Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

10
-- 51 Geo Durnitrescli redescoperirea poeziei Ca exponent al generapei r!2boiului, fiind cotat de critio ea ¢ al generatiei, Geo Dumitrescu (n. 1920) 0 cu fideli- tate. A fost de la ineeput un copil teribil care a inventat (exact atunci cind trebuia inventatA) ironia, persiflarea 'in poezie, ignorind chiar aruncind astfel la gunoi poetica traditionalA, convertitll la cli!jeu. Negind poezia, deo depoetizind poezia, Felix Anadam, cum semna in 1941, redescoperea Poezia. Modul ironic de rit muntenesc (intr-un Iel balcanic), muntenizind croar in alegerea unui pseudonim, nu ramine la teribilismul spectacular. Prin organizarea acelei "ed1t1i definitive", Geo Dumitrescu, in culegerile sale retrospective, adaugll unele texte !ji unele variantI.' care subliniazil Eaptul cA din colo de spectacolul ironist existll 0 atitudine gravlI, un reflex interior, chiar senti- mentul unei campanii pentru 0 altll condipe umanll (de aid, titlul ]u171al de eampanie). Protest la adresa facilitllpi in artll (Ia alt mod dedt Arghe- zi), demitizare a unor mari taine compromise, ca de exemplu iubirea (calendaristic ideea I.' lansatll inainte de demitiurile lui Sartre 10nesco), afirmarea cu a unor adevAruri "sane- tificate" prin retono tacite deci negarea lor), iat!! citeva din temele originale all.' poe.ziei lui Ceo Dumitrescu, poezie care i-a asigurat 0 singularitate evidentA. Si prin 1941-1943, Geo Dumitrescu era un evident singular, un poet despre care se discuta aprins, un nume care se impusese fllrll slI fi avut 0 activitate publicistiell sau poetic!! deosebitll; nu publicase dedt un mic volum, dar venise cu 0 noutate evident" in poezie intr-un moment de lfnccda/4 $i de dezorientare. Dincolo de aa!astll noutate incontestabilll, Ceo Dumitrescu, ca prim expo- nent al generapei sale, cultiva un teribiJism de bunll tinutii prin traducea anticonforrnismul. 0 ilustrare a acestui teribi- lism 0 conshtuie interviul pe care-l acordlllui Ion Biberi pI.' tema "lumea de miine", cl.lprins in volurnul cu titlu, apArut in 1946. TeribilisUlul era mai mult 0 atitudine de frondll vervll, gestici spirituale servite de 0 inteligen!lI scapAratoare de un GENERATJ-A LITERARA A RAZBOflJLV ton pUn de sarcasm ironie, in care tlnaruI se cAuta cauta un It c1imat. "NAscutll consumatll sub foarfeca unor grele a ulte coercitii, intoleran!e primejdii, spune poetul, public aUt cit li era posibil, mai mult sau maj putm oalat in presa legala a timpului", aceasUI onent-are a poeziel v Ie era "f€zultatul unei deterrninari prin sine, mesajul unei nerabdAri, infrigurat de nevoia comurucllrU, a strigatului 'n1ediat in cautarea de ecou, ceea ce atunci putea ;;i era ne<esar insemne un coefiaent de participare la vasta operati e de reconstituire a sperantei dorintei de libertate" (Geo Dumitreseu, Ex-pl1calie, la volumul Nevoiil de cerclIri, 1966). Mar- turisirea este in sine $i cea mai bunll explieatie a titlului insolit cu care Ceo Dunutrescu patrundea 'in 1946 in Llberla/cil de a trage C\I pll?ca, amintind nlrA nid un fel de cauzalitate, in pa- rale1a, Libertatea de {l dormi pe 0 fnmte a lui Gellu Naum, volum apllrut in 1937. a justificare a stllrii poetice de debut 0 face in inten'iul citat: "Despre mine despre camarazii mei de \'irstA ;oi de poe- zie, impreunA ell care am inceput aceasta seandaloasa $i, ered, scurtA epoca Iiterara (vezi Alba/ros, 1941) am impresia ell soar putea vorbi ca despre pnma generalie de la mahala de la tara, care refuza sa se absoarbll in burghezle $i care. devenita obiect de calificari .. intelectuale», rl!!mme eu cmism la eonditia clasei origi· nare. Silltem 0 gcncraJw flIra dased]i ?i lard ptrril1!1 spiritual!. Ne ca- ractenzeazl!! re\'olta, ura impotriva fonnelor, negativismul. De- testll.m, umar la uml!!r, literatura manualele de istorie na!iona- Ja" (p. 232-233). Peste multJ aru, intr-un interviu acordat unei re\'lste studen· (AmjiteJltrtl, nr. 11, 1969, p. 161, 166), racordindu-$l opiniil la eontextulliteraturii actuale, Ceo Dumitreseu i$i pWle costumare frondistil, conditia debutului, dar amAnuntele de ordin istonco-hterar ale acestui debut, aml!!nunte pe care e necesar sa 11.' divuJgllm, A debutat in primul an al (1939-1940) in revista antifascista Cadratl (nr. 4. 15 decembrie 1939). cu poemul (intee, serrmind VladImir Ierun- ca, pseudonim pe care I-a parll.sit m favoarea unUi coleg.· •E Yorba de 0 dlscutie, la barul "Gambrinus" Intre Ceo Duun- $i Virgil Untaru. colegul sllu de redactie de 1a ZI3I'U] .,Tunpul". Untaru ii propune lui Ceo Dumilrescu, care-!ii semna unele dm articolele sale din ziar eu pseudonimul Vladlmir Ierunca. siI-i cedeze nseudonimul (pe jurmHate).

description

fragmente de critica literara despre poezia lui Geo Dumitrescu pentru utilizare didactica

Transcript of Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

Page 1: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

-- 51 Geo Durnitrescli ~i redescoperirea poeziei

Ca exponent al generapei r!2boiului, fiind cotat de critio ea ¢ al generatiei, Geo Dumitrescu (n. 1920) 0 reprezint~ cu fideli­tate. A fost de la ineeput un copil teribil care a inventat (exact atunci cind trebuia inventatA) ironia, persiflarea 'in poezie, ignorind ~i chiar aruncind astfel la gunoi poetica traditionalA, convertitll la cli!jeu. Negind poezia, deo depoetizind poezia, Felix Anadam, cum semna in 1941, redescoperea Poezia. Modul ~u ironic de rit muntenesc (intr-un Iel balcanic), muntenizind croar in alegerea unui pseudonim, nu ramine la teribilismul spectacular. Prin organizarea acelei "ed1t1i definitive", Geo Dumitrescu, in culegerile sale retrospective, adaugll unele texte !ji unele variantI.' care subliniazil Eaptul cA dincolo de spectacolul ironist existll ~i 0 atitudine gravlI, un reflex interior, chiar senti­mentul unei campanii pentru 0 altll condipe umanll (de aid, titlul ]u171al de eampanie).

Protest ~i la adresa facilitllpi in artll (Ia alt mod dedt Arghe­zi), demitizare a unor mari taine compromise, ca de exemplu iubirea (calendaristic ideea I.' lansatll inainte de demitiurile lui Sartre ~i 10nesco), afirmarea cu deta~are a unor adevAruri "sane­tificate" prin retono tacite (~i deci negarea lor), iat!! citeva din temele originale all.' poe.ziei lui Ceo Dumitrescu, poezie care i-a asigurat 0 singularitate evidentA.

Si prin 1941-1943, Geo Dumitrescu era un evident singular, un poet despre care se discuta aprins, un nume care se impusese fllrll slI fi avut 0 activitate publicistiell sau poetic!! deosebitll; nu publicase dedt un mic volum, dar venise cu 0 noutate evident" in poezie intr-un moment de lfnccda/4 $i de dezorientare. Dincolo de aa!astll noutate incontestabilll, Ceo Dumitrescu, ca prim expo­nent al generapei sale, cultiva un teribiJism de bunll tinutii prin care-~i traducea anticonforrnismul. 0 ilustrare a acestui teribi­lism 0 conshtuie interviul pe care-l acordlllui Ion Biberi pI.' tema "lumea de miine", cl.lprins in volurnul cu acela~i titlu, apArut in 1946. TeribilisUlul era mai mult 0 atitudine de frondll ~i vervll, gestici spirituale servite de 0 inteligen!lI scapAratoare ~i de un

GENERATJ-A LITERARA A RAZBOflJLV

ton pUn de sarcasm ~i ironie, in care tlnaruI se cAuta ~i cauta un It c1imat. "NAscutll ~I consumatll sub foarfeca unor grele ~i

a ulte coercitii, intoleran!e ~i primejdii, spune in.su~i poetul, ~esf~uratA public aUt cit li era posibil, mai mult sau maj putm

oalat in presa legala a timpului", aceasUI onent-are a poeziel v Ie era "f€zultatul unei deterrninari prin sine, mesajul unei ~ere nerabdAri, infrigurat de nevoia comurucllrU, a strigatului 'n1ediat in cautarea de ecou, ceea ce atunci putea ;;i era ne<esar ~1i insemne ~i un coefiaent de participare la vasta operatie de reconstituire ob~teasca a sperantei ~i dorintei de libertate" (Geo Dumitreseu, Ex-pl1calie, la volumul Nevoiil de cerclIri, 1966). Mar­turisirea este in sine $i cea mai bunll explieatie a titlului insolit cu care Ceo Dunutrescu patrundea 'in 1946 in co~tiinte: Llberla/cil de a trage C\I pll?ca, amintind nlrA nid un fel de cauzalitate, in pa­rale1a, Libertatea de {l dormi pe 0 fnmte a lui Gellu Naum, volum

apllrut in 1937. a justificare a stllrii poetice de debut 0 face ~i in inten'iul citat: "Despre mine ~i despre camarazii mei de \'irstA ;oi de poe­zie, impreunA ell care am inceput aceasta seandaloasa $i, ered, scurtA epoca Iiterara (vezi Alba/ros, 1941) am impresia ell soar putea vorbi ca despre pnma genera lie de la mahala ~i de la tara, care refuza sa se absoarbll in burghezle $i care. devenita obiect de calificari .. intelectuale», rl!!mme eu cmism la eonditia clasei origi· nare. Silltem 0 gcncraJw flIra dased]i ?i lard ptrril1!1 spiritual!. Ne ca­ractenzeazl!! re\'olta, ura impotriva fonnelor, negativismul. De­testll.m, umar la uml!!r, literatura ~i manualele de istorie na!iona­Ja" (p. 232-233).

Peste multJ aru, intr-un interviu acordat unei re\'lste studen· !e~ti (AmjiteJltrtl, nr. 11, 1969, p. 161, 166), racordindu-$l opiniil la eontextulliteraturii actuale, Ceo Dumitreseu i$i pWle aceea~i costumare frondistil, explicindu-~I conditia debutului, dar 19nor~ amAnuntele de ordin istonco-hterar ale acestui debut, aml!!nunte pe care e necesar sa 11.' divuJgllm, A debutat in primul an al studen~ei (1939-1940) in revista antifascista Cadratl (nr. 4. 15 decembrie 1939). cu poemul (intee, serrmind VladImir Ierun­ca, pseudonim pe care I-a parll.sit m favoarea unUi coleg.·

• E Yorba de 0 dlscutie, la barul "Gambrinus" Intre Ceo Duun­tr~sc:u $i Virgil Untaru. colegul sllu de redactie de 1a ZI3I'U] .,Tunpul". V~giJ Untaru ii propune lui Ceo Dumilrescu, care-!ii semna unele dm articolele sale din ziar eu pseudonimul Vladlmir Ierunca. siI-i cedeze nseudonimul (pe jurmHate).

Page 2: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

53 52 am.. MAN

Ontecul din 1939 n-a fost reluat 'in sumarele volumelor: "Mi-a murit mila in pragullemii,/ MA bate criv.1tu! du.rerii n~tiute, / 1'.1li troienesc privirile pline ~ mute. / Mi se incollicesc 'in plete1e sufletului liliecii, / Imi lac din strlHunduri poted, I !ml spun cuprinzlitor golan. / Ce Ie pasA cA-1 strivesc degetele sub ooean,

e Ie pa~ cli-i dogoresc sufletul in iadul cuptoorelor, I Cli-mi sting robia in golul ponoarelar".

La Cadran calaborau Stefan Popescu, Mihnea Gheorghiu, Alexandru Balaci ~.a., ded nume eunoscute dintr-o generatie an­terioarA.

Semnind direct Geo Dumitrescu Ii intilnim calaborarea la revista Prepoem (1939-1941), unde este ~i premiat la un concurs de catrene (DepreslUlle, In Dr. 11, mai 1940): In ora care moore pe cadran I cind sufletul e negro ca un nor / tacerea e un groaznic paravan / care-mi coboarll visele in zbor." Doua numere mai tirziu, tinllrul poet publica un fel de desdntec grotesc al vinului, un fel de joe hibrid ee nu-I prefateazl! cu nirnic pe Felix Anadam: "Mut / scn~et de Bacchus tomnatic / plinset de "Ie - / biHutli - cine ~tie? pe pulpe fecioare / cllJclie crlipate de fllldlu plavan

in zbenguiala de buratec, / must, / opiu trac / e~ti smgele Domnului / sau singe de drac? .. " (Bac/llma/ia) ,

Epoea debutulUl lui Ceo Dumitrescu trebuie extinsli de la Cadrall (1937) ~i Prepoem la Cure/lt111/itcrar 0940-1941). In ClIrell­rulliterar (an II, seria a II-a, nr, 82, 27 oct. 1940) publicll 0 Parafra2ll contestatarli: "To!i Dumnezeii seamllna, / Totdeauna s-au gasit stele In noroi, / Toate drumurile au aflat inapoi 10 clipa gearnli­na". intr-un numar ulterior (nr. 90) se adreseazl! pe un ton ten­bilist "celor cinci frati ai sai": "Clitre toti eei dna frap ai mei / lnchin un gind ~i un blestem de moarte. / Pentru fiecare iubesc o carte / ~i dispretuiesc douA-trei femei." Tenbilismul de\'ine mai evident intr-un poem autobiografic: "A~ vrea sA scriu despre roade crude ~j coopte, / A$ vrea sA cint, I RImeJe de deasupra $i de sub pamint. I Unde mi-e pana mea durA ~i mica, I Cu care mi-s cavaler fArA pata $i frid.? [... ] Vai de voi gindurilor, and 0

sA dea soarele I 0 sA vli stea capeteJe, unde \"a. stau picioarele " Cel mai original poem al debutului se intituleazA Problellle (nr. 98, 15.m, 1941): "Pentru ce atit de gravi. domnii mei, I Pentru ce

Geo a fost de acord cerindu-i in schimb. mai mull in gluma. 0

haLba de bere ~i 0 perecne de crem'uJ;iti. Untaru a fost de acord $i din clipa aceea a intral in literatura romanll un nOll nume: VirgillmHlCll,

GENERAT1A LITERARA A RAZBOIULUI

~ de palizi, subti? / Scrie~ tot' ve::,uri, t~~ visAm dragoste.~i fernei / Si ne coasem smguTl nasturil rupt!. In nr. 100 al revIs­tei, declarA: ~.Acum pict~z un tab1~u mare" . '. P.~mul e c~oscut din Aritrnetlct'1, dar dedlCatJa rllmme numal aiD: "Dornru.c;oarel

din Craiova". In alte numere, scrie croniei cinematografice. una se Incheie

rogtamat cu indemnuL In ton de eire: "Duceti-vA sa vedefi!" p Intre 10 martie-ll iunie 1941, seoate revista A/batros, in total

numere; la primul numllr. !ista grupmi cuprinde pe Ceo Dumitrescu, Elena Diaconu. Florin Lucescu. Dinu Pillat, Al. Cerna-RAdulescu, Ovidiu Riureanu, Marin Sirbulescu, Tiberiu Tretinescu etc. De la numar la numar, grupul iJ;ji adaugll alti membri, lar Geo Dumitrescu e trecut in casetA Felix Anadam, pseudomm antonpannesc sub care $i-a tipArit in 1941 $i primul valum, Aritllletic4. Aici. in afara articolelor indreptate net tmpO­triva directiei ideologice oficiale, publicA poemul Dec/In: "intr-o zj vor venJ peste noi I Amintirile ca 0 hoarda barbara. I Din pacea limpului - pustiitA tara / Va trebUJ sa ne retragem goi".

Artlcolele lUI Geo Dumltrescu stimuLeaza literatura de rem­tentA, atacind poezia momentulul, creatie a unor spirite otioase $i superficiale. Num~rul 7 al Albatrosl//lii a apArut in 15 iunie 1941. 0 sAptamln~ mal !iniu. Romania avea sll intre in rhboi. Dupa interzicerea revistei, grupul "Albatros" ineearcA 0 formul inedita de aparitie si den de lupt:! politieA prin mtermediullite­raturii, intocmind un Cilid de poe=ll: intitulatA Sinnll ghilllpaftI, cupnnzind versuri de Felix Anadam. 5ergiu Filerot, Marin Preda etc. 'vlanuscrisul a fost restituit cu ~tampila "cenzurat", "nu se poate imprima". (Geo Dumitrescu, 51l/tultan litera,.. interviu in .AlI~fiteatrll, I, nr. 11, noiembrie 1966, p, 166)

in octombrie 1941 publica placheta Aritllletic([, sernnind Felix !\nadam, caiet juveniJ de tatonari lirke, cum insu~i 0 caracteri­zeaZ3 Cele 300 de exemplare tiraj n-au contribuil la impunerea Imedlat:i a cArtii. Dar volumul ramine un document ce marchea­za un real $i i~solit debut. In noiembrie 1941, grupul ..Albatros" apeleazA 1<1 revista Iiberala Gindlll 1IOStrli sa 1e gazduiascA arti­colele $i poemele. dar dupa un singur numar ~i aceastA revista este Suprimata.

In toanma anulUl 1943, este anuntata la Editura Prometeu apantia volumu)UJ de poeme Pe1agrd; interzis de cenzura, volu­l1"Iu) nu va apArea decit dupA razbOl sub titlul Liberlalea de a trage ell Pl/~Cfl, cuprinzind 51 cic1ul AntmctiCJ}, Sint versuri scrise Intre

Page 3: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

-- 55 EMIL MANU

194D-1943, ce poarta mtre altele, cum declarli autorul, "zvonul unei reactii de inconformist ~i oroare, de impotrivire ~i defetisrn {at3 de dietaturA ~i rAzboiul ei OOios, fat~ de Iiteratura de goarn~

~i cAdelni~ care acompania, zelos ~i fes tiv, crimele ~i teroarea fascismulw". In 1946, Libertatell de a trage cu PU$CJl a pnmit Pre­miul scriltorilar tineri, aferit de Editura Fundatiilor, constind din tipArirea manuscrisuJui. Cartea a avut a primire paradaxal~: sub ascism fusese interzisli, socotitA "bo~vidl ~i defetistli"; la apa­ripe a fost tratata drept "decadenta". Autorul a gasit cu cale S-o repun! in circula~e, retiparind-o ca anexli la volumul Ner.)(JUl de cercuri (1966).

AceastA culegere intirziatA a fost tratata ca un fel de calec~ie

de poezii bufone, dar ~i ca 0 demonstratie de virtuozitate in care autopersi£larea atinge cuJmea. Persi£larea este considerata de unii critiei drept semnul "unui mare sentimentalism" trucat. Sti­lul poemelor e sirnplu, in lirnbaj "supraprozaic ~i ingenuu"; Ie­mele de categoria subJimului ~i tragicului sint mregistrate cit mai neacademic eu putinta. "Fuga \'iolent~ de Academie duce la

antiaeademie, care e ~i ea 0 acaderrue intoarslL"l Ceo Dumitrescu e in aceasta acceptie "un poet serios, su­

gerind poemul neserios", cu un "hermetism moral La locul lui", din punct de vedere Lirk dar e "bJazat, dezguslat de orice, cu 0

tendinta de a evada din realltate, un mlstic ~i un poet astrologic, dlutind aventura in cer". (Toate aeeste caracterizari ii apartin lui C. Clilinescu.)

A mai fost subliniat in epocll $i caracterul eabotin sau supra­teribilist al poeziei lui Ceo Dumitrescu, poet ce, marturisindu-~i

intentiile, renuntll cu mull curaj la poezie. El prefera, bucuros de libertatea ce $i-o proclamli, ca 0 seuza anticipatll, sa versifice 111

dipele de lirism personal (un fel de neurastenie grand); astfe!, acest autor amar are co~tiinta mOOemitatii sale, pe care pardi 0

regret~, de~i ii ing~duie toate libertApJe, coroborate cu aceea a actului poetic vetust. Criticul, ale carui idei Ie-am reprodus (1. Negoite5CU, In Fapta, nT. 862, 1947), ajunge la concluzia ell poelUl ginde~te in timpul nostru cu 0 inteligent~ obosita. Dar YerdiC­tele, prea categorice $i prea subiective, pronuntate atunci sint persiflate de poet in Explica!irI din volumul Ner.'Oin de cen.:uri ("marunti judeeatori de circumstanta al earor ingust ucaz a soco­til decadentli ... "). Pentru earacterizarea prea generoasa a poeziei

1 C. C~linescu, in Nil/Hillen, Ill, nr. 537, 12 ianuarie 1948, p. 2.

,ENERAl1A l..ffERA.R.A A RAZBOfULUJ

I i Geo Dumitrescu, C. Calinescu este atacat in Flacnra, atac Ia c~re cnticul rlispunde in Natiunea, in eontextul unel polemici mai

generaJe.Cu alle cuvinte, Geo Dumitrescu a fost un caz, iar poeZla sa a ~at dar a ~l creat 0 revelatie pe plan estetic; utilizind un stil curen , despodobit, prazaic $i chiar supraprozaic, cautind sa sur­tprUlda poezia in intimitate absolutA, poetul propune in mod implicit 0 alta p~zle. De altfel, ide~~e, tonuI, met.:talitatea sint aLe generapel; poelll pe care de regula 11 pr~nt~ ~ acest grup sa~ compartiment temporal se rezum~ UNt pe alpl, 10 sensul ell to~ aU atitudint antieonformiste, toti ofera, prin poezie, 0 replidi La adresa r!zbOlului, dar farl! sil cultive 0 poezie pamfletarll. tide­rollar de drept si de fapt a fost Ceo Dumitrescu.

Anlicalofil declarat, antifilistin ~I anarhist, un fondist senti­mental. totusi, Felix Anadam (pseudonim dutat pentru sen­sunLe lUi mactuale atunci) propune in cele 14 poeme din Ari/­me/iell 0 antiformuLa prm care soar putea ajunge la certitudinl, ironizind si desfiintind orice conformism posibil. SHIul cel mai Hpie ~i ded eeL mai original al poeziei Lui Geo Dumitrescu este prozaizarea vOlta ~i Ironiell; un exemplu plin de loeutiuru ale limbajulUl curent este edlneator: "Citeodatll mi-ar placea sa ai mal mull de palsprezece ani, I sA hi mai putin inteligentll ~i mai degraba casta, I sA umbli desculta prin buc~larie / ~i sa te cherne cineva, posesiv, umilitor ~l vulgar <mevasta» / I Nu ~tiu daca te-a~ iubi mai mult atunCi - / poate ell a~ sene acele~i rinduri aspre, sceptice ~l fArA poeZle, / ~l a;; cugeta, la fel, cu nelin~te ~i amuzamenl, I la bazinul tau prea lung ~i la stnii de stnetli sime­trie:' Poemul este dedieat ELenei Diaconu, 0 poetll din aceea~i genera tie, dar care n-a perseverat. .

tn ciclul Arr/metielf, dar mai ales in Libertatea de a trage cu pu~­C,1, s-a unpus utilizarea eu efect comic ~i grotesc a unor formule prin care poezia incepe sa devinll antipoezie ("in definitiv", ,probabil", "in fine", "de fapt", "cu siguranW', "pe legea mea" etc.). forn,ule care, reprezentate chiar de autor, au dus la un u~or maniensm' ..Sintem oameni inteligenti - ti-e mai mare dragul"; "Silll sIgUt ea unul din ei eram eu"; "Cu care am participat la asediul Trebizondei, dad! 1111 1I1i1-ll$e1" ; ..eu tctul neinteresant. in defm itll' I.. .)"

Poezia nu mai propune 0 magie, 0 alchimie romantiea, ci nu­mai 0 atitudine de prestidigitator rational ironic: "Din loate astea nu se intimpla nimic - I sint atitea lucruri din care pop sa fad

Page 4: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

56 57 EMIL MANU

o poezie ... / Fapt e d cerol este tot albastru / ~i steleJe mai mult dedt 0 mie ... "poezia nu mai e un mod de existent.!i, Cl 0 posibi­Iitate de a sfida existen!a ~i de a demitiza lumea bolnavA de con­ventii mitice ~i pitoresc".

"Am iubit mult stele1e, luna, / cu ciudata lor aritmetidl senti­mental.!i, / admiram soare1e pentru eli era mare ~i depar1e, / pe.ntru ca era nestatomic ~i umbla in pielea goaIA."

Un loe comun in practica poe~or din acee<i$i generape, ilus­trat mai ales de Tonegaru, dar brevetat mai inili de Geo Dumi­trescu, e eVaZlunea ironica in geografii exotice ~i absurde, ur­mata de 0 "tiflA" anticalofilil: ~i antiburghezA: "Mai las in urmA, in peretele camerei mele, / ,(Harta politicA a lumiil), / pe care imi fliceam zilnicele cAlatorii planetare - / 0 sa gasip insemnatA pe ea baza mea navala, Tasmania, / de unde mi-aruncam elanurile ~i urina in mare." Gestul din ultimul vers a dus pe unii comen­tatori (AI. Piru) sa faca trimiteri la Rimbaud, dar poeLla in sine iJ prive~te numai pe Geo Dumitrescu.

Iubita din poeme se nume~te c1audelian ca-n L'llnnoncefarfe a Marie, Violaine, pe care 0 prozaizeaza antisentimental, deroman­tizind "iata bucolid\ a vechilor elegii familiale: "Seara, in vatra caldll, cu buzele pline de mfu\.!iliga, nildu~iti, vom face copii, / ca sa se--mplineasdl Scriptura, / vom face copii, mari, pro~ti ~i

frumo$i, / ca sa anime ~i sa ne pilzeasca biltatura." Acuza de wiu-uri livre$tl ~i de parodie inteligenta nu e deloe

o exagerare, poetul fjind un "fabncant de iluzu" ~i un antiro­mantic. Libertlltt!J1 de Il trage ClI pu:;ca e 0 dec1aratie antipatetlcil adresatil acestui "veac melancolic ~i cabotin". Un poem se nu­m~te Pe1agrll, a~ cum dorea sa-~l intituleze volumul, ~i e dedi­cat unei iubite tarance cMeia-1 spune, insistent ~i paradoxal, Vio­laine: ,,~i tu e~ti «intelectualib. ~i nu ne inte1egi capriciul unui pe­dant ~i citadin, / pe mHni ~i pe picioare pelagra ~i-a pus pecetile de sfeclii, / tu Ie spui «bubell ~i Ie dai cu fierturll de pelin."

Poemele acestui volum smt scrise in 1941, 1942, in plin rllz­boi, dnd se "purta" 0 poezie ambalatil in culori "patriotice", cind se f~cea cal. de poezia de r~zboi ~i de poezia fardatil intr-un pi­toreS<:' devenit cli~eu. Geo Dumitrescu contribuie la "degrada­rea" programatil a imagmii poetice prin supraprozaismul liricei sale, lucru pe care-I face, de altfel, intreaga generatie: Jon Caraion prin elegiile sale grave, viseerale, de ra-seolire a unei existente, de\·enitl!. incertil. Dimitrie Stelaru prin cultivarea unei boeme nai\'e, absolute, Constant Tonegaru prin evaziunea ironica etc.

GENERATJA l.ITER.ARA A RAzBOIULUI-G DumitreSCu face, mai mult, ad~ugind La toa.te acestea persi­f1 eOea teribllistll a istonei ~i a conditiei umane. In toote cazurile

arJJ\ de-a face cu acte de nonconformism. Iatll in Pelagrlf un avemenea teribilism: "Pentru dragostea noostrll universala, Vio­~:;;'e, / in lupta n?astrll inte~lanetarll pentru un v~a.c mai b~

u mai nOU, in once caz, / a}unge! nu vom to}era ruCI 0 defecli­~e! / Domnule P~mint, e timpul ~ ai eeea ce se cheam~ obraz!"

Poemul Libertalt!J1 de a trage ell pu?C'l a fost suspectat de 0 anu­mitii confuzie, dar era in realitate un simpLu pamflet liric, un witz goliardic modemizat, 0 persiflare a patriotismului fals, intr-un euvint a ril.z.boiulUij poetu!' r~zboinic incert, participll nu numai la milceluriJe moderne, dar ~i la ceJe definitive in istoria litera­turii sau in istoria politici'l a hunii: la sed.iul Trebizondei ("daca nu mll-~I"), la Waterloo ("eu bietul Bonaparte, cabotinul"), "rostandizind pe pragul unui veac".

Poemul Despre certitudilli, ded.icat lui Miron Radu Paraschi­vescu, sub aceea~i formll ironicll, e 0 degradare, °demitizare a unei filozofii desuele. Olutarea certitudinii devine un obicei, 0

banalitate (.,Doamne, ce bine e ~ ai certitudini!"). jar ideea ex­primata, printre rinduri, cll singura certitudine e cl!.utarea certi­tudinii, nu e altceva dedt un calambur antiscolastic; Auguste Cornte spunea c:l singurul absolut este relativul. Tot un badina' comentat inteligent e ~i poemul de dragoste cu mota din Ion Vinea: "De mult voiam s.!i scriu $i despre tine, / despre candorile noostre expirate. / despre teama ta de a nu face copii din cauza sarutamor" .

Dar Geo Dumitrescu, in aceasta comentare a witz-urilor pre­dilecte virstei, propulsate ca 0 nou~ esteticll, ironic.\!, vlolentind peisajul liric al epoeii, devine, din cind in cind, ~i poetul unor imagini tragice extraordinare: "Vlid citeodatll mari zilpezi, mari hemoragii de mad, / totul mi se pare greu, putred ~i £rumos." Dar ca 511 fie consecvent propriei sale poehci, c1~ditll aparent pe badinaje teribiliste, ~a~ind gtavitatea pe care romanticii 0 acor­dau dramelor ~i chiar demitizind aceast~ gra"itate-di~u, de­c!ar3: "In asHel de clipe imi pierd timpul. / gindind c~ trebuie s~

IU tuberculos". Dup.\! exact douil decenii, Geo DumitTescu reintr~ in aetuali­

tate cu un volurn de A!1ellturi lirice, in care nu-I mai regllsim inte­g~l; lucrul ni se pare nom1al. Dispare atitudinea nonconfor­~lst~ $i fronda, deci teribilismullucid prin care atr:lsese atentia; lrOnnJe devin mai genera Ie ~i mai putin rnalitioase, iar \'erya,

Page 5: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

58 59 EMIL MANU

mai rafinat intelectual~, sluje~te aceleia~1 fantezii de~arte.

Poemele devin mai f1uviale ~i au aspect de fabulA sau de aven-' ~ parabolicii. Mult discutat - pentru simbolurile implicate­a fost poemul Gmele de ling4 pod. Degnngo, desigur un nume, un simbol cliutat insolit. Degrmgo se tine de un biciclisl, incurcin~

du-i mersul ~I stricindu-i echilibrul, dar in acela~1 timp silindu-l sA reflecteze la soarta semenului sAu. Mizantropia biciclistului e iIustratA prmtr-un greu blestem ce aminte~te prin tonalitate de vechea fazll a poez.iei sale: " -- PleacA! - i-am spus cu crescind~

furie, I in fata acestei nemaipomenite lipse de demnitate, / plea­ci\, lasa-mli-n pace, du-te dracului!, / de~i ~tiam prea bine eli nu existli I un iad al ciinilor ... / ... / voi haimanale , potlii vaga­boande, clizAturi, / ce tulburati sufletele oamenilor cumsecade, I voi pribegi scApAtati. lepAdAturi ce stimiti I fel de iel de con­flagratii sf~ietoare / in sufletele oamenilor de treabA, - / strli­mutindu-Ie capitala co~tiintei, de sus, I de sub £runte, / tocm.ai jos in stinga pieptului, I acolo unde se aduna / in vaste strAchini filantropice, 1- aberatii periculoase ... " Discursul bicic1istului ~eaz.a in odui ciinelui, care oglindeau 0 iubire amari\; eroul se vede m ochii acestui cline vagabond ~i incepe sA cugete la soar­la lui. Ciinele ii devine prieten ~i ,.se afM acum, credincios, nedespartit. linga U$a mea, poate chiar undeva in mine", spune poetul. Poezia se mcheie cu poanta de tip mai vechi, in faza felixanadamica: "Eu, Violame, n-o sa te pot bate niciodatil" devi­ne aici ,,$i din aceasta pricina n-am sa pot serie niciodata I pe poarta inimei mete: <<TIU intrap, dine rau!>'" lntentia de replica la Corbul lui Edgar Poe, de care a fost acuzat la modul disimulat elogios, nu ni se pare posibila.

Aventurile lirice smt prelegeri poetice, de structurA numai aparent epica, in care poetuJ trateaza teme politice, sociale, filo­20iice. Extraordinare smt versurile din Problema sprnoasa a /lOP­

plor_ Sub forma unui dialog de ~edinta (aici reapare simbolic un dur nonconformism sau 0 dura persiflare) este discutat! "pro­blema spinoasli a nopplor", lirnpul prielnic de veghe ~i de seris. intr-un cuvint timpul poeziei lirice. Noaptea a atr3S problematic ~I

tematie pe mulli poeti, printre care pe un Navalis, pe un Holder­lin, pe un Edward Young, pe un Blake $aU pe un Rilke, iar la noi pe Eminescu, Macedonski sau Bacovia. Geo Dumitrescu pune problema funclionala nu a noctumului poetic. nu a vr!jii nopta­tiee ci a nop~i ca realitate sociala, a noplii de mundi; solutia ga­sita e ironica, tot un fel de badinaj intelectual de asta data anti-

GENERATIA UTERARA A RAzBolULUl-roletcultist, gindit Ura nid un fel de fior poetic, poezia consUi Pid in depoetizarea temei, banalizatA - se presupune prio poe­~e - de poetH antenari: IIAjunge! A!ia nu mai merge! Sa se ia rnAsuri! I S3 se co~te noptile de la cei ce donn ziua! / ... / Dar, dap-ne nopti, pentru Dumnezeu, nopp I mai multe, mai mari ­trebuie sa fie 0 solupe, / dap-ne nopp mai mulle, inalte, de tip nou ... ( ...1 Altele In plus nu vom primi, e aproape sigur. / Ra­mine I sa ne gospadlirim cum om putea ... "

in Nevoill de cercun (1966) se trece de la versibcarea unor ba­dinaje 13 comentarea unar paradoxe. Proverbul cu lIo~tea lui Jeremia" e un exemplu: Ieremia ar exprima tendinta de a face lu­cruriJe 'pe dos ~i nu ca toat! lumea. Ieremia, dupa Geo Dumi­treseU, luptli impotriva gardurilor ce is-au pus in fa~; calea lui trece pein garduri ~i, de~i un personaj bufon, el descoperl1 un drum nOll PoernuJ e 0 simplA paradoxare. Cele mai bune poeme por­nese de la un mato, ales cu deta~Te ironieli: fragmente de ro­mante ("Deschide, deschide fereastra"), fragmente de cintece de !un1e (IINumai la mindruta mea / Arde lampa ca 0 stea."), un vers superbanalizat din Bolintineanu ("Ca un glob de aur. .. ") ~te. E 0 poezie voit inteligentli ~i ironic!. Ca ~i in Aventuri lince,

o Dumitrescu se apropie de temele actualitlilii, care-l ispitesc, dupil cum declara intr-un interviu: "Personal rna simt ispitit cu insistentll de temeJe actuale, de cele mal aride ~i zilnice intlm­plllri ~i fenornene din forum, carora imi place sa Ie caut, sA Ie denunt, sau sa Ie invent fiaru] ~i nobletea poetica. Dar n-a~ res­pinge niciodata un cmtec vechi care lnginli frumos, cu convin­gere ~j instrumente proprii. fAra mimetisrne ~i trucaje la moda, dar si fari'l arhaice inertii..:' in acela~i interviu, poetul face dis­tincpa intre realismul poetic ~ realismul obi~nujt, a1 omuJui de

e strada: "Dar, in creapa artisticli, in general, ~i in poezie mai ~Ies, sint fuzjuni dialectice infinitesimale, imp05ibil de despicat, mtre real ~i ireal, concret ~i abstract, in care imponderabiJul, hi­mericul, oniricul chiar dobindesc trup, plitrund ca ni~te atomi marcati in fluxuJ ro~u al intelesurilar care ilumineaza ~i

imboglilesc «corala de mimmi a lumii". E \impede, asadar, pen­tru ~ricine, c3 nu se poate face poez.ie fAra a umbla ~i cu capu-n nO~l [ ... ), in acest caz fire~te. obhgapa "picioarele pe plimmt" nu se lntrerupe... "

. Aceasta teoretizare in~ se aplica nu unci poezii de gravitate ~xlste~tiala. ci unei poezii-joc inteligent, care-! seoate pe om din

anahtate, pomind de la suprabanalitate. Un dieteu biblic de­

Page 6: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

61 60 EMIl. MANU

vine "Usap iluziile sA vinii la mine!" Un poem se num~te Ma­drigal r5sturlU2t, in fond un antimadrigal; insolitul constli in aceast:i tumuril, in aceast:i redimensionare prin reverse; "Ai sli te fad uritil, fatll tristii, fatil de piatr3", exdamii poetul, in loe sli-$i imbrace iubita in horbote de imagini. lntr-o poezie cu titlul se­m~iHorist Vuiet de brazl, iubita ~i-a pierdut "cre1onul dermato· graf". Un Onlec de llI/c5 verde e 0 parodie la 0 traducere a lUi Ro­mulus Vulpescu din ViIlon, dar ~i 0 parodie la Cfnticele figlfne?/i ale lui Miron Radu Paraschivescu: ,,$i foaie verde trel LAmii, I «rAmii, nu pleca, rAmll», - / cintam cu zarea ciipiitii, / nepii~­toarelor statui - / eram ~colar, erau dudui, / eram un cal eu ~ua-n spate, I cu semne de celebritate, / iubeam iubite adec­vate I pe doi-trei poll $i jumiltate... "

Ceo Dumitrescu persifleazli acum poezia care "se face" in mod obi~nuit, remzA sil facil poezie ~i concepe un joe ce tine 10(' de poezie. Poate un singur poem se abstrage acestui joe, Te a$II'J't: "Te a$tept, a~teptind pe spirala de groazA I a indoielii. Te ~tept

Totul / va san in aer, pierind I $i nu-mi va rmune nimic / in afaril de lacnma ta suns, / in afaril de ochii, arzind negre-lalele, / $i de geamlitul s~iind / diminea~a dandestinii de nunta."

E foarte bine ca Ceo Dumitrescu nu se repetii inloclllai, cil nu devine manierist, ca-~i schimbli regisrrul.

Con~tiintli deschisli, comentator al unor incertitudini dar vi­zind certitudinile, demistificator al vechilor adevilruri poetice pe care Ie inlocui~te nu numai cu absenta lor, lArgind posibilitatea de a se crea 0 nouA esteticli, Ceo Dumitrescu e un poet care tTl!­ie$te cu prea multil ludditate "jocul secund" al artei, reaLizind in istoria poeziei contemporane 0 schimbare, 0 innoire, din care, cel putin in parte, s-a ded~at poezia nouii.

IlIma! de campanie (974) $i Africa de slib /runic (col. "Cele m,1J frumoase poezii", 1977) aduc texte inedite ~i variante medite, prin care autorul vrea sil restabileasdi nu atit un fidel curs crOIKl­logic (deci bibliografic-genetic), poate utit cit un curs exacl al sensibiHtApi $i dinamicii ideatice, cAutind ~ ne convingil ~i de aItceva. De exemplu, sil putem vedea, retrospectiv, cu mai multA c1aritate, acum, faptul cil poezia sa ant de originalil (violent ori­ginalli) din Liberlalea de a Irage CII pll$ca nu era un simplu tedbi­\ism juvenil, un simplu joe ironic (sau ironist), 0 simplil demiti· zare frondist~, ci ~i ceva mai grav: dincolo de spectacolullingvis­tic insolit, exista 0 atitudine estetidl $i ideati~, dac~ nu chiar ide-

GENERAnA LITERARA A RAZ130IULUI-ologjd (un poem ~titu.lat S.cutire e dedi:at ,,~piri~ui ~epi~tor aJ ooftanei"). PoeZllle medlte expnmA m pnmul nnd mcertitu­dirU (poetul afirmase sentenpos ironic: nCe bine e sA ai certitu­duu!"), framintm, unele prin intrebAri puse, la modul indirect 610­zofic, existentei: "Intoarce-te in nev3zut, acolo cresc metamorfice dincituri I pe crestele iluziei ucise / de dou1i on ... / Nici ~errnes n-ar avea I desp~gubiri mai dulei decit iuteala / cu care ne desprindem, dus !;i-ntors: I nepriMnite nimburi singerind / sub dopote de plumb ... " (lnlerioru! umbrei ). Aid, Ceo Dumitrescu sondeazA ni$te tinuturi pe care nu i Ie b~uiam ca proprii, nL~te tinutun misterioase, corespondente unor sim­bolun. Poezia nu devine tOh1$i reflexivil la modul sentin~e1or,

poetul rezolva totul. ~rin imagini, nu prin idei, de$i abordarea este $i r!mine a unUJ mtelectual.

Nu-I putem desprinde pe Ceo Dumitrescu de Rinduri!e pen­Iru till roen/ua! deees, de ironica A1Jellfllrffil1 cer, de "portretul" cu care incepe ciclul Africa de slIb fnm1r, dar ad1iugAm la aceasta imagine sedimentatil evolutia realil a poeziei sale spre simbolu . mai absconse. Ironia, sarcasDlul, aluzia demitizant~ nu sint abor­date. Un poem ca II/ma! de call1pallie este ilustrati\'; e 0 sahri! tropicil inteligentil la adresa alien1irii omului contemporan, la adresa rl!zboiuJui; colonelul, personaj ironic al poemului, vocife­reaza: "Vl! ordon trecep gula..." (e u~or de dedus sensuI ironiei) ,.5i, ingropat / pinil la genunchi, adormi rllcnind bra\'ul colonel I J'ngropat pin~ la briu I pina la git, I in malul ce urea mereu, vi!zind ell ochii, / in malul de cartu~e trase, I fumeginde, fier­hinti I ca~e lumii, mili frate ... ".

Tot ant1rAzboinic e $i poemuJ dramatic GlaslIri!e 11IInll, din care a reprodus aid citeva fragmente. Poemul debuteazA cu un dis­curs ironiC, un dlscurs al poetului care-$i uitil desuetele fericiri pentru a intenta un proces Pi'lmintului. Trebuie uitati! tAcerea in care se aud "gindurile poetulw, fO$l1ind !irk, gratios... ", trebu­lesc interzise "indntAtoarele excursii lunare", vechile lumii can­dari, $i-n locuJ lor trebuiesc citate la Procesul Piimintului: ,,~,oaptea ~i poduTjle de cale feratii din Fran~a / ~i iama lui 1942, ~l s.tatuia Ubertatii din New York, I sa fie citata blltrina Volgc'l r~~le I si amintirea bunulul meu coleg Haimo\'lci Mandy, sc'!l fie ~t~t tovar~ul lsus Christos / si ine\'itabila mea dlim'arL:'

nntre cei dtati mal sint: "istoria / soarele, I pildurea / palma aspril si duke a mam~ .. "

Page 7: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

63 62 EMlL MANU

In acest poem dramatic fantast, bocitDaret1 descrie apoealipsuJ, pdduren vorb~te de moartea totala a oamenilor Ln-a r~mas d~it un copil / cu pllrul galben, despuiat, cu miinile / ude de singe"): "Lupii mei I-au rertat, ur~ii / il priveau de departe cu milll, / dar intr-o dimineata, a mai venit / un copil, ell p.1ruJ galben, Irnbra­cat in fier / cu miinile ro~ii, ~i I-a uds in somn, / a~a cum nu st.} in firea sMbMiciunilor me1e". Cint4reJul Apocalipsului declara ca "PrimuJ razboi n-a fost destul de mondial"; Uitucul duios reeo­mandll copillor 511 facll jucmi fnunoase (tancuri, tunuri, rachete) din potcoaveJe cailor morti, un glas de pe Planeta Portoealie dec.larll Plimintul ,,0 planetli blitrinA, agonidl", arheologul ~ef din anuJ 3866, cereetind mliruntaiele pAmintului, ii dec.lara pe camenii din 1942 "ni~te nebuni flllo~i" care ~i-au distrus planeta. Responsabilu/ C1J oamellii inceardi sll reabiliteze idealurile umani­tare ~i pledew pentru omul etem, in timp ce corul copiilor dn­til: "De astllzi inainte / Pmlintul e cuminte, razboiuJ va pieri ... ".

E in scenanullui Geo Dumitrescu muJta ironie, un joe demi­tizant, dar in esenta scenariuJ e un strigllt clisperat, e strigarea unui adevll.r al umanitlltii.

~ . ALBATROSUL pe care un grup de tineri in frunte cu Geo Du­

mitrescu I-au initiat in 1941, de~i define~te 0 genera~ie in stiJul ei nonconformist, nu poate fi definit ca 0 grupare rigidll.; aceastll revista, devenita azi 0 raritate, aplirutll intre 10 martie-Ii iunie 1941, intrune~te in total 7 numere. La primul numar, lista grupA­rii cuprinde pe Geo Dumitrescu, Elena Diaconu, Florin Lucescu Dinu Piliat, AI. Cema-Radulescu, Ovidiu RIureanu, Marin Sir­buJescu, Jiberiu Tretinescu ~i Virgil Untaru. De La nurnar la llU­

mar, grupul i~i adaugA al~ membri prin eliminarea unora: astfel la numaru12 se adauga Marin Torna, la numereJe 3-4 Ben Carlo' ciu, la numarul 7 Ooca Talpa, iar Geo Dumitrescu figureazl!. in­cepind ell numereJe 5-6, intr-o casetli, prin pseudonimul Felix Anadam, sub care $i-a lipArit ~i primul volum de versuri (Ant­meticd,1941).

Primul numar nu se deschide ell un amcol-program; salutuJ tiparit in fruotea revistei (Drum bUll, prieteni!) nu indepline~te acest oficiu. Programul revistei apare mai mult din context dedt din articoJe editoriale. Totu~i, in numerele 5-6, profesoruJ uni-

GENERAllA LITERARA A RAZBOIULUJ--'tar Raul Teodoreseu, care gira "legalitatea" publicatiei, in· vetSI - . 1 "p '_Jt' I d scurtli expunere mtitu ato. recl~n programatu:e, mal mu t e lr-olizA a celor cinci numere apArute, incearcA 0 definite a orien­a:~i revistei: "Nelegali de anumite formuJe ~i dezbr.kati de orice t ndinte, sintem domici de a sporl fortele de colaborare a grupu­ten , 1 d" - ,,'lui eu aportul ~turor a~e ,?ra care ere ca ~I ~O.I ~tr-o a.rto. C~I are domeniul el excluslv lIl.afara.~e scopun ~l ldealun. strAine frumosuJui (... ) FrumosuJ ~I arta ~I au nobletea lor mal presus

de orice ... " Aceste rinduri, tipArite in luna mai 1941, insemnau un protest

impotriva direcponAni fasciste a literaturii ~i in acela~i limp ex­primarea unei atitudini de rezisten~. In nUI11Arul 7 al revistei, protestul este ~I mai violent iar precizarile pe care Felix Anadam Ie face in articolullntre poezic ~i cuvinte fncrtlci~ate definesc refu­zul generat1ei lui Geo Dumirrescu de a se alinia "nOll ordini".

"Cei ce se pregAtesc slI intreprmdA spoirea fata-dei templului literar cu 0 alta culoare, cei ce-~i imagineazA di Inf'!!~urind doeo­lata poeziei nationale intr-o poleiala de culoarea lanului sau a cerului nu vor mintui literatura VOl' avea deceppa tirnpului pier­dut ." Caracterul de literaturA a existentei este evident in acest articol in care este atacatA poezia momentuJui, ereape a unor "spirite otioase" ~i "superficiale"; num~ru) 7 aJ A/batroslllui a ap!rut in 15 iunie 1941, 0 s~ptamlnA mai tirziu, Romania avea sa intre in razboi_

Poezia Alba/rOSl//lli se deosebe~te fundamental de cea din re­\'istele timpului, in primul rind prin definitea in mod figurat a notiunii de Jibertate. Dinutrie Stelaru publicli in marnerA vil­lonesca un Cfl1tec din negllri, nelipsit de aCCente protestatare: "Dormiti temnidrilor, dormiti I LAsap-ne draculul un ceas / (... )

ai rugan-vll domnilor ~i pentru noi, fratilor, I Cum v-ali rug pe.ntru viata imp!lraplor".

$i-n alte poeme, Dimitrie Stelaru este un nonconformist ca-n acel madrigal negru dedkat ·"Oliviei". Aid au aparut dteva din cele mai msolite wrsuri ale lui Geo Dumitrescu; unele aveau sA fie cuprinse in volumuJ Aritmeticd. Poetul debutase ell un an inainte in revista antifascista Cadran (semnind Vladimir Ierun­<:a). Pentru a ilustra spiritul de atunci aJ poeziei lui Felix Ana­darn (pseudooim antonpannesc conceput ca 0 frondll), citAm 0

strofa din poemul Dec/in, aparut in nr. 3-4 al revistei; ,,1otr-o zj ~or veni peste noi / Amintirile ca 0 hoard!! barbara, I Din pacea hrnpu]ui - pustiita tarll- / Va trebui sa ne retragem goi".

Page 8: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

64 6 EMIl MANU

Poezii au mai sernnat Elena DIaconu (Salt, nr. 2; Bal, nr. 3-4t Florin Lucescu (autor al unor eseuri despre pictori, a clirui activi­tate poebcli s-a consumat ~i la rubrica Cintece n01 ale UniversulUi litaaT), Mih.nea Gheorghiu (un Epilog w/litnumnian, nr. 2), Ben Corlaciu (complet diferit de poezia sa de azi), Marin SirbuJescu (Dialog, nr. 2), C. Bivolaru (ZOOr alb, nr. 3-4), Vlad Cunescu (On­ee pentm moarle, 3-4), TIb. Tretinescu (a clirui activitate literar:!

s-a rezumat apoi la un volum de prozA), N. Veronescu (care anuntase chiar un volum, ArhiteeturQ), Grigore Uzlirescu, St. Po­pescu etc. Flir:i sll facem 0 bibJiografie completli a poe.ziei Alba­trosului, amintim colaborarea lui St. Aug. Doin~ (nr. 5-{) cu un poem al dirplor. Aid apare ~i unul din Cinticele tigtlne$ti ale lui Miron Radu Paraschiveseu (Rietl, nr. 7); Edmond Nicolau semna versurile intitulate Noapte-n Slid, adudnd ceva din atmosfera unei evaziuni pe care Tonegaru 0 va cultiva abundent, nu mult mal tirziu.

Albatroslll era 0 revisU\ studenteasd la care trimit versuri ~i

elevi; printre ace~tia, Geo Dumitreseu prezinUI entuziast pe lu­lian Petrescu, prezent cu un ciclu de poeme, sau rlispunde afir­mativ, la "po$ta redac\iei", lui: Car. [Jon Caraion], Eug. Enac. [Mihail Crama], M. Em. [Emil Manu].

Proza este reprezenlatA mai ales prin Dinu Pillat, care publica in fiecare nomAr fragmente din iurnalul unu; adolescent, un fel de preambul la intiiul s.\u roman, Tillere/e ciudnttI, aparut in 1943. Proz:i mai semneazA Emil Jv3nescu, mort f1l.ra sl1 se realizeze, ~i

N. Smeureanu, iar lui M. Preda'i se "reline" 0 bucatA, dupa r:is­punsul de la "po~ta redacliei".

Critiea HterarA e un domeniu in care se exerseazll mai to\1 co· laboratorii revistei, cronica literara fund semnat1l. dnd de nnul dnd de altu!. Marin Sirbulescu prezint~ Dictando-uI divers al IUl Perpessicius (or. 1) sau Geo Dumitrescu vorbe~te despre volu­mul de poerne, attit de sincer ~i de indraznet intitulat, cu numele iubitei, LucretU1 Bliceag de Ion VeJicu: 0 poezie originall1 in "elm­pul comun al aetualitapi anchilozata intr-un lirism exterior ~i mi­mind eu disperare un veTS antieipal-protocolar".

Aproape un intreg numar este inchinat lui Panait !strati, FeU). Anadam prezentindu-l ca pe un umanitarist (Pal1111t, jratele 0111/­

1111), iar Dimitne Stelaru dedicindu-I un poem: ,.In toamna anu­lui 1939 I cind zonle i*au dm mare inghetate / Trei mort-i ve­gheau, trei mor!i: lsus, lord Byron ~i Panait lstrate". Sint citabile

GENERATJA uTERARA A RAzOOIUUJI-ticolele lui TIberiu Tretinescu despre simbolistuJ D. lacobescu ~r . 5-<1) sau despre JbrtIileanu ~i scriitorii contemporal1l (nr. 2). or Felix Anadam ia, in numarul 7, un intervlu lui Perpessicius, un interviu nonconformist; pentru editicare dUm un fragment, cuprinZind 0 singura intrebare ~i un singur raspuns: ,,- Socotip cll - eel putin - tentativele de dirijare a creajiei literare caire unele noi obiective ideologice - stimulate desigur de nenoro­euile pe care Ie-am avut de indurat In ultima vreme - au Vreo ~ de izbindA? Ce consecint<'i prevedep noilor postulate: autoh­toniste, traoste, irnperiaListe?" - R. "Imun despre partea obiec­tjVelor ideologice - cum Ie numjp intr-un mod alit de drAgut­n-am nid 0 afinitate cu sistemele de literatura dirijatA. Ce-au flieut ele in eeonomie, cite ~j cum au dirijat-o, 0 simtim adinc, ~I

incA cum, in endoderma noastra. Faca cerul sA nu Ie mai cunoa~tem :?i-n literatura."

o curajoasA atitudine a unui seriitor de rara onestitale inte­lecrualll fatA de politiea nefasta de dirijare a economiei ~i culturii naponale In scopul aservirii lor intereselor nazismului ~i razbo­iulul.

in revistA se mai scrie despre "biografia romantata $i indus­tria literaturii" sau despre "definipa poeziei"; croniea limbii e semnata de Ion Coteanu, iar cea dramaticll de AI. Cema-RAdu­lescu (nr. 1). Foarte semnifieativa., pentru caracterul de rezistent3 pe care-l afi$3 revista, este cronica maruntl! semnatl! mai ales de Felix Anadam. Jata numai citeva reliefuri din aceasta. eronicA; G. Olinescu In polemica acestuia eu Lecca Moradu; in numa.rul 7 se condamnil schimbarea lui AI. Rosetti de 1a conducerea Edi­rurii ~i Revistel Fundafiilor Regale, se anunta. aparitia unor volume de \'ersuri, ca cele de la editura "Prometeu", Cintia ligtfne$ti ale lui Miron Radu Paraschivescu. Pifcnte $i Petnle al "tinArului nos­tru to\'ar1l.~ de redactie llb. Tretineseu (subl n., E. M.), se recen­zeaz1\ un numar din Revista romtintf, condusa de Zaharia Stan­eu ...

o men!iune speciala trebuie f~eutl! pentru pamfletele publi­cate in re\'ist1l. la rubriea Insectar, unde se iau atitudini net anti­fasciste, mai ales sub semnAtura Ion ClilimarA, pseudonim colec­Ii\' a1 redacpei, in mod spedal allui Geo Dumitreseu

o notitA redaqionala anunta suspendarea aparipei in timpul vacantei, pinll 1a toamna.. Dar 0 data C1.1 intoarcerea studenplor redactori, revista a fost interzisll de cenzurll. Numarul 8 al Alba­Irosul1ll era inchinat in intregime lui G. Calinescu, jntr-un mo­

Page 9: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

67 66 EMIL MANU

ment in care marea sa Istone a literaturii de III origini pin4 in prezem era ostradzat1i de oficialit1iti.

DupA interzicecea revistei, grupul albatrosist se restructurea­zA partial $i revista reapare la 1 noiembrie 1942 sub numeLe de GinduI lIostru, figurlnd in caseta frontispidului: Ion Caraion, Ben Corlaciu, Elena Diaconu, Ceo Dumitrescu, TIberiu Tretinescu. Formatul,structura tehnograficA, ideologia erau ale revistei in­terzise.

Poe2.ie semneaza Elena Diaconu (Vis de veac), Ben Corlaciu (Blestem Carinel) ~i Dimitrie Stelaru (MarUl, Maria). Pentru impli­catille ei nonconformiste, sfidind ca1ofi.lia dirijatii a poeziei de riizboi, cit3m Wl fragment din poemullttl Dimitrie Stelaru:

in dimineata aceasta m-am trezit Iinga Maria, Maria Pe scindurile patului pline de paduchi ~i singe $i-am sorbit moartea ca pe-o otrav1i $i-am scuipat in castronul cu terd.

TIberiu Tretinescu publica 0 schitli (Ziaristul), Virgil Ierunca serie despre Un Don Juan III mortii: Anton Holban, iar Ceo Dumi· trescu elogiaz1i opera lui Dimitrie Stelaru propunindu-I pe autor, pentru poezia nonconfomUst1i, la sptnzurl!toare. Din tot ce se scrie, reiese in mod dar 0 notil acute'! de ironie la adresa direcpo­nArii fasciste a literaturii, fapt pentru care revista a fost din nou interzisa.

in aceea~i perioada, grupuJ Albatros incearcA 0 formul~ inedita de aparil'ie ~i deci de lupta politid! prin intermerliul Ji. teraturii, intoanind un caiet de poezie intitulat Simll' ghimpatit, care cuprinde versuri de Felix Anadam, Ben Corladu, Sergiu Filerot, Marin Preda, Iulian Petrescu etc. Manuscrisul a fost rE'sti­hlit cu ~tampila "cenzurat, nu se poate imprima"l.

E necesar sa explicID1 de ce grupuL Albatros a apelat la revis­ta Gindtll nostru, revistli ajuns~ aid la a doua sene, publicatie. scoasa de C. Suter (redactor responsabil) ~i de coJaboratori de nuantli liberala. Era 0 coincidentli de opinii in. primul riIld si in al doilea 0 posibilitate de regenerare a structurii acestei publica­Iii prea univers1tare. NumArul 1 al Gfndului nostru a aparul La 1 decembrie 1941, urmat de nt. 2-3, ianuarie-februarie 1942 ~i 4-{i

I Geo Dumitrescu, SmHlltan Jiterar (inten:iu) in Amfitetarll. L JJ

noierpbrie 1966, p. 166.

GENERAl1A LITERARA A AAzBOIULUI-. lIlartie-aprilie 1942. Citeva titluri din sumar sint edificatoare: ~ in'tul revolutionar ~i reform.at de Florin Popazu: Cultura munci­/:ru1ui de Ion $u.gariu (or. 1); D~te pent:u 0 retlJ1$tere a culturii turope7U de M~al. Ralea; Proletanatul agncol de Ion Dun,attache; Pentru realism 111 Ilteratur4 de $tefan Popescu (m. 2-3); Filogeneza idtJ11u1ui de Tudor VlanU; CnUl. spirilUilJa ~i criUl. soczalii de Stanciu Stoian (or. 4--6).

t\lbatros a fost 0 publicap.e de fronda politica ~i artisticA, de atitudine tr~tli mtr-un moment de insellunare a fascismuJui Ja noi. TItJul nu are nid 0 semnificatie baudelaireanA, ci doar una critica: mtr-o vreme dnd alte reviste se numeau AXil ~i mai peste tot se vorbea de cultura gennana ~i italiana, in faza fascistA, a te afi~a cu Baudelaire era un act de sfidare ~i de nonconformism.

Alba/ros d marcat momentul culminant al unei m.i$dri li­terare, declan;;atc'i cu multli adecvare istoricii. $efuJ acestei ~­c1iri e com'ins azi, mai mull deat atunci, ca a fost 0 mare aven­tur~. La 13 mal :!OOO insurgentul principal al m~carii literare a implimt 80 de ani. Felicilindu-I, I-am intrebat ce mai face. $i mi-a raspuns cu 0 frazA care relua un moment istoric deloc pierdut in neant ,,<<Ce fac», imi reia u Libertllteo de a trage Cll pu~ca". RAspW1Sul era tot 0 pozipe a unui insurgent rnereu activo Geo Dumitrescu trecuse prio furciJe cenzuru ~i in anul cind a primit Premiul Edi­turii Fundatiilor Regale i s-a cerut schimbarea titluJui din Pelagrlf in Liberla/ea de a trage cu PU$Cil. Gnd a publicat 0 culegere retro­spectiva in 1989, noua edipe apare cu un titlu din nou schimbat - in A~ pu/ea s4 ViI arlft cllm cre~/e iarba. lntr-Wl inteIViu luat lui Geo Dumitrescu de clltre jurnalistul eel mai abilitat s~ se ocupe de mariJe figuri Iiterare, cel care semneaz1i C1.1 0 modestie anacro­nic! C. Stanescu. datat 11 aprilie 1993 S1 intitulat "Ceo Dumi­\resCll despre libertatea de a trage cu pu~a ~j despre alte libertati ale sale ~i ale altora", am aflat eli autorul Afn'ceI de sult frunte a fost mereu urmant ~i chiar pe.rseeutat de cenzma comunisUi. in aceastll privin~, poeml a raspuns la intrebarile reporterul ttl ca in textul pe care-J va definitiva va pune la punct viitorul volum de

oezu definitive (intr-un "olum de autor sau cum i se spWle cu Un termen mai tehnic, Wl volum lJonvarietllr). G A~tept~ cu nerAbdare aceasta edilie critidi de autor de care

eo Dunutrescu mi-a vorbit in citeva rinduri, creindu-i clUar un Sprijin documentar ~i punindu-i la dispozitie documente de presa, edipi rare, reviste, sau relatindu-i chiar lueruri perisabile,

Page 10: Geo Dumitrescu - Emil Manu, Generatia

----- 69 68 EMIL

ca micile intimpHiri legate de marea lui contribupe literarll, Pt care el 0 nume~te "Aventura Albatrosului" (va aplirea cu acest ti. tlu, in mai multe volume). Pentru aceasta contributie eram COn­

vms eli va lua Premiul de excelen~i1, dar el i-a fost acordat lui Ale­xandru Paleologu, pentru 0 activitate literadl foarte agreabila. mai mult oralA, bine cosmeticizatli din punctul de vedere al unei calofilii balcanice. Ceo Dumitrescu venea in acest cadru cu lupla pentru 0 alta fata a literaturti romane.

In interviul dtat, autorul Nevoii de cercuri r!.spunde eli lucrea_ z.! la 0 inregistrare a paginilor confiscate (eu Ie-am zis, mai bine, Paginile arestate de cenzurll). Mai departe arat! metodic ~i foarle succint ell s-au pus la punct texte din Mi1rturil7e "inllilurate", din cidul ReJerintelor. 5-au adllugat ~te poetii inedite. La M4rturii s-a adllugat a mai recentll Scrisoare deschisi1. 5-a imboga­til sectoml de "referinte" critice l]i chiar sentimenta Ie. Si mie mi-a cerut sa-i dau tot ce-am scns despre opera sa ~i mai ales despre revista Albatros, cerindu-mi sll-i fac !ill copii xerox dup3 aceasta revistil., Hind singurul om din tara (cred) care are in co­lectia lui un set din aceasta rarissim4 publicape, bine conservat. Mentionez aid (pentru amatorii de ,.fapte diverse" literare) c~

,domnu' Geo", cum Ii spuneam noi in studenpe, m-a anorat dindu-mi din putinele exemplare pe care Ie mal avea din "olu­mul sllu de debut, An/me/ied, un exemplar. Mi-a mArlurisit c3 mai are in vedere un anumit numar de texte in majoritate memo­rn pe care le-a cemt unor colegi ~i prieteni din stn'lin!tate; din cauza unora care au intirziat, ~i lucrarea de pe ~tierul seri­itorului a innrziat.

La implinirea celor 80 de ani de via!!, ani pe care poelul Ceo Dumitrescu i-a petrecut cu 0 modestie complet anacronicA ((\ spun eu care asist la atitea neobrWri contemporane), s-a tipaf\t de c;\tre Editura Curten Veche cea mai frumoas~ carte de poe.~1

pe care am putut 5-0 v~d pinli acum cu 0 tehnografie de zile Iliil;· ~i eu 0 prefatll de Eugen Simion, Pre;;edintele Academiei Roma­ne. Cartea de care vorbea poetul in interviul citat e alta, e osuita de dirti documentare ~i nu numai documentare. pe care 0 a;:tep­t!m.

Versurile publicate la "aniversar!" sint orinduite altfel dedt ~ a~tepla oricare istoric literar. Cartea se deschide eu poeme d~ Africa de sllb frun/e, unnate de cidul FUThmlf in Marea saenitll'fl1j Unneaza JI/rnal de Cil1l1pa11l~! In Addenda apar poeme din volumlJ

GENERATlA LlTERARA A RAzBolULUl

debut (Aritmeticd), dteva poeme Dintr-un caiet de adolescenJlf ~i de I (Jalz io,uzle.

Cuvintul de incheiere dupA lectura acestei drli, care ilus­~ 0 mare sArb!toare a poezie.i roman~ti, nu poate fi decit de

:;eptare a marii lucr!ri a Aventurii Albatrosului ~i marea edipe

critic!.