ANDREW CLEMENTS

Gata cu vorbaIlustrafii de Mark Elliott

Traducere din englezide Ioana Tudor

AEETUR

Cuprins

1. Cu lacit la guri .

2. Gandhi3. Insulte4. Microbi5. Concursul

6. Lucrul in echiPi7.Limbuqii....

9. Cuvnntul potrivit10.Pau2f,....11. intreb[ri gi rf,sPunsuri

12. Ghicitoarea . .

13. Laboratorul de comunicare

14. Vizuli, nu qi auziqi

[5. Centrul de control . . . . . .

16. Ordine

458. Science-fiction . . . : .

I

11

16

23

26ooJJ

36

50

53

58

67

76

86

98

104

ttz17. Aliante,18. Aventuri pe un teren minat . . ..128

19. Scuze 135

t4220. Cfutigltorii

Cu lacit la guri

Dave Packer nu mai scosese ovorbl de trei ore gi iumS-tate. Era, oricum, in mijlocul orei de istorie intr-o dimi-neafi de luni, la mijlocul lui noiembrie. Iar $coala PrimarlLaketon era situati in mijlocul unui orag de dimensiunimedii din mijlocul statului NewJersey.

Exista un motiv pentru care Dave nu mai scosese uncuvAnt de trei ore gi jumitate, dar nu e acum momentul sivorbim despre asta. Acum e momentul slvorbim despre

ce a constatat el in mijlocul orei de istorie.Dave a constatat ci este/oarte greu sI nu vorbegti la

gcoalS. Motivul? Profesorii. De exemplu, la ora u.35 doamnaOver\a bitut din palme pi a zis:

- Copii, copii! Facefi linigte!Apoi s-auitat la lista ei gi a spus:

- Dave gi Lynsey, voi urmafi.A"qa ci Dave a dat din cap citre Lynsey pi s-a ridicat. Era

timpul si-pi prezinte referatul despre India.

l,

Dar prezentarea referatului avea si-i strice experimen-tul, pentru ci Dave incerca sI nu vorbeasci toati ziua. Voias5-qi puni lac5t la gurl pAni la sfhrgitul zilei ;i si nu scoatio vorbulil5 pAni la ora trei gi zece, cAnd avea sI sune ulti-mul clopo;el. $i motivul pentru care Dave decisese si numaivorbeascS... dartnci nu e momentul sivorbimdespreasta. Acum e momentul sivorbim despre ce a ficut cu pre-zentarea referatului.

Dave gi Lynsey s-au dus in faga clasei. Dave trebuia siinceapi prezentareavorbind despre istoria Indiei. S-a uitatin jos la cartonagele pe care igi fHcuse insemnlri, gi-a ridicatochii spre doamna Ou"rby, gi-aprivitcolegii gi adeschis gura.

Dar nu avorbit.A tugit. Dave a tugit timp de aproape zece secunde. DupI

aceea s-a gters la guri, s-a uitat din nou la cartonagele lui gila doamna Overby, gi-a privit iar colegii, a deschis iar guraqi... a inceput din nou sI tugeascS. A tugit gi-a tot tugit panecAnd s-a indoit de mijloc, iar fa,ta i s-a flcut stacojie.

Lynsey stitea alituri simgindu-se neputincioasS. Davenu-i spusese despre experimentul lui, aga cI tot ce putea sIfacl era s5-l priveasci gi s5-i asculte tusea infiorltoare. Nuavusese niciodati o plrere buni despre Dave, iar acum, cufiecare secundl care trecea, impresia ei despre el deveneatot mai proast5.

Doamna Ou".by credea ci qtie ce se petrecea cu Dave.Mai vizuse asta;i cu alte ocazii - copii care se emofionau

!

{}l{}I

\,,_: . .::,1

-t;,,')'

l. .a,,:....

','i:,.' r.;,!;:ri,.'t., lairi-.i

-i.Y"J,P.-p:@.r,iil#r??:..:a.,.:,:t:at t,a.:).,.:.,.1-iiii.:i.t t.t'r',111r,,) :..:.a,,:t !,t:lt:;.:a,t|ja.:

"t,

atat de tare, incdt mai degrabl se preficeau ci le este riudecAt sI vorbeasci in fap clasei. Era surprinsi, pentru cIDave nu eradeloctimid. Niciodat5. De fapt, niciunul dintreelevii de-a cincea,din acel an nu era cAtuqi de puqin timidsau emofionat cAnd trebuia sivorbeascS. NiciodatS.

Dar profesoarei i s-a ficut milS de el gi a spus:

- Mai bine te duci si bei nigte ap5. Putefi prezentareferatul mai tirziu.

Lynsey i-a aruncat lui Dave o privire dezgustatl qi s-aintors in banca ei.

Dave a incuviinfat dAnd din cap spre doamna Overby,a mai tugit de cAteva ori, ca si fie rig,rr, gi a iegit din clasiin grab5.

$i, acum ci Dave a iegit pe hol sI bea api, e momentulperfect sI povestim de ce nu mai vorbea de trei ore ;i jum5-tate qi de ce se hotirAse si tacl mAlc.

r in unele regiuni din Statele Unite, clasa a cincea este incluslin invifimAntul primar. (N.tr.)

l

I

It.I l

l

Gandhi

De obicei, cAnd se intAmpli ceva, existl o explicalie sim-p[5, dar aceasta nu este aproape niciodati toati povestea.Sivedem totugi care este explicalia simplS: Dave se hot5-rAse sI nu vorbeasci o zi intreagl ca urmare a ceea ce citiseintr-o carte.

Vedeli? Foarte simplu, foarte clar. Dar nu este toatlpovestea.

Aga ci iati c6teva aminunte.Dave gi o colegi avuseserl de pregitit un referat despre

India - nu unul lung, doar cAteva lucruri esenfiale. Cevadespre istoria firii, despre guvernul ei, despre resurselenaturale gi industrie, despre indieni gi cultura lor. Cinciminute sau mai pufin.

Partenera lui Dave pentru acest referat era Llmsey Bur-gess gi niciunuia dintre ei nu-i convenea situafia - la $coalaPrimarl Laketon existau unele probleme intre fete gi biiefi.Dar nu e momentul sivorbim despre asta.

I'u

Chiar daci Dave gi Lynsey erau nevoili sd prezinfe refe-ratul impreun5, amAndoi au recunoscut ci nu voiau si-lpregdteascd impreun5. A";a cI au impi4it in doui temelede discufie gi fiecare a lucrat singur.

Dave era un elev silitor qi a gisit doui ci4i despre Indiape care le-a imprumutat de la biblioteci. Nu le-a citit pe

amAndouS, nu din scoarfi in scoarf5 - nu era un elev chiaratilt desilitor. Dar a citit fragmente din cele doui ci4i.

Dave era de plrere ci cea mai interesanti parte din fie-care carte era aceea care povestea cum devenise India inde-pendentS, cum se eliberase deAnglia gi devenise o nafiuneliberi - cam tot aga cum se intamplase qi cu Statele Unite.

Iar Dave era de plrere ci cea mai interesantl persoanf,

din povestea independenfei Indiei era Mahatma Gandhi.Biiatul era impresionat de Gandhi. Acest birbat scund,

numai piele gi os, reuqise practic si alunge din India, de

unul singur, intreaga armati britanicS. Dar nu s-a folositde arme sau deviolenf5. S-a luptat folosind cuvinte qi idei.Era o poveste incredibili gi era adevlrat5.

Iar intr-una dintre c5rgi, Dave a citit despre Gandhiurmitoarele:

Timp de mai mulli ani, cate o zi pe sdptd,-m6,nd,, Gandhi nu a vorbit deloc. Credea cd,

aceasta era o modalitate de a-gi pune ordinein minte.

l

?xlI

Dave a citit aceste cuvinte joi dup5-amiazi, apoi le-acitit din nou duminicl seari in timp ce se pregitea pentruprezentarea referatului. $i a ajuns sI se intrebe cum ar fisi-;i petreacl o ziffui sI scoatiweun cuv6nt. A inceputsI se intrebe dacl ticerea ii va pune gi lui ordine in minte.

De fapt, Dave se intreba ce inseamn5,,s5-gi pui ordinein minte'. Putea un lucru atAt de simplu precum ticereasI schimbe felul in care funcfiona mintea? Se pirea cl luiGandhi ti ficuse bine. Dar cum l-ar fi putut ajuta ticereape un bliat obignuit din NewJersey?

Putea sI devinl mai... deqtept dacl nuvorbea? O si pri-ceapi in sfArgit fraqiile? Dacd avea mai multi ordine inminte, ar fi putut si se uite la o propozifie qi sl,vadd. - nudoar si ghiceasci - care cuv6nt era adverb? Dar la sport?O persoani cu mintea mai ordonatl putea fi un jucltor debaseball mai bun?

intreblri profunde.A.ga ci Dave a hotlrAt s5-gi punl lacit la guri gi si facl

o incercare.ii eragreu sitacS? Nuincapeindoiali!Mai ales laince-

put, de exemplu atunci cflnd a ajuns in stafia de autobuz,unde prietenii lui dezbiteau de zor de ce echipa Jets pier-duse in fap celor de la Patriots. insl Dave a invigat repedeci nu era imposibil sI taci dacl didea din cap qi zdmbea,daci se incrunta gi ridica din umeri, daci ridica degetulmarein semn deaprobare sau blteapalmaori purgi simplu

14 l

daci igi vAra mAinile in buzunarele hainei gi pleca. pAnI siaiungi autobuzul la gcoal5, Dave reugise deja sI se integrezedesr'J de bine qi flri slvorbeascS.

Iati!Aceste detalii explici mai bine ce se petrece. $i pro-babil sunt suficiente, cel pulin pentru moment. Dar maizunt multe de spus. intotdequna mai sunt multe de spus.

Acum ne intoarcem la ziua de luni gi suntem in clasl cuDave, care pi-a petrecut restul orei de istorie fIrI sI scoatiun cuvdnt. Iar, cAnd a sunat clopofelul, a venit timpul caelevii de clasa a cincea sd ia masa de prAnz.

Peste o suti douizeci qi cinci de copii dldeau zor sprecantin5. Nici nu ajunseseriacolo gi deja nu mai pridideaucu vorba - tofi in afari de unul.