -5 0 % re spect iv 9 12% d in vol .anua l. Lunar , vol. ma xim se sc u rge o btsnui t in rna i, iar ee lminim i n sep t .. reprezent ind in medi e cca 18 ~ i respectiv2 5-3.5 % din cel a nu al. D eb ite maxime re marcab ile s-auinregistrat in 19 75 . ci nd la iesl rea d in jud o (s .h . Budest t)s-au inregis tr a t 1 650 m3 ls , va loare apr o piata de ce a d in 'a nu l 19 41 , ia r pe r iu l D trnbov lt a , la s .h , Con te st : (jud .Dimbovi ta) . de 650 m3 /s . Debitul ma xim c u probabil itatea dedepa ire de 1% (0 data la 100 ani) este pe A r g e ~ la s.h . MaluSpart la i e ~ i r e a din jud .. de 2080 m3/s , pe D imbovitala s .h . C o n e ~ t i de 670 m3/ s , ia r pe N ea jlo v la s .h . Calugaren i de 650 m3/ s . Vol . scurse in t imp u l a pelor mar isi n t impor tan te; de ex . vo l. maxim scurs cu p r obab ilitateade d e p a ~ i r e de 1%. in t r - un in terval de 5 z ile, es t e pe

    A r g e ~ de 285 mil. m3 la s .h . Malu 5pa r t ~ i de 560 mil. m3 la din jud . . de 100 mil . m3 la s .h . C o n t ~ t i pe Dif :1bovi ta ~ i de 130 m il. m3 la s .h . Caluga reni pe Ne a jlov. nt impul apelor m id va lorile deb itelor sc ad sen s ib i l. Ast fe l,deb itul mediu z ilnic minim (anual) cu probabilitatea de 80 (0 data la 5 ani) este de cca 5-5 .50 m3/s pe A rge$ la s .h .Malu 5par t , de cca 1,5 0 m3/s la s.h. C o n t e ~ t i pe Dimbovita

    ~ i de cca 0.5 m3/s pe Neaj lov la s. h . Calugareni . Debite eme dii multianuale de alu viuni in suspensie au valo r i de 88 kg/spe A r g e ~ la s .h . Malu 5p a rt , de 124 kg/s pe a c e l ~ ri u la

    ~ i e a d in ju d ., de 30 kg/s pe D imbov i1a la s .h. C o n 1 e ~ t ide 1.90 kg/s pe Neajlov la s .h . Calugareni . F e n o m e n ~de i ngh et (curgeri de sloiur i. gheata la mal. pod de g hea ta). a pa r in fiecare ia rn a ~ i au 0 durata med ie d e.c ca 50 -5 5 dez ile . Podu l de gheaia apare ma i ra r (50 - 80 % d in ie r n i )si ar e 0 du rata me d ie de 30 - 4 0 z ile . un re de lim iteazaia 5 jud pe 0 lungime de cca 68 km , av in d 0 panta mediepe acest sect . de cca 5 cm /km nu p r i m e ~ t e nid un afl.important . De pe terit . judo ar putea f j mentionat Para-panca (5=499 km 2 L=26 km), care se va rsa in Dunarei n aprop ierea loca litatii 5loboz ia . Debitul mediu m ult ianuala l fluviului ca lculat pe 0 pe r ioada de 42 an i (1921-1962)este la in t ra r ea in jud o de cca 5 880 m3/s . valoa re reprezen tativa pentru i n t r e g . sect. j u do G iurg'iu . Urmare a regimuluifoarte compensa t al f1uviulu i. debite/e medii anuale nu p re zinta . variat ii sensibile. Astfe l. in a n ii fo a r t e p l o i o ~ i (1941)

    foa rt e ~ i (1921), va lo r ile de b itelor me dii a nuale nu

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    4/12

    rt fizico geogr fic

    idrogeSc a ra 1 :1

    eologiaScara 1:1

    GO Ho/acen superior: depoz/le alav/onr-:-;--, de mlastini Ho/acen interlor: d ep o zi t e a /uv /o na nDO Pleislocen inlerior: depoz/ le fluvia Jacusl~ P l e i s t o c e n superior : depoz/le t uvt onere loessa Pleistocen mediu i s up er io r: d ep o z lt e loes so l d evn l slp u Lev sn t in : argile nisipuri el l /care Jacuslre

    lzopahiteledepozitelor cuaternare din ClmpiaRomana

    Directia de curgere ape; subtersneHidroizohipseJe stratu/ui ecvtter din PleistocenuJ inferior Strate deFritef ti)

    onecu apesubteranen roci poroase permeabile

    Strate scviiere Intinse inroci cu granu/arie grosieraPtetrtsnn ntstpurt Stratede FrlJte }ti . Pleistoceninferior

    Strate acvifere locale inroci cu granu/alie grosiera

    MunicipiuJu urestij M u ~ i c i p i u r e ~ e g i n ide det Ors se Comune suburbene Comune

    Gii IereteDrumuri modernizateDrumuri nemodernizateAutostrede RiuriLimiti de [u de]

    _

    Ptetrisuri nis/puri {Pletrisuri deCo/entina). P/eistocen superior Pietrisuri din etcemtree sesuri lcr a/uvinnare .II.ol een

    a\

    5Scara 1:5

    I f 5 1r 15 o 100 200m

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    5/12

    0 ,0.. :;j : _ -

    > t\. t>

    Mediile anuale s iextremele abso lu te

    Temperatura aerulu i OC)cara 1 :1 5 0 0 0 0 0

    > t\. t>-oMediile s l minimeleabsolute ale lun ii ianua rie

    Mediile s l maximeabsolute ale lunii iu25 -

    II III X

    Cantital i mel u n a r e - iulie

    tra tu lz a p a8-6 -4-2o --'L

    em

    IX

    Preclpltatf atmosferice mcara 1:1.500 .000

    VI

    Minima - -

    ebu l oz i ta t e a a x i m a ~ ~ . . XII

    > t\. t>

    Cantitat i medi iIlunare ianuarie

    II III IV V

    7 5

    5

    30

    10 mm

    XII Valori medii lunareIIVCantitati medii anuale.maxime in 24 are

    5-c

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    6/12

    JU TUL GIURGIU

    e p ~ e s c 1.48 ~ i r es pec t iv 0.68 din va loarea deb it u lui mediumu l tianual. De aseme nea ~ i repar titia de b it e lo r in interlo r u l anului este r e dusa . Asa de ex . vol . maxim scurs pe ano t imp ur i, ca re se inregis treaza obi snuit pr irnava ra (a pr -lun .) , re p r ez inta in me die 34 .2 d in cel anual , iar cel m inimse realizeaza oblsnu it la sf ir s itu veri i ~ i in ceputul toamnei(aug . -oc t . fi ind de cca 8 din acesta . Lunar. vol. maximeste in med ie de cca 12 d in vo l . anua l se realtzeazain rna i insa valori aprop iate (11.6 o) se inregis t re azain apr . Vol. minim lunar se ln t ilnes te in oc t . (5, 5 d in vol .anual) sep t . (cca 5, 7 din vol . a n ual) . Ce le mai ma r idebite s-au in registrat in anul 1897 cirid, pe nt r u sec t . aferent jud . . se es tirneaza 0 valoare de or d inul 1600017000 m3/s . Debitul maxim cu probabili tatea de e p o ~ i r ede 1 0 data la 100 an i). i n reg im natural de scurgere es tede 17 100 m3/s la in t ra r e ~ i 17300 m3/s la ies ir ea d inju d o Apele cele mai mici s-au in reg is t r a t i n iarna 1953 1954 ~ i to a mna a n ul ui 1947 ci nd s-au inr egis tr a t debite decca 1 500 m3 /s . Debitul mediu z ilnic minim anual) cu pro-babilita tea de 80 (0 dat a la 5 ani) est e de cca 1 940 m3/s .ia r cel corespunzator perioade i iu n .- aug . . cin d ce r in telepe n tr u lr igat i s in t max ime . de 2820 m /s , ambel e va loripu tind 'fi cons iderate ca reprezentative pentru in t r eg sect.aferen t ju d o Giurgiu . Debitul mediu mu/tianual de aluviuniIn sus pensie es te de cca 1 650 kg/s o cel t ir it nef iind se rnni-ficat iv in ra port cu ac esta . Fenome ne de Inghet (curge r ide sloiur l, po d de gh eata) se inreg istreaza in cc a 75 d inierni s i au 0 durata medie de 40 zile , ce a mai mare du ratafi in d de 88 z i e , iar ce a mai m ica de 3 z ile la s .h . G iurgiu .Podul de gheata ap ar.e mai ra r (45 d in ie rn i ) ~ i du reazain me die 30 z ile , cea mai mare durata fiind de 69 zile , ia rcea mai mica de 8 zile . O st roave le , bancurile submers eing ustari/e de a lbie favori zeaza fo rrnarea zapoa r elor in timpul ru perii pod ului de gheata , ce le mai pe r iculoase punct efiind la km 337 s ikm 475 .Lacu r ile. in c a d r ~ judo G iurg iu se int i/nesc lacuri na t urale(de Iunca) antropi ce (iazur i) . D in t re l ac ur i/ e d e lu ncaeel mai important in prezent a rarnas L. Camano. situa t inlunca NeajlovuJ ui (S= 700 ha la nive luri m e d i i ~ i 1 000 hala nive lur i mari) . De me ntiona t ca in trec ut. di n aceastacategorie faceau part e L. Greaco (S= 7400 ha l ~ i com plexul lacustru Pietre/e . astazi complet. desecate . l azur i/ e for meaza grupa ce a ma i numeroasa, fi ind ras pi n di t e p.e numerbase va i: Cilnistea. Glavacioc . Milcovat. Porumben i. Ismar.Para panca zboiul . ' C. MCLiMA . U n i t a ~ i c1imatice. i nt r eaga su p r. a jud oGi urg iu apart in e sect. cu clim a co ntinen ta la (tinutul climatic al CimpieiKomane) . Regimul climatic genera l. Ar e 0 ev iden ta on io g en itate t er ito r iala. da t o rat a un iformitatii reliefulu i de cimpie . EI se caracterizeaza p ri n veri foar te calde. cu cant it a t i me dii de p r e c ip i t at i i nu p re a impo r t an t e. care cad.in mare pa r te . sub fo rma de av erse ~ i p r in ierni r e lat ivreci . ma rcate la in t erva le ne r egulate , a t it de v isco le pute rni ce , cit 's i de inca lzi r i frecvente. care de t e r mi n a discont inu it at ea i ~ t imp spatiu .a stra tu l ui de zapada . in extremi tatea sudica a jud o se individualizeaza topod ima t ul specific alJunc ii Dunarii . cu ve r i mai calduroase si ie r ni mai blindede ci t in restu l cimpiei . R a d i a ~ i a sola ra g l ~ b a l a TotalizeazasUme me d ii osci/ind in ju r u l valorii de 125.0 kcal /cm2 . anpe cim pia rela tiv mai inal ta d in N de 127,5kca/ /cn;2 a nin lu nca Dunar i i . Ci r c u l a ~ i a genera/a a atmosferei. Jnr e gi streaza f re cven te re la t iv mari ale ad veqi i/or de aer temperat-oceanic din ~ NV (cu precadere in semestrul cal d)

    ~ i ale adv eqii lor de aer t em p e rat -co n t inen tal d in N E ~ iE (cu deoseb ire in semestrul rece) . Aces tora Ii se adaugapa t r unde ri/e mal rare de ae r ar c ti c din N , de ae r t r op icalmar i tim d in SV ~ i S de aer t ro p ical d in SE ~ i S. Temperatura aerulu i. Prez int a 0 descrest e re lat i tu dinala ses izabila. de t e rm ina ta de scade rea de ~ S spr e N a intensitatii.ra d iatiei so la re g lobale . AsHel, temperatura medie anualae p a ~ e ~ t 11.0C in lunca Dunar ii (11.3C la G iurgiu) ~ i

    7

    coboara p ina aproa pe de 10.5C in extrernltatile de Nde Vale ju d o 10 .JOC la Ghim pati). Mediile luni i ceiei maicalde iu l . scad de aseme nea de la S (23.2C la G iurg iu)catre N (22,7 C la Gh impat i) . Med iile luni i celei ma l reci,ian . . pun ~ i el e in evidenta ro/ul latttu inii co mbi na t cu celal altl tudinii, fi ind de 2 ,5C la Giurgiu ~ i d e sub - 3.3Cpe cimpia ceva mai ina lta d in partea no rdica a jud. -3 . 2Cla Gh irnpati). Max ime le absolute inregistrate de- a lungu lin tregii perioade de observatii climatologice au at ins 42.8CJa Giurgiu (7 aug . 1896) . 4 SC la Mihai Brav u (28 iu l. 1928)39 ,0C la Gr e aca (10 aug . 1951 ; 17 aug . 1952). Mini-mele absol ute ale acele las per ioade au fos t de 3 2,0C laGre aca (25 ian. 1942) . - 31. 2C la Mihai Bravu (21 ian.1942) - 30 .2C la Gi urgiu (6 febr . 1954) . Nutnorul me diu01 z ile lor cu Inghe t variaza in concordanta cu ce ilalt l pa rame tr i ai temperaturii aerulul, fiin d mai red us in top oclimatul mai adapos ~ i mai cald al lun cii Dunar i i (97, 3zile Ia G iurgiu) ~ i mai mar e pe cimpia ce va mai inaltad in partea no rdica a ju do (10 5,1 z ile la Gh lrnpati). Precipit at li le a tmosfer ic e . Prezi nt a d iferentl e r cantitat ive ~ ica lit a t ive ne semnificative. date fiin d. pe de 0 pa r t e in tin de re a mica a jud ., iar pe de alta . uniformita te a r e liefuluisa u de cimpie . Cantiuuile medii anuale to tallzeaza 553 .0 mmla Gi urgiu ~ i 545. 0 mm la Ghlrnpatt pas tr indu-s e in jur ulaces to r va lo r i pe in treaga sup r . a jud o Cantitiuit mediilunare ce/e mai marl cad in luna iun . . ele fi ind de 80 ,4 ' mrnla G iurgiu ~ i 75 ,6 mm la Ghirnpat i, Can t t otile medii lunarecele ma i mici se in reg is t reaza in febr . el e insumin d 29,0 m mla Giurg iu ~ i 29,1 mm la Ghimpati . Ce le mai ma r i cant it a t id e pr ec tp it t l i cad in semes t ru l cald , cind co nvecti ei d inam ice fron tale i se adauga t errnoconvectia favorl zata dein ca/zirea e xcesiva a sup r. te re stre ~ i ae r ul u i d in straturilein fer ioare a le atmosferei. Ele au adesea caracter de ave rsa,f iind inso ti te de descarcarl e lectrice vije lii. Can utau maxi-me cozute In 24 de ar e au totalizat 140 ,0 mm la Tintava - com.Gradinari - (20 aug . 1949). 135 .0 m m la Domne st i (20 aug.1949) . 118.0 mm la Giurgiu (12 oc t. 1949) ~ i 105 .3 mmla Ghirnpat i (29 i ul . 1951) . Stratul de zopado . Ar e 0 d istr i-bu t le discontlnua at it in t e r it . ci t ~ i in t imp, dator itavi n t urilor put e rnice c are sp ul bera t r o ie n es c za pa da, pede 0 parte ~ i frecventelor in terva le de moina . pe de altaparte. Durata med ie anual a es te cup rinsa intre 40 .0 zil ein partea su d ica a jud o (40.5 zile la Giurgiu) cca 50 ,0 zil ein N . Grosimea med ie decadala a st ratului de zap ada estemaxima in luna ian . . cind se r idica la cca 10.0 cm in pa r t eanordica a jud o coboara sub 8.0 cm in parte a su dica.la G iurgiu. Vinturile. Si nt slab inf luentat e de relieful uniform, vi t ezele ramin ind r e la tiv mari. iar d irect iile rel at ivcons tan t e . La G iu rg iu se constata o t canalizare a curentilor de ae r in lungul fluviulu i. recventele maxime r even indv intur ilo r de SV (20 .0 ) ~ i :JE (18.0 ). urmate de ce ledin SE (10 .0 ) ~ i E (9 .0 ). In pa rtea no rdica a jud o p re dom ina, de aseme nea. vin t urile d in N E (cca 20 ) ~ i E(cc a 20 ) . u rm at e de ce/e d in SV (cca 17 ) ~ i V (cea 14 ).Fr eeven ta 'medi e an uala a ca/mului est e ma i mar e i n luncaadaposdt{ a Dunari i (cca 15 la G iurgiu) mai mica inpartea nord ica .a ju d o undecoboara la cca 10 '}:, . Viteza medieanualo. pe toate cele op t d irectii ca rdinale. variaza pe n tr uin t regu l judo in t re 2,2 4.5 m/s . Viteze le me di i cele mai ma riIe in registreaza vinturile ' din N E. ca re au ~ i fr ecve n1elema x ime . S. C.SOLUR/LE . Re li ef ul de cim pie ~ i dimatul eu un pron un

    ~ a t caracter continenta l se refle cta in e s f a ~ u r r e zo nal aa solurilor de la S spre N . Astfel. de /a cernoziomur i. pr ezen t e in S jud . . pe terasa inferioar a a Du na r ii. se t rece. pr in cernoziomuri cambice ~ i cernoz iomu r i argiloiluvial e .la solu ri b r u n r o ~ c t e ~ i b r u n r o ~ c t e podzo lit e in cent ru l

    ~ i N ju d .; pe aJocuri. in NV. apa r chiar so/u r i br une podzolite ~ i soluri ps eu do g le ic e po dzol ite . Re lieful. in ge neredestul de fragmentat. asigura un d renaj satisfaca to r . ast fe/ca so lu ril e f re at ic-umede sau gleizate si nt pu t in ras pi n -

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    7/12

    \

    Scars 1:1. 0 0 0 . 0 0

    Zona pidurilor de toioss ePd ur l de cer Quercus eer rls) fl Arn lrQu er cus trs ln etto)

    Pidur l de s tej er Quercus robur) cu t et T l ll o s pJ11 eor pen C orplDus betu lu s]

    auna

    Limit. d e z onl

    Lim i ta v e ge ta/ iei intrazonale ~ I azonale

    Veget afle Intrazona/it II azona /il

    Culturl alr lcole I I pal i , l i secu ndsre cu Fes tucev ales/llell f i POll prat ensis s sp . anlu st JloJi a

    Velle,o/ Ie de l un ci

    Zon a si lv os tepeiP idur l de stejer bru m Mr u Q uerc us pedun culi fl ora)s tocurt in amestec cu steJa r p u l os Q uercus pUb escer Q ue rcus ce rris) Al rnita (Quer c us Ira/n elt oar lar Ii ta ra s c (Acer la ta ric u:n)Cuit url /lgr/cole 1/ pa j / sli sec undare cu asocJal i i dFestucB l e s i a c a S t J p ~ s p. ,Po a pr at ensls , Andropisc hae mum etc .

    Rezervatli complexe

    VeAeta/ie de s irA tu rl ha/o li l-c J ~ ;

    ~ ~

    VegetaVeScs rs 1: 1 . 000 . 000

    Rez er va rii comp/e xe

    Lim lt a nord icS fl ves l i ci s arealulul d iborulu lde s tep a us t el/a ev ers m an i L ess)

    a j i ~ t i fl plduri xe rottt e, t ere nu rt aAr/co/ep e locul p aji t ilor 1/ piduri lor xer ortte

    Dom enii d e via/a

    Lim i t a ar ealului fazanuluiP has ianus sp. , ac li ma tiz at

    -

    [ J Pi duri d e l o ioase din r eg /unea clmp Jllor

    c J ZAvoale f i vege t a ri e de Ju nei Limit s ar ea lulu i cipriorulu i

    Capreolus ca p r e o l us L J

    .l..- 1 L , I d t m t a ar ea ul u t r otn es O tIS t a ~ d a LJ

    oluriS cs rs 1: 750 .00 0

    Semne suplimentare Sol uri tr es tt c-um ed eL.. .. .-J

    Luncl 11 ellloa re de vi iCr ovurlTe rase l u v i a t i l ~

    etmpii : Cmpt Romana

    S c s r s. 1:1. 0 00 000

    Gimpia Vlasia;Gimp ;a lIfovulu;Cimpul Galentine;Gimpul c otrooent

    c=J crmpi t .bu lart:c J Cfmpll ~ m o n t n e de Ira nzi l lec=J Cfmp ll d e subs lde n i . lune l

    nltatl e relief

    So/ur i brunt t e e r e f l m e z o b e z i c e s

    A/u vl un; (Inclusiv soluri e t u v t s l e)

    Lacov/ ti 1 s emttiicovist Solurl IIlelc eSolonerur;

    Q Cer n oz om u c s r bo n s t tc e Ce rno z o m u Cerno z ;omu ri cs mb l ceCerno. /omur l arll ilollo viole Cern o . lomur l IIl e/u e[] D Solur l cenu s] ] tn cb is e l i c erno z iom uri . r l i /o i /uv is /e So/u ri . rg i /a i /u l l ia /e cen us i]

    ~ r n R ~ : i : 1 1 So lur l arlliiollu viol e brun - r o eo e Inc / u slv pod zo l l t eI R R Solu rl ar llii o lluv iol e b rua : o ~ c o e pod . ol l e Solurl ar lliio liu v tsl e bru ne po d zot i teSolur i . r l i / ai/u via/e podzo l i te pseudogleizale ~ i pseudog/eice

    .x: t e v e n t cu su ort z a n t inchis)Ver ti olur i (so /ur i n egre ,i brun et arAllo.se ,compacte .slab humifer eJ

    ] Solur l oluv lolersA I Soluri aluvia le (g le iee reucte ) emerse toste tscun sau m la tini drena t e i n pre zsnt

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    8/12

    JU TUL UR U

    d it e ; to tu s i ap a r so lur i infl ue nt a te de s t ratu l acvi fe r in tre is ec t o a r e anurne : pe te rasa Dunarli , la V de Giurg iu , inbazinul de rece pt ie al va ii C ilnis te a ~ i i n zo na de divaga rea Dirnbovite i din N jud o Majoritatea ace stor so/uri s-aformat pe lo ess sau depozite lo essoide pe dep ozit e argi loase , cu e xcept ia zon e i d e d ivag are a D lrnbovite i , u ndes-au dezvoltat pe dep o zit e al uviale mai ve ch i. Textu raso lurilor la s upr . est e mijloci e sau m ijlocie fina, in 5 ~ ifin a in ce nt ru ~ i N. Pe c im pu l in terf luv ial d in 5 (Burnas)se co ns ta t a pr ez eri t a num e roase crovu r i cu cernoz iomur iargilo iluvial e put e r n ic /ev iga t e de ca rbonat}. sau cu d iferit eso lu r i pod zo lite ps eu dogle iza te . ce lelal te c im pur i int e rf1uv ia le (din Vlas ia sa u Gavanu- Burdea) s int , de as e me nea ,p r esa rate cu cr ovu r i ca re pr ez lnta insa sol ur i pse udog le icepodzo lite sa u uneori plan osol ur i, afec t a t e fre cven t , pr ima'la ra , de exces d e um id i ta te . So lu r ile a luviale ocu pa su pr .r e/ at iv mar i (cca 100000 ha l de-a lungu l va ilo r ca re straba t judo (Dunar e , Arg es , C iln lste a , Neajlov) . So lu ri l e sali nizate sint r e la t iv pu tl n rasp ind it e (8000 hal, fli nd localizatep ra ct ic n umai pe val le C iln ls te ~ i Nea jlovului . Versan t i ivailo r , in deo sebi in C imp ia Burna sulu i, s int a fectat i de er oziunea de suprafa t a . in ge ne r al s lab a sau rnoderata , Fe rt il itatea r id icata a so lu r ilor r elieful re la t iv p lan au favori za t folos ir ea agr ico la a te r e n . pe scara la rga (fo nd funcia ragricol 303 ,6 m ii ha, fata de 41 ,3 mii ha fon d fun cia r for es t ier) .C u ltur ile de ci m p (cer ealie r e) si n t predom inante , v iilepomi i oc up in d supr. mici . Leg umic ul tu ra est e insa re lat iv b ine dezvo ltat a indeo seb i pe so lur i le a luviale d in lunci .

    Mecaniza re a cu lt urilor ag r ico le se poate e fect ua cu usurin t a pe cea ma i ma r e parte a supr . jud oFolosirea intensiva a fon d u/ui fun ciar me nti ne in act ua li t a t e ,pr intre a/tele : regularizarea cursurilor de a pa , indiguirea luncilo r largi ~ i desecare a zone lo r joase printr-un sistern de desecare-drena j car e sa as ig ur e ev acuarea apei inexce s ; extinderea irigat ie i, indeo s eb i in 5 ju d. , asoc iatacu fo los irea rat io nala de g r ~ a m i chi mi ce ~ i aplicareaun e i ag ro tehn ic i a decva te cu ltu r ilo r irig ate; pe r ico lul defo r mar e a ex cesului de umid ita te , i ndeo se bi in sec to are l eslab d re nate , treb u ie pr eve ni t printr-un s is tem de deseca re d renaj adecvat ; in ca zul solu r ilor nei rig at e . luc ra r l e ag ro te hnice ~ i fol osi re a jud lc io asa a i n g r a ~ a m i n e l o r , asociate,pe sol u ril e pod zol ite , cu a mendamente ca lcar o ase (cca7 000 ha l po t asigu ra spo ru r i de recolt e ; de as ernenea,afina re a ad inca a sol u r ilo r cu textura grea d in centrul ~ iN jud o (cca 100000 ha l const it u ie 0 masura im po r ta n ta ceconduce la c r e ~ t e r e a capac itat ii de produqie a solurilorcultivate . N F; MVEG ETATIA . Potent ialul ec ologic al jud . permi te dezvoltarea uno r asociati i vegetilie ce po t f i incadrate zonei s ilvostepei ~ i zo ne i padur ilor de fo ioase . Zona silvostepeiocupa E ~ i 5 jud . fii nd re p rezentata pr in insule de paduride st e ja r brumar iu Querc us ped uncul i flora) pe a locuri inam estec cu st e ja r pu fos Quercus pub escens) , ce r Q . ce rris)gi rni t a Q . ra inetto) . An tropizarea pute rn ica a pe isa ju lu igeografic a in de pa r ta t ma re pa rte a ve getat ie i s po n tan e .C u l tur ile ag ricol e do mina , lasin d loc doa r, pe sup rafete

    foarte restr inse. j i ~ t i l o r secu ndare cu Festuca valesiaca,Stipa . sp . Poa pratens is, Botriochloa Andropogon) ischaemumetc. In aceasta z on a a pa re , prin r a r i ~ t de padure, stinjenelul lris graminea), planta in mod deosebit o crotita. Zonapadurilor de foioase o.cupa cimpul dintre A r g e ~ ~ i Neajlov

    ~ i partea de NV a jud . I n v e l i ~ u l vegetal specific zone i a suporta t mar i t ran sformar i antrop ice prin e xtinderea' terenu-.rilor a rab ile . Padur ile apar ca m ici insule rest rinse ale unorve ch i cod r i s in t a lca t ui t e d in ce r Quercus cerr is) gir ni ta Q. rainetto) . Ala t ur i de aces t e padu r i e x ista I e a ude cim pie cu st ej ar Q. robur) . t e i Tilia tomentosa) . carpe n Carpinus t u l u s c e r e t o I e u r c u ce r, gir nit a, ca rp e n.te i. ulm . In s ubarbore tu l ace s to r pad u ri vegeteaza ghergh inaru l Crataegus monogyna) , lem nul ciinesc Lygustrumvu lgare), c e u l Rosa can ina), co rnul Cornus mas) . porum-

    ba ru l Prunus spinose}, s ingerul Corn us sanguinea). so cul Sambucus nigra) , voi nicerul Euonymus europ oeus) .til e secu nda re , restr inse ~ i e le ca su p rafa ta , si nt a lcatuit edin asoc iati i de gr amin ee Fe stu ca valesiaca. F. pseudovino ,Poa pra tensis. ss p. ang ustifolia et c .). Veg eraria azonalai n t razo nala . In /unca cornuna a A rg esului ~ i Sab ar ulu i, ci ta Dunar ii condltille eco logice permit dezvo lt a r e a zavoaielo r de salcie Salix alba. sp . fragi/is) ~ i plop Populus alba . .nigra ), ce al ter nea za cu piantat il d e plo p negru hibrid .In pa rt ile mai ina lt e a le lu ncii s in t loca lizate adesea slea u r ide lunca, alca tu ite d in s te ja r Que rcu s robur), frasin Fro-xinus ex celsior), u lm Ulmus sp.) etc. Veg e ta t ia ie r boasae s te a lca tu it a in p r incipa l d in iarba c impu lu i (Agrostis alba).co ad a vul p ii A/opecurus protensis) , De asern enea . i n lungulN ea jlovu lu l. in deosebi aval de onft uent cu C ilnis t ea ,se afla 0 veg etat ie h igrofi la cu Scirpus sp . s i Phragm itescomm unis. Veg eta t a hal oiil a ap a re in lung ul vaii C ilnis te a .fiind alca tu i ta din Salicorn ia europaea ~ i Camphorosma m on-spe /iaca.FAUNA . Est e re p re zenta ta . in specia l, pr in ro za to ar e(pop tndau , h i rciog . d ihor de s tepa , soarece de cim p e tc.),pasa r i de bal ta (r:.a la ci r iitoa re . st ircul ro su , nag it u t. l i ~ i l a .flui erarul. e tc.) . In padur: au fo st ac limat tza t t caprloru lfazanul . n re s tu l ju do apare d ro pia ( Otis tarde) , elementocro tit. In r iu r i ~ i lacu r i se in tiln e sc vidr a Lutra lu tra) .

    0 ma re varietate de pes ti (s tiuca , crapu l, caracuda . plat ica, rosioara etc .) .REZERVATII NATURALE . Pentr u. ocro tirea ~ i conservarea unor fragm eil te ale asoc iat illo'r 'l eg e tale na t ur a le ~ ia unor s pec i i rare s-au deli m itat re ze rva tiile natu rale com plexe: Comana (630, 5 hal , padure de t ip ~ I e a a lcatu itad in ce r Quercus ce rris). g i r n il a Q . (rainetto), ulm Ulmusprocera) , pa r Pirus piras ter) . mo jdrean Fraxinus ornus),salba r iio asa Euonymus verrucosus). lem n u l ciute i Rhamnuscathartic us); in s tr a tu l erbaceu apar plantele ocro t it e in ,mo dde osebi t - usturo iul salba tic AI/ium bu lgaricum), laleauape st r it a Fritil/aria orientalis), gh impe le Ruscus aculeatus) ,bu joru l rornanesc Paeonia peregrina vo r romanica) , br in d usa aur ie Crocus moesiacus) , st in jene i i Iris gram inea),lac ram ioare le Con val/aria majalis) , g ro f fta de s t e pa Dian-th us de serti) e tc. ; Mana fu (278 ha l, pad u r e de ce r Quercuscerris), gi rn i ta Q. rainetto) ~ i st e ja , b rumar iu Quercuspedun culi l ora) . In s tratul su ba rbustiv apare po ru mbarul Prunus spinosa) alHur i de sc ump ie (Cotinus coggygria)paliur Paliurus spina-christi), e lemente t e rmo file, iar ineel e rbaceu , p i u ~ Festuca valesi aca, F. pseudovina). ga l

    u ~ o Lysi machia numularia) . fi ruta(Poa pratensis), bujo rsalbat ic Paeonia peregrina var . romanica) . Martu ri i a le vechilo r su p ra fele im padu ri t e a par un ii a r bori seculari ca: s t ejarul haiduculu i Ca t anul a - com . G rad ina r i. d eclara tmonume nt al na turi i. M PPOPULATIA . La re censam int ul d in 5 ia n. 1977 ju d o Giu rg iut o tal i a 377 860 loc. ; /a 1 iu l . 1980 , 383 301 loc. (189. 5 miisex masculi n , 193.7 mii sex fe min in) , cu un spo r abso lutd e 28 665 lo c. fata de 1948 . Ind icele de na ta lit a t e 15 .8 0ee l de mo r tal i ta te de 12,3/0 ia r sporu l na t u ra l de 3, 5% 0 ,Densi tate a popufotiei a crescut de la 93, 1 lo c . lkm , in 1948,/a 100 ,6 lo c. l km' in 1980 . Dens itatea cea mai mare se inregistreaza in mun icipiul Giurgiu (pest e 1 250 l o c l k m ~

    a ~ e z a r i l e r ural e au , in general, u n nu ma r ma r e de lo cu itor i,fapt ce e xp lica de n s ita t ile s po r /l e (100 -150 c . l k cares e in r eg ist r ea za in localital ile situate in pa r tea cen tr a laa judo in zona vaii r g e ~ u l u i Pop u la t ia urbana r ep r ezin t a5 ~ ~ . ia r cea rurala 84 .5 . Dezv . ind . , m ecan izarea ag r .e t c. . au con dirion at e ~ e r e a po n d e r ii popula tie i ocupatein ac t iv itati1e neag r ico le . In per ioada 1950 -1980 nr . pe r

    sona lul u i munc ito r a c r escu t cu 56 ,0 m ii, ajungirid in 1980la 74,8 m ii . d in ca re : in' ind 19 .9 m ii constr . 12,8 m ii ,ag r .-silv . 17 .7 mii. t ra ns p . t eleco m . 8 .2 m ii. circ. marl.

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    9/12

    JU TUL GIURGIU

    0,3 0, 2 9 ,6 18 .70 ,2 0 ,2 1,9 3, 11, 2 0,9 6 ,1 6,60 ,4 0, 3 5,1 2 ,90 ,3 1, 4 3,8 25 ,40 .4 0 ,4 2 ,6 2 ;90.9 1 ,0 34,7 29, 0

    Tot alCombus t ibilCo nstr . de rnasi n lp reluc r . metalelorCh imieMa1. de constr.Expl . prelucr . lemnu lu iTe xt ilaCon fect iiAlim en tar a

    di ve rsificarea cont inua a pro d ., cr es te rea g rad ului de automa t iza re au dete rm inat un r it m med iu anua l de cresterea prod . glob . ind . de (pe rioada 1951 - 1980). prod.g lo b . Ind. depasind de 19 or i pe cea a anului 193 8 de11 or i pe cea d in 1950. In cad ru l ramur i lor industriales-a pus ac cen t u l pe ind . cons t r . de ma sinl a pre lucr . metale lo r , indo chim ica, in(j . a limentara etc .St ru ctu ra pe r amur i p ri nc ip al e a p roductiei industriale(in procente)Fata de total ta ra Fata de total jude t1965 1980 1965 1980

    0,6 0 ,5 100 ,0 100 ,02, 9 0,3 32,7 3, 2

    /nd . energie i e tectrice si te rm ice ar e ca ce n ~ r u mu nici piu lG iu rgiu. unde func ti o n ea za 0 terrnocen t rala . In Ind . e xtracti va se r ernarca e xploatar ile de t i tei de la Car to jan i . G aiseni , Va le a Plop ilor, M i r ~ Roata de [os s. a . : gaze na t urale laCartojani, Flor es ti-Stoenes t l. M i r ~ a s .a . : balast la radlna r t C ior ogirla , G iurgiu. Adu na t ii-Copacen i, Cor netu. Ob iectiveleind . constr . de mosini si pre/u meta /etor 5 in t amplasa tefa G iu r g iu [san t ie r de con st r . nava le ; in tr e p . pen t r u const r.de masrni u til aj greu , cons t r u i t a in colabor a r e cu R. P. Bulgar ia ; int re p. de mecanica nav ala), Bolin t in-Vale Do rnnes ti Ind. chimica se dezv . la G iurg iu (Com b ina t ch im ic)la Gh impat i, Buda , Vidra . Ce nt re a le indo ma t. de canstr.s in t la Giurg iu (p refabri cat e d in be ton ) Gr adinarL Ind .de xp si pr lucr . /emn ului ar e obiective amplasate la Giurgiu (mobflie r). Ciorogirla , Bolintin-Vale. Ind . bun uriJor deconsum nealimentar este re prezentata prin ramu rile textile la G iurgi u (intre p. Dunareana - t esatu r de bum bac),Bo lint in-Vale, l Vidr a coniect ii la Gh irnpati ,Ce nt rele ind o alimentare s in t : G iu rg iu (in d. ca rni i, ind,lapte lu i, fabr ica de zaha r, co ns er ve de leg ume fructe ,be re ) , 30 Decembr ie (ind . carrii i ind o laptel u i) , Ie pur es t i.Vedea, Bolintin-Vale, Sio bozia, G re aca , Hot a r e le , Vidr a ,

    i h a l e ~ t i Ghimpati.AGRICULTURA. Din sup r . tota la a ju do de 380 970 ha .tere nurile a g r i c o l ~ ocupau 303 ,6 m ii ha (284,5 m ii ha , arab il; 10.7 mii ha , p a ~ u fi nete; 6413 ha , vi i pep in ierev it ico le ; 1 962 . ha, Iivezi pep in iere pomicole), fondulfore st ie r 41 ,3 m ii ha, ap e ba lt i 11,3 mii ha , a lt e sup r.24 ,6 m ii ha . Pentr u dezvalta rea ~ i modernizarea ag ric u/tu rii .i nt re 1951 -1980 , s-a u facut inve st it ii de cca 11,1 mil iardelei care au fost dest inat e pent r u ' tucrari de imbunatatiri unc iare (desecari 75,0 mii ha; combaterea e roz iun ii solului5747 ha ; ir igat i i 137,7 mi i hal; dezv. pomicul turii ~ i viti cu/turii; de z v . c r e ~ t e r i i animale/or pr in construirea uno rcomp lexe fa: Buqan i, Adunatii - Co paceni, Oi nacu (vaci

    n g r ~ a t o r i i bov ine ) ; Izvoare le . Izvo ru , O inacu , Rasu cen i,G iurg iu (porcine ); Izvoru i n g r a ~ a t o r ov ine); Gornen i, i h a l e ~ t Uzun u ,. 30 Decemb rie (co mplexe av ico le , stu- ,p ine sis tematice) . In 1980 unitat ile agr icol e d in ju d o.( I.A .S .;i nt re p. p en tru mecaniza re a ag r .; C. A .P .; Inst i tut d e cerc et , p en tr u legum icultur a floricultura la Vidra , statiuneade cercet. vi t icole Greaca , Inst i tu tul de cercet . inginerietehno logica pent ru irigatii drenaje Baneasa) d ispuneaude 3 842 tractoare ag r . f izice , re venind in med ie pe un tracto r fiz ic 74 ha teren a rab il, 2 879 pl ugur i pe nt ru tractoare,1 514 semanatori mecanice , 418 a ~ de st r o pit p ra fu it , 2296 combin e. Re liefu l c.on ditiil e pedocl imat icea u in fluent at zo na rea agr . Cultura p lant el or d e cimp seNDUSTRIA . Valorifica re a supe r ioar a a resu rs elo r natural e,

    4,8 mii, ce le lalte ramuri de de servir e ec . si soc ial-cul tu ral a11 ,4 m ii. in urma modlfica r ilo r in t e rv e ni'te in irn pa r ti reaadminis trativa a ta r ii co nfo rm Decre t ului Co ns iliul u i deSta t nr . 15 d in 23' ian . 19 81 , st ructura populatlei ac t ive , pepr incipalele activi ta t i social-eco nom i ce d in ju do G iurg iu, sep r ezin ta , conform rec ens a rnl n t ul ui d in 1977 , pe un itat iadmin istrative (muni cip ii, o rase co mune ) . dupa c umur rneaza : I . Activitati industria/e: 1 ne t preponderente 60 80 din populatia activa) : a) industria le s i de servicii : Giurgiu;2 preponderente (40 -6 0 din populat a activa) : a ) indus-tria/e d e ser v icii si agrico/e : Cl inceni, Dornn est l, Drago mir est i-Vale : b) indus tri a/ e. agr ico/e si de ser vicii : C ioro g irla.II . Ac t iv it a ti ag rico/e: 1) dominante >8 0 d in populatiaac t iva) : a) ag rico/e: Gogos ar i Rasucen i: 2) net preponderente(60 - 80 d in pop utat ia ac t iva) : a) agricole si industria/e :Ad una t ii-Copaceni, Bucsani, Bulbucat a, Cilugareni. C1ejan] , Daras t i-llfov , Gau janl , Gh irnpat i Go st inu, lepur es ti Izvoarele , i r ~ a , Oinacu, Prundu, Putineiu, Schi tu , Sto enes ti

    V a r a ~ t i Vedea Vinatori i Mici; b) agricole si de servicii :Col ibas l. Greaca, Hotare le , Letca Noua , Singureni , Stanes t i Toporu : 3) preponderente (4 60 d in po pulatlaac ti va): a) agrico/e industria/e si de servicii: Butu ruge n i,Comana, Co rnet u, Daia, 30 De cemb r ie , F r a t e ~ Go go sar l,G rad ina r i, [o lt a , Mihai Bravu , i h a l e ~ t Roata de [o s ,Sio b o zia, Valea Dragu lu i, Vidra ; b) agrico /e de serviciiindustr ia/e : Baneasa , Bercen i, Cr evedia Mare, Ho restiSt o e n es t i Galseru, Ogrezeni; 4) asociate (30 -40 d in popula t ia ac t iva): a) agrico/e industria/e de servicii: Bolintin-Deal,Bolintin-Vale ; b) ag r ico/e de se rvici i indust riale: Ulmi .

    A ~ EzARI LE UMAN E. Cer ceta r ile arheologice au scos laivea la nu mer oase ase zar i d in ep oc a neoli tlca . de cin d dateazadescoper ir ile de la Gu rnetn lt a. ca re au da t nu mele uneicunoscute civilizat ii d in m ileni ile 4 3 l .e , n . Epoca bronzulu i este ea bogat re prezentata de de scoper irile apart inind cultur ilor G lina Tei, promovate de 0 populatiese dentar a de agricultori . Din vremea geto-dac ilor ne-ararnas marea asezare de la Popes ti pe Arges , identificatade unii ce rce tatorcu Arge dava. important centru politic,resedlnta une i c ap et en ii ge to-dac e d in se c . 21 i. e . n .Popu la t ia daco- ro rnan a rorn ane asca ne- a Iasa t pe acestte r ito r iu nume roase ur me de via t a mate r iala, de scoperitela G iurgi u , Izvo ar el e (sec. 8) etc. [ude t u l a cunosc ut ine vu l mediu numeroas e lnf runtar : armate ca ace lea d in vr e- .mea domni ilor lui Radu de la Afuma t i (Cl e jan i) sau MihaiV iteazul (Putineiu, t a Calugareni, Giurgiu) etc. Deosebit de puternica a fost aici rascoala din 1907 . judetulGiurgiu a fost format in 1981 .

    A ~ e z i i r i urbane (loc.1 iuI .1980): mun icipiul Giurg iu 55 98710c.(fara com . su bu r b. Sio bozia), ce n t r u ad-ti v industr ial.A ~ e z i i r i rurale: d in ce le 57 com . (di n ca re un a suburb .) ,30 au intr e 5 000 10000 loc . , ia r do ua au pes te 10 000 lo c .Bo lin t in-Vale Ho ta re le ) . Pe linga act ivitat ile agr icolespecifice, in une le lo cali t a t i se dezv. un itat i al e Ind . prelucratoar e (Bo lin t in-Va le , 30 De cembr ie , . Vidra) sa u cent rea le Ind . extract ive F l o r e ~ t i - S t o e n e ~ t i , M i r ~ aECONOMIA. Dezv . d iversi ficarea Ind . in mun icip iul Giurg iu , aparit ia ac esteia in multe a r ru rale , de zv . unei ag r .intens ive , a ec. in gene ra l au fost posib ile pr in realiza re au nui mare vo l. de investitii in secto ru l so cia list care s-aridi ca t in pe rioada 1951 -1980 la 27, 1 m iliard e le i , d in carein ind , 9,2 miliar d e le i. Vo l . investiti ilo r in pe r ioada 196619 80 a spor it in mo d deo sebit aju ngind la 24 ,1 miliarde lei(in Ind . 8 ,8 m iliarde le i ) , determ inind r ea lizarea unormari obiec t ive economice . Prod . g lo b . Ind . a fost in 1980de 4,3 mili arde lei, iar prod . glo b . agr. de 3. 3 miliarde lei.Pe ansam blu l ec. na t ionale jud o Giurg iu det ine ponderiin sem nate la nr . pe rso na lului muncitor (1 ,0 ) , p ro d .gl o b . Ind . O . s o ~ prod . glob . ag r (2, 6 ) .

    7

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    10/12

    500 0 ho eeresle hoobeo 2500 h. pla nta uteto.. o 2500 ho sfee l i do .. hir_ 2500 ho cor off le,uBla

    VII

    Ll ves]

    Podurl

    Alt e ul i l / z i r i

    r J A b11

    ca r a 1:1 0 0

    BovIno4 porcIno OviDe

    Complexe pentru cresteres,i in , rl ,area sn imslelor

    Utilizarea terenurilor el principaleleculturi agricole Zootehnie

    \.

    cara 1: 1

    11 e a ee tstortoefi Muzee memoria/e

    f l Muzee etnoAra fice Oroh es tr e populaTeLlcee 9J

    l J 8pi,.le CC I t Policlinic; \ ~~

    Obiective social culturale

    Ai l e r s m u r t a le i n d us tr i e i If U un it Ali tI in d us t r t e o .I ll

    Indu str ia ali m e n t . r l

    Industri a t ex t il l

    Indus t r i a constr u c ii lor de ~ / n fi pr et uc rer em ete t et or

    I dus t ri , m e t ert e t el or d, con, tr uclli

    Tr ico, . jo 1con f oe l il

    Is d usl rla chlmlc '

    l n d u s tr i e p re l u cr s t os r e S l lIIt

    l n d u s tr i ex t ra ct iv aI Til eifi Oazo n atu rl le~ ~ i I I

    C JC Jr Jc=JC JC J

    \

    Industriacara 1: 75

    Enert ia elcr1rica Termocen tralo

    - I. d u o /rl . l a. da servtott f l r l e ~ adomls.s ta (>80 dIn popul.tl . oeu .ti)

    A ct iv i tl i aA r icole r =J _. rleolenet pr opondaronl o (6 0 - 80 dln popul. t l . oeup .t i)

    - . r lcola r I a,r lenlo Industria/e L J ,l de ser vt cttprepnnderanta (40-60 ll din pop ul ./ I. oeup. i)r I a8rl cole.indust rl a/e r I . , r / c ole, de 'e r r/ ellL J de serv tet t L J 1nd u /rlllla

    m ov j

    Act iv i t i l lndus t r i lllepr epnndarenia (40 - 60 dIn popul.,I . ne up . t i l )

    c

    Structura populaflel ocupate pe principaleleactivitati social economice 1973Bc a r a 1:1 000 .0

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    11/12

    JU TUL UR U

    desfasoara in condit ii avantajoas e pe intreaga su pr. a ju d . ;baz in ul leg umicol Arg es-Saba r , s ituat ap roa pe in int r eg imein cad ru l jud . , es te ce l mai mare mai comp lex d in taracar e inreg istreaza fr ec vent a cea mai r idi ca ta a terenurilo racope r i t e s o l ~ p en tr u cul tu r ile extratim purii (i n special to mate) . In 1980 din supr. cu lt iva te d e 280 .1 mi i ha ,cerea/e/e pentru boabe oc upau 184 ,4 m ii ha ,d in care 63 ,6 mi iha griu secara , 96.7 mil ha porurnb , 21 .3 mi i ha orz ~ iorzoalca : [toarea soarelui 22 ,0 mii ha ; sfecla de zaha r 6 789 ha:cortoii 2255 ha : legume 11 .5 m il ha; plante de nutre ] 17. 5 miiha . In 1980 pro d. de griu ~ i secara a fos t de 208.8 m il t porumb 336.6 mi i t o rz or zoaica 85 .1 m ii t floareasoarelui 34 .8 mii t sfecla de zahar 149 .8 mi i t cartofi 26 .2 miit , legum e 119 .6 mi i t V i i l e ~ pepin;ere/e viticote ocupauin 1980 , 6 413 ha , cu lti vat e in mo d deoseb it pe teraseleDu na r ii in zon e le Calugar eni G hlrn pati . Viile pe ro ds in t con c en tr a t e cu deoseb ire in Podgo r ia G reaca ince nt rel e vi ti co le G iurgiu , Ho tar ele , Ban easa . Stanes t i Prod .to tals de st r ug uri a fost de 33 .4 mii t LiveziJe s pepinie-r ele pornicote oc u pau 0 supr . de 1 962 ha . Prod . de fructea fos t in 1980 de 22 ,9 mi i t in ca re predomin a u cl resele ~ ivisine le , caise le , p iersicile ~ i merele . C re sre rea animalelord ispune de 0 pu ternlca baza fur ajera . La ince pu tu l an ului1981 efect ivu l de an ima l e se prezent a astfe l: bov ine 120. 9 m iid in care vacl, b ivo lit e 62.2 mil; porci ne 409.8 mi i; o vine175 ,5 mii ; pasar 52 .8 m il. In 1980 prod . agr. ani rnalae ra de 66, 9 m ii t carn e . 948 . 3 mi i h i lapte, 377 t lina. 198.0m il ioane oua . Piscicultura se d ezv . in co ndi t iile p re zent e i n a a nu me roase iazu ri .SILVICULTURA . Su pr . fo ndului forest ier er a in 1980 de41 .3 mii ha , in compozttla padur ilo r intr ind s te jarul , sal clmui , iar plopul ~ i salcia in zavoa iele din lu ncile riur ilor .Aceste padur au in general un ro l de p r o tect le sau fo r me d r ezervat il (Comana). [ ud , G iu rgiu d ispune de unfon d cinege ti c var iat alcatuit d in mis tr e t i iepur i , caprt,oar e , po t irnichi e t c.CAlLE DE COMUNICATll r Lu ng im ea r et e le i d e c. f. er ain 19 80 de 132 krn , d in car e 34 km el ectr ificata.cu 0 de ns itat e de 34 .6 km 1 000 krn . C .f. Bucures il-e-G iurg iu t rave r seaza Dunar ea pe st e pod ul cons tr ui t i ntr e G iurg iu(R . S. Roman ia) Ruse (R. P. Bulgarian Lung imea dr um ur ilor pub lice era de 1127 km (19 80) . din ca r e 312 kmmo de rnizate 315 km cu imbr acam inti asfa lti ce o a r eden sitat ea d rumur ilo r publice e ra d e 29 ,6 kml100 km 2 .Podul care t raverseaza fluvi ul es te ut ilizat ~ i pent ru transport ur ile a ut o . G iurgiu este po rt fluvial .1 ; Gh.V.; I ? ; N SiNVATAMiNT. in pe rmane nt a dezvol tare. re te aua de invat am int est e compu sa (an ul ~ c o l 1980 - 19 81) di n : 210g rad ini te de co pi i; 223 ~ c ge nerale ; no ua licee (din ca re :pa t ru licee indus tria le ; patr u licee agro indus t riale ; un lic eude ma t ema t ica-fiz ica) ; pa t r u ~ c o l i profes ionale t r e i ~ cd e m a i ~ r iCU LTURA ART A. Re$eaua a ~ e z a m i n t e l o r culturalEi est ecompu sa 1980) d in : 0 casa de cul tura municipala. 57 caminecul tu rale comunale. 52 fil iale s a t e ~ t i i ~ c a r e a ar tistidi deamatori es te forma ta d in : 56 ech ipe de te a tru. patru echipede t eatru de p a p u ~ 83 fo rmatii corale ~ i grupuri voca le ,c inc i ansamblur i fo lclor ice, 63 formatii de dansur i popu la re . 26 tarafuri orchestre de muzica populara, 45 format ii de inst rum en t e populare, do ua colect ive de o bice iu r i pop u la r e. 101 br igazi a r t is t ice. doua fanfar e . dou aformatii de estrada . 41 fo r mati i de mu zica u ~ o a r a Instit ii1e artistice de spectacole ~ i concerte si nt reprezen tat ep r in : Te at r u l de re vista ~ i comedie Ion Va sile sc u , cuse diul in G iu rg iu . cu douil sectii - es trada ~ i dr m -

    ~ i O r.ch est ra de mu zica popu lar a Do ina Ilfovului (Gi u rgiu). In jud o exi st a (1980) : 299 biblioteci cu 1445000 volum e

    8

    100 cinematografe ~ i instal a ti i cinematografice. d in caret re i cu banda no rmala . Nu rnaru] abonatilor la rad io si radiofic ar e est e de 43 283, ia r la t l v i n ~ de 56 037. Organ ulde p r esa a l Co m itetu lu i ju de t ean al P.C.R . ~ i al Co ns iliulu i popu la r judet ean es te z ia r u l St eagul Ros uv. R e ~ e a u amuzeistica este alcat u it a d in do ua unitat rep r ezent ind:un rnuzeu istor ic s i un muz eu etnograf ic. Manifesta ri etno folclorice au loc in major ita tea ase za r ilo r d in jud o su b fo rma' esttvalut anual a l c int ecu lu i, jo culu i po rtul u i po pula r .Pr incipa le le mestesuguri trad lt i on ale d in ju d o au fos t r e pr ezentate p r in : ro ta r i t ( Put i neiu , Gr eaca) : im ple ti turi d inpa pu ra Greaca . Gost inu , Prund u , Fras inu , Puien i) ; imp le t ituri din rachita ; industr ia casn ica . Dintre i nstal atiiletehni ce popular e rnentiona rn e x ist en ta c it o r v a mor i ' curoat a ver t lcala , piv e ~ i vi lto r iOCROT IREA SANATATII . Ret eau a sa n itara se compu ne(1980 ) din : 1 800 pa tu ri de as lst enta rne dicala , din care1790 in cele no ua spita le din jud .; c inci policl inic i: sap t ed is p ensa r e me dical e .u r bane ; 56 d ispen sare medicale rur ale :noua d ispensar e de intr eprindere; doua d ispensare sco la re :doua case de naster e : tr e i cr ese de ca r t ier cu 320 pa t ur i ;25 farmacii pub/ice ; noua fa rmacil cu circ ui t in c his s i ci nc ipunct e fa rmaceutice de categ . I. I P; I G ; 1 5OBIECTIVE TURISTICE . Pote nt ialul turist ic a l judo es tealca tuit din numeroase elemente ale cad ru lu i na t u ra l (Iacur i padur i Dunar ea) . vest ig ii isto r ice , mo numente de a rhit ect ura, obiecte cu valoare e tnografica etc. Exis te n ta mun ici piului Bucurest i in no rd u l jud o irn pr irna aflue n ta . in ce amai mare parte a an u lu i, spr e d ins pre aces ta , a unui n urnarmare de viz itator i . In egala masura, Dunarea a re un ro lesen tial at it in ridicar ea pote nt la lu tu i t u r ist ic a / jud . . ci tin stabi lirea uno r flu x uri t uri st ice in tens e . Re t eaua ru ti e rarno de rnizata, ca dota rile e xistent e, permite p ract icareain tensa a tu r ismului . ind eose bi cel de s f i r ~ i de saptam ina .Obiectivele de interes tu r ist ic se grupeaza i n lun gu l pr incipalelo r artere h idrografice : Arges ~ i Ne ajlov , in nordzona t uristi cii Buc u resri] Du na r ea , in su d (zona t uristi caDun a rea}.Municipiul Giur giu r e p r ezin ta p r in cip alul centru tu r ist ic.Est e ates ta t documentar de la in ceputu l sec. 15 (1403 ),d ar u rm ele de cult u ra mat e r iala ga si te in raza mun icipiulu i in locali tatil e vecine dov ed e sc 0 s t raveche popularea aces to r meleaguri. In Muzeul luptei pentru independen tapop o r ul u i ro man. impor tant obiec tiv turistic. se afla: u rmeleunei ve t re ~ i o biecte d in ul tima parte a paleol i ticului (m il. 10 i .e. n .) gasite in punctul Malu R o ~ u car tier al municipi ulu i); ceram ica. obiecte ~ i une lte de la i nc eput ul neo - .li t icul u i - Cul t ur a u d e ~ t i - di n satul Draghiceanu - com .

    G o g o ~ a r i unelte, ce ramica d in Cultura G umelnita la Petru- com . Izvoarele ; monede ; vase, unelte d in pe r ioada daco-romana si din secolele urmatoare ; actul deatestare a localitatii 'de la 23 se pt embr ie 1403 ; martu r iiale is to r iei cetat ii Giurgiu r idicata de Mircea cel Batrin capunct de rezistenta in lupta im potr iva turcilor ; exponat e pr iv ind marile fra m intari sociale d in sec . 19 ~ i 20 182 1.1848 . 1888, 1907 et c. ) ; file din istoria Razb oiu lu i pent ruindependen ta a z ilelo r er o ice care au urm at actulu irevolut ionar de la 23 August etc. Tot aici se afla AleeaEro ilo r cu 23 de bustu r i a le unor lu pt at o ri cazut i in razboiu l d in 1877-1878; in parcu l d in fata mu zeu lui se aflabustul PC?etului Mihai Eminescu rea lizat de scu lptoru l C.Medrea . In centrul r a ~ u l u i se inal ta Tu rnu l ceaso rniculu i.de 22 m inaltime , f o i ~ o r rid icat de turci , pe ntru obse rvat ie ,in sec. 18. refacut in sec. 19 . c ind s-a adaugat ceasul. Pemalul Du na rii se in tilnesc: ru ine ale cetatil construite insec . 15 (plan pat rula ter . tu rnur i patrate . ' a n t u r i cu apaet c .) ~ i Pod u l prie ten iei construit in anii 1952 -1954.cu 0 lungime de 2, 2 km . care rea lizeaza l egatu ra ru tiera

    ~ i feroviara cu o r u l Ruse din R. P. Bulgaria) . Alaturi deaces te a se im pu n: Casa de cu ltura, portul, c1adirea Con-

  • 5/28/2018 Geografia Judetului Giurgiu

    12/12

    JU TUL UR U

    siliului popular judete an etc. vecinatatea municip iufu ise af la : numeroase puncte de pescu it v ina toare spor tivapodgo riile ren um ite de pe versantul sud ic al Burnasului,in de o se b i de la Greaca (ur mele uno r ase za r ] vech i - Cu ltura Boian d in sec. 9-10) ; localitat ile: Sta nest (aici existaun obe lisc), Vieru Hcdivoaia u lt imele doua in com . Puti

    ne iu) , un de ra sccala din 1907 repres iunea asupra rasculat ilo r au fost deosebit de putern ice ; mai multe punctea rheologice: Pietrele - com. Baneasa - , asezare de tipGu melruta : Oinocu depozit d in epoca b ronzul ui, necropole sec . 2 ; in com. Cogosa r l. in satul lzvoru necropolesec. 6 9 in. satul Droghiceanu - asezare neolltica . Cultu ra Dudes t i In lungul Ar gesului re t in atentia indeosebi :Muzeul de ar ta pcpulara d in H e r o ~ t i - com . Hotarele (inconacul familiei Udriste-Nasturel, sec . 17, mobilier si feronerie populara, n t r ~ care: Iaz i de zest re , obiecte d in fier,dulapuri, cuiere e tc , d in sec , 19 20, din diferi te regiuniale tarii); podgoriile de la Hotoreie ; ruinele palatului luiC. Cantacuzino sec. 17) biserica ctl to r ita in 1699, inlocalitatea i r o n ~ t i - com. Gost inari ; plajile amenajate dela Adunatii-Copoceni Buda com. Cornetu); asezarea ge ticade tip dava de Ja Popesti com. M i h a i l e ~ t i vechea Argedava, dupa unii istorici centruJ politic a l uniunii tribalegetice d in s inuJ careia s-a r id icat Burebista; to t aici, vestigi i suprapuse ale unor asezar din epoca bronzului Culturile Glina , Tel), epoca fierului Cultura Basarab i), sec.2 i. e .n . - 1 e .n . ; fa scoala, punct muzeistic; b lserica dela fine le sec. 17 din satul rodist o (co m . Comana) . In no r-

    9

    du l jud ., la Bolintin-Vale placa rnemor iala morm intulbustul scri itorului D. Bolint ine anu executat de sculptoruf Carol Storc k; la Szoenest/ com . Ho res ti-Stoenes tl),

    intr-un palat de la inceput ul sec. 18. construit in st i/ularhitectur ii br incovenes t i se afla Muzeu l etnografic a l Cimp ie iDunar i i unelte, te sa tu r i de in te rio r, costume , mobi lie r taranesc, cerarnica, costume t rad it iona e et c .) : to t ai ci exis tao b lser lca de fa 1723, cu p icturi murafe d in sec. 18 19;Ia Floresti com. Hor es t i-Stoenes tl), conac in stil brincovenesc (azi sanatoriu) biserica de la inceputuf sec . 18;la Ciorogirla. manastire. monumentul eroului din Razboiul pe nt r u independenta, Valter Maracineanu. in bazinulNeajlovului r e tin atentia obiectivele din Iocalitatile : olu-goren - monumentul ridicat de Serban Can tacuz ino in1682 eel din 1913 . ambele in amint irea victoriei lui MihaiViteazul de la 13 august 1595; ultimul se afla in locul undeau f os t p la sa te bateriile de tunuri ale armatei rornanes tl :placile memoriale patru basoreliefur i f ixate pe podulde pe Neajlov in amintirea celut si eveniment ; c ti tor ialui Mate i Basarab, 1644; Comana - lac, punct de agrementde pescuit sportiv; rezervat ie natura/a cornplexa: manastire rldlcata de Radu Serban - sec. 16 pe locul uneictitorii a lui Vlad Tepes . r efacut a de Serban Cantacuzino,sec. 17, care adauga casa dornneasca . in vestul jud. padur ]de agrement. crescatorli de fazani la; Ghlmpati Petru Rates- com. Izvoarefe (aici asezare neotl tlca). Izvoare/e padure a Manafu. rezervatie for es t lera). M.I.