Academician G. CALINESCU

CARAGIALEDESPRE

ALEGERILE DIN TRECUTIN TARA NOASTRA

.v

a

,

41.4

v

www.dacoromanica.ro

Academician G. CALINESCU

CARAGIALEDESPRE

ALEGERILE DIN TRECUTTN TARA NOASTRA

(Conferintei linutd la 24 Octombrie 1952sala nalles)

59COLECT1A SOCIETATII PENTRU RASPANDIREA $T1INTEI SI CULTURUEDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA 1 ARTA

I 9 5 2

' in

www.dacoromanica.ro

11ustratia de pe copert : ,,Telegrame" de 1. L. Caragiale(Desert de Eugen Tara)

ft

www.dacoromanica.ro

Intaiul gand a fost de a cerceta ecourilevietii electorale la toti scriitorii nostri maiinsemnati, apoi mi-am dat seama ca e maibine, Fara a neglija pe altii, s5 pun accentulpe Caragiale. Un mare scriitor vede adAnc,si opera lui, fiind o creatie, e totdeodata i celmai acut document. Apoi avem avantajul catoti cunoasteti bine opera lui Caragiale, in-cat analiza e sculita de nevoia de a face multereferinte.

Trains azi o erst de democratie populara incare votul este universal si Fara restrictii,afar de acelea fate de fostii mosieri, fostiiindustriasi, fostii bancheri, fostii mari comer-

chiaburii, exploatatorii munch sala-riate.

Vom examina prin literature. o epoc5care dreptul de vot 11 aveau moierii, indus-Nash. bancherii, comerciantii, exploatatociimuncii salariate.

.3

cianti,

In

www.dacoromanica.ro

Acum.alegem in Marea Adunare NationaLoameni ai muncii, care toti iau parte la pro-ductie si la construirea socialismului.

Atunci se alegeau in parlament exponentiiclasei dominante, care toti, cu rare exceptii,exploatau munca sau traiau din expediente sidin cariera politica.

Acum fac propunerile de candidati organi-zatiile oamenilor muncii, sub calauza Parti-.dului Muncitoresc Roman.

Atunci, 'in aparenta, luptau pentru puteremai multe partide cu ideologii deosebite. Defapt insa nu patrundeau in incinta parlamen-tului decal exponentii mosierimii i burghezi-mii, distribuiti prin rotatie in doug partideconvenind a juca rolul de vrajmase, poporulmuncitor fiind cu desavarsire eliminat.

Aceste stari de lucruri sunt foarte bineoglindite in literatura, in opera lui Caragialeindeosebi.

tifi cu totii ca Cetateanul turmentat stri-ga : In sanatatea coanii Joitichii ! c e danuiband !" Aceasta nu este o exclarrlatie lipsitade interes si poate forma 'obiectul celor maiadanci analize, de pilda In directia condeptieidespre femeie a cetateanului. Vreau sa vatrag insa atentia asupra unui aspect al pro-blemei, cu totul neglijat. Ce vrea sa zica acibun", fiind vorba despre un Om ? Inseamnaconcesiv", Mgaduitor", caritabil", filan-

4

1

a-

www.dacoromanica.ro

trop". $i Pristanda in afacerea cu steagurilereclarnA caritate dela coana Joitica :

Imi pare rau: tocmai coana Joitica, tocmaldurnneaei, care de I... sa ne asteptam deladumneaei la o proteclie..."

Tipatescu se arata concesiv :Nu ma uit daca se foloseste i el cu o

para, cloud... mai ales un am cu o familiegrea."

Deci avem fatA in fata dou categorii so-ciale : aceea a lui Tipatescu, care e mosiersi prefect sl aceea a lui Pristanda, mic func-tionar sarac. Distanta intre ele, in conceptivechiului regim trebuia s rArnAnA constanta.In schimb, ca o supapa de siguranta, clasa do-minant avuta se arata concesiv fata de pa-turile de jos in slujba ei, prin inchidere deochi, ca in cazul lui Pristanda, prin mici ca-ritAti, prin filantropie, intrun cuvant. Ome-nia burgheza spune M. Gorchi insusis'a tradus prin filantropie", adica prin po-mana facuta celui iurat (Doug culturi). Sadeschidem Albumul partidului conservator din1912, in care sunt trecute i descrise figurilemarcante ale partidulUi, indeobste mosieri,mari proprietari, mari negustori, chiaburi. In-tocmitorul albumului nu &este alte motivede laud civicA, deck intinderea averii pe careobisnuit o califica frumoasr si filantropia,presupunAnd inegalitatea social. De pildA,C. - 1516 5

www.dacoromanica.ro

un Popescu: Proprietar rural si urban, d-sa:in toate ocaziunile de binefacere s'a ardtatfoarte binevoitor". Un Vldescu: Posedd fru-moase proprietdfi rurale si urbane". Un Stg-nescu : ...posedd proprietali rurale si tot-deauna a fost darnic pentru cei nenorocifi"..Alt VldeScu avAnd intinse proprietdfi" estecunoscut in cercurile suferinzilor pentru bi-nefacerile sale". Cutare din Arges, undeliare proprietatile sale", totdeauna a reispunscu cea mai mare dragoste la glasul nevoiasi-lor". Un domn Mircea, negustor, presedinte,vicepreedinte de diferite comitete, este cunos-cut pentru actele sale caritabile". Un tef a-nescu care-si cultiva personal mosiile (cel putindou) e prea bine cunoscut n rdndurile ne-voiasilor c filantrop". Un domn Iancu, po-sednd proprietati urbane i rurale, este prea,darnic ci filantrop cunoscut", avAnd la acti-vul sdu foarte multe acte de asemenea na-turd". Un ofiter cu mai multe proprietdfi injudeful Buzau" este prea darnic, mai alescdnd e vorba de alinarea suferinfelor celor ne-norocifi". Alt Iancu din Buzgu proprietarurban": De cafe ori i s'a ivit ocaziunea sda jute pe cineba, nu a ezitat niciun moment,mai ales pe cei oropsifi de soarte. Domnul

4 Athanase este proprietarul a 4 mosii fru-moase" din care una se chiamA Frumusita.Este notoriu Pentru actele sale filantropice",

.

6www.dacoromanica.ro

imbracA copii sArmani. Domnul Zaharescu po-sedd proprietati urbane si e filantrop i onide bine". Domnul Sebastian posed proprie-tali urbane" i e filantrop". Un domn cunume voievodal respird aerul placid dernunte in compania fiului sdu la castelul" depe mosia sa. E mare filantrop, recunoscut capdrihtele nevoia0lor". Unul din Hui aremai multe proprietati 0 intre allele o mindde cdrbuni, data in exploatarea... unei socie-tati strdine". E cunoscut pentru binefaceriled-sale". Domnul Ercole din Bacsau mare pro-prietar urban i rural este bine cunoscut... lrrdndurile celor oropsiti de soartd". DomnulRafail, cu dou'a proprietati rurale si membruin consiliul de administratie al unei bnci, epersoand filantropd" ii d obolul" in toateocaziunile. Un chiabur dintr'un judet oltean edeclarat simpatiul" i bdtrdnul nabab" aldistrictului su. Fireste-si el este om de binesi mare filantrop". Este de prisos a continua

Toti au frumoase proprietati si totisunt oameni buni, filantropi. Publicatia inchestiune avea rost propagandistic, s'a conso-lideze mosieresti i sa le justificeprintr'o calitate socotita inerenth, burfflateafata de cei oropsiti, ceeace bineinteles intareaexistenta legara a clasei oropsitilor. Acum yetipricepe mai bine strigAtul Cetateanului tur-mentat, care dealtfel e si el apropitar": In

7

si

cit5rile.

poziii1e

www.dacoromanica.ro

sndfatea coanii Joitichii ! ci e darnel bund !"Membrii clasei posedante nu trebuesc sguduitidin pozitiile lor, fiind oameni buni.

Un moment important in operatia alegeri-lor este desemnarea candidatilor. Lucrurilepot fi privite sub raportul calitii persoanelorsi al motivelor i forurilor ce determina pro-punerea. Azi candidatii, fAr deosebire; suntoameni ai muncii manuale ori intelectuale.vedem cum st chestiunea in 0 scrisoare pier-cluta. Primul candidat propus de organele lo-cale ale partidului este Tache Farfuridi, avo-cat, membru al comitetului permanent, al co-niitetului electoral, al comitetului scolar, alcomitiului agricol si al altor comitete i comi-tii. Un om foarte ocupat in aparenta, care ins5o ora pe zi iese in targ : Eu, am n'am sd in-fdlnesc pe cineva, la zece fix ma duc in targ"...Eu, am n'am clienli acasci, la unsprezece fixmii'nforc din targ..." Nu candideazA un mo-sier, de pild Tipatescu. Acesta s'ustine ca si-asacrificat cariera, ramanand s organizezepartidul. Tipatescu a primit o insrbinare maidiscreta, partidul vrea s castige mica burghe-zie, deci propurie un avocat. Statistic, alaturide mosied, num5rul avocatilor 4n parlamen-tele vechi era preponderent. Avocatii, traindde pe urma proceselor de succesiune i nzur-patiune caracteristice regimului mosieresc,n'aveau niciun interes s surpe bazele acestui

S5

,

8www.dacoromanica.ro

regim. Profesia le rasa timp liber s se dedicepoliticii i le d'adea instrumentele de a inter-preta legile dupg plac. Prin natura meseriei,avocatul era orator, mai degrabg retor,

cu vorbele man i cu cliseele patriotarde.Farfuridi are specialitatea sentintelor defini-tive i thioase:

trddare sa fie... dar s'o slim i noi..."am repetat cu strdbunii nostri, cu Mihai

Bravul si $tefan cel Mare : iubesc tradarea,...dar urdsc pe tradatori."

treidare ! treidare ! de trei ori treidare !"In parlamentul burghezo-mo0eresc pe care

V. Alecsandri in cntecelul comic Haimand IInumeste Palavramentul" erau obisnuite ase-menea vorbe mari incat un scriitor al vremiiIntocme0e un dictionar (I. N., Vorbe parla-mentare, Convorbiri literare XIX, 1885, nr. 2):

Voi spune sus si tare"Ma" fac forte"

dam carfile pe fatal" (jouer cartes surtable": SA ne amintim c i Farfuridi zice luiTrahanache: ce, venerabile neica Zaha-ria, ia sa dam noi mai bine carfile pe fatal")

Am zis, zic i voi zice. Am susfinut, susfinvoi susfinea."Un cuvant *Inca si am terminat. Ma rezum

Farfuridi este un orator abundent i. saca-dat cu pFetentii de exactitate i studiu. CAn,1

obis-nuit

,

SdStii

.zic..."

9

si

www.dacoromanica.ro

se ridica cortina la actul al treilea, el eplina elocventa. Vorbise si din punctul de ve-dere istoric, si din acela juridic, evocnd eve-nimentele dela 1821, 1848, 1864 (semn c sepretinde progresist) i incheie acum in chipde dilema ca un pretins logician sham :

,,...Din cloud una, dati-mi vole : on sa serevizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbenimica ; ori sa nu se revizuiascd, primes(' !dar atunci sa se schitnbe pe ici pe colo, sianurne in punctele... esenfiale..."

Acel dati-mi vole" presArat in discurs, a-rath ca' Farfuridi infrunta coltos intrerupereasi c e imperturbabil in emiterea de nonsenAsuri. El poate irita urechea ascultatorilorora, ori doua, producand uimire prin aceastadexteritate goala, e deci bun pentru desbate-rile parlamentare. Prin urmare : e propuscandidat ! Din nefericire rasare un adversar inpersoana lui Catavencu. Cine e acesta? tot unavocat, cu pretentii mai de stanga, prezidental unui grup independent, ziarist, fondator decooperative imaginare. Cunoasteti prea binepersonajul. Oratoria lui e tot asa de incohe-rente, insa vehementa, concitatg, stridenta,impetuoasA, magnificenta, simbolizata bine intitlul gazetei sale Rdcnetul Carpafilor. Cata-vencu racneste, intimidand auditorul faravreun raport la continut. SpecialitAtile care il

10

.

.c)

,

ir

www.dacoromanica.ro

fac placut cercului burghez sunt sentimenta-lismul, entuziasrnul, expansiunea, patosul :

Venerabile, neicd Zalzario! in imprejurdrica acestea... nzicile pasiuni trebue sd dispard."

Sd ma ierti pentruca tollne iubim tara, suntem Romani !..."

Frafilor !... Dupd lupte seculare, care attdurat aproape treizeci de ani, iata nos-tru realizat

Ceeace-i interesant este ca demagogul Ca-tavencu nu e luat in considerare la candida-tura pentru calitatile lui din punctul de ve-dere al oamenilor vremii. Nici Farfuridi nu eprobabil propus numai pentru discutabilele in-suiri oratorice. Prin faptul ca are tabieturi,

mai bine zis manii, ducandu-se fix la zecein targ i intorcandu-se fix la unsprezeceacas, Farfuridi, progresist in vOrbe, e un ominofensiv, nenociv regimului reactionar. In al-bumul conservator de care v'am NiOrbit, unsingur partizan nu e aratat ca proprietar i fi-lantrop: un portarel. Insa acesta are o insusirepretioasa. Nu se manifesta zice editoruldealt in mod foarte pacinic". Farfuridi nuface nici el dificultati organelor centrale : Eumerg departe zic : trddare sit fie,dacci o cer interesele partidului, dar s'o #imsi noi!..." Cat despre Trahanache, cand Farfu-ridi ridica putin glasul, protesteaza cu argu-mentele cele mai conservatoare :

11

si sd tlnd iubesti...'tog

I

si mai si

4%.

si

www.dacoromanica.ro

Ce sunieti d-voastra, ma rog- Vagabonlide pe alga? nu... Zavragii? nu... Cduzai?nu... D-voastra, adica noi, suntem cetafeni,domnule, suntern onorabili... Mai ales noi treisuntern stdlpii puterii: proprietari, etc.

Vaszica, desi Farfuridi vorbise la intru-nire de miscarea dela 1821, deci inclusiv dezavergii, de revolutia dela 1848, prin urmarede cauzasi, urmasul generatiei lui Blcescu siprofitorul ideilor revolutionare dela 1848 pro-fera numele de cauzasi cu oroare, imbratisandcu veneratie alta calificatie: proprietar". Desiadmirat pentru petulanta lui, Catavencu nu eluat in considerare, un moment, drept candi-dat, deck fiindca santajeaza cu o scrisoarecompromitatoare, pierdut: ...Nu ma coin-bate... Susfine-md... Alege-md. Poimdine, inmomentul rand voi fi proclamat cu majorita-tea cerutd... in momentul acela vei avea seri-soarea..."

Al treilea candidat propus si acceptat este,cum stiti, Agamita Dandanache, vechi lupta-tor dela 48", care are facultatile intelectualefoarte teduse si e i peltic. Ce meserie va fiavand ? Probabil niciuna, sau in fine aceeade deputat permanent in toate Camerele, ca-litatea de participant la revolutia dela 1848transmitandu-se, feudal, ca un privilegiu inami I ie. (eu ...care familia mea dela patuzsopt

in Camera"). Protectorii si i-au cautat un12

1

I

www.dacoromanica.ro

loc necornbatut serios de opozitie si I-au tn-mis in fine in orasul lui Trahanache. C5 Dan-danache e recomandat de Centru In ultimac1ip6, nu constitue nimic gray. Gray este cACentrul nu-I recomanda din motive politice,ci santajat. Dandanache posed si el o seri-soare comptomitAtoare pentru .tin om politicsi uzeazA de ea ca s capete un colegiu. Darsi mai putin onest cleat Catavencu, nu inapo-iazA documentul odata. satisfAcut, ci II pAs-treazA pentru altA ocazie,

Cum se poate, conga mea; s'o daft inapoi?S'ar putea scI fac asa prostie ? Mai trebues'altdaa.. La un caz, iar... pac ! la Rs-boiul".

AfarA de aceasta, omul dela 48 este torn-plet indiferent ideologiceste si merge cu orice,partid, cu conditia de a avea un loc in Ca-merA : ...eu, in toate Camerele, Cu toate parti-dele, ca rumnul impartial:.."

fatA dar dovada, dramaturgicA, din partelui Caragiale, c intre cele dou5 partide isto-rice nu exista niciun conflict de idei, ci dim-potrivA. Invoiara tacit de- a impArti alternativputerea,.cu pAstrarea ordinei burgheze i mO-sieresti.

In fata unui Dandanache, Catavencu e tern-porar invins. Dar, oricum, astfel de limbutiin regimul vechi nu ra"man pe dinafaravorba coanei Joitica :

13

'

iwww.dacoromanica.ro

...fii zelos, asta nu-i cea din urma Ca-.

'nerdDeterminarea rezultatului se fAcea, In ciu-

da principiului libertAtii alegerilor, prin per-suasiune i prin intimidare. Avnd in vedereca" a1eg5torii, din cauza restrictiunilor legale

prin falsificarea listelor, erau putini la nu-mar, opera de captare nu era chiar asa deanevoioas5. In 0 scrisoare pierduta vedemcare era procedeul cel mai comun. A1eg5toriiapar pe scena foarte chefuiti, cu borcan debuturi In m5ini. Cethteanul e turmentat pen-truca Nae Catavencu 1-a tratat intai cu tuica,apoi chid cu bere, and cu yin, 'Ana' i-a smulsscrisoarea. In chip cUrent, ametirea cet5teni1orslabi de Inger constituia un procedeu electo-ral. Unchii lui Caragiale, Costache i Iorgu,au fost actori si au scris i piese. Iorgu a fosto vreme si inspector al marseului" Amza",avea deci experienta forului. Costache, proba-bil, scrie o pies5 Zarafii politici, In care vedemcum un sgarcit, Christea Zaraful, caruia nuputea un scoat un gologan dinmana", intrat la ambitia de a deveni deputat,cheltpeste acum Intruna. umplAndu-si c'marncu bauturi spirtoase. Iorgu scrie In 1888 si el

- o piesa: Sarnsarii de voturi sau cum se spe-cula inocenta poporului,' care, dacg nu e bunA,e cel putin exacta ca document. Existau, spreexemplu, samsari de voturi ca Nicu Palavra-

1 I

.orn

si

sa-i

www.dacoromanica.ro

giu Scarlatici. Atunci cand persuasiunea prinalcool ori alte oferte nu dadea rezultate, setrecea la agresiune. Ilie Laptaru, Popa Toaca,cu nume asa de inofensive, sunt, in piesa a-mintit, capi de batausi din Spirea nouaveche. Aspectul acesta comic la suprafata,trist in fond, e cunoscut de toata lumea de oanumit varsta.

Actiunea de preparare a alegerilor se in-tindea atat asupra alegatorilor cat i, maiales, a candidatilor opozanti. V. Alexandrescu-Urechia, care a fost toata viata deputat, cu-nostea bine tehnica alegerilor burghezo-mo-sieresti. In schita Opozitiunea din Legenderomdne insira mijloacele persuasive si repre-sive de a lichida opozitia. Printre cele persua-sive sunt: chemarea in slujba, acordarea defavoruri la opozanti si la rudele lor, cinstirecu ranguri ori decoratiuni, daruire de bani, cutitluri diverse. Mijloacele represive sunt: pre-tinsa aplicare stricta a legilor, procesele, rapi-rea libertatii, lovituri date rudelor i amiciloropozantilor, bataia cu reteveiul, calomnia inpresa. Aceste procedee se pot verifica si in0 scrisoare pierdutd. Catavencu e de fapt unopozant. Cum cauta Tipatescu sal lichidezela inceput? Oferindu-i slujbe, favoruri.TIPATESCU (cu insinuare) Dacei s'ar re-

trage Comitetut permanent i am rezervaun toe pentru prea iubitul d. Catavencu?...

15

si

www.dacoromanica.ro

CATAVENCU (zambind 1 cu bonomie)E un nimic, stimabtle...

TIPATESCU Dacd in postul de advocat alstatului s'ar numi acelas d. Catavencu?

CATAVENCU (asemenea) E putin, ono-rabile...

TIPATESCU Dacei in locul de primar, va-cant acum, si in iocul de epitrop-efor lasf. Nicolae s'ar numi tot nenea Ca(a-vencu? Ai? (Catavencu surade cu un gestde refuz.) i dacei moia Zdvoiul" dinmarginea

Cnd ofertele dau gres, Tipatescu i Traha-nache trec la represalii. Trahanache are si elun fel de scrisoare pierdute impotriva luiCatavencu, anume o polita in neregula cu careCatavencu a ridicat cinci mii de lei. Daca Tra-hanache lucra dupa comandamentele mo-rale, ar da in orice caz pe Catavenc . pe mai-nile justitiei. El InsA numai ameninta a uza deea in caz de incApAtinare a adversarului, facedar i santaj, pastrand bine polita pentru oriceeventualitate.TRAHANACHE A ! Ti-am dat polita lui

Cafavencu... Sd nu o pierzi.TIPATESCU N'ai grijei, neicei Zahario, c

nu pierz hdrtiile de pref...In fine, cand situatia deVine periculoasg,

prin amenintarile lui Catavencu, prefectul (1616

iorasului..."

.

www.dacoromanica.ro

ordin lui Pristanda s rapeasca pe adversardin sala de intrunire, ceeace acesta i facestrigand: Pe el, copii !" i ajutat de Farfu-ridi, Branzovenescu i Cetteanul turmentat.

Lichidarea opozantilor se face si In randulalegatorilor prin intocmirea listelor. In ac-tul al doilea, Trahanache, Farfuridi i Bran-zovenescu studiaza listele electorale, consta-

anticipat, ca au 69 pentru 11 contra.Mai ramane unul in discutie, Ienache Siri-

peanu, care e opozant. Branzovenescu observaca numitul nu mai are drept de vot de randsi-a maritat fata, careia i-a dat casele de zes-tre. Prin urmare nu mai poseda averea legiuit&ca sa mearga la urna. Branzovenescu II ame-

oninta cu puscaria daca voteaza. Trahanacheintervine atunci ingenuu :

Ai putinticei rabdare... Da dacd-1 putemaduce voteze cu noi..."

Deci, a vota cu opozitia e ilegal, .a vota cupartidul la putere, nu. Farfuridi, avocat, con-firma nest punct de vedere :

Alta' vorbd... voteze cu noi, e usor: areprocesul cu epitropia bisertcii seiptdrnana vii-toare..."

Constatarea include o oferta i o amenin-tare. Dad Siripeanu voteaza pentru, castigaprocesul, dad nu, ii pierde. Printre mijloa-cele de a elimina pe contrari, Tipatescu, pre-tins adept al regimului constitutional, folo-

17

.

tAnd,

.

SA'

_d

www.dacoromanica.ro

seste interceptarea telegramelor. Farfuridi siBranzovenescu ati dus la post depesa cu tra-dare, treidare, de trei ori treidare", dar ofician-tul, om de casa al prefectului, desigur, ca siPristanda, i-a adus-o: Tipatescu declara cu

isimplitate : Am oprit-o i am dat ordin latelegraf sei nu mai expedieze nimica feird ti-rea mea".

Delavrancea, ca unul care facea politica cupasiune, cunostea foarte bine procedura elec-toral a regimului vechi. Indiferent de calita-tea artistica, schita Inainte de alegeri rmAneun document veridic. Aci luam cunostinta deviata politica in mediul rural. La Necule, re-sedint de subprefectura, sunt vreo cincispre-zece proprietari de vii, o multime de avocati,impiegati si apoi taranii. Subprefectul, pro-prietar al unei sfori de pamant, are casa noua,cu marchiza si invelita cu tabla, ceilalti traiescin bordeie cufundate in pamant si invelite cupamant. Operatiile preliminare alegerilor lo-cale le conduce, ilegal si din ambitie, tot o fe-meie, coana Ghiolita, sotia subprefectului. In-tAia preocupare este de a, lichida prin persua-siune partizanii fostului guvern numit hi-dra". Lucrul nu e asa de greu. Mai toti adep-tii hidrei", ca sa-si patreze situatiile, aderala noul guvern. Astfel, un fost primar al hi-drei", avocatul Andrin, e numaidecat asti-gat. Fiul ski e ajutor de jude, el avocat al18

p

-----

I

[.-

. /I

.

'

l'

'

www.dacoromanica.ro

taranilor i fireste in aceste conditii decidesentintele dupa plac. Fostul arendas al targu-lui capata promisiunea de a obtine din noutargul in arenda. Fiecare capata ate ceva.Numai unul, avocatul Panaitescu, fost jude-cator, tine 'Ma cu hidra si pericliteaza succe-sul alegerilor. Atunci se gandesc la mijloacelerepresive' i subprefectul enurnera cateva mi-zerii electorale : 1) ia caii la rechizitiepentru manevre, 2) sa-I puna de paza noptiiin comuna, 3) sal mature din comuna. In celedin urma se aplica avocatului preavizul ma-xim : bataia.

Printre mijloacele de persuasiune trebuescenumerate vizitele, promisiunile, botezurile.Parlamentarii, in general, mosieri, oameniavuti, oameni de protipendada n'aveau nimiccomun cu paturile de jos. Cum zice si un san-sonetist al vremii, la 1868 (in Rugina michi-rescu) :

Vecinic stau boierii cioataldnsii tot clocesc,

Din alegere sei faceiMonopolul boieresc.

Ins in pfeajma alegerilor se producea unmiracol, remarcat de multi scriitori si me-

ca in cutare zi la romani, randsclavii puteau s ocarasca pe patroni dupapofta inimii, nepedepsiti. Fosti minitri, oa-

19

-

sa-i

morialisti,

$i'intre

www.dacoromanica.ro

meni de vaza coborau cu modestie din trasu-rile oprite la casele alegatorilor, sarutau managospodinelor sastisite de atata onoare, se in-teresau de familie. Cum spune i ansonetis-tul

Doamne, nostim ci hazliu lucru mai suntsi alegerile libere. Fiecare candidat ifi surade,te strange de mann te indese0e cu vizita, teintreabd ce-ti face femeia, copiii. Sunt sand-tori? Da cel care peitimea de geilci, s'a indrep-tat ? Pe cel mic 1-ai inteircat?..."

Alegatorii, putini la numar, si care nu erauexpresia poporului fiind calificati dup avere,deveniti profesionisti alegatori, solicitati dindoug sau trei parti, deveneau i ei exigenti,dar nu reclamau, cum reclamam noi acum bi-nele colectiv, ci avantaje personale, mergandOng la santaj i duplicitate. Conditia depu-tatului mosier nu era nici ea lipsita de plicti-seal, cum arata un scriitor al vremii intr'osatira. (I. N. Satira IV):Ce veste neasteptatd, Leandre, am aflat,Tu stdrui s te-aleagd judeful deputat,Tu vrei, Wand a viefii cdimpene desfdtdri,

intri in vartejul politiceiDe ore! set te aleagei... apuc'o la picior,Te du din cas'n casei la orice-alegdtor,Si nu uita cu dulce a tot fdgelcluiCei-i face orice treabei ce ei vor porunciIci unul if i promite set-ti dee al sau vot

0

.

S

:

1

25 www.dacoromanica.ro

rDe-i steirui s puie in slujbei pe-un nepotCe std la el in casd. Protejuitul sduNu are nicio treabd si a iesit un rdu,E mincinos si lenes, belly i jualtor,Deaceea vrea vadd numit judecd tor,Ca astfel, avdnd leafd, curdnd

se'ndreptezeAl doilea-ti va zice cd o set te votezeDe-i vrea tu a-i face mai multe trebusoareCe are'n capital& sd-i pui procesu'n stareCe std pendent la curte, apoi ne'ntdrziatSd'nchei alcdtuire cu tire un avocatDin cei vestiti la gard, sd mergi la visterieSd rogi sad libereze o veche garantie...

Si asa mai departe.

Mi se pare de cel mai mare interes a cita ocomedie de Iacob Negruzzi, junimistul, 0 ale-gere la Senat. Politician Infocat si acesta, cu-nostea toate suruburile electorale si prin ur-mare piesa este un document. De aci intelegemtot scandalul votului restrans si al sistemuluibicameral. Chiar daca la Camera ar fi raSunaIun glas mai progresist, Senatul putea sad In-nabuse. Insa Senatul era expresia unui gruprestrans de mosieri de numarat pe degete, in-cat cu o trsura ii aduceai pe rand, pe toti, lavot.

Trebue s titi c ranii, inclusi In colegiulIII, neavand drept de vot direct, altgeau, unii

21

set

$i

.

k1,:(44ti tvolitP.:11:

sad

www.dacoromanica.ro

din ei, un delegat, usor de cump5rat de particle,care acela vota pe deputati. Acesta e Intelesulmonologurui lui mos Ion Zurba Intr'un ante-cel comic, publicat In 1879:

...Domnul subprefect a poruncit sa mergemastazi numaidecdt la Primeirie, ca are sa alea-ga un dilegat pentru dipotat. Doamne! Multerdnduri de opinci am sa rup pe la uVleriilor cu alegerea dipotatilor...

Apoi astfel de ciocoe$i, care... nici nu tiu ceeste Warm( i. nevoile lui, au ma rog sa nefacti noud oare o treabd?

Nu demult a fost in lardferanul dipotat,

Insd dar 1-a scos afardNefiind om invalat."

Mare le proprietar Iancu Paltinas are gustulca soseaua care se proiecteazA s treacA prinfata casei sale. Intmpinand contrarietate, Iipune candidatura de senator ca opozant, desimersese pAnA acum cu guvernul. RatiuneaideologicA : celui mai bogat proprietar dintinut", ii e rusine sa-i treaca pe dinaintea na-sului toti ceialti". Va avea totdeodat ocazias meargA iarna la 13ucuresti. Alte motiven'are. Cand e invitat la intrunire s expun5programa politica', PAltinas se mir : careprograma?"

22

prima--

www.dacoromanica.ro

DUDULEA Cum care programa? Programa.Se poate fara programa?

PALTINAS Adica... ce fel ?Sunt in total 42 votanti; acestia simbolizea-

z5, vai, poporul. Fiecare votant sau factor in-fluent e studiat in parte. Unul vrea s i sema'reascg pensia, altul staruie s5 fie numit avo-cat public, altul pretinde s i se boteze un co-pil, altul cere o suth galbeni Imprumut.tinas promite in dreapta i stAnga i obtinepAna" in ultimele clipe 18 voturi, la paritate,csaci agentul lui, avocatul Dudulea, stie Inaintede deschiderea urnei cum a votat fiecare. Cutoate alergaturile, al 19-lea e pierdut, iar al-tul voteaza pentru candidatul guvernului prinneglijenta unuia din familie care nu i-a predatcadoul. Lucrurile nu se termin aici. PAltinas,desi cazut, s'a dovedit tare, si prefectul nuvoieste s'a se strice cu el. Deaceea Ii ofera' lo-cul de prezident al consiliului judeteanpromite sa lege soseaua principala de conaculmosierului printr'un drum secundar. Asa dar,*tile se implca, Impartind avantajele i sluj-bele. Acesta-i regimul curat constitutional".

Un sistem de intimidare a alegatorilor si decontrol prealabil al scrutinului era mAnjirea cuchinoroz, adicA cu o funingine foarte find' slu-

23I' 1

Pal-

pi li

www.dacoromanica.ro

jind la fabricarea colorantilor. Alteori, in loculnegrului se folosea albul de creta. Alegatorulsuspect ori infidel era boit cu respectiva sub-stanta spre a fi luat in primire de oamenii gu-vernului la iesirea din localul de vot i corec-tat in asa chip, incat sa fie o pilda pentru ale-gatorii urmatori. Trebue s marturisim ca dinpunctul lor de vedere, neconstitutional, manui-torii chinorozului aveau cateodata dreptate

Unii alegAtori erau mituiti cu bani, 'insa in-tr'o forma care arata inaltul Simt de prevedereal partidelor vechi. Alegatorului i se fagaduigo anume suma, constand intr'o bancnott, da-ca voteaza pentru, dar, ca nu cumva sa tradeze, nu primea decal jumatatea hartiei dr.banca, taiata cu foarfecele, urmand ca cealaltajumatate s'o primeasca dup operatia votarii.Votul fiind, in teorie, secret, pe cat stiu tot dinizvoare literare, un agent electoral, suit pe dea-supra cabinei de vot, constata credinta sau fe-Ionia cetteanului, iar in ultimul caz presara desus chinoroz sau creta. Cetateanul, frecandu-secu inocenta pe fata, latea negriciunea ori albi-ciunea, i astfel ceata de afara, prevazuta cuinstrumente contondente, aplica sanctiuni.Daca lucrurile se intamplau asa sau i altfel,cei mai in varsta dintre dumneavoastra Faraindoiala ii pot aduce amine. Dar ca crdnorozulreprezenta o substanta politica de primul ordinin alegeri, nu este niciun dubiu.

24

-

A

, I I

www.dacoromanica.ro

Caragiale insusi vorbeste despre acest- colo-rant menit a denunta culiaarea Oda-CApomeneste de el in leg--tura' cu Pantazifratele lui Ion Ghica. Acest Pantazi era foartedes deputat si Eminescu 11 considera ca un ex-ponent al liberalismului degenerat:Vezi,colo uriciunea fard sublet,- cuget,Cu privirea 'mparosata si la fella umflat si

buget,Negru, cocosat si !acorn, un izvor de

siretlicuri,La tovarasii sat spune veninoasele-i nimicuri...

Pantazi eta lateklevAr usor cocosat la unumAr si poseda o barb foarte prolix6. Cara-gekile ne povesteste cum un prieten joacg o far-sa' lui Pantazi, atrgandu-1 Inteo odaie obscu-r i mAnjindu-1 cu chinoroz. Prietenul farsorera uns pe maini cu funingine i astfel, man-gaind pe obraji pe victimA, propagase negreala.Asa dar un alt mijloc de a insemna pe alegAtorera de a-i intinde mna ori de-al atinge usor.Chinorozul e foarte lipicios i da" un negru plinde lucire. Pantazi, zice Caragiale, era pestetot obrazul negru strlucios ca o cizma de pa-,racier. In dialogul Justine, Caragiale vorbestesi de intrebuintarea electoral a chinorozului.Prevenitul a amenintat pe Leanca, cornersan-)ta de bauturi spirtoase", c o sulemeneste cuchinoroz. Interogatoriul decurge astfel:

politic.Ghica,

,

35www.dacoromanica.ro

JUDECATORUL Da de chinoroz cum a ve-nit vorba

PREVENITUL Am vrut nuonai s'o speriuc'o stric (face cu ochiul) pardon, la ficso-namia obrazului...

LEANCA Sd ma sperii ? N'ai venit odatdcu cdciula wnplutd cu chinoroz... ?

PREVENITUL Las'o p'aia ! Aia-i alta ca-ciuld ! (judelui) aia a fost la politica...nu'ntelege dumneaei... fomee.

In privinta secretului votului,'este interesan-t o scena din revista teatra16 Zeflemele din1889 (I. C. Negruzzi, D. R. Rosetti.) Buleti-nele mari albastre sunt -puse in plicuri midtransparente i apoi intro urna de sticla. Can-didatul zice:

Va dau la fiecare cdte un plic... Cei caresunt pentru mine vor pune in plic hartia al-bastrd, cei care su.nt contra, vor pune hdrtiealba!

Bine Luminatia Ta, observa alegatorulplicul e subtire i se vede printr'insul.

,Tdcere! Votul e secret!S5 zicem c lucrurile nu se petreceau toc-

,mai astfel, cu borcan de sticl cu plic de ti-pla, gluma ramane adevarata pentru esentafaptelor.

Un moment principal din operatia electoralaeste prezentarea candidatului In fata alegMo-rilor, profesia lui de credinta. Era obiceiul,

26

.

.

si

www.dacoromanica.ro

pe vremuri, la inceputurile vietii parlamentare,ca depuatii in spe s faca o declaratie tipArita.Literatura de soiul acesta era fad si caracte-rizata prin promisiuni suspecte prin excesullor. 0 parodie a profesiilor de credint o faceGr. Alexandrescu, punnd pe candidat s vor-beasc cu naiv cinism:Domnilor alegatori, ma rog sei fiu ascultat,Si dupei ce ma-ft citi, ma rog sei fiu deputat.Ceici am cuvinte sei" crez c la Divanul Ad-hoc,Bine lumei o s fac, i rol nobil o joc,

Dupei cum putefi vedeaDin meirturisirea mea:

Inca pand a nu mei naste, eu am fost. patriot mare,

dupd ce m'am neiscut .Pentru ale noastre drepturi m'am luptat

feirei 'ncetarePanel' intr'acest minut.

Cunosceind cd intr'o lard fericirea generalaSe compune totd'auna din acea particular&Ca un iconom politic, prin mici slujbe, mici

lehoare,Am imbogeijit eu statul, cumpdrndu-mi

! mosioare.Iar guvernul ce veizuse urednicia gi talentulImi da ranguri pe tol anui, siluind Regula-

; , !mentul,

27

1

0.

s

.

.

1-

.; .1

3

Si

www.dacoromanica.ro

Pe car& multi pdaitosi agii, de capa-citate,

Servind tdrii din pruncie, stau cu buzeleumf late.

Programul lui Catavencu este haotic si sen-timental. El aclama munca, travaliul, care nuse face deloc in tam noastra" i doreste caRomania sa fie bine si tot Romanul sei pros-pere". Cum anume? Printr'o societate Enciclo-pedica-Cooperativa, adica in linibajul lui Cara-giale, printr'un moft. Catavencu un mofto-log". Agamita Dandanache e mai candid simai franc. Prezentarea in fata alegatorilor IIplictiseste deabinelea. Nu trebuia sd vd maideranjati", ii spune coana Joitica. Dandanachenu prinde ironia :

Ba deranz, conita meal Da stii, nuPlea sa nu fatem mdcar act de prezentd..."

Discursul catre alegyori al lui Agamita ecat se poate de eliptic:

In sCindtatea alegatorilor... care au probatpatriotism si mi-au acordat... asta... cum sdzic de!... zi-i pe nume del... a! sufradzele lor.

Interesul candidatilor .era indreptat spre foloasele personale ce se puteau trage atuncidin calitatea de deputat si nu ant prin diurne,cat prin influenta la autoritati. Deputatul sausenatorul devenea un comisionar al interese-lor particulare sau de grup in dauna statului.

28

lipsiji

e

.

'Inca ye

www.dacoromanica.ro

Astfel Costica din Tardiv caut deputat,s-iInmneze din partea unor cultivatori deprune o petitie spre a opri votarea impozituluipe grad.

Asupra cupidittii parlamentarului de tip"vechi .f ace probabil aluzie Caragiale inOrientate, sub pretextul de a ironiza corpurilelegislative turcesti.GEANABET EDDIN Am onoari a propune

urrnatorul meremet la art. unic : Art. unic.Cat fin vacantele parlamentare, senato-rii deputatii primesc diurna.impatritd...

VOCI Prea mutt, bre! nu fii botos !GEANABET EDDIN ca- pe

timpul sesiunii.(Aplauze prelungite.)

Imi permit a cita si o strofa din Cantecul de-putalilor de lorgu Caragiale, fAcnd aluzie laImbogatirea oamenilor politici, explicabila fi-reste prin traficul de influenta i cumularea deaveri, permisa de acel regim:.

Striga, se plange opincaCd-o jupoaie noi talhari,Deputatii beau, manancd,Au carete

Avantajele pozitiei erau atat de mari, in-cat, cu o aparenta desinteresare, unii candi-dati cyeltuiau bani, investeau deci un capital

29

un

si

s'armdsdri..

A

...intreit

www.dacoromanica.ro

pe care si-I recuperau fireste cu prisosinta. N.T. Orasanu, satiricul, face aluzie la o astfel deoperatie:

Cu mila pungei mete,Intr'un colegiu de doi,De doua mari lichele,De doi nerozi ciocoi,Putui a ma alegeAl tarii mandatar,DeV de nicio legeEu n'am deloc habar.

Diurna era de doi glbena0"pe zi, in 1868,cum gram din cantecelul Ruginci $michirescuale gator i din alte diatribe.

A fi deputat ori senator devenea o profesie,mai degraba o renta acaparata de marea bur-ghezime si de mosierime. Caragiale a avut irtentia s reia eroii din 0 noapte furtunoascis-i .urmareasca dupa 25 de ani. Acum jupanDumitrache este mare agricultor, mare capi-talist puternic, petrolist", Chiriac, Spitidori.Nae Ipingescu sunt marl proprietari urbani.capitalisti puternici i petrolisti. Aproap2 totiinfra in parlament:

Dumitrache Titircd, senator guvernamen-tal... 70 ani.

.

Chiriac Sotirescu, deputat guvernamental,49 ani.

30.N

www.dacoromanica.ro

Spiridon lonescu, deputat, doctor in dreptdin Liege; sportman, cu automobil si cai decurse, 35 ani.

Nae Ipingescu, prefect de judef, 55 ani"Rica Venturiano, director-proprietar al A-

larmei, avocat, publicist, deputat in opozifie,50 ani". ,

Notam impartirea rolurilor in familie, Titircaeste secretar guvernarnental, Rica este deputat .de opozitie.

In piesa avea sa intre i Nae Catavencu,care, in fine, era ministru.

Un scriitor in viata, Al. Cazaban, a zugravitIn umbra unui car o epoca mai recenta, in cares'ar parea Ca in viata parlamentara apar j ta-ranii. Dar nu-s deck parveniti, ca institutorulMarzacu, care indata ce e ales deputat se de-parteaza de conditia muncitorului intelectualrural, parasind dascalia, cumparandu-si cona-cul boieresc i locuind in Bucuresti la hotelAstoria.

Azi, evidentiatii in fabrici, la camp si in la-boratoare, stahanovistii, plini de modestie, vorveni pe bancile Adunkii Nationale, de pe o-goare si din atetiere si se vor intoarce iarasiin ateliere i pe brazde, alternand onoarea in-deplinirii indatoririlor civice cu cinstea de alua parte la productia in folosul tuturor oame.nilor muncii. A fi deputat este azi o sarcinanobila, nu o cariera.

31

t 4

.

www.dacoromanica.ro

Versatilitatea si duplicitatea eroilor lui Ca-ragiale i ai tuturor acelor autori care s'aucupat cu viata politica" a vechiului regim suntmanifeste. Oamenii nu luptau pentru o idee, cipentru p5strarea pozitillor lor de clas, pentruinterese personale, partidele erau numai un de-cor simulnd un rzboi de opinii inexistente.Pristand politaiul execut5 docil ordinele pre-fectului, aresteazA pe Catavencu, dar, in acelatimp, se aratg umil-si fatA de acesta, declarAn-du-se un adept al lui: eu gazeta d-voastrd ocitesc ca evanghelia totdeauna: c sd nu vetuitati la mine... adicd pentru misie... aliele ameu in sufletul meu". CAnd ne gIndim ca NaeCatavencu se impaca cu Tipgtescu si are toatesansele sa devina deputat in legislatura urmh-toare, duplicitatea lui Pristanda devine pang laun punct scuzabil. CetAteanul turmentat, a-propitar, nu voteaz niciodata contra guvernu-lui, adica voteaz cu toate guvernele. De acii celebra lui intrebare: eu... pentru cine votez?" In nuvela lui Delavrancea, avocatul An-drin, fost primar al guvernului azut, suspec-tat ca nesincer fata" de guvernul nou de parteacaruia a trecut indath, se apAra cu naivitate:

Protestez! protestez! zise rdstit beitriinulAndrin ridicand mana dreaptd in sus. Marta iitremura. Protestez ! Lumea ind stie. Niciodatdn'am fost contra guvernului. Niciun guvern nu

32

0--

www.dacoromanica.ro

s'a plans de mine. Ba mai mull, sunt gataacum!" i

Trebue sa mArturisim cA Delavrancea insui,dupa ce a fost liberal, a trecut la conservatori,tapt ce ar purea sa surprinda, dacA am consi-dera ca oricare ar fi fost motivele personale,liberalismul e una i conservatorismul alta.Insa Delavrancea merit iertare. Nu exista nicio deosebire real intre cele

Bravo! Bravo!Articolul 83 din Constitutia noastra sunA

astfel:Femeia in Republica Populard Romand are

drepturi egale cu ale barbatului in toate do-meniile vietii economice, politice, de stat ci cul-turale.

Femeia are drepturi egale cu ale barbatuluila muncii, salariu, odihncliasigurare socialdinvattimdnt.

Statul ocrote0e distoria i familia," etc.InteadevAr, femeia este astAzi alegAtoare i

poate fi aleasA deputat in sfaturile populare, inMarea Adunare Nationala, aflAndu-se alaturide bArbat in campul muncii, participAnd la toa-te aspectele vietii politice si constructive. Pre-venitul din dialogul Justifie, vorbind de ca-ciula cu chinoroz, declara judelui: Aia-i alta

aia a fost la politica... nu intelegedumneaei... fomee". Cu alte cuvinte, preveni-tul e misogin i socotete pe femeie incompre-hensivA in macerie de politica. 8i cu toate as-tea, coana Zoitica din 0 scrisoare pierdutdtrAiete in plin tumult politic, i spectatorul areimpresia cA ea invartete totul. CA le invArtete,acest lucru e clar, dar cA ceeace face ea ridicApe femeie la rangul de cetAteancA, este iar4ilimpede cA nu e cazul. IntAl de toate, conform

34

si

caciulat...

1

www.dacoromanica.ro

Constitutiei vechiului regim burgliez i movie-resc, coana Zoitica nu are nici.drept de votnici nu eSte eligibil. Aturici, cel putin ca ma-rile intrigante de altAdat, cautg ca prin in-rurirea ei asupra brbatilor sA indrepte opinia guvernantilor in sensul vederilor ei. D-nade Stael a incercat la inteput s intre in gra-tiile lui Napoleon, apoi, neizbutind, prin cartisi prin actiune personala a contribuit mult ladesteptarea constiintei nationalicgii popoare-lor oprimate. Nu avea drepturi politice, dar eaa fAcut, ca s zic asa, politic ilega1. Alte fe-mei s'au mrginit a sprijini prin influenta lormime prsoane care au putut fi nefaste, daruneori i nimerit alese. OriCunt; acestea au fostniste intrigante mai mult sau mai putin con-structive, in sensul relativ al cuvntului, prinraportare la momentul istoric. Coana Zoiticainsa nu are nicio idee politic i nici vreunprotejat politic. Are numai ascendent asuprasotului i asupra prefectului, de care uzeazintr'o imprejurare meschin, defensiv, atuncic5nd Catavencu, santajnd-o cu o scrisoarecompromitgtoare, cere sa fie propus candidat:Ca s'a scape de scandal, coana Zoitica isipune in cap s obtina cu orice chip alegerealui Catavencu:

Da, sunt hotdritii, i trebue sei biruesc tot,pe tine:.. asa de hotaritd sunt, incdt adinea-

ori am poruncit lui Ghigi s mearga sa' dea

35

i

Fi www.dacoromanica.ro

drumul lui Cafavencu si sd-1 poi/eased aici dinpartea mea...".

Precum vedem, coana Joitica comanda for-tei publice in persoana lui Pristanda, forteazamana prefectului si a preedintelui comitetuluipermanent, in fine Ii ia asupra-si de a hothrirezultatul scfutinului.

Da, il aleg eu. Eu sunt pentru Catavencu,bdrbatul meu cu toate voturile lui trebue sd fiepentru Cafavencu. In sfar0t, cine luptd cu Ca-favencu, luptd cu mine..."

Despre rolul civil al candidatilor, Zoe n'arenicio idee, pare complet indiferent. Catavencuori altul e tot una: Ei! 'apoi! mai la urrnd Ca-favencu poate fi tot asa de bun deputat ca ori-care altul..."

Asemenea cadere a politicului pe plan se-cundar in fata chestiunilor familiale, se explicaprin moralitatea, sau mai bine zis imora-litatea de clasa" a coanei Joitica Trahanache,care de opt ani intretine relatii nesuspectate debonomul sot, cu Tipatescu. Nu s'a remarcat unlucrit gray. Trahanache are un fiu student, deciin varsta de aproximativ, sa" zicem, douazecide ani. Dei Zoe este a doua sotie, adulterul einu este edificator.

Va dati perfect seama ca inteleptul paragrafdin Constitutia noastra: Statul ocroteste Cd-sdtoria si familia si apdrd interesele manwi

36 .

qiwww.dacoromanica.ro

copilului" rmane cii totul inaplicabil la lu-mea din care fcea parte coana Zoitica.

Astfel se petreceau lucrurile althdat6. Azi,prin participarea intregului popor la muncaconstructivg si la rgspunderea civic, educatiacetAteneasca a racut mari progrese. Azi, ale-gerile nu mai acoper interesele individualesau ale clasei posedante, ele simbolizeazA rs-punderea tuturor oamenilor muncii in fata sar-.cinii comune a propAsirii patriei. Deaceea ce-thteanul nu-si mat pune, incert, intrebarea: Eupentru cine votez", incredintat c e de datorialui s voteze pe eel propusi de poporul mun-citor, din sanul poporului muncitor, in fruntecu un om adevgrat al muncii, cu tovar5sulGheorghe Gheorghiu-Dej.

41/

a

www.dacoromanica.ro

IN COLECTIA..SOCIETATII PENTRU RASPANDIREA

STIINTEI I CULTURII"

a aprutMARELE POVESTITOR

ION CREANGA"de M. SADOVEANU

Autorul incepe prin a descrie cariera de sufe-rinta" a lui I. Creanga, institutor s5rac, ridicat dinhoropsitii muncitori cu palmele", pe care -lumea desus" nu catadixea s-1 ia in seam5. Nici m5car dup5moartea lui, timp de 50 ani, nu s'a scris asupra ope-rei lui niciun studiu serios.

Tacerea p5strat in jurul lui Creang5 de cdtre re-gimul din trecut se explica prin aceea Ca, atat operacat i viata lui au fost puternice acte de acuzare im-pbtriva regimului burghezo-mosieresc, ele mArturi-sind starea de mizerie i intunecime in care erau ti-nuti tgranii. Cu toate acestea, att Amintirile" catsi Povestirile" lui Creang5 au fost cunoscute sicitite cu dragoste de tar5nimea noastr5.

latA cum il caracterizeaz5 maestrul M. Sadoveanupe Creanga : Creanga a dat via% ascutita povesti-lor lui, situandu-le in timp i spatiu, creind tipuricare se mi.5c5 vorbesc fiecare dup5 caracterld lui.Pentru asta, intrebuinteaz5 nu, numai mijloace simple

elegante de exprimare, ci un depozit secular alneamului, zicAtori de o mare bogtie i o intensafrumusete poetics. In plus, asupra intregului stApa-

or

'

si

fi

N

'

www.dacoromanica.ro

ncste un duh de voie buna" bare sporeste placer..

Amintirile" i ,,Povestirile" lui Creang6 sunt In-sasi limba vie a poporului, ridicata la un inalt Po-tential artistic".

Dreptate i s'a facut lui Creanga abia sub regimulnostru de democrat. populara, in care s'au creialconditiuni care s'a faca posibilA studierea si intele-gerea operei lui de care masele largi populare, de-clarndu-1 membru al Academiei R.P.R. post mor-tem pentru aportul sa'u in literatura noastra.

1. ...*

cttitorului.1-

:

:

:

www.dacoromanica.ro

Responsabil de carte: Roman I.Tehnoredactor : Marcus I. Corector Nicolau T.

Dal la odes 17-X1-1952.- Ban de lipar 21-Xl-1952.Tire! 20.150ex. Mirth. carp stole, de 65 gr. m. p.Fl.70X100132. Coll editoriale 1,29. Coli de tipar 1,25.Prep( anal exemplar 0,35 Lei. Edith! I. Cosner:do5036. A. 02603. Polka bibliotecile mici indicele de

clasificare 8 R.

Tiparul executat la Intreprinderea Poligraficl Nr. 1Str. Gr. Alezandrescu Nr. O3-95, Bucuresti R. P. R.

:

-

www.dacoromanica.ro

ER ATAPagina Randal In loc de: Se va

citi :

21 13 de sus gargurA

31 9 de sus secretar senator

www.dacoromanica.ro

IN COLECTIA S.R.S.C. AU APARUT :Mihail Sadoveanu

Conf. Univ. C. Bogoescu

Dr. I. Pop

Prof. Univ. Gh. $tehineseu

Prof.Univ. Petre

Conf. Univ. Nistor Santa

Acad. Prof. St. S. Nicolau

Max Solomon

Prof. Dr. S. Iagnov

,,Despre marele po-vestitor Ion Creangi".Viata inteo piano rade apa".Viata inainte de nas-tere".Ce trebue sa stim dinstiinta despre iota."Cum au fost domesti-cite animalele".Eteetrificarea i tran-sporturile".Origins i desvolta-rea cinematografier.Sangele i cireulatia

lul".Marcie savant patriotVictor Babes".Co.sbuc Impotriva su-perstitillor".Cum s'a desvoltattehnica".Pavlovismul i trata-mentui bolilor prinsomn".

tEl 0,35

Mihdileanu -

*

A

,

- *.ztN-

a

www.dacoromanica.ro