Gaina Alexandru - Alegerea Schemei de Alimentare a Unui Motor de c. a. Asincron Trifazat Cu Rotorul...

36
LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC CAMPINA PROIECT Examenul de atestare a competentelor profesionale-nivel 3 Tema:............................. ................................................ PROF. INDRUMATOR : ELEV : Ing.Toma Maria ........................ Clasa a-12-a C Calificarea: Tehnician in instalatii electrice

Transcript of Gaina Alexandru - Alegerea Schemei de Alimentare a Unui Motor de c. a. Asincron Trifazat Cu Rotorul...

LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC CAMPINA

PROIECTExamenul de atestare a competentelor

profesionale-nivel 3

Tema:.............................

................................................

PROF.

INDRUMATOR : ELEV :

Ing.Toma Maria ........................

Clasa a-12-a C

Calificarea:

Tehnician in instalatii electrice

2013

CUPRINS

ARGUMENT

Cap 1. Generalitati.

MOTORUL ASINCRON TRIFAZAT CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT

Elemente constructive. Marimi nominale

Masina asincrona este o masina de c.a.care la o frecventa data a tensiunii la

bornele statorice,functioneaza cu o viteza variabila functie de sarcina si de regimul

de functionare (motor,generator,frana). Aceasta variatie a vitezei are loc in limite

restranse.

Masinile asincrone sunt de doua tipuri:

-masini asincrone fara colector(masini de inductie)

-masini asincrone cu colector

Masinile asincrone pot fi monofazate sau trifazate. Masinile asincrone pot fi:

cu rotorul in scurtcircuit si cu rotorul bobinat. Cel mai des functioneaza in regim de

motor adica absorb energie electrica la borne si cedeaza energie mecanica la ax

antrenand diferite utilaje. Ele se folosesc pe scara larga in industrie datorita

avantajelor pe care le au fata de alte motoare si anume:

-cost redus

-simplitate constructive

-siguranta mare in functionare

-randament ridicat

-exploatare simpla

Motoarele asincrone reprezinta unul dintre cei mai importanti consumatori de

energie electrica. Ele se construiesc in gama de puteri 0,6…100KW dar pot exista si

motoare de ordinal MW. Motoarele monofazate nu depasesc puterea de 0,5kW. Ea

are doua parti constructive mari: statorul si rotorul.

Statorul este partea imobila si reprezinta inductorul deoarece el creaza campul

magnetic inductor care pune in miscare motorul.El este alcatuit din carcasa care

este construita din otel sau fonta si care are rolul de a proteja partile interioare la

lovituri mecanice,umiditate si praf,pachetul de tole care formeaza miezul magnetic

cu crestaturi , bobinajul statoric format din bobine repartizate in crestaturi si scuturile

laterale.Miezul magnetic este format din tole de otel electrotehnic(otel aliat cu Si)

care au grosimea de 0,5mm; aceste tole sunt isolate cu lac sau oxizi. Miezul are

forma cilindrica si la interior are crestaturi uniform distribuite. In crestaturi este

introdusa infasurarea statorica de obicei trifazata. Infasurarea trifazata statorica este

o infasurare simetrica uniform distribuita;cele trei infasurari monofazate sunt

decalate spatial la 120 ۨ electrice si pot fi conectate stea sau triunghi pentru a forma

infasurarea trifazata. Miezul statoric este fixat in carcasa care serveste la protectia si

fixarea masinii. Carcasa si scuturile portlagar se realizeaza de obicei prin turnare din

fonta,din otel sau din aliaje ale aluminiului.

Rotorul este partea mobila si reprezinta indusul deoarece in el se induce

campul magnetic produs de infasurarea statorica. El cuprinde pachetul de tole

(miezul) rotoric cu infasurarile, arboreal (axul) si ventilatorul. Miezul rotoric are de

asemenea o forma cilindrica si este realizat din tole de otel electrotehnic de 0,5mm

grosime,isolate sau neizolate intre ele (frecventa marimilor rotorice este mica). In

crestaturile uniform distribuite la periferia exterioara a miezului rotoric sunt dispuse

infasurarile. La motoarele cu rotorul in scurtcircuit infasurarea rotorica este

polifazata,in forma de colivie numita si infasurare in scurtcircuit. Aceasta se

realizeaza din bare de cupru sau aluminium turnate in crestaturile rotorice si

scurtcircuitate la capete. Miezul rotoric este fixat direct sau cu ajutorul unui butuc pe

arboreal masinii. Axul se roteste in lagare de rulare sau de alunecare fixate pe

scuturi portlagar sau pe picioare separate (la puteri mari) .Ambele armaturi au forma

cilindrica,intrefierul este uniform, grosimea intrefierului fiind de0,2…2 mm in functie

de dimensiunile masinii.

Partile principale ale masinii asincrone sunt statorul si rotorul, ale caror miezuri

(armaturi) sunt confectionate din tole de otel electrotehnic izolate intre ele,pentru

limitarea curentilor turbionali. Miezul statoric,fixat in interiorul unei carcase de fonta

sau aluminiu are forma unui cilindru gol cu crestaturi longitudinale uniform distribuite

la interior.In aceste crestaturi este dispusa o infasurare trifazata,cele trei bobine

avand axele decalate una in raport cu cealalta cu un unghi de 2¶/3 rad.Capetele

infasurarii sunt scoase la placa de borne a masinii:circuitul trifazat statoric poate fi

conectat in stea sau in triunghi.Rotorul are forma cilindrica,miezul sau fiind

fixat,direct sau prin intermediul unui butuc,pe arboreal masinii,suspendat pe doua

lagare montate in scuturile frontale.Miezul rotoric este prevazut spre exterior cu

crestaturi longitudinale uniform distribuite, in care se introduce infasurarea indusa.

Se deosebesc masini asincrone cu rotorul in scurtcircuit (figura 2.a,b.) la care in

crestaturile rotorice se introduce bare neizolate de cupru sau aluminiu scurtcircuitate

la capete de doua inele din acelasi material.Infasurarea rotorica din bare de aluminiu

se obtine pin turnare;odata cu barele din crestaturi si inelele de scurtcircuitare se

toarna si aripioarele de racire prinse de partile fronatale ale inelelor.

Ansamblul format de bare si de inele prezinta forma unei colivii (colivie de

veverita).

Indiferent de tipul constructiv al masinii asincrone trifazate,intrefierul este

constant si are valori cuprinse intre 0,3-0,35mm la cele de puteri mici si intre 1-

1,5mm la cele de puteri mari.

Pe placuta masinii sunt notate datele nominale:puterea utila,Pn (kW),tensiunea

de linie U1 (V),schema de conexiune a infasurarii statorice-stea(Y) sau triunghi

(Δ),curentul de linie in circuitul statoric I1 (A),frecventa tensiunii de alimentare f1

(Hz),turatia n (rot/min),factorul de putere si randamentul.

Cap 2. Pornirea motoarelor asincrone. Aparatele utilizate in schema

Pornirea motorului asincron reprezinta procesul de conectare la reteaua

trifazata de alimentare si cresterea turatiei sale pana la valoarea

nominala,corespunzatoare sarcinii nominale la arbore.

Principalii parametrii care definesc procesul pornirii sunt:cuplul dezvoltat si

curentul absorbit in momentul pornirii,durata pocesului,pierderile de energie in

infasurari,incalzirea lor,variatia cuplului si curentul pe durata pornirii.

Cuplul de pornire Mp reprezinta cuplul minim pe care il poate dezvolta motorul

aflat cu rotorul in repaus,daca este alimentat la tensiunea si frecventa nominale,dup

ace curentul a atins valoarea nominala pentru a porni,motorul trebuie sa dezvolte un

cuplu mai mare decat cel rezistent,creat de masina de lucru.

Asa cum se constata din caracteristica mecanica naturala, motoarele asincrone

au un cuplu de pornire relative mic (Mp<<Mk).Valoarea acestuia depinde de

rezistenta circuitului rotoric R2,crescand o data cu aceasta.

Curentul de pornire este egal cu valoarea efectiva a curentului maxim absorbit

de circuitul statoric cu rotorul in repaus, motorul fiind alimentat la tensiune si

frecventa nominale;acest curent nu trebuie sa depaseasca anumite limite,impuse de

puterea retelei.

La motoarele asincrone, in momentul pornirii, curentul absorbit din retea este

maxim avand valori: I1p= (5-8)1n.Prin urmare, la pornirea motorului asincron trifazat,

trebuie rezolvate satisfacator doua probleme, aparent contradictorii: cresterea

cuplului Mp si reducerea ,la valori convenabile,a curentului I1p.

APARATE ELECTRICE DE CONECTARE AUTOMATA

Aparatele electrice de conectare automata inched sau deschid un circuit

electric la comanda data de un releu sau la comanda unui operator.Ele sunt utilizate

la comanda si protectia masinilor electrice, realizand inchiderea si deschiderea

circuitelor si protectia impotriva scurtcircuitelor, suprasarcinilor, lipsei de tensiune

electrica.

Aparatele de conectare automata se clasifica in:

contactoare si ruptoare;

contactoare cu relee;

intreruptoare automate

Contactoare si ruptoare

Contactoarele si ruptoarele sunt aparate de conectare automata care inched

sau deschid un circuit.Contactorul are pozitia de repaus corespunzatoare circuitului

inchis, iar ruptorul are pozitia de repaus corespunzatoare circuitului inchis.In figura 4

este reprezentat un contor in pozitie de repaus.

Cand bobina electromagnetica (1) este alimentata, armatura mobila (2) este

atrasa si contactorul inchide circuitul.Cand bobina electromagnetica nu mai este

alimentata, armaturile mobile revin in pozitie de repaus, sub actiunea gravitatiei si a

resortului (4).Pentru marirea vitezei de rupere a arcului se actioneaza resortul (7).

Contactoare cu relee

Pentru comanada si protectia motoarelor electrice se utilizeaza conductoare cu

relee, care in aceeasi carcasa contin un conductor, un bloc de relee termice si uneori

relee electromagnetice.

Contactorul serveste la inchiderea si deschiderea circuitului de alimentare a

motorului, la comanda data de un operator.

Blocul de relee termice protejeaza motorul si instalatia impotriva suprasarcinilor,

comandand deschiderea automata a contactorului.

- relee termice, la care funcţionarea se bazează pe dilatarea unei piese

bimetalice cu ajutorul curentului electric;

Releele termice cu bimetal au urmatoarele parti componente principale :

lamelele bimetalice, parghia de actionare cu axul, contactele principale si auxiliare

ND si NI, dispozitivul de sacadare, bornele de racordare.

Intrerupatoare automate

Intrerupatoarele automate realizeaza o protectie completa a instalatiei electrice

si a receptoarelor.Ele pot fi pentru instalatii in curent continuu sau in curent

alternative, pot fi monopolare, bipolare sau tripolare.

Intrerupatoarele sunt inchise prin comanda data de un operator si sunt

deschise fie prin comanda voita de operator, fie prin declansarea automata

comandata de un releu.

Releu termic

SIGURANTE FUZIBILE DE JOASA TENSIUNE

Sigurantele fuzibile sunt aparate destinate protectiei impotriva suprasarcinilor si

scurtcircuitelor, in circuitele electrice care nu sunt prevazute cu relee termice sau

intreruptoare automate.

Protectia circuitelor prin sigurante fuzibile consta din topirea unor elemente

fuzibile, atunci cant curentul in circuit depaseste o anumita valoare.Elementele

fuzibile sunt astfel calibrate incat ating temperaturide topire, inainte ca in circuitul

protejat sa se atinga limita maxima admisa de temperatura.

Ca element fuzibil se folosesc fire sau benzi de argint, cupru, zinc si mai rar

aliaje de plumb, cositor.

In functie de timpul scurs de la aparitia supraintensitatii pana la topire, sigurantele

fuzibile de joasa tensiune e pot impartii in doua categorii:

a) Sigurante fuzibile rapide, care intrerup circuitul intr-un timp foarte scurt, chiar

la suprasarcini mici in circuitul pe care il protejeaza.Este tipul cel mai utilizat de

sigurante, are o constructie simpla si foloseste ca element fuzibil un fir sau banda

dintr-un singur metal.Dezavantajul este ca nu pot fi folosite la protectia contra

suprasarcinilor, in circuitul in care in mod normal apar supraintensitati.

b) Sigurante fuzibile inerte , au o constructie putin mai complicate, insa sunt

indispensabile in instalatiile industriale.In aceasta categorie intra sigurantele de mare

putere, al caror element fuzibil este combinat (figura 5).El este format din una sau

mai multe benzi de argint sau cupru (1) care are in partea centrala (2) o cantitate de

aliaj usor fuzibil, iar spre extremitati este prevazuta cu cate o decupare circulara (3),

care reduce sectiunea benzi pana la 15-25%.Partea centrala (2) se topeste la

suprasarcini, iar partile extreme (3) se topesc la scurtcircuite.

Siguranţele fuzibile sunt utilizate pentru protecţia instalaţiilor electrice împotriva

circuitelor. Ele se intercalează în serie, în circuitul protejat şi întrerup circuitul prin

topirea unui fir metalic sau lamele denumit fir fuzibil sau lamele denumit fir fuzibil sau

lamelă fuzibilă, atunci când intensitatea curentului din circuit depăşeşte o anumită

valoare pentru care a fost construit fuzibilul.

Din punct de vedere constructiv siguranţele pot fi: siguranţe cu filet, cu mâner şi

tubulare.

Siguranţele cu filet au fuzibilul închis într-un patron fuzibil, care se montează în

soclul siguranţei, prin înşurubarea unui capac filetat şi pot fi de tip LS (legături în

spate) sau LF (legături în faţă). Ele sunt standardizate până la 200A şi 500V.

c)

Siguranţele cu mâner au fuzibilul sub forma unei lamele. Sunt standardizate

până la 600A şi 500V. Mânerul siguranţei se face din bachelită pentru curenţi nominali

de 200, 350 şi 600A.

Siguranţele tubulare sunt alcătuite dintr-un tub izolant (de obicei din porţelan)

în care se introduce un fir fuzibil; tubul este prevăzut la capete cu cuţite sau piese de

contact care se introduc în două contacte, sub forma unor furci, aşezate pe tablou (la

joasă tensiune). Siguranţele fuzibile sunt caracterizate de tensiunea nominală de

funcţionare, de curentul nominal al fuzibilului Inf şi de puterea de rupere. Curentul

nominal al fuzibilului este cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil timp

nelimitat, fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe carcteristicile. Curentul

minim de topire Imin.top este mai mare decât Inf cu (20 30)%.

În cazul circuitelor de forţă se folosesc, în general, siguranţe cu mare putere

de rupere (MPR).

Principalele parti ale unei sigurante MPR sunt : elementul fuzibil, capacele,

indicatorul de functionare, anvelopa, umplutura de nisip si garnitura de azbest. Ele

se introduc in circuit cu ajutorul unui maner electroizolant, cutitele fiind prinse in furca

din tablou.

INTRERUPATOARELE NEAUTOMATE : CU PARGHIE, CU CAME, PACHET

Întrerupătoarele pot fi neautomate (închiderea şi deschiderea circuitului se

face manual) şi automate (întreruperea circuitului se face automat, iar închiderea se

face manual, dar există întrerupătoare la care şi închiderea şi deschiderea se face

automat, sub acţiunea unei comenzi).

Întrerupătoarele neautomate sunt, în general, de joasă tensiune şi se mai

numesc întrerupătoare cu pârghie. Sunt construite monopolar, bipolat şi tripolar, în

diverse tipuri constructive.

Demaroarele stea triunghi

Aparatele electrice cu care se poate realiza pornirea stea-triunghi a

motoarelor asincrone cu rotorul în scurtcircuit pot fi neautomate sau automate.

Alegerea uneia din aceste variante depinde de regimul de functionare a instalatiei

actionate de motor si de gradul de automatizare. Demaroarele stea-triunghi

neautomate se realizeaza cel mai des cu comutatoare cu came.

Aparatele de conectare se considera automate când cel putin una dintre

actionari poate avea loc automat. De obicei deschiderea este automata (eventual

comandata de catre protectii) iar închiderea este fie automata fie comandata

manual. Demarorul stea-triunghi un echipament electric realizat ca o combinatie de

contactoare si relee, si care este foloseste în instalatiile electrice pentru a reduce

curentul de pornire a motoarelor asincrone.

Demarorul Stea – Triunghi este format din trei mini contactoare (un contactor de

retea K1M, un contactor Stea K3M si un contactor Triunghi K5M ) un releu de timp

K1T.

Butoanele de oprire si de oprire

Sunt aparate auxiliare de comutatie care se leaga in circuitul de comanda al

motoarelor. Cele de pornire au un contact normal deschis iar cele de oprire un

contact normal inchis.S unt realizate sa suporte curenti mici deoarece suint in

circuitul de comanda si sunt colorate distinct din motive de electrosecuritate (cele de

pornire verzi sau au cifra 1 pe ele iar cele de oprire rosii si au cifra 0 pe ele).

Releele de timp sunt formate din bobina,contacte,ceas de

comutare,carcasa,sistem de actionare si pot fi de mai multe

feluri:electromecanice(actionate de resorturi), pneumatice (actionate de aer

comprimat) si electronice (comandate de dispozitive electronice). Ele numara un

anumit numar de secunde cat sunt programate inainte de a trece circuitul de pe stea

pe triunghi.

Cablurile de alimentare sunt trifazate si au sectiuni standardizate.Ele se aleg

in functie de puterea motorului si de conditiile de functionare. Cele care au litera A la

inceputul simbolului sunt de aluminiu (de obicei intalnite la schema de forta) si cele

care nu au sunt de cupru (folosite mai ales pe partea de comanda). De obicei

cablurile folosite in schema de forta au mai putine conductoare si o sectiune mai

mare iar cele de pe partea de comanda au o sectiune mai mica si un numar mai

mare de conductoare.

CAP.3 SCHEMA DE PORNIRE A MOTORULUI

ASINCRON CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT CU INVERSAREA SENSULUI DE

ROTATIE

In schema de alimentare a motorului apar sigurante fuzibile (cu rol de

protectie la scurtcircuit), relee termice (cu rol de protectie la suprasarcina),

contactoare (inchid-deschid automat circuitul de alimentare), intrerupatoare cu

parghie (care inchid deschid manual circuitul), butoane de oprire si de pornire (cu rol

de inchidere, deschidere manuala a circuitului) si conductoare de legatura. De

asemenea in circuitele motoarelor de puteri mari pot aparea dispositive speciale care

sa usureze pornirea motoarelor (comutatoare stea triunghi care sa porneasca mai

intai motorul in stea astfel incat el sa absoarba un current mai mic din retea si apoi

sa-l conecteze in triunghi,autotransformatoare de pornire sau rezistente inseriate in

circuitul statoric. Daca se foloseste comutator stea triunghi in circuitul de alimentare

al motorului mai apar releeele de timp cu rol de temporizare (numara un anumit

numar de secunde la cat sunt programate inainte de a trece circuitul de pe stea pe

triunghi). La motoarele de foarte mare putere si foarte importante in circuitul de

alimentare se interpun si relee maximale de curent care au rol de a proteja motorul

la scurtcircuit.

METODE DE PORNIRE SI DE INVERSARE A SENSULUI DE ROTATIE A

MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT

Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit se poate face

direct prin conectare la retea pentru motoarele de putere mica(sub 5,5kW) sau cu

ajutorul unor dispozitive care sa usureze pornirea motorului reducand curentul

absorbit la pornire si crescand cuplul de pornire(comutatoarele stea

triunghi,autotransformatoarele de pornire si rezistentele inseriate in circuitul

statoric( la motoarele de puteri mari).

1.Pornirea prin cuplare directa

Se inchide manual intrerupatorul cu parghie.Se apasa pe butonul de

pornire,se alimenteaza bobina contactorului se inchid contactele normal deschise din

circuitul de forta si astfel se alimenteaza motorul care porneste.Totodata se inchide

contactul normal deschis de automentinere al contactorului si se poate lua mana de

pe butonul de pornire.Pentru oprirea motorului se apasa butonul de oprire.In caz de

scurtcircuit se ard sigurantele fuzibile care intrerup alimentarea motorului.In caz de

suprasarcina releul termic simte si isi deschide contactul normal inchis si taie

alimentarea bobinei contactorului care isi deschide contactele de forta si opreste

alimentarea motorului.

Pentru schimbarea sensului de rotatie se inverseaza doua faze de

alimentare in circuitul statoric.Se folosesc doua contactoare si doua butoane de

pornire.Se apasa pe butonul de pornire 1 este alimentata bobina contactorului 1 care

isi inchide contactele de forta C1 si alimenteaza motorul.De asemenea se inchide

contactul normal deschis de automentinere si se poate lua mana de pe buton.Se

deschide contactul de interblocare normal inchis C1 care nu permite bobinei

contactorului C2 sa fie alimentata (motorul nu poate functiona decat intr-un sens).

Pentru oprirea schemei se apasa pe butonul de oprire care taie alimentarea bobinei

contactorului C1 si acesta isi deschide contactele de forta oprind motorul. Pentru a

porni in sens invers se apasa pe butonul de pornire b2 se alimenteaza bobina

contactorului c2 care isi inchide contactele de forta normal deschise si motorul este

alimentat pornind. De asemenea se inchide contactul normal deschis c2 de

automentinere si se poate lua mana de pe butonul de pornire.De asemenea se

deschide contactul normal inchis de interblocare c2 care taie alimentarea bobinei

contactorului c1. Aceasta ramane nealimentata deoarece motorul nu poate sa se

roteasca in ambele sensuri odata. Pentru oprirea schemei se apasa pe butonul de

oprire. In caz de scurtcircuit se ard sigurantele fuzibile care intrerup alimentarea

motorului.In caz de suprasarcina releul termic simte si isi deschide contactul normal

inchis si taie alimentarea bobinei contactorului care isi deschide contactele de forta

si opreste alimentarea motorului.

2.Pornirea cu comutator stea triunghi (manual) sau cu joc de

contactoare stea-triunghi (3 contactoare)

Pentru a folosi comutator stea triunghi motorul trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

-tensiunea pe faza a motorului sa fie egala cu tensiunea de linie a retelei de

alimentare(numai motoarele care au conexiune stator triunghi 380V pot porni cu

comutatoare stea triunghi)

-motorul sa aiba cele sase borne statorice (sfarsit-inceput de faza) accesibile ca sa

se poata face legaturile

-motorul sa porneasca in gol sau la sarcina redusa

Schimbarea conexiunii infasurarii de la stea la triunghi se va face numai in

apropierea turatiei nominale pentru a se evita socul de cuplu.daca se foloseste

conectarea stea triunghi se reduce curentul absorbit de motor la pornire de 3 ori.

Comutatoarele stea triunghi sunt prevazute cu 3 pozitii:0,Y,Δ comutarea intre pozitii

realizandu-se cu maneta unui comutator pachet manual prin inchiderea deschiderea

unor contacte.

La pornirea automata in circuit se inglobeaza 3 contactoare (unul

principal,unul care formeaza steaua si unul care realizeaza triunghiul)si un releu de

timp.Se apasa pe butonul de pornire, se alimenteaza bobina contactorului stea care

isi inchide contactele din circuitul de forta si totodata se alimenteaza si bobina

releului de timp care incepe sa numere secundele programate. Contactorul stea isi

inchide contactul normal deschis care alimenteaza bobina contactorului principal si

aceasta este alimentata.Ea isi inchide contactele de forta normal deschise si motorul

este alimentat(incepe sa se roteasca-porneste pe conexiune stea).De asemenea

contactorul stea isi deschide contactul normal inchis care taie alimentarea bobinei

contactorului triunghi deoarece motorul nu poate porni si stea si triunghi.Se inchide

de asemenea contactul normal deschis de automentinere al contactorului si se poate

lua mana de pe butonul de pornire. Dupa ce releul de timp a numarat secundele

programate isi deschide contactul normal inchis care taie alimentarea bobinei

contactorului stea si acesta isi deschide contactele normal deschise de forta si isi

inchide contactul normal inchis care alimenteaza bobina contactorului

triunghi.Acesta isi deschide contactul normal inchis care taie alimentarea bobinei

contactorului stea si isi inchide contactele de forta normal deschise,motorul

functionand pe conexiune triunghi. Pentru oprirea schemei se apasa butonul de

oprire.In caz de scurtcircuit se ard sigurantele fuzibile care intrerup alimentarea

motorului.In caz de suprasarcina releul termic simte si isi deschide contactul normal

inchis si taie alimentarea bobinei contactorului care isi deschide contactele de forta

si opreste alimentarea motorului.

3.Pornirea cu autotransformator de pornire

La pornirea motorului in circuitul statoric sunt introduse infasurarile unui

autotransformator care sa micsoreze curentul absorbit de motor la pornire usurandu-

i pornirea.Dupa ce motorul a ajuns la turatia nominala infasurarile transformatorului

sunt suntate.Curentul de pornire scade de k ori unde k este raportul de transformare

al autotransformatorului dar scade si cuplul de pornire in acelasi raport.

4.Pornirea cu rezistente/reactante inseriate in circuitul statoric

La pornirea motorului se inseriaza cu infasurarea statorica niste

rezistente/reactante de pornire pentru a scadea curentul absorbit de motor.Curentul

scade dar scade si cuplul de pornire cu patratul valorii cu care scade curentul

CAP 4. POSIBILE DEFECTE IN SCHEMA. CAUZE SI

REMEDIERI

Posibile defecte in schema de alimentare a motorului:

1.Motorul nu porneste. Cauze:

-s-au topit fuzibilele sigurantelor pe una sau mai multe faze. Se vor inlocui fuzibilele

arse.

-s-au defectat contactele intrerupatorului sau sunt intrerupte conductoarele de

alimentare. Se vor inlocui contactele sau conductoarele de alimentare

-s-au intrerupt conexiunile dintre borne si infasurare, conexiunile infasurarii sau

bobinele motorului. Se va repara intreruperea sau daca este cazul se rebobineaza

motorul

-motorul este blocat. Se inlocuiesc rulmentii

2.Motorul asincron porneste anormal. Cauze:

-tensiune de alimentare redusa

-exista bare intrerupte in rotor.

-defecte in comutatorul de pornire stea triunghi

Se verifica tensiunea circuitului rotoric si se inlatura intreruperea.

3.Capacitatea de incarcare a motorului este redusa(scade cuplul

motorului,scade turatia). Cauze:

-tensiune redusa la bornele statorului

-contact imperfect in circuitul statoric

-conectarea statorului stea in loc de triunghi

-existenta unor bare rupte in rotor

Se verifica tensiunea la bornele statorului, se masoara curentii pe cele trei faze, se

conecteaza infasurarea in triunghi,s e inlocuiesc barele rupte sau rotorul defect.

4.Supraincalzirea motorului in gol. Cauze:

-statorul este conectat in triunghi in loc de stea. Se schimba legaturile in stea.

-buloanele de strangere a pachetului de tole au scurtcircuitat miezul. Se izoleaza

buloanele

-exista scurtcircuitari ale dintilor sau ale unor portiuni ale miezului. Se repara izolatia

tolelor cu lac si fasii de mica

5.Supraincalzirea motorului in sarcina.Cauze :

-sarcina este prea mare. Se reduce sarcina sau se inlocuieste motorul cu unul mai

mare

--tensiunea la borne este prea mica

-exista un scurtcircuit intre spirele statorului. Se rebobineaza motorul

-motorul este alimentat in doua faze Se va verifica prezenta tensiunii curentului pe

cele trei faze ale motorului eliminandu-se cauza defectiunii.

6.Defecte ale sigurantelor fuzibile:

-arderea firului fuzibil din cauza curentului prea mare. Se inlocuieste siguranta.

-spargerea soclului sau a capacului sigurantei din cauza vibratiilor, a loviturilor

mecanice, a timpului indelungat de functionare. Se inlocuieste siguranta

7.Defecte ale releului termic:

-uzura contactelor (cocsare,perlare). Se curata cu smirghel, se inlocuiesc

-arderea bobinei,deteriorarea bimetalului. Inlocuirea releului

-slabirea arcurilor de actionare. se inlocuiesc

8. Defecte ale conductoarelor(intreruperi de faza,scurtcircuite). Se

inlocuiesc.

9. Arderea bobinajului motorului,intreruperi de faze, dezlipirea

contactelor la borne, rulmenti uzati. Se rebobineaza, se refac lipiturile, se inlocuiesc

rulmentii.

Norme de protecţia muncii

Câteva din normele de protecţie a muncii în instalaţiile şi echipamentele

electrice sunt următoarele :

Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi construite, montate, întreţinute şi

exploatate în aşa fel încât să fie prevenite electrocutările (prin atingere directă

sau indirectă), arsurile, incendiile şi exploziile provocate de curenţi de

dispersie sau curenţi vagabonzi din instalaţiile energetice sau datorită

descărcărilor atmosferice.

Din punct de vedere al normelor de protecţie a muncii pentru instalaţiile

electrice se disting doua categorii de instalaţii : instalaţii de joasă tensiune şi

instalaţii de înaltă tensiune.

Executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi

echipamentelor electrice se vor face numai de către electricieni calificaţi şi

autorizaţi sub aspectul cunoaşterii normelor de tehnica securităţii muncii

pentru tipurile de instalaţii la care au dreptul să lucreze : de joasa tensiune

sau de înaltă tensiune

În instalaţiile şi echipamentele electrice se vor folosi numai maşini, aparate şi

dispozitive omologate conform normelor în vigoare.

Valorile maxime admise ale curenţilor Ih, consideraţi nepericuloşi pt un timp

mai mare de 3 secunde şi a rezistenţei corpului omenesc Rh (Rh=1000Ω

atingere directă ; Rh= 3000Ω atingere indirectă) pentru dimensionarea

instalaţiilor de protecţie, pentru t<3secunde, curentul considerat nepericulos

în curent alternativ sau continuu este dat de formula (mA) ; unde t este timpul

de trecere a curentului în secunde.

Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative folosite

în locuri de muncă periculoase şi foarte periculoase în ceea ce priveşte

electrocutarea sunt :

a)380V, dacă se aplică separarea de protecţie sau izolarea suplimentară de

protecţie drept mijloc principal de protecţie sau sunt îndeplinite simultan următoarele

condiţii :

o reţeaua de alimentare izolată faţă de pământ

o uneltele sunt prevăzute cu protecţie prin legare la pământ care asigură

tensiunile de atingere şi de pas indicate ;

o reţeaua de alimentare este prevăzută cu întreruptor de protecţie care

declanşează la curent minim 30 mA în maxim 0.2s ;

b)127V, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii :

o reţeaua de alimentare izolată faţă de pământ

o uneltele sunt prevăzute cu protecţie prin legare la pământ care asigură

tensiunile de atingere şi de pas indicate ;

o uneltele sunt prevăzute cu izolaţie întărită sau sunt folosite mijloace

electroizolante individuale de protecţie ;

c)48V, dacă uneltele sunt prevăzute cu izolaţie întărită, 24V dacă uneltele sunt

prevăzute cu izolaţie normală de lucru

În locurile cu pericol de incendiu sau explozie se vor lua măsuri de protecţie

împotriva descărcărilor electrice datorită acumulărilor de particule electrizate

(legarea la pământ a elementelor metalice, instalarea de diapozitive de

neutralizare sau de eliminare a particulelor electrizate).

Toate elementele conducătoare de curent care fac parte din circuitele

curenţilor de lucru vor fi făcute inaccesibile unei atingeri întâmplătoare ceea

ce se va realiza prin următoarele mijloace :

o izolarea electrică (folosind materiale izolante) a elementelor bune

conducătoare care fac parte din circuitele curenţilor de lucru ;

o introducerea echipamentelor în carcasa de protecţie prevăzute cu

blocarea mecanica sau electrică ;

o îngrădiri care să nu permită trecerea persoanelor spre elementele

aflate sub tensiune, prevăzute cu blocări mecanice sau electrice.

Se va face izolarea suplimentară de protecţie şi izolarea amplasamentelor la

locul de deservire.

Protecţia de suprasarcină şi la curent maxim vor fi astfel realizate încât în

cazul unui defect care poate pune în pericol personalul să deconecteze în

timp util instalaţia sau echipamentul electric respectiv

Siguranţele fuzibile deteriorate vor fi înlocuite numai cu siguranţe calibrate

fabricate de unităţi specializate

 

BIBLIOGRAFIE

1.Masini, aparate, actionari si automatizari – Nastase Bichir, Dan

Mihoc- Editura Didactica si Pegagogica Bucuresti 1993

2. Echipamente electrice – Lizeta Popescu Editura Alma Mater

Sibiu 2008

3. Masini si actionari electrice – Nicolae Galan Editura

Preuniversitaria 2004

4.INTERNET

ANEXE