Gazeta Hartibaciului ianuarie 2009...de profesori nu mai avem respect, atunci faþã de cine sã...

8
GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI GAZETA HÂRTIBACIULUI PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLIC PUBLICAÞIE L ÞIE L ÞIE L ÞIE L ÞIE LUNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIA UNARà A ASOCIAÞIEI „ ÞIEI „ ÞIEI „ ÞIEI „ ÞIEI „VALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIUL ALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªUL UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNIT UI AGNIT UI AGNIT UI AGNIT UI AGNITA „ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44 Cyan Magenta Yellow Black NumÃR NumÃR NumÃR NumÃR NumÃRUL 46, UL 46, UL 46, UL 46, UL 46, MARTIE 2010 MARTIE 2010 MARTIE 2010 MARTIE 2010 MARTIE 2010 AP AP AP AP APARE LA AGNIT ARE LA AGNIT ARE LA AGNIT ARE LA AGNIT ARE LA AGNITA - A - A - A - A - PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU PREÞ: 1 LEU Din SUMAR Din SUMAR Din SUMAR Din SUMAR Din SUMAR - pag. 2 - pag. 5 - 6 ORTODOXIA PE VALEA ORTODOXIA PE VALEA ORTODOXIA PE VALEA ORTODOXIA PE VALEA ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI HÂRTIBACIULUI - pag. 8 - pag. 4 - pag. 7 - pag. 7 De la Poli\ie … - pag. 2 - pag. 3 PUBLICITATE ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR Ne bucurãm cã pe drumul de la Sibiu la Agnita se lucreazã intens. Cu tot disconfortul cauzat de gropi, pietre ºi mai nou praf, toatã lumea acceptã faptul cã nu se poate altfel ºi cã dupã ce drumul va fi terminat, vom uita cât de rãu a fost. Dar nu înþelegem de ce trebuie maltrataþi pomii din zona de lucru. Ce imagine rãmâne dupã ce constructorii îºi retrag utilajele? Desigur cã unii pomi încurcã lucrãrile dar pentru înlãturarea lor se poate folosi o drujbã ºi nu escavatorul. E mai de bun simþ, mai civilizat. IMAGINI DEZOLANTE IMAGINI DEZOLANTE IMAGINI DEZOLANTE IMAGINI DEZOLANTE IMAGINI DEZOLANTE DANSUL GENERA|IILOR UN SPECTACOL DE MARE VALOARE Balul M[r\i`orului Balul M[r\i`orului Balul M[r\i`orului Balul M[r\i`orului Balul M[r\i`orului DE LA DANSUL DE LA DANSUL DE LA DANSUL DE LA DANSUL DE LA DANSUL POPULAR LA POPULAR LA POPULAR LA POPULAR LA POPULAR LA DANSUL CULT DANSUL CULT DANSUL CULT DANSUL CULT DANSUL CULT ROMÂNESC ROMÂNESC ROMÂNESC ROMÂNESC ROMÂNESC - pag. 4 FLORI, M{R|I~OARE, PR{JITURI ~I DANS - pag. 4 Folclor TOVAR{~UL STALIN TOVAR{~UL STALIN TOVAR{~UL STALIN TOVAR{~UL STALIN TOVAR{~UL STALIN A MURIT A MURIT A MURIT A MURIT A MURIT Noi mireasã te cântãm / Dar cãrãrile þi le scurtãm / Numai tri þi le lãsãm / La fântânã dupã apã, / În grãdinã dupã ceapã / ªi la mãta câteodatã / Când îi fi mai supãratã. Vezi pag. 3 De 1 Martie, vârstnicii de la Casa Seniorilor ºi tinerii de la S.V.A. au dãruit un strop de bucurie celor aflaþi în suferinþã. Cu ocazia Marii Învieri, le spunem cititorilor Gazetei Hârtibaciului, HRISTOS A ÎNVIAT ºi le dorim SÃRBÃTORI FERICITE alãturi de cei dragi. Vezi pag. 8 VISUL UNEI NOI VIE|I MITOLOGIE MITOLOGIE MITOLOGIE MITOLOGIE MITOLOGIE ROMÂNEASCA ROMÂNEASCA ROMÂNEASCA ROMÂNEASCA ROMÂNEASCA - pag. 7 - pag. 7 A preveni presupune A preveni presupune A preveni presupune A preveni presupune A preveni presupune a cunoa`te a cunoa`te a cunoa`te a cunoa`te a cunoa`te - pag. 2

Transcript of Gazeta Hartibaciului ianuarie 2009...de profesori nu mai avem respect, atunci faþã de cine sã...

GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 46, UL 46, UL 46, UL 46, UL 46, MARTIE 2010MARTIE 2010MARTIE 2010MARTIE 2010MARTIE 2010APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 2

- pag. 5 - 6

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 7

- pag. 7

De la Poli\ie … - pag. 2

- pag. 3

PUBLICITATE

ACTIVITATEAPARLAMENTARILOR

Ne bucurãm cã pe drumul de la Sibiu la Agnita selucreazã intens. Cu tot disconfortul cauzat de gropi,pietre ºi mai nou praf, toatã lumea acceptã faptul cã nuse poate altfel ºi cã dupã ce drumul va fi terminat, vomuita cât de rãu a fost.

Dar nu înþelegem de ce trebuie maltrataþi pomii dinzona de lucru. Ce imagine rãmâne dupã ce constructoriiîºi retrag utilajele?

Desigur cã unii pomi încurcã lucrãrile dar pentruînlãturarea lor se poate folosi o drujbã ºi nu escavatorul.E mai de bun simþ, mai civilizat.

IMAGINI DEZOLANTEIMAGINI DEZOLANTEIMAGINI DEZOLANTEIMAGINI DEZOLANTEIMAGINI DEZOLANTE

DANSUL GENERA|IILORUN SPECTACOL

DE MARE VALOARE

Balul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`orului

DE LA DANSULDE LA DANSULDE LA DANSULDE LA DANSULDE LA DANSULPOPULAR LAPOPULAR LAPOPULAR LAPOPULAR LAPOPULAR LA

DANSUL CULTDANSUL CULTDANSUL CULTDANSUL CULTDANSUL CULTROMÂNESCROMÂNESCROMÂNESCROMÂNESCROMÂNESC

- pag. 4

FLORI, M{R|I~OARE,PR{JITURI ~I DANS

- pag. 4

Folclor

TOVAR{~UL STALINTOVAR{~UL STALINTOVAR{~UL STALINTOVAR{~UL STALINTOVAR{~UL STALINA MURITA MURITA MURITA MURITA MURIT

Noi mireasã te cântãm / Dar cãrãrile þi le scurtãm / Numai tri þi le lãsãm / La fântânãdupã apã, / În grãdinã dupã ceapã / ªi la mãta câteodatã / Când îi fi mai supãratã.

Vezi pag. 3

De 1 Martie, vârstnicii de la Casa Seniorilor ºi tinerii de la S.V.A. au dãruit un strop debucurie celor aflaþi în suferinþã.

Cu ocazia Marii Învieri,le spunem cititorilor

Gazetei Hârtibaciului,HRISTOS A ÎNVIAT

ºi le dorimSÃRBÃTORI FERICITE

alãturi de cei dragi.

Vezi pag. 8

VISUL UNEI NOIVIE|I

MITOLOGIEMITOLOGIEMITOLOGIEMITOLOGIEMITOLOGIEROMÂNEASCAROMÂNEASCAROMÂNEASCAROMÂNEASCAROMÂNEASCA

- pag. 7

- pag. 7

A preveni presupuneA preveni presupuneA preveni presupuneA preveni presupuneA preveni presupunea cunoa`tea cunoa`tea cunoa`tea cunoa`tea cunoa`te - pag. 2

COMUNICAT DE PRES{

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2010

De la Poli\ie …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

Luminoasa sãrbãtoare a Sfintelor Paºti sã coboare peste noi toþibucurii duhovniceºti, pace ºi bunã înþelegere, iar Hristos cel Înviatsã ne dãruiascã sãnãtate ºi întru toate bunã sporire!

HRISTOS A ÎNVIAT!Deputat, Ioan CINDREA

Senator, Viorel ARCAª

CABINET PARLAMENTARDEPUTAT: IOAN CINDREA

COMUNICAT DE PRESÃ

În data de 05 martie 2010, deputatul Ioan Cindrea a organizatla Sediul Organizaþiei Judeþene urmãtoarele activitãþi:

- la ora 10.00, întâlnire cu reprezentanþii organizaþiilor depensionari din Judeþul Sibiu, pentru dezbaterea Proiectului de Legeprivind sistemul unitar de pensii publice;

- la ora 11.00, întâlnire cu reprezentanþii organizaþiilor de

sindicat, din Judeþul Sibiu, pentru dezbaterea Legii salarizãriiunitare a personalului plãtit din fondurile publice.

- la ora 12.00, Conferinþã de presã

Ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc s-au stabilit programepentru transmiterea amendamentelor privind Proiectul de Lege asistemului unitar de pensii publice ºi de consultaþii pentru Legeasalarizãrii unitare a personalului plãtit din fonduri publice.

Programele se vor desfãºura la sediul Organizaþiei Judeþene, str.Brukenthal nr. 4, conform notelor anexate.

Biroul de presãSibiu, 05.03.2010

PARLAMENTUL ROMÂNIEICAMERA DEPUTAÞILOR

Senatorul PSD Viorel Arcaº, la raport

În mai puþin de 2 luni de la începerea noii sesiuni parlamentare,senatorul Viorel Arcaº, a iniþiat 5 propuneri legislative deimportanþã maximã, a adresat membrilor Guvernului Boc treiinterpelãri ºi douã întrebãri, a susþinut o declaraþie politicã. Deasemenea, a depus un numãr mare de amendamente la Legeabugetului de stat, reuºind, în final, sã obþinã sume importante debani pentru bisericile din Beneºti, Alþâna, Agnita, Iacobeni, Retiº.

Bani pentru Valea HârtibaciuluiSenatorul Viorel Arcaº: “A fost o bãtãlie foarte grea la Legea

bugetului de stat. Am depus zeci de amendamente prin care amurmãrit sã obþin mai mulþi bani pentru judeþul Sibiu, atât pentrureconstrucþia drumurilor, cât ºi pentru modernizarea ºcolilor ºi abisericilor. Din pãcate, am reuºit sã obþin doar 220.000 mii RONpentru bisericile din Beneºti, Alþâna, Iacobeni, Agnita, Retiº. Aceºtibani sunt deja aprobaþi ºi urmeazã sã intre în visteriile bisericilor”.Pe de altã parte, senatorul Viorel Arcaº considerã îndreptãþitenemulþumirile angajaþilor din învãþãmânt ºi le promite întregsprijinul sãu.

Senatorul Viorel Arcaº: “Legea unicã de salarizare a GuvernuluiBoc loveºte puternic în veniturile angajaþilor din sistemul deînvãþãmânt. Pentru cã nu se mai plãtesc orele suplimentare ºisporurile, la care au dreptul, profesorii ºi învãþãtorii s-au trezit cusalariul diminuat cu 22%. Nu numai cã oamenii aceºtia nu au fostrãsplãtiþi niciodatã potrivit cunoºtinþelor ºi eforturilor lor, dar acumsunt mai batjocoriþi ca oricând. Sunt aruncaþi la marginea societãþii,în condiþiile în care ei sunt cei care formeazã viitorul României.

Despre ce Românie vorbim când cei meniþi sã educe noilegeneraþii ajung sã fie cel mai prost plãtiþi salariaþi? Dacã nici faþãde profesori nu mai avem respect, atunci faþã de cine sã avem?Ne batem joc de ei, îi transformãm în niºte paria, îi împingem sãmeargã la cules de cãpºuni în Spania ºi apoi ne întrebãm de ceabsolvenþii noºtri nu ºtiu nimic. Pãi cine sã îi mai înveþe? Suntîngrijorat de ceea ce se întâmplã în învãþãmântul românesc.Niciodatã nu a existat atâta desconsiderare faþã de cei care ºi-autocit coatele, mai întâi sã înveþe ºi apoi sã îi înveþe pe cei care le-au urmat. M-am întâlnit cu mai multe cadre didactice, ºi aici, înMediaº, ºi la Bucureºti, ºi am promis sã le sprijin toate acþiunileºi revendicãrile. Mai mult, de la tribuna Parlamentului, am sã îlinterpelez mâine pe ministrul Educaþiei în legãturã cu planul deºcolarizare pe anul 2010-2011. Circulã o mulþime de zvonuri cuprivire la desfiinþarea de posturi ºi de ºcoli în judeþul Sibiu, lacomasarea claselor, este o degringoladã totalã, nimeni nu maiºtie dacã ºi unde va învãþa din toamna acestui an. Îi cer ministruluiEducaþiei sã explice clar care va fi situaþia în învãþãmântul dinjudeþul Sibiu, ce ºcoli se închid, ce clase se comaseazã, ce seîntâmplã cu profesorii”.

Întâlnirea cu profesorii nemulþumiþi urmeazã întâlnirii pecare senatorul Viorel Arcaº a avut-o cu reprezentanþiipensionarilor, ºi face parte din seria de întâlniri cu toatecategoriile sociale nemulþumite de mãsurile Guvernului Boc.

Senatorul Viorel Arcaº: “Chiar dacã suntem în opoziþie,luptãm cu toate armele pentru a aduce dreptatea ºi echitateasocialã în România. Cred cã România are nevoie de un sistemcorect de rãsplãtire a muncii care, mai apoi, sã punã bazele unuisistem social just pentru toate categoriile de populaþie”.

Dupã o lunã în care nu am fost siguridacã baba Iarna s-a hotãrât sã nepãrãseascã, cu mãrþiºoare înmânate subfulgi de nea ºi zile calde ºi însoritealungate de frig ºi zãpadã, constatãm cãdinþii babei s-au tocit în sfârºit. Acum, lacât de supãratã a fost baba, mare minunedacã nu se va întoarce de sfintelesãrbãtori pascale. Dar baba Iarna cu aleei ºi noi cu ale noastre. Cu ale noastreaccidente din fiecare lunã deºi trebuie sãrecunosc cã de aceastã datã este vorbade un singur accident.

În data de 26.03.2010 în jurul orei2200, pe raza comunei Brãdeni, O.A. de23 de ani din Noiºtat, conducând unmoped proprietate personalã, a pierdutcontrolul vehiculului ºi a cãzut pecarosabil. Transportat de echipajulSMURD la Spitalul Orãºenesc Agnita s-aconstat existenþa unor politraumatismedatorate accidentului rutier ºi a fosttrimis de urgenþã la Sibiu, unde a fostinternat. Constatãrile fãcute la faþa loculuide cãtre echipa operativã a Poliþiei au fosturmãtoarele: conducãtorul auto circulafãrã permis, fãrã un certificat de absolvirea cursurilor de legislaþie rutierã, fãrãpoliþã de asigurare RCA ºi cu un nivel de0,20 mg/l alcool în aerul respirat. Pescurt: beat, fãrã permis ºi fãrã sãcunoascã legea. De aceastã datã singuravictimã a inconºtienþei conducãtoruluiauto a fost el însuºi. Dar … Dacã ar fi lovitpe cineva? Dacã acel cineva era un copil?Dacã ieºea de pe carosabil ºi lovea ungrup de oameni aflaþi lângã drum? Sauun grup de copii aflaþi la joacã? Nu poþisã nu te întrebi. Te bucuri cã nu s-aîntâmplat dar nu poþi sã nu te întrebi „Ces-ar fi întâmplat dacã … ?”. Cu siguranþãconducãtorul mopedului nu ºi-a pusniciodatã astfel de întrebãri altfel nu ar ficondus vehiculul în acele condiþii. Însperanþa cã va învãþa ceva din ce s-aîntâmplat, ºi el ºi alþii ca el, ºi cã nu varepeta greºeala sã îi urãm însãnãtoºiregrabnicã ºi fãrã urmãri.

De un alt gen de situaþie au avut partelucrãtorii postului de Poliþie ComunalãMerghindeal. Aceºtia au fost sesizaþi denumitul T.I. din Agnita cã imobilul pe careîl avea în administrare, situat în Dealu-Frumos, a fost spart. Echipa operativãdeplasatã la faþa locului, însoþitã detehnicianul criminalist ºi de lucrãtoriipostului de Poliþie Merghindeal, adesfãºurat activitãþile necesare înasemenea situaþii. Din cercetarea la faþalocului s-a constat lipsa unor bunuri învaloare de aproximativ 2.500 lei iar dinverificarea cercului de suspecþi a fostidentificat numitul T.C. de 34 de ani dinDealu-Frumos, care s-a stabilit a fi autorulpãtrunderii prin efracþie ºi a furtului.Numitul T.C. a fost prezentat Parchetuluide pe lângã Judecãtoria Agnita care adispus cercetarea acestuia în stare delibertate.

Bãtrânii spun „Cu o floare nu se faceprimãvarã”. Nici noi nu credem cã, deºiîn luna care a trecut am avut doar douãsituaþii deosebite, nu vom mai avea cescrie despre activitatea Poliþiei. Pentrucã, indiferent dacã au loc sau nuevenimente nedorite, poliþiºtii de peValea Hîrtibaciului sunt…

Pentru a preîntâmpina comitereafurturilor de ºi din autoturisme, Poliþia Agnitavã prezintã câteva cauze ºi condiþii carefavorizeazã acest gen de infracþiuni:

- lipsa sistemelor de alarmare ºi adispozitivelor antifurt din dotareaautoturismelor sau folosirea improvizaþiilor;

- parcarea autoturismului în locuriimproprii (dosnice, întunecoase), fapt ceîngreuneazã supravegherea acestuia;

- lãsarea la vedere a unor obiectetentante (genþi, borsete, obiecte deîmbrãcãminte, casetofoane auto etc;

- neasigurarea suplimentarã a roþii derezervã;

- neacordarea atenþiei cuvenite, de cãtreposesorii autoturismelor strãine, dispariþieibuºonului de benzinã.

În calitate de proprietar al vehicolului

A preveni presupune a cunoa`teA preveni presupune a cunoa`teA preveni presupune a cunoa`teA preveni presupune a cunoa`teA preveni presupune a cunoa`teputeþi lua urmãtoarele mãsuri preventive cepot descuraja sau preveni comitereafurturilor de ºi din autoturisme:

- verificaþi dacã portierele sunt asigurateatunci când plecaþi din autoturism;

- parcaþi autoturismul pe timpul nopþiinumai în locuri iluminate ºi vizibile;

- controlaþi înainte de a pleca de la maºinãdacã roata de rezervã ºi sistemul de închidereal portbagajului sunt asiguratecorespunzãtor;

- asiguraþi-vã autoturismul chiar dacãlipsiþi din el câteva minute;

- nu încredinþaþi maºina altor persoanepentru a o conduce;

- evitaþi sã þineþi în autoturism actele deidentitate, de firmã, permis de conducere,actele de înmatriculare ale maºinii sau oricealte înscrisuri;

- dotaþi autoturismul dumneavoastrã cusistem de alarmã;

- sistemul de blocare a axului volanului,a cutiei de viteze sau a sistemului de frânareeste un mijloc de descurajare a hoþilor deautomobile;

- nu lãsaþi cheile în contact sau laîndemâna oricui;

- la parcarea autoturismului scoateþi opiesã fãrã de care autoturismul nu poate fipornit. In acest mod ieftin puteþi împiedicasigur furtul autoturismului dumneavoastrã;

- pentru cei care doresc sã cumpere unautomobil, le reamintim sã întocmeascãîntotdeauna actele de vânzare-cumpãrare laCompartimentul înmatriculãri din cadrulS.E.I.P. în aceste condiþii veþi fi siguri cãputeþi înmatricula automobilul ºi cã acestacorespunde din punct de vedere tehnic;

- vã recomandãm ca bunurile electronicesã fie scoase din autoturism pe timpul nopþiiori sã notaþi marca, seria ºi numãrul acestora.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 3

Spectacolul „Dansul Generaþiilor”, realizat de Casa deCulturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita în fiecare an, la începutde primãvarã, i-a obiºnuit pe spectatorii care au urmãritcele patru ediþii anterioare, cu o trecere în revistã afrumoaselor cântece ºi jocuri populare, prezentate de toateformaþiile ºi soliºtii din oraº. Acelaºi lucru s-a întâmplat ºila ediþia din anul acesta, numai cã acum coregraful IoanSârbu, dorind sã punã mai mult în valoare calitãþileinterpreþilor ºi frumuseþea cântecelor ºi jocurilorhârtibãcene, a conceput un scenariu diferit ºi a realizat unspectacol deosebit.

Din pãcate, mulþi iubitori de folclor n-au putut sãparticipe la acest spectacol, pentru cã biletele au fostepuizate cu trei zile înainte, sala Casei de Culturã fiind ºide aceastã datã mult prea micã. Cei care s-au grãbit, ºi aucumpãrat bilete din timp, au avut de ce sã se bucure pentrucã mai bine de douã ore au fost încântaþi de cele maifrumoase cântece ºi jocuri populare de pe ValeaHârtibaciului.

DANSUL GENERA|IILOR UN SPECTACOL DE MARE VALOAREde la Clubul elevilor, formaþiade dansuri de la ªc. Gen.„G.D. Teutsch” ºi soliºtii,ªtefana Feldãrã, Daiana Lup,Eliza Stoica, Teodora Feldãrã,Constantin Vasilescu ºiLucian Glodeanu.

Un moment inedit ºiaplaudat în spectacol a fost„Dansul þigãnesc” foarte binerealizat de o formaþie de romiconduºi de tânãra Alina Faur.

În partea a doua aspectacolului pe scenã au fostreconstituite câteva momenteale nunþii tradiþionale de peValea Hârtibaciului, cu accentpe aspectul mai puþin vesel,cel al desrãdãcinãrii tinerei

fete, ce-ºi schimbã statutulde „fata mumi” cu cel denorã. Cântecele ºi jocurilespecifice au format cadrul încare s-a desfãºuratspectacolul, început cuîmpodobirea miresei, sosireamirelui cu stegarii, plecareala „altã casã”, ºi schimbareahainelor de mireasã cu celede nevastã.

Jocurile Sârba, Purtata,Pe sub mânã, Învârtita,prezentate de ansamblul„Cununa” au fost însoþite destrigãturi de nuntã ºi decântecele: Nunta nostrã-i cununtaºi, Cântecul miresei ºiCântecul mirelui, admirabilinterpretate de IoanaBogdan, Petronela Sandu ºiIonuþ Precup „N-am ºtiut

cã dorul vine / ªi nici cã n-aduce bine, / De ºtiam îlseceram, / De-l prindeam, îl sugrumam. / Îl duceamîn largul curþii, / Sã-mi ºtiu alege drãguþii, / Îi fãceam

blestem ºi parã, / Nu lainimã povarã. / Fetelor,când dorul vine, / Închideþiportiþa bine, / Încuiaþi dedouã ori, / Cã mai sunt însat ficiori”. Aleana Vecerzana accentuat momentuldramatic cântând minunat,„Tinerea m-am mãritat /Rea soacrã mi-am cãpãtat/ Soacra rea, bãrbatul rãu,/ Vai de mãritatul meu”.

În continuare,spectacolul a readus înmemoria celor mai vârstnici

cântecele de cãtãnie. Au fost prezentate cetele de fecioricu valiza, cântându-ºi plecarea, ºezãtoarea cu fete torcându-ºi dorul ºi ultimul joc al celor pe care-i aºtepta trenul.”Spalã-mi maicã rufele / Cã pleacã cãtanele. /Dragu’maicii, le-am spãlatu’ / Numa’ nu s-o preauscatu’. / Lasã-le, maicã, mai ude, / C-aºa-s bune larãgute. / La rãgute tinerele, / Sã intre doru’ prin ele”

Momentul dramatic l-a constituit scrisoarea de pe frontanunþând moartea, ºi momentul funebru cu bocete pentrucei ce nu s-au mai întors.

Au dat valoare acestor tablouri soliºtii ªtefan Vaida ºiFlorin Pãrãu.

Un rol important pentrupunerea în valoare a scenelorde nuntã ºi de cãtãnie l-a avutcorul Sf. Nicolae care a datamploarea necesarã, mai alesa momentelor dramatice aleevenimentelor: „Noimireasã te cântãm, / Dacãrãrile le ciuntãm. /Numai tri þi le lãsãm / Lafântânã dupã apã, / În

În faþa celor 400 de spectatori (pentru 50 s-au pusscaune pe intervale),au evoluat pe scenã 214 interpreþi,cel mai vârstnic fiind jucãtorul Mircea Vasiu de 64 de aniiar cea mai tânãrã, solista ªtefana Feldãrã de 5 ani.

Aplauzele au fost binemeritate de toþi care le-au primit,de la prichindeii ce dau farmec momentului cu micile lorstângãcii, pânã la veteranii care au arãtat cã virtuozitateanu-i numai apanajul celor tineri. Cele opt perechi deveterani din ansamblul „Cununa”, conduºi de TiberiuDrãgan, au prezentat o suitã de jocuri hârtibãceneaplaudate la scenã deschisã.

De aceleaºi aplauze s-au bucurat ansamblurile Caseide Culturã „Hârtibaciul” ºi „Cununa”, formaþia de dansuri

grãdinã dupã ceapã / ªi la mãta câteodatã / Când îi fimai supãratã”

Spectatorii au fost readuºi la un tonus mai optimist înultima parte a spectacolului, cu jocuri ºi cântece veseleprezentate de ansamblul cununa ºi solista Claudia Mihãilã

Textul, regia ºi coregrafia întregului spectacol au fost

realizate de coregraful Ioan Sârbu, cãruia i-a stat alãturiDoina Pãrãu, Florin Pãrãu, ªtefan Vaida (a pus la dispoziþiepiese originale de costume populare ºi recuzitã din colecþiasa) ºi mai ales directorul Casei de Culturã, Ioan Dragoman.

Baza documentarã pentru realizarea acestui complexspectacol au fost materiale din „Monografia jud. TârnavaMare” de Ilarion Cociºiu, „Spectacolul nunþilor” de IonAlbescu, „Viziuni strãvechi” de Gherasim Rusu ºi mai alesdin spectacolul „Androhiel” realizat de fosta dansatoaredin ansamblul „Cununa” Irina Dragoman.

La reuºita spectacolului au contribuit taraful condusde Nicolae Vâºtea ºi prezentatorii de la Colegiul A.TLaurian coordonaþi de Dan Bârsan.

Dupã efortul depus pe scenã, realizatorii acestuiminunat spectacol s-a destins la restaurantul „Dacia” printr-o petrecere neregizatã dar foarte bine realizatã, cu cântece,jocuri ºi strigãturi populare asortate cu dansuri moderne.

I. Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2010

Aflatã la zecea ediþie, activitatea din acest an aelevilor Colegiului Tehnic „A. T. Laurian” din Agnita -intitulatã în primii ani „Balul Clãtitelor”- este una specialã.Ea se înscrie pe lista acþiunilor derulate în cadrulproiectului Comenius „STOP! This is our community” ,prin parteneriatul cu Colegiul El din Anglia. Evenimentulîºi propune sã reînvie ºi sã promoveze o parte dinobiceiurile de primãvarã, al cãrei simbol este Mãrþiºorul.

În seara zilei de 5 martie, începând cu ora 18,00, larestaurantul Dacia din oraº a debutat „Balul Mãrþiºorului2010”. Fireºte, fiecare participant din cei peste 150 apurtat în piept un mãrþiºor simbolic. Nu a fost doar unbal propriu-zis, în cadrul activitãþii desfãºurându-se unconcurs culinar de deserturi intitulat „Sã ne ...îndulcim!”– punctul forte al serii – ºi o prezentare demodã realizatã de elevi ai Colegiului. Fiecare clasã dincele 13 participante la concurs s-a întrecut pe sine larealizarea produselor, degustate ºi premiate de jurulformat din dir. adj. Prof. Vecerzan Margareta, prof.Muntean Aurica, prof. Gricorciuc Claudia ºi prof. PãrãuFlorin. Dupã lungi deliberãri au fost anunþaþi câºtigatoriicare au primit diplome ºi premii.

Balul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiBalul M[r\i`oruluiPânã în sec. al XIX-lea, la români nu au existat dansuri

culte, practicate numai de cãtre straturile de elitã înopoziþie cu cele populare. Toate mãrturiile istorice convergîn a atesta existenþa dansurilor populare nu numai la sate,ci ºi la oraºe la curþile boiereºti ºi chiar la cele domneºtidin amândouã principatele. La curtea domnitorului sedansa hora popularã, fiindcã nu existau alte dansuri detipul cadrilului ca în Europa apuseanã sau centralã.

Totuºi, cãtre jumãtatea secolului trecut încep sãpãtrundã la oraºe, mai ales în cele douã capitale, dansurilede salon de provenienþã occidentalã aduse de obicei depreceptorii angajaþi de familiile boiereºti ºi de o seamã derefugiaþi politici. De fapt acum apare ºi profesorul de danscare de obicei mai predã ºi altceva cu precãdere limbafrancezã ori germanã. Concomitent, apar ºi noile dansuride origine folcloricã, dar modelate pentru a corespundegustului orãºenesc.

Burghezia în ascensiune nu a mai fost satisfãcutã dedansurile de curte feudale de tipul cadrilului, osificate cuvremea prin atâtea îngrãdiri rigide ºi a recurs la repertoriulpopular, unde jocul ºi-a pãstrat totdeauna vigoarea ºiprospeþimea.

Cel dintâi dans orãºenesc, preluat de la popor, a fostvalsul provenit din Germania medievalã, care cu uºoaremodificãri, a ajuns încã la sfârºitul sec. al XVIII-lea sã fieadoptat în saloanele din Germania ºi Franþa. Variantavienezã a reuºit sã domine mai ales centrul ºi rãsãritulEuropei.

Miºcarea nu s-a oprit aici, cãci în al patrulea deceniual secolului trecut pãtrunde în saloane polca, la originedans popular din Boemia. Au fost selecþionate din formapopularã zece figuri, din care doar cinci s-au generalizatîn saloane. Mai mult decât valsul, polca a pãtruns ºirepertoriile populare, îndeosebi în cel ucrainean, unde aajuns chiar dans dominant, dar într-o formã multschematizatã, miºcarea de bazã fiind rotirea perechilor.

La noi polca a pãtruns la populaþia germanã dinTransilvania ºi în mãsurã mai micã la românii din satelemixte, apoi în Moldova nordicã prin intermediulucrainienilor.

Alt dans, de data asta de origine polonezã, „mazurca”,începe sã cucereascã saloanele europene, în a douajumãtate a secolului trecut. Curentul de a ridica un danspopular la treapta de dans naþional pentru a fi jucat întoate straturile orãºeneºti s-a impus ºi în Ungaria. În felulacesta, ”ceardaºul”, dans popular de perechi a fostsimplificat pentru a fi accesibil oricui, apoi adoptatpretutindeni în cercurile burgheze maghiare.

În 1850, ªtefan Emilian, sprijinit de tinerimeabraºoveanã, creeazã un alt dans de salon de la vestitulcãluºar, socotit atunci ca dans de origine romanã certã. În

acest scop el aduce la Braºov doi faimoºi cãluºari din LuncaArieºului: Ioan Cãluºerul ºi Simion Þicudeanu de la careînvaþã figurile ºi noteazã melodiile.

ªtefan Emilian a ales 12 figuri care i s-au pãrut celemai frumoase, le-a stilizat ca sã poatã fi jucate fãrãdificultate de orice tânãr. Aceastã formã simplificatã adansului cãluºarilor s-a generalizat în scurtã vreme înrândul tineretului român de la oraºe, mai cu seamã printreelevii de liceu ºi studenþi, devenind dansul stindard alafirmãrii româneºti. De aceea era dansat la toate serbãrile.Influenþa a fost aºa de mare încât a înlocuit vechiul danscãluºeresc prin aceste figuri standardizate.

Dupã primul rãzboi mondial, crearea unui dans„naþional” românesc, pentru uzul orãºenimii a fost cu totuldepãºitã de avalanºa dansurilor moderne, care s-aurãspândit pretutindeni, începând cu tangoul.

Societatea româneascã a rãmas fãrã dansul care sã oreprezinte în concertul celorlalte manifestãri naþionale, lanevoie recurgând la împrumuturi din repertoriul popular.De aceea, în toate prilejurile festive este dansatã „HORA”pentru a pecetlui momentul culminant al solemnitãþii,simbolizând implicit marea solidaritate naþionalã. În lipsaunui dans propriu pãturile culte au cultivat dansul popular.

Dansurile populare nu erau executate din nevoiainternã de a-ºi manifesta personalitatea cu ajutorulmiºcãrilor ritmice, ci mai ales pentru privitori.

Influenþa crescândã a noilor dansuri de provenienþãpopularã a trezit reacþii ºi printre fruntaºii intelectualilorromâni din Transilvania. Iniþiativa a pornit din Braºov. Înanul 1849, plecând de la constatarea cã dansul naþionalromânesc ajunsese a fi înlocuit cu valsul, polca, cadrilul,tot dansuri strãine, Iakob Mureºanu, redactor al GazeteiTransilvaniei ºi directorul gimnaziului local, iau îndezbatere crearea unui dans românesc de salon.Inspirându-se din „figurile dansului haþegan” s-a coregrafiatnoul dans care avea ºase figuri ºi a fost numit „ROMANA”

Noul dans a fost lansat în carnavalul din Braºov, iarapoi dus la Sibiu. Din acele douã oraºe s-a rãspândit treptatprintre intelectualii români din Transilvania, ajungând ovreme dansul lor preferat. Dupã 1900 a ajuns sã fie din ceîn ce mai umbrit de celelalte dansuri de salon, mai cu seamãde vals, pentru ca dupã primul rãzboi mondial sã fie pãrãsitcu totul. Abia la serbãrile ºcolare mai putea fi vãzut reînviatde câte un profesor de gimnasticã, prilej de a-i reliefa ºimai mult neajunsurile care l-au demodat

Faþã de celelalte dansuri orãºeneºti, romana era pestemãsurã de complicat, încât necesita multã atenþie pentrua nu greºi. Pe deasupra el avea pãrþi desuete, între caredispunerea perechilor ca la cadril, apoi complimentele preasolemne, care contravenea noului gust, evoluat spre albiasimplitãþii.

Ioan Sârbu

Oricât ar fi luna martie de schimbãtoare, oricâtã zãpadãar mai aduce, ea este vestitoarea primãverii, a mãrþiºoarelorce aduc noroc ºi speranþã, a florilor dãruite mamelor,soþiilor, prietenelor, profesoarelor, într-un cuvântFEMEILOR.

Vineri, în sala de ºedinþe a primãriei din Agnita,doamnelor prezente li s-au oferit buchete de cântece, poeziiºi minunate compuneri literare dedicate mamelor, frumosprezentate de elevii învãþãtoarei Maria Munteanu

Acelaºi omagiu le-a fost dãruit ºi în limba germanã deelevii profesoarei Crista Dengel de la ªcoala Generalã G.D. Teutsch.

Frumosul program oferit de copii a fost completat cumuzicã coralã prezentatã de corul Sf. Nicolae dirijat deprof. Doru Niþescu.

Dupã momentul artistic, sãrbãtoritele au primit garoafepregãtite de colegii de la Casa Seniorilor.

Tot vineri, acelaºi sentiment al bucuriei primãverii i-aadunat pe liceeni la restaurantul Dacia la „BalulMãrþiºorului”. Balul a fost dulce, emoþionant ºi distractiv.

DE LA DANSUL POPULAR LADE LA DANSUL POPULAR LADE LA DANSUL POPULAR LADE LA DANSUL POPULAR LADE LA DANSUL POPULAR LADANSUL CULT ROMÂNESCDANSUL CULT ROMÂNESCDANSUL CULT ROMÂNESCDANSUL CULT ROMÂNESCDANSUL CULT ROMÂNESC

Premii speciale au obþinut clasele a XII a D, a X a B,a XI A a ºi a IX a B. Pe locul al treilea s-au clasat cei dinclasele a XI a C, a XI a B ºi a X a C . Elevii claselor a IXa A, a XII a C ºi a XI a D-seral au primit premiul II. Înaplauzele celor prezenþi au fost strigaþi la rampã ºireprezentanþii învingãtorilor : clasa a IX a C, dirig. ing.Bucãtaru Safta, a X a A , dirig. prof. Neofit Cristina ºi aXII a A, dirig. prof. Cãlbeazã Dalia.

Prezentarea de modã a fost la rândul ei „gustatã” decei prezenþi , fiecare pereche din cele 22 fiind însoþitã

de ropote de aplauze. ªi þinutele vestimentare hip-hop,casual, de club, sport sau de searã au fost evaluate demembrii juriului format din prof. Bucãtaru Safta, PãtruDana ºi Trif Iulia, care a premiat cea mai bunã þinutã lafiecare categorie prezentatã.

Acest eveniment este unul aºteptat cu nerãbdare decãtre elevi în fiecare an. Activitatea iniþiatã ºi organizatãpânã în urmã cu doi ani de prof. Muntean Aurica estecontinuatã de coordonatorul de proiecte educative prof.Cãlbeazã Dalia, de dir. Adj. Vecerzan Margareta ºi ,bineînþeles, de ceilalþi profesori ai liceului.

A consemnat prof. Dalia Cãlbeazã

AGNITA

FLORI, M{R|I~OARE, PR{JITURI ~I DANSA fost dulce pentru cã a început cu un concurs de

prãjituri. 13 clase au împodobit tot atâtea mese cu minunatedecoruri apetisante, ce puteau concura cu succes la oriceconcurs naþional pe aceastã temã.

Juriul, format din profesorii Margareta Vecerzan,Aurica Muntean, Claudia Gricorciuc ºi Florin Pãrãu, a avuto sarcinã dificilã, trebuind sã guste din toate exponatele.ªicum gusturile nu se discutã, membrii juriului au hotãrâtcã toate clasele trebuie premiate dar pentru locul I au fostnominalizate clasele IX a C, X a A ºi XII a A.

Balul a fost ºi emoþionant pentru cã a avut loc ºi unconcurs vestimentar, în care 22 de perechi au prezentatþinute hip-hop, casual, de club, sport ºi de searã. ªi acumjuriul format din profesoarele Safta Bucãtaru, Dana Pãtruºi Iulia Trif a trebuit sã analizeze gusturile vestimentare ºisã facã un clasament.

Dar „Balul Mãrþiºorului” a fost mai ales distractivpentru cã s-a încheiat cu dans. ªi asta pentru tineri estecea mai plãcutã activitate.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iiI, nr. 23, MARTIE 2010Anul iiI, nr. 23, MARTIE 2010Anul iiI, nr. 23, MARTIE 2010Anul iiI, nr. 23, MARTIE 2010Anul iiI, nr. 23, MARTIE 2010

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Mãnãstirea Iviru este situatã în partea de N-E a peninsulei Athos. A fost ziditã pela sfârºitul secolului al X-lea pe locul unde mai înainte fusese Lavra Sfântului Climentde cãtre Ioan Iviritul, fost curtean al voievodului David al Iviriei ºi general al Bizanþului.Vãzând deºertãciunea acestei lumi s-a lepãdat de toate ºi s-a cãlugãrit într-o mãnãstiredin Macedonia. Mai târziu s-a dus la Olimp, apoi la Sfântul Munte unde l-a cunoscutpe Sfântul Atanasie ºi a rãmas alãturi de el. Împãratul Bizanþului,Vasile al II-lea, l-achemat pe Ioan în capitalã ºi l-a rugat sã-l ajute în mai multe probleme diplomatice ºiostãºeºti pe care le avea. În vremea aceea generalul Bardas se rãsculase împotrivaîmpãratului ºi purta rãzboi cu oastea împãrãteascã. Atunci Ioan ascultând de poruncaîmpãrãteascã a plecat împreunã cu voievodul David ajutându-l ºi sfãtuindu-l pe împãratîn cele ostãºeºti. Monahul ºi preotul trebuie sã aibã milã de toatã fãptura. De aceea einu au voie sã punã mâna pe armã. Ioan a ajutat pe împãrat cu rugãciunea ºi cu sfatulpractic pentru a dobândi pacea poporului fãrã vãrsare de sânge. Primind multe daruride la împãrat s-a întors în Sfântul Munte ºi a zidit o mãnãstire care a fost populatã cumonahi iviriþi rãmãnându-i ºi numele de Iviru. Mãnãstirea a fost de multe ori jefuitãde piraþi, iar pe la începutul secolului al XIV-lea de catalani.

La aceastã mãnãstire se aflã o icoanã a Maicii Domnului numitã Portãriþa.Istoria acestei icoane este urmãtoarea. Pe timpul împãratului Teofil, luptãtorulîmpotriva sfintelor icoane, se afla în una din cetãþile Niceei o vãduvã care avea oicoanã a Maicii Domnului cu Pruncul în braþe, mare ºi frumoasã.

“Ziua învierii! ªi sã ne luminãm cuprãznuirea ºi unul pe altul sã neîmbrãþiºãm. Sã zicem fraþilor ºi celor cene urãsc pe noi; sã iertãm toate pentruÎnviere. ªi aºa sã strigãm: Hristos aînviat din morþi, cu moartea pe moartecãlcând ºi celor din morminte viaþãdãruindu-le”

(Stihira de la slujba Învierii)

Marele praznic al ÎnvieriiMântuitorului Iisus Hristos, prin careîntreaga umanitate a fost restauratã ºia primit posibilitatea de a trece de lamoarte la viaþã, sã devinã pentru fiecareun prilej de împlinire suf leteascã,întãrire a credinþei ºi bunã înþelegerecu ceilalþi. Lumina Învierii izvorâtã dinmormântul lui Hristos sã învãluie ºi sãstrãluceascã în viaþa fiecãruia dintre noi,iar mesajul „Bucuraþi-vã!” transmis deMântuitorul dupã înviere sã neînsoþeascã în fiecare clipã a vieþii.

Hristos a înviat!Pr. Ioan Jurca

(Protopop Agnita)

Articolul I: „Cred într-unul Dumnezeu, TatãlAtotþiitorul, Fãcãtorul cerului ºi al pãmântului, al tuturorcelor vãzute ºi nevãzute”.

Învãþãtura creºtinã despre Dumnezeu, aºa cum ne-a fost descoperitã ºi transmisã în esenþa ei de cãtreÎnsuºi Dumnezeu ºi explicatã de cãtre Sfinþii Pãrinþiluminaþi de harul dumnezeiesc, afirmã cã existã unsingur Dumnezeu în fiinþã, dar întreit în Persoane: Tatãl,Fiul ºi Duhul Sfânt (Sfânta Treime). Adicã existã osingurã fire dumnezeiascã (la fel cum existã o singurãfire umanã), dar în mod absolut tainic pentru noi aceastãfire se gãseºte integral, concomitent, veºnic, egal ºideplin în trei Persoane (în schimb, firea umanã estedeþinutã parþial, succesiv ºi temporar de persoanele caretrãiesc pe pãmânt de-a lungul istoriei). Diferenþiereacelor trei Persoane dumnezeieºti porneºte mai ales dela manifestarea lor distinctã în creaþie.

Astfel lui Dumnezeu-Tatãl I se atribuie în moddeosebit lucrarea de creare a întregului univers, aîntregii existenþe vãzute ºi nevãzute (“Fãcãtorul ceruluiºi al pãmântului, al tuturor celor vãzute ºi nevãzute”),precum ºi lucrarea de purtare de grijã faþã de aceastãlume ºi de pãstrare sau þinere a acesteia în existenþã(“Atotþiitorul”, Cel Ce þine tot).

Bazându-se pe cuvintele cu care începe SfântaScripturã sau Biblia, creºtinii cred cã întreaga existenþãeste rezultatul unui act creator al lui Dumnezeu. Creaþiapresupune aducerea la fiinþã a ceva ce nu a existat.Dumnezeu a creat totul din nimic, nu a folosit o materiepe care sã o modeleze (aºa cum are nevoie omul pentrua face ceva), ci totul s-a întâmplat prin rostirea Cuvântului(“ªi a zis Dumnezeu…”). Lumea vãzutã este constituitãdin tot ceea ce cade sub incidenþa simþurilor noastre, întimp ce lumea nevãzutã (aºa cum interpreteazã SfinþiiPãrinþi) este reprezentatã de tot ceea ce depãºeºteputerea de cunoaºtere directã a omului, fiindreprezentatã atât de acele dimensiuni ale universuluiinaccesibile omului (în general ceea ce se aflã dincolode pãmânt), cât ºi de lumea îngerilor. Îngerii sunt fiinþespirituale, nu au o constituþie materialã, fiind creaþi decãtre Dumnezeu pentru a se bucura de slavadumnezeiascã ºi a face mai uºor legãtura între

SIMBOLUL DE CREDIN|{SIMBOLUL DE CREDIN|{SIMBOLUL DE CREDIN|{SIMBOLUL DE CREDIN|{SIMBOLUL DE CREDIN|{SAU CREZUL CRE~TINSAU CREZUL CRE~TINSAU CREZUL CRE~TINSAU CREZUL CRE~TINSAU CREZUL CRE~TIN

Dumnezeu ºi oameni. La început toþi au fost buni, dar,fiind înzestraþi cu o libertate absolutã, o parte dintre eis-au îndepãrtat de Dumnezeu, socotind cã prin puterealor proprie vor reuºi sã fie asemenea lui Dumnezeu sauchiar sã-L depãºeascã. Mândria a fost atitudinea princare au renunþat la Dumnezeu ºi a apãrut rãul ca negareºi lipsã a lui Dumnezeu ºi tot mândria este consideratãde cãtre Sfinþii Pãrinþi ca “încununarea” tuturorpatimilor ºi cauza multora dintre relele care se petrecpe pãmânt. Astfel au apãrut diavolii sau îngerii rãi, careluptã împotriva lui Dumnezeu ºi prin tot ceea ce fac nuurmãresc decât sã-i îndepãrteze pe oameni deDumnezeu, Binele Absolut.

Lumea vãzutã a fost creatã treptat de cãtreDumnezeu, în ºase etape, numite în Sfânta Scripturãzile (a se vedea prima paginã a Bibliei), ea fiinddesãvârºitã prin crearea omului “dupã chipul luiDumnezeu”, care a primit din partea lui Dumnezeuposibilitatea ºi chemarea de a ajunge la “asemãnareacu Dumnezeu”, adicã la starea de perfecþiune, dedesãvârºire spiritualã sau îndumnezeire.

În cea de-a ºaptea etapã sau “zi” Dumnezeu a încetatcreaþia, S-a odihnit, a binecuvântat aceastã zi ºi a sfinþit-o, continuând sã vegheze asupra lumii ºi sã-i poarte degrijã.

Pr. Cosmin Coºorean(Coveº)

PREA CUCERNICIPÃRINÞI,

IUBIÞI CREDINCIOªIAI

PROTOPOPIATULUIAGNITA,

ATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRU

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa [email protected]

Ziua de 14 martie 2010, duminica a patra a Sfântului ºi Marelui Post alPaºtilor închinatã Sfântului Ioan Scãrarul, este ºi va rãmâne o zi memorabilã înistoria parohiei Vecerd, pentru cã în aceastã zi PS Andrei Fãgãrãºanul a hirotonitºi instalat ca preot al acestei parohii pe tânãrul teolog Bogdan Marius Ciprian.

În jurul orei 9 PS Andrei episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a fostîntâmpinat ºi primit cu cãldurã de cãtre credincioºii parohiei Vecerd împreunãcu un sobor de preoþi condus de cãtre P.C. Protopop Ioan Jurca.

A urmat Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, iar la momentul potrivitdiaconul Bogdan Marius Ciprian a citit tare, rar ºi vãdit emoþionat jurãmântulde hirotonie. A urmat hirotonia propriu-zisã în faþa ºi în prezenþa celor careurmeazã sã-i devinã fii duhovniceºti. Emoþiile au copleºit sufletele credincioºilordin Vecerd, ale pãrinþilor noului preot ºi al doamnei preotese Loredana, soþiapãrintelui Bogdan.

Bogdan Marius Ciprian a absolvit cursurile Seminarului Teologic „DumitruStãniloae” din Braºov, apoi a urmat studiile universitare la Facultatea de Teologie„Andrei ªaguna” din Sibiu, în prezent urmând cursurile de masterat la aceeaºifacultate. Dupã hirotonisirea preotului Bogdan Marius ca duhovnic i s-au acordatºi însemnele instalãrii în parohie: Sfânta Cruce, Sfânta Evanghelie ºi cheilebisericii.

Marea sãrbãtoare de la Vecerd a fost posibilã cu binecuvântarea Î.P.S. Dr.Laurenþiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul Ardealului ºi cu ostenealaP.S. Andrei Fãgãrãºanul, care s-a aflat la a cincea vizitã în Protopopiatul Agnitaºi a doua în mijlocul comunitãþii din Vecerd.

La sfârºitul Sfintei Liturghii P.S. Andrei Fãgãrãºanul, într-o cuvântare plinãde înþelepciune, a explicat pericopa evanghelicã a duminicii ºi a arãtat importanþaSfintei Taine a Preoþiei, accentuând cinstirea ce se cuvine a fi acordatã slujitorilorsfintelor altare ºi îndeosebi preotului ca pãrinte ºi pãstor sufletesc alcredincioºilor pe calea mântuirii.

Apoi P.C. Protopop Ioan Jurca a mulþumit ierarhului nostru cã se aflã dinnou în mijlocul credincioºilor protopopiatului de pe Valea Hârtibaciului ºi a

adresat un îndemn atât domnului epitrop Pantea de la Vecerd, cât ºi epitropului dela Metiº ºi consiliilor parohiale din ambele localitãþi de a-l sprijini ºi ajuta pe noulpreot paroh în lucrarea pastoral-misionarã pe care o are de îndeplinit.

A luat cuvântul apoi P.C. pr. Ilarie Benchea, vicar administrativ al ArhiepiscopieiSibiului, care ºi-a exprimat bucuria de a se afla în mijlocul enoriaºilor parohieiVecerd, considerând aceastã întâlnire ºi comuniune ca fiind o mare familie – Biserica,atât cea vãzutã, cât ºi cea tainicã.

În final, pãrintele Bogdan a mulþumit tuturor celor care i-au fost alãturi ºi l-ausprijinit pânã acum: pãrinþii, profesorii, soþia, dar s-a adresat ºi credincioºilor sãipe care i-a asigurat de toatã râvna ºi dãruirea sa pentru a le fi de folos în calea spremântuire.

De aceastã sãrbãtoare a satului s-au bucurat ºi alþi oameni care nu locuiesc înVecerd, fiind întregitã ºi prin prezenþa unui sobor de preoþi ºi diaconi: pr. IlarieBenchea, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului; pr. Ioan Jurca, protopopAgnita; pr. Nicolae Neagu, parohia Hipodrom VI Sibiu; pr. Constantin MirceaPopescu, parohia Þichindeal ºi arhidiaconii Vasile Avram ºi Mihai Susan.

Pr. Constantin Mircea Popescu(Þichindeal)

ZI DE S{RB{TOAREÎN PAROHIA

VECERD

ATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIATHON, ATHOS - GR{DINA MAICIIDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRUDOMNULUI M{N{STIREA IVIRU

Icoana era pãstratã într-un mic paraclis în care vãduva împreunã cu fiul ei înãlþauzilnic rugãciuni cãtre Mântuitorul ºi Nãscãtoarea de Dumnezeu. Fiind înºtiinþaþi cãvãduva are o icoanã în paraclis, ostaºii trimiºi de împãrat au venit la ea ºi i-au zis: -Am venit sã împlinim porunca împãratului, care a spus sã distrugem toate icoanele.Dacã vrei sã nu-þi luãm icoana, atunci sã ne dai bani ºi nu te vom mai supãra.Vãduva i-a rugat sã vinã în ziua urmãtoare ºi le va da bani. Dupã plecarea ostaºilorvãduva împreunã cu fiul ei au luat icoana Maicii Domnului ºi au dus-o la malul mãriicare se afla în apropiere ºi cu lacrimi în ochi au zis cãtre Maica Lui Dumnezeu: „Sãnu te superi pe noi, Preabunã Stãpânã, dar fãrã voia noastrã trebuie sã ne despãrþimde preasfânta ta icoanã, ca sã nu fie batjocoritã de ostaºii împãratului”. Apoi luândicoana au pus-o pe apã, dar icoana a rãmas dreaptã ºi a pornit pe mare ca ºi cum arfi fost purtatã de o mânã nevãzutã. Atunci vãduva a zis cãtre fiul ei: - Eu suntbãtrânã ºi nu mai am mult de trãit. De aceea cu dragoste primesc sã mor pentrudragostea Maicii Domnului ºi a lui Hristos. Iar tu fiul meu du-te la Sfântul Munte ºislujeºte Maicii Domnului!”. Ascultând de îndemnul mamei sale a plecat spre SfântulMunte. A doua zi venind ostaºii ºi vãzând cã icoana nu mai este, iar bãtrâna nu arede unde sã le dea bani, au ucis-o fãrã milã iar fiul ei a venit la Sfântul Munte unde s-a cãlugãrit ºi s-a nevoit spunând pãrinþilor cele despre icoanã. Dupã ani de nevoinþãºi-a dat sufletul în mâinile Maicii Domnului. Într-una din zile pãrinþii mãnãstirii auvãzut un stâlp de luminã care se înãlþa din mare pânã la cer. Adunându-se cu toþii, s-au dus la malul mãrii sã vadã aceastã preaslãvitã minune. Atunci au cunoscut cã erao icoanã care stãtea în picioare pe mare. Urcându-se într-o barcã au încercat sã seapropie de ea, dar icoana se depãrta nevoind sã fie luatã de ei. Încercând de maimulte ori ºi neputând reuºi nimic s-au întors în mãnãstire ºi au început sã se roageMaicii Domnului ca sã le dea în mâinile lor preasfânta ei icoanã. Dupã multe rugãciuniMaica Domnului s-a arãtat unui pustnic care locuia mai sus de mãnãstire cu numeleGavriil ºi i-a zis: „Sã cobori la malul mãrii ºi sã iei icoana mea cã vreau sã mãdãruiesc vouã”. Ascultând de porunca Maicii Domnului, pustnicul a coborât la malulmãrii. Însemnându-se cu semnul crucii a pãºit pe mare ca pe uscat, iar icoana avenit pe apã în întâmpinarea lui. Luând-o în braþe ºi sãrutând-o cu mare evlavie, aadus-o pe uscat. Când a pus piciorul pe pãmânt în locul acela a izvorât un izvor carecurge ºi astãzi ºi care este numit „Aghiasma Maicii Domnului”. Izvorul este la

nivelul mãrii, dar are apã dulce, iar celor care o iau cu credinþã le este vindecãtoare deboli. Ieºindu-i înainte toþi preoþii îmbrãcaþi în veºminte au dus-o cu mare cinste înbisericã unde au fãcut priveghere în cinstea Maicii Domnului. Dupã terminarea slujbeiau încuiat biserica ºi s-au retras cu toþii la chilii preaslãvind pe Preacurata Stãpânã. Adoua zi când a intrat paracliserul pentru a aprinde candelele a vãzut cu mirare cãicoana Maicii Domnului dispãruse. Plin de spaimã a plecat ºi a spus stareþului de acestlucru. Cãutând-o cu toþii au aflat-o cã stãtea în aer deasupra porþilor mãnãstirii. Fãcândrugãciuni au luat-o ºi au dus-o din nou în bisericã dar a doua ºi a treia zi s-a repetatacelaºi lucru. Pãrinþii fiind în nedumerire se rugau cu lacrimi Maicii Domnului sã learate ce trebuie sã facã. Atunci Maica Domnului s-a arãtat din nou pustnicului Gavriilºi i-a zis: „Spune pãrinþilor cã am venit aici sã îi pãzesc eu pe ei nu ei sã mã pãzeascã pemine; de aceea sã nu mã mai supere ducând icoana mea în bisericã”. Aflând stareþul detoate acestea a poruncit sã se facã un paraclis la poarta mãnãstirii unde au aºezaticoana ºi unde se aflã pânã în ziua de astãzi.

În momentul de faþã, în mãnãstirea Iviru trãiesc ºi se nevoiesc în jur de 50 decãlugãri.

(va urma)Pr. Cãlin Roajdã (Hosman)

(continuare din pagina 5)

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 7

EI S-AU N{SCUT @NAPRILIE

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.

Folclor •Folclor

Vlad Maria 81 de ani 01 apr. MihãileniDrãgan Maria 87 de ani 02 apr. MihãileniVancea Elena 83 de ani 07 apr. MetiºBarbu Ana 83 de ani 08 apr. RetiºCiogu Elena 82 de ani 08 apr FofeldeaPop Ecaterina 82 de ani 11 apr. MerghindealJurca Mihai 80 de ani 12 apr. MihãileniBalaban Ionel 88 de ani 16 apr. AlþânaVaida Victoria 88 de ani 18 apr. MarpodMihai Sava 83 de ani 18 apr. MoardãºManiu Petru 83 de ani 18 apr. FofeldeaGligor Ioan 85 de ani 19 apr. FofeldeaTatu Ioachim 83 de ani 19 apr. AlþânaManole Ecaterina 83 de ani 20 apr. RujaLãcãtuº Eva 82 de ani 20 apr. Dealu FrumosBarbu elena 81 de ani 20 apr. RetiºBucºã Livia 84 de ani 23 apr. AlþânaDobrin Filoftia 83 de ani 23 apr. ChirpãrSolomon Ioan 85 de ani 26 apr. StejeriºGherghel Ionel 84 de ani 26 apr. MihãileniNegrea Constantina 81 de ani 27 apr. Moardãº

CÂNTAREA LUI ªINCAI

Munþilor, fiþi mãrturiiCând prin voi oi cãlãtori.Cu sufletul plin de dor,Cu inima de amor.Cu sufletul plin de jale,Cu inima de-ntristare.ªi voi, ape mari ºi mici,Car’ v-am trecut pân’aici,Nu uitaþi cu ce nevoiAm bãut apa din voi.ªi voi, pãsãri cântãtoare,Mierle ºi privighetoare,Cântaþi ºi voi acest versAl truditului meu mers.Luniþã, luniþãtoare,Voi, stele strãlucitoare,Strãluciþi mai cu tãrieScumpa mea cãlãtorie.Sã-mi dea drumul de-a mã duceLa mândruþa mea cea dulce.La mândruþa din ArdealCare nu o-am vãz’t de-un an.Sã-i vãd ochiºorii eiCare-s tare frumuºei.

Mihai Ion, 62 de ani,Bãrcut, 4 august 1981

CODRULE, MÃRIA TA,

Lasã-mã sub poala ta.Sub cel tei bãtut de vânt,Cu creanga pân’ la pãmântSã mã culc cu faþa-n susªi sã dorm, durmire-aº dus.Da s-aud în visul meu,Dragã codre,glasul tãu.Sub cea rariºte de fag,Doina rãsunând cu drag,Cu jele mi-o trãgãnat,Frunza de m-o legãnat.Iarã vântul mulcomitVa vedea c-am adormitªi prin tei va rãscoliªi cu flori m-o-acoperi.

Scutea Valeri, 70 de ani,Chirpãr, 20 iulie 1980

FRUNZÃ VERDEFRUNZIªOARÃ,

Mândrã eºti tu, veriºoarã.În zadar eºti, dragã, mândrã,Cã eºti proastã ºi bolândã.Cã-þi spui dorul tãu nebunLa copiii de pe drum.ªi aºa-i dragostea taDe râde lumea de ea.Nu iubeºti nici douã zileCa sã nu te ºtie nime.Omul prost, cât de frumos,Ca floarea fãr’de miros;De-o urãºte lumea toatã,Cu drag nime nu-o poartã.

Dan Ion, 75 de ani,Retiº, 2 VIII 1981

(notat de el în 1926)

În 6martie 1953 o veste mare a strãbãtutlumea, a murit Stalin. De fapt a murit în 5martie.

Cei mai vârstnici îºi aduc aminte deteama cu care se vorbea atunci despre„tãtucul popoarelor”. Orice spuneai despreel, dacã nu era o laudã bine exprimatã, puteafi interpretat ºi te puteai trezi cu securitateala uºã, ceea ce de foarte multe ori echivalacu închisoarea.

Teama instauratã de marele tiran n-amurit odatã cu el. Comuniºtii au cultivat-o încontinuare, securiºtii s-au hrãnit din ea ºiecourile ei se mai pãstreazã încã.

Atunci, când „marele Stalin” a plecat lamarele tartor, Moscova a dat ordin ca toatepopoarele „eliberate” de armata roºie sãplângã. Toate þãrile ocupate de putereasovieticã au declarat doliu, ºi posturile deradio au transmis doar muzicã funebrã.

În România, la 9 martie, când Stalin afost pus în mausoleu lângã Lenin, în toateCãminele Culturale s-au organizat ºedinþesolemne la care locuitorii satelor au fostadunaþi sã-l jeleascã privindu-i tabloul, în timpce activiºtii politici citeau cuvântãri omagiale.

Secretarul Consiliului Popular al comuneiHendorf, echivalentul primarului de azi, era

TOVAR{~UL STALIN A MURITTOVAR{~UL STALIN A MURITTOVAR{~UL STALIN A MURITTOVAR{~UL STALIN A MURITTOVAR{~UL STALIN A MURITtovarãºul Toth, fãcut membru de partidpentru cã era sãrac ºi avea mulþi copii, iardin partea Raionului de Partid a venit sãorganizeze activitatea tovarãºul secretarCeangã, avocat de profesie.

ªedinþa solemnã urma sã fie deschisã detov. Toth, care trebuia sã anunþe mareadispariþie ºi apoi sã dea cuvântul celor careaveau pregãtite osanalele.

Problema a apãrut când tov. Toth trebuiasã spunã cã Stalin a murit din cauza uneihemoragii cerebrale. Bietul om vorbea destulde prost româneºte ºi cuvintele „hemoragiecerebralã” nu ieºeau deloc cum trebuie, maiales cã nu ºtia ce înþeles au.

Atunci avocatul Ceangã i-a explicat:- Tovarãºe Toth, tovarãºul Stalin a fost

un om foarte deºtept, el a gândit foarte multºi din cauza asta i-a pleznit o venã la creier ºia murit.

- No acum inþeles la mine, acum eu ºtiucum se spune.

ªi a spus: Tovarãºi, tovarãºul Stalin murit.El fost un om atât deºtept ºi atât ghindit pânpleznit.

În salã s-a fãcut liniºte, capeteleoamenilor s-au aplecat sã nu se vadã efortulde-a nu izbucni în râs.

Marcel Olinescu

MITOLOGIEMITOLOGIEMITOLOGIEMITOLOGIEMITOLOGIEROMÂNEASCAROMÂNEASCAROMÂNEASCAROMÂNEASCAROMÂNEASCA

DUMINICA FLORIILOR

Se culeg tot felul de flori de primãvarãºi se duc la bisericã, pentru cã astãzi eziua Floriilor. La bisericã se împartramuri de salcie ºi, cum vin cu ele acasã,ating cu ele pe copiii cei mici, ca sãcreascã ºi sã înfloreascã întocmai casalcia. Dupã aceea le pun la icoanã ºi leîntrebuinþeazã în timpul anului, contramai multor boli, ºi ca apãrare contragrindinei ºi furtunilor. Se pun ramuriverzi de salcie pe morminte. Se încingstupii cu salcie luatã de la bisericã ºi cucare trebuie sã stea pânã la anul, pentruca stupul sã rodeascã din belºug. Masasã stea toatã ziua întinsã. De va cânta

broaºtele pânã la Florii, vara va fifrumoasã. Se încinge mijlocul cu salcieluatã de la bisericã, pentru ca sã nu aibãdureri în timpul anului. În ziua de Floriise înghit mâþiºoare de salcie luate de labisericã, spre a fi scutit de dureri degrumaz. Tot atunci se ating ºi vitele cusalcie sfinþitã, pentru ca vitele peste ansã fie înflorite, adicã frumoase. Sã sepunã o crenguþã de salcie sfinþitã deFlorii, pe vreme de furtunã ori degrindinã, pe foc, pentru ca fumul lorîmprãºtie zloata, trãsnetele ºi grindina.Cum va fi ziua de Florii, tot aºa va fi ºiîn ziua de Paºti. Mlãdiþele de lozie de labisericã nu se pun în casã, ci se lasã afarãsub streaºinã.

VISUL UNEI NOI VIE|I

Hârtibaci, apã de dealCu mireasmã de Ardeal,Duci pe undã amintiriDespre locuri ºi martiri.

Ai pe maluri sate multe,Dorul tãu sã þi-l asculte,Sã le spui trecutu-þi mândruCa ºi bourul din timbru.

Sã le spui ºi despre jaleÎntâlnitã-n lunga cale,C-ai strâns tone de sudoareªi de lacrima ce doare.

Spune-le, sã ºtie þaraCum þi-ai dus viteaz povaraStrângând apa de izvoareDe pe plaiuri roditoare.

Þi-au luat apa cu ispitaTãbãcarii din Agnita,Meºteºug ca plug de aur,Lãsând zonei un tezaur.

Ai avut o rudã june,Multã vreme cu renume.Mergeaþi pe acelaºi drum,Tu cu apã, ea cu fum!

VISAREVISAREVISAREVISAREVISARE

Hudea Simion83 de ani, Sãsãuº

Priveam fereastra camerei mele ºi mãminunam…Era mai mare ºi maiimpunãtoare ca oricând. Parcã era o poartãspre infinit. Perdelele lungi ºi albe zburaudescoperind fereastra, astfel cã privirea meacuprindea întreg orizontul.

Pentru o fracþiune de secundã imagineaacestei noi lumi îmi rãmase întipãritã înminte, f iindcã privirea mea era dejaîndreptatã spre mãsuþa din colþ. Mãaºteptam la o imagine moartã. Dar nu eraaºa. Un sentiment de mirare, bucurie, darºi de teamã încolþise în inima mea. Buchetulveºtejit de trandafiri fusese înlocuit cu unulproaspãt de ghiocei, care îmi zâmbeau cucandoare.

Poate cã am fost prea ocupatã sã vãdlumea din spatele acestei alte lumi, caretocmai renãºtea. Nu vãzusem cumpãtrundea lumina în firele de iarbã, care seînãlþau într-o poveste, iar florile dansau cufrunzele, care acum prindeau contur pecrengile tinere. Nu vãzusem nici cumfluturele îºi etala graþios aripile superb

pictate, iar soarele zâmbitor fura toatediamantele de pe degetele ierbii. Iaracestea se miºcau gâdilate de un vânticelsuav, fãrã sã scoatã nici o vorbã. Dar nutrebuiau sã spunã nimic. Fiindcã toatevorbeau de la sine: VENISE PRIMÃVARA!

ªi natura, magica naturã! κi îmbrãcasehainele de sãrbãtoare ºi era gata sã dansezepe oglinda cerului pentru totdeauna. ªitoate fiinþele se minunau de frumuseþea pecare o emana ºi nici mãcar muscuþele abiatrezite din somn nu scoteau niciun zgomot,când aceasta spunea povestea vieþii ºirenaºterii. Si mereu când pleca lãsa în urmaei un amalgam de parfumuri ºi culori…

Iar fericirea invada inimile tuturor. Eueram captivatã de toatã acea magie ºi osavuram, fãrã sã scot un cuvânt, cu capulsprijinit în mâini, la fereastrã… Auzeamdoar respiraþia tremurândã ºi bãtãileinimii….

Kovacs PaulaCls. A VIII-a B

S.G. « G. D. Teutsch » Agnita

Motto: Un soare nou rãsare astãzi pentru mine; în jurul meutoate prind viaþã, toate se miºcã ºi pare cã-mi vorbescde pasiunea mea ºi mã îmbie sã le mângâi …

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: [email protected]

orele 800 - 1500

S.C. MODEST IMPEX SRL

CEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRICEA MAI PERFORMANTÃ FIRMA DE CONSTRUCÞII ªI AMENAJÃRI

DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI DE PE VALEA HÂRTIBACIULUI La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”La „CHIRI”Cine vrea produse ºi servicii de calitate se

poate adresa firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.!S.C. MODEST IMPEX S.R.L. are o echipã de

constructori bine calificatã, cu experienþã,capabilã sã execute lucrãri de cea mai bunãcalitate, care oferã garanþie pentru lucrul binefãcut.

S.C. MODEST IMPEX S.R.L. pune ladispoziþia clienþilor toatã gama de materialenecesare unei construcþii, de la cele folositepentru fundaþie pânã la cele pentru finisaj.

În magazinele firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L., de pe Aleea Castanilor ºi str. MihaiViteazu se gãsesc cele mai variate produse:aparaturã electro-casnicã, materiale ºi

instalaþii sanitare, obiecte ºi aparate de uzgospodãresc, scule ºi accesorii la preþuri fãrãconcurenþã ºi calitate performantã.

În Agnita, Ruja ºi Coveº se asigurãtransportul gratuit al produselor cumpãratede la S.C. MODEST IMPEX S.R.L. ºi cu reduceride preþ, în alte localitãþi.

În zonã produsele ROMSTAL se gãsescnumai la S.C. MODEST IMPEX S.R.L.

Personalul firmei S.C. MODEST IMPEXS.R.L. competent ºi amabil rãspundepermanent solicitãrilor celor interesaþi.

Oricine poate apela cu încredere laserviciile firmei S.C. MODEST IMPEX S.R.L.unde se poate plãti ºi cu credit bancar.

A început, cel puþincalendaristic primãvara. 1Martie e prilej de bucuriepentru toþi, mai alespentru doamne ºidomniºoare. Aºa cãServiciul de VoluntariAgnita ºi beneficiariiCasei Seniorilor s-augândit ºi la bãtrâniiUnitãþii de asistenþãMedico – Socialã ºiCentrul de îngrijire ºiasistenþã Agnita.

Le-am fãcut o vizitã, le-am dus câte ceva bun, unmãrþiºor ºi o floare ºi amreadus zâmbetul pe chipullor.

Paul Hirþoagãwww.svasite.com

1 Martie1 Martie1 Martie1 Martie1 Martieîmpreun[împreun[împreun[împreun[împreun[

cu ceicu ceicu ceicu ceicu ceib[trânib[trânib[trânib[trânib[trâni