E,tia :rezenta

reproduce fragmente din carte.

a Rc:::.:.n:.ei

L e l-4. rev..

rgr. "::-rai, Ihriacordul scris al ed-

ge c.-:::rrm Legii dreptului de autor'

#HHh4tNt

I

Cf DaC.E cu aparilia platoului inclrcat cu ouiumplute, stomacul ii protest[ zgomotos gi in totalirfeconcordanli cu rochia eleganti Yersace pe care opurta. Trecuseri mai bine de opt ore de cind pescuise

din mers un croissant minuscul in timp ce se indreptaspre Range Rover-ul blindat ce-i adusese la ambasadi.

Tatil ei avea lucruri mult mai importante de care

trebuia si se ocupe, astfel incit prinzul nu mai inclpusein programul lor incircat. intoarse capul s[ priveasci indireclia bufetului, un oftat scipindu-i printre buze.

- Ti-e foame?

Iadyn Mathinson igi dezlipi cu greu privirea de la

antreurile apetisante, intorcindu-se sPre ambasadorul

american care o studia cu un zAmbet amvzat,

- Sunt la un pas de inanilie.

- Fir[ indoiali. Tat6l tdu te line ocupati toati ziua,1 w1 a . 1 i .

fird si se gAndeascl la faptul c[ trebuie sd mai gi minAncidin clnd in cind.

- Cam a$a ceva...

, Nici nu se agteptase la altceva. Tatil ei, un adevarat

model de energie nesecati, nu gi-ar fi amintit niciodatisi minince daci cineva din staff-ul s[u personal nu i-ar

-z,=Elrl,l\V

7

a\

Ht

fl pus o farfurie cu mAncare sub nas pe birou. Probabiltrebuia si fie recunosc[toare pentru multele dineuri lacare era nevoiti si participe, altfel chiar ar fi murit defoame.

Ambasadorul se aplecd o idee spre ea, privind-o pedeasupra ochelarilor cu rame aurii.

- Cred ci mai dureazi pulin pAni se servegtemincarea adeviratd, spuse cu voce scizuti. Rimiipe loc, o sd incerc s[-!i umplu o farfurie cu ceva maiconsistent.

- EEti un inger, ii Eopti ]adyn cu un zimbetrecunoscitor.

il urmiri cu privirea in timp ce stribitea inciperea,dar atenlia li fu atrasd. de un ospdtar aflat in coltul opus.Ceva nu era foarte in reguli cu e1... stdtea extrem dedrept, aproape leapdn, sprijinit de peretele din spatelelui. Era imbricat intr-o uniform[ de un alb imaculat,cu tot cu sacou gi papion, dar nu asta ii atrisese aten{ia,ci faptul ci radia tensiune prin toli porii. il studie intimp ce-gi stergea transpiratia de pe frunte cu mAnecasacoului, privind agitat in toate direcliile. Pirea citranspiri abundent, in ciuda faptului ci sala de bancheta ambasadei era dotati cu aer condifonat setat la ceamai joasi temperaturd. posibili. imbrdcati doar curochia din tafta bleumarin gi in sandale, |adyn mai cinu tremura de frig. Cu toate astea, ospdtarul pdrea ci se

topegte precum o bucati de unt intr-o tigaie. Era bolnav?Pentru ci ori avea febri foarte mare, ori era ingrozitorde speriat de ceva anume.

Jadyn intrd in alerti, instinctul avefiizind-o de unpericol iminent. incerci si se relaxeze, certindu-se ingind pentru reac[ia exagerati. Nivelul de securitatefusese ridicat ia cel mai inal nivel, personalul ficind partedin liga seiectd a celor mai bine antrenali operatori dinlntreaga lume. Miles Graham, geful echipei de securitate,

controlase inciperea ;eatirProbabil absolut tot sta;-ul. ipentru dineu, fusesera irecr

detectoare existente pe p.aneamericani erau imprastralr inale ambasadei. Calmeazl-ie nt

moment, i;i impuse irita:i, irimensi din centrul incipeni p

- Tatil tiu se lauda merer

;i inteligentd, dar pini inexagereazi,.

|adyn ii zimbi poiiticos di1

lAngi ea.

- Mulpmesc pentru co

aflu c[ are o pirere atat ce buvedere cd nu prea-l cwtosc, dimai toatd viafa mea, adiugi i

Obrajii plini ai dipiomatde la prea multe pahare cu vSprincenele stufoase vesnic at

un aer semi-idiot.

- Binuiesc ci semeni cu ude-a goli inci un pahar.

|adyn il privi cu o expresie

- Un nenorocit atit de davea prea multe in comun cu o

o limuri diplomatul cu un su

|adyn igi indrepti prir-ireiin ciuda celor gaizeci de ani

incd robust gi impozant, Ixunele gusturi. Ochii negri irpe oricine ar fi indriznit simoqtenise decAt inteligenfavedere fizic fiind o copie lamamei.

e sub nas pe birou. Probabilre :entru multele dineuri la'e. :-tiel chiar ar fi murit de

r li:e spre ea, Privind-o Pe-- ,'r-ii

rza :uti,r-t pani se serveEte

ie ;: \-oce scizutl. R[mAi

np. -: I thrfurie cu ceva mai

Sfiir T.rdr-n cu un z6'mbet

'.r.::,: ;e strabitea inc[perea,

n ts::ier aflat in col1ul oPus.

:;i -,r e1... stltea extrem de

nir-:: ;.e Peretele din sPatele

:li:::ri de un alb imaculat,

i::::* asta ii atr[sese atenlia,

e ;:r:: :o!i porii. il studie in:a::, je pe frunte cu mAneca

ra -.r1te direcliile. Pirea ci:;. :.::ului ci sala de banchet

r ::: :ondilionat setat la cea

:r-s-r-,.i. imbricat[ doar cu

[ '- .: -.andale, ]adyn mai ci,e:. r ):.:. ospitarul Parea ci se

i: -::.: -:lr-o tigaie. Erabolnav?

:'::::. :1are, ori era ingrozitor

S': :; :;i:\eZe, CeftandU-Se ina:::..,. \iveiul de securitate

,J :,- ... :ersonalul f[cAnd Parteti: :.:.. :ntrenali oPeratori din:'::- .::ul echipei de securitate,

controlase inciperea centimentru cu centimetru.Probabil absolut tot stalf-ul, inclusiv ospitarii angajalipentru dineu, fuseseri trecufi prin toate aparateledetectoare existente pe planeti. Zeci de pugcagi mariniamericani erau impriEtiali in toate punctele strategiceale ambasadei. Calmeaza-te naibii odatd fi bucurd-te de

moment, igi impuse iritat6, indreptAndu-se catre masaimensi din centrul inciperii pentru a se ageza.

- Tatdl tlu se laudi mereu cu fiica lui cea frumoasi9i inteligenti, dar pini in seara asta am crezut ci,

exagereazil.

|adyn ii zimbi politicos diplomatului american aflatlAngi ea. ;.

I Muhr*esc pentru compliment, md bucur si €aflu c[ are o pirere atAt de buni despre mine. Avhnd in ffiyedere cd nu prea-l cl)nosc, din moment ce-a fost absent Omai toatd via{a mea, adiugi in gind.

Obrajii plini ai diplomatului american, deja rogii ;de Ia prea multe pahare cu vin, se inrogiri gi mai tare.Sprincenele stufoase vegnic arcuite a mirare ii confereauun aer semi-idiot.

- Bdnuiesc ci semeni cu mama, reuEi s[ guile inaintede-a goli inci un pahar.

|adyn il privi cu o expresie intreb[toare.

- Un nenorocit atit de dur precum Hani nu poateavea prea multe in comun cu o creaturi atit de minunati,o lamuri diplomatul cu un sughif minuscul.

iadyn igi indrepti privirea peste masd citre tatil ei.

in ciuda celor gaizeci de ani, Hani Ijaaz avea un fizicincl robust qi impozant, poate chiar atractir. pentruunele gusturi. Ochii negri inc[ reugeau si strifulgerepe oricine ar fi indriznit si-i stea in cale. )ad1'n nu-imoqtenise decAt inteligenla sclipitoare, din punct ievedere fizic fiind o copie la indigo mult mai reu;ita a

mamei.

lllt,' llEri

Et0

- Fiica mea e o floare rar[, coment[ Hani pe un ton .distrat.

Ambasadorul american reap[ru gi se agezi Ia masi,'nu inainte de a-i arunca o privire invinsi lui |adyn,clitinAnd dezamigit din cap. Cel mai probabil fusese

gonit din bucitirie. ii zembi incurajator, incercAnd siignore imaginile cu fripturi fabuloase ce i se perindauprin minte

- Daci am terminat cu disculiile de salon, propuns[ trecem la subiecte importante, continui Hani pe unton sugestiv.

Diplomatul de lAngl ]adyn ofti prelung cu un aer

suferind.

- Tat6l tiu nu gtie cAnd s[ se relaxeze gi s[ se distreze.Dineul e minunat, atmosfera fabuloasi, m6ncarea e

buni qi vinul scump... F5,cu un gest cu mina citre restulparticipanfilor. Toli consilierii americani se simt bine,ba chiar gi minigtrii libaneziprezenli par si se distreze,numai Hani vrea subiecte importante.

- Probabil prioritS.file noastre sunt diferite, sugeriHani pe un ton acid. r

Diplomatul american se intoarse cdtre |adyn cu oexpresie exasperati.

- intotdeauna e atit de plictisitor?

Iadyn il privi cu gravitate.

- Absolut intotdeauna.Doar asa crescuse, in umbra acelor priorit[li, ea gi

'mama ei fiind mereu ultimele pe 1ist6. Motivpentru care

se qi mutaseri inapoi in Seattle inci din primii ei ani devia{d. Era mai uqor si cregti un copil singurl decit simori de singuritate gi plictiseal[ aldturi de tatil lui.

- Dupi cum bine qtili, sunt destule rini vechi devindecat in Liban, i se adresi Hani ambasadoruluiamerican. $i mai avem mult de lucru pentru a stabilizaguvernul ln particular gi toati regiunea in general.

Corect, aprobi tacitsolulie pentru un drrn I

specifice Orientului Mifincit totul plrea deja pegi escaladarea tensiunilodeveniser[ cele mai mariinternalionali, in timp cturmireau strict propriihireligioase in ciuda t!religioase micinaseri hrde o mie de ani, der"eni

in ultimul deceniu, odetAfganistan gi Irak. Dupi,Siria, cu al siu regim alerregimurile din Pakistaa.de comunitatea sunniti,cazul Yemenului, acolotensiunile religioase pentgeopolitice. Pe misuri qMijlociu, devenea tot udemocralie ln lumea i

complet falimentar. Deaoccidentalilor in acel ssoportunitate pentru a-irecupertnd in acelaEi tOrientul Mijlociu. Pe tr

zone precum Siria, Libieunui rizboi dus prinpro:saudilii, mai nou gi turviolent ln toati regiunagi pentru arbitri?

|adynintuiafaptulcitin Beirut pe perioada I

dublei ei cetilenii liba

ara, comenti Hani pe un ton

r reapiru gi se asezi la masi,o privire invinsi lui |adyn,:ap. Cel mai probabil fusese

nbi incurajator, incercind siri fabuloase ce i se perindau

u discutiile de salon, propun)rtante. continui Hani pe un

adrrr ofta prelung cu un aer

I si se rela-xeze gi sd se distreze.dera fabuloasa, mAncarea e

tr un gest cu mina cltre restulilierii americani se simt bine,zi prezenqi par si se distreze,importante.: ooastre sunt diferite, suger[

se intoarse c[tre ]adyn cu o

e pLictisitor?|te.

Lnmt'ra acelor priorit[li, ea gi

de re listi. Motiv pentru care

attie i.nci din primii ei ani de

4ti u:: copil singuri decit sitiseaii alituri de tatil lui.[i" sr:: destule rini vechi de

dlesi Hani ambasadoruluiuh ct ;ucru pentru a stabilizamti ::giunea in general.

Corect, aprobi tacit iadyn, dar oare exista vreo

solulie pentru un dram de linigte gi pace? Problemele

specifice Orientului Mijlociu erau atit de complexe

incit totul parea deja pierdut. Divizarea musulmanilorgi escaladarea tensiunilor etnice intre qiili Ei sunnifideveniserl cele mai mari ameninldri pentru securitatea

internalionali, in timp ce monarhiile din Golful Persic igi

urmireau strict propriile interese, incurajind conflictelereligioase in ciuda tuturor riscurilor. Tensiunilereligioase micinaseri lumea musulman[ de mai binede o mie de ani, devenind din ce in ce mai violenteln ultimul deceniu, odati cu intervenliile militare dinAfganistan Ei Irak. Dup[ care urmase Siria. $i la fel ca inSiria, cu al siu regim alawit condus de Bashar Al Assad,

regimurile din Pakistan, Irak gi Iran erau ameninlate

de comunitatea sunniti, firi a mai pune la socotealicazul Yemenului, acolo unde insigi Iranul alimentatensiunile religioase pentru a-gi urmiri propriile interese

geopolitice. Pe misuri ce situalia se degrada in OrientulMijlociu, devenea tot mai clar faptul ci exportul de

democralie ln lumea arabi reprezenta un demers

complet falimentar. Dezastrui din Siria pi inconsecvenla

occidentalilor in acel sens oferiseri Rusiei o nesperatloportunitate pentru a-gi llrgi culoarul la Mediteranl,recuperAnd in acelagi timp influenla fostei URSS lnOrientul Mijlociu. Pe fondul instabilitilii prelungite,zone precum Siria, Libia gi Yemen deveniseri teatre ale

unui rizboi dus prinproxies. Rugii, americanii, iranienii,saudilii, mai nou Ei turcii se confruntau indirect dar

violent in toati regiunea. Oare mai rdminea rreun loc

gi pentru arbitri?

iadyn intuia faptul ci tatll ei o invitase pentru o vacanIiin Beirut pe perioada acelui summit tocmai datoritidublei ei cetilenii libanezo-americani. Hani Ijaaz o

Iz=Elrl,t\\/

"

lHHt

considera un giuvaer nepretuit, completarea perfecte a.tuturor intdlnirilor gi conferinlelor diplomatice. Tatil e.i

nu se didea inapoi de la nimic, folosind-o pe post de

spirgitor de gheafi gi punte de legiturd intre cele douiculturi ori de cite ori era nevoie. N-o mai surprindeanimic atunci cind venea vorba despre manipularea uneisitualii in avantajul lui. Hani era la fel de dur pe cit erade sclipitor, motiv pentru care ficuse parte din guvernullibanez in ultimii gaptesprezece ani. Adeviratul motival acelei invitalii neagteptate nu avea nimic in comuncu dorul tatiiui pentru fiica lui, ci cu acel importantsummit. De fapt, fiecare vacan!6 petrecuti alituri deel coincisese cu cite un eveniment diplomatic vital dinpunctul lui Hani de vedere. in timp ce marea majoritatea libienilor urau America gi absolut tot ce reprezenta ea,

Hani realiza faptul ci Libanul are nevoie de asistenfaamericani pentru a putea suprevielui. Un fel de rdunecesar.

- Nu gtiu cit sunteli de conectali la pulsul oragului,dar eu vi pot povesti faptul ci acum citeva zlle amfost la Baalbek, unde am vdzrtt localnici care vindeautricouri galben-verzi cu scris indescifrabil aribesc gi

conturul unei mitraliere unui turist canadian. $i astapoate n-ar fi nimic, dar turistul credea ci Hezbollah e

o echipi de fotbal brazlliand,, interveni ladyn, atrigindtoate privirile. Cam ce va imaginali ci s-ar intAmpladaci ar apirea imbrlcat in tricoul [la drdgu! la frontieracu Israelul? Oare eweii ar rAde la gluma asta bun[?

- Israel nu are simful umorului, dar are arme,interveni Hani, mullumindu-i din priviri. $i dupnIsrael, in topul celor mai dotate armate din regiunenu vine Iordania, Palestina ori Liban. Pe locul doi esteHezbollah, partidul lui Dumnezeu. Cu exceplia aviafiei,au de toate, tancuri, rachete, tot ce le trebuie.

- $i de unde le au? ilinga Jadyn.

- Din Israel, rispruPentru ci Hezbollah gi k

Diplomatul se inecisiliconatfl a creieruluimintea pe peretele cutiei

- Cum adici? reugi isufocat.

- Israelul s-a retre$Libanului, care practice o fa!ad6, tot circul 5st

Sunt tofi impreuni, sau

palestinieni gi egiptenl

- $i rugi, completiaamuzat. S[ nu uitlm falaaclioneaz[ in Liban.

- Nu, rugii n-au grispunse Hani in acdrle zoni CIA. Cea mai p(nicio Eansi.

- Un fel de basm qbitrAnele. Pe llnga turb

si-!i transmitl ci nu tnprea multe, ci si te buofac libanezii. intotdeaua

]adyn ofti exasperati

- Voi, politicienii!abflne. Vorbili mereu imanuale. Dar cine are

pe strad6? S[ socializ:[icredeli doar ci-i condr

strilucegte noaptea? E 1pe gase rinduri precrun