GALAŢIUL EROIC

Director: col.(r.) Vasile LEPÂDATU

Colegiul de redacţie: Redactor şef: col.(r.) Valentin SeverinRedactor şef adjunct: prof. Ion Diaconeasa col.(r.) Iordan Chirvasă

Secretar de redacţie şi Tehnoredactor: student Elena Arama Redactori: col.(r.)ing. Vasile Hulea mr.(r.) Iacob Iordache cpt .(r.)ing. C-tin Mogoş prof. Melu Partene col.(r.) Adrian Brahnea prof. Nenu Camelia

prof. Georgeta Şoldan

Colaboratori: profesori de istorie,ofiţeri în rezervă si retragere, veterani de război, ziarişti - membri UZP,scriitori,cadre didactice universitare şi liceale, elevi şi studenţi, militari din teatrele de operaţiuni în care acţionează unităţi ale armatei române.

FONDATORI : gl. bg. Munteanu Toma col.(rtg) Gheorghe Lipan

Consiliul de conducere a revistei “Galaţiul eroic” :col.(rtg) Lipan Gheorghecol.(rtg) Lepădatu Vasile col.(r.) Severin Valenticol.ing.(rtg) Hulea Vasilecol.(r.) Chirvasă Iordan

Coperta 1- Mausoleul Eroilor din războaiele 1877-1878, 1916-1919, 1941-1946.

Coperta 2 –Monumentul eroilor din C.14 A. Căzuţi în campania războiului de independenţă 1877-1878

Preşedintele “Asociaţiei Cultul Eroilor” col.(rtg) Gheorghe Lipan şi Comitetul Director Judeţean mulţumeşte tuturor celor care prin contribuţia lor au facut posibilă apariţia revistei „Galaţiul Eroic”

TABELcu susţinătorii revistei“GALAŢIUL EROIC”

1.A.N.V.R.-FILIALA GALAŢI-100LEI 2.BALINT COSTICĂ- 100 LEI 3.CATANĂ ANGHELACHE-10 LEI 4.CHIRVASE IORDAN—50 LEI 5.COMOROVSCHI MIHAI-50 LEI 6.DRAGOMIR VASILE-50 LEI 7.DULUŢĂ VASILE—50 LEI 8.DUMITRIU VASILE-50 LEI 9.LEPĂDATU VASILE-100 LEI 10.LIPAN GHEORGHE--100 LEI 11.LUNGEANU ILIE—50 LEI 12.NECHIFOR IOAN--50 LEI 13.POPA MARIŢA--50 LEI

Revistă fondată în 2010 Se editează de Asociația Națională „Cultul Eroilor”- filiala judeţeană Galați în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Galați, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și retragere și Asociația Națională a Veteranilor de Război- filiala Galați.

2

Copyright. Se autorizează orice reproducere fără a se percepe taxe suplimentare, indicând sursa Revista „Galaţiul Eroic”, cu excepţia textelor şi fotografiilor a căror provenienţă nu ne aparţine.

GALAŢIUL EROIC

CUPRINS:

APEL ADRESAT DE ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ „CULTUL EROILOR” FILIALA JUDEŢEANĂ GALAȚI ÎN ACȚIUNEA: „SUNTEM DATORI SĂ NU NE UITĂM EROII”.......................................P. 4

Relaţii de colaborare şi cooperare ale Asociației Naționale „Cultul Eroilor” filiala judeţeană Galaţi.........................................p.5

20 de ani de la reînfiinţarea A.N.C.E........P.5 Săptămâna eroilor neamului românesc......p. Protocol de colaborare............................... Regulament de organizare şi funcţionare

a cercurilor „Cultul Eroilor”................... Îndrumar de organizare şi funcţionare

a cercurilor „Cultul Eroilor”................... Săptămâna eroilor neamului românesc... Pe urmele unor eroi gălăţeni din ultimul război

mondial....................................... Acțiunile Bg. 36 Infanterie (gălățeni și bârlădeni) și a

trupelor aliate (ruse și sârbeşti) pentru apărarea Dobrogei la începutul Războiului de Întregirea Neamului...

Meditațiile la Ziua Națională a României A fi român….......................

Curajul şi eroismul lui Ioan Vodă..... Poveste în versuri de pe muntele Sorica. Onoare- demnitate............................ Românii de pe ambele maluri ale Prutului sărbătoresc

Unirea Basarabiei cu România „Masacrul de la Bartolomeu – Braşov 96 de ani

de la un incident tragic:.............. Troiţele, monumentele, cărţile de aur – semne de

adâncă aducere aminte..................... Activități cu înaltă simțire românească. Cercul „Cultul Eroilor” de la şcoala gimnazială 28

M.Eminescu Galaţi.............................................. Cultul pentru eroi................................

MAUSOLEUL EROILOR DIN RĂZBOAIELE 1877 – 1878, 1916 -1919, 1941 – 1946.Este amplasat în interiorul cimitirului Eternitatea din Galaţi bulevardul George Coşbuc nr. 221. A fost ridicat în memoria eroilor gălăţeni din cele trei mari conflagraţii europene. Pentru construcţie s-a folosit beton mozaicat, marmură şi metal iar pentru împrejmuire s-au folosit prefabricate din beton cu înălţimea de 70 de cm. Mausoleul a fost construit în anul 1927 din iniţiativa oficialităţilor locale şi cu sprijinul financiar al unor oameni cu stare din oraşul Galaţi.Capela a fost construită în stil gotic în acelaşi an, sub forma unui foişor, a unui turn cu o nişă. La subsol este dispusă o rotondă spre care duce o scara ce are mai multe trepte cu o lăţime care să permită accesul simultan al mai multor persoane. Mausoleul s-a degradat în timp şi a fost necesară renovarea şi modernizarea lui, căpătând astăzi înfăţişarea unui original şi frumos complex memorial.

3

GALAŢIUL EROIC

APELADRESAT DE ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ „CULTUL EROILOR”

FILIALA JUDEŢEANĂ GALAȚI ÎN ACȚIUNEA:„SUNTEM DATORI SĂ NU NE UITĂM EROII”

Asociația Națională „Cultul Eroilor” organizație obștească, nonprofit, nonguvernamentală, apolitică, democratică și independentă este constituită pe baza liberei adeziuni a persoanelor care doresc să participe la cinstirea eroilor patriei contribuind la construirea, restaurarea și îngrijirea monumentelor, cimitirelor, parcelelor militare de onoare, mormintelor individuale și a tuturor operelor comemorative de război ridicate în memoria eroilor și martirilor ce s-au jertfit pe altarul patriei. Țelul nobil și patriotic urmărit este să amintim generațiilor viitoare cu cât spirit de sacrificiu și eroism, moșii și strămoșii noștri s-au luptat, dând suprema jertfă, pentru a ne lăsa moştenire o țară liberă și independentă. Cinstind eroismul şi sacrificiul strămoşilor nostri, s-au construit în municipiul Galați, ca şi în alte localităţi din judeţ, monumente comemorative care au ajuns într-o stare avansată de degradare datorită influienţei fireşti a intemperiilor dar şi neglijenţei compatrioţilor noştri,unii cu răspunderi specifice în acest domeniu, fapt care reclamă intervenția urgentă a organelor locale pentru consolidarea,

repararea, întreținerea și ocrotirea acestora.

Deoarece nu dispunem de resurse financiare (asociaţia noastră nu este finanţată de la buget şi nu are nici resurse proprii de venituri, lucrăm pe principiul voluntariatului), Consiliul Director al Filialei Galați apelează la cei ce pot sprijini acțiunile noastre, ca în limita posibilităților, să sponsorizeze apariţia periodică a organului nostru de presă şi de informare în acest domeniu şi pentru a demara lucrările de reparare, consolidare și întreținere a obiectivelor descrise mai sus.

În speranța că dumneavoastră ne veţi înțelege şi sprijini în această operă de comemorare şi de menţinere vie a spiritului eroismului înaintaşilor nostri, de unii știuți, de alții neștiuți, înfrânți sau biruitori, anonimi sau deveniți legendă, pentru a intra în conștiința contemporanilor și a urmașilor, urmașilor noștri, odată cu limba, tradițiile și frumusețile plaiului românesc, sporind dragostea de trecutul poporului român, de neam și de Țară pentru cei care vin după noi.

4

GALAŢIUL EROIC

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ “CULTUL EROILOR” FILIALA JUDEŢEANĂ GALAŢI ARE RELAŢII DE COLABORARE ŞI

COOPERARE CU:

5

- Asociația Națională „Cultul Eroilor” – Bucureşti şi cu toate celelalte filiale judeţene din ţară ; - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;- organele administraţiei locale (Prefectura, primării, consilii judeţene şi locale);- Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere „General Alexandru Cernat“ ;- Asociația Națională a Veteranilor de Război;

- Asociația Veteranilor Războiului – 1992 „Tiras- Tighina”;- cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu instituţii de apărare şi ordine publică, de învăţământ, cultură şi culte, precum şi cu organizaţii, asociaţii, fundaţii şi alte instituţii cu preocupări similare.Întreaga activitate a Asociației Naționale „Cultul Eroilor” se desfăşoară sub patronajul de onoare al Ministerului Apărării Naţionale şi al Episcopiei Ortodoxe „Dunărea de Jos”.

20 de ani de la reînființareaAsociației „Cultul Eroilor”

Suprema jertjă a fost respectată şi a dăinuit în memoria colectivă a popoarelor încă din antichitate iar cinstirea eroilor, căzuți pe câmpurile de luptă, s-a făcut dintotdeauna de poporul român după anumite ritualuri militare sau religioase care au îmbărbătat şi au însufleţit masele de luptători. După Primul Război Mondial, cinstirea eroilor căzuți pe câmpurile de onoare, capătă o formă organizată și condusă după niște reguli civile, militare şi religioase stabilite pe plan național. Decretul lege nr. 715 din 14.02.1919 stabilește exproprierea terenurilor unde erau înmormântaţi ostașii căzuţi în luptă pe timpul războiului şi înfiinţarea cimitirelor militare. Cu această ocazie au luat fiinţă „Societatea Mormintelor Eroilor căzuți în război” prin înaltul Decret Lege nr. 4106 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand. Societatea aceasta, a editat un buletin literar de „informațiuni” denumit „CULTUL EROILOR NOȘTRI” în anul 1919, ulterior numindu-se „ROMÂNIA EROICĂ” în anul 1928, distribuită la toate căminele celor cu dor de țară și cu mândria faptelor de seamă.În anul 1927 „Societatea Mormintelor Eroilor căzuți în război” se transformă şi capătă denumirea de : „SOCIETATEA CULTUL EROILOR”. La 01.08.1940 această societate îşi schimbă numele în „Așezământul Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor ” , sărbătoare națională care se celebra de ziua Înălțării Domnului în perioada 1919-1948. La 08.06.1948 societatea enunțată mai sus a fost desființată împreună cu revista „România Eroică”. După această dată comemorarea eroilor a fost oficiată fără reglementări legale, la aprecierea autorităților. În anul 1975 s-a stabilit comemorarea celor căzuți în războaie, la data de 09.05 „Ziua Victoriei” , devenită sărbătoare națională.

Acum 21 de ani, la 19.06.1991, un grup de ofițeri inimoși au înființat „Comitetul Național pentru Restaurarea și Îngrijirea Mormintelor și Cimitirelor Eroilor” ,care a preluat obiectivele „Așezământului Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor ”, înființând filiale în toate județele . Prin Hotărârea Judecătoriei sectorului 1, a Tribunalului București nr.664 din 19.11.1991, inițiativa grupului de ofițeri, capătă putere de lege. Ca urmare și la Galați a luat ființă un comitet în cadrul „Organizației Județene Galați al ACMRR(asociația cadrelor militare în rezervă și retragere)” format din lt.col.(r.) NEACȘU PETREA, președinte, lt.col.(r.) FULGER GHERGHE, secretar și alte cadre militare în rezervă sau în retragere. La subfiliala TECUCI şi-a asumat răspunderea organizării comitetului local al „Cultului Eroilor” dl.Gen.(r.) MOISĂ COSTICĂ, președintele comitetului subfilialei ACMRR. După anul 1998 la conducerea filialei Galați a „Cultului Eroilor” a fost ales prin vot deschis, în unanimitate col.(r.) LIPAN GHERGHE, iar la Tecuci a rămas în continuare până în anul 2000 dl.Gen MOISĂ COSTICĂ, după care la conducerea subfilialei ACMRR este ales col.Ing.(r.) DRAGNEA ADRIAN care răspunde și de Cultul Eroilor. De menționat că în perioada 2009- 2010 la Cultul Eroilor filiala Galați a fost ales ca președinte col.(r.) MUNTEANU TOMA care a fost avansat la gradul de general în retragere, la sfârșitul anului 2009. În timpul exercitării atribuţiilor sale ca președinte al Asociaţiei „Cultul Eroilor”, a inițiat, organizat şi condus activitatea de director al revistei „Galațiul Eroic”, editând primul

număr în luna mai 2011, starea de sănătate nu i-a permis să continue acestă activitate şi s-a

retras de la conducerea revistei. Datorită stării de sănătate se retrage şi de la conducerea Asociaţiei „Cultul Eroilor” în toamna anului 2010 și este ales în locul său col.(r.) LIPAN GHEORGHE. În luna septembrie 2011 gen. MUNTEANU TOMA a decedat. La conducerea revistei a fost ales col.(r.) LEPĂDATU VASILE ca director al revistei „GALAȚIUL EROIC”. De reținut că în baza Legii 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război și a Hotărârii de Guvern nr. 635/2004 se înființează Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului și sub coordonarea Secretarului General al Guvernului şi cu ocazia reorganizării Guvernului a trecut în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

Actele normative privind organizarea și funcționarea ONCE:1.Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, modificată și completată prin OUG. Nr 17/2005; Legea nr.198/2005; Legea nr.429/2006 și OUG. nr. m 25/2007.

2. Hotărârea de Guvern nr. 635 din 29.04.2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a ONCE modificată și completată prin H.G.nr. 898/2005; H.G.nr. 252/2007 și H.G. nr. 588/2007.Între Oficiul Național pentru Cultul Eroilor şi Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” există relaţii de cooperare şi colaborare.

Col.(rtg.)Chirvase Iordan

PROTOCOL DE COLABORARE

Asociația Națională „Cultul Eroilor”, cu sediul în București, B-dul Ion Mihalache, Nr. 124-126, Sector 1, instituție denumită în continuare „Asociația”, reprezentată de domnul Gl.Bg. Petre STOICA, în calitate de președinte și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului cu sediul în București str.General Berthelot, nr.28-30, sector 1, instituție denumită în continuare „Ministerul”, reprezentată de doamna Iulia Adriana Oana Badea, în calitate de Secretar de Stat, au convenit la încheierea prezentului Protocol de colaborare.

Art.1 SCOPUL:Scopul Protocolului este organizarea și desfășurarea de activități pentru comemorarea și cinstirea eroilor și martirilor neamului nostru, a personalităților și a momentelor importante din Istoria românilor, la care să participe, în mod benevol, elevii din învățământul preuniversitar.

Art.2 OBIECTUL:Derularea unor acțiuni stabilite, în comun acord, prin Planul anual întocmit de „Asociație” și avizat de

„Minister”, care să cuprindă principalele activități care fac obiectul prezentului Protocol.

Art.3 DURATA:Acest Protocol se încheie pe o perioadă de 2 ani, putând fi denunțat de una dintre părți sau prelungit de ambele părți, în baza unei notificări scrise.

Art.4 OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR: 4.1. Obligațiile Asociației Naționale „Cultul Eroilor”.4.1.1. Elaborează și înaintează la „Minister ” Planul Anual cuprinzând principalele activități la care se propune participarea elevilor din învățământul preuniversitar, precum și Calendarul cu principalele sărbători naționale, date importante din Istoria românilor și de comemorare a personalităților neamului nostru.4.1.2. Realizează Regulamentul pentru crearea și funcționarea cercurilor Cultul Eroilor în unitățile de învățământ preuniversitar.4.1.3. Asigură participarea elevilor la activități publice de depunere de coroane și jerbe de flori la

operele comemorative de război și la cimitirele de onoare cu prilejul Zilei Eroilor, al sărbătorilor naționale, precum și la comemorarea unor evenimente istorice.4.1.4. Propune responsabilități pentru elevi, aprobate de „Minister”, privind îngrijirea și înfrumusețarea monumentelor, operelor comemorative de război și a cimitirelor de onoare unde sunt înhumați ostașii români sau ai unor armate străine.4.1.5. Asigură difuzarea în unitățile de învățământ a revistei „România Eroică”, organul de presă al „Asociației”, care în viitor va avea un capitol special pentru elevi. 4.1.6. Cu prilejul aniversării unor evenimente importante din istoria noastră, organizează expuneri tematice pentru elevii din unitățile de învățământ, susținute de personalități de seamă ale istoriei și culturii românești.4.1.7. Inițiază, în parteneriat cu inspectoratele școlare/unitățile de învățământ, vizite la opere comemorative de război și cimitire de onoare, prilej cu care li se va explica elevilor semnificația și importanța obiectivului vizitat.4.1.8. Transmite anual o informare „Ministerului” referitoare la modul cum au fost desfășurate activitățile de cinstire și comemorare a eroilor, organizate de „Asociație” în unitățile de învățământ.4.1.9. Promovează, prin mijloace specifice, difuzarea prezentului Protocol către filialele județene ale „Asociației”. 4.2 Obligaţiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului :4.1.2. Avizează Planul Anual propus de „ Asociaţie” cu principalele activităţi la care se propune participarea elevilor din unităţile de învăţământ. 4.2. Obligațiile Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului:4.2.1. Avizează Planul Anual propus de „Asociație” cu principalele activități la care se propune participarea elevilor din unitățile de învățământ.4.2.2. Avizează Regulamentul pentru crearea și funcționarea cercurilor Cultul Eroilorîn unitățile de învățământ preuniversitar.

4.2.3. Aprobă responsabilitățile pentru elevi legate de îngrijirea și înfrumusețarea monumentelor, operelor comemorative de război și a cimitirelor de onoare unde sunt înhumați ostașii români sau ai unor armate străine.4.2.4. Asigură difuzarea la inspectoratele școlare județene/al Municipiului București a planului prevăzut la art.4.2.1. și a Calendarului cu principalele sărbători naționale și date importante din Istoria Românilor.4.2.5. Asigură spații, în unitățile de învățământ, pentru organizarea și desfășurarea unor activități dedicate Zilei Eroilor și sărbătorilor naționale organizate de „Asociație” în colaborare cu inspectoratele școlare județene/al Municipiului București.4.2.6.Promovează, prin mijloace specifice, difuzarea prezentului Protocol către inspectoratele școlare și instituțiile de învățământ.

Art. 5. DISPOZIŢII FINALE : Art.5 DISPOZIȚII FINALE:5.1. Prezentul Protocol intră în vigoare la data semnării lui de către ambele părți.

5.2. Completările și modificările la acest Protocol se fac numai cu acordul părților și se consemnează în acte adiționale.5.3. Părțile sunt exonerate de răspundere în caz de forță majoră așa cum sunt acestea definite în legislația în vigoare.5.4. Părțile vor face publică colaborarea lor la orice eveniment care face obiectul prezentului Protocol.5.5. Litigiile sau neînțelegerile între părți se vor soluționa pe cale amiabilă.5.6. Prezentul Protocol de Colaborare a fost încheiat astăzi 25.02.2010 în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatară.

Aprobat cu numărul:

35672/31.05.2010

REGULAMENTDE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A

CERCURILOR „CULTUL EROILOR” În unitățile școlare din învățământul preuniversitar se pot înființa cercurile „Cultul Eroilor”, care își desfășoară activitatea corespunzător prevederilor prezentului Regulament și în conformitate cu posibilitățile existente în fiecare unitate școlară.

Articolul 1Scopul principal al cercurilor „Cultul Eroilor”1.1. Organizarea și desfășurarea de activități pentru educarea elevilor în vederea cunoașterii istoriei naționale.1.2. Desfășurarea de activități educative în rândul elevilor, pentru cunoașterea culturii naționale, a tradițiilor, a limbii române, a simbolurilor statului român.

Articolul 2Principalele activităţi ale cercurilor „Cultul Eroilor”2.1. Activitățile din cadrul cercurilor „Cultul Eroilor” se desfășoară sub îndrumarea conducerii unităților de învățământ preuniversitar, în colaborare cu inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în parteneriat cu Consiliul Director al „Cultul Eroilor” din județul respectiv/ Municipiul București, în conformitate cu sărbătorile naționae și evenimente importante din istoria națională și cu planul anual al activităților specifice din fiecare unitate de învățământ.

Articolul 3 Articolul 3

Organizarea și funcționarea cercurilor „Cultul Eroilor”3.1. Cercurile „Cultul Eroilor” sunt organizate și funcționează în unitățile de învățământ preuniversitar, pe baza unui protocol de colaborare încheiat între Consiliul Director al „Cultul Eroilor” din județul respectiv/ Municipiul București, orășenesc sau local din structura Asociației Naționale „Cultul Eroilor” și directorul unității de învățământ în care se înființează cercul „Cultul Eroilor”. Modelul protocolului se regăsește în Anexa 1 la prezentul regulament.

3.2. Pot fi membri ai cercurilor „Cultul Eroilor” toți elevii din unitatea școlară, care obțin rezultate bune la învățătură și au un comportament civilizat.3.3. Calitatea de membru al cercurilor „Cultul Eroilor” se obține prin semnarea unei adeziuni, care se aprobă în mod individual de către conducerea cercului respectiv. Modelul adeziunii se află în Anexa 2 la prezentul Regulament.3.4. Cercul „Cultul Eroilor” este condus de către un comitet de conducere constituit din președintele de onoare, președinte și câte 1-2 reprezentanți ai elevilor din unitatea de învățământ.3.5. Președintele și vicepreședintele sunt cadre didactice, care acceptă acestă funcție, urmând să fie nominalizați de conducerea unității școlare, de comun acord cu președintele filialei județene „Cultul Eroilor”. Directorul unității școlare de învățământ este, de drept, președintele de onoare al Cercului „Cultul Eroilor”.3.6. Cercul „Cultul Eroilor” poartă numele unității de învățământ în care funcționează.3.7. Cercul „Cultul Eroilor” organizează ședințe semestriale sau ori de câte ori este necesar. Prima ședință se planifică la începutul anului școlar, ședință în care se supune aprobării Planul anual al Cercului „Cultul Eroilor” din școală.3.8. La sfârșitul fiecărui an școlar, va avea loc Adunarea generală anuală a Cercului „Cultul Eroilor” , care va dezbate Raportul de activitate și care va alege reprezentanții elevilor în Comitetul de Conducere. Cu această ocazie, se pot oferi diplome membrilor Cercului care s-au evidențiat în îndeplinirea sarcinilor din Planul anual școlar încheiat.

Articolul 44.1.Drepturile membrilor cercurilor „Cultul Eroilor”

4.1.1. Să își exprime opinia în cadrul ședințelor și adunărilor generale ale Cercului „Cultul Eroilor”, în revista „România Eroică”, în mass-media, în presa centrală și locală.4.1.2. Să aleagă și să fie aleși în Comitetul de Conducere al Centrului „Cultul Eroilor”.

4.1.3. Să fie informați cu privire la Planul anual județean, întocmit de Consiliul Director al Asociației Naționale „Cultul Eroilor”.4.1.4. Să fie consultați în legătură cu toate problemele legate de activitatea desfășurată de Cercul „Cultul Eroilor”.

4.2. Obligațiile membrilor Cercurilor „Cultul Eroilor”4.2.1. Să cunoască prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare al Cercurilor „Cultul Eroilor”4.2.2. Să participe la activitățile organizate pentru sărbătorirea Zilei Eroilor și a altor sărbători naționale, precum și la comemorarea evenimentelor istorice.4.2.3. Să ia parte la acțiunile de îngrijire a mormintelor și monumentelor comemorative, care se află în localitatea în care funcționează unitatea de învățământ, sau în apropierea acesteia.

4.2.4. Să participe la ședințele semestriale și la Adunarea Generală anuală.4.2.5. Să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității Cercului „Cultul Eroilor”.

Articolul 5Relaţiile cercurilor „Cultul Eroilor” cu alte instituţii5.1. Cercul „Cultul Eroilor” este reprezentat în relațiile cu alte instituții, cu autoritățile locale și Consiliul Director Județean din structura Asociației Naționale „Cultul Eroilor” de către președintele sau vice președintele Cercului „Cultul Eroilor”.5.2. Cercurile „Cultul Eroilor” vor fi informate despre toate activitățile desfășurate de către Prefectura județului/ Municipiul București, Primăria, Inspectoratul școlar județean/al Municipiului București și alte instituții reprezentative.

Articolul 6Diverse

Perzentul Regulament va fi trimis in rețea de către M.E.C.T.C.S., iar la filialele județene „Cultul Eroilor” de către Biroul Executiv al A.N.C.E.

MOTO: „Statuile, monumentele și locașurile de odihnă ale eroilor și martirilor neamului sunt pentru trupul țării ca și icoanele în casele noastre.”

N. Iorga

ÎNDRUMAR DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

A CERCURILOR „CULTUL EROILOR”

1. Cercul „Cultul Eroilor” este un organism obștesc, democratic, apolitic, constituit pe baza liberei adeziuni care se adresează tuturor tinerilor din România, dornici să contribuie la opera de cinstire și îngrijire a tuturor operelor comemorative de război și a cimitirelor de onoare, ridicate în memoria eroilor și martirilor, care s-au jertfit de-a lungul istoriei pentru împlinirea idealurilor sacre de libertate, unitate și suveranitate a poporului nostru. Face parte din Asociația Națională „Cultul Eroilor”, care este patronată de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române și Ministerul Apărării Naționale, fiind continuatoarea nobilelor tradiții ale Societății

„Cultul Eroilor”, desființată prin Decretul 48 din 29 mai 1948 de regimul comunist.

2. Cercul „Cultul Eroilor” își desfășoară activitatea sub îndrumarea Biroului executiv al Comitetului Județean, municipal, orățenesc sau comunal al Asociației Naționale „Cultul Eroilor” (biroul Executiv al Sectoarelor din Municipiul București).

3. Scopurile cercurilor „Cultul Eroilor” sunt: Scopurile cercurilor „Cultul Eroilor” sunt:

- sprijinirea filialei „Cultul Eroilor” din care face parte, la identificarea și îngrijirea monumentelor și

cimitirelor de onoare ale eroilor și martirilor neamului care s-au jertfit în luptă pentru Țară, Neam și Credință fără deosebire de religie sau origine etnică;- cultivarea dragostei și atașamentului față de Patrie și idealurile sacre ale poporului român, a respectului față de imnul de stat și drapelul României și a sentimentelor de recunoștință față de faptele eroice săvârșite de înaintași pentru apărarea gliei strămoșești, a ființei noastre naționale;

- participarea la organizarea, popularizarea și desfășurarea activităților prilejuite de aniversarea „Zilei Eroilor”, a evenimentelor istorice naționale și de omagiere a marilor personalități din trecutul istoric al poporului român, ca momente de reflecție, reculegere și reconciliere.- participarea la realizarea unei imagini corecte a acțiunilor Asociației Naționale „Cultul Eroilor” în fața societății civile, prin activitățile pe care le organizează și prin mijloacele mass-media.

4. Sunt considerate opere comemorative de război și cimitirele de onoare: mausoleele, monumentele, statuile, busturile, obeliscurile, plăcile comemorative, troițele, crucile precum și edificiile și construcțiile ridicate în memoria celor care au căzut pe câmpul de luptă pentru apărarea țării. Același statut îl au cimitirele de onoare ale eroilor și parcelele militare aflate în cimitirele comune din zonele unde au avut loc lupte, ori se găsesc oseminte sau urne cu cenușă ale persoanelor civile sau militare, cetățeni români fără deosebire de naționalitate, sex sau religie, care și-au sacrificat viața pentru țară. În rândul operelor comemorative de război au fost asimilate cimitirele și monumentele izolate ce aparțin militarilor străini care au făcut parte din fostele state beligerante, situate pe teritoriul României, dar numai în condițiile de reciprocitate stabilite de organele abilitate de statele respective.

5. Organizarea și funcționarea cercului „Cultul Eroilor”Cercul „Cultul Eroilor” face parte din filiala județeană (municipală, orășenească, comunală) a Asociației Naționale „Cultul Eroilor”, din zona respectivă și își desfășoară activitatea pe baza propriului plan de activitate întocmit la începutul fiecărui an calendaristic, de către Biroul cercului,

ținând cont de obiectivele filialei A.N.C.E. din fiecare parte și de activitățile proprii specifice; Acesta va fi condus de către un Birou format în principiu din : președinte, un vicepreședinte și 3-5 membri, fiecare având responsabilități concrete pentru realizarea scopurilor prevăzute la articolul 3 din prezentul document. Președintele Cercului (care este președintele Biroului) va fi un profesor (de dorit profesor de istorie sau de religie), celelalte funcții fiind deținute de elevi; Ședințele de lucru se vor ține lunar sau ori de câte ori este nevoie, conform planului de activitate, stabilindu-se obiective concrete pentru perioada următoare fiecărui membru al Biroului, cât și pentru ceilalți membri ai cercului. Alegerea Biroului de conducere se va face anual prin vot democratic, deschis, asigurându-se 50% plus unu din numărul membrilor prezenți.

6. Drepturile și îndatoririle membrilorA- DDREPTURI

-să aleagă și să fie ales în organul de conducere al cercului și al filialei din care face parte;-să-și exprime liber opiniile făcând propuneri pentru îmbunătățirea activității cercului și a Asociației Naționale „Cultul Eroilor”;-să fie informați la timp, în domeniu, despre rezultatele obținute la nivel local, județean și central;-să publice articole și lucrări privind cinstirea memoriei eroilor în revista „România Eroică”, organul de presă al Asociației sau în orice altă publicație locală sau centrală;-să fie consultați periodic în problemele de îngrijire și amenajare a operelor comemorative și a cimitirelor eroilor aflate în responsabilitatea cercului respectiv; -să participe la toate adunările festive comemorative și acțiunile întreprinse de Asociația Națională „Cultul Eroilor”; -să poarte însemne ale asociației (insignă, ecuson).

B- ÎINDATORIRI

-să cunoască și să respecte prevederile îndrumarului;-să respecte hotărârile luate de organul de conducere al cercului;-să participe activ la realizarea scopurilor cercului și a asociației și să facă propuneri pentru îmbunătățirea activității acestora;

SĂPTĂM Â NA EROILOR NEAMULUI ROM Â NESC. 26 septembrie – 20 octombrie 2011 – Edi ia a XIII-aț

La Târgul Mureș s-au comemorat, prin diverse activități, 67 de ani de la eroicele lupte purtate de trupele române în zona OARBA DE MUREȘ - IERNUT. Activitățile s-au desfășurat sub patronajul Instituției Prefectului județului Mureș și a Garnizoanei militare MUREȘ, aducându-și contribuția: Consiliul Județean Mureș; Asociația Națională Cultul Eroilor „General ȘTEFAN GUȘĂ” – Mureș, Asociația Națională a Veteranilor de Război Mureș, Asociația C.M.R.R. „.AVRAM IANCU” – Mureș, Asociația Culturală „Avram Iancu” și Asociația Refugiaților Români din N-E României din anii 1940-1944.Au fost invitați să participe la aceste activități membri ai Organizaţiilor „CULTUL EROILOR ’’din mai multe județe, din partea județului Galați au participat următorii: col.ing. (rtg.) HULEA VASILE, col. (rtg.) CHIRVASĂ IORDAN, Mr.(rtg.) DULUȚĂ VASILE și Cpt.(r.) MOGOȘ CONSTANTIN.Pe direcţia – OARBA DE MUREȘ - IERNUT au acționat mai multe mari- unități și unități care au avut crâncene încleștări cu inamicul și ca urmare, cele mai mari pierderi. Pe dealul Sângeorzului s-au înfruntat cu dârzenie şi eroism tinerii ostaşi romani cu un inamic ce se retragea în ordine stăpanind cu disperare fiecare movilă de pămant, inamicul era feroce, atacatorii, eroicii atacatori dădeau dovadă de un curaj legendar, forţand prin lupta lor retragerea disperată a inamicului din teritoriul răpit României prin Dictatul de la Viena semnat la 30.08.1940.În cartea „ ZI ȘI NOAPTE ” - memorii de război, a col.(r.) MÂNDRU Costache, se menționează: “ La întoarcerea de pe front povestește generalul în rezervă STĂNCESCU – fost comandant al R. 11 Siret, - am întâlnit la Cercul territorial Covurlui pe tatăl sergentului T.R. POALELUNGI, venit să afle știri despre feciorul lui, căzut în luptă. Povestindu-i tot ce știam, moș Vasile Poalelungi mi-a răspuns într-un târziu: „Așa au luptat toți din neamul nostru în Primul Război Mondial și nu se putea ca Ștefan, feciorul tatei cel mai drag, să mă facă de rușine.”Din statisticile timpului referitoare la pierderile suferite de trupele române, care au luptat în

această zonă, se cifrează la 11.000 de morți. După cum rezultă din cartea menționată mai sus, acțiunile de luptă ofensive au început în ziua de 22 septembrie și s-au desfășurat cu mari pierderi ale D.21 I.şi din această cauză, Corpul 2 Armată a ordonat ca D. 21 I. să fie trecută în rezervă pentru reorganizare și refacere. Relatând acest fapt, Comandantul R. 11 I. arăta într-un document: „ Din cauza reacțiunii puternice a inamicului, care folosea armament automat și greu, unele companii au avut pierderi mari, încă de la început fiind plutoane care la ocuparea direcţiei, abia mai aveau 4 – 7 oameni.” ( din raportul Comandantului R.11.I.) Luptele crâncene au durat în această zonă, prin repetate scoateri și introduceri în luptă, a celor 3 divizii, manevre și deplasări, pînă pe data de 05.10.1944. Lupta acestora a continuat în cooperare, cu alte mari unități românești, pînă la eliberarea teritoriului ocupat de trupele ungurești și germane.

Iată câteva versuri recitate de elevii din clasele primare din şcolile româneşti, în perioada celui de-al doilea război mondial (1941):

Să ne aducem aminteDe toți cei ce au căzutPe altarul sfânt al țăriiFacând din piepturi scut.

Și-n pregătirea jertfeiStrigat-au „ÎNAINTE ”Să ne aducem aminte.

Să ne aducem aminteDe morții noștri buni,Și-n fiecare searăSă facem rugăciuni.

Ei au fost pentru țarăAltarul jerfei sfinteSă ne aducem aminte.

Col.(rtg.) CHIRVASĂ IORDAN

Pe urmele unor eroi gălăţeni din ultimul război mondial

În perioada 26 septembrie- 20 octombrie 2011 s-a desfășurat în județul Mureș „Săptămâna eroilor și martirilor neamului românesc ”, ediția a XII-a. Cu această ocazie s-au celebrat 67 de ani de la eliberarea nordului Ardealului de sub ocupația temporară a regimului hortist ungar.

Această mare acțiune patriotică care ne face cinste nouă, tuturor românilor, a fost organizată şi sprijinită de instituții și asociații ca:

Prefectura județului Mureș; Consiliul județean Mureș Inspectoratul judeţean școlar; Asociația Națională „Cultul Eroilor”–

Mureș Asociațiile Veteranilor de Război; Primăria municipiului Tg. Mureș; Societatea culturală „Avram Iancu”; Asociatia Refugiaților Români din

nord-estul României 1940-1944; Alte asociații mureșene.

La invitația A.N.C.E.- Mureș, din partea A.N.C.E.- Galați a participat la comemorări o delegație formată din 4 ofițeri (în retragere).

Drumul cu trenul până la Târgu Mureș, oraș frumos și monumental, inima românismului și a României, centrul Ardealului, mi-a dat încă o dată ocazia să admir frumusețile peisajelor românești, varietatea formelor de relief şi ospitalitatea populaţiei din podişul transilvan. Am trecut din Moldova, prin defileul râului Mureș, prin câmpia largă a Transilvaniei. Un gând m-a frapat deși distanța care le separă este mare, câmpia și dealurile noastre gălățene sunt asemănătoare cu cele din

județul Mureș. Aceleași lanuri de porumb, fânețe și pășuni, râul Mureș cu meandre line, cu sălcii și arțari la fel cu cele ale Siretului moldovenesc.

Teritoriul românesc este unitar, unitar este poporul român, viața și îndeletnicirile oamenilor sunt aceleași, de la Dunăre la munți, de la câmpie la dealuri și podișuri. De aceea în războaiele trecute, românii au îndurat toți aceleași vitregii, au luptat fără șovăire, ardelenii pentru Moldova, moldovenii pentru Ardeal, bănățenii pentru Muntenia sau Dobrogea și viceversa. Sângele românesc este acelașii pe tot cuprinsul țării noastre România, idealurile și visele sunt asemănătoare în toate provinciile țării noastre.

Locuitorii din Tg. Mureș dau dovadă de un patriotism fierbinte: orașul este curat și modern, cu multe monumente și denumiri pur românești; este un patriotism fără discriminări, monumentele maghiare sunt respectate; în oraș nu se simte tensiune interetnică.

Am participat la comemorările de la OARBA DE MUREȘ, lângă Iernut, în locul unde s-a dat o mare bătălie între armata română și armata germano-hortistă, în septembrie 1944. Monumentul eroilor români este amplasat chiar pe vârful dealului așezat intr-un ocol pe care-l face râul Mureș. Pe platou sunt aliniate sute de cruci, pentru soldaţii care au dat suprema jertfă, apărându-şi ţara. Sunt crucile unor soldați români care au luptat şi au dat superma jertfă în septembrie 1944, lupte care au durat două săptămâni. Dușmanul își alesese o poziție tactică foarte bună: un deal înalt, cu o vizibilitate perfectă în jur; soldații români au atacat pieptiş dealul dar atacul i-a costat scump; armamentul german și poziția strategică a dealului au fost cauza morţii a peste 11

mii de eroi și-au care şi-au dat viața pentru respingerea dușmanului, fără să cedeze teritoriul ardelenesc răpit prin Dictatul de la Viena din 1940.

O parte din membrii A.N.C.E. la monumentul eroilor de la Oarba de Mureş

Ceea ce este impresionant, printre cei care care au luptat la Oarba de Mureș au fost eroi gălățeni din Regimentul 11- Siret (cu baza la Galați) și Regimentul 22- Tecuci.

Așa cum am mai spus, eroii din Moldova au luptat și au murit în Ardeal, deoarece pământul românesc este unul singur, al românilor din toate colțurile țării. Același pământ, acelașii popor, aceleași idealuri și năzuințe.

Ca o extindere, ca o repetare peste timp, un ofițer gălățean, col.ing. Hulea Vasile, s-a angajat să ajute autoritățile din Iernut să repare și să consolideze monumentul de la Oarba de Mureș.

Am participat apoi, a doua zi, la comemorările din Cimitirul Eroilor din Tg. Mureș; și aici patriotismul românilor mureșeni iese în evidență.

Monumentul eroilor este amplasat pe un deal pitoresc, acoperit cu copaci, în parcul central al orașului Tg. Mureș. Cimitirul este impresionant: o construcție arhitectonică în terase; crucile eroilor, simple dar toate uniforme ca dimensiuni, sunt așezate pe rânduri și pe tarase, la fel ca la Oarba de Mureș. Crucile au inscripție simplă cu numele eroului, vârsta și anul morții. Sus, pe monument, este tricolorul românesc.

Monumentul și cimitirul insuflă privitorului sentimente înălțătoare: Slavă Eroilor Neamului Românesc.

Dar, trebuie să reamintesc cititorilor: am fost în Ardeal, în inima României. Nu peste tot este această atmosferă de patriotism și de respect pentru eroi.Sunt localități unde tensiunea interetnică româno- maghiară se observă și se resimte dureros.

Participanţii la comemorarea a 67 de ani de la eliberarea Ardealului la monumentul eroilor neamului din

oraşul Reghin

Am participat la comemorările din orașul Reghin, oraș românesc la 25 km de Tg. Mureș. Un gust amar ne-a lăsat modul de desfășurare a ceremoniei din ziua de 27 septembrie 2011. Ceremoniile au fost planificate să se desfășoare la Crucea Eroilor din parcul central- Reghin. Monumentul se află chiar în fața primăriei. Dar, surpiză: primarul orașului nu a participat la ceremonial, nu a asigurat gardă militară, nu a asigurat prezența oficialităților din primărie.

Ceremonia a fost din această cauză simplă, cu participare redusă. Dar s-a facut. Noi membrii „Cultul Eroilor” am reușit să aplicăm drapelele și am recitat poezii patriotice. S-au facut fotografii. Un grup de cetățeni ne-au susţinut.

După ceremonii, am vizitat Centrul Militar și sediul ASOCIAȚIEI NAȚIONALE „CULTUL EROILOR” – filiala județeană Mureș.

Ne-a impresionat profund patriotismul și preocupările înalte ale câtorva cetățeni mureșeni care duc mai departe spiritul eroic al românilor prin acțiunile pe care le promovează. Munca lor este rodnică în ciuda tensiunilor interetnice care se simt în unele localități din județul Mureș. S-au întocmit 102 cărți de aur, și ca o încununare, s-a întocmit „Cartea Cărților de Aur” a localităților din județul Mureș. În sediul A.N.C.E. – Mureș este organizată o expoziție de cărți și reviste patriotice. Sufletul acțiunilor din județ este dl. col. (r.) IOAN JUDE – autorul „Cărții Cărților de Aur” – Mureș. Un exemplu demn de urmat.

Gânduri: România a avut, și are eroi. Prin jertfa lor s-a apărat și s-a consolidat patria noastră- ROMÂNIA. Să ne străduim, să ducem mai departe idealurile eroilor noștri cărora trebuie să le urăm: SLAVĂ ÎN VECI EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC !

Cpt. (ret.) ing. MOGOȘ Constantin-

A.N.C.E.- fil. jug. Galați

Ac iunile Bg. 36 Infanterie (gălă eni i bț ț ș ârlădeni) i a trupelorș aliate (ruse i sș ârbeşti) pentru apărarea Dobrogei la începutul

Războiului de Întregirea Neamului

După cum se știe, în urma conflictului armat dintre Bulgaria şi Serbia din 1913, la solicitarea Serbiei, Greciei și Muntenegrului, în data de 01.07.1913, armata română a trecut Dunărea pe două poduri de vase și a înaintat grabnic spre Sofia. O parte a armatei a ocupat ținutul de la sud de hotarul Dobrogei, cu orașele Silistra, Turtucaia, Bazargic, Cavarna și Balcic. Ciocniri cu armata bulgară nu s-au produs, și ca urmare , Bulgaria cere pace. Pacea se încheie în data de 28.07/ 10.08.1913. Prin această pace și ca urmare, zona menționată mai sus intră în componența României (cadrilaterul) împărțită în două județe Durostor și Caliacra, care au fost stăpânite de români încă de pe vremea domniei lui Mircea cel Bătrân.

În cartea sa „Gălățenii și bârlădenii în Războiul pentru Întregirea Neamului”, editată la Galați în anul 1924, Col. Georgescu Cristodulo, Comandantul Bg.36 I., lansează și un onorabil moto: „Istoria Omenirii ne învață, că un Popor spre a dobândi dreptul de a trăi, trebuie să aibă însușirea de a ști și a putea face jertfe de vieți omenești pentru binele obștesc; iar istoria Neamului ne dovedește că românii trebuie neapărat socotiți printre cele dintâi popoare ale lumii, care încă din vremuri îndelungate au dobândit acest drept.”

Brigada 36 I. a fost alcătuită din Regimentele 51 și 52 (rezerviști din județele Covurlui și Tutova)

care în 1913 au făcut parte din Bg. 36 I., sub comanda Col. Georgescu Cristadulo, ceea ce a avut importanță pentru coeziunea unității de comandă.

Această brigadă a fost pusă sub comanda Col. Georgescu pe data de 15 august 1916. Comandantul R.51 I. (Covurlueni) era Col. Șerbescu Constantin, iar Rg.52 I.(Tutoveni) era Col.Botez Arghir.

Inițial brigada trebuia să coopereze cu Divizia 6 I. în Transilvania dar situația s-a schimbat şi marea unitate s-a îmbarcat în trenuri. Debarcarea a avut loc în Valea Buzăului. Odiseia deplasării este foarte încurcată și anevoioasă. Dezastrul de la Turtucaia impune Statului Major General, ca Bg.36I. să fie deplasată în Dobrogea, astfel că în seara zilei de 28.08.1916, Statul Major al Bg.36 I. și un batalion să debarce la Medgidia iar celelalte unități să ajungă la Mircea Vodă. După debarcarea la Medgidia, Cdt.Bg. 36 I. primește ordin să se prezinte la Comandantul trupelor ruso-române, un general rus, care era cunoscut de col.Georgescu încă de la Galați cu alt prilej. Imediat ce convorbirea cu generalul rus s-a terminat, un alt ofițer îl invită pe Cdt. Bg. 36 să meargă la statul major. Acolo Cdt.Bg. este întrebat de un general rus daca brigada s-a debarcat din trenuri. După ce face constatarea debarcării, Cdt. Brigăzii raportează superiorilor săi și solicită Comandantului rus ca trupa și caii să se

odihnească. Peste o jumătate de oră, însă, șeful Statului Major face cunoscut Comandantului Brigăzii că situația trupelor ruso-sârbe din Dobrogea este de asa natură încât a doua zi, brigada trebuie să fie la Cobadin, la ora 08:00. Bg. 36 I. se pune în mişcare și după un marș de 38 de km, pe timp de noapte, ajunge la ora 07:00 în Cobadin la locul stabilit. Gălățenii mai bine dispuși încep să cânte și să joace.

În după amiaza zilei de 29.08 brigada intră în alcătuirea Diviziei 5 române, urmând a pleca în zorii zilei următoare. „Marii nostri aliați ” (asa erau botezați), în loc să ne dea ajutor, ne-au obligat să aducem forțele noastre de pe frontul principal din Transilvania. Anterior, rușii se angajaseră să dea în Dobrogea 100.000 de oameni: 3 Divizii de infanterie a 25.000 de oameni fiecare, 90 guri de foc de artilerie și 3 Divizii de cavalerie a 7-8.000 oameni fiecare, ulterior, datele acestea nu s-au confirmat.

În realitate rușii au trimis o singură Divizie luată de pe frontul Galițian cu pierderi, adică avea 4.800- 5.000 oameni. De asemenea mai era o divizie sârbă, de 10.000 de oameni cu 3 baterii luate de la o divizie rusă plus o Divizie de cavalerie cu un efectiv redus. Total forțe trimise de aliat în Dobrogea au fost 17.000 de oameni și 64 de tunuri.

Ca urmare Comandamentul român a fost nevoit să ia trupele române de pe frontul din Transilvania spre a le trimite în Dobrogea. Pe la mijlocul lunii septembrie, rușii au mai trimis o Divizie de Infanterie (cu elemente din rezervă) iar după 15.09 o Brigadă de trăgători siberieni.

Să ne reîntoarcem la Ghiuvelnia unde sosise Bg. 35 I. la data 30.09. În acea nopate a plouat și drumurile din Dobrogea deveniseră anevoioase. Pe la orele 11 sosește Cdt.D.5 Infanterie și comunică ca Brigada să fie gata pentru a pleca la luptă în curând spre Cara Orman, alături de D.19 română, fie spre altă direcție ce se va comunica ulterior. La amiază Cdt. Bg. 36 primește următorul ordin (prin telefon): „Porniți imediat cu Brigada la Calfa- Chioi unde veți găsi pe Comandantul D. IX I. Rusă la dispoziția căruia vă veți pune cu Brigada în vederea executării unei mișcări ofensive dirijată spre Sud - Vest. Vi se atașează un divizion de artilerie căruia i s-au dat ordine de a se deplasa la Ghiuvelnia. Trimiteți pe adjutantul Brigăzii spre a primi ordinele Comandantului Diviziei de Infanterie IX: - Imediat L.Pantalopol a fost expediat la Comandantul D. IX I. Brigada s-a pus în mișcare la orele 13.00 iar pentru executarea misiunii primite, Cdt.Bg. 36, primește

multe informații și cereri de a interveni dar nu se abate de la misiunea primită. La orele 18.00 Brigada a ajuns la Calfa - Chioi. După multe căutări prin sat, l-a găsit pe generalul rus (Cdt.D.IX I. rusă) care a ordonat ca Brigada să se deplaseze pe drumul până la Carali. Această convorbire cu comandantul rus s-a terminat la orele 20.30, trupa servise masa și se odihnea pentru a reîncepe marșul împreună cu o călăuză. În zona pe care o străbătea brigada, în timpul zilei se desfăşuraseră luptele diviziei de cavalerie rusă şi bulgară şi în acestă situaţie comandantul Bg. 36 I. a luat măsurile de siguranţă necesare.

În satul Docuzaci Bg.36 I. ajunge la orele 23 unde Cdt. brigăzii ia legătura personal cu Statul Major al D. de Cavalerie rusă la care se găsea și Col. Carataș atașat din partea armatei române pe lângă Cavaleria rusă.

Din discuțiile cu atașatul român și St.M. rus rezulta că, un batalion din Bg.36 I. să fie în sprijinul Cavaleriei rusești. Brigada însă își continuă drumul spre Carali. Din discuțiile anterioare cu aliații ruși nu s-a putut stabili pe unde ar fi inamicul…Ca urmare s-au luat măsuri serioase de siguranță, drumul era desfundat și pe vechea graniță era fâșia arată îngreunând foarte mult deplasarea.

Intrând în satul Eniqea Haidar au fost găsiți câțiva bulgari ascunși într-un pătul de porumb care au fost luați prizonieri și predați la sosirea în Carali, Cdt.D.IX I. rusă.

La 01.09 orele 21.00, capul coloanei Bg.36 I. ajunge la marginea satului Carali, intrând în legătură cu Statul Major al D. Ruse. Cdt.Bg.36 I. află că la ora 06.00, Cdt.D. ruse sosește la Statul Major iar până atunci ordonă comandanților de regimente ce au de făcut. Aghiotantul său, pe lângă D. rusă află că sunt unele indicii că rușii se retrag spre nord.

În ziua de 01.09 ora 06.00 Cdt. Bg.36 I. se prezintă Cdt. D.IX I. ruse, căruia îi face un scurt bilanț asupra situației, a stării materiale și morale a Brigăzii, la care Cdt.D. ruse răspunde: „ Sunteți puși la dispoziția mea și prin urmare trebuie să-mi executați ordinele , deci ascultați: mă retrag cu grosul forțelor mele la Saragea, în punctul acesta(pe care îl arată cu degetul pe hartă), am 3 regimente …(dă detaliile dispozitivului de luptă), dv . cu Brigada ce o comandați veți avea misiunea să-mi protejați și

să-mi înlesniți retragerea, printr-o viguroasă mișcare ofensivă.”

Abia se termină convorbirea, când se auzi o bubuitură de tun, moment in care rusul se aruncă în automobil și dispare iar vremea începe să se strice. Nu se dă nici un ordin scris (cum era normal) nici o legătură telefonică cu Divizia 5 română și cu D.IX I rusă…Situația brigăzii era îngreunată foarte mult și de faptul că aceasta se regăsea la momentul respectiv într-o vale unde nu se putea duce lupta.

-Va urma-

Primirea botezului de luptă și alte evenimente.

Redactat: Col. (r.) Chirvasă Iordan

Meditație la Ziua Națională a României

A fi român…Cu tristețe remarc, în ultima vreme, mai ales

la generația tânără, o reţinere de a aprecia valorile culturale, istoria și tradițiile româneşti ca nişte banalități, uneori utopii ce nu merită mare atenţie. A spune că ești român a ajuns să fie sinonim cu „a te jena de a fi român”. Nu ne mai place să ne consideram români, nu mai vrem să ne simțim frați unii cu alții şi lăsăm de multe ori loc în sufletul nostru unor emoţii şi sentimente inferioare de dispreţ şi ură sau de reţinere, exagerând valoarea unor fapte reprobabile şi a unor răutăţi periferice, săvârșite de unii conaționali de ai noștri în afara graniţelor ţării.

Fără a încerca o abordare filoteistă, încerc să atrag atenția că nu trebuie să fim diletanți sau farisei. Atunci când vorbim de noi, națiunea română, nu trebuie să exacerbăm ființa noastră naţională în detrimentul altor națiuni, ocrotite și ele de Dumnezeu, dar nici nu trebuie să ne autostigmatizăm continuu. Trebuie să abordăm cu sinceritate și cu speranță viitorul naţiei române alături de celelalte naţiuni.

A fi român înseamnă a fi în concordanţă cu valorile acestui neam, care l-au zămislit și care l-au făcut cunoscut, chiar dacă acum traversăm o criză de identitate provocată adeseori de elementul politicianist.

Părinții și țara în care te naști nu ți le poți alege, pentru că Dumnezeu știe mai bine unde trebuie să fii. Dar nici dacă nu ne plac părinții, nici dacă nu ne place țara, nu avem scuze pentru a nu ne face datoria de fii.

A fi român înseamnă a fi un bun creștin şi loial țării tale. Desigur, ar mai fi virtuți pe care trebuie să le „exersăm ”, ca, de pildă: bun și harnic, ospitalier și plin de omenie, optimist(încrezător),

echilibrat, demn, voios (plin de pace și iubire) etc. aceste valori trebuie să le cultivăm în inima noastră, în familia noastră, în poporul nostru, pretutindeni. Aceasta înseamnă a face parte din poporul tău! Acesta înseamnă a fi român! A încerca, daca nu chiar, a reuși, a-ți iubi și mântui semenii prin sfaturi frumoase izvorâte din dragoste. Avem destule exemple de români buni: aș numi doar pe Sfinții Ștefan cel Mare sau Constantin Brâncoveanu.

Să nu uităm că suntem în „GRĂDINA MAICII DOMNULUI” și trebuie să nu ofilim valorile poporului, ci să contribuim la sporirea binelui în țară. Căci din bine izvorăsc și celelalte lucruri bune pe care credem că nu le mai avem ca neam sau pe care le credem depăşite de civilizaţie.

A fi român înseamnă a fi bun, plin de dragoste și omenie, jertfelnic, fără ură sau dușmanie pe vre-un semen, de oricare naționalitate. Mai cred însă, că a fi român astăzi înseamnă a fi în unitate, în comunitate. Pentru că numai în comunitate reușim să facem lucruri frumoase și bune. Pentru că nu întâmplător, neamul nostru celebrează ca sărbători naționale, cele legate de unire,când poporul nostru s-a adunat impreună, s-a regăsit pe sine și s-a ridicat din somnul ignoranței și al nepăsării(ex.: 1 Decembrie, 24 Ianuarie etc.). Ar trebui să medităm mai mult la rostul nostru pe lume, iar istoria ne învață ce greșeli să nu repetăm. Astăzi este un timp în care putem să scoatem în față valorile și lucrurile bune ale acestui neam, pentru a învăța după modelele bune, iar nu după pseudomodele. E un timp în care avem nevoie, mai mult ca oricând, de comunicare sinceră. E un timp în care avem nevoie de reconciliere cu noi și cu semenii noştri.

E un timp în care trebuie să ne modelăm

spiritul și viața cu lucruri bune! A fi român înseamnă a te purta ca atare. Așa ne îndeamnă și poetul:

„Românește- așa a fost ,Să te-nduri, după putere,Să fii bun cu cel ce-ți cere Milă și adăpost!...” (George Coșbuc, Cântec).

Aș mai completa zicând că pentru mine, a fi român înseamnă a face bine oriunde şi oricând.

Adrian Portase

CURAJUL ŞI EROISMULLUI IOAN VODĂ

Ioan Vodă a fost domn al Moldovei între anii 1572-1574. În cei doi ani de domnie a purtat patru mari şi grele războaie de apărare a gliei strămoşeşti împotriva turcilor. Istoria l-a numit ,,cel Cumplit” pentru că i-a pedepsit pe boieri, dar l-a lăudat şi i-a zis ,,cel Viteaz”,pentru că a încercat să scape ţara de sub stăpânirea sultanului. Cu puţini oşteni,dar curajoşi ca şi el, a obţinut victorii împotriva unor armate turceşti trimise de sultan în Moldova să-l răpună şi să-l alunge de la conducerea ţării. În bătălia de la Jilişte a folosit cu succes tunurile cu care oştenii săi au tras ghiulea după ghiulea şi au facut mare prăpăd în rândurile duşmanilor.

Într-o altă bătălie, de la Roşcani,lângă Targu- Bujor, judeţul Galaţi, nu a mai putut să folosească tunurile din cauza vremii nefavorabile şi a fost înfrânt de turci. Ca să-şi salveze oştenii de la moarte,Ioan Vodă s-a predat în mâinile turcilor, iar oastea a fost lăsată sloboda să se retragă de pe câmpul de luptă. Ioan Voda a fost pedepsit pentru faptele sale antiotomane, fiind legat de mâini şi de picioare de cozile unor cămile,sfârtecându-i-se trupul în bucăţi. Iată de ce istoria îl cinsteşte ca pe unul din cei mai viteji eroi ai poporului nostru.

Elev BOCIAR OCTAVIAN Şcoala Gimnaziala Nr. 28 ,,Mihai

Eminescu”

Poveste în versuride pe muntele Sorica

Zona Carpaţilor de Curbură a constituit punctul de rezistenţă al armatei române în războiul pentru reîntregirea neamului. Au rămas pentru eternitate în memoria neamului nostru numele unor localităţi sau ale unor forme de teren ,precum: Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Şuşiţa ,Soveja, Răzoare, Măgura Odobeşti şi Muntele Sorica, unde , în vara şi toamna anului 1917 mii de soldaţi şi ofiţeri ai armatei române au scris cu sângele lor ,, Pe aici nu se trece”. Trupurile lor neînsufleţite au rămas pe câmp mai multe zile. În buzunarele hainelor s-au găsit diferite obiecte de suflet,fotografii şi bileţele de dor de la cei dragi,poezii. În raniţa unui soldat mort la datorie în toamna anului 1917 pe Muntele Sorica, din zona Carpaţilor de Curbură s-au găsit următoarele versuri:

Nu plânge, Maică Românie! Că am să mor ne-mpărtăşit. Un glonţ pornit spre pieptul tău, Cu pieptul meu eu l-am oprit.

Nu plânge, Maică Românie ! E rândul nostru să luptăm, Şi din pământul ce ne arde, Nici o fărâma să nu dam.

Nu plânge, Maică Românie ! Pentru dreptate noi pierim, Copiii noştri peste veacuri,

Onoare ne vor da, o ştim.

Nu plânge, Maică Românie! Adună tot ce-i bun sub soare,

Ne cheamă şi pe noi la praznic, Când România va fi Mare.

Col.(r) Vasile Lepădatu ONOARE – DEMNITATE

a Pechea există monumente, plăci memoriale, troițe, care au nevoie de atenție pentru a trece

mai departe în timp.Tot aici se găsește și cripta lui Alexandru Moruzi și familia, pașoptist și înflăcărat unionist, economist de marcă a României, ministru 1859- 1862, în guvernul de la Focșani și fost primar al Galațiului, care dă astăzi numele unei vechi piețe din reședința județului nostru.

L

Statornic în fapte, demn pentru viitorime, un fiu al Pechei ce și-a adoptat numele de Pecheanu, a iubit nespus aceste plaiuri de pe malul Suhurluiului, a contribuit la dezvoltarea social-economică, a negoțului cu mărfuri care ajungeau mai ușor în Tg. Pechea.

Prin manifestările culturale, șezătorile literare, alături de Al.Ioan Cuza și ceilalți pașoptiști și unioniști a dezvoltat spiritul și dragostea de neam, țară și credință ortodoxă străbună la cotele cultului

prin modernitate și spiritualitatea tradițiilor poporului român, a locuitorilor acelor vremuri din Tg. Pechea, a determinat și transmis dragostea pentru știința de carte prin grija de localurile școlare, biserici, renovându-le și redându-le măreția pe măsura localității și locuitorilor săi. În spiritul „luceafărului românesc” Mihai Eminescu, redând un rol marcant Tg.Pechea prin înființarea „Centrului Cultural” cu atribute zonale în cadrul plasei Siret cu reședința în Tg. Pechea și a județului Covurlui.

Merită să ne închinăm la cripta cu rămășițele pământești, să punem o floare, o lumânare, să ridicăm un monument în semn de recunoștință și respect pentru faptele sale în această localitate,

Pechea, numită și „Mica Mecă Românească” din câmpia Covurluiului și județul Galați.

Victor Cilincă

Neamul devine etern prin „Cultul Eroilor” NICOLAE IORGA

Românii de pe ambele maluri ale Prutuluisărbătoresc Unirea Basarabiei cu RomâniaÎn perioada 26-28.03.2010 o delegație a

Asociației Naționale „Cultul Eroilor” din România compusă din :

-Col.(rtg.) Constantin Chiper, vicepreședinte Consiliul Director Central;

-Col.(r.) Valentin Severin , membru în Consiliul Director al A.N.C.E., filiala județeană Galați,

-profesor de istorie Nicolae Petrescu-Redi președintele Asociației Pro-Basarabia, Ținutul Herța și Bucovina de Nord, au participat la

activitățile organizate de Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova al cărui președinte este academicianul- poet Nicolae Dabija, Asociația Istoricilor din Republica Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova, Institutul Cultural Român, Ambasada României în Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei și alte instituții și asociații obștești din Republica Moldova.

În prima zi dl. Col.(rtg.) Constantin Chiper a făcut o expunere prilejuită de aniversarea a 92 de ani de la Unirea Basarabiei cu România la Liceul „Costache Negruzzi” din orașul Chișinău. Cu această ocazie le-a dăruit trei reviste „România Eroică”. Col.(r.) Valentin Severin a donat 500 de cărți de literatură beletristică în limba română a clasicilor noștri și din literatura universală, ziare și colecții de reviste românești, iar dl. profesor Nicolae Petrescu-Redi a dăruit ultima sa creație de madrigaluri și epigrame „Mușcă îngerul din măr”.

Dăruirea celor 500 volume de cărţi Liceului „Costache Negruzzi”

A doua zi, 27.03.2010, delegația noastră, a participat alături de numeroase pesonalități publice din Basarabia, între orele 09.00 – 11.00 la slujba religioasă dedicată înaintașilor care au înfăptuit Unirea de la 27 martie 1918, susținută de un sobor de preoți condus de Î.P.S Petru – mitropolitul B.O. din Basarabia.

După slujba religioasă, între orele 11.00 – 12.30 la Uniunea Scriitorilor s-a organizat o masă rotundă de către Asociația Istoricilor din Republica Moldova cu tema „Hotărârile istorice ale Sfatului Țării și integrarea Basarabiei în sistemul interbelic de valori europene” unde au participat și au prezentat alocuțiuni personalități de marcă precum:

-Mihai Ghimpu – președintele interimar al Republicii Moldova;

-profesorul Ion Negrei viceprim-ministru al Republicii Moldova;

-Roberta Anastase – președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României;

-academicianul Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;

-academicianul Alexandru Moșanu, profesorul de istorie Ion Agrigoroaie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, profesorii doctori Gheorghe Cojocaru, Gheorghe Negru, Alexandru Burlacu și Gheorghe Palade de la Universitatea din Chișinău, alți profesori și specialiști în istorie din Republica Moldova și România.

Moderatorul acțiunii, academicianul, profesor Valeriu Matei a condus cu înalt profesionalism această festivitate de excepție cu o mare încărcătură emoțională și spirit românesc unde angajamentul ferm pentru viitorul apropiat îl constituie pregătirea momentului primirii Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din cuvântul participanților s-a afirmat că România este pricipalul avocat în Consiliul Europei și principalul partener în toate domeniile de activitate pentru primirea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Academicianul-poet Nicolae Dabija felicitând copilul de 6 ani din Tiraspol

Între orele 12.30 – 16:00, în sala teatrului „Ginta Latină” a avut loc un superb spectacol omagial și alocuțiuni cu un înalt sentiment românesc. Moderatoarea Mirela Caramfil, artistă a teatrului „Mihai Eminescu” din Chişinău, a condus cu competență și înalt profesionalism evenimentul cultural. Cuvântul de deschidere l-a avut academicianul- poet Nicolae Dabija, președintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova care a făcut o prezentare amplă și pertinentă a situației din Basarabia. Domnia sa a afirmat că măsurile propuse Parlamentului Moldovei s-au dovedit a fi realiste și fiabile, unele fiind aplicabile și în momentul de față. Cu aplauze furtunoase a fost răsplătită afirmația potrivit căreia pe data de 15.03.2010, au fost scoși ultimii metri de sârmă ghimpată de la granița dintre România și

Basarabia (măsură propusă de Forul Democratic al Românilor). A mai arătat, domnia sa că cei mai frumoși și fructuoși ani ai Basarabiei au fost cei 22 de ani din perioada interbelică. Anul 1940 a fost un an catastrofal pentru România Mare. În istoria Basarabiei, s-ar fi putut fructifica acea „rază de lumină” din anul 1991, când aşteptam, cu sufletul la gură momentul magic, unirea cu ţara mamă.

În încheiere, domnul academician-poet Nicolae Dabija, a afirmat că este optimist, iar visul milioanelor de basarabeni se va împlini în anul 2012. În acest sens se va constitui Comisia Băsescu – Ghimpu pentru lichidarea prevederilor pactului „Ribbentrop- Molotov”.

Profesorul Ion Negrei, istoric și viceprim-ministru în guvernul prezidat de Vlad Filat, a prezentat cu mult curaj o amplă cuvântare bine documentată, ancorată în realităţile trecute, în cei 106 ani destăpânire rusească a acestor străvechi meleaguri românești, care și-au pus amprenta asupra opulației.

Nu a lipsit nici atașatul cultural al României la Chișinău, P.Lițiu, care, cu emoție și modestie a adus un omagiu „buneilor ” și „străbuneilor” ce au înfăptuit Unirea cu Patria Mamă în anul 1918.

A urmat un adevărat maraton de talente autentice cu virtuoşi artiști de diferite vârste, care au interpretat emoționante cântece patriotice și recitaluri poetice intercalate cu scenete dramatice și comice din activitățile comuniștilor care, timp de 40 de ani au distrus mulți intelectuali și sitemul de învățământ din Basarabia.

Au urcat pe scenă: elevii Liceului „Vasile Alexandri” din Chișinău cu micro spectacolul „Dispariția sârmei ghimpate de pe Prut”(15 martie 2010), o suită de cântece patriotice interpretate de elevii Școlii din Criuleni, monologul artistului Vasile Butnaru cu „Eminescu și Basarabia”, un spectacol al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, condus de directorul său profesorul Ion Iovcev, un copil de 6 ani care a recitat poezia „Mama” , iar o elevă din clasa a XI-a din același Liceu a interpretat „Doina” lui Eminescu.

În continuare, academicianul Ion Ungureanu a prezentat o alocuțiune foarte documentată și educativă: „Limba română este liantul populației din România și Basarabia, iar Ștefan cel Mare și Sfânt – temelia românismului.”

Au evoluat ansamblul etnofolcloric „Edera” și ansamblul „Catarsis” cu cântecele „Bucurați-vă prieteni”, „Mi-e dor” și „Limba noastră”.

Corul din Inești dirijat de preotul localității a impresionat până la lacrimi asistența. A urmat familia Cazangiu din Bălți, care și-a exprimat sentimentele de unire prin poezie și cântec.

Grupul celor 4 fete din Bucovina, condus de Ion Păulencu a „vrăjit” spectatorii.

Au fost invitați pe scenă col.(rtg.) Constantin Chiper, vicepreședinte al A.N.C.E. din România și preşedintele A.N.C.E. filiala judeţeană Prahova, profesorul Nicolae Petrescu-Redi preşedinteleAsociaţiei Pro-Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, reprezentanţii filialelor acestei asociaţii din Iaşi şi Oneşti

În încheiere s-a prezentat montajul literar „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” urmat de Hora Unirii la care au participat toţi cei prezenți.

Col. (r.) Valentin SEVERIN

„Masacrul de la Bartolomeu – Braşov”96 de ani de la un incident tragic:

Cuvânt introductiv La 1 aprilie 1880 ia fiinţă Regimentul 24 Dorobanţi „Tecuci” (Decretul 1163/05.04.1880) care, unificându-se la 15.07.1891 cu Regimentul 6 Linie Tecuci (Decretul 2329/11.07.1891), formează Regimentul VI Infanterie Tecuci nr. 24. Militarii acestui regiment vor da dovadă de un eroism nepieritor şi se vor acoperi de glorie în luptele ce le vor duce în cele două războaie mondiale care au urmat. „Tranşeea morţii” Intrarea României în primul război mondial de partea Antantei s-a materializat prin pătrunderea trupelor Armatei 2 în Transilvania şi ocuparea Braşovului la 30 august 1916. Din motive strategice, după doar o lună ofensiva se opreşte şi începe retragerea. Înaintarea trupelor germano-austro-ungare, comandate de generalul Erich von Falkenhayn, provoacă lupte grele în zona Bartolomeu-Braşov, marcate de un incident tragic soldat cu un mare număr de morţi din partea română.

După două zile de lupte grele în care trupele române, printre care şi vajnicii ostaşi ai Regimentului 24 Infanterie Tecuci, îşi consumase întreaga muniţie, o manevră greşită de retragere a lăsat descoperite flancul stâng şi spatele liniei de trăgători români, permiţând inamicului la adăpostul întunericului nopţii, instalarea a două mitraliere în flanc şi furişarea soldaţilor germani cu grenade de mână în spatele românilor.

În zorii zilei de 10 octombrie 1916 trupele române s-au pomenit în bătaia focului ucigător al trupelor inamice. Mulţi soldaţi au căzut din primele momente. Cei ce au încercat să se retragă spre oraş au căzut victime grenadierilor germani. Din cei circa

250 de soldaţi aflaţi pe aliniamentul căii ferate nu a scăpat nici unul cu viaţă, toţi fiind ucişi în mod barbar, fără putinţa de a replica cu vre-un glonţ. Cartuşele se terminaseră de mult… In memoriam La 4 ani de la teribilul masacru, prin grija Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, înfiinţată la 12 septembrie 1919, s-a organizat pe o lungime de 250 metri cimitirul în care odihneau trupurile a 455 eroi, deasupra mormintelor înălţându-se monumentul masiv, aidoma unei urne închise şi vegheate de un vultur cioplit din piatră, simbolul gloriei eterne. Pe monument se pot citi cuvintele Reginei Maria: „Nu vărsaţi lacrimi pe mormintele eroilor, ci mai curând slăviţi-i în cântece, aşa ca faima numelui lor să rămână un ecou prin legenda veacurilor”. În februarie 1971, consecinţă a declanşării „epocii de aur”, cimitirul este dezafectat, osemintele eroilor sunt reamplasate în curtea unei biserici braşovene, iar monumentul, văduvit de o bună parte din elementele ansamblului memorialistic iniţial, rămâne singur, prea discret, atât în peisajul urbanistic, cât şi în evidenţa monumentelor comemorative. Cu gândul la eroii tecuceni care s-au jertfit pentru acea palmă de pământ românesc, să le omagiem memoria astăzi şi întotdeauna.(informatii din lucrarile prof. Constantin Kiritescu si istoricului Bogdan Popovici)

Lt.col.(r) ing. Brahnea Adrian, preşedinte al subfilialei Tecuci a A.N.C.E.

Troiţele, monumentele, cărţile

de aur – semne de adâncă aducere

amintee când eram copil preșcolar în satul meu- Negrea, treceam deseori pe la colțul gardului

bisericii, într-o intersecție de drumuri. Mama îmi zicea: „ Uite aici sunt crucile eroilor care au murit în război!”. Eu rămâneam profund impresionat și mă

uitam curios și mirat la o cruce cu acoperiș în formă de V întors, scrijelită și înegrită de ploi; în jurul ei

P

mai erau vreo 3- 4 cruci de piatră și de lemn. Era un loc modest, plin de iarbă, dar care degaja totuși o

atmosferă de mister și de reculegere.Prin anii ‘70 preotul Tabac, a reușit să mute

crucile în fața bisericii unde a construit și un mic monument din piatră, cu câteva fotografii ceramice și cu inscripția eroilor din satul Negrea. Acum , acest monument modest se află la intrarea în biserică.

Cu ocazia serviciului, am avut prilejul să trec prin multe sate și comune ale județului Galați. Toate satele au monumente ale eroilor neamului românesc : unele mai impunătoare, mari, altele au monumente mici și modeste, multe din ele înnegrite de trecerea vremii. Dar, toate, absolut toate monumentele, sunt așezate de oameni în mijlocul naturii bogate, sunt înconjurate de pomi, de umbra răcoroasă, de flori și de multă verdeață și liniște adâncă. Și oricât ar fi de modeste, șterse sau înnegrite de ploi, monumentele eroilor noștri ne impresionează, și ne creaza un sentiment de respect și regrete.

Chiar în orașul Galați avem asemenea monumente ale eroilor care par uitate, dar invit cititorii să viziteze două bijuterii istorice: monumentul din curtea Bisericii „Trei Ierarhi” – în Mazepa și monumentul eroilor din Corpul 14 Armată de la 1877 – în curtea Școlii Generale nr.2 – Țiglina.

În afară de monumemtele care glăsuiesc în piatră despre eroii neamului românesc, ne trezesc vii emoții și înalte sentimente cărțile de aur ale localităților, sate și comune, din județul Galați.

Am avut onoarea să mă ocup personal de întocmirea Cărții de Aur a comunei „Lascăr Catargiu” – astăzi comuna Schela.

Monumentul eroilor din comuna Schela

Cu mare încântare și emoție puternică, am studiat arhiva primăriei, veche din anul 1908. Am constatat un aspect care m-a uimit: în ciuda defăimării și ponegririi fostelor regimuri burgheze, capitaliste, de dinainte de vremea regimului comunist la putere în România, am remarcat corectitudinea și conștiinciozitatea vechilor notari sau primari care au completat registrele de stare civilă. M-a impresionat „Registrul pentru morți” , pentru că aici am găsit lista eroilor din Negrea și Schela. Prin scrieri lapidare, dar precise, cu scris de mână, cu tușul sau cerneala vremurilor de demult, funcționarul primăriei a întocmit Procesul Verbal care consemna numele soldatului- erou, data morții și împrejurările în care și-a dat viața. Din exemplele care urmează de vede că simplii țărani din satul meu natal și din comuna Schela au murit departe de casa lor: unul pe muntele Mălâia, pentru eliberarea Transilvaniei, altul în Dobrogea, alții la Mărășești, unii în Ungaria, Austria sau Cehoslovacia, în lupte sau prizonierat.

1. Negru Constantin – 19.XI.1917 – P.V. 57/1917 – mort în luptă pe muntele Mălâia, 23 ani

2. Sterian E. Damian – 23.IX.1916 – P.V. 32/1916 – mort în luptă pe dealul Caraiuc, satul Muratău, 36 ani

3. Toma Iancu – 6.IX.1916 – P.V. – mort în luptă, satul Cocargea, jud. Constanța, 23 ani

4. Lupu Stoica– 13.VII.1917 – P.V. ucis de mitralieră în lupta de la Rachiosu Mare, 29 ani

5. Spanache Dumitru – 6.X.1916 – P.V. 31/1919 – mort în luptă la Topraisar, jud. Constanța, 31 ani

6. Budeanu Neculae – 21.IV.1917 – P.V. 10/1921 – prizonier, mort de TBC Zvornic-Prijedor, Cehoslovacia

7. Mihalcea Sandu – 15.VII.1941 – P.V. 4/1942 – mort în luptele de la Țiganca, jud.Cahul, 37 ani

8. Gavrilă Alexandru – 12.X.1944 – P.V. 7/1945 – mort în spitalul de campanie, Miskolc, Ungaria, 25 ani

9. Nicolae Costin – 21.III.1945 – P.V. 23/1946 – caporal, ucis în luptele din satul Velca Lena, Cehoslovacia.

Câțiva eroi din neamul românesc. Morți pentru Patria Română, departe de casă, departe de patrie. Eroilor români, concetățeni ai noștri care au trăit și au murit în alte timpuri pentru ca noi cei de azi să fim liberi, să le cântăm „Imnul Eroilor” scris de Iuliu Roșca Dormidont:

„Presărați pe-a lor morminte Ale laurilor foi,

Spre a fi mai dulce somnul Fericiților eroi

Ridicați pe piramida Nemuririi faima lor, Scriți în cărțile de aur Cântecul nemuritor…”

Căpitan (rtg.) ing. Mogoș Constantin

A.N.C.E. – filiala Galați

Activități cu înaltă simțire româneascăÎn contextul sărbătoririi Zilei Armatei

României, din inițiativa Oficiului Național pentru „Cultul Eroilor”, în colaborare cu Consiliul Raional Cantemir și Parohia Ortodoxă Română „Toți Sfinții Români ” din Cania (paroh Vasile Burduja), s-au realizat două opere comemorative : Troița de pe dealul Epureni și Cimitirul Eroilor din Cania.Troița Eroilor a fost realizată din fondurile ofițerilor Regimentului 12 Infanterie „Cantemir” din Bârlad, în amintirea militarilor din unitate, căzuți în aceste locuri în luna iulie 1941. Zidită pe un soclu de beton, a fost realizată din fier, cu frumoase ornamente, iar acoperișul a fost placat cu aramă.Inaugurarea și sfințirea s-au facut la data de 11 iulie 1943, evenimentul fiind prezidat de către Generalul de Corp de Armată Nicolae Dăscălescu, Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” care, în anul 1941 comanda Divizia 21 Infanterie Galați și a luptat pentru eliberarea acestei zone.

Troiţa Eroilor de pe dealul Epureni

Parcela de Onoare Românească din localitatea Cania, a fost amenajată în cadrul cimitirului civil din localitate. Cuprindea cinci gropi comune, din care una de mari dimensiuni (apoape 25 m.), cu 904 eroi și alte patru mai mici în care erau înhumați 12 ofițeri (câte 3-4 într-un mormânt).

Parcela de Onoare din localitatea Cania

Din cei 916 militari înhumați, doar 114 au fost identificați. Ei au făcut parte din Regimentele

1/2 și 6

Vânători (Infanterie), subordonate Diviziei 1 Gardă București, 12 Infanterie „Cantemir” din Bârlad, subordonat Diviziei 21 Infanterie Galați și 30 Artilerie Chișinău, mutat la Galați în luna iulie 1940, după răpirea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, în baza Notelor Ultimative din 26 și 28 iunie 1940.

În anii de după război, parcela și troița s-au deteriorat treptat, menținându-se în cimitir câteva cruci, iar de pe Dealul Epureni a dispărut în întregime, cu excepția soclului.

Începând cu anul 1991, în contextul obținerii independenței de stat a Republicii Moldova, comunitatea românească locală a acționat constant pentru respectarea memoriei ostașilor români morți în aceste locuri. Datorită acestei deschideri, s-a ridicat, în cimitirul Cania o troiță din lemn, donată de către Grigore Caraza, cetățean american de origine română (născut la Piatra Neamț) care a fost sfințită la data de 5 iunie 2008.

Sâmbătă, 24 octombrie 2009, în Republica Moldova, în prezența reprezentanților Administrației Centrale din România și Republica Moldova, a statelor majore ale celor două armate, a membrilor ambasadei române din Chișinău (consilierii Petru Bejenaru și colonelul Danicu Tănase), a societății civile și a unui numeros public din cele două țări, s-au sfințit cele două obiective refăcute.Ceremonia a început la ora 12:00 la Troița realizată pe dealul Epureni, de către firma F.P.C. „Revetan” SRL. din Chișinău. Aici au căzut militari din Regimentul 12 Infanterie „Cantemir”, morți în lupte, în frunte cu bravul lor comandant, Colonelul Gheorghe Niculescu, originar din Ploiești, avansat post –mortem la gradul de general de brigadă și decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul ”, ale cărui oseminte au fost reînhumate în Cimitirul „Viișoara” din orașul natal.Au prezentat alocuțiuni : primarul comunei Cania, Constantin Mihelis, directorul liceului „Ion Creangă” din Cania, profesoara Natalia Salciuc, generalul locotenent Ion Oprișor,consilier al președintelui României, care, împreună cu Viaceslav Ioniță deputat din Parlamentul Republicii Moldova au dezvelit troița, pe frontispiciul căreia scrie: „ În memoria vitejilor căzuți în războiul sfânt din 1941”.

Fanfara armatei din Chișinău , a intonat Imnul României și al Republicii Moldova . Un sobor din 20 de preoți din Republica Moldova și România, condus de I.P.S. Petru – Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia a oficiat slujba de pomenire. I.P.S. Petru – Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia în această zi a împlinit 63 de ani (s-a născut la 24 octombrie 1946 în localitatea Țiganca, județul Cahul, în prezent raionul Cantemir).

În continuare s-a prezentat un montaj literar de către elevii liceului „Ion Creangă” din Cania, urmat de alocuțiunile directorului ONCE, dr.Cristian Scarlat, care a evidențiat importanța acestui obiectiv și eforturile depuse pentru realizarea sa, directorul liceului „Dimitrie Cantemir” din orașul Cantemir, profesorul Sebastian Voinu, a evidențiat eroismul ostașilor Regimentului 12 Infanterie Cantemir și a propus un moment de reculegere pentru eroii acestei

unități. Au urmat trei salve de infanterie și depunerea de coroane de flori din partea: președenției României, Parlamentului Republicii Moldova, Ministerului Apărării Republicii Moldova, Ministerului Apărării Naționale din România, conducerii Raionului Cantemir, primăriei comunei Cania, Asociației Pro-Basarabia-Bucovina de Nord și Ținutul Herța(secretariatul general al Asociației Marlan Clenciu- filialele Satu Mare, Onești, Huși, Iași) și TVR Cultural.

De la ora 13:30 s-a desfășurat ceremonia de la Cimitirul Eroilor din Cania, situată în partea superioară (spre deal) a cimitirului civil din Cania.

Ceremonia a început cu intonarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova, urmată de dezvelirea troiței de către generalul Ion Costaș, din partea Ministerului Apărării din Republica Moldova și dr. Cristian Scarlat, directorul ONCE. Soborul de preoți, condus de mitropolitul Petru au susuținut ceremonia religioasă, urmând momentul de reculegere, salvele de infanterie și depunerea de coroane de flori.

Au urmat alocuțiunile domnilor: Vasile Marinuță reprezentantul Ministerului Apărării al Republicii Moldova , deputat Viaceslav Ioniță reprezentantul Parlamentului Republicii Moldova, consilierul Radu Cozma, general locotenent Ion Oprișor din partea Președenției României.

Domnul director al ONCE dr. Constantin Scarlat a înmânat medalii și diplome de recunoștință unor instituții și persoane fizice care s-au distins în realizarea lucrărilor la aceste obiective.

În continuare s-au prezentat emoționante programe artistice de către elevii: liceului „Ion Creangă” conduși de către d-na director Natalia Salciuc, școlii gimnaziale din Toceni, conduși de profesoara Ana Topală, școlii gimnaziale din Cania conduși de profesorul Victor Topală și învățătoarea Lilia Nucă. În incheiere au prezentat alocuțiuni: Andrei Malasevschi, președintele Consiliului Raional Cantemir și I.P.S. Petru – Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Basarabia și ierarh al Plaiurilor.

Delegația ONCE la aceste ceremonialuri a fost formată din dr.Cristian

Scarlat, directorul ONCE, Gheorghe Ştefan, director adjunct, Laura Tiron, Cristina Giugăi și Alexandru Dobrică.

Delegația Asociației Naționale „Cultul Eroilor ” a fost formtă din col.(r) Constantin Chiper, col.(r) Puiu Cujbă, col.(r) Valentin Severin, col.(r) Nicolae Moise, preotul Nicolae Ilie, educatoarea Ancuța Ilie și maistrul constructor Doru Miron.

Col.(r.) Valentin Severin

CERCUL „CULTUL EROILOR ”de la şcoala gimnazială Nr. 28„Mihai Eminescu” din Galaţi

Învățământului românesc, aflat într-un proces de reformare, îi revine un rol esențial în educarea tinerei generații. Școala apelează la sprijinul tuturor factorilor educaționali în vederea desfășurării de activități extracurriculare atractive în timpul liber al elevilor, scopul fiind cunoașterea valorilor morale locale și naționale, precum și educația patriotică a acestora.Iată de ce în urmă cu 10 ani, în primăvara anului 2000, am considerat că parteneriatul cu Asociația Națională „Cultul Eroilor ” – filiala Galați va contribui la continuarea tradiției interbelice în educația patriotică a elevilor, prin cultivarea dragostei și atașamentului față de patrie, a respectului față de imnul de stat si drapelul României și a sentimentului de recunoaștere față de faptele eroice săvârșite de înaintași pentru apărarea gliei strămoșești.

Experiența celor 10 ani de existență a Cercului „Cultul Eroilor ” la Școala Gimnazială Nr.28 „Mihai Eminescu” Galați, demonstrează impactul deosebit al activităților organizate în

colaborare cu A.N.C.E. asupra elevilor și părinților. Printre acțiunile întreprinse s-au evidențiat: îngrijirea mmonumentului eroilor din curtea Bisericii „Trei Ierarhi” în apropierea școlii, depunerea de coroane de flori, activități artistice pe scena „Sălii Oglinzilor ” din incinta Cercului Militar Galați, cu participarea domnului maior (r.) Iordache Iacob, aducerea expoziției monumentelor gălățene în școală.

Membrii Cercului „Cultul Eroilor ” s-au implicat în organizarea, popularizarea și desfășurarea manifestărilor prilejuite de aniversarea Zilei Eroilor, Zilei Armatei, Zilei de 9 mai și 11 noiembrie, în colaborare cu Fundația IKON.

Un mare efect educativ a avut excursia organizată în anul 2004 „Pe urmele lui Ștefan cel

Mare și Sfânt”, ca și întâmpinarea în orașul nostru a steagului marelui domnitor.

Ce poate fi mai emoționant pentru un copil de 10-15 ani, decât prezența în apropierea unor membri ai Ambasadei Franței la Careul Militar Francez , a domnului colonel (r.) Petre Stoica, președintele A.N.C.E. , a domnului senator Nichita, a unor membri a Consiliului Municipal și Județean Galați, a unor cadre militare active și în rezervă!

Acestea sunt momentele care vor rămâne în amintirea copiilor toată viața.

Cercul „Cultul Eroilor ” de la Școala Gimnazială Nr.28 „Mihai Eminescu”

La fel va rămâne vie în memoria lor vizitarea tehnicii militare expuse în fața Casei de Cultură a Sindicatelor în anul 2009, cu ocazia aniversării Zilei Armatei, unde, unora dintre elevi li s-a luat interviu de către reporteri de la diferite ziare și televiziuni.

Pentru perioada prin care trece învățământul românesc, îmbinarea predării istoriei cu activități extracurriculare organizate în cadrul Cercurilor „Cultul Eroilor” , constituie o modalitate eficientă de atragere a elevilor spre cunoașterea trecutului nostru istoric.

Prof. Ion DiaconeasaMembru în Consiliul Director A.N.C.E.

Filiala Galaţi

CULTUL PENTRU EROI

Încă din antichitate se vorbea despre eroi ca despre nişte zei, datorită calităţilor excepţionale de care dispuneau, dar mai ales al spiritului lor de sacrificiu. Eroul este acea personalitate deosebită, care prin acţiunile sale individuale devine o pildă pentru marile comunităţi de oameni. Curajul, mândria naţională, spiritul său de sacrificiu înflăcărează imaginaţia şi sufletele celor care îl susţin şi aceste calităţi se transmit ca o flacăra vie în jurul său.

Spiritul său de a-şi jertfi viaţa pe altarul patriei, curajul şi seriozitatea sa, devin molipsitoare şi mobilizatoare, iar el se transformă în memoria poporului ca un om cu puteri supranaturale şi nemuritor. Unii se arată fascinaţi de reuşitele intelectuale ,de performanţele la invăţătură, alţii înclină să aprecieze mai ales performanţele caracterului. Eroii nu se formează în şcoli speciale pentru ei, ci prin faptele de curaj, prin înfruntarea pericolelor şi sfidarea morţii. Eroismul a fost prezent în viaţa oamenilor încă de la începutul conştienizării ezistenţei lor sociale.

Putem să spunem că sufletul întregii istorii a lumii este istoria acestor mari oameni, a acestor EROI ai popoarelor. Eroii rămân nemuritori, nemurirea lor constă în veşnicia din memoria şi recunoştinţa popoarelor pentru care au dat suprema jertfă.

EROII de Dumitru Nicoară

Nu mor eroii niciodată, Uitarea nu-i îngroapă-n glii, Cinstiţi de-a gloriei răsplată , Eroii sunt de-a pururi vii.

Când tricoloru-mbracă zarea, Sub luminişuri liber steag, Ce limpede le-aud suflarea, Pe-al ţării dezrobit meleag.

Lumina-n suflet revărsată, Îi poartă-n cânt spre veşnicii, Nu mor eroii niciodată, Eroii sunt de-a pururi vii.

Col. (rtg.) Vasile LEPĂDATU

ANUNT Evocări ale luptelor din războiul de

independenţă din 1877- 1878 vor fi publicate în numerele următoare ale revistei noastre. Rugăm ofiţerii de rezervă şi retragere caredeţin documente, povestiri ale întâmplărilor din acele vremuri grele pentru poporul român să devină colaboratorii revistei noastre, pentru a fi publicate.

Colegiul de redacţie.

A P E L

Pentru completarea şi îmbunătăţirea primei ediţii a Monografiei operelor comemorative de război, facem apel la toţi ofiţerii activi sau în rezervă şi retragere să trimită materiale documentare pe adresa redacţiei revistei „Galaţiul Eroic ” pentru a fi valorificate de autorii monografiei, în numerele viitoare ale revistei şi pentru completarea conţinutului

ediţiei a doua a „Monografiei operelor comemorative de război din judeţul Galaţi ”.

Adresa redactiei, Strada Eroilor, Nr. 40, Galați, Cercul Militar Galați e-mail: galatiuleroic@gmail.com tel. 0236 480 123

ISSN;2067-0753

LA MULŢI ANI, DOMNULE COLONEL !

Pe data de 05. 03.2012, domnul colonel în retragere CHIRVASĂ D.IORDAN a împlinit vârsta de 83 de ani. Cu această ocazie îi urăm multăsănătate, energie, creativitate, bucurii şi un călduros LA MULŢI ANI!

Redacţia „Galaţiul Eroic ”

IN MEMORIAN

Pe data de 10 octombrie a îcetat din viaţă cel ce-a fost

general de brigadă în retragere Toma Munteanu,

un om de o aleasă valoare morală, profesională şi intelectuală.

S-a născut pe 27 martie 1939 în localitatea Flămânzi din Judeţul Botoşani.  A plecat dintre cei vii după o lungă şi grea suferinţă, cu care s-a luptat  mai bine de cinci ani. A pierdut ultima  luptă  din viaţa sa şi s-a stins lăsându -ne cu inimile triste şi cu profunde regrete că am pierdut un om, un conducător inteligent, cu o pregătire superioară ireproşabilă.   În aceste clipe triste şi grele pentru întreaga familie

suntem alături cu toţii de ea,  rugând-o  în mod respectos să primească sincerele noastre condoleanţe şi o asigurăm că imaginea  celui  de  care  ne-am despărţit va fi veşnică în amintirea  camarazilor, colegilor şi a tuturor celor care l-au cunoscut.        Şcoala primară şi gimnaziul le-a făcut în comuna natală, Flămânzi, apoi, în anul 1953 a dat concurs pentru admitere la Liceul Militar ,,Ştefan cel Mare “din Iaşi, de la care, peste un an, a fost mutat la Câmpulung Moldovenesc. După terminarea liceului a urmat cursurile Şcolii Militare de ofiţeri activi ,,Nicolae Bălcescu “ din Sibiu, pe care le-a absolvit-o cu rezultate excepţionale în anul 1959,fiind înaintat la gradul de locotenent.       In anul 1971 s-a prezentat la concursul de admitere la Academia de Inalte Studii Militare, astăzi, Universitatea Naţională pentru Apărare ,,Carol I “, devenind student.       Pasiunea sa pentru armată şi pentru misiunile acesteia l- au făcut să-şi continue activitatea în domeniul militar până cu câteva zile înainte de decesul său.

       In cei aproximativ patruzeci de ani de activitate militară ,şi-a făcut serviciul în 14 garnizoane, îndeplinind diferite funcţii,precum:comandant de pluton, instructor cu pregătirea fizică, comandant de batalion, şef de cercetare, comandant de regiment mecanizat, lector în învăţământul militar superior, comandant al Centrului Militar Judeţean Galaţi.        A fost pensionat în anul 1995, an în care, cunoscându i-se rezultatele excepţionale a fost ales de cetaţenii oraşului Galaţi ,în două legislaturi consilier local.  A fost membru fondator al filialei Asociaţia Naţională ,,Cultul Eroilor” Galaţi pe care a şi condus-o în calitate de preşedinte.        Din anul 2009 este cetăţean de onoare al oraşului Flămânzi.        Generalul Toma Munteanu a fost şi un scriitor talentat, sub semnătura sa apărând cărţile:,, Sinteza memoriilor unui oştean”, ,,Ei au luptat şi murit pentru neam şi ţara lor”, ,,Despre tradiţie şi continuitate în evoluţia militară a judeţului Galaţi”, precum şi volumele de poezii ,,De  dragoste, de dor şi jale”,  “Flămânzi – 100 –“. Generalul de brigadă Munteanu Toma a fost licenţiat în științe militare, medaliat cu numeroase medalii și ordine “Meritul Militar”, președinte al filialei A.N.C.E. Galați, scriitor, autor a numeroase articole şi lucrări literare.        Moartea generalului Munteanu constituie o grea pierdere  în primul rând pentru familia sa şi pentru prietenii săi îndureraţi, dar şi pentru Asociaţia Naţională ,,Cultul Eroilor”.        Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Coperta 2

MONUMENTUL EROILOR DIN CORPUL 14 ARMATĂ CĂZUŢI IN RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢA 1877 – 1878

Monumentul eroilor Corpului 14 Armată căzuţi în războiul de Independenţă 1877 – 1878 se află în curtea şcolii generale nr. 26 Tiglina 1 din municipiul Galaţi. A fost ridicat pe terenul proprietate a primăriei municipiului Galaţi A fost executat de V. Scutaru. Sub formă dreptunghiulară trapezoidală cu baza mare jos şi baza mică sus şi se termină sub formă de triunghi. Este amplasat pe o platformă pătrată din beton, un soclu calculat vertical, postamentul propriu-zis format din două trepte paralelipipedice.