Fundamentele Algebrice Ale Informaticii

90
1 1 Fundamentele algebrice ale informaticii pentru anul I Informatică ( zi + ID) începînd cu anul universitar 2005/2006 CURSUL nr. 1 §1. Mulţimi. Operaţii cu mul ţimi În cadrul acestei lucrări vom privi mulţimile în sensul în care ele au fost privite de către GEORG CANTOR - primul matematician care a ini ţiat studiul lor sistematic (punct de vedere cunoscut în matematică sub numele de teoria naivă a mul ţimilor). Definiţia1.1.. Dacă A şi B sunt două mulţimi, vom spune că A este inclusă în B (sau că A este submulţime a lui B) dacă elementele lui A sunt şi elemente ale lui B; în acest caz vom scrie AB iar în caz contrar AB. Avem deci : ABpentru orice xA xB ABexistă xA a.î. xB. Vom spune despre mulţimile A şi B că sunt egale dacă oricare ar fi x, xAxB. Deci, A=BAB şi BA. Vom spune că A este inclusă strict în B şi vom scrie AB dacă AB şi AB. Se acceptă existenţa unei mulţimi ce nu conţine nici un element care se notează prin şi poartă numele de mulţimea vidă. Se observă că pentru orice mulţime A, ∅⊆A (deoarece în caz contrar ar trebui să existe x∈∅ a.î. xA – absurd.!). O mulţime diferită de mulţimea vidă se zice nevidă. Pentru o mulţime T, vom nota prin P(T) mulţimea submulţimilor sale (evident , TP(T) ). Următorul rezultat este imediat : Dacă T este o mul ţime oarecare iar A, B, CP(T), atunci : (i) AA (ii) Dacă AB şi BA, atunci A=B (iii) Dacă AB şi BC, atunci AC. În cadrul acestei lucrări vom utiliza deseori noţiunea de familie de elemente a unei mul ţimi indexat ă de o mulţime nevidă de indici I (prin aceasta înţelegând o funcţie definită pe mulţimea I cu valori în mulţimea respectivă). Astfel, vom scrie de exemplu (x i ) iI pentru a desemna o familie de elemente ale unei mulţimi sau (A i ) iI pentru a desemna o familie de mul ţimi indexată de mulţimea I. Pentru o mulţime T şi A, BP(T) definim : AB={xT | xA şi xB} AB={xT | xA sau xB} A\B={xT | xA şi xB} AB=(A\B)(B\A). Dacă AB=, mulţimile A şi B se zic disjuncte. Operaţiile , , \ şi poartă numele de intersecţie, reuniune, diferenţă şi diferenţă simetrică. În particular, T\A se notează prin T (A) (sau (A) dacă nu este pericol de confuzie) şi poartă numele de complementara lui A în T.

Transcript of Fundamentele Algebrice Ale Informaticii

1

Fundamentele algebrice ale informaticiipentru anul I Informatic ( zi + ID) ncepnd cu anul universitar 2005/2006CURSUL nr. 1 1. Mulimi. Operaii cu mulimi n cadrul acestei lucrri vom privi mulimile n sensul n care ele au fost privite de ctre GEORG CANTOR - primul matematician care a iniiat studiul lor sistematic (punct de vedere cunoscut n matematic sub numele de teoria naiv a mulimilor). Definiia1.1.. Dac A i B sunt dou mulimi, vom spune c A este inclus n B (sau c A este submulime a lui B) dac elementele lui A sunt i elemente ale lui B; n acest caz vom scrie AB iar n caz contrar AB. Avem deci : AB pentru orice xA xB AB exist xA a.. xB. Vom spune despre mulimile A i B c sunt egale dac oricare ar fi x, xA xB. Deci, A=BAB i BA. Vom spune c A este inclus strict n B i vom scrie AB dac AB i AB. poart numele de mulimea vid. Se observ c pentru orice mulime A, A (deoarece n caz contrar ar trebui s existe x a.. xA absurd.!). O mulime diferit de mulimea vid se zice nevid. Pentru o mulime T, vom nota prin P(T) mulimea submulimilor sale (evident , TP(T) ). Urmtorul rezultat este imediat : Dac T este o mulime oarecare iar A, B, CP(T), atunci : (i) AA (ii) Dac AB i BA, atunci A=B (iii) Dac AB i BC, atunci AC. n cadrul acestei lucrri vom utiliza deseori noiunea de familie de elemente a unei mulimi indexat de o mulime nevid de indici I (prin aceasta nelegnd o funcie definit pe mulimea I cu valori n mulimea respectiv). Astfel, vom scrie de exemplu (xi)iI pentru a desemna o familie de elemente ale unei mulimi sau (Ai) iI pentru a desemna o familie de mulimi indexat de mulimea I. Pentru o mulime T i A, BP(T) definim : AB={xT | xA i xB} AB={xT | xA sau xB} A\B={xT | xA i xB} AB=(A\B)(B\A). Dac AB=, mulimile A i B se zic disjuncte. Operaiile , , \ i poart numele de intersecie, reuniune, diferen i diferen simetric. n particular, T\A se noteaz prin T (A) (sau (A) dac nu este pericol de confuzie) i poart numele de complementara lui A n T.1

Se accept existena unei mulimi ce nu conine nici un element care se noteaz prin i

2

n mod evident, pentru A, BP(T) avem: A\B=AT (B) AB=(AB)\(AB)=(AT (B))(T (A)B) T ()=T, T(T)= AT (A)=T, AT (A)= iar T (T (A))=A.

De asemenea, pentru xT avem: xAB xA sau xB xA\B xA sau xB xT (A) xA. xAB xA i xB

xAB (xA i xB) sau (xA i xB) Din cele de mai nainte deducem imediat c dac A, BP(T), atunci: T (AB)=T(A)T (B) i T (AB)=T (A)T (B). Aceste ultime dou egaliti sunt cunoscute sub numele de relaiile lui De Morgan. Pentru o familie nevid (Ai )iI de submulimi ale lui T definim: I Ai ={xT | xAi pentru orice iI} iiI iI

U Ai ={xT | exist iI

a.. xAi }.

Astfel, relaiile lui De Morgan sunt adevrate ntr-un context mai general: Dac (Ai) iI este o familie de submulimi ale mulimii T, atunci:

CT I Ai = U CT ( Ai ) i CT U Ai = I CT ( Ai ) . iI iI iI iIUrmtorul rezultat este imediat: Propoziia 1.2. Dac T o mulime iar A, B, CP(T), atunci: (i) A(BC)=(AB)C i A(BC)=(AB)C (ii) AB=BA i AB=BA (iii) AT=A i A=A (iv) AA=A i AA=A. Observaia 1.3. 1. Din (i) deducem c operaiile i sunt asociative, din (ii) deducem c

pentru , iar din (iv) deducem c i sunt operaii idempotente pe P(T). A(BC)=(AB)(AC) i

ambele sunt comutative, din (iii) deducem c T i sunt elementele neutre pentru i respectiv 2. Prin dubl incluziune se probeaz imdiat c pentru oricare A, B, CP(T) avem: A(BC)=(AB)(AC) , adic operaiile de intersecie i reuniune sunt distributive una fa de cealalt. Propoziia1.4. Dac A, B, CP(T), atunci: (i) A(BC)=(AB)C (ii) AB=BA (iii) A=A iar A A= (iv) A(BC)=(AB)(AC).

2

3

Demonstraie. (i). Prin dubl incluziune se arat imediat c: A(BC)=(AB)C=[AT(B)T(C)][T(A)BT(C)] [T(A)T(B)C](ABC). (ii), (iii) sunt evidente. (iv). Se probeaz fie prin dubl incluziune, fie innd cont de distributivitatea interseciei fa Din cele de mai inainte deducem ca dac T este o mulime oarecare , atunci (P(T), ,) este inel Boolean . Definiia1.5. Fiind date dou obiecte x i y se numete pereche ordonat a obiectelor x i y mulimea notat (x, y) i definit astfel: (x, y)={ {x}, {x, y} }. Se verific acum imediat c dac x i y sunt dou obiecte a.. xy, atunci (x, y)(y, x) iar (x, y)=(y, x) x=y. dac (x, y) i (u, v) sunt dou perechi ordonate, atunci (x, y)=(u, v) x=u i y=v ; n particular, de reuniune.

Definiia1.6. Dac A i B sunt dou mulimi, mulimea notat AB={ (a, b) | aA i bB } se va numi produsul cartezian al mulimilor A i B. n mod evident: AB A i B AB=BA A=B AB= A= sau B=

AA i BB ABAB. Dac A, B, C sunt trei mulimi vom defini produsul lor cartezian prin egalitatea : ABC=(AB)C. Elementul ((a, b), c) din ABC l vom nota mai simplu prin (a, b, c). Mai general, dac A1, A2, ..., An (n3) sunt mulimi punem A1 A2 ...An =(( ...((A1A2)A3) ...)An) . Dac A este o mulime finit, vom nota prin |A| numrul de elemente ale lui A. n mod evident, dac A i B sunt submulimi finite ale unei mulimi M atunci i AB este submulime finit a lui M iar |AB|=|A|+|B|-|AB|. Vom prezenta n continuare un rezultat mai general cunoscut sub numele de principiul includerii i excluderii: Propoziia1.7. Fie M o mulime finit iar M1, M2, ..., Mn submulimi ale lui M. Atunci :

UMii =1

n

=

1 i n n -1

Mi

-

1 i < j n

Mi M j

+

1 i < j < k n

Mi M j Mk

-

.

- .... + (- 1)

M 1 ... M n

3

4

2.Relaii binare pe o mulime. Relaii de echivalen Definiia 2.1. Dac A este o mulime, numim relaie binar pe A orice submulime a produsului cartezian AA. Dac a, bA i (a, b) vom spune c elementul a este n relaia cu b. De asemenea, vom scrie ab pentru a desemna faptul c (a, b). Pentru mulimea A vom nota prin Rel (A) mulimea relaiilor binare de pe A (evident, Rel (A)=P(AA) ). Relaia A={ (a, a) | aA} poart numele de diagonala produsului cartezian AA. Pentru Rel (A) definim -1={(a, b)AA | (b, a)}. n mod evident, (-1)-1= iar dac mai avem Rel (A) a.. -1.1- Definiia2.2. Pentru , Rel (A) definim compunerea lor prin ({=a, b)AA | exist cA a.. (a, c) i (c, b)}. Rezultatul urmtor este imediat: Propoziia 2.3. Fie , ,Rel (A). Atunci: (i) A=A= (ii) ()=() (iii) i (iv) (=1-)1--1 atunci (v) (=1-)-1 ; 1-mai general, dac (i) iI este o familie de relaii binare pe A, U ri iI -1

= U r i-1 .iI

Pentru n i Rel (A) definim :r n = r o r o .... o r pentru n > 1 . 4 4 14243n ori

D A pentru n = 0

Se probeaz imediat c dac m, n atunci mn=m+n. Definii 2.3. Vom spune despre o relaie Rel (A) c este: i) reflexiv dac A ii) simetric dac -1 iii) antisimetric dac -1A iv) tranzitiv dac 2. Rezultatul urmtor este imediat:

Propoziia2.4. O relaie Rel(A) este reflexiv ( simetric, antisimetric, tranzitiv ) dac i numai dac -1 este reflexiv ( simetric, antisimetric, tranzitiv ) . Definiia 2.5. Vom spune despre o relaie Rel(A) c este o echivalen pe A dac este reflexiv, simetric i tranzitiv.4

5

Vom nota prin Echiv (A) mulimea relaiilor de echivalen de pe A. Evident, A, AAEchiv (A). Propoziia 2.6. Dac Echiv (A) , atunci -1= i 2=. Demonstraie. Cum este simetric -1. Dac (a, b)-1, atunci (b, a)-1 (b, a)-

1

x) i (x, y) (x, y)=2, adic 2, deci 2=.

(a, b), adic -1, deci -1=. Cum este tranzitiv avem 2. Fie acum (x, y). Din (x,

Lema 2.7. Fie Rel(A) i r =A-1. Atunci relaia r are urmtoarele proprieti: (i) (ii) rr este reflexiv i simetric

(iii) dac este o alt relaie binar de pe A reflexiv i simetric a.. , atunci r . Demonstraie. (i ). este evident . (ii). Cum A r deducem c r este reflexiv iar cumr-1

= (A-1) 1=A-1-1 (-1)-1=A-1= r deducem c r este i simetric.

(iii). Dac este reflexiv i simetric a.. ,atunci -1=1- i cum A deducem c r =A-1. Lema 2.8. Fie Rel(A) reflexiv i simetric iar r = U r n . Atunci r are urmtoarelen 1

proprieti : (i) r ; (ii) r este o echivalen pe A; (iii) Dac Echiv(A) a.. ,atunci r . Demonstraie. (i). este evident. (ii). Cum A r deducem c A r , adic r este reflexiv. Deoarece este simetric i pentru orice n* avemr-1

(n)-1=(-1)n=n , deducem c-1 n1

= Urn n1

= U rn

( )

-1

= Urn = r ,n 1

adic r este i simetric. Fie acum (x, y) r o r ; atunci exist zA a.. (x, z), (z, y) r , adic exist m, n* a.. (x, z)m i (z, y)n. Deducem imediat c (x, y)nm=n+m r , adic r r , decir este tranzitiv, adic r Echiv (A).2

(iii). Fie acum Echiv (A) a.. .Cum n n = pentru orice n* deducem c r = U r n .n 1

Din Lemele de mai sus deducem imediat: Teorema 2.9. Dac Rel(A), atuncir = U D A U r U r -1n 1

(

)

n

.

5

6

Definiia 2.10. Dac Echiv (A) i aA, prin clasa de echivalen a lui a relativ la nelegem mulimea adic [a] pentru orice aA). [a]={xA (x, a)} (cum este n particular reflexiv deducem c a[a],

Mulimea A / ={ [a] aA } poart numele de mulimea factor ( sau ct ) a lui A prin relaia . Propoziia 2.11. Dac Echiv (A), atunci: (i) U [a ] =A;a A

(ii) Dac a, bA atunci [a]=[b] (a, b); Demonstraie.

(iii) Dac a, bA, atunci [a]=[b] sau [a][b]=.

(i). Deoarece pentru orice aA, a[a] deducem incluziunea de la dreapta la stnga; cum cealalt incluziune este evident deducem egalitatea solicitat. (ii). Dac [a]=[b] , cum a[a] deducem c a[b] adic (a, b). Fie acum (a, b) i x[a], adic (x, a). Datorit tranzitivitii lui deducem c (x, b), adic x[b], deci [a] [b]. Analog deducem c i [b][a] , adic [a]=[b]. deci [a]=[b] (conform cu (ii)). (iii). Presupunem c [a][b]. Atunci exist xA a.. (x, a), (x, b) i astfel (a, b),

Definiia 2.12. Numim partiie a unei mulimi M o familie (Mi)iI de submulimi ale lui M ce verific condiiile : (i) Pentru i, jI, ij Mi Mj=; (ii) U M i = M .iI

Observaia 2.13. Din cele de mai nainte deducem c dac este o relaie de echivalen pe mulimea A, atunci mulimea claselor de echivalen ale lui pe A determin o partiie a lui A. Definiia 2.13. Dac A i B sunt dou mulimi vom spune despre ele c sunt cardinal echivalente (sau mai simplu echivalente) dac exist o bijecie f : AB. Dac A i B sunt echivalente vom scrie AB (n caz contrar, vom scrieAB). Propoziia 2.14. Relaia de ,, este o echivalen pe clasa tuturor mulimilor . Demonstraie. Pentru orice mulime A, AA cci funcia 1A:AA este o bijecie. Dac A i B sunt dou mulimi iar AB, atunci exist f : AB o bijecie. Cum i f -1 : BA este bijecie, deducem c BA, adic relaia ,, este i simetric. Pentru a proba i tranzitivitatea relaiei ,, fie A, B, C mulimi a.. AB i BC, adic exist f :AB i g :BC bijecii. Cum gf : A C este bijecie deducem c AC.

Definiia 2.15. Dac A este o mulime, prin numrul cardinal al lui A nelegem clasa de echivalen a lui A (notat |A|) relativ la relaia de echivalen . Deci B|A|AB. (n ); convenim s notm pentru n*, n=|Sn|. Convenim de asemenea s notm 0=cardinalul mulimii vide i prin c 0 (alef zero) cardinalul mulimii numerelor naturale .*

Vom numi seciuni ale lui mulimile de forma Sn={0, 1, ..., n-1} formate din n elemente

6

7

Fie n , n 2 i n definit prin (x,y) n n | x-y. Deoarece pentru orice x , n|x-x=0 deducem c n este reflexiv iar dac n|x-y, atunci n|y-x, adic (y,x)n astfel c n este i simetric. Dac (x,y), (y,z)n, atunci n|x-y, y-z i atunci n|(xy)+(y-z)=x-z, deci (x,z)n, adic n este i tranzitiv, deci o echivalen pe . Dac x, atunci mprind pe x la n avem x = cn+r cu c i r{0,1,,n-1}. Atunci x-r = cn adic (x, r)n i deci [x ]r n = [r ]r n astfel c) Pentru a respecta tradiia notaiilor, vom nota /n=n iar [k ]r n = k pentru orice k{0,1,,nn =

/n ={ [0]r n , [1]r n , , [n - 1]r n }

1} (dac nu este pericol de confuzie); astfel k{0,1,,n-1}.

) { 0, 1,..., n - 1 } iar k ={k+cn|c} pentru orice

Elementele lui n se numesc clasele de resturi modulo n.

CURSUL nr. 2 : 1.Mulimi ordonate.Lema Zorn Definiia 1.1. Printr-o mulime ordonat nelegem un dublet (A, ) format dintr-o mulime nevid A i o relaie binar pe A notat tradiional prin "" care este reflexiv, antisimetric i tranzitiv. Vom spune c "" este o ordine pe A. Pentru x, y A vom scrie x < y dac x y , x y. Dac relaia "" este doar reflexiv i tranzitiv, vom spune despre ea c este o ordine parial sau c (A, ) este o mulime parial ordonat. Dac pentru x, yA definim x y dac i numai dac y x obinem o nou relaie de ordine pe A. Dubletul (A, ) l vom nota prin A i spunem c mulimea ordonat A este duala mulimii A. Fie ( A, ) o mulime parial ordonat iar r o relaie de echivalen pe A. Vom spune despre r c este compatibil cu preordinea de pe A dac pentru oricare elemente x , y , z, t din A avem implicaia ( x, y ) r , ( z, t ) r i x z y t. Dac r este o relaie de echivalen pe A compatibil cu preordinea , atunci pe mulimea ct A/ r se poate defini o ordine parial astfel : [ x] r [ y ] r exist z [x] r i t [ y ] r a.. z t ; vom numi aceast ordine parial preordinea ct. n cele ce urmeaz prin (A,) vom desemna o mulime ordonat. Cnd nu este pericol de confuzie prin mulime ordonat vom specifica numai mulimea subiacent A (fr a mai pune n eviden relaia , aceasta subnelegndu-se ). Definiia 1.2. Fie m, M A i S A, S . Vom spune c: i) m este minorant pentru S dac pentru orice sS, m s (n caz c exist, prin inf (S) vom desemna cel mai mare minorant al lui S) ii) M este majorant pentru S dac M este minorant pentru S n A, adic pentru orice sS, s M (n caz c exist, prin sup (S) vom desemna cel mai mic majorant al lui S). Dac S={s1, s2, ..., sn}A atunci vom nota inf (S)= s1s2 ...sn iar sup (S)= s1s2 ..sn (evident, n cazul n care acestea exist). Ordinea "" de pe A se zice total dac pentru orice a, bA, a b sau b a; o submulime total ordonat a lui A poart numele de lan. Pentru a, bA vom spune c b urmeaz pe a (sau c a este urmat de b) dac a < b iar pentru a c b avem a=c sau c=b; vom utiliza n acest caz notaia a b.7

8

Pentru a, b A vom nota: (a, b)={xAa2, atunci cum p este prim (deci cu necesitate impar) deducem c (x-y) p = x p y p iar dac p=2, cum 2y 2 = 0 avem (x-y)2=x2+y2=x2-y2. Observaia 1.8. Din propoziia precedent deducem c funcia jp:KK, jp(x)=xp este morfism de corpuri. Morfismul jp poart numele de morfismul lui Frobenius. 2.Construcia corpului al numerelor complexe Scopul acestui paragraf este de a identifica corpul al numerelor reale cu un subcorp al unui Pentru aceasta vom considera = iar pentru (x, y), (x, y)+(z, t)=(x+z, y+t) (x, y)(z, t )=(xz-yt, xt+yz). Teorema 2.1. (, +, ) este corp comutativ n care ecuaia x2=-1 are soluie. Demonstraie. Faptul c (, +) este grup abelian se probeaz imediat (elementul neutru este ( 0, 0 ), iar pentru (x, y), -(x, y)= =(-x, -y )). n mod evident nmulirea este comutativ. Pentru a proba c (*, ) este grup, fie (x, y), (z, t), (r, s). Deoarece (x, y)[(z, t)(r, s)]=[(x, y)(z, t)](r, s)=(xzr-xts-yzs-ytr, xzs+xtr+yzr-yts) deducem c nmulirea este asociativ. Cum (x, y)(1, 0)=(1, 0)(x, y)=(x, y) deducem c elementul neutru fa de nmulire este (1, 0). Fie acum (x, y)* (adic x0 sau y0). Egalitatea (x, y) (x, y)=(1, 0) este echivalent cu xxyy=1 = 2

corp comutativ n care ecuaia x2 =-1 are soluie.

(z, t) definim :

i xy+yx=0,x2

de

unde

x=

x x +y2 2

i

y= -

y x +y2 2

,

adic

(x,

y)

-1

=

x +y

, -

. x +y y2 2

Cum pentru (x, y), (z, t), (r, s), (x, y)[(z, t)+(r, s)]=(x, y)(z, t)+(x, y)(r, s)=(xz+xr-yt-ys, xt+xs+yz+yr) deducem c nmulirea este distributiv fa de adunare, adic (, +, ) este corp comutativ.46

47

n .

S notm i=(0, 1). Cum i2=(0, 1)(0, 1)=(-1, 0)=-(1, 0) deducem c ecuaia x2=-1 are soluie

morfism de corpuri (deci funcie injectiv). n felul acesta poate fi privit ca subcorp al lui . anterioare deducem c z se poate scrie (formal) sub forma z=x+iy (cu i=(0, 1) iar i2=-1). complexe. Elementele din \ se zic pur imaginare.

Observaia 2.2. Se probeaz imediat c i:, i(x)=(x, 0) pentru orice x, este Deoarece pentru z=(x, y) putem scrie z=(x, 0)+(y, 0)(0, 1), innd cont de identificrile

Mulimea poart numele de mulimea numerelor complexe, iar (, +, ) corpul numerelor

Dac z=x+iy cu x, y, atunci x se zice partea real a lui z iar yi partea imaginar a lui z ( y se numete coeficientul prii imaginare ). Pentru z, z=x+iy, definim z = x - iy (ce se va numi conjugatul lui z) i z = x 2 + y 2 ( |z| poart numele de modulul lui z ). Propoziia 2.3. Fie z, z1, z2. Atunci (i) z z = z (ii) z = z , z z = z2

(iii) z1 z 2 = z1 z 2 , z1 z 2 = z1 z 2 , 1 = 1 (cu z20) z 2 z2 (iv) z = z , z1 + z 2 z1 + z 2 , z1 z 2 = z1 z 2 ,z1 z1 (cu z20). = z2 z2

z

z

Demonstraie. (i). Fie z=a+ib. Dac z, atunci b=0, deci z = a = z iar dac z = z atunci b =-b adic b=0, deci z. (ii). i (iii). sunt evidente. (iv). S probm doar inegalitatea |z1+z2||z1|+|z2| (celelalte probndu-se imediat). Alegem z1=x1+iy1 i z2=x2+iy2 cu x1, x2, y1, y2 i astfel |z1+z2||z1|+|z2|

( x1 + x 2 )2 + ( y1 + y 2 )2

2 2 2 2 x1 + y1 + x 2 + y 2

2 2 2 2 2 2 2 2 x1 + x 2 + 2 x1 x 2 + y1 + y 2 + 2 y1 y 2 x1 + y1 + x 2 + y 2 + 2 2 2 2 + 2 x1 + y1 x 2 + y 2

(

)(

2 2 ( x1 x 2 + y1 y 2 )2 x12 + y12 x 2 + y 2 (x1 y 2 - x 2 y1 )2 0 ceea ce este evident.

(

)

)(

)

Egalitate avem dac

x1 x 2 = = l cu l , adic z1 = l z 2 . y1 y 2 a b

Observaia 2.4. Asociind fiecrui numr complex z=a+ib matricea - b a se probeaz imediat c corpul (,+,) este izomorf cu corpul nmulire fiind cele obinuite din M2 (). a b -b a a, b

, operaiile de adunare i

47

48

CURSUL nr. 11 1.Inelul polinoamelor ntr-o nedeterminat n cele ce urmeaz prin A vom desemna un inel unitar i comutativ. Prin A vom nota mulimea funciilor f: A. Pentru uurina scrierii vom reprezenta o f=(a0, a1, ...,an,...) unde pentru orice i, ai=f(i)A ( f se funcie f: A n felul urmtor : mai numete i ir de elemente din A). n mod evident, dac mai avem g: A , g=(b0, b1, ..., bn ,...), atunci f=g dac i numai dac ai=bi , pentru orice i. Pentru f, gA , f=(a0, a1, ..., an, ...) i g=(b0, b1, ..., bn, ...) definim f+g, (f+g)(i)=f(i)+g(i) i (fg)(i)= f (k ) g (i - k ) pentru orice i.k =0 i

fg A prin

Altfel zis, f+g=(a0+b0, a1+b1, ..., an+bn, ...) i fg=(c0, c1, ..., cn, ...) unde ci= a kbi-k pentruk =0

i

orice i. Astfel, c0=a0b0, c1=a0b1+a1b0, ...,

cn=a0bn+a1bn-1+...+an-1b1+anb0,

Propoziia 1.1. (A, +,) este inel unitar comutativ. Demonstraie. Faptul c (A, +) este grup comutativ este imediat: asociativitatea i

comutativitatea adunrii de pe A rezult din asociativitatea i comutativitatea adunrii de pe A, elementul neutru este irul nul 0=(0, 0, ..., 0, ...) (ce are toate componentele egale cu zero), iar pentru f = (a0, a1, ..., an, ...)A opusul su -f este dat de Comutativitatea nmulirii de pe proba asociativitatea nmulirii de pe A, A fie A -f = (-a0, -a1, ..., -an, ...) . f = (a0, a1, ..., an, ...), g = (b0, b1, ..., bn, ...), h i s probm c (fg)h=f(gh). ntr-adevr, pentru n rezult din comutativitatea nmulirii de pe A. Pentru a

= (c0, c1, ..., cn, ...) trei elemente oarecare din avem :n n i i =0 i =0 j =0

((fg)h)(n)= ( fg )(i ) h(n - i ) = ( f ( j ) g (i - j )) h(n - i ) =

j + k +t = n

f ( j ) g (k )h(t )

i analog (f(gh))(n)=

j + k +t = n

f ( j ) g (k )h(t ) ,

de unde ((fg)h)(n)=(f(gh))(n), adic

(fg)h=f(gh). Dac notm 1=(1, 0, ..., 0, ...)A , atunci pentru orice fA avem f1=1f=f , de unde concluzia c 1 este elementul neutru pentru nmulirea de pe A. Deoarece nmulirea de pe A este distributiv fa de adunarea de pe A deducem imediat c dac f, g, h A i n, atunci (f(g+h))(n)=f(n)(g(n)+h(n))=f(n)g(n)+f(n)h(n)=(fg)(n)+(fh)(n)= altfel zis nmulirea de pe demonstrat. Observaia 1.2. 1. Dac vom considera iA : A A, iA(a)=(a, 0, 0,...,0,...) pentru orice aA, atunci iA este morfism injectiv de inele unitare, astfel c putem identifica orice element aA cu elementul (a, 0,..., 0, ...) din A i astfel putem privi pe A ca subinel unitar al inelului A. 2. Dac X = (0, 1, 0, ..., 0, ...) A , atunci pentru orice n avem Xn = ( 0,...,0 ,1, 0, ...), A =(fg+fh)(n), adic f(g+h)=fg+fh, este distributiv fa de adunarea de pe A i cu aceasta propoziia este

13 2nori

astfel c dac f=(a0, a1, ..., an, atunci folosind adunarea i nmulirea definite pe A ca i identificrile stabilite n prima parte a acestei observaii avem:48

...)A,

49

f= (a0, a1, ..., an, ...) = (a0, 0, ...) + (0, a1, 0, ...) + ... = (a0, 0, ...) + +(a1, 0, ...) (0, 1, 0,...) + (a2, 0, ...) (0, 0, 1, 0, ...) +...+ (an, 0, ...) ( 0,0,...,0 , 1, 0, ...) +... =(a0, 0, ...) + (a1, 0, ...) X + (a2, 0, ...) X2+...+

123nori

+(an, 0, ...) Xn+...= a0+a1X+...+anXn+... Obinem astfel scrierea obinuit a unei serii formale. Aceast observaie ne permite s dm urmtoarea definiie : Definiia 1.3. Inelul (A, +, ) se numete inelul seriilor formale n nedeterminata X cu coeficieni din A i se noteaz prin A[[X]]. Un element f din A[[X]] se va scrie condensat sub forma f= ai X i (aceasta fiind doar oi 0

notaie, fr sens de adunare). Definiia 1.4. O serie formal f = ai X i A[[X]] cu proprietatea c { iai 0} estei 0

finit se numete polinom cu coeficieni n A. Vom nota prin A[X] mulimea polinoamelor cu coeficieni n A. Polinoamele de forma aXn cu aA* se zic monoame. Astfel, dac f= ai X i A[X], atunci exist n a.. ai=0 pentru orice i, i n+1; n acesti 0

caz vom scrie f=a0+a1X+...+anXn sau f= ai X i .i =0

n

n cazul polinomului nul, ai=0 pentru orice i; dac nu este pericol de confuzie convenim s notm prin 0 polinomul nul. Observaia 1.5. Fie f= ai X i , g= bi X i dou polinoame din A[X]. Cum n particular f i gi =0 i =0 n m

sunt funcii de la la A deducem c f=g dac i numai dac m=n i ai=bi pentru orice 0 i n. n particular, f=0 dac i numai dac ai=0 pentru orice 0 i n i f 0 dac i numai dac exist 0 i n a.. ai 0. Definiia 1.6. Pentru polinomul nul 0A[X] definim gradul su ca fiind - iar pentru fA[X], f 0 definim gradul lui f ca fiind grad(f)=max{iai 0}. Astfel, dac f 0 i grad(f)=n 1, atunci f se poate scrie sub forma f=a0+a1X+...+anXn i an 0. n acest caz, an se zice coeficientul dominant al lui f; dac an=1, f se mai zice monic. Dac grad(f)=0, atunci f=a cu aA; spunem n acest caz c f este polinom constant. Propoziia 1.7. A[X] este subinel al inelului A[[X]]. Demonstraie. Fie f=a0+a1X+...+anXn i g=b0+b1X+...+bmXm dou polinoame din A[X] de grade n i respectiv m. Dac de exemplu n m, atunci f-g=(a0-b0)+(a1-b1)X+...+(an-bn)Xn+(bn+1)Xn+1+...+(-bm)Xm A[X] iar fg=a0b0+(a0b1+a1b0)X+...+anbmXn+m A[X]. De asemenea, polinomul constant 1A[X]. Definiia 1.8. Inelul A[X] poart numele de inelul polinoamelor n nedeterminata X cu coeficieni n inelul A sau mai pe scurt, inelul polinoamelor ntr-o nedeterminat. Propoziia 1.9.Dac f, gA[X], atunci: (i) grad (f+g) max{grad(f), grad(g)} (ii) grad (fg) grad(f) + grad(g).

49

50

Demonstraie. Dac f=g=0 totul este clar. De asemenea, dac de exemplu f=0 i g 0 (innd cont de conveniile de calcul cu ). Dac f0 i g0 inegalitile de la (i) i (ii) rezult imediat din felul n care se efectueaz f+g i fg Propoziia 1.10. Fie f=a0+a1X+...+anXn A[X]. Atunci: (i) fU(A[X]) a0U(A) iar a1, ..., anN(A) (reamintim c prin N(A) am notat mulimea elementelor nilpotente din A) (ii) f este divizor al lui zero n A[X] exist aA* a.. af=0. Demonstraie. (i). "". Dac fU(A[X]), atunci exist g=b0+b1X+...+bmXm A[X] a.. fg=1

a0b0 = 1 a0b1 + a1b0 = 0 a b + a b + a 2b0 = 0 (*) 0 2 1 1 ............................... a n-1bm + a n bm-1 = 0 a n bm = 0 Din prima egalitate din (*) deducem c a0U(A). nmulind ambii membrii ai penultimei egaliti din (*) cu an i innd cont de ultima egalitate deducem c an2bm-1=0. Inductiv deducem c anm+1b0=0, de unde anm+1=0 (cci b0U(A)), adic anN(A). Atunci anXn N(A[X]) i cum fU(A[X]) deducem c f1=f-anXn U(A[X]). Cum f1=a0+a1X+...+an-1Xn-1 deducem c an-1N(A). Raionnd acum inductiv deducem c an-2, ..., a2, a1 N(A). "". S presupunem c a0U(A) (deci a0U(A[X])) i a1, a2, ..., anN(A). Atunci a1, ..., anN(A[X]) i cum N(A[X]) este ideal n A[X] deducem c a1X, a2X2,,anXn N(A[X]) deci i a1X+a2X2+...+anXnN(A[X]). Cum a0U(A[X]) iar f=a0+(a1X+...+anXn) deducem c fU(A[X]) . (ii). "". Evident. "". S presupunem c f este divizor al lui zero n A[X] i fie g=b0+b1X+...+bmXm A[X] un polinom nenul de grad minim pentru care fg=0. Atunci anbm=0 i cum g1=ang=anb0+anb1+...+anbmm-1 are gradul m-1