Funda ia ren scutţ ă ăIsaac Asimov

PARTEA ÎNTÂIETO DEMERZEL

DEMERZEL, ETO ― ... Nimeni nu se îndoieşte c atâta timp cât Eto Demerzel aă fost prim-ministru el a condus de fapt destinul Imperiului şi nu Cleon I, Împ ratul.ă În rândul istoricilor exist îns controverse referitoare la caracterul guvern riiă ă ă sale. Interpretarea clasic este c Demerzel face parte din lună ă gul şir de opresori puternici şi nemiloşi care au condus Imperiul Galactic în ultimul secol de dinaintea Pr buşirii. Îns s-au f cut auzite şi p reri revizioniste, care insist c guvernareaă ă ă ă ă ă sa, deşi despotic , a fost binef c toare. În acest sens, se pune foarte multă ă ă accentul pe rela ia cu Hari Seldon (deşi existen a acestei rela ii r mâne înţ ţ ţ ă continuare un mister), mai ales inând cont de neobişnuita întâmplare care l-aţ avut ca erou pe Laskin Joranum. Ascensiunea meteoric a lui Joranum...ă

ENCICLOPEDIA GALACTICA1

1

HARI, ― Î I SPUN ÎNC O DAT , f cu Yugo Amaryl, prietenul t u Demerzel este înŢ Ă Ă ă ă mare încurc tur .ă ă

Accentuase foarte uşor cuvântul "prietenul", cu un inconfundabil aer de dezgust.Hari Seldon sesiz tonul dezagreabil, dar nu îl lu în seam . Ridic privirea de laă ă ă ă

tricomputer şi spuse: Iar eu ― î i spun înc o dat , Yugo, c asta-i o prostie.ţ ă ă ă

Apoi ad ug cu o urm de iritare:ă ă ă Ce t― ot insişti, nu vezi c -mi iroseşti timpul?ă Nu ― i-l irosesc, ceea ce- i spun eu cred c este important.ţ ţ ă

Amaryl se aşez sfid tor. Era un gest care vroia s arate c nu se va da b tut cu una,ă ă ă ă ă cu dou . Venise şi nu se va da b tut cu una, cu dou .ă ă ă

Cu opt ani în urm , nu fusese altceva decât un am rât de miner în Sectorul Dahl,ă ă ocupând nivelul cel mai de jos posibil al ierarhiei sociale. Seldon îl ridicase din acea pozi ie,ţ îl f cuse matematician şi intelectual... mai mult, îl f cuse psihoistoric.ă ă

Nu putea uita, nici m car un singur minut, cine fusese, cine era acum şi cui datoraă ceea ce ob inuse. Asta însemna c dac trebuia s fie aspru cu Hari ţ ă ă ă pentru binele― acestuia nu se va l― sa oprit de sentimentele de respect şi dragoste sau de vreun interesă personal privitor la propria-i carier . Se sim ea dator fa de Seldon, şi ă ţ ţă trebuia s fieă sincer.

Ascult― Hari, spuse el t ind brusc aerul cu mâna stâng , dintr-un motiv care scapă ă ă ă în elegerii mele, se pare c îl aprobi pe Demerzel în tot ceea ce face. Eu nu gândesc la felţ ă ca tine. To i cei pe care-i respect au o p rere proast despre el. To i, în afar de tine. Mieţ ă ă ţ ă nu-mi pas ce se întâmpl cu persoana lui, dar atâta vreme cât am senza ia c ă ă ţ ă ie ţ î i pas ,ţ ă sunt obligat s î i atrag aten ia.ă ţ ţ

Atât pasiunea care se f cea sim it în gândurile lui Yugo, cât şi gândul c îngrijorareaă ţ ă ă lui era inutil , îl f cur pe Seldon s zâmbeasc . Îi era drag acest Yugo Amaryl... mai multă ă ă ă ă decât drag. Yugo era unul dintre cei patru pe care-i întâlnise în timp ce fugea prin întreg Trantor-ul, ascunzându-se: Eto Demerzel, Dors Venabili, Yugo Amaryl, şi Raych. Patru, şi pân acum nu întâlă nise vreo alt fiin pe m sura lor.ă ţă ă

Fiecare îi era indispensabil în felul lui. De exemplu, Yugo Amaryl în elesese repedeţ principiile psihoistoriei, şi avea o puternic imagina ie, cu care explora noi domenii. Seldonă ţ se sim ea în siguran gândindu-se c dac i se întâmpla ceva înainte de punerea la punctţ ţă ă ă a matematicilor destinate psihoistoriei c― ât de încet mergea totul, şi cât de uriaşe erau obstacolele m― car va r mâne o minte înzestrat care s continue cercetarea.ă ă ă ă

― Îmi cer scuze, Yugo. Nu vroiam s dau impresia c eşti nedorit aici sau c nu îmiă ă ă pas de ceea ce eşti atât de ner bd tor s îmi comunici. Numai c vezi tu, slujba mea,ă ă ă ă ă problemele pe care le am din cauz c m aflu în fruntea unui departament...ă ă ă

Veni rândul lui Amaryl s zâmbeasc şi s îşi reprime un hohot de râs.ă ă ă ― Îmi pare r u, Hari, spuse el. N-ar fi trebuit s râd, dar natura nu te-a înzestrat cu niciă ă

o aptitudune pentru a putea face fa pozi iei pe care o ocupi aici.ţă ţ Asta o ― ştiu şi eu, dar va trebui s m descurc. Trebuie s dau impresia c fac cevaă ă ă ă

inofensiv şi nu exist nimic ă ― nimic mai inofensiv dec― ât a conduce Departamentul de Matematic la Universitatea Streeling. Îmi pot umple ziua cu tot felul de îndaă toriri neimportante, astfel încât nimeni s nu simt nevoia de a şti sau de a întreba despreă ă situa ia cercet rilor noastre în domeţ ă niul psihoistoriei. Îns necazul este c , umplându-miă ă ziua cu probleme neimportante, nu mai g sesc suficient timp pentru ca s ...ă ă

Ochii s i se plimbar pe deasupra biroului, la materialele care trebuiau prelucrate şiă ă înregistrate. Doar el şi Amaryl aveau codul de acces. Mai mult, chiar dac cineva s-ar fiă împiedicat din întâmplare de aceste informa ii, nu le-ar fi în eles, pentru c fuseserţ ţ ă ă încifrate într-un simbolism propriu, cunoscut doar de ei doi.

C― ând vei ajunge într-o faz mai avansat cu îndatoririle tale la departament, spuseă ă Amaryl, vei începe s împ r i resă ă ţ ponsabilit ile şi vei avea mai mult timp la dispozi ie.ăţ ţ

Sper, f― cu neîncrez tor Seldon. Dar ce lucru important vroiai s -mi spui în leg tură ă ă ă ă cu Demerzel?

Nu vroiam dec― ât s te anun c Demerzel, Primul Minisă ţ ă tru al marelui nostru Împ rat,ă pune la cale o insurec ie.ţ

Seldon se încrunt :ă Ce interes ar avea s― fac una ca asta?ă ă Nu am spus c― are vreun interes. Am spus c o face ă ă con― ştient sau nu ― şi

primeşte un ajutor considerabil din partea unora dintre duşmanii s i politici. Eu unul, n-amă nimic împotriv . Cred c , în condi ii ideale, mi-ar conveni s -l v d dat afar din Palat, dină ă ţ ă ă ă Trantor, ba chiar din Imperiu. Îns , dup cum am mai spus, tu ai o p rere bun despre el,ă ă ă ă aşa c te avertizez. Am remarcat c nu urm reşti cu aten ia cuvenit cursul actual ală ă ă ţ ă evenimentelor politice.

Sunt lucruri mai importante de f― cut, motiv Seldon cu blânde e.ă ă ţ Cum ar fi psihoistoria. Sunt de acord. Dar cum crezi tu c― vom avea vreo şans să ă ă

ducem psihoistoria la bun sfârşit dac r mânem ignoran i în problemele politicii? M referă ă ţ ă la politica actual . Acum ă ― acum ― este momentul în care prezentul pregăteşte viitorul. Nu putem studia doar trecutul. Ştim ast zi ce s-a întâmplat în trecut. Îns rezultatele nu leă ă putem verifica decât confruntându-le cu prezentul şi cu viitorul apropiat.

Am impr― esia c nu aud pentru prima oar argumentul sta, spuse Seldon.ă ă ă ― Şi îl vei mai auzi de multe ori. Nu cred c are vreun rost s îl justific.ă ă

Seldon oft , se l s pe spate în scaun, şi îl privi pe Amaryl. Zâmbi. Tân rul din fa a saă ă ă ă ţ era foarte abraziv în anumite momente, dar lua psihoistoria în serios... iar asta compensa totul.

Amaryl mai purta înc semnele anilor de minerit: umeri largi şi conforma ieă ţ musculoas proprii unuia care muncise din greu. Nu-şi permisese s -şi piard condi iaă ă ă ţ fizic . Şi bine f cuse, pentru c îi d dea şi lui Seldon putere s reziste impulsului de aă ă ă ă ă petrece tot timpul la birou. Seldon nu avea for a fizic impresioţ ă nant a lui Amaryl, dar îşiă p strase talentele de Twister (ă Twist (r sucire, îndoire ă ― în lb. englez ) reprezint , în cazul de fa , oă ă ţă tehnic de autoap rare cu procedee asem n toare celor din Aikido. Cunosă ă ă ă c torul şi practicantul tehnicii Twistă este numit Twister (n. trad.)) cu toate c― împlinise de curând patruzeci de ani şi vârsta aveaă s -şi spun odat şi-odat cuvântul. Îns , deocamdat , se putea men iă ă ă ă ă ă ţ ne în form .ă Mul umit antrenamentelor zilnice, talia îi era înc zvelt , picioarele şi mâinile puternice.ţ ă ă ă

Grija asta pentru Demerzel, relu― el, nu se datoreaz doar faptului c este prietenă ă ă cu mine; sunt sigur c ai şă i alte motive.

Da, ― şi nu sunt greu de ghicit. Atâta vreme cât eşti prieten cu Demerzel, pozi ia ta laţ Universitate este sigur şi î i po i continua cercet rile.ă ţ ţ ă

Aha! Iat― deci c ă ă am un motiv s fiu prieten cu el. Un motiv care nu scap niciă ă m car în elă ţ egerii tale.

Ai un interes s― fii ă în rela ii bune ţ cu el. Asta aş în elege. Dar prietenia... mi se pareţ ciudat. Totuşi... dac Demerzel şi-ar pierde puterea, atunci l sând la o parte efectul peă ă care l-ar avea acest lucru asupra pozi iei tale, Cleon însuşi va fi obligat s conducţ ă ă Imperiul, şi panta declinului se va accentua. Anarhia ne-ar putea cuprinde înainte să desluşim toate implica iile psihoistoriei, înainte de a da posibilitatea ştiin ei s salvezeţ ţ ă întreaga omenire.

― În eleg... Dar s ştii c eu, sincer s fiu, nu cred c vom definitiva psihoistoria laţ ă ă ă ă timp pentru a preveni Pr buşirea.ă

Chiar dac― nu vom putea împiedica Pr buşirea, am putea atenua efectele, nu-i aşa?ă ă Probabil c― da.ă Deci, iat― explica ia. Cu cât vom avea mai mult timp penă ţ tru a lucra în linişte, cu atât

va fi mai mare şansa de a împiedica Pr buşirea sau m car de a-i atenua efectele. Aceastaă ă este situa ia. Deci, ca s revenim, salvarea lui Demerzel s-ar putea s fie necesar , chiarţ ă ă ă

dac nou ... pardon, ă ă mie nu îmi place. ― Şi cu toate acestea, chiar adineauri ai spus c i-ar conveni s -l vezi dat afar dină ţ ă ă

Palat, din Trantor, şi din Imperiu. Am spus "― în condi ii ideale". Dar noi nu tr im în condi ii ideale şi avem nevoie deţ ă ţ

acest Prim Ministru, chiar dac este un instrument al represiunii şi despotismului.ă ― În eleg. Dar de ce crezi c Imperiul se va dezintegra atât de repede dac îl pierdeţ ă ă

pe Demerzel? Psihoistoria.― O folose― şti deja pentru a face predic ii? N-am reuşit nici m car s -i construim unţ ă ă

schelet. Ce fel de predic ii po i face cu ajutorul ei?ţ ţ Este vorba de intui― ie, Hari.ţ ― Întotdeauna intervine intui ia. Dar noi vrem mai mult, nu? C ut m un procedeuţ ă ă

matematic care s ne dea probabilit ile unei anumite evolu ii viitoare, în func ie deă ăţ ţ ţ diverse condi ii. Dac intui ia ar fi suficient pentru a ne dirija, nu am mai avea delocţ ă ţ ă nevoie de psihoistorie.

Nu vorbesc de una sau de cealalt― în mod exclusiv, Hari. Vorbesc de amândou : oă ă combina ie, care s-ar putea dovedi mai eficient decât fiecare în parte... cel pu in, pân laţ ă ţ ă definitivarea psihoistoriei.

― Dac ă vom reuşi vreodat s o definitiv m, spuse Seldon. Dar spune-mi, de undeă ă ă vine pericolul sta pentru Demerzel? Ce anume îl poate atinge sau înl tura? Este vorba deă ă înl turarea lui Demerzel, nu-i aşa?ă

Da, ― încuviin Amaryl şi o expresie întunecat i se aşternu pe fa .ţă ă ţă Atunci, spune-mi. Fie-― i mila de ignoran a mea.ţ ţ

Amaryl se îmbujor :ă M― supraapreciezi, Hari. Sunt sigur c ai auzit de Jo-Jo Joranum.ă ă Bine― în eles. Este un demagog... Ia stai, de unde vine? Din Nishaya, nu? O lumeţ

insignifiant . Acolo se cresc capre, din câte îmi aduc aminte. Au brânz de foarte bună ă ă calitate.

Exact. Totu― şi, nu este doar un demagog. Conduce un grup puternic, care cap t dină ă ce în ce mai mult influen . Din câte declar , scopul lui este s ajung la dreptate socială ţă ă ă ă ă şi la o mai mare implicare politic a poporului.ă

Da, spuse Seldon. Asta am auzit ― şi eu. Sloganul lui este: "Guvernul apar ineţ poporului."

Nu chiar, Hari. Spune: "Guvernul ― este poporul." Seldon d du din cap, aprobă ator:

P― i, s ştii c şi mie îmi place ideea asta.ă ă ă ― Şi mie. Aş fi cu totul de partea ei... dac Joranum ar fi sincer. Dar nu este, seă

serveşte de ea ca de o trambulin . Pentru el, sloganul este o cale, nu un scop. Vrea să ă scape de Demerzel. Dup aceea, îi va fi uşor s îl manipuleze pe Cleon. Apoi va lua tronulă ă pentru sine, şi el va fi poporul. Chiar tu mi-ai spus c astfel de întâmpl ri s-au petrecut deă ă nenum rate ori în istoria Imperiului... iar în zilele noastre, Imperiul este mai sl bit şi maiă ă instabil ca niciodat . O suflare care în trecut de-abia l-ar fi cl tiă ă nat, acum l-ar putea distruge. Imperiul se va zbuciuma în r zboi civil, nu-şi va reveni niciodat , iar noi nu avemă ă înc psihoistoria, care s ne înve e ce trebuie f cut.ă ă ţ ă

Da, acum te ― în eleg, dar sunt sigur c Demerzel nu poate fi înl turat cu atât deţ ă ă mare uşurin .ţă

Habar n-ai c― ât de puternic devine Joranum pe zi ce trece. Nu conteaz― cât de puternic devine.ă

Umbra unui gând trecu pe deasupra sprâncenelor lui Seldon: M― întreb cum de i-au dat p rin ii numele de Jo-Jo. Nuă ă ţ mele sta are ceva pueril în el.ă P― rin ii nu sunt vinova i cu nimic. Numele lui adev rat este Laskin, un nume foarteă ţ ţ ă

r spândit pe Nishaya. El şi-a ales prenumele de Jo-Jo, inspirat probabil de prima silab aă ă numelui.

― Cu atât mai ridicol, nu crezi? Nu, nu cred. Ceata care ― îl urmeaz strig neîncetat: "Jo... Jo... Jo... Jo." Este hipnotic.ă ă

Seldon d du s se întoarc la tricomputerul s u pentru a pune la punct simulareaă ă ă ă multidimensional pe care o gândea:ă

Ei bine, vom― tr i şi vom vedea.ă Cum po― i fi atât de nep s tor? Î i spun c pericolul este iminent.ţ ă ă ţ ă Nu, nu este.―

Ochii lui Seldon c p tar luciri de o el, vocea îi deveni deodat aspr :ă ă ă ţ ă ă Nu e― şti în posesia tuturor datelor. ― Şi ce anume nu cunosc? Vom discuta al― t dat despre asta. Deocamdat mergi şi continu - i munca. Las -ă ă ă ă ţ ă

m pe mine s -mi fac griji pentru Demerzel şi pentru situa ia existent în Imperiu.ă ă ţ ăAmaryl strânse buzele, dar obişnuin a de a-l asculta pe Selţ don era puternic :ă

Da, Hari.―Totuşi, nu atotputernic . Ajunse la uş , se întoarse, şi spuse:ă ă

Faci o gre― şeal , Hari.ăSeldon zâmbi uşor:

Nu cred, dar ― i-am auzit avertismentul şi voi ine cont de el. Sunt sigur îns c totulţ ţ ă ă va fi bine.

Dup ce Amaryl disp ru pe uş , zâmbetul lui Seldon se topi... ă ă ă Oare totul va fi bine?

2

Dar Seldon, deşi nu uit de avertismentul lui Amaryl, nu se mai gândi la el cu foarteă mare insisten . A patruzecea aniversaţă re venise şi trecuse... cu obişnuitele implica iiţ psihologice.

Patruzeci! De-acum nu mai era tân r. Via a nu se mai întină ţ dea înaintea sa ca o câmpie vast şi neexplorat , cu orizontul pierdut în dep rtare. Se afla de opt ani pe Trantor, şiă ă ă timpul trecuse repede. Peste înc opt ani va avea aproape cincizeci. B trâne ea,ă ă ţ amenin toare, va fi atunci aproape.ţă

Şi înc nu reuşise s fac m car un început decent în psihoistorie! Yugo Amaryl vorbeaă ă ă ă cu înfl c rare despre legi şi reă ă zolva ecua ii f când ipoteze îndr zne e, bazându-se peţ ă ă ţ intui ie. Dar cum puteai s verifici acele ipoteze? Psihoistoria nu era, deocamdat , o ştiinţ ă ă ţă experimental . Studiul complet al psihoistoriei va necesita experimente în care vor fiă implica i oameni din nenum rate lumi, pe parcursul a câteva secole... va presupuţ ă ne, de asemenea, o lips total de responsabilitate etic .ă ă ă

Problema p rea imposibil de rezolvat şi îşi pierdu cheful, astfel încât la sfârşitul zilei seă îndrept moroc nos spre cas .ă ă ă

În mod normal, o plimbare prin campus îi readucea invariabil buna dispozi ie. Cupolaţ de deasupra Universit ii Streeling era înalt , şi campus-ul îi d dea senza ia c se afla subăţ ă ă ţ ă cerul liber, f r a fi nevoit s suporte vremea capricioas cu care luase cunoştin în vizitaă ă ă ă ţă sa (singura, dealtfel) la Palatul Imperial. Erau copaci, pajişti, alei, se sim ea aproape ca peţ campus-ul vechiului s u colegiu din Helicon, lumea pe care se n scuse.ă ă

Acestei zile i se rezervase iluzia c este noroas . Lumina soarelui (nu soarele, desigur,ă ă doar lumina soarelui) ap rea şi disp rea la intervale neregulate. Şi era un pic r coare,ă ă ă doar un pic.

Seldon avea impresia c zilele r coroase erau ceva mai frecvente decât alt dat . Seă ă ă ă economisea energia? Creştea oare ineficien a? Sau (şi gândul îl f cu s se încrunte în sineaţ ă ă sa) începea s îmb trâneasc şi sângele i se sub ia? Îşi înfund mâiă ă ă ţ ă nile în buzunarele vestei şi strânse umerii.

De obicei, nu era atent la traseul pe care mergea. Corpul s u cunoştea perfect drumulă de la birouri la camera în care îşi avea computerul, şi de acolo la apartament şi înapoi. În general mergea cu gândurile în alt parte, dar ast zi aten ia îi fu agresat de un sunet. Ună ă ţ ă sunet f r în eles.ă ă ţ

"Jo... Jo... Jo... Jo..."Se auzea slab şi în dep rtare, dar îi aducea aminte de ceva. Aha, avertismentul luiă

Amaryl. Venise aici, în campus?F r ca Seldon s ia o decizie conştient , picioarele sale schimbar direc ia şi îlă ă ă ă ă ţ

conduser , urcând o pant uşoar , spre Stadionul Universit ii, folosit pentruă ă ă ăţ antrenamente, sport, şi conferin e studen eşti.ţ ţ

În mijlocul Stadionului se strânsese un grup nu foarte mare de studen i, vociferând cuţ înfl c rare. Pe platform se afla un individ pe care nu îl recunoscu. Avea o voce puternic ,ă ă ă ă şi un ritm leg nat.ă

Îns nu era Joranum. Îl v zuse de câteva ori pe Joranum, la holoviziune. De când cuă ă avertismentul lui Amaryl, fusese ceva mai atent. Joranum era masiv şi zâmbea cu un fel de camaraderie mali ioas . Avea p r des, de culoarea nisipului, şi ochii de un albastruţ ă ă deschis.

Vorbitorul era scund, brunet, sub irel, cu gura mare şi zgoţ motos. Seldon nu acordă aten ie discursului, deşi auzi fraza "s trecem puterea din mâna unui singur om în mâinileţ ă celor mul i", la care mul imea de voci r spunse cu un strig t.ţ ţ ă ă

Bun, gândi Seldon, şi cum are de gând s fac asta? În primul rând, este sincer?ă ăAcum se afla la marginea mul imii şi privi în jur dup cineţ ă va cunoscut. Îl descoperi pe

Finangelos, student la matematic . Un b iat de treab , brunet, cu p rul cre şi abundent.ă ă ă ă ţ Finangelos! ― îl strig el.ă

Finangelos se holb pre de o clip , ca şi cum ar fi fost incapabil s -l recunoasc peă ţ ă ă ă Seldon dac acesta nu avea o tastaă tur la vârful degeă telor.

Profesore Seldon, spuse el apropiindu-se iute. A― i venit s -l asculta i pe tipul sta?ţ ă ţ ă N-am venit dec― ât ca s m l muresc ce era cu g l gia asta. Cine e tipul?ă ă ă ă ă

Se nume― şte Namarti, Profesore. Vorbeşte în numele lui Jo-Jo. M-am prins, spuse Se― ldon ascultând din nou ova iile.ţ

Acestea p reau s izbucneasc ori de câte ori vorbitorul sublinia o idee important .ă ă ă ă Dar cine este acest Namarti? ― întreb Seldon. Nu-mi aduc aminte s fi auzit de elă ă

pân acum. Din ce departament face parte?ă Nu este mem― bru al Universit ii, Profesore. Este unul dinăţ tre oamenii lui Jo-Jo. Dac― nu este membru al Universit ii, nu are dreptul s vorbeasc aici f r permis.ă ăţ ă ă ă ă

Crezi c are permis?ă Nu ― ştiu, Profesore. Bine, hai s― afl m.ă ă

Seldon d du s intre în mul ime, dar Finangelos îl prinse de mânec :ă ă ţ ă L― sa i-o balt , Profesore. A venit cu gorilele.ă ţ ă

În spatele vorbitorului st teau şase tineri, la distan unul de altul: picioare dep rtate,ă ţă ă bra ele încrucişate la piept, încrunta i.ţ ţ

Gorile?― ― În caz c cineva are chef ă de scandal... Arunci, cu siguran― nu este membru al Universit ii. Şi chiar dac ar avea permis,ţă ăţ ă

nu ar avea voie s -şi aduc ceea ce tu numeşti "gorile"... Finangelos, cheam ofi erii deă ă ă ţ securitate ai Universit ii. Ar fi trebuit s fie deja aici, f r s -i cheme cineăţ ă ă ă ă va.

B― nuiesc c nu vor s aib necazuri, murmur Finangelos. V rog, Profesore, nu vă ă ă ă ă ă ă amesteca i. Dac vre i s aduc ofi erii de securitate, o voi face, dar aştepta i pân vin cu eiţ ă ţ ă ţ ţ ă aici.

Poate reu― şesc s -i opresc pe ştia înainte de venirea ofi eă ă ţ rilor.Îşi f cu drum prin mul ime. Nu era greu. Unii dintre cei prezen i îl recunoscur , şi to iă ţ ţ ă ţ

puteau remarca însemnul de profesor prins pe um r. Ajuns la platform , puse mâinile peă ă ea şi s ri icnind uşor. Se gândi, cu am r ciune, c în urm cu zece ani ar fi putut faceă ă ă ă ă acelaşi lucru cu o singur mân şi f r a icni.ă ă ă ă

Se ridic la vertical . Vorbitorul îşi întrerupsese discursul, privindu-l cu ochi pruden i şiă ă ţ reci ca ghea a.ţ

V― rog s -mi ar ta i permisul de a v adresa studen ilor, domnule,ă ă ă ţ ă ţ spuse calm Seldon.

Cine e― şti dumneata? r cni vorbitorul.ă Sunt membru al acestei Universit― i, spuse Seldon la fel de tare. Permisulăţ

dumneavoastr , domnule?ă Nu-― i recunosc dreptul de a m interoga în aceast probleţ ă ă m .ă

Tinerii din spatele vorbitorului se strânser mai aproape.ă Dac― nu ave i permis, v sf tuiesc s p r si i imediat doă ţ ă ă ă ă ă ţ meniul Universit ii.ăţ ― Şi dac nu vreau?ă Nu ave― i de ales, ofi erii de securitate ai Universit ii sunt pe drum.ţ ţ ăţ

Se întoarse spre mul ime şi spuse cu voce tare:ţ St― uden i, avem dreptul de a vorbi şi de a ne aduna liber în acest campus. Îns acestţ ă

drept ne poate fi retras dac permitem celor din afar , f r permis, s in conferin eă ă ă ă ă ţ ă ţ neautorizate...

O mân grea îi c zu pe um r şi f cu o grimas . Se întoarse şi se trezi fa -n fa cuă ă ă ă ă ţă ţă unul dintre tinerii pe care Finangelos îi numise "gorile".

Omul spuse, cu un accent greoi pe care Seldon nu reuşi s îl identifice pe loc:ă Car― -te de-aici... ă repede. La ce bun? spuse Seldon. Ofi― erii de securitate vor sosi dintr-un minţ ut într-altul. ― În acest caz, spuse Namarti cu un rânjet s lbatic, se va declanşa o r zmeri . Pe noiă ă ţă

nu ne sperie aşa ceva. Sunt sigur, spuse Seldon. ― i-ar pl cea ie, dar nu va fi nici o r zmeri . Ve i pleca înŢ ă ţ ă ţă ţ

linişte, cu to ii.ţSe întoarse din nou spre studen i, scuturându-se de mâna care îl prinsese de um r:ţ ă

Vom avea noi grij― de acest lucru, nu-i aşa?ă Este Profesorul Seldon! strig― cineva din mul ime. S nu-l lovi i, c -i om cumsecade.ă ţ ă ţ ă

Seldon sesiz ambivalen a din mul ime. Ştia c unii dintre ei ar fi fost încânta i ă ţ ţ ă ţ a― şa, din principiu de ideea unei ciocniri cu ofi― erii de securitate. Pe de alt parte, probabil cţ ă ă se aflau acolo unii care-l pl ceau pe el personal şi al ii care nu îl cunoşă ţ teau, dar nu ar fi fost de acord ca un cadru universitar s fie agresat.ă

R sun o voce de femeie:ă ă Fii atent, Profesore!―

Seldon oft şi îşi îndrept privirea spre tinerii masivi din fa a sa. Cu toat dib cia sa deă ă ţ ă ă Twister, nu era sigur c se va putea descurca. Nu ştia dac reflexele îi erau suficient deă ă prompte, muşchii suficient de puternici.

Un b t uş se apropie de el, mult prea sigur pe sine, desigur. Nu mergea repede, ceeaă ă ce îi d du lui Seldon r gazul de timp necesar. Gorila înainta cu bra ul ridicat provocator,ă ă ţ

simplificând mult situa ia.ţSeldon prinse bra ul, se roti, se aplec , mai întâi cu bra ul ridicat, apoi coborându-l (cuţ ă ţ

un icnet de ce-o fi fost nevoie s― icneasc ?), şi gorila zbur prin aer, propulsat în parteă ă ă ă de propriul s u avânt. Ateriz , cu o bufnitur , pe marginea exterioar a platformei. Seă ă ă ă alesese cu um rul drept dizlocat.ă

Audien a, luat prin surprindere de evolu ia neaşteptat a situa iei, scoase un strig tţ ă ţ ă ţ ă înfiorat. O mândrie institu ional puse deodat st pânire pe mul ime.ţ ă ă ă ţ

Aranjeaz― -i, Profule! strig o voce izolat .ă ă ăI se al turar altele.ă ăSeldon îşi netezi p rul spre spate, încercând s nu puf ie, împinse cu piciorul gorilaă ă ă

suferind , f când-o s cad de pe platform .ă ă ă ă ă Se mai ofer― cineva? întreb el pe un ton agreabil. Sau pleca i în linişte?ă ă ţ

Namarti şi cei cinci b t uşi ai s i st teau nehot râ i. Seldon le spuse:ă ă ă ă ă ţ V― previn! Mul imea este acum de partea mea. Dac nă ţ ă ăv li i cu to ii asupra mea, vă ţ ţ ă

vor face buc ele... Bun, cine urăţ meaz ? Haide i. Pe rând, câte unul.ă ţLa ultimele cuvinte ridicase vocea, f când cu degetele semă ne înso ite de "Haide i!ţ ţ

Veni i!". Mul imea urla, excitat .ţ ţ ăNamarti r m sese locului, flegmatic. Seldon f cu un salt şi ajunse în spatele lui,ă ă ă

prinzându-i gâtul în strânsoarea de o el a bra ului. Studen ii se c rar pe platform ,ţ ţ ţ ăţă ă ă strigând: "Pe rând! Pe rând!", interpunându-se între Seldon şi body-guarzi.

Seldon crescu presiunea asupra traheii celuilalt şi îi şopti la ureche: Namarti, s― ştii c m pricep la aşa ceva. Am o îndelungaă ă ă t experien . Dac faciă ţă ă

vreo mişcare şi încerci s scapi, î i disă ţ trug laringele şi n-ai s mai sco i niciodat altcevaă ţ ă decât şoapte. Dac ii la vocea ta, f cum î i spun. Î i dau drumul şi le spui gorilelor tale să ţ ă ţ ţ ă plece. Dac spui altceva, vor fi ultimele cuvinte pe care le vei rosti în mod normal. Şi dacă ă te vei întoarce vreodat în acest campus, s-a zis cu blânde ea! Atunci voi termina cu tine.ă ţ

Sl bi pu in strânsoarea. Namarti spuse cu voce în buşit :ă ţ ă ă Pleca― i. Cu to ii.ţ ţ

Îşi luar rapid t lp şi a, ajutându-şi camaradul suferind.ă ă ă ţCând sosir ofi erii de securitate, câteă ţ va momente mai târziu, Seldon le spuse:

― Îmi pare r u, domnilor. Alarm fals .ă ă ăP r si Stadionul şi îşi relu drumul spre cas , sup rat pe sine. Dezv luise o fa et a saă ă ă ă ă ă ţ ă

de care n-ar fi dorit s se afle. Era Hari Seldon, matematicianul, nu Hari Seldon, Twă isterul sadic.

În plus, gândi el cu am r ciune, Dors va afla de întâmplare. De fapt, mai bine s -iă ă ă spun cu gura lui. Nu trebuia ca incidentul s par mai grav decât fusese în realitate.ă ă ă

În orice caz, nu va fi deloc încântat .ă

3

Într-adev r. Nu era.ăÎl aştepta în uşa apartamentului, într-o pozi ie relaxat , cu mâna pe şold, ar tând la felţ ă ă

ca atunci când o întâlnise pentru prima oar , tot la aceast Universitate, cu opt ani înă ă urm : zvelt , forme pl cute, p r roşcat-auriu aranjat în bucle... foarte fruă ă ă ă moas în ochii lui,ă dar nu foarte frumoas în sens obiectiv. Deşi, dup primele zile ale prieteniei lor, nu maiă ă reuşise vreodat s o priveasc în mod obiectiv.ă ă ă

Dors Venabili! Pe multe alte lumi, şi chiar pe multe sectoare ale Trantorului, ar fi fost normal s fie numit Dors Seldon. Dar dintotdeauna apreciase c acest lucru ar marca-o caă ă ă pe o posesiune, iar el nu dorea aşa ceva, deşi obiceiul era respectat înc din vremurileă imemoriale ale trecutului pre-Imperial.

Dors spuse blând şi cu o cl tinare trist a capului, care de-abia îi mişc buclele p rului:ă ă ă ă Am auzit, Hari. Spune-mi, ― ce s m fac cu tine?ă ă Ce spui de un s― rut?ă Poate, dar numai dup― ce discut m pu in. Intr .ă ă ţ ă

Uşa se închise în urma lor. ― Ştii, drag , spuse Dors, trebuie s m ocup de curs şi de cercetare. Înc nu amă ă ă ă

terminat cu îngrozitoarea istorie a Regatului Trantor, despre care îmi spui ca este esen ialţ ă pentru propria ta cercetare. S le las pe toate balt şi s merg mereu împreun cu tine,ă ă ă ă pentru a te proteja? S ştii ca ă asta este de fapt sarcina mea. Acum mai mult ca niciodat ,ă din moment ce faci progrese cu psihoistoria.

Progrese, zici? A― ş vrea eu! Dar nu e cazul s - i faci proă ţ bleme în privin a mea.ţ Serios? L-am trimis pe Raych s― te caute. Întârziaseşi şi eram îngrijorat . De obiceiă ă

m anun i când lucrezi pân mai târziu. Îmi pare r u dac apar ca un paznic, Hari, dară ţ ă ă ă chiar sunt paznicul t u.ă

Nu te-ai g― ândit, Paznic Dors, c din când în când îmi place şi mie s mai scap dină ă

les ?ă ― Şi dac p eşti ceva, ce îi spun lui Demerzel?ă ăţ Am sosit prea t― ârziu pentru cin ? Ai dat deja comanda la buc t rie?ă ă ă Nu. Te a― şteptam pe tine. Din moment ce tot eşti aici, f tu comanda. Când vineă

vorba de mâncare, eşti mult mai preten ios decât mine. Şi nu schimba subiectul!ţ Raych nu ― i-a spus c n-am p it nimic? Aşa c ce rost mai are s discut m?ţ ă ăţ ă ă ă C― ând a dat de tine, erai st pân pe situa ie. S-a întors înaină ţ tea ta, dar nu cu mult. N-

am auzit detaliile. Spune-mi... Ce anume f ceai?ăSeldon ridic din umeri:ă

Era vorba de o ― întrunire ilegal , Dors, şi a trebuit sa-i împr ştii. Dac nuă ă ă interveneam, Universitatea putea intra în nişte încurc turi inutile.ă

― Şi tocmai tu trebuia s te ocupi de asta? Hari, nu mai eşti Twister. Eşti...ă B― trân? înterveni el rapid.ă Pentru un Twister, da. Ai patruzeci― de ani. Cum te sim i?ţ P― i... un pic mai în epenit.ă ţ ― Îmi dau seama. Şi într-una din zilele astea, pe când ai s faci pe tân rul atletă ă

heliconian, ai s - i rupi vreo coast ... Acum povesteşte-mi.ă ţ ă Ei bine, ― i-am mai spus cum m-a avertizat Amaryl c Demeţ ă rzel are probleme din

cauza demagogiei lui Jo-Jo Joranum. Jo-Jo. Da, ― ştiu asta. Spune-mi ceea ce nu ştiu. Spune-mi ce s-a întâmplat ast zi.ă Era un miting pe Stadion. Un partizan de-al lui Jo-Jo, pe nume Namarti, vorbea―

mul imii.ţ Namarti este Gambol D― een Namarti, mâna dreapt a lui Joranum.ă Foarte bine, v― d c ştii mai multe decât mine. În orice caz, vorbea unei mul imiă ă ţ

destul de numeroase, nu avea permis şi cred c spera s provoace un fel de r zmeri . Eiă ă ă ţă încurajeaz revoltele, iar dac s-ar lua unele m suri mai drastice asupra Universit ii, chiară ă ă ăţ şi temporar, l-ar putea acuza pe Demerzel de distrugerea libert ii academice. B nuiesc căţ ă ă dau vina pe el pentru orice. Aşa c i-am oprit... I-am dat afar , f r scandal.ă ă ă ă

Pari m― ândru de tine! De ce n― u? M-am descurcat bine, pentru un tip de patruzeci de ani. Asta ai vrut? S― vezi de ce anume mai eşti în stare la patruzeci de ani?ă

Seldon comand meniul pentru cin , îngândurat. Spuse:ă ă Nu. Eram ― într-adev r îngrijorat ca nu cumva Universitaă tea s aib necazuri inutile.ă ă

Şi eram îngrijorat din cauza lui Demerzel. M tem c avertismentul lui Yugo m-aă ă impresionat mai mult decât mi-am dorit. A fost o prostie din partea mea, Dors. Ştiu că Demerzel îşi poate purta şi singur de grij . Nu-i pot explica asta lui Yugo, sau altcuiva înă afar de tine.ă

Inspir adânc:ă Este uimitor c― ât de bine m simt c pot discuta m car cu tine despre acest lucru. Euă ă ă

ştiu, tu ştii, Demerzel ştie, dar nimeni altcineva nu ştie dintre cei pe care-i cunosc eu,― cel pu in ţ c― Demerzeă l este de neatins.

Dors se îndrept spre un panou aflat pe perete, atinse un contact şi acea parte aă apartamentului destinat lu rii mesei fu luminat blând, cu o str lucire de culoarea piersicii.ă ă ă Se aşezar la mas , care era deja aranjat cu fa de mas , pahare, farfurii şi tacâmuri. Înă ă ă ţă ă timp ce st teau, cina începu s soseasc ă ă ă la acest moment al serii nu a― şteptai niciodată prea mult ― şi Seldon primi totul, deloc impresionat. Se obişnuise de mult vreme cuă pozi ia social care îi scutea de mesele luate în comun, la cantinele facult ii.ţ ă ăţ

Savura aromele de care se bucuraser în timpul şederii în Mycogen ă ― singurul lucru pe care nu îl detestaser în acel sector straniu dominat de masculi, p truns de religie,ă ă venerând trecutul.

Cum adic― , "de neatins"? întreb încet Dors.ă ă Haide drag― , doar ştii c poate afecta emo iile. Sper c n-ai uitat. Dac Joranumă ă ţ ă ă

devine cu adev rat periculos, ar putea fi...ăF cu un gest vag cu mâinile:ă

..."lucrat"; f― cut s -şi schimbe p rerea.ă ă ăDors nu p rea în largul ei şi masa continu într-o t cere neobişnuit . De-abia dup ceă ă ă ă ă

farfuriile, tacâmurile, şi restul, disp rur alunecând pe un tobogan aflat în centrul meseiă ă (care apoi fu acoperit automat), Dors spuse:

Nu sunt sigur― c -mi face pl cere s vorbesc despre asta, Hari, dar nu te pot l sa să ă ă ă ă ă te am geşti cu propria ta inocen .ă ţă

Inocen― ? se încrunt el.ţă ă Da. N-am vorbit niciodat― despre asta. N-am crezut c va fi cazul s discut m, dară ă ă ă

Demerzel are puncte slabe. Nu este de neatins. Poate fi lovit, iar Joranum reprezint într-ăadev r un peă ricol pentru el.

Vorbe― şti serios? Bine― în eles. Tu nu în elegi robo ii... cel pu in, nu ai cum în elege un robot deţ ţ ţ ţ ţ

complexitatea lui Demerzel. Eu îns , pot.ă

4

Din nou linişte, dar numai din cauz c gândurile sunt t cuă ă ă te. Cele ale lui Seldon erau foarte tumultoase.

Şi totuşi, era adev rat. Se p rea c so ia sa avea o nefireasc în elegere pentru robo i.ă ă ă ţ ă ţ ţ De-a lungul anilor, îşi f cuse atâtea probleme în leg tur cu aceast capacitate a lui Dors,ă ă ă ă încât sfârşise prin a se da b tut, ascunzând totul în ungherele min ii sale. Dac n-ar fi fostă ţ ă Eto Demerzel un robot nu ar fi ― ― întâlnit-o niciodat pe Dors. Dors ă lucra pentru Demerzel; Demerzel îi "repartizase" lui Dors cazul "Hari", cu opt ani în urm , pentru a-iă asigura protec ia în timpul fugii prin diversele sectoare ale Trantor-ului. Deşi acum eraţ so ia lui, camaradul lui, "jum tatea" lui, Hari se mai întreba din când în când în leg tur cuţ ă ă ă strania leg tur dintre Dors şi robotul Demerzel. Era singura parte a vie ii lui Dors în careă ă ţ Hari se sim ea cu adev rat str in ţ ă ă ― şi intrus. Iar asta îi aduse în minte cea mai dureroasă întrebare dintre toate: Dors r m sese cu el pentru c ă ă ă îl iubea sau pentru c trebuise să ă asculte ordinele lui Demerzel? I-ar fi pl cut s cread în prima variant ... şi totuşi...ă ă ă ă

Via a sa cu Dors Venabili era o via fericit , dar acest lucru avea un pre , o condi ie.ţ ţă ă ţ ţ Condi ia era cu atât mai sever cu cât nu rezultase în urma unei discu ii sau unui acord, ciţ ă ţ în urma unei în elegeri tacite.ţ

Seldon ştia c g sise la Dors tot ceea ce şi-ar fi dorit de la o nevast . Este adev rat,ă ă ă ă nu avea copii, dar nu se aşteptase niciodat s aib şi, ca sa fie sincer, nici nu îşi doriseă ă ă foarte tare. Îl avea pe Raych, pe care îl iubea ca pe un fiu, de parc acesta ar fi moştenită întreaga zestre genetic seldonian .ă ă

Simplul fapt c Dors îl f cuse s se gândeasc la aceast problem era parc deă ă ă ă ă ă ă natur a înc lca acordul care îi f cuse s tr iasc pân acum în pace şi bun în elegere, şiă ă ă ă ă ă ă ă ţ sim i o uşoar nemul umire, dar care creştea din ce înţ ă ţ ce mai mult.

Îns , într-un târziu, reuşi s -şi alunge din nou aceste gânduri şi întreb ri. Înv ase să ă ă ăţ ă accepte rolul ei de protector. Va face la fel şi pe mai departe. La urma urmelor, Dors cu el împ r ea casa, masa, şi patul... nu cu Eto Demerzel.ă ţ

Vocea lui Dors îl scoase din reverie: Am spus... E― şti îmbufnat, Hari?

Tres ri uşor, dându-şi seama c Dors repetase o întrebare, c el se afundase din ce înă ă ă ce mai mult în sine, îndep rtându-se de ea:ă

Scuz― -m , drag . Nu sunt îmbufnat... prea tare. M întreă ă ă ă bam îns cum ar trebui să ă r spund afirma iei tale.ă ţ

Referitoare la robo― i?ţCuvântul fusese pronun at calm.ţ

Ai spus c― ştiu mai pu ine lucruri decât tine în leg tur cu robo ii. Cum ar trebui s -ă ţ ă ă ţ ăi r spund?ţ ă

F cu o pauz , apoi ad ug încet (ştiind c îşi ă ă ă ă ă asuma un risc): N-am spus asta ca s― te jignesc.ă N-am spus c― nu ă ştii despre robo i. Dac m citezi, m car f -o exact. Am spus cţ ă ă ă ă ă

nu în elegi ţ robo ii. Sunt sigur c ştii foarte multe, poate mai multe decât mine, dar a ştiţ ă ă nu înseamn neap rat a în eleă ă ţ ge.

Dors, vorbe― şti deliberat în paradoxuri, ca s m nec jeşti. Un paradox se naşteă ă ă dintr-o ambiguitate care provoac stupoare, inten ionat sau nu. Nu-mi place aşa ceva niciă ţ în ştiin şi nici în conversa iile obişnuite. Poate doar atunci când se fac gluţă ţ me, ceea ce nu este cazul acum.

Dors râse în felul ei special, încet, ca şi cum amuzamentul era prea pre ios pentru a fiţ risipit cu larghe e:ţ

Dup― toate aparen ele, paradoxul te-a nec jit şi te-a f cut mai pompos. Şi când eştiă ţ ă ă pompos, eşti întodeauna nostim. Totuşi, am s - i explic. Nu am avut inten ia s teă ţ ţ ă nec jesc.ă

Se întinse s îl mângâie uşor pe mân şi Seldon, spre surpriă ă za ― şi jena sa,― descoperi c încleştase pumnii.ă

Vorbe― şti foarte mult despre psihoistorie, spuse Dors. Cel pu in, cu mine. Şţ tiai asta?Seldon îşi drese glasul:

Da, ― în privin a asta depind foarte mult de tine. Proiectul este secret ţ prin ― îns şiă natura sa. Psihoistoria nu va da rezultate decât dac oamenii pe care îi afecteaz nuă ă cunosc nimic despre ea. Nu pot vorbi decât cu Yugo şi cu tine. Yugo se las cu totul în voiaă intui iei. Este un tân r str lucit, dar se avânt nebuneşte în întuneric, iar eu trebuie s jocţ ă ă ă ă rolul de supraveghetor prudent, tr gându-l mereu înapoi. Dar şi eu am, la rândul meu,ă gânduri tr snite... şi îmi este de mare ajutor s mi le aud spuse cu voce tare, chiar şiă ă atunci...

Aici zâmbi şi continu :ă ... c― ând îmi dau foarte bine seama c nu în elegi nici o iot din vorbele mele.ă ţ ă ― Ştiu c eu sunt placa ta rezonant şi nu m deranjeaz ... ă ă ă ă Serios c nu mă ă

deranjeaz , Hari, deci nu încerca s - i schimbi obiceiul. E normal s nu î i în elegă ă ţ ă ţ ţ matematicile. Eu sunt istoric... şi nici m car nu studiez istoria ştiin ei. Timpul meu esteă ţ acum ocupat cu studiul influen elor modific rilor economice asupra evolu iei poliţ ă ţ tice...

Da, ― şi în privin a asta, ţ eu sunt placa ta de rezonan , sau n-ai observat? Va veni oţă vreme când voi avea nevoie de acest studiu pentru psihoistorie, deci b nuiesc c îmi vei fiă ă un ajutor indispensabil.

Bun! Acum, dup― ce ne-am l murit asupra motivului penă ă tru care ai r mas împreună ă cu mine ― ştiam eu c nu pentru frumuse ea mea ă ţ d― -mi voie s - i explic c din când înă ă ţ ă când, în momentele în care discu ia ta deviaz de la aspectele strict maţ ă tematice, am senza ia c în eleg ce vrei s spui. Mi-ai explicat, de multe ori, ceea ce tu numeştiţ ă ţ ă necesitatea de minimalism. Cred c am în eles-o. Prin aceasta vrei s spui c ...ă ţ ă ă

― Ştiu ce vreau s spun.ăDors p ru ofensat :ă ă

Nu-― i mai da atâtea aere, Hari, te rog. Nu încerc s - i explic ie ce vroiai s spui.ţ ă ţ ţ ă Încerc s -mi explic ă mie. Dac zici c eşti placa mea rezonant , poart -te în consecin .ă ă ă ă ţă Fiecare este, pe rând, placa rezonant a celuilalt. Mi se pare corect, nu?ă

Da, dar nu mi se pare corect s― m acuzi c -mi dau aere, atunci când fac şi eu oă ă ă mic ...ă

Gata! Taci din gur― !... Mi-ai spus c minimalismul are o importan esen ial înă ă ţă ţ ă psihoistoria practic ; în arta transform rii unei evolu ii nedorite într-o evolu ie dorit sauă ă ţ ţ ă m car într-una ceva mai pu in nepl cut . Ai spus c modificarea trebuie s fie cât maiă ţ ă ă ă ă prudent şi mai apropiat de minimalitate...ă ă

Da, spuse Seldon ner― bd tor, şi asta din cauz c ...ă ă ă ă ― Nu, Hari. Eu încerc s explic. Ştim amândoi c ă ă tu în elegi. Minimalismul esteţ

necesar pentru c orice schimbare are efecte secundare, care nu pot fi întotdeaunaă prev zute. Dac schimbaă ă rea este prea mare şi efectele secundare prea numeroase, atunci este aproape sigur c rezultatul va fi departe de ceea ce ai plă ănuit.

Corect, spuse Seldon. Intervine ― în esen un efect haotic. Problema este dac existţă ă ă vreo modificare suficient de mic încât s permit prezicerea rezultatului, în limiteă ă ă rezonabile, desigur, sau dac nu cumva istoria omenirii este inevitabil şi ireă mediabil haotic , în toate privin ele. Iat ceea ce m-a f cut la început s cred c ă ţ ă ă ă ă psihoistoria nu era...

― Ştiu, dar nu m-ai l sat s -mi termin ideea. Nu se pune problema dac o schimbareă ă ă este suficient de mic . Esen a este c orice schimbare mai mare decât cea minimă ţ ă ă implic ă efecte haotice. Minimul cerut poate fi zero, dar dac nu este zero, atunci esteă totuşi foarte mic ― şi este, într-adev r, o mare probleă m g sirea lui. Din câte mi-am dată ă eu seama, asta ai vrut s spui prin necesitatea de minimalism.ă

Mai mult sau mai pu― in, spuse Seldon. Desigur, ca întotţ deauna, problema poate fi exprimat mai compact şi mai riguros în limbajul matematicilor. Ascult , s - i explic...ă ă ă ţ

Scute― şte-m , spuse Dors. Având în vedere c ştii acest lucru, ar trebui s - i daiă ă ă ţ seama c este valabil şi pentru Demerzel, nu numai pentru psihoistorie. Ştii dar nuă în elegi, pentru c , dup toate aparen ele, nu te-ai gândit s faci leg tura între Reguţ ă ă ţ ă ă lile Psihoistoriei şi Legile Roboticii.

La care Seldon replic anemic:ă Acum ― chiar c nu-mi dau seama unde vrei s ajungi.ă ă ― Şi ac iunile lui trebuie s fie minime, nu, Hari? Prima Lege a Roboticii spune cţ ă ă

robotul nu poate face r u unei fiin e umane. Asta este legea esen ial a unui robot, dară ţ ţ ă Demerzel este un robot foarte neobişnuit, iar pentru el, Legea Zero reprezint o realitateă care are prioritate fa de Prima Lege. Legea Zero spuţă ne c un robot nu poate face r uă ă omenirii ca întreg. Asta îi impune lui Demerzel restric ii asem n toare celor pe care le ai tuţ ă ă atunci când lucrezi cu psihoistoria. În elegi?ţ

― În eleg.ţ Sper. De― şi Demerzel are capacitatea de a "lucra" min ile, el trebuie s fac acestţ ă ă

lucru f r s determine efecte secundare pe care nu le doreşte. Şi, având în vedere că ă ă ă este Primul Ministru al Împ ratului, efectele secundare pe care trebuie s le ia în calculă ă sunt, într-adev r, numeroase.ă

― Şi care este leg tura cu cazul de fa ?ă ţă G― ândeşte-te! Tu nu po i spune nim nui ţ ă ― în afar de mine, desigur ă c― Demerzelă

este un robot, din cauz c te-a "lucrat" astfel încât s nu po i face acest lucru. Dar cât deă ă ă ţ mult te-a "lucrat"? Vrei s spui oamenilor c este robot? Vrei s -i ruinezi puterile, cândă ă ă depinzi de el pentru protec ie, pentru sprijin finanţ ciar, pentru influen a exercitat în modţ ă discret în favoarea ta? Bineîn eles c nu. Schimbarea pe care a trebuit s o fac a fostţ ă ă ă foarte mic , doar atât cât s te împiedice s -l desconspiri într-un moment de exaltare sauă ă ă

de neaten ie. O schimbare atât de mic încât nu are efecte secundare. Iat , în principiu,ţ ă ă cum încearc Demerzel s conduc Imperiul.ă ă ă

― Şi cazul lui Joranum? Este evident diferit fa― de al t u. Din diverse motive, este foarte pornit împotrivaţă ă

lui Demerzel. F r îndoial , Demerzel ar putea schimba situa ia, dar numai cu pre ul uneiă ă ă ţ ţ schimb ri conă siderabile în structura mental a lui Joranum, iar asta ar putea duce laă rezultate pe care nu le poate prevedea. Decât s -şi asume riscul modific rii lui Joranum,ă ă inducând astfel efecte secundare care i-ar putea afecta pe ceilal i şi, probabil, ar puteaţ face r u omenirii, trebuie s -l lase pe Joranum în pace pân când va g si o modificare ă ă ă ă o― modificare mic ă ― pentru a salva situa ia f r a face nim nui r u. Iat de ce Yugo areţ ă ă ă ă ă dreptate şi Demerzel este vulnerabil.

Seldon ascultase, dar nu r spunse. Se cufund în gânduri. Trecur câteva minute,ă ă ă înainte s spun :ă ă

Dac― Demerzel nu poate face nimic în aceast problem , atunci trebuie s fac eu.ă ă ă ă Dac― el nu poate face nimic, ce po i face tu?ă ţ Eu nu sunt ― în aceeaşi situa ie ca şi el. Eu nu sunt oprit de Legile Roboticii. Nuţ

trebuie s -mi bat prea mult capul cu minimalismul... Şi pentru început, trebuie s mă ă ă întâlnesc cu Demerzel.

Dors p rea uşor îngrijorat :ă ă Chiar trebuie? Nu ar fi ― în elept s atragi aten ia asupra leg turii dintre voi doi.ţ ă ţ ă A sosit momentul ― în care nu mai are rost s ne prefacem c nu avem nici o leg tură ă ă ă

unul cu altul. Bineîn eles c n-am de gând s anun la holoviziune întâlnirea cu el. Darţ ă ă ţ trebuie s -l v d.ă ă

5

Seldon resim ea trecerea timpului, cu o furie copleşitoare. Cu opt ani în urm , cândţ ă sosise pentru prima oar pe Trantor, putea ac iona foarte prompt. Nu avea de renun ată ţ ţ decât la o camer de hotel. Putea c l tori, dup bunul plac, prin toate secă ă ă ă toarele Trantor-ului.

Acum avea pe cap şedin ele departamentale, trebuia s ia decizii, s rezolveţ ă ă probleme. Nu mai putea trage repede o fug pentru a-l vedea pe Demerzel... şi chiar dacă ă ar fi putut, Demerzel avea şi el propriul lui program, foarte înc rcat. Nu era uşor de g sită ă un timp liber în care s se întâlneasc amândoi.ă ă

Nu îi era uşor nici cu Dors, care îi spunea cl tinând din cap:ă Nu ― ştiu ce ai de gând s faci, Hari.ă

R spunsul veni pu in iritat:ă ţ Nici eu nu ― ştiu ce am de gând s fac, Dors. Sper s m l muresc dup întâlnirea cuă ă ă ă ă

Demerzel. ― Î i va spune c prima ta grij este sa avansezi cu psihoistoria.ţ ă ă Poate. M― voi l muri atunci.ă ă

Şi apoi, imediat ce reuşi s aranjeze o întâlnire cu Primul Ministru, peste opt zile, primiă un mesaj în biroul de la departament. Pe afişajul din perete str luceau litere în stil arhaic,ă în concordan deplin cu mesajul pe care îl purtau: ţă ă ÎL IMPLOR PE PROFESORUL SELDON S ÎMI ACORDE O AUDIEN .Ă ŢĂ

Seldon r mase surprins. Nici m car Împ ratului nu i se mai adresau fraze atât deă ă ă demodat formulate.

De asemenea, nici semn tura nu era tip rit , aşa cum se f cea de obicei, pentruă ă ă ă claritate. Era scris de mân , cu litere înflorite, foarte citea , şi totuşi avea parfumul uneiă ă ţă opere de artist medieval. Semn tura era: ă LASKIN JORANUM... Deci Jo-Jo implora o audien !ţă

Seldon râse în sinea sa. Inten ia acelei formul ri demodate îi era acum clar . F ceaţ ă ă ă dintr-o banal cerere un mijloc de stiă mulare a curiozit ii. Seldon nu avea nici un chef s îlăţ ă întâlneasc pe acest om... mai bine zis, ă în mod normal nu ar fi avut. Dar ce rost aveau arhaismul şi înfloriturile? Dorea s afle.ă

Puse secretara s stabileasc data şi locul întâlnirii. În biroul s u, nu în apartament. Oă ă ă conversa ie oficial , nimic particular.ţ ă

Şi va avea loc înaintea proiectatei întâlniri cu Demerzel. Nu m― surprinde, Hari, spuse Dors. I-ai doborât doi oaă meni, unul dintre ei fiind

mâna sa dreapt ; ai stricat un miting inut în numele s u; şi l-ai ridiculizat, prin persoanaă ţ ă reprezentan ilor s i. Vrea s te priveasc mai îndeaproape; cred c ar fi bine s fiu şi eu deţ ă ă ă ă ă fa .ţă

Seldon d du din cap:ă Las― , mai bine îl iau pe Raych. Ştie toate şmecheriile pe care le ştiu şi eu. În plus,ă

este un tân r de dou zeci de ani, puternic şi activ. Dar sunt sigur c nu voi avea nevoie deă ă ă protec ie.ţ

De unde ― ştii? Joranum vine s― m întâlneasc pe domeniul Universit ii. Vom fi înconjura i deă ă ă ăţ ţ

mult tineret. Eu sunt destul de popular printre studen i; b nuiesc ca Joranum este genul deţ ă om care-şi face temele şi ştie c pe teritoriul meu voi fi în siguran . Am certitudinea c vaă ţă ă fi deosebit de politicos... prietenos la culme.

Hmf, pufni Dors str― âmbând uşor din col ul unei buze.ţ ― Şi cumplit de periculos, îşi termin Seă ldon spusele.

6

P strând o figur neutr , Hari Seldon înclin capul doar atât cât cerea o polite eă ă ă ă ţ decent . Îşi f cuse timp, mai înainte, pentru a examina mai multe holograme înf işându-lă ă ăţ pe Joranum, dar, aşa cum se întâmpl adeseori, realitatea nu seam n niciodat perfectă ă ă ă cu holograma. Diferen a, gândi Seldon, const probabil în reac ia observatorului fa deţ ă ţ ţă "lucrul real".

Joranum era un b rbat înalt ă cel pu― in tot atât de înalt ca şi Seldon, dar mai lat înţ toate celelalte aspecte fizice. Acest lucru nu se datora unei constitu ii musculoaseţ deoarece, f r a fi cu adev rat gras, d dea impresia de "moale". O fa rotund , cap mareă ă ă ă ţă ă acoperit cu p r nu atât blond cât, mai degrab , de culoarea nisipului, ochi albastru-ă ădeschis. P rea înconjurat de o aur de calm, iar pe fa avea întip rit un semi-zâmbet careă ă ţă ă crea iluzia de prietenie deşi, în acelaşi timp, ar ta clar c era doar o iluzie.ă ă

Avea o voce profund şi aflat sub un strict control, o voce de orator:ă ă Profesore Seldon, sunt ― încântat s te întâlnesc. Foarte amabil din partea ta c aiă ă

acceptat aceast întâlnire. Sper s nu te sim i jignit pentru faptul c am adus cu mine ună ă ţ ă înso itor, mâna mea dreapt , chiar dac nu am convenit în prealabil asupra acestui lucru.ţ ă ă Se numeşte Gambol Deen Namarti... observi, are trei nume. Cred c l-ai mai întâlnit.ă

Da, ― într-adev r. Îmi aduc bine aminte de incident.ăSeldon îl privi pe Namarti cu o und de sarcasm. Acesta avea o în l ime medie, siluetă ă ţ ă

sl bu , ten palid, p r negru, gur lat . Nu avea pe figur tentativa de zâmbet a luiă ţă ă ă ă ă Joranum, sau vreo alt expresie demn de luat în seam , cu excep ia unui aer deă ă ă ţ pruden .ţă

Prietenul meu, Dr. Namarti are doctoratul ― ― în literatura antic ă a venit din― proprie ini iativ , spuse Joranum accentuându-şi pu in zâmbetul, pentru a-şi cere scuze.ţ ă ţ

Joranum îi arunc lui Namarti o privire rapid ... iar Namară ă ti, strângând din buze la început, spuse apoi cu o voce incolor :ă

― Îmi pare r u, Profesore, pentru ceea ce s-a întâmplat pe Stadion. Nu cunoşteamă foarte bine regulile stricte sub care se desf şoar întrunirile în Universitate şi mi-am camă ă pierdut controlul, datorit entuziasmului.ă

Este de ― în eles, spuse Joranum. În plus, nici nu avea cum s ştie cine eraiţ ă dumneata. Cred c acum putem uita cu totul acest incident.ă

V― asigur, domnilor, spuse Seldon, c nu in absolut deloc s îmi mai aduc aminteă ă ţ ă de el. Acesta este fiul meu, Raych, aşa c vede i, şi eu am un înso itor.ă ţ ţ

Raych îşi l sase s -i creasc o musta neagr şi stufoas ă ă ă ţă ă ă semnul virilit― ii dahlite.ăţ Nu o avusese cu opt ani în urm , când îl întâlnise pe Seldon. Pe atunci era un copil ală str zii, zdren ros şi înfometat. Era scund, dar suplu şi viguros. Împrumutase o expresieă ţă mândr , pentru a ad uga câ iva centimetri spirituali la statura fizic .ă ă ţ ă

Bun― diminea a, tinere, ă ţ spuse Joranum. Bun― diminea a, domnule, spuse Raych.ă ţ V― rog s lua i loc, domnilor, spuse Seldon. V pot oferi ceva de mâncare sau deă ă ţ ă

b ut?ăJoranum ridic palmele, într-un refuz politicos:ă

Nu, domnule. Nu ne afl― m la o întrunire monden .ă ăSe aşez în ă locul indicat:

De― şi sper c , pe viitor, vom avea multe astfel de întâlniri.ă Dac― este o vizit de lucru, atunci hai s începem.ă ă ă Profesore Seldon, am aflat de micul incident, pe care cu at― âta amabilitate ai fost de

acord s -l uit m, şi m-am întrebat pentru ce i-ai asumat riscul de a face ceea ce ai f cut.ă ă ţ ă A fost un risc, trebuie s recunoşti.ă

Nu, eu nu am considerat c― îmi asum un risc.ă Eu da. A― şa c mi-am permis libertatea de a afla tot ceea ce se poate în leg tur cuă ă ă

dumneata, Profesore Seldon. Eşti un b rbat interesant. Am descoperit c vii din Helicon.ă ă Da, acolo m-am n― scut. Documentele sunt clare în privină a asta.ţ ― Şi te afli aici, pe Trantor, de opt ani.

Acest lucru este ― înregistrat, de asemenea, în arhivele publice. ― Înc de la început ai câştigat faim sus inând acea lucrare referitoare la... cum îiă ă ţ

spui?... Psihoistorie?Seldon cl tin foarte uşor din cap. De câte ori nu regretase acea indiscre ie! Desigur,ă ă ţ

pe atunci nu avea cum s -şi dea seama c era o indiscre ie.ă ă ţ Un entuziasm a― l tinere ii, spuse el. N-a dus la nici un rezultat.ţ Chiar a― şa?

Joranum privi împrejur, cu un aer de pl cut surprindere:ă ă ― Şi totuşi, iat -te aici, în fruntea Departamentului de Maă tematic la una dintre celeă

mai mari Universit i de pe Trantor. La numai patruzeci de ani, am impresia... Apropo, euăţ am patruzeci şi doi de ani, deci nu te consider deloc a fi în vârst . Pentru a ocupa pozi iaă ţ aceasta, trebuie s fii un matematician foarte competent.ă

Seldon ridic din umeri:ă ― În privin a asta, eu nu m pronun .ţ ă ţ Sau trebuie s― ai prieteni puternici.ă Cu to― ii dorim s avem prieteni puternici, domnule Joraţ ă num, dar nu cred c vei g siă ă

aşa ceva pe-aici. Profesorii universitari au rareori prieteni puternici. De fapt, rareori au vreun prieten, de orice fel.

Zâmbi.La fel şi Joranum.

Profesore Seldon, nu crezi ca ― Împ ratul ar putea fi totuşi considerat un prietenă puternic?

Ba da, cu siguran― , dar ce leg tur g seşti între el şi mine?ţă ă ă ă Am impresia c― Împ ratul î i este prieten.ă ă ţ Cred c― documentele sunt clare în aceast privin , domă ă ţă nule Joranum. Acum opt ani

am avut o audien la Maiestatea Sa Imperial . A durat o or , sau poate ceva mai pu in, şiţă ă ă ţ în acel interval nu am descoperit vreun semn de mare prietenie. De atunci nu am mai vorbit cu el şi nici nu l-am mai v zut... decât la holoviziune, desigur.ă

Dar, Profesore, pentru a avea un prieten puternic ― în persoana Împ ratului nu esteă neap rat necesar s -l vezi sau s voră ă ă beşti cu el. Este suficient s te întâlneşti sau să ă vorbeşti cu Eto Demerzel, Primul Ministru al Împ ratului. Protectorul t u este Demerzel şi,ă ă din acest motiv, putem spune c şi Împ ratul te protejeaz .ă ă ă

Ai g― sit pe undeva, prin documente, dovezi pentru presuă pusa protec ie de care m-ţaş bucura din partea Primului Ministru Demerzel? Sau ceva din care s po i deduce acestă ţ lucru?

De ce s― mai cotrob i prin arihive, când se ştie foarte bine c între voi doi exist oă ă ă ă leg tur ? Ştii şi dumneata, ştiu şi eu. Hai s-o lu m ca pe un fapt dovedit, şi s continu m.ă ă ă ă ă Te rog, spuse el ridicând mâinile, nu te obosi s -mi aduci argumente c nu-i aşa. Ar fi oă ă pierdere de timp.

De fapt, spuse Seldon, aveam de g― ând s te întreb care crezi c ar fi motivul pentruă ă care ar vrea s m protejeze. În ce scop?ă ă

Profesore! Vrei s― m jigneşti? Crezi c sunt chiaă ă ă r atât de naiv? Adineauri am vorbit despre psihoistoria ta, pe care o vrea Demerzel.

Iar eu ― i-am spus c psihoistoria a fost un entuziasm al tinere ii, care nu a dus laţ ă ţ nimic.

Profesore, dumneata po― i s -mi spui ce vrei. Eu nu sunt obligat s cred ceea ce îmiţ ă ă spui. Uite, dau c r ile pe fa . Am citit lucrarea ta original şi am încercat s o în eleg cuă ţ ţă ă ă ţ ajutorul unor matematicieni din echipa mea. Ei îmi spun c este un vis mult preaă îndr zne , absolut imposibil...ă ţ

― Şi sunt foarte de acord, cu ei, spuse Seldon. Dar am senza― ia c Demerzel aşteapt ca psihoistoria s avanseze şi s fie aplicat .ţ ă ă ă ă ă

Şi dac el poate aştepta, la fel pot şi eu. i-ar fi mai de folos, Profesore Seldon, ca cel careă Ţ aşteapt s fiu eu.ă ă

De ce?― Pentru c― Demerzel nu va rezista în postul s u. Opinia public este din ce în ce maiă ă ă

mult împotriva lui. S-ar putea ca Împ ratul s se sature de un Prim Ministru nepopular,ă ă care amenin s doboare şi tronul o dat cu c derea lui. Îl va înlocui. S-ar putea caţă ă ă ă preferin ele Împ ratului s se aplece asupra umilei mele persoane. Şi vei avea înţ ă ă continuare nevoie de un protector, cineva care s aib grij ca tu s lucrezi în linişte, să ă ă ă ă primeşti fonduri generoase pentru echipament şi asisten i.ţ

Iar acel protector vei fi tu?― Desigur... pent― ru acelaşi motiv ca şi Demerzel. Doresc o tehnic psihoistorică ă

valabil , cu care s pot conduce Imperiul în mod mult mai eficient.ă ăSeldon d du din cap gânditor, aştept un moment, apoi spuă ă se:

Dar ― în acest caz, domnule Joranum, de ce trebuie s -mi mai fac probleme? Sunt ună biet intelectual, tr iesc o via linişă ţă tit , implicat în activit i matematice şi pedagogiceă ăţ

inofensive. Îmi spui c Demerzel este actualul meu protector şi c tu vei fi viitorul meuă ă protector. În cazul sta, îmi pot vedea liniştit de treab . Tu şi cu Primul Ministru, n-ave iă ă ţ decât s v lupta i între voi. Indiferent cine câştig , eu voi r mâne cu un protector... celă ă ţ ă ă pu in, aşa trag concluzia din cele ce mi-ai spus.ţ

Zâmbetul eap n al lui Joranum p ru s p leasc pu in. Namarti îşi întoarse figuraţ ă ă ă ă ă ţ mohorât spre Joranum şi d du s spun ceva, dar Joranum f cu un gest de-abiaă ă ă ă ă perceptibil. Namarti tuşi şi t cu din gura.ă

Doctore Seldon, spuse Joranum. E― şti patriot? Cum s― nu, desigur. Imperiul a oferit omenirii pace ă sau ― în orice caz, aproape-

pace timp de milenii ― şi a încurajat-o s progreseze încontinuu.ă ― Într-adev r... dar de vreo dou secole încoace, progresul înregistreaz un ritm dină ă ă

ce în ce mai sc zut.ăSeldon ridic din umeri:ă

N-am acordat prea mare aten― ie acestor chestiuniţ . Nici nu-― i trebuie cine ştie ce spirit de observa ie. Ştii c , din punct de vedere politic,ţ ţ ă

ultimele dou secole au fost pline de fr mânt ri. Domniile Imperiale au fost scurte, iară ă ă uneori au fost scurtate şi mai mult, prin asasinate...

Fie ― şi numai men ionarea acestui lucru, interveni Seldon, este aproape o tr dare. Aşţ ă prefera s nu...ă

Poftim! Vezi, nu te mai sim― i deloc în siguran .ţ ţăJoranum se l s pe spate în scaun:ă ă

Imperiul decade. Eu sunt dispus s-o spun deschis. Cei care mi se al― tur o facă ă pentru c ştiu foarte bine acest lucru. Avem nevoie ca la mâna dreapt a Împ ratului să ă ă ă stea cineva care poate conduce Imperiul. Care este în stare s în buşe rebeă ă liunile ce par s apar pretutindeni, s conduc armata aşa cum trebuie, s dirijeze economiă ă ă ă ă a...

Seldon îl opri, ridicând ner bd tor bra ul:ă ă ţ Iar acela care poate face toate acestea e― şti tu, nu-i aşa? Inten― ionez s fiu. Nu e o treab uşoar , şi m îndoiesc c se vor oferi mul iţ ă ă ă ă ă ţ

voluntari... e şi normal. Oricum, este cert c Demerzel nu poate face fa . Sub conducereaă ţă lui, declinul Imperiului se accelereaz . În ritmul sta, în curând se va dezinteă ă gra.

Dar tu po― i opri declinul?ţ Da, Dr. Seldon. Cu ajutorul t― u. Cu psihoistoria.ă Poate c― şi Demerzel ar putea evita pr buşirea cu ajutorul pă ă sihoistoriei... dacă

psihoistoria ar exista. Exist― , spuse calm Joranum. S nu ne prefacem c nu exist . Îns existen a ei nu îlă ă ă ă ă ţ

ajut deloc pe Demerzel. Psihoistoă ria este doar o unealt . Are nevoie de o minte care s oă ă în eleag şi de un bra care s o mânuiasc .ţ ă ţ ă ă

S― în eleg c tu ai mintea şi bra ul?ă ţ ă ţ Da. ― Îmi cunosc calit ile. Vreau psihoistoria.ăţ

Seldon d du din cap:ă Oric― ât de mult ai vrea-o, eu nu o am. Ba o ― ai. Nu mai discut pe tema asta.

Joranum se d du mai aproape, ca şi cum ar fi dorit s -şă ă i insinueze vocea în urechea lui Seldon, evitând transmiterea ei pe calea aerului:

Spui c― eşti patriot. Trebuie s -l înlocuiesc pe Demerzel, pentru a evita pr buşireaă ă ă Imperiului. Totuşi, maniera în care s-ar produce aceast înlocuire ar putea prin ea îns şi să ă ă sl beasc iremediabil Imperiul. Iar eu nu îmi doresc aşa ceva. ă ă Tu m po i sf tui cum s -miă ţ ă ă ating scopul în mod subtil, f r piedici, violenă ă e sau distrugeri... pentru binele Imperiului.ţ

Nu pot, spuse Seldon. Nu am ceea ce ― m acuzi ă tu c am. Aş vrea s fiu de ajutor,ă ă dar nu pot.

Joranum se ridic deodat în picioare:ă ă Bine, deci ― ştii care sunt inten iile mele şi ce vreau de la dumneata. Mai gândeşte-ţ

te... gândeşte-te la Imperiu. Poate crezi c Demerzel ă acest spoliator al tuturor planetelor― omenirii are dreptul la prietenia ta. Ai grij― ! Ceea ce faci tu ar putea zdrunciă na chiar funda ia Imperiului. Î i cer s m aju i, în numele cvadrilioanelor de fiin e umane ce umpluţ ţ ă ă ţ ţ Galaxia. Gândeşte-te la Imperiu!

Vocea sa sc zuse pân la nivelul unei şoapte puternice, pliă ă n de pasiune. Seldonă aproape c se sim i scuturat de un fior, şi spuse:ă ţ

― Întotdeauna m voi gândi la Imperiu.ă Bun, altceva nici nu-― i cer deocamdat , spuse Joranum. Î i mul umesc c ai avutţ ă ţ ţ ă

amabilitatea de a m primi în vizit .ă ăSeldon îi privi pe Joranum şi pe înso itorul s u cum se ridic şi se îndreapt s plece.ţ ă ă ă ă

Uşa biroului se deschise alunecând f r zgomot, şi cei doi b rba i ieşir .ă ă ă ţ ăSe încrunt . Era ceva care îl deranja... şi nu ştia prea bine ce anume.ă

7

Ochii negri ai lui Namarti r maser fixa i asupra lui Joraă ă ţ num. St teau în biroul lor dină Sectorul Streeling. Nu era un sediu foarte preten ios; mişcarea era cam slab în Streeling,ţ ă dar în curând vor deveni din ce în ce mai puternici.

Era uimitor cum lua amploare mişcarea! Începuse cu trei ani în urm , de la zero; ast ziă ă tentaculele ei se întindeau ― în unele locuri erau mai viguroase decât în altele, desigur ― pe întreg Trantor-ul. Lumile din Provincie r m seser , deocamdat , aproape neatinse.ă ă ă ă Demerzel se str duise din r sputeri s le satisă ă ă fac cerin ele, dar tocmai ă ţ aici fusese greşeala lui. Rebeliunile erau cu adev rat periculoase doar pe ă Trantor. În restul lumilor, puteau fi st pânite. Îns cele de aici îl puteau r sturna pe Demeră ă ă zel. Ciudat c nu-şiă d duse seama de acest lucru, dar Joranum sus inuse întotdeauna c reputa ia luiă ţ ă ţ Demerzel era mult exagerat , c s-ar dovedi o simpl g oace goal pe din untru dacă ă ă ă ă ă ă cineva ar îndr zni s -l înfrunte, şi c Împ ratul l-ar distruge rapid dac şi-ar sim i siguran aă ă ă ă ă ţ ţ în pericol.

Cel pu in pân acum, toate predic iile lui Joranum se adeveţ ă ţ riser . Nu fusese niciodată ă împiedicat în drumul s u decât de piedici minore, cum ar fi recentul miting de laă Universitatea Streeling, în care îşi b gase nasul individul la, Seldon.ă ă

Poate c acesta fusese motivul pentru care Joranum insistaă se s se întâlneasc cuă ă Seldon. "Trebuie s fii atent, trebuie s ai grij de toate, chiar dac uneori este vorba doară ă ă ă de o banal b t tur ". Joranum d dea impresia unui personaj infailibil şi Namarti eraă ă ă ă ă obligat s admit c imaginea unui neîntrerupt şir de succese era cea mai bun metodă ă ă ă ă pentru a asigura continuarea succeselor. Oamenii aveau tendin a s evite umilin a eşecuţ ă ţ -lui al turându-se p r ii cu cele mai mari şanse de reuşit , deşi uneori f ceau aceastaă ă ţ ă ă împotriva propriilor convingeri.

Dar aceast întrevedere cu Seldon fusese oare un succes, sau numai o a douaă b t tur care venise s se al ture celei dină ă ă ă ă tâi? Namarti nu apreciase deloc faptul c fuseseă târât pân acolo ca s -şi cear umil scuze şi nu considera c gestul folosise la ceva.ă ă ă ă

Joranum st tea nemişcat, t cut, evident pierdut în gânduri, rozându-şi unghiaă ă degetului mare, ca şi cum încerca s sug vreun fel de hran mental .ă ă ă ă

Jo-Jo, ― încerc Namarti.ăEra unul dintre pu inii oameni care i se puteau adresa lui Joranum cu diminutivulţ

strigat la nesfârşit de c tre mul imi, în adun rile publice. Joranum c uta s -şi atragă ţ ă ă ă ă dragostea mul imii şi în acest mod (printre altele), dar, în particular, cerea respect de laţ orice persoan . Excep ie nu f ceau decât cei mai buni prieteni, care fuseser al turi de elă ţ ă ă ă înc de la început.ă

Jo-Jo, spuse din nou Namarti.―Joranum ridic privirea:ă

Da, G.D., ce s-a ― întâmplat?P rea pu in iritat.ă ţ

Jo-Jo, ce facem cu tipul ― sta, Seldon?ă Ce s― facem? Deocamdat nimic. S-ar putea s ni se ală ă ă ăture. Pentru ce s― mai aştept m? Putem face presiuni asupra lui. Tragem câteva sfori laă ă

Universitate, şi-i facem via a mizeraţ bil .ă Nu-nu. P― ân acum, Demerzel ne-a l sat s ne vedem de treab . Nes buitul, areă ă ă ă ă

prea mult încredere în el. Îns ar fi o cumplit greşeal s -l for m s ac ioneze înainte deă ă ă ă ă ţă ă ţ a fi noi gata. O mişcare brutal împotriva lui Seldon l-ar putea convinge s ac ioneze.ă ă ţ B nuiesc c Seldon reprezint o pies esen ial în planurile lui Demerzel.ă ă ă ă ţ ă

Din cauza psihoistorie― i de care a i discutat?ţ ― Într-adev r.ă Ce este psihoistoria? N-am auzit de ea p― ân acum.ă Pu― ini au auzit. Este o analiz matematic asupra socieţ ă ă t ii umane, cu scopul de aăţ

prezice viitorul.Namarti se încrunt şi sim i cum trupul i se îndep rteaz încet, instinctiv, de Joranum.ă ţ ă ă

Ce era asta? Vreo glum de-a lui Joranum? Trebuia s râd ? Namarti nu reuşea niciodată ă ă ă s -şi dea seama când sau de ce aşteptau ceilal i ca el s râd . Nu sim ise niciodat nevoiaă ţ ă ă ţ ă de a râde.

S― prezic viitorul? spuse el. Cum?ă ă Aaa! Dac― aş şti, ce nevoie aş mai avea de Seldon?ă Sincer s― fiu, Jo-Jo, eu nu cred. Cum s prezici viitorul? Asta-i treab de ghicitor!ă ă ă ― Ştiu, dar dup ce Seldon sta i-a spart mitingul, am pus s se afle cât mai multeă ă ţ ă

despre el. În toate privin ele. Cu opt ani în urm , a venit pe Trantor şi a sus inut o lucrareţ ă ţ despre psihoistorie, la o conferin a matematicienilor. Dup care, chestia a murit. Nimeniţă ă nu a mai f cut referire la ea. Nici m car Seldon.ă ă

Deci, se pare c― n-a fost nimic de capul ei.ă ― O, nu, dimpotriv . Dac s-ar fi stins încetul cu încetul, dac ar fi fost ridiculizat , aşă ă ă ă

fi zis şi eu c nu era nimic de capul ei. Dar din cauz c a disp rut aşa, complet şi dintr-oă ă ă ă dat , cred c a fost pus sub cel mai strict secret. Poate tocmai din cauza asta Demerzelă ă ă n-a f cut nimic pentru a ne opri. Poate c nu este condus de un nes buit exces deă ă ă încredere; poate ca face uz de psihoistorie şi inten ioneaz s profite din plin, la momentulţ ă ă potrivit. Dac aşa stau lucrurile, şi dac nu reuşim noi înşine s ne folosim de psihoistorie,ă ă ă am putea fi sorti i eşecului.ţ

Seldon pretinde c― psihoistoria nu exist .ă ă Tu n-ai face la fel, dac― ai fi în locul lui?ă Eu sunt totu― şi de p rere c ar trebui sa facem presiuni asupra lui.ă ă Ar fi inutil, G.D. N-ai auz― it niciodat povestea cu Toporul lui Venn?ă Nu.― Dac― te-ai fi n scut pe Nishaya, ai fi auzit. Este un basm faimos, de pe meleagurileă ă

mele natale. Pe scurt, Venn era un t ietor de lemne care avea un topor vr jit. Cu o singură ă ă lovitur putea doborî orice copac. Toporul era extrem de pre ios, dar Venn n-a f cută ţ ă niciodat efortul de a-l ascunde. Şi cu toate acestea, niciodat nu a fost furat. Ştii de ce?ă ă Pentru c nimeni în afar de Venn nu îl putea ridica sau mânui. Ei bine, în momentul deă ă fa nimeni în afar de Seldon nu se poate folosi de psihoistoţă ă rie. Dac ni se al tur doară ă ă din cauz c îl for m, nu vom putea fi niciodat siguri de loialitatea lui. Ar puteaă ă ţă ă determina un curs al evenimentelor care la început s par în favoarea noastr . Îns acestă ă ă ă curs ar putea fi manevrat în mod subtil astfel încât, dup o vreme, ne-am trezi bruscă distruşi. Nu, trebuie s ni se al ture de bun voie, şi trebuie s lucreze dorind s ne vadă ă ă ă ă ă pe noi înving tori.ă

Dar cum ― îl putem convinge? Prin fiul s― u. Raych, parc aşa îl chema. Nu l-ai observat?ă ă Nu ― în mod special. G.D., G.D., trebuie s― observi ă totul, altfel rişti s - i scape clemente esen iale. Înă ţ ţ

ochii tân rului se putea vedea c m asă ă ă cult cu inima. A fost impresionat. Mi-am dată seama. Îmi dau perfect seama când îi impresionez pe ceilal i. Ştiu când zdruncin nişteţ convingeri şi aduc pe cineva în pragul schimb rii opiniilor.ă

Joranum zâmbi. Nu era tocmai zâmbetul simpatic, pseudoprietenos, pe care îl arbora atunci când ap rea în public. Era un zâmbet sincer de dă ata aceasta rece, ― într-un fel, amenin tor. Spuse:ţă

S― vedem ce putem face cu Raych, şi dac , prin el, îl putem convinge pe Seldon.ă ă

8

Dup plecarea celor doi politicieni, Raych îl privi pe Hari, trecându-şi degetele pesteă musta . Îi f cea mare pl cere s şi-o mângâie. Aici, în Sectorul Streeling, existau câ ivaţă ă ă ă ţ b rba i care purtau musta . Dar must ile lor erau anemice, de culoare ină ţ ţă ăţ cert , vredniceă de tot dispre ul... chiar şi cele brunete. Majoritatea b rba ilor nu purtau deloc musta şiţ ă ţ ţă suportau s stea cu buza superioar dezgolit . Nici Hari nu purta, de exemplu, dar,ă ă ă întâmpl tor, asta era în avantajul lui. Datorit culorii p rului s u, o musta l-ar fiă ă ă ă ţă transformat într-o caricatur .ă

Îl privi cu aten ie, aşteptând s ias din oceanul de gânduri în care se cufundase. Apoi,ţ ă ă nu mai putu s reziste:ă

Tat― !ăSeldon ridic privirea:ă

Ce?―P rea un pic deranjat din cauz c fusese întrerupt din gână ă ă duri. Cel pu in, asta eraţ

impresia lui Raych, Nu cred ca ai f― cut bine c te-ai întâlnit cu gagii ia dă ă ă oi, spuse Raych. Serios? De ce?― Ei bine, gagiul ― la m run el, nu mai ştiu cum îl cheam , a fost cel c ruia i-ai f cută ă ţ ă ă ă

necazuri, pe Stadion. Mai mult ca sigur c nu i-a pl cut.ă ă Dar ― şi-a cerut scuze. N-a fost sincer. ― Îns cel lalt gagiu, Joranum, la poate fi într-adev r periculos. Dacă ă ă ă ă

ar fi venit cu arme? Ce? Aici, ― în Universitate? În biroul meu? În nici un caz! Aici nu suntem în Billibotton.

Şi, în plus, dac ar fi încercat ceva, i-aş fi doborât pe amândoi odat . F r probleme.ă ă ă ă Nu ― ştiu ce s zic, tat , spuse Raych privind neîncrez tor. Ştii, vârsta...ă ă ă Opre― şte-te, monstru nerecunosc tor ce eşti! spuse Seldon ridicând un degetă

amenin tor. O s spui exact ce-mi spune maic -ta şi îmi ajunge cic leala ei. ţă ă ă ă Nu îmb trânesc... sau, cel pu in, nu ă ţ chiar atât de tare. În plus, te aveam împreun cu mine,ă iar tu eşti un Twister aproape la fel de bun ca şi mine.

Raych strâmb din nas:ă

Twistu' nu-i mare scofal― !ă(Da, nu avea nici un rost! Raych se auzi vorbind şi îşi d du seama c , deşi ieşise deă ă

opt ani din mocirla din Dahl, înc nu reuşea s se controleze, folosind din când în cândă ă accentul dahlit care îl marcase cu putere ca pe un membru al clasei inferioare. Mai mult, era scund, şi din când în când se sim ea de-a dreptul pipernicit... Dar avea musta , şiţ ţă nimeni nu îndr znise s -i voră ă beasc de dou ori pe un ton dispre uitor.)ă ă ţ

Ce-ai de g― ând s faci în privin a lui Joranum?ă ţ Nimic, deocamdat― .ă Uite, tat― , eu l-am v zut de vreo dou ori pe Joranum la Holoviziunea Trantorian .ă ă ă ă

Ba chiar i-am înregistrat pe band unele discursuri... Toat lumea vorbeşte despre el, aşaă ă c m-am gândit s v d şi eu ce are de zis. Şi, ştii, ceea ce spune are sens. Nu-mi place deă ă ă el, nu am încredere în el, dar ceea ce spuse are un sens. Vrea ca toate sectoarele s aibă ă drepturi şi şanse egale... nu-i nimic r u în asta, nu-i aşa?ă

Desigur. To― i oamenii civiliza i sunt de aceeaşi p rere.ţ ţ ă ― Şi atunci, de ce nu avem treaba asta? Împ ratul nu simte la fel? Demerzel?ă ― Împ ratul şi Primul Ministru trebuie s se ocupe de un întreg Imperiu. Nu-şi potă ă

concentra toate eforturile doar asupra Trantor-ului. Lui Joranum îi este uşor s vorbească ă despre egalitate. El nu are nici o responsabilitate. Îns dac ar trebui s guverneze, ară ă ă descoperi c eforturile îi vor fi în mare parte dimiă nuate de un Imperiu cu dou zeci şi cinciă de milioane de planete. Mai mult, sectoarele îi vor pune mereu be e în roate. Fiecareţ doreşte mult egalitate pentru sine... dar nu chiar atât de mult egalitate şi pentru ceilal i.ă ă ţ Spune-mi, Raych, crezi c lui Joraă num i-ar trebui dat o şans de a guverna, numai pentruă ă a ar ta ce poate face?ă

Raych ridic din umeri:ă Nu ― ştiu. M întreb şi eu. Dar dac ar fi încercat s - i fac vreun r u, aş fi fost la gâtulă ă ă ţ ă ă

lui înainte de a apuca s înainteze cu doi centimetri.ă Dec― i, loialitatea ta fa de mine dep şeşte grija fa de Imperiu.ţă ă ţă Sigur. Tu e― şti tat l meu.ă

Seldon îl privi cu drag pe Raych, dar în spatele acelei priviri sim i o und deţ ă incertitudine. Cât de departe putea merge influen a aproape hipnotic a lui Joranumţ ă ?

9

Hari Seldon se l s pe spate în scaun. Sp tarul se d du înapoi permi ându-i o pozi ieă ă ă ă ţ ţ semi-culcat . Îşi puse mâinile sub cap, cu privirea pierdut . Respira ia îi era de-abiaă ă ţ perceptibil .ă

Dors Venabili se afla în cel lalt cap t al camerei. Proiectoă ă rul era oprit, iar microfilmele la locul lor. Trecuse printr-o perioad foarte înc rcat , în care îşi revizuise p rerile despreă ă ă ă Incidentul Florina din istoria timpurie a Trantor-ului. Acum îşi permitea câteva momente de calm, în care putea face specula iţ i asupra gândurilor lui Seldon.

Psihoistoria, mai mult ca sigur. Probabil c îşi va petrece restul zilelor încercând să ă descopere vreo scurt tur pentru a ajunge la cap tul acestei tehnici matematiceă ă ă semihaotice, va muri nev zând-o definitivat şi, cu inima sfâşiat din cauza neîmplinirii, vaă ă ă l sa aceast sarcin în seama altora (lui Amaryl, dac nu cumva treaba asta îl va da şi peă ă ă ă el gata).

Şi totuşi, psihoistoria îi va da un sens vie ii. Va tr i mai mult dac va fi preocupat înţ ă ă întregime de psihoistorie... iar asta o mul umea. Ştia c într-o zi îl va pierde, şi descoperiţ ă c acest gând o tulbura puternic. La început, când avea o sarcin simpl , aceea de a-lă ă ă proteja pe el ― şi ceea ce ştia el ― împotriva pericolelor, nu şi-ar fi imaginat c ună asemenea gând ar putea-o tulbura.

De când devenise asta o problem personal ? Cum putea fi atât de intim ? Era ceva înă ă ă leg tur cu acest b rbat, ceva care o f cea s nu se simt bine atunci când el nu era prină ă ă ă ă ă preajma ei. Chiar şi atunci când ştia c b rbatul este în siguran , deci ordiă ă ţă nele adânc înr d cinate în ea nu o determinau s ac ioneze. Ce anume era? Siguran a lui reprezentaă ă ă ţ ţ singurul lucru asupra c ruia i se ordonase s vegheze. Când şi cum se insinuase restul?ă ă

Vorbise despre asta cu Demerzel, mult timp înainte, atunci când sentimentul devenise de neconfundat.

El o privise cu seriozitate şi spusese: "Dors, tu eşti complex , iar r spunsurile nu suntă ă simple. Au existat în via a mea câteva persoane a c ror prezen m f cea s gândesc maiţ ă ţă ă ă ă uşor, s dau r spunsurile cu mai mult promptitudine. Am încercat s îmi explic uşurin aă ă ă ă ţ reac iilor în prezen a lor şi dificultatea reacţ ţ iilor în momentul dispari iei lor definitive,ţ ţ pentru a-mi da seama dac pe ansamblu am câştigat sau am pierdut. Şi un lucru a devenită evident: pl cerea ă companiei lor a dep şit regretul ă dispari iei lor. ţ Deci, pe ansamblu, experien a ta de acum reprezint un avantaj."ţ ă

Hari va muri odat şi-odat , gândi ea. Cu fiecare zi ce trece, moartea lui se apropie, iară ă

eu nu trebuie s m mai gândesc la aă ă sta.Pentru a sc pa de gândul nepl cut, se hot rî în cele din urm s -l întrerup :ă ă ă ă ă ă

La ce te g― ândeşti, Hari? Ce?―

Seldon reuşi s -şi focalizeze privirea cu un aparent efort.ă La psihoistorie, b― nuiesc, spuse ea. Probabil c iar şi ai ajuns într-un punctă ă ă mort. Nu, drag― . Nu m gândeam deloc la aşa ceva.ă ă

Râse, pe neaşteptate: Vrei s― ştii la ce m gândeam?... La p r!ă ă ă La p― r? Al cui p r?ă ă ― În momentul de fa , la al t u. O privi cu drag.ţă ă E ceva ― în neregul cu el? întreb Dors. S -l vopsesc în alt culoare? Sau poate c ,ă ă ă ă ă

dup atâ ia ani, ar trebui s fie c runt.ă ţ ă ă Ei! Cine are nevoie de fire albe ― în p rul ă t u... ă Dar asta m-a condus la alte lucruri.

De exemplu, la Nishaya. Nishaya? Ce-i asta?― N-a f― cut niciodat parte din Regatul pre-Imperial al Trantor-ului, deci nu mă ă ă

surprinde c n-ai auzit de ea. Este o lume, una mic . Izolat . Neimportant . Neluat înă ă ă ă ă seam . Eu mai ştiu câte ceva despre ea, dar numai din cauz c m-am deranjat s aflu.ă ă ă ă Din dou zeci şi cinci de milioane de lumi, foarte pu ine reuşesc cu adev rat s se men ină ţ ă ă ţ ă mai tot timpul în aten ie, îns m îndoiesc c exist vreuna la fel de insignifiant caţ ă ă ă ă ă Nishaya. Ceea ce, dac în elegi, are o foarte mare însemn taă ţ ă te.

Dors puse deoparte materialul de studiu şi spuse: Ce-i cu predilec― ia asta a ta pentru paradoxuri, pe care întotdeauna mi-ai spus c leţ ă

deteşti? Ce-i cu însemn tatea insigă nifian ei?ţ O, paradoxurile nu m― deranjeaz ... atunci când le formuă ă lez eu. Vezi tu, Joranum

vine de pe Nishaya. Aha, deci la Joranum te g― ândeai de fapt. Da. Am vizionat unele dintre discursurile lui... la insis― ten ele lui Raych. Nu au preaţ

mult sens, dar efectul general poate fi aproape hipnotic. Raych este foarte impresionat de el.

Hari, presupun c― orice persoan cu origini dahlite ar fi. Apelurile neîncetate ale luiă ă Joranum la egalitatea sectoarelor sunt în mod natural pe placul minerilor oprima i. Î i aduciţ ţ aminte de vizita în Dahl?

― Îmi aduc foarte bine aminte, şi bineîn eles c îl în eleg pe b iat. Pe mine m intrigţ ă ţ ă ă ă faptul c Joranum vineă de pe Nishaya.

Dors ridic din umeri:ă Ei bine, Joranum trebuie sa vin― de undeva. Nishaya, ca orice alt lume, mai trimiteă ă

oameni afar din când în când, chiar şi pe Trantor.ă Da, dar dup― cum am spus, am f cut nişte cercet ri asupra Nishayei. Am reuşită ă ă

chiar s stabilesc un contact hiperspa ial cu un oficial nu foarte important ă ţ cu costul unei― mari cantit i de credite pe care, ca s r mân cu conştiin a curat , nu le-am trecut înăţ ă ă ţ ă contul departamentului.

― Şi ai g sit ceva care s merite cheltuiala?ă ă ― Cred c da. Ştii, Joranum spune întotdeauna mici povesă tioare, pentru a scoate în

eviden unele idei. Povestioarele sunt legende auzite pe planeta lui, Nishaya. Îi sunt deţă mare ajutor aici, pe Trantor, întrucât îi permit s treac drept un om din popor, cu oă ă filozofie s n toas şi bazat pe experien . Discură ă ă ă ţă surile lui sunt împ nate cu astfel deă poveşti. Joranum apare ca provenind dintr-o lume mic , crescut şi educat într-o ferm izoă ă -lat , înconjurat de natura nedomesticit . Oamenilor le place aşa ceva, mai alesă ă ă trantorienilor, care mai degrab ar prefera s moar decât s se g seasc în mijloculă ă ă ă ă ă naturii s lbatice, dar care totuşi ador s viseze la astfel de aventuri.ă ă ă

Bun, ― şi unde vrei s ajungi?ă Partea ciudat― este c persoana de pe Nishaya cu care am vorbit nu cunoştea niciă ă

una dintre povestioarele lui Joranum. Nu este relevant, Hari. O fi ea o lume mic― , dar este totuşi o lume. Ceea ce esteă

r spândit în regiunea natal a lui Joranum poate s nu fie r spândit în regiunea din careă ă ă ă provine oficialul t u.ă

Nu, nu. Basmele populare sunt r― spândite pe întreaga plaă net , într-o form sauă ă alta. Dar l sând la o parte acest lucru, am avut mari probleme încercând s -l în eleg peă ă ţ individ. Vorbea Galactica Standard cu un accent foarte puternic. Am mai vorbit cu câ ivaţ de-acolo a― şa, ca s verific ă ― şi to i aveau acelaşi accent.ţ

― Şi ce-i cu asta? Joranum nu are acest accent. Trantoriana lui este foarte bun― . De fapt, este multă

mai bun decât a mea. Eu mi-am p strat accentul heliconian asupra lui "r". El nu şi-aă ă p strat accentul. Conform documentelor, a venit pe Trantor la nou sprezece ani. După ă ă

p rerea mea, este imposibil s - i petreci primii nou spreă ă ţ ă zece ani din via vorbind aceaţă versiune barbar a Galacticii Standard pe care o vorbesc cei de pe Nishaya, dup care să ă ă vii pe Trantor şi s - i pierzi accentul. Oricât de mult ar fi stat aici, ar fi r mas o urm aă ţ ă ă accentului... Uit -te la Raych cum îşi mai pierde din când în când controlul şi începe să ă vorbeasc în felul lui.ă

― Şi ce deduci din toate astea? D― educ c Joranum nu a venit deloc de pe Nishaya. De fapt, a ales s pretind că ă ă ă

vine din Nishaya deoarece este atât de retras şi de izolat încât nim nui nu îi va treceă ă ă prin cap s o verifice. Cred c a f cut o cercetare computerizat foarte amă ă ă ă ănun it pentruţ ă a g si lumea care s îi reduc la maximum şanseă ă ă le de a fi prins cu minciuna.

Dar este ridicol, Hari. Pentru ce s― pretind c vine dintr-o lume cu care nu are niciă ă ă o leg tur ? Ar însemna un foarte mare efort de falsificare a documentelor oficiale.ă ă

― Şi probabil c exact asta a şi f cut. Are probabil destui adep i în serviciile publice,ă ă ţ ca s o poat face. Probabil c nici o alt persoan nu a depus atâtea eforturi în direc iaă ă ă ă ă ţ falsific rii actelor, iar adep ii lui sunt prea fanatici pentru a-l da de ă ţ gol.

― Şi totuşi... De ce? Deoarece, dup― p rerea mea, Joranum nu vrea ca oamenii s afle de unde provineă ă ă

el de fapt. De ce? Toate lumile Imperiului sunt egale, at― ât prin lege cât şi prin obiceiuri. ― Ştiu şi eu? Aceste teorii ideale se pare c nu sunt niciodat transpuse în realitate.ă ă ― Şi atunci, de unde vine? Ai vreo idee? Da. Ceea ce ne aduce din nou la problema p― rului.ă Ce-i cu p― rul?ă St― team acolo, fa -n fa cu Joranum, m uitam la el şi nu m sim eam în largulă ţă ţă ă ă ţ

meu, f r s ştiu de ce. Apoi, în final, mi-am dat seama c din cauza p rului s u nu mă ă ă ă ă ă ă sim eam eu bine. Era ceva în leg tur cu el... o aparen de prospe ime, de str lucire... oţ ă ă ţă ţ ă perfec iune ţ pe care nu o mai v zusem niciodat pân atunci. Dup care mi-am dată ă ă ă seama. P rul lui era implantat artificial şi cu mare grij pe un scalp care în mod normal nuă ă ar trebui s aib habar de aşa ceva.ă ă

― Nu ar trebui?Dors miji ochii. Era clar c în elesese şi ea, dintr-o dat :ă ţ ă

Vrei s― spui c ...ă ă Da, ― asta vreau s spun. Vine din acel sector care tr ieşte în trecut, dominat deă ă

mitologie. Din Sectorul Mycogen. Asta se str duie el din r sputeri s ascund .ă ă ă ă

10

Dors Venabili reflect calm la aceast problem . Era singuă ă ă rul ei mod de a gândi: calm. Înfl c ratele izbucniri emo ionale nu o caracterizauă ă ţ .

Închise ochii pentru a se concentra. Au trecut opt ani de când a vizitat Mycogenul, împreun cu Hari. N-au stat mult vreme acolo. Nu g seai nimic demn de admira ie... înă ă ă ţ afar de mâncare.ă

Imaginile se succedau, una dup alta. Societatea, sever , puritan , care puneaă ă ă b rbatul în centrul preocup rilor ei; gloă ă rificarea trecutului; înl turarea complet a p ruluiă ă ă de pe corp, un proces dureros, auto-impus, pentru a diferi cu ceva fa de restul oamenilorţă astfel încât "s ştie cine sunt"; legendele lor; amintiă rile (sau pl smuirile) unei perioade înă care cârmuiser Galaxia... când aveau o durat de via foarte marc, când existau robo i.ă ă ţă ţ

Deschise ochii şi spuse: De ce, Hari?― De ce ce, drag― ?ă De ce s― pretind c nu vine din Mycogen?ă ă ă

Credea ba nu, ― ştia sigur ― c Hari nu îşi va aduce aminte de Mycogen mai înă detaliu decât ea. Dar mintea lui era mai bun decât a ei şi, cu siguran , diferit . Mintea eiă ţă ă doar îşi aducea aminte şi tr gea concluziile evidente, în maniera unei deduc ii matematice.ă ţ Mintea lui f cea salturi neaşteptate. Lui Seldon îi pl cea s pretind c numai asistentulă ă ă ă ă s u, Yugo Amaryl, era condus de intui ie. Dar ea nu se l sa p c lit . Lui Seldon îi pl cea să ţ ă ă ă ă ă ă pozeze în matematicianul naiv, care privea lumea prin ochii mereu întreb tori, dar niciă asta nu era de natur a o p c li.ă ă ă

De ce s― pretind c nu vine din Mycogen? repet ea.ă ă ă ăSeldon r m sese nemişcat, cu acea privire pierdut , introsă ă ă pectiv , pe care Dors oă

asocia întotdeauna cu încercarea lui de a stoarce înc un strop de utilitate şi ă valabilitate din conceptele psihoistoriei.

În cele din urm , Seldon spuse:ă Este o societate aspr― , care pune multe îngr diri. Întotă ă deauna vor exista indivizi

irita i de maniera de a li se dicta fiecare ac iune şi fiecare gând. Întotdeauna vor existaţ ţ

indivizi care nu vor fi de acord s se lase sufoca i, ca şi ceilal i, şi vor aspira la libert ileă ţ ţ ăţ mai mari oferite de lumea de dincolo, mai realist . Este uşor de în eles.ă ţ

― Şi se vor str dui s se acopere cu p r artificial?ă ă ă Nu, ― în general nu. Majoritatea Evada ilor ţ a― şa îi numesc mycogenienii pe cei care

dezerteaz ă poart― o peruc . Este mult mai simplu, dar mult mai pu in eficient. Evada iiă ă ţ ţ serioşi îşi implanteaz p r artificial, aşa mi s-a spus. Opera ia este dificil şi scump , dară ă ţ ă ă aproape c nu se observ . Deşi am auzit cu mult timp în urm , este prima oar când dauă ă ă ă peste un astfel de caz. Am petrecut câ iva ani studiind toate cele opt sute de sectoare aleţ Trantor-ului, încercând s descop r legile fundamentale şi matematicile psihoistoriei. Dină ă p cate, nu am ajuns la cine ştie ce rezultate, îns am înv at câteva lucruri.ă ă ăţ

Dar pentru ce trebuie Evada― ii s ascund faptul c provin din Mycogen? Din câteţ ă ă ă ştiu eu, nimeni nu-i persecut pentru aşa ceva.ă

Nu, ― într-adev r. De fapt, nu exist o impresie general cum c mycogenienii ar fiă ă ă ă inferiori. Este ceva mult mai r u. Mycogenienii ă nu sunt lua i în serios. ţ Sunt inteligen i ţ ― toat lumea admite asta ă bine educa― i, distinşi, cultiva i, maeştri în arta culinar ,ţ ţ ă nemaipomeni i în capacitatea lor de a men ine prosperitatea sectorului Mycogen... însţ ţ ă nimeni nu îi ia în serios. Credin ele lor sunt pentru oamenii din afara Mycogenului ridicole,ţ comice, incredibil de absurde. Mycogenienii Evada i nu sunt considera i altfel. O încercareţ ţ mycogenian de a ajunge la putere în guvern s-ar trezi în final zdrobit de râsete. S fiiă ă ă temut, este o nimica toat . S fii dispre uit, te po i obişnui şi cu asta. Dar s se râd deă ă ţ ţ ă ă tine... e ceva fatal. Joranum vrea s fie Prim Ministru, aşa c trebuie s aib p r, şi, ca să ă ă ă ă ă fie în siguran , trebuie s se cread c a fost crescut pe o lume obscur , cât maiţă ă ă ă ă îndep rtat de Mycogen.ă ă

Dar exist― atâ ia oameni cu chelie natural !ă ţ ă Niciodat― nu sunt complet lipsi i de p r, aşa cum sunt obliga i mycogenienii. Înă ţ ă ţ

Provincie, n-ar avea mare importan , îns mycogenienii reprezint pentru Provincie unţă ă ă cuvânt destul de vag. Mycogenienii tr iesc într-o puternic izolare artificial , şi extrem deă ă ă rar dai peste vreunul care s fi p r sit Trantor-ul. Îns aici, pe Trantor, lucrurile stau cuă ă ă ă totul altfel. Oamenii, chiar dac au chelie, mai r mân totuşi cu câteva fire de p r careă ă ă arat c nu sunt mycogenieni, sau au p r pe fa . Cei foarte pu ini care sunt complet spâniă ă ă ţă ţ

― în general, din cauza unei boli sunt ghi― nionişti. B nuiesc c trebuie s fac rost de ună ă ă ă certificat medical pentru a dovedi c nu sunt mycogenieni.ă

Dors spuse, încruntându-se uşor: ― Şi ne ajut asta cu ceva?ă Nu sunt sigur.― Ai putea face cunoscut faptul c― este mycogenian?ă Nu sunt sigur c― este un lucru uşor. Probabil c şi-a acoă ă perit bine urmele, şi chiar

dac ar fi posibil...ă Da?―

Seldon ridic din umeri:ă Nu vreau s― dau ocazia unor manifest ri de intoleran . Situa ia social pe Trantor eă ă ţă ţ ă

şi aşa destul de rea. N-are rost s ne asum m riscul unor pasiuni dezl n uite, pe care niciă ă ă ţ eu şi nici altcineva nu le-ar putea ine dup aceea sub control. Dac va trebui s recurg laţ ă ă ă asta, nu o voi face decât atunci când nu voi mai avea de ales.

Deci ― şi tu vrei minimalism. Desigur.― ― Şi atunci, ce vei face? Am fixat o ― întâlnire cu Demerzel. Poate ştie el ce s fac .ă ă

Dors îl privi cu severitate: Hari, vezi c― s-ar putea s intri într-o capcan . Nu cumva te aştep i ca Demerzel să ă ă ţ ă

rezolve toate problemele în locul t u?ă Nu, dar poate c― o va rezolva pe aceasta.ă ― Şi dac nă u poate? Atunci va trebui s― m gândesc la altceva, nu-i aşa?ă ă Cum ar fi?―

O expresie de suferin travers figura lui Seldon:ţă ă Dors, nu ― ştiu. Acum nu e cazul s cazi în extrema cealalt şi s te aştep i ca ă ă ă ţ eu să

rezolv toate problemele.

11

Eto Demerzel era rareori v zut de ceilal i oameni, cu excepă ţ ia Împ ratului Cleon.ţ ă Politica lui de a sta retras se datora mai multor motive. Unul dintre ele era faptul că înf işarea sa se modifica foarte pu in o dat cu trecerea timpului.ăţ ţ ă

Hari Seldon nu îl mai v zuse de câ iva ani. Ultima ocazie când vorbiser în particulară ţ ă

se pierdea undeva, departe, în perioada când era foarte nou pe Trantor.În lumina recentei şi neliniştitoarei întâlniri dintre Seldon şi Joranum, atât Seldon cât şi

Demerzel apreciar c ar fi foarte bine s nu atrag aten ia asupra rela iei lor. O vizit a luiă ă ă ă ţ ţ ă Hari Seldon la biroul Primului Ministru, în Palatul Imperial, nu era de natur a treceă neobservat , astfel încât pentru motive de securiă tate hot râr s se întâlneasc într-ună ă ă ă apartament mic dar luxos, din Hotelul Sfârşitul Cupolei, imediat în afara domeniilor Pala-tului.

Vederea lui Demerzel îi reîmprosp t , dureros, amintirea zilelor de odinioar . Simplulă ă ă fapt c Demerzel era neschimbat f cea durerea şi mai acut . Fa a sa avea aceleaşiă ă ă ţ tr s turi regulaă ă te şi puternice. Era la fel de înalt şi robust. P rul, nu se schimbaă se nici el: negru, cu o tent de blond. Nu era frumos, dar avea o distinc ie grav . P rea imagineaă ţ ă ă ideal a unui Prim Ministru Imperial. Înf işarea sa, gândi Seldon, îi d dea jum tate din puă ăţ ă ă -terea pe care o avea asupra Împ ratului, deci asupra Cur ii Impeă ţ riale, deci asupra Imperiului.

Demerzel înaint spre el. Un zâmbet lejer îi curba buzele, f r a modifica îns în vreună ă ă ă fel înf işarea grav .ăţ ă

Hari, spuse el. ― Îmi face pl cere s te v d. Mi-a fost un pic team c te vei r zgândiă ă ă ă ă ă şi vei anula întâlnirea.

Mie mi-a fost team― c ă ă tu vei face asta, domnule Prim Ministru. Eto... dac― nu vrei s mi te adresezi cu "Daneel".ă ă Nu pot. Nu-mi vine. ― Ştii foarte bine asta. Spu― ne-mi, totuşi. Mi-ar pl cea mult s aud.ă ă

Seldon şov i, de parc nu-i venea s cread c buzele sale puteau forma cuvintele,ă ă ă ă ă sau c sunetele puteau fi emise de coară dele vocale.

Daneel, spuse el ― în cele din urm .ă R. Daneel Olivaw, spuse Demerzel. Da. Vo― m lua masa împreun , Hari. Astfel, nu voiă

fi obligat s m nânc, ceea ce pentru mine este o uşurare.ă ă Bucuros, de― şi de obicei nu-mi place s stau la mas cu cineva şi s m nânc de unulă ă ă ă

singur. Sunt sigur c o înghi itur sau dou ...ă ţ ă ă Bine, ca s― - i fac peă ţ plac... Totu― şi, spuse Seldon, m întreb dac este în elept s peă ă ţ ă trecem prea mult timp

împreun .ă Este. Ordine Imperiale. Maiestatea Sa Imperial― doreşte acest lucru.ă De ce, Daneel?― Peste doi ani se va ― ine din nou Conven ia Decenal ... Pari surpriţ ţ ă ns. Ai uitat? Nu chiar. Dar nu m-am mai g― ândit la ea. Nu inten― ionezi s participi? La ultima ai f cut senza ie.ţ ă ă ţ Da. Cu psihoistoria. Ce mai senza― ie!ţ Ai atras aten― ia Împ ratului. Nici un alt matematician nu a reşit acest lucru.ţ ă ― Tu ai fost atras la început, nu Împ ratul, dup care a treă ă buit s fug pentru a staă

departe de aten ia Imperial , pân când te-am asigurat c am reuşit s fac primul pas înţ ă ă ă ă cercetarea mea privind psihoistoria. Dup aceea, mi-ai permis s r mân într-un anonimată ă ă sigur.

S― ă fii în fruntea unui prestigios Departament de Matematici nu este deloc anonimat. Ba da, este, pentru c― disimuleaz psihoistoria.ă ă Aha, iat― c vine mâncarea. Hai s purt m, pentru o vreă ă ă ă me, o discu ie amicalţ ă

normal . Ce mai face Dors?ă Minunat. O a― dev rat so ie. M persecut neîncetat cu grijile ei. Toat ziua seă ă ţ ă ă ă

preocup de securitatea mea.ă Asta ― îi este misiunea. Da, ― şi nu scap nici o ocazie pentru a-mi aduce aminte. Vorbind serios, nu cred c - iă ă ţ

voi fi vreodat suficient de recuă nosc tor pentru c ne-ai adus împreun .ă ă ă M― bucur, Hari, dar, ca s fiu sincer, nu prev zusem o c s torie fericit între voi doi,ă ă ă ă ă ă

în nici un caz pentru Dors... ― Î i mul umesc totuşi pentru cadou, chiar dac nu te-ai aşţ ţ ă teptat la un astfel de final. Sunt ― încântat, dar vei descoperi c este un cadou care poate avea consecin eă ţ

neprev zute... la fel ca şi prietenia mea.ăSeldon nu reuşi s dea nici o replic . La un semn al lui Demerzel, îşi concentr aten iaă ă ă ţ

asupra mânc rii.ăDup o vreme, f cu un semn înspre buc ica de peşte înfipt în furculi şi spuse:ă ă ăţ ă ţă

Nu recunosc organismul, dar sunt sigur c― este o delicateă s mycogenian .ă ă Da, ― într-adev r. Ştiu c î i plac bucatele mycogeniene.ă ă ţ Este scuza mycogenienilor pentru existen― . Singura lor scuz . Îns ei au oţă ă ă

semnifica ie aparte pentru tine. Nu trebuie s uit asta.ţ ă Semnifica― ia aparte nu mai exist . Cu mult , mult vreme în urm , str moşii lor auţ ă ă ă ă ă

populat planeta Aurora. Durata lor de via dep şea trei sute de ani, şi erau st pânii celorţă ă ă

cincizeci de Lumi ale Galaxiei. Eu am fost proiectat şi produs de c tre un Auroran. Nu uită asta; îmi aduc aminte mai precis ― şi cu mai pu ine distorsiuni ţ dec― ât oricare dintre descenden ii lor mycogenieni. Îns , cu mult , mult vreme în urm , i-am p r sit. Hoţ ă ă ă ă ă ă -t rârea mea în privin a a ceea ce este bine pentru omenire a fost luat şi de atunciă ţ ă încoace am ac ionat conform acestei decizii, în m sura posibilit ilor mele.ţ ă ăţ

Seldon spuse, dintr-o data alarmat: Dac― ne spioneaz cineva?ă ă

Demerzel p ru amuzat de idee:ă Dac― abia acum te-ai gândit la asta, afl c este mult prea târziu. Dar nu te teme,ă ă ă

am luat m surile de precau ie necesare. Suntem într-un cerc destul de intim. Iar cei careă ţ te v d acum, nu sunt surprinşi. Sunt bine-cunoscut drept un matematician amaă tor, cu ambi ii mari dar prea pu in înzestrat. Asta este o surs de amuzament pentru cei de laţ ţ ă Curte care nu m prea agreeaz . Nimeni de aici nu va fi surprins, crezând c -mi preg tescă ă ă ă terenul pentru apropiata Conven ie Decenal . Chiar vroiam s te consult în leg tur cuţ ă ă ă ă Conven iţ a.

Nu ― ştiu dac pot fi de vreun ajutor. La Conven ie, nu aş avea decât un singură ţ subiect... Îns ă nu pot vorbi despre el. Dac voi participa, o voi face doar ca membru ală auditoriului. Nu inten ionez s prezint vreo lucrare.ţ ă

― În eleg. Totuşi, dac î i va face pl cere s auzi un lucru curios, Maiestatea Saţ ă ţ ă ă Imperial îşi aduce aminte de tine.ă

Din cauz― c ai avut tu grij , b nuiesc.ă ă ă ă Nu. Nu am ― întreprins nimic în direc ia asta. Totuşi, Maiestatea Sa Imperial mţ ă ă

surprinde din când în când. Este conştient de apropiata Conven ie şi se pare c îşi aduceţ ă aminte de discursul t u la cea precedent . Se intereseaz în continuare de psihoistorie şi,ă ă ă trebuie s te avertizez c s-ar putea s ai surprize. Nu ar fi imposibil s cear s te vad .ă ă ă ă ă ă ă Curtea, cu siguran , va considera asta ca pe o mare onoare... s fii solicitat de Împ ratţă ă ă pentru o audien , de dou ori în via !ţă ă ţă

Glume― şti. La ce ar folosi dac m-aş întâlni cu Împ ratul?ă ă ― În orice caz, dac afli c eşti chemat într-o audien , nu po i refuza... Ce mai facă ă ţă ţ

tinerii t i proteja i, Yugo şi Raych?ă ţ Sunt convins c― ştii. B nuiesc c m supraveghezi îndeaă ă ă ă proape. Da, te supraveghez, dar nu ― în toate aspectele vie ii tale, ci doar în acelea care suntţ

legate de securitatea ta. M tem c îndatoririle mele îmi ocup foarte mult timp, şi nu suntă ă ă atotv z tor.ă ă

Dors nu-― i trimite rapoarte?ţ Ba da, dar numai ― în caz de criz . Nu are chef s joace rolul spionului în problemeă ă

neesen iale.ţZâmbi din nou.

B― ie ii mei fac bine, morm i Seldon. Cu Yugo este din ce în ce mai greu de lucrat.ă ţ ă Probabil are impresia c îi pun frâne. Cât despre Raych, este un ho oman adorabil...ă ţ întotdeauna a fost. Mi-a câştigat inima atunci când era un derbedeu am rât hoin rind peă ă str zi şi, mai surprinz tor, a cucerit-o pe Dors. Cred cu sinceritate, Daneel, c dac Dors s-ă ă ă ăar s tura de mine şi ar dori s m p r seasc , ar r mâne totuşi, din dragoste pentruă ă ă ă ă ă ă Raych.

Demerzel d du din cap iar Seldon continu , posomorât:ă ă Dac― Rashelle din Wye nu l-ar fi considerat adorabil, nu aş mai fi fost ast zi aici. Aşă ă

fi fost omorât, pulverizat...Scutur din umeri, tulburat:ă

M― trec fiorii când m gândesc la ce s-a petrecut atunci, Daneel. A fost ună ă eveniment atât de imprevizibil! Cum ar fi putut ajuta psihoistoria în vreun fel?

Nu tu mi-ai spus c― , în cel mai bun caz, psihoistoria nu poate oferi decâtă probabilit i, trebuind s lucreze cu numere foarte mari, şi nu cu indivizi?ăţ ă

Dar dac― respectivul individ este de o importan cruciaă ţă l ...ă Dup― p rerea mea, vei decoperi c nici un individ nu este cu adev rat crucial. Niciă ă ă ă

chiar eu... sau tu... Poate c― ai dreptate. Îmi dau seama c , deşi lucrez cu ipotezele acestea, mă ă ă

gândesc totuşi la mine ca fiind de o importan crucial , într-un egoism supranormal careţă ă transcende orice ra iune... Şi tu eşti crucial, de asemenea, motiv pentru care am venit aiciţ s discut cu tine... cât mai sincer posibil. Trebuie s ştiu.ă ă

Ce s― ştii?ăResturile fuseser debarasate de un ajutor de osp tar, iar iluminarea camerei sl bi;ă ă ă

pere ii parc se apropiar , dând senţ ă ă za ia unei puternice intimit i.ţ ăţ Joranum, spuse Seldon.―

Aruncase scurt cuvântul, ca şi cum simpla pronun are a numelui era suficient .ţ ă A, da.― ― Îl ştii?

Desigur. Cum a― ş putea s ă nu îl ştiu? Ei bine, vreau s― aflu şi eu mai multe despre el.ă Ce anume vrei s― afli?ă Haide, Daneel, nu face glume cu mine. Este periculos?― Bine― în eles c este periculos. Mai ai vreun dubiu?ţ ă Vreau s― spun, periculos pentru tine? Pentru pozi ia ta de Prim Ministru?ă ţ La asta m― şi referisem. Iat de ce este periculos.ă ă ― Şi accep i situa ia asta?ţ ţ

Demerzel se aplec , punând cotul mas :ă ă Hari, unele lucruri se ― întâmpl f r a-mi cere mie permiă ă ă siunea. Hai s facem un pică

de filozofie. Maiestatea Sa Imperial , Cleon, Primul cu acest Nume, se afl pe tron deă ă optsprezece ani, şi în toat aceast perioad eu am fost Şeful S u de Stat Major, apoi Primă ă ă ă Ministru. Şi ine cont c în ultimii ani de domnie ai tat lui S u, am avut cam aceeaşiţ ă ă ă func ie. Trebuie s recunoşti c e o perioad îndelungat , iar Prim Miniştrii rareori r mânţ ă ă ă ă ă atât de mult la putere.

Tu nu e― şti un Prim Ministru obişnuit, Daneel, şi o ştii foarte bine. Trebuie s r mâiă ă la putere pân când definitivez psihoistoria. Nu zâmbi. Este adev rat. Atunci când ne-amă ă întâlnit prima oar , acum opt ani, mi-ai spus c Imperiul se afla într-o stare de dec dere şiă ă ă declin. i-ai schimbat p rerea?Ţ ă

Nu, desigur.― De fapt, declinul este chiar mai accentuat acum, nu-i a― şa? Da, a― şa este, deşi m str duiesc s îl împiedic.ă ă ă ― Şi f r tine, ce se va întâmpla? Joranum a â Imperiul împotriă ă ţ ţă va ta. Trantor-ul, Hari. Provinciile sunt deocamdat― solide şi destul de mul umite deă ţ

ac iunile mele, chiar şi în condi iile unei economii în declin şi a unui comer din ce în ceţ ţ ţ mai redus.

Dar ― Trantor-ul conteaz . Trantor-ul ă lumea Imperial― în care tr im, capitalaă ă Imperiului, nucleul, centrul administrativ te poate ― înl tura. Nu- i po i p stra postul dacă ţ ţ ă ă Trantor-ul zice nu.

Sunt de acord cu tine.― Iar dac― tu pleci, cine va avea grij de Provincii şi cine va frâna gr birea declinului,ă ă ă

alunecarea rapid a Imperiului în anară hie? Da, desigur, ceea ce spui tu este posibil s― se întâmple.ă Deci trebuie s― faci ceva în privin a asta. Yugo este conă ţ vins c te afli într-un pericolă

foarte mare şi c nu- i vei putea p stra postul. Aşa îi spune lui intui ia. Dors spune acelaşiă ţ ă ţ lucru, exprimându-l în termenii celor Trei Legi ale... ale...

Roboticii, interveni Daneel.― T― ân rul Raych pare atras de doctrinele lui Joranum. Este ceva normal, în elegi, fiindă ţ

de origine dahlit . Iar eu... eu sunt neliniştit, aşa c am venit la tine ca s îmi redai liniştea.ă ă ă Te rog, spune-mi c st pâneşti bine situa ia.ă ă ţ

A― ş face-o, dac aş putea. Îns din p cate nu te pot linişti. ă ă ă Sunt în pericol. ― Şi nu faci nimic? Nu. Depun eforturi pentru a atenua nemul― umirile şi a toci t işul mesajului luiţ ă

Joranum. Dac nu aş fi depus aceste eforturi, probabil c acum aş fi fost deja dat afar dină ă ă post. Dar ceea ce fac nu este suficient.

Seldon şov i. În cele din urm spuse:ă ă Cred c― Joranum provine de fapt din Mycogen.ă Serios?― Ast― a este p rerea ă mea. M-am gândit c ne-am putea foloă si de asta împotriva lui,

îns nu îndr znesc s dau frâu liber for elor intoleran ei.ă ă ă ţ ţ Asta dovede― şte în elepciune. Multe lucruri pot fi f cute, dar cu efecte secundareţ ă

nedorite. Vezi tu, Hari, eu nu m tem s p r sesc postul ă ă ă ă dac― aş putea g si un succesoră ă care s continue dup aceleaşi principii ca şi mine pentru a reduce la maxim declinul. Peă ă de alt parte, dac Joranum îmi succede, p rerea mea este c acest lucru va fi fatal.ă ă ă ă

Atunci, orice am face ― pentru a-l opri ar avea justificare. Nu chiar. Anarhia poate pune st― pânire pe Imperiu chiar dac Joranum este distrusă ă

şi eu r mân. În consecin , nu trebuie s întreprind ceva care l-ar distruge pe Joranum şiă ţă ă mi-ar permite mie s -mi p strez postul, decât dac astfel ar putea fi împiediă ă ă cată Pr buşirea Imperiului. Înc nu am reuşit ceva care s -l disă ă ă trug pe Joranum şi s evite înă ă acelaşi timp anarhia.

Minimalism, ― şopti Seldon. Poftim?― Dors mi-a explicat c― eşti constrâns de minimalism.ă ― Într-adev r.ă Deci, Daneel, vizita mea aici este un e― şec. Adic― ai venit aici pentru a c p ta încredere şi nu ai c pă ă ă ă ătat-o.

M― tem c da.ă ă Dar ― şi eu am dorit s te v d, tot pentru a c p ta încredere.ă ă ă ă De la mine?― De la psihoistorie, care ar trebui s― ne aă rate calea spre un viitor ceva mai luminos.

Seldon oft adânc:ă Daneel, psihoistoria nu a ajuns ― în stadiul sta.ă

Primul Ministru îl privi cu gravitate: Hari, ai avut opt ani la dispozi― ie.ţ Chiar dup― opt, sau opt sute de ani, psihoistoria este posiă bil s nu ajung în stadiulă ă

sta. Este o problem c reia nu îi v d cap tul.ă ă ă ă ă Nu m― aşteptam ca metoda s fi fost adus la perfec iune, spuse Demerzel, dară ă ă ţ

poate ai o schi , un schelet, un principiu dup care te po i ghida. Imperfect, poate, darţă ă ţ mai bun decât o presupunere la nimereal .ă

Nu te pot ajuta mai mult dec― ât aş fi putut-o face cu opt ani în urm , spuse tristă Seldon. Deci, iat care este problema: Tu trebuie s r mâi la putere iar Joranum trebuieă ă ă eliminat astfel încât stabilitatea Imperiului s se men in cât mai mult timp posibil, iar euă ţ ă s am o şans rezonabil de a duce psihoistoria la bun sfârşit. Îns acest lucru nu se poateă ă ă ă realiza decât dac am psihoistoria. Aşa este?ă

A― şa se pare, Hari. Atunci ne ― învârtim inutil într-un cerc, iar Imperiul va fi distrus. Numai dac― nu intervine cumva ceva neprev zut. Numai dac nu cumva ai tu grijă ă ă ă

s se întâmple ceva neprev zut.ă ă Eu? Cum a― ş putea, f r psihoistorie?ă ă Nu ― ştiu, Hari.

Seldon se ridic s plece... copleşit de desperare.ă ă

12

Câteva zile dup aceea, Seldon îşi neglij îndatoririle deă ă partamentale, lucrând la computer şi adunând date.

Nu erau multe computere capabile s prelucreze informa iiă ţ le primite zilnic din dou zeci şi cinci de milioane de lumi. Erau câteva în cl dirile Imperiale, unde se dovedeauă ă absolut necesare. Unele dintre capitalele mai mari din Provincii aveau şi ele asemenea computere, deşi majoritatea erau satisf cute de hiperconectarea la Agen ia Central deă ţ ă Ştiri a Trantor-ului.

Un computer aflat la un important Departament de Matematic putea fi modificat,ă dac era suficient de evoluat, şi transforă mat într-o surs de ştiri independent . Hari Seldonă ă chiar asta f cuse cu computerul s u. La urma urmelor, îi era necesar în cercetarea saă ă psihoistoricâ, deşi computerul fusese achizi ionat invocându-se alte motive.ţ

În mod ideal, computerul trebuia s raporteze orice eveniă ment care ieşea din sfera obişnuitului, pe oricare lume a Imperiului. O lumin de avertizare, codificat şi discret ,ă ă ă ieşea atunci în eviden şi Seldon o putea descoperi cu uşurin . Îns rareori ap rea oţă ţă ă ă astfel de lumin , pentru c defini ia pentru evenimentul "care ieşea din sfera obişnuitului"ă ă ţ era puternic restrictiv şi se limita la transform ri rare, la scar mare.ă ă ă

Altfel, ar fi trebuit s suni în diferite ă lumi la întâmplare nu ― în toate cele dou zeci şiă cinci de milioane, desigur, dar m car în câteva zeci. Asta era o sarcin descurajant şiă ă ă chiar epuizant , pentru c nu existau lumi care s nu-şi aib relativ minorele catastrofeă ă ă ă zilnice. O erup ie vulcanic aici, o inunda ie acolo, un colaps economic şi, desigur, revolte.ţ ă ţ În ultima mie de ani nu existase zi în care s nu se fi produs revolte în cel pu in o sut deă ţ ă lumi diferite.

Normal, astfel de lucruri nu trebuiau luate în seam . Nu avea rost s - i faci problemeă ă ţ din cauza revoltelor, nici din cauza erup iilor vulcanice, întrucât ambele reprezentau lucruriţ constante în lumile locuite. Dimpotriv , dac trecea o zi în care s nu se fi raportat oă ă ă revolt undeva, ă acesta era un semn c se întâmpla ceva atât de neobişnuit încât era cazulă s te cuprind îngrijoraă ă rea.

Îngrijorarea era un lucru pe care Seldon nu reuşea s -l simă t . Provinciile, cu toateă dezordinile şi nenorocirile, erau ca un mare ocean într-o zi calm : valuri line şi deloc înalteă

― îns nimic mai mult. Nu g si nici o dovad cum c situa ia general indica clar un declină ă ă ă ţ ă în ultimii opt ani, sau chiar optzeci de ani. Şi totuşi Demerzel a spus c declinul era în plină proces, iar el punea zilnic degetul pe pulsul Imperiului, sim indu-l într-o maţ nier pe careă Seldon nu era capabil s o imite ă poate doar atunci c― ând va avea la dispozi ie putereaţ îndrum toare a psihoistoriei.ă

S-ar putea ca declinul s fie atât de lent încât s nu se observe decât atunci când vaă ă atinge un punct crucial asem― nă ător unei case care îmb trâneşte încetul cu încetul şi seă deterioreaz , near tând vreun semn al deterior rii pân când, într-o noapte, acoperişul seă ă ă ă

pr buşeşte.ăCând se va pr buşi acoperişul? Asta era problema, iar Selă don nu avea nici un r spunsă

la ea.Din când în când, Seldon investiga însuşi Trantor-ul. Aici, ştirile erau întotdeauna mult

mai importante. În primul rând, Trantor-ul, cu cele patruzeci de miliarde de locuitori, era cea mai populat lume din galaxie. În al doilea rând, cele opt sute de sectoare ale saleă formau ele însele un mini-Imperiu. În al treilea rând, erau de urm rit plictisitoareleă schimb ri în func iile guveră ţ nului şi ac iunile familiei Imperiale.ţ

Îns ceea ce îi s ri lui Seldon în ochi inea de Sectorul Dahl. În alegerile pentruă ă ţ Consiliul Sectorului Dahl câştigaser şi cinci Joranumi i. Era pentru prima oar , spuneaă ţ ă comentariul, când Joranumi ii puseser mâna pe func ii administrative.ţ ă ţ

Nimic de mirare! Joranumi ii aveau o adev rat fort rea aici, în Sectorul Dahl, maiţ ă ă ă ţă mult decât în oricare alt sector. Dar Seldon îl consider drept un indiciu îngrijor toră ă referitor la ascensiunea demagogului. Înregistr acel reportaj pe un micro-cip şi îl lu cu elă ă acas , seara.ă

Când îşi f cu intrarea, Raych ridic privirea din computer şi sim i nevoia s se ă ă ţ ă explice: O ajut pe mama la un material de care are nevoie.― Dar cu lucrarea ta, ce se ― întâmpl ?ă Am terminat-o.― Bun... Acum uit― -te la sta.ă ă

Îi ar t lui Raych cip-ul, înainte de a-l introduce în microproiector.ă ăRaych privi la reportajul cu pricina, care parc plutea în aer înaintea ochilor s i, şiă ă

spuse: Da, ― ştiu. ― Ştii?' Desigur. De obicei sunt la curent cu tot ce se ― întâmpl în Dahl. Ştii, e sectorul meuă

natal... ― Şi ce p rere ai?ă Nu m― surprinde. Pe tine da? Restul Trantor-ului îi trateaă z pe dahli i ca pe nişteă ţ

gunoaie. De ce s nu adere la opiniile lui Joranum?ă Deci e― şti şi tu de partea lor? Ei bine...―

Figura lui Raych se încre i, gânditoare:ţ Trebuie s― recunosc c unele lucruri pe care le spune sunt foarte pe placul meu.ă ă

Spune c vrea egalitate pentru to i oaă ţ menii. Ce e r u în asta?ă Nimic r― u... dac este şi el convins. Dac este sincer. Dac nu se foloseşte de astaă ă ă ă

pentru a acumula voturi. Este adev― rat, tat , dar majoritatea dahli ilor probabil c îşi spun: Ce avem deă ă ţ ă

pierdut? Acum nu avem egalitate, deşi legile spun c avem.ă E greu s― transpui în legi egalitatea oamenilor.ă Asta nu te r― coreşte când transpiri muncind de- i dai suă ţ fletul.

Seldon gândea rapid. Se tot gândea, de când d duse peste acest reportaj.ă Raych, spu― se el, n-ai mai fost în Dahl de când mama ta şi cu mine te-am luat de-

acolo, nu-i aşa? Ba sigur c― am mai fost. Am fost cu tine în vizit , acum cinci ani.ă ă Da, da...―

Seldon d du din mân , ca pentru a da subiectul la o parte:ă ă ...dar vizita aia nu conte― az . Am stat la un hotel de intersector, care nu avea nimică

dahlit în el şi, din câte îmi amintesc, Dors nu te-a l sat deloc s umbli singur pe str zi. Laă ă ă urma urmelor, nu aveai decât cincisprezece ani. Cum i-ar place s faci acum o vizit înţ ă ă Dahl, singur, f r s - i mai poarte altcineva de grij ? Ai dou zeci de ani împlini i.ă ă ă ţ ă ă ţ

Raych chicoti: Mama n-o s― -mi dea voie niciodat .ă ă Nu spun c― mi-ar face pl cere s m confrunt cu ea în privin a asta, dar de fapt n-ă ă ă ă ţ

am de gând s -i cer permisiunea. Întrebarea este: Eşti dispus s faci asta pentru mine?ă ă Din curiozitate? Sigur. Mi-ar pl― cea s v d ce s-a mai întâmplat prin vechile locuri.ă ă ă Te po― i rupe de la studiile tale?ţ Sigur. O s― pt mân sau un pic mai mult, n-o s se simt . De altfel, îmi po iă ă ă ă ă ţ

înregistra lec iile şi le recuperez atunci când m întorc. Pot ob ine o învoire. La urmaţ ă ţ urmelor, taic -meu e membru al facult ii ă ăţ dac― nu cumva ai fost concediat.ă

Nu n-am fost. ― Îns s ştii c nu m gândeam s - i iei o mic vacan pentruă ă ă ă ă ţ ă ţă distrac ie.ţ

M-ar fi― mirat. Cred c habar n-ai ce-i aia vacan pentru distrac ii, tat . Suntă ţă ţ ă surprins c i-a trecut prin cap c o vacan poate fi folosit şi pentru aşa ceva.ă ţ ă ţă ă

Nu fi impertinent. C― ând ajungi acolo, vreau s te întâlneşti cu Laskin Joranum.ăRaych tres ri, să urprins:

― Şi cum s fac? Habar n-am de un' s -l iau.ă ă Va fi ― în Dahl. I s-a cerut s vorbeasc la Consiliul Sectoă ă rului Dahl, împreun cu noiiă

membrii Joranumi i. Vom afla data exact şi, cu câteva zile mai înainte, vei pleca acolo.ţ ă ― Şi cum fac s m -ntâlnesc cu el, tat ? Nu-mi închipui c uşile lui sunt deschiseă ă ă ă

pentru oricine. Nici eu nu cred, dar m― bazez pe tine c te vei descurca. Când aveai doisprezeceă ă

ani, te descurcai de minune. Sper c iste imea nu i s-a tocit prea tare în anii din urm .ă ţ ţ ăRaych zâmbi:

Sper c― nu. Dar, presupunând c m întâlnesc cu el, ce fac?ă ă ă Ei bine, ― încerci s afli cât mai multe lucruri. Ce pl nuieşte el de fapt. Care suntă ă

adev ratele lui gânduri.ă ― Şi crezi ca o s -mi spun mie?ă ă Nu m-ar mira. Ai darul ― sta de a inspira încredere, şnapanule. Uite, am s - i spun.ă ă ţ

Şi discutar . De mai multe ori.ăSeldon era sfâşiat de gânduri. Nu ştia prea sigur la ce rezultat va ajunge, dar nu

îndr znea s se consulte cu Yugo Amaryl sau cu Demerzel sau (mai ales) cu Dors. Ei l-ară ă putea opri. I-ar putea dovedi c ideea era şubred , iar el nu vroia o astfel de demonstra ie.ă ă ţ Planul lui p rea singura solu ie pentru salvare şi nu dorea s -i fie blocat.ă ţ ă

Dar exista, totuşi, o solu ie? Dup p rerea lui Seldon, Raych era singurul care puteaţ ă ă câştiga încrederea lui Joranum, dar era oare Raych omul potrivit? Era dahlit, îl simpatiza pe Joranum. Pân unde putea avea încredere în el?ă

Oribil! Raych era fiul s u... ă şi Seldon nu mai avusese pân atunci motive s nu aibă ă ă încredere în Raych.

13

Dac Seldon avea îndoieli referitoare la eficacitatea planuă lui s u, dac se temea c vaă ă ă declanşa precipitarea evenimentelor într-o direc ie iremediabil greşit , dac era copleşitţ ă ă de îndoial în privin a încrederii pe care trebuia s i-o acorde lui Raych, despre care nu ştiaă ţ ă dac îşi va îndeplini aşa cum trebuie misiuă nea, în schimb nu avea nici o îndoial ă nici una―

referitoare la modul ― în care va reac iona Dors atunci când o va pune în fa a faptuluiţ ţ împlinit.

Şi, se poate spune c nu s-a înşelat.ăBa da, într-un fel s-a înşelat totuşi, pentru c Dors nu a ridicat vocea cuprins deă ă

groaz , aşa cum se gândise el c va face, preg tindu-se s o înfrunte.ă ă ă ăDar de unde era el s ştie? Ea nu era ca celelalte femei şi nu o v zuse niciodat cuă ă ă

adev rat mânioas . Probabil c aşa era felul ei.ă ă ăAvea ochi de ghea şi în vocea joas sim i o dezam gire amar :ţă ă ţ ă ă

L-ai trimis ― în Dahl? Singur?Calm. Ca un interogatoriu.Auzindu-i vocea calm , Seldon fu cuprins de un fior. Apoi spuse, ferm:ă

Trebuia. Era obligatoriu.― F― -m s în eleg. L-ai trimis în bârlogul ho ilor, în spelună ă ă ţ ţ ca aia plin de asasini, înă

locul la care adun tot ce este crimiă ă nal pe lume? Dors! M― enervezi când te aud vorbind astfel. Numai un bigot ar folosi stereotipurileă

astea. Negi c― Dahl ar fi aşa cum l-am deă scris? Bine― în eles. În Dahl exist criminali şi derbedei. Ştiu asta foarte bine. Amândoi ştim.ţ ă

Dar nu to i oamenii din Dahl sunt aşa. Criminali şi derbedei exist în toate sectoarele, chiarţ ă şi în Sectorul Imperial, chiar şi în Streeling.

Dar nu tot at― ât de mul i, nu-i aşa? Unu nu este egal cu zece. Deşi în toate lumileţ exist criminali, Dahl este printre cele mai rele. Ai computerul. Verific statisticile.ă ă

Nu e cazul. Dahl este cel mai s― rac sector de pe Trantor şi exist o corela ie strânsă ă ţ ă între s r cie, mizerie şi crim . Î i gaă ă ă ţ rantez.

― Îmi garantezi! Şi l-ai trimis singur? Puteai s fi plecat tu cu el sau s m fi trimis peă ă ă mine, sau s fi rugat câ iva colegi s -l înso easc . Nici unul nu ar fi avut ceva împotriv să ţ ă ţ ă ă ă întrerup pu in cursurile, sunt sigur .ă ţ ă

Misiunea ― în care l-am trimis cere ca el s fie singur.ă Ce misiune?―

Dar Seldon se cufund în t cere, înc p ânat.ă ă ă ăţ Aici am ajuns? spuse Dors. Nu mai ai ― încredere în mine? Este un joc. Nu ― îndr znesc s mai las şi pe altcineva în afar de mine s -şi asumeă ă ă ă

riscul. Nu te pot implica pe tine sau pe altcineva. Dar nu tu ― î i asumi riscul, ci s rmanul Raych.ţ ă Nu-― şi asum nici un risc, spuse iritat Seldon. Are două ăzeci de ani, e tân r, viguros, şiă

tare ca un copac... şi nu m refer la puie ii pe care-i avem aici, în sera de pe Trantor. Mă ţ ă refer la un copac solid şi s n tos din p durile heliconiene. În plus, este Twister, spreă ă ă deosebire de dahli i.ţ

Tu ― şi Twist-ul t u, spuse Dors f r a muia vreun pic atituă ă ă dinea rece. Crezi că solu ioneaz totul. Dahli ii poart cu ite. To i. Şi blastere, sunt sigur .ţ ă ţ ă ţ ţ ă

Despre blastere, nu ― ştiu ce s spun. Legile sunt foarte stricte în privin a lor. Câtă ţ despre cu ite, sunt sigur c şi Raych poart unul. Poart cu it chiar şi aici, în campus, undeţ ă ă ă ţ legile îi interzic cu des vârşire. Crezi c o s renun e la el în Dahl?ă ă ă ţ

Dors nu mai spuse.nimic.Seldon t cu şi el câteva minute, apoi decise c venise vreă ă mea s o mai îmbuneze.ă

Uite ce e, spuse el, am s― - i dezv lui ceva. Sper c se va întâlni cu Joranum, care înă ţ ă ă curând va vizita Sectoul Dahl. Mai mult nu- i spun.ţ

Da? ― Şi ce te aştep i s fac Raych? S -l umple de regrete amare pentru c duce oţ ă ă ă ă politic necinstit şi s -l trimit înapoi în Mycogen?ă ă ă ă

Ei! Fii serioas― . Dac adop i atitudinea asta sarcastic , nu mai are rost s discut m.ă ă ţ ă ă ăÎşi mut privirea de la ea, prin fereastr , fixând cerul gri-alb strui de sub cupol .ă ă ă ă

M― aştept de la el...ăŞi vocea sa tremur o clip ...ă ă

...s― salveze Imperiul.ă Eee, asta da! E o chestie mult mai simpl― .ă

Vocea lui Seldon se aspri: Asta ― aştept de la el. Tu nu ai nici o solu ie. Nici Demerzel nu are. El n-a spus decâtţ

c solu ia trebuie s-o g sesc eu. Asta m chinui s ob in, şi am nevoie de Raych în Dahl.ă ţ ă ă ă ţ De altfel, ştii c are darul de a inspira încredere. Cu noi a reuşit; sunt sigur c va reuşi şi cuă ă Joranum. Dac am dreptate, totul va fi bine.ă

Dors m ri pu in ochii:ă ţ Acum ai de g― ând s -mi spui c ai fost îndrumat de psihoistorie?ă ă Nu. N-am s― te mint. N-am ajuns în stadiul în care psihoistoria ne poate ajuta înă

vreun fel, dar Yugo vorbeşte mereu de intui ie... şi uite c şi eu am intui ie.ţ ă ţ Intui― ie! Ce-i aia? Defineşte-o!ţ Simplu. Intui― ia este arta ţ specific― min ii umane ă ţ de a g― si r spunsul corectă ă

plecând de la informa ii incomplete sau chiar false.ţ ― Şi tu ai g sit ră ăspunsul! Da, spuse Seldon cu o convingere ferm― .ă

Dar în sinea sa era atacat de gânduri pe care nu i le putea împ rt şi lui Dors. Dacă ă ă Raych şi-a pierdut farmecul personal? Sau, mai r u, dac va conştientiza mult preaă ă puternic faptul c este dahlit?ă

14

Billibotton era Billibotton: mizerabilul, puturosul, întunecatul, întortocheatul Billibotton. Descompunerea ieşea la iveal peste tot, îns era plin de o vitalitate pe care Raych ştia că ă ă nu o va g si nic ieri altundeva pe Trantor. Probabil nic ieri altundeva în Imperiu. Îns el nuă ă ă ă prea cunoştea nimic, din experien proţă prie, despre alte lumi în afar de Trantor.ă

V zuse ultima oar Billibotton-ul pe când avea doisprezece ani, dar chiar şi oameniiă ă p reau aceiaşi: un amestec de umilin şi lips de respect; plini de o mândrie artificial ,ă ţă ă ă morm indu-şi mereu nemul umirea; b rba ii scoşi în eviden de must ile lor negre şiă ţ ă ţ ţă ăţ stufoase, femeile de rochiile lor din pânz grosolan care ar tau acum mult mai murdareă ă ă în ochii lui Raych (era şi normal, nu mai avea aceiaşi ochi ca la doisprezece ani).

Cum puteau femeile s atrag b rba ii cu rochii ca alea? Ce întrebare tâmpit ! Chiar şiă ă ă ţ ă la doisprezece ani ştia foarte bine cât de repede şi uşor puteau fi date jos.

Deci, iat -l acolo, pierdut în gânduri şi amintiri, mergând pe str zi, trecând pe lângă ă ă vitrinele magazinelor, încercând s recuă noasc vreun loc sau altul, întrebându-se dac maiă ă putea recunoaşte pe cineva acum, dup ce trecuser opt ani. Poate vreunul dintre prieteniiă ă din copil rie... şi îşi d du seama, încurcat, c deşi îşi amintea unele dintre poreclele cuă ă ă care se strigau, nu-şi aducea aminte numele adev rate.ă

De fapt, golurile din memoria sa erau enorme. Nu c opt ani ar fi fost un interval chiară atât de lung, dar reprezentau dou cincimi din via a unui tân r de dou zeci de ani, iar deă ţ ă ă când plecase din Billibotton totul fusese atât de diferit, încât vechile amintiri p liser ca ună ă vis neclar.

Îns mirosurile r m seser . Se opri în fa a unei brut rii, mic şi murdar , adulmecândă ă ă ă ţ ă ă ă glazura de nuc de cocos care se sim ea în aer. Nic ieri altundeva nu mai d duse peste ună ţ ă ă astfel de miros. Chiar şi atunci când se oprise pe undeva s cumpere tarte cu glazur deă ă nuc de cocos, chiar şi atunci când erau l udate ca fiind "în stil dahlit", nu erau decât slabeă ă imita ii,ţ nimic mai mult.

Se sim i puternic încol it de tenta ie. Ei bine, de ce nu? Avea suficiente credite, iarţ ţ ţ Dors nu mai era acolo ca s strâmbe din nas şi s se întrebe cât de curat ă ă sau, mai― degrab , necurat ă era locul. Ehe! C― ând avea el doisprezece ani, cine st tea s -şi facă ă ă probleme din cauza cur eniei?ăţ

Dugheana era întunecat şi ochii lui Raych avur nevoie de ceva timp pentru a seă ă obişnui. Erau câteva mese scunde, cu câte dou scaune şubrede. Acolo, oamenii puteauă servi o mas frugaă l . Probabil o moka şi câteva tarte. La una dintre mese st tea un tân r,ă ă ă cu o can goal în fa . Purta un tricou care la origini fusese alb.ă ă ţă

Brutarul (sau, cine ştie, un osp tar) îşi f cu apari ia dintr-o camer din spate şi spuseă ă ţ ă moroc nos:ă

Ce s― - i dau?ă ţ O coco-tart― .ă

Vorbise la fel de moroc nos. (Dac s-ar fi comportat politiă ă cos, ar fi însemnat c nu eraă billibottonian.) Folosise termenul pe care şi-l aducea aminte de pe vremuri.

Termenul era folosit şi acum, deoarece osp tarul îi aduse ceea ce comandase, ă în mân ă (nu tu farfurie, nu tu... ceva!). Puştiul Raych nu s-ar fi sinchisit, îns b rbatul Raychă ă se sim i pu in descump nit.ţ ţ ă

― i-o fac pachet?Ţ Nu, spuse Raych. O m― nânc aici.ă

Pl ti, îi lu osp tarului coco-tarta din mân şi muşc din plin, coborând pe jum tateă ă ă ă ă ă pleoapele. În copil rie, rareori avuseă se pl cerea asta ă uneori ― şterpelise creditele necesare pentru a-şi cump ra una; alteori c p ta o muşc tura de la vreun prietenă ă ă ă ocazional mai bogat; cel mai adesea fura câte o coco-tart , când nimeni nu era atent.ă Acum îşi putea cump ra oricâte dorea.ă

Ei! se auzi o voce.―Raych deschise ochii. Era b rbatul de la mas , care se apleă ă case înspre el.

Ce-i bubule, vorbe― şti cu mine? întreb domol Raych.ă Da. Ce cau― i tu p'acilea?ţ Halesc o coco-tart― . Da' d ce-ntrebi?ă ă

Automat, îşi însuşise felul de a vorbi al celor din Billibotton. F r nici o greutate.ă ă Ce cau― i tu pân' Billibotton?ţ M-am n― scut aici. Am crescut aici. Într-o cas . Nu ca tine, pa strad .ă ă ă

Insulta ieşise de la sine, de parc nu plecase niciodat de acas .ă ă ă Ai, las― -ma! Eş' prea bine-mbr cat pentru un billibottonez. Ca boierii! Pu i a parfum.ă ă ţ

Şi ridic degetul mic în sus, vrând parc s spun : Ca o cucoan .ă ă ă ă ă Da' tu nu te ui― i la tine, ce duhoare împr ştii? Eu am fost prin lume.ţ ă Prin lume? ― O-la-laa.

Al i doi b rba i intrar în brut rie. Raych se încrunt uşor, pentru c nu era sigur dacţ ă ţ ă ă ă ă ă fuseser chema i sau nu. B rbatul de la mas spuse spre noii-veni i:ă ţ ă ă ţ

Gagiu' ― sta a fost pân' lume. Zice c -i billibottonez. Unul dintre cei doi nou-veni iă ă ţ l s s curg un salut în b taie de joc şi rânji f r nici o urm de amabilitate. Avea din iă ă ă ă ă ă ă ă ţ decolora i.ţ

M― i-m i! f cu el. Da' întotdeauna-i o pl cere s te întâlă ă ă ă ă neşti cu un billibottonez care a fost pân' lume. Aşa au şi ei o şans s -i ajute p concet enii lor nenorocoşi. Cu credite,ă ă ă ăţ d exemplu. Întotdeauna po i s dai un credit sau dou la s raci, ce zici?ă ţ ă ă ă

C― â i ai, domne? spuse cel lalt renun ând la rânjet.ţ ă ţ Hei! spuse b― rbatul din spatele tejghelei. Ia c ra i-v din magazinu' meu. N-am chefă ă ţ ă

d necazuri.ă Nu v― or fi necazuri, spuse Raych. Eu plec.

D du s plece, dar b rbatul de la mas , care st tea aşezat, îi puse piciorul în cale:ă ă ă ă ă Nu te c― ra, gagiule. Î i vom duce lipsa.ă ţ

(B rbatul din spatele tejghelei, temându-se de ce era mai r u, disp ru în spate.) Raychă ă ă zâmbi.

B― i ştia, spuse el. Când eram mai d mult în Billibotton, cu b trânii mei, au venită ă ă ă zece gagii ca s ne opreasc . Zece. I-am num rat. A trebuit s avem grij d ei.ă ă ă ă ă ă

I-auzi! f― cu cel de la mas . B trânu' t u a avut grij d zece?ă ă ă ă ă ă B― trânu'? Neah! Nu-şi pierdea el timpu' cu d-astea. Bă ătrâna s-a ocupat d ei. Şi io-să

mai bun d cât ea. Şi voi nu'ste i decât trei. Aşa c fi i buni şi da i-v la o parte.ă ţ ă ţ ţ ă Sigur. Da' las― - i aici toate creditele. Şi ceva din oale.ă ţ ţ

B rbatul de la mas se ridic în picioare. inea un cu it în mân .ă ă ă Ţ ţ ă Aha! spuse Raych. Deci vre― i s m face i s -mi pierd timpu'.ţ ă ă ţ ă

Lu ultima înghi itur din coco-tartâ, şi se întoarse pe jumă ţ ă ătate. Apoi, mai repede ca gândul, se inu bine de mas , piciorul drept âşni şi vârful pantofului lovi cu precizie înţ ă ţ pântecul b ră batului cu cu itul.ţ

Acesta c zu cu un icnet. Masa se ridic , împingându-l pe al doilea b rbat în perete, şiă ă ă intuindu-l acolo. Bra ul drept al lui Raych se mişc fulger tor. T işul palmei lovi laringeleţ ţ ă ă ă

celui de-al treilea, care tuşi şi se pr buşi.ăTotul durase dou secunde. Acum Raych st tea nemişcat, cu câte un cu it în fiecareă ă ţ

mân :ă Are vreunu' d― ântre voi chef s fac vreo mişcare?ă ă

Ei îl privir , îns r maser locului.ă ă ă ă ― În cazul sta, spuse Raych, eu am s plec acum.ă ă

Dar osp tarul, care se retr sese în camera din spate, chemaă ă se probabil ajutor, deoarece intrar înc trei oameni în dughean . Osp tarul ip strident:ă ă ă ă ţ ă

Scandalagii. Peste tot numa' scandalagii.―Noii-veni i erau îmbr ca i la fel, în uniforme... Îns Raych nu mai v zuse astfel deţ ă ţ ă ă

uniforme. Pantaloni b ga i în ghete, tricou larg de culoare verde, centur şi p l rieă ţ ă ă ă ciudat , de form semi-sferic , pe undeva comic , aşezat pe creştetul capului. Pe um rulă ă ă ă ă ă stâng al fiec rui tricou erau imprimate literele: G.J.ă

Aveau o înf işare dahlit , dar era ceva în neregul cu musăţ ă ă t ile. Erau negre şi dese,ăţ dar retezate cu grij la nivelul buzei, împiedicate s creasc prea mult. Raych îşi permiseă ă ă

― în sinea sa un sur― âs dispre uitor. Le lipsea vigoarea must ii sale stufoase, darţ ăţ trebuia s recunoasc faptul c ar tau curate şi îngrijite.ă ă ă ă

Şeful acestor trei b rba i spuse:ă ţ Sunt Caporalul Quinber. Ce s-a ― întâmplat aici?

Billibottonienii c zu i se c znir s se ridice în picioare, evident de fric . Unul st tea înă ţ ă ă ă ă ă continuare încovoiat, altul îşi freca gâtul, iar al treilea d dea impresia c îi fusese dizlocată ă unul dintre umeri.

Caporalul îi studie cu un ochi de filozof, în timp ce cei doi oameni ai s i blocar uşa. Seă ă întoarse spre Raych singurul care p― rea neatins:ă

B― iete, eşti billibottonian?ă Aici m-am n― scut şi am crescut, dar în ultimii opt ani am tr it în alt parte.ă ă ă

Renun la accentul billibottonian, dar acesta mai era înc acolo, cam tot atât câtţă ă exista şi în cuvintele caporalului. Mai existau şi alte zone în Dahl în afar de Billibotton.ă Unele dintre ele cultivau aspira ia spre rela ii amicale între oameni.ţ ţ

Sunte― i ofi eri de securitate? întreb Raych. Nu-mi aduc aminte de uniformele peţ ţ ă care le...

Nu suntem ofi― eri de securitate. În Billibotton nu prea întâlneşti ofi eri de securitate.ţ ţ Noi facem parte din Garda Joranumit , şi p str m liniştea aici. Pe ştia trei îi cunoaştem, i-ă ă ă ăam avertizat s aib grij ce fac. Ne vom ocupa de ei mai târziu, îns problema noastră ă ă ă ă eşti tu, amice. Numele. Num rul de idenă tificare.

Raych le spuse. ― Şi ce s-a întâmplat aici?

Raych le spuse. Cu ce treburi ai venit?― Uite ce e, spuse Raych. Ave― i dreptul s m chestiona i? Dac nu sunte i ofi eri deţ ă ă ţ ă ţ ţ

securitate... Ascult― , spuse caporalul cu o voce dur , nu ne întreba tu pe noi ce drepturi avem.ă ă

Aici suntem în Billibotton şi avem tot dreptul, pentru c ni-l lu m singuri. Spui c i-ai b tută ă ă ă pe ştia trei, şi te cred. Dar pe noi nu ne po i bate. Noi avem voie s purt m blastere...ă ţ ă ă

Acestea fiind zise, caporalul scoase încet la iveal un blaster:ă Acum spune-mi cu ce treburi ai venit aici.―

Raych oft . Dac s-ar fi dus direct la un hotel de sector, aşa cum ar fi trebuit... Dacă ă ă nu s-ar fi oprit, l sându-se învins de nostalgia pentru Billibotton şi coco-tarte...ă

Am venit s― discut o problem important cu domnul Joranum, spuse el, şi dină ă ă moment ce se pare c face i parte din organi...ă ţ

S― discu i cu Şeful?ă ţ Da, Caporale.― Cu dou― cu ite asupra ta?ă ţ Pentru auto-ap― rare. Când aş fi discutat cu domnul Joranum, nu le-aş fi avut asupraă

mea. A― şa deci! Te arest m, domnule. O s l murim noi totul. S-ar putea s fie nevoie deă ă ă ă

timp, dar ne vom l muri.ă Dar nu ave― i dreptul. Nu sunte i constitui i legal...ţ ţ ţ Ascult― , plânge-te altcuiva. Pân una-alta, eşti al nostru.ă ă

Cu itele fura confiscaţ te, iar Raych se trezi arestat.

15

Cleon nu mai era monarhul tân r şi frumos care ap rea în holograme. Oglinda îiă ă spunea cu totul altceva. Ultima sa zi de naştere fusese s rb torit cu pompa şi ritualurileă ă ă

obişnuite, îns era cea de-a patruzecea.ăÎmp ratul nu vedea nimic r u în a avea patruzeci de ani. S n tatea îi era perfect .ă ă ă ă ă

Câştigase în greutate, dar nu mult. Figura sa ar fi ar tat probabil mai în vârst dac nu ară ă ă fi fost micro-opera iile estetice periodice, dar din cauza asta avea o fa parc dat cuţ ţă ă ă smal .ţ

Se afla pe tron de optsprezece ani deja una dintre cele mai lungi domnii din acest― secol ― şi sim ea c nimic nu avea motiv s -l împiedice a domni înc patruzeci de ani,ţ ă ă ă realizând poate cea mai lung domnie din istoria Imperiului.ă

Cleon se privi din nou în oglind şi se gândi c ar fi ar tat poate ceva mai bine dac nuă ă ă ă s-ar fi folosit şi cea de-a treia dimensiune.

S -l lu m de exemplu pe Demerzel ă ă credinciosul, eficien― tul, indispensabilul, nesuferitul Demerzel. La el, nici o schimbare. Îşi p strase înf işarea şi, din câte ştia,ă ăţ Demerzel nu f cuse nici o micro-opera ie estetic . Desigur, Demerzel era atât de discret înă ţ ă privin a tuturor lucrurilor! Şi nu fusese niciodat ţ ă tân r. ă Nu ar tase tân r pe vremea când îlă ă servea pe tat l lui Cleon. Nici acum nu ar ta tân r. Era mai bine s pari b trân de laă ă ă ă ă început, pentru ca dup aceea s nu- i mai schimbi înf işarea?ă ă ţ ăţ

Schimbarea!Îşi aduse aminte c îl chemase pe Demerzel cu un scop, nu ca s stea acolo şi s seă ă ă

uite cum mediteaz Împ ratul. Demerzel ar putea considera acest lucru ca pe un semn deă ă b trâne e.ă ţ

Demerzel, spuse el.― Sire?― Individul ― sta, Joranum. M-am s turat s tot aud de el.ă ă ă Nu ave― i motive s -i da i prea mare aten ie, Sire. Este unul dintre acele fenomeneţ ă ţ ţ

care apar efemer în centrul aten iei mass-mediei.ţ Dar ― sta ă nu dispare. Uneori dureaz― mai mult, Sire.ă Ce crezi despre el, Demerzel?― Este periculos, ― îns şi-a câştigat o oarecare popularitate. Popularitatea este ceaă

care amplific pericolul.ă Tu ― îl g seşti periculos, eu îl g sesc enervant. Ce mai aşă ă tept m? Nu poate fi închis,ă

sau executat sau... mai ştiu eu ce? Sire, situa― ia politic pe Trantor este delicat ...ţ ă ă ― Întotdeauna este delicat . Când mi-ai spus tu c ă ă nu este delicat ?ă Tr― im vremuri delicate, Sire. Nu ar avea nici un rost s facem o mişcare dură ă ă

împotriva lui, care ar putea astfel s exaă cerbeze pericolul. Mie nu-mi place. Poate c― n-am citit prea mult ă un ― Împ rat nu prea are timp să ă

citeasc ă dar, ― în orice caz, îmi cunosc istoria Imperial . În ultimele dou secole au maiă ă existat cazuri cu indivizi din ştia, populişti li se spune, care au pus mâna pe putere. Deă fiecare dat , Împ ratul a fost transformat într-o maă ă rionet . Eu ă nu vreau s ajung oă marionet , Demerzel.ă

Ar fi ceva de neimaginat, Sire.― Nu ― va fi deloc de neimaginat, dac stai şi nu faci nimic.ă Inten― ionez s iau m suri, Sire. Dar trebuie s fiu prudent.ţ ă ă ă Uite c― am auzit îns de un individ care, el cel pu in, nu este atât de prudent. Camă ă ţ

cu o lun în urm , un profesor ă ă un ― profesor ― a oprit o poten ial revolt Joranumit , deţ ă ă ă unul singur. A intrat în ei şi i-a trimis acas .ă

― Într-adev r, Sire. Cum se face c a i auzit de el?ă ă ţ Este un profesor care prezint― interes pentru mine. Cum se face îns c nu mi-aiă ă ă

vorbit pân acum de el?ăDemerzel spuse, aproape servil:

Crede― i c ar fi bine s v deranjez cu toate detaliile neţ ă ă ă semnificative care ajung pe biroul meu?

Nesemnificativ? Tipul ― sta este Hari Seldon.ă ― Într-adev r, aşa îl cheam .ă ă ― Şi numele lui îmi este cunoscut. Nu el a prezentat o lucrare, cu câ iva ani în urm , laţ ă

ultima Conven ie Decenal ? O luţ ă crare care ne-a interesat? Ba da, Sire.―

Cleon p rea mul umit de sine însuşi:ă ţ Dup― cum vezi, ă am totuşi o memorie. Nu trebuie s depind în toate privin ele deă ţ

echipa mea. I-am acordat o audien şi l-am întrebat pe acest Seldon în leg tur cuţă ă ă lucrarea sa, nu-i aşa?

Memoria voastr― nu are nici o fisur , Sire.ă ă Ce s-a ― întâmplat cu ideea lui? Era despre un aparat cu care se pot face predic ii.ţ

Memoria mea f r fisur nu îşi aduce amintă ă ă e cum se numea. Psihoistorie, Sire. Nu era chiar un aparat. Era o teorie care putea da metode de a―

prezice tendin ele generale ale omenirii în viitor.ţ ― Şi ce s-a întâmplat cu ea? Nimic, Sire. Dup― cum am explicat la momentul respecă tiv, ideea s-a dovedit

imposibil de pus în practic . O idee intereă sant , dar inutil .ă ă ― Şi totuşi, uite c este capabil s ac ioneze pentru a opri o poten ial revolt . Ar fiă ă ţ ţ ă ă

îndr znit s fac aşa ceva dac n-ar fi ştiut dinainte c va reuşi? Asta nu-i o dovad c ...ă ă ă ă ă ă ă cum îi spune? ... psihoistoria lui d rezultate?ă

Nu este dec― ât o dovad c Hari Seldon a ac ionat pripit, Sire. Chiar dac teoriaă ă ţ ă psihoistoric ar putea fi aplicat în pracă ă tic , nu ar putea da solu ii referitoare la o singură ţ ă persoan sau la o singur ac iună ă ţ e.

Nu tu e― şti matematicianul, Demerzel. El este. Cred c a sosit vremea s -i mai pună ă nişte întreb ri. De fapt, nu peste mult vreme va avea din nou loc Conven ia Decenal .ă ă ţ ă

Ar fi inutil...― Demerzel, ― doresc acest lucru. Ocup -te!ă Da, Sire.―

16

Raych asculta cu o nelinişte teribil , pe care se str duia s nu şi-o arate. St tea într-oă ă ă ă celul improvizat , în furnicarul din Billibotton. Fusese dus acolo pe nişte alei pe care nu şiă ă le mai amintea. (El, care pe vremuri putea cutreiera aceleaşi alei f r posibilitatea de a seă ă r t ci, sc pând de orice urm ritor.)ă ă ă ă

Omul care era cu el, îmbr cat de asemenea în verdele G rzii Joranumite, era fie ună ă misionar, fie un educator, fie un fel de teolog ratat. În orice caz, se recomandase cu numele de Sander Nee şi debitase un lung mesaj (pe care evident îl înv ase pe de rost),ăţ cu un puternic accent dahlit:

Dac― oamenii din Dahl doresc s se bucure de egalitate, atunci trebuie s seă ă ă dovedeasc demni de ea. Legi bune, un comportament liniştit, distrac ii cuviincioase, toateă ţ acestea sunt necesare. Agresivitatea şi portul cu itelor sunt acuza ii pe care ceilal i ni leţ ţ ţ aduc pentru a-şi justifica intoleran a. Trebuie s avem o vorbire curat şi...ţ ă ă

Sunt de acord cu tine, Gardian Nee, ― îl întrerupse Raych. Întru totul de acord... Dar eu trebuie s m întâlnesc cu domnul Joranum.ă ă

Gardianul d du încet din cap:ă Nu se poate, dac― nu ai vreo programare, vreun permis, ceva...ă Uite ce e, eu sunt fiul unui important profesor de la Uni― versitatea Streeling... un

profesor de matematic .ă Nu cunosc nici un profesor... parc― spuneai c eşti din Dahl.ă ă Ba sigur c― sunt din Dahl. Nu i-ai dat seama, dup felul în care vorbesc?ă ţ ă ― Şi tat l t u este profesor la o universitate mare? Nu sun prea plauzibil.ă ă ă Ei bine, este tat― l meu adoptiă v.

Gardianul se gândi pu in şi d du din cap:ţ ă Cuno― şti pe cineva în Dahl? Pe Mama Rittah. Ea m― cunoaşte.ă

(Era foarte b trân , pe vremea când ea îl cunoştea. Acum probabil c e senil ... poateă ă ă ă chiar murise.)

N-am auzit de ea.―(Cine altcineva? Nu cunoscuse vreodat pe cineva care s poat penetra în conştiin aă ă ă ţ

flu a b rbatului din fa a sa. Cel mai bun prieten al s u fusese un alt puşti, pe numeă ă ţ ă Smoodgie... în sfârşit, nu ştia s fi avut un alt nume. Chiar şi în desperarea sa, Raych nu seă vedea întrebând: "Cunoşti pe cineva numit Smoodgie?")

Yugo Amaryl, spuse el ― în cele din urm .ăO lumini slab p ru s se aprind în ochii lui Nee:ţă ă ă ă ă

Cine?― Yugo Amaryl, spuse Raych plin de speran― . Lucreaz pentru tat l meu adoptiv, laţă ă ă

Universitate. ― Şi el este dahlit? La Universitatea aia sunt numai dahli i?ţ Doar el ― şi cu mine. El era miner. ― Şi ce face la Universitate? Tat― l meu l-a scos din min , acum opt ani.ă ă Bine... am s― trimit pe cineva.ă

Raych trebuia s aştepte. Chiar dac ar fi evadat, unde s se duc printre aleileă ă ă ă încâlcite ale Billibotton-ului, f r sa fie prins imediat?ă ă

Trecur dou zeci de minute înainte ca Nee s se întoarc împreun cu caporalul careă ă ă ă ă îl arestase pe Raych. Raych sim i o und de speran ; caporalul avea ţ ă ţă a― şa era de presupus cev― a mai mult creier.

Cine este dahlitul pe care ― îl cunoşti? întreb caporalul.ă Yugo Amaryl, Caporale, un miner pe care tat― l meu l-a descoperit aici, în Dahl, cuă

opt ani în urm , şi l-a luat împreun cu el la Universitatea Streeling.ă ă Pentru ce a f― cut ă una ca asta? Tat― l meu a considerat c Yugo putea face lucruri mai importante decât mineritul,ă ă

Caporale. Ca de exepmlu?...― Matematici. El...―

Caporalul întinse mâna, oprindu-l: ― În ce min lucra?ă

Raych st tu un moment pe gânduri:ă Pe atunci eram doa― r un puşti, dar cred c era C-2.ă Destul de aproape. C-3.― Deci ― îl cunoşti, Caporale? Nu personal, dar povestea lui este faimoas― în mine, unde am lucrat şi eu. De altfel,ă

s-ar putea ca tot aşa s fi auzit şi tu. Ai vreo dovad c îl cunoşti cu adev raă ă ă ă t pe Yugo Amaryl?

Uite. S― - i spun cum facem. Eu scriu pe o buc ic de hârtie numele meu şi numeleă ţ ăţ ă tat lui meu. Dup care mai scriu înc un cuvânt. Ia leg tura ă ă ă ă ― în ce fel doreşti cu vreun― oficial din grupul domnului Joranum domnul Joranum va sosi m― âine în Dahl ― şi citeşte-i numele meu, numele tat lui meu, şi cuvână tul de sub ele. Dac nu se întâmpl nimic,ă ă atunci probabil c aici îmi vor putrezi oasele, dar eu nu cred s nu se întâmple nimic. Deă ă fapt, sunt sigur c m vor scoate imediat de aici, iar tu vei fi promovat pentru c aiă ă ă transmis informa ia. Dac refuzi s faci ce i-am spus, când vor afla c sunt aici ţ ă ă ţ ă ― şi vor afla vei intra ― în mare belea. În plus, dac ştii c Yugo Amaryl a plecat de aici cu ună ă matematician valoros, gândeşte-te c acelaşi matematician valoros este tat l meu.ă ă Numele lui este Hari Seldon.

Figura caporalului ar ta clar c numele nu îi era cunoscut.ă ă ― Şi care este cuvântul pe care vrei s -l scrii? întreb el.ă ă Psihoistorie.―

Caporalul se încrunt :ă Ce-i aia?― Nu conteaz― . Transmite-l şi vei vedea ce se întâmpl .ă ă

Caporalul îi d du o foi de hârtie, smuls dintr-un carne el:ă ţă ă ţ ― În regul . Scrie şi vom vedea ce se întâmpl .ă ă

Raych îşi d du seama c tremura. Vroia foarte mult s afle ce se va întâmpla. Totulă ă ă depindea de persoana cu care va lua caporalul leg tura şi de vraja pe care o putea purtaă cuvântul.

17

Seldon privi cum se formeaz pic turile pe scutul transpaă ă rent care înconjura automobilul Imperial şi se sim i p truns de un sentiment insuportabil de nostalgie.ţ ă

În cei opt ani de când se afla pe Trantor, aceasta era a doua oar când trebuia s seă ă întâlneasc cu Împ ratul, în singura zon deschis a planetei... şi vremea era la fel deă ă ă ă urât ca şi prima dat . Atunci, la scurt vreme dup sosirea pe Trantor, vremea rea îlă ă ă ă iritase doar. Nu i se p rea ceva neobişnuit. Acas , pe Helicon, furtunile nu erau rare, maiă ă ales în zona în care se n să cuse el.

Îns în ultimii opt ani tr ise pe o planet cu fenomene meă ă ă teorologice iluzorii. Furtunile constau din înnor ri computerizaă te, la intervale neregulate, cu ploi liniştite şi slabe în timpul orelor de somn. Vânturile dezl n uite fuseser înlocuite de adieri calde, şi nuă ţ ă existau canicule sau înghe uri extreme... doar nişte mici modific ri de temperatur , care teţ ă ă f ceau s te deschei din când în când la nasturele de sus al c m şii sau s pui pe tine oă ă ă ă ă vest uşoar . Şi auzise oameni care protestau chiar şi din cauza acestor mici modific ri deă ă ă temperatur .ă

Dar acum Hari z rea ploaia trist , adev rat , c zând din cerul rece ă ă ă ă ă de mul― i ani nuţ mai v zuse aşa ceva ă ― şi îi pl cea; era un lucru autentic. Îi aducea aminte de Helicon, deă tinere ea sa, de zilele lipsite de griji, şi se întreb dac nu l-ar putea convinge cumva peţ ă ă şofer s o ia spre Palat pe drumul cel mai lung.ă

Imposibil! Împ ratul dorea s -l întâlneasc , iar c l toria era destul de lung atunciă ă ă ă ă ă când se f cea cu automobilul, deşi se mergea în linie dreapt şi nu se intersecta cu traficulă ă obişnuit. Împ ratul, desigur, nu era dispus s aştepte.ă ă

Era un Cleon diferit fa de cel cu care se întâlnise cu opt ani în urm . Pusese pe elţă ă vreo cinci kilograme şi figura îi c pă ătase o expresie de proast dispozi ie. Pielea de peă ţ obraji şi din jurul ochilor fusese ajustat şi Hari observa acum rezultatul prea multor micro-ă

opera ii estetice. Într-un fel, lui Seldon îi p rea r u pentru Cleon... oricât de mult putereţ ă ă ă ar fi avut în Imperiu, Împ ratul era neputincios în fa a trecerii timpului.ă ţ

Înc o dat , Cleon îl primi pe Hari Seldon singur... În aceeaşi camer bogat mobilat înă ă ă ă care se produsese şi prima întâlnire. Aşa cum cerea protocolul, Seldon aştept ca cel laltă ă s i se adreseze.ă

Dup o scurt examinare a înf iş rii lui Seldon, Împ ratul spuse pe un ton firesc:ă ă ăţ ă ă M― bucur s te v d, Profesore. Hai s renun m la formaă ă ă ă ţă lit i, aşa cum am f cut şiăţ ă

la prima noastr întâlnire.ă Da, Sire, spuse Seldon pu― in cam rigid.ţ

Nu era întotdeauna în elept sa renun i la formalit i în preţ ţ ăţ zen a Împ ratului doar dinţ ă cauz c aşa i-a cerut el într-un moment de efuziune.ă ă ţ

Cleon f cu un gest imperceptibil şi dintr-o dat camera se însufle i, masa se aranjă ă ţ ă singur , automat, începur s apar fară ă ă ă furii... Seldon, derutat, nu reuşi s urm rească ă ă toate detaliile.

Iei masa cu mine, Seldon? spuse ― Împ ratul pe un ton deloc oficial.ăÎns deşi fusese o întrebare, avea for a unui ordin.ă ţ

A― ş fi onorat, Sire, spuse Seldon.Privi împrejur, cu pruden . Ştia foarte bine c nimeni nu pune întreb ri Împ ratuluiţă ă ă ă

(sau, în sfârşit, nu ar trebui s -i pun întreb ri), dar alt solu ie nu avea pentru a seă ă ă ă ţ l muri. Spuse, foarte calm, încercând s -şi fac vorbele s nu sune a întrebare:ă ă ă ă

Primul Ministru nu ia masa cu noi?― Nu, spuse Cleon. ― În momentul sta are alte treburi şi, oricum, vreau s vorbim doară ă

noi doi.Mâncar în linişte o vreme. Cleon îl privea din când în când, fix, iar Seldon îi zâmbea,ă

neştiind ce altceva s fac . Cleon nu avea reputa ia unui om crud sau iresponsabil, dară ă ţ putea, teoretic, s ordone ca Seldon s fie arestat sub cine ştie ce acuza ie. Putea, dacă ă ţ ă dorea, s -şi exercite influen a şi cazul nu ar fi ajuns niciodat s fie judecat. Cel mai bineă ţ ă ă era s nu intri deloc în aten ia Împ ratului, dar se pare c Seldon nu putea evita acestă ţ ă ă lucru.

Cu siguran c în urm cu opt ani situa ia sa fusese mai dificil . Venise la Palat subţă ă ă ţ ă escort armat ... Îns acest lucru nu reuşea s -l linişteasc pe Seldon.ă ă ă ă ă

Apoi, Cleon vorbi: Seldon, Primul Ministru ― îmi este de mare ajutor. Totuşi, uneori simt c oamenii credă

c eu nu prea ştiu ce vreau. Tu ce crezi?ă Nu sunt de acord, Sire, spuse calm Seldon.―

Nu avea rost s protesteă ze prea mult. Nu te cred, spuse ― Împ ratul. Totuşi, ştiu ce vreau şi îmi aduc aminte c atunci cândă ă

ai sosit pentru prima oar pe Trantor, te jucai cu o idee numit psihoistorie.ă ă Sunt sigur c― v aminti i de asemenea, Sire, spuse încet Seldon, şi de explica iileă ă ţ ţ

mele pe care vi le-am dat cu acea ocazie: era o teorie matematic f r şanse de aplicareă ă ă în practic .ă

A― şa ai spus. Acum spui acelaşi lucru? Da, Sire.― Ai mai lucrat la ea de atunci?― M-am mai jucat cu ea din c― ând în când, dar nu am ajuns la nici un rezultat. Intervine

din nefericire haosul, şi previziunea nu este...Împ ratul îl întrerupse:ă

A― ş dori s -mi vorbeşti despre o anumit problem ... Mă ă ă ănânc desertul, Seldon. Esteă foarte bun.

Care este acea problem― , Sire?ă Joranum. Demerzel ― îmi spune oh, cu foarte mult― poliă te e ţ c― nu-l pot aresta peă

individ şi nu pot folosi armata pentru a-i împr ştia adep ii. Spune c asta nu ar duce decâtă ţ ă la înr ut iă ăţ rea situa iei.ţ

Dac― aşa spune Primul Ministru, probabil c are dreptate.ă ă Dar eu nu― -l accept pe tipul sta... pe Joranum... În orice caz, ă nu voi fi marioneta lui.

Demerzel nu face nimic. Sunt sigur c― face tot posibilul, Sire.ă Dac― se str duie s rezolve problema, atunci înseamn c nu m ine la curent.ă ă ă ă ă ă ţ Sire, poate are dorin― a ţ f― oarte explicabil ă de a evita nepl― cerea unui scandal.ă

Primul Ministru crede c dac Joranum ar... în caz c ar...ă ă ă Prelua puterea, ― îl complet Cleon cu un dezgust infinit în voce.ă Da, Sire. Nu ar fi bine s― da i impresia c ave i ceva personal împotriva lui Joranum.ă ţ ă ţ

Trebuie s r mâne i neatins, de dragul stabilit ii Imperiului.ă ă ţ ăţ A― ş asigura stabilitatea Imperiului mai bine dac nu ar exista Joranum. Tu ce sfat îmiă

dai, Seldon? Eu, Sire?―

Tu, Seldon, spuse ner― bd tor Cleon. Vreau s ştii c eu nu te cred atunci când îmiă ă ă ă spui c psihoistoria nu este decât un joc. Demerzel î i cultiv prietenia. Crezi c sunt atâtă ţ ă ă de idiot încât s nu îmi dau seama? ă Aşteapt ă ceva de la tine. Aşteapt psihoistoă ria, iar din moment ce nu sunt idiot, o aştept şi eu... Seldon, eşti de partea lui Joranum? Spune-mi adev rul!ă

Nu, Sire, nu sunt de partea lui. Consider c― reprezint un mare pericol pentruă ă Imperiu.

Foarte bine, te cred. Din c― âte în eleg, ai oprit o poten ial revolt Joranumit peţ ţ ă ă ă domeniile Universit ii taleăţ , de unul singur.

Am ac― ionat din impuls, Sire.ţ Spune asta la pro― şti, nu mie. Ai ac ionat din cauz c aşa te-a sf tuit psihoistoria.ţ ă ă ă ― Sire! F― r proteste! Ce faci în privin a lui Joranum? Trebuie s faci ceva, dac eşti deă ă ţ ă ă

partea Imperiului.Seldon spuse, prudent, nefiind sigur ce aflase Împ ratul:ă

Sire, l-am trimis pe fiul meu s― -l întâlneasc pe Joranum, în Sectorul Dahl.ă ă De ce?― Fiul meu este dahlit... ― şi foarte şmecher. Ar putea descoperi ceva care s ne fie util.ă Ar putea?― Da, Sire, ― ar putea, dar nimic nu e sigur. M― ii la curent?ă ţ Da, Sire.― ― Şi, Seldon, s ă nu mai îmi spui c psihoistoria este doar un joc, c nu exist . Nuă ă ă

vreau s mai aud aşa ceva. M aştept de la tine s faci ceva în leg tur cu Joranum. Nuă ă ă ă ă ştiu ce anume, dar trebuie s faci ceva. Acum po i pleca.ă ţ

Seldon se întoarse la Universitatea Streeling într-o dispozi ie mult mai întunecatţ ă decât la plecare. Cleon vorbise de parc nu era dispus s accepte eşecul.ă ă

Acum, totul depindea de Raych.

18

Raych st tea în anticamera unei cl diri municipale din Dahl. Nu intrase niciodată ă ă acolo, pân atunci. Nici ă nu ar fi putut. Cu opt ani în urm era un mic zdren ros. Şi acumă ţă se sim ea un pic stânjenit, de parc intra pe furiş.ţ ă

Încerc s arate calm, încrez tor, simpatic.ă ă ăSeldon îi spusese c asta era o calitate a lui, dar nu fusese niciodat conştient de ea.ă ă

Dac aşa era el în mod natural, probaă bil c ar strica totul str duindu-se ă ă s par ă ă aşa cum de fapt era.

Încerc s se calmeze, men inându-şi în acelaşi timp aten ia asupra func ionaruluiă ă ţ ţ ţ care st tea la birou şi se folosea de un comuter. Func ionarul nu era dahlit. De fapt, eraă ţ Gambol Deen Namarti, cel care îl înso ise pe Joranum la întâlnirea cu Seldon.ţ

Din când în când, Namarti ridica privirea de la birou şi îl fixa pe Raych cu ochi duşm noşi. Namarti nu îl considera simă patic pe Raych. Era foarte clar.

Raych nu încerc s înfrunte ostilitatea lui Namarti cu un zâmbet prietenos. Ar fi fostă ă prea artificial. Aştept , pur şi simă plu. Bine c ajunsese pân aici. Dac sosea Joranum, aşaă ă ă cum era de aşteptat, Raych va avea ocazia s vorbeasc cu el.ă ă

Joranum sosi, într-adev r, mergând gr bit şi radiind zâmbeă ă tul s u public, plin deă bun voin şi încredere. Namarti ridic mâna şi Joranum se opri. Vorbir în şoapt , în timpă ţă ă ă ă ce Raych aştepta cu înfrigurare, încercând în van s par calm. Lui Raych îi era evident că ă ă Namarti se opunea întâlnirii şi sim i un gol în stomac.ţ

Apoi Joranum îl privi pe Raych, zâmbi, şi îl împinse pe Namarti într-o parte. Raych îşi d du seama c deşi Namarti era că ă reierul echipei, Joranum era cel cu charisma.

Joranum se îndrept cu paşi mari spre el şi întinse o mân gr su , uşor umed :ă ă ă ţă ă Ia te uit― ! Fl c ul Profesorului Seldon. Ce mai faci?ă ă ă Bine, mul― umesc, domnule.ţ Am ― în eles c ai avut nişte necazuri pân sţ ă ă ă ajungi aici. Nu cine ― ştie ce, domnule. Am convingerea c― ai venit cu un mesaj din partea tat lui t u. Sper c s-a r zgândită ă ă ă ă

şi s-a hot rât s mi se al ture în marea mea cruciad .ă ă ă ă Nu cred, domnule.―

Joranum se încrunt uşor:ă Ai venit aici f― r ştireă ă a lui? Nu, domnule. El m-a trimis.― ― În eleg... i-e foame, b iete?ţ Ţ ă ― În momentul sta, nu, domnule.ă

Atunci, ai ceva ― împotriv dac m nânc eu? De obicei nu am prea mult timp laă ă ă dispozi ie pentru pl cerile obişnuite ale vie ii, spuse el abordând un zâmbţ ă ţ et larg.

N-am nimic ― împotriv , domnule.ăSe deplasar amândoi pân la o mas , şi se aşezar . Joraă ă ă ă num despachet un sandwichă

şi lu o muşc tur . Spuse, cu voă ă ă cea uşor înfundat :ă ― Şi pentru ce te-a trimis, b iete?ă

Raych d du din umeri:ă Cred c― spera s aflu ceva compromi tor despre dumneaă ă ţă voastr . El este devotată

Primului Ministru Demerzel cu trup şi suflet. Tu nu e― şti? Nu, domnule. Eu sunt dahlit.― ― Ştiu asta, domnule Seldon, dar ce s în eleg de aici?ă ţ Asta ― înseamn c m simt asuprit, deci sunt de partea dumneavoastr , şi vreau să ă ă ă ă

v ajut. Desigur, n-aş dori ca tat l meu s afle.ă ă ă Nu exist― nici un motiv pentru care s afle. Şi cum te-ai gândit s m aju i?ă ă ă ă ţ

Arunc o privire rapid înspre Namarti, care încrucişase bra ele deasupra biroului,ă ă ţ ascultând cu o expresie întunecat . Dup care îşi îndrept din nou aten ia asupra luiă ă ă ţ Raych:

― Ştii ceva despre psihoistorie? Nu, domnule. Tata nu vorbe― şte cu mine despre aşa ceva... şi chiar dac ar vorbi, nuă

aş în elege. Dar nu cred c o s ajung la un rezţ ă ă ă ultat cu chestia aia. E― şti sigur? Sigur c― sunt sigur. Mai e un tip acolo, Yugo Amaryl, şi el e dahlit, care mai vorbeşteă

din când în când despre psihoistorie. Sunt sigur c nu se întâmpl nimic.ă ă Aha! ― Şi crezi c m-aş putea vedea şi eu cu Amaryl, diă n când în când? Nu cred. Nu-l are la suflet pe Demerzel, dar este cu totul de partea tat― lui meu. Nuă

i-ar trage clapa. Dar tu?―

Raych împrumut o expresie nefericit , apoi murmur încă ă ă ăp ânat:ăţ Eu sunt dahlit.―

Joranum îşi drese glasul: Atunci, te ma― i întreb înc o dat . Cum ai de gând s m aju i, tinere?ă ă ă ă ţ Am ceva s― v spun. Probabil c n-o s v vin s crede i.ă ă ă ă ă ă ă ţ Serios? ― Încearc -m . Dac n-am s te cred, te anun .ă ă ă ă ţ Este vorba despre Primul Ministru Eto Demerzel.― Da? Spune!―

Raych privi în jur, stânjenit: M― aude cineva?ă Doar Namarti ― şi cu mine. Foarte bine, atunci asculta― i. Individul sta, Demerzel, nu este om. Este un robot.ţ ă Ce! explod― Joranum.ă

Raych se sim i dator s explice:ţ ă Robotul este un om mecanic, domnule. Nu e om. E o ma― şin .ă

Namarti interveni, înfierbântat: Jo-Jo, s― nu crezi una ca asta. Este ridicol.ă

Dar Joranum îl opri, întinzând o mân dojenitoare. Ochii îi str luceau:ă ă De ce crezi asta?― Tat― l meu a fost mai demult în Mycogen. Mi-a povestit. Acolo se vorbeşte multă

despre robo i.ţ Da, ― ştiu. Am auzit, aşa e. Mycogenienii au credin― a c robo ii erau pe vremuri foarţ ă ţ te r spândi i în lumeaă ţ

str moşilor lor, dar c mai târziu au fost distruşi.ă ăNamarti miji ochii:

― Şi ce te face s crezi c Demerzel este un robot? Din pu inul pe care l-am citit euă ă ţ despre basmele astea, robo ii sunt f cu i din metal, nu-i aşa?ţ ă ţ

A― şa este, spuse Raych încercând s fie cât mai convingă ător. Dar am auzit c existauă câ iva robo i care ar tau exact ca oamenii, şi tr iau la nesfârşit...ţ ţ ă ă

Namarti d du violent din cap:ă Legende! Legende ridicole! Jo-Jo, pentru ce ascult― m toaă te...

Dar Joranum i-o retez brusc:ă Nu, G.D. Vreau s― ascult. Am auzit şi eu legendele astea.ă Dar, Jo-Jo, este un nonsens.― Nu te gr― bi s spui c ceva este un "nonsens". Şi chiar dac ar fi, oamenii tr iesc şiă ă ă ă ă

mor în nonsens. Nu conteaz ce ă este, ci ceea ce oamenii cred c este... Spune-mi, tinere,ă l sând legendele la o parte, ce te face s crezi c Demerzel este un robot? S presupunemă ă ă ă c robo ii exist . Ce anume te face s crezi c ă ţ ă ă ă Demerzel este un robot? i-a spus el asta?Ţ

Nu, domnule, spuse Raych.― ― i-a spus tat l t u? întreb Joranum.Ţ ă ă ă Nu, domnule. Este ideea mea, dar sunt convins c― am dreptate.ă De ce? De ce e― şti atât de sigur? E ceva ― în leg tur cu el. Nu se schimb . Nu îmb trâneşte. Nu-şi arat sentimentele.ă ă ă ă ă

Arat ă de parc ar fi f cut din metal.ă ăJoranum se l s pe spate în scaun, şi îl privi îndelung pe Raych. Aproape c îi puteaiă ă ă

auzi gândurile bâzâindu-i prin cap. În cele din urm , spuse:ă S― presupunem c ă ă este un robot, tinere. Ce te intereseaz pe tine? Are vreoă

importan ?ţă Sigur c― are, spuse Raych. Eu sunt o fiin a omeneasc . Nu vreau ca un robot să ţ ă ă

conduc Imperiul.ăJoranum se întoarse entuziasmat spre Namarti:

Ai auzit, G.D.? "Eu sunt o fiin― omeneasc . Nu vreau ca un robot s conducţă ă ă ă Imperiul." Pune-l s spun înc o dat asta, şi f o înregistrare pentru holoviziune. Să ă ă ă ă ă repete cuvintele astea mereu şi mereu, pân când mesajul o s intre cu for a în fiecareă ă ţ persoan de pe Trantor.ă

Hei, spuse ― Raych reuşind în sfârşit s strecoare şi el o vorb . Nu pot spune aşa cevaă ă la holoviziune. Nu vreau ca tata s afle...ă

Nu, sigur c― nu, spuse repede Joranum. Într-adev r, nu se poate. Vom folosiă ă cuvintele tale şi vom g si noi un dahlit care s le pronun e. Câte unul din fiecare sector,ă ă ţ fiecare în dialectul s u, îns întotdeauna acelaşi mesaj: "Nu vreau ca un robot s conduă ă ă că Imperiul."

― Şi ce se va întâmpla când Demerzel va dovedi c ă nu este un robot? întrebă Namarti.

Fii serios, spuse Joranum. Cum s― fac aşa ceva? Îi va fi imposibil. Psihologică ă imposibil. Ce? Marele Demerzel, puterea din spatele tronului, omul care i-a manevrat pe Cleon şi pe tat l lui Cleon ca pe nişte marionete în to i aceşti ani? S coboare el de-acolo şiă ţ ă s se smiorc ie în fa a publicului, ar tând c este un om? Ar fi la fel de dezastruos pentruă ă ţ ă ă el ca şi în cazul în care ar fi robot. G.D., l-am b gat pe tic los într-o situa ie f r sc pare şiă ă ţ ă ă ă pentru asta trebuie s -i fim recunosc tori acestui tân r, aici de fa .ă ă ă ţă

Raych roşi. Ray― ch te cheam , nu-i aşa? spuse Joranum. Când partidul nostru va ajunge laă

putere, nu te vom uita. Dahl va fi bine tratat, iar tu vei avea o situa ie bun . Raych, într-oţ ă zi vei ajunge s conduci Sectorul Dahl şi nu vei regreta ajutorul pe care ni l-ai oferit. Acumă regre i?ţ

Absolut deloc, spuse Raych cu ardoare.― ― În acest caz, vom avea grij s te întorci la tat l t u. D -i de ştire c nu vrem s -iă ă ă ă ă ă ă

facem nici un r u, c îl apreciem foarte mult. Dac te va întreba cum ai aflat asta, teă ă ă descurci tu, c eşti b iat iste . Şi dac mai afli ceva care crezi c ne-ar fi de ajutor ă ă ţ ă ă ― în special despre psihoistorie d― -ne de ştire.ă

Garantat. Dar vorbi― i serios când spune i c ve i avea grij ca Dahl-ul s o ducţ ţ ă ţ ă ă ă bine?

Absolut. Egalitate pentru toate sectoarele, b― iete. Egalitate pentru toate lumile.ă Vom avea un nou Imperiu, din care vor fi date afar toate tic loşiile datorate privilegiului şiă ă inegalit ii.ăţ

Raych d du puternic din cap:ă Exact asta vreau ― şi eu.

19

Cleon, Împ ratul Galaxiei, trecea în goan prin coridorul ce ducea de la apartamenteleă ă sale personale, din Micul Palat, la birourile supradimensionatei sale echipe, care tr ia înă diversele anexe ale Palatului Imperial. Acestea reprezentau sistemul nervos central al Imperiului.

Câ iva dintre ataşa ii s i personali mergeau în urma lui, cu priviri care oglindeau ceaţ ţ ă mai adânc îngrijorare. Împ ratul nu mergea niciodat la al ii. Îi chema şi veneau ă ă ă ţ ei la el. Iar când mergea, nu tr da niciodat semne de dezechilibru emo ional. Cum ar fi fostă ă ţ posibil? El era Împ ratul şi, din aceast cauz , reprezenta mai mult un simbol al tuturoră ă ă lumilor decât o fiin omeneasc .ţă ă

Totuşi, acum p rea o fiin omeneasc . Îi d dea pe ceilal i la o parte, cu o mişcareă ţă ă ă ţ nervoas a mâinii drepte. În mâna stâng inea o hologram stră ă ţ ă ălucitoare.

Vorbea cu o voce aproape sugrumat , ce nu sem na deloc cu vocea cultivat pe careă ă ă şi-o finisase cu atâta grij de când st tea pe tron:ă ă

Primul Ministru! Unde este?―

To i înal ii func ionari care îi st teau în cale se bâlbâiau, înghi eau în sec şi nu reuşeauţ ţ ţ ă ţ deloc s fie coeren i. Îi l sa furios în urm , f cându-i s se simt ca într-un coşmar.ă ţ ă ă ă ă ă

În cele din urm , n v li în biroul lui Demerzel, gâfâind uşor, şi strig (serios, chiar aă ă ă ă strigat):

― Demerzel!Demerzel ridic surprins privirea şi se scul din fotoliu, pentru c nimeni nu putea staă ă ă

aşezat în prezen a Împ ratului decât dac era invitat de acesta.ţ ă ă Sire? spuse el.―

Împ ratul trânti holograma pe biroul lui Demerzel şi spuse:ă Ce-i asta? Po― i s -mi spui?ţ ă

Demerzel privi ceea ce îi d duse Împ ratul. Era o holograă ă m minunat , clar şi vie.ă ă ă Aproape ca îl puteai auzi pe b ie el ă ţ zece ani avea, probabil pronun― ― ând cuvinteleţ incluse în subtitlu: "Nu vreau ca un robot s conduc Imperiul."ă ă

Demerzel spuse liniştit: Am primit ― şi eu aşa ceva, Sire. ― Şi cine a mai primit? Am impresia, Sire, c― este un manifest r spândit peste tot în Trantor.ă ă Da, ― şi vezi la cine se uit piciul sta?ă ă

Ar t cu Imperialul deget pe hologram :ă ă ă ― sta nu eşti tu?Ă Asem― narea este frapant , Sire.ă ă ― Şi greşesc dac presupun c inten ia acestui ă ă ţ manifest, dup cum îl numeşti tu,ă

este s te acuze c ai fi un robot?ă ă Se pare c― aceasta este inten ia, Sire.ă ţ Te rog s― m opreşti dac greşesc. Robo ii nu sunt legenă ă ă ţ darii oameni mecanici care

se pot g si ă în... în c r ile de aventuri şi în poveştile pentru copii?ă ţ Sire, mycogenienii au convingerea c― ...ă Nu m― intereseaz mycogenienii şi convingerile lor. De ce te acuz c ai fi un robot?ă ă ă ă Sunt sigur c― este o metafor , Sire. Vor s m înf işeze ca pe un om f r inim , aleă ă ă ă ăţ ă ă ă

c rui gânduri reprezint calcule lipsite de conştiin .ă ă ţă Interpretarea ta e prea subtil― . Eu nu sunt idiot.ă

Lovi din nou holograma cu palma: Vor s― -i fac pe oameni s cread c ă ă ă ă ă într-adev r ă eşti un robot. Dac― oamenii vor s cread aşa ceva, Sire, nu pot fi îmă ă ă piedica i.ţ Nu putem permite a― şa ceva. Este un atac la demnitatea postului t u. Mai r u, esteă ă

un atac la demnitatea Împ ratului. Se subîn elege c eu ă ţ ă ― eu ― aş fi ales un om mecanic pe postul de Prim Ministru. Aşa ceva nu poate fi tolerat. Ascult , Demerzel, nu exist ă ă legi care interzic denigrarea func ionarilor publici ai Imperiului?ţ

Ba da... ― şi sunt foarte severe, Sire, începând cu Codul de Legi al lui Aburamis. Iar denigrarea ― Împ ratului este o crim capital , nu-i aşa?ă ă ă ― Şi se pedepseşte cu moartea, Sire. Da. Ei bine, chestia asta nu te denigreaz― doar pe tine, ci şi pe mine... iar cel care aă

f cut-o trebuie executat f r întârziere. Desigur, Joranum a pus totul la cale.ă ă ă F― r îndoial , Sire, dar va fi foarte greu de dovedit.ă ă ă Prost― ii! Am suficiente dovezi! Vreau o execu ie.ţ Necazul este, Sire, c― legile denigr rii n-au mai fost deă ă mult aplicate. Din cauza asta devine societatea at― ât de instabil şi Impeă riul se clatin din r d cini!ă ă ă

Legile nu au fost anulate, aşa c aplic -le!ă ă― Sire, gândi i-v dac acest lucru este în elept, spuse Deţ ă ă ţ merzel. Ve i ap rea în ochiiţ ă

tuturor ca un tiran şi un despot. Domnia voastr a avut un foarte mare succes prină bun tate şi cump tare...ă ă

― Şi uite unde am ajuns. Acum schimb m foaia, mai bine s se team de mine, decâtă ă ă s m iubeasc ... în felul sta.ă ă ă ă

Sire, eu nu v― recomand s face i una ca asta. Ar putea fi scânteia care să ă ţ ă declanşeze o rebeliune.

― Şi ce vei face? Te prezin i în fa a oamenilor şi spui: "Uiţ ţ ta i-v la mine. Nu suntţ ă robot."

Nu,― Sire, pentru c , aşa cum spune i, mi-ar distruge demă ţ nitatea şi, mai r u, ară distruge-o pe a voastr .ă

― Şi atunci? Nu ― ştiu sigur, Sire. Înc nu m-am gândit.ă Nu te-ai g― ândit înc ?... Ia leg tura cu Seldon.ă ă Sire?― Ce-i at― ât de greu de în eles la ordinul sta? ţ ă Ia leg tura cu Seldon!ă Dori― i s -l chem la Palat, Sire?ţ ă Nu, nu e timp pentru asta. Cred c― po i stabili o linie de comunica ie care s nuă ţ ţ ă

poat fi spionat .ă ă Bine― în eles, Sire.ţ Atunci f― -o! Acum!ă

20

Seldon, fiind f cut din sânge şi carne, nu avea st pânirea de sine a lui Demerzel.ă ă Apelul, slaba lic rire şi iuitul ecranului de pe perete erau semne sigure c se întâmplaă ţ ă ceva neobişnuit. Mai vorbise pân atunci prin linii oficiale cifrate, dar niciodat prin liniiă ă care purtau sigiliul Imperial.

Se aştepta ca vreun func ionar oficial s îl anun e pe însuşi Demerzel. Nu se aştepta laţ ă ţ cineva sub Demerzel, inând cont de tumultul inspirat de manifestul cu robotul careţ creştea încet dar sigur.

Dar nu se aştepta nici la cineva peste Demerzel. Aşa c atunci când imagineaă Împ ratului ă subliniat― de uşoara str luciă ă re a ecranului vertical p― şi în biroul s u (dacă ă ă se poate spune aşa), Seldon c zu în fotoliu, cu gura deschis larg, f când în van eforturi deă ă ă a se ridica în picioare.

Cleon f cu un gesă t nervos: stai jos. Probabil c― eşti la curent cu ce se întâmpl , Seldon.ă ă V― referi i la manifestul cu robotul, Sire?ă ţ Exact la asta m― refeream. Ce-i de f cut?ă ă

Seldon, în ciuda permisiunii de a sta aşezat, se ridic în cele din urm în picioare:ă ă Nu― este numai atât, Sire. Joranum organizeaz mitinguri pe tot cuprinsul Trantor-ă

ului pedalând pe ideea cu robotul. Cel pu in, asta am auzit la buletinele de ştori.ţ ― Eu înc nu am auzit. Bineîn eles c nu. De ce sa afle Împ ratul ce se întâmpl ?ă ţ ă ă ă Nu ― Împ ratul trebuie s -şi fac probleme din cauza asta, Sire. Sunt sigur c Primulă ă ă ă

Ministru... Primul Ministru nu face nimic, nici m― car nu m ine la curent cu ce se întâmpl .ă ă ţ ă

Aşa c îmi pun speran e în tine şi în psihoistoria ta. ă ţ Spune-mi ce-i de f cut.ă ― Sire? M-am s― turat de jocul t u, Seldon. De opt ani lucrezi la psihoistorie. Primul Ministruă ă

îmi spune c nu trebuie s întreă ă prind vreo ac iune legal împotriva lui Joranum. Bine. Ce sţ ă ă fac?

Seldon reuşi s îngaime:ă S-sire! Nimic!― Nu ai nimic s― -mi spuiă ? Nu, Sire, nu asta vroiam s― spun. Vroiam s spun c nu trebuie s face i nimic.ă ă ă ă ţ

Nimic! Primul Ministru are foarte mare dreptate când spune c nu trebuie s întreprinde iă ă ţ vreo ac iune legal . Asta ar înr ut i lucrurile.ţ ă ă ăţ

Foarte bine. ― Şi ce anume le va îmbun t i?ă ăţ Va fi mai bine dac― nu face i nimic. Dac Primul Ministru nu face nimic. Dacă ţ ă ă

guvernul îl va l sa pe Joranum s fac aşa cum îl taie capul.ă ă ă Cum ne-ar putea ajuta asta?―

Seldon spuse, încercând s -şi suprime nota de desperare din voce:ă Vom― vedea în curând.

Împ ratul p ru s se dezumfle dintr-o dat , ca şi cum d duă ă ă ă ă se afar din el toat furia şiă ă indignarea.

Aha! spuse el. Acum ― în eleg. St pâneşti bine situa ia!ţ ă ţ Sire! Nu am spus c― ...ă Nu e nevoie s― -mi spui. Am auzit destul. St pâneşti situa ia, dar vreau rezultate. Euă ă ţ

înc mai am controlul asupra G rzii Imperiale şi for elor armate. Ele îmi vor fi loiale, şiă ă ţ dac se produc dezordini nu voi ezita. Îns mai întâi î i dau ie şansa s faci cum ştii.ă ă ţ ţ ă

Imaginea sa disp ru şi Seldon r mase locului, holbându-se la spa iul gol care maiă ă ţ înainte fusese umplut de imagine.

Din primul moment nefericit în care îşi men ionase psihoistoria, la Conven ia Decenalţ ţ ă care avusese loc cu opt ani în urm ... de atunci deci, nu f cuse decât s recunoasc faptulă ă ă ă c nu avea ceea ce men ionase, cu atât de mare nes buin .ă ţ ă ţă

Nu avea decât fantome de gânduri... şi ceea ce Yugo Amaryl numea intui ie.ţ

21

În dou zile, Joranum cutreierase întreg Trantor-ul, în parte singur, în cea mai mareă parte prin locotenen ii s i. Aşa cum îi spuse Hari lui Dors, era o campanie caracterizatţ ă ă printr-o eficien de-a dreptul militar .ţă ă

Dac― s-ar fi n scut pe vremuri, spuse el, ar fi fost amiral de r zboi. Şi-a ratat carieraă ă ă intrând în politic .ă

S-a ratat? spuse Dors. ― În ritmul sta, într-o s pt mân se va proclama singur Primă ă ă ă Ministru şi, dac vrea, în dou s ptă ă ă ămâni va ajunge Împ rat. Sunt rapoarte care spun că ă unele garnizoane militare au trecut de partea lui.

Seldon d du din cap:ă Se va pr― buşi, Dors.ă Cine? Partidul lui Joran― um sau Imperiul? Partidul lui Joranum. Povestea cu robotul a creat o agita― ie imediat , mai ales prinţ ă

folosirea eficient a acestui manifest, îns va fi nevoie doar de un pic de gândire, deă ă calmare, şi publicul va vedea cât de ridicol este acuza ia.ă ţ

D― ar Hari, spuse încordat Dors, nu e cazul s te prefaci în fa a ă ă ţ mea. Nu este o poveste ridicol . Oare cum a putut afla Joranum c Demerzel este un robot?ă ă

A, p― i i-a spus Raych.ă Raych!― Exact. ― Şi-a îndeplinit perfect misiunea, şi s-a întors teaf r acas , cu promisiunea că ă ă

mai târziu va fi f cut conduc torul Sectorului Dahl. Bineîn eles c a fost crezut. Ştiam că ă ţ ă ă aşa va fi.

Adic― i-ai spus lui Raych c Demerzel este robot, iar el a trebuit s -i transmită ă ă ă vestea asta lui Joranum?

Dors îl privi profund îngrozit .ă Nu, nu puteam face asta, spuse Seldon. Dar i-am cerut s― -i spun lui Joranum că ă ă

Demerzel este robot. Este foarte convins c l-a min it pe Joranum.ă ţ Dar de ce, Hari? De ce?― Nu m-am folosit de psihoistorie, de asta pot s― te asigur. S nu cazi în aceeaşiă ă

capcan ca şi Împ ratul. Pur şi simplu, am vrut ca Joranum s cread c Demerzel esteă ă ă ă ă robot. Este mycogenian prin naştere, aşa c i-a fost împuiat capul cu basme despre robo i.ă ţ În consecin , era predispus s cread şi a fost convins c publicţă ă ă ă ul îl va crede.

― Şi publicul nu-l va crede? Nu chiar. Dup― ce trece şocul ini ial, îşi vor da seama ă ţ sau ― îşi vor închipui c― ă

este o idee aiurit . L-am convins pe Demerzel c trebuie s apar la holoviziuneaă ă ă ă subeteric şi s in un discurs care s fie difuzat în zonele-cheie ale Imperiului şi în fiecareă ă ţ ă ă sector de pe Trantor. Va trebui s vorbeasc despre orice altceva în afar de povestea cuă ă ă robotul. Poate vorbi despre multe altele, sunt destule crize în Imperiu. Oamenii vor asculta şi nu vor auzi nimic despre robo i. Apoi, la sfârşit, va fi întrebat despre manifest şi nu vaţ trebui s scoat nici un cuvânt. Nu va trebui decât s râd .ă ă ă ă

S― râd . Nu l-am v zut niciodat pe Demerzel râzând. Nu zâmbeşte aproapeă ă ă ă niciodat .ă

De data aceasta, Dors, va r― âde. Nimeni nu concepe c un robot poate face aşaă ceva. Ai v zut robo i în holo-filmele de fic iune, nu-i aşa? Sunt întotdeauna înf işa i caă ţ ţ ăţ ţ nişte creaturi algoritmice, f r sentimente, inumane... La asta se aşteapt oaă ă ă menii din partea lor. Şi ca s punem vârf... i-l aminteşti pe Sunmaster Fourteen, conduc torulă Ţ ă religios al Mycogenului?

Bine― în eles c mi-l amintesc. Algoritmic, f r sentimente, inuman. Nu l-am v zut sţ ă ă ă ă ă râd vreodat .ă ă

Nici de data aceasta nu va r― âde. M-am interesat foarte îndeaproape de acest Joranum, de când cu incidentul de la Stadion. Am aflat care este numele lui adev rat. Ştiuă unde s-a n să cut, cine i-au fost p rin ii, unde a înv at când era mic. Am trimis toate acesteă ţ ăţ dovezi lui Sunmaster Fourteen. Nu cred c lui Sunmaster îi plac Evada ii.ă ţ

Credeam c― nu vrei s dai frâu liber manifest rilor de intoleran .ă ă ă ţă Nu vreau. Nu am dat aceste informa― ii celor de la holoviziune, ci lui Sunmasterţ

Fourteen, care este în drept s le priă measc .ă Iar el va declan― şa intoleran a.ţ Bine― în eles c nu o va declanşa. Nimeni de pe Trantor nu i-ar acorda vreun pic deţ ă

aten ie lui Sunmaster, orice ar spune.ţ ― Şi atunci, care-i ra ionamentul?ţ Vei vedea, Dors. Nu pot face o analiz― psihoistoric a situa iei. Nici nu ştiu dac esteă ă ţ ă

posibil. Sper doar ca ra ionaţ mentul meu s fie corect.ă

22

Eto Demerzel râse.Nu era pentru prima oar . St tea, împreun cu Hari Seldon şi Dors Venabili, într-oă ă ă

camer unde nu-i putea spiona nimeni. Din când în când, la un semnal al lui Hari, râdea..ă Câteodat se l sa pe spate şi râdea în hohote, dar Seldon d dea nemul umit din cap:ă ă ă ţ

A― şa nu vei convinge niciodat .ăAşa c Demerzel zâmbea şi râdea imediat dup aceea, cu o atitudine demn . Seldonă ă ă

se strâmba: Sunt ― în mare încurc tur . N-are nici un sens s - i spun bancuri. Tu nu în elegiă ă ă ţ ţ

poanta decât din punct de vedere intelectual. Va trebui pur şi simplu s memorezi sunetul.ă Folose― şte-te de înregistrarea holografic a altuia care râde, îi propuse Dors.ă ― Nu! Aşa nu va p rea niciodat natural. ia nu sunt decât o ceat de idio i pl ti i să ă Ă ă ţ ă ţ ă

cotcod ceasc . Nu asta vreau. Încearc din nou, Demerzel.ă ă ăDemerzel încerc din nou, şi tot aşa, pân când Seldon spuă ă se în cele din urm :ă

― În regul . Înregistreaz sunetul sta şi reprodu-l atunci când i se va puneă ă ă ţ întrebarea. Trebuie s pari amuzat. Oricât de bine ai râde, nu o po i face cu figura taă ţ serioas . Zâmbeşte pu in, o idee. Trage de col urile gurii.ă ţ ţ

Încet, gura lui Demerzel se deschise într-un zâmbet. Nu-i r― u, spuse mul umit Seldon. Po i s faci ca ochii s - i scânteieze?ă ţ ţ ă ă ţ Cum adic― , s -i "scânteieze", spuse indignat Dors. Niă ă ă meni nu poate face aşa ceva.

Este o metafor .ă Nu, nu este, spuse Seldon. Apare o lacrim― în ochi ă de fericire, triste― e, surprizţ ă

sau ce-o mai fi ― şi reflexia luminii în ea creaz senza ia.ă ţ ― Şi chiar crezi c Demerzel poate l crima?ă ă

Demerzel spuse, foarte serios: Ochii mei pot produce lacrimi, pentru a cur― a zona... dar nu în alte scopuri. Poateăţ

c dac îmi imaginez totuşi c am ochii pu in irita i...ă ă ă ţ ţ ― Încearc , spuse Seldon. Nu- i poate cauza vreun r u.ă ţ ă

Aşa se face c atunci când discursul la holoviziunea subeteric lu sfârşit şi cuvinteleă ă ă se transmiteau spre milioane de lumi cu o vitez de mii de ori mai mare decât cea aă luminii cuvinte realiste, serioase, precise, f― r înc rc tur retoric ă ă ă ă ă ă nu se spuse― se nimic despre robo i ţ Demerzel se declar― preg tit s r spună ă ă ă d întreb rilor.ă ă

Nu avu mult de aşteptat. Prima întrebare fu: Domnule Prim Ministru, sunte― i robot?ţ

Demerzel r mase calm, l sând tensiunea s creasc . Apoi zâmbi, trupul lui se scutură ă ă ă ă uşor, dup care râse. Nu era un râs zgomotos, în hohote, dar era s n tos. Râsul unuia careă ă ă aprecia un banc bun. Un râs molipsitor. Spectatorii chicotir , apoi râser împreun cu el.ă ă ă

Demerzel aştept ca râsul s se termine, apoi, cu ochii scână ă teind, spuse: Chiar trebuie s― r spund la o astfel de întrebare? Crede i c este necesar?ă ă ţ ă

Înc zâmbea, când imaginea se întunec progresiv, şi emiă ă siunea lu sfârşit.ă

23

Sunt sigur ca a mers, spuse Seldon. Normal. Nu se vor ― întoarce cu to ii la o sutţ ă optzeci de grade, instantaneu. Este nevoie de timp. Dar acum lucrurile merg în direc iaţ cea bun . Am observat asta atunci când am oprit discursul lui Namarti, pe Stadionulă Universit ii. Publicul era de partea lui, pân când l-am înfruntat cu curaj, deşi şansele nuăţ ă erau de partea mea. Publicul a trecut imediat de partea mea.

Crezi c― este o situa ie asem n toare? întreb neîncreză ţ ă ă ă ătoare Dors. Bine― în eles. Deşi nu am psihoistoria la îndemân , m pot folosi de analogie... şi deţ ă ă

creierul cu care m-am n scut. Iat -l pe Primul Ministru, atacat din toate p r ile de acuza ii,ă ă ă ţ ţ şi le înfrunt pe toate cu un zâmbet, râzând. Nici un robot nu ar face aşa ceva, deci iat celă ă mai simplu mod de a r spunde la întrebare. Aşa cum e şi normal, simpatia a început să ă treac de partea lui. Nimic nu mai poate opri acest proces. Dar nu suntem decât decât laă început. Va trebui s aştept m s vedem ce are de spus Sunmaster Fourteen.ă ă ă

Ai ― încredere şi în privin a asta?ţ Absolut.―

24

Tenisul era unul dintre sporturile favorite ale lui Hari, dar prefera s joace decât s seă ă uite la al ii. Îl urm ri cu aten ie, deci, pe Împ ratul Cleon care, îmbr cat în costum deţ ă ţ ă ă sport, alerga pe teren s returneze mingea. Era vorba de tenis Imperial, numit astfelă deoarece îl practicau Împ ra ii, o versiune a tenisului în care se folosea o rachetă ţ ă computerizat ce-şi putea modifica uşor aspectul în func ie de presiunea exercitat asupraă ţ ă mânerului. Hari încercase de câteva ori s se acomodeze cu acest mod de joc, dară descoperi c st pânirea rachetei computerizate i-ar cere mult practic ... iar timpul luiă ă ă ă Hari Seldon era mult prea pre ios pentru o astfel de preocupare neînsemnat .ţ ă

Cleon trimise mingea într-o pozi ie din care nu se mai putea returna şi câştig jocul.ţ ă

Ieşi în pas alerg tor de pe teren, în aplauzele moderate ale func ionarilor care priviser .ă ţ ă Felicit― ri, Sire, îi spuse Seldon. A i f cut un joc minunat.ă ţ ă

Cleon r spunse, indiferent:ă Crezi, Seldon? To― i sunt foarte aten i s m lase s câştig. Asta nu-mi face nici oţ ţ ă ă ă

pl cere.ă ― În acest caz, Sire, spuse Seldon, a i putea ordona subalterţ nilor s joace mai bine.ă N-ar fi de nici un folos. Tot ar avea grij― s piard . Iar dac ar câştiga, aş fi şi maiă ă ă ă

pu in satisf cut decât dac aş câştiga eu din cauz c m las ei. Nu e deloc pl cut s fiiţ ă ă ă ă ă ă ă ă Împ rat, Seldon. Joranum ar fi aflat asta... dac ar fi reuşit s devin .ă ă ă ă

Disp ru în cabina Imperial de duş. Ieşi destul de repede, sp lat, uscat şi îmbr cată ă ă ă într-o inut mult mai oficial .ţ ă ă

Seldon, spuse el fac― ându-le semn celorlal i s se îndep rţ ă ă teze, terenul de tenis oferă o protec ie maxim fa de urechile indiscrete, iar vremea este deosebit de frumoas , aşaţ ă ţă ă c hai s nu intr m în untru. Am citit mesajul mycogenian al lui Sunmaster Fourteen. Esteă ă ă ă adev rat?ă

Desigur, Sire. Dup― cum a i citit, Joranum a fost denun at. Este un Evadat. L-auă ţ ţ acuzat de blasfemie, în cei mai duri termeni.

Asta ― înseamn c s-a terminat cu el?ă ă ― Îi reduce importan a în mod fatal, Sire. Pu ini mai accept acum ideea tr znit cuţ ţ ă ă ă

Primul Ministru-robot. Mai mult, Joranum s-a dovedit mincinos şi fals. Mai r u, a fost prinsă cu minciuna.

Da, spuse g― ânditor Cleon, a fost prins cu minciuna. Adic dac nu eşti prins cuă ă minciuna înseamn c eşti viclean, iar asta este de admirat; iar dac eşti prins, astaă ă ă înseamn c eşti prost, iar pentru asta nu te admir nimeni.ă ă ă

A― i sesizat esen ialul, Sire.ţ ţ Deci, Joranum nu mai reprezint― un pericol.ă Nu putem fi siguri, Sire. S-ar putea reface, chiar ― şi în aceste condi ii. Şi-a p stratţ ă

organiza ia, iar unii dintre adep i îi vor r mâne loiali. Istoria prezint exemple deţ ţ ă ă personalit i care au revenit dup dezastre la fel de mari ca şi acesta... sau chiar mai mari.ăţ ă

― În cazul sta, sâ-l execut m.ă ăSeldon d du din cap:ă

Nu ar fi ― în elept, Sire. Nu cred ca v-ar pl cea s crea i un martir sau s ap re i ca unţ ă ă ţ ă ă ţ despot.

Cleon se încrunt :ă Acum ai vorbit exact ca Demerzel. Ori de c― âte ori vreau s întreprind vreo ac iuneă ţ

mai energic , îmi şopteşte cuvântul "despot". Au existat Împ ra i care au ac ionat energic,ă ă ţ ţ au fost admira i din cauza asta şi au fost considera i puternici şi imporţ ţ tan i.ţ

F― r îndoial , Sire, dar tr im vremuri tulburi. Execu iile nu sunt necesare. V pute iă ă ă ă ţ ă ţ atinge scopul într-un mod care va face s p re i în elept ă ă ţ ţ şi binevoitor.

― S par ă în elept?ţ ― S fi i ă ţ în elept. M-am exprimat greşit. A-l executa pe Joranum ar însemna s vţ ă ă

r zbuna i, ceea ce nu ar fi de demnitatea voastr . Îns , ca Împ rat, ave i o atitudineă ţ ă ă ă ţ tolerant ă patern― chiar ă fa― de credin ele poporului vostru. Nu face i nici o deoţă ţ ţ sebire, deoarece sunte i Împ ratul tuturor.ţ ă

Ce vrei s― spui?ă Spun, Sire, c― Joranum a jignit sensibilitatea mycogenienilor şi sunte i îngrozit deă ţ

sacrilegiul s u. Mai ales c Joranum este mycogenian. Deci, cel mai bun lucru pe care-lă ă pute i face este s -l da i pe mâna lor, s ţ ă ţ ă se ocupe ei de el. Ve i fi aplaudat pentru grijaţ voastr Imperial fa de supuşi.ă ă ţă

― Şi mycogenienii îl vor executa? Foarte posibil, Sire. Legile lor ― împotriva blasfemiei sunt deosebit de severe. În cel

mai fericit caz, îl vor condamna la munc silnic pe via .ă ă ţăCleon zâmbi:

Foarte bine. Eu apar ca omenos ― şi iert tor, iar ei fac treaba murdar .ă ă Ar face-o, Sire, dac― l-a i da pe mâna lor. Îns astfel a i crea un martir.ă ţ ă ţ Stai c― m-ai z p cit. Deci, ce vrei s fac?ă ă ă ă ― Îl pune i pe Joranum s aleag . Îi spune i c grija voastr fa de supuşii Imperiuluiţ ă ă ţ ă ă ţă

v oblig s -l da i pe mâna mycogenienilor pentru a fi judecat, dar c omenia voastr seă ă ă ţ ă ă teme c mycogenienii ar putea fi prea severi. Deci, ca alternativ , poate alege s fie exilată ă ă pe Nishaya, lumea micu şi izolat din care ţă ă pretinde c a venit, s -şi duc restul vie ii înă ă ă ţ linişte şi anonimat. Ve i avea grij s fie bine p zit, desigur.ţ ă ă ă

― Şi asta va rezolva lucrurile? Desigur. Joranum ar accepta o adev― rat sinucidere dac s-ar întoarce înă ă ă

Mycogen... iar mie nu mi se pare c este genul lui. Sunt sigur c va alege Nishaya şi cuă ă toate c aceasta este varianta preferabil , nu este deloc eroic . Ca refugiat în Niă ă ă shaya, nu ştiu cum ar putea conduce o mişcare destinat a cuceri Imperiul. Adep ii lui se voră ţ

împr ştia. Ar urma un martir, cu un zel teribil. Dar ar fi greu de crezut c vor urma un laş.ă ă Fantastic! Cum ai reu― şit s - i dai seama de toate astea, Seldon?ă ţ

În vocea lui Cleon se sim ea nota de admira ie.ţ ţ Ei bine, spuse Seldon, este normal s― presupuă i... Las-o balt― , spuse deodat Cleon. Nu cred c -mi vei spuă ă ă ne adev rul sau c -l voiă ă

în elege dac mi-l vei spune. Îns am şi eu ceva de spus. Demerzel va p r si postul.ţ ă ă ă ă Aceast ultim criz a fost prea dur . Sunt de acord cu el c a sosit timpul s se retrag .ă ă ă ă ă ă ă Dar eu nu m pot descurca f r un Prim Ministru şi, din acest moment, tu eşti acela.ă ă ă

Sire! exclam― Seldon într-un amestec de perplexitate şi oroare.ă Primul Ministru Hari Seldon, spuse calm Cleon. Aceasta este dorin― a Împ ratului.ţ ă

25

Nu te― alarma, spuse Demerzel. A fost sugestia mea. Eu am stat prea mult în acest post, iar succesiunea crizelor a ajuns în punctul la care luarea în considerare a celor Trei Legi m paralizeaz . Tu eşti succesorul firesc.ă ă

― Nu sunt succesorul firesc, spuse cu aprindere Seldon. Ce ştiu eu despre cum trebuie condus Imperiul? Împ ratul este neă s buit dac îşi închipuie c am rezolvat această ă ă ă criz cu ajutorul psihoistoriei. Dar nu este aşa.ă

Nu are importan― , Hari. Dac ţă ă crede c ai o solu ie psihoistoric , atunciă ţ ă va avea încredere în tot ce faci, iar asta va face din tine un bun Prim Ministru.

El are ― încredere în mine, iar eu îl conduc spre dezastru. Am convingerea c― bunul t u sim ă ă ţ sau ― intui ia ţ ― te va ine pe calea ceaţ

corect ... cu sau f r psihoistorie.ă ă ă Dar ce m― voi face eu f r tine... Daneel?ă ă ă ― Î i mul umesc c mi-ai spus aşa. De-acum nu mai sunt Demorzel. Sunt doar Daneel.ţ ţ ă

Cât despre ce vei face f r mine... Ce-ar fi s încerci s pui în practic unele dintre ideileă ă ă ă ă lui Joranum referitoare la egalitate şi dreptate social ? El poate c nu vorbea sincer ă ă le-a― folosit doar pentru a-şi câştiga sus in tori ţ ă dar ideile nu sunt rele. ― Şi g seşte oă modalitate pentru ca Raych s te ajute în aceast privin . A f cut aşa cum i-ai spus tu,ă ă ţă ă împotriva atrac iei pe care o sim ea fa de ideile lui Joranum. Poate c se simte mizerabilţ ţ ţă ă din cauza asta, aproape un tr d tor. Demonstreaz -i c nu este. În plus, vei putea munciă ă ă ă cu toate for ele la psihoistorie, pentru c Împ ratul va fi al turi de tine, trup şi suflet.ţ ă ă ă

― Dar tu ce vei faee, Daneel? Mai sunt ― şi alte lucruri în Galaxie de care trebuie s m ocup. Exist în continuareă ă ă

Legea Zero şi trebuie s am grij de binele omenirii, în m sura în care îmi pot da seamaă ă ă care este acela. Şi, Hari...

Da, Daneel.― O ai ― în continuare pe Dors.

Seldon aprob din cap:ă Da, o am ― în continuare pe Dors.

F cu o pauz înainte de a apuca mâna ferm a lui Daneel şi a spune:ă ă ă Adio, Daneel.― Adio, Hari, r― spunse Daneel.ă

Şi cu aceasta, robotul se întoarse şi plec . Roba grea de Prim Ministru foşnea în timpă ce el se îndep rta cu capul sus, cu spatele drept, prin culoarul înalt al Palatului.ă

Seldon r mase locului câteva minute dup plecarea lui Daă ă neel, pierdut în gânduri. Apoi începu s mearg în direc ia apară ă ţ tamentului Primului Ministru. Mai avea un lucru s -iă spun lui Daneel, cel mai important lucru.ă

Ezit , în holul blând luminat, înainte de a intra. Dar camera era goal . Roba închis laă ă ă culoare era aranjat pe un scaun. Camerele Primului Ministru purtar ecoul ultimeloră ă cuvinte ale lui Hari adresate robotului: "Adio, prietene." Eto Demerzel plecase; R. Daneel Olivaw disp ruse.ă

PARTEA A II-ACLEON I

CLEON I ... De― şi adesea s-a spus c a fost ultimul Împ rat sub care Primulă ă

Imperiu Galactic a r mas suficient de unit şi destul de prosper, domnia de un sfertă de secol a lui Cleon I a fost una de declin. Acest lucru nu poate fi pus pe seama lui, deoarece declinul Imperiului avea la baz factori politici şi ecoă nomici prea puternici pentru ca cineva s le mai poat face fa în acea vreme. A avut noroc înă ă ţă alegerea Primilor Miniştri Eto Demerzel ― şi apoi Hari Seldon. A avut încredere în finalizarea cu succes a psihoistoriei. Cleon şi Seldon, ca inte ale Conspira ieiţ ţ Joranumite finale, cu apogeul s u bizar...ă

ENCICLOPEDIA GALACTICA

1

MANDELL GRUBER era un om fericit. Cel pu in, aşa creţ dea Hari Seldon, care se opri din plimbarea de diminea pentru a-l privi.ţă

Gruber, probabil în vârst de cincizeci de ani, cu câ iva ani mai tân r decât Seldon, eraă ţ ă pu in adus de spate din cauza neţ întreruptei sale munci pe domeniile Palatului Imperial, îns avea o fa bine-dispus , bine b rbierit , pielea capului era rozalie, acoperit nuă ţă ă ă ă ă foarte mult de p rul blond şi rar. Fluiera încet în timp ce inspecta frunzele tufişurilor pentruă a descoperi vreun semn de infec ie datorat insectelor.ţ ă

Desigur, nu el era Gr dinarul Şef. Gr dinarul Şef al domeă ă niilor Palatului Imperial era un înalt func ionar, care avea un birou somptuos într-una din cl dirile enormului complexţ ă Imperial, cu o armat de b rba i şi femei la dispozi ie. Probabil c nu avea mai mult de oă ă ţ ţ ă ocazie sau dou pe an pentru inspectarea domeniilor Imperiale.ă

Gruber era unul din acea armat . Seldon ştia c avea titlul de Gr dinar Clasa întâi, peă ă ă care îl câştigase pe merit, în treizeci de ani de serviciu conştiincios.

Seldon, stând pe aleea cu pietriş perfect nivelat , i se adreă s :ă ― Înc o zi minunat , Gruber.ă ă

Gruber ridic privirea şi clipi din ochi:ă Da, ― într-adev r, domnule Prim Ministru, şi îmi pare r u pentru cei care stau închişiă ă

înăuntru. Adic― aşa cum sunt şi eu pe cale s fac.ă ă Domnule Prim Ministru, dumneavoastr― nu ave i nevoie s fi i comp timit, dar dacă ţ ă ţ ă ă

merge i s disp re i într-una din cl dirile acelea pe o zi ca asta, cei ferici i ca mine putemţ ă ă ţ ă ţ sim i un pic de p rere de r u pentru dumneavoastr .ţ ă ă ă

M― bucur c te gândeşti la mine, Gruber, dar s ştii c sub cupol se afl patruzeciă ă ă ă ă ă de miliarde de trantorieni. Î i pare r u pentru to i?ţ ă ţ

Da, ― într-adev r. M bucur c nu sunt de origine trantorian , şi m-am putut calificaă ă ă ă pe postul de gr dinar. Pu ini oameni muncesc în aceast lume sub cerul liber, dar eu suntă ţ ă unul dintre ei, unul dintre pu inii norocoşi.ţ

Vremea nu este ― întotdeauna tot atât de frumoas ca ast zi.ă ă Este adev― rat. Am stat aici afar în ploi toren iale şi în furtuni puternice. Îns , dacă ă ţ ă ă

î i iei haine potrivite... Privi i...ţ ţŞi Gruber deschise larg bra ele, la fel de larg ca şi zâmbetul de pe figur , ca pentru aţ ă

îmbr işa imensa întindere a domeniilor Palatului.ăţ ... Am prieteni aici... copacii, paji― ştile şi toate formele de via animal care îmi inţă ă ţ

companie... şi gardurile vii care trebuie s creasc în form geometric , pân şi iarna. A iă ă ă ă ă ţ v zut ă vreodat geometria domeniilor, domnule Prim Ministru?ă

M― uit la ea chiar acum, nu-i aşa?ă Vorbeam de planuri; d― ac le-a i vedea, a i putea aprecia totul... şi într-adev r, suntă ţ ţ ă

minunate. Au fost f cute de Tapper Savand, acum peste o sut de ani, şi de-atunci au fostă ă aduse foarte pu ine modific ri. Tapper a fost un mare horticultor, cel mai mare... şi a venitţ ă de pe planeta mea.

Anacreon, nu-i a― şa? ― Într-adev r. O lume îndep rtat , aflat la periferia Gaă ă ă ă laxiei, unde natura înc nu aă

fost domesticit şi via a poate fi frumoas . Am venit aici pe când eram un puştan cu caş laă ţ ă gur şi m-a angajat actualul Gr dinar Şef, care fusese învestit în funcă ă ie pe vremeaţ vechiului Împ rat. Desigur, acum se vorbeşte de refacerea planurilor.ă

Gruber oft din r runchi şi d du din cap:ă ă ă Ar fi o gre― şeal . Sunt foarte bune aşa cum sunt acum: bine propor ionate, bineă ţ

echilibrate, pl cute ochiului şi sufletuă lui. Dar este adev rat c de-a lungul istorieiă ă domeniile au fost din când în când rearanjate. Împ ra ii se satur de cele vechi şi caută ţ ă ă întotdeauna ceva nou, ca şi cum dac e mai nou înseamn c e şi mai bun. Actualul nostruă ă ă Împ rat, lung s -i fie via a, a pl nuit rearanjarea împreun cu Gr dinarul Şef. Cel pu in,ă ă ă ţ ă ă ă ţ aşa vorbesc gr dinarii între ei.ă

Aceste ultime cuvinte le ad ugase repede, ca şi cum se sim ea ruşinat c r spândeaă ţ ă ă bârfele din Palat.

S-ar putea ca asta s― nu se întâmpă le prea curând, spuse Seldon. Sper c― nu, domnule Prim Ministru. V rog, dac ave i pu in timp s v rupe i de laă ă ă ţ ţ ă ă ţ

munca istovitoare pe care o depune i, studia i actualele planuri ale domeniilor. Sunt de oţ ţ frumuse e rar şi, dac ar fi dup mine, nu ar trebui mişcate din loc nici m car o frunz ,ţ ă ă ă ă ă sau o floare, sau un iepure, nic ieri în toate aceste sute de kilometri p tra i.ă ă ţ

Seldon zâmbi: E― şti un om cu un suflet foarte sensibil, Gruber. Nu m-ar mira dac într-o zi veiă

ajunge Gr dinar Şef.ă Fie ca Soar― ta s m fereasc de aşa ceva. Gr dinarul Şef nu respir aer curat, nuă ă ă ă ă

vede peisaje naturale, şi uit tot ceea ce a înv at de la natur . Tr ieşte acolo...ă ăţ ă ăŞi Gruber ar t cu degetul, dispre uitor:ă ă ţ

... ― şi cred c nu mai ştie s deosebeasc un tufiş de o fântân artezian .ă ă ă ă ăPre de o clip , se p ru c Gruber avea de gând s -şi expecţ ă ă ă ă toreze dispre ul, îns nuţ ă

reuşi s g seasc un loc în care s merite s scuipe.ă ă ă ă ăSeldon râse încetişor:

Gruber, este o ― încântare s discute omul cu tine. Când sunt copleşit de greut ileă ăţ îndatoririlor zilnice, îmi face pl cere s -mi petrec câteva clipe ascultându- i filozofia despreă ă ţ via .ţă

Ah, domnule Prim Ministru, eu nu sunt filozof. Educa― ia mea a fost foarte sumar .ţ ă Nu ai nevoie de instruire pentru a fi un filozof. ― Î i trebuie doar o minte activ şiţ ă

experien a vie ii. Ai grij , Gruber. S-ar putea s te promovez.ţ ţ ă ă Dac― m l sa i aşa cum sunt, domnule Prim Ministru, ve i avea recunoştin a meaă ă ă ţ ţ ţ

ne rmurit .ţă ăSeldon zâmbi în timp ce se îndep rta, îns zâmbetul i se topi pe m sur ce mintea i seă ă ă ă

întorcea din nou la problemele curente. Zece ani ca Prim Ministru... şi dac ar şti Gruberă cât de grea i se f cuse lui Seldon de postul s u, compasiunea sa nu ar mai avea limite.ţă ă ă Îşi putea da Gruber seama c progresele lui Seldon în domeniul psihoistoriei îl preveneauă c în curând se va confrunta cu o dilem insuportabil ?ă ă ă

2

Plimbarea tacticoas şi meditativ a lui Seldon pe domenii reprezenta parc un simbolă ă ă al p cii. Era greu de crezut c aici, pe domeniul Împ ratului, se afla o lume care, cuă ă ă excep ia acestei zone, era în întregime acoperit de cupol . Aici, pe acest petic deţ ă ă p mânt, se putea sim i ca pe lumea sa natal , Helicon, sau ca pe lumea din care veneaă ţ ă Gruber, Anacreon.

Desigur, senza ia de pace era o iluzie. Domeniile erau straşţ nic p zite... împ nate cuă ă ofi eri de securitate.ţ

Pe vremuri, acum o mie de ani, domeniile Palatului Imperial mult mai pu― inţ somptuoase, mai pu in diferite de o lume care de-abia începea s înal e cupole pesteţ ă ţ diverse regiuni erau deschise tuturo― r cet enior, şi Împ ratul însuşi se putea plimba peăţ ă alei, nep zit, înclinând binevoitor din cap la saluturile supuşiă lor s i.ă

Acum, totul se schimbase. Locul fusese ocupat de securitate şi nimeni, nici chiar de pe Trantor, nu putea p trunde f r peră ă ă mis pe domenii. Îns acest lucru nu putea înl turaă ă pericolul, deoarece atunci când venea, venea din partea func ionarilor Imţ periali nemul umi i şi din partea solda ilor neloiali şi corup i. Paradoxal, pentru Împ rat şi echipaţ ţ ţ ţ ă sa, pericolul venea din interiorul domeniilor. Ce s-ar fi întâmplat dac , acum zece ani,ă Seldon n-ar fi fost înso it de Dors Venabili?ţ

Nu se împlinise nici m car un an de când era Prim Ministru, şi i se p ruse absolută ă normal (dup consumarea faptului) ca s existe nemul umiri şi izbucniri de invidie datorateă ă ţ neaşteptatei sale alegeri pe acest post. Mul i al ii, mai bine preg ti i practic ţ ţ ă ţ dup― aniă întregi de serviciu erau ― îndrept i i s priveasc cu mânie aceast alegere. Ei nu ştiauăţ ţ ă ă ă despre psihoistorie, sau despre importan a pe care o acorda Împ ratul acesteia, şi cea maiţ ă uşoar cale de a corecta situa ia era s se corup unul dintre protecă ţ ă ă torii permanen i aiţ Primului Ministru.

Dors probabil c fusese mult mai suspicioas decât Seldon. Sau poate c , după ă ă ă dispari ia de pe scen a lui Demerzel, fusese instruit s -l protejeze pe Seldon cu şi maiţ ă ă ă mare b gare de seaă m . Adev rul este c în primii ani în care fusese Prim Ministru, Dorsă ă ă st tuse lâng el mai mult decât oricând.ă ă

Şi în dup -amiza târzie a unei zile c lduroase şi însorite, Dorsă ă remarcase sclipirea soarelui la apus un soare care nu se putea vedea niciodat― sub cupola Trantor-ului ă pe― metalul unui blaster.

Jos, Hari! strig― ea.ăPaşii ei zdrobir iarba, îndreptându-se rapid spre sergent.ă

D― -mi blasterul, Sergent, spuse ea încordat .ă ă

Presupusul asasin, surprins pentru moment de neaşteptata apari ie a unei femei careţ fugea spre el, ridic blasterul.ă

Dar ea era deja lâng el, prinzându-l cu o strânsoare de o el de încheietura mâiniiă ţ drepte şi ridicându-i-o în aer.

Arunc― -l, spuse ea printre din ii încleşta i.ă ţ ţFigura sergentului se schimonosi în timp ce încerca s -şi elibereze bra ul.ă ţ

Nu ― încerca, Sergent, spuse Dors. Genunchiul meu este la zece centimetri dep rtareă de pântecul t u şi dac îndr zneşti s clipeşti m car, organele tale genitale vor deveniă ă ă ă ă istorie. R mâi nemişcat. Perfect. Bun, acum desf palma. Dac nu arunci ă ă ă acum blasterul, î i rup bra ul.ţ ţ

Un gr dinar sosi în fug , purtând o grebl asupra sa. Dors îi f cu semn s plece.ă ă ă ă ă Sergentul l s blasterul s cad la p mânt.ă ă ă ă ă

Sosi şi Seldon: Las― -l în seama mea, Dors.ă ― Nu. Urc -te în copacii ia, dar ia şi blasterul cu tine. Poate sunt implica i şi al ii. S-ară ă ţ ţ

putea s fie preg ti i s ac ioneze.ă ă ţ ă ţDors nu-l sl bise pe sergent din strânsoare.ă

Acum, Sergent, spuse ea, doresc― s -mi spui numele celui care te-a convins să ă atentezi la via a Primului Ministru... şi nuţ mele tuturor celorlal i care sunt implica i în acestţ ţ atentat.

Sergentul r mase mut.ă Nu fi prost! spuse Dors. Vorbe― şte!

Îi r suci bra ul şi sergentul c zu în genuncă ţ ă hi. Îi puse piciorul în gât: Dac― ai impresia c t cerea te aranjeaz , î i zdrobesc laringele şi vei r mâne pentruă ă ă ă ţ ă

totdeauna mut. Îns , înainte de asta, te voi avaria ă r u de tot... ă N-am s - i las nici un osă ţ nezdrobit. Aşa c ai face mai bine s vorbeştiă ă .

Sergentul vorbi.Mai târziu, Seldon îi spuse lui Dors:

Cum de-ai putut face una ca asta, Dors? Niciodat― nu mi te-am închipuit capabil deă ă atâta... violen .ţă

Dors replic , rece:ă Nu i-am f― cut mult r u, Hari. Amenin area a fost suficienă ă ţ t . În orice că az, securitatea

ta trecea pe locul întâi. Ar fi trebuit s― m laşi pe mine s m ocup de el.ă ă ă ă De ce? Pentru a-― i salva mândria masculin ? În primul rând, nu ai fi fost suficient deţ ă

rapid. În al doilea rând, orice ai fi reuşit s faci, trebuie s ii cont c eşti b rbat şi ar fi fostă ă ţ ă ă de aşteptat, din partea ta, s ai o reac ie pe m sur . Îns eu sunt femeie, iar femeile, aşaă ţ ă ă ă cum cred majoritatea oamenilor, nu sunt considerate tot atât de feroce ca b rba ii şi, înă ţ general, nu ar avea puterea s fac ceea ce am f cut eu. Povestea se va amplifica peă ă ă m sur ce va fi transmis din gur în gur şi to i se vor teme de mine. Nimeni nu va maiă ă ă ă ă ţ încerca s - i fac vreun r u, pentru c se va teme de mine.ă ţ ă ă ă

De teama ta ― şi de teama execu iei. Sergentul şi complicii lui vor fi executa i, ştii?ţ ţAuzind acestea, o expresie de suferin întunec fa a de obicei calm a lui Dors, ca şiţă ă ţ ă

cum nu putea suporta gândul c sergentul tr d tor urma s fie executat, deşi acesta l-ar fiă ă ă ă omorât f r şov ial pe iubitul ei Hari.ă ă ă ă

Dar nu es― te necesar executarea conspiratorilor, exclam ea. Exilul este foarteă ă potrivit.

Nu, spuse Seldon. Este prea t― ârziu. Cleon nu vrea s aud de nimic în afar deă ă ă execu ie. Îl pot cita... dac doreşti.ţ ă

Adic― s-a hot rât deja?ă ă Pe loc. I-am spus c― exilul sau închisoarea erau suficiente, îns el a spus nu. A spus:ă ă

"De fiecare dat când încerc s rezolv o problem prin ac iune direct şi de for , mai întâiă ă ă ţ ă ţă Demerzel şi apoi tu mi-a i vorbit de «despotism» şi «tiranie». Îns acesta este Palatulţ ă meu. Acestea sunt domeniile mele. Aceştia sunt gardienii mei. Siguran a ţ mea depinde de siguran a acestui loc şi de loialiţ tatea oamenilor mei. Crezi c orice abatere de laă loialitatea absolut poate fi pedepsit cu altceva decât cu moartea imediat ? Cum altfelă ă ă vei fi tu în siguran ? Cum altfel voi fi ţă eu în siguran ?" I-am spus c vor trebui judeca i.ţă ă ţ "Sigur," a spus el, "va avea loc o judecat militar sumar şi nu m aştept s existe vreună ă ă ă ă vot împotriva execu iei. Le voi spune clar care este intenţ ia mea."ţ

Dors p rea îngrozit :ă ă Vorbe― şti foarte calm despre toate astea. Eşti de acord cu Împ ratul?ă

Seldon aprob stânjenit din cap:ă Da.― Pentru c― a fost un atentat la via a ă ţ ta. i-ai abandonat principiile de dragulŢ

r zbun rii?ă ă Haide, Dors, ― ştii c nu sunt o persoan r zbun toare. Toă ă ă ă tuşi, nu numai eu, sau

Împ ratul, am fost în pericol. Istoria reă cent a Imperiului ne arat clar c Împ ra ii seă ă ă ă ţ perind pe tron. ă Psihoistoria trebuie protejat . Chiar dac eu p esc ceva, psihoistoria vaă ă ăţ fi odat şi-odat creat . Îns Imperiul se pr buşeşte vertiginos, nu putem aştepta... şi doară ă ă ă ă eu am avansat suficient de mult pentru a o ob ine la timp.ţ

Atunci ar trebui s― -i înve i şi pe al ii ceea ce ştii tu, spuse serioas Dors.ă ţ ţ ă Chiar asta ― şi fac. Yugo este un succesor foarte bun şi am adunat un grup de

tehnicieni care vor fi folositori ceva mai târziu, dar nu vor fi tot atât...Se opri.

Nu vor fi tot at― ât de buni ca şi tine? continu ea. Tot atât de în elep i, de capabili?ă ţ ţ Asta ai vrut s spui?ă

― Întâmpl tor, chiar aşa cred, spuse Seldon. Sunt şi eu om. Psihoistoria este a mea şi,ă dac o pot realiza, aş dori ca meritele s -mi fie atribuite mie.ă ă

Oameni, oft― Dors dând din cap aproape cu triste e.ă ţExecu iile avur loc. De peste un secol nu se mai v zuse o astfel de epurare. Doiţ ă ă

Miniştri, cinci func ionari din eşaloanele inferioare, şi patru solda i, inclusiv nefericitulţ ţ sergent, fur triă mişi la moarte. To i gardienii care nu au f cut fa unor verifiţ ă ţă c ri riguroaseă au fost elibera i din serviciu şi exila i în Proţ ţ vinciile îndep rtate.ă

De atunci, nu s-a mai dat vreun semn de neloialitate. Atât de notorie devenise grija cu care era p zit Primul Ministru, ca s nu mai spunem nimic despre terifianta femeie ă ă ― "Tigroaica" i se spunea care ― îl supraveghea, încât Dors nici nu mai avea nevoie s seă in mereu de el. Prezen a ei invizibil era un scut perfect şi Împ ratul Cleon se bucurţ ă ţ ă ă ă

timp de aproape zece ani de o securitate liniştit şi absolut .ă ăÎns acum, psihoistoria ajunsese în punctul în care putea face predic ii, într-un anumeă ţ

sens. Seldon, traversând domeniile de la birou (Prim Ministru) la laborator (psihoistoric) îşi d dea seama, cu nelinişte, c aceast perioad de pace avea mari şanse s se termine.ă ă ă ă ă

3

Şi totuşi, chiar şi aşa, Seldon nu-şi putu reprima sentimentul de satisfac ie care îlţ înv lui atunci când intr în laboratorul s u.ă ă ă

Cum se mai schimbaser lucrurile!ăTotul începuse acum dou zeci de ani, cu încerc rile ezitante pe care le f cuse pe ună ă ă

computer heliconian de mâna a doua.Atunci, pentru prima oar , i se revelase într-o manier vag ceea ce avea s devină ă ă ă ă

matematic parahaotic .ă ăApoi au fost anii petrecu i la Universitatea Streeling, când el şi Yugo Amaryl, muncindţ

împreun , au încercat s pun ordiă ă ă ne în ecua ii, s scape de inconveniente şi s g seascţ ă ă ă ă o modalitate de modelare a celor mai dificile efecte haotice. F ceau, într-adev r, progreseă ă foarte mici.

Dar acum, dup zece ani petrecu i în postul de Prim Minisă ţ tru, avea o întreag cl direă ă plin cu cele mai noi versiuni de computere şi o întreag echip de oamă ă ă eni muncind la o mare varietate de probleme.

Din necesitate, nimeni din echipa sa excep― ie f când, deţ ă sigur, Yugo şi el însuşi ― nu erau la curent cu altceva în afara problemelor de care se ocupau. Fiecare lucra cu o mic râp sau cu o mic pajişte, pe giganticul munte al psihoistoriei, pe care doar Seldonă ă ă şi Amaryl îl puteau vedea în toat imensitatea sa. Ba chiar şi ei îl vedeau neclar, vârfurileă fiind ascunse în nori, pantele înv luite în cea .ă ţă

Desigur, Dors Venabili avea dreptate. Va trebui s -şi ini ieze oamenii în misterulă ţ întregii psihoistorii. Psihoistoria nu mai putea fi manevrat de numai doi oameni. În plus,ă Seldon îmbătrânea. Chiar dac putea privi înainte câteva decenii, anii celor mai fructuoaseă realiz ri se aflau, cu siguran , în spatele s u.ă ţă ă

Chiar şi Amaryl va împlini peste o lun treizeci şi nou de ani. Deşi putea fi considerată ă înc tân r, nu era prea tân r pentru un matematician... şi lucrase la rezolvareaă ă ă problemelor aproape tot atât de mult ca şi Seldon. Capacitatea sa de acceptare a unor idei noi, tangen iale, putea, de asemenea, s se fi diminuat.ţ ă

Amaryl îl v zuse intrând şi apropiindu-se. Seldon îl privi cu drag. Amaryl era tot atât deă dahlit ca şi Raych. Totuşi, Amaryl, în ciuda fizicului musculos şi staturii scunde, nu p reaă deloc dahlit. Îi lipsea musta a, îi lipsea accentul, îi lipsea, dup toate aparen ele, conştiin aţ ă ţ ţ faptului c este dahlit. Ba chiar fusese de-a dreptul insensibil la lozincile lui Jo-Jo Joranum,ă atât de pe placul oamenior din Dahl.

Ca şi cum Amaryl nu apar inea unui sector sau unei planete, nici m car Imperiului. Elţ ă apar inea ţ complet psihoistoriei.― ―

Seldon fu cuprins de un acces de nemul umire. El era conţ ştient de primele două decenii petrecute pe Helicon şi se considera înc heliconian. Se întreb dac acest lucru nuă ă ă îl va tr da, deviindu-i gândurile de la psihoistorie. Ideal, pentru a folosi în mod corectă

psihoistoria, trebuie s fii deasupra lumilor şi secă toarelor, s consideri doar umanitatea, înă aspectul s u abstract... iar Amaryl chiar asta şi f cea, ă ă spre deosebire de Seldon.

Seldon trebui s recunoasc asta în sinea sa, oftând t cut.ă ă ă Hari, cred ― c facem ă progrese, spuse Amaryl. Presupui, Yugo? Doar presupui?― N-am de g― ând s m arunc în spa iu f r un costum de cosmonaut.ă ă ţ ă ă

Vorbise pe un ton foarte serios (nu prea avea sim ul umoruţ lui) şi intrar în biroul loră particular. Era mic, îns bine ecranat.ă

Amaryl se aşez , picior peste picior. Spuse:ă Ultima ta metod― de a modela haosul pare s mearg , par ial... cu pre ul preciziei,ă ă ă ţ ţ

desigur. Desigur. C― eea ce câştig m în lungime pierdem în l ime. Aşa func ionează ăţ ţ ă

Universul. Îns trebuie s -l p c lim cumva.ă ă ă ă L-am p― c lit pu in. E ca şi cum ai privi printr-un geam acoperit cu ghea .ă ă ţ ţă Mai bine dec― ât în anii în care priveam printr-un perete de plumb.

Amaryl murmur ceva pentru sine, apoi spuse:ă Putem prinde p― âlpâiri de lumin şi întuneric.ă Explic― -te!ă Nu pot, ― îns am Primul Radiant, la care am lucrat ca un... un...ă ― Încearc "lamec". Este un animal ă de povar― ă pe Heli― con. Pe Trantor nu exist .ă― Dac lamecul trage din greu, atunci cam aşa a fost şi munca mea la Primul Radiant.ăAp s pl cu a de pe birou şi desigil un sertar, care se desă ă ă ţ ă chise alunecând f ră ă

zgomot. Lu de acolo un cub negru, opac, pe care Seldon îl cercet cu interes. Seldonă ă însuşi pusese la punct circuitele Primului Radiant, îns Amaryl asamblase toă tul... un b rbată foarte îndemânatic, Amaryl sta!ă

Camera se cufund în întuneric şi prin aer începur s stră ă ă ăluceasc ecua ii şi rela iiă ţ ţ numerice. Cifrele se întindeau sub ochii lor, plutind chiar deasupra suprafe ei biroului, caţ nişte marionete suspendate de nişte fire invizibile.

Minunat, spuse Seldon. Mai t― ârziu, dac vom tr i sufiă ă cient de mult, Primul Radiant va produce un fluviu de simbolism matematic, care va îngloba istoria trecut şi viitoare. Înă el vom g si curen i şi pârâiaşe, metode pentru a le modifica traseul dup dorin a noastr .ă ţ ă ţ ă

Da, spuse sec Amaryl, dac― ne putem obişnui cu gândul c ac iunile pe care leă ă ţ facem, pe care noi le dorim îndreptate spre cea mai buna finalitate, se pot dovedi de fapt cele mai nefaste.

Crede-m― , Yugo, în fiecare noapte, când m bag în pat, m roade gândul sta.ă ă ă ă Totuşi, înc nu am ajuns într-un asemenea stadiu. Tot ce avem este aparatul sta... care,ă ă dup cum spui tu, nu ofer mai mult decât distingerea vag a unor pete de lumin şiă ă ă ă întuneric printr-un geam acoprit de ghea .ţă

Foarte adev― rat.ă ― Şi ce anume crezi c distingi, Yugo?ă

Seldon îl privi cu aten ie pe Amaryl, cu un ochi pu in critic. Câştigase în greutate,ţ ţ începea s se rotunjeasc . Petrecea prea mult timp aplecat deasupra computerelor (şiă ă acum, asupra Primului Radiant)... şi cam neglija activitatea fizic . Deşi se mai întâlnea dină când în când cu câte o femeie, Seldon ştia c nu se însurase niciodat . Ce greşeal ! Până ă ă ă şi omul cel mai obsedat de munc trebuie s -şi fac timp pentru a-şi satisface o consoart ,ă ă ă ă pentru a avea grij de copii.ă

Seldon se gândi la propria sa fa , înc f r riduri, şi la modul în care Dors îl obliga sţă ă ă ă ă şi-o men in astfel.ţ ă

Ce disting? spuse Amaryl. ― Imperiul are necazuri. Imperiul are mereu necazuri.― Da, dar acum sunt de un tip ceva mai special. Exist― posiă bilitatea s avem necazuriă

chiar în centru. Pe Trantor?― A― şa cred. Sau la Periferie. Fie vom avea o situa ie grea aici ţ probabil r― zboi ciă vil ―

fie lumile dinspre Periferie vor începe s se desprind de Imperiu.ă ă Nu ai nevoie de psihoistorie ca s― faci o predic ie ca asta.ă ţ Chestia interesant― este c exist , se pare, o rela ie de excluziune mutual . Unaă ă ă ţ ă

sau alta. Probabilitatea s se întâmple amândou odat este foarte mic . Aici! Priveşte!ă ă ă ă Este chiar matematica ta. Uit -te!ă

R maser îndelung apleca i deasupra ecranului Primului Radiant.ă ă ţSeldon spuse în cele din urm :ă

Nu reu― şesc s -mi dau seama ă de ce aceste dou variante se exclud una pă e alta. Nici eu, Hari, dar ce valoare ar mai avea psihoistoria dac― ne-ar ar ta ceea ce neă ă

este evident? Acum ne arat ceva ce ă nu am putea estima. Ceea ce nu ne arat este, înă primul rând, care dintre alternative este mai bun , şi în al doilea rând, ce anume trebuieă f cut pentru a se realiza varianta cea bun şi a elimina varianta proast .ă ă ă

Seldon strânse buzele, apoi spuse şoptit: ― Î i pot spune eu care dintre alternative este preferabil . L s m Periferia şi p str mţ ă ă ă ă ă

Trantor-ul. Serios?― Nici o ― îndoial . Trebuie s p str m stabilitatea pe Trantor, chiar dac ar fi s oă ă ă ă ă ă

facem numai pentru c ne afl m noi aici.ă ă Sunt sigur c― siguran a noastr personal nu este factorul decisiv.ă ţ ă ă Nu, dar psihoistoria este. La ce ne-ar folosi s― p str m periferia dac evenimenteleă ă ă ă

de pe Trantor ne vor împiedica s lucr m la psihoistorie? Nu spun c vom fi ucişi, îns vomă ă ă ă fi puşi în imposibilitatea de a lucra. Evolu ia psihoistoriei şi soarta noastr depind de acestţ ă lucru. Cât despre Imperiu, dac Periferia se destram , va începe o dezintegrare care de-ă ăabia peste mult vreme va atinge nucleul.ă

Chiar dac― ai dreptate, Hari, ce putem face pentru a menă ine stabilitatea peţ Trantor?

Va trebui s― ne gândim la asta.ăÎntre cei doi c zu liniştea. Dup o vreme, Seldon spuse:ă ă

F― aptul c m gândesc nu m face mai fericit. Dac Impeă ă ă ă riul este deja pe o cale greşit şi a fost aşa în toat istoria lui? M gândesc la asta de fiecare dat când vorbesc cuă ă ă ă Gruber.

Cine-i Gruber?― Mandell Gruber. Un gr― dinar.ă Aha. Cel care a alergat ― s te salveze cu grebla, în momenă tul atentatului? Da. ― Întotdeauna i-am fost recunosc tor pentru asta. Nu avea decât o grebl ,ă ă

împotriva altor posibili conspiratori cu blastere. Asta se cheam loialitate. Oricum, oă discu ie cu el este ca o gur de aer curat. Nu-mi pot petrece tot timpul discutând cuţ ă func ionarii de la Curte şi cu psihoistoricii.ţ

Mul― umesc.ţ Haide! ― Ştii ce vreau s spun. Lui Gruber îi place s stea sub cerul liber. Îşi doreşteă ă

vântul, ploaia, frigul aspru... tot ce îi poate oferi vremea urât . Şi eu le duc dorul din cândă în când.

Eu nu. N-am s― suf r dac n-am s merg niciodat acolo.ă ă ă ă ă Ai fost crescut sub cupol― ... dar s presupunem c Impeă ă ă riul ar fi alc tuit din lumiă

simple, neindustrializate, câştigându-şi existen a din creşterea animalelor şi dinţ agricultur , cu o popuă la ie redus ca num r, cu spa ii vaste? Nu ne-ar fi tuturor mai bine?ţ ă ă ţ

Sun― oribil ceea ce spui.ă Am g― sit nişte timp liber pentru a face nişte analize cât mai am nun ite. Mie mi seă ă ţ

pare c este un caz de echilibru instabil. O lume slab populat , ca cea pe care am descris-ă ăo, fie s r ceşte, c zând pân la un nivel de subciviliza ie aproape aniă ă ă ă ţ mal ... fie seă industrializeaz . St pe o margine îngust şi cade ori într-o direc ie, ori în cealalt .ă ă ă ţ ă Întâmpl tor, aproape ă toate lumile din Galaxie s-au îndreptat spre industrializare.

Pentru c― aşa este mai bine.ă Poate. Dar nu poate continua la nesf― ârşit. Acum privim rezultatele industrializ rii.ă

Imperiul nu mai poate exista mult vreme pentru c s-a... s-a supraînc lzit. Nu m potă ă ă ă gândi la nici o alt expresie. Ce va urma, nu ştim. Dac vom reuşi cu ajutorul psihoistorieiă ă s împiedic m Pr buşirea sau, mai probabil, s reaă ă ă ă liz m o revenire a Imperiului după ă Pr buşire, oare nu vom crea un r gaz pentru o alt supraînc lzire? sta este singurul viitoră ă ă ă Ă al omenirii, s împing bolovanul, ca Sisif, pân în vârful munteă ă ă lui, pentru ca dup aceeaă s îl priveasc rostogolindu-se din nou pân la poalele muntelui?ă ă ă

Cine-i Sisif?― Un personaj dintr-un mit primitiv. Yugo, ar trebui s― mai citeşti.ă

Amaryl d du din umeri:ă Ca s― înv despre Sisif? Nu mi se pare important. Poate c psihoistoria ne va ar taă ăţ ă ă

calea spre o cu totul alt societate, una diferit de toate cele pe care le-am cunoscut, unaă ă stabil şi dorit de to i oamenii.ă ă ţ

S― per, oft Seldon. Sper, dar deocamdat nu întrez resc nici un semn încurajator. Înă ă ă viitorul apropiat, va trebui s l s m Periferia s se destrame. Asta va marca începutulă ă ă ă Pr buşirii Imă periului Galactic.

4

A― şa am spus, declar Hari Seldon. "Asta va marca înceă putul Pr buşirii Imperiuluiă Galactic." Şi este adev rat, Dors.ă

Dors asculta cu buzele strânse. Accepta pozi ia lui Seldon ca Prim Ministru aşa cumţ accepta totul: calm. Singura ei misiune era aceea de a-l proteja pe el şi de a-i proteja psihoistoria. Îns misiunea ei, ştia foarte bine, era îngreunat de pozi ia lui. Cea mai bună ă ţ ă

protec ie era s r mâi neremarcat. Şi, atâta vreme cât Nava-Spa ial -şi-Soarele, simbolulţ ă ă ţ ă Imperiului, îşi r spândea str lucirea asupra lui Seldon, toate scuturile materiale existenteă ă erau nesatisfac toare.ă

Luxul în care tr iau acum ă ecranul care ― îi proteja de curiozitatea spionilor, ca şi de o intruziune fizic ; avantajele propriei cercet ri istorice, având posibilitatea folosirii unoră ă fonduri nelimitate nu o satisf― cea. Ar fi schimbat bucuroas toate acestea cu vechiul loră ă apartament de la Universitatea Streeling. Sau, şi mai bine, pentru un apartament anonim, într-un sector anonim, unde nimeni s nu-i cunoasc .ă ă

Foarte bine, Hari drag― , spuse ea, dar nu este suficient .ă ă Ce nu e suficient― ?ă Informa― ia pe care mi-ai dat-o. Ai spus c am putea pierde Periferia. Cum? De ce?ţ ă

Seldon zâmbi scurt: Ce bine ar fi dac― aş şti, Dors, dar psihoistoria nu este înc în stadiul de a ne puteaă ă

spune. Atunci spune-mi care este p― rerea ta. Este cumva ambi ia guvernatorilor locali de aă ţ

se declara independen i?ţ Acesta este un factor, desigur. S-a ― întâmplat în istoria trecut ă dup― cum ştii maiă

bine decât mine dar nu a durat niciodat― mult timp. Poate c de data aceasta va fi cevă ă a permanent.

Din cauz― c Imperiul este mai slab?ă ă Da. Din cauz― c rela iile comerciale sunt mai îngr dite decât pe vremuri,ă ă ţ ă

comunica iile sunt mai rigide decât pe vreţ muri, guvernatorii de la Periferie sunt, în realitate, mai aproape de independen ca niciodat pân acum. Dac apare vreunul cuţă ă ă ă ambi ii personale...ţ

Ai putea spune care?― Absolut deloc. Tot ce putem scoate de la psihoistorie ― în acest moment este

informa ia sigur c ţ ă ă dac ă se iveşte un guvernator cu capacit i şi ambi ii deosebite, arăţ ţ putea g si condi ii mai favorabile scopurilor lui decât dac s-ar fi n scut în trecut. Ar puteaă ţ ă ă interveni, de asemenea, şi alte evenimente... o catastrof natural sau un neaşteptată ă r zboi civil între dou coali ii de la Periferie. Acum nu se poate spune nimic precis referitoră ă ţ la evenimentul anume care va surveni, îns se poate spune c orice se va întâmpla,ă ă consecin ele vor fi mult mai importante decât dac s-ar fi produs acum un secol.ţ ă

Dar dac― nu ştii cu ceva mai mult precizie ce anume se va întâmpla la Periferie,ă ă cum vei face s - i dirijezi ac iunile pentru a l sa Periferia s se destrame, men inândă ţ ţ ă ă ţ Trantor-ul?

Fiind cu ochii pe am― ândou , încercând s stabilizez Trană ă tor-ul, şi nef când nimică pentru a stabiliza Periferia. Deocamdat nu ştiu prea bine cum func ioneaz psihoistoria,ă ţ ă deci nu ne putem aştepta de la ea s fac foarte mare ordine; trebuie, ca s spun aşa, să ă ă ă exercit m mereu un control manual. În zilele care vor urma, metodele vor fi îmbun t ite,ă ă ăţ şi necesitatea comenzilor manuale se va reduce.

Dar asta, spuse Dors, se va ― întâmpla în viitor. Corect? Chiar ― şi aceasta este doar o speran .ţă ― Şi ce instabilit i ar amenin a Trantor-ul, dac am decide totuşi s p str măţ ţ ă ă ă ă

Periferia? Acelea― şi posibilit i... factori sociali şi economici, dezasăţ tre naturale, rivalit i întreăţ

înal ii func ionari. Şi înc ceva. I-am descris lui Yugo Imperiul ca fiind supra-înc lzit.ţ ţ ă ă Trantor-ul este cea mai supra-înc lzit por iune dintre toate. Parc totul se pră ă ţ ă ăbuşeşte. Infrastructura alimentarea cu ap― , c ldura, eliminarea reziduurilor, alimentarea cuă ă energie are probleme deosebite, ― şi iat o chestiune spre care mi-am îndreptat aten iaă ţ din ce în ce mai mult în ultima vreme.

Dar moartea ― Împ ratului?ăSeldon deschise larg bra ele:ţ

Moartea este ceva inev― itabil, îns Cleon se bucur de o s n tate bun . Este deă ă ă ă ă vârsta mea (care mi-aş dori s fie ceva mai redus ). Fiul s u este total inapt pentru a urmaă ă ă la tron, îns vor exista destui pretenden i. Mai mult decât suficient pentru a naşte necazuriă ţ şi a face din moartea sa o surs de nepl ceri, dar s-ar putea s nu se dovedeasc oă ă ă ă catastrof fatal ... din punct de vedere istoric.ă ă

― Şi dac ar fi asasinat?ăSeldon ridic iritat privirea:ă

S― nu mai spui una ca asta. Chiar dac nu ne poate auzi nimeni, renun la ă ă ţă folosirea cuvântului.

Hari, nu fi absurd. Este o eventualitate care trebuie luat― în seam . A fost o vremeă ă când Joranumi ii ar fi putut prelua puterea. Dac aşa s-ar fi întâmplat, Împ ratul, într-un felţ ă ă sau altul...

Poate c― nu. Ar fi fost mult mai util pe post de marionet . Şi, în orice caz, las-oă ă balt . Joranum a murit anul trecut pe Nishaya, ca un jalnic personaj.ă

A avut adep― i.ţ Desigur. Fiecare are adep― i. În studiile tale despre istoria timpurie a Regatuluiţ

Trantor şi Imperiului Galactic, ai dat cumva peste Partidul Globalist, format pe Helicon? Nu. Nu am dat. N-a― ş vrea s - i r nesc sentimentele, Hari, dar nu-mi aduc aminte să ţ ă ă

fi existat vreun moment în istorie în care Helicon s fi avut importan .ă ţă Nu m― simt r nit, Dors. Fericit este lumea f r istoric, aşa am spus dintotdeauna...ă ă ă ă ă

În orice caz, cu vreo dou zeci şi patru de ani în urm , s-a format pe Helicon un grup deă ă oameni foarte convinşi c Helicon era singura planet locuit din Uniă ă ă vers. Helicon era Universul, iar dincolo de el se afla doar o sfer solid de cer pe care str luceau câteva miciă ă ă stele.

Cum puteau crede una ca asta? spuse Dors. F― ceau parte din Imperiu, b nuiesc.ă ă Da, dar Globali― ştii insistau c toate dovezile despre exisă ten a Imperiului erau fieţ

iluzii, fie minciuni deliberate, c emisaă rii şi func ionarii Imperiului erau heliconieni, care,ţ din cine ştie ce motive, jucau teatru. Erau absolut insensibili la orice argument logic.

― Şi ce s-a întâmplat? Cred c― întotdeauna este pl cut s crezi c lumea ta este ă ă ă ă singura lume. La apogeul

lor, Globaliştii poate c au convins zece procente din popula ie s intre în mişcarea lor.ă ţ ă Doar zece procente, dar erau o minoritate vehement , care a acoperit cu g l gia oă ă ă majoritate indiferent , amenin ând s preia puterea.ă ţ ă

Dar nu au ― reuşit, nu-i aşa? Nu, nu au reu― şit. Globalismul a determinat o diminuare a comer ului cu Imperiul şiţ

economia heliconian s-a întors pe dos. Atunci când aceast credin a început s afectezeă ă ţă ă buzunarul popula iei, şi-a pierdut rapid popularitatea. Ascensiunea şi c derea probabil c aţ ă ă nedumerit pe mul i în acea vreme, îns psihoistoria, sunt sigur, ar fi ar tat c erau lucruriţ ă ă ă inevitabile şi c nu era cazul s le mai acorzi aten ie.ă ă ţ

― În eleg. Dar, Hari, care este morala acestei povestiri? Cred c exist o leg tur cuţ ă ă ă ă subiectul discu iei noastre.ţ

Leg― tura este c aceste mişc ri nu mor niciodat complet, oricât de ridicole ară ă ă ă p rea doctrinele lor pentru un om cu mintea întreag . Chiar şi acum, pe Helicon, ă ă chiar şi acum, exist înc Globalişti. Nu mul i, dar periodic şaizeci sau şaptezeci se adun în ceeaă ă ţ ă ce ei numesc Congresul Global şi le face o pl cere enorm s discute despre Globalism,ă ă ă unul cu altul... Ei bine, cu abia zece ani în urm , mişcarea Joranumit p rea o amenin areă ă ă ţ teribil de cumplit pentru aceast planet şi nu ar fi deloc de mirare dac ar mai existaă ă ă ă unele r m şi e ale ei. Poate c vor exista r m şi e chiar şi peste o mie de ani.ă ă ţ ă ă ă ţ

Nu ar fi posibil ca unul dintre continuatori s― fie pericuă los? M― îndoiesc. Mişcarea era periculoas doar din cauza charismei lui Jo-Jo. Iar Jo-Jo aă ă

disp rut. Nu a murit ca un erou, sau ca un personaj de seam ; s-a veştejit şi a murit în exil,ă ă ca un om d râmat.ă

Dors se ridic în picioare şi travers rapid camera dintr-un cap t într-altul, de câtevaă ă ă ori, leg nându-şi bra ele pe lâng corp şi încleştând pumnii. Se întoarse şi lu loc în fa a luiă ţ ă ă ţ Seldon, care nu se ridicase.

Hari, spuse ea, d― -mi voie s - i spun ce gândesc eu. Dac psihoistoria indică ă ţ ă ă posibilitatea unor perturb ri serioase pe Trantor, şi dac au mai r mas câ iva Joranumi i,ă ă ă ţ ţ atunci probabil c ei pl nuiesc şi acum asasinarea Împ ratului.ă ă ă

Seldon râse nervos: Te legi de fantome, Dors. Calmeaz― -te.ă

Dar descoperi c nici el nu putea neglija atât de uşor o astfel de posibilitate.ă

5

Sectorul Wye avea în tradi ie opozi ia fa de Dinastia Entun a lui Cleon I, careţ ţ ţă condusese Imperiul de peste dou secole. Opozi ia data dintr-o vreme când linia Primariloră ţ de Wye furnizaser membri care ajunseser Împ ra i. Dinastia wyan nu avuă ă ă ţ ă sese viaţă lung şi nici nu se remarcase prin succese deosebite, îns popula ia şi conduc toriiă ă ţ ă Sectorului Wye nu vroiau s uite faptul c de inuser odat ă ă ţ ă ă oric― ât de efemer pozi― iaţ suprem . Scurta perioad în care Rashelle, auto-proclamat Primar de Wye, înfruntaseă ă ă Imperiul, cu optsprezece ani în urm , contribuiă se atât la mândria cât şi la frustrarea Sectorului Wye.

Toate acestea garantau unei mici organiza ii de conspiratori de prima mân c în Wyeţ ă ă se vor sim i mai în siguran decât oriunde altundeva pe Trantor.ţ ţă

Cinci dintre ei st teau în jurul unei mese, într-o camer dintr-o zon dezafectat aă ă ă ă sectorului. Camera era s rac mobilat îns bine ecranat .ă ă ă ă

Pe un scaun oarecum mai bun fa de celelalte, st tea o persoan care putea fiţă ă ă considerat şeful grupului. Avea o figur uscat , ten palid şi o gur lat , cu buze atât deă ă ă ă ă palide încât de-abia se distingeau. P rul avea o urm de gri, îns ochii ardeau însufle i i deă ă ă ţ ţ

o furie de nestins.Îl privea pe b rbatul care st tea exact în partea opus lui ă ă ă mult mai ― în vârst şi maiă

lipsit de vigoare, cu p rul aproape alb. Obrajii graşi îi tremurau atunci când vorbea.ăŞeful spuse aspru:

Ei? Este foarte clar c― nu ai f cut nimic. Explic -te!ă ă ăB rbatul mai în vârst spuse:ă ă

Eu sunt un vechi Joranumit, Namarti. Pentru ce trebuie s― dau explica ii asupraă ţ ac iunilor mele?ţ

Gambol Deen Namarti, pe vremuri mâna dreapt a lui Las-kin "Jo-Jo" Joranum, spuse:ă Sunt mul― i Joranumi i vechi. Unii sunt incompeten i, al ii sunt blegi, iar al ii au uitat.ţ ţ ţ ţ ţ

Faptul c eşti un Joranumit vechi poate însemna pur şi simplu c eşti un idiot b trân.ă ă ăB rbatul se l s pe spate în scaun:ă ă ă

M― faci pe mine idiot b trân? ă ă Pe mine? Kaspal Kaspalov? Eu eram împreun cuă Joranum pe când tu înc nu intraseşi în partid. Pe când erai un terchea-berchea zdren rosă ţă în c utarea ună ei cauze.

Nu te-am f― cut idiot, spuse aspru Namarti. Am spus pur şi simplu c unii dintreă ă vechii Joranumi i sunt idio i. Ai acum ocaţ ţ zia s -mi demonstrezi c nu faci parte dintre ei.ă ă

Asocierea mea cu Jo-Jo...― Las-o balt― . Jo-Jo a murit!ă Spiritul lu― i e înc viu.ă Dac― acest gând ne ajut în lupt , atunci spiritul lui tr ieşă ă ă ă te, îns asta s-o creadă ă

al ii... nu noi. Ştim c a f cut greşeli.ţ ă ă Te contrazic.― Nu mai insista s― faci un erou dintr-un simplu om care a f cut greşeli. A crezut că ă ă

poate mişca Imperiul doar prin puterea oratoriei, prin cuvinte... Istoria ne arat― c , în trecut, cuvintele au mişcat şi mun ii.ă ă ţ ― Îns , evident, nu cuvintele lui Joranum, pentru c el a f cut greşeli. Şi-a ascuns cuă ă ă

prea pu in dib cie originea mycogenian . Mai r u, s-a l sat prins în capcan şi l-a acuzatţ ă ă ă ă ă ă pe Primul Ministru Eto Demerzel c este un robot. L-am prevenit s nu fac o astfel deă ă ă acuza ie şi nu m-a ascultat... iar asta l-a distrus. Deci, ce-ar fi s nu ne mai leg m deţ ă ă prostii? Oricum ne-am folosi noi de memoria lui Joranum pentru a-i manevra pe cei din afar , s nu ne ag m noi înşine de ea.ă ă ăţă

Kaspalov r mase mut. Ceilal i trei îşi transferau privirile de la Namarti la Kaspalov şiă ţ înapoi, mul umi i s -l lase pe Namarti s duc greul discu iei.ţ ţ ă ă ă ţ

Odat― cu exilarea lui Joranum pe Nishaya, mişcarea Joranumit s-a dezmembrat şi aă ă p rut s se topeasc , spuse aspru Namarti. Şi, într-adev r, ar fi disp rut... dac nu aş fiă ă ă ă ă ă fost eu. Buc ic cu buc ic , pies cu pies , am refacut-o, am transforăţ ă ăţ ă ă ă mat-o într-o re eaţ care se întinde pe întreg Trantor-ul. Şti i asta, presupun.ţ

― Ştiu, Şefule, murmur Kaspalov.ăEra clar c , prin folosirea titlului, Kaspalov c uta reconă ă cilierea.Namarti zâmbi discret. Nu insista asupra titlului, dar întotdeauna îi pl cea s îl aud .ă ă ă

Faci parte din aceast― re ea, spuse el, şi ai îndatoriri.ă ţKaspalov tres ri. În el se d dea o lupt interioar . Spuse încet:ă ă ă ă

― Şefule, mi-ai spus c l-ai avertizat pe Joranum s nu îl acuze pe fostul Prim Ministruă ă c este un robot. Ai spus c nu te-a ascultat, dar m car ai spus ce-ai avut de spus. Potă ă ă avea şi eu acelaşi privilegiu, de a- i spune ceea ce cred eu c este o greşeaţ ă l şi s mă ă ă ascul i, aşa cum te-a ascultat pe tine Joranum, chiar dac , asemeni lui, nu vei lua în seamţ ă ă sfatul?

Sigur ca po― i s spui ce ai de spus. Tocmai de aceea sunţ ă te i aici, ca s spune i ceţ ă ţ ave i de spus. Care este p rerea ta?ţ ă

― Şefule, aceast nou tactic a noastr este o greşeal . Proă ă ă ă ă voac disfunc ionalit i şiă ţ ăţ distrugeri.

Desigur! Tocmai asta se ― şi doreşte.Namarti se foi în fotoliu, st pânindu-şi cu greu furia:ă

Joranum a ― încercat cu vorba. N-a mers. Noi vom supune Trantor-ul prin ac iune.ţ C― ât timpva dura? Şi cu ce pre ?ţ At― âta timp cât va fi nevoie... şi, de fapt, cu un pre foarte mic. O întrerupere aţ

furniz rii de energie aici, o fisur în conă ă ducta de ap acolo, deversarea unui canal deă transport a reziduurilor, oprirea aerului condi ionat. Nepl cere şi disconfort... astaţ ă înseamn .ă

Kaspalov d du din cap:ă Lucrurile astea se acumuleaz― .ă Desigur, Kaspalov, d― ar noi dorim ca nepl cerile şi nemulă umirile popula iei s seţ ţ ă

acumuleze. Ascult , Kaspalov. Orice om inteligent ştie asta. Tehnologia va c dea ici şiă ă colo, chiar dac noi nu facem nimic. Noi doar punem pu in um rul.ă ţ ă

Este periculos, ― Şefule. Infrastructura Trantor-ului este incredibil de complicat . Oă

ac iune neatent o poate transforma în ruine. Dac tragi de o sfoar care nu trebuie,ţ ă ă ă Trantor-ul se d râă m ca un castel f cut din c r i de joc.ă ă ă ţ

P― ân acum nu a c zut.ă ă S-ar putea s― cad în viitor. Şi dac se afl c noi suntem la originea acestoră ă ă ă ă

ac iuni? Ne vor sfâşia. Nici nu va fi nevoie s fie chemate echipele de securitate şi for eleţ ă ţ armate. Popula ia ţ ne va distruge.

De unde s― aib suficiente informa ii pentru a da vina pe noi? inta fireasc aă ă ţ Ţ ă tuturor nemul umirilor va fi guvernul... Consilierii Împ ratului. Oamenii nu vor c utaţ ă ă niciodat mai în profunzime.ă

Dar cum ne vom ― împ ca cu propria noastr conştiin ?ă ă ţăAceast ultim întrebare fusese pus în şoapt . B trânul era evident fr mântat de oă ă ă ă ă ă

puternic emo ie. Kaspalov privi st ruitor peste mas , la şeful s u, omul c ruia îi juraseă ţ ă ă ă ă supunere. F cuse asta crezând sincer c Namarti avea s continuie într-adev r lupta lui Jo-ă ă ă ăJo Joranum de impunere a anumitor standarde de libertate; acum Kaspalov se întreba dacă Jo-Jo şi-ar fi dorit ca visul s u s se transforme în aşa ceva.ă ă

Namarti cloncani din limb , aşa cum face un p rinte care doreşte s -şi dojenească ă ă ă odrasla neascult toare:ă

Kaspalov, tu nu e― şti serios. Î i închipui c ne ataci la coarţ ă da sensibil ? Odat ce vomă ă câştiga puterea, vom aduna piesele şi le vom pune din nou împreun . Vom câştigaă oamenii de partea noastr cu vechile discursuri ale lui Joranum despre particiă parea poporului la guvernare, iar atunci când vom fi sigur la putere, vom înfiin a un guvern maiţ eficient şi mai ferm. Vom avea atunci un Trantor mai bun şi un Imperiu mai puternic. Vom înfiin a un sistem informa ional în care reprezentan ii altor lumi vor vorbi unii cu al ii,ţ ţ ţ ţ propunând tot felul de aiureli... dar noi vom guverna.

Kaspalov st tea nemişcat, nehot rât.ă ăNamarti zâmbi f r urm de veselie:ă ă ă

Nu ai ― încredere? Nu putem pierde. A mers perfect pân acum şi va continua să ă mearg perfect. Împ ratul nu ştie ce se petrece. Nu are nici cea mai vag idee. Iar Primulă ă ă s u Ministru este un matematician. Este adev rat, l-a distrus pe Joranum, dar de atunci nuă ă a mai f cut nimic.ă

Are ceva numit... numit...― Las-o balt― . Joranum îi d dea foarte mult importan , dar asta din cauz c eraă ă ă ţă ă ă

mycogenian. Aşa s-a l sat p c lit şi în povestea cu robotul. Matematicianul sta nu areă ă ă ă nimic...

O psihoanaliz― istoric sau cam aşa ceva. L-am auzit odaă ă t pe Joranum spunând...ă ― Las-o balt . ă Mai bine f - i treaba. Te ocupi de ventila ia din Sectorul Anemoria, nu-iă ţ ţ

aşa? Foarte bine, atunci. Provoac o disfunc ionalitate, cum crezi tu de cuviin . Fie se vaă ţ ţă întrerupe şi umiditatea va creşte, fie va produce un miros dezagreabil, găseşti tu ceva... Nimeni nu va muri din asta, aşa c nu mai face pe virtuosul, înc rcându-te cu sentimenteă ă de vinov ie. Le proăţ voci oamenilor o nepl cere care va creşte gradul general de disconfortă şi nemul umire. Ne putem baza pe tine?ţ

Dar ceea ce pentru tineri ― şi s n toşi este doar disconfort şi nemul umire, poate fiă ă ţ mult mai r u pentru copii, vârstnici şi bolnavi.ă

Acum v― rei s -mi spui c nimeni nu trebuie s p easc nimic?ă ă ă ăţ ăKaspalov murmur ceva în sinea lui.ă

Este imposibil s― faci ă ceva astfel încât nimeni s nu pă ă easc nimic, spuse Namarti.ţ ă Tu f - i treaba. F -o astfel încât s afecteze cât mai pu ini oameni posibil ă ţ ă ă ţ dac― te mustră ă conştiin a chiar atât de tare ţ ― dar f -o.ă

Ascult― ! spuse Kaspalov. Mai am un lucru de spus, Şefuă le. Atunci spune-l, f― cu plictisit Namarti.ă Putem munci ani ― întregi deteriorând infrastructura. Va veni vremea când vei profita

de nemul umirea oamenilor şi vei pune st pânire pe guvern. Cum ai de gând s faci asta?ţ ă ă Vrei s― ştii exact cum vom face?ă Da. Cu c― ât lovim mai repede, cu atât vor fi mai limitate stric ciunile şi cu atât maiă

eficient va fi opera ia chirurgical .ă ţ ăNamarti spuse rar:

― Înc nu m-am hot rât asupra naturii "opera iei chirurgicaă ă ţ le". Dar va veni şi asta. Pân atunci, î i vei face treaba?ă ţ

Kaspalov aprob resemnat, cu o mişcare a capului:ă Da, ― Şefule. Foarte bine, atunci, po― i s pleci.ţ ă

Şi Namarti f cu un gest bruă tal, de concediere.Kaspalov se ridic , se întoarse şi plec . Namarti îl privi p r sind înc perea. Spuse spreă ă ă ă ă

omul din dreapta sa: Nu mai putem avea ― încredere în Kaspalov. Este vândut, şi a dorit s îmi cunoască ă

planurile de viitor doar pentru a ne tr da. Fi i aten i la el.ă ţ ţ

Cel lalt încuviin . Apoi plecar şi ceilal i trei oameni, l sându-l pe Namarti singur înă ţă ă ţ ă camer . Deconect panourile lumiă ă noase, l sând în tavan doar o por iune luminoas cât să ţ ă ă nu se cufunde complet în întuneric.

Gândi: Fiecare lan are verigi slabe, care trebuiesc eliminaţ te. A mai trebuit s facemă aşa ceva şi în trecut, iar rezultatul este c avem o organiza ie intangibil .ă ţ ă

Şi zâmbi în obscuritate, schimonosindu-şi fa a într-un fel de bucurie feroce. La urmaţ urmelor, re eaua se extindea chiar şi în Palat... nu foarte puternic , nu foarte de încredere,ţ ă dar exista acolo. Şi va fi înt rit .ă ă

6

Vremea se men inea cald şi însorit deasupra zonei neacoţ ă ă perite a domeniilor Palatului Imperial.

Nu se întâmpla foarte des acest lucru. Seldon îşi aduse aminte c Dors îi povestiseă odat cum fusese aleas aceast zon cu ierni reci şi ploi dese.ă ă ă ă

"De fapt, nu a fost aleasă," spusese ea. "A fost moşia familiei Moroviene, în perioada de început a Regatului Trantor. Când Regatul a devenit Imperiu, Împ ratul aveaă numeroase locuri la dispozi ie... sta iuni de iarn , sta iuni de vara, domenii pentru sport,ţ ţ ă ţ litoraluri. Şi, pe m sur ce planeta a fost acoperit încetul cu încetul de cupole, unuiaă ă ă dintre Împ ra i, tr ind aici, i-a pl cut atât de mult încât zona a r mas neacoperit . Dină ţ ă ă ă ă cauz ca r m sese ă ă ă singura zon neacoperitâ, a devenit repede special ă ă un loc deosebit―

iar acest caracter i-a pl― cut urm torului Împarat... şi urm torului... şi urm torului... Şi,ă ă ă ă uite-aşa, s-a n scut o tradi ie."ă ţ

Şi, ca întotdeauna când auzea un astfel de lucru, Seldon gândise: Cum ar putea psihoistoria s pun ordine în aşa ceva? Ar putea prezice c o zon va r mâneă ă ă ă ă neacoperit , nefiind îns în stare s spun care anume zon ? Ar putea ajunge oare într-ună ă ă ă ă asemenea stadiu? Ar putea prezice c mai multe zone (sau poate nici una) vor r mâneă ă neacoperite gre― şind? Cum ar putea ine cont de dispozi iile sau de indispozi iile unuiţ ţ ţ Împ rat care se întâmpl s se afle pe tron într-un moment crucial şi care ia o decizie într-ă ă ăun moment de bun dispozi ie şi nimic mai mult? În felul sta ajungem la haos... şi laă ţ ă nebunie.

Cleon I se bucura, evident, de vremea bun .ă ― Îmb trânesc, Seldon, spuse el. Nu e cazul s - i amintesc şi ie. Amândoi avemă ă ţ ţ

aceeaşi vârst . Este un semn de b trâne e faptul c nu mai am chef s joc tenis sau să ă ţ ă ă ă pescuiesc, deşi lacul a fost de curând populat cu peşti, în schimb îmi doresc s fac oă plimbare uşoar pe alei.ă

În timp ce vorbea, mânca nuci, care sem nau cu ceea ce pe Helicon, lumea de baştină ă a lui Seldon, s-ar fi numit semin e de dovleac. Îns care erau mai mari şi mai pu inţ ă ţ gustoase. Cleon le sp rgea cu delicate e între din i, înl tura coaja sub ire şi arunca în gură ţ ţ ă ţ ă miezul.

Lui Seldon nu îi pl ceau foarte mult, dar, desigur, dup ce primi câteva de la Împ rat,ă ă ă le accept şi manc . Nu prea multe.ă ă

Împ ratul avea o gr mad de coji în mân şi privi distrat în jurul s u pentru a g siă ă ă ă ă ă vreun coş, sau ceva de genul sta, în care s le arunce. Nu v zu nici unul, dar remarc ună ă ă ă gr dinar stând nu foarte departe, cu corpul drept (aşa se cuvenea în prezen a Împ ratului)ă ţ ă şi cu capul respectuos aplecat.

Gr― dinarule! strig Cleon.ă ăGr dinarul se apropie repede:ă

Sire!― Scap― -m de astea, spuse Cleon punând cojile în mâna gr dinarului.ă ă ă Da, Sire.― Am ― şi eu câteva, Gruber, spuse Seldon.

Gruber întinse mâna şi spuse, aproape timid: Da, domnule Prim Ministru.―

Disp ru în grab . Împ ratul privi curios în urma lui:ă ă ă ― Îl cunoşti pe tipul sta, Seldon?ă Da, Sire. Este un vechi prieten.― ― Gr dinarul ă este un vechi prieten? Dar ce este el? Un coleg matematician ajuns la

strâmtoare? Nu, Sire. Probabil c― v aminti i întâmplarea. Atunci când cu...ă ă ţ

Îşi drese vocea, c utând modalitatea cea mai diplomatic pentru a-i aminti Împ ratuluiă ă ă despre acel incident:

... sergentul mi-a am― enin at via a, la scurt timp dup ce am fost numit în actualulţ ţ ă meu post, prin bun tatea voastr .ă ă

― Tentativa de asasinare, spuse Cleon ridicând privirea spre cer ca şi cum încerca

s nu se enerveze. Nu în eleg de ce toat lumea se teme s pronun e cuvântul sta.ă ţ ă ă ţ ăSeldon spuse domol, dispre uindu-se pentru uşurin a cu care înv ase s flateze:ţ ţ ăţ ă

Poate c― noi ceilal i suntem mai puternic afecta i decât voi la gândul c Împ ratuluiă ţ ţ ă ă nostru i s-ar putea întâmpla ceva r u.ă

Cleon zâmbi ironic: A― şa o fi. Şi ce leg tur are asta cu Gruber? Parc aşa îl cheam , nu?ă ă ă ă Da, Sire. Mandell Gruber. Sunt sigur c― dac ve i sonda în memorie, v ve i amintiă ă ţ ă ţ

c un gr dinar a venit în fug s m apere cu o grebl , deşi sergentul avea în mân ună ă ă ă ă ă ă blaster.

A, da. ― Şi tipul sta este acel gr dinar?ă ă El, Sire. De atunci l-am considerat prieten ― şi m întâlnesc cu el de fiecare dat cândă ă

ies pe domenii. Cred c m supraveă ă gheaz , se simte r spunz tor pentru mine. Şi, desigur,ă ă ă eu îi sunt recunosc tor.ă

Te ― în eleg... C tot veni vorba, ce mai face formidabila ta doamn , Dr. Venabili? Nuţ ă ă m întâlnesc prea des cu ea.ă

Este istoric, Sire. Pierdut― în trecut.ă Nu te sperie? Pe mine m-ar speria. Mi s-a povestit cum l-a tratat pe acel sergent.―

Aproape c i s-ar fi f cut mil de el.ă ţ ă ă C― ând e vorba de siguran a mea, Sire, nimic nu-i poate sta în cale. Îns , în ultimaţ ă

vreme nu i s-a mai oferit ocazia. Totul este liniştit.Împ ratul privi în urma gr dinarului, care disp rea din raza vizual :ă ă ă ă

L-am r― spl tit pe acest om?ă ă M-am ocupat eu de as― ta, Sire. Are o so ie şi dou fiice. Am aranjat ca fiecare fat sţ ă ă ă

aib pus de-o parte câte o sum de bani.ă ă ă Foarte bine. ― Îns cred c are nevoie de o promovare... Este un gr dinar bun?ă ă ă Excelent, Sire.― Gr― dinarul Şef, Malcomber ă nu-mi mai aduc bine ― aminte cum îl cheam ă a―

îmb trânit şi probabil c nu mai poate face fa slujbei. S-a apropiat de optzeci de ani.ă ă ţă Crezi c Gruber i-ar putea lua locul?ă

Sunt sigur ca ar putea, Sire, dar ― îi place slujba pe care o are acum. St afar , subă ă cerul liber, indiferent de vreme.

Da, v― d c recomand rile tale sunt foarte bune. Sunt sigur c se va deprinde cuă ă ă ă treburile administrative şi chiar am nevoie de cineva pentru rearanjarea domeniilor. Hmmm. Trebuie s m mai gândesc la asta. Prietenul t u Gruber ar putea fi chiar omul deă ă ă care am nevoie... Apropo, Seldon, la ce te refereai când ai spus c totul este liniştit?ă

Am vrut s― spun, Sire, c nu au mai fost semne de neîn eă ă ţ legere la Curtea Imperial .ă Tendin a inevitabil spre intrigi pare s se apropie de minima posibil .ţ ă ă ă

N-ai mai vorbi a― şa dac ai fi Împ rat, Seldon, şi ar trebui s te lup i cu to iă ă ă ţ ţ func ionarii ştia şi plângerile lor. Cum po i s -mi spui c lucrurile sunt liniştite, când ajungţ ă ţ ă ă la mine în fiecare s pt mân rapoarte despre o avarie important ă ă ă ă aproape în fiecare loc de pe Trantor?

Sunt evenimente inevitabile.― Nu-mi aduc aminte s― se fi produs atât de frecvent în anii preceden i.ă ţ Poate din cauz― c nici nu s-au produs, Sire. Infrastructura îmb trâneşte şi ea oă ă ă

dat cu trecerea timpului. Pentru a face repara iile necesare aşa cum trebuie este nevoieă ţ de timp, munc şi cheltuieli enorme. O creştere a taxelor nu ar fi privit cu ochi buni, înă ă vremurile astea.

Dar ce, au fost vreodat― privite cu ochi buni? În eleg c oamenii sunt foarteă ţ ă nemul umi i de aceste disfunc ionalit i. Trebuie s le pui cap t, Seldon. Psihoistoria ceţ ţ ţ ăţ ă ă zice?

Zice ce zice ― şi bunul sim . Anume c totul îmb trâneşte.ţ ă ă Ei bine, asta mi-a cam stricat buna dispozi― ie. Trebuie s faci ceva, Seldon.ţ ă Da, Sire, spuse ― încet Seldon.

Împ ratul se îndep rt cu paşi mari. Seldon se gândi c ultima parte a discu iei îiă ă ă ă ţ stricase şi lui ziua. Pr buşirea centrului era alternativa pe care nu o dorea. Dar cum s oă ă evite? Cum s mute criza înspre Periferie?ă

Psihoistoria nu îi spunea cum.

7

Raych Seldon se sim ea extraordinar de mul umit pentru c era prima cin ţ ţ ă ă en famille pe care o lua în ultimele luni cu cele dou fiin e pe care le considera mam şi tat . Ştiaă ţ ă ă foarte bine c nu îi erau p rin i în sens biologic, dar asta nu avea importan . Le zâmbi cuă ă ţ ţă o dragoste ne rmurit .ţă ă

Ambian a nu era tot atât de pl cut ca cea din Streeling, pe vremuri, când c minul lorţ ă ă ă

era mic şi intim, o adev rat bijuterie în cl direa mare a Universit ii. Acum, din nefericire,ă ă ă ăţ nimic nu putea ascunde grandoarea apartamentului Primului Ministru.

Raych se privea câteodat în oglind şi se minuna cum de fusese totul posibil. Nu eraă ă înalt, avea doar 163 centimetri în în l ime, mult mai scund decât oricare dintre p rin ii s i.ă ţ ă ţ ă Era cam îndesat, îns musculos (nu gras), brunet, şi purta semnul caracteristic dahli ilor:ă ţ musta a pe care şi-o p stra cât mai neagr şi mai deas .ţ ă ă ă

În oglind îl mai putea vedea şi acum pe vagabondul de dinaintea întâlnirii cu Hari şiă Dors. Seldon era mult mai tân r în acele vremuri. Raych avea acum vârsta lui de atunci.ă Uimitor, Dors se schimbase extrem de pu in. P rea tot atât de proasp t şi de zvelt ca înţ ă ă ă ă ziua în care Raych le ar tase pentru prima oar drumul spre Mama Rittah, în Billibotton. Iară ă el, Raych, n scut în s r cie şi mizerie, era acum membru în serviciul public, un mic slujbaşă ă ă în Ministerul Popula iei.ţ

Cum merg lucrurile la Minister, Raych? ― întreb Seldon. Vreun progres?ă Oarecum, tat― . Elabor m legi. Lu m decizii. inem disă ă ă Ţ cursuri. Totuşi, este greu să

mişti oamenii. Po i s predici cât vrei despre fr ia dintre oameni, îns nimeni nu se preaţ ă ăţ ă simte frate cu altul. Ce m descurajeaz pe mine este c dahli ii sunt la fel de r i ca şiă ă ă ţ ă ceilal i. Vor s fie trata i ca egali, aşa spun, şi este adev rat, îns dac li se d ocazia, nuţ ă ţ ă ă ă ă le face nici o pl cere s -i trateze pe ă ă ceilal i ţ ca egali.

Este imposibil s― schimbi mentalitatea şi inima oamenilor, Raych, spuse Dors. Celă mai bun lucru pe care-l po i face este s încerci şi s reuşeşti eliminarea celor mai mariţ ă ă dintre nedrept i.ăţ

N― ecazul este, spuse Seldon, c , de-a lungul istoriei, niă meni nu s-a ocupat s rezolveă aceasta problem . Oamenilor li s-a permis s se macine în tentantul joc "eu sunt mai bună ă decât tine", şi este greu ast zi s faci ordine în toat harababura pe care au creat-o. Dacă ă ă ă laşi lucrurile s mearg de la sine pe o cale proast timp de o mie de ani, nu este deă ă ă mirare dac ai nevoie de ă s― zicem ă o sut― de ani pentru a mai îmbun t i situa ia.ă ă ăţ ţ

Tat― , spuse Raych, uneori am impresia c mi-ai dat slujba asta pentru a mă ă ă pedepsi.

Seldon ridic sprâncenele:ă Ce motiv a― ş fi avut s te pedepsesc?ă Pentru c― m-am sim it atras de lozincile lui Joranum, cele cu egalitatea dintreă ţ

sectoare şi o mai mare participare a popula iei la guvernare.ţ Nu te condamn pentru a― şa ceva. Sunt idei atr g toare, dar ştii c Joranum leă ă ă

folosea doar ca pe o modalitate de a prelua puterea. Dup aceea...ă Dar m-ai pus s― -i întind capcana, în ciuda faptului c eram de acord ideile lui.ă ă Nu mi-a fost u― şor s - i cer s faci una ca asta, spuse ă ţ ă Seldon. Iar acum m― pui s muncesc la implementarea programuă ă lui lui Joranum, ca s -miă

ar i cât de dificil este în realitate o asemenea sarcin .ăţ ă ăSeldon se întoarse spre Dors:

Ce spui, Dors? B― iatul sta îmi atribuie un fel de tic loşie ascuns , care pur şiă ă ă ă simplu nu face parte din caracterul meu.

Umbra unui zâmbet trecu pe deasupra buzelor lui Dors: Sunt sigur― , spuse ea spre Raych, c nu îl acuzi pe tat l t u de aşa ceva.ă ă ă ă Nu asta vroiam s― spun. În via a obişnuit , tat , nimeni nu este mai cinstit şi maiă ţ ă ă

sincer decât tine. Dar dac ă trebuie, te pricepi s m sluieşti c r ile. Nu asta speri s faci cuă ă ă ţ ă ajutorul psihoistoriei?

P― ân acum, spuse Seldon cu triste e, am f cut foarte pu iă ţ ă ţ ne lucruri cu psihoistoria. P― cat. M gândesc c exist poate un fel de solu ie psihoistoricâ la problemaă ă ă ă ţ

intoleran ei.ţ Poate c― exist . Îns eu nu am descoperit-o deocamdat .ă ă ă ă

Când cina lu sfârşit, Seldon spuse:ă Tu ― şi cu mine, Raych, vom avea o mic discu ie.ă ţ Serios? spuse Dors. S― în eleg c eu nu sunt invitat ?ă ţ ă ă Probleme ministeriale, Dors.― ― Prostii ministeriale, Hari. Iar ai s -i ceri bietului b iat s fac ceva cu care eu nuă ă ă ă

sunt de acord.Seldon spuse cu fermitate:

Oricum, nu am s― -i cer s fac ceva cu care ă ă ă el nu va fi de acord. Este ― în regul , mama, spuse Raych. Las -ne s discut m, î i promit c dup aceeaă ă ă ă ţ ă ă

î i voi povesti totul.ţDors d du ochii peste cap:ă

Voi doi o s― pretinde i dup aceea c a i discutat "secrete de stat". Ştiu eu.ă ţ ă ă ţ De fapt, spuse foarte hot― rât Seldon, exact asta şi avem de discutat. Şi sunt de oă

importan covârşitoare. Vorbesc serios, Dors.ţăDors se ridic , strângând din buze. P r si camera, aruncând un ultim avertisment:ă ă ă

Hari, s― nu îl arunci pe b iat în gura lupilor.ă ă

Dup ce ea plec , Seldon spuse aproape în şoapt :ă ă ă Raych, ― m tem c exact asta am s fac: am s te arunc în gura lupilor.ă ă ă ă

8

Se priveau fa în fa , în biroul lui Seldon. "Locul meu de gândire", aşa îi spunea.ţă ţă Acolo petrecuse nenum rate ore înceră când s g seasc o cale pentru a ocoli sau a treceă ă ă peste complica iile guvern rii Imperiale şi trantoriene.ţ ă

Raych, spuse el, ai citit despre recentele avarii pe care le avem ― în infrastructura planetei?

Da, spuse Raych. Dar ― ştii, tat , planeta noastr e cam b trân . Ce-ar trebui să ă ă ă ă facem, ar fi s îi trimitem pe to i de-aici, s facem toate s p turile de care este nevoie, să ţ ă ă ă ă înlocuim, s computeriz m, dup care s îi aducem pe to i înapoi... sau mai bine nu, să ă ă ă ţ ă aducem doar jum tate. Ar fi mult mai bine pentru Trantor dac n-ar avea decât dou zeciă ă ă de miliarde de locuitori.

Care anume dintre ei? ― întreb zâmbind Seldon.ă Tare-a― ş vrea s ştiu şi eu, f cu întunecat Raych. Problema este c nu putem refaceă ă ă

planeta dintr-o dat . Suntem obliga i s cârpim.ă ţ ă Da, Raych, ― îns se întâmpl unele lucruri ciudate. Vreau s -mi spui care esteă ă ă

p rerea ta. Eu mi-am f cut deja unele idei.ă ăScoase din buzunar o mic sfer .ă ă

Ce-i asta? ― întreb Raych.ă Este o hart― a Trantor-ului, foarte precis . Raych, f -mi pl cerea, d la o parte toateă ă ă ă ă

lucrurile de pe birou.Seldon aşez sfera mai mult sau mai pu in în centrul birouă ţ lui şi duse mâna spre un

panou de comand aflat pe bra ul fotoă ţ liului. Se folosi de degetul mare pentru a închide un contact, şi lumina din camer se stinse, în timp ce suprafa a biroului str luă ţ ă cea cu o culoare ivorie, care p rea adânc de un centimetru. Sfera se aplatizase şi se extinsese pân laă ă ă marginile suprafe ei biroului.ţ

Lumina se stinse, punct cu punct, dar nu pe de-a-ntregul, formând un desen. După aproape o jum tate de minut, Raych exclam , surprins:ă ă

― Este o hart a Trantor-ului.ă Bine― în eles. Nu asta i-am spus şi eu? Îns nu po i cumpţ ţ ă ţ ăra o chestie ca asta de la

magazin. Este una dintre juc riile cu care se joac for ele armate. Ar putea reprezentaă ă ţ Trantor-ul şi ca o sfer , îns o proiec ie plan i-ar ar ta mai clar ceea ce vreau s - i ar t.ă ă ţ ă ţ ă ă ţ ă

Ce vrei s― -mi ar i, tat ?ă ăţ ă Ei bine, ― în ultimii doi ani s-au produs avarii. Aşa cum spui şi tu, planeta este b trână ă

şi este normal s ne aştept m la avarii. Îns sunt prea frecvente şi aproape toate par a fiă ă ă rezultatul unor greşeli umane.

Nu ― i se pare plauzibil?ţ Ba da, desigur. ― În anumite limite. Acest lucru este valabil chiar şi atunci când este

vorba de cutremure. Cutremure? Pe Trantor?― Recunosc c― Trantorul este o planet foarte pu in seismiă ă ţ c . Iar sta este un lucruă ă

bun, pentru c dac închizi lumea sub cupol , în timp ce pe planet au loc câtevaă ă ă ă cutremure puternice pe an, rişti s se sparg o por iune din cupol , iar asta ar provocaă ă ţ ă distrugeri mari. Mama ta spune c unul dintre motivele pentru care Trantor-ul (şi nu altă ă lume) a fost ales capitala Imperiului îl constituie faptul c este muribund din punct deă vedere geologic... am folosit exact expresia ei, deloc m gulitoare. Totuşi, deşi esteă muribund, nu este mort. Se produc din când în când unele cutremure minore... trei în ultimii doi ani.

Nu mi-am dat seama, tat― .ă Cu greu ― şi-ar putea da cineva seama. Cupola nu este un obiect dintr-o bucat . Areă

sute de sec iuni, fiecare putând fi ridicat şi întredeschis pentru a elimina tensiunile şiţ ă ă compresiunile în cazul unui cutremur. Întrucât un cutremur, atunci când se produce, dureaz de la zece secunde pân la un minut, deschideă ă rea dureaz şi ea foarte pu in.ă ţ Trantorienii de dedesubt nici măcar nu o pot sesiza. Mai repede şi-ar da seama de tremuratul şi zdr ng nitul uşor al sticlelor de prin cas decât de deschiderea şi închidereaă ă ă cupolei de deasupra şi infiltrarea slab a condi iilor climaterice de afar ...ă ţ ă

Asta-i bine, nu-i a― şa? Ar trebui s― fie. Totul este computerizat, desigur. Izbucniă rea unui cutremur într-un

anumit loc activeaz comenzile pentru deschiderea şi închiderea acelei sec iuni a cupolei.ă ţ Cupola se deschide înainte ca vibra ia s devin prea puternic .ţ ă ă ă

Da, e bine.― ― Îns în cazul celor trei mici cutremure din ultimii doi ani, comenzile cupolei auă

"c zut", în toate cazurile. Cupola nu s-a deschis şi în fiecare caz au fost necesare repara ii.ă ţ A fost nevoie de timp, de bani, iar condi iile climaterice au fost sub optimum o perioadţ ă îndelungat de timp. Raych, ştii care sunt şansele ca echipamentul s se defecteze înă ă toate trei cazurile?

Mici?― Extrem de mici. Sub unu la sut― . Se poate trage concluzia c cineva a stricată ă

comenzile înaintea producerii unui cutremur. Acum, trebuie s ştii c aproximativ o dat laă ă ă un secol avem o scurgere de lav , care este mult mai greu de controlat... şi refuz s mă ă ă gândesc la ce s-ar întâmpla dac nu ar fi observat decât atunci când ar fi prea târziu. Dină ă fericire, aşa ceva nu s-a întâmplat şi nici nu este probabil s se întâmple. Totuşi... Peă aceast hart vei descoperi locurile în care s-au produs avariile în ultimii doi ani. Se pareă ă c ele s-au datorat erorilor umane, îns niciodat nu am putut descoperi ă ă ă cine anume este vinovatul.

Din cauz― c toat lumea este preocupat s -şi acopere spatele.ă ă ă ă ă M― tem c ai dreptate. Aceasta este caracteristica oric rei birocra ii, iar birocra iaă ă ă ţ ţ

Trantor-ului este cea mai mare din istorie... Dar ce p rere ai despre locurile în care s-auă produs?

Harta era pres rat cu semne micu e, roşii şi str lucitoare, sem nând cu nişteă ă ţ ă ă b şicu e pe suprafa a uscatului Trantor-ului.ă ţ ţ

Ei bine, avans― prudent Raych, par uniform r spândite.ă ă Exact... nu ― i se pare interesant? Ne-am putea aştepta ca por iunile mai vechi aleţ ţ

Trantor-ului s aib infrastructura cea mai deteriorat , şi s fie mult mai predispuse laă ă ă ă evenimente care necesit o decizie uman rapid , creând cadrul posibilelor erori umane...ă ă ă Voi colora sec iunile mai vechi ale Trantor-ului cu albastru şi vei remarca faptul c avariileţ ă nu par mai dese în locurile albastre.

― Şi? De aici trag concluzia, Raych, c― avariile nu au o origine natural , ci sunt provocateă ă

în mod deliberat şi distribuite într-o manier care s afecteze cât mai mul i oameni posibil,ă ă ţ creând astfel nemul umire pe o arie cât mai întins .ţ ă

Nu mi se pare pr― ea probabil. Nu? Atunci hai s― arunc m o privire la evolu ia ă ă ţ în timp a avariilor şi nu în spa iu.ţ

Zonele albastre precum şi punctele roşii disp rur repede. Harta Trantor-ului r maseă ă ă pustie... apoi semnele începur s apar şi s dispar ici şi colo, unuă ă ă ă ă l câte unul.

Observ― , spuse Seldon, c punctele nu apar în grupuri, mai multe odat . Apareă ă ă unul, apoi altul, apoi altul, şi aşa mai departe, aproape ca tic itul regulat al unuiă metronom.

Crezi c― sunt inten ionate?ă ţ Eu zic c― da. Cel care face asta vrea s provoace cât mai multe distrugeri cu câtă ă

mai pu ine eforturi posibil, aşa c nu are rost s provoace dou în acelaşi timp, pentru caţ ă ă ă una dintre avarii o va atenua pe cealalt , în buletinele de ştiri şi în conştiin a publicului.ă ţ Fiecare incident trebuie s provoace o iritare cât mai mare.ă

Harta disp ru, luminile se aprinser . Sfera se comprim , ajungând la dimensiuneaă ă ă original şi Seldon o b g la loc în buzunar.ă ă ă

Cine ar face toate astea? ― întreb Raych.ăSeldon spuse, gânditor:

Acum dou― zile am primit un raport despre o crim în Sectorul Wye.ă ă Nu e ceva neobi― şnuit, spuse Raych. Deşi Wye nu face parte dintre sectoarele în care

domneşte f r delegea, probabil c se produc şi acolo multe crime, zilnic.ă ă ă Sute, spuse Seldon scutur― ând din cap. Am avut zile grele, când num rul deceseloră

violente pe întreg Trantor-ul se apropia de un milion pe zi. În general, sunt pu ine şanse sţ ă g seşti to i vinova ii, to i criminalii. Crimele intr în dosare, completând statisticile. Însă ţ ţ ţ ă ă aceast crim este neobişnuit . Omul a fost ucis cu cu itul... de c tre un ageamiu. Când aă ă ă ţ ă fost g sit, înc mai avea un suflu de via în el. Înainte de a muri a mai apucat s gâfâieă ă ţă ă un singur cuvânt, şi acesta a fost "Şeful". Asta ne-a trezit curiozitatea, şi am reuşit s -lă identific m. Lucra în Anemoria şi nu ştiu ce f cea în Wye. Îns un ofi er merituos a reuşită ă ă ţ s descopere c era un vechi Joranumit. Se numea Kaspal Kaspalov, şi se ştie bine c aă ă ă fost unul dintre intimii lui Laskin Joranum. Şi cineva l-a ucis. Cu cu itul.ţ

Raych se încrunt :ă Tat― , crezi c mai exist vreo alt Conspira ie Joranumit ? Joranumi ii au disp rut.ă ă ă ă ţ ă ţ ă Nu cu mult timp ― în urm , mama ta m-a întrebat dac nu cumva am impresia c maiă ă ă

exist câ iva Joranumi i activi. Iar eu i-am spus c orice credin îşi men ine întotdeaunaă ţ ţ ă ţă ţ un anumit cadru, uneori timp de secole. De obicei nu sunt foarte importante, doar nişte grupuri f râmi ate, care nu mai conteaz . Totuşi, dac Joranum ii şi-au p strat oă ţ ă ă ţ ă organiza ie? Dac au p strat o anumit putere? Dac sunt capabili s omoare pe cinevaţ ă ă ă ă ă considerat tr d tor în rândurile lor? Dac tocmai ei produc aceste avarii, ca un preludiu laă ă ă acapararea puterii?

Tat― , sunt o gr mad de "dac ".ă ă ă ă ― Ştiu. Şi s-ar putea s m înşel. Dar crima s-a produs în Wye şi, întâmpl tor, în Wyeă ă ă

nu a avut loc nici o avarie a infrastructurii. Ce dovede― şte asta? Ar putea dovedi c― centrul conspira iei este în Wye şi c aceşti conspiratori nuă ţ ă

doresc s sufere şi ei, ci doar restul Trantor-ului. Ar putea de asemenea însemna c nuă ă sunt implica i Joranumi ii, ci membri ai vechii familii wyane care înc mai viseaz sţ ţ ă ă ă conduc Imperiul.ă

Aoleu, tat― . Faci din ân ar arm sar.ă ţ ţ ă ― Ştiu. Acum s presupunem c ă ă este o conspira ie Joranumit . Mâna dreapt a luiţ ă ă

Joranum a fost Gambol Deen Namarti. Nu s-a înregistrat nic ieri moartea lui Namarti, niciă c ar fi p r sit Trantor-ul. De fapt, nu mai exist nici o informa ie desă ă ă ă ţ pre cum şi-a dus via aţ în ultimul deceniu. Nu e de mirare. La urma urmelor, e uşor s pierzi urma unei persoaneă printre alte patruzeci de miliarde. A existat o perioad în via a mea când încercam s facă ţ ă exact acelaşi lucru. Desigur, Namarti s-ar putea s fie mort. Asta ar fi cea mai simplă ă explica ie. Dar s-ar putea s ţ ă nu fie mort.

― Şi ce facem?Seldon oft :ă

Logic ar fi s― m adresez for elor de securitate, îns nu pot face aşa ceva. Eu nu amă ă ţ ă for a lui Demerzel. El putea convinţ ge oamenii; eu nu pot. Avea o personalitate puternic ;ă eu sunt doar un... matematician. Eu nu ar trebui s fiu Prim Ministru; nu sunt f cut pentruă ă aşa ceva. Şi nici nu aş fi... dac Împ ratul nu s-ar fi bizuit pe psinoistorie mai mult decâtă ă merit .ă

Acuma parc― - i plângi de mil , nu-i aşa, tat ?ă ţ ă ă Da. Presupun c― asta fac, dar m imaginez mergând pân la sediul securit ii, ca să ă ă ăţ ă

le ar t ce i-am ar tat şi ie pe hart ...ă ţ ă ţ ăAr t spre suprafa a biroului, acum goal :ă ă ţ ă

... ― şi spunându-le c suntem în mare pericol din cauza unei conspira ii a c rei natură ţ ă ă şi importan nu le cunoaştem. Vor asculta cu seriozitate şi, dup plecarea mea, vor râdeţă ă între ei de "matematicianul nebun"... şi bineîn eles c nu vor face niţ ă mic.

Atunci, ce facem? ― întreb Raych întorcându-se la subiect.ă Ce vei face ― tu, Raych, asta-i problema. Am nevoie de mai multe dovezi, şi vreau să

mi le g seşti. Aş fi trimis-o pe mama ta, dar ea nu ar pleca de lâng mine sub nici ună ă motiv. Nici eu nu pot p r si în acest moment domeniile Palatului. Imediat dup Dors şiă ă ă dup mine, am încredere în tine. Ba, de fapt, am mai mult încredere în tine decât în Dorsă ă şi în mine. Eşti înc tân r, puternic, eşti un Twister mai bun decât am fost eu vreodat şiă ă ă eşti inteligent. Totuşi, trebuie s ii cont c nu vreau s - i rişti via a. F r eroisme, f ră ţ ă ă ţ ţ ă ă ă ă prostii. Nu aş mai putea privi vreodat în ochii mamei tale dac ai p i ceva. Afl ce po i.ă ă ăţ ă ţ Probabil vei descoperi c Namarti tr ieşte şi comploteaz ... sau c este mort. Probabil veiă ă ă ă afla c Joranumi ii constituie un grup activ... sau muribund. Probabil vei afla c familiaă ţ ă wyan aflat la conducere comploteaz ... sau nu. Toate astea sunt lucruri care merit aflaă ă ă ă -te, dar nu sunt vitale. Eu vreau s afli dac avariile infrastructurii au o cauz uman , şi,ă ă ă ă mult mai important, dac sunt produse în mod inten ionat. În cazul sta, aş vrea s aflu ceă ţ ă ă alte planuri au conspiratorii. P rerea mea este ca pl nuiesc o lovitur mare şi, dac esteă ă ă ă aşa, trebuie s aflu ce anume.ă

Raych spuse prudent: Ai vreun plan, vreo idee de unde s― încep?ă Da, Raych. Vreau s― mergi în Wye, în zona în care a fost omorât Kaspalov. Afl dacă ă ă

era un Joranumit activ şi vezi dac nu po i intra tu însu i într-o celul Joranumit .ă ţ ţ ă ă Ar putea fi posibil. Pot oric― ând s pretind c sunt un vechi Joranumit. Este adev rată ă ă

c eram destul de tân r pe vremea când Joranum îşi inea discursurile, dar am fost foarteă ă ţ impresionat de ideile lui. Nici nu trebuie s m prefac.ă ă

Da, ― îns exist o mare dificultate. Ai putea fi recunoscut. La urma urmei, eşti fiulă ă Primului Ministru. Ai ap rut din când în când la holoviziune şi i s-au luat interviuri în careă ţ vorbeai despre egalitatea dintre sectoare.

Da, dar...― F― r dar, Raych. Vei purta pantofi cu talpa groas , pentru a- i ad uga înc treiă ă ă ţ ă ă

centimetri la în l ime, şi va veni cineva s - i arate cum î i po i schimba formaă ţ ă ţ ţ ţ sprâncenelor, cum î i po i face fa a mai rotund , cum î i po i schimba timbrul vocii.ţ ţ ţ ă ţ ţ

Raych d du din umeri:ă At― âta deranj pentru nimic. ― Şi, spuse Seldon cu voce tremurat , va trebui s - i razi musta a.ă ă ţ ţ

Raych holb ochii şi r mase câteva momente nemişcat, mut şi îngrozit. Apoi şoptiă ă r guşit:ă

S― -mi rad musta a?ă ţ Da, vei avea o fa― neted ca-n palm . Nimeni nu te va recunoaşte f r ea.ţă ă ă ă ă

Dar nu se poate. E ca ― şi cum i-ar t ia ie... e ca şi cum te-ar castra.ţ ă ţSeldon d du din cap:ă

Este doar o tradi― ie ciudat . Yugo Amaryl este la fel de dahlit ca şi tine şi nu poartţ ă ă musta .ţă

Yugo este ― sonat. Cred c dac nu ar exista matematica, nici nu ar avea motive să ă ă tr iasc .ă ă

Este un matematician str― lucit şi absen a musta ei nu îi diminueaz calit ile. Înă ţ ţ ă ăţ plus, nu este o castrare. Musta a î i va creşte în dou s pt mâni.ţ ţ ă ă ă

Dou― s pt mâni! Îmi vor trebui doi ă ă ă ani ca s ajungă ă tot atât de... de...Ridic mâna, ca pentru a-şi acoperi musta a şi a o proteja.ă ţSeldon spuse, neînduplecat:

Raych... Este un sacrificiu pe care trebuie s― îl faci. Dac mergi acolo ca spionulă ă meu, cu musta , s-ar putea s ... s pţă ă ă ă eşti ceva.ţ

Mai bi― ne mor, spuse cu violen Raych.ţă Las― melodrama, spuse cu severitate Seldon. Mai bine ă nu mori. De fapt, î iţ

poruncesc: s nu mori. Şi...ăAici Seldon ezit pu in.ă ţ

... nu-i spune nimic mamei tale. M― voi ocupa eu de asta.ăRaych îşi privi tat l cu frustrare şi spuse cu o voce şoptit şi desperat :ă ă ă

Bine, tat― .ă Voi pune pe cineva s― - i supravegheze deghizarea, spuse Seldon. Dup aceea veiă ţ ă

pleca spre Wye, cu un aero-reactor... Capul sus, Raych, nu-i sfârşitul lumii.Raych zâmbi anemic şi Seldon îl privi plecând, cu o privire îngrijorat . O musta puteaă ţă

creşte din nou, cu uşurin . Un fiu nu putea. Seldon ştia foarte bine c îl punea în pericolţă ă pe Raych.

9

Fiecare avem micile noastre iluzii. Cleon ― Împ ratul Gaă laxiei, Regele Trantor-ului, şi posesor al unei imense colec ii de titluri a c ror men ionare lua foarte mult timp ţ ă ţ avea― impresia c era o persoan democrat .ă ă ă

Întotdeauna se înfuria când era avertizat s nu fac un lucru sau altul de c treă ă ă Demerzel (şi, mai recent, de c tre Seldon) pe motiv c o astfel de ac iune ar putea fiă ă ţ considerat "tiranic " sau "despotic ".ă ă ă

Cleon nu era din fire un tiran sau un despot; el nu dorea decât s ac ioneze ferm şiă ţ decisiv.

De multe ori vorbea cu o aprobare nostalgic despre vremuă rile în care Împ ra ii seă ţ puteau întâlni liber cu supuşii lor. Dar acum, bineîn eles, când loviturile de Palat şiţ asasinatele ― înf pă tuite sau doar pl nuite ă deveniser― o trist realitate a vie ii, Împ ratulă ă ţ ă fusese, din necesitate, izolat de lume.

Este greu de presupus c Cleon, care niciodat în via nu se întâlnise cu al i oameniă ă ţă ţ decât în condi iile cele mai restrictive, s-ar fi sim it într-adev r în largul s u într-o întâlnireţ ţ ă ă neprev zuă t , cu nişte str ini, îns el îşi imagina c i-ar face pl cere. În consecin , eraă ă ă ă ă ţă entuziasmat de rarele ocazii în care putea vorbi cu una dintre slugile de pe domenii, pentru a-i zâmbi şi a i se plânge câteva momente de povara îndatoririlor Împ r teşti. Astaă ă îl f cea s se simt democrat.ă ă ă

Uite, de exemplu, gr dinarul sta de care îi vorbise Seldon. Ar fi nimerit, ba ar fi chiară ă o pl cere s îl r spl teasc , destul de târziu, e adev rat, pentru loialitatea şi curajul lui...ă ă ă ă ă ă iar asta o va face el însuşi, nu va l sa treaba pe umerii unui func ionar.ă ţ

Aranj deci o întâlnire cu individul în vasta gr din de trană ă ă dafiri, care înflorise aproape în totalitate. Locul va fi foarte potrivit, gândi Cleon, dar, desigur, gr dinarul trebuia adusă acolo primul. Împ ratul nici nu putea concepe s aştepte. Una este s fii democrat şi cuă ă ă totul alta s te laşi pus într-o situa ie penibil .ă ţ ă

Gr dinarul îl aştepta printre trandafiri, cu ochii mari, cu buzele tremurând. Cleon seă gândi c probabil nimeni nu îi spuă sese gr dinarului motivul acestei întâlniri. Nu-i nimic, oă s -l linişteasc el, cu tact şi cu delicate e... numai c , acum îşi d du seama, nu îşi maiă ă ţ ă ă amintea cum îl cheam pe individ.ă

Se întoarse spre unul dintre func ionarii de lâng el şi puse o întrebare:ţ ă Cum ― îl cheam pe gr dinar?ă ă Mandell Gruber, Sire. Este gr― dinar aici de treizeci de ani.ă

Împ ratul d du din cap şi spuse:ă ă Aaaa, Gruber! Sunt ― încântat s întâlnesc un gr dinar atât de harnic şi talentat caă ă

tine. Sire, murmur― Gruber cl n nind din din i, eu nu am foară ă ţă ţ te multe calit i, dar fac totăţ

posibilul pentru a satisface gra ioasa voastr persoan .ţ ă ă

Sigu― r, sigur, spuse Împ ratul.ăCine ştie, poate gr dinarul sta îşi închipuie c îmi bat joc de el, gândi Împ ratul.ă ă ă ă

Oamenii ştia din clasele inferioare nu aveau sim urile acelea fine care veneau o dat cuă ţ ă rafinarea manierelor. Din cauza asta, era greu s te ar i democrat fa de ei.ă ăţ ţă

Am auzit de la Primul Ministru, spuse Cleon, despre loia― litatea cu care i-ai venit în ajutor pe vremuri şi despre faptul c te îngrijeşti de domenii cu foarte mult pricepere.ă ă Primul Ministru îmi spune c tu şi cu el sunte iă ţ prieteni.

Sire, Primul Ministru este deosebit de bun cu mine, ― îns eu îmi cunosc bine locul. Nuă vorbesc niciodat înainte ca dânsul s -mi vorbeasc primul.ă ă ă

Foarte bine, Gruber. Asta demonstreaz― c ai maniere, îns Primul Ministru, ca şiă ă ă mine de altfel, este un om cu impulsuri democratice. Eu am încredere în modul s u de aă aprecia oamenii.

Gruber se înclin adânc.ă Dup― cum ştii, Gruber, spuse Împ ratul, Gr dinarul Şef Malcomber este foarteă ă ă

b trân şi abia aşteapt s se retrag . Resă ă ă ă ponsabilit ile au devenit o povar prea greaăţ ă pentru umerii lui.

Sire, Gr― dinarul Şef este foarte respectat de to i gr dinarii. Fie ca el s tr iască ţ ă ă ă ă mul i ani de-acum încolo, pentru ca noi s putem g si la dânsul judecat şi sfaturiţ ă ă ă în elepte.ţ

Bine spus, Gruber, f― cu neglijent Împ ratul, dar ştii foarte bine c astea-s aiureli. Nuă ă ă mai are cum tr i foarte mult şi în nici un caz nu mai are vigoarea şi calit ile necesareă ăţ acestui post. El însuşi cere s se retrag înainte de sfârşitul anului, iar eu i-am promisă ă acest lucru. R mâne s -i g sesc un înlocuitor.ă ă ă

O, Sire sunt cincizeci de b― rba i şi femei pe acest vast domeniu, care ar putea fiă ţ Gr dinari Şefi.ă

A― şa o fi, spuse Împ ratul, îns preferin a mea a c zut asupra ta.ă ă ţ ăÎmp ratul zâmbi m rinimos. sta era momentul! Acum se aştepta ca Gruber s cadă ă Ă ă ă

în genunchi, într-un extaz de recunoştin a.ţGruber nu reac ion astfel şi Împ ratul se încrunt .ţ ă ă ă

Sire, spuse Gruber, este o onoare prea mare pentru mi― ne... mult prea mare. Prostii, spuse Cleon nemul― umit c hot rârea îi era conţ ă ă testat . A sosit timpul s - iă ă ţ

fie recunoscute calit ile. De-acum încolo nu va mai trebui s stai expus la capriciileăţ ă vremii. Vei avea un birou biroul Gr― dinarului Şef ă ― şi o locuin frumoas , pe care o voiţă ă redecora special pentru tine. Î i po i aduce acolo întreaga familie... Ai familie, nu-i aşa,ţ ţ Gruber?

Da, Sire. O nevast― şi dou fiice. Şi un ginere.ă ă Foarte bine. Te vei sim― i foarte bine, şi noua ta via o s - i plac , Gruber. Vei staţ ţă ă ţ ă

în untru, la ad post de vremea capriă ă cioasa, ca un adev rat trantorian.ă Sire, ― ine i cont c eu sunt anacreonian prin educa ie...ţ ţ ă ţ Am ― inut cont, Gruber. În ochii Împ ratului, toate lumile sunt la fel. S-a f cut. Meri iţ ă ă ţ

slujba de Gr dinar Şef.ăD du din cap şi se îndep rt maiestuos. Era mul umit de ultimul sau gest deă ă ă ţ

bun voin . Desigur, individul ar fi trebuit s se arate pu in mai recunosc tor, s fi dată ţă ă ţ ă ă dovad de mai mult apreciere, dar, în sfârşit, totul se rezolvase.ă ă

Şi era mult mai uşor s faci ă asta decât s rezolvi problema avariilor infrastructură ii.Cleon, într-un moment de iritare, declarase c ori de câte ori o avarie putea fi atribuită ă

erorii umane, individul vinovat trebuia executat f r întârziere.ă ă"Câteva execu ii," spusese el, "şi ai s te miri cât de aten i vor deveni cu to ii."ţ ă ţ ţ"Sire," spusese Seldon, "m tem c o astfel de atitudine despotic nu ar duce laă ă ă

rezultatele pe care le dori i. Probabil c i-ar determina pe muncitori s fac grev ... şi dacţ ă ă ă ă ă încerca i s -i obliga i s reia lucrul, se va declanşa o r zmeri ... şi dac ve i încerca s -iţ ă ţ ă ă ţă ă ţ ă înlocui i cu solda i, ve i descoperi c aceştia nu pot st pâni maşinile, deci avariile se vorţ ţ ţ ă ă produce mult mai des."

Nu era de mirare c Cleon preferase s se ocupe de probleă ă ma numirii unui nou Gr dinar Sef.ă

Cât despre Gruber, acesta privi în urma Împ ratului str bă ă ătut de fiorii unei groaze nepref cute. Avea s fie luat din imenă ă sitatea aerului liber şi condamnat s tr iasc întreă ă ă patru pere i... Şi totuşi, cum putea s -l refuze pe Împ rat?ţ ă ă

10

Raych se afla în Wye. În camera hotelului (un hotel de mâna a doua, pentru c Raychă trebuia s par s rac) se privi posomorât în oglind . Ceea ce v zu nu îi f cu pl cere.ă ă ă ă ă ă ă Musta a disp ruse; favori ii fuseser scurta i; p rul tuns în lateral şi la spate.ţ ă ţ ă ţ ă

Ar ta de parc era... jumulit.ă ă

Mai r u chiar. Ca urmare a modific rii tr s turilor fe ei, avea o figur de copil.ă ă ă ă ţ ăDezgust tor!ăŞi m car de-ar fi f cut vreun progres. Seldon îi d duse raă ă ă poartele securit iiăţ

referitoare la moartea lui Kaspal Kaspalov.Nu prea avusese ce citi. Kaspalov fusese omorât, iar ofi erii locali de securitate nuţ

descoperiser nimic important în leg tur cu crima. Era foarte clar c nu d deauă ă ă ă ă importan crimei.ţă

Nimic de mirare! În ultimul secol, rata criminalit ii crescuăţ se sim itor în majoritateaţ lumilor, mai ales în grandioasa şi complexa lume a Trantor-ului, şi nic ieri for ele deă ţ securitate nu reuşeau s se descurce în mod satisf c tor. De fapt, for ele de securitateă ă ă ţ sc zuser ca num r şi ca eficien pretutindeni şi (cu toate c era mai greu de dovedit)ă ă ă ţă ă erau din ce în ce mai corupte, salariul nefiind în stare s in pasul cu costul vie ii.ă ţ ă ţ Func ionarii civili trebuie ţ pl ti i ă ţ pentru a-i men ine cinsti i. Dac nu, îşi vor rotunji salariileţ ţ ă pe alte c i.ă

Seldon sus inuse doctrina asta de câ iva ani buni, dar nu ajungea la nici un rezultat.ţ ţ Nu aveai cum s creşti lefurile f r a creşte taxele, iar popula ia nu era dispus s accepteă ă ă ţ ă ă liniştit creşterea taxelor. Erau dispuşi mai degrab s piard de zece ori mai multe crediteă ă ă ă dând mit .ă

Toate acestea f ceau parte (spusese Seldon) din degeneraă rea general a Imperiului,ă care avea loc de dou secole încoace.ă

Bun, iar el, Raych, ce trebuia s fac ? Se afla acolo, la hotelul în care locuise Kaspalovă ă în zilele imediat de dinaintea mor ii sale. Undeva în hotel poate se afla cineva careţ avusese leg tur cu crima... sau care cunoştea pe cineva care avusese leg tur .ă ă ă ă

Raych se hot rî s ias pu in în eviden . Trebuia s se arate interesat de moartea luiă ă ă ţ ţă ă Kaspalov, şi atunci cineva se va ar ta interesat de ă el, c utând s intre în leg tur . Era ună ă ă ă joc periculos, dar dac ar putea da impresia c este o persoan suficient de inofensiv ,ă ă ă ă poate c nu îl vor ataca imediat.ă

Ei bine...Privi banda orar . Probabil c în bar se aflau deja câ iva consumatori, savurându-şiă ă ţ

aperitivele de dinaintea mesei. Ce-ar fi s li se al ture, şi apoi... poate se va întâmpla ceva.ă ă

11

În unele aspecte, Wye putea fi foarte puritan. (Acest lucru era valabil pentru toate sectoarele, deşi fiecare sector îşi manifesta intoleran a în felul s u.) Aici nu se consumaţ ă alcool, îns b uturile erau preparate sintetic pentru a stimula în alte direc ii. Lui Raych nu-iă ă ţ pl cea gustul, nefiind deloc obişnuit cu el, dar pe de alt parte asta însemna c îşi puteaă ă ă sorbi în tihn b utura, privind în jur.ă ă

Prinse privirea unei tinere, aflat la câteva mese dep rtare, şi îi fu greu s şi-oă ă ă desprind . Era atr g toare şi îşi d du seama ca Wye nu era puritan în ă ă ă ă toate privin ele.ţ

Dup câteva momente, tân ra zâmbi discret şi se ridic . Pluti înspre masa lui Raych,ă ă ă în timp ce acesta o privea contemplativ. Nu îşi putea permite (se gândi el cu adânc regret) în aceste momente o aventur care s îl distrag de la scopul s u.ă ă ă ă

Tân ra ajunse lâng Raych, se opri un moment, apoi aluneă ă c lin într-un scaun liber deă la mas .ă

Bun― , spuse ea. Nu pari un obişnuit al casă ei.Raych zâmbi:

Nici nu sunt. ― Îi cunoşti pe to i obişnui ii casei?ţ ţ Cam pe to― i, spuse ea f r a da semne de stinghereal . M numesc Manella. Tu?ţ ă ă ă ă

Sim ea cum regretul îl apas mai mult decât oricând. Era mai înalt decât el, exact peţ ă ă placul lui Raych. Avea tenul alb şi un p r lung, uşor învolburat, cu evidente tonuri de roşuă închis. Hainele nu îi erau prea ip toare şi ar fi putut, dac şi-ar fi dat pu in silin a, treceţ ă ă ţ ţ drept o femeie respectabil din clasele care nu prea se omorau cu munca.ă

Numele meu― nu are importan , spuse Raych. Important este c nu prea amţă ă credite.

O, ce p― cat, spuse Manella f când o grimas dezam git . Nu po i face rost?ă ă ă ă ă ţ A― ş vrea eu. Am nevoie de o slujb . Cunoşti pe cineva care m-ar putea ajuta?ă Ce fel de slujb― ?ă

Raych ridic din umeri:ă Nu m― pricep la nimic deosebit, dar nici nu sunt pretenă ios.ţ

Manella îl privi gânditoare: Hai s― - i spun ceva, domnule Anonim. Uneori nu este nevoie de credite.ă ţ

Raych înghe pe loc. Avusese destul succes la femei, dar cu musta a... cu musta a!ţă ţ ţ Ce vedea ea la o fa de bebeluş?ţă

Hai s― - i spun ceva, f cu el. Am avut un prieten care st tea pe aici acum două ţ ă ă ă

s pt mâni, şi nu îl mai g sesc. Dac zici c -i cunoşti pe to i obişnui ii casei, poate îl cunoştiă ă ă ă ă ţ ţ şi pe el. Îl cheam Kaspalov.ă

Repet , ridicând uşor vocea:ă Kaspal Kaspalov.―

Manella îl privi nedumerit şi apoi d du din cap:ă ă Nu cunosc pe nimeni cu numele ― sta.ă P― cat. Era Joranumit, la fel ca şi mine.ă

Primi din nou o privire nedumerit .ă Nu ― ştii ce este un Joranumit? întreb el.ă

Ea d du din cap:ă N-nu. Am auzit cuv― ântul, dar nu ştiu ce înseamn . Este vreun fel de meserie?ă

Raych era dezam git.ă Ar dura prea mult s― - i explic, spuse el.ă ţ

Suna ca o concediere şi, dup câteva momente de incertituă dine, Manella se ridic şiă plec . Nu îi zâmbi şi Raych era un pic surprins c r m sese atât de mult timp în companiaă ă ă ă lui.

(Ei bine, Seldon sus inuse întotdeauna c Raych ar avea capacitatea de a inspiraţ ă afec iune... da, dar nu unei femei care se ocupa cu ţ astfel de treburi. Pentru ele nu contau decât creditele.)

Ochii s i o urm rir automat pe Manella oprindu-se la o alt mas , unde se afla ună ă ă ă ă b rbat singur. Acesta avea o vârst medie, p r de culoarea untului, dat pe spate. Eraă ă ă foarte atent b rbierit, dar Raych îşi spuse c ar fi fost bine s poarte o barb , pentru că ă ă ă ă avea b rbia prea ieşit în afar şi era un pic asimetric .ă ă ă ă

Dup toate aparen ele, Manella nu avu succes nici cu acest individ. Dup un schimbă ţ ă de cuvinte, se ridic şi plec . Îns nu va continua mult cu insuccesele, gândi Raych. Eraă ă ă foarte sexy.

F r s vrea, Raych se gândi ce fantastic ar fi fost dac ar fi putut s ... Apoi îşi d duă ă ă ă ă ă seama c la masa lui se aşezase înc cineva. Un b rbat, de data aceasta. De fapt, chiară ă ă b rbatul cu care vorbise adineauri Manella. Raych era uimit c gândurile la acea femeie îlă ă f cuser s nu-şi dea scama de apropierea b ră ă ă ă batului şi s fie luat prin surprindere. Nu-şiă putea permite astfel de neglijen e.ţ

B rbatul îl privi cu o lucire de curiozitate în ochi:ă Ai vorbit mai devreme cu o prieten― de-a mea.ă

Raych nu se putu ab ine s nu zâmbeasc larg:ţ ă ă Este o persoan― prietenoas .ă ă Da, ― într-adev r. Şi este o ă bun ă prieten de-a mea. Am auzit, f r s vreau, ce i-aiă ă ă ă

spus. Sper c― n-am spus nimic r u.ă ă Nu, deloc, dar ai spus c― eşti Joranumit.ă

Inima lui Raych tres ri. Remarca f cut Manellei lovise exact la int . Nu însemnaă ă ă ţ ă nimic pentru ea, dar cu siguran c însemna ceva pentru "prietenul" ei.ţă ă

Adic intrase pe drumul cel bun? Sau intrase în necazuri?ă

12

Raych f cu tot posibilul pentru a-l studia pe noul s u interă ă locutor, f r îns ca figura saă ă ă s -şi piard expresia de naivitate inofensiv . Omul avea ochi verzui şi p trunz tori, iară ă ă ă ă mâna dreapt i se încleşta aproape amenin tor într-un pumn, odihnindu-se pe t bliaă ţă ă mesei.

Raych privi cu ochii larg deschişi spre cel lalt, aşteptând.ăB rbatul spuse din nou:ă

Pretinzi c― eşti Joranumit.ăRaych f cu tot posibilul pentru a ar ta stingherit. Nici nu era greu. Spuse:ă ă

De ce ― întreba i, domnule?ţ Nu cred c― eşti suficient de în vârst .ă ă Sunt destul de ― în vârst . Obişnuiam s urm resc discursuă ă ă rile lui Jo-Jo Joranum, la

holovizor. Po― i s -mi dai câteva citate?ţ ă

Raych ridic din umeri:ă Nu, dar am re― inut ideile.ţ E― şti un tân r curajos, dac spui deschis c eşti Joranumit. Unora nu le place asta.ă ă ă Mi s-a p― rut c în Wye sunt mul i Joranumi i.ă ă ţ ţ Probabil. De asta ai venit aici?― Caut de lucru. Poate c― un alt Joranumit m-ar putea ajuta.ă ― Şi în Dahl sunt Joranumi i. De unde vii?ţ

Recunoscuse accentul lui Raych. Accentul nu putea fi disimulat. M-am n― scut înă Millimaru, spuse Raych, dar am crescut mai mult în Dahl. F― când ce?ă Nu cine ― ştie ce. M-am mai dus pe la şcoal .ă ― Şi de ce eşti Joranumit?

Raych îşi permise sa se aprind un pic. N-ar fi putut tr i într-un Dahl asuprit,ă ă desconsiderat, f r a avea motiă ă ve serioase de a fi Joranumit. Spuse:

Cred c― guvernul Imperiului ar trebui sa fie mai bine reă prezentat, oamenii s aib oă ă participare mai larg , s existe mai mult egalitate între diferitele sectoare şi lumi. Oricineă ă ă care are minte şi inim este de aceeaşi p rere, nu?ă ă

― Şi ai vrea s vezi abolit domnia Împ ra ilor?ă ă ă ţRaych f cu o pauz . În general, oamenii se aventurau destul de mult în declara iileă ă ţ

subversive, îns de obicei nu se spunea nimic nepl cut referitor la Împ rat.ă ă ă N-am zis asta, spuse el. C― red în Împ rat, dar este prea greu pentru un singur om să ă

conduc Imperiul.ă Nu este un singur om. Este o ― întreag birocra ie Imperiaă ţ l . Ce p rere ai despre Hariă ă

Seldon, Primul Ministru? N-am nici o p― rere. Nici nu-l cunosc.ă Nu ― ştii decât c popula ia ar trebui s se implice mai mult în treburile guvernului.ă ţ ă

Aşa-i?Raych îşi permise s se arate pu in nel murit:ă ţ ă

Asta obi― şnuia s spun Jo-Jo. Nu ştiu cum îi spune i dumă ă ţ neavoastr . Am auzit uneoriă c i se spune "democra ie", dar nu ştiu foarte bine ce înseamn .ă ţ ă

Democra― ia este un lucru pe care l-au încercat multe lumi. Unele îl mai încearc şiţ ă acum. Nu cred c au avut ceva de câştigat. Deci, eşti democrat?ă

A― şa îi spune i dumneavoastr ?ţ ăRaych îşi l s capul s cad , de parc s-ar fi gândit adânc:ă ă ă ă ă

E― u m simt mai în largul meu dac îmi spun Joranumit.ă ă Desigur, ca dahlit...― Am tr― it o perioada acolo, dar nu sunt chiar dahlit.ă ... e― şti cu trap şi suflet pentru egalitatea dintre oameni şi alte lucruri din astea.

Dahli ii fiind un grup oprimat, este normal s gândeasc astfel.ţ ă ă Am auzit c― în Wye sunt bine v zute ideile Joranumite. ă ă Ei nu sunt oprima i.ţ Aici intervin alte motive. Vechea familie a Primarilor de Wye ― şi-a dorit dintotdeauna

s aib tronul. Ştiai asta?ă ăRaych d du din cap.ă

Cu optsprez― ece ani în urm , spuse b rbatul, Rashelle de Wye a fost foarte aproapeă ă de a reuşi o lovitur în sensul sta. Aşa c wyanii sunt rebeli. Nu atât Joranumi i, cât anti-ă ă ă ţCleon.

Eu nu m― bag în chestii d'astea, spuse Raych. Eu n-am nimic împotriva Împ ratului.ă ă Dar e― şti pentru reprezentarea popula iei în guvernare, nu? Crezi c vreun fel deţ ă

adunare aleas de oameni ar putea conduce Imperiul Galactic f r s se afunde în politic ,ă ă ă ă ă şi f r dispute partizane? F r paralizie?ă ă ă ă

H― ? f cu Raych. Nu în eleg.ă ă ţ Crezi ― c un grup mare de oameni ar putea lua decizii prompte în perioadele deă

criz ? Sau vor discuta şi se vor certa la nesfârşit?ă Nu ― ştiu, dar nu mi se pare drept ca doar câ iva oameni s hot rasc asupra tuturorţ ă ă ă

lumilor. E― şti dipus s lup i pentru ideile astea? Sau doar î i place s vorbeşti despre ele?ă ţ ţ ă Nimeni nu mi-a cerut s― lupt, spuse Raych.ă S― presupunem c i-ar cere cineva. Cât de importante crezi c sunt convingerileă ă ţ ă

tale despre democra ie ţ sau despre filozofia Joranumit― ?ă A― ş lupta pentru ele... dac aş avea impresia c merit .ă ă ă Ei, uite un b― iat curajos. Deci ai venit în Wye s lup i pentru convingerile tale.ă ă ţ Nu, spuse st― ânjenit Raych, nu zic c de-asta am venit. Am venit s caut de lucru,ă ă

domnule. Nu e uşor de g sit de lucru în zilele astea... şi nu mai am credite. Omu' trebuieă s tr iasc .ă ă ă

Sunt de acord cu tine. Cum te cheam― ?ăÎntrebarea âşnise f r veste, dar Raych era preg tit:ţ ă ă ă

Planchet, domnule.― Numele sau prenumele?― Singurul nume, din c― âte ştiu. Nu ai credite ― şi, din câte îmi dau seama, eşti foarte pu in educat.ţ M― tem c da.ă ă ― Şi n-ai experien în vreo munc specializat ?ţă ă ă N-am prea lucrat, dar sunt foarte doritor s― o fac.ă

― În regul . S - i spun cu ce s faci, Planchet.ă ă ţ ăScoase din buzunar un mic triunghi alb şi, ap sându-l în diferite moduri, ob inu ună ţ

mesaj. Apoi frec degetul mare de mesaj, înghe ându-l:ă ţ ― Î i spun unde s mergi. Iei asta cu tine şi s-ar putea s cape i o slujb .ţ ă ă ţ ă

Raych lu pl cu a şi o privi. Semnele p reau s str luceasc fluorescent, dar Raych nuă ă ţ ă ă ă ă le în elese. Privi prudent spre celalalt b rbat:ţ ă

― Şi dac au s cread c l-am furat?ă ă ă ă Nu poate fi furat. Are semn― tura mea pe el, iar acum are numele t u.ă ă ― Şi dac m întreab cine sunte i?ă ă ă ţ Nu te vor ― întreba... Tu spune-le c vrei de lucru. Asta-i şansa ta. Nu i-o garantez,ă ţ

dar asta-i şansa ta.Îi d du înc o pl cu :ă ă ă ţă

Aici scrie unde s― mergi.ăRaych, de data aceasta, o putu descifra.

Mul― umesc, murmur el.ţ ăB rbatul f cu un gest discret de concediere, cu mâna.ă ăRaych se ridic şi plec ... întrebânduă ă -se în ce intrase.

13

Sus-jos. Sus-jos. Sus-jos.Gleb Andorin îl privea pe Gambol Deen Namarti cum se tot fâ âia prin camer . Namartiţ ă

era evident incapabil s stea locului, agitat de o puternic şi violent emo ie.ă ă ă ţAndorin gândi: Nu este cel mai str lucit om din Imperiu sau m car din mişcare, nici celă ă

mai perspicace şi, cu siguran , nici cel mai capabil de o gândire ra ional . Trebuie mereuţă ţ ă s -l potoă lim. .. dar are o energie pe care nici unul dintre noi nu o are. Noi ne-am da b tu i,ă ţ am l sa-o balt , dă ă ar el nu. Du-te, vino, împinge, loveşte... Avem nevoie de un om ca el. Trebuie s avem un om ca el, altfel nu am face vreodat ceva.ă ă

Namarti se opri, ca şi cum ar fi sim it în spate privirea sfredelitoare a lui Andorin. Seţ întoarse şi spuse:

Dac― ai de gând s -mi faci din nou moral cu privire la Kaspalov, mai bine las-oă ă ă balt .ă

Andorin d du uşor din umeri:ă Pentru ce s― -mi bat gura de poman fâcându- i moral ? Fapta a fost comis . R ul ă ă ţ ă ă ă ―

în caz c exist ă ă a fost f― cut.ă Ce r― u, Andorin? Ce r u? Dac n-aş fi f cut-o, atunci ă ă ă ă noi am fi dat de necazuri.

Omul sta era pe punctul de a deveni un tr d tor. În maximum o lun , ar fi dat fuga la...ă ă ă ă ― Ştiu. Am fost de fa . Am auzit ce-a spus.ţă Atunci ― în elegi c nu am avut de ales. N-am avut de ales. Doar nu crezi c mi-aţ ă ă

convenit s trimit la moarte un vechi camarad, nu? N-am avut de ales.ă Foarte bine. N-ai avut de ales.―

Namarti îşi relu plimbarea prin camer , apoi se întoarse din nou:ă ă Andorin, tu crezi ― în zei?

Andorin se holb la el:ă ― În ce? ― În zei. N-― am auzit niciodat cuvântul sta. Ce înseamn ?ă ă ă Nu face parte din Galactica Standard, spuse Namarti. In― fluen e supranaturale. Acumţ

în elegi?ţ A, influen― e supranaturale. De ce n-ai spus aşa? Nu, nu cred în astfel de lucruri. Prinţ

defini ie, ceva este supranatural dac exist în afara legilor naturii, şi nimic nu exist înţ ă ă ă afara legilor naturii. Ai devenit mistic?

Andorin pusese întrebarea ca şi cum ar fi glumit, îns mijise ochii cu o bruscă ă îngrijorare.

Namarti îl privi, f cându-l s se simt stânjenit. Ochii aceia str lucitori puteau tulburaă ă ă ă pe oricine:

Nu fi idiot. Am citit ― şi eu despre ei. Trilioane de oameni cred în influen eleţ supranaturale.

― Ştiu, spuse Andorin. Întotdeauna s-a crezut. S-a crezut ― înc dinaintea începuturilor istoriei. Cuvântul "zei" are o origineă

necunoscut . Dup toate aparen ele, este o r m şi a vreunui limbaj primitiv din care nuă ă ţ ă ă ţă ne-a mai r mas nimic în afar de acest cuvânt... Ştii câte variet i de credin e exist înă ă ăţ ţ ă diferite feluri de zei?

Aproximativ cam c― âte feluri de idio i exist în întreaga popula ie Galactic .ţ ă ţ ăNamarti nu îl lu în seama:ă

Unii oameni cred ca acest cuv― ânt dateaz din vremea în care întreaga omenire nuă exista decât pe o singur lume.ă

Care este ea ― îns şi un mit. O idee la fel de idioat ca şi ideea de influen eă ă ţ supranaturale. Niciodat nu a existat o lume originar .ă ă

Trebuie s― fi existat, Andorin, spuse nec jit Namarti. Oaă ă menii nu au putut evolua pe diferite lumi, sfârşind într-o singur specie.ă

Chiar ― şi aşa, nu exist o lume de origini ă reală. Nu poate fi localizat , nu poate fiă definit , deci nu se poate vorbi în mod ra ional despre ea, deci ă ţ în realitate ea nu exist .ă

Ace― şti zei, îşi urm Namarti firul gândurilor, se presupune c protejeaz omenirea şiă ă ă o ajut , sau cel pu in au grij de acele p r i ale omenirii care ştiu cum s se foloseasc deă ţ ă ă ţ ă ă zei. Pe vremea când exista o singur lume, este ra ional s presupui c erau în modă ţ ă ă deosebit interesa i s aib grij de ea. Aveau grij de oameni aşa cum au grij p rin ii deţ ă ă ă ă ă ă ţ copii.

Foarte frumos ― din partea lor. Aş vrea s v d dac pot avea grij de un întregă ă ă ă Imperiu.

― Şi dac ar putea? Dac nu ar avea limite?ă ă ― Şi dac ar înghe a Soarele? Ce rost au to i aceşti "dac "?ă ţ ţ ă F― ceam doar nişte specula ii. M gândeam. Nu i-ai l sat niciodat mintea să ţ ă ţ ă ă ă

zburde liber ? ii mereu totul sub les ?ă Ţ ă A― şa este cel mai sigur, s ii mereu totul sub les . Şi ce- i spune mintea dup ce aiă ţ ă ţ ă

l sat-o s zburde, Şefule?ă ăOchii lui Namarti fulgerar în direc ia celuilalt, ca şi cum îl b nuia de sarcasm, însă ţ ă ă

fa a lui Andorin r m sese bine dispus şi nevinovat .ţ ă ă ă ăNamarti spuse:

Mintea mea ― îmi spune c ... Dac exist zei, atunci cu siguran sunt de parteaă ă ă ţă noastr .ă

Minunat... dac― ar fi adev rat. Unde este dovada?ă ă Dovada? Dac― nu ar fi fost mâna zeilor, atunci înseamn c este doar o coinciden ,ă ă ă ţă

una foarte fericit .ăNamarti c sc deodat şi se pr v li pe scaun, p rând epuiă ă ă ă ă ă zat.Bun, gândi Andorin. Mintea lui zburdalnic a obosit în cele din urm . Acum putemă ă

vorbi mai ra ional.ţ Problema asta cu avariile interne ale i― nfrastructurii..., începu Namarti cu o voce

mult mai şoptit .ăAndorin îl întrerupse:

― Ştii, Şefule, Kaspalov nu vorbea totuşi prostii în privin a asta. Cu cât ne l l im maiţ ă ă mult, cu atât vor fi mai mari şansele ca for ele Imperiale s descopere cauza. Întregul planţ ă ne va exploda în fa , mai devreme sau mai târziu.ţă

Deocamdat― nu. Pân acum, totul a explodat în fa a guă ă ţ vernului Imperial. Simt cum creşte revolta pe Trantor.

Ridic mâinile, frecându-şi degetele:ă O simt. ― Şi aproape am terminat. Suntem gata pentru pasul urm tor.ă

Andorin zâmbi f r veselie:ă ă Nu-― i cer detalii, Şefule. Kaspalov a f cut-o şi uite unde a ajuns. Eu nu suntţ ă

Kaspalov. Dar am s― - i spun, tocmai din cauz c nu eşti Kaspalov. Şi din cauz c acum amă ţ ă ă ă ă

aflat ceva ce atunci nu ştiam. Presupun, spuse Andorin crez― ând doar pe jum tate în ceea ce spunea, c vrei s daiă ă ă

o lovitura pe domeniile Palatului Imperial.Namarti ridic privirea:ă

Bine― în eles. Ce altceva ar maiţ fi de f cut? Îns problema este cum s p trunzi înă ă ă ă mod eficient pe domeniile Palatului. Am eu acolo unele surse de informa ii, îns nu suntţ ă decât spioni. Am nevoie acolo de oameni de ac iune.ţ

Nu e deloc u― şor s bagi oameni de ac iune pe cea mai bine p zit regiune dină ţ ă ă Galaxie.

Bine― în eles c nu. Asta mi-a dat pân acum nişte dureri de cap insuportabile... Însţ ă ă ă acum au intervenit zeii.

Andorin spuse blând (avea nevoie de toat capacitatea sa de control pentru a nu-şiă manifesta dezgustul):

Nu cred c― avem nevoie de o discu ie metafizic . Ce s-a întâmplat... l sând la oă ţ ă ă parte zeii?

Gra― ia Sa, Etern Iubitul Împ rat Cleon I, a decis s nuţ ă ă measc un nou Gr dinar Şef.ă ă Este prima numire dup aproape un sfert de secol.ă

― Şi ce dac ?ă Nu sesizezi ― însemn tatea?ă

Andorin se gândi un moment:

Se pare c― zeii t i nu m privesc cu ochi buni. Nu sesizez însemn tatea.ă ă ă ă Andorin, dac― ai un nou Gr dinar Şef, situa ia este ca şi cum ai avea un nouă ă ţ

administrator, de orice fel... ca şi cum ai avea un nou Prim Ministru sau un nou Împ rat.ă Noul Gr dinar Şef va dori cu siguran s aib propria sa echip . Va trimite la pensie ceeaă ţă ă ă ă ce va considera c sunt usc turi şi va angaja noi gr dinari cu sutele.ă ă ă

Este posibil.― Este mai mult dec― ât posibil. Este sigur. Exact la fel s-a întâmplat şi atunci când a

fost numit actualul Gr dinar Şef şi la fel s-a întâmplat atunci când a fost numită predecesorul s u, şi aşa mai departe. Sute de str ini provenind din Provincii...ă ă

De ce din Provincii?― Folose― şte- i creierul... dac ai aşa ceva, Andorin. Ce ştiu trantorienii despreţ ă

gr din rit, când toat via a şi-au petrecut-o sub cupol ? Ei nu au v zut decât flori înă ă ă ţ ă ă ghivece, gr dini zooloă gice, lanuri cu cereale şi livezi bine între inute. Ce ştiu ei despreţ via a în s lb ticie?ţ ă ă

Aaa... Acum ― în eleg.ţ A― şa c domeniile vor fi invadate de str ini. Vor fi verifiă ă ca i cu mare aten ie, dar nuţ ţ

tot atât de sever cum ar fi verifica i nişte trantorieni. Iar asta, desigur, înseamn c amţ ă ă putea infiltra câ iva oameni de-ai noştri, sub o fals identitate. Chiar dac unii vor fiţ ă ă respinşi, câ iva trebuie s reuşeasc ... trebuie. Oamenii noştri vor intra, în ciudaţ ă ă controlului extrem de strict care se face dup tentativa eşuat de asasinare a Primuluiă ă Ministru Seldon, în primele zile ale instal rii sale.ă

Aproape c scuipase numele lui Seldon, ca întotdeauna când vorbea de el. Continu :ă ă ― În cele din urm , vom avea o şans .ă ă

Andorin se sim ea un pic ame it, ca şi cum intrase într-un vârtej:ţ ţ ― Şefule, mi se pare ciudat s spun tocmai eu asta, dar cred c totuşi este ceva reală ă

în chestia asta cu "zeii". Aşteptam s termini tu ca s - i spun ceva şi acum v d c totul seă ă ţ ă ă leag peră fect.

Namarti îl privi pe cel lalt cu suspiciune apoi roti ochii, ca şi cum s-ar fi temut s nuă ă apar securitatea. Dar o astfel de team era nefondat . Camera se afla în mijlocul unuiă ă ă complex reziden ial de mod veche şi era bine protejat . Nimeni nu-i putea auzi şi nimeni,ţ ă ă chiar dac ar fi primit îndrum ri compeă ă tente, nu ar fi putut-o g si cu uşurin . Şi nici nu ară ţă fi putut trece de filtrele de protec ie formate din membrii loiali ai organiza iei.ţ ţ

Despr― e ce vorbeşti? întreb Namarti.ă ― i-am g sit un om. Un tân r... foarte naiv. Un tip simpaŢ ă ă tic, genul în care ai încredere

imediat ce te ui i la el. Are o figur sincer , ochi larg deschişi; a tr it în Dahl; este un adeptţ ă ă ă convins al egalit ii; crede c apari ia lui Joranum a fost cel mai mare eveniment, de laăţ ă ţ coco-tartele dahlite încoace; şi sunt sigur c îl putem convinge foarte uşor s fac cevaă ă ă pentru cauz .ă

Pentru cauz― ? întreb Namarti ale c rui b nuieli nu se diminuaser deloc. Este de-ală ă ă ă ă nostru?

― De fapt, nu e cu nimeni. El are în cap nişte idei vagi, cum c Joranum doreaă egalitatea între sectoare.

Asta era lozinca lui. Sigur.― Este ― şi lozinca noastr , dar puştiul ă crede în ea. Vorbeşte despre egalitate şi despre

reprezentarea popula iei la guvernare. A men ionat chiar şi ideea de democra ie.ţ ţ ţNamarti chicoti:

De dou― zeci de mii de ani, democra ia a fost folosit din când în când, dar mereu aă ţ ă eşuat lamentabil, în foarte scurt vreme.ă

Da, dar asta nu ne intereseaz― pe noi. Îl însufle eşte pe tân rul asta şi î i spun,ă ţ ă ţ Şefule, c din momentul în care l-am v zut am ştiut c ne poate fi de folos, deşi nu ştiamă ă ă în ce fel ne-ar putea ajuta. Acum ştiu. Îl putem infiltra pe domeniile Palatului Imperial, ca gr dinar.ă

Cum? ― Ştie ceva despre gr din rit?ă ă Nu. Sunt sigur c― nu ştie. N-a f cut altceva în via a lui decât munc necalificatâ.ă ă ţ ă

Acum lucreaz pe un transportor. Toă tuşi, dac -l putem da pe mâna unui gr dinar, care s -lă ă ă înve e cum se in foarfecele în mân , cred c reuşim.ţ ţ ă ă

Ce s― reuşim?ă Infiltr― m un om de-al nostru şi îl preg tim s loveasc la momentul potrivit. Este ună ă ă ă

om care nu ar ridica nici cea mai mic b nuial . Î i spun c eman un fel de stupiditateă ă ă ţ ă ă sincer , un fel de virtute idioat , care inspir încredere.ă ă ă

― Şi va face ceea ce îi spui tu s fac ?ă ă Absolut.― Cum l-ai ― întâlnit? Nu l-am ― întâlnit eu. De fapt, Manella l-a descoperit. Cine?― Manella. Manella Dubanqua.―

A, prietena aia a ta.―Namarti se strâmb , arborând o expresie de dezaprobare.ă

Este prieten― cu mult lume, spuse tolerant Andorin. Din cauza asta este şi atât deă ă util . Poate aprecia un b rbat foarte repede, dintr-o privire. A vorbit cu b iatul sta pentruă ă ă ă c s-a sim it atras de el ă ţ ă ― şi te asigur c Manella ă nu e atras doar de ceea ce se afl maiă ă jos de centur ă a― şa c , vezi, b iatul este deosebit. A vorbit cu b iatul ă ă ă apropo, ― îl cheam Planchet ă dup― care mi-a spus: "Am un tip adev rat pentru tine, Gleb." Amă ă oricând încredere în aprecierile ei despre tipi adev ra i.ă ţ

Namarti întreb cu viclenie:ă ― Şi ce crezi c va face omul sta al t u, Andorin, odat ajuns pe domeniile Palatului?ă ă ă ă

Andorin inspir adânc:ă P― i, ce s fac ? Dac totul merge cum trebuie, sc p m de scumpul nostru Împ rată ă ă ă ă ă ă

Cleon, Primul cu acest Nume.Figura lui Namarti deveni o masc a mâniei:ă

Ce? E― şti nebun? Pentru ce s -l omoram pe Cleon? El este sprijinul nostru înă guvernare, fa ada din spatele c reia vom putea conduce. Este paşaportul nostru pentruţ ă legitimitate. Ce ai în cap? Avem nevoie de el, s ne fie marionet . Nu se va amesteca înă ă treburile noastre, dar existen a lui ne va asigura o pozi ie solid .ţ ţ ă

Fa a calm a lui Andorin se înroşi toat ; buna sa dispozi ie disp ru cu totul:ţ ă ă ţ ă Atunci, ce ai ― tu în cap? Care sunt planurile tale? M-am s turat s tot s ghicesc.ă ă ă

Namarti ridic mâna, împ ciuitor:ă ă― În regul . În regul . Calmeaz -te. N-am vrut s te eneră ă ă ă vez. Dar gândeşte-te pu in.ţ

Cine l-a distrus pe Joranum? Cine ne-a distrus speran ele acum zece ani? Matematicianul.ţ El conduce acum Imperiul, cu vorbele lui idioate despre psihoistorie. Cleon nu reprezintă nimic pentru noi. Pe Hari Seldon trebuie s -l distrugem. Cu aceste continue avarii, am vrută s fac din Hari Seldon un subiect al ridicolului. Mizeriile sunt aruncate la uşa ă lui. Totul este interpretat ca ineficien a ţ lui, incapacitatea lui.

F cuse un pic de bale pe la col urile buzelor:ă ţ C― ând va fi asasinat, întreg Imperiul se va bucura, veselia va ocupa mult vremeă

toate ştirile de la holoviziune. Atunci nu va mai conta dac vor afla cine a f cut-o.ă ăRidic mâna, apoi o l s s cad , ca şi cum ar fi împlântat un cu it:ă ă ă ă ă ţ

Vom fi considera― i eroi ai Imperiului, salvatori. Ei? Ei? Ce zici? Crezi c puştiul t u îlţ ă ă poate omorî pe Hari Seldon?

Andorin îşi rec p tase înf işarea calm .ă ă ăţ ă Sunt sigur c― poate, spuse el cu nep sare for at . Pentru Cleon, ar fi avut probabilă ă ţ ă

un pic de respect; Împ ratul, dup cum ştii, are un fel de aur mistic .ă ă ă ă(Accentuase cuvântul "ştii" şi Namarti se încrunt .) Apoi continu :ă ă

Pentru Seldon ― îns , nu va avea astfel de sentimente.ăÎns în sinea sa, Andorin era furios. Nu asta dorise. Se sim ea tr dat.ă ţ ă

14

Manella îşi plimb mâna peste frunte, zâmbindu-i lui Raych:ă ― i-am spus c n-o s te coste nici un credit.Ţ ă ă

Raych clipi şi se scarpin pe um rul gol:ă ă Dar acum, ai de g― ând s -mi ceri?ă

Ea ridic din umeri şi zâmbi mali iosă ţ : De ce?― De ce nu?― Pentru c― din când în când am şi eu dreptul s -mi satisfac pl cerile.ă ă ă Cu mine?― Mai vezi pe altcineva pe-aici?―

Dup o pauz lung , Manella îi spuse, ocrotitor:ă ă ă De altfel, nici nu ai destule credite ca s― m pl teşti. Cum este ă ă ă slujba? Mai bine dec― ât nimic, spuse Raych. Mult mai bine. Ai vorbit tu cu tipul ala s -mi facă ă

rost de slujb ?ăManella d du lent din cap:ă

Vorbe― şti de Gleb Andorin? Nu i-am zis s fac nimic. I-am zis doar c s-ar putea s îlă ă ă ă interesezi.

O s― se supere din cauz c tu şi cu mine...ă ă ă Pentru ce? Nu-i treaba ― lui. De altfel, nu-i nici treaba ta. ― Ce face el? Adic , ce munceşte?ă Nu cred c― munceşte. Este bogat. Rud cu vechii Primari.ă ă Primarii de Wye?― Da, chiar a― şa. Nu-i place guvernul Imperial. Spune c Cleon ar trebui s ...ă ă

Se opri brusc: Vorbesc prea mult. Nu cumva s― repe i cuiva ceea ce spun eu aici.ă ţ Eu? N-am auzit nimic. ― Şi nici n-am de gând s aud.ă Foarte bine.― Dar ce-i cu Andorin? E b― gat în mişcarea Joranumit ? E vreun şef?ă ă De unde― s ştiu?ă Nu vorbe― şte cu tine despre chestiile astea? Nu.― Aha, spuse Raych ― încercând s nu par dezam git.ă ă ă

Manella îl privi, viclean :ă Dar de ce te intereseaz― ?ă Vreau s― intru şi eu în mişcarea asta. Cred c aşa am s ajung şi eu mai bine. Oă ă ă

slujb mai bun ... Mai multe credite... Ştii tu...ă ă Poate c― Andorin o s te ajute. Îi place de tine. Asta o ştiu.ă ă Nu-l po― i face s -i plac şi mai mult de mine?ţ ă ă A― ş putea încerca. Nu v d de ce nu te-ar pl cea. ă ă Mie îmi placi. Îmi placi mai mult

decât îmi place el. Mul― umesc, Manella. Şi eu te plac... Foarte mult.ţ

Îşi plimb mâna pe corpul ei, dezmierdând-o, şi îşi dori cu putere s se poată ă ă concentra mai mult asupra ei şi mai pu in asupra misiunii.ţ

15

Gleb Andorin, spuse obosit Hari Seldon.―Se frec ă la ochi.

Cine-i ― sta? întreb Dors Venabili.ă ăDin ziua în care plecase Raych, era într-o dispozi ie la fel de rece.ţ

P― ân acum câteva zile nici nu auzisem de el, spuse Selă don. sta este necazul cândĂ încerci s guvernezi o lume cu patruzeci de miliarde de locuitori. Nu auzi niciodat deă ă cineva, decât dac intr cu for a în aten ia ta. Cu toate informa iile comă ă ţ ţ ţ puterizate, Trantor r mâne o planet de anonimi. D m oameniă ă ă lor numere de identificare, îi introducem în statistici, dar nu ştim nimic despre ei. Mai adaug dou zeci şi cinci de milioane de lumi aleă ă Provinciilor, şi chiar ai motive s te miri c Imperiul Galactic a r mas, timp de atâteaă ă ă milenii, un mecanism care func ioneaz . S fiu sincer, cred c în cea mai mare parte s-aţ ă ă ă condus singur. Dar acum, în cele din urm , se pr buşeşte.ă ă

Destul cu filozofia, Hari, spuse Dors. Cine este Andorin ― sta?ă Cineva de care recunosc c― ă ar fi trebuit s ştiu. Am reuşit s fac rost de câtevaă ă

informa ii din dosarul lui de la securitate. Este membru al familiei Primaţ rilor de Wye cel― mai important membru, de fapt ― şi cei de la securitate au fost tot timpul cu ochii pe el. Se crede c are ambi ii politice, dar este prea afeă ţ meiat pentru a le putea realiza.

― Şi s-a înh itat cu Joranumi ii?ă ţSeldon f cu un gest vag:ă

― Am senza ia c cei de la securitate habar nu au despre Joranumi i. Asta poateţ ă ţ însemna c aceştia nu mai exist sau, dac exist , nu mai prezint nici un fel deă ă ă ă ă importan . Ar mai putea însemna pur şi simplu c securitatea nu se intereseaz de ei. N-ţă ă ăam nici o şans s îi implic în cercet rile mele. S zic mersi c îmi mai dau nişte informa ii.ă ă ă ă ă ţ Şi ine cont c eu sunt ţ ă Primul Ministru.

Este posibil s― nu fi un foarte bun Prim Ministru? întreb sec Dors.ă ă Este mai mult dec― ât posibil. Probabil c de genera ii înă ţ tregi nu a fost numit în postă

o persoan mai pu in potrivit decât mine. Dar asta nu are nici o leg tur cu for ele deă ţ ă ă ă ţ securitate. Securitatea este un departament independent. Cred c nici Cleon nu ştie preaă multe despre ea, deşi, teoretic, ofi erii de securitate ar trebui s -i dea raportul prinţ ă directorul lor. Dac am şti ceva mai mult despre for ele de securitate, am încerca s -iă ţ ă încadr m ac iunile în ecua iile psihoistoriei.ă ţ ţ

Dar ofi― erii de securitate sunt de partea ta?ţ Cred c― da, dar n-aş b gă ă a mâna-n foc. ― Şi pentru ce te intereseaz ... cum îl cheam ?ă ă Gleb Andorin. Pentru c― am primit, prin intermediari, un mesaj de la Raych.ă

Ochii lui Dors fulgerar :ă De ce nu mi-ai spus? Ce face? E bine?― Deocamdat― da, dar sper s nu încerce s mai trimit meă ă ă ă saje. Dac este prinsă

comunicând, atunci nu îi va fi bine. În orice caz, a intrat în leg tur cu Andorin.ă ă ― Şi cu Joranumi ii?ţ Nu cred. Nu ar avea nici un sens. Mi― şcarea Joranumit are cea mai mare priz înă ă

clasele inferioare... o mişcare proletar , dac se poate spune aşa. Iar Andorin este ună ă

aristocrat printre aristocra i. Ce leg tur s aib el cu Joranumi ii?ţ ă ă ă ă ţ Dac― face parte din familia Primarilor de Wye, ar putea aspira la tronul Imperial, nu-ă

i aşa? Aspir― de genera ii întregi. Î i aduci aminte de Rashelle, cred. A fost m tuşa luiă ţ ţ ă

Andorin. Atunci s-ar putea folosi de Joranumi― i ca de o trambulin , nu crezi?ţ ă ― Dac exist ă ă vreo mişcare Joranumit . Dac exist ă ă ă ― şi dac Andorin are nevoie deă

o trambulin ă atunci cred c― a intrat într-un joc periculos. Joranumi ii ar putea aveaă ţ planurile lor, iar Andorin va descoperi c pur şi simplu c l reşte un greti...ă ă ă

Ce este greti?― Un animal disp― rut, foarte feroce. Pe Helicon avem o exă presie foarte popular : Dacă ă

te-ai urcat pe un greti, descoperi c nu te mai po i da jos, de fric s nu te m nânce.ă ţ ă ă ăSeldon f cu o pauz , dup care continu :ă ă ă ă

― Şi înc ceva. Raych se pare c s-a încurcat cu o femeie care îl cunoaşte pe Andorină ă şi prin care, crede el, ar putea c p ta informa ii importante. Î i spun asta acum ca s nuă ă ţ ţ ă m acuzi, mai târziu, c i-am ascuns ceva.ă ă ţ

O femeie? se ― încrunt Dors.ă Una care cred cunoa― ― ― şte foarte mul i oameni ce-şi dau necontrolat drumul laţ

gura, uneori, în nişte împrejur ri mai intiă me. Una din ― alea.

Încrunt tura ei lu aă ă mploare: Nu-mi place c― Raych s-a...ă Haide, haide. Raych are treizeci de ani ― şi mult experienă . Nu se las dus de nasţă ă

chiar atât de uşor.Se întoarse spre Dors cu o privire atât de îmb trânit , atât de obosit !... Spuse:ă ă ă

Crezi c― mie îmi place? Cră ezi ca mie îmi place ceva din toate astea?Dors nu g si nici un r spuns.ă ă

16

Gambol Deen Namarti nu era, nici m car în momentele sale cele mai bune, oă persoan remarcabil prin polite e şi suavitaă ă ţ te... iar apropierea punctului culminant după zece ani de planuri îl f cuse şi mai ursuz.ă

Se ridic din scaun cu o oarecare agita ie şi spuse:ă ţ ― i-a luat cam mult timp s ajungi pân aici, Andorin.Ţ ă ă

Andorin d du din umeri:ă Dar am venit.― ― Şi tân rul la al t u... acea unealt remarcabil cu care te l udai... Uă ă ă ă ă ă nde este? Va veni ― şi el, dar alt dat .ă ă De ce nu acum?―

Capul frumos al lui Andorin p ru s se aplece pu in, ca şi cum c zuse pe gânduri sauă ă ţ ă ajunsese la o decizie, apoi spuse dintr-o dat :ă

Nu vreau s― îl aduc aici pân nu m l muresc cum stau.ă ă ă ă Ce ― înseamn asta?ă Simple cuvinte ― în Galactica Standard. De când pl nuieşti sa scapi de Hari Seldon?ă Dintotdeauna! Dintotdeauna! ― i-e chiar atât de greu s în elegi? Vrem r zbunareŢ ă ţ ă

pentru ce i-a f cut lui Jo-Jo. Îns chiar dac n-ar fi f cut asta, din moment ce este Primulă ă ă ă Ministru, va trebui s -l înl tur m.ă ă ă

Dar Cleon ― ― Cleon ― trebuie dat jos. Dac nu numai el, atunci el împreun cuă ă Seldon.

Pentru ce te intereseaz― o marionet ?ă ă Doar nu te-ai n― scut ieri. N-a trebuit niciodat s dau explica ii pentru ce m-amă ă ă ţ

încurcat cu voi. Nu eşti chiar atât de nebun şi ignorant încât s nu şti. Pentru ce m-ară interesa pe mine planurile voastre dac nu aş avea speran e s cap t tronul Impeă ţ ă ă rial?

Namarti râse: Desigur. De mult― vreme ştiu c m consideri o treapt , oă ă ă ă modalitate de a te urca

pe tronul Imperial. Te a― şteptai la altceva? Nu, deloc. Eu fac planurile, ― îmi asum riscurile şi, dup aceea, când totul este gata,ă

tu vii şi culegi roadele. Este rezonabil, nu? Da, este rezonabil, pentru c― şi tu te vei înfrupta din roaă de. Nu vei deveni Prim

Ministru? Nu te vei putea baza pe întregul sprijin al noului Împ rat, care va fi plin deă recunoştin ? Nu voi fi eu...ţă

Şi fa a i se schimonosi ironic , scuipând cuvântul:ţ ă ... noua marionet― ?ă

Asta dore― şti s fii? O marionet ?ă ă Vreau s― fiu Împ rat. i-am dat credite, când erai lefter. i-am dat oameni, când nuă ă Ţ Ţ

aveai nici unul. i-am oferit respecŢ tabilitate, când ai avut nevoie s pui la punct oă organiza ie puterţ nic în Wye. Pot retrage tot ceea ce am investit în tină e.

Nu cred.― Vrei s― rişti? S nu crezi c m po i trata la fel cum ai f cut cu Kaspalov. Dacă ă ă ă ţ ă ă

p esc ceva, Wye va deveni de nelocuit pentru tine şi pentru ai t i... vei descoperi c niciăţ ă ă un alt sector nu î i va mai oferi ceea ce vrei.ţ

Namarti oft :ă D― eci insişti s -l omorâm pe Împ rat.ă ă N-am spus s― -l "omorâm". Am spus s -l înl tur m. Detaă ă ă ă liile le las în seama ta.

Aceast ultim remarc o f cuse cu un gest al mâinii, aproaă ă ă ă pe neglijent, din încheietur , ca şi cum ar fi stat deja pe tronul Imperial.ă

― Dup care crezi c vei fi Împ rat? întreb Namarti.ă ă ă ă Da.― Nu, nu vei fi. Vei fi omor― ât... şi nu de mâinile mele. Andorin, d -mi voie s te învă ă ăţ

unele lucruri care in de expeţ rien . Dac Cleon este ucis, atunci se va pune problemaţă ă succesiunii şi, pentru a se evita r zboiul civil, Garda Imperial va omorî imediat to iă ă ţ membrii familiei Primarilor de Wye... începând cu tine. Pe de alt parte, dac nu esteă ă omorât decât Primul Ministru, vei fi în siguran .ţă

De ce?― Un Prim Ministru este doar un Prim Mi― nistru. ştia vin şi pleac . Este posibil caĂ ă

Cleon însuşi s se sature de el şi s pun s fie omorât. Vom avea noi grij s r spândimă ă ă ă ă ă ă zvonuri în sensul sta. Garda Imperial nu va interveni, şi ne va permite s form m un nouă ă ă ă guvern. Ba chiar este posibil s fie ei înşişi recunosc tori pentru moartea lui Seldon.ă ă

― Şi, odat instalat noul guvern, eu ce voi face? Voi aştepta? La infinit?ă Nu. Dac― ajung Prim Ministru, voi g si o cale s m descurc cu Cleon. S-ar puteaă ă ă ă

chiar s pot face ceva în privin a G rză ţ ă ilor Imperiale sau chiar for― elor de securitate ţ ― atr gându-le de partea mea. Atunci voi sc pa de Cleon, înlocuindu-l cu tine.ă ă

Andorin izbucni: Pentru ce ai face asta?― Cum adic― , pentru ce? f cu Namarti.ă ă Tu cu ― Seldon ai ce ai. Dup ce scapi de el, pentru ce s - i mai asumi riscuri inutileă ă ţ

la cel mai înalt nivel? Vei face pace cu Cleon, iar cu m voi întoarce la moşia mea n ruit şiă ă ă la visele imposibile. Ba chiar, cine ştie, ca s scapi de riscuri vei pune s fiu ucis.ă ă

Nu! spuse Namarti. Cleon a fo― st n scut pentru tron. Este descendentul mai multoră genera ii de Împ ra i... mândra Dinasţ ă ţ tie Entun. El va fi foarte greu de manevrat, o adev rat n past . Spre deosebire de el, tu vei veni la tron ca membru al unei noi dinastii,ă ă ă ă f r tradi ie, pentru c foştii Împ ra i wyani au fost, trebuie s recunoşti, absolută ă ţ ă ă ţ ă insignifian i. Vei sta pe un tron instabil şi vei avea nevoie de cineva care s te sprijine... deţ ă mine. Iar eu voi avea nevoie de cineva care s depind de mine, şi pe care s îl potă ă ă manevra... de tine... Haide, Andorin, c s toă ă ria noastr nu este una din dragoste, altfel s-ară sfârşi într-un an; este o c s torie din interese, şi poate dura atâta timp cât vom tr i. Haiă ă ă mai bine s avem încredere unul în cel lalt.ă ă

Jur― c voi fi Împ rat.ă ă ă La ce bu― n s jur dac nu ai încredere în cuvântul meu? Hai s spunem c te voiă ă ă ă

considera un Împ rat deosebit de foloă sitor şi c voi dori s te pun în locul lui Cleon imediată ă ce acest lucru se poate face în siguran . Acum prezint -mi-l pe individul sta despre careţă ă ă crezi c va fi unealta perfect adecvat scopurilor noastre.ă ă

Foarte bine. ― Şi nu uita ce anume îl face deosebit. L-am studiat. Este un idealist şi nu are foarte mult minte. Va face ceea ce i se va spune, f r s se gândeasc la pericole sauă ă ă ă ă la consecin e. Şi eman în jurul lui un fel de sinceritate şi de neviţ ă nov ie, încât victima areăţ încredere în el, chiar dac îl vede inând un blaster în mân .ă ţ ă

Mi-e imposibil s― cred aşa ceva.ă A― şteapt s -l vezi, spuse Andorin.ă ă

17

Raych st tea cu ochii pironi i în podea. Îi aruncase o privire rapid lui Namarti, şi nuă ţ ă avusese nevoie de mai mult. Îl întâlnise pe acest om cu zece ani în urm , când fuseseă trimis cu capcana pentru Jo-Jo Joranum. Da, o privire fusese de ajuns.

Namarti se schimbase foarte pu in în aceşti zece ani. Furia şi ura erau în continuareţ caracteristicile dominante pe care le putea observa la el sau poate era doar o apreciere― subiectiv ă ― şi p reau s se fi constituit într-o crust tare şi permanent . Fa a era un pică ă ă ă ţ mai supt , p rul pres rat cu fire albe, dar gura cu buze sub iri era în continuare ca o linieă ă ă ţ

aspr , iar ochii negri str luă ă ceau la fel de periculos ca întotdeauna.Raych îşi ferea ochii. Namarti, sim ea el, nu era genul de om care s fac o pasiuneţ ă ă

pentru persoanele care îl priveau deschis în fa .ţăNamarti p rea s -l devoreze pe Raych din ochi, p strându-şi eternul surâs batjocoritor.ă ă ăSe întoarse spre Andorin care st tea în lateral şi spuse, de parc subiectul conversa ieiă ă ţ

nu era de fa :ţă Deci, ― sta e b iatul.ă ă

Andorin aprob din cap şi buzele se mişcar f r a scoate un sunet: "Da, Şefule."ă ă ă ăNamarti spuse dintr-o dat spre Raych:ă

Cum te cheam― ?ă Planchet, domnule.― Crezi ― în cauza noastr ?ă Da, domnule.―

Vorbea cu pruden , aşa cum îl instruise Andorin:ţă Eu sunt democrat ― şi doresc o mai mare participare a popula iei la procesul deţ

guvernare.Ochii lui Namarti sclipir în direc ia lui Andorin:ă ţ

Ia te uit― , avem aici un orator.ăDup care se întoarse din nou spre Raych:ă

E― şti gata s - i asumi riscuri pentru a sluji cauza?ă ţ Ori― ce risc, domnule. Vei face ce ― i se va spune? F r întreb ri? F r s dai înapoi?ţ ă ă ă ă ă ă Voi ― îndeplini toate ordinele. ― Ştii ceva despre gr din rit?ă ă

Raych şov i:ă Nu, domnule.― Deci, e― şti trantorian? N scut sub cupol ?ă ă M-am n― scut în Millimaru, domnule, şi am fost crescut în Dahl.ă Foarte bine, spuse Namarti.―

Apoi, c tre Andorin:ă Du-l afar― şi las -l o vreme pe mâna oamenilor care îl aşteapt acolo. Ei vor aveaă ă ă

grij de el. Dup care te întorci aici, Andorin. Vreau s vorbesc cu tine.ă ă ăCând se întoarse, Andorin descoperi c Namarti suferise o schimbare profund . Ochii îiă ă

str luceau, iar gura îi era schimoă nosit într-un zâmbet feroce.ă Andorin, spuse el, zeii despre care ― i-am vorbit zilele treţ cute sunt de partea noastră

mai mult decât mi-am imaginat. ― i-am spus c b iatul este exact ceea ce ne trebuie.Ţ ă ă Da, este mult mai bun dec― ât î i închipui. Cunoşti, desigur, povestea c derii luiţ ă

Joranum: Hari Seldon, iubitul nostru Prim Ministru, şi-a trimis fiul sau, mai bine zis, fiul― adoptiv s― se întâlneasc cu Joranum şi s -i întind o capcan . În care a c zut, deşi eu l-ă ă ă ă ă ăam prevenit.

Da, spuse Andorin d― ând plictisit din cap, cunosc.O spusese cu aerul unuia care cunoştea foarte bine povestea, fiindu-i spus deă

nenum rate ori.ă L-am v― zut pe b iatul la doar atunci, dar imaginea lui mi s-a întip rit în creier,ă ă ă ă

fierbinte. Crezi c trecerea a zece ani, tocurile false şi raderea musta ei erau suficiente să ţ ă m duc de nas? Planchet sta al t u este Raych, fiul adoptiv al lui Hari Seldon.ă ă ă ă

Andorin se albi şi i se opri respira ia. Dup câteva momenţ ă te, reuşi s îngaime:ă E― şti sigur, Şefule? Tot a― şa cum sunt sigur c stai acum în fa a mea şi ai b gat un duşman în mijloculă ţ ă

nostru. Habar n-aveam...― Nu te agita, spuse Namarti. Consider c― ai f cut cel mai bun lucru din întreaga taă ă

via aristocratic şi trândav . Ai jucat rolul pe care i l-au dat zeii. Dac eu n-aş fi ştiutţă ă ă ţ ă cine este, şi-ar fi îndeplinit cu succes misiunea: se infiltra ca spion în mijlocul nostru, şi divulga informa ii despre planurile noastre cele mai secrete. Îns din moment ce ştim cineţ ă este, planul lui nu se va realiza. În schimb, avem acum totul.

Namarti îşi frec încântat mâinile şi, ca şi cum ştia cât de pu in i se potrivea, zâmbi...ă ţ şi râse poticnit.

18

Manella spuse, melancolic :ă Cred c― nu ne vom mai vedea, Planchet.ă

Raych tocmai se usca dup ce f cuse duş:ă ă

De ce?― Nu mai vrea Gleb Andorin.― De ce?―

Manella ridic din umerii delica i:ă ţ Spune c― ai ceva important de f cut, şi s-a terminat cu joaca. Poate c o s primeştiă ă ă ă

o slujb mai bun .ă ăRaych ciuli urechile:

Ce fel de slujb― ? i-a zis ceva în mod special?ă Ţ Nu, dar a spus c― se duce în Sectorul Imperial.ă Serios? ― Î i spune adesea lucruri din astea?ţ ― Ştii cum e, Planchet. Când stai în pat cu un tip, îşi d mai uşor drumul la gur .ă ă ― Ştiu, spuse Raych care mereu fusese atent s nu p easc la fel. Şi ce altceva aă ăţ ă

spus? De ce m― întrebi? f cu ea încruntându-se pu in. Şi el m întreab mereu de tine. Amă ă ţ ă ă

observat asta la b rba i. Sunt curioşi s afle unul despre cel lalt. Care s fie cauza?ă ţ ă ă ă Ce i-ai spus despre mine?― Nu cine ― ştie ce. Doar c eşti un tip foarte cumsecade. Normal, nu i-am spus c îmiă ă

place mai mult de tine decât de el. Asta i-ar putea r ni sentimentele... şi mi-ar d una mie.ă ăRaych terminase de îmbr cat:ă

― Deci, ne spunem adio. Da, cel pu― in pentru o vreme. Gleb mi-a spus c s-ar putea s se r zgândeasc .ţ ă ă ă ă

Desigur, mi-ar pl cea şi mie s merg în Sectorul Imperial... dac ar vrea s m ia cu el. N-ă ă ă ă ăam fost niciodat acolo.ă

Raych fusese gata-gata s spun ceva, dar reuşi s tuşeasc , oprindu-se la timp:ă ă ă ă Nici eu nu am mai fost.― Acolo sunt cl― dirile cele mai mari, locurile cele mai fruă moase, restaurantele cele

mai elegante... şi acolo locuiesc oamenii cei mai boga i. Mi-ar pl cea s întâlnesc nişteţ ă ă oameni boga i... în afar de Gleb, vreau s spun.ţ ă ă

B― nuiesc c o persoan ca mine nu prea are ce- i oferi, spuse Raych.ă ă ă ţ Ai dreptate. Nu te po― i gândi mereu la credite, dar din când în când trebuie s-o faci.ţ

Mai ales acum, când am impresia c Gleb s-a cam s turaă ă t de mine.Raych se sim i dator s spun :ţ ă ă

Nimeni nu s-ar putea s― tura de tine.ăApoi, spre uimirea sa, descoperi c fusese sincer.ă

A― şa spun b rba ii întotdeauna, spuse Manella, dar, ai s r mâi surprins, se poate.ă ţ ă ă Oricum, ne-a fost bine împreun , Planchet. Ai grij de tine şi, cine ştie, poate ne vom maiă ă revedea.

Raych d du din cap şi se trezi în pan de cuvinte. Nu g si nici un cuvânt, nici un gest,ă ă ă prin care s -şi exprime sentimentele.ă

Îşi îndrept gândurile spre alte direc ii. Trebuia s afle ce pl nuiau oamenii luiă ţ ă ă Namarti. Dac îl desp r eau de Manella, însemna c intraser în faza final . Dar, concret,ă ă ţ ă ă ă nu avea alt indiciu decât chestia asta ciudat , cu gr din ritul.ă ă ă

Şi nici nu îi mai putea trimite informa ii lui Seldon. De la întâlnirea cu Namarti, fuseseţ inut sub o supraveghere strict şi toate c ile de comunica ie îi fuseser t iate... iar acestaţ ă ă ţ ă ă

era înc un semn al crizei care se apropia.ăDar dac va afla ce anume se petrecea doar ă dup ă consumarea faptului ― şi dac îşiă

va putea comunica nout ile doar dup ce acestea încetau a mai fi nout i ăţ ă ăţ ― însemna că avea s rateze misiunea.ă

19

Hari Seldon era într-o dispozi ie proast . Nu mai primise veşti de la Raych; nu aveaţ ă nici o idee despre ce se întâmpla.

În afara îngrijor rii fireşti vizavi de soarta lui Raych (cu siguran c ar ti auzit dac i s-ă ţă ă ăar fi întâmplat ceva r u), mai era şi neliniştea fa de ceea ce se pl nuia.ă ţă ă

Trebuia s fie ceva perfid. Nu se punea problema unui atac direct asupra Palatului. Eraă în esat de securitate. Dar dac lucruţ ă rile st teau astfel, ce conspira ie ar avea sor i deă ţ ţ izbând ?ă

Chestia asta îl inuse treaz toat noaptea şi îi ocupase gânţ ă durile ziua.Se aprinse un bec de semnalizare.

Domnule Prim Ministru, ― întâlnirea de la ora dou , domă nule... Ce ― întâlnire de la ora dou ?ă Cu Mandell Gruber, gr― dinarul. A primit aprob rile neceă ă sare.

Seldon îşi aduse aminte: Da. Trimite-l ― în untru.ă

Nu prea avea timp pentru o întâlnire cu Gruber, dar fusese de acord într-un moment de sl biciune... omul p ruse de-a drepă ă tul desperat. Un Prim Ministru nu ar trebui sa dea semne de sl biciune, dar lui Seldon îi venea greu s -şi înfrâneze adev rata fire.ă ă ă

Intr― , Gruber, spuse el cu amabilitate.ăGruber st tea în fa a lui, cu capul înfundat între umeri, arună ţ când priviri în toate

direc iile. Seldon îşi d du scama c gr dinaţ ă ă ă rul nu mai intrase niciodat într-o camer atâtă ă de grandioas ca aceasta şi fu îmboldit de un impuls amar. Ar fi vrut sâ-i spun : "Î i place?ă ă ţ Te rog s o iei tu. ă Eu nu o vreau."

Dar nu spuse decât: Ce s-a ― întâmplat, Gruber? De ce eşti atât de nefericit?

Nu primi un r spuns imediat; deocamdat , Gruber nu f cea decât s scoat un zâmbetă ă ă ă ă absent.

Stai jos, omule, spuse Seldon. Uite, ― în fotoliul la.ă O, nu domnule Prim Ministru. Ar fi o necuviin― . L-aş murd ri.ţă ă Dac― îl murd reşti, va fi uşor de cur at dup aceea. F aşa cum î i spun... Bun!ă ă ăţ ă ă ţ

Acum r mâi acolo un minut sau dou şi adun - i gândurile. Dup ce eşti gata, îmi spuiă ă ă ţ ă care-i problema.

Gruber st tu t cut o vreme, apoi cuvintele îi ieşir la repeă ă ă zeal din gură ă: Domnule Prim Ministru, voi fi Gr― dinar Şef. Binecuvână tatul Împ rat mi-a spus asta.ă Da, am auzit, dar sunt sigur c― nu asta te descurajeaz . Este un post pe careă ă

trebuie s -l primeşti ca pe un cadou, şi zic c -l meri i. Poate am avut şi eu o contribu ie laă ă ţ ţ asta, Gruber. Nu-am uitat niciodat curajul t u atunci când aproape c era s fiu ucis. Te-ă ă ă ăam l udat Maiest ii Sale Imperiale. Este o recompens rezonabil , şi oricum meritai oă ăţ ă ă promovare. Dosarul t u arat clar c eşti pe deplin calificat pentru acest post. Deci, dacă ă ă ă am l muă rit asta, spune-mi acum ce anume te nec jeşte.ă

Domnule Prim Ministru, tocmai postul ― şi promovarea m nec jesc. Nu pot face fa ,ă ă ţă pentru c nu sunt calificat.ă

Noi suntem convin― şi c eşti.ăGruber începu s se fr mânte în fotoă ă liu:

― Şi voi fi obligat s stau într-un birou? Nu pot sta într-un birou. Nu aş mai putea ieşiă sub cerul liber, s muncesc înconjuă rat de plante şi animale. Voi fi ca într-o închisoare, domnule Prim Ministru.

Seldon holb ochii la el:ă Nicidecum, Gruber. ― Nu trebuie sa stai în birou mai mult decât este nevoie. Te vei

putea plimba liber pe domenii, supraveghind totul. Vei sta afar oricât vei dori, numai că ă vei fi scutit de munca grea.

Dar mie ― îmi place munca grea, domnule Prim Ministru. Şi nu voi avea nici o şans să ă ies afar din birou. L-am urm rit pe actualul Gr dinar Sef. Nu a putut ieşi la aer curat, deşiă ă ă a vrut. Este prea mult administrare de f cut, prea mult eviden de luat în calcul. Dacă ă ă ţă ă vrea s ştie ce se întâmpl , trebuie s meră ă ă gem noi la el în birou ca s -i spunem. Priveşteă lucrurile la holovizor...

Pronun ase cuvântul cu un dispre infinit:ţ ţ ... ca ― şi cum din imagini i-ai putea da seama despre creaturile vii. Nu e pentru mineţ

treaba asta. Haide, Gruber, fii b― rbat. Lucrurile nu sunt chiar atât de negre. Ai s te obişnuieşti.ă ă

Încetul cu încetul, lucrurile vor decurge aşa cum î i doreşti tu.ţGruber scutur din cap:ă

Pentru ― început chiar de la ― început va trebui s― m ocup de noii gr dinari.ă ă ă Treaba asta o s m îngroape.ă ă

Apoi, cu o izbucnire plin de energie:ă Este un post pe care nu-l vreau ― şi nu trebuie s -mi fie oferit, domnule Prim Ministru.ă Gruber, poate c― în momentul sta nu- i doreşti postul, dar s ştii c nu eştiă ă ţ ă ă

singurul. Î i spun eu c acum, ţ ă chiar acum, nu-mi doresc s fiu Prim Ministru. Postul staă ă este o p l rie prea larg pentru capul meu. Ba sunt convins c pân şi Împ ratul însuşi areă ă ă ă ă ă momente când se satur de straiele Imperiale. Dar suntem aici, în Galaxia asta, şi cu to iiă ţ trebuie s ne facem treaba chiar dac nu nă ă e place întotdeauna.

― În eleg, domnule Prim Ministru, dar Împ ratul trebuie s fie Împ rat deoareceţ ă ă ă pentru asta s-a n scut. Iar dumneavoastr trebuie s fi i Prim Ministru pentru c nimeniă ă ă ţ ă altcineva nu poate face fa acestui post. Dar în cazul meu, nu este vorba decât despreţă postul de Gr dinar Şef. Sunt aici cincizeci de gr dinari tot atât de competen i ca şi mine peă ă ţ care nu i-ar deranja s primeasc postul. Spune i c a i vorbit Împ ratului despre cum amă ă ţ ă ţ ă încercat s v ajut. Nu-i pute i vorbi din nou explicându-i c dac doreşte s mă ă ţ ă ă ă ă r spl teasc pentru ceea ce am f cut atunci s m lase aşa cum sunt?ă ă ă ă ă ă

Seldon se l s pe spate şi spuse pe un ton grav:ă ă Gruber, a― ş face asta pentru tine dac s-ar putea, dar treă buie s - i explic ceva şi speră ţ

din tot sufletul c vei în elege. Teoretic, Împ ratul este conduc torul absolut al Imperiului.ă ţ ă ă

În realitate, posibilit ile lui sunt foarte limitate. În acest moment, eu conduc Imperiul înăţ mai mare m sur decât o face el, dar, chiar şi aşa, nici eu nu pot face decât foarte pu ineă ă ţ lucruri. Sunt milioane şi miliarde de oameni la toate nivelurile de guvernare, to i iauţ decizii, to i fac greşeli, unii ac ionând cu în elepciune sau eroic, al ii ac ionând prosteşteţ ţ ţ ţ ţ sau ho eşte. Nu am cum s -i controlez. M în elegi, Gruber?ţ ă ă ţ

D― a, dar ce leg tur are asta cu cazul meu?ă ă Are, pentru c― exist un singur loc în care Împ ratul este st pân absolut ă ă ă ă iar acest―

loc îl reprezint domeniile Palatului Imperial. Aici cuvântul lui este lege şi eşaloanele deă func ionari subordona i lui sunt destul de pu ine la num r, astfel încât îi poate controla.ţ ţ ţ ă Dac -i ceri s -şi retrag o decizie pe care a luat-o în leg tur cu administrarea domeniiloră ă ă ă ă Palatului Imperial ar însemna s dai buzna în singura zon pe care el o consideră ă ă inviolabil . Dac i-aş spune: "Retrage i-v decizia în leg tur cu Gruber, Maiestateaă ă ţ ă ă ă Voastr Imperial ", mai degrab m-ar da pe mine afar din post decât s -şi retragă ă ă ă ă ă decizia. Acesta ar putea fi un lucru bun pentru mine, dar ie nu i-ar ajuta la nimic.ţ ţ

Deci nu se poate fac― e nimic pentru a schimba lucrurile? întreb Gruber.ă Nu. Dar nu-― i face probleme, Gruber, am s te ajut eu, atât cât voi putea. Îmi pareţ ă

r u. Îns acum trebuie s în elegi c i-am acordat mai mult timp decât îmi puteamă ă ă ţ ă ţ permite.

Gruber se ridic în picioare, fr mântând între mâini şapca verde de gr dinar. În ochiiă ă ă lui str luceau lacrimi:ă

Mul― umesc, domnule Prim Ministru. Ştiu c a i vrea s m ajuta i. Sunte i... sunte iţ ă ţ ă ă ţ ţ ţ un om bun, domnule Prim Ministru.

Se întoarse şi plec , încovoiat sub greutatea mâhnă irii.Seldon privi meditativ în urma lui şi d du din cap. Înmulă eşte amarul lui Gruber cu unţ

cvadrilion şi vei avea necazurile tuturor oamenilor din cele dou zeci şi cinci de milioane deă lumi ale Imperiului. Cum putea el, Seldon, s le rezolve pe toate când nu putea s rezolveă ă problema unui singur om care venise la el s cear ajutor?ă ă

Psihoistoria nu putea salva un om. Dar ar putea salva un cvadrilion?D du din nou din cap, verific natura şi ora urm toarei audien e, apoi înlemniă ă ă ţ

deodat . Url în microfon, dând frâu liber tensiunilor interioare, în contradic ie cuă ă ţ obişnuitul s u control:ă

Aduce― i-l pe gr dinarul acela înapoi! Acum!ţ ă

20

Ce-i cu noii gr― dinari? exclam Seldon.ă ăDe data asta nu îl invit pe Gruber s ia loc.ă ăGruber clipi repede din ochi. Era panicat, din cauza acestei rechem ri neaşteptate.ă

N-noii g-gr― dinari? se bâlbâi el.ă Ai spus "noii gr― dinari". ă Care noi gr dinari?ă

Gruber era uluit: P― i, dac se numeşte un nou Gr dinar Şef, vor fi angaja i gr dinari noi. Aşa esteă ă ă ţ ă

obiceiul. N-am ― mai auzit de aşa ceva. La ultima schimbare de Gr― dinar Şef dumneavoastr nu era i Prim Ministru. Probabilă ă ţ

c nici nu v afla i pe Trantor.ă ă ţ Despre ce este vorba?― Ei bine, gr― dinarii nu sunt concedia i niciodat . Unii mor. Al ii îmb trânesc preaă ţ ă ţ ă

mult, ies la pensie şi sunt înlocui i. Atunci când se instaleaz în post un nou Gr dinar Şef,ţ ă ă cel pu in jum taţ ă te din echip ă este trecut binişor de floarea vârstei. Li se d tuturor oă ă pensie bun şi sunt aduşi gr dinari noi.ă ă

Pentru ― întinerire. ― În parte. Alt motiv ar fi c în acel moment apar de obicei noi planuri pentru gr diniă ă

şi trebuie s avem idei şi scheme noi. Sunt aproape cincizeci de kilomteri p tra i de gr diniă ă ţ ă şi parcuri, de obicei reorganizarea lor dureaz câ iva ani iar eu va trebui s supravegheză ţ ă totul. V rog, domnule Prim Ministru...ă

Gruber abia îşi mai tr gea r suflarea:ă ă Sunt sigur c― un om deştept ca dumneavoastr poate g si o modalitate pentru a-lă ă ă

face pe binecuvântatul nostru Împ rat s se r zgândeasc .ă ă ă ăSeldon nu îi d du aten ie. Pe frunte îi ap rur riduri, din cauza concentr rii:ă ţ ă ă ă

De unde vin noii gr― dinari?ă Se fac selec― ii pe toate lumile... Întotdeauna se g sesc oameni gata s -i înlocuiascţ ă ă ă

pe cei care nu mai pot face fa . Vor veni cu sutele, în zeci de loturi. Îmi va lua un an, celţă pu in...ţ

De unde vin? De unde?―

Din milioane de lumi. Ne dorim o mare varietate de cu― noştin e în horticultur . Oriceţ ă cet ean din Imperiu se poate caăţ lifica.

― Şi din Trantor? Nu, nu din Trantor. ― În gr dini nu vine nimeni de pe Trantor.ă

Vocea sa c p t accente dispre uitoare:ă ă ă ţ Dintr-un trantorian nu po― i face un gr dinar. Parcurile pe care le au ei aici, subţ ă

cupol , nu sunt gr dini. Sunt plante în ghivece, şi animale în cuşc . Trantorienii, s rmaniiă ă ă ă de ei, nu ştiu nimic despre aerul liber, apa curg toare şi adev ratul echilibru al naturii.ă ă

― În regul , Gruber. Am s - i dau o sarcin . Va trebui s ob ii pentru mine numeleă ă ţ ă ă ţ fiec rui nou gr dinar programat s soseasc în s pt mânile urm toare. Ob ii toateă ă ă ă ă ă ă ţ informa iile în leg tur cu ei. Numele. Lumea. Num rul de identificare. Eduţ ă ă ă ca ia.ţ Experien a. Totul. Vreau ca toate s apar aici, pe biroul meu, cât mai rapid posibil. Î i voiţ ă ă ţ trimite oameni care s te ajute. Oameni cu calculatoare. Ce fel de computer foloseşti?ă

Eu? Unul simplu de tot, care ― ine eviden a plantelor, speţ ţ ciilor şi alte chestii din astea.

― În regul . Oamenii pe care i-i trimit vor face tot ceea ce nu po i face tu. Nici nu î iă ţ ţ ţ pot spune cât de important este treaba asta.ă

Dac― fac asta...ă Gruber, nu e momentul s― te târguieşti cu mine. Dac nu faci ce- i spun, nu vei maiă ă ţ

fi Gr dinar Şef. Dar vei fi concediat, f r pensie.ă ă ăDin nou singur, Seldon l tr în aparatul de comunica ie:ă ă ţ

Anuleaz― -mi toate întâlnirile pentru restul zilei.ăDup care trupul îi c zu în fotoliu, sim indu-şi din plin fieă ă ţ care din cei cincizeci de ani.

Durerea de cap i se accentua. Timp de zeci de ani, securitatea formase straturi în jurul Palatului Imperial, din ce în ce mai numeroas , mai solid , mai impeneă ă trabil , mai dotat .ă ă

... Şi, periodic, hoarde de str ini erau l sate s intre pe doă ă ă menii. F r alt întrebareă ă ă decât: "Te pricepi la gr din rit?"ă ă

Stupiditatea situa iei era de-a dreptul colosal .ţ ăBine c îşi d duse seama la timp. Sau...? Oare nu era prea târziu?ă ă

21

Gleb Andorin miji ochii, privindu-l pe Namarti. Niciodat nu îi pl cuse acest om, dară ă erau momente când îl antipatiza puternic, cum era cazul acum, de exemplu. Pentru ce trebuia el, Andorin, un wyan de vi regal (la urma urmelor, avea desţă ă cenden regal ,ţă ă nu?), s lucreze cu acest parvenit, acestă psihopat?

Ştia de ce, şi trebuia s suporte, chiar şi atunci când Namarti era pe pragul de a spuneă înc o dat povestea în care reconstituise mişcarea timp de zece ani, aducând-o pân laă ă ă apogeul perfec iunii actuale. Oare o spunea oricui, mereu şi mereuţ ? Sau doar Andorin era microfonul lui preferat?

Fa a lui Namarti p rea luminat de o voioşie viclean în timp ce spunea, t r g nat, caţ ă ă ă ă ă ă şi cum înv ase mecanic ceea ce avea de spus:ăţ

An dup― an, am muncit din greu, deşi p rea f r speran şi inutil, ca s pun peă ă ă ă ţă ă picioare o organiza ie, s şubrezesc pu in câte pu in încrederea în guvern, creând şiţ ă ţ ţ amplificând nemul uţ mirile. Atunci când a izbucnit criza bancar şi s pt mâna cuă ă ă moratoriul, eu...

Se opri deodat :ă ― i-am mai spus asta de multe ori, şi te-ai s turat s tot ascul i, nu-i aşa?Ţ ă ă ţ

Buzele lui Namarti se strânser , curbându-se într-un zâmbet scurt şi sec. Nu era chiară atât de idiot încât s nu-şi dea seama cât de plictisitor devenise; numai c nu se puteaă ă ab ine. Andorin spuse:ţ

Da, mi-ai povestit ast― a de multe ori...L s în aer restul frazei. R spunsul era, la urma urmelor, un "da" evident. Nu era cazulă ă ă

s i-o spun direct în fa .ă ă ţăFigura palid a lui Namarti se îmbujor uşor.ă ă

Dar ar fi putut dura la nesf― ârşit, continu el. Organizarea, munca în ascuns, puteamă s nu ajungem la nici un rezultat... dac nu aş fi ob inut o unealt potrivit . Iar această ă ţ ă ă ă unealt a venit la mine, f r nici un efort din partea mea.ă ă ă

Zeii ― i l-au adus pe Planchet, spuse Andorin pe un ton neutru.ţ Ai dreptate. ― În curând, se va permite accesul pe domeniile Palatului a unui grup de

gr dinari.ăSe opri, savurându-şi gândurile, apoi continu :ă

B― rba i şi femei. Suficien i cât s mascheze nucleul nostru operativ. Printre ei se voră ţ ţ ă afla Planchet... şi cu tine. Îns voi v ve i deosebi de ceilal i prin faptul c ve i purtaă ă ţ ţ ă ţ blastere asupra voastr .ă

Sigur, spuse Andorin cu o mali― ie inten ionat în spatele expresiei politicoase. Şiţ ţ ă vom fi opri i la poart , aresta i şi interoţ ă ţ ga i. S intri cu un blaster pe domeniile Palatului...ţ ă

― Nu ve i fi opri i, spuse Namarti nesesizând mali ia celuiţ ţ ţ lalt. Nu ve i fiţ perchezi iona i. S-a aranjat totul. Ve i fi primi i în mod natural, firesc, de un func ionar alţ ţ ţ ţ ţ Palatului. Nu ştiu cine se ocup de obicei de problema asta ă al Treilea Asistent ― Şambelan Responsabil cu Iarba şi Frunzele, b nuiesc. Dar în acest caz, va fi însuşi Seldon. Mareleă matematician se va gr bi s -i întâmpine pe noii gr dinari şi s le ureze bun-venit peă ă ă ă domenii.

V― d c eşti foarte sigur.ă ă Sigur c― sunt sigur. A fost aranjat totul. Va descoperi, aproape în ultima clipa, c fiulă ă

s u adoptiv se afl pe lista noilor gr dinari şi îi va fi imposibil s nu îl întâmpine. Iar atunciă ă ă ă când va ap rea Seldon, Planchet va ridica blasterul. Oamenii noştri vor striga "Tr dare!" Înă ă confuzia şi talmeş-balmeş-ul ce vor urma, Planchet îl va omorî pe Seldon, iar tu îl vei omorî pe Planchet. Dup care arunci blasterul şi fugi. Avem oameni care te vor ajuta s pleci.ă ă Totul a fost aranjat.

Este absolut necesar s― îl omoram pe Planchet?ăNamarti se încrunt :ă

De ce? Accep― i una din crime şi te opui celeilalte? Dup ce Planchet îşi va reveni,ţ ă vrei s divulge autorit ilor tot ce ştie despre noi? De fapt, acolo se va regla o mică ăţ ă neîn elegere în familie. Nu uita c Planchet este, de fapt, Raych Seldon. Va p rea ca şiţ ă ă cum cei doi au tras în acelaşi timp... sau ca şi cum Seldon ar fi dat ordine ca, dac fiul s uă ă d vreun semn de ostiă litate, s fie omorât. Vom avea noi grij ca disensiunile familiale să ă ă se bucure din plin de publicitate. Originile conflictului se vor pierde în zilele rele ale Sângerosului Împ rat Manowell. Popuă la ia Trantor-ului va fi îngrozit de tic loşiaţ ă ă nemaipomenit a acestei fapte. Asta, pus în vârful tuturor ineficientelor şi avariiă ă lor la care au fost martori şi pe care le-au tr it, îi va face s ipe dup un nou guvern... şi nimeni nuă ă ţ ă va fi în stare s -i refuze, cu atât mai pu in Împ ratul. Atunci vom intra noi în scen .ă ţ ă ă

A― şa, pur şi simplu? Nu, nu pur ― şi simplu. Nu sunt chiar atât de naiv. Probabil se va constitui un guvern

interimar, dar va c dea repede. Vom avea noi grij s cad , dup care vom ieşi la luptă ă ă ă ă ă deschis reînviind vechile idei ale lui Joranum pe care trantorienii nu le-au uitat niciodat .ă ă Şi peste câtva timp nu foarte mult voi fi Prim Ministru.― ―

Dar eu?―― În cele din urm , vei fi Împ rat.ă ă

― Şansa ca toate astea s mearg este foarte mic , spuse Andorin. Asta s-a aranjat...ă ă ă aia s-a aranjat... cealalt s-a aranjat. Totul trebuie s se îmbine perfect, altfel se vaă ă pr buşi. Cineva, undeva, sigur va da greş. Esă te un risc inacceptabil.

Inacceptabil? Pentru cine? Pentru tine?― Da. Eu trebuie s― am grij ca Planchet s -şi omoare tat l, apoi s -l omor. De ce eu?ă ă ă ă ă

Nu ai alte unelte mai pu in valoroase decât mine, pe care s le pui s rişte?ţ ă ă Ba da. Dar dac― aş alege pe altcineva, ar însemna s m îndrept spre un eşec sigur.ă ă ă

Cine altcineva în afar de tine mai are atât de mult interes s îndeplineasc misiunea, f ră ă ă ă ă ca s se r zgândeasc şi s se evapore în ultimul moment?ă ă ă ă

Riscul este enorm.― ― Şi nu crezi c merit ? Este în joc tronul Imperial.ă ă Da, dar tu ce risc ― î i asumi, Şefule? Vei r mâne aici, în siguran , aşteptând s auziţ ă ţă ă

veştile.Namarti zâmbi:

Ce idiot e― şti, Andorin! Ce mai Împ rat vei fi! Crezi c din cauz c r mân aici, nu îmiă ă ă ă ă asum nici un risc? Dac mişcarea nu-şi atinge inta, dac planul d greş, sau dac vreuniiă ţ ă ă ă dintre oamenii noştri sunt prinşi, crezi c nu vor spune tot ceea ce ştiu? Dac tu vei fiă ă cumva prins, vei suporta tratamentul dr g stos al G rzii Imperiale f r s le povesteştiă ă ă ă ă ă despre mine? Şi, dup o tentativ de asasinare eşuat , crezi c nu vor scotoci Trantor-ul înă ă ă ă c utarea mea? Crezi c nu voi fi prins pân la urm ? Şi când m vor g si, care crezi c vaă ă ă ă ă ă ă fi soarta mea? Risc? Eu îmi asum un risc mai mare decât oricare dintre voi, stând aici şi nefacând nimic. Deci, pe scurt, cam aşa stau lucrurile. Vrei sau nu s fii Împ rat?ă ă

Andorin spuse cu o voce joas :ă Vreau s― fiu Împ rat.ă ă

Şi astfel, totul se puse în mişcare.

22

Lui Raych nu-i sc p faptul c era tratat cu o aten ie deoă ă ă ţ sebit . Întregul grup ală gr dinarilor-pretenden i era acum cazat într-unul dintre hotelurile Sectorului Imperial. Nuă ţ într-unul de mâna întâi, desigur.

Gr dinarii formau un grup eterogen, din cincizeci de lumi diferite, îns Raych nu preaă ă avea ocazia s vorbeasc cu ei. Andorin, f r s par c face eforturi deosebite în această ă ă ă ă ă ă ă direc ie, reuşise s -l izoleze de ceilal i.ţ ă ţ

Raych se întreb care s fie motivul. Avea o senza ie de deprimare. De fapt, se sim iseă ă ţ ţ oarecum deprimat înc de când plecase din Wye. Asta îi afecta procesul gândirii; se maiă lupta şi s o înl ture pe... îns f r un succes deplin.ă ă ă ă ă

Andorin era îmbr cat cu haine grosolane şi se str duia s arate ca un muncitor.ă ă ă Trebuia s joace rolul gr dinarului, pentru a conduce "spectacolul" ă ă oricare ar fi ― fost acesta.

Raych se sim ea vinovat pentru faptul c nu reuşise s afle natura acelui "spectacol".ţ ă ă Îl izolaser , îi întrerupseser orice poă ă sibilitate de comunicare. Probabil c f ceau asta cuă ă fiecare trantorian din grup, ca o m sur de precau ie (gândea el). Raych apreciase c înă ă ţ ă grup se aflau mai mult de zece trantorieni, to i oameni de-ai lui Namarti, desigur.ţ

Ce îl nedumerea era c Andorin se purta aproape cu afec iuă ţ ne, îl monopolizase, insista s ia împreun toate mesele şi nu îl trata deloc ca pe ceilal i.ă ă ţ

Poate din cauz c o împ r iser pe Manella? Raych nu ştia suficiente lucruri despreă ă ă ţ ă obiceiurile Sectorului Wye pentru a-şi da seama dac nu cumva societatea lor era atinsă ă de poliandrie.

Poate c dac doi b rba i împ r eau o femeie, asta însemna c , într-un fel, trebuiau să ă ă ţ ă ţ ă ă se poarte ca fra ii? Se crea astfel o rela ie între ei?ţ ţ

Raych nu auzise niciodat de aşa ceva, dar putea presupune c d duse peste unaă ă ă dintre infinitele subtilit i ale societ ii Gaăţ ăţ lactice... sau, mai precis, ale celei trantoriene.

Dar acum, c îi revenise în minte Manella, st rui pu in asuă ă ţ pra amintirii ei. Îi ducea teribil dorul, şi se gândi c poate din cauza asta era deprimat. Deşi, ca s fie sincer, ceeaă ă ce sim ea acum, dup ce terminase dejunul în compania lui Andorin, era mai degrabţ ă ă desperare... cu toate c nu putea descoperi motivul.ă

Manella!Spusese c şi-ar dori s viziteze Sectorul Imperial şi proă ă babil ar fi fost capabil a-lă

convinge pe Andorin s -i fac pe plac. Deprimarea îl f cu s pun o întrebare prosteasc :ă ă ă ă ă ă― Domnule Andorin, m tot întreb, poate c a i adus-o pe domnişoara Dubanqua cuă ă ţ

dumneavoastr . Aici, în Sectorul Imă perial.Andorin p rea sincer mirat. Apoi zise cu blânde e:ă ţ

Pe Manella? O vezi pe ea pricep― ându-se la gr din rit? Nici m car nu s-ar puteaă ă ă preface c se pricepe. Nu, nu, Manella este una dintre femeile f cute special pentruă ă momentele noastre de linişte. Alt func ie nu are.ă ţ

Apoi: Dar de ce ― întrebi, Planchet?

Raych ridic din umeri:ă Nu ― ştiu. E cam plictiseal pe aici. Mi-am zis c ...ă ă

Vocea i se stinse.Andorin îl privi cu aten ie. În cele din urm , spuse:ţ ă

Sper c― nu eşti vreunul dintre ia c rora le pas de femeia cu care se culc . Teă ă ă ă ă asigur c pe ca nu o intereseaz ce b rbat primeşte în pat. Dup ce termin m treaba, voră ă ă ă ă fi alte femei. Multe.

― Şi când termin m?ă Cur― ând. Iar tu vei avea un rol foarte important.

Andorin îl privea cu aten ie pe Raych.ţ C― ât de important? întreb Raych. Nu voi fi doar... un gr dinar?ă ă

Vocea îi suna dogit , fals , şi nu reuşea s pun nici un pic de via în eă ă ă ă ţă a. Vei fi mai mult dec― ât atât, Planchet. Vei intra acolo cu un blaster. Cu un ce?― Cu un blaster.― N-am ― inut niciodat un blaster în mân . Niciodat în via .ţ ă ă ă ţă Nu-i nici o scofal― . Îl ridici... inteşti... apeşi pe contact şi cineva moare.ă ţ Eu nu ― pot s omor pe nimeni.ă Credeam c― eşti de-ai noştri, c ai face orice pentru cauz .ă ă ă Da, dar nu s― ... omor.ă

Raych nu reuşea s -şi adune gândurile. Pentru ce trebuia s ucid ? Oare ce rol juca elă ă ă în planul lor? Şi cum putea preveni Garda Imperial , înainte ca crima s aib loc?ă ă ă

Fa a lui Andorin se aspri brusc, trecând instantaneu de la o atitudine prietenoas la oţ ă hot râre neclintit .ă ă

― Trebuie s ucizi, spuse el.ăRaych îşi adun toate puterile: .ă

Nu. Eu nu omor pe nimeni. Punct.― Planchet, spuse Andor― in, vei face ceea ce i se va spune.ţ Dar nu crim― .ă

Ba chiar ― şi crim .ă ― Şi cum ai s m obligi?ă ă Simplu. Am s― - i poruncesc.ă ţ

Raych se sim i derutat. Ce anume îl f cea pe Andorin atât de încrez tor?ţ ă ăD du din cap:ă

Nu.― Te-am hr― nit, Planchet, spuse Andorin, înc de când am plecat din Wye. Am avută ă

grij s m nânci împreun cu mine. i-am supravegheat meniurile. În special pe acela peă ă ă ă Ţ care de abia l-ai mâncat.

Raych sim i cum groaza pune st pânire pe el. În elese deoţ ă ţ dat :ă Desperan― !ţă Exact, spuse A― ndorin. Este ilegal.― Da, desigur. La fel ― şi crima.

Raych ştia despre desperan . Era un derivat chimic al unui tranchilizant absolutţă inofensiv. Îns derivatul nu calma, ci dimă potriv , inducea o stare de desperare. Fuseseă interzis prin lege deoarece cu ajutorul ei puteai supune voin a oricui, deşi se auă ţ zeau mereu zvonuri cum c Garda Imperial o folosea.ă ă

Andorin spuse, ca şi cum nu îi era greu s citeasc gânduriă ă le lui Raych: Se nume― şte desperan pentru c vine de la un cuvânt vechi, care înseamnţă ă ă

"desperare". Cred c te sim i desperat.ă ţ Absolut deloc, murmur― Raych.ă V― d c eşti foarte categoric, dar nu po i lupta împotriva drogului. Şi cu cât te sim iă ă ţ ţ

mai desperat, cu atât este mai eficient drogul. Nici o ― şans .ă G― ândeşte-tc, Planchet. Namarti te-a recunoscut imediat, chiar şi f r musta . Ştieă ă ţă

c eşti Raych Seldon şi, la porunca mea, îti vei ucide tat l.ă ă Nu ― înainte de a te omorî pe tine, murmur Raych.ă

Se ridic de pe scaun. În mod normal, nu ar fi trebuit s aib nici o problem . Andorină ă ă ă era mai înalt, dar în nici un caz atlet. Îl va rupe în dou , cu o singur mân ... Îns dc-abiaă ă ă ă se ridic de pe scaun c îi veni ame eal . Scutur capul, dar nu i se limpezi.ă ă ţ ă ă

Andorin se ridic şi el,ă f când un pas înapoi. Scoase mâna dreapt de acolo de unde oă ă inuse pân atunci: în mâneca stâng . Arma ieşi la iveal .ţ ă ă ă

Spuse, pe un ton aproape agreabil: Am venit preg― tit. Am fost informat c eşti un adev rat maestru în Twist-ulă ă ă

heliconian. Aşa c nu va avea loc nici o lupt corp-la-corp.ă ăCoborî privirea spre arm .ă

Nu este un blaster,― spuse el. Nu-mi pot permite s te ucid înainte de a- i îndepliniă ţ misiunea. Este un bici neuronic. Într-un fel, e mult mai r u. Voi inti spre um rul t u stângă ţ ă ă şi, crede-m , durerea va fi atât de cumplit încât nici cel mai mare stoic din Galaxie nu ară ă putea s o îndure.ă

Raych, care avansase încet şi hot rât, se opri brusc. Avea numai doisprezece ani cândă gustase un pic din durerea indus― ― de un bici neuronic. Odat lovit, nimeni nu uită ă ă vreodat durerea, oricât de mult ar tr i, oricât de plin de evenimente i-ar fi via a.ă ă ă ţ

Mai mult, spuse Andorin, ― îl voi folosi la putere maxim , astfel încât vei sim i oă ţ durere insuportabil , apoi nervii bra ului î i vor fi distruşi definitiv. Nu vei mai folosiă ţ ţ niciodat bra ul stâng. i-l voi cru a pe cel drept, pentru ca s po i ine blasterul în mân ...ă ţ Ţ ţ ă ţ ţ ă Acum, dac te aşezi şi accep i realitatea, î i po i p să ţ ţ ţ ă tra ambele bra e. Desigur, va trebui sţ ă m nânci din nou, ca s creasc gradul de intoxicare. Situa ia ta, b iete, se înr ut eşte dină ă ă ţ ă ă ăţ ce în ce mai mult.

Raych sim ea cum desperarea indus de drog pune st pânire pe el, iar aceast stareţ ă ă ă servea la a amplifica efectul. Începea s vad dublu şi nu mai g si nimic de spus.ă ă ă

Nu ştia decât c va trebui s fac ceea ce îi va porunci Andorin. Jucase şi pierduse.ă ă ă

23

Nu! spuse Hari Seldon. Nu vreau s― apari acolo afar , Dors!ă ăDors Venabili îi înfrunt privirea cu o expresie la fel de hot rât ca a lui:ă ă ă

Arunci nu te las nici pe tine s― mergi, Hari.ă Eu trebuie s― fi acolo.ă ― Nu este treaba ta. Gr dinarul Clasa întâi trebuie s -i înă ă tâmpine pe noii veni i.ţ ― Într-adev r. Dar Gruber nu poate. Este un om distrus.ă Probabil c― are un asistent. Sau mai bine las -l pe Gr diă ă ă narul Şef. Trebuie să

r mân în post pân la sfârşitul anului.ă ă ă Gr― dinarul Şef este prea b trân. În plus... ă ă

Seldon ezit , dup care continu :ă ă ă ... exist― nişte suspec i printre gr dinari. Trantorieni. Au venit aici cu un motiv. Amă ţ ă

numele fiec ruia dintre ei.ă Atunci aresteaz― -i. Pe to i. Este simplu. Pentru ce comă ţ plici lucrurile? Pentru c― nu ştiu ă de ce se afl aici. Se pune ceva la cale. Nu v d ce ar putea faceă ă

doisprezece gr dinari, dar... Nu, m-am exprimat greşit, am s reformulez: Vad o mul imeă ă ţ de lucruri pe care le-ar putea face, dar nu ştiu pe care l-au pl nuit. Îi vom aresta, într-ăadev r, dar trebuie mai înainte sa aflu cât mai multe detalii. Trebuie s afl m suficient deă ă ă mult pentru a-i descoperi pe to i cei care fac parte din conspira ie, de sus şi pân jos.ţ ţ ă Trebuie s ştiu cu ce se ocup fiecare, pentru a stabili capetele de acuzare. Nu vreau să ă ă arestez doisprezece b rba i şi femei sub acuza ia c au s vârşit o banal infrac iune. Voră ţ ţ ă ă ă ţ spune c erau despera i, c aveau nevoie de o slujb . Se vor plânge c nu e drept caă ţ ă ă ă trantorienii s fie excluşi. Toat lumea va simpatiza cu ei, iar noi vom c uta ca tâmpi ii,ă ă ă ţ degeaba. Trebuie s le oferim ocazia s se desconspire. În plus...ă ă

O pauz lung , dup care Dors spuse, furioas :ă ă ă ă Ei bine, spune! Ce-i cu acest "― în plus"?

Seldon coborî vocea: Unul dintre cei doisprezece este ― Raych, sub pseudonimul Planchet. ― Ce? ― Ce te mira? L-am trimis în Wye pentru a se infiltra în mişcarea Joranumit , şi uite că ă

a reuşit s se infiltreze. Am încredere deplin în el. Dac se afl acolo, atunci ştie care esteă ă ă ă motivul, şi probabil c are un plan ca s ne dea şi nou un indiciu cât de mic. Vreau s fiuă ă ă ă de fa . Vreau s -l v d. Vreau sâ-l ajut, dac pot.ţă ă ă ă

Dac― vrei s -l aju i, pune câte cincizeci de gardieni um r lâng um r, de fiecareă ă ţ ă ă ă parte a gr dinarilor t i.ă ă

Nu. Nici asta nu ne va ajuta c― u ceva. Garda Imperial va fi la fa a locului, dar va fiă ţ disimulat . Gr dinarii respectivi treă ă buie s aib impresia c au mân liber s executeă ă ă ă ă ă planul aşa cum îşi doresc. Înainte de a-l executa, îns dup ce-şi vor da în vileagă ă inten iile... îi vom arestţ a.

Este riscant. Este riscant pentru Raych.― Uneori trebuie s― ne asum m şi riscuri. Miza este mai mare decât via a unoră ă ţ

indivizi. Nu ai inim― , dac po i spune aşa ceva!ă ă ţ Crezi c― nu am inim ? Am, dar chiar dac mi s-ar sfâşia, prima mea grij ar fiă ă ă ă

pentru... Termin― !ă

Dors îi întoarse spatele, ca şi cum ar fi fost cuprins de durere.ă ― În eleg, spuse Seldon, dar tu nu trebuie s fii acolo. Preţ ă zen a ta va fi foarteţ

nepotrivit , conspiratorii vor b nui c ştim prea multe şi vor renun a la plan. Nu vreau să ă ă ţ ă renun e la plan.ţ

Se opri, apoi spuse cu blânde e:ţ Dors, spui c― sarcina ta este s m protejezi ă ă ă pe mine. Asta trece înaintea protec ieiţ

lui Raych şi o ştii foarte bine. Nu vreau s insist, dar a m proteja pe mine înseamn aă ă ă proteja psihoistoria şi întreaga omenire. Asta trebuie s treac pe primul plan. Psihoistoriaă ă îmi spune c eu, la rândul meu, trebuie s protejez centrul cu orice pre şi chiar asta încercă ă ţ s fac... În elegi?ă ţ

― În eleg, spuse Dors.ţDup care îi întoarse din nou spatele.ăŞi sper c am dreptate, gândi Seldon.ăDac nu avea dreptate, ea nu îl va ierta niciodat . Mai r u, nici el nu se va iertaă ă ă

vreodat ... indiferent de existen a psihoistoriei.ă ţ

24

Erau alinia i frumos, cu picioarele dep rtate, mâinile la spaţ ă te, fiecare îmbr cat într-oă uniform verde, nou , curat , comod , şi cu buzunare largi. Femeile puteau fi deosebiteă ă ă ă doar dup în lă ă imea lor mai mic . P rul le era acoperit de glug , îns gr dinarii ţ ă ă ă ă ă de― ambele sexe trebuiau s― poarte p rul t iat scurt şi s nu aib p r pe fa .ă ă ă ă ă ă ţă

Nimeni nu ştia care era motivul. Era invocat cuvântul "tradi ie", la fel ca în multe alteţ cazuri, unele rezonabile, altele pur şi simplu idioate.

În fa a lor se afla Mandell Gruber, flancat de câte un asisţ tent. Gruber tremura, cu ochii larg deschişi.

Hari Seldon strânse din buze. Dac Gruber ar reuşi s spun "Gr dinari, Împ ratul vă ă ă ă ă ă ureaz tuturor bine a i venit", ar fi fost suficient. Dup aceea avea s se ocupe el.ă ţ ă ă

Ochii s i alunecar , privind noul contingent şi îl descoperi pe Raych.ă ă

Inima îi tres ri un pic. Raych st tea în rândul din fa , f r musta , mai rigid decâtă ă ţă ă ă ţă ceilal i, privind drept înainte. Ochii s i nu se mişcar pentru a întâlni privirea lui Seldon; nuţ ă ă d dea nici un semn, oricât de mic, c l-ar fi recunoscut.ă ă

Bun, gândi Seldon. Nici nu trebuie. Nu trebuie s se dea de gol.ăGruber murmur anemic o formul de bun-venit şi Seldon intr în scen .ă ă ă ăÎnainta cu un pas lejer, aşezându-se imediat înaintea lui Gruber, şi spuse:

― Î i mul umesc, Gr dinar Clasa întâi. B rba i şi femei, grţ ţ ă ă ţ ădinari ai Împ ratului, ve iă ţ prelua o sarcin important . Ve i fi responsabili de s n tatea şi frumuse ea singurei zoneă ă ţ ă ă ţ deschise de pe m rea a lume Trantor, capitala Imperiului Galactic. Deşi nu avemă ţ perspectivele nesfârşite ale lumilor neacoperite, voi ve i avea grij ca aceast bijuterie sţ ă ă ă str luceasc mai puternic decât orice altceva în Imperiu. Ve i primi ordine de la Mandellă ă ţ Gruber, care în curând va deveni Gr dinar Şef. Dac va fi neceă ă sar, el îmi va da raportul mie, iar eu voi da raportul Împ ratului. Dup cum v pute i da seama, asta înseamn c nuă ă ă ţ ă ă sunte i decât la trei nivele de prezen a Imperial şi întotdeauna v ve i afla subţ ţ ă ă ţ supravegherea sa binevoitoare. Sunt sigur c şi acum chiar suntem privi i din Micul Palat,ă ţ locuin a sa personal , care este cl direa pe care o vede i la dreapta ţ ă ă ţ cea cu acoperi― ş de opal ― şi c ceea ce vede îi provoac satisfac ie. Desigur, înainte de a începe, ve i urmaă ă ţ ţ un curs de preg tire pentru a v familiariza pe de-a-ntregul cu domeniile şi necesit ile.ă ă ăţ Ve i...ţ

În toat aceast vreme, se deplasase, aproape pe nesim ite, pân în fa a lui Raych,ă ă ţ ă ţ care r mânea în continuare nemişcat, f r s clipeasc .ă ă ă ă ă

Seldon se str dui s nu-şi tr deze sentimentele, dup care fa a îi fu traversat de oă ă ă ă ţ ă încrunt tur uşoar . Persoana din spateă ă ă le lui Raych îi p rea cunoscut . Dac nu i-ar fiă ă ă studiat holograma, ar fi trecut neobservat . Nu era Gleb Andorin de Wyc? De fapt, patronulă lui Raych în Wye? Ce c uta aici?ă

Andorin probabil c remarcase privirea suspicioas a lui Seldon, c ci murmur cevaă ă ă ă printre buzele de-abia întredeschise. Mâna dreapt a lui Raych plec de la spate, intr înă ă ă buzunarul larg al salopetei verzi, şi scoase un blaster. La fel f cu şi Andorin.ă

Seldon intr într-un fel de stare de şoc. Cum de li se permiă sese s intre cu blastere peă domenii? Z p cit, de-abia auzi striă ă g tele de "Tr dare!" şi zarva iscat .ă ă ă

Nu era preocupat decât de blasterul din mâna lui Raych, îndreptat direct spre el. Raych îl privea f r a da vreun semn c -l recunoaşte. Mintea lui Seldon se umplu de oroareă ă ă când îşi d du seama c avea s fie ucis de propriul fiu. Doar câteva frac iuni de secund îlă ă ă ţ ă mai desp r eau de moarte.ă ţ

25

Un blaster, în ciuda numelui s uă 1, Blaster vine de la to blast (a face s explodeze. În lb. engl.)ă (n.tr.). nu produce o explozie în adev ratul sens al cuvântului. El vaporizeaz şi provoacă ă ă distrugeri în interior şi dac― se poate spune aşa ă provoac― o imploă zie. Se aude un sunet uşor ca o şoapt .ă

Hari Seldon nu se aştepta s aud acel sunet. Nu se aştepta decât la moarte. Înă ă consecin , fu surprins s îl aud totuşi, clar. Clipi rapid din ochi, în timp ce se pip ia, cuţă ă ă ă f lcile tremurând.ă

Era în via ? (Îşi pusese o întrebare, nu era o afirma ie.)ţă ţRaych st tea în continuare acolo, cu blasterul îndreptat în fa , cu ochi de sticl . Eraă ţă ă

absolut nemişcat, ca o maşin c reia i se întrerupsese alimentarea cu energie.ă ăÎn spatele lui se afla trupul pr buşit al lui Andorin, mototolit şi sc ldat într-o balt deă ă ă

sânge. Iar lâng acesta, cu blasterul în mân , se afla un gr dinar. Gluga alunecase;ă ă ă gr dinarul era o femeie.ă

Îi arunc o privire lui Seldon şi spuse:ă Fiul dumneavoastr― m cunoaşte sub numele de Manella Dubanqua. Sunt ofi er deă ă ţ

securitate. Vre i s v dau num rul de identificare, domnule Prim Ministru?ţ ă ă ă Nu, spuse slab Seldon.―

Garda Imperial îşi f cuse apari ia în scen .ă ă ţ ă Fiul meu! spuse el. Ce s-a ― întâmplat cu fiul meu? A consumat desperan― , spuse Manella. Cred c va putea fi salvat.ţă ă

Înaint şi lu blasterul din mâna lui Raych:ă ă ― Îmi pare r u c nu am ac ionat mai devreme. A trebuit s aştept o mişcare clar şi,ă ă ţ ă ă

când a venit, m-a luat prin surprindere. ― Şi eu am p it la fel. Trebuie s -l ducem pe Raych la spitalul Palatului.ăţ ă

Dinspre Micul Palat se auzi deodat zarv . Seldon se gândi c Împ ratul urm rise într-ă ă ă ă ăadev r evenimentele şi, în cazul acesă ta, trebuia s fie teribil de furios.ă

Ai grij― de fiul meu, domnişoar Dubanqua, spuse el. Treă ă buie s merg s -l v d peă ă ă Împ rat.ă

Trase o fug nedemn de pozi ia lui, prin haosul de pe Marea Peluz , p trunzând f ră ă ţ ă ă ă ă ceremonie în Micul Palat. Oricum, Cleon nu avea cum s fie mai furios de atât.ă

Şi acolo, într-un grup care privea îngrozit chiar acolo, pe treptele semicirculare se― ― g sea trupul Maiest ii Sale Impeă ăţ riale, Cleon I, f cut praf, aproape de nerecunoscut.ă Robele lui Cleon serveau acum drept giulgiu. Ghemuit, sprijinit de perete, privind prosteşte la figurile îngrozite care îl încercuiau, se afla Mandell Gruber.

Seldon sim i c îl las nervii. Culese blasterul care z cea la picioarele lui Gruber.ţ ă ă ă Fusese blasterul lui Andorin. Întreb încet:ă

Gruber, ce-ai f― cut?ăGruber, privindu-l int , bâigui:ţ ă

Toat― lumea ipa, urla. M-am gândit: Cine îşi va da seaă ţ ma? Vor crede c altcineva l-ăa ucis pe Împ rat. Dar, dup aceea, n-am mai putut sa fug.ă ă

Dar Gruber, de ce?― Ca s― nu fiu Gr dinar Şef, spuse Gruber pr buşindu-se.ă ă ă

Seldon privea şocat la Gruber, care c zuse în nesim ire.ă ţTotul mersese ca prin urechile acului. El era în via . Raych era în via . Andorin eraţă ţă

mort, iar Conspira ia Joranumit avea acum s fie vânat pân la ultima persoan . Centrulţ ă ă ă ă ă ar fi rezistat, exact aşa cum cerea psihoistoria. Şi tocmai atunci, dintr-un motiv care sfida orice ra iune, un gr dinar îl omorâse pe Împ rat.ţ ă ă

Ce facem acum? gândi desperat Seldon. Ce se va întâmpla în continuare?

PARTEA A TREIADORS VENABILI

VENABILI, DORS― Hari Seldon a fost subiectul multor legende, astfel încât avem pu ine speran e s ob inem vreodat o biografie cu un mare grad deţ ţ ă ţ ă veridicitate. Cel mai enigmatic aspect al vie ii sale este legat probabil deţ consoarta sa Dors Venabili. Nu exist nici o informa ie referitoare la Dors Venabili,ă ţ în afar de faptul c s-a n scut pe planeta Cinna şi mai târziu a ajuns laă ă ă Universitatea Streeling din Trantor, devenind membru al facult ii de istorie. Laăţ scurt vreme dup ocuparea postului la Universitate, s-a întâlnit cu Seldon şi aă ă convie uit cu el timp de dou zeci şi opt de ani. Despre via a ei nu se poate spuneţ ă ţ decât c este mai plin cu legende decât cea a lui Seldon. Exist basme de-aă ă ă dreptul incredibile care vorbesc despre puterea şi rapiditatea ei. Mai to i oţ numeau f― iş sau pe ascuns ăţ "Tigroaica". Mai enigmatic― îns decât apari ia eiă ă ţ este dispari ia, deoarece, dup o anumit perioad , nu mai auzim nimic despre ea.ţ ă ă ă Nu exist nici un indiciu referitor la ce s-a întâmplat.ă

Rolul de istoric este pus în eviden de lucr rile sale priţă ă vind. ..ENCICLOPEDIA GALACTICA

1

WANDA AVEA ACUM APROAPE OPT ANI, dac e s ne lu m ă ă ă ca aproape toat― lumea,ă de altfel dup― Timpul Galactic Standard. Se f cuse o mic domnişoar cu p rul şaten.ă ă ă ă ă Ochii erau albaştri, dar în final aveau s devin c prui, ca ai tat lui s u.ă ă ă ă ă

St tea nemişcat , pierdut în gânduri... Şaizeci.ă ă ăEra preocupat de num rul sta. În curând va veni ziua de naştere a bunicului. Vaă ă ă

împlini şaizeci de ani... şi şaizeci era un num ră foarte mare. Ieri avusese un vis urât despre vârsta asta.

Se duse s îşi caute mama. Trebuia s întrebe.ă ăMama ei nu era greu de g sit. Discuta cu bunicul... despre ziua de naştere, desigur.ă

Wanda şov i. Probabil c nu era frumos s întrebe de fa cu buniă ă ă ţă cul.Manella sim i imediat c fiica ei avea o problem .ţ ă ă

Stai pu― in, Hari, spuse ea, s vedem ce o fr mânt pe Wanda. Ce s-a întâmplat,ţ ă ă ă drag ?ă

Wanda o trase de mân :ă Nu aici, mam― . E o problem personal .ă ă ă

Manella se întoarse spre Hari Seldon: Vezi c― ât de devreme începe? Via personal . Probleme personale. Desigur, Wanda,ţă ă

mergem în camera ta?

Da, mam― .ăWanda r sufl , vizibil uşurat .ă ă ăPlecar inându-se de mân , apoi Manella o întreb :ă ţ ă ă

Care este problema, Wanda?― E vorba de bunicul, mam― .ă Bunicul― ! Nu-mi pot închipui c ar face ceva care s te deranjeze.ă ă Ei bine, uite c― poate.ă

Ochii Wandei se umplur dintr-o dat de lacrimi:ă ă O s― moar ?ă ă Bunicul t― u? Cine i-a b gat asta în cap, Wanda?ă ţ ă O s― împlineasc şaizeci de ani. E atât de b trân!ă ă ă Nu― , nu e b trân. E drept c nu mai este tân r, dar nici b trân nu este. Oameniiă ă ă ă

tr iesc optzeci, nou zeci, chiar şi o sut de ani ă ă ă iar bunicul este puternic ― şi s n tos. Vaă ă tr i mult.ă

E― şti sigur ? întreb Wanda tr gându-şi nasul.ă ă ăManella îşi prinse fata de umeri şi o privi drept în ochi:

To― i trebuie s murim într-o zi, Wanda. i-am mai expliţ ă Ţ cat o dat . Totuşi, nu neă facem prea multe griji din cauza asta, decât atunci când se apropie termenul.

Şterse cu blânde e lacrimile Wandei:ţ Bunicul va tr― i pân când tu vei creşte mare şi vei avea proprii t i copii. Ai s vezi.ă ă ă ă

Acum hai cu mine. Vreau s voră beşti cu bunicul.Wanda îşi trase din nou nasul.La întoarcere, Seldon îşi privi cu drag nepoata şi spuse:

Ce s-a ― întâmplat, Wanda? De ce eşti sup rat ?ă ăWanda d du din cap, dar t cu din gur .ă ă ăSeldon întoarse privirea spre mama fetei:

Ei bine, Manella, ce s-a ― întâmplat?Manella d du şi ea din cap:ă

Va trebui s― - i spun singur .ă ţ ă ăSeldon se aşez şi se b tu cu palma peste genunchi:ă ă

Vino, Wanda. A― şaz -te aici şi povesteşte-mi despre necaă zurile tale.Ea se conform , se fâ âi pu in, apoi spuse:ă ţ ţ

Sunt speriat― .ăSeldon o cuprinse cu bra ul:ţ

Nu ai motive de team― atunci când eşti cu b trânul t u bunic.ă ă ăManella f cu o grimas :ă ă

Eroare!―Seldon ridic privirea spă re ea:

Bunic?― Nu. B― trân.ă

Asta sparse z gazul. Wanda izbucni în lacrimi:ă E― şti b trân, bunicule.ă Te cred ― şi eu. Am şaizeci de ani.

Îşi apropie obrazul de al Wandei şi şopti: Nici mie nu-mi place, Wanda. De-asta m― bucur c tu de-abia acum mergi peă ă opt

ani. Ai p― rul alb, bunicule.ă N-a fost a― şa mereu. De-abia de curând s-a albit. Bunicule, ai p― rul alb şi asta înseamn c ai s mori.ă ă ă ă

Seldon p ru s primeasc în plin şocul. Spuse spre Manella:ă ă ă Ce-i asta?― Nu ― ştiu, Hari. E ra ionamentul ei.ţ ― Am avut un vis urât, spuse Wanda.

Seldon îşi drese glasul: Wanda, to― i avem vise urâte din când în când. Sunt folosiţ toare. Visele urâte alungă

gândurile urâte şi dup aia ne sim im mai bine.ă ţ Visul era despre moartea ta, bunicule.― ― Ştiu. Ştiu. Visele pot fi şi despre moarte, dar asta nu înseamn c sunt importante.ă ă

Uit -te la mine. Nu vezi ce plin de via a sunt... bine dispus... surâz tor? Ar t eu ca şi cumă ţ ă ă aş fi pe moarte? Spune-mi!

N... n-nu.― Ai v― zut? Acum du-te şi te joac şi uit despre toate astea. Îmi voi aniversa ziua deă ă ă

naştere şi toat lumea va petrece bine. Mergi acum, drag .ă ăWanda plec cu buna dispozi ie oarecum reparat , dar Seldon îi f cu Manellei semn să ţ ă ă ă

r mân .ă ă

2

De unde crezi c― i-a venit Wandei ideea asta? întreb Seldon.ă ă ― Haide, Hari. Nu- i aduci aminte c a avut o şopârl salvanian , care a murit? Tat lţ ă ă ă ă

uneia dintre prietenele ei a murit într-un accident, iar la holoviziune vezi mereu moartea. Este imposibil s împiedici un copil s afle despre moarte. De fapt, eu nici nu aş fi vrut s oă ă ă împiedic. Moartea este o parte esen ial a vie ii; trebuie s înve e asta.ţ ă ţ ă ţ

Nu m― refer la moarte în general, Manella. M refer în particular la moartea mea.ă ă Cum a putut s -i intre ideea asta în cap?ă

Manella ezit , nesigur . inea foarte mult la Hari Seldon. Cine n-ar ine la el, gândi ea,ă ă Ţ ţ deci cum i-aş putea spune? Dar cum s ă nu îi spun ?ă

Hari, chiar tu i-ai b― gat ideea asta în cap.ă Eu?― Bine― în eles. De câteva luni tot anun i c vei împlini şaizeţ ţ ă ci de ani şi te plângi cu

voce tare c îmb trâneşti. Singurul motiv pentru care oamenii preg tesc această ă ă ă petrecere este acela de a te consola.

Nu e cine ― ştie ce mare distrac ie s împlineşti şaizeci de ani, spuse Seldon revoltat.ţ ă Aşteapt ! Aşteapt şi ai s vezi tu singur !ă ă ă ă

Am s― v d... dac am noroc. Unii oameni nu ajung la şaizeci. Totuşi, dac nuă ă ă ă vorbeşti decât c ai şaizeci de ani şi îmb trâneşti, vei sfârşi prin a însp imânta-o pe biataă ă ă feti , care este foarte impresionabil .ţă ă

Seldon oft şi p ru încurcat:ă ă ― Îmi pare r u, dar îmi este greu. Uit -te la mâinile mele. Se acoper de pete şi înă ă ă

curând vor deveni noduroase. Nu mai pot practica Twist-ul. Un copil probabil c m-ară doborî f r nici o problem .ă ă ă

― Şi cu ce eşti tu diferit de al ii care au şaizeci de ani? Cel pu in, creierul î i merge laţ ţ ţ fel de bine ca întotdeauna. Nu ai spus de atâtea ori c numai asta conteaz ?ă ă

― Ştiu. Dar îmi este dor de trupul meu tân r.ăManella spuse, cu o urm de mali ie:ă ţ

Mai ales c― Dors nu pare s îmb trâneasc .ă ă ă ăSeldon spuse, stânjenit:

Ei bine, cred c― ă da...Întoarse privirea şi era clar c nu dorea s dezvolte subiecă ă tul.Manella îşi privi socrul cu seriozitate. Problema era c el nu în elegea copiii ă ţ de fapt,―

nu-i în elegea nici pe ceilal i oameni. Era greu de crezut c petrecuse zece ani ca Primţ ţ ă Ministru sub vechiul Împ rat şi înv ase totuşi atât de pu in despre oameni.ă ăţ ţ

Desigur, era b gat pân peste cap în psihoistoria asta a lui, care lucra cu cvadrilioaneă ă de oameni, ceea ce în definitiv însemna c nu se ocupa de nimeni ca individ. Şi cum să ă în eleag el copiii, când nu avusese contact cu nici unul în afar de Raych, care interveniseţ ă ă în via a lui la doisprezece ani? Acum o avea pe Wanda, care era ţ ― şi probabil c vaă r mâne ă un mister de nedezlegat pentru el.―

Manella gândi toate acestea cu dragoste pentru b rbatul din fa a sa. Avea dorin aă ţ ţ incredibil de a-l proteja împotriva unei lumi pe care el nu o în elegea. Era singurul aspectă ţ în care ea şi soacra sa, Dors Venabili, se întâlneau şi mergeau împreun : doă rin a de a-lţ proteja pe Hari Seldon.

Manella îi salvase via a lui Seldon, cu zece ani în urm . Dors, în felul ei ciudat de a fi,ţ ă considerase asta ca o invazie în prerogativele ei şi nu o iertase niciodat .ă

Seldon, la rândul lui, salvase atunci via a Manellei. Închise pentru o clipa ochii şiţ întreaga scen îi reveni în minte, de parc totul se petrecuse cu o zi în urm .ă ă ă

3

Era la o s pt mân dup asasinarea lui Cleon ă ă ă ă ― şi ce s ptă ămân oribil fusese! Totă ă Trantor-ul se b l cea în haos.ă ă

Hari Seldon îşi p stra în continuare postul de Prim Minisă tru, dar era clar c nu maiă avea nici o putere. O chem la el pe Manella Dubanqua.ă

Vreau s― - i mul umesc pentru c ne-ai salvat vie ile, mie şi lui Raych. Pân acum n-ă ţ ţ ă ţ ăam avut ocazia s - i spun acest lucru.ă ţ

Apoi continu , cu un oftat:ă De fapt, ― în s pt mâna asta n-am prea avut ocazia s fac nimic.ă ă ă Ce s-a ― întâmplat cu gr dinarul nebun? întreb Manella.ă ă A fost executat! Pe loc! F― r proces! Am încercat s îl salvez spunând c nu era înă ă ă ă

toate min ile. Dar nimeni nu mi-a cerut p rerea. Dac ar fi f cut orice altceva, dac ar fiţ ă ă ă ă comis orice alt crim , ar fi fost considerat nebun şi cru at. Condamnat ă ă ţ ― închis şi tratat ―

dar l sat în via , totuşi. Îns s -l omori pe Împ rat...ă ţă ă ă ăD du cu triste e din cap.ă ţ

Ce se va ― întâmpla acum, domnule Prim Ministru? Am s― - i spun p rerea mea. Dinastia Entun a luat sfârşit. Fiul lui Cleon nu va urmaă ţ ă

la domnie. Cred c nici nu-şi doreşte. Se teme s nu fie asasinat la rândul lui şi nu-lă ă condamn deloc pentru asta. Ar fi mult mai bine pentru el s se retrag la una dintreă ă moşiile familiei, pe una dintre lumile din Provincie şi s duc acolo o via liniştit . Fiind ună ă ţă ă membru al Casei Imperiale, cu siguran c i se va permite acest lucru. Tu şi cu mine s-arţă ă putea s fim mai pu in norocoşi.ă ţ

Manella se încrunt :ă ― În ce sens, domnule?

Seldon îşi drese glasul: Este posibil s― se spun c Gleb Andorin a sc pat blasterul din cauz c l-ai omorâtă ă ă ă ă ă

tu, şi astfel Mandell Gruber a reuşit s pun mâna pe el, folosindu-l pentru a-l ucide peă ă Cleon. În consecin , tu por i o mare parte din responsabilitatea crimei. S-ar putea s seţă ţ ă spun chiar c totul a fost premeditat.ă ă

Dar este ridicol. Sunt membr― a for elor de securitate şi mi-am f cut datoria ă ţ ă ceea― ce mi s-a ordonat s fac.ă

Seldon zâmbi cu triste e:ţ Argumentele tale sunt ra― ionale, dar va mai trece ceva timp pân ce ra iunea s -şiţ ă ţ ă

reintre în drepturi. Acum, în absen a unui succesor legitim la tronul Imperial, vom aveaţ inevitabil un guvern militar.

(În anii de dup aceea, când Manella apucase s în eleag ceva din psihoistorie, seă ă ţ ă întreb dac nu cumva Seldon o folosiă ă se pentru a afla ceea ce urma s se întâmple, c ciă ă guvernul militar venise într-adev r la putere. Îns în momentul respectivei discu ii el nuă ă ţ f cuse vreo men iune referitoare la teoria sa, înc nematurizat .)ă ţ ă ă

Dac― vom avea un guvern militar, continu el, atunci se va institui imediat un regimă ă dur, zdrobind orice semn de nesupunere, ac ionând ferm şi cu cruzime, poate chiar înţ pofida ra iunii şi drept ii. Domnişoar Dubanqua, dac te vor acuza c ai f cut parte dintr-ţ ăţ ă ă ă ăun complot pentru a-l ucide pe Împ rat, vei fi sacrifiă cat . Acesta nu va fi un act de justi ie,ă ţ ci un mod de a intimida popula ia Trantor-ului. C tot veni vorba, s-ar putea s spun c şiţ ă ă ă ă eu am f cut parte din conspira ie. La urma urmelor, am fost s -i întâmpin pe noii gr dinariă ţ ă ă deşi nu era treaba mea. Dac nu aş fi procedat astfel, nu s-ar mai fi atentat la via a mea,ă ţ tu nu ar fi trebuit s ripostezi, iar Împ ratul ar fi tr it şi ast zi... Vezi cum se potrivescă ă ă ă toate?

Nu-mi vine s― cred c vor face una caă ă asta. Probabil c― nu. Le voi face o ofert pe care ă ă sper le va veni greu s― ― o refuze.ă Ce ofert― ?ă M― voi oferi s demisionez din postul de Prim Ministru. Nu m doresc, deci nu mă ă ă ă

vor avea. Dar adev rul este c am prieteni la Curtea Imperial şi, mai important chiar,ă ă ă oamenii din Provincie m-au g sit... acceptabil. Asta înseamn c dac memă ă ă ă brii G rziiă Imperiale m înl tur , vor fi nevoi i s m execute pentru a nu avea probleme. Dac , peă ă ă ţ ă ă ă de alt parte, îmi dau demisia, declarând c guvernul militar este ceea ce are nevoieă ă Trantor-ul şi Imperiul în momentul de fa , le fac un serviciu, în elegi?ţă ţ

R mase pu in pe gânduri, dup care spuse:ă ţ ă ― În plus, mai exist şi problema psihoistoriei.ă

(Manella auzise atunci pentru prima oar de acel cuvânt.)ă Ce-i ai― a? Ceva la care lucrez eu. Cleon credea cu fermitate ― în puterea ei cu mai mult― ă

fermitate chiar decât mine ― şi exist la curte o impresie aproape general c psihoistoriaă ă ă este, sau ar putea fi, o unealt puternic şi util pentru guvern ă ă ă oricare ar ― fi acela. Nu conteaz dac ei nu ştiu nimic despre detaliile ştiin iă ă ţ fice. Lipsa cunoaşterii poate amplifica aspectul s -i spunem misă tic al problemei, în care caz îmi vor permite s -mi continuiă cercetarea. Cel pu in, aşa sper eu... Şi în acest moment ajunţ gem la tine.

Ce-i cu mine?― Voi pretinde ca parte din ― ― în elegere ţ s― i se permit s demisionezi din for eleă ţ ă ă ţ

de securitate şi s nu fii acuzat de nimic în leg tur cu evenimentele care au condus laă ă ă ă asasinat. Ar trebui s pot ob ine acest lucru.ă ţ

D― ar asta înseamn s pun cap t carierei mele.ă ă ă Oricum ai lua-o, cariera ta s-a sf― ârşit. Chiar dac Garda Imperial nu va ordona s fiiă ă ă

executat , î i imaginezi c i se va permite s - i desf şori activitatea ca ofi er deă ţ ă ţ ă ţ ă ţ securitate?

Dar ce s― fac dup aceea? Cum s -mi câştig existen a?ă ă ă ţ Voi avea eu grija de asta, domni― şoar Dubanqua. M voi reîntoarce la Universitateaă ă

Streeling, cu fonduri destule pentru a-mi continua cercet rile în psihoistorie, şi sunt sigură c - i pot g si şi ie ceva de f cut.ă ţ ă ţ ă

Manella f cu ochii mari:ă Dar pentru ce s― ...ă Nu-mi vine s― cred c -mi po i pune o astfel de întrebare, o întrerupse Seldon. Ne-aiă ă ţ

salvat vie ile, mie şi lui Raych. Crezi c ar fi posibil s nu î i ar t recunoştin a mea?ţ ă ă ţ ă ţŞi totul decursese aşa cum spusese el. Seldon a demisionat elegant din postul pe care-

l p strase timp de zece ani. A primit o scrisoare penibil în care proasp t-formatul guvernă ă ă militar o junt― condus de anumi i membri ai G rzii Imperiale şi ai for eă ă ţ ă ţ lor armate ― îi aprecia serviciile aduse Imperiului. S-a reîntors la Universitatea Streeling. Manella Dubanqua, eliberat din serviă ciul for elor de securitate, l-a înso it pe Seldon împreun cuţ ţ ă familia.

4Raych intr suflându-şi în pumni:ă

Eu unul, sunt ― pentru varietatea vremii de afar . Nimeni nu-şi doreşte ca lucrurileă sub cupol sa fie întotdeauna la fel. Ast zi îns , au programat o vreme cam prea rece, şi înă ă ă plus au pus vântul s bat . Cred c a sosit timpul ca cineva s se plâng de modul în careă ă ă ă ă se controleaz vremea.ă

Nu cred c― vina este a celor care controleaz vremea, spuse Seldon. În general,ă ă este din ce în ce mai greu s controlezi lucrurile.ă

― Ştiu. Deteriorarea.Raych îşi mângâie cu dosul palmei musta a neagr şi deas . Un gest pe care-l f ceaţ ă ă ă

adesea, ca şi cum nu reuşise s uite cele câteva luni petrecute în Wye, f r musta . Maiă ă ă ţă câştigase de asemenea ceva în greutate, în special în partea de mijloc a trupului şi, în general, d dea impresia unui foarte tihnit specimen al clasei mijlocii. Pân şi accentul s uă ă ă dahlit se mai estompase întrucâtva.

Îşi scoase pelerina sub ire şi spuse:ţ Ce mai face b― trânul nostru s rb torit?ă ă ă M― împac greu cu ideea. Aşteapt b iete, aşteapt . În cuă ă ă ă rând vei s rb tori şi tu aă ă

patruzecea aniversare. S vedem atunci ce nostim o s i se par .ă ă ţ ă Nu l― a fel de nostim ca la şaizeci. Termina― i cu glumele astea, spuse Manella care îi freca mâinile lui Raych încercândţ

s i le înc lzeasc .ă ă ăSeldon deschise larg bra ele:ţ

Facem un lucru r― u, Raych. Nevast -ta crede c toate disă ă ă cu iile astea despre ceiţ şaizeci de ani ai mei au deprimat-o pe micu a Wanda, f când-o s -şi închipuie c voi muri.ţ ă ă ă

Serios? spuse Raych. Bun, acum m-am l― murit. Am trecut pe la ea s o vad şiă ă imediat cum am intrat, înainte s pot scoate vreo vorb , mi-a spus c a avut un vis urât.ă ă ă Era despre moartea ta?

Se pare c― da, spuse Seldon.ă Nu-i nimic, o s― -i treac . Din când în când mai ai şi vise urâte, n-ai cum s leă ă ă

opreşti. Eu n-am de g― ând s trec chiar atât de uşor peste asta, spuse Manella. A c zut într-oă ă

pas proast şi nu este s n tos. Am de gând s descop r cauza.ă ă ă ă ă ă Cum spui tu, Manella, f― cu Raych pe un ton foarte bine dispus. Tu eşti iubita meaă

nevast şi orice spui ă ― în leg tur cu Wanda ă ă este valabil.―Îşi mângâie din nou musta a.ţIubita sa nevast ! Nu fusese deloc uşor s şi-o fac "iubit nevast ". Raych îşi amintiă ă ă ă ă

de atitudinea mamei sale în aceast privin . Se vorbea despre coşmaruri. ă ţă El avusese coşmaruri periodice, în care de fiecare dat trebuia s o înfrunte pe furioasa Dors Venabili.ă ă

5

Prima amintire clar a lui Raych, dup ieşirea din chinurile induse de desperan , fuă ă ţă aceea a b rbieritului.ă

Sim ea vibrorazorul plimbându-i-se pe obraz, şi spuse slab:ţ S― nu dai pe deasupra buzei superioare, domnule b rbier. Vreau s -mi recap tă ă ă ă

musta a.ţB rbierul, care primise deja instruc iunile necesare de la Seldon, îi puse în fa oă ţ ţă

oglind , pentru a-l linişti. Dors Venabili st tea pe marginea patului:ă ă Las― -l s lucreze, Raych. Nu te agita.ă ă

Raych îşi întoarse pentru o clip privirea spre ea, şi nu scoase nici un cuvânt. După ă plecarea b rbierului, Dors spuse:ă

Cum te sim― i, Raych?ţ

Mizerabil, murmur― el. Sunt atât de deprimat, c nu mai suport.ă ă Sunt ultimele efecte ale desperan― ei. Vor disp rea toate.ţ ă Nu-mi vine s― cred. De când dureaz ?ă ă Nu conteaz― . Va mai trece ceva timp. Ai fost intoxicat pân la refuz.ă ă

Raych privi în jur, neliniştit: Manella a trecut s― m vad ?ă ă ă Femeia aia?―

(Aşa vorbea Dors despre Manella. Raych începuse s se obişnuiasc .)ă ă Nu, relu― ea. Înc nu eşti preg tit s primeşti vizitatori.ă ă ă ă

Interpretând expresia lui Raych, Dors ad ug repede:ă ă Eu fac excep― ie pentru c sunt mama ta, Raych. Totuşi, pentru ce vrei s o vezi peţ ă ă

femeia aia? În starea ta, ar fi mai bine s nu te vad .ă ă Ba este un motiv ― în plus s m vad , murmur Raych. Vreau s m vad în stareaă ă ă ă ă ă ă

cea mai rea cu putin .ţăDup care se întoarse pe o parte, demoralizat la culme:ă

Vreau s― dorm.ăDors Venabili d du din cap. În aceeaşi zi, mai târziu, îi spuse lui Seldon:ă

Hari, nu ― ştiu cum ar trebui s proced m cu Raych. Nu te mai po i în eleă ă ţ ţ ge cu el. Nu se simte bine, Dors, spuse Seldon. D― -i şi lui o şans .ă ă Morm― ie tot timpul despre femeia aia. Nici nu ştiu cum o cheam .ă ă Manella Dubanqua. Nu e greu de ― inut minte.ţ Cred c― vrea s întemeieze o rela ie cu ea. S tr iasc cu ea. S se ă ă ţ ă ă ă ă însoare cu ea.

Seldon ridic din umeri:ă Raych are treizeci de ani... este suficient de matur pentru a decide singur ce trebuie―

s fac .ă ă Ca p― rin i, avem şi noi ceva de spus.ă ţ

Seldon oft :ă Iar eu sunt sigur c― ai spus deja, Dors. Te-a auzit, şi va face ă precum îi spune inima. Acesta este ultimul t― u cuvânt? Ai de gând s stai deopară ă te, în timp ce el îşi face

planuri de c s torie cu o femeie ca aia?ă ă Ce-ai vrea s― fac, Dors? Manella i-a salvat via a. Te aşă ţ tep i ca el s uite asta? C totţ ă ă

veni vorba, nu uita c mi-a salvat şi ă mie via a.ţAsta parc puse paie peste foc:ă

― Şi tu ai salvat-o pe ea, spuse Dors. Sunte i chit.ţ Nu ― ştiu dac eu...ă Ba da. Militarii nemernici care conduc acum Imperiul ar fi f― cut-o buc i dac nu ai fiă ăţ ă

intervenit tu înaintându- i demisia şi protejând-o.ţ Chiar dac― au aş fi chit cu ea, ceea ce nu cred, Raych nu este. Şi, Dors drag , eu aşă ă

folosi cu mai mult pruden termenii ştia neferici i la adresa guvernului nostru. ine contă ţă ă ţ Ţ c vremuă rile s-au schimbat şi întotdeauna vor exista informatori dispuşi s repete altoraă ceea aud de la tine.

Nu schimba subiectul. Mie nu-mi place femeia aia. Sper c― am dreptul s nu-miă ă plac , nu?ă

Ai dreptul, desigur, dar nu folose― şte la nimic.Hari coborî privirea în podea, cufundat în gânduri. Ochii negri ai lui Dors, de obicei

impenetrabili, str luceau acum din cauza furiei.ă A― ş vrea s ştiu, Dors, ă de ce? De ce î i displace atât de mult Manella? Ne-a salvatţ

vie ile. Dac nu ar fi ac ionat rapid, atât eu cât şi Raych am fi fost mor i în momentul deţ ă ţ ţ fa .ţă

Da, Hari, replic― Dors. Ştiu asta mai bine decât oricine. Şi dac n-ar fi fost acolo, euă ă nu aş fi putut face nimic pentru a împiedica asasinarea ta. Probabil î i închipui ca ar trebuiţ s -i fiu recunosc toare. Dar de fiecare dat când m uit la ea, îmi aduc aminte de eşeculă ă ă ă meu. Ştiu c asemenea sentimente nu sunt reă zonabile... şi nu mi le pot explica. Deci nu-mi cere s îmi plac . Nu sunt capabil .ă ă ă

Dar a doua zi, chiar şi Dors trebui s cedeze, când doctorul îi spuse:ă Fiul dumneavoastr― doreşte s vad o femeie pe nume Manella.ă ă ă Starea lui nu-i permite s― primeasc vizitatori, spuse aspru Dors.ă ă Ba dimpotriv― . Îi permite. Se simte foarte bine. În plus, insist . Nu cred c ar fiă ă ă

în elept s îl refuz m.ţ ă ăAşa c o aduser pe Manella, iar Raych o întâmpin cu mult c ldur . De când intraseă ă ă ă ă ă

în spital, acum se z rea în ochii lui prima lucire slab de fericire.ă ăÎi f cu lui Dors un semn discret ă dar imposibil de confun― dat ca s― plece. Cu buzeleă

strânse, Dors p r si înc perea.ă ă ăApoi veni ziua când Raych spuse:

Mam― , voi fi al ei.ă Crezi c― -mi faci vreo surpriz , nes buitule? spuse Dors. Bineîn eles c te va avea.ă ă ă ţ ă

Eşti singura ei şans , acum dup ce a c zut în dizgra ie, dat afar din for ele deă ă ă ţ ă ă ţ securitate...

Mam― , spuse Raych, dac vrei s m pierzi, atunci afl c eşti pe drumul cel bun.ă ă ă ă ă ă Nu mai spune lucruri din astea.

Nu m― gândesc decât la binele t u.ă ă Mul― umesc, şi eu la fel. Nu te mai gândi c aş putea fi biletul cuiva pentru accesul laţ ă

respectabilitate. Nu sunt teribil de ar tos. Sunt scund. Tata nu mai este Prim Ministru, iară eu vorbesc cu accentul inconfundabil al claselor inferioare. Ce motive ar avea s seă mândreasc cu mine? Ar putea ajunge mult mai bine, dar m vrea pe mine. Şi, d -mi voieă ă ă s - i spun, eu o vreau pe ea.ă ţ

Dar ― ştii ce fel de femeie este. Bine― în eles c ştiu. Este o femeie care m iubeşte. Este femeia pe care o iubesc eu.ţ ă ă

Asta este. ― Şi înainte de a te îndr gosti de ea, ce era? Ştii ce trebuia s fac în misiunea ei dină ă ă

Wye... tu ai fost unul dintre cei de care "a avut grij ". Câ i al ii au mai fost? Eşti în stare să ţ ţ ă tr ieşti cu trecutul ei? Cu ceea ce a f cut în numele datoriei? Acum î i po i permite s fiiă ă ţ ţ ă idealist. Dar într-o zi v ve i certa pentru prima oar ă ţ ă sau a doua oar― , sau aă nou sprezecea oar ă ă ― şi atunci nu te vei mai controla, spunându-i "Târ...!"

S― nu mai spui aşa ceva! url furios Raych. Dac ne vom certa, îi voi spuneă ă ă imposibil , ira ional , enervant , plâng cioas , nes buit ... un milion de adjective potriviteă ţ ă ă ă ă ă ă situa iei. Şi ea va avea cuvinte aspre pentru mine. Dar vor fi cuvinte care s nu r neasc .ţ ă ă ă

A― şa crezi tu... dar aşteapt şi ai s vezi.ă ăRaych se albi.

Mam― , spuse el, eşti împreun cu tata de aproape două ă ăzeci de ani. E greu s intri înă conflict cu el, dar a i avut şi voi ocazii când v-a i certat. V-am auzit. În to i aceşti dou zeciţ ţ ţ ă de ani, i-a adresat vreun termen care s - i compromit statutul de om? Sau eu... am f cutţ ă ţ ă ă eu aşa ceva? Î i imaginezi c aş putea face aşa ceva acum... indiferent cât de nervos aş fi?ţ ă

În Dors se d dea o lupt puternic . Figura ei nu-i tr da sentimentele, dar era clar c înă ă ă ă ă acel moment nu putea s voră beasc .ă

De fapt, spuse Raych profit― ând de avantaj (şi sim indu-se oribil c trebuia s oţ ă ă fac ), adev rata problem este gelozia ta împotriva Manellei, pentru c i-a salvat tateiă ă ă ă via a. Nu- i convine s se bage şi altcineva în treaba asta. Ai prefera ca Manella s nu fiţ ţ ă ă tras în Andorin... şi tata s fi ă murit? Şi eu, împreun cu el?ă

Dors spuse, cu vocea sugrumat :ă El a insistat s― mearg singur în întâmpinarea gr dinariă ă ă lor. Nu m-a l sat s vin cuă ă

el. Nu Manella este de vin― pentru asta.ă De-asta vrei s― te c s toreşti cu ea? Din recunoştin ?ă ă ă ţă Nu. Din dragoste.―

Şi într-adev r, aşa era. Dup ceremonie, Manella îi spuse lui Raych:ă ă Probabil c― mama ta a venit la c s toria noastr pentru c ai insistat tu, Raych, dară ă ă ă ă

arat ca unul dintre acei nori de furtun trimişi din când în când s pluteasc sub cupol .ă ă ă ă ăRaych râse:

Nu prea seam― n cu un nor de furtun . i se pare.ă ă ă Ţ Ba nu. Crezi c― ne va ierta vreodată ă? S― avem r bdare. O s -i treac .ă ă ă ă

Dar lui Dors Venabili nu-i trecu.La doi ani dup c s torie, se n scu Wanda. Atitudinea lui Dors fa de copil era totă ă ă ă ţă

ceea îşi puteau dori Raych şi Manella, dar, pentru mama lui Raych, mama Wandei r m sese tot "feă ă meia aia".

6

Hari Seldon d dea lupte grele cu melancolia. Fusese musă trat pe rând de Dors, Raych, Yugo şi Manella. To i se uniser ca s -i spun c şaizeci de ani nu era o vârst înaintat .ţ ă ă ă ă ă ă

Pur şi simplu nu în elegeau. Avea treizeci de ani când îi venise pentru prima oarţ ă ideea psihoistoriei, treizeci şi doi când îşi prezentase faimoasa lucrare la Conven iaţ Decenal , dup caă ă re totul parc s-a întâmplat dintr-o dat . Dup scurta audien la Cleon,ă ă ă ţă cutreierase întreg Trantor-ul şi îi întâlnise pe Demerzel, Dors, Yugo, Raych, ca s nu maiă amintim de oamenii din Mycogen, din Dahl şi din Wye.

Avusese patruzeci de ani când fusese numit Prim Ministru, şi cincizeci când renun aseţ la post. Acum avea şaizeci.

Petrecuse treizeci de ani aplecat asupra psihoistoriei. Câ i ani îi vor mai trebui înc ?ţ ă Câ i ani va mai tr i? Va muri l sând neterminat Proiectul Psihoistoriei?ţ ă ă

Nu moartea îl deranja pe el, aşa îşi spunea. Era teama c va l sa neterminat Proiectulă ă

Psihoistoriei.Se duse s -l vad pe Yugo Amaryl. În ultimii ani se dep ră ă ă taser parc , pe m sur ceă ă ă ă

Proiectul c p ta dimensiuni din ce în ce mai mari. În primii ani la Streeling, nu munciseră ă ă decât ei doi, împreun . Nimeni altcineva. Acum...ă

Amaryl avea aproape cincizeci de ani nu mai era chiar t― ân r ă ― şi-şi pierduse întrucâtva sclipirea. În to i aceşti ani, nu ar tase interes ţ ă decât pentru psihoistorie: nu tu femei, nu tu colegi, nu tu hobby, nu tu alt activitate.ă

Amaryl clipi spre Seldon, care nu se putu ab ine s nu reţ ă marce schimb rile surveniteă în înf işarea lui. În mare parte din cauz c ăţ ă ă probabil ochii lui Amaryl trebuiau s― ― ă suporte un tratament. Vedea foarte bine, dar aveau un aspect nes n tos, şi clipeau încet.ă ă De parc i-ar fi fost somn.ă

Ce crezi, Yugo? ― întreb Seldon. Vezi vreo lumin la capă ă ătul tunelului? Lumin― ? Dac stau s m gândesc, da, spuse Amaryl. E individul sta nou, Tamwileă ă ă ă ă

Elar. Îl cunoşti, desigur. A, da. Eu l-am angajat. Foarte viguros ― şi agresiv. Cum se descurc ?ă Nu pot spune c― m simt bine în compania lui, Hari. Râsetele lui puternice m calcă ă ă ă

pe nervi. Dar este un tip str luă cit. Noul sistem de ecua ii se încadreaz perfect în Primulţ ă Radiant şi am certitudinea c vor da posibilitatea rezolv rii proă ă blemei haosului.

Se pare? Sau este sigur?― E prea devreme ca s― m pronun , dar am foarte mari speran e. Le-am testat cu oă ă ţ ţ

gr mad de probleme care le-ar fi pus la p mânt dac nu erau valabile, dar noile ecua iiă ă ă ă ţ au supravie uit tuturor încerc rilor. Am început s m gândesc la ele ca la "ecua iileţ ă ă ă ţ ahaotice".

B― nuiesc, spuse Seldon, c nu avem vreo demonstra ie riguroas pentru ele.ă ă ţ ă Nu, nu avem, de― şi am pus câ iva oameni s fac treaba asta, inclusiv pe Elar,ţ ă ă

desigur.Amaryl se întoarse spre Primul s u Radiant ă care era la fel de bine pus la punct ca ― şi

cel al lui Seldon ― şi privi evolu ia ecua iilor luminoase în spa iu ţ ţ ţ prea fine, prea mici― pentru a putea fi citite f r amplificare.ă ă

Dac― ad ug m noile ecua ii, spuse el, s-ar putea s fim în stare s facem predic ii.ă ă ă ţ ă ă ţ De fiecare dat― când m uit la Primul Radiant, spuse Selă ă don dus pe gânduri, mă

minunez cât de bine strânge Electro-Clarificatorul materialul în liniile şi curbele viitorului. N-a fost şi asta tot ideea lui Elar?

Ba da. Cu ajutorul Cindei Monay, care l-a proiectat.― Este bine c― avem membri tineri şi str luci i lucrând la Proiect. M mai liniştescă ă ţ ă

întrucâtva în privin a viitorului.ţ Crezi c― cineva ca Elar ar putea conduce Proiectul într-o zi? întreb Amaryl studiindă ă

în continuare Primul Radiant. Poate. Dup― ce tu şi cu mine ne vom fi retras... sau vom fi mă urit.

Amaryl p ru s se destind şi opri func ionarea Primului Radiant.ă ă ă ţ A― ş vrea s termin m treaba înainte de a ne retrage sau de a muri.ă ă ― Şi eu aş vrea, Yugo. Şi eu aş vrea. Psihoistoria ne-a ― îndrumat destul de bine în ultimii zece ani.

Era destul de adev rat, dar Seldon ştia c înc nu r zbiser . Evenimenteleă ă ă ă ă decurseser destul de liniştit, f r mari surprize.ă ă ă

Psihoistoria prezisese c centrul va rezista dup moartea lui Cleon ă ă prezisese ― într-un mod destul de vag şi incert ― şi iat c rezistase. Trantor-ul era destul de liniştit. În ciudaă ă asasinatului şi încheierii unei dinastii, centrul rezistase.

Acest lucru fusese posibil sub presiunea guvern rii militare ă Dors avea dreptate― numindu-i pe cei din junta "militari nemernici". Ar fi putut merge chiar mai departe în acuza ii f r a greşi. Totuşi, aceştia men ineau uniunea Imperiului şi vor contiţ ă ă ţ nua s o facă ă o vreme. Suficient de mult, probabil, pentru a permite psihoistoriei s joace un rol activ înă evenimentele care urmau s se produc .ă ă

Yugo vorbise de curând despre posibila înfiin are a Funţ da iilor ţ separate, izolate,― independente de Imperiu ce vor servi ca nuclee ― în drumul prin apropiatele vremuri negre, spre un nou Imperiu, mai bun. Seldon însuşi studiase consecin ele unei astfel deţ posibilit i.ăţ

Dar nu mai avea timp, şi sim ea (cu o oarecare descurajare) c nu mai avea niciţ ă tinere e. Mintea sa, oricât de puternic şi stabil , nu mai avea flexibilitatea şi creativitateaţ ă ă de la treizeci de ani. Cu fiecare an care trecea, judecata sa era tot mai rigid .ă

Poate c ar trebui s -l pun pe tân rul Elar s fac treaba asta, eliberându-l de oriceă ă ă ă ă ă altceva. Seldon trebui s recunoasc în sinea sa, ruşinat, c aceast alternativ nu îlă ă ă ă ă entuziasma. Nu-i convenea s fi inventat psihoistoria pentru ca un âng u s vin şi să ţ ă ă ă ă culeag roadele şi faima. De fapt, ca s-o spun cât mai direct, Seldon era gelos pe Elar, şiă ă îi era ruşine de acest sentiment.

Totuşi, în ciuda sentimentelor sale şi oricât de mult i-ar fi displ cut, era obligat să ă

depind de oameni mai tineri. Psihoistoă ria nu mai era secretul lui şi al lui Amaryl. Deceniul în care fusese Prim Ministru o transformase într-o lucrare ampl , sus iă ţ nut şi finan at deă ţ ă guvern. Spre marea sa surpriz , aceast luă ă crare devenise şi mai ampl dup demisia dină ă postul de Prim Ministru şi întoarcerea la Universitatea Streeling. Hari se strâmb gândindu-ăse la denumirea oficial , interminabil şi pompoaă ă s : Proiectul de Psihoistorie Seldon, de laă Universitatea Streeling. Dar majoritatea oamenilor îi spuneau Proiectul.

Junta militar considera Proiectul o posibil arm politic . Cât timp lucrurile st teauă ă ă ă ă aşa, finan area nu era o problem . Creditele curgeau. În schimb, era obligat sţ ă ă preg teasc rapoarte anuale, pe care le f cea îns foarte opace. Nu erau raportate decâtă ă ă ă lucrurile neesen iale. Matematicile nu-i prea atr geau pe membrii juntei.ţ ă

Ieşi din camer . Îi era evident c cel pu in Amaryl era mai mult decât satisf cut cuă ă ţ ă modul în care evolua psihoistoria. Şi totuşi, Seldon se sim i înc o dat înv luit de faldurileţ ă ă ă descuraj riiă

Îşi d du seama c ceea ce îl deranja era apropierea aniveră ă s rii zilei de naştere.ă Aceasta se dorea o s rb toare a bucuriei, dar pentru el nu reprezenta nici m car un gestă ă ă de consolare... nu f cea decât s -i scoat în eviden vârsta înaintat .ă ă ă ţă ă

În plus, îl scotea din ritm, iar Seldon era o fiin a obiceiuţă rilor. Biroul s u şi câteva dină cele al turate fuseser golite. Treă ă cuser câteva zile de când nu mai lucrase aşa cum eraă obişnuit. B nuia c birourile sale vor fi transformate în s li ale gloriei şi vor trece multe zileă ă ă pân când se va putea apuca din nou de treab . Singur Amaryl refuzase ferm s se mute,ă ă ă p strându-şi biroul.ă

Seldon se gândise, înciudat, la cei care pl nuiser toate asă ă tea. Nu era Dors, desigur. Ea îl cunoştea mult prea bine. Amaryl sau Raych, nici atât. Ei nu-şi aminteau nici m car deă ziua lor de naştere. O b nuise pe Manella şi o întrebase, pentru a se l muri.ă ă

Ea recunoscuse c era cu totul pentru şi c d duse ordine pentru organizareaă ă ă anivers rii, dar spusese c ideea îi fusese sugerat de Tamwile Elar.ă ă ă

Str lucitul tân r, gândi Seldon. Str lucit în toate.ă ă ăOft . De s-ar termina o dat cu toate anivers rile!ă ă ă

7

Dors b g capul pe uş :ă ă ă Pot s― intru?ă Nu, bine― în eles c nu. Pentru ce s - i dau voie?ţ ă ă ţ ― sta nu-i locul t u obişnuit.Ă ă ― Ştiu, oft Seldon. Am fost evacuat din locul meu obişnuit, din cauza petrecerii steiaă ă

stupide. Abia aştept s se termine.ă Vezi? C― ând îi intr femeii aleia o idee în cap, cucereşte totul şi se umfl ca big bang-ă ă

ul.Seldon trecu imediat de partea Manellei:

Ei, ― şi tu. Este bine inten ionat , Dors.ţ ă Scute― şte-m , spuse Dors. Nu-mi povesti mie despre buneă le ei inten ii. În orice caz,ţ

am venit aici ca s discut m despre altceva. Ceva care ar putea fi important.ă ă Da-i drumul. Despre ce este vorb― a? Am discutat cu Wanda despre visul ei...―

Se opri, şov ind.ăSeldon morm i ceva de neîn eles, apoi spuse:ă ţ

Nu pot s― cred. Las-o balt .ă ă Nu. N-ai ― întrebat-o detalii despre vis? Pentru ce s-o trec pe feti― prin aşa ceva?ţă Nici Raych n-a f― cut-o, nici Manella. A trebuit s m ocup eu.ă ă ă Dar pentru ce s― o torturezi cu astfel de întreb ri?ă ă Pentru c― aşa am considerat eu c trebuie, spuse înverşuă ă nat Dors. În primul rând,ă

visul nu l-a avut acas , în patul ei.ă Dar unde?― ― În biroul t u.ă Ce c― uta eă a în biroul meu? Vroia s― vad unde va avea loc petrecerea, a intrat în biroul t u şi, desigur, acolo nuă ă ă

era nimic de v zut. Totul fusese scos pentru a se putea face aranjamentul. Totul, mai pu ină ţ fotoliul t u. Cel mare ă sp― tar înalt, bra e înalte, deză ţ membrat pe care nu m― laşi s -lă ă înlocuiesc.

Hari oft , amintindu-şi o neîn elegere care dura de mult vreme:ă ţ ă ― Nu este dezmembrat. Nu vreau altul nou. Continu .ă S-a ghemuit ― în fotoliul t u, a început s -şi fac griji c poate nu va avea loc nici oă ă ă ă

petrecere, şi s-a bosumflat. Apoi probabil c a adormit, pentru c nu-şi mai aminteşteă ă

nimic cu claritate, decât c în visul ei erau doi b rba i... nu femei, de asta era sigur ...ă ă ţ ă deci, doi b rba i care discutau.ă ţ

― Şi despre ce discutau? Nu-― şi aduce aminte foarte precis. Ştii cât de dificil este s - i aminteşti, în astfel deă ţ

circumstan e. Dar spune c era vorba despre moarte, iar ea s-a gândit la tine, pentru c tuţ ă ă eşti b trân. Şi-şi mai aduce aminte clar de ceva, dou cuvinte: "moartea-limonad ".ă ă ă

Ce?― Moa― rtea-limonad .ă Ce ― înseamn asta?ă Nu ― ştiu. În orice caz, discu ia s-a terminat, b rba ii au plecat, iar ea st tea acolo înţ ă ţ ă

fotoliu, înfrigurat şi speriat ... şi de-atunci încoace este mereu întoars pe dos.ă ă ăSeldon cuget la cele spuse de Dors. Apoi:ă

― Ascult , drag , ce importan a putem acorda visului unui copil?ă ă ţ ― În primul rând, Hari, ar trebui s ne punem întrebarea dac a fost într-adev r un vis.ă ă ă Ce vrei s― spui?ă Wanda nu a spus categoric c― a fost un vis. A spus c "probabil a adormit". Acesteaă ă

au fost cuvintele ei. N-a spus c a adormit, a spus c ă ă probabil a adormit. ― Şi ce concluzie tragi? C― a intrat într-un fel de semi-inconştien şi, în acea staă ţă re, a auzit doi b rba i ă ţ doi―

b rba i adev ra i, nu visa i ă ţ ă ţ ţ discu― tând. B― rba i adev ra i? Discutând s m omoare cu moartea-limonad ?ă ţ ă ţ ă ă ă Da, cam a― şa ceva. Dors, spuse Seldon ― încercând s fie cât mai conving tor, eu ştiu c tu vezi peste totă ă ă

şi mereu pericole care m pasc pe mine, dar acum chiar c ai exagerat. Cine şi pentru ceă ă ar vrea s mă ă omoare?

S-a mai ― încercat de dou ori pân acum.ă ă ― Într-adev r, dar au fost alte circumstan e. Primul atentat a venit la scurt vremeă ţ ă

dup ce Cleon m-a numit Prim Ministru. Normal c asta era o ofens adus bine-ă ă ă ăstructuratei ierarhii de lâ curte, şi mul i m-au duşm nit. Câ iva au crezut c ar putea rezolţ ă ţ ă -va problema sc pând de mine. A doua oar a fost atunci când Joranumi ii au încercat să ă ţ ă pun mâna pe putere şi s-au gândit c eu le stau în cale. La asta s-a ad ugat şi dorin a deă ă ă ţ r zbunare ă a lui Namarti. Din fericire, nici un atentat nu a reuşit, dar pentru ce s seă încerce şi a treia oar ? Nu mai sunt Prim Ministru... de zece ani. Sunt un matematiciană b trân, aproape de retragere, şi cu siguran c nimeni nu are motive de temere dină ţă ă partea mea. Joranumi ii au fost nimici i, Namarti a fost executat cu mult timp în urm .ţ ţ ă Nimeni nu are absolut nici o motiva ie pentru a m ucide. Aşa c Dors, calmeaz -te. Cândţ ă ă ă eşti neliniştit din cauza mea începi s te agi i, devii şi mai nervoas , iar mie nu-mi placeă ă ţ ă s te v d aşa.ă ă

Dors se ridic din scaun şi se aplec peste biroul lui Hari:ă ă Pentru tine este u― şor s spui c nimeni nu are motiv s te ucid , dar poate c niciă ă ă ă ă

nu este nevoie de vreun motiv. Guvernul nostru actual este complet iresponsabil şi dacă doreşte...

― Stop! porunci cu voce tare Seldon.Apoi, foarte încet:

Nu mai scoate nici un cuv― ânt, Dors. Nici un cuvânt împotriva guvernului. Asta ne-ar putea b ga în buclucul pe care-l prevesteşti.ă

Eu nu vorbeam dec― ât de tine, Hari. Dar dac― te obişnuieşti s rosteşti lucruri necugetate, nu- i vei da seama şi le veiă ă ţ

spune şi în prezen a altora... iar poate c printre ei se va afla cineva dornic s te toarne.ţ ă ă Înva c este necesar s te ab ii de la comentarii politice.ţă ă ă ţ

Voi ― încerca, Hari, spuse ea.Dar nu-şi putea masca indignarea din voce. Se întoarse pe c lcâie şi p r si camera.ă ă ăSeldon o privi plecând. Dors îmb trânise cu gra ie, cu atât de mult gra ie încât uneoriă ţ ă ţ

p rea c nu a îmb trânit deloc. Deşi era cu doar doi ani mai tân r decât Seldon,ă ă ă ă ă înf işarea nu i se schimbase foarte mult în cei dou zeci şi opt de ani petrecu i împreun .ăţ ă ţ ă

Avea fire gri în p r, dar, în ansamblu, p rul nu-şi pierduse str lucirea. Tenul deveniseă ă ă mai palid; vocea un pic mai r guşit şi, desigur, purta îmbr c minte adecvat vârsteiă ă ă ă ă medii. Îns mişă c rile ei erau la fel de agile şi de rapide ca întotdeauna. Ca şi cum nimic nuă îi putea afecta capacitatea de a-l proteja pe Hari în caz de pericol.

Oft . Chestia asta cu protec ia ă ţ aproape ― întotdeauna mai mult sau mai pu inţ împotriva voin eţ i lui era c― âteodat o grea povar .ă ă

8

Manella veni s -l vad pe Seldon aproape imediat dup aceea:ă ă ă

Iart― -m , Hari, dar ce i-a spus Dors?ă ă ţSeldon ridic din nou privirea. Mereu trebuia s -l întrerup cineva.ă ă ă

Nu era nimic important, spuse el. Despre ― visul Wandei.Manella se încrunt :ă

― Ştiam eu. Wanda mi-a spus c Dors i-a pus întreb ri. De ce n-o las pe fat în pace?ă ă ă ă De parc un coşmar reprezint cine ştie ce crim .ă ă ă

De fapt, spuse Seldon ― încercând s o calmeze, era vorba despre o anumit parte aă ă visului, de care Wanda şi-a amintit. Nu ştiu dac i-a spus, dar se pare c în visul ei a auzită ţ ă despre ceva numit "moarte-limonad ".ă

Hmmm!―Manella r mase mut câteva momente. Apoi spuse:ă ă

Nu are cine ― ştie ce importan . Wanda este înnebunit dup limonada şi sper c vaţă ă ă ă ă profita din plin, la petrecere. I-am promis c voi turna nişte esen e mycogeniene şi abiaă ţ aşteapt s guste.ă ă

Astfel ― încât dac a auzit ceva care seam n pe departe cu limonada, atunci, înă ă ă mintea ei, a tradus chiar limonada.

Da. De ce n― u? Numai c― , în acest caz, ce crezi c s-a spus ă ă de fapt? Trebuie s fi auzit ceva peă

care s -l fi interpretat greşit.ă Nu cred c― este neap rat necesar. Dar pentru ce d m atâta importan visului uneiă ă ă ţă

feti e? Te rog, doresc ca nimeni s nu mai aduc vorba despre acest subiect în prezen a ei.ţ ă ă ţ O întoarce pe dos.

Sunt de acord cu tine. Voi avea grij― ca Dors s renun e la acest subiect... cel pu in,ă ă ţ ţ arunci când este vorba de Wanda.

Perfect. Nu-mi pas― c este bunica Wandei, Hari. La urma urmei, eu sunt mama ei şiă ă dorin a mea are întâietate.ţ

Categoric, spuse Seldon ― împ ciuitor.ăO privi pe Manella plecând. Da, iat înc o problem : nesă ă ă fârşita confruntare dintre cele

dou femei.ă

9

Tamwile Elar avea treizeci şi şase de ani şi lucra la Proiectul de Psihoistorie Seldon de patru ani, ca Laureat în Matematic . Era un b rbat înalt, cu o clipire a ochilor ce deveniseă ă un obicei. Avea o remarcabil încredere în sine.ă

Era şaten şi avea o bucl mare în p r, cu atât mai evident cu cât purta p rul lung.ă ă ă ă Râdea cam tare, dar în privin a calit ilor sale de matematician nimeni nu-i putea g siţ ăţ ă vreun cusur.

Elar fusese recrutat de la Universitatea West Mandanov şi Seldon zâmbea când îşi aducea aminte cât de suspicios fusese la început Yugo Amaryl. Îns Amaryl avea suspiciuniă fa de toat lumea. Adânc în inima sa (Seldon nu avea nici o îndoial ), Amaryl sim ea cţă ă ă ţ ă psihoistoria ar fi trebuit s r mân proprietaă ă ă tea doar a sa şi a lui Hari.

Îns pân şi Amaryl era acum dispus s admit c participaă ă ă ă ă rea lui Elar la Proiect le uşurase tuturor munca, inclusiv lui. Yugo spunea:

Metodele sale de a evita haosul sunt unice ― şi fascinante. Nimeni altcineva din Proiect nu ar fi reuşit acest lucru aşa cum a f cut el. Sunt sigur c mie nu mi-ar fi trecută ă niciodat prin cap. Nici iă ţ e, Hari.

Ei bine, spunea Seldon ― âfnos, eu îmb trânesc.ţ ă Dac― nu ar râde atât de tare, ce bine ar fi!ă Nimeni nu-― şi poate modifica felul de a râde.

Totuşi, adev rul era c Seldon avea oarecari re ineri în acă ă ţ ceptarea lui Elar. Era aproape umilitor faptul c el însuşi nu ajunsese nic ieri în leg tur cu "ecua iile ahaotice",ă ă ă ă ţ aşa cum erau ele numite acum. Pe Seldon nu îl deranja faptul c nu se gândise niciodat laă ă principiul care st tea la baza Electro-Clarificatorului, pentru c nu inea de domeniul lui.ă ă ţ Îns ar fi trebuit totuşi s se fi gândit la ecua iile ahaotice... sau, cel pu in, s fac uneleă ă ţ ţ ă ă progrese.

Încerc s fie rezonabil. El, Seldon, pusese la punct întregul fundament pentruă ă psihoistorie, iar ecua iile ahaotice decurseser natural, pe baza a ceea ce se f cuse pânţ ă ă ă atunci. Ar fi putut face Elar munca lui Seldon, acum trei decenii? Desigur c nu. Şi ce eraă atât de remarcabil la faptul c Elar se gândise la principiul ecua iilor ahaotice, odat ceă ţ ă fundamentul fusese realizat?

Totuşi Seldon nu se sim ea în largul lui atunci când se întâlţ nea cu Elar. Vârsta obosită fa -n fa cu tinere ea înfl c rat .ţă ţă ţ ă ă ă

Dar Elar nu-i d duse niciodat motive s simt diferen a de ani. Niciodat nu-i ar taseă ă ă ă ţ ă ă lui Seldon altceva decât cel mai adânc respect. Niciodat nu insinuase c Seldon trecuseă ă

de floarea vârstei.Desigur, Elar se ar ta interesat de apropiatele festivit i. Seldon descoperise c ă ăţ ă Elar

sugerase aceast s rb torire. (Era cumva sta un mod subtil de a-i sublinia lui Seldonă ă ă ă vârsta înaintat ? Nu, excluse posibilitatea. Dac gândea ă ă asta, însemna c se molipsise deă la Dors, b nuind pe toat lumea de inten ii rele.)ă ă ţ

Elar înainta cu paşi mari spre el şi spuse: Maestre!―

Seldon f cu o grimas , ca întotdeauna. Prefera ca membrii importan i ai Proiectului s -ă ă ţ ăi spun Hari, dar nu avea rost s fac nazuri doar pentru atâta lucru.ă ă ă

Maestre, spuse Elar. Se zvone― şte c ai fost chemat într-o audien la generalulă ţă Tennar.

Da. E noul ― şef al juntei militare, şi b nuiesc c doreşte s m întrebe cum stau cuă ă ă ă psihoistoria. Sunt întrebat în leg tur cu ea înc din timpul lui Cleon şi al lui Demerzel.ă ă ă

(Noul şef! Junta era ca un caleidoscop, unii dintre membrii s i c deau în dizgra ie şiă ă ţ al ii se ridicau din nimic.)ţ

― Îns eu în eleg c el doreşte ca audien a s aib loc acum... chiar în mijloculă ţ ă ţ ă ă anivers rii zilei de naştere.ă

Nu conteaz― . Pute i s rb tori şi f r mine.ă ţ ă ă ă ă Nu, Maestre, nu se poate. Sper c― nu te superi, dar noi ne-am unit şi am conceput oă

peti ie pe care am trimis-o la Palat, amânând întâlnirea cu o s pt mânţ ă ă ă. Ce? f― cu nec jit Seldon. Sunt sigur c asta a fost consideă ă ă rat obr znicie din parteaă ă

voastr ... foarte riscant , chiar.ă ă A mers destul de bine. Au am― ânat. Ai nevoie de timpul sta.ă Pentru ce am nevoie de o s― pt mân ?ă ă ă

Elar şov i:ă Pot vorbi sincer,― Maestre? Bine― în eles c po i. Când am cerut eu ca cineva sa vorţ ă ţ beasc altfel decât sincer?ă

Elar se tulbur pu in, pielea alb înroşindu-se, dar vocea r mase ferm :ă ţ ă ă ă Nu-mi este u― şor s - i spun asta, Maestre. Eşti un geniu al matematicii. Nimeni de laă ţ

Proiect nu se îndoieşte de acest lucru. Nimeni din Imperiu m― refer la cei care te cunoscă şi cunosc în acelaşi timp şi matematicile nu se ― îndoieşte. Totuşi, nimeni nu este un geniu universal.

― Ştiu asta tot atât de bine ca şi tine, Elar. Da. ― Îns î i lipseşte darul de a te descurca cu oamenii obişnui i... cu "stupid people".ă ţ ţ

Î i lipseşte o oarecare capacitate de a accepta compromisul şi dac ai de-a face cu cinevaţ ă puternic în guvern şi în acelaşi timp provenind din categoria "stupid people", po i puneţ foarte uşor în pericol Proiectul. Ba chiar şi propria- i via , pur şi simplu din cauz c eştiţ ţă ă ă prea sincer.

Hei, ce se ― întâmpl aici? Am devenit deodat un copil? De multa vreme am de-aă ă face cu politicienii. Am fost Prim Ministru timp de zece ani, probabil c - i aminteşti.ă ţ

Iart― -m , Maestre, dar n-ai fost unul deosebit de eficient. Ai avut de-a face cuă ă Primul Ministru Demerzel, care era foarte inteligent, şi cu Împ ratul Cleon, care era foarteă prietenos. Acum te vei întâlni cu militari. Ei nu sunt nici inteligen i, nici prietenoşi... ci cuţ totul altceva.

Am avut de-a face ― şi cu militari. Uite c am supravie uit.ă ţ N-ai avut de-a face cu generalul Dugal Tennar. El este cu totul altceva. ― Îl cunosc. ― Îl cunoşti? L-ai mai întâlnit? Nu-l cunosc persona― l, dar vine din Mandanov, care, din câte ştii, este sectorul meu

natal. Avea putere acolo înc înainte de a se al tura juntei şi a avansa în ierarhie.ă ă ― Şi ce anume ştii referitor la el? Ignorant, supersti― ios, violent. Nu e un om cu care s te po i în elege uşor... Po iţ ă ţ ţ ţ

folosi aceast s pt mâna pentru a g si metode de abordare.ă ă ă ăSeldon îşi muşc buza inferioar . Ceea ce spusese Elar avea sens. Trebuia să ă ă

recunoasc faptul c , având planuri ascunse, era dificil s manipulezi o persoan stupid ,ă ă ă ă ă plin de auto-considera ie, uşor iritabil , cu o for colosal la dispozi ie.ă ţ ă ţă ă ţ

Spuse, încurcat: M― descurc eu cumva. Junta militar reprezint o situa ie instabil pentru Trantor-ulă ă ă ţ ă

de ast zi. A fost la putere o perioad mai îndelungat decât cea prev zut .ă ă ă ă ă Am ve― rificat noi aşa ceva? Nu eram la curent c facem studii de stabilitateă

referitoare la junta. Doar c― âteva calcule de-ale lui Amaryl, care s-a folosit de ecua iile tale ahaotice.ţ

Apoi, dup o pauz :ă ă Apropo, am v― zut pe undeva c au fost denumite "Ecuă ă a iţ ile Elar". Nu de c― tre mine, Maestre.ă Sper c― nu te deranjeaz , dar eu nu sunt de acord cu aşa ceva. Atunci când d mă ă ă

vreun nume unui element psihoistoric, trebuie s inem cont de rolul s u func ional şi nuă ţ ă ţ

de persoana celui care l-a creat. Când intervin elementele personale, apare şi invidia. ― În eleg şi sunt cu totul de acord, Maestre.ţ De fapt, spuse Seldon cu o urm― de vinov ie, întotdeauna am considerat c esteă ăţ ă

greşit s se vorbeasc despre Ecua iile Seldon ale Psihoistoriei. Problema este c au fostă ă ţ ă folosite de atâ ia ani încât nu este indicat s le modific m.ţ ă ă

Iart― -m c - i spun asta, Maestre, dar tu eşti un caz de excep ie. Nimeni, cred, nu i-ă ă ă ţ ţ ţar putea contesta inventarea psihoistoriei... Dar, dac -mi permi i, aş dori s revenim laă ţ ă întâlnirea cu generalul Tennar.

Da? Ce-ar mai fi ele ad― ugat?ă M― întreb dac nu cumva ar fi mai bine s nu te întâlneşti cu el, s nu vorbeşti cu el,ă ă ă ă

s nu tratezi cu el.ă Cum pot evita a― şa ceva, dac m cheam într-o audien ?ă ă ă ţă Po― i invoca faptul c eşti bolnav, trimi ând pe altcineva în locul t u.ţ ă ţ ă Pe cine?―

Elar t cu, dar t cerea sa era elocvent .ă ă ă Pe tine, ― în elese Seldon.ţ A― ş fi cel mai indicat, nu? Eu provin din acelaşi sector ca şi generalul, şi asta ar putea

atârna în balan . Eşti un om ocupat, ai o vârst înaintat şi po i spune c nu te sim i bine.ţă ă ă ţ ă ţ Dac merg eu în locul t u ă ă te rog s― m scuzi, Maestre ă ă m― pot descurca şi îl potă manevra mai uşor decât tine.

Adic― s min i.ă ă ţ Dac― este necesar.ă ― i-ai asuma un risc enorm.Ţ Nu prea mare. M― îndoiesc c ar ordona s fiu executat. Dac îl voi enerva, ceea ceă ă ă ă

nu este imposibil, atunci pot invoca sau o po― i face tu pentru mine ţ tinere― ea şi lipsaţ de experien . În orice caz, dac dau eu de necazuri, şi nu tu, pericolul va fi mult mai mic.ţă ă M gândesc la Proiect, care poate avansa chiar şi în absen a mea, dar care nu poate faceă ţ nimic f r tine.ă ă

Seldon spuse, încruntându-se: Nu am de g― ând s m ascund în spatele t u, Elar. Dac omul vrea s m vad , mă ă ă ă ă ă ă ă

va vedea. Nu sunt de acord s tremur şi s te rog pe tine s - i asumi riscuri în locul meu.ă ă ă ţ Ce î i închiţ pui despre mine?

C― eşti un om deschis şi sincer... când de fapt este nevoie de un om cu mult talentă diplomatic.

Voi avea ― şi talent diplomatic... dac va fi nevoie. Te rog s nu m subestimeziă ă ă , Elar.Elar d du din umeri, decep ionat:ă ţ

Foarte bine. Nu te pot contrazice dec― ât pân la un anumit punct.ă De fapt, Elar, mi-a― ş fi dorit s nu fi amânat întâlnirea. Între a participa laă

s rb torirea zilei mele de naştere şi întâlnirea cu generalul, prefer a doua variant . Ideeaă ă ă asta, cu serbarea, nu a fost a mea.

Vocea i se stinse într-un morm it.ă ― Îmi pare r u, spuse Elar.ă Ei bine, spuse resemnat Seldon, vom vedea ce va fi.―

Se întoarse şi plec . Câteodat îşi dorea cu ardoare s fi putut conduce ceea ce seă ă ă numea "grup compact". Aşa ar fi fost sigur c totul decurgea aşa cum dorea el, l sândă ă subalternilor o foarte slab posibilitate de manevr sau chiar nici o posibilitate. Îns asta ară ă ă fi cerut enorm de mult timp, eforturi enorme şi l-ar fi lipsit de ocazia de a lucra el însuşi la psihoistorie. În plus, nici nu era f cut pentru aşa ceva.ă

Oft . Va trebui s vorbeasc cu Amaryl.ă ă ă

10

Seldon d du buzna în biroul lui Amaryl, neanun at.ă ţ Yugo, spuse el f― r introducere, întâlnirea cu generalul Tennar a fost amânat .ă ă ă

Se aşez , enervat.ăAmaryl avu nevoie de câteva momente pentru a-şi decupla mintea de la preocup rileă

psihoistorice. Ridic în cele din urm privirea şi spuse:ă ă Ce motiv a invocat?― Nu el a am― ânat-o. Unii dintre matematicienii noştri au aranjat amânarea, astfel

încât s nu se suprapun cu aniversarea zilei mele de naştere. Chestia asta m-a deranjată ă foarte mult.

Pentru ce i-ai l― sat s-o fac ?ă ă Nu i-am l― sat. Au ă aranjat lucrurile, f r s m întrebe pe mine.ă ă ă ă

D du din umeri:ă ― Într-un fel, este greşeala mea. M-am plâns peste tot c împlinesc şaizeci de ani, aşaă

c toat lumea îşi închipuie c trebuie s m bine-dispun cu aniversarea asta.ă ă ă ă ă ă Desigur, ne putem folosi de acest r― gaz, spuse Amaryl.ă

Seldon se aplec înainte, cuprins deodat de îngră ă ijorare: E ceva ― în neregul ?ă Nu. Eu nu v― d, dar nu stric s mai facem nişte verific ri. Ascult , Hari, asta esteă ă ă ă ă

prima oar în aproape treizeci de ani când psihoistoria a ajuns în stadiul în care poate faceă o predic ie. Nu e cine ştie ce ţ o g― m lie îă ă n vastul continent al omenirii dar este cel mai― bun lucru pe care l-am avut pân acum. În regul . Vrem s profit m de ea, s vedem cumă ă ă ă ă merge, s ne dovedim nou înşine c psihoistoria este ceea ce credem: o ştiină ă ă careţă poate face predic ii. Chiar şi aceast mic predic ie este foarte complex şi eu sunt deţ ă ă ţ ă acord cu înc o s pt mân de cercet ri.ă ă ă ă ă

Foarte bine, atunci. Te voi consulta asupra acestei proble― me înainte de a merge la general, ca s v d dac trebuie f cut vreo modificare de ultim moment. Între timp, Yugo,ă ă ă ă ă ai grij s nu transpire vreo informa ie despre ceea ce facem noi aici. ă ă ţ Nimeni nu trebuie să afle. Dac d m greş, nu vreau ca oamenii care lucreaz la Proiect s -şi piard încrederea.ă ă ă ă ă Vom suporta doar noi doi eşecul şi vom continua.

Amaryl zâmbea extrem de rar. De data aceasta, zâmbetul era nostalgic: Tu ― şi cu mine. Î i aduci aminte când eram doar noi doi?ţ ― Îmi aduc foarte bine aminte, şi s nu crezi c nu duc dorul acelor zile. Nu aveamă ă

prea multe lucruri care s ne ajute...ă Nici m― car Primul Radiant, ca s nu mai vorbim de Electro-Clarificator.ă ă Dar erau zile fericite.― Da, fericite, spuse Amaryl aprob― ându-l.

11

Universitatea fusese transformat şi Hari Seldon nu-şi putu reprima un sentiment deă satisfac ie.ţ

Birourile centrale destinate lucrului la Proiect înfloriser în culoare şi lumin , cuă ă holograme care pluteau prin aer şi prezentau imagini tri-dimensionale cu Seldon în diferite locuri şi la diferite momente. Era Dors Venabili zâmbind, p rând întrucâtva mai tân r ...ă ă ă Raych, adolescent, înc needucat... Seldon şi Amaryl, incredibil de tineri, apleca i deasupraă ţ computerelor. Era chiar şi o imagine fugar cu Demerzel, iar Seldon sim i cum inima i seă ţ umple de dor pentru vechiul s u prieten şi pentru siguran a pierdut .ă ţ ă

Împ ratul Cleon nu ap rea nic ieri în holograme. Nu din cauz c nu ar fi existată ă ă ă ă holograme cu el, dar nu era în elept s aduci oamenilor aminte de vechile vremuriţ ă Imperiale, acum când conducea junta militar .ă

Era ca o explozie, totul înflorea, umplând camer dup caă ă mer , cl dire dup cl dire.ă ă ă ă Se g sise timpul necesar pentru a transforma Universitatea într-un fel de carnaval, careă pentru Seldon nu avea asem nare. Pân şi luminile cupolei fuseser stinse pentru a seă ă ă crea o noapte artificial , în care Universitatea urma s str luceasc timp de trei zile.ă ă ă ă

Seldon aproape c striga, pe jum tate m gulit, pe jum tate îngrozit:ă ă ă ă Trei zile!― Trei zile, spuse Dors Venabili. Universitatea nici nu vrea s― aud de mai pu in.ă ă ţ C― âte cheltuieli! Cât munc ! f cu Seldon încruntându-ă ă ă se. Cheltuielile sunt minime ― în compara ie cu ceea ce ai f cut tu pentru Universitate,ţ ă

spuse Dors. Iar munca a fost voluntar . Studen ii au avut grij de tot.ă ţ ăAcum se vedea o imagine panoramic a Universit ii. Seldon o privi cu un zâmbet peă ăţ

buze, în ciuda expresiei serioase. E― şti m gulit, spuse Dors. În ultimele luni nu ai f cut altă ă ceva decât s morm i c nuă ă ă

vrei nici o aniversare, pentru c eşti un om b trân. Şi acum... uit -te la tine.ă ă ă Ei bine, trebuie s― recunosc c sunt flatat. Nu mi-am imaă ă ginat c vor face aşa ceva.ă De ce nu? Hari, e― şti un idol. Întreaga lume ― întregul Imperiu te cunoa― şte. Nu m― cunosc, spuse Seldon dând viguros din cap. Nici unul dintr-un miliard nu ştieă

ceva despre mine... şi cu atât mai pu in despre psihoistorie. Nimeni din afara Proiectuluiţ nu are vreo idee despre cum func ioneaz psihoistoria. De fapt, nici m car to i cei dinţ ă ă ţ interior nu cunosc cum func ioneaz .ţ ă

Asta nu are importan― , Hari. ţă Tu eşti important. Chiar şi cvadrilioanele care nu ştiu nimic despre tine personal sau despre munca ta, ştiu c Hari Seldon este cel mai mareă matematician din Imperiu.

Ei bine, spuse Seldon privind ― în jur, aşa m-au f cut s m simt acum. Dar trei zile şiă ă ă trei nop i! Locul sta va fi f cut praf.ţ ă ă

Nu. Toate arhivele au fost dus― e în alt parte. Computerele şi celelalte echipamenteă au fost protejate. Studen ii au alc tuit un fel de for de securitate care va avea grij s nuţ ă ţă ă ă se strice nimic.

Tu te-ai ocupat de astea, Dors, nu-i a― şa? spuse Seldon zâmbindu-i cu drag. Nu numai e― u. Am fost mai mul i. Colegul t u Tamwile Elar a muncit cu o abnega ieţ ă ţ

incredibil .ăSeldon se încrunt .ă

Ce e ― în neregul cu Elar? întreb Dors.ă ă ― Îmi tot spune "Maestre".

Dors d du din cap, aprobându-l:ă Da, ― într-adev r, asta este o crim îngrozitoare.ă ă

Seldon nu o lu în seam şi spuse:ă ă ― Şi este tân r.ă Din ce ― în ce mai r u. Haide, Hari, va trebui s înve i s îmb trâneşti cu delicate e...ă ă ţ ă ă ţ

şi, pentru început, va trebui s ar i c te bucuri. Asta le va face celorlal i pl cere, le vaă ăţ ă ţ ă amplifica buna dispozi ie şi desigur c asta şi vrei. Haide. F un tur. Nu te ascunde aici, cuţ ă ă mine. Salut pe toat lumea. Zâmbeşte. Întreab -i de s n tate. Şi nu uita c , după ă ă ă ă ă ă banchet, va trebui s ii un discurs.ă ţ

Ur― sc banchetele. Dar şi mai mult decât banchetele, ur scă ă discursurile. E― şti obligat, n-ai ce face. Acum, mişc -te!ă

Seldon oft teatral şi se conform . F cea o impresie puteră ă ă nic , stând în aleea careă ducea la sala principal . Nu mai purta robele voluminoase de Prim Ministru, nici haineleă heliconiene din tinere e. De data aceasta, Seldon purta un costum care-i oglindea pozi iaţ ţ social înalt : pantaloni strâm i, cu pliuri îngusă ă ţ te, vest . Vesta era modificat , deasupraă ă inimii se esuse: "Proţ iectul de Psihoistorie Seldon de la Universitatea Streeling". Strălucea ca un far pe fondul gri-titanium al costumului. Ochii lui Seldon clipeau pe o fa ridat deţă ă vârst . Cei şaizeci de ani erau tr da i atât de riduri cât şi de p rul alb.ă ă ţ ă

Intr în sala în care petreceau copiii. Fusese complet golit , nu se g seau decât câtevaă ă ă mese gemând sub mâncare. Copiii se repezir spre el imediat ce îl v zur ă ă ă ― ştiind, desigur, ca el era motivul pentru care se d dea petrecerea ă ― şi Seldon încerc s eviteă ă degetele care se întindeau spre el s -l apuce.ă

Sta― i, copii, stai, spuse el. Da i-v pu in mai în spate.ţ ţ ă ţScoase din buzunar un mic robot computerizat şi îl aşez pe podea. Într-un Imperiuă

f r robo i, juc ria asta era de aşteptat s m reasc ochii tuturor. Era de forma unui mică ă ţ ă ă ă ă animal cu blan , dar avea de asemenea posibilitatea s -şi schimba înf işarea, fă ă ăţ ără avertisment (stârnind de fiecare dat râsetele copiilor). Când îşi schimba înf işarea,ă ăţ sunetele pe care le scotea se schimbau la rândul lor.

Uita― i-v la el, spuse Seldon, juca i-v , şi încerca i s nu-l strica i. Mai târziu ve iţ ă ţ ă ţ ă ţ ţ primi fiecare câte unul.

Se strecur în culoarul care ducea spre camera principal şi îşi d du seama c Wandaă ă ă ă îl urm rea.ă

Bunicule, spuse ea.―Da, sigur, cu Wanda altfel st teau lucrurile. Se aplec , o ridic în aer, o învârti, apoi oă ă ă

puse jos. Te― distrezi, Wanda? întreb el.ă Da, spuse ea, dar nu intra ― în camera aia. De ce nu, Wanda? Este camera mea. Este biroul ― în care lucrez. Acolo am avut visul ur― ât. ― Ştiu, Wanda, dar s-a terminat, nu-i aşa?

Ezit pu in, apoi o conduse pân la unul dintre scaunele dispuse pe margineaă ţ ă culoarului. Lu loc, apoi o aşez pe genună ă chii s i.ă

Wanda, spuse el, e― şti sigur c a fost un vis?ă ă Cred ca a fost un vis.― Dormeai cu adev― rat?ă Cred c― da.ă

Nu prea se sim ea în largul ei vorbind despre acest subiect.ţ― Ei bine, spuse el, vis sau nu, erau doi b rba i şi vorbeau despre moartea-limonad ,ă ţ ă

nu-i aşa?Wanda aprob din cap, cu o mişcare nesigur .ă ă

E― şti sigur c au spus limonada? întreb Seldon.ă ă ăWanda aprob din nou.ă

Poate c― au spus altceva şi tu ai crezut c au pronun at limonada?ă ă ţ Au spus limonada.―

Seldon trebuia s se mul umeasc doar cu atât:ă ţ ă Foarte bine, atunci fugi de-aici ― şi te distreaz , Wanda. Uit visul.ă ă Foarte bine, bunicule.―

Se înveseli din nou, imediat ce visul fu l sat deoparte, şi plec s se distreze.ă ă ăSeldon plec în c utarea Manellei. Avu nevoie de foarte mult timp pentru a reuşi,ă ă

deoarece la fiecare pas era oprit, felicitat, şi obligat s poarte o scurt discu ie.ă ă ţ

În cele din urm , o v zu în dep rtare. Se îndrept spre ea, murmurând:ă ă ă ă― Scuza i... Scuza i... E cineva cu care trebuie s ... Scuţ ţ ă za i...ţAjunse la ea, dup mult chinuial .ă ă ă

Manella, spuse el tr― gând-o într-o parte şi zâmbind mecaă nic în toate direc iile.ţ Da, Hari, spuse ea. S-a ― întâmplat ceva? Este vorba despre visul Wa― ndei. S― nu-mi spui c înc mai vorbeşte despre el.ă ă ă Ei bine, ― înc o deranjeaz . Ascult , avem limonad la petrecere, nu-i aşa?ă ă ă ă Desigur, copiii sunt topi― i dup ea. Am ad ugat câteva esen e mycogeniene şi le-amţ ă ă ţ

pus în p h ru e mici, de diferite forme, iar copiii le încearc una dup alta, s vad care-iă ă ţ ă ă ă ă mai bun . Şi adul ii au b ut din ea. Şi eu. De ce nu guşti, Hari? Este nemaipomenit .ă ţ ă ă

M― gândesc. Dac n-a fost un vis, dac feti a chiar a auzit doi b rba i vorbindă ă ă ţ ă ţ despre moartea-limonad ...ă

Se opri, ca şi cum i-ar fi fost ruşine s continue.ă Te g― ândeşti c cineva a otr vit limonada? întreb Manella. Este ridicol. Pân acum,ă ă ă ă

to i copiii s-ar fi îmboln vit sau ar fi murit.ţ ă ― Ştiu, murmur Seldon. Ştiu.ă

Plec de-acolo, f r nici o int , şi aproape c nu o v zu pe Dors atunci când trecu peă ă ă ţ ă ă ă lâng ea. Îl apuc de cot:ă ă

Ce-i cu figura asta pe tine? Pari ― îngrijorat. M-am g― ândit la visul Wandei, acela cu moartea-limonad .ă ― Şi eu, dar pân acum n-am reuşit s descop r nimic care s -mi confirme b nuielilă ă ă ă ă e. Nu pot s― nu m gândesc la posibilitatea otr virii.ă ă ă Nu te mai g― ândi. Te asigur c fiecare buc ic din mâncaă ăţ ă rea care a fost adus laă

petrecerea asta a fost testat molecular. Ştiu, ai s spui din nou c sunt paranoic , dară ă ă ă sarcina mea este s te protejez, iar eu asta şi fac.ă

― Şi totul este... Nici un pic de otrav― . Te asigur.ă

Seldon zâmbi: Atunci, totul e ― în regul . M simt mai uşurat. N-aş fi crezut...ă ă S― sper m c nu, spuse sec Dors. Îns acum, mai mult decât alarma asta fals cuă ă ă ă ă

otrava, m îngrijoreaz faptul c peste câteva zile vei merge în audien la monstrul acela,ă ă ă ţă Tennar.

Nu-i mai spune monstru, Dors. Fii prudent― . Suntem înă conjura i de urechi şi deţ limbi.

Dors coborî imediat vocea: Cred c― ai dreptate. Priveşte în jur. Toate figurile astea zâmbitoare... şi totuşi, cineă

ştie care dintre "prietenii" noştri va da raportul agen ilor sau şefului, la sfârşitul petrecerii?ţ Of, oamenii! Nici nu i-ar veni s crezi c mai pot exista astfel de uneltiri josnice, dup miiţ ă ă ă de secole de existen . Mi se pare un lucru atât de inutil! Şi totuşi, ştiu cât r u i se poateţă ă ţ face. De aceea voi merge cu tine, Hari.

Imposibil, Dors. Nu vei face dec― ât s complici lucrurile. Voi merge singur şi nu voiă p i nimic.ăţ

Habar nu ai cum s― -l iei pe general.ăSeldon f cu o min serioas :ă ă ă

― Şi ce, tu ştii? Ai vorbit exact ca Elar. Şi el este convins c sunt un biet naivă neajutorat. Şi el vrea s vin cu mine... sau, mai degrab , s mearg în locul meu... Mă ă ă ă ă ă întreb câ i oameni de pe Trantor ar fi dispuşi s -mi iaţ ă locul.

Dup care ad ug , sarcastic:ă ă ă Zeci? Milioane?―

12

Timp de zece ani, Imperiul Galactic nu avusese Împ rat, îns modul în care erauă ă administrate domeniile Palatului Imperial nu ar ta acest lucru. Obiceiurile formate de-aă lungul miilor de ani continuau chiar şi în absen a Împ ratului.ţ ă

Asta însemna, desigur, c nu exista nici o persoan îmbră ă ăcat în robe Imperiale careă s prezideze formalit ileă ăţ de un fel sau altul. Nici o voce Imperial care s dea ordine; niciă ă o dorin Imperial care s fie adus la cunoştin a tuturor; nu se f ceau sim ite mul umirileţă ă ă ă ţ ă ţ ţ sau sup r rile Imperiale; distrac iile Impeă ă ţ riale nu mai însufle eau Palatul; bolile Imperialeţ nu îl mai întunecau. Apartamentele Împ ratului din Micul Palat erau p ră ă ăsite... familia Imperial nu ă mai exista.

Şi totuşi, armata de gr dinari p stra domeniile într-o perfecă ă t stare. O armat deă ă servitori inea cl dirile într-o forma de vârf. Patul Împ ratuluiţ ă ă ― niciodat folosit ă era― aranjat în fiecare zi, cu cearşafuri curate; camerele erau inute curate; totul func ionaţ ţ

impecabil; şi întreaga echip Imperial , de la vârf şi pân la baz , lucra la fel caă ă ă ă întotdeauna. Func ionarii superiori d deau ordine ca şi când Împ ratul ar fi tr it, comenziţ ă ă ă care ştiau c ar fi fost date de însuşi Împ ratul. În foarte multe cazuri, în special înă ă eşaloanele superioare, personalul era acelaşi ca şi în ultima zi de via a a lui Cleon. Noulţ personal angajat era instruit cu mare aten ie, pentru a se conforma tradi iilor pe careţ ţ trebuiau s le serveasc .ă ă

Era ca şi cum Imperiul, obişnuit cu domnia unui Împ rat, spera ca aceast "domnieă ă fantom " s -l in unit.ă ă ţ ă

Junta ştia acest lucru... sau, dac nu-l ştia, îl intuia vag. În zece ani, nici unul dintreă acei militari care cârmuise Imperiul nu se mutase în apartamentele personale ale Împ ratului, din Micul Palat. Oricare ar fi fost puterea acestor oameni, ei nu erau Impeă riali, şi ştiau c nu aveau nici un drept acolo. Gloata care suporta pierderea libert ii nu ar fiă ăţ suportat vreun semn de lips de resă pect la adresa Împ ratuluiă ... fie el viu sau mort.

Nici generalul Tennar nu se mutase în frumoasa cl dire care ad postise Împ ra ii dină ă ă ţ peste zece dinastii diferite, timp de atâta vreme. Îşi alesese locuin a şi biroul într-una dinţ cl dirile conă struite la periferia domeniilor mic― u e, dar construite ca nişte fort re e,ţ ă ţ suficient de solide pentru a suporta un asediu, înconjurate de cl diri mai mici careă ad posteau o enorm for de secuă ă ţă ritate.

Tennar era îndesat şi avea musta . Nu era vorba de o musţă ta dahlit , viguroas şiţă ă ă abundent , ci de una retezat deasupra buzei superioare, l sând descoperit o mic fâşieă ă ă ă ă de piele între marginea must ii şi buz . Musta a era roşcat ; ochii albaştri, reci. Fuseseăţ ă ţ ă probabil un b rbat frumos în tinere e, dar fa a era acum durdulie, iar ochii sem nau cuă ţ ţ ă nişte fante prin care, mai mult decât orice alt sentiment, r zb tea mânia.ă ă

Aşa c spuse mânios ă ca unul care se sim― ea st pân absolut peste milioane de lumiţ ă şi care totuşi nu îndr znea s -şi spun Împ rat ă ă ă ă spre Hender Linn:―

Pot ― întemeia o dinastic proprie.Privi împrejur, încruntat:

― sta nu-i un loc demn de st pânul Imperiului.Ă ăLinn spuse blajin:

Important este s― fii st pân. Mai bine s fii st pân într-o colib decât marionet într-ă ă ă ă ă ăun palat.

Dar ― şi mai bine este s fii st pân într-un paă ă lat. De ce nu?Linn avea gradul de colonel, deşi nu participase niciodat la vreo ac iune militar .ă ţ ă

Func ia lui era s -i spun lui Tennar ceea ce vroia s aud ţ ă ă ă ă ― şi de a transmite celorlal iţ ordinele acestuia, neschimbate. Din când în când dac― se putea face f r riscuri ă ă ă ― încerca s -l îndrume pe Tennar spre ac iuni mai prudente.ă ţ

Linn era bine cunoscut ca "Lacheul lui Tennar" şi ştia asta. Nu îl deranja foarte tare. Ca lacheu, era în siguran ... fusese martor la pr buşirea altora, prea mândri pentru a fiţă ă lachei.

Va sosi o vreme, desigur, când însuşi Tennar va fi înlocuit, în panorama mereu schimb toare a juntei, dar Linn spera c îşi va da seama la timp, salvându-şi pielea... Sauă ă poate c nu va reuşi. Totul avea un pre .ă ţ

Nu exist― nici un motiv pentru care nu po i întemeia o dinastie, generale, spuseă ţ Linn. Mul i al ii au f cut-o, în lunga istorie a Imperiului. Totuşi, este nevoie de timp pentruţ ţ ă aşa ceva. Oamenii se adapteaz încet. De obicei, de-abia cel de-al doilea sau al treilea dină dinastie este acceptat ca Împ rat.ă

Nu cred a― şa ceva. Nu trebuie decât s m proclam Împ rat. Cine va îndr zni să ă ă ă ă cârteasc ? Pumnul meu este foarte puă ternic.

― Într-adev r, generale. Puterea ta nu este pus la îndoial pe Trantor şi în Suburbii,ă ă ă dar este posibil ca mul i în Provincie s nu accepte ţ ă deocamdat― ă o nou― dinastieă Imperial .ă

Suburbie sau Provincie, for― a militar supune totul. Este o veche maxim Imperial .ţ ă ă ă ― Şi este valabil înc , spuse Linn, dar multe dintre provină ă cii au for e armate proprii şiţ

s-ar putea s nu fie de partea ta. Tr im vremuri grele.ă ă Deci, m― sf tuieşti s fiu prudent.ă ă ă ― Întotdeauna sfatul meu este de partea pruden ei, generale.ţ ― Într-o zi s-ar putea s consider c m-am s turat de sfatul t u.ă ă ă ă

Linn coborî capul: Eu nu dau dec― ât sfaturile care cred c - i sunt bune şi utile, generale.ă ţ ― Şi atunci când m tot pisezi la cap cu Hari Seldon, tot sfat bun se cheam c este?ă ă ă Este cel mai mare pericol pentru tine, generale.― Mereu ― îmi spui asta, dar nu mi se pare c ai dreptate. Este un biet ă profesor

universitar. ― Într-adev r, spuse Linn, dar pe vremuri a fost Prim Minisă tru. ― Ştiu, dar asta s-a întâmplat pe vremea lui Cleon. A mai f cut ceva de-atunci? Tr imă ă

vremuri grele, guvernatorii din Provincie sunt refractari... şi tu îmi spui c un ă profesor este

cel mai mare pericol pentru mine? De ce?Linn spuse cu mare precau ie (pentru c trebuia s fii foarte prudent atunci când îiţ ă ă

d deai lec ii generalului):ă ţ Uneori este o gre― şeal s presupui c un om liniştit şi care nu- i sare în ochi este înă ă ă ţ

acelaşi timp inofensiv. Seldon n-a fost deloc inofensiv pentru cei cu care s-a înfruntat. Acum dou zeci de ani, mişcarea Joranumit aproape c l-a distrus pe puternicul Primă ă ă Ministru al lui Cleon, Eto Demerzel.

Tennar încuviin , dar uşoara cut dintre sprâncene tr da efortul de a-şi amintiţă ă ă subiectul.

Iar Seldon este cel care l-a distrus pe Joranum, spuse Linn, ― şi i-a urmat lui Demerzel ca Prim Ministru. Mişcarea Joranumit a supravie uit, îns Seldon a reuşit în cele din urmă ţ ă ă s o distrug şi pe aceasta, dar f r s poat împiedica asasinarea lui Cleon.ă ă ă ă ă ă

― Îns Seldon a supravie uit, nu-i aşa?ă ţ Ai perfect― dreptate. Seldon a supravie uit.ă ţ Da, este ciudat. A nu ― împiedica asasinarea Împ ratului înseamn moartea pentruă ă

Primul Ministru. A― şa s-ar fi cuvenit. Totuşi, junta i-a cru at via a. Se pare c aşa a considerat c esteţ ţ ă ă

mai în elept.ţ De ce?―

Linn oft ca pentru sine:ă Exist― ceva numit psihoistorie, generale.ă Nu cunosc nimic despre chestia asta, spuse foarte hot― rât Tennar.ă

De fapt, îşi aducea vag aminte c Linn încercase s -i voră ă beasc de câteva ori înă leg tur cu aceast ciudat colec ie de silabe. Niciodat nu dorise s asculte şi Linn nuă ă ă ă ţ ă ă insistase. Tennar nu dorea s aud nici acum despre asta, dar cuvintele lui Linn aveauă ă parc o înc rc tur foarte presant . Tennar se gândi c poate ar fi mai bine s apleceă ă ă ă ă ă ă urechea.

Aproape nimeni nu ― ştie nimic despre ea, spuse Linn, îns exist câ iva... intelectuali,ă ă ţ care o g sesc interesant .ă ă

― Şi ce este? Este un sistem matematic complex.―

Tennar scutur din cap:ă Da, te rog s― m scuteşti cu matematica. Ştiu s num r diviziile militare. Alteă ă ă ă

matematici nu-mi trebuie. Ideea este, spuse Linn, c― psihoistoria poate face predic ii asupra viitorului.ă ţ

Generalul holb ochii:ă Adic― Seldon sta este un prezic tor?ă ă ă Nu ― în modul obişnuit. Este o chestie bine fundamentat ştiin ific.ă ţ Nu cred.― Este greu de crezut, dar Seldon a devenit un fel de obiect de cult aici, pe Trantor ― ―

şi în anumite locuri din Provincii. Psihoistoria dac― poate fi folosit pentru a preziceă ă viitorul, sau chiar dac oamenii doar cred acest lucru ă poate fi un important sprijin― pentru regim. Sunt sigur c ai în eles deja, generale. Nu trebuie decât s prezici c regimulă ţ ă ă nostru va aduce pacea şi prosperitatea Imperiului. Oamenii, crezând în acest lucru, vor ajuta ei înşişi la îndeplinirea profe iei. Pe de alt parte, dac Seldon doreşte contrariulţ ă ă poate prezice r zboi civil şi ruin . Oaă ă menii vor crede, bineîn eles, iar asta va destabilizaţ regimul.

― În cazul sta, colonele, s avem grij ca profe iile psihoistoriei s fie aşa cum vremă ă ă ţ ă noi.

Seldon face profe― iile, şi se pare c nu este un prieten al regimului nostru. Esteţ ă important, generale, s facem deosebirea între Hari Seldon şi Proiectul care se desf şoară ă ă la Universitatea Streeling pentru a des vârşi psihoistoria. Psihoistoria ne poate fi extremă de util , dar asta numai dac nu este folosit de Seldon.ă ă ă

― Şi exist al ii care o pot face în locul lui?ă ţ O, da, dar trebuie s― sc p m de Seldon.ă ă ă ― Şi ce-i atât de greu? Un ordin de execu ie... şi gata, s-a terminat.ţ Ar fi mai bine, generale, ca guvernul s― nu fie implicat direct în aceast treab .ă ă ă Explic― -te!ă Am aranjat s― aib o întâlnire cu tine, astfel încât s - i po i folosi talentele pentru a-iă ă ă ţ ţ

verifica personalitatea. Vei putea judeca atunci dac unele sugestii la care m gândesc euă ă sunt valabile sau nu.

― Şi când trebuie s aib loc întâlnirea?ă ă Trebuia s― aib loc foarte curând, dar unii dintre oamenii s i care lucreaz la Proiectă ă ă ă

au cerut o amânare de câteva zile, din cauz c erau în mijlocul anivers rii zilei de naştereă ă ă a lui Seldon... a şaizecea, pare-se. S-a considerat c este mai în elept s permitem oă ţ ă amânare de o s pt mân .ă ă ă

De ce? ― întreb Tennar. Îmi displace s d m semne de sl biciune.ă ă ă ă Foarte adev― rat, generale. Foarte adev rat. Instinctele tale sunt, ca întotdeauna,ă ă

corecte. Totuşi, am apreciat c ar fi spre binele statului s afl m ce implic aniversareaă ă ă ă zilei de naştere... care are loc chiar acum.

De ce?― Orice informa― ie este util . N-ai vrea s vezi câteva înreţ ă ă gistr ri f cute la aniversare?ă ă

Figura generalului r mase întunecat :ă ă Este necesar?― Cred c― i se va p rea interesant.ă ţ ă

Înregistrarea imagine ― şi sunet era excelent― şi veselia prezent la aniversareă ă umplu camera auster a generalului.ă

Vocea şoptit a lui Linn f cea comentarii:ă ă Cea mai mare parte din ceea ce vezi, generale, are loc ― în complexul Proiectului, dar

este implicat tot restul Universit ii. Vom avea peste câteva momente o vedere luat deăţ ă sus, şi vei vedea c aniversarea acoper o zon vast . De fapt, deşi nu am acumă ă ă ă disponibile toate dovezile, exist câteva col uri pe planet ă ţ ă cele mai multe fiind― Universit i şi sedii de sector ăţ unde au loc ceea ce putem numi "manifest― ri deă simpatie". S rb torile continu şi vor dura cel pu in înc o zi.ă ă ă ţ ă

Vrei s― -mi spui c asta-i o s rb toare r spândit în întreg Trantor-ul?ă ă ă ă ă ă Da, afecteaz― doar clasele intelectuale, îns are o r spână ă ă dire neobişnuit . S-ară

putea chiar s auzim ecouri de pe alte lumi în afar de Trantor.ă ă De unde ai f― cut ă rost de înregistrarea asta?

Linn zâmbi: Avem oameni infiltra― i în Proiect, informatori siguri. Niţ mic nu se poate întâmpla f ră ă

ştirea noastr .ă Deci, Linn, care sunt concluziile tale?― Eu am impresia c― Hari Seldon se afl în centrul unui cult al personalit ii. S-aă ă ăţ

identificat atât de mult cu psihoistoria încât dac ar fi s sc p m de el într-o manier preaă ă ă ă ă f iş , am distruge iremediabil credibilitatea acestei ştiin e. Un lucru care nu ne poateăţ ă ţ ajuta cu nimic. Pe de alt parte, generale, Seldon îmb trâă ă neşte şi nu este greu s neă imagin m c va fi înlocuit de altcineă ă va: cineva ales de noi, adept al scopurilor şi speran elor noastre pentru Imperiu. Dac Seldon ar putea fi înl turat astfel încât totul sţ ă ă ă par natural, de altceva nici nu avem nevoie.ă

― Şi crezi c ar trebui s m întâlnesc cu el? întreb generaă ă ă ă lul. Da, pentru a-i aprecia personalitatea ― şi a decide ce trebuie s facem. Dar trebuie să ă

fim pruden i, pentru c este un om cu mare popularitate.ţ ă Am mai avut eu de-a face cu oameni populari,― spuse întunecat Tennar.

13

Da, spuse Hari Seldon, a fost un mare triumf. M-am sim― it minunat. Abia aştept sţ ă împlinesc şaptezeci de ani, ca s se repete totul. Dar adev rul este c sunt epuizat.ă ă ă

Atunci ofer― - i o noapte bun de somn, tat , spuse Raych zâmbind. Un remediuă ţ ă ă foarte la îndemân .ă

Nu ― ştiu cât de bine m pot odihni, când peste câteva zile trebuie s m întâlnesc cuă ă ă marele nostru conduc tor.ă

Nu vei merge singur, spuse hot― rât Dors Venabili.ă ăSeldon se încrunt :ă

Nu m― mai bate la cap, Dors. Este foarte important s merg singur.ă ă Nu vei fi ― în siguran dac vei merge singur. Î i aduci aminte ce s-a întâmplat acumţă ă ţ

zece ani, când ai refuzat s m laşi s te înso esc pentru a-i întâmpina pe gr dinari?ă ă ă ţ ă N-am cum s― uit, Dors, îmi aduci aminte de câte dou ori pe s pt mân . Totuşi, înă ă ă ă ă

cazul de fa inten ionez s merg sinţă ţ ă gur. Ce mi-ar putea face dac merg acolo ca un omă b trân, absolut inofensiv, pentru a afla ce doreşte de la mine?ă

Ce crezi c― vrea? spuse Raych împreunând mâinile.ă Cred― c vrea ceea ce a vrut şi Cleon dintotdeauna. Voi descoperi c a aflat despreă ă

capacitatea psihoistoriei de a prezice viitorul, şi va dori s o foloseasc în scopuriă ă personale. Acum aproape treizeci de ani i-am spus lui Cleon c psihoistoria nu era înc înă ă stadiul de a face aşa ceva. I-am spus asta în tot timpul cât am fost Prim Ministru... iar acum va trebui s -i spun generalului Tennar acelaşi lucru.ă

De unde ― ştii c te va crede? spuse Raych.ă Am s― m gândesc eu la ceva care s -l conving .ă ă ă ă Nu vreau s― mergi singur, spuse Dors.ă Dorin― a ta nu schimb lucrurile, Dors.ţ ă

În acest moment, fur întrerup i de Tamwile Elar.ă ţ

Eu sunt singurul de aici care nu face parte din familie, spuse el. Nu ― ştiu dacă p rerea mea ar fi binevenit .ă ă

D― -i drumul, spuse Seldon. Unde intr unul, intr to i.ă ă ă ţ A― ş dori s sugerez un compromis. Ce-ar fi s mergem câ iva dintre noi cu Maestrul?ă ă ţ

Mai mul i. Ne vom comporta ca o escort triumf toare, un fel de final al anivers rii zilei deţ ă ă ă naştere... Sta i, nu vreau s spun c vom da buzna cu to ii în biroul generalului. De fapt,ţ ă ă ţ nici nu vom intra pe domeniile Palatului Imperial. Vom sta în nişte camere de hotel, în Sectorul Imperial, imediat în vecin tatea domeniilor ă Hotelul Sf― ârşitul Cupolei va fi tocmai potrivit ― şi ne vom oferi o zi de distrac ie.ţ

― Exact asta îmi lipsea! pufni Seldon. O zi de distrac ii.ţ Nu tu, Maestre, spuse prompt Elar. Tu te vei ― întâlni cu generalul Tennar. Îns noiă

vom da celor din Sectorul Imperial o idee despre popularitatea ta... poate c şi generalulă va lua not de acest lucru. Dac ştie c noi î i aştept m întoarcerea, poate c se vaă ă ă ţ ă ă comporta cuviincios.

Urm o linişte profund . În cele din urm , Raych spuse:ă ă ă Mi se pare prea exhibi― ionist solu ia. Nu se potriveşte cu imaginea pe care o areţ ă ţ

lumea despre tata. Pe mine nu m― intereseaz ă ă imaginea lui Hari, spuse Dors. M interesează ă

siguran a ţ lui. Eu zic c dac nu ne putem impuă ă ne prezen a în fa a generalului, peţ ţ domeniile Imperiale, atunci am putea m car s ne adun m în num r cât mai mare înă ă ă ă apropierea lui. Este cel mai bun lucru pe care-l putem face. Mul umesc, Dr. Elar, a fost oţ sugestie foarte bun .ă

Mie nu-mi place, spuse Seldon.― Mie da, spuse Dors. ― Şi dac astfel m pot apropia cât mai mult posibil pentru a- iă ă ţ

asigura protec ia, atunci insist asupra solu iei.ţ ţManella, care ascultase pân atunci f r s intervin , spuse:ă ă ă ă ă

Ar putea fi amuzant s― facem o vizit la Hotelul Sfârşiul Cupolei.ă ă Nu la distrac― ie m gândesc eu, spuse Dors. Dar votul meu este pentru.ţ ă

Şi aşa r mase stabilit. În ziua urm toare, dou zeci dintre cei mai importan i membri aiă ă ă ţ Proiectului de Psihoistorie traser la Hotelul Sfârşitul Cupolei, închiriind camere careă d deau înspre domeniile Palatului Imperial.ă

În urm toarea sear , Hari Seldon, escortat de g rzile înară ă ă mate ale generalului, fu dus în audien .ţă

Aproape în acelaşi timp, Dors Venabili disp ru, dar absen a ei nu fu remarcată ţ ă imediat. Iar când fu remarcat , nimeni nu reuşi s -şi dea seama ce i se întâmplase.ă ă Neliniştea lu locul atmosferei de bun dispozi ie.ă ă ţ

14

Dors Venabili tr ise timp de zece ani pe domeniile Palatului Imperial. Ca so ie aă ţ Primului Ministru, avea acces în orice loc de pe domeniu şi putea trece liber frontiera dintre cupol şi zona deschis ; codul de intrare erau amprentele sale digitale.ă ă

În confuzia care urm asasin rii lui Cleon, codul ei nu fuseă ă se niciodat scos. Acum,ă când pentru prima oar de la acea zi îngrozitoare dorea s intre în domeniul deschis, oă ă putea face.

Ştiuse dintotdeauna c nu va reuşi uşor acest lucru decât o singur dat , deoarece,ă ă ă dup descoperire, codul ei va fi scos... dar ocazia sosise acum.ă

Intrând în zona deschis , remarc o brusc întunecare a cerului şi sim i o considerabilă ă ă ţ ă sc dere a temperaturii. Lumea de sub cupol era inut întotdeauna noaptea un pic maiă ă ţ ă luminat decât în noaptea natural , iar în timpul zilei lumina era un pic mai atenuat . Şi,ă ă ă bineîn eles, temperatura de sub cupol era înţ ă totdeauna un pic mai blând decât cea deă afar .ă

Majoritatea trantorienilor nu erau conştien i de acest lucru, deoarece îşi petreceauţ întreaga via sub cupol . Pentru Dors, aspectele acestea nu aveau îns nici o importan .ţă ă ă ţă

O lu pe autostrada central aflat în vecin tatea Hotelului Sfârşitul Cupolei. Era,ă ă ă ă desigur, puternic luminat , astfel încât cerul întunecat nu avea nici o influen .ă ţă

Dors ştia c nu va parcurge nici m car o sut de metri înainte de a fi oprit . Prezen aă ă ă ă ţ ei avea s fie imediat detectat .ă ă

Într-adev r, nu se înşel . Îşi f cu apari ia un mic automobil şi gardianul strig prină ă ă ţ ă fereastr :ă

Ce faci aici? Unde mergi?―Dors nu-l lu în seam , şi-şi continu drumul.ă ă ăGardianul strig :ă

Stai!―Apoi ap s puternic pe frâne şi ieşi din automobil. Exact asta îşi dorea şi Dors.ă ă

Gardianul inea neglijent un blaster în mân ... nu amenin a cu folosirea lui, doar îiţ ă ţ demonstra existen a.ţ

Num― rul de identificare, spuse el.ă Am nevoie de ma― şina ta, spuse Dors. Ce?!―

Gardianul p rea ofensat:ă Num― rul de identificare. Imediat!ă

De data aceasta, ridic blasterul.ă Nu ai nevoie de num― rul meu de identificare, spuse calm Dors.ă

Apoi se îndrept spre gardian.ăGardianul f cu un pas înapoi:ă

Dac― nu te opreşti şi nu-mi prezin i num rul de identificaă ţ ă re, te distrug. Nu! Arunca blasterul.―

Gardianul strânse buzele. Degetul s u se îndrept spre conă ă tact, dar înainte s termineă mişcarea, era pierdut.

Dup aceea nu reuşi s descrie cu acurate e ceea ce i se întâmplase. Nu spuneaă ă ţ decât: "De unde era s ştiu c aveam de-a face cu Tigroaica?" (Mai târziu avea s fieă ă ă mândru de aceast întâlnire.) "S-a mişcat atât de rapid, încât n-am v zut prea bine ce s-aă ă întâmplat. În primul moment eram gata s o pulverizez ă credeam c― este o nebun ă ă ― şi în cel urm tor mi-am dat seama c eram complet învins."ă ă

Dors îl prinse strâns pe gardian de mâna cu care inea blasţ terul şi i-o ridic în sus.ă Dac― nu arunci imediat blasterul, spuse ea, î i rup bra ul.ă ţ ţ

Gardianul sim i un fel de strânsoare mortal cuprinzându-i pieptul şi împiedicându-l sţ ă ă respire. Dându-şi seama c nu avea nici o şans , arunc blasterul.ă ă ă

Dors Venabili îl eliber , dar înainte ca gardianul s fac o mişcare, acesta se treziă ă ă holbându-se la propriul blaster, inut de mâna lui Dors.ţ

Sper c― i-ai l sat detectorii la locul lor, spuse Dors. Nu raporta foarte repede ceeaă ţ ă ce ai p it. Mai bine stai şi gândeşte-te ce s le spui superiorilor t i. Faptul c o femeieăţ ă ă ă neînarmat i-a luat blasterul şi maşina ar putea determina junta s renun e la serviciileă ţ ă ţ tale.

Dors porni maşina şi goni pe autostrada central . Locuise timp de zece ani pe acesteă domenii, şi acum ştia perfect unde se îndrepta. Maşina în care se afla un automobil― oficial nu reprezenta un intrus pe domenii, ― şi în mod normal nimeni nu avea s-o opreasc . Totuşi, trebuia s mearg cu vitez pentru a ajunge repede la destina ie.ă ă ă ă ţ Automobilul gonea cu dou sute de kilometri pe or .ă ă

Viteza ei atrase în cele din urm aten ia. Nu lu în seam apelurile radio care îi cereauă ţ ă ă s explice de ce mergea atât de repede şi în scurt timp detectorii automobilului ei oă avertizar c era urm rit de un alt automobil.ă ă ă ă

Ştia c se va transmite un avertisment şi c alte automobile îi vor aştepta sosirea, dară ă nu prea aveau ce face. Puteau doar s o pulverizeze... dar asta nimeni nu era dispus să ă încerce, înainte de a face investiga ii mai detaliate.ţ

Când ajunse la cl direa spre care se îndreptase, o aşteptau dou automobile. Ieşiă ă senin din automobil îndreptându-se spre intrare.ă

Imediat în fa a ei r s rir doi b rba i, foarte uimi i c şofeţ ă ă ă ă ţ ţ ă rul maşinii care îi alarmase cu viteza ei exagerat era nu un gardian ci o femeie îmbr cat în haine civile.ă ă ă

Ce faci aici? Ce-i― cu graba asta? Am un mesaj important pentru colonelul Hender Linn, spuse calm Dors.― Serios? spuse aspru gardianul.―

Între ea şi intrare se aflau acum patru b rba i.ă ţ Te rog s― - i prezin i num rul de identificare.ă ţ ţ ă Nu m― face i s întârzii, spuse Dorsă ţ ă . ― i-am cerut num rul de identificare.Ţ ă M― face i s pierd timpul.ă ţ ă

Unul dintre gardieni spuse deodat :ă ― Şti i cu cine seam n ? Cu so ia vechiului Prim Ministru. Dr. Venabili. Tigroaica.ţ ă ă ţ

F cur o scen caraghioas , dându-se cu to ii un pas înapoi, îns ă ă ă ă ţ ă unul dintre ei spuse: E― şti arestat .ă Serios? spuse Dors. Dac― sunt Tigroaica, şti i probabil c sunt mult mai puternică ţ ă ă

decât oricare dintre voi şi am reflexe mult mai rapide. V sugerez ca to i patru s mă ţ ă ă înso i i în untru, şi vom vedea ce are de spuţ ţ ă s colonelul Linn.

E― şti arestat ! se auzi din nou şi patru blastere se îndreptaă r spre Dors.ă Bine, spuse Dors. Dac― insista i.ă ţ

F cu o mişcare rapid şi doi gardieni se trezir dintr-o dat la p mânt, gemând, înă ă ă ă ă timp ce Dors st tea cu câte un blaster în fiecare mân .ă ă

Am ― încercat s nu-i r nesc, spuse ea, dar este posibil s le fi luxat încheieturile. A iă ă ă ţ mai r mas doi şi pot trage mult mai repede decât voi. Dac face i cea mai mic mişcare ă ă ţ ă ―

cea mai mic ă va trebui s― renun la obiceiul de o via şi v voi ucide. Asta îmi va faceă ţ ţă ă mult r u şi v rog s nu m obliga i.ă ă ă ă ţ

Cei doi gardieni r maser într-o t cere absolut ... nici o mişcare.ă ă ă ă V― sugerez ca voi doi s m escorta i pân la colonel, apoi pute i solicita ajutoră ă ă ţ ă ţ

medical pentru camarazii voştri.Sugestia nu era necesar . Colonelul Linn ieşi din biroul s u.ă ă

Ce se ― întâmpl aici? întreb el. Ce...ă ăDors se întoarse spre el:

Aha! Da-mi voie s― m prezint. Sunt Dr. Dors Venabili, so ia Profesorului Hariă ă ţ Seldon. Am venit s te v d pentru o problem important . Aceştia patru au încercat s mă ă ă ă ă ă opreasc , iar rezultatul este c doi dintre ei sunt r ni i destul de grav. Trimite-i pe to i laă ă ă ţ ţ treburile lor şi haide s vorbim. Nu- i fac nici un r u.ă ţ ă

Linn privi int la cei patru gardieni, apoi la Dors. Spuse, ţ ă calm: Nu vrei s― -mi faci nici un r u? Deşi patru gardieni nu au reuşit s te opreasc , voră ă ă ă

veni imediat o mie, dac îi chem.ă Atunci cheam― -i, spuse Dors. Oricât de repede ar sosi, nu vor reuşi s te salveze,ă ă

dac m hot r sc sa te ucid. Trimite-i de aici pe gardieni, şi hai s vorbim civilizat.ă ă ă ă ăLinn sc p de gardieni şi spuse:ă ă

Foarte bine, intr― şi hai s vorbim. Te avertizez îns , Dr. Venabili... eu nu uit repede.ă ă ă Nici eu, spuse Dors.―

Intrar împreun în sediul lui Linn.ă ă

15

Linn spuse, cu o polite e des vârşit :ţ ă ă Spune-mi pentru ce anume te afli aici, Dr. Venabili.―

Dors zâmbi. Un zâmbet care nu avea nimic amenin tor şi totuşi nu se putea spune cţă ă era amabil.

Pentru ― început, spuse ea, am venit aici pentru a- i deţ monstra c ă pot veni. Da?― D― a. So ul meu a fost luat şi dus la audien a cu generalul într-un automobil oficial,ţ ţ

sub escort înarmat . Eu am p r sit hotelul aproximativ în acelaşi timp cu el, pe jos şiă ă ă ă neînarmat ă iat― -m aici ă ă dar cred ca am ajuns ― înaintea lui. A trebuit s trec de cinciă gardieni, dac e s -l pun la socoteal şi pe acela de la care am împrumutat maşina. Aş fiă ă ă trecut şi de cincizeci dac era nevoie.ă

Linn d du flegmatic din cap:ă Am ― în eles c i se mai spune Tigroaica.ţ ă ţ A― şa mi se mai spune... Acum, dup ce am ajuns la tine, sarcina mea este s amă ă

grij ca so ul meu s nu p easc nimic r u. S-a aventurat în bârlogul generalului ă ţ ă ăţ ă ă dac― ă mi se permite s fiu pu in teatral ă ţ ă ― şi vreau s ias de aici nev t mat.ă ă ă ă

Din c― âte ştiu eu, so ul t u nu va p i nimic r u în urma acestei întâlniri. Dar dacţ ă ăţ ă ă eşti atât de îngrijorat , pentru ce ai venit la mine? De ce nu te-ai dus direct la general?ă

Pentru c― , dintre voi doi, tu eşti cel cu creierul.ăSe f cu o scurt pauz , dup care Linn spuse:ă ă ă ă

Asta ar fi o remarc― extrem de peră iculoasa dac― ar fi auzit de al ii.ă ă ţ Mai periculoas― pentru tine decât pentru mine, aşa c ai grij s nu fie auzit ...ă ă ă ă ă

Acum, dac î i închipui c pot fi potolit şi îndep rtat ... dac î i închipui c so ul meuă ţ ă ă ă ă ă ţ ă ţ poate fi închis sau condamnat la moarte, iar eu nu voi fi în stare s fac nimic... î i faci iluzii.ă ţ

Ar t spre cele dou blastere care se odihneau pe mas înaintea ei:ă ă ă ă Am intrat pe aceste domenii f― r s am nimic la mine. Am ajuns în imediata taă ă ă

vecin tate cu dou blastere. Dac nu aş fi avut blastere, aş fi avut cu ite, şi m pricep să ă ă ţ ă ă le mânuiesc ca un expert. Şi dac n-aş fi avut nici blastere, nici cu ite, trebuie s ştii că ţ ă ă sunt totuşi o persoan formidabil . Masa asta la care st m este construit dintr-un metală ă ă ă foarte rezistent.

― Într-adev r.ăDors ridic mâinile, cu degetele desf cute, ca pentru a ar ta c nu purta nici o arm .ă ă ă ă ă

Apoi le coborî pe mas şi îi mângâie suprafa a cu palmele.ă ţF r veste, ridic pumnul şi îl apoi îl repezi asupra mesei cu o izbitur puternic . Seă ă ă ă ă

produse un sunet de parc s-ar fi lovit metal cu metal. Zâmbi şi ridic mâinile.ă ă N-am nici o zg― ârietur , spuse ea, n-am nici o durere. Dar po i observa c masa esteă ţ ă

uşor turtit acolo unde am lovit. Dac aş lovi la fel de puternic în c p âna unei persoane,ă ă ă ăţ craniul i-ar exploda. N-am f cut niciodat un asemenea lucru; de fapt, nicioă ă dat n-am ucisă pe cineva, deşi am r nit mai mul i. Totuşi, dac Profesorul Seldon p eşte ceva...ă ţ ă ăţ

Iar― şi amenin i...ă ţ Fac promisiuni. Dac― Profesorul Seldon iese nev t mat, nu voi face nimic. Altfel,ă ă ă

colonele Linn, voi fi obligat s te schilodesc sau s te ucid şi ă ă ă ― î i promit ţ voi face― acelaşi lucru şi cu generalul Tennar.

Nu po― i face fa unei întregi armate, spuse Linn, indifeţ ţă rent cât de tigroiac ai fi. Ceă zici?

Basmele se r― spândesc repede, spuse Dors, şi sunt exageă rate. Nu e felul meu să m comport ca o tigroaic , dar despre mine s-au spus mai multe basme decât adev ruri.ă ă ă Gardienii t i au dat înapoi când m-au recunoscut, şi vor r spândi aceast întâmplare,ă ă ă acordându-mi mult mai multe merite povestind cum am ajuns la tine. Chiar şi o armat ară ezita s m atace, colonele Linn, dar dac totuşi ar face-o şi m-ar distruge, teme-te deă ă ă indignarea poporului. Junta men ine ordinea, dar o face cu destul greutate şi nu i-arţ ă ţ conveni s intervin ceva care s înr ut easă ă ă ă ăţ c lucrurile. Acum gândeşte-te cât de simplă ă este alternativa. Profesorul Seldon nu trebuie s p easc nimic r u.ă ăţ ă ă

Nu avem deloc inten― ia de a-i face r u.ţ ă Atunci, pentru ce este nevoie de audien― ?ţă Nu-i nici un mis― ter! Generalul este curios s afle despre psihoistorie. Dosareleă

guvernului ne sunt accesibile oricând. Fostul Împ rat Cleon s-a interesat de ea, Demerzelă s-a interesat de ea când era Prim Ministru... De ce s nu ne interes m şi noi? Avem chiară ă mai mult interes.

De ce?― Pentru c― timpul a trecut. Din câte în eleg, psihoistoria a început ca o idee în minteaă ţ

Profesorului Seldon. A muncit la ea, cu o for din ce în ce mai mare şi cu grupuri deţă oameni din ce în ce mai numeroase, timp de aproape treizeci de ani. A fost sprijinit de guvern. Deci, într-un fel, descoperirile şi metodele lui apar in guvernului. Inten ion m s -iţ ţ ă ă punem câteva întreb ri despre psihoistorie care, în acest moment, trebuie s fie mult maiă ă avansat decât în timpul lui Demerzel şi Cleon, şi aştept m de la el s ne spun ceea ceă ă ă ă dorim s ştim. Vrem ceva mai practic decât imaginea unor ecua ii care unduiesc în aer. Mă ţ ă în elegi?ţ

Da, spuse Dors ― încruntându-se. ― Şi înc un lucru. S nu crezi c pericolul pentru so ul t u vine doar din parteaă ă ă ţ ă

guvernului şi c dac p eşte ceva asta înseamn c trebuie s ne ataci imediat pe noi. Aşă ă ăţ ă ă ă dori s - i atrag aten ia c Profesorul Seldon s-ar putea s aib duşmani personali.ă ţ ţ ă ă ă

Am s― in cont de ceea ce mi-ai spus. Acum, doresc s faci astfel încât s fiuă ţ ă ă împreun cu so ul meu în timpul audien ei la general. Vreau s m asigur cu ochii mei că ţ ţ ă ă ă este în siguran .ţă

E greu de aranjat a― şa ceva, şi este nevoie de timp. Ar fi de-a dreptul imposibil s leă întrerupem conversa ia, dar dac aştep i pân se termin .ţ ă ţ ă ă ..

F― - i timp şi rezolv . S nu î i închipui c m po i trage pe sfoar .ă ţ ă ă ţ ă ă ţ ă

16

Generalul îl examin pe Hari Seldon cu ochii larg deschişi, b tând uşor darabana cuă ă degetele pe suprafa a biroului la care st tea.ţ ă

Treizeci de ani, spuse el. Treizeci de ani― , şi îmi spui c nici acum nu te po i prezentaă ţ cu nimic?

Generale, au trecut de fapt dou― zeci şi opt de ani.ăTennar nu îl lu în seam :ă ă

― Şi totul pe cheltuiala guvernului. Ştii câte miliarde de credite au fost investite în Proiectul t u, Profesore?ă

N― -am inut socoteala, generale, dar am documentele şi î i pot da r spunsul înţ ţ ă câteva secunde.

Nici nou― nu ne este greu s afl m. Guvernul, Profesore, nu este o nesfârşit sursă ă ă ă ă de fonduri. S-au dus vremurile de odinioar . Nu mai avem atitudinea învechit şi uşuratică ă ă a lui Cleon fa de fonduri. Este greu de m rit taxele şi avem nevoie de credite pentruţă ă multe lucruri. Te-am chemat aici sperând c ne po i ajuta în vreun fel cu psihoistoria ta.ă ţ Dac nu po i, atunci trebuie s - i spun, foarte sincer, c vom fi nevoi i s închidemă ţ ă ţ ă ţ ă robinetul. Dac - i po i continua cercet rile f r sprijinul guveră ţ ţ ă ă ă nului, arunci f -o... deoareceă dac nu-mi ar i ceva care s meă ăţ ă rite cheltuiala, voi fi nevoit s sistez finan area.ă ţ

Generale, ― îmi ceri ceva ce nu- i pot da. Dar dac ne tai fondurile, renun i la viitor.ţ ă ţ D -mi timp şi...ă

Multe guverne au auzit de la tine varianta cu "― în viitor". Este adev rat, Profesore, că ă psihoistoria ta prezice instabilitatea juntei, instabilitatea conducerii mele, pr buşirea ei înă scurt vreă me?

Seldon se încrunt :ă Metodele nu au ajuns ― în stadiul la care psihoistoria s poat face preziceri ferme.ă ă ― În eleg c psihoistoria face totuşi aceste predic ii pe care i le-am înşiruit, iar eleţ ă ţ ţ

sunt cunoscute de cei care lucreaz la Proiectul t u.ă ă Nu,― spuse cu aprindere Seldon. Nu este adev rat. Este posibil ca unii dintre noi s fiă ă

interpretat unele rela ii matematice pentru a spune c este o form instabil deţ ă ă ă guvernare, dar sunt alte rela ii care ar putea foarte bine ar ta c junta este stabil . Iatţ ă ă ă ă motivul pentru care trebuie s ne continu m munca. În acest moment, oricine poate folosiă ă informa iile incomplete şi logica imperfect pentru a ajunge la ce concluzii doreşte.ţ ă

Dar dac― te hot r şti s prezin i concluzia c guvernul este instabil şi c psihoistoriaă ă ă ă ţ ă ă garanteaz acest lucru ă chiar dac― de fapt lucrurile nu stau astfel ă asta nu ar cre― şte instabilitatea?

Ba da, este foarte posibil generale. Dar dac― am anun a ca guvernul este stabil, s-ară ţ putea ca asta s ajute la stabilitate. Aceeaşi discu ie am avut-o cu Împ ratul Cleon deă ţ ă câteva ori. Este posibil ca psihoistoria s fie folosit pentru a manipula sentimenteleă ă oamenilor şi pentru a ajunge la efecte pe termen scurt. Îns pe termen lung, predic iile seă ţ pot dovedi incomplete sau de-a dreptul greşite, iar psihoistoria îşi va pierde toat creă -dibilitatea, şi va fi ca şi când nu ai fi existat.

Suficient! Spune-mi cinstit! Ce crezi c― arat psihoistoria referitor la guvernul meu?ă ă Arat― , credem noi, c sunt elemente de instabilitate în ea, dar ă ă nu suntem ― şi nu

putem fi siguri cu exactitate ― în care anume aspecte este stabil şi în care este instabil .ă ă Cu alte cuvinte, psihoistoria ― î i spune ceea ce ai şti şi f r psihoistorie, iar pentruţ ă ă

asta guvernul a investit nenum rate gră ămezi de credite. Va veni vremea c― ând psihoistoria ne va spune ceea ce nu putem afla f r ajutorul eiă ă

şi atunci investi ia va fi recuperat , cu profituri incalculabile.ţ ă ― Şi cât va dura pân vom ajunge în acel stadiu?ă Sper c― nu prea mult. Am f cut progrese foarte încurajaă ă toare în ultimii câ iva ani.ţ

Tennar b tea din nou cu vârful degetelor în birou:ă Nu este suficient. Spune-mi acum ceva care s― m ajute. Ceva care s -mi fie util.ă ă ă

Seldon cump ni bine, apoi spuse:ă ― Î i pot preg ti un raport detaliat, dar asta va ceţ ă re ceva timp. Sigur c― va cere! Zile, luni, ani... şi nu va fi terminat niciodat . M iei drept idiot?ă ă ă Nu, generale, bine― în eles c nu. Totuşi, nici eu nu aş dori s fiu luat drept idiot. Î iţ ă ă ţ

pot spune ceva, dar responsabilitatea mi-o asum numai eu. Am v zut ceva în cercet rileă ă mele psihoistorice, dar s-ar putea s fi interpretat greşit ceea ce am v zut. Totuşi, dacă ă ă insişti...

Insist.― Ai vorbit adineauri de taxe. Ai spus c― este greu s ridici taxele. Desigur.ă ă

Întotdeauna este greu. Fiecare guvern trebuie s -şi fac treaba adunând venituri într-oă ă form sau alta. Singureă le dou moduri în care pot fi ob inute aceste credite sunt: unu, prină ţ a jefui un vecin; şi doi, convingând proprii cet eni s dea creditele de bun voie şi nesili iăţ ă ă ţ de nimeni. Având în vedere c Imperiul Galactic îşi conduce treburile într-un modă satisf c tor de mii de ani, nu avem posibilitatea de a jefui un vecin, decât ca rezultat ală ă unei rebeliuni ocazionale şi a reprim rii sale. Asta îns nu se întâmpl prea des pentru aă ă ă sprijini guvernul în adunarea de fonduri... iar dac totuşi s-ar întâmpla suficient de des,ă guvernul ar fi instabil şi nu ar avea via lung .ţă ă

Seldon îşi trase r suflarea şi continu :ă ă ― În consecin , creditele se pot ob ine prin convingerea ceţă ţ t enilor c trebuie s deaăţ ă ă

guvernului o parte din veniturile lor. Este probabil ca, din moment ce guvernul va lucra mai eficient, cet enii s -şi doreasc s ofere creditele în acest fel decât s leăţ ă ă ă ă economiseasc ă fiecare pentru el tr― ― ind într-o anarhie pericuă loas şi haotic . Totuşi,ă ă deşi argumentul este rezonabil şi cet eăţ nilor le-ar fi mai bine s pl teasc taxe pentru a-şiă ă ă asigura un guvern stabil şi eficient, ei nu sunt foarte uşor de convins s fac acest lucru.ă ă Pentru a dep şi rezisten a cet enilor, guvernele treă ţ ăţ buie s par c nu încaseaz preaă ă ă ă multe credite, dar c asigur drepturile şi bunurile fiec ruia. Cu alte cuvinte, trebuie să ă ă ă scad procentajul luat din veniturile mici; trebuie s ia pe diferite c i din aceste sumeă ă ă înainte de aplicarea taxelor. Odat cu trecerea timpului, situa ia taxelor devine inevitabilă ţ din ce în ce mai complex , pe m sur ce diferite lumi, sectoare şi centre economiceă ă ă pretind un tratament mai special. Rezultatul este c partea de colectare a taxelor creşte înă dimensiune şi complexitate, tinzând s devin incontrolabil . Cet eanul obişnuit nu poateă ă ă ăţ în elege de ce sau cât de mult este taxat. Chiar şi agen iile de colectare a taxelor suntţ ţ adesea ele însele în încurc tur . Mai mult, o parte din ce în ce mai mare din fondurileă ă colectate trebuie folosite pentru buna func ionare a agen iei de colectare a taxelor ţ ţ ― în-tre inerea arhivelor, urm rirea evaziunilor fiscale ţ ă astfel ― încât cantitatea de credite disponibile pentru scopuri bune şi utile scade împotriva tuturor eforturilor noastre. În final, situa ia taxelor devine de necontrolat. Va inspira nemul umire şi rebeliuni. C rţ ţ ă ile deţ istorie pun rebeliunile pe seama afaceriştilor lacomi, politicienilor proşti şi corup i,ţ r zboinicilor brutali, viceregilor ambi ioşi... dar aceştia nu sunt decât indivizi care profită ţ ă de pe urma creşterii exagerate a taxelor.

Generalul spuse aspru: Ai de g― ând s -mi spui c sistemul nostru de taxe este mult prea complicat?ă ă Dac― nu ar fi complicat, spuse Seldon, ar fi un unicat în istorie. Dac psihoistoria îmiă ă

poate spune un lucru sigur, acesta este creşterea exagerat a taxelor.ă ― Şi ce putem face în aceast privin ?ă ţă Nu am cum s― - i spun. Pentru asta aş dori s fac un raport care ă ţ ă dup― cum spui ă ―

ar putea cere ceva timp înainte de a fi gata. Las― -m cu raportul. Sistemul de taxe este prea compliă ă cat, nu-i aşa? Asta vrei s -miă

spui? Este foarte posibil, spuse prudent Seldon.― ― Şi pentru a corecta aceast situa ie, trebuie simplificat sisă ţ temul de taxe... cât mai

mult posibil. Va trebui s― fac ună studiu... Prostii! La cap― tul opus complexit ii st simplitatea exă ăţ ă trem . N-am nevoie de ună

raport ca s aflu aşa ceva.ă Este a― şa cum spui tu, generale, zise Seldon.

În acest moment, generalul ridic brusc privirea, ca şi cum ar fi fost chemat... şi, într-ăadev r, chiar fusese chemat. Încleşt pumnii, şi imaginea holografic a colonelului Linnă ă ă al turi de cea a lui Dors ap rur deodat în camer .ă ă ă ă ă

Dup un moment de perplexitate, Seldon exclam :ă ă Dors! Ce faci aici?―

Generalul nu spuse nimic, dar sprâncenele i se lipir una de alta, într-o încruntare.ă

17

Generalul avusese o noapte grea. Din cauza neliniştii, la fel p ise şi colonelul. Acumăţ se aflau fa în fa ... nici unul nu se prea sim ea în largul lui.ţă ţă ţ

Mai spune-mi ― înc o dat ce-a f cut femeia asă ă ă ta, spuse generalul.Linn st tea de parc avea o mare greutate pe umeri:ă ă

Femeia asta este Tigroaica. A― şa i se spune. Parc nu e om. Este o atlet fantastic ,ă ă ă plin de încredere în propriile for e şi, generale, este de-a dreptul însp imânt toare.ă ţ ă ă

Te-a ― însp imântat pe ă tine? O femeie? Am s― - i spun exact ce a f cut şi am s - i mai povestesc şi alte lucruri referitoare laă ţ ă ă ţ

ea. Nu ştiu cât de adev rate sunt toate poveştile, dar ceea ce s-a întâmplat ieri sear esteă ă foarte adevărat.

Generalul ascult , umflându-şi obrajii cu aer.ă E r― u, spuse el dup aceea. Ce facem?ă ă Cred c― este clar ce trebuie s facem. Vrem psihoistoria...ă ă Da, o vrem, spuse generalul. Seldon mi-a zis ceva referi― tor la taxe care... Dar nu

conteaz . Deocamdat nu ne ocupam de asta. Continu .ă ă ăLinn, care din cauza tulbur rii sc p o scurt expresie de iritare, continu :ă ă ă ă ă

Dup― cum am spus, vrem psihoistoria, dar nu-l vrem pe Seldon. El, în orice caz, esteă un om aproape terminat. Cu cât îl studiez mai mult, cu atât îmi dau seama c este ună intelectual care tr ieşte de pe urma realiz rilor din trecut. A avut la dispoă ă zi ie aproapeţ treizeci de ani pentru a face din psihoistorie o ştiin plin de succese, dar a eşuat. F r el,ţă ă ă ă cu nişte oameni noi care s conduc Proiectul, psihoistoria ar puă ă tea avansa mult mai rapid.

Da, sunt de acord. ― Şi femeia? Ei bine, aici e o problem― . Nu am luat-o în calcule, din cauz c a avut grij să ă ă ă ă

r mân în umbr . Dar acum am convină ă ă gerea ferm c atâta timp cât femeia asta este înă ă via , ne va fi foarte greu, poate chiar imposibil, s -l înl tur m pe Seldon în mod paşnicţă ă ă ă f r s implic m guvernul.ă ă ă ă

Chiar crezi c― ne va face buc i ă ăţ pe mine ― şi pe tine dac― va avea impresia c i-ă ăam f cut vreun r u b rbatului ei? întreb generalul arborând o expresie de dispre .ă ă ă ă ţ

Cred c― o va face. Şi mai cred c va porni o rebeliune împotriva noastr . Va faceă ă ă exact ceea ce a promis.

Mi se pare c― eşti cam laş.ă Generale, te rog. Eu ― încerc s fiu rezonabil. Nu dau înaă poi. Trebuie s avem grij cuă ă

Tigroaica.F cu o pauz , ă ă apoi spuse din nou:

De fapt, sursele mele de informa― ie m avertizaser . Reţ ă ă cunosc c am acordat preaă pu in aten ie acestei probleme.ţ ă ţ

― Şi cum inten ionezi sa scapi de ea?ţ Nu ― ştiu, spuse Linn.

Apoi, mai încet: Dar s-ar putea ca altcineva s― ştie.ă

18

Seldon trecuse şi el printr-o noapte grea, iar ziua urm toare nu promitea s fie multă ă mai bun . Nu avusese de prea multe ori în via motive s fie sup rat pe Dors. Dar de dataă ţă ă ă aceasta, era foarte sup rat.ă

Ce prostie ai putut face! spuse el. Nu era s― uficient c st team cu to ii la Hotelulă ă ţ Sfârşitul Cupolei? Chestia asta era deja suficient pentru a da de gândit unui conduc toră ă paranoic c are loc vreo conspira ie.ă ţ

Cum? Eram ne― înarma i, Hari. Era o distrac ie, finalul aniţ ţ vers rii zilei tale de naştere.ă Nu reprezentam nici o amenin are.ţ

Da, dar dup― aceea a avut loc invazia ta asupra domeniilor Palatului. A fost ceva deă neiertat. Ai p truns pân la Palat pentru a te amesteca în discu ia mea cu generalul, deşiă ă ţ am spus clar de mai multe ori c― ― nu doream s fii acolo. Aveam şi eu planurile mele,ă ă s ştii.ă

Dorin― ele, ordinele şi planurile tale trec pe locul doi atunci când este vorba deţ siguran a ta, spuse Dors. Pe mine m preocuţ ă pa în principal siguran a ta.ţ

Nu eram ― în pericol. Eu nu pot face a― stfel de presupuneri cu atât de mare uşurin . Au fost douţă ă

atentate la via a ta. Ce te face s crezi c nu va exista şi un al treilea?ţ ă ă Cele dou― atentate s-au produs pe vremea când eram Prim Ministru. Atunci probabilă

c existau interese majore ca s fiu ucis. Dar acum? Cine ar vrea s omoare ună ă ă matematician bătrân?

Asta este exact ceea ce vreau s― aflu şi s preîntâmpin. Voi începe prin a face nişteă ă anchete chiar aici, la Proiect.

Nu. Nu vei face dec― ât s -mi deranjezi oamenii. Las -i în pace.ă ă ― Nu. Hari, sarcina mea este s te protejez. Timp de două ăzeci şi opt de ani m-am

str duit s fac acest lucru. Nu m po i opri acum.ă ă ă ţCeva în str lucirea ochilor ei d dea clar de în eles c , indiă ă ţ ă ferent de ordinele lui Seldon,

Dors avea de gând s procedeze aşa cum ştia ea.ăSiguran a lui Seldon trecea pe primul plan.ţ

19

Pot s― te întrerup pu in, Yugo?ă ţ Sigur, Dors, spuse Yugo Amaryl z― âmbind larg. Tu nu reprezin i niciodat oţ ă

întrerupere. Cu ce î i pot fi de folos?ţ ― Încerc sa aflu câteva lucruri, Yugo, şi m întreb dac nu cumva îmi po i uşuraă ă ţ

situa ia.ţ Dac― pot...ă Exist― în Proiectul vostru ceva numit Primul Radiant. Aud din când în când... Hariă

vorbeşte despre el aşa c ştiu cum arat atunci când este activat, îns nu l-am v zută ă ă ă niciodat func ioă ţ nând. Aş vrea s v d.ă ă

Amaryl p rea pu in încurcat:ă ţ De fapt, Primul Radiant este cea mai bine p― zit parte a Proiectului, iar tu nu te afliă ă

pe lista membrilor care au acces la el. ― Ştiu asta, dar ne cunoaştem de dou zeci şi opt de ani...ă ― Şi eşti so ia lui Hari. Cred c în cazul t u putem închide ochii. Nu avem definitivateţ ă ă

decât dou aparate de acest fel. Unul este în biroul lui Hari, iar cel lalt se afl aici. Chiară ă ă aici, de fapt.

Dors privi cubul negru şi mic plasat pe biroul central. La o privire superficial , nuă d deai nici dou credite pe el.ă ă

Acesta este? ― întreb ea.ă Da. ― În el sunt b gate ecua iile care descriu viitorul.ă ţ ― Şi cum ajungi la ele?

Amaryl închise un contact şi imediat camera se cufund în întuneric, dup care seă ă însufle i cu puncte str lucitoare. Peste tot în jurul lui Dors se aflau simboluri, linii, semneţ ă matematice de un fel sau altul. P reau c se mişc în spiral , îns atunci când îşi fixa ochiiă ă ă ă ă pe o por iune precis , st teau locului.ţ ă ă

Deci acesta este viitorul? ― întreb ea.ă S-ar pu― tea, spuse Amaryl oprind func ionarea instrumenţ tului. Am f cut o m rire laă ă

maximum, pentru ca s vezi simboă lurile. F r m rire, nu se vede altceva decât o re eaă ă ă ţ luminoas în întuneric.ă

― Şi studiind acele ecua ii, î i po i da seama ce ne rezerv viitorulţ ţ ţ ă ?

Teoretic, da.―Camera se lumin din nou, ar tând ca de obicei.ă ă

― Îns exist dou dificult i, continu el.ă ă ă ăţ ă Da? Care?― ― În primul rând, nici o minte omeneasc nu a creat acele ecua ii în mod direct. Deă ţ

câteva zeci de ani program m compuă tere din ce în ce mai puternice care au inventat şi stocat acele ecua ii, dar, desigur, nu ştim dac sunt valabile. În primul rând, depinde deţ ă corectitudinea program rii.ă

Deci tot ce-i aici poate fi gre― şit? Ar putea fi.―

Amaryl se frec la ochi şi Dors se mir cât de mult îmb trâă ă ă nise şi obosise Amaryl în ultimii doi ani. Era mai tân r decât Hari cu aproape zece ani, dar p rea mult mai b trân.ă ă ă

Desigur, continu― Amaryl cu o voce obosit , sper m c nu sunt greşite. Îns acumă ă ă ă ă intervine cea de a doua dificultate. Deşi eu şi cu Hari le-am verificat şi modificat timp de mul i ani, nu putem fi siguri ce înseamn ecua iile acelea. Au fost construiţ ă ţ te de computer, deci putem presupune ca au o semnifica ie ţ dar care? Sunt unele por― iuni pe careţ credem c le-am descifrat. De fapt, în momentul de fa lucrez la ceea ce noi numimă ţă Sec iunea A-23, un sistem de rela ii foarte încurcate. Nu am reuşit s le g sim oţ ţ ă ă coresponden în Universul real. Totuşi, avans m cu fiecare an şi am foarte mareţă ă încredere c psihoistoria va deveni o ştiin legitim şi util în investigarea viitorului.ă ţă ă ă

C― ât lume are acces la aceste dou aparate?ă ă Fiecare matematician care lucreaz― la Proiect are acces, dar nu atunci când vrea el.ă

Trebuie s se fac o list cu aplica iiă ă ă ţ le dorite şi timpul necesar, iar Primul Radiant va fi reglat pentru a înf işa acea por iune cu ecua ii cu care doreşte s lucreze respectivulăţ ţ ţ ă matematician. Este mai complicat când toat lumea doreşte s lucreze la Primul Radiant înă ă acelaşi timp. Deocamdat avem ceva mai mult linişte, pentru c to i îşi trag sufletul după ă ă ţ ă aniversarea zilei de naştere a lui Hari.

Sunt planuri de construire a ― înc unui Prim Radiant?ăAmaryl îşi uguie buzele:ţ

Da ― şi nu. Ar fi foarte util dac am dispune de un al treilea, dar va trebui s r spundă ă ă ă cineva de el. Nu poate fi un lucru al tuturor. I-am sugerat lui Hari ca Tamwile Elar... îl cunoşti, cred.

Da, ― îl cunosc. Tamwile Elar va trebui s― aib un al treilea Prim Radiant. Ecua iile sale ahaotice şiă ă ţ

Electro-Clarificatorul la care s-a gândit fac din el, f r nici o îndoial , al treilea om caă ă ă importan în Proiect, dup Hari şi dup mine. Îns Hari st în cump n .ţă ă ă ă ă ă ă

De ce?― Dac― Elar pune şi el mâna pe unul, va fi recunoscut în mod oficial ca al treilea om, şiă

va c p ta mai mult importan în Proiect. Ar putea interveni unele dificult i politice,ă ă ă ţă ăţ dac se poate spune aşa. Eu cred c nu are rost s pierdem timpul f cându-ne problemeă ă ă ă despre politica intern , dar Hari... Ei, îl ştii pe Hari.ă

Da, ― îl ştiu pe Hari. Şi dac î i spun c Linn a v zut Primul ă ţ ă ă Radiant? Linn?― Colonelul Hender Linn din junt― . Lacheul lui Tennar.ă Dors, d― -mi voie s nu te cred.ă ă A vorbit de ecua― ii care unduiesc în aer, şi le-am v zut şi eu, create de Primulţ ă

Radiant. Nu-mi vine s cred c nu a fost aici şi nu a v zut aparatul func ionând.ă ă ă ţAmaryl d du din cap:ă

Nu-mi pot imagina c― cineva ar putea aduce un membru al juntei în biroul lui Hari...ă sau al meu.

Spune-mi, cine anume crezi c― ar fi capabil s lucreze pentru junt în acest mod?ă ă ă Nimeni, spuse Amaryl ferm ― şi cu o încredere nelimitat . Ar fi ceva de neconceput.ă

Poate c Linn nu a v zut Primul Radiant, dar i s-a vorbit despre el.ă ă Cine i-ar vorbi despre el?―

Amaryl se gândi un moment, apoi spuse: Nimeni.― Bine, adineauri ai vorbit de politica intern― , în leg tur cu posibilitatea ca Elar să ă ă ă

capete un al treilea Prim Radiant. Bănuiesc c într-un asemenea Proiect, care implic suteă ă de oameni, au loc mereu unele conflicte... fric iuni... certuri...ţ

Da, desigur. S― rmanul Hari îmi povesteşte. El trebuie s -i împace într-un fel sauă ă altul şi îmi închipui ce durere de cap îi dau.

Conflictele acestea sunt at― ât de grave încât pot afecta munca la Proiect? Nu ― în mod serios. Exist― unii mai cert re i decât ceilal i, sau care au mai multe nemul umiri? Pe scurt,ă ă ţ ţ ţ

exist oameni de care te po i lipsi, sc pând astfel de nou zeci la sut din conflicte cuă ţ ă ă ă pre ul a cinci sau şase la sut din personal?ţ ă

Amaryl ridic sprâncenele:ă Pare o idee bun― , dar nu ştiu de cine s ne lipsim. Eu nu prea particip la toateă ă

aspectele politicii interne. Politica este un lucru obligatoriu, dar pe mine nu mă intereseaz , deci încerc s o evit pe cât posibil.ă ă

Ciudat, spuse Dors. ― În acest fel nu cumva negi tu însu i credibilitatea psihoistoriei?ţ ― În ce fel? Cum po― i pretinde s ajungi într-un stadiu la care s po i prezice şi dirija viitorul,ţ ă ă ţ

când nu po i analiza şi corecta probleţ mele interne, ca de exemplu fric iunile ce apar înţ Proiectul atât de promi tor?ţă

Amaryl chicoti uşor. Era ceva neobişnuit, pentru c el nu era un om d ruit cu bună ă ă dispozi ie şi râsete:ţ

― Îmi pare r u, Dors, dar ai picat pe una dintre problemele pe care totuşi le-amă rezolvat, dac se poate spune aşa. Hari însuşi a identificat ecua iile care reprezentauă ţ fric iunile personaţ le, cu câ iva ani în urm , iar eu am ad ugat ultimele corecturi anulţ ă ă trecut. Am descoperit c ecua iile puteau fi modificate în anumit m sur , ducând la oă ţ ă ă ă reducere a fric iunilor. Îns o reduţ ă cere a fric iunilor aici duce la o creştere a fric iunilor înţ ţ alt parte. Într-un grup închis, niciodat fric iunile nu pot descreşte sau creşte... adic într-ă ă ţ ăun grup în care nu apar membri noi şi nu pleac membri vechi. Eu am dovedit, cu ajutorulă ecua iilor ahaotice ale lui Elar, c acest lucru este adev rat în ciuda remediilor pe care leţ ă ă poate încerca cineva. Hari îi spune "legea conserv rii problemelor personalului." Asta ne-aă dat ideea c dinamica soă cial are legile ei de conservare, la fel ca şi fizica, iar aceste legiă ne dau cea mai bun posibilitate de a rezolva problemele comă plicate ale psihoistoriei.

Foar― te impresionant, spuse Dors, dar dac în final ve i descoperi c nimic nu poateă ţ ă fi schimbat, c totul este r u şi se conserv , şi c salvarea Imperiului de la distrugereă ă ă ă poate provoca distrugeri mai mari în alt parte?ă

Au sugerat ― şi al ii acelaşi lucru,ţ dar eu nu cred. Foarte bine. S― ne întoarcem la realitate. Exist ceva în conflictele din interiorulă ă

Proiectului care îi poate d una lui Hari? Vreau s spun, îi poate face r u fizic?ă ă ă S― -i fac r u lui Hari? Bineîn eles c nu. De unde i-a venit o ideeă ă ă ţ ă ţ ca asta? Nimeni nu e nemul― umit de Hari? Poate c este prea aroţ ă gant, prea sâcâitor, prea

absorbit de sine însuşi, prea gr bit s adune singur roadele? Nu exist nimeni care s îlă ă ă ă invidieze pentru c este în fruntea Proiectului de atâta vreme?ă

N-am a― uzit pe nimeni s spun un astfel de lucru despre Hari.ă ă M― îndoiesc c cineva ar spune astfel de lucruri de fa cu tine. Dar î i mul umesc,ă ă ţă ţ ţ

Yugo, pentru c mi-ai fost de ajutor şi mi-ai acordat din timpul t u.ă ăAmaryl o privi cum pleac . Se sim ea uşor neliniştit, dar apoi se întoarse la munca sa,ă ţ

l sând celelalte probleme deoparte.ă

20

Unul dintre modurile (nu foarte multe, de altfel) pe care le avea Hari Seldon la dispozi ie pentru a se sustrage o vreme de la munca sa era s viziteze apartamentul luiţ ă Raych, aflat în imediata vecin tate a domeniilor Universit ii. De fiecare dat îşi siă ăţ ă m eaţ inima umplându-i-se de dragoste pentru fiul s u adoptiv. Avea şi de ce. Raych fusese bun,ă capabil şi credincios... dar în afar de acestea era calitatea lui de a inspira celorlal iă ţ sentimente de dragoste şi încredere.

Hari observase acest lucru pe când Raych era un vagabond de doisprezece ani care, nu se ştie cum, reuşise s le cucereasc inimile (inima lui şi a lui Dors, desigur). Îşi aduseă ă aminte cum o influen ase Raych pe Rashelle, fostul Primar de Wye. Cum Joranum avuseseţ încredere în Raych, ceea ce l-a condus spre autodistrugere. Raych reuşise s cucerească ă pân şi inima minunatei Manella. Hari nu reuşea s în eleag aceast caracteristic deoă ă ţ ă ă ă -sebit pe care o avea Raych, dar se bucura de orice întâlnire pe care o avea cu fiul s uă ă adoptiv.

P trunse în apartament cu obişnuitul:ă Totul e bine pe aici?―

Raych puse deoparte materialul holografic la care lucra şi se ridic s îl întâmpine:ă ă Totul e bine, tat― .ă N-o― aud pe Wanda. A ie― şit la cump r turi cu maic -sa.ă ă ă

Seldon se aşez şi privi bine-dispus la haosul materialului de documentare:ă Cum merge cartea?― Cartea merge bine. ― Eu s-ar putea s nu îi supravie uiesc, spuse el oftând. Dar bineă ţ

c acum poate s ias şi Sectoru' Dahl mai în drum, s se uite lumea la el. Nici unu' n-aă ă ă ă scris vreodat o carte despre sectoru' sta. Po' s crezi aşa ceva?ă ă ă

Seldon remarcase c întotdeauna când Raych vorbea despre sectorul s u natal,ă ă

accentul dahlit devenea mai puternic. Da― r tu ce mai faci, tat ? întreb Raych. Eşti fericit c s-a terminat s rb toarea?ă ă ă ă ă Foarte. Am ur― ât-o de la început pân la sfârşit.ă Dar nimeni n-a observat asta.― Ei, trebuia s― port o masc , de convenien . Nu vroiam s le stric celorlal iă ă ţă ă ţ

petrecerea. Probabil c― nu i-a pl cut când mama te-a urm rit prin domeniile Palatului. To i ceiă ţ ă ă ţ

pe care-i cunosc vorbesc despre asta. Sigur c― nu mi-a pl cut. Mama ta, Raych, este cea mai minunat persoan din lume,ă ă ă ă

dar este greu s te în elegi cu ea. Ar fi putut s -mi strice toate planurile.ă ţ ă Ce planuri, tat― ?ă

Seldon se l s pe spate. Întotdeauna era o pl cere s voră ă ă ă beasc cu cineva în careă avea deplin încredere şi care nu ştia nimic despre psihoistorie. Nu o singur dat îşiă ă ă încrucişase gândurile cu Raych şi reuşise s le îndrume într-o direc ie mult mai rezonabilă ţ ă decât dac şi le-ar fi inut îngr m dite în propriul s u cap.ă ţ ă ă ă

Putem fi spiona― i? întreb el.ţ ă Niciodat― .ă Bine. I-am sugerat generalului ni― şte idei interesante. Ce idei?― Ei bine, am discuta― t un pic despre sistemul de taxe şi am ar tat c , în efortul de aă ă

face ca taxele s afecteze în mod egal popula ia, acesta va deveni din ce în ce maiă ţ complex, mai greu de manevrat şi mai costisitor. Concluzia evident a fost c sisteă ă mul de taxe trebuie simplificat.

Pare rezonabil.― P― ân la un punct da, îns este posibil ca în urma micii noastre discu ii, Tennar să ă ţ ă

exagereze cu simplificarea. Vezi tu, sistemul de taxe îşi pierde din eficacitate la ambele extreme. Dac este prea complicat, oamenii nu îl vor în elege şi vor da bani pentruă ţ între inerea unei structuri supradimensionate şi cosţ tisitoare. Dac este prea simplu,ă oamenii îl vor considera nedrept şi nemul umirea lor va creşte. Cea mai simpl tax esteţ ă ă impozitul pe cap de locuitor, în care fiecare individ pl teşte aceeaşi sum , dar nedreptateaă ă care se face tratându-i pe boga i şi pe s raci în acelaşi mod este prea evident pentru a fiţ ă ă trecut cu vederea.ă

― Şi nu i-ai explicat asta generalului? Nu prea mi-a oferit ocazia.― Crezi c― generalul va încerca o tax pe cap de locuitor?ă ă Cred c― aşa inten ioneaz . Dac face asta, veştile despre inten iile sale vor sc paă ţ ă ă ţ ă

cumva r spândindu-se repede, iar acest lucru este suficient pentru a da naştere la revolteă şi la posibila înl turare a guvernului.ă

Int― en ionat ai f cut asta, tat ?ţ ă ă Desigur.―

Raych d du din cap:ă Nu te prea ― în eleg. În via a personal , eşti cel mai dulce şi mai bun om din Imperiu.ţ ţ ă

Şi totuşi, po i genera inten ionat o situa ie care va duce la revolte, reprim ri, moarte. Seţ ţ ţ ă va produce mult r u, tat . La asta te-ai gândit?ă ă

Seldon se l s pe spate şi spuse cu triste e:ă ă ţ Nu m― gândesc la nimic altceva, Raych. Când am început munca la psihoistorie, miă

se p rea un domeniu pur teoretic. Era ceva care nu putea fi deloc terminat şi, dup toateă ă probabilit ile, nu putea fi niciodat aplicat în practic . Dar au trecut anii, ştim din ce în ceăţ ă ă mai mult şi este din ce în ce mai mare nevoie de ea.

Pentru ca oamenii s― moar ?ă ă Nu, pentru ca s― moar mai pu ini oameni. Dac analizele noastre psihoistorice suntă ă ţ ă

corecte, atunci junta nu poate supravie ui mai mult de câ iva ani, iar colapsul se poateţ ţ produce în mai multe moduri. Toate variantele sunt sângeroase şi desperate. Metoda asta

p― c leala cu taxa ă ă ar trebui s― duc la o solu ie mai bun şi mai uman decât toateă ă ţ ă ă celelalte dac ă repet ana― ― lizele noastre sunt corecte.

― Şi dac nu sunt corecte?ă ― În cazul sta, nu ştim ce se va întâmpla. Totuşi, psihoistoria trebuie s ajung înă ă ă

stadiul în care s poat fi folosit . Înceră ă ă c m de câ iva ani s g sim o situa ie c reia s -iă ţ ă ă ţ ă ă analiz m conseă cin ele cu un mare grad de credibilitate şi s descoperim acele consecin eţ ă ţ care sunt mai bune decât altele. Într-un fel, p c leala cu taxa este primul mareă ă experiment psihoistoric.

Trebuie s― recunosc c pare desă ă tul de simplu. Nu este. Habar nu ai c― ât de complex este psihoistoria. Nimic nu este simplu. Taxaă

pe cap de locuitor a fost încercat în diferite momente ale istoriei. Nu s-a dovedit populară ă şi a dat mereu naştere la o form sau alta de rezisten . Îns aproape niciodat nu s-aă ţă ă ă ajuns la înl turarea brutal a guvernului. La urma urmelor, puterea de reprimare aă ă

guvernului poate fi foarte mare sau pot exista metode prin care oamenii s -şi exprime înă mod paşnic nemul umirea şi totul s se rezolve. Dac taxa pe cap de locuitor ar fi fatal ,ţ ă ă ă nici un guvern nu ar încerca-o. Tocmai pentru c nu este fatal a fost încercat de maiă ă ă multe ori. Situa ia pe Trantor îns nu este normal . Exist anumite instabiţ ă ă ă lit i foarte clareăţ în analiza psihoistoric şi care par s indice c resentimentul popula iei va fi deosebit deă ă ă ţ puternic, iar reprimarea deosebit de slab .ă

Raych p rea neîncrez tor:ă ă Sper c― va merge, tat , dar nu crezi c generalul va spune c a f cut asta pentru că ă ă ă ă ă

aşa l-a sf tuit psihoistoria s fac , tr gându-te astfel dup el?ă ă ă ă ă Presupun c― a înregistrat mica noastr întâlnire, dar dac o face public se vaă ă ă ă

vedea clar c eu l-am sf tuit insistent s mai aştepte pân îi pot face o analiz complet aă ă ă ă ă ă situa iei, preg tindu-i un raport... iar el a refuzat s aştepte.ţ ă ă

Mama ce crede despre toate astea?― N-am discutat cu ea, spuse Seldon. Deocamdat― a luat-o pe alt tangent decâtă ă ă

mine. Serios?― Da. ― Încearc s adulmece o conspira ie profund în Proă ă ţ ă iect... îndreptat împotrivaă

mea! Crede probabil c exist oaă ă meni în Proiect care ar dori s scape de mine.ăOft , dup care spuse din nou:ă ă

Eu sunt unul dintre ei, cred. A― ş vrea s nu mai fiu direcă torul Proiectului şi s lasă problemele administrative ale psihoistoriei pe seama altora.

Pe mama o fr― mânt visul Wandei, spuse Raych. Ştii cum este ea atunci când apareă ă problema protec iei tale. Sunt sigur c un vis despre moartea ta ar face-o s cread cţ ă ă ă ă exist o conspiă ra ie care încearc s te ucid .ţ ă ă ă

Sper din toat― inima s nu existe aşa ceva.ă ăAmândoi râser , amuza i de idee.ă ţ

21

Micul Laborator de Electro-Clarificare era, din cine ştie ce motive, men inut la oţ temperatur mai joas decât cea normal şi Dors Venabili se întreb într-o doar de ce.ă ă ă ă ă Lu loc în linişte, şi aştept ca singura ocupant la laboratorului s termine ceea ce aveaă ă ă ă de f cut.ă

Dors o privi cu aten ie pe femeie. Zvelt , cu o figur prelunţ ă ă g . Nu foarte atr g toare,ă ă ă din cauza buzelor sub iri şi a f lcilor late, îns în ochii ei c prui str lucea o privireţ ă ă ă ă inteligent . Pl cu a str lucitoare de identificare aşezat pe birou spunea: CINDA MONAY.ă ă ţ ă ă

Se întoarse în cele din urm spre Dors şi spuse:ă ― Îmi cer scuze, Dr. Venabili, dar sunt unele proceduri care nu pot fi întrerupte nici

m car pentru so ia directorului.ă ţ A― ş fi fost dezam git dac ai fi ă ă ă neglijat procedurile din cauza mea. Mi s-au spus

lucruri excelente despre dumneata. M― bucur s aud. Cine m-a l udat?ă ă ă Destui, spuse Dors. ― În eleg c eşti unul dintre cei mai proeminen i nematematicieniţ ă ţ

din acest Proiect.Monay se strâmb :ă

Exist― o anume tendin de a ne separa pe noi de aristoă ţă cra ia matematicienilor. Euţ zic c dac sunt important , atunci sunt un membru important în Proiect. Nu conteaz că ă ă ă ă nu sunt matematician.

Mi se pare corect... De c― ât vreme lucrezi la Proiect?ă De doi ani ― şi jum tate. Înainte de asta, am absolvit fizica radia iei la Streeling şi înă ţ

acelaşi timp am lucrat doi ani la Proiect, ca asistent. Ai f― cut treab bun la Proiect, dup câte în eleg.ă ă ă ă ţ Am fost promovat― de dou ori, Dr. Venabili.ă ă Ai avut de ― înfruntat vreo dificultate aici, Dr. Monay?... Ceea ce îmi vei spune va

r mâne confiden ial.ă ţ Munca este grea, desigur, dar dac― v referi i la dificult i sociale r spunsul este nu.ă ă ţ ăţ ă

Cel pu in, nimic deosebit fa de ceea ce te aştep i s g seşti într-un proiect mare şiţ ţă ţ ă ă complex.

― Şi ce în elegi prin asta?ţ Conflicte ocazionale, certuri. Suntem cu to― ii oameni.ţ Dar nimic serios?―

Monay d du din cap:ă Nimic serios.― Din c― âte în eleg eu, Dr. Monay, spuse Dors, ai fost resţ ponsabil cu proiectarea unuiă

echipament important în folosirea Primului Radiant. Care face posibil stocarea unui plusă

de informa ii.ţMonay zâmbi deodat , radioas :ă ă

A― i aflat despre asta?... Da, Electro-Clarificatorul. Dup ce a fost proiectat,ţ ă Profesorul Seldon a înfiin at acest mic laboţ rator. M-a pus s m ocup şi de alte lucr ri înă ă ă aceast direc ie.ă ţ

Sunt uimit― c o realizare atât de important nu te-a adus în cele mai înalteă ă ă eşaloane ale Proiectului.

Ei bine, spuse Monay p― rând pu in stânjenit , nu vreau s par c tot meritul a fostă ţ ă ă ă ă al meu. De fapt, munca mea nu a fost decât cea a unui tehnician un tehnician foarte― îndemânatic şi creativ, îmi place s cred. Dar, asta este.ă

― Şi cine a lucrat cu dumneata? Nu ― şti i? Tamwile Elar. El a pus la punct teoria care a f cut posibil creareaţ ă ă

echipamentului. Eu am proiectat şi construit instrumentul fizic. Asta ― înseamn c el a cules toate roadele?ă ă Nu, nu. S― nu crede i aşa ceva. Dr. Elar nu este genul sta de om. Mi-a recunoscută ţ ă

meritele. De fapt, a fost ideea lui s denumeasc echipamentul dup numele noastre, dară ă ă nu s-a putut.

De ce?― Ei bine, ― şti i, asta este regula Profesorului Seldon. Toate realiz rile trebuie sţ ă ă

primeasc denumiri func ionale, şi nu peră ţ sonale... pentru a evita invidiile. Aşa că echipamentul a fost denumit Electro-Clarificator. Îns atunci când lucr m împreun , Dr.ă ă ă Venabili, el identific echipamentul cu numele noastre şi trebuie s recunosc c sună ă ă ă nemaipomenit. Poate c într-o zi, realiz rile din cadrul Proiectului vor purta numele celoră ă care le apar in. Sper s fie aşa.ţ ă

― Şi eu sper, spuse Dors cu polite e. Dup cum spui dumţ ă neata, Dr. Elar este o persoan foarte cumsecade.ă

Este. Este, spuse Monay cu convingere. Este o pl― cere s lucrezi cu el. În momentulă ă de fa , lucrez la o nou versiune a echipamentului, mult mai puternic , pe care nu oţă ă ă în eleg prea bine... Vreau s spun, nu în eleg în ce scop va fi folosit . Totuşi, el este şefulţ ă ţ ă meu aici.

― Şi faci progrese? ― Într-adev r. De fapt, i-am şi dat Doctorului Elar un protoă tip pe care inten ioneazţ ă

s -l testeze. Dac func ioneaz , vom merge mai departe.ă ă ţ ă Sun― promi tor, fu de acord Dors. Ce crezi c se va înă ţă ă tâmpla dac Profesorulă

Seldon îşi va da demisia din postul de director al Proiectului? Dac va dori s se retrag ?ă ă ăMonay p rea surprins :ă ă

Profesorul i― nten ioneaz s se retrag ?ţ ă ă ă Din c― âte ştiu eu, nu. i-am prezentat o situa ie ipotetic . S presupunem c seŢ ţ ă ă ă

retrage. Cine crezi c va fi succesorul firesc? Din cele ce mi-ai spus, cred c ai prefera caă ă Dr. Elar s fie noul director.ă

Da, ― într-adev r, r spunse Monay dup o scurt ezitare. Este de departe cel maiă ă ă ă str lucit om dintre cei noi şi cred c ar putea conduce Proiectul în cel mai bun mod posibil.ă ă Totuşi, este tân r. Sunt foarte multe fosile ă ― şti i la cine m refer ţ ă care nu ar aprecia s― ă fie date la o parte de nişte tinerei.

Te g― ândeşti la o fosil anume? ine cont, ceea ce discuă Ţ t m este confiden ial.ă ţ Sunt multe fosile, dar m― gândesc în special la Dr. Amaryl. El este moştenitorul celă

mai probabil. Da, ― în eleg ce vrei s spui.ţ ă

Dors se ridic :ă ― Î i mul umesc foarte mult pentru ajutorul oferit. Te las s te întorci la munca ta.ţ ţ ă

Plec , gândindu-se la Electro-Clarificator. Şi la Amaryl.ă

22

Iat― -te din nou, Dors, spuse Amaryl.ă ― Îmi pare r u, Yugo. E a doua oar c te deranjez s pt mâă ă ă ă ă na asta. De fapt, tu nu te

vezi prea des cu nimeni, nu-i aşa? Nu ― îi încurajez pe oameni s -mi fac vizite, spuse Amaă ă ryl. Nu. De obicei mă

întrerup, îmi rup firul gândurilor... Nu m refer la tine, Dors. Voi sunte i o excep ie, tu şiă ţ ţ Hari. Nu exist zi în care s nu-mi aduc aminte ce a i f cut pentru mine.ă ă ţ ă

Dors flutur din mân :ă ă Las-o balt― , Yugo. Ai muncit din greu pentru Hari şi picul de bun voin pe care l-amă ă ţă

avut fa de tine a fost r spl tit cu vârf şi îndesat. Cum merge Proiectul? Hari nu vorbeşteţă ă ă niciodat de el... în orice caz, nu cu mine.ă

Amaryl se lumin la fa şi trupul s u p ru s primeasc o infuzie de vitalitate:ă ţă ă ă ă ă

Foarte bine. Foarte bine. E greu sa vorbe― şti despre el f r a te folosi de matematici,ă ă dar progresele care s-au f cut în ultiă mii doi ani sunt uimitoare... mai mult decât orice s-a f cut înaă inte. E ca şi cum, dup ce am muncit din greu cu ciocanul, zidul tare ală dificult ilor a început s se destrame.ăţ ă

Am auzit c― noile ecua ii inventate de Dr. Elar au ajutat mult.ă ţ Ecua― iile ahaţ otice. Da. Enorm. ― Şi Electro-Clarificatorul a fost de ajutor, de asemenea. Am vorbit cu femeia care l-a

proiectat. Cinda Monay?― Da. Despre ea este vorba.― O femeie foarte inteligent― . Suntem norocoşi c o avem printre noi.ă ă Spune-mi, Yugo... Lucrez― i aproape tot timpul la Primul Radiant, nu-i aşa? Lucrez la el aproape f― r întrerupere. Da.ă ă ― Şi îl studiezi folosind Electro-Clarificatorul. Desigur.― Nu te-ai g― ândit niciodat s - i iei o vacan , Yugo?ă ă ţ ţă

Amaryl holb ochii la ea, clipind încet:ă O ― vacan ?ţă Da. Sunt sigur― c ai auzit de acest cuvânt. Ştii ce este o vacan .ă ă ţă Pentru ce s― -mi iau o vacan ?ă ţă Pentru c― îmi pari îngrozitor de obosit.ă Din c― ând în când. Dar nu vreau s las lucrul.ă Te sim― i mai obosit acum decât de obicei?ţ Pu― in. Îmb trânesc, Dors.ţ ă Nu ai dec― ât patruzeci şi nou de ani.ă Da, dar sunt totu― şi mai b trân decât înainte.ă Bine, s-o l― s m balt . Spune-mi, Yugo... ca s schimb m subiectul... cum seă ă ă ă ă

descurc Hari cu munca lui? Eşti cu el de atâta vreme! Nimeni nu îl cunoaşte mai bineă decât tine. Nici m car eu. Cel pu in, în privin a muncii sale.ă ţ ţ

Se descurc― foarte bine, Dors. Nu v d nici o schimbare la el. Are în continuare celă ă mai rapid şi mai str lucit creier de pe aici. Vârsta nu are nici un efect asupra lui... cel pu ină ţ pân acum.ă

M― bucur s aud asta. M tem îns c p rerea lui despre sine este mai proast . Nu-ă ă ă ă ă ă ăşi suport bine vârsta. Am avut difiă cult i în a-l convinge s -şi s rb toreasc ziua deăţ ă ă ă ă naştere. Apropo, ai fost la festivit i? Nu te-am v zut.ăţ ă

Am fo― st un pic. Dar ştii, petrecerile de genul sta nu sunt pentru mine.ă Crezi c― Hari a obosit? Nu m refer la inteligen , ci la capacit ile fizice. După ă ţă ăţ ă

p rerea ta, a obosit... a obosit prea mult pentru a mai suporta responsabilit ile pe care leă ăţ are?

Amaryl p rea uimit:ă Nu m-am g― ândit niciodat la asta. Nu mi-l imaginez oboă sind. Totu― şi, s-ar putea s fi obosit. Cred c din când în când îşi doreşte s renun e laă ă ă ţ

post şi s pun în locul lui un b rbat mai tân r.ă ă ă ăAmaryl se l s pe spate şi puse jos stylă ă us-ul grafic cu care se jucase de când intrase

Dors: Ce?! Este ridicol! Imposibil!― E― şti sigur? Absolut. Sunt sigur c― nu ar lua în considerare un astfel de lucru înainte s discuteă ă

cu mine. Şi pân acum nu a discutat.ă Fii rezonabil, Yugo. Hari este― extenuat. Încearc s nu o arate, dar este. Dac seă ă ă

hot r şte s se retrag ? Ce s-ar alege de Proiect? Ce se va alege de psihoistorie?ă ă ă ăAmaryl miji ochii:

Glume― şti, Dors? Nu. ― Încerc s privesc în viitor.ă Sunt sigur c― dac Hari s-ar retrage, eu l-aş urma în funcă ă ie. El şi cu mine amţ

condus ani întregi Proiectul, înainte ca altcineva s ni se al ture. El şi cu mine. Nimeniă ă altcineva. În afar de el, nimeni nu cunoaşte Proiectul mai bine ca mine. Sunt uimit c nuă ă ai considerat normal ca eu s fiu succeă sorul, Dors.

Eu nu m-am ― îndoit niciodat , şi nimeni altcineva nu a f cut-o, dar chiar vrei s fii?ă ă ă Poate c ştii totul despre psihoistoă rie, dar vrei s te arunci în politica şi complexitatea unuiă Proiect vast abandonându- i astfel propria munc ? Hari s-a epuizat înţ ă cercând s facă ă lucrurile s mearg bine. Po i face tu aşa ceva?ă ă ţ

Da. Pot, ― şi nu am de gând s mai discut despre asta... Ascult , Dors. Ai venit aici să ă ă m previi c Hari încearc s scape de mine?ă ă ă ă

Bine― în eles c nu! spuse Dors. Cum po i crede aşa ceva despre Hari? L-ai v zutţ ă ţ ă vreodat tr dându-şi un prieten?ă ă

Foarte bine, atunci. S― abandon m subiectul. Uite ce e, Dors, dac nu te superi, amă ă ă nişte treab de f cut.ă ă

Îi întoarse brusc spatele şi se aplec din nou asupra muncii sale.ă Desigur,― spuse ea, nu am vrut s - i r pesc atât de mult timp din munca ta.ă ţ ă

Plec încruntat .ă ă

23

Intr― , mam , spuse Raych. Ai pârtie liber . Manella şi Wanda au plecat la plimbare.ă ă ăDors intr , privi în stânga şi în dreapta din pur obişnuin , apoi se aşez înă ă ţă ă cel mai

apropiat scaun. Mul― umesc, spuse ea.ţ

St tu o vreme acolo, ar tând de parc purta pe umeri întreaă ă ă ga greutate a Imperiului.Raych aştept , apoi spuse:ă

N-am avut p― ân acum ocazia s te întreb despre fantastica ta p trundere peă ă ă domeniile Palatului. Nu orice tip are o mam în stare de aşa ceva.ă

Nu vreau s― vorbesc despre asta, Raych.ă Bine atunci, spune-mi... Nu e― şti tu genul care s te tr dezi prin expresia facial , dară ă ă

acum ar i d râmat . De ce?ăţ ă ă Pentru c― m simt aşa cum ai spus, d râmat . De fapt, sunt prost dispus pentru că ă ă ă ă ă

am pe cap lucruri teribil de importante, dar despre care este inutil s vorbesc cu tat l t u.ă ă ă Este cel mai minunat om din lume, dar foarte greu te po i în elege cu el. Din punctul lui deţ ţ vedere, nu se întâmpl nimic deosebit. Traă teaz totul ca pe nişte temeri ira ionale legateă ţ de via a lui... nici nu vrea s aud despre încerc rile mele de a-l proteja.ţ ă ă ă

Haide mam― , dar atunci când este vorba de tata parc ai totuşi temeri ira ionale.ă ă ţ Dac i se pare c se petrece ceva r u, probabil c te înşeli.ă ţ ă ă ă

Mul― umesc. Ai vorbit exact ca şi el. M simt frustrat !ţ ă ă Ei bine, mam― , atunci descarc -te. Spune-mi ce gândeşti. De la început.ă ă Totul a ― început cu visul Wandei. Visul Wandei! Mam― ! Poate c ar fi mai bine s te opreşti chiar acum. Sunt sigur că ă ă ă

dac începi cu asta, tata nici n-o s vrea s asculte. Fii rezonabil . Un copil are un vis, iară ă ă ă tu faci din asta o tragedie. Este ridicol.

Raych, nu cred c― a fost un vis. Cred c a avut ă ă impresia c a avut un vis în careă ap reau doi b rba i vorbind despre moartea bunicului ei.ă ă ţ

Estimarea ta este pu― in cam exagerat . Ce şanse ar avea s fie adev rat ?ţ ă ă ă ă S― presupunem c este adev rat . Singura fraz de care şi-a adus aminte a fostă ă ă ă ă

"moartea-limonad ". Pentru ce s viseze aşa ceva? Este mult mai probabil s fi auzit alteă ă ă cuvinte, pe care le-a interpretat greşit. În acest caz, care s fi fost cuvintele proă nun ate cuţ adev rat?ă

Habar n-am, spuse ne― încrez tor Raych.ăLui Dors nu-i sc p tonul din vocea lui Raych:ă ă

Crezi c― este o inven ie de-a mea. Totuşi, dac se întâmă ţ ă pl s fie adev rat , aşă ă ă ă putea descoperi o conspira ie împotriva lui Hari.ţ

Exist― conspira ii în Proiect? Mi se pare tot atât de impoă ţ sibil ca şi descoperirea unei semnifica ii a viselor.ţ

Orice mare proiect este p― lin de mânii, fric iuni, invidii de tot felul.ţ Sigur. Sigur. Dar atunci nu apar dec― ât cuvinte urâte, grimase, zvonuri... Nici pe

departe o conspira ie. Nu este deci vorba de a-l omorî pe tata.ţ Este o mic― diferen în intensitate. O mic diferen ... ă ţă ă ţă poate. Niciodat― n-o s -l faci pe tata s cread aşa ceva. De fapt, nici pe ă ă ă ă mine n-o s mă ă

faci s cred.ăRaych traversa rapid camera dintr-o parte într-alta:

Ai ― încercat s adulmeci o astfel de conspira ie, nu-i aşa?ă ţDors încuviin .ţă

― Şi ai dat greş, continu el.ăDors încuviin .ţă

Mam― , nu te-ai gândit c ai dat greş tocmai din cauz c nu este vorba de nici oă ă ă ă conspira ie?ţ

Dors d du din cap:ă Dac― nu am reuşit pân acum, asta nu înseamn c nu exist o conspira ie. Suntă ă ă ă ă ţ

foarte convins .ăRaych râse:― Mam , ceea ce-mi spui este foarte banal. M-aş fi aşteptat din partea ta la ceva maiă

mult decât "Sunt foarte convins ".ă Exist― o expresie care, dup p rerea mea, poate fi interă ă ă pretat greşit şiă

transformat în "limonada". Este vorba de "ne-specialist". ă Layman = nespecialist, (în lb. englez ).ă "Layman-aided death" (crim executat cu ajutorul unor nespecialişti) şi "Lemonade death" (moartea-limoă ă nad )ă au o pronun ie frapant de asem n toare, (n. trad.)ţ ă ă

Nespecialist? Cum adic― ?ă Nespecialist. Matematici― enii îi consider pe ceilal i care lucreaz la Proiect dreptă ţ ă

"nespecialişti". ― Şi? S― presupunem, accentu ferm Dors, c cineva a vorbit despre "moartea-prin-ă ă ă

nespecialist", referindu-se la un mod de a-l omorî pe Hari în care unul sau mai mul iţ nematematicieni ar juca un rol esen ial. Wanda a avut probabil impresia c audeţ ă "moartea-limonad ", din cauz c , la fel ca tine, n-a auzit nicioă ă ă dat fraza "moartea-prin-ănespecialist", şi îi place deosebit de mult limonada.

Vrei s― -mi spui c din câte locuri exist pe-aici, oamenii aia s-au oprit tocmai înă ă ă biroul tatei?... Apropo, câ i erau?ţ

Wanda a vorbit de doi. Sentimentul meu este c― unul dină tre ei era colonelul Hender Linn din junt , c i s-a prezentat Primul Radiant, şi c a avut loc o discu ie referitoă ă ă ţ are la eliminarea lui Hari.

Mam― , ceea ce spui începe s aib din ce în ce mai pu in sens. Colonelul Linn şi încă ă ă ţ ă un b rbat în biroul tatei, vorbind despre crim , şi nedându-şi seama c în fotoliu se afla oă ă ă feti care îi asculta? Asta vrei s spui?ţă ă

M― ai mult sau mai pu in.ţ ― În acest caz, dac a vorbit despre nespecialişti, cel lalt era probabil ună ă

matematician. A― şa se pare. Mi se pare de-a dreptul imposibil. Dar chiar dac― ar fi adev rat, care anume dintreă ă

matematicieni s fie? Mai mult de cincizeci lucreaz la Proiect.ă ă Nu i-am ― întrebat pe to i. Am întrebat câ iva matematiţ ţ cieni, şi de asemenea câ ivaţ

nespecialişti, îns nu am dat de nici un fir. Desigur, nu pot pune întreb ri prea f işe.ă ă ăţ Pe scurt, nimeni dintre cei cu care ai vorbit nu ― i-a dat vreo informa ie din care sţ ţ ă

tragi concluzia c ar exista o conspiă ra ie?ţ A― şa e. Nu m― surprinde. Nu i-au oferit pentru c ...ă ţ ă ― Ştiu ce vrei s spui, Raych. Crezi c oamenii vor ceda şi vor m rturisi c exist oă ă ă ă ă

conspira ie doar pentru c le pun nişte întreb ri inofensive? Eu nu am cum scoateţ ă ă informa iile cu for a din cineva. Î i imaginezi cât de mult s-ar sup ra tat l t u dac l-aşţ ţ ţ ă ă ă ă deranja pe unul dintre pre ioşii s i matematicieni?ţ ă

Apoi, cu o abrupt schimbare a tonului:ă Raych, ai vorbit cu Yugo ― Amaryl în ultima vreme? Nu, ― în ultima vreme nu prea. Nu este o creatur foarte sociabil , ştii bine asta. Dacă ă ă

ai scoate psihoistoria afar din el, s-ar pr buşi într-o mic gr mad de piele.ă ă ă ă ăDors se strâmb auzind expresia, apoi spuse:ă

Am vorbit de dou― ori cu el în ultima vreme şi mi se pare un pic absent. Nu doară obosit. Ca şi cum nu şi-ar da seama ce se întâmpl în jurul lui.ă

Da. ― sta-i Yugo.Ă Dar nu ― i se pare c în ultima vreme tendin a asta a lui se accentueaz ?ţ ă ţ ă

Raych se gândi pu in:ţ Probabil― . Îmb trâneşte, ştii. Cu to ii îmb trânim... cu exă ţ ă cep ia ta, mam .ţ ă Vrei s― spui c Yugo a trecut pragul şi a devenit pu in instabil, Raych?ă ă ţ Cine? Yugo? Nimic nu-l poate destabiliza pe el. Las― -l în pace cu psihoistoria lui şi aiă

s -l vezi morm ind încet pentru sine însuşi, tot restul vie ii.ă ă ţ Nu cred. Este ceva care ― îl intereseaz ... şi chiar foarte mult. Este vorba deă

succesiune. Ce succesiune?― I-am spus c― într-o zi tat l t u s-ar putea s vrea s se retrag şi se pare c Yugoă ă ă ă ă ă ă

este hot rât ă foa― rte hot rât ă s― -i fie succesor.ă Nu m― surprinde. Toat lumea este de acord, cred, c Yugo este succesorul firesc.ă ă ă

Cred c şi tata este de acord.ă Dar mie nu mi se pare c― s-a comportat normal în privin a asta. A avut senza ia că ţ ţ ă

eu am venit acolo pentru a-i spune c Hari avea de gând s -l treac pe linia moart ,ă ă ă ă înlocuindu-l cu altcineva. Î i po i imagina aşa ceva din partea lui Hari?ţ ţ

M― surprinde...ăRaych se întrerupse şi îi acord mamei sale o privire lung . Apoi continu :ă ă ă

Mam― , vrei s -mi spui c este posibil ca Yugo sa fie în centrul acestei conspira ii deă ă ă ţ care îmi vorbeşti? C vrea s scape de tata şi s conduc el Proiectul?ă ă ă ă

Ar fi chiar at― ât de imposibil? Da, mam― . Absolut imposibil. Dac este ceva în neregul cu Yugo, atunci aceastaă ă ă

este suprasolicitarea la care se supune muncind. Se holbeaz la ecua iile alea sau ce or fi,ă ţ zi şi noapte... Mi se pare şi normal s "deraieze".ă

Dors se ridic în picioare, brusc:ă Ai dreptate.―

Raych tres ri, apoi spuse:ă Ce s-a ― întâmplat? Ceea ce ai spus. ― Mi-ai dat o idee nou . Una esen iala, cred.ă ţ

Se întoarse f r un cuvânt, p r sind înc perea.ă ă ă ă ă

24

Dors Venabili îşi manifest dezaprobarea cu voce tare, spunându-i lui Hari Seldon:ă Ai petrecut patru zile la Biblioteca Galactic― , complet neă protejat, şi din nou ai reuşit

s pleci f r mine.ă ă ăSo ul şi so ia priveau fiecare imaginea celuilalt, înf işat pe ecranele holografice. Hariţ ţ ăţ ă

tocmai se întorsese dintr-o c l torie de cercetare la Biblioteca Galactic , în Sectorulă ă ă Imperial. O apelase pe Dors din biroul s u de la Proiect pentru a-i da de ştire c seă ă reîntorsese în Streeling. Chiar şi atunci când îşi manifesta mânia, Dors era minunat . Îşiă dori s întind mâna şi s o mână ă ă gâie pe obraz.

Dors, spuse el cu o not― împ ciuitoare în voce, nu am plecat singur. M-au înso ită ă ţ câ iva oameni, iar Biblioteca Galactiţ c este cel mai sigur loc pentru intelectuali, chiar şi înă aceste zile tulburi. Va trebui s merg din ce în ce mai des la Bibliotec .ă ă

Vei continua s― faci asta f r s -mi spui şi mie?ă ă ă ă Dors, eu nu pot― tr i cu aceste viziuni ale tale. Şi nici nu vreau s alergi peste totă ă

dup mine deranjându-i pe Bibliotecari. Ei nu fac parte din junt . Dar sunt sincer convinsă ă c eu ă noi ar trebui s― ― ne lu m un apartament pe undeva, prin apropiere.ă ă

Dors se încrunt , d du din cap, apoi schimb subiectul:ă ă ă ― Ştii c am avut dou discu ii cu Yugo, în ultima vreme?ă ă ţ Bun. M― bucur c ai f cut-o. Are nevoie de un contact cu lumea exterioar .ă ă ă ă Da, are nevoie, pentru c― se întâmpl ceva în neregul cu el. Nu mai este acelaşiă ă ă

Yugo pe care-l cunoşteam. A devenit nedecis, distant şi destul de ciudat pasionat de― ― o singur idee, dup câte îmi dau eu seama: este hot rât s - i succead dup ce te veiă ă ă ă ţ ă ă retrage.

Ar fi ceva normal... dac― îmi va supravie ui.ă ţ Nu crezi c― - i va supravie ui?ă ţ ţ Ei bine, este cu unsprezece ani mai t― ân r decât mine, dar vicisitudinile vie ii...ă ţ Deci recuno― şti şi tu c e ceva în neregul cu Yugo. Arat şi se comport ca şi cum ară ă ă ă

fi mai b trân decât tine, deşi este mai tân r. Iar asta a avut loc într-o perioad destul deă ă ă recent . Este bolnav?ă

Fizic? Nu cred. A f― cut examin ri periodice. Recunosc, totuşi, c pare epuizat. Amă ă ă încercat s -l conving s -şi ia o vaă ă can câteva luni ţă un an ― întreg, dac vrea. I-am sugerată chiar s plece de pe Trantor pentru o vreme, s stea cât mai departe de Proiect. N-ar fi niciă ă o problem s -i finan m o şedere pe Getorin ă ă ţă care este o lume balnear― , pl cut , la nuă ă ă foarte mul i ani-lumin dep rtare.ţ ă ă

Dors scutur ner bd toare din cap:ă ă ă ― Şi, desigur, nu a vrut. I-am sugerat şi eu s -şi ia o vacan dar s-a comportat ca şiă ţă

cum n-ar fi ştiut ce înseamn ă acest cuvânt. A refuzat foarte categoric. Deci ce putem face? ― întreb Seldon.ă S― ne gândim pu in, spuse Dors. Yugo a lucrat un sfert de secol la Proiect şi se pareă ţ

c şi-a men inut vigoarea f r nici o problem , şi acum, deodat , s-a şubrezit. Nu poate fiă ţ ă ă ă ă vorba despre vârst . Nu are nici cincizeci de ani.ă

Vrei s― insinuezi ceva?ă Da. De c― ât vreme folosi i tu şi cu Yugo Electro-Clarificatorul?ă ţ De vreo doi ani... poat― e pu in mai mult.ţ B― nuiesc c Electro-Clarificatorul este folosit de oricine, când lucreaz la Primulă ă ă

Radiant. Exact.― Adic― în cea mai mare parte a timpului de c tre tine şi Yugo.ă ă Da.― ― Şi Yugo mai mult decât tine? Da. Yugo se concentreaz― cu înverşunare asupra Primului Radiant şi asupraă

ecua iilor sale. Eu, din nefericire, trebuie s -mi petrec cea mai mare parte a timpuluiţ ă rezolvând probleme administrative.

Ce efect are Electro-Clarificatorul asupra trupului uman?―Seldon p rea surprins:ă

Nu ― ştiu s aib vreun efect.ă ă ― În acest caz, Hari, explic -mi ceva. Electro-Clarificatorul func ioneaz de mai bineă ţ ă

de doi ani, iar în perioada asta ai devenit evident mai obosit, excentric, şi un pic... independent. De ce?

― Îmb trânesc, Dors.ă Prostii! Cine― i-a b gat în cap c şaizeci de ani înseamn o senilizare definitiv ? Teţ ă ă ă ă

foloseşti de vârsta ta ca de un sprijin, ca de un scut, iar eu vreau s încetezi. Yugo, deşiă este mai tân r, a fost expus Electro-Clarificatorului o perioad mai mare decât tine şi, caă ă rezultat, este mai obosit, mai aiurit, şi dup― p rerea mea ă ă mult mai alienat dec― ât tine. Se preocup cu o înverşunare aproape copil reasc de succesiune. Tu nu vezi nimică ă ă semnificativ în asta?

V― ârsta şi suprasolicitarea. Astea sunt semnificative. Nu, este Electro-Clarificatorul. A avut asupra voastr― un efect pe termen lung.ă

Seldon spuse, dup o pauz :ă ă Nu te pot contrazice, Dors, dar nu-mi dau seama cum ar fi posibil. Electro-―

Clarificatorul este un echipament care produce un câmp electronic neobişnuit, dar este vorba despre un câmp de genul c rora la care oamenii sunt permanent expuşi. Nu poateă face r u mai mult decât altele... În orice caz, nu putem renun a la utilizarea lui. F r el nuă ţ ă ă putem avansa cu Proiectul.

Hari, ― î i voi cere acum ceva şi te rog s fii cooperant. S nu mai pleci nic ieri înţ ă ă ă afara Proiectului f r s -mi spui şi mie. S nu mai faci nimic neobişnuit f r s -mi spui mie.ă ă ă ă ă ă ă În elegi?ţ

Dors, cum crezi c― pot fi de acord cu tine? E ca şi cum m-ai b ga într-o c maş deă ă ă ă for .ţă

D― oar pentru o vreme. Câteva zile. O s pt mân .ă ă ă ― Şi ce se va întâmpla în câteva zile sau într-o s pt mân ?ă ă ă Ai ― încredere în mine, spuse Dors. Voi l muri totul.ă

25

Hari Seldon cioc ni uşor, într-un cod de-al lor, şi Yugo Amaryl ridic privirea:ă ă Hari, c― e frumos din partea ta c ai dat pe-aici.ă Ar trebui s― o fac mai des. Pe vremuri eram mai tot timpul împreun . Acum trebuieă ă

s am grij de sute de oameni ă ă aici, acolo, peste tot ― ― şi ei s-au interpus între mine şi tine. Ai auzit nout ile?ăţ

Ce nout― i?ăţ Junta va introduce taxa pe cap de locuitor una destul de substan― ― ial . Se vaţ ă

anun a mâine la Holoviziune. Deocamdat se va aplica doar în Trantor. Provincia va trebuiţ ă s mai aştepte. Sunt un pic dezam git. Sperasem c va fi introdus în întreg Imperiulă ă ă ă deodat , dar se pare c l-am subapreciat pe general în privin a pruden ei.ă ă ţ ţ

Trantor va fi suficient, spuse Amaryl. Provincia va afla c― nu peste mult timp îi vaă veni şi ei rândul.

Acum va trebui s― aştept m.ă ă Imediat ce va fi anun― at ştirea, oamenii vor protesta. Vor începe r zmeri ele, chiarţ ă ă ţ

înainte de aplicarea efectiv a taxei.ă E― şti sigur?

Amaryl puse imediat în func iune Primul Radiant şi m ri por iunea care se referea laţ ă ţ subiectul lor:

Prive― şte tu însu i, Hari. Nu v d cum am putea interpreta greşit. Asta esteţ ă previziunea pentru circumstan ele care exist în acest moment. Dac nu se întâmpl ,ţ ă ă ă înseamn c tot ceea ce am f cut pân acum în domeniul psihoistoriei este greşit. Refuză ă ă ă s cred aşa ceva.ă

Acum parc― am mai mult încredere, spuse Seldon zâmă ă bind. Cum te mai sim i,ţ Yugo?

Destul de bine. Suficient de bine... Apropo, cum te mai sim― i tu? Am auzit nişteţ zvonuri cum c ai de gând s - i dai demisia. Chiar şi Dors mi-a vorbit despre asta.ă ă ţ

Nu o lua ― în seam pe Dors. De câteva zile spune tot felul de lucruri. Are o idee fixă ă în cap, cu un fel de pericol care m amenin din interiorul Proiectului.ă ţă

Ce fel de pericol?― Mai bine nu ― întreba. A luat-o razna şi, ca de obicei, a devenit incontrolabil .ă Vezi c― ât de avantajat sunt eu, din cauz ca nu am pe nimeni? spuse Amaryl. Dac - iă ă ţ

dai demisia, Hari, care sunt planurile tale pentru viitor? Vei prelua tu conducerea, spuse Seldon. Ce alte planuri a― ş putea avea?

Amaryl zâmbi.

26

În mica sal de conferin e aflat în cl direa principal , Tamwile Elar o asculta pe Dorsă ţ ă ă ă Venabili cu o privire din ce în ce mai derutat . Îns în final se l s prad mâniei, izbucnind:ă ă ă ă ă

Imposibil!―Îşi frec b rbia, apoi continu , prudent:ă ă ă

Nu vreau s― te jignesc, Dr. Venabili, dar sugestiile tale sunt ridic... greşite. Nimeniă nu crede c în Proiectul de Psihoistorie exist sentimente atât de periculoase încât s - iă ă ă ţ justifice b nuielile. Aş fi la curent. S nu mai crezi aşa ceva.ă ă

Ba cred, spuse ― înc p ânat Dors, şi pot g si dovezi în sprijinul celor spuse de mineă ăţ ă ă . Nu ― ştiu cum s spun f r a te jigni, Dr. Venabili, spuse Elar. Îns dac o persoană ă ă ă ă ă

este suficient de ingenioas şi hot râă ă t s dovedeasc ceva, poate g si toate dovezile deă ă ă ă care are nevoie... sau, cel pu in, ceea ce crede c sunt dovezi.ţ ă

Crezi c― sunt paranoic ?ă ă Cred c― în grija ta fa de Maestru eşti, s spunem, pu in prea zeloas .ă ţă ă ţ ă

Dors f cu o pauz şi reflect la cele spuse de Elar:ă ă ă Ai dreptate c― o persoan cu suficient ingeniozitate poate g si dovezi oriunde. Aşă ă ă ă

putea s te acuz şi pe tineă , de exemplu.Elar f cu ochii mari, privind-o profund uimit:ă

Pe mine? A― ş vrea s aud ce acuza ii ai putea avea împoă ţ triva mea. Foarte bine. Vei auzi. Petrecerea cu ocazia zilei de na― ştere a fost ideea ta, nu-i aşa? M-am g― ândit la ea, da, spuse Elar, dar sunt sigur c au f cut-o şi al ii. Maestrul seă ă ţ

plângea tot timpul c îmb trâneşte, şi p rea o ocazie fireasc pentru a-l înveseli.ă ă ă ă Sunt sigur― c şi al ii s-au gândit, dar de fapt tu ai f cut presiuni şi pân la urm aiă ă ţ ă ă ă

molipsit-o pe nora mea. Ea s-a ocupat de detalii, iar tu ai convins-o c se putea organiza oă petrecere grandioas . Nu-i aşa?ă

Nu ― ştiu dac am avut vreo influen asupra ei, dar chiar dac aş fi avut, ce vezi r uă ţă ă ă în asta?

Nimic ― în sine, dar faptul c a fost o petrecere atât de mare, ampl şi prelungit , nuă ă ă a trezit oamenilor din junt b nuieli viă ă zavi de Hari? Adic Hari este prea popular şi ar puteaă reprezenta un pericol pentru ei.

Nimeni nu ar putea crede c― am avut aşa ceva în minte.ă Nu f― ceam decât s scot în eviden o posibilitate, spuse Dors. Organizândă ă ţă

petrecerea, ai insistat ca birourile centrale s fie golite...ă Temporar. Din motive evidente.― ... ― şi ai insistat ca ele s fie complet neocupate o vreme. În acea perioad nimeni nuă ă

a muncit... în afar de Amaryl.ă M-am g― ândit c n-ar fi r u ca Maestrul s fac o pauz înaintea petrecerii. Nu aiă ă ă ă ă

motive s te plângi din cauza asta.ă ― Îns astfel puteai discuta cu al i oameni în birourile goale, în perfect intimitate.ă ţ ă

Birourile sunt, desigur, bine protejate. Am discutat a― colo... cu nora ta, cu organizatori, furnizori şi al i comercian i. Eraţ ţ

absolut necesar, nu crezi? ― Şi dac unul dintre cei cu care ai discutat era membru al juntei?ă

Elar ar ta ca şi cum Dors îl lovise în plin:ă M― simt foarte jignit, Dr. Venabili. Drept cine m iei?ă ă

Dors nu r spunse direct. Spuse:ă Ai discutat cu Dr. Seldon despre apropiata ― întâlnire cu generalul şi l-ai presat s îiă

iei tu locul şi s - i asumi riscurile. Rezultatul a fost, desigur, c Dr. Seldon a insistat cuă ţ ă vehemen s -l întâlneasc el însuşi pe general. Deci se poate presupune c ţă ă ă ă ai vrut să reac ioneze astfel.ţ

Elar râse scurt şi nervos: Cu tot respectul, asta ― chiar c sun a paranoia, Doctore.ă ă

Dors continu :ă Iar dup― aceea ai fost, nu-i aşa, primul care a sugerat ca un grup dintre noi să ă

mearg la Hotelul Sfârşitul Cupolei.ă Da, ― şi îmi aduc aminte c tu îns i ai apreciat propunerea.ă ăţ Probabil c― ideea ta a avut ca scop s pun în dificultate junta, dându-i înc ună ă ă ă

exemplu al popularit ii lui Hari. Şi poate c ai dorit s m tentezi s p trund pe domeniileăţ ă ă ă ă ă Palatului.

Neîncrederea lui Elar f cuse loc mâniei:ă ― Cum te-aş fi putut opri? Te hot râseşi deja asupra acestui lucru.ă

Dors nu îl lu în seam :ă ă ― Şi, desigur, ai sperat c , intrând pe domeniile Palatului, voi provoca suficientă

scandal pentru a creşte nemul umirile junţ tei referitoare la Hari.

Dar pentru ce, Dr. Venabili? Pentru ce s― fi f cut asta?ă ă S-ar putea spune c― i-ai dorit s scapi de Dr. Seldon şi s -i iei locul ca director ală ţ ă ă

Proiectului. Cum po― i crede aşa ceva despre mine? Nu vorbeşti serios! Probabil vrei s îmi ar iţ ă ăţ

ce poate face o minte ingenioas şi hot rât în a g si false dovezi.ă ă ă ă S― vorbim despre altceva. Am spus c aveai posibilitatea s foloseşti birourile goaleă ă ă

pentru discu ii particulare şi c aceasţ ă t discu ie ai purtat-o cu un membru al juntei.ă ţ Nici m― car nu merit s neg.ă ă ă ― Îns cineva v-a auzit. O feti intrase deja în birou, se cuib rise în fotoliu, şi v-a auzită ţă ă

conversa ia.ţ Ce a auzit? se ― încrunt Elar.ă A spus c― erau doi b rba i care vorbeau despre moarte. Nu este decât o feti şi nuă ă ţ ţă

poate repeta totul în detaliu, dar dou cuvinte i-au atras aten ia, şi acestea erau "moartea-ă ţlimonad ".ă

Acum ai deviat de la fantezie la sper s― ― m scuzi ă ă nebunie. Ce poate ― însemna "moartea-limonad ", şi ce leg tur ar putea avea cu mine?ă ă ă

Primul meu impuls a fost s― iau totul literal. Fata respecă tiv este topit după ă ă limonad , iar la petrecere se servea limonaă d din belşug. Îns nimeni nu a otr vită ă ă limonada.

― Î i sunt recunosc tor c nu ai împinsţ ă ă absurdul chiar atât de departe. Apoi mi-am dat seama c― fata a auzit altceva, îns necunoscând foarte bineă ă

cuvintele şi pl cându-i mult respectiva r coă ă ritoare, a tradus cu "limonad ".ă ― Şi ai descoperit tu cuvântul distorsionat? pufni Elar. O vreme a― m avut impresia c ar putea fi "moartea-prin-nespecialist".ă Ce ― înseamn asta?ă O asasinare ― înf ptuit cu ajutorul nespecialiştilor ă ă nematematicienilor.―

Dors se opri încruntându-se. Duse mâna la piept.Elar spuse, brusc îngrijorat:

S-a ― întâmplat ceva, Dr. Venabili? Nu, spuse Dors p― rând s se scuture de indispozi ie.ă ă ţ

Timp de câteva momente nu mai spuse nimic, iar Elar îşi drese vocea. Figura sa nu mai p stra expresia amuzat :ă ă

Declara― iile tale, Dr. Venabili, devin din ce în ce mai ridicole şi... ei bine, nu-mi pasţ ă dac te vei sim i jignit , dar m-am s turat s le aud. Ce-ar fi s le punem cap t?ă ţ ă ă ă ă ă

Aproape c― am ajuns la final, Dr. Elar. Chestia cu nespecialiştii s-ar putea s fie într-ă ăadev r ridicol , aşa cum ai spus. Şi eu am ajuns la aceeaşi concluzie... Eşti unul dintre ceiă ă care a contribuit la construc ia Electro-Clarifîcatorului, nu-i aşa?ţ

Elar p ru c devine mai eap n, spunând cu o urm de mândrie:ă ă ţ ă ă Contribu― ia mea a fost esen ial .ţ ţ ă ― Îns a mai contribuit şi altcineva. În eleg c a fost proă ţ ă iectat de Cinda Monay. O proiectant― . A respectat instruc iunile mele.ă ţ O ― nespecialist . ă Electro-Clarificatorul este un echipament proiectat de un

nespecialist.Elar îşi înfrân o izbucnire violent şi spuse:ă ă

Nu cred c― doresc s aud înc o dat fraza asta. Deci, repet, ce-ar fi s punemă ă ă ă ă cap t discu iei?ă ţ

Dar Dors îşi continu presiunea, ca şi cum nu auzise cererea celuilalt:ă De― şi acum nu-i recunoşti nici un merit, nu aşa te-ai comportat în prezen a ei ţ ―

pentru a o stimula în munc , presupun. Ea a spus c i-ai recunoscut meritele şi î i eraă ă ţ foarte recunosc toare din cauza asta. A spus chiar c , deşi nu asta este denumireaă ă oficiala, ai dat echipamentului numele vostru.

Nu-i adev― rat. Echipamentul se numeşte Electro-Clarificator.ă Iar ea a spus c― era în curs de a aduce îmbun t iri, de a creşte amplificarea şi aşaă ă ăţ

mai departe... şi c ai prototipul unei versiuni îmbun t ite, pentru a-l testa.ă ă ăţ Ce leg― tur are asta cu subiectul discu iei noastre?ă ă ţ Dr. Seldon ― şi Dr. Amaryl au lucrat cu Electro-Clarificatorul şi amândoi s-au şubrezit.

Yugo, care lucreaz mai mult cu el, a suferit mai mult.ă Electro-Clarificatorul nu poate face un astfel de r― u, în nici un caz.ă

Dors îşi duse mâna la frunte f când o grimas . Apoi spuse:ă ă Iar acum ai un Electro-Clari― ficator îmbun t it, care le-ar putea face mai mult râu, i-ă ăţ

ar putea omorî mai repede. Ce prostie!― S― lu m în considerare numele echipamentului. Aşa cum spune femeia care l-aă ă

proiectat, doar tu foloseşti acest nume: Clarificatorul Elar-Monay. Nu-mi ad― uc aminte s fi folosit o astfel de fraz , spuse stânjenit Elar.ă ă Sunt sigur― c ai folosit-o. Şi noua versiune de Clarificaă ă tor Elar-Monay, mai

puternic , ar putea fi folosit pentru a uciă ă de. Vina nu o va purta nimeni va fi doar un― trist accident, datorat unui echipament insuficient testat. Va fi "moartea Elar-Monay". Feti a a interpretat "moartea-limonad " .ţ ă "Elar-Monay death" (moartea Elar-Monay) are o pronun ie vagţ asem n toare cu "lemonade death" (n. trad.)ă ă

Mâna lui Dors c zu într-o parte.ăElar spuse încet:

Nu te sim― i bine, Dr. Venabili?ţ M― simt perfect. Am sau nu dreptate?ă Ascult― , cuvântul care a fost transformat în limonad nu are nici o importan . Cineă ă ţă

ştie ce o fi auzit feti a? Totul se învârte în jurul caracterului ucig tor al Electro-ţ ăClarificatorului. D -m în judecat sau du-m în fa a unui consiliu de exper i ă ă ă ă ţ ţ c― â i vrei tuţ

ca s― investigheze efectul Electro-Clarificatorului, chiar şi al celui nou, asupra fiin eloră ţ umane. Vor descoperi c nu are vreun efect semnificativ.ă

Nu cred― , murmur Venabili.ăMâinile îi erau acum puse pe frunte, şi îşi inea ochii înţ chişi. Se cl tina uşor.ă

Este clar c― nu te sim i bine, Dr. Venabili, spuse Elar. Asta înseamn c acum potă ţ ă ă vorbi eu. Îmi dai voie?

Dors deschise ochii şi privi f r s spun nă ă ă ă imic. Am s― iau t cerea ta drept consim mânt, Doctore. La ce mi-ar folosi s încerc să ă ţă ă ă

scap de Dr. Seldon şi de Dr. Amaryl, pentru a deveni director? Ai împiedica orice tentativă de asasinare, aşa cum crezi c faci acum. În cazul improbabil în care planul mi-ar reuşi şiă aş sc pa de aceşti doi iluştri b rba i, m-ai face buc i dup aceea. Eşti o femeie foarteă ă ţ ăţ ă neobişnuit ă incre― dibil de puternic şi rapid ă ă iar at― âta timp cât tu tr ieşti, Maesă trul este în siguran .ţă

Da, spuse Dors privindu-l ― încruntat .ă Am spus asta oamenilor din junt― ... De ce s nu îmi cear p rerea în problemeleă ă ă ă

legate de Proiect? Îi intereseaz foarte mult psihoistoria, aşa cum este şi firesc. Le-a fostă greu s cread ceea ce le-am povestit despre tine... pân când nu ai n v lit pe domeniileă ă ă ă ă Palatului. Asta i-a convins, po i fi sigur , şi au fost de acord cu planul meu.ţ ă

Aha. Acum recuno― şti, spuse slab Dors. ― i-am spus c Electro-Clarificatorul nu poate face r u fiŢ ă ă in ei umane. Nu poate.ţ

Amaryl şi pre iosul t u Hari ţ ă îmb trâă nesc, deşi refuzi s accep i acest lucru. Ei şi? Ei suntă ţ în regul ă absolut ― umani. Câmpul electromagnetic nu are vreun efect semnificativ asupra esuturilor organice. Îns pot avea efecte nedoriţ ă te asupra echipamentelor electromagnetice şi, dac ne putem imagina o fiin uman f cut din metal şi pieseă ţă ă ă ă electronice, ar putea avea efect asupra ei. Legendele ne povestesc despre fiin e umaneţ artificiale. Mycogenienii şi-au bazat religia pe acestea, numindu-le "robo i". Dac ar existaţ ă vreun robot, ne putem imagina c ar fi mult mai puternic şi mai rapid decât oricare altă ă fiin uman obişnuit . C ar avea propriet i pe care se pare c le posezi tu, Dr. Venabili.ţă ă ă ă ăţ ă Iar un astfel de robot ar putea fi, într-adev r, oprit, avariat, şi chiar distrus, de c tre ună ă Electro-Clarificator puternic. Ca acesta pe care îl am aici, de exemplu, şi care a func ionatţ la putere redus înc de la începerea converă ă sa iei noastre. De aceea nu te sim i bine, Dr.ţ ţ Venabili. i se întâmpl pentru prima oar în existen a ta, sunt sigur.Ţ ă ă ţ

Dors nu spuse nimic, privindu-l int pe b rbat. Încet, se cufund în fotoliu.ţ ă ă ăElar zâmbi şi continu :ă

Desigur, dac― rezolv m problema în ceea ce te priveşte, cu Maestrul şi cu Amarylă ă nu vom avea nici o dificultate. De fapt, f r tine Maestrul s-ar putea pr buşi imediat,ă ă ă dându-şi demisia din cauza durerii. Amaryl are o minte de copil. Nu va fi nevoie s îiă ucidem. Cum este, Dr. Venabili, s fii demascat dup to i aceşti ani? Trebuie s recunosc,ă ă ă ţ ă te-ai priceput foarte bine s - i disimulezi adev rata natur . Este aproape surprinz tor că ţ ă ă ă ă nimeni nu a descoperit adev rul pân acum. Îns eu sunt un matematician str lucit... ună ă ă ă observator, un gânditor, un deduc ionist. Nici eu nu mi-aş fi dat seama dac n-ar fi existatţ ă fanaticul t u devotament fa de Maestru şi ocazionalele izbucniri de putereă ţă supraomeneasc pe care le de ii... Spune adio existen ei tale, Dr. Venabili. Tot ce am deă ţ ţ f cut acum este s rotesc butoă ă nul, iar tu vei deveni istorie.

Dors p ru s se adune şi se ridic încet din fotoliu, murmuă ă ă rând:― S-ar putea s fiu mai bine protejat decât i-ai închipuit.ă ă ţApoi, cu un icnet, se arunc asupra lui Elar.ăElar holb ochii, strig strident şi se d du pe spate.ă ă ăApoi Dors se aplec deasupra lui, lovind puternic cu mâna. T işul palmei lovi ceafa,ă ă

sf râmându-i vertebrele şi rupându-i m duva. Elar c zu mort pe podea.ă ă ăDors se îndrept cu un efort şi merse, împleticindu-se, spre uş . Trebuia s -l g sească ă ă ă ă

pe Hari. El trebuia s afle ce se întâmă plase.

27

Hari Seldon se ridic îngrozit din fotoliu. Nu o mai v zuse niciodat pe Dors astfel: cuă ă ă fa a schimonosit , trupul încovoiat, cl tinându-se ca şi cum ar fi fost beat .ţ ă ă ă

Dors! Ce s-a ― întâmplat?Alerg pân la ea şi o apuc de încheietur , exact în moă ă ă ă mentul în care trupul ei cedă

şi se pr buşi în bra ele sale. O ridic (era mai grea decât o femeie obişnuit de aceeaşiă ţ ă ă talie, dar lui Seldon nu îi st tea mintea la aşa ceva) şi o aşez pe canapea.ă ă

Ce s-a ― întâmplat? întreb el.ăEa îi spuse, tr gându-şi din greu r suflarea, pierzându-şi din când în când vocea, înă ă

timp ce el îi leg na capul refuzând s cread c ceea ce se întâmpla acum era realitate.ă ă ă ă Elar a murit, spuse ea. ― În cele din urm , am omorât o fiin uman ... Pentru primaă ţă ă

oar ... Asta înr ut eşte lucrurile.ă ă ăţ C― ât de grav eşti r nit , Dors?ă ă Grav. Elar a pornit echipamentul la maxim c― ― ― ând m-am n pustit asupra lui.ă Po― i fi reparat .ţ ă Cum? Nu exist― nimeni ă pe Trantor care s― ― ştie cum. Am nevoie de Daneel.ă

Daneel. Demerzel. Undeva, în adâncul sufletului s u, Hari ştiuse dintotdeauna.ă Prietenul s u ă un robot i-a dat un protec― ― tor un robot pentru a se asigura c― ― ă psihoistoria şi nucleele Funda iilor vor avea şansa de a prinde r d cin . Singura probleţ ă ă ă mă era c Hari se îndr gostise de protectorul s u ă ă ă un ― robot. Acum totul se explica. Toate îndoielile şi întreb rile primeau r spuns. Şi totuşi, acum asta nu mai avea absolut nici oă ă importan . Nu conta decât Dors.ţă

Nu putem l― sa s se întâmple aşa ceva.ă ă Trebuie.―

Pleoapele lui Dors tremurar , apoi îl privi pe Seldon cu ochii larg deschişi:ă T― rebuie. Am încercat s te salvez dar am eşuat... punct vital... cine te va proteja deă

acum încolo?Seldon nu reuşea s o vad clar. Avea o problem la ochi:ă ă ă

Nu-― i face probleme din cauza mea, Dors. Tu eşti... Tu eşti...ţ Nu. Tu, Hari. Spune-i Manellei..― . Manellei... c acum o iert. Ea a f cut mai bine decâtă ă

mine. Explic -i Wandei. Tu şi cu Raych... ave i grj unul de altul.ă ţ ă Nu, nu, nu, spuse Seldon leg― nându-se cuprins de durere. Nu se poate. Rezist ,ă ă

Dors. Te rog. Te rog, dragostea mea.Dors scutur încet capul, iar zâmbetul era de-abia o umbr :ă ă

Adio, Hari, iubitule. S― - i aduci mereu aminte... ce ai f cut pentru mine.ă ţ ă N-am f― cut nimic pentru tine.ă M-ai iubit ― şi dragostea ta m-a f cut... uman .ă ă

Hari o privea fix, îns Dors îşi încetase func ionară ţ ea.Yugo Amaryl n v li ca o furtun în biroul lui Seldon:ă ă ă

Hari, au ― început r zmeri ele, mai curând şi mai puternic decât ne aştep...ă ţApoi se holb la Seldon, la Dors, şi şopti:ă

Ce s-a ― întâmplat?Seldon ridic spre el o privire în agonie:ă

R― zmeri e! Ce-mi pas mie acum de r zmeri e?... Crezi c m mai poate interesaă ţ ă ă ţ ă ă ceva acum?

PARTEA A PATRAWANDA SELDON

SELDON, WANDA― ...În ultimii ani ai vie ii sale, Hari Seldon s-a ataşat foarteţ mult (unii spun chiar c a devenit deă pendent) de nepoata sa, Wanda. R masă ă orfan în adolescen ,ă ţă ' Wanda Seldon s-a dedicat Proiectului de Psihoistorie al bunicului ei, umplând golul l sat de Yugo Amaryl...ă

Munca Wandei Seldon r mâne în mare m sur un mister, deoarece aceasta aă ă ă avut loc într-o deplin izolare. Singurele persoane c rora li s-a permis accesul laă ă cercetarea ei au fost Hari şi un tân r pe nume Stettin Palver (al c rui descendent,ă ă Preem, va contribui patru sute de ani mai târziu la renaşterea Trantor-ului după Marele Jaf (300 E.F.))...

Deşi mare parte din contribu ia Wandei Seldon la Funda ie este necunoscut ,ţ ţ ă nu încape îndoial c aceast contribu ie a fost de cea mai mare importan ...ă ă ă ţ ţă

ENCICLOPEDIA GALACTICA

1

HARI SELDON intr în Biblioteca Galactic (şchiop tând uşor, aşa cum f cea din ce înă ă ă ă ce mai des în ultima vreme) şi se îndrept spre skittere, micu ele vehicule care alunecauă ţ de-a lungul interminabilelor coridoare ale complexei cl diri.ă

Se opri îns , remarcând trei b rba i aşeza i într-unul dintre compartimenteleă ă ţ ţ galactografice. Galactograful le prezenta Galaxia în toate cele trei dimensiuni. Reprezentarea era foarte sugestiv , lumile rotindu-se în jurul centrului şi în jurul propriiloră axe de spin.

De acolo de unde st tea, Seldon putea vedea c Provincia Anacreon, situat laă ă ă periferie, era marcat cu un roşu str lucitor. Provincia ocupa un volum destul de mare,ă ă îns era slab populat cu stele. Anacreon nu era remarcabil nici prin bog ie, nici prină ă ă ăţ cultur . Era îns remarcabil prin distan a fa de Trantor: zece mii de parseci.ă ă ă ţ ţă

Seldon, ac ionând din impuls, lu loc la consola unui comţ ă puter în apropierea celor trei, porni un program care s ia mult timp. Instinctul îi spunea c un astfel de interes înă ă Anacreon era de natur politic ă ă pozi― ia sa în cadrul Galaxiei f cea din Anaţ ă creon una dintre posesiunile incerte ale regimului Imperial. Seldon r mase cu ochii fixa i pe ecran,ă ţ îns urechile îi erau larg deschise pentru a auzi discu ia care se purta lâng el. În modă ţ ă normal, în Bibliotec nu se auzeau discu ii politice.ă ţ

Seldon nu cunoştea pe nici unul dintre cei trei b rba i. Niă ţ mic surprinz tor. Mul iă ţ oameni frecventau Biblioteca, şi pe majoritatea îi cunoştea din vedere cu unii chiar― discutase ― îns Biblioteca era deschis pentru to i cet enii. Nu se f ceau discriă ă ţ ăţ ă min ri.ă Oricine putea intra şi se putea folosi de informa ii. (O perioad de timp limitat , îns . Doarţ ă ă ă o minoritate din care f cea parte şi Seldon avea permisiunea s "prind r d cini" în Biblioă ă ă ă ă -tec . Lui Seldon i se pusese la dispozi ie un birou personal sigiă ţ lat şi avea acces neîngr dită la b ncile de informa ii ale Biblioă ţ tecii.)

Unul dintre b rba i (Seldon îl porecli Nas Coroiat, din moă ţ tive evidente) vorbi cu o voce înceat dar încordat .ă ă

S-o l― s m balt , spuse el. S-o l s m balt . Ne cost o gr mad ca s facem fa şi,ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ţă chiar dac momentan reuşim, nu va ine decât atâta vreme cât armata se afl acolo. Nuă ţ ă poate r mâne la nesfârşit şi, imediat ce va pleca, situa ia va fi din nou ca înainte.ă ţ

Seldon ştia despre ce vorbeau. De-abia cu trei zile în urm TrantorVision difuzaseă ştirea c guvernul Imperial hot râse o demonstra ie de for pentru a-l aduce la ordine peă ă ţ ţă neastâmp raă tul Guvernator al Anacreonului. Analiza psihoistoric a lui Selă don ar tase că ă asta era o procedur inutil , dar guvernul nu era de obicei dispus s asculte de el atunciă ă ă când îi erau stârnite sentimentele. Seldon zâmbi uşor încruntat atunci când auzi c Nasă Coroiat spunea ceea ce spusese şi el iar t― ân rul o f cuse f r ajutorul vreunei informa iiă ă ă ă ţ psihoistorice.

Nas Coroiat continu :ă Dac― l s m Anacreonul în pace, ce avem de pierdut? Ră ă ă ămâne tot acolo, la periferia

Galaxiei. Nu se poate muta în Andromeda, nu-i aşa? Deci va fi obligat s continue comer ulă ţ cu noi şi via a merge mai departe. Ce importan are dac dau sau nu onorul Împ ratului?ţ ţă ă ă

Al doilea b rbat, pe care Seldon îl poreclise Cheliu , din motive şi mai evidente,ă ţă spuse:

Numai c― toat afacerea asta nu se produce în neant. Dac Anacreon se duce,ă ă ă atunci se vor duce şi alte provincii de la periferie. Imperiul se va sf râma.ă

― Şi ce dac ? şopti cu violen Nas Coroiat. Oricum, Impeă ţă riul nu se mai poate administra în mod eficient. Este prea mare. S lase periferia s se desprind , şi s aibă ă ă ă ă grij de el însuşi... dac mai poate. Suburbiile vor fi cu atât mai puternice şi mai prospere.ă ă Periferia nu trebuie s ne apar in din punct de vedere politic; va fi în continuare aă ţ ă noastr , din punct de vedere econoă mic.

Acum interveni al treilea b rbat (Obraji Roşii), spunând:ă A― ş vrea s ai dreptate, dar nu aşa se vor petrece lucrurile. Dac provinciile de laă ă

periferie îşi vor câştiga independen a, primul lucru pe care-l va face fiecare va fi s îşiţ ă creasc puterea, în detrimentul vecinilor. Va fi r zboi, vor fi conflicte şi fiecare dintreă ă guvernatori va sfârşi prin a visa s ajung Împ rat. Va fi ca în zilele de demult, deă ă ă dinaintea Regatului Trantor... o epoc întunecat care va dura mii de ani.ă ă

Lucrurile nu vor sta ― chiar aşa de r u, spuse Cheliu . Imperiul se poate sf râma,ă ţă ă îns se va reface rapid dup ce oameă ă nii vor descoperi c dezintegrarea înseamn doară ă r zboi şi s ră ă ăcie. Vor privi înapoi spre epoca de aur a Imperiului intact şi totul va fi din nou bine. Doar nu suntem barbari. Vom g si noi o cale de rezolvare.ă

Categoric, spuse Nas Coroiat. Trebuie s― ne aducem aminte c Imperiul a înfruntată ă criz dup criz şi a r zbit în timp.ă ă ă ă

Dar Obraji Roşii d du din cap spunând:ă Asta nu este o simpl― criz . Este ceva mult mai r u. Impeă ă ă riul s-a deteriorat, timp de

genera ii. Blestematul deceniu al junţ tei a distrus economia, iar de la c derea juntei şiă ridicarea acestui nou Împ rat, Imperiul a fost atât de slab încât guvernatorii de la periferieă nu trebuie s fac nimic. Imperiul se va pr buşi sub propria greutate.ă ă ă

Dar jur― mântul de credin dat Împ ratului... începu Nas Coroiat.ă ţă ă Ce jur― mânt? spuse Obraji Roşii. Ani întregi am stat f r Împ rat, dup asasinareaă ă ă ă ă

lui Cleon, şi nimeni nu s-a sinchisit din cale-afar . Împ ratul sta nou este doar oă ă ă marionet . Nu poate face nimic. Nimeni nu poate face nimic. Asta nu este o criz . Esteă ă sfârşitul.

Ceilal i doi îl privir încrunta i pe Obraji Roşii.ţ ă ţ Chiar crezi asta? ― întreb Cheliu . Crezi c guvernul Imă ţă ă perial va sta cu mâinile în

sân l sând totul s se întâmple de la sine?ă ă Da! Ca ― şi voi doi, nu va crede c aşa ceva se întâmpl . Adic nu va crede decâtă ă ă

atunci când va fi prea târziu. ― Şi ce-ai vrea s fac dac ar crede? întreb Cheliu .ă ă ă ă ţă

Obraji Roşii privi în Galactograf ca şi cum acolo ar fi putut afla r spunsul:ă Nu ― ştiu. Situa ia se prezint cam aşa: eu voi muri odat şi-odat ; pân atunci,ţ ă ă ă ă

lucrurile nu vor sta prea r u. Dup aceea, situa ia devenind mai grea, îşi vor face al iiă ă ţ ţ probleme. Eu voi fi oale şi ulcele. Zilele de odinioar au pierit pentru totdeauna. Apropo,ă nu sunt singurul care crede acest lucru. A i auzit de cineva pe nume Hari Seldon?ţ

Da, spuse― prompt Nas Coroiat. Nu a fost Prim Ministru sub Cleon? Ba da, spuse Obraji Ro― şii. Este un fel de om de ştiin . L-am auzit inând un discursţă ţ

acum câteva luni. M-am sim it mai bine ştiind c nu sunt ţ ă singurul care crede c Imperiulă se destram . A spus...ă

A spus el c― totul va începe s clocoteasc şi ne vom cufunda într-o permanent eră ă ă ă ă de întuneric? interveni Cheliu .ţă

Nu, spuse Obraji Ro― şii. Este un tip foarte prudent. Spune c ă s-ar putea s seă întâmple, îns se înşeal . Se va întâmpla ă ă sigur.

Seldon auzise destul. Se îndrept şchiop tând spre masa la care st teau cei treiă ă ă b rba i şi îl atinse pe Obraji Roşii.ă ţ

Domnule, spuse el, pot vorbi cu dumneata un moment?―Obraji Roşii tres ri, ridic privirea, apoi spuse:ă ă

Hei, dumneata nu e― şti cumva Profesorul Seldon? Ba da, dintotdeauna, spuse Seldon.―

Îi înmân b rbatului o carte de vizit care purta fotografia sa:ă ă ă A― ş dori s ne întâlnim aici, în biroul meu de la Bibliotec , la ora 4 p.m., poimâine.ă ă

Crezi c se poate?ă Trebuie s― muncesc.ă Pretinzi c― eşti bolnav. Este important.ă P― i, domnule, nu sunt prea sigur.ă F― -o, spuse Seldon. Dac intri în vreo încurc tur din cauă ă ă ă za asta, rezolv eu. Şi între

timp, domnilor, v deranjeaz dac studiez şi eu pre de câteva momente modelulă ă ă ţ Galactic? De mult timp nu m-am mai uitat la aşa ceva.

Ei aprobar muteşte, aparent stingheri i de prezen a unui fost Prim Ministru. Unul câteă ţ ţ unul, b rba ii p şir înapoi şi îi permiser lui Seldon accesul la comenzile Galactografului.ă ţ ă ă ă

Degetul lui Seldon se întinse spre comenzi şi roşul care marcase Provincia Anacreon disp ru. Galaxia era o roat str luă ă ă citoare format din cea . În spatele sferei str lucitoareă ţă ă din centru se afla gaura neagr Galactic .ă ă

Nu se puteau distinge stelele individuale decât dac se mă ărea imaginea, îns Seldonă dorea s vad totul ca întreg... s arunce o privire Imperiului care se destr ma.ă ă ă ă

Ap s un contact şi pe imaginea Galactic ap rur o serie de puncte galbene. Acesteaă ă ă ă ă reprezentau planetele locuibile dou― zeci şi cinci de milioane. La periferia Galaxiei,ă acestea erau puncte izolate într-o cea sub ire, îns spre centru se aglomerau. Exista oţă ţ ă centur solid galben (dar care dac ar fi fost m rit s-ar fi putut vedea c este formată ă ă ă ă ă ă ă din puncte izolate) în jurul sferei luminoase din centru. Sfera din centru r m sese, desigur,ă ă alb şi nemarcat . Nici o planet locuibil nu putea exista în mijlocul energiilor turbulenteă ă ă ă ale miezului Galaxiei.

În ciuda marii densit i a galbenului, Seldon ştia c , dintre toate stelele, mai pu in deăţ ă ţ una din zece mii avea planete locuibile. Acest lucru era o realitate, în ciuda tehnologiilor de transformare şi de terraformare a planetelor. Oricât de mult avansase tehnologia, era imposibil s transformi majoritatea lumilor din Galaxie în ceva pe care omul s poată ă ă umbla în siguran f r protec ia unui costum de cosmonaut.ţă ă ă ţ

Seldon închise un alt contact. Punctele galbene disp rur , îns o mic regiuneă ă ă ă str lucea în albastru: Trantor şi diferitele lumi care depindeau direct de el. Era cât seă putea de aproape de nucleul central, r mânând totuşi departe de influen a distrugă ţ ătoare a

acestuia. De obicei era denumit "centrul Galaxiei", ceea ce de fapt nu era adev rat, înă sens strict. R mâneai impresionat de dimensiunea extrem de mic a planetei Trantor înă ă compara ie cu vasta întindere a Galaxiei. Totuşi, aici era concentrat cea mai mare parte aţ ă bog iilor, culturii şi autorit ii cunoscute vreoăţ ăţ dat de omenire.ă

Dar chiar şi el era sortit distrugerii.Ca şi cum b rba ii de lâng el puteau citi gândurile (sau poate c îi interpretauă ţ ă ă

expresia trist a fe ei), Cheliu întreb domol:ă ţ ţă ă Este adev― rat c Imperiul se va pr buşi?ă ă ă

Seldon replic pe acelaşi ton:ă S-ar putea. S-ar putea. Orice se poate ― întâmpla.

Se ridic , zâmbi b rba ilor şi plec , dar gândurile sale urlau: Se va pr buşi! Se vaă ă ţ ă ă pr buşi!ă

2

Seldon oft urcând într-unul din skitterele aliniate unul lână g altul în sala spa ioas .ă ţ ă Fusese o vreme, de-abia cu câ iva ani în urm , când se mândrea c putea merge de-aţ ă ă lungul interminabilelor coridoare ale Bibliotecii, spunându-şi în sinea sa c deşi trecuse deă şaizeci de ani înc se mai putea descurca.ă

Dar acum, la şaptezeci de ani, picioarele îl l sau prea repeă de, şi era obligat s ia ună skitter. Tinerii le foloseau din cauz c îi scutea de multe probleme, îns Seldon o f ceaă ă ă ă pentru c era obligat... asta era diferen a.ă ţ

Dup ce ap s pe butonul care definea destina ia, închise un contact şi skitterul seă ă ă ţ ridic foarte pu in, abia câ iva milimetri de la podea. O lu din loc cu o vitez domoal ,ă ţ ţ ă ă ă foarte lin, foarte silen ios, iar Seldon se l s pe spate privind pere ii coridoarelor, celelalteţ ă ă ţ skittere şi trec torii ocazionali.ă

Dep şi câ iva Bibliotecari. Şi acum, dup atâta vreme, zâmă ţ ă bea atunci când îi vedea. Ei constituiau cea mai veche breasl din Imperiu, şi se ag au de nişte oă ăţ biceiuri demodate datând de câteva milenii...

Îmbr c mintea lor era m t soas , alburie, sem nând cu o tog , îngustându-se la gâtă ă ă ă ă ă ă şi c zând de acolo în valuri.ă

În privin a b rba ilor, Trantor-ul oscila între p strarea p ruţ ă ţ ă ă lui de pe fa şi eliminareaţă lui. Majoritatea trantorienilor se b ră biereau. Pu ini f ceau excep ie. (Dintre aceştia f ceauţ ă ţ ă parte şi dahli ii, cu must ile lor stufoase.)ţ ăţ

Bibliotecarii îns , respectau obiceiul str vechi de a purta ă ă barb . ă Fiecare Bibliotecar purta o barb scurt şi îngrijit , meră ă ă gând de la o ureche la cealalt , îns l sândă ă ă descoperit buza superioar . Asta îi f cea s se deosebeasc de ceilal i, şi îl f cea peă ă ă ă ă ţ ă Seldon (care era bine b rbierit) s se simt stingherit atunci când se afla în mijlocul lor.ă ă ă

Îns caracteristica cea mai definitorie pentru ei era calota pe care o purta fiecareă (probabil chiar şi atunci când dormeau). P trat , era f cut din catifea, în patru p r i careă ă ă ă ă ţ se uneau deasupra cu un nasture. Calotele erau de o nesfârşit varietate de culori şi, după ă câte se pare, fiecare culoare avea o semnifica ie. Dac erai la curent cu ini iereaţ ă ţ Bibliotecarilor, î i puteai da seaţ ma de vechimea în serviciu a unui anume Bibliotecar, domeniul de specialitate, gradul de realizare şi aşa mai departe. Asta ajuta la p strareaă ordinii în breasla lor. Fiecare Bibliotecar îşi putea da seama, aruncând o singur privire laă calota altuia, dac era cazul s fie respectuos (şi în ce m sur ) sau arogant (şi în ceă ă ă ă m sur ).ă ă

Biblioteca Galactic era cl direa cea mai mare de pe Trantor (şi, probabil, din Galaxie),ă ă mult mai mare decât chiar Palatul Imperial. Pe vremuri str lucise în splendoare. Îns , ca şiă ă Imperiul, p lise şi se ofilise. Era ca o matroan b trân purtând înc bijuteriile din tinere e,ă ă ă ă ă ţ îns pe un corp veşted şi scofâlcit.ă

Skitterul se opri în fa a uşii bogat ornamentate a biroului Bibliotecarului Şef. Seldonţ ieşi din el.

Las Zenow zâmbi: Bine ai venit, prietene, spuse el cu vocea sa ascu― it .ţ ă

(Seldon se întreb dac nu cumva cântase în tinere e ca tenor, îns nu îndr zni să ă ţ ă ă ă întrebe. Bibliotecarul Şef era întotdeauna plin de demnitate şi întrebarea ar fi putut p reaă jignitoare.)

Salut― ri, spuse Seldon.ăZenow avea o barb gri, mai mult spre alb, şi purta o calot de un alb pur. Seldonă ă

în elegea ţ asta f r a avea nevoie de expliă ă ca ii. Era un caz de ostenta ie pe dos. Absen aţ ţ ţ total a culorii reprezenta pozi ia cea mai înalt .ă ţ ă

Zenow îşi frec bucuros mâinile:ă Te-am chemat, Hari, pentru c― am veşti bune pentru tiă ne... Am g sit-o!ă Las, vrei s― spui...ă

Da, o lume adecvat― . Doreai una îndep rtat . Cred c am g sit-o pe cea ideal .ă ă ă ă ă ăZâmbetul s u se l i:ă ăţ

Bizuie-te pe Bibliotec― , Hari. Putem g si orice.ă ă Nici nu m― îndoiesc, Las. D -mi detalii despre aceast lume.ă ă ă P― i, mai întâi hai s - i ar t unde se afl .ă ă ţ ă ă

O sec iune a peretelui alunec în l turi, luminile din camer p lir şi Galaxia ap ru înţ ă ă ă ă ă ă trei dimensiuni, rotindu-se uşor. Din nou, Provincia Anacreon era marcat cu roşu. Seldonă putea aproape s jure c episodul cu cei trei b rba i fusese o repeti ie pentru cazul deă ă ă ţ ţ faţă.

Şi apoi, un punct albastru str lucitor ap ru în partea cea mai îndep rtat a provinciei.ă ă ă ă Uite-o, spuse Zenow. Este o lume ideal― . M rime potriviă ă t , ap în cantitate bineă ă

propor ionat , atmosfer cu oxigen, veţ ă ă geta ie... Via marin din abunden . St acolo,ţ ţă ă ţă ă doar s o cuă legi. Nu este nevoie de transform ri sau de terraformare... sau, dac esteă ă cazul, acestea se pot face şi în timpul în care planeta este ocupat .ă

Las, este o lume neocupat― ? întreb Seldon.ă ă Absolut neocupat― . Nu e nimeni pe ea.ă Da― r de ce... dac este atât de adecvat vie ii umane? Preă ă ţ supun c a fost explorat ,ă ă

din moment ce ai toate detaliile despre ea. De ce nu a fost colonizat ?ă A fost explorat― , dar numai de sonde f r om la bord. Iar colonizarea nu a fostă ă ă

f cut ... probabil din cauz c era prea departe. Planeta orbiteaz în jurul unei stele careă ă ă ă ă este mai departe de gaura neagr central decât orice alt stea cu planete locuiă ă ă bile... mult mai departe. Prea departe. Prea departe pentru Colonişti, îns nu prea departe pentru tine.ă Aşa ai spus: "Cu cât mai departe, cu atât mai bine."

Da, spuse Seldon d― ând din cap. Continui s spun acelaşi lucru. Are vreun nume, sauă vreo combina ie din litere şi numeţ re?

Crezi sau nu, ― are un nume. Cei care au trimis sondele au denumit-o Terminus, un cuvânt arhaic care înseamn "sfârşitul liniei". Ceea ce şi este.ă

Aceast― planet face parte din teritoriul Provinciei Anacreon? întreb Seldon.ă ă ă Nu chiar, spuse Zenow. Dac― vei privi linia roşie şi umbra roşie, vei observa că ă

punctul albastru al Terminus-ului este pu in în afara lor... ca s fiu precis, cu cincizeci deţ ă ani-lumin în afar . Terminus-ul nu apar ine nim nui; de fapt, nici m car nu face parte dină ă ţ ă ă Imperiu.

Ai dreptate, Las. Seam― n , într-adev r, cu lumea ideal pe care o c utam.ă ă ă ă ă ― Desigur, spuse Zenow gânditor, dup ce vei ocupa Termiă nus-ul, Guvernatorul

Anacreon-ului va pretinde c este sub juă risdic ia sa.ţ Este posibil, spuse Seldon, dar ne vom ocupa de aceast― problem atunci când va fiă ă

cazul.Zenow îşi frec din nou mâinile:ă

Ce idee magnific― ! S ini iezi un proiect uriaş pe o lume complet nou , foarteă ă ţ ă îndep rtat şi complet izolat , astfel încât an de an, deceniu dup deceniu, va fiă ă ă ă completat o enorm Enă ă ciclopedie a cunoştin elor umane. Un rezumat a ceea ce se afl înţ ă aceast Bibliotec . Dac aş fi pu in mai tân r, mi-aş dori foarte mult s m al tură ă ă ţ ă ă ă ă expedi iei.ţ

Seldon spuse cu triste e:ţ E― şti cu aproape dou zeci de ani mai tân r decât mine.ă ă

(Aproape toat lumea este mai tân r decât mine, gândi el cu şi mai mare triste eă ă ă ţ .) A, da, spuse Zenow, am auzit c― â ai împlinit de curând şaptezeci de ani. Sper ca ai

s rb torit şi te-ai bucurat aşa cum se cuvine.ă ăSeldon se zgribuli:

Eu nu-mi s― rb toresc zilele de naştere.ă ă Ba da, cum s― nu. Îmi aduc aminte de faimoasa întâmplaă re de la a şaizecea

aniversare.Seldon sim i durerea de parc pierderea a ceea ce avusese mai drag pe lume seţ ă

produsese ieri. Te rog, s― nu mai vorbim despre asta, spuse el.ă

Zenow spuse, încurcat: Scuz― -m . Vom vorbi despre altceva... Dac Terminus este într-adev r lumea peă ă ă ă

care o doreşti, b nuiesc c munca ta la preliminariile Proiectului Enciclopediei se va dublaă ă ca intensitate. Dup cum ştii, Biblioteca va fi bucuroas s te ajute în toate privin ele.ă ă ă ţ

Sunt sigur de asta, Las, ― şi recunoştin a mea este enorm , într-adev r, vom continuaţ ă ă munca.

Se ridic , incapabil înc s zâmbeasc dup lovitura primiă ă ă ă ă t . Spuse:ă Acum trebuie s― merg s -mi continui munca.ă ă

Plecând, se sim i, ca întotdeauna, mustrat de conştiin penţ ţă tru minciunile spuse. Las Zenow nu avea nici cea mai mic idee despre adev ratele inten ii ale lui Seldon.ă ă ţ

3

Hari Seldon privi camera confortabil repartizat drept biă ă rou la Biblioteca Galactic . Caă şi restul Bibliotecii, avea un aer vag de dec dere, un fel de oboseal ... ca ceva careă ă st tuse prea mult în acelaşi loc. Seldon ştia c ar putea r mâne aici timp de secole ă ă ă cu― anumite repara ii judocios f cute ţ ă ba chiar milenii.―

Cum ajunsese aici?Înc o dat , ca de multe alte ori, îşi taton trecutul, trimi ând tentaculele min ii de-aă ă ă ţ ţ

lungul întregii sale vie i. Era un semn de b trâne e, f r îndoial . Era atât de mult trecut,ţ ă ţ ă ă ă atât de pu in viitor, încât mintea întorcea spatele umbrelor neclare din fa pentru aţ ţă contempla certitudinea a ceea ce se petrecuse în trecut.

Fusese acea schimbare. Timp de aproape treizeci de ani psihoistoria evoluase în ceea ce putea fi considerat linie dreapt ă o evolu― ie dureros de înceat , dar totuşi în linieţ ă dreapt , înaină te. Apoi, cu şase ani în urm , se produsese un viraj la nou zeci de grade...ă ă total neaşteptat.

Iar Seldon ştia exact cum se întâmplase, cum se înl n uiser evenimentele pentru aă ţ ă face totul posibil.

Totul pornise de la Wanda, nepoata sa. Hari închise ochii şi se aşez în fotoliul s u,ă ă pentru a rememora evenimentele petrecute cu şase ani în urmă.

Wanda avea doisprezece ani şi se sim ea abandonat . Manella n scuse înc o feti ,ţ ă ă ă ţă Bellis, şi pentru o vreme nu avusese alt preocupare decât bebeluşul.ă

Tat l ei, Raych, terminându-şi cartea despre sectorul s u natal, Dahl, descoperi că ă ă avusese un oarecare succes, iar el devenise o oarecare celebritate. Era chemat să vorbeasc despre subiectul c r ii, şi acceptase cu promptitudine, deoarece era foarteă ă ţ preocupat de subiect şi, dup cum îi spunea lui Hari cu un zâmbet, "Atunci când vorbescă despre Dahl, nu trebuie s -mi ascund accentul dahlit. De fapt, publicul chiar asta aşteaptă ă de la mine."

În consecin , era plecat de acas foarte mult vreme. Iar când nu era, dorea s vadţă ă ă ă ă bebeluşul.

Cât despre Dors... Dors disp ruse... iar pentru Hari Seldon aceast ran era mereuă ă ă proasp t , mereu dureroas . Şi reac ionaă ă ă ţ se într-o manier nefericit ; pentru el, visulă ă Wandei fusese cauza ce dusese la desf şurarea evenimentelor soldate cu pierderea luiă Dors.

Wanda nu avusese nici o leg tur , desigur... Seldon ştia asta foarte bine. Totuşi seă ă îndep rt de ea, dezam gind-o şi el în criza pe care o suferea din cauza naşterii nouluiă ă ă bebeluş.

Şi Wanda se ducea, neconsolat , la singura persoan care întotdeauna p ruse fericită ă ă ă s o vad , singura persoan pe care putea conta întotdeauna. Aceast persoan era Yugoă ă ă ă ă Amaryl, al doilea dup Hari Seldon la contribu ia în domeniul psihoistoriei şi primul în ceeaă ţ ce privea devotamentul pentru psihoistorie.

Hari îi avusese pe Dors şi pe Raych, îns psihoistoria era via a lui Yugo; nu avea so ie,ă ţ ţ nu avea copii. Şi totuşi, ori de câte ori Wanda venea la el, ceva înl untrul fiin ei sale oă ţ recunoştea c este copil şi sim ea vag ă ţ pre― de un singur moment ţ un senti― ment de pierdere care p rea s seă ă aline doar atunci când îi ar ta copilului afec iune. De fapt, el oă ţ trata pe Wanda mai degrab ca pe un adult nematurizat, dar Wandei îi pl cea.ă ă

Cu şase ani în urm , Wanda intrase în biroul lui Yugo...ăYugo ridic privirea şi se uit la ea cu ochii lui ca de bufni (fuseser recondi iona i).ă ă ţă ă ţ ţ

Ca de obicei, avu nevoie de câteva momente pentru a o recunoaşte.Apoi spuse:

Ia te uit― , este draga mea prieten Wanda... Dar pentru ce ar i atât de trist ? Oă ă ăţ ă tân r atât de atr g toare ca tine nu ar trebui s fie niciodat trist .ă ă ă ă ă ă ă

Şi Wanda, cu buza de jos tremurând, spuse: Nimeni nu m― iubeşte.ă Ei, haide, nu este adev― rat.ă Toat― lumea îl iubeşte pe bebeluşul cel nou. Nim nui nu îi mai pas de mine.ă ă ă Eu te iubesc, Wanda.― Ei bine, unchiule Yugo, ― în cazul sta, eşti singurul.ă

Şi cu toate c nu i se mai putea aşeza pe genunchi, aşa cum f cea pe când era maiă ă mic , îşi puse capul pe um rul lui şi plânse.ă ă

Amaryl, habar neavând ce trebuia s fac , nu reuşi decât s o strâng în bra eă ă ă ă ţ spunând:

Nu pl― ânge. Nu plânge.Şi, din pur simpatie, din cauz c în via a lui avusese atât de pu ine lucruri dup careă ă ă ţ ţ ă

s plâng , descoperi c şi pe obrajii lui curgeau lacrimi.ă ă ăApoi spuse, cu o energie subit :ă

Wanda, ai vrea s― vezi ceva dr gu ?ă ă ţ Ce? ― îşi trase nasul Wanda.

În toat via a lui, din întreg Universul, Amaryl nu cunoscuă ţ se decât un singur lucru dr gu . Spuse:ă ţ

Ai v― zut vreodat Primul Radiant?ă ă Nu. Ce este?― Bunicul t― u şi cu mine îl folosim în munca noastr . Vezi? Este chiar aici.ă ă

Ar t spre cubul negru de pe biroul s u. Wanda îl privi, gata s izbucneasc iară ă ă ă ă în plâns.

Nu este dr― gu , spuse ea.ă ţ Acum nu este, fu de acord Amaryl. Dar stai s― vezi ce se întâmpl atunci când îlă ă

ac ionez.ţCamera se întunec umplându-se cu puncte de lumin şi fire str lucitoare de diferiteă ă ă

culori: Vezi? Acum ― îl pot m ri şi toaă te punctele devin simboluri matematice.

Zis şi f cut. Parc toate se n pustir spre ei. În aer se aflau semne de tot felul, litere,ă ă ă ă numere, s ge i, şi forme pe care Wană ţ da nu le mai v zuse pân atunci.ă ă

Nu-i a― şa c -i dr gu ? întreb Amaryl.ă ă ţ ă Ba da, spuse― Wanda privind cu aten ie la ecua iile care (ea nu ştia asta)ţ ţ

reprezentau posibile evolu ii viitoare. Nu-mi place partea aia, totuşi. Cred c este greşit .ţ ă ăAr t spre o ecua ie colorat , în stânga ei.ă ă ţ ă

Gre― şit ? De ce spui c este greşit ? întreb Amaryl îă ă ă ă ncruntându-se. Pentru c― nu este... dr gu . Eu aş face-o altfel.ă ă ţă

Amaryl îşi drese glasul: Bine, am s― încerc s-o repar.ă

Se apropie de ecua ia respectiv , privind-o în felul lui, ca o bufni .ţ ă ţă ― Î i mul umesc foarte mult, unchiule Yugo, spuse Wanda, pentru c mi-ai ar tatţ ţ ă ă

lumini ele tale dr gu e. Poate c într-o zi am s în eleg ce înseamn .ţ ă ţ ă ă ţ ă ― În regul , spuse Amaryl. Sper c te sim i mai bine.ă ă ţ Un pic, mul― umesc, spuse ea.ţ

Dup ce îl gratul cu un zâmbet dintre cele mai scurte, p r si camera.ă ă ă ăAmaryl r mase locului oarecum nemul umit. Nu-i pl ceau criticile aduse Primuluiă ţ ă

Radiant... nici m car dac veneau din partea unui copil de doisprezece ani care nu ştiaă ă prea multe.

Şi, stând acolo, nici nu-i trecea prin minte c acel moment marca o adev rată ă ă revolu ie în psihoistorie.ţ

4

În acea dup -amiaz , Amaryl se duse s -l vad pe Hari Seldon, în biroul acestuia de laă ă ă ă Universitatea Streeling. Faptul era neobişnuit, deoarece Amaryl nu-şi p r sise aproapeă ă niciodat biroul propriu, nici m car pentru a vorbi cu ă ă un coleg, pe culoar.

Hari, spuse Amaryl p― rând încruntat şi nedumerit. S-a înă tâmplat ceva foarte ciudat. Foarte... special.

Seldon îl privi pe Amaryl cu cea mai profund comp timiă ă re. Nu avea decât cincizeci şi trei de ani dar ar ta mult mai b trân, încovoiat, epuizat... parc devenise transparent. Laă ă ă insisten ele celorlal i, se supusese unor examin ri, iar doctorii îi recoţ ţ ă mandaser , cu to ii,ă ţ s lase munca o perioad de timp (unii îi propuseser s o lase de tot) şi s seă ă ă ă ă odihneasc . ă Doar asta, spuseser doctorii, îi mai putea ameliora s n tatea. Altfel... Selă ă ă -don d duse din cap: "Dac -l despar i de munca lui, va muri imediat... şi în plus, va muriă ă ţ nefericit. Nu avem de ales."

Seldon îşi d du seama c , dus pe gânduri, nu auzise ce-i spusese Amaryl.ă ă ― Îmi pare r u, Yugo, spuse el. Sunt cam distrat. Mai spune o dat .ă ă ― Î i spuneam c s-a întâmplat ceva foarte ciudat, repet Amaryl. Foarte special.ţ ă ă Ce anume, Yugo?― Wanda. A intrat s― m vad ... foarte trist , întoars pe dos.ă ă ă ă ă De ce?― Din cauza bebelu― şului. Aha.―

În vocea lui Seldon se f cuse sim it o urm de vinov ie.ă ţ ă ă ăţ A― şa mi-a spus, continu Amaryl, şi mi-a plâns pe um r... De fapt, am plâns şi euă ă

pu in. Apoi m-am gândit s o înveselesc ar tându-i Primul Radiant.ţ ă ăAjuns în acest punct, Amaryl ezit , ca şi cum şi-ar fi ales cu grij urm toarele cuvinte.ă ă ă

Zi-i mai departe, Yugo. Ce s-a ― întâmplat? Ei bine, ea se uita la lumini― e, iar eu i-am m rit o por iune, Sec iunea 42R254. Eştiţ ă ţ ţ

la curent cu ea?Seldon zâmbi:

Nu, Yugo. Nu am memorat ecua― iile tot atât de bine ca şi tine.ţ P― i s ştii c ar fi trebuit s-o faci, spuse Yugo cu severitaă ă ă te. Cum po i face treab caţ ă

lumea dac ... Dar asta nu conteaz . Vreau s spun c Wanda a ar tat spre o por iune dină ă ă ă ă ţ ecua ie şi a spus c nu era bun . Nu era ţ ă ă dr gu .ă ţă

Ei ― şi? Fiecare cu aprecierea lui. Da, desigur, dar m-am mai uitat la ea o perioad― şi, Hari, ă era ceva în neregul .ă

Programarea era eronat în acea por iune. Partea spre care ar tase Wanda, ă ţ ă exact partea aia, nu era bun . Şi, serios, chiar c nu ar taă ă ă bine.

Seldon se ridic în picioare, eap n, încruntat:ă ţ ă F― -m s în eleg, Yugo. A ar tat cu degetul spre ceva la întâmplare, a spus c nuă ă ă ţ ă ă

era bine şi avea dreptate? ― Da. A ar tat cu degetul, dar nu la întâmplare; a ar tat precis, cu inten ie.ă ă ţ Dar este― imposibil. Dar s-a ― întâmplat. Am fost de fa .ţă Nu spun c― nu s-a întâmplat. Spun c a fost o coinciden extraordinar .ă ă ţă ă Serios? Tu, de― şi ştii atâtea despre psihoistorie, crezi c po i arunca o privire la ună ţ

set de ecua ii şi apoi s -mi spui c o por iune nu este bun ?ţ ă ă ţ ă Foarte bine, Yugo, spuse Seldon, cum ai ajuns s― m reşti exact acea por iune aă ă ţ

ecua iilor? Ce te-a f cut s alegi ţ ă ă acea por iune pentru m rire?ţ ăAmaryl ridic din umeri:ă

― Asta a fost o coinciden ... dac vrei s-o consideri aşa. Pur şiţă ă simplu m-am jucat cu comenzile.

Asta nu poate fi coinciden― , murmur Seldon.ţă ăR mase pierdut în gânduri câteva momente, apoi puse întreă barea care a dat elan

revolu iei psihoistorice început de Wanda.ţ ă Yugo, spuse el, aveai vreo b― nuial anterioar referitoare la ecua iile alea? Aveaiă ă ă ţ

vreun motiv s crezi c era ceva în neregul cu ele?ă ă ăAmaryl îşi f cu de lucru cu centura, p rând pu in stânjenit:ă ă ţ

Da, cred c― da. Vezi tu...ă ― Crezi c da?ă Sunt sigur c― da. Mi-am adus aminte c atunci când le-am creaă ă t este o sec― iuneţ

nou , ştii ă degetele parc― mi s-au împotă molit pe programator. Atunci ar tau cum trebuie,ă dar cred c în sinea mea am fost tot timpul îngrijorat. Mi-aduc aminte cum m-am gândit că ă nu ar tau în regul , dar aveam alte lucruri de f cut şi le-am l sat balt . Dar când Wanda aă ă ă ă ă ar tat exact spre por iunea de care eram eu îngrijorat, m-am hot rât s verific... Altfel, aşă ţ ă ă fi luat ce mi-a spus Wanda drept o copil rie.ă

― Şi ai ales chiar acel fragment de ecua ii pentru a-l ar ta Wandei. Ca şi cum î iţ ă ţ bântuia subconştientul.

Cine ― ştie? d du Amaryl din umeri.ă ― Şi chiar înainte de asta a i fost foarte aproape unul de altul, strângându-v în bra e,ţ ă ţ

plângând amândoi.Amaryl d du din nou din umeri, p rând şi mai stânjenit.ă ă

Cred c― ştiu ce s-a întâmplat, Yugo, spuse Seldon. Wanda i-a citit gândurile.ă ţAmaryl s ri de parc fusese muşcat:ă ă

Este imposibil!―Seldon spuse încet:

Am cunoscut pe cineva care avea puteri mentale neobi― şnuite, exact de acelaşi fel...Şi se gândi cu triste e la Eto Demerzel sau, aşa cum îl cunoştea în secret, Daneel.ţ

... numai c― , într-un fel, el era ă mai mult decât uman. Capacitatea lui de a citi min ile, de a sim i gândurile altora, de a convinge oamenii s ac ioneze într-un anume fel...ţ ţ ă ţ era o capacitate mental . ă Cred c Wanda are şi ea o capacitate asem n toaă ă ă re.

Nu pot crede a― şa ceva, spuse cu înc p ânare Amaryl.ă ăţ Eu pot, spuse Seldon, dar nu ― ştiu ce s fac în leg tur cu ea.ă ă ă

Auzea vag în sinea sa tumultul unei revolu ii în cercetarea psihoistoric ... dar vag.ţ ă

5

T― at , spuse Raych oarecum îngrijorat, ar i obosit.ă ăţ E ― şi normal, spuse Hari Seldon, chiar sunt obosit. Dar tu, cum te sim i?ţ

Raych avea acum patruzeci şi patru de ani, îi ap ruser fire albe de p r, dar musta aă ă ă ţ r m sese deas şi neagr , foarte "dahlit ". Seldon se întreb dac şi-o vopsea, dar g si că ă ă ă ă ă ă ă ă nu era nimerit s întrebe cu voce tare.ă

Ai terminat cu conferin― ele? f cu Seldon.ţ ă

Da, pentru o vreme. Nu mult. M― bucur c sunt acas cu bebeluşul, Manella,ă ă ă Wanda... şi cu tine, tat .ă

Mul― umesc. Dar am nişte veşti pentru tine, Raych. S-a terminat cu conferin ele. Amţ ţ nevoie de tine aici.

Raych se încrunt :ă Pentru ce?―

În dou ocazii diferite fusese trimis s îndeplineasc misiă ă ă uni delicate, îns asta seă petrecuse demult, pe vremea ameninţării Joranumite. Din câte ştia el, lucrurile se liniştiser acum, mai ales dup r sturnarea juntei şi instalarea unui Împ rat-marionet .ă ă ă ă ă

Este vorba despre Wanda, spuse Seldon.― Wanda? Ce s-a ― întâmplat cu Wanda? Nu s-a ― întâmplat nimic r u, dar va trebui s -i facem o analiz complet a genelor...ă ă ă ă

şi ie, şi Manellei... poate chiar şi bebeluşului.ţ Lui Bellis? Ce se ― întâmpl ?ă

Seldon şov i, apoi spuse:ă Raych, ― ştii desigur c mama ta şi cu mine am avut impreă sia c aveai ceva deosebit,ă

ceva care inspira afec iune şi îţ ncredere. ― Ştiu c aşa gândea i. Aşa spuneai ori de câte ori încercai s m convingi s fac cevaă ţ ă ă ă

dificil. Dar, ca s fiu sincer, eu n-am sim it niciodat asta.ă ţ ă Nu, m-ai cucerit pe mine ― şi... pe Dors.

(Deşi trecuser atâ ia ani de la distrugerea ei, înc mai avea greut i în a-i pronun aă ţ ă ăţ ţ numele.)

Ai cucerit-o pe Rashelle din Wye, continu― el. L-ai cuceă rit pe Jo-Jo Joranum. Ai cucerit-o pe Manella. Cum î i explici toate astea?ţ

Inteligen― a şi farmec, spuse Raych zâmbind.ţ Nu te-ai g― ândit c ai fost în contact cu mintea lor... noasă tr ?ă Nu, nu mi-a trecut niciodat― prin gând. Iar acum, c -mi spui asta, mi se pare de-aă ă

dreptul ridicol... Cu tot respectul, tat , desigur.ă ― Şi dac - i spun c Wanda a citit mintea lui Yugo într-un moment de criz ?ă ţ ă ă Coin― ciden sau imagina ie, aşa aş spune.ţă ţ Raych, am cunoscut odat― pe cineva care putea manevra min ile altor oameni totă ţ

atât de uşor pe cât po i tu purta o conţ versa ie.ţ Cine era acela?― Nu-― i pot vorbi despre el. Totuşi, crede-m pe cuvânt.ţ ă P― i..., spuse Raych neîncrez tor.ă ă Am fost la Biblioteca Galactic― s m documentez în doă ă ă meniul sta. Exist oă ă

poveste curioas , veche de aproximativ dou zeci de mii de ani, deci se pierde în ce urileă ă ţ originilor c lă ătoriilor hiperspa iale. Este vorba despre o tân r , nu mai în vârsţ ă ă t decâtă Wanda, care putea comunica cu o întreag planet ce înconjura un soare numit Nemesis.ă ă

Un basm, mai mult ca sigur.― Sigur. ― Şi, pe deaspura, incomplet. Dar asem narea cu Wanda este uimitoare.ă Tat― , spuse Raych, ce gânduri aiă ? Nu sunt sigur, Raych. Am nevoie s― aflu totul despre genele ei şi va trebui s g sescă ă ă

al ii ca Wanda. Ştiu c se nasc copii ţ ă nu des, ci foarte rar ― şi întâmpl tor ă cu astfel de― capacit i mentale. Îns acest lucru îi conduce în general spre necazuri şi încearc s -şiăţ ă ă ă mascheze capacit ile. Pe m sur ce cresc, îşi îngroap capacitatea şi talentul tot maiăţ ă ă ă adânc, dintr-un fel de instinct de conservare. Sunt sigur c în Imperiu, sau chiar în Trantor,ă care are o popula ie de patruzeci de miliarde, trebuie s existe cineva cu capacit iţ ă ăţ asem n toare Wandei. Dac ştiu ce anume zestre genetic trebuie s g sesc, îi potă ă ă ă ă ă verifica pe aceia care cred c sunt potrivi i.ă ţ

― Şi ce faci dup ce îi g seşti, tat ?ă ă ă Am senza― ia c ei sunt ceea ce îmi trebuie pentru evolu ia viitoare a psihoistoriei.ţ ă ţ Iar Wanda este primul exemplu de acest gen pe care ― îl cunoşti, spuse Raych.

Inten ionezi s faci din ea un psihoistoric?ţ ă Poate.― Ca pe Yugo?... Tat― , nu!ă De ce nu?― Pentru c― vreau s creasc precum un copil normal şi s devin o femeie normal .ă ă ă ă ă ă

Nu te las s-o aşezi în fa a Primului Radiant, f când din ea un monument viu ridicatţ ă matematicilor psihoistoriei.

Poate nu se va ajunge acolo, Raych, spuse Seldon, dar trebuie s― -i aflu zestreaă genetic . Ştii c de mii de ani s-a sugerat ca fiec rei fiin e umane s i se analizeze şi s iă ă ă ţ ă ă se înregistreze zestrea genetic . Doar costul mare a împiedicat aplicarea în practic aă ă acestei sugestii; nimeni nu se îndoieşte de utilitatea ei. Sunt sigur c şi tu vezi avantajele.ă Trebuie s-o facem, fie şi pentru a şti care sunt tendin ele Wandei spre diverse tulbur riţ ă psihologice. Dac am fi cunoscut zestrea genetic a lui Yugo, acum nu ar mai fi fost peă ă

moarte. Sunt sigur c putem face analiza genetic f r nici un pericol pentru Wanda.ă ă ă ă B― ine, tat , dar ne oprim aici. Manella va fi mult mai ferm în problema asta decâtă ă

mine. Foarte bine, spuse Seldon. Dar ― ine minte, nu mai faci turnee cu conferin e. Amţ ţ

nevoie de tine acas .ă Mai vedem, spuse Raych ― şi plec .ă

Seldon r mase locului, în impas. Eto Demerzel, singura persoan despre care ştia că ă ă putea manevra min ile, ar fi ştiut ce s fac . Dors, cu ştiin a ei ne-uman , poate c ar fiţ ă ă ţ ă ă ştiut ce s fac .ă ă

Îns el... Avea o vag viziune despre o nou psihoistorie... dar nimic mai mult.ă ă ă

6

N-a fost uşor s se ob in o analiz complet a genelor Wandei. În primul rând,ă ţ ă ă ă num rul biofizicienilor care aveau posiă bilitatea s fac acest lucru sc zuse dramatic, iară ă ă aceştia erau întotdeauna ocupa i.ţ

Iar Seldon nu putea discuta deschis despre problema lui. Sim ea c este absolutţ ă esen ial ca adev ratul motiv pentru inteţ ă resul manifestat în leg tur cu capacit ileă ă ăţ mentale ale Wandei s fie inut departe de curiozitatea Galaxiei.ă ţ

Şi, dac mai era nevoie de înc o dificultate, iat-o: procesul era infernal de ă ă scump.Seldon d du din cap şi-i spuse lui Mian Endelecki, biofizicianul la care venise înă

consulta ie:ţ De ce este at― ât de scump, Dr. Endelecki? Nu sunt expert în acest domeniu, dar ştiu

foarte bine c întregul proces este computerizat şi c imediat ce ob ii un eşantion dină ă ţ celulele pielii, genomul poate fi complet reconstituit şi analizat în câteva zile.

Este adev― rat. Dar s ob ii o molecul de acid dezoxiribonucleic cu miliarde deă ă ţ ă nucleotide, cu toate purinele şi pirimidinele, este cel mai simplu lucru în acest proces; cel mai simplu lucru, Profesore Seldon. Dup aceea trebuie s o studiezi pe fiecare şi s oă ă ă compari cu standardul. Trebuie s ine i cont c deşi avem unele modele de genomuriă ţ ţ ă complete, acestea reprezint o frac iune extrem de mic în raport cu num rul genomuriloră ţ ă ă existente, deci nu ştim cu adev rat cât de standard sunt.ă

De ce at― ât de pu ine? întreb Seldon.ţ ă Din mai multe motive. Costul, ― în primul rând. Pu ini oaţ meni sunt dispuşi s deaă

banii pentru aşa ceva, dac nu au un motiv puternic s b nuiasc o neregul la genomulă ă ă ă ă lor. Şi dac nu au un motiv puternic, ezit s se supun analizei temându-se c se ă ă ă ă ă va g siă ceva în neregul . Deci sunte i sigur c dori i s afla i genomul nepoatei dumneavoastr ?ă ţ ă ţ ă ţ ă

Da. Este deosebit de important.― De ce? Manifest― semnele vreunei anomalii metabolice?ă Nu. Mai degrab― , invers... dac aş cunoaşte antonimul cuvântului "anomalie". Oă ă

consider foarte deosebit şi vreau s ştiu ce anume o face atât de deosebit .ă ă ă Deosebit― în ce sens?ă Din punct de ve― dere mental, dar îmi este imposibil s intru în detalii, din moment ceă

nu în eleg totul în întregime. Poate c voi în elege dup ce îi ve i analiza genomul.ţ ă ţ ă ţ Ce v― ârst are?ă Doisprezece. ― În curând va împlini treisprezece. ― În acest caz, voi avea nevoie de un acord al p rin ilor ei.ă ţ

Seldon îşi drese vocea: S-ar putea s― fie mai greu. Eu sunt bunicul ei. Acordul meu nu este suficient?ă Pentru mine, desigur. ― Îns , vede i, trebuie s respect leă ţ ă gea. Nu vreau s -mi pierdă

autoriza ia.ţA fost nevoie ca Seldon s îl abordeze iar şi pe Raych, care a protestat din nou c el şiă ă ă

so ia sa, Manella, doreau ca Wanda s duc o via normal , de fat normal . Dacţ ă ă ţă ă ă ă ă genomul ei se va dovedi anormal? Ce se va alege de ea? Va fi t iat , în epat , testat , caă ă ţ ă ă un specimen de laborator? Ce avea de gând Hari? În devo iunea lui fanatic fa deţ ă ţă Proiectul de Psihoistorie, o va împinge pe Wanda într-o via f r joac , f r copil rie, izoţă ă ă ă ă ă ă -lând-o de al i tineri de vârsta ei? Îns Seldon a fost insistent:ţ ă

Crede-m― , Raych. N-aş face niciodat ceva care s îi d uă ă ă ă neze Wandei. Dar lucrul acesta trebuie f cut. Trebuie s -i aflu genomul. Dac este aşa cum b nuiesc eu, am puteaă ă ă ă schimba calea psihoistoriei, viitorul Galaxiei!

Deci Raych a fost convins, iar el a reuşit, cine ştie cum, s ob in consim mântulă ţ ă ţă Manellei. Şi, împreun , cei trei adul i intrar cu Wanda în biroul Doctorului Endelecki.ă ţ ă

Mian Endelecki îi întâmpin în uş . P rul ei era de un alb str lucitor, îns fa a nu tr daă ă ă ă ă ţ ă deloc trecerea anilor.

O privi pe fat , care intrase cu o expresie de curiozitate pe fa îns f r a da vreună ţă ă ă ă semn de team . Apoi îşi întoarse priviă rea spre cei trei adul i care o înso iser . Spuse,ţ ţ ă

zâmbind: Mama, tat― l şi bunicul... am dreptate?ă Absolut― dreptate, r spunse Seldon.ă ă

Raych avea o înf işare ab tut , iar Manella, bosumflat şi cu ochii pu in roşii, p reaăţ ă ă ă ţ ă obosit .ă

Wanda, ― începu Doctorul. Aşa te cheam , nu?ă Da, doamn― , spuse Wanda cu o voce clar .ă ă Am s― - i spun acum ce vom face. Eşti dreptace, nu-i aşa?ă ţ Da, doamn― .ă Foarte bine, atunci― . Voi da cu un spray anestezic peste o mic suprafa aă ţă

antebra ului t u stâng. Vei sim i ca o briz rece. Nimic altceva. Dup care am s - i zgâriiţ ă ţ ă ă ă ţ pu in pielea... foarte pu in. Nu va fi nici durere, nici sânge. Nu- i va r mâne semn. Dup ceţ ţ ţ ă ă termin, voi da pu in cu un spray dezinfectant. Totul va dura câteva minute. Ce zici, eşti deţ acord?

Sigur, spuse Wanda ― întinzând bra ul.ţDup ce totul se termin , Dr. Endelecki spuse:ă ă

Voi pune e― şantionul sub microscop, voi alege o celul bun , şi voi pune la lucruă ă analizorul computerizat de gene. Acesta va înregistra toate nucleotidele, pân la ultima,ă îns sunt miliarde de nucleotide. Probabil c procesul va dura cea mai mare parte a zilei.ă ă Totul se face automat, desigur, aşa c nu voi sta aici uitându-m cum se face. De fapt, niciă ă dumneavoastr nu are rost s r mâne i. Dup preg tirea genomului, analizarea lui va luaă ă ă ţ ă ă şi mai mult timp. Dac dori i o analiz complet , s-ar putea s dureze dou s pt mâni. Iată ţ ă ă ă ă ă ă ă motivul pentru care cost atât de scump. Munca este grea şi dureaz mult. V voi chemaă ă ă eu atunci când totul va fi gata.

Se întoarse, ca şi cum le f cuse celorlal i semn s plece, manevrând aparateleă ţ ă str lucitoare de pe masa din fa a ei.ă ţ

Dac― da i peste ceva neobişnuit, spuse Seldon, m anună ţ ă a i imediat? Adic , dacţ ţ ă ă g si i ceva interesant chiar în prima or , nu mai aştepta i pân se termin toat analiza.ă ţ ă ţ ă ă ă Nu m face i s aştept.ă ţ ă

― Şansele de a descoperi ceva în prima or sunt foarte reduă se, dar v promit,ă Profesore Seldon, c voi lua imediat leg tura c dumneavoastr în caz c se va dovediă ă ă ă ă necesar.

Manella o apuc pe Wanda de bra şi ieşi cu ea în pas victorios, Raych veni în urma loră ţ târându-şi picioarele, iar Seldon, şchiop tând, spuse:ă

Este mai important dec― ât crede i, Dr. Endelecki.ţDr. Endelecki încuviin şi spuse:ţă

Oricare ar fi motivele, Profesore, voi face tot ce-mi st― în putin .ă ţăSeldon plec , strângând puternic din buze. De ce crezuse oare c genomul va fiă ă

identificat în cinci minute şi c o scurt privire asupra lui, timp de înc cinci minute, i-ară ă ă oferi un r să puns? Nu-şi putea r spunde. Acum va trebui s aştepte s ptă ă ă ămâni, f r s ştieă ă ă care va fi rezultatul.

Scrâşni din din i. A Doua Funda ie, cel mai nou copil al s u, copilul mental, va fiţ ţ ă înfiin at vreodat sau era doar o iluzie?ţ ă ă

7

Hari Seldon intr în biroul Dr. Endelecki cu un zâmbet nervos pe fa :ă ţă Ai spus dou― s pt mâni, Doctore. A trecut mai mult de o lun .ă ă ă ă

Dr. Endelecki aprob cu o mişcare a capului:ă ― Îmi pare r u, Profesore Seldon, dar a i dorit s ob ine i totul cu foarte mareă ţ ă ţ ţ

exactitate, iar eu chiar asta am încercat s fac.ăExpresia de nelinişte nu disp ruse de pe figura lui Seldon:ă

― Şi? Ce a i descoperit?ţ Aproximativ o sut― de gene defecte.ă Ce?! Gene defecte. Vorbi― i serios, Doctore?ţ Foarte serios. De ce nu? Nu exist― genomuri care s nu aib cel pu in o sut deă ă ă ţ ă

gene defecte; de obicei sunt mai multe. S şti i c nu e chiar atât de r u precum sun .ă ţ ă ă ă Eu n-am de unde s― ştiu. Dumneata te pricepi mai bine.ă

Dr. Endelecki oft şi se mişc în scaun:ă ă Nu ― şti i nimic despre genetic , nu-i aşa, Profesore?ţ ă Nu, nu ― ştiu. Nimeni nu le poate şti pe toate. Ave― i perfect dreptate. Nici eu nu cunosc nimic despre... cum îi spune i?...ţ ă ţ

psihoistoria dumneavoastr .ăRidic din umeri, apoi continu :ă ă

Dac― a i dori s -mi explica i ceva în leg tur cu psihoistoă ţ ă ţ ă ă ria, ar trebui s o lua i deă ţ

la început şi este probabil ca nici aşa s nu în eleg nimic. Acum, revenind la genetic ...ă ţ ă Da?...― O gen― imperfect nu înseamn de obicei nimic. Exist gene imperfecte... atât deă ă ă ă

imperfecte şi atât de importante încât produc deregl ri teribile. Îns sunt foarte rare.ă ă Majoritatea genelor imperfecte pur şi simplu nu func ioneaz cu o acurate e abţ ă ţ solut . Suntă ca nişte ro i uşor dezechilibrate. Vehicolul continu s mearg . Tremurând uşor, darţ ă ă ă merge.

As― ta are Wanda? Da. Mai mult sau mai pu― in. La urma urmelor, dac toate genele ar fi perfecte to iţ ă ţ

am ar ta exact la fel, ne-am comporta în exact acelaşi mod. Oamenii sunt diferi i dină ţ cauza diferen elor la nivelul genelor.ţ

Dar situa― ia nu se va înr ut i pe m sur ce avanseaz în vârsta?ţ ă ăţ ă ă ă Ba da. Cu to― i avem probleme pe m sur ce îmb trânim. Am observat cţ ă ă ă ă

şchiop ta i. Din ce cauza?ă ţ M-a atins sciatica, murmur― Seldon.ă A― i avut-o toat via a?ţ ă ţ Bine― în eles c nu.ţ ă Ei bine, unele dintre genele dumnea― voastr au mers din ce în ce mai r u cuă ă

trecerea timpului şi asta este cauza pentru care şchiop ta i.ă ţ Ce se va ― întâmpla cu Wanda în timp? Nu ― ştiu. Nu pot face predic ii pentru viitor, Profesore; cred c sta este domeniulţ ă ă

dumneavoastr . Totuşi, dac ar fi s risc o estimare, aş spune c Wanda nu va avea nimică ă ă ă neobişnuit cel pu― in, din punct de vedere genetic.ţ

Sunte― i sigur ? întreb Seldon.ţ ă ă Va trebui s― m crede i pe cuvânt. A i dorit s afla i desă ă ţ ţ ă ţ pre genomul Wandei, şi a iţ

acceptat riscul de a descoperi lucruri pe care poate ar fi fost mai bine s nu le şti i. Îns euă ţ ă v spun c , dup p rerea mea, nu va p i nimic r u.ă ă ă ă ăţ ă

Genele imperfecte... n-ar trebui sa le punem la punct? Le putem pune la punct?― Nu. ― În primul rând, ar costa foarte mult. În al doilea rând, exist şanse ca ele s seă ă

deregleze din nou. Şi, în sfârşit, oamenii se opun acestui lucru. De ce?― Pentru c― sunt în general împotriva ştiin ei. Ar trebui s şti i asta mai bine caă ţ ă ţ

oricine, Profesore. M tem c , mai ales dup moartea lui Cleon, misticismul a câştigată ă ă teren. Oamenii nu cred în repararea genelor pe cale ştiin ific . Ar prefera sa rezolveţ ă lucrurile prin pase magnetice sau prin cine ştie ce alte procedee. Ca s fiu sincer , mie îmiă ă este greu s -mi continui munca. Fiă nan area las de dorit.ţ ă

Seldon d du din cap:ă V― în eleg foarte bine situa ia. Psihoistoria o explic , dar, sincer s fiu, nu credeamă ţ ţ ă ă

c lucrurile se vor înr ut i atât de rapid. M-am implicat prea mult în propria mea muncă ă ăţ ă pentru a mai vedea dificult ile din jurăţ ul meu.

Oft , dup care continu :ă ă ă Am v― zut Imperiul Galactic dec zând uşor timp de treiă ă zeci de ani... dar acum începe

s se pr buşeasc mult mai repeă ă ă de şi nu v d cum pot opri acest lucru.ă ― Încerca i?ţ

Dr. Endelecki p rea amuzat .ă ă Da, spuse Seldon.― ― V urez succes. Referitor la sciatic ... şti i, acum cinciă ă ţ zeci de ani v-a i fi pututţ

vindeca. Acum îns nu se mai poate.ă De ce nu?― P― i, echipamentele folosite au disp rut; oamenii care puă ă teau lucra cu ele se ocupă

acum de altele. Medicina este în declin. Ca ― şi toate celelalte, murmur Seldon pentru sine. Dar s ne întoarcem la Wanda.ă ă

Am senza ia c este o tân r foarte deosebit , cu un creier care difer de al majorit iiţ ă ă ă ă ă ăţ oamenilor. Ce spun genele despre creierul ei?

Dr. Endelecki se l s pe spate îă ă n scaun: Profesore Seldon, ― şti i câte gene sunt implicate în func ioţ ţ narea creierului? Vă

reamintesc c , dintre toate func iile trupului uman, func ia creierului este cea maiă ţ ţ complex . De fapt, din câte ştim noi, nu exist în Univers ceva mai complex decât creierulă ă uman. Aşa c s nu v surprind dac v spun c mii de gene contribuie la bunaă ă ă ă ă ă ă func ionare a creierului.ţ

Mii?― Exact. ― Şi este imposibil s verifici toate aceste gene penă tru a vedea dac au cevaă

deosebit. V cred pe cuvânt în privin a Wandei. Este o fat neobişnuit , cu un creieră ţ ă ă neobişnuit, dar în genele ei nu v d nimic care s -mi spun ceva despre creierul ei... decât,ă ă ă desigur, c este normal.ă

A― i putea g si al i oameni ale c ror gene legate de func ioţ ă ţ ă ţ narea creierului sunt la fel

ca ale Wandei, dând o structur aseă m n toare a creierului?ă ă M― îndoiesc foarte mult. Chiar dac ar exista un alt creier foarte asem n tor cuă ă ă ă

creierul ei, ar exista totuşi diferen e enorţ me la nivelul genelor. N-are nici un rost să c ut m asem n ri... Spune i-mi, Profesore, ce anume v face s crede i c creierul Wandeiă ă ă ă ţ ă ă ţ ă are ceva neobişnuit?

Seldon d du din cap:ă ― Îmi pare r u. Nu pot discuta despre asta.ă ― În acest caz, sunt sigur ă c nu v pot ajuta cu nimic. Cum a i ajuns s descoperi iă ă ţ ă ţ

c creierul ei are ceva neobişnuit?... Despre asta pute i discuta?ă ţ Din ― întâmplare, murmur Seldon. Din pur întâmplare.ă ă ― În acest caz, dac vre i s g si i alte creiere ca ale ei, va trebui s va baza i tot peă ţ ă ă ţ ă ţ

întâmplare. Altceva nu se poate face.Liniştea se interpuse între cei doi. În cele din urm , Seldon o rupse:ă

Mai ave― i sa-mi spune i ceva?ţ ţ M― tem c nu. Decât c v voi trimite nota de plat .ă ă ă ă ă

Seldon se ridic , f când un efort. Sciatica îl sup ra foarte r u.ă ă ă ă Ei bine, spuse el, v― mul umesc, Doctore. Trimite i-mi nota de plat şi eu o voiă ţ ţ ă

onora.P r si biroul întrebându-se ce s fac în continuare.ă ă ă ă

8

Ca orice alt intelectual, Hari Seldon avusese acces liber la Biblioteca Galactic . Înă majoritatea cazurilor se folosise de re eaua de computere, care îi permitea accesul laţ informa ii f r a se deplasa la Bibliotec . Dar din când în când o vizitase, mai mult pentruţ ă ă ă a sc pa de presiunile Proiectului de Psihoistorie decât din alte motive. Şi, în ultimii doi ani,ă de când îşi formulase planul de a g si şi al i oameni asem n tori Wandei, p strase ună ţ ă ă ă birou acolo astfel încât s aib un acces prompt la oricare dintre vastele b nci deă ă ă informa ii ale Bibliotecii. Închiriase chiar şi un mic apartament într-un sector învecinat, subţ cupol , astfel încât s poat merge pân la Bibliotec atunci când cercetarea din ce în ceă ă ă ă ă mai complex îl împiedica s se întoarc în Sectorul Streeling.ă ă ă

Acum îns planul s u c p tase noi dimensiuni şi dorea s se întâlneasc cu Lasă ă ă ă ă ă Zenow. Era pentru prima oar când îl întâlă nea fa în fa .ţă ţă

Nu era uşor de aranjat o audien personal la Bibliotecarul Şef al Bibliotecii Galactice.ţă ă Se spunea destul de des c atunci când Împ ratul dorea s -l consulte pe Bibliotecarul Şef,ă ă ă trebuia s mearg el însuşi pân la Bibliotec şi s aştepte la rând.ă ă ă ă ă

Îns Seldon nu avu nici o greutate. Zenow îl cunoştea bine, deşi nu îl v zuse niciodată ă ă pe Hari Seldon în persoan .ă

Am onoarea, domnule Prim Ministru, ― îl întâmpin el.ăSeldon zâmbi:

Cred c― şti i c nu mai de in acest post de şaisprezece ani.ă ţ ă ţ Onoarea titlului ― înc v apar ine. În plus, domnule, a i avut un rol important înă ă ţ ţ

înl turarea conducerii brutale a juntei. În mai multe ocazii, junta a violat legea sfânt aă ă neutralit ii Bibliotecii.ăţ

(Aha, se gândi Seldon, asta explic promptitudinea cu care am fost primit.)ă― Zvonuri, spuse el cu voce tare.Zenow nu putu rezista tenta iei de a arunca o privire rapid bandei orare de laţ ă

încheietur :ă Spune― i-mi, ce pot face pentru dumneavoastr ?ţ ă Domnule Bibliotecar ― Şef, începu Seldon, nu am venit s v cer un lucru uşor. Dorescă ă

mai mult spa iu la Bibliotec . Doţ ă resc s aduc aici o parte dintre asocia ii mei. Doresc să ţ ă pot lucra aici la un program lung şi complex, de cea mai mare importan .ţă

Fa a lui Las Zenow c p t o expresie de nefericire:ţ ă ă ă ― Îmi cere i mult. Îmi pute i oferi detalii despre importan a acestui program?ţ ţ ţ Da. Imperiul se afl― într-un proces de dezintegrare.ă

Pauz . Apoi Zenow spuse:ă Am auzit de cercet― rile în psihoistorie. Mi s-a spus c noua dumneavoastr ştiină ă ă ţă

promite s fac previziuni. Acum îmi vorbi i cumva despre predic iile psihoistorice?ă ă ţ ţ Nu, ― înc nu am atins stadiul la care pot vorbi despre viitor cu certitudine. Dar nuă

ave i nevoie de psihoistorie pentru a obţ serva ca Imperiul se dezintegreaz . Ave i destuleă ţ dovezi evidente în jurul dumneavoastr .ă

Zenow oft :ă Munca mea aici m― consum teribil, Profesore Seldon. Când dau peste problemeă ă

politice şi sociale, sunt neştiutor ca un copil. Dac― dori i, pute i consulta informa iile aflate în Biblioteă ţ ţ ţ c . Chiar aici în birou... esteă

plin de informa ii dţ in întreg Imperiul Galactic. M― tem c eu sunt ultimul care ine pasul cu nout ile, spuse Zenow zâmbind cuă ă ţ ăţ

triste e. Şti i vechiul proverb: Copilul cizmarului nu are pantofi. Totuşi, am impresia cţ ţ ă Imperiul se reface. Avem din nou un Împ rat.ă

Doar cu― numele, domnule Bibliotecar Şef. În majoritatea provinciilor numele Împ ratului este men ionat doar de conveă ţ nien , din când în când, îns el nu mai joac niciţă ă ă un rol în ceea ce se întâmpl pe acolo. Provinciile au control asupra propriilor lor programeă şi, mai important, au control asupra for elor armate locale, sc pând de sub autoritateaţ ă Împ ratului. Dac Împ ratul ar încerca s -şi exercite autoritatea în alt parte decât înă ă ă ă ă Suburbii, nu ar reuşi. B nuiesc c nu vor trece mai mult de dou zeci de ani pân cândă ă ă ă unele dintre Provinciile de la periferie îşi vor declara independen a.ţ

Zenow oft din nou:ă Dac― ave i dreptate, Imperiul cunoaşte vremuri mai grele ca niciodat . Dar ceă ţ ă

leg tur are asta cu dorin a dumneavoastr de a avea mai mult spa iu şi de a aduce câ ivaă ă ţ ă ţ ţ oameni aici, la Bibliotec ?ă

Dac― Imperiul se dezintegreaz , Biblioteca Galactic s-ar putea s nu scapeă ă ă ă distrugerilor generalizate.

O, a― şa ceva nu se poate, spuse cu aprindere Zenow. Au mai fost şi înainte vremuri grele, şi to i au în eles c Biblioteca Galactic de pe Trantor, ca tezaur al întregiiţ ţ ă ă cunoaşteri umane, trebuie s r mân neatins . Imunitatea ei se va p stra şi în viitor.ă ă ă ă ă

S-ar putea s― nu. Dumneavoastr înşiv a i spus c junta a violat neutralitatea.ă ă ă ţ ă Nu foarte grav.― Data ― viitoare s-ar putea s fie grav, şi nu putem admite ca acest tezaur al întregiiă

cunoaşteri umane s fie distrus.ă Ve― i împiedica acest lucru prin prezen a dumneavoastr numeroas ?ţ ţ ă ă Nu. ― Îns proiectul care m intereseaz o va face. Vreau s creez o mareă ă ă ă

Enciclopedie, care s con in toate informa iile de care are nevoie omenirea pentru a seă ţ ă ţ reface, în caz c r ul se întâmpl ... o Enciclopedia Galactica, dac dori i. Nu avem neă ă ă ă ţ voie de tot ceea ce con ine Biblioteca. Multe dintre aceste inforţ ma ii sunt neimportante.ţ Bibliotecile provinciale împr ştiate prin Galaxie ar putea fi distruse şi ele şi, dac nu ar p iă ă ăţ acest lucru, majoritatea datelor se ob in printr-o leg tur computerizat cu Bibliotecaţ ă ă ă Galactic . Deci, inten ia mea este s creez ceva total independent şi care s con in , într-oă ţ ă ă ţ ă form cât mai concis toate informa iile esen iale de care are nevoie omenirea.ă ă ţ ţ

Dar dac― şi aceast Enciclopedie va fi distrus ?ă ă ă Sper c― nu va fi. Inten ionez s g sesc o lume îndep rtat , la periferia Galaxiei,ă ţ ă ă ă ă

unde s -i pot trimite pe Enciclopedişti ca s lucreze în linişte. Îns , pân când voi g si ună ă ă ă ă asemenea loc, vreau ca nucleul grupului s lucreze aici şi s se foloseasc de facilit ileă ă ă ăţ oferite de Bibliotec .ă

Zenow f cu o grimas :ă ă ― În eleg ce vre i s spune i, Profesore Seldon, dar nu sunt sigur c se poate aranja.ţ ţ ă ţ ă De ce nu, domnule Bibliotecar ― Şef? Faptul c― sunt Bibliotecar Şef nu face din mine un moă narh absolut. Exist ună

Consiliu destul de numeros un fel de legislativ ― ― şi v rog s nu crede i c pot promovaă ă ţ ă cu succes Proiectul dumneavoastr cu Enciclopedia.ă

Sunt uluit.― Nu e cazul. Nu sunt un Bibliotecar ― Şef foarte popular. Consiliul se lupt de câ iva aniă ţ

pentru limitarea accesului în Bibliotec . Eu m-am opus. I-a iritat faptul c v-am permis aceă ă l mic birou.

Acces limitat?― Exact. Ideea este c― dac cineva are nevoie de o inforă ă ma ie, trebuie s comuniceţ ă

unui Bibliotecar, iar Bibliotecarul îi va face rost de informa ie. Consiliul nu doreşte caţ oamenii s intre liber în Bibliotec şi s lucreze singuri la computere. Spun c pre ulă ă ă ă ţ necesar men inerii în bune condi ii a computerelor şi a celorlalte echipamente dinţ ţ Bibliotec a devenit prea mare.ă

Dar este imposibil. Tradi― ia, de milenii, este ca Biblioteca Galactic s fie deschis .ţ ă ă ă ― Într-adev r, dar în ultimii ani fondurile alocate Bibliotecii Galactice au fost reduse deă

câteva ori. A devenit foarte dificil s men inem echipamentele în stare bun .ă ţ ăSeldon îşi frec b rbia:ă ă

Dar dac― fondurile scad, b nuiesc c sunte i obliga i s micşora i salariile şi să ă ă ţ ţ ă ţ ă concedia i oamenii... sau, cel pu in, s nu mai angaja i al ii.ţ ţ ă ţ ţ

Ave― i perfect dreptate.ţ ă ― Şi în acest caz, cum ve i reuşi s creşte i sarcinile unei for e de munc restrânse,ţ ă ţ ţ ă

cerându-le oamenilor dumneavoastr s ob in toate informa iile de că ă ţ ă ţ are are nevoie publicul?

Ideea este c― nu vom g si toate informa iile de care are nevoie publicul, ci doar peă ă ţ acelea considerate de noi importante.

Astfel ― încât nu numai ca renun a i la ideea de Bibliotec deschis , ci chiar la ideeaţ ţ ă ă de Bibliotec .ă

M― tem c da.ă ă Nu pot crede c― vreun Bibliotecar ar vrea aşa ceva.ă Nu-l cunoa― şte i pe Gennaro Mummery, Profesore Seldon.ţ

La privirea nedumerit a lui Seldon, Zenow continu :ă ă "Cine este acesta?" v― întreba i. Liderul acelei p r i din Consiliu care doreşteă ţ ă ţ

închiderea Bibliotecii. O foarte mare parte din Consiliu este de partea lui. Dac v permită ă dumneavoastr şi colegilor s intra i în Bibliotec , constituind o for indepenă ă ţ ă ţă dent , uniiă dintre membrii Consiliului, care poate nu sunt de partea lui Mummery dar care nu suportă s vad vreo por iune a Bibliotecii controlat de altcineva în afar de Bibliotecari, s-ară ă ţ ă ă putea s voteze în favoarea lui. Iar în acest caz voi fi obligat s demisionez din func ia deă ă ţ Bibliotecar Şef.

Asculta― i, spuse Seldon cu o subit energie. Toat chestia asta cu închidereaţ ă ă Bibliotecii, cu a o face mai pu in accesibil , cu refuzul informa iilor ţ ă ţ toat― problema astaă cu sc derea fonă durilor este ea ― îns şi un semn al dezintegr rii Imperiului. Nu sunte i deă ă ţ acord cu mine?

Dac― pune i problema în felul acesta, s-ar putea s ave i dreptate.ă ţ ă ţ Atunci, l― sa i-m s vorbesc eu Consiliului. L sa i-m s le explic ce ne rezervă ţ ă ă ă ţ ă ă ă

viitorul şi ce doresc eu s fac. Probabil c i-aş putea convinge, aşa cum sper c v-amă ă ă convins pe dumneavoastr .ă

Zenow st tu un moment pe gânduri:ă A― ş fi dispus s v dau o şans , dar v avertizez c planul dumneavoastr s-ar puteaă ă ă ă ă ă

s nu mearg .ă ă Trebuie s― -mi asum riscul. V rog s face i dumneavoasă ă ă ţ tr toate demersurileă

necesare, şi s m anun a i atunci când m pot înf işa în fa a Consiliului.ă ă ţ ţ ă ăţ ţSeldon îl p r si pe Zenow într-o dispozi ie destul de stină ă ţ gherit . Tot ceea ce-i spuseseă

Bibliotecarului Şef era adev rat... dar banal. Adev ratul motiv pentru care avea nevoie deă ă accesul în Bibliotec r m sese nedivuă ă ă lgat.

În sinea sa, nici el nu era sigur c acel acces îi va folosi la ceva.ă

9

Hari Seldon st tea pe marginea patului lui Yugo Amaryl... liniştit, trist. Yugo eraă complet terminat. Medicii nu îl mai puteau ajuta cu nimic, chiar dac ar fi consim it să ţ ă primeasc vreun ajutor. Dar nu era cazul.ă

Nu avea decât cincizeci şi cinci de ani. Seldon avea şaizeci şi şase, şi totuşi era în form bun , cu excep ia acceselor de sciatic ă ă ţ ă sau ce o fi fost care ― ― îl obligau să şchiop teze din când în când.ă

Amaryl deschise ochii: Tot mai e― şti aici, Hari?

Seldon d du din cap:ă Nu plec de l― âng tine.ă P― ân când voi muri?ă Da.―

Apoi, într-un acces de durere, spuse: Pentru ce ai f― cut asta, Yugo? Dac ai fi dus o via noră ă ţă mal ai mai fi avut de tr ită ă

înc dou zeci sauă ă treizeci de ani.Amaryl zâmbi slab:

S― tr iesc normal? Adic s -mi iau timp liber? S m duc în vacan ? S m distreză ă ă ă ă ă ţă ă ă cu tot felul de nimicuri?

Da. Da.― Fie a― ş fi tânjit s m întorc la munca mea, fie m-aş fi deprins cu pierderea timpuluiă ă

şi, în cei dou zeci sau treizeci de ani în plus de care vorbeşti, n-aş fi f cut cine ştie ce.ă ă Uit -te la tine.ă

Ce-i cu mine?― Timp de zece ani c― ât ai fost Prim Ministru, cât te-ai ocupat de ştiin ?ţă Aproape un sfert din timp l-am dedicat psihoistoriei, spu― se domol Seldon. Exagerezi. Dac― n-aş fi fost eu s trag ca un rob, evolu ia psihoistoriei s-ar fiă ă ţ

încetinit şi s-ar fi oprit în cele din urm .ăSeldon d du din cap:ă

Ai dreptate, Yugo. Pentru asta ― î i sunt recunosc tor.ţ ă ― Şi înainte, şi dup , când i-ai petrecut cel pu in jum tate din timp cu treburiă ţ ţ ă

administrative, cine duce a dus greul trebii? Ei? Po― ― i s -mi spui?ţ ă Tu, Yugo.―

Exact.―Yugo închise din nou ochii.

― Şi totuşi, spuse Seldon, totdeauna i-ai dorit s preiei sarţ ă cinile administrative dacă mi-ai fi supravie uit.ţ

Nu! Am vrut s― conduc Proiectul pentru a-l face s meară ă g în direc ia bun , dar aş fiă ţ ă pus pe al ii s se ocupe de sarcinile administrative.ţ ă

Amaryl a ipi, îns tres ri, deschise ochii şi îl privi int pe Seldon. Spuse:ţ ă ă ţ ă Ce se va ― întâmpla cu psihoistoria dup ce voi muri? Te-ai gândit la asta?ă Da, m-am g― ândit. Şi vreau s - i vorbesc în leg tur cu asta. S-ar putea s - i facă ţ ă ă ă ţ ă

pl cere, Yugo. Cred ca se va petrece o revolu ie în psihoistorie.ă ţAmaryl se încrunt uşor:ă

― În ce sens? Nu-mi prea place cum sun .ă Ascult― . A fost ideea ta. Cu câ iva ani în urma mi-ai spus c trebuiesc înfiin ate două ţ ă ţ ă

Funda ii. Separate şi astfel dispuse încât s reprezinte nucleele unui eventual Al Doileaţ ă Imperiu Galactic. Î i aduci aminte? A fost ideea tţ a.

Ecua― iile psihoistorice...ţ ― Ştiu. Ele mi-au sugerat ideea. De asta m ocup acum, Yugo. Am reuşit s fac rost deă ă

un birou în Biblioteca Galactic ...ă Biblioteca Galactic― , spuse Amaryl încruntându-se şi mai tare. Nu-mi plac tipii aia. Oă

ceat de idio i înfumura i.ă ţ ţ Yugo, Bibliotecarul ― Şef, Las Zenow, nu este un tip chiar atât de r u.ă Te-ai ― întâlnit vreodat cu un Bibliotecar numit Mummery, Gennaro Mummery?ă Nu, dar am auzit de el.― O fiin― uman mizerabil . Am avut o ceart odat , când a spus c am deranjat nuţă ă ă ă ă ă

ştiu ce lucru. Nu f cusem aşa ceva şi m-am sup rat foarte tare, Hari. Dintr-o dat , parcă ă ă ă m întorseă sem în Dahl... Dar despre cultura dahlit se poate spune c este o cloac deă ă ă invective. I-am zis câteva şi i-am mai spus c punea be e în roate psihoistoriei şi c va fiă ţ ă cunoscut în istorie ca un tic los. De fapt, am spus altceva decât "tic los".ă ă

Amaryl chicoti slab: L-am l― sat f r grai.ă ă ă

Brusc, Seldon îşi d du seama de unde venea animozitatea lui Mummery fa de cei dină ţă afar şi fa de pă ţă sihoistorie... dar nu spuse nimic.

Ideea este c― ai vrut dou Funda ii, astfel încât dac una eşueaz , celalalt să ă ţ ă ă ă ă continue. Dar am mers mai departe.

― În ce sens? ― Î i aduci aminte c Wanda i-a putut citi mintea, acum doi ani, descoperind c eraţ ă ţ ă

ceva în neregul cu o anumit por iune a ecua iilor din Primul Radiant?ă ă ţ ţ Da, desigur.― Ei bine, vom g― si şi al ii ca ea. Vom avea o Funda ie care va consta în cea mai mareă ţ ţ

parte din fizicieni, care vor p stra cunoştin ele umanit ii şi vor servi ca nucleu pentru Ală ţ ăţ Doilea Imperiu. Şi va fi o A Doua Funda ie, constituit doar din psihoistorici ţ ă mentali― şti, fiin e care pot influen a min ile ţ ţ ţ lucr― ând cu psihoistoria în diverse moduri, f când-o să ă evolueze mult mai repede. Ei vor face reglajul fin de-a lungul timpului. În elegi? Mereu înţ umbr , supraveghind. Ei vor fi gardienii Imperiului.ă

Minunat! spuse Amaryl. Minunat! Ai v― zut ce bine mi-am ales momentul pentru aă muri? Acum nu aş mai fi avut nimic de f cut.ă

Nu spune asta, Yugo.― Nu mai face at― âta caz, Hari. Sunt prea obosit. Î i mul uţ ţ mesc... î i mul umesc...ţ ţ

pentru c mi-ai spus...ăVocea îi sl bea din ce în ce mai mult.ă

... despre revolu― ie. M simt fericit... fericit... feri... ţ ăAcestea fur ultimele cuvinte ale lui Amaryl.ăSeldon se aplec deasupra patului. Lacrimi îi âşnir din ochi şi se rostogolir pe obraz.ă ţ ă ăDisp ruse înc un prieten. Demerzel, Cleon, Dors şi acum Yugo... l sându-l mai pustiuă ă ă

şi mai singur pe m sur ce îmbă ă ătrânea.Iar revolu ia care îl f cuse pe Amaryl s moar fericit s-ar putea s nu se înf ptuiascţ ă ă ă ă ă ă

niciodat . Putea c p ta accesul în Biblioteca Galactic ? Putea g si şi al i oameni caă ă ă ă ă ţ Wanda? Cât va dura asta?

Avea şaizeci şi şase de ani. Dac ar fi putut porni aceast revolu ie la treizeci şi doi deă ă ţ ani, când sosise pentru prima oar pe Trantor...ă

Acum s-ar putea s fie prea târziu.ă

10

Gennaro Mummery îl f cea s aştepte. Era o impolite e inten ionat , chiar insolen ,ă ă ţ ţ ă ţă

îns Hari Seldon îşi p str calmul.ă ă ăLa urma urmelor, avea mare nevoie de Mummery şi dac şi-ar fi manifestată

nemul umirea fa de Bibliotecar, nu avea decât de pierdut. Mummery s-ar ar ta chiarţ ţă ă încântat de furia lui Seldon.

Aşa c îşi p str cump tul şi aştept . În cele din urm , Mummery intr . Seldon îl maiă ă ă ă ă ă ă v zuse şi înainte ă dar numai de la distan― . Aceasta erţă a prima ocazie când se întâlneau singuri.

Mummery era scund şi îndesat, cu o figur rotund încadraă ă t de o barb micu şiă ă ţă neagr . Avea un zâmbet pe fa , îns Seldon b nuia c era un zâmbet lipit, f r nici oă ţă ă ă ă ă ă însemn tate. Îi scotea în eviden din ii îng lbeni i. Calota lui Mummery era, inevitabil,ă ţă ţ ă ţ g lbuie, cu o linie maro şerpuind în jurul ei.ă

Seldon sim i o und de grea . Avu sentimentul c Mummeţ ă ţă ă ry îi va displ cea, chiară dac nu ar fi avut nici un motiv.ă

F r alte introduceri, Mummery spuse:ă ă Ei bine― , Profesore, ce pot face pentru dumneavoastr ?ă

Privi banda orar de pe perete, dar nu-şi ceru scuze pentru c întârziase.ă ă Domnule, spuse Seldon, a― ş dori sa v rog s pune i cap t opozi iei dumneavoastră ă ţ ă ţ ă

fa de prezen a mea aici, la Bibliotec .ţă ţ ăMummery desf cu bra ele:ă ţ

Sunte― i aici de doi ani. Despre ce opozi ie vorbi i?ţ ţ ţ P― ân acum, acea parte a Consiliului reprezentat de dumă ă neavoastr nu a reuşit să ă

ob in mai multe voturi decât Biblioteţ ă carul Şef, îns luna viitoare se va ine o altă ţ ă întrunire, iar Las Zenow mi-a spus c nu este sigur pe rezultat.ă

Mummery ridic din umeri:ă ― Şi eu sunt nesigur... Contractul dumneavoastr ă dac― îi putem spune aşa ă va fi―

poate reînnoit. Am nevoie de mai mult, domnule Bibliotecar Mummery. Vreau s― aduc cu mineă

câ iţ va colegi. Proiectul în care sunt implicat stabilirea a ceea ce este nevoie pentru― eventuala preg tiă re a unei Enciclopedii foarte speciale nu ― îl pot duce la cap t de unulă singur.

Colegii dumneavoastr― pot lucra oriunde doresc. Pe Trantor este loc dă estul. Trebuie s― lucr m în Bibliotec . Domnule, eu sunt un om b trân şi timpul nu maiă ă ă ă

are r bdare cu mine.ă Cine se poate opune trecerii timpului? Nu cred ― îns c v vom permite s aduce iă ă ă ă ţ

aici colegii dumneavoastr . A i ajuns pe muchie de cu it, Profeă ţ ţ sore?(Da, într-adev r, gândi Seldon, dar nu spuse nimic.)ă

P― ân acum, spuse Mummery, nu am reuşit s v împiedic accesul în Bibliotec ,ă ă ă ă Profesore. Pân acum. Dar cred c pot continua s v in departe de colegiiă ă ă ă ţ dumneavoastr .ă

Seldon îşi d du seama c nu ajungea nic ieri astfel. Se deă ă ă cise s vorbeasc ceva maiă ă sincer:

Domnule Bibliotecar Mummery, sunt sigur c― animozitaă tea dumneavoastr fa deă ţă mine nu este ceva personal. Sunt sigur c în elege i importan a muncii pe care o fac.ă ţ ţ ţ

V― referi i la psihoistorie. Haide i, munci i la ea de peste treizeci de ani. Ce rezultateă ţ ţ ţ a i dat?ţ

Tocmai aici este problema. S-ar putea s― ob in acum un rezultat.ă ţ Atunci, dac― este s dea vreun rezultat, s îl dea la Uniă ă ă versitatea Streeling. De ce

trebuie s fie la Biblioteca Galactic ?ă ă Domnule Bibliotecar Mummery. Asculta― i-m . Dori i s interzice i publicului accesulţ ă ţ ă ţ

în Bibliotec . Vre i s înc lca i o lung tradi ie. Ave i inim s face i aşa ceva?ă ţ ă ă ţ ă ţ ţ ă ă ţ Nu de inim― avem nevoie. Avem nevoie de finan are. Sunt sigur c Bibliotecarul Şefă ţ ă

v-a plâns pe um r, povestindu-v despre durerile noastre. Finan area este la p mânt,ă ă ţ ă salariile au fost reduse. Ce putem face? Trebuie s reducem serviciile f cute popula iei, iară ă ţ în aceste condi ii este clar c nu avem cum v suporta pe dumneavoastr şi pe colegi. Nuţ ă ă ă avem cum s v oferim birouri şi echipamente.ă ă

A― i prezentat aceast situa ie Împ ratului?ţ ă ţ ă Profesore, v― face i iluzii. Psihoistoria nu v spune c Imperiul se degradeaz ? Amă ţ ă ă ă

auzit c vi se spune Corbul Seldon şi asta cred c are leg tur cu o pas re legendară ă ă ă ă ă prevestitoare de nenorociri.

Este adev― rat c vom avea de înfruntat vremuri grele.ă ă ― Şi crede i c Biblioteca poate r mâne imun la aceste vreţ ă ă ă muri grele? Profesore,

Biblioteca este via a mea şi doresc ca ea s -şi continue existen a, dar asta nu se poateţ ă ţ decât dac reuşim s g sim o modalitate de creştere a finan rii... Şi veni i aici pretinzândă ă ă ţă ţ o Bibliotec deschis în beneficiul dumneavoastr . Nu ine, Profesore. Pur şi simplu nuă ă ă ţ ine.ţ

Seldon spuse cu desperare:

― Şi dac g sesc eu credite pentru Bibliotec ?ă ă ă Serios? Cum?― Dac― vorbesc cu Împ ratul? Am fost Prim Ministru, pe vremuri. M va primi şi m vaă ă ă ă

asculta.Mummery râse:

― Şi crede i c ve i ob ine credite de la el?ţ ă ţ ţ Dac― reuşesc, dac finan area dumneavoastr va creşte, îmi pot aduce colegii?ă ă ţ ă Aduce― i mai întâi creditele, spuse Mummery, şi vom veţ dea dup aceea. Dar nu credă

c ve i reuşi.ă ţP rea foarte sigur pe sine, şi Seldon se întreb cât de des şi cât de inutil apelaseă ă

Biblioteca Galactic la Împ rat pân atunci? Ce şanse avea ca apelul s u s dea vreună ă ă ă ă rezultat?

11

Împ ratul Agis XIV nu avea vreun drept legitim pentru a purta acest nume. Îl adoptaseă dup ce se urcase pe tron, în mod deliberat, pentru a se conecta cu Agis-ii care domniseră ă cu dou mii de ani în urm , majoritatea cu mult pricepere ă ă ă ― în special Agis VI, care domnise patruzeci şi doi de ani, şi care men inuse ordinea într-un Imperiu prosper, cu oţ mân ferm dar binevoiă ă toare.

Agis XIV nu sem na deloc cu cei de la care împrumutase numele ă dac― ne lu mă ă dup înregistr rile holografice. Dar, ca s fim sinceri, Agis XIV nu sem na deloc nici cuă ă ă ă holograma oficial prezentat publicului.ă ă

În leg tur cu asta, Hari Seldon se gândi, cu un acces de nostalgie, c Împ ratulă ă ă ă Cleon, cu toate sl biciunile şi lipsurile, ar ta totuşi ca un Împ rat.ă ă ă

Agis XIV nu avea înf işare de Împ rat. Seldon nu îl v zuse niciodat de aproape, iarăţ ă ă ă cele câteva holograme pe care le v zuă se erau jignitor de inexacte. Cel care f cuseă hologramele Imperiale îşi cunoştea meseria şi se descurcase bine, gândi Seldon strâmbând din nas.

Agis XIV era scund, cu o figur deloc atr g toare, cu ochi ieşi i din orbite şi care nuă ă ă ţ p reau lumina i de inteligen . Singuă ţ ţă rul s u merit era ca se înrudea de departe cu Cleon.ă

Totuşi, trebuie s recunoaştem c nu încerca s joace rolul Împ ratului atotputernic.ă ă ă ă Se spune c îi pl cea mai degrab s fie numit "Cet eanul Împ rat" şi doar protocolulă ă ă ă ăţ ă Imperial şi protestele înverşunate ale G rzii Imperiale îl împiedicau s ias din zonaă ă ă deschis şi s se plimbe pe aleile Trantor-ului. Dup toate aparen ele, continua povestea,ă ă ă ţ îşi dorea s dea mâna persoă nal cu cet enii şi s le aud cu urechile lui plângerile.ăţ ă ă

(O bil alb pentru el, gândi Seldon, chiar dac nu va ajună ă ă ge vreodat s -şiă ă îndeplineasc dorin ele.)ă ţ

Agis XIV avea o voce clar şi atr g toare, deloc potrivit cu înf işarea sa.ă ă ă ă ăţ Un ex-Prim Ministru are, desigur, privilegiile sale, spuse el, de― şi sunt uimit de curajul

de care am dat dovad acceptând s m întâlnesc cu tine.ă ă ăVorbele sale dovedeau umor şi Seldon îşi d du seama deoă dat c omul din fa a sa eraă ă ţ

totuşi inteligent. Curaj, Sire?― Da, desigur. Nu ― i se spune Corbul Seldon?ţ Ieri am auzit pentru prima oar― aceast expresie, Sire.ă ă Probabil c― se face referire la psihoistoria ta, care se pare c prevesteşte Pr buşireaă ă ă

Imperiului. Sire, ea nu face dec― ât o estimare probabilistic ...ă Se face leg― tura între tine şi o pas re mitic , aduc toare de nenorociri. Şi cred că ă ă ă ă

pe bun dreptate.ă Sper c― nu, Sire.ă Haide, haide. Datele sunt ― gr itoare. Eto Demerzel, fostul Prim Ministru al lui Cleon,ă

a fost impresionat de munca ta şi iat ce a p it... a fost obligat s -şi p r seasc postul şiă ăţ ă ă ă ă s ia drumul exilului. Împ ratul Cleon însuşi a fost impresionat de munca ta şi... a fostă ă asasinat. Junta militar a fost impresionat de munca ta şi... a fost m turat . Joranumi ii auă ă ă ă ţ fost impresiona i de munţ ca ta şi, fii atent, au fost distruşi. Iar acum, Corbul Seldon a venit s m vad pe mine. La ce s m aştept?ă ă ă ă ă

La nimic r― u, Sire.ă Cred ― şi eu, deoarece spre deosebire de ceilal i, pe mine nu m intereseaz muncaţ ă ă

ta. Acum spune-mi pentru ce ai venit aici.Ascult cu aten ie, f r s întrerup , în timp ce Seldon exă ţ ă ă ă ă plica importan a înfiin riiţ ţă

unui Proiect destinat elabor rii unei enciclopedii care s p streze cunoştin ele umane înă ă ă ţ caz c avea s se întâmple cel mai r u lucru posibil.ă ă ă

Da, da, spuse ― în final Agis XIV. Deci eşti într-adev r convins c Imperiul se vaă ă

pr buşi.ă Probabilitatea este foarte mare, Sire. Ar fi o impruden― s nu se in cont de oţă ă ţ ă

astfel de posibilitate. Doresc s împiedic acest lucru... sau, dac se va întâmpla, m car s -iă ă ă ă atenuez efectele.

Corbul Seldon, dac― vei continua s - i bagi nasul în proă ă ţ blemele astea, sunt convins c Imperiul se va pr buşi ă ă sigur, şi nimic nu îl va mai putea ajuta.

Nu este a― şa, Sire. V cer permisiunea de a lucra.ă O ai, dar tot nu ― în eleg ce doreşti de la mine. Pentru ce mi-ai spus povestea asta cuţ

enciclopedia? Pentru c― doresc s lucrez în Biblioteca Galactic , Sire. Sau, mai precis, aş dori caă ă ă

al ii s lucreze cu mine.ţ ă Te asigur c― nu- i voi sta în cale.ă ţ Nu este suficient, Sire. Am nevoie de ajutorul vostru.― ― În ce sens, domnule ex-Prim Ministru? Fonduri. Biblioteca trebuie s― primeasc fonduri, altfel va închide uşile publiculuiă ă

dându-m şi pe mine afar .ă ă Credite!―

În vocea Împ ratului se f cu sim it o not de uimire:ă ă ţ ă ă Ai venit la mine pentru credite?― Da, Sire.―

Agis XIV se ridic oarecum agitat. Seldon se ridic şi el imediat, îns Agis îi f cu semnă ă ă ă s r mân aşezat:ă ă ă

Stai j― os. Nu m trata ca pe un Împ rat. Eu nu sunt un Împ rat. Nu mi-am dorit să ă ă ă ajung în situa ia asta, dar m-au obligat. Eram cel mai aproape de familia Imperial , şi mi-ţ ăau împuiat urechile c Imperiul avea nevoie de un Împ rat. Aşa c toat lumea seă ă ă ă foloseşte de mine. Credite! Te aştep i s am credite! Vorbeşti despre dezintegrareaţ ă Imperiului. Cum crezi c are loc dezintegrarea? Te gândeşti la revolte? La r zboi civil? Laă ă dezordini, aici şi acolo? Nu. Gândeşte-te la credite. Î i dai seama c nu pot aduna taxeleţ ă de la jum tate din provinciile Imperiului? Toate fac în continuare parte din Imperiu ă ― "Tr iasc Imperiul!" ă ă "Toat― cinstea noastr Împ ratului!" ă ă ă dar nu pl― tesc nimic, iar euă nu am for ele necesare pentru a colecta taxele. Şi dac nu pot face rost de credite de la ei,ţ ă asta înseamn c de fapt nu prea fac parte din Imperiu, nu-i aşa? Credite! Imperiul treceă ă printr-un deficit cronic de dimenisuni îngrozitoare. Nu pot pl ti nimic. Crezi c amă ă suficiente fonduri pentru a între ine domeniile Palaţ tului? De-abia pot face fa . Trebuie sţă ă fac compromisuri. Trebuie s las Palatul s decad . Trebuie s -i las pe servitori s poarteă ă ă ă ă haine ponosite. Profesore Seldon, dac vrei credite, nu te pot ajuta. De unde s g sescă ă ă fonduri pentru Bibliotec ? Ar trebui s zic mersi c reuşesc s storc în fiecare an câteă ă ă ă ă ceva pentru ei.

Împ ratul termin , întinzând mâinile, cu palmele în sus, ca pentru a sugera goliciuneaă ă vistieriei Imperiale.

Hari Seldon era copleşit. Totu― şi, Sire, spuse el, chiar dac v lipsesc creditele, ave i prestigiul Imperial. Nuă ă ţ

pute i ordona Bibliotecii s -mi lase biţ ă roul şi s permit accesul colegilor mei pentru a mă ă ă ajuta în munca de o importan vital ?ţă ă

Agis XIV se aşez din nou, ca şi când, dac subiectul nu mai erau creditele, îşiă ă pierduse starea de agita ie.ţ

― Î i dai seama, spuse el, c , printr-o lung tradi ie Biblioteţ ă ă ţ ca Galactic esteă independent de Imperiu, cel pu in în privin a administr rii. Îşi face singur regulile înc deă ţ ţ ă ă ă pe vremea lui Agis VI, tizul meu...

Zâmbi, dup care continu :ă ă ... care a ― încercat s ob in controlul asupra serviciului de informa ii a Bibliotecii. Nuă ţ ă ţ

a reuşit. Dac marele Agis VI a dat greş, crezi c pot reuşi eu?ă ă Nu v― cer s folosi i for a, Sire. Doar s face i o sugestie politicoas . Sunt sigur că ă ţ ţ ă ţ ă ă

dac nu este implicat nici o func ie vital a Bibliotecii, vor fi încânta i s satisfac dorin aă ă ţ ă ţ ă ă ţ Împ ratuă lui.

Profesore Seldon, cuno― şti foarte pu in Biblioteca. Nu treţ buie decât s -mi exprim oă dorin , oricât de politicos şi blând, pentru a fi sigur c vor fţă ă ace exact contrariul. Sunt foarte sensibili la cel mai mic semn al imixtiunii Imperiale.

― Şi atunci, ce s fac? întreb Seldon.ă ă P― i uite, î i spun eu. Mi-a venit o idee. Eu fac parte din public, şi pot vizita Biblioteca,ă ţ

dac doresc. Este amplasat pe domeniile Palatului, deci nu voi viola protocolul dac fac oă ă ă vizit acolo. Vei veni cu mine şi ne vom purta ostentativ ca doi prieteni buni. N-am s leă ă cer nimic, dar dac suntem remarca i umblând bra la bra , atunci probabil c unii dintreă ţ ţ ţ ă membrii pre iosului lor Consiliu vor fi mai amabili fa de tine... Cu altceva nu te pot ajuta.ţ ţă

Şi foarte dezam gitul Seldon se întreb dac va fi suficient.ă ă ă

12

Las Zenow spuse cu o urm de admira ie în voce:ă ţ Nu ― ştiam c eşti prieten atât de bun cu Împ ratul, Profă ă esore Seldon. De ce nu? Este un tip foarte democrat pentru un ― Împ rat şi l-a interesat experien aă ţ

mea de Prim Ministru de pe vremea lui Cleon. Trebuie s― spun c asta a f cut o adânc impresie asupra noastr . De mul i ani nuă ă ă ă ă ţ

am mai avut un Împ rat prin s lile noastre. În general, atunci când Împ ratul are nevoieă ă ă de ceva de prin Bibliotec ...ă

― Îmi închipui. Cere şi i se aduce, ca o dovad de polite e.ă ţ A fost odat― o sugestie, spuse Zenow pus pe bârfe, ca Împ ratul s fie dotat cu ună ă ă

set complet de echipamente computerizate în palatul s u, conectate direct la sistemulă Bibliotecii, astfel încât s nu trebuiasc s aştepte atunci când are nevoie de ceva. Asta aă ă ă fost pe vremurile bune, când creditele nu lipseau, dar s-a votat împotriv .ă

Serios?― Da, a― proape întreg Consiliul a fost de acord c amestecul Împ ratului în Bibliotecă ă ă

ar fi prea mare şi c asta ar amenin a independen a noastr fa de guvern.ă ţ ţ ă ţă ― Şi acest Consiliu, care nu este dispus s cedeze nimic Împ ratului, este de acord să ă ă

m lase s r mân în Bibliotec ?ă ă ă ă ― În momentul de fa , da. Exist sentimentul ţă ă iar eu am f― cut tot posibilul pentru a-ă

l încuraja c― dac nu suntem politicoşi fa de un prieten intim al Împ ratului, există ă ţă ă ă şansa ca fondurile s ne fie t iate complet, aşa c ...ă ă ă

Deci― aici vorbesc creditele... sau, mai bine zis, speran a în credite.ţ A― şa se pare. ― Îmi pot aduce colegii?

Zenow spuse, stânjenit: M― tem c nu. Împ ratul a fost la bra doar cu tine... nu şi cu colegii t i. Îmi pareă ă ă ţ ă

r u, Profesore.ăSeldon d du din umeri şi fu înghi it de un val de adânc melancolie. Deci, nu aveaă ţ ă

cum s -şi aduc vreun coleg. O vreme sperase s g seasc al ii ca Wanda şi nu reuşise. Laă ă ă ă ă ţ rândul lui, avea nevoie de fonduri pentru a continua o cercetare adecvat . Şi nu aveaă nimic.

13

Trantor, lumea-oraş, capitala Imperiului, se schimbase considerabil fa de ziua în careţă Hari coborâse din hipernava ce îl adusese de pe Helicon, lumea sa natal , acum treizeci şiă opt de ani. Sau poate c era doar cea a din memoria unui b trân, care f cea din Trantor-ulă ţ ă ă de odinioar o citadel atât de str lucitoare în imagina ia sa? se întreb Hari. Sau poate că ă ă ţ ă ă fusese exuberan a tinere ii... cum s nu fii impresionat tu, un tân r din Provincie, deţ ţ ă ă turnurile scânteietoare, de cupolele str lucitoare, de masele de oameni gr bite, pline deă ă culoare, care p reau s se agite zi şi noapte prin Trantor?ă ă

Acum, se gândi el cu triste e, aleile erau aproape pustii, chiar şi în lumina plin aţ ă miezului zilei. Bande de cu itari şi vagabonzi controlau diversele zone ale oraşului, luptândţ între ele pentru câştigarea teritoriului. For ele de securitate sc zuser ; cei careţ ă ă r m seser aveau toate degetele ocupate cu înregistrarea plângerilor la biroul central.ă ă ă Desigur, ofi erii de securitate erau trimişi atunci când se f ceau auzite apeluri desperate,ţ ă îns apă ăreau la fa a locului doar ţ dup ă ce crima fusese comis ... nici m car nu maiă ă pretindeau c protejeaz cet enii. Fiecare ieşea din cas pe propriul s u risc... şi era ună ă ăţ ă ă risc destul de mare. Totuşi, Hari Seldon îşi asuma acel risc, sub forma unei plimb ri zilnice,ă ca şi cum ar fi sfidat for ele care îi distrugeau mult iubitul Imperiu, distrugându-l şi pe el.ţ

Deci Hari Seldon se plimba, şchiop tând şi gânditor.ăNimic nu mergea. Nimic. Nu fusese în stare s identifice structura genetic ce o f ceaă ă ă

deosebit pe Wanda... şi f r asta era incapabil s identifice alte persoane ca ea.ă ă ă ăCapacitatea Wandei de a citi min ile se ascu ise considerabil în cei şase ani de cândţ ţ

descoperise greşeala în Prim Radiantul lui Yugo Amaryl. Wanda era deosebit în mai multeă aspecte. Era ca şi cum, odat ce îşi d duse seama c posibilit ile ei mentale o deosebeauă ă ă ăţ de restul lumii, era hot rât s le în eleag , s -şi st pâneasc energiile, s le direc ioneze.ă ă ă ţ ă ă ă ă ă ţ Trecuse de adolescen , se maturizase, renun ase la r sf ul copil resc care o f cea atâtţă ţ ă ăţ ă ă de drag în ochii lui Hari, devenindu-i în acelaşi timp şi mai drag prin hot rârea ei de a-lă ă ă ajuta în munc folosindu-şi puterile "darului" ei. Pentru c Hari Seldon îi povestise Wandeiă ă despre planul unei A Doua Funda ii, iar ea se angajase al turi de el la realizarea acestuiţ ă scop.

Totuşi, ast zi Seldon era într-o pas proast . Ajunsese la concluzia c puterea mentală ă ă ă ă

a Wandei nu avea s îl conduc nic ieri. Nu avea credite cu care s -şi continue munca...ă ă ă ă nu avea credite cu care s descopere al i oameni asem n tori ei... nu avea credite cu careă ţ ă ă s -şi pl teasc oamenii care lucrau la Proă ă ă iectul de Psihoistorie de la Universitatea Streeling, nu avea credite cu care s înceap importantul Proiect de Enciclopedie de laă ă Biblioteca Galactic .ă

Ce s fac ?ă ăÎşi continu drumul spre Biblioteca Galactic . I-ar fi fost mai comod s ia un gravi-taxi,ă ă ă

dar dorea s mearg pe jos... chiar dac şchiop ta. Avea nevoie de timp pentru gândire.ă ă ă ăAuzi un strig t ă "Uite-l!" dar nu ― ― îi acord aten ie.ă ţÎl auzi din nou: "Uite-l! Psihoistoria!"Cuvântul îl for s ridice privirea... Psihoistorie?ţă ăSe trezi înconjurat de un grup de tineri.Automat, se lipi cu spatele de perete şi ridic bastonul:ă

Ce vre― i?ţAceştia râser :ă

Credite, babal― âcule. Ai credite? Poate, dar pentru ce vre― i credite de la mine? A i spus "Psihoistorie!" Şti i cine sunt?ţ ţ ţ Sigur, e― şti Corbul Seldon, spuse tân rul cel mai apropiat de el.ă

P rea foarte bine dispus.ă E― şti un nemernic! strig altul.ă ― Şi ce ve i face dac nu v dau creditele?ţ ă ă Te vom bate, spuse ― şeful lor, dup care le vom lua singuri.ă ― Şi dac v dau creditele?ă ă Te vom bate oricum!―

Râser cu to ii.ă ţHari Seldon ridic şi mai sus bastonul:ă

S― nu prind pe vreunul c se apropie.ă ăAcum reuşi s -i numere. Eră au opt.Sim i o uşoar senza ie de sufocare. Pe vremuri, când îi avusese al turi pe Dors şi peţ ă ţ ă

Raych, fuseser ataca i de zece golani şi nu avuseser nici o problem . Îns pe atunci nuă ţ ă ă ă avea decât treizeci şi doi de ani, iar Dors... era Dors.

Acum situa ia era cu totul alta. Îşi agit bastonuLţ ăŞeful golanilor spuse:

Hei, babal― âcul are de gând s ne atace. Ce ne facem?ăSeldon arunc o privire rapid în jur. Nu se z rea nici un ofi er de securitate. Înc ună ă ă ţ ă

indiciu al deterior rii societ ii. Se ivir unul sau doi trec tori, dar nu avea rost s le ceriă ăţ ă ă ă ajutor. Aceştia m rir pasul şi ocolir locul cu pricina, pe departe. Niă ă ă meni nu avea de gând s -şi rişte pielea într-o înc ierare.ă ă

Primul care se apropie se alege cu capul spart, spuse Sel― don. Ai las― -m ?ă ă

Şeful f cu un pas rapid în fa şi apuc bastonul. Dup o scurt rezisten , bastonul fuă ţă ă ă ă ţă smuls din strânsoarea lui Seldon. Şeful îl arunc în lateral:ă

Ia s― te v d acum, babalâcule!ă ăSeldon se lipi şi mai tare de perete. Nu mai avea decât s aştepte loviturile. Golanii seă

strânser în jurul lui. Fiecare îşi dorea s loveasc o dat sau de dou ori. Ridic bra eleă ă ă ă ă ă ţ pentru a se ap ra. Înc mai ştia Twist... într-un fel. Dac ar fi avut de înfruntat doar unulă ă ă sau doi, şi-ar fi putut r suci corpul, evitând lovă iturile, lovind la rândul lui. Dar nu avea ce face împotriva a opt indivizi...

Încerc totuşi, mişcându-se rapid într-o parte, s evite loviă ă turile, dar piciorul drept, cel cu sciatica, se înmuie sub greutate. C zu, şi ştia c r m sese f r nici o sc pare.ă ă ă ă ă ă ă

Apoi auzi o voce tun toare:ă Ce se ― întâmpl aici? Înapoi, golanilor! Înapoi sau v omor pe to i!ă ă ţ

Şeful spuse: Ia te uit― ! Înc un babalâc!ă ă Nu chiar at― ât de babalâc, spuse noul venit.

Cu dosul palmei îl pocni peste fa pe şef, umplându-l de sânge.ţăSeldon spuse, surprins:

Raych, tu e― şti?Raych întinse bra ul spre el:ţ

Nu te amesteca, tat― . Ridica-te şi d -te la o parte.ă ăŞeful, frecându-şi obrazul, spuse:

Ai s-o p― eşti pentru asta.ăţ Nu, nu cred, spuse Raych.―

Scoase un cu it dahlit, lung şi sclipitor. Mai scoase înc unul. Avea câte un cu it înţ ă ţ fiecare mân .ă

Seldon spuse, slab:

Tot mai por― i cu ite, Raych?ţ ţ Mereu, spuse Raych. Nimic nu m― va putea opri.ă Am s― te opresc eu, spuse şeful sco ând la iveal un blaster.ă ţ ă

Mai repede ca gândul, unul dintre cu itele lui Raych pluti prin aer şi se înfipse în gâtulţ şefului. Acesta scoase un icnet puternic, apoi un horc it, şi c zu. Ceilal i şapte priveauă ă ţ înlemni i.ţ

Raych se apropie şi spuse: Vreau s― -mi recuperez cu itul.ă ţ

Îl scoase din gâtlejul golanului, ştergându-l de c maşa acesă tuia. Se aplec spre mânaă mortului şi culese blasterul. Arunc blasterul într-unul dintre largile sale buzunare.ă

Nu-mi place s― folosesc blasterul, nemernicilor, spuse el, din cauz c din când înă ă ă când nu nimeresc inta. Îns niciodat nu ratez atunci când arunc cu cu itul. Niciodat !ţ ă ă ţ ă Golanul sta este mort. A i mai r mas şapte. Mai sta i pe-aici sau v c ra i?ă ţ ă ţ ă ă ţ

Pe el! strig― unul dintre golani.ăTo i şapte se repezir asupra lui Raych, care f cu un pas în spate. Un cu it fulger ,ţ ă ă ţ ă

apoi altul. Doi dintre golani se oprir , fiecare cu câte un cu it înfipt un abdomen.ă ţ Da― i-mi înapoi cu itele, spuse Raych.ţ ţ

Îşi scoase cu itele printr-o mişcare lateral care t ie şi mai mult în carne, apoi leţ ă ă şterse.

― ştia doi mai tr iesc înc , dar nu pentru mult vreme. Deci, a i mai r mas cinci înĂ ă ă ă ţ ă picioare. Ataca i din nou, sau v c ra i?ţ ă ă ţ

Golanii se întoarser , dând s fug . Raych strig în urma lor:ă ă ă ă Ridica― i-v mortul şi r ni ii. Nu am nevoie de ei.ţ ă ă ţ

Golanii aruncar în grab trupurile pe umeri, apoi se întoară ă ser scurt şi disp rur .ă ă ăRaych se aplec pentru a ridica bastonul lui Seldon:ă

Po― i merge, tat ?ţ ă Nu prea bine, spuse Seldon. Mi-am sucit piciorul.― Bine, atunci urc― în maşina mea. Ia spune-mi, ce f ceai pe aici, mergând pe jos?ă ă De ― ce s nu merg pe jos? Nu mi s-a mai întâmplat nicioă dat nimic.ă Aha, deci ai a― şteptat pân s i se întâmple ceva. Intr în maşin şi te duc pân laă ă ţ ă ă ă

Streeling.Program automobilul în linişte, apoi spuse:ă

Ce p― cat c nu o mai avem pe Dors cu noi. Mama i-ar fi atacat cu mâinile goale şi i-ă ăar fi omorât pe to i opt în cinci minute.ţ

Seldon sim i cum lacrimile îi irit pleoapele:ţ ă ― Ştiu, Raych, ştiu. Crezi c exist zi în care s nu-i simt lipsa?ă ă ă ― Îmi pare r u, spuse Raych încet.ă De unde ai aflat c― eram în încurc tur ? întreb Seldon.ă ă ă ă Wanda mi-a spus. Mi-a spus c― erau oameni r i care te aşteptau, mi-a spus unde seă ă

afl , iar eu am plecat imediat.ă Nu te-ai ― îndoit de spusele ei? Deloc. Acum ― ştim destule despre ea pentru a nu ne mai îndoi c are un fel deă

contact cu mintea ta şi cu lucrurile din jurul t u.ă ― i-a spus şi câ i oameni m atacau?Ţ ţ ă Nu. Mi-a spus: "Destul de mul― i."ţ Deci ai venit singur, Raych, nu-i a― şa? Nu mai aveam timp s― chem securitatea, tat . De altfel, unul ca mine a fostă ă

suficient. Da, ― într-adev r. Mul umesc, Raych.ă ţ

14

Acum erau din nou în Streeling, şi piciorul lui Seldon se afla înf şurat într-o perni .ă ţăRaych îl privi cu o înf işare întunecat .ăţ ă

Tat― , începu el, de acum înainte s nu mai mergi prin Trantor de unul singuă ă r.Seldon se încrunt :ă

De ce, din cauza incidentului?― A fost un incident destul de grav. Este clar c― nu- i mai po i purta singur de grij . Aiă ţ ţ ă

şaptezeci de ani şi, într-o urgen , nu te mai po i baza pe piciorul drept. Ai duşmani...ţă ţ Du― şmani! Da, ― într-adev r. Şi o ştii foarte bine. Şobolanii ia de caă ă nal nu umblau dup ună

oarecare. Nu c utau pur şi simplu o persoan neajutorat pentru a o jefui. Atunci când te-ă ă ăau identificat au strigat "Psihoistorie!". Şi i-au spus c eşti un nemernic. Din ce cauz ?ţ ă ă

Nu ― ştiu de ce. Din cauz― c tr ieşti într-o lume a ta, tat , şi nu mai ştii ce se întâmpl pe Trantor.ă ă ă ă ă

Crezi c trantorienii nu sunt la curent c lumea lor se duce rapid pe tobogan? Crezi c eiă ă ă nu ştiu c psihoistoria ta a prezis acest lucru cu mul i ani înainte? Nu î i dai seama că ţ ţ ă arunc toat vina pe aduc torul mesajului? Dac lucruă ă ă ă rile merg r u ă ― şi merg r u ă mul― iţ sunt de p rerea c tu por i întreaga responsabilitate.ă ă ţ

Nu pot s― cred una ca asta.ă De ce crezi c― un grup de Bibliotecari doreşte s te vad plecat din Bibliotec ? N-ară ă ă ă

vrea s fie pe-acolo atunci când va n v li mul imea s te linşeze. Aşa c ... trebuie s aiă ă ă ţ ă ă ă grij de tine. Nu po i ieşi singur. Va trebui s merg eu cu tine, sau s - i iei g rzi de corp.ă ţ ă ă ţ ă Altfel nu se poate, tat .ă

Seldon ar ta teribil de nefericit. Raych se mai înmuie şi spuse:ă Dar nu pentru mult― vreme, tat . Am o nou slujb .ă ă ă ă

Seldon ridic privirea:ă O slujb― nou ? Ce fel?ă ă Voi preda cursuri la o Universitate.― Ce Universitate?― Cea din Santanni.―

Buzele lui Seldon tremurar :ă Santanni! Este la nou― mii de parseci dep rtare de Trantor. Este o lume dină ă

Provincie, de cealalt parte a Galaxiei.ă Exact. Pentru asta ― şi vreau s m duc acolo. Tat , toat via a am stat pe Trantor şiă ă ă ă ţ

m-am s turat de el. Nu exist lume în întreg Imperiul care s se deterioreze atât de rapidă ă ă şi de drastic ca Trantor-ul. A devenit o cloac a crimelor şi nimeni nu ne asigur protec ia.ă ă ţ Economia şchioap t , tehnologia se pr buşeşă ă ă te. Pe de alt parte, Santanni este o lumeă decent , înc viguroaă ă s , şi vreau s merg acolo pentru a-mi construi o nou viaă ă ă ţă împreun cu Manella, cu Wanda şi cu Bellis. Plec m cu to ii acolo peste dou luni.ă ă ţ ă

To― i!ţ ― Împreun cu tine, tat . Împreun cu tine. Nu te vom l sa pe Trantor. Mergi cu noi peă ă ă ă

Santanni.Seldon d du din cap:ă

Imposibil, Raych. ― Ştii foarte bine asta. De ce este imposibil?― ― Ştii de ce. Proiectul. Psihoistoria mea. Vrei s -mi abandoă nez munca de o via ?ţă De ce nu? Ea te-a abandonat pe tine.― Vorbe― şti aiurea. Ba nu. Unde ai s― ajungi cu ea? Nu mai ai credite. Nici nu po i face rost. Nu a maiă ţ

r mas pe Trantor vreo persoan dispus s te ajute.ă ă ă ă De aproape patruzeci de ani...― Da, recunosc. Dar, dup― to i aceşti ani, ai ă ţ ratat, tat . Nu e nici o crim s ratezi. i-ă ă ă Ţ

ai dat toat silin a şi ai ajuns atât de departe, dar tr ieşti într-o economie care seă ţ ă deterioreaz , într-un Imperiu care se pr buşeşte. În cele din urm , te trezeşti oprit de chiară ă ă lucrul pe care l-ai prezis de atâta vreme. Aşa c ...ă

Nu. Nu m― voi opri. Într-un fel sau altul, ă voi merge mai departe. Hai s― - i spun ceva, tat . Dac eşti chiar atât de înc p ânt, atunci ia- i şiă ţ ă ă ă ăţ ţ

psihoistoria cu tine. Ia-o pe Santanni. Acolo ar putea exista suficiente credite ― şi entuziasm care s― te sprijine.ă

― Şi cei care au lucrat pentru mine cu atâta devotament? Prostii, tat― . Te-au ă p r sit ă ă pentru c nu îi mai po i pl ti. Te ancorezi de locul staă ţ ă ă

pentru restul vie ii tale, dar vei r mâne singur... Haide, tat , fii rezonabil. Crezi c -mi faceţ ă ă ă pl cere s - i vorbesc în felul sta? Ceea ce ai prezis tu s-a întâmplat în cele din urm , şiă ă ţ ă ă asta tocmai din cauz c nimeni nu a vrut ă ă sau nu a avut ― curajul ― s te ajute. Hai să ă fim sinceri unul cu altul. Când mergi pe str zile Trantor-ului şi eşti atacat pentru nici un altă motiv decât c eşti Hari Seldon, nu crezi c e cazul s fim pu in sinceri?ă ă ă ţ

Las― -m cu adev rul. Nu am inten ia s plec de pe Trantor.ă ă ă ţ ăRaych d du din cap:ă

Eram sigur c― ai s te înc p ânezi, tat . Ai dou luni s - i schimbi decizia. Maiă ă ă ăţ ă ă ă ţ gândeşte-te, bine?

15

De mult vreme nu mai zâmbise Hari Seldon. Îşi conducea Proiectul la fel caă întotdeauna: gr bindu-se s vad psihoistoria progresând, f când planuri pentru Funda ie,ă ă ă ă ţ studiind Primul Radiant.

Dar nu apucase s zâmbeasc . Nu f cuse decât s munceasă ă ă ă c neobosit, f r a aveaă ă ă sentimentul unui succes iminent. Totul d dea senza ia unui ă ţ eşec iminent.

Acum, în timp ce st tea în biroul s u de la Universitatea Streeling, intr Wanda. Ridică ă ă ă

privirea spre ea şi inima i se umplu de c ldur . Wanda fusese întotdeauna deosebit .ă ă ă Seldon nu-şi putea aminti vreo ocazie în care el şi ceilal i s nu-i accepţ ă te vorbele altfel decât cu obişnuitul entuziasm; întotdeauna fusese parc la fel. Pe vremuri, îi salvase via aă ţ cu informa ia ei ciudat despre "moartea-limonad ".ţ ă ă

Deşi Dr. Endelecki sus inuse c genomul Wandei era perţ ă fect normal în toate privin ele,ţ Seldon era în continuare convins c nepoata sa poseda capacit i mentale mult peste celeă ăţ ale oamenilor obişnui i. Şi era la fel de sigur c oameni la fel ca ea existau în Galaxie... baţ ă chiar şi pe Trantor. Dac i-ar putea g si pe aceşti mentalişti, ce avânt ar lua Funda iile!ă ă ţ Poten ialul unei asemenea realiz ri m re e, concentrat în minunata sa nepoat ! Seldon oţ ă ă ţ ă privi, încadrat în uş , şi sim i c inima i se rupe de durere. În câteva zile, avea s plece.ă ă ţ ă ă

Cum ar putea suporta? Era o fat atât de frumoas ! Avea optsprezece ani. P r lung şiă ă ă blond, o fa pu in cam lat dar mereu dispus s zâmbeasc . Zâmbea şi acum, iar Seldonţă ţ ă ă ă ă gândi: De ce nu? Se îndreapt spre Santanni şi spre o noua via .ă ţă

― Ei bine, Wanda, spuse el, mai avem doar câteva zile. Nu, bunicule, nu cred.―

El o privi nedumerit: Ce spui?―

Wanda se apropie de el şi îl îmbr işa:ăţ Nu plec.― P― rin ii t i s-au r zgândit?ă ţ ă ă Nu, ei vor merge.― ― Şi tu nu? De ce? Unde mergi? Voi r― mâne aici, bunicule. Împreun cu tine.ă ă

Îl strânse puternic în bra e:ţ S― rmanul bunic!ă Dar nu ― în eleg. De ce? Î i dau ei voie?ţ ţ Te referi la mama ― şi la tata? Nu chiar. Discut m despre asta de s pt mâni întregi,ă ă ă

dar am avut câştig de cauz . De ce nu, bunicule? Ei vor merge pe Santanni şi se vor aveaă unul pe altul... şi, în plus, o au pe mica Bellis. Dar dac eu merg cu ei şi te las pe tine aici,ă nu vei avea pe nimeni. Nu cred c aş putea suporta aşa ceva.ă

Cum i-ai convins s― fie de acord?ă Ei, ― ştii tu... am for at pu in.ţ ţ Cum adic― ?ă Cu mintea. Pot vedea ce este ― în mintea ta şi în a lor şi, pe m sur ce trece timpul,ă ă

pot vedea din ce în ce mai clar. Îi pot for a s fac ce vreau eu.ţ ă ă Cum?― Nu ― ştiu. Dar dup o vreme s-au s turat şi n-au mai rezisă ă tat. Sunt dispuşi s m laseă ă

s fac cum vreau eu. Aşa c voi r mâne cu tine.ă ă ăSeldon ridic privirea spre ea, cu dragoste:ă

Este minunat, Wanda. Dar Bellis...― Nu-― i face griji în privin a lui Bellis. Nu are o minte ca a mea.ţ ţ E― şti sigur ?ă

Seldon îşi fr mânta cu din ii buza inferioar .ă ţ ă Foarte sigur― . În plus, mama şi tata trebuie s r mân şi ei cu cineva, nu?ă ă ă ă

Seldon ar fi vrut s se bucure, dar nu o putea face deschis. Mai erau Raych şi Manella.ă Cum r mânea cu ei?ă

Wanda, spuse el, dar p― rin ii t i? Po i fii atât de insensibiă ţ ă ţ l fa de ei?ă ţă Nu sunt insensibil― . Ei m în eleg. Îşi dau seama c treă ă ţ ă buie s stau cu tine.ă Cum ai reu― şit asta? Am for― at, spuse simplu Wanda, şi în cele din urm au ajuns s vad lucrurile la felţ ă ă ă

ca mine. Po― i face aşa ceva?ţ N-a fost u― şor. ― Şi ai f cut-o din cauz c ... ă ă ă

Seldon se întrerupse. Din cauz― c te iubesc, spuse Wanda. Bineîn eles. Şi din cauz c ...ă ă ţ ă ă Da?― Trebuie s― înv psihoistoria. Ştiu deja destule lucruri desă ăţ pre ea. Cum?― Din mintea ta. Din mintea c― elor care lucreaz la Proiect, mai ales de la unchiul Yugoă

înainte de a muri. Dar pân acum nu am dat decât peste zdren e şi buc ele. Vreau ună ţ ăţ Prim Radiant propriu.

Fa a i se luminase şi vorbele îi ieşeau repede din gur , pline de pasiune:ţ ă Vreau s― studiez în am nunt psihoistoria. Bunicule, tu eşti foarte b trân şi obosit.ă ă ă

Eu sunt tân r şi plin de avânt. Vreau s înv cât pot, ca s pot continua dup ...ă ă ă ă ăţ ă ă Ei bine, spuse Seldon, ar fi minunat dac― ― ai putea ă ― îns nu mai avem fonduri.ă

Te înv tot ceăţ pot, dar... nu mai putem face nimic. Vom vedea, bunicule. Vom vedea.―

16

Raych, Manella, şi micu a Bellis aşteptau la cosmoport. Hipernava se preg tea pentruţ ă decolare şi cei trei îşi verificaser deja bagajele.ă

Tat― , vino cu noi, spuse Raych.ă Nu ― pot, spuse Seldon. Dac― te r zgândeşti, s ştii c întotdeauna vei fi binevenit la noi.ă ă ă ă ― Ştiu, Raych, ştiu. Am fost împreun aproape patruzeci de ani... şi au fost ani buni.ă

Dors şi cu mine am avut noroc c am dat peste tine.ă Nu, eu am fost norocos, s― puse Raych şi ochii i se umplur de lacrimi. S nu crezi că ă ă

exist vreo zi în care s nu m gândesc la mama.ă ă ă Da, spuse Seldon privind ― în lateral şi ar tând foarte nefeă ricit.

Wanda se juca cu Bellis. Se auzi chemarea care îi îndemna pe to i pasagerii s ţ ă urce în hipernava.

Aşa şi f cur , dup o ultim şi plin de lacrimi îmbr işare între Wanda şi p rin ii ei.ă ă ă ă ă ăţ ă ţ Raych privi înapoi pentru a-i face cu mâna lui Seldon şi încerc s -şi planteze pe fa ună ă ţă zâmbet fals.

Seldon îi f cu şi el cu mâna, în timp ce cealalt mân se întinse aproape orbeşte s oă ă ă ă cuprind pe Wanda pe dup umeri.ă ă

Ea era singura care r m sese. Unul câte unul, pe parcursul lungii sale vie i, îşiă ă ţ pierduse prietenii şi pe cei dragi. Demerzel plecase, pentru a nu mai reveni niciodat ;ă Împ ratul Cleon muă rise; iubita sa Dors disp ruse; credinciosul s u prieten, Yugo Amaryl,ă ă murise. Iar acum, Raych, singurul fiu, pleca şi el.

R m sese doar cu Wanda.ă ă

17

Hari Seldon spuse: Este minunat afar― ... o sear foarte frumoas . inând cont c tr im sub cupol , aiă ă ă Ţ ă ă ă

zice c în fiecare sear am putea avea o vreme ca aceasta.ă ăWanda spuse, indiferent :ă

Ne-am s― tura repede, bunicule, dac ar fi mereu frumos afar . O mic schimbareă ă ă ă este binevenit .ă

Pentru tine, Wanda, pentru c― eşti tân ra. Tu ai multe, multe seri înaintea ta. Eu nuă ă mai am. Vreau s am mai multe seri frumoase.ă

Haide, bunicule, nu e― şti b trân. Piciorul nu s-a şubrezit chiar atât de tare, iar minteaă î i este la fel de ascu it ca întotţ ţ ă deauna. Ştiu asta.

Sigur. Zi-i mai departe. F― -m s m ă ă ă ă simt bine.Apoi spuse, cu un aer de nemul umire:ţ

Vreau s― fac o plimbare pe jos. Vreau s ies din apartaă ă mentul sta strâmt, s fac oă ă plimbare pân la Bibliotec şi s m bucur de seara asta frumoas .ă ă ă ă ă

Ce vrei s― faci la Bibliotec ?ă ă ― În momentul sta, nimic. Vreau s m plimb... Dar...ă ă ă Da. Dar?― I-am promis lui Raych c― n-am s m plimb prin Trantor f r o gard de corp.ă ă ă ă ă ă Raych nu este aici.― ― Ştiu, murmur Seldon, dar promisiunea e promisiune.ă Nu a spus cine anume trebuie s― fie gard de corp, nu-i aşa? Hai s mergem laă ă ă

plimbare, iar eu voi fi garda ta de corp. Tu? z― âmbi Seldon. Da, eu. De-aici ― încolo îmi ofer serviciile. Preg teşte-te şi hai s mergem la plimbare.ă ă

Seldon era amuzat. St tea în cump n dac s mearg f r baston, mai ales c înă ă ă ă ă ă ă ă ă ultima vreme piciorul îl duruse ceva mai pu in, dar, pe de alt parte, avea un baston nou,ţ ă unul cu m ciulie de plumb. Era mai greu şi mai rezistent decât bastonul vechi şi, dac nuă ă avea alt gard de corp în afar de Wanda, se gândi ca era mai bine s -şi ia totuşi noulă ă ă ă baston.

Plimbarea se v dea încânt toare şi Seldon era teribil de feă ă ricit c cedase tenta iei...ă ţ Îns starea asta nu dur decât pân la un punct.ă ă ă

Ridic bastonul cu un amestec de mânie şi resemnare, spuă nând: Prive― şte acolo!

Wanda ridic ochii. Cupola str lucea, ca întotdeauna seara, pentru a crea senza iaă ă ţ

unui amurg timpuriu. Desigur, se întuneca pe m sur ce noaptea avansa.ă ăÎns Seldon ar ta spre o band întunecat de-a lungul cupoă ă ă ă lei. O sec iune a luminilorţ

se stinsese. C― ând am venit prima oar pe Trantor, spuse Seldon, aşa ceva era de neconceput.ă

Oamenii aveau mereu grij de lumini. Oraşul ă lucra, îns acum decade în toate aspecteleă astea minore, şi ce m îngrijoreaz cel mai mult este c nim nui nu-i pas . De ce nu se facă ă ă ă ă plângeri la Palatul Imperial? De ce nu se fac marşuri de protest? E ca şi cum trantorienii se aşteapt ca oraşul s decad complet şi sunt sup ra i pe mine din cauz c le ar tă ă ă ă ţ ă ă ă realitatea.

Wanda spuse încet: Bunicule, sunt doi b― rba i în spatele nostru.ă ţ

Intraser în zona de umbr de sub por iunea din cupol cu luminile stinse. Seldonă ă ţ ă întreb :ă

Se plimb― pur şi simplu?ă Nu.―

Wanda nu le arunc nici o privire. Nici nu avea nevoie:ă Te urm― resc pe tine.ă ― Îi po i opri... îi po i for a?ţ ţ ţ ― Încerc, dar sunt foarte hot râ i. Este ca şi cum... ca şi cum aş vrea s împing un zid.ă ţ ă C― ât de departe sunt de mine? Cam la trei metri.― Se apropie?― Da, bunicule.― Atunci s― -mi spui când au ajuns la un metru în spatele meu.ă

Mâna îi alunec pe baston pân ajunse la cap tul sub ire, l sând m ciulia s atârneă ă ă ţ ă ă ă liber .ă

― Acum, bunicule, şuier Wanda.ăSeldon se întoarse, rotind bastonul. Acesta c zu cu putere pe um rul unuia dintreă ă

b rba ii din spatele s u, care se pr buşi cu un strig t, chircindu-se pe pavaj.ă ţ ă ă ă Unde-i cel― lalt individ? întreb Seldon.ă ă A luat-o la fug― .ă

Seldon coborî privirea spre b rbatul pr v lit şi îi puse picioă ă ă rul în piept. Caut― -l prin buzunare, Wanda. Cineva l-a pl tit s fac asta şi aş vrea s -i g sescă ă ă ă ă ă

cartea de credit... poate reuşesc s -mi dau seama de ă unde au venit.Dup care ad ug , îngrijorat:ă ă ă

Am vrut s― -l lovesc în cap.ă L-ai fi omor― ât, bunicule.

Seldon aprob :ă Da, exact asta am ― şi vrut s fac. Îmi este ruşine acum. Am avut noroc c am ratat.ă ă

O voce aspr se f cu auzit :ă ă ă Ce s-a ― întâmplat?

O siluet în uniform veni în fug , transpirând:ă ă ă Hei, tu, d― -mi bastonul.ă Domnule Ofi― er, începu calm Seldon.ţ ― Îmi spui mai târziu povestea. Trebuie s chem m o ambuă ă lan pentru acest s rmanţă ă

om. ― S rman om, ă f cu mânios Seldon. Avea de gând s m atace. Am ac ionat în auto-ă ă ă ţ

ap rare.ă Am v― zut ce s-a întâmplat, spuse ofi erul de securitate. Omul asta n-a ridicat nici ună ţ

deget la tine. Tu te-ai întors şi l-ai lovit f r s te provoace nimeni. Asta nu e auto-ap rare.ă ă ă ă Este atac şi v t mare.ă ă

Domnule ofi― er, v spun c ...ţ ă ă Nu-mi spune nimic. O s― spui judec torului.ă ă

Wanda vorbi cu o voce dulce şi suav :ă Domnule ofi― er, dac vre i s ne asculta i...ţ ă ţ ă ţ Dumneata, domni― şoar , ar fi mai bine s mergi acas , spuse ofi erul.ă ă ă ţ

Wanda se încrâncen :ă ― În nici un caz, domnule ofi er. Acolo unde merge bunicul meu, merg şi eu.ţ

Ochii ei str lucir şi ofi erul de securitate b lm ji:ă ă ţ ă ă Bine, atunci vino ― şi dumneata.

18

Seldon era turbat de furie: ― În întreaga mea via nu am mai fost arestat. Acum dou luni m-au atacat optţă ă

oameni. I-am respins cu ajutorul fiului meu, dar a fost acolo vreun ofi er de securitate? S-aţ oprit vreun om s m ajute? Nu. De data aceasta, am fost mai bine preg tit şi l-am lovit peă ă ă omul care inten iona s m atace. A fost pe-acolo un ofi er de securitate? Sigur. Mi-a pusţ ă ă ţ c tuşele. Erau şi oameni de fa , amuzându-se v zând un b trân arestat pentru atac şiă ţă ă ă v tă ămare. În ce fel de lume tr im?ă

Civ Novker, avocatul lui Seldon, oft şi spuse calm:ă ― Într-o lume corupt , dar nu- i face griji. Nu vei p i nimic. Te scot pe cau iune şi neă ţ ăţ ţ

vom întoarce la proces, în fa a unui juriu care în cea mai parte are vârsta ta. Cel mai r uţ ă lucru pe care-l po i p i este s primeşti câteva cuvinte dure din partea judec torului.ţ ăţ ă ă Vârsta şi reputa ia ta...ţ

Las― -m cu reputa ia mea, spuse Seldon înc furios. Sunt psihoistoric şi, în acesteă ă ţ ă vremuri, sta ă este un cuvânt urât. Ar fi cu to ii bucuroşi s m vad în închisoare.ţ ă ă ă

Nu, nu vor fi, spuse Novker. Or fi c― âteva capete p trate care au ceva împotriva ta,ă dar m voi îngriji ca nici unul dintre ele s nu ajung în juriu.ă ă ă

Chiar este nevoie s― -l trecem pe bunicul prin toate astea? interveni Wanda. Nu maiă este un om tân r. Nu ne putem prezenă ta doar în fa a magistratului, f r s ne maiţ ă ă ă complic m cu un proces?ă

Avocatul se întoarse spre ea: Ba da, se poate face. Dar numai dac― suntem nebuni. Magistra ii sunt oameni orbi iă ţ ţ

de putere, iritabili, care mai degrab ar arunca un om în puşc rie decât s stea s -lă ă ă ă asculte. Nimeni nu se prezint în fa a unui magistrat.ă ţ

Cred c― ar trebui totuşi s-o facem, spuse Wanda.ă Nu, Wanda, cred c― ar trebui s -l ascult m pe Civ..., înă ă ă cepu Seldon.

Îns nu termin bine c sim i o agita ie în abdomen. Era "împuns tura" Wandei.ă ă ă ţ ţ ă Spuse:

Bine... dac― insişti.ă Degeaba insist― , spuse avocatul. Nu- i dau eu voie.ă ţ Bunicul este clientul t― u, spuse Wanda. Dac aşa vrea el, trebuie s -l ascul i.ă ă ă ţ A― ş putea refuza s -l reprezint.ă Foarte bine atunci, spuse Wanda. Pleac― . Vom merge sină guri în fa a magistratului.ţ

Novker se r zgândi şi spuse:ă Bine.― .. dac eşti atât de înc p ânat . L-am reprezentat ani întregi pe Hari şi nu îlă ă ăţ ă

voi abandona tocmai acum. Îns te avertizez, exist riscul s capete o condamnare laă ă ă închisoare şi va trebui s m fac luntre şi punte s i-o suspend... în caz c voi reuşi.ă ă ă ă

― Eu nu m tem, spuse Wanda.ăSeldon îşi muşc buza şi avocatul se întoarse spre el:ă

Tu ce spui? Ai de g― ând s accep i varianta Wandei şi s te expui riscului?ă ţ ăSeldon st tu pu in pe gânduri, apoi admise, spre marea sură ţ priz a avocatului:ă

Da. Da, accept ― varianta ei.

19

Magistratul îl privi moroc nos pe Seldon, în timp ce acesta îşi dep na p ania.ă ă ăţ Ce v― face s crede i c acest om avea inten ia s v atace şi s v loveasc ? V-aă ă ţ ă ţ ă ă ă ă ă

amenin at fizic în vreun fel?ţ Nepoata mea ― şi-a dat seama c se apropia, şi era foarte sigur c avea de gând să ă ă ă

m atace.ă Domnule, asta nu ajunge. Mai ave― i ceva de spus înainte s dau verdictul?ţ ă Hei, sta― i pu in, spuse indignat Seldon. Nu v pripi i cu verdictul. Am fost asaltatţ ţ ă ţ

acum câteva s pt mâni de opt b rba i pe care i-am alungat cu ajutorul fiului meu. Deci,ă ă ă ţ vede i, am motive sa cred c puteam fi atacat din nou.ţ ă

Magistratul r sfoi prin hârtiile din fa a sa:ă ţ Atacat de opt b― rba i. A i raportat?ă ţ ţ Nu era nici un ofi― er de securitate prin preajm . Nici unul.ţ ă Nu o― coli i r spunsul. A i raportat?ţ ă ţ Nu, domnule.― De ce nu?― ― În primul rând, mi-era team c voi intra într-o procedur legal care îmi vaă ă ă ă

consuma foarte mult timp. Din moment ce am alungat opt oameni şi r m seser mă ă ă nev t ma i, ni s-a p rut inuă ă ţ ă til s mai c ut m şi alte necazuri.ă ă ă

Cum a― i reuşit s alunga i ţ ă ţ opt b rba i... doar dumneavoasă ţ tr împreun cu fiul?ă ăSeldon şov i:ă

Fiul meu este acum ― în Santanni, dincolo de controlul trantorian. Deci v potă m rturisi c avea cu ite dahlite asupra lui şi este expert în folosirea lor. A omorât ună ă ţ b rbat şi a r nit grav al i doi. Restul au fugit, luând cu ei mortul şi r ni ii.ă ă ţ ă ţ

Dar nu a― i raportat moartea unui om şi r nirea altor doi?ţ ă Nu, domnule. Din acela― şi motiv ca şi mai înainte. Am fost în legitim ap rare.ă ă

Totuşi, dac pute i identifica mortul şi cei doi r ni i, ve i primi confirmarea c am fostă ţ ă ţ ţ ă ataca i.ţ

S― identific m un mort şi doi r ni i f r nume, f r semă ă ă ţ ă ă ă ă nalmente? V da i scama că ţ ă în fiecare zi sunt omorâ i aproape dou mii de oameni aici, pe Trantor?ţ ă Asta numai din r ni de cu it. Dac aceste lucruri nu ne sunt raportate pe loc, nu mai avem ce face.ă ţ ă Povestea dumneavoastr cum ca a i mai fost ataă ţ cat, nu ine. Trebuie s avem în vedereţ ă doar evenimentele actuale, care au fost raportate şi care au avut ca martor un ofi er deţ securitate. Deci, s revenim la situa ia de fa . De ce crede i c individul avea de gând să ţ ţă ţ ă ă v atace? Doar din cauz c s-a întâmă ă ă plat s trece i pe-acolo? Din cauza c p rea i b trână ţ ă ă ţ ă şi f r apă ă ărare? Sau d dea i impresia c avea i asupra dumneavoastr o mare sum deă ţ ă ţ ă ă credite? Ce crede i?ţ

Cred c― din cauza a ceea ce sunt, domnule magistrat.ăMagistratul privi în hârtii:

Sunte― i Hari Seldon, profesor şi om de ştiin . Pentru ce s fie acesta un motivţ ţă ă special de agresiune?

Din cauz― a p rerilor mele.ă P― rerile dumneavoastr . Ei bine...ă ă

Magistratul r sfoi neatent câteva hârtii. Se opri deodat , ridicând privirea şi fixându-lă ă pe Seldon:

Sta― i... Hari Seldon.ţFa a sa d dea impresia c îl recunoştea pe b rbatul din fa :ţ ă ă ă ţă

Sunte― i individul cu psihoistoria, nu-i aşa?ţ Da, domnule magistrat.― ― Îmi pare râu. Nu ştiu nimic altceva despre ea decât numele şi faptul c prezice iă ţ

peste tot sfârşitul Imperiului, sau cam aşa ceva. Nu chiar, domnule magistrat. ― Îns p rerile mele au deveă ă nit impopulare din cauz că ă

se dovedesc adev rate. Din acest motiv sunt lichele care m atac sau, mai precis, careă ă ă sunt pl ti i ă ţ s m atace.ă ă

Magistratul îl privi fix pe Seldon, apoi îl chem în untru pe ofi erul care îl arestase:ă ă ţ L-ai verificat pe omul r― nită ? Are cazier?

Ofi erul de securitate îşi drese glasul:ţ Da, domnule. A fost arestat de mai multe ori. Atac, v― tă ăm ri.ă Aha, deci este un recidivist, nu-i a― şa? Profesorul are cazier? Nu, domnule.― Deci avem un b― trân nevinovat care s-a luptat cu un golan notoriu... iar tu îlă

arestezi pe b trânul nevinovat. Aşa este?ăOfi erul de securitate nu scoase nici un cuvânt.ţ

Pute― i pleca, Profesore, spuse magistratul.ţ Mul― umesc, domnule. Îmi pot recupera bastonul?ţ

Magistratul pocni din degete spre ofi er, caţ re înapoie bastonul. ― Înc un lucru, Profesore, spuse magistratul. Dac v ve i folosi înc o dat deă ă ă ţ ă ă

bastonul acela, ave i grija s fi i sigur c pute i dovedi starea de legitim ap rare. Altfel...ţ ă ţ ă ţ ă ă Da, domnule.―

Şi Hari Seldon p r si birourile magistraă ă tului, sprijinindu-se puternic în baston, cu capul sus.

20

Wanda plângea amarnic, cu fa a ud de lacrimi, ochii roşii, obrajii umfla i.ţ ă ţHari Seldon se aplec deasupra ei, b tând-o uşor pe spate, neştiind prea bine cum să ă ă

o linişteasc .ă Bunicule, sunt ― o ratat mizerabil . Credeam c pot for a oamenii... şi puteam, într-ă ă ă ţ

adev r, atunci când nu aveau cine ştie ce împotriv , aşa cum a fost cazul cu mama şi cuă ă tata... dar chiar şi atunci aveam nevoie de mult timp. Am alc tuit un sisă tem de notare, de la unu la zece, în care apreciam puterea mental de "for are". Numai c m-amă ţ ă supraapreciat. Am presupus c meritam nota zece, în cel mai r u caz nou . Dar acum îmiă ă ă dau seama c merit, în cel mai ă bun caz, şapte.

Plânsul Wandei încet . Îşi mai tr gea nasul din cână ă d în când, în timp ce Hari o mângâia:

De obicei... de obicei... nu am probleme. Dac― m conă ă centrez, pot auzi gândurile oamenilor şi atunci când vreau le pot for a. Dar b t uşii ia! Îi puteam auzi foarte bine însţ ă ă ă ă nu îi puteam for a deloc.ţ

Dup― p rereă ă a mea, te-ai descurcat foarte bine, Wanda.

― Nu. Mi-am f cut ilu... iluzii. Am crezut c indivizii se vor apropia de tine iar eu, cu ună ă efort puternic, îi voi trimite s zboare. Pentru asta am vrut s fiu garda ta de corp. Pentruă ă asta m-am oferit s fiu gar... garda ta de corp. Numai c m înşelam. Tipii ia doi s-auă ă ă ă apropiat iar eu n-am putut face nimic.

Ba da, ai f― cut. L-ai f cut pe primul s ezite. Asta mi-a dat ocazia s m întorc şi s -lă ă ă ă ă ă pocnesc.

Nu, nu. Eu n-am avut nici un amestec aici. N-am f― cut decât s te avertizez c eraă ă ă acolo, iar tu ai f cut restul.ă

Al doilea b― rbat a fugit.ă Din cauz― c l-ai pocnit pe primul. Eu n-am avut nici un merit.ă ă

Izbucni din nou într-un plânset plin de frustrare: Dup― aia, cu magistratul. Am insistat pe varianta cu maă gistratul. Credeam c -l voiă

for a şi el te va elibera imediat.ţ M-a eliberat, practic imediat.― Nu. Te-a trecut printr-o rutin― mizerabil şi s-a luminat de-abia dup ce şi-a dată ă ă

seama cine eşti. Eu n-am avut nici un merit. Te-aş fi putut b ga ă într-un necaz mult mai mare.

Nu, Wanda, refuz s― accept aşa ceva. Dac "împuns turiă ă ă le" tale nu au mers aşa cum te-ai aşteptat tu, asta s-a datorat faptului c ai lucrat în condi ii de urgen . Nu aveaiă ţ ţă ce face. Dar, Wanda, hai s - i spun ceva... am o idă ţ ee.

Sesizând entuziasmul din vocea lui, Wanda ridic privirea:ă Ce fel de idee, bunicule?― ― Î i spun imediat. Î i dai probabil seama c avem nevoie de credite. Psihoistoria nuţ ţ ă

poate continua f r ele, iar eu nu pot îndura gândul c se va alege praful dup atâ ia aniă ă ă ă ţ de munc grea.ă

Nici eu nu pot ― îndura. Dar cum s facem rost de credite?ă Ei bine, am s― cer din nou o audien la Împ rat. L-am mai v zut deja o dat , esteă ţă ă ă ă

un om cumsecade şi îmi place. Nu se scald în bog ii. Totuşi, dac te iau cu mine şi îlă ăţ ă for ezi ţ cu aten― ie ţ s-ar putea s― g seasc o surs de finan are, undeva, permi ându-miă ă ă ă ţ ţ astfel s mai avansez pu in.ă ţ

Chiar crezi c― va merge, bunicule?ă F― r tine, în nici un caz. Dar cu tine... cine ştie? Haide, nu crezi c merit să ă ă ă ă

încerc m?ăWanda zâmbi:

― Ştii c aş face orice mi-ai cere, bunicule. În plus, asta este singura ta speran .ă ţă

21

Întâlnirea cu Împ ratul nu fu greu de aranjat. Ochii lui Agis scânteiarâ întâmpinându-lă pe Hari Seldon.

Bine ai venit, b― trâne prieten, spuse el. Ai venit s -mi aduci ghinion?ă ă Sper c― nu, spuse Seldon.ă

Agis îşi desf cu mantia pompoas pe care o purta şi, cu un icnet plictisit, o arunc înă ă ă col ul camerei spunând:ţ

― Tu s stai acolo.ăÎl privi pe Seldon şi d du din cap:ă

Ur― sc mantia asta. Este grea ca p catul şi cald ca focul. Mereu trebuie s o portă ă ă ă stând drept şi nemişcat, ca o statuie. Este pur şi simplu oribil. Cleon era n scut pentru eaă şi ştia s o poarte. Eu nu. A fost ghinionul meu s fiu v r de-al treilea cu el, din parteaă ă ă mamei, şi m-au f cut Împ rat. Aş fi foarte fericit s vând postul pe o sum foarte mic . Teă ă ă ă ă intereseaz , Hari?ă

Nu, nu, spuse Seldon r― âzând. Nici prin cap nu-mi trece, aşa c lua i-v speran ele deă ţ ă ţ la mine.

Dar spune-mi, cine este aceast― tân r nemaipomenit de frumoas pe care ai adus-ă ă ă ăo ast zi cu tine?ă

Wanda roşi iar Împ ratul spuse cu blânde e:ă ţ Nu trebuie s― te sim i stânjenit , draga mea. Unul dintre avantajele Împ ratului esteă ţ ă ă

acela c poate spune orice doreşte. Nimeni nu poate protesta. Nu poate spune decâtă "Sire". Totuşi, de la voi nu vreau s -mi spune i "Sire". Ur sc cuvântul sta. Spune i-mi Agis.ă ţ ă ă ţ Nici sta nu este numele meu natural, dar treă buie s m obişnuiesc cu el. Deci... spune-miă ă ce faci, Hari. Ce i s-a mai întâmplat de la ultima noastr întâlnire?ţ ă

Seldon spuse, pe scurt: Am fost atacat de dou― ori.ă

Agis nu ştia dac era o glum sau nu.ă ă De dou― ori? Vorbeşti serios?ă

Figura Împ ratului se întunec , în timp ce Seldon îi povesă ă tea p aniile:ăţ Presupun c― nu era prin preajm nici un ofi er de securitaă ă ţ te atunci când te-au

atacat cei opt oameni. Nici m― car unul.ă

Împ ratul se ridic din fotoliu, f cându-le semn celorlal i doi s r mân aşeza i. Umblaă ă ă ţ ă ă ă ţ încoace şi încolo, ca şi cum încerca s -şi st pâneasc mânia. Apoi se întoarse şi se opri înă ă ă fa a lui Seldonţ .

Timp de mii de ani, ― începu el, ori de câte ori se întâmpla ceva de genul sta,ă oamenii spuneau: "De ce nu facem peti ie la Împ rat?" sau "De ce nu face Împ ratulţ ă ă ceva?" Şi în cele din urm Împ ratul ă ă putea face ceva, şi f cea ă ceva, chiar dac nu eraă întotdeauna lucrul cel mai inteligent. Dar eu... Hari, sunt neputincios. Absolut neputincios. Da, exist aşa-numita Comisie a Siguran ei Publice, dar ştia par mai preocupa i deă ţ ă ţ siguran a ţ mea decât de cea a publicului. Este de mirare c am reuşit s ne întâlnim,ă ă pentru c tu nu eşti deloc bine v zut de c tre Comisie. Nu pot face ă ă ă nimic, în nici o privin . Ştii ce s-a întâmplat cu situa ia Împ ratului de când a c zut junta şi a fostţă ţ ă ă reinstituit ă ha! puterea Imperial― ― ?ă

Cred c― da.ă Pun pariu c― nu ştii... totul. Acum avem democra ie. Ştii ce este democra ia?ă ţ ţ Desigur.―

Agis se încrunt . Spuse:ă Probabil o consideri un lucru bun.― Cred ― c poate ă fi un lucru bun. Ei uite, aici e-aici. Nu este. A ― întors pur şi simplu Imperiul cu fundul în sus. Să

presupunem c vreau s ias pe str zile Trantor-ului mai mul i ofi eri. Pe vremuri, aş fi luată ă ă ă ţ ţ o foaie de hârtie preg tit de Secretarul Imperial, aş fi semnat-o frumos, cu înflorituri... şiă ă ar fi fost mai mul i ofi eri pe str zi. Acum nu pot face aşa ceva. Trebuie s fac o propunereţ ţ ă ă Legislativului. Acolo sunt şapte mii cinci sute de oameni care, imediat ce vin cu o sugestie, încep s m c ne ca nişte gâşte. În primul rând, de unde facem rost de credite? Nu seă ă ă poate creşte num rul ofi erilor cu ă ţ s― spunem ă zece m― ii, f r a avea zece mii de salariiă ă în plus. Apoi, chiar dac eşti de acord cu o asemenea chestie, cine îi selecteaz pe noiiă ă ofi eri de securitate? Cine îi comand ? Cei din Legislativ strig unul la altul, se ceart , tunţ ă ă ă ă şi fulger , iar în final... nu se face nimic. Hari, nu aş putea face nici m car un lucru aproapeă ă neînsemnat, cum ar fi repararea luminilor din cupol , de care ai pomenit. Cât va costa?ă Cine se ocup ? O, lumiă nile vor fi reparate, dar s-ar putea s dureze câteva luni. ă Asta-i democra ia.ţ

― Din câte îmi aduc eu aminte, spuse Seldon, Împ ratul Cleon se plângea şi el mereuă c nu putea s fac ceea ce dorea.ă ă ă

― Împ ratul Cleon, spuse Agis, avea doi Prim Miniştri de prima mân ă ă Eto Demerzel― şi tu iar am― ândoi v-a i str duit s -l împiedica i pe Cleon s fac vreo nebunie. Eu amţ ă ă ţ ă ă şapte mii cinci sute de Prim Miniştri şi to i sunt nebuni, de la primul pân la ultimul. Dar,ţ ă Hari, sunt sigur c nu ai venit la mine pentru a te plânge de atacuri.ă

Nu, ― într-adev r. Am venit pentru altceva, mult mai r u. ă ă Sire... Agis... am nevoie de credite.

Agis îl privi int :ţ ă Dup― toate câte i-am spus, Hari? Nu am credite... O, da, sunt credite, pentru a faceă ţ

lucrurile s mearg cât de cât pe domeniile Palatului, dar pentru ca s le cap t trebuie să ă ă ă ă m confrunt cu cei şapte mii cinci sute de legislatori ai mei. Dac tu crezi c pot merge laă ă ă ei şi s le spun "Vreau credite pentru prietenul meu, Hari Seldon" şi voi primi m car ună ă sfert din cât cer în mai pu in de doi ani, înseamn c eşti nebun. Aşa ceva nu se vaţ ă ă întâmpla niciodat .ă

Ridic din umeri, apoi spuse cu ceva mai mult blânde e:ă ă ţ S― nu m în elegi greşit, Hari. Aş vrea s te ajut, dac aş putea. Mi-ar pl cea s teă ă ţ ă ă ă ă

ajut, mai ales de dragul nepoatei tale. Când m uit la ea, simt c i-aş da toate creditele deă ă ţ care ai nevoie... dar nu se poate.

Agis, spuse Seldon, dac― nu fac rost de credite psihoistoria se va duce pe apaă sâmbetei... dup aproape patruzeci de ani.ă

Dup― aproape patruzeci de ani nu a dat nici un rezultat, aşa c pentru ce î i mai faciă ă ţ griji?

A― cum sunt cu mâinile legate. Am fost atacat tocmai din cauz c sunt psihoistoric.ă ă Oamenii m consider un profet al distrugerii.ă ă

Împ ratul d du din cap:ă ă Aduci ghinion, Corbul Seldon. ― i-am spus asta şi mai devreme.Ţ

Seldon se ridic în picioare, deprimat:ă Deci, s-a zis cu mine.―

Wanda se ridic şi ea, lâng Seldon. Îl privi fix pe Împ rat.ă ă ăHari se întoarse s plece, dar Împ ratul spuse:ă ă

Stai. A― şteapt . Mi-am adus aminte de o mic strof pe care am înv at-o maiă ă ă ăţ demult:

"R ul cutreier araă ă ţC utându-şi ă prada Acolo unde se adun bog iile ă ăţŞi oamenii decad."

Ce ― înseamn asta? întreb Seldon descurajat.ă ă ― Înseamn c Imperiul se deterioreaz continuu şi se f râă ă ă ă m , dar asta nu împiedică ă

anumi i oameni s se îmbog easc . Ce-ar fi s ceri ajutor la unul dintre boga ii noştriţ ă ăţ ă ă ţ întreprinzători? Ei n-au legislatori şi pot, dac doresc, s semneze un cec.ă ă

Seldon c sc ochii:ă ă Da, am s― încerc.ă

22

Domnule Bindris, spuse Hari Seldon ― întinzând mâna pentru a o strânge pe a celuilalt. Sunt atât de bucuros c am posbilitatea sa v întâlnesc! A fost dr gu din parteaă ă ă ţ dumneavoastr c a i acceptat aceast întrevedere.ă ă ţ ă

De ce nu? spuse Terep Bindris pe un ton jovial. V― cuă nosc bine. Sau, mai bine zis, sunt la curent despre dumneavoastr .ă

Sunt pl― cut impresionat. În eleg deci c a i auzit de psihoistorie.ă ţ ă ţ Da, desigur, care persoan― inteligent nu a auzit? Nu c aş ă ă ă în elege ţ ceva despre

ea, desigur. Şi cine este aceast tân r domă ă ă nişoar pe care a i adus-o cu dumneavoastr ?ă ţ ă Este nepoata mea, Wanda.― Este― o domnişoar foarte frumoas , spuse Bindris cu un zâmbet fermec tor. Nu ştiuă ă ă

de ce, dar simt c m-aş face ca plastilina în mâinile ei.ă Cred c― exagera i, domnule, spuse Wanda.ă ţ Nu, am vorbit serios. Acum, v― rog, lua i loc şi spune i-mi ce pot face pentruă ţ ţ

dumneavoastr .ăF cu un gest larg cu bra ele, ar tându-le c se puteau aşeza pe dou fotolii pufoase,ă ţ ă ă ă

cu mult brocart, în fa a biroului la care st tea el. Fotoliile, ca şi biroul ornamentat, uşileţ ă sculptate şi impun toare care se deschiseser alunecând f r zgomot la semă ă ă ă nalul lor de sosire, şi podeaua din obsidian str lucitor, erau de cea mai bun calitate. Dar, cu toate că ă ă în jurul lui decorul era impresionant ― şi impun tor ă Bindris nu d― dea aceeaşi impreă sie. B rbatul cordial nu ar fi fost luat, la o prim vedere, drept unul dintre cei mai puterniciă ă oameni ai Trantor-ului în domeniul finan elor.ţ

Suntem aici, domnule, la sugestia ― Împ ratului.ă ― Împ ratului?ă Da, el nu ne-a putut fi de ajutor. ― Îns s-a gândit c un om de talia dumneavoastr ară ă ă

putea. Problema, desigur, sunt creditele.Bindris se întunec la fa .ă ţă

Credite? spuse el. Nu ― în eleg.ţ Ei bine, spuse Seldon, timp de aproape patruzeci de ani Proiectul de Psihoistorie a―

fost finan at de guvern. Îns vremuriţ ă le s-au schimbat şi Imperiul nu mai este ceea ce era. Da, ― ştiu asta. ― Împ ratul nu are creditele pentru a ne sprijini sau, chiar dac le-ar avea, dorin a saă ă ţ

nu ar reuşi s treac de Legislativ. Deci mi-a recomandat s contactez oameni de afaceriă ă ă care în primul rând au credite şi în al doilea rând pot semna un cec.

O pauz lung , dup care Bindris spuse:ă ă ă M― tem c Împ ratul nu cunoaşte nimic despre afaceri... Câte credite dori i?ă ă ă ţ Domnule Bindris, aici este vorba de o lucrare enorm― . Am nevoie de câtevaă

milioane. C― âteva milioane!― Da, domnule. Bindris se încrunt :ă

Este vorba despre un ― împrumut? Când crede i c ve i puţ ă ţ tea restitui creditele? P― i, domnule Bindris, sincer s fiu, nu ştiu dac îi voi putea returna vreodat . Euă ă ă ă

sunt în c utarea unui cadou.ă Chiar dac― aş vrea s v dau creditele ă ă ă ― şi, crede i-m , dintr-un motiv care acumţ ă

îmi scap aş dori foarte mult ă nu a― ş putea. Împ ratul poate c are Legislativul, dar eu amă ă Consiliul. Nu pot face un astfel de cadou f r permisiunea Consiliului, iar ei nu vor acceptaă ă niciodat aşa ceva.ă

De ce nu? Firma dumneavostr― este nemaipomenit de boă gat . Câteva milioane nuă

ar însemna nimic. Sun― corect ceea ce spune i, fu de acord Bindris, îns m tem c în acest momentă ţ ă ă ă

firma este în declin. Nu îndeajuns de puternic pentru a ne b ga într-un necaz serios, dară suficient pentru a ne r pi liniştea. Dac Imperiul este în declin, la fel se întâmpl cu toateă ă ă componentele sale. Nu v putem oferi câteva milioane... Sincer, îmi pare r u.ă ă

Seldon se cufund în t cere, iar Bindris p rea nefericit. În cele din urm , d du din capă ă ă ă ă şi spuse:

Asculta― i, Profesore Seldon, serios c mi-aş dori foarte mult s v ajut, mai ales deţ ă ă ă dragul tinerei domnişoare care v înso eşte. Numai c nu pot... Totuşi, nu suntem singuraă ţ ă firm pe Trantor. Încerca i şi la altele. S-ar putea ca în alt parte s ave i ceva mai multă ţ ă ă ţ noroc.

Bine, spuse Seldon ridic― ându-se în picioare cu un efort, vom încerca.

23

Ochii Wandei erau plini de lacrimi, îns sentimentul oglină dit în ei nu era triste e, ciţ furie.

Bunicule, spuse ― ea, nu în eleg. Am fost la patru firme diferite. Fiecare a fost maiţ grosolan şi mai obraznic decât cea de dinainte. A patra ne-a dat pur şi simplu pe uşă ă ă afar . Şi de atunci nimeni nu ne mai las s intr m.ă ă ă ă

Nu este nici un mister, Wanda, spuse bl― ând Seldon. Când am fost la Bindris, el nu ştia pentru ce veniser m noi acolo şi s-a comportat foarte prietenos pân când i-am cerută ă un cadou de câteva milioane de credite. Apoi s-a "r cit". B nuiesc c vestea despreă ă ă dorin a noastr s-a r spândit repede, şi de fiecare dat am fost întâmpina i cu mai pu inţ ă ă ă ţ ţ ă amabilitate. Acum oamenii nu ne vor mai primi deloc. Nu ne vor da creditele de care avem nevoie, aşa c ce rost s -şi mai piard timpul cu noi?ă ă ă

Mânia Wandei se întoarse asupra propriei persoane: Iar eu, ce-a― m f cut? Am stat degeaba. N-am f cut nimic.ă ă Eu n-a― ş spune asta, f cu Seldon. Bindris a fost impresioă nat de tine. Vroia într-adev ră

s -mi dea creditele, în foarte mare m sur din cauza ta. L-ai for at şi ai fi putut realizaă ă ă ţ ceva.

Da, dar n-a fost sufic― ient. De altfel, pe el nu îl interesa decât c sunt dr gu .ă ă ţă Nu dr― gu , murmur Seldon. Frumoas . Minunat .ă ţă ă ă ă Deci, bunicule, ce facem acum? ― întreb Wanda. Dup atâă ă ia ani, psihoistoria se vaţ

duce de râp .ă B― nuiesc c , într-un fel, era inevitabil, spuse Seldon. Timp de aproape patruzeci deă ă

ani am profe it pr buşirea Impeţ ă riului iar acum, când se întâmpl , psihoistoria mergeă împreun cu el.ă

Dar psihoistoria ar salva Imperiul, m― car în parte.ă ― Ştiu c l-ar salva, dar nu am ce face.ă ― Şi ai s-o laşi s piar ? ă ă

Seldon d du din cap:ă Am s― încerc s împiedic acest lucru, dar nu ştiu cum voi proceda.ă ă Am s― m mai antrenez, spuse Wanda. Trebuie s existe o modalitate prin care s -ă ă ă ă

mi cresc for a de "convingere", ca s -i fac pe oameni s ac ioneze aşa cumţ ă ă ţ vreau eu. A― ş vrea s po i reuşi.ă ţ Tu ce-ai de g― ând s faci, bunicule?ă P― i, nu cine ştie ce. Acum dou zile, când mergeam spre Bibliotecarul Şef, m-amă ă

întâlnit cu trei oameni în Bibliotec . Nu ştiu din ce motiv, unul dintre ei m-a impresionată foarte mult. L-am rugat s vin s m vad , iar el a fost de acord. Întâlnirea va avea loc înă ă ă ă ă aceast dup -amiaz , în biroul meu.ă ă ă

Vrei s― -l convingi s lucreze pentru tine?ă ă A― ş vrea... dac aş avea suficiente credite pentru a-l pl ti, îns o discu ie cu el nu areă ă ă ţ

ce s strice. La urma urmelor, ce am de pierdut?ă

24

Tân rul sosi precis la 4 O.T.S. (Ora Trantorian Standard) şi Seldon zâmbi. Îi pl ceauă ă ă oamenii punctuali. Puse mâinile pe birou, gata pentru a se ridica în picioare, îns tân rulă ă spuse:

V― rog Profesore, ştiu c ave i probleme cu un picior. Nu este nevoie s v ridica i.ă ă ţ ă ă ţ Mul― umesc, tinere, spuse Seldon. Totuşi, asta nu înseamţ n c nu te po i aşeza. Teă ă ţ

rog.Tân rul îşi scoase jacheta şi se aşez .ă ă

Te rog s― m scuzi, spuse Seldon, atunci când ne-am înă ă tâlnit şi am stabilit această întâlnire, am neglijat s m interesez de numele dumitale... care este...?ă ă

Stettin Palver, spuse t― ân rul.ă A, Palver! Palver! Numele mi se pare cunoscut.― E normal, Profesore. Bunicul meu se l― uda adesea c v-a cunoă ă scut. Bunicul t― u. Desigur. Joramis Palver. Era cu doi ani mai tân r decât mine, dup câteă ă ă

îmi aduc aminte. Am încercat s -l fac s ni se al ture în Proiectul de Psihoistorie, dar m-aă ă ă refuzat. A spus c nu avea nici o şans s înve e suficient matematic pentru a reuşi.ă ă ă ţ ă ă P cat! Apropo, ce mai face Joramis?ă

Palver spuse solemn: M― tem c Joramis ne-a p r sit, aşa cum fac de obicei oamenii mai în vârst . Aă ă ă ă ă

murit.Seldon se strâmb . Cu doi ani mai tân r decât el... şi muriă ă se. Un vechi prieten de care

se înstr inase în asemenea m sura încât nici nu aflase de moartea lui.ă ăSeldon r mase nemişcat un timp şi murmur în final:ă ă

― Îmi pare r u. ăTân rul ridic din umeri:ă ă

A avut o via― frumoas .ţă ă Dar tu, tinere, unde ai ― înv at?ăţ Universitatea Langano. ―

Seldon se încrunt :ă Langano? Opre― şte-m dac greşesc, dar nu se afl pe Trantor, nu-i aşa?ă ă ă Nu. Am vrut s― încerc o alt lume. Universit ile de pe Trantor, dup cum bine şti i,ă ă ăţ ă ţ

sunt supraaglomerate. Am vrut s g sesc un loc unde s studiez în pace.ă ă ă ― Şi ce ai studiat? Nu cine ― ştie ce. Istoria. Nu e genul de lucru care s - i promit o slujb bun .ă ţ ă ă ă

(Înc o grimas , chiar mai urât decât prima. Dors Venabili fusese istoric.)ă ă ă Dar ai revenit pe Trantor, spuse Seldon. Pentru ce?― Credite. Slujb― .ă Ca istoric?―

Palver râse: Nici o ― şans . Conduc un vehicul care împinge şi car . Nu este o ocupa ie preaă ă ţ

intelectual .ăSeldon îl privi pe Palver cu un acces de invidie. Conturul bra elor şi pieptului lui Palverţ

ieşeau în eviden prin materialul fin al c m şii. Era musculos. Seldon nu avuseseţă ă ă niciodat atâ ia muşchi.ă ţ

Presupun c― atunci când ai fost la Universitate, spuse Selă don, f ceai parte dintr-oă echip de box.ă

Cine, eu? Niciodat― . Eu sunt Twister.ă Twister!―

Lui Seldon îi crescu buna dispozi ie:ţ E― şti din Helicon?

Palver spuse cu un oarecare dispre :ţ Nu trebuie s― vii din Helicon pentru a fi un Twister bun. ă

Nu, gândi Seldon, dar de acolo vin cei mai buni. Totuşi, nu spuse nimic. Ei bine, bunicul t― u n-a vrut s mi se al ture, spuse el. Dar tu?ă ă ă La psih― oistorie? Te-am auzit vorbind colegilor t― i atunci când ne-am întâlă nit pentru prima oar şi miă

s-a p rut c vorbeai foarte inteligent despre psihoistorie. Deci, ai dori s mi te al turi?ă ă ă ă Dup― cum am spus, Profesore, am o slujb .ă ă ― Împins şi c rat. Haiă de, haide. Sunt bine pl― tit.ă Creditele nu sunt totul.― Totu― şi, au importan . Pe de alt parte, dumneavoastr nu m pute i pl ti cine ştieţă ă ă ă ţ ă

ce. Sunt sigur c sunte i în pan de credite.ă ţ ă De ce spui asta?― E o presupunere... Gre― şesc?

Seldon strânse puternic buzele, apoi spuse: Nu, nu gre― şeşti. Îmi pare r u. Presupun c asta pune cap t micii noastre întâlniri.ă ă ă Sta― i, sta i, sta i. ţ ţ ţ

Palver ridic mâinile:ă V― rog, nu m lua i prea repede. S mai discut m despre psihoistorie. Dac lucreză ă ţ ă ă ă

pentru dumneavoastr voi înv a psihoistoria, am dreptate?ă ăţ Desigur.― ― În acest caz, poate m r zgândesc. S facem un târg. M înv a i cât psihoistorieă ă ă ă ăţ ţ ă

pute i, m pl ti i în m sura posibilit iţ ă ă ţ ă ăţ lor, şi m descurc eu cumva. Ce spune i?ă ţ

Minunat, spuse Seldon bucuro― s. Sun foarte bine. Acum, a mai r mas un lucru.ă ă Da?― Da. ― În ultimele s pt mâni, am fost atacat de dou ori. Prima dat mi-a s rit în ajutoră ă ă ă ă

fiul meu, dar acum a plecat pe Santanni. A doua oar m-am folosit de bastonul cu m ciulieă ă de plumb. A mers, dar am fost târât în fa a unui magistrat şi acuzat de atac şi v t mare...ţ ă ă

Pentru ce a― i fost atacat? exclam Palver.ţ ă Nu sunt o persoan― foarte popular . Am profe it Pr buşiă ă ţ ă rea Imperiului şi acum, când

se întâmpl , sunt acuzat c eu sunt vinovatul.ă ă ― În eleg. Bun, şi care este leg tura cu acel ultim lucru de care a i pomenit?ţ ă ţ Vreau s― fii garda mea de corp. Eşti tân r, puternic, şi, mai presus de toate, eştiă ă

Twister. Exact ceea ce am nevoie. S-a f― cut, spuse Palver zâmbind.ă

25

Uite acolo, spuse Sel― don.F ceau o plimbare, seara devreme, într-unul dintre sectoareă le reziden iale ale Trantor-ţ

ului, lâng Streeling. B trânul arata spre gunoaie... diverse resturi aruncate din maşinileă ă care treceau sau de trec torii neglijen i.ă ţ

Pe vremuri, continu― Seldon, n-ai fi v zut gunoaie ca asă ă tea. Ofi erii de securitateţ erau vigilen i şi echipele de cur enie îşi f ceau conştiincios meseria. Dar, cel maiţ ăţ ă important, nimeni nu s-ar fi gândit s arunce mizeriile în felul sta. Trantor era casaă ă noastr ; ne mândream cuă ea. Acum...

D du din cap cu triste e, resemnat, şi oft :ă ţ ă ... este...―

Se întrerupse dintr-o dat :ă Hei, tu de colo, tinere!―

Seldon strigase la un tân r prost îmbr cat, care mai avea câteva momente pân să ă ă ă treac pe lâng ei, mergând în sens opus. Mesteca o pr jitur pe care abia o b gase înă ă ă ă ă gur ; ambalaă jul îl aruncase neglijent pe jos.

Ridic― mizeria aia şi pune-o unde trebuie, îl admonest Seldon.ă ă Ridic-o tu, m― ârâi tân rul. ă

Dup care se întoarse şi plec .ă ă ― Înc un semn al deterior rii societ ii, aşa cum prezice psihoistoria dumneavoastr ,ă ă ăţ ă

Profesore Seldon, spuse Palver. Da, Stettin. Pretutindeni ― în jurul nostru Imperiul se pr buă şeşte, bucat cu bucat .ă ă

De fapt, a c zut deja... nu mai este cale de întoarcere. Apatia, dec derea, l comia, toateă ă ă au jucat un rol în distrugerea cândva-gloriosului Imperiu. Şi ce îi va lua locul? P i...ă

În acest moment, Seldon se întrerupse v zând figura lui Palver. Tân rul p rea că ă ă ă ascult cu aten ie... dar nu vorbele lui Seldon. Capul s u era înclinat într-o parte, iar fa aă ţ ă ţ avea o privire pierdut . Era ca şi cum se str duia s aud un sunet pe care nimeni nu îlă ă ă ă putea auzi în afar de el însuşi.ă

Reveni dintr-o dat la realitate. Cu o privire foarte atent în jurul lor, Palver îl apuc deă ă ă bra pe Seldon:ţ

Hari, repede,― trebuie s plec m. Vin...ă ăApoi liniştea serii fu spart de sunetul aspru al unor paşi care se apropiau în grab .ă ă

Seldon şi Palver se repezir s plece, dar era prea târziu; o band de haimanale le s rise înă ă ă ă spate. Îns Hari Seldon era preg tit. Roti imediat bastonul. V zând aceasta, cei treiă ă ă atacatori doi b― ie i şi o fat , to i adolescen i ă ţ ă ţ ţ r― âser .ă

Aha, babal― âcule, deci vrei s ne faci via a grea? râse şeful grupului. Auzi, eu şi cuă ţ pretenii mei te punem la p mânt în dou secunde. O s te...ă ă ă

Dintr-o dat , se trezi pe asfalt, victim a unei lovituri de Twist, perfect plasat înă ă ă abdomen. Ceilal i doi golani care r mţ ă ăseser în picioare se aplecar pu in, pregâtindu-seă ă ţ s atace. Dar Palver era mai rapid. Şi ei fur doborâ i înainte s -şi dea seama ce anumă ă ţ ă e îi lovise.

Dup care torul se sfârşi... aproape tot atât de repede preă cum începuse. Seldon se d du într-o parte, sprijinindu-se cu toat greutatea în baston, înc tremurând la gândul că ă ă ă sc pase ca prin urechile acului. Palver, gâfâind uşor în urma efortului, suă praveghea scena. Cei trei atacatori r m seser întinşi în nesim iă ă ă ţ re pe alee, sub cupola care se întuneca.

Haide, s― plec m repede de aici! st rui Palver.ă ă ăNumai c de aceast dat nu fugeau de atacatori.ă ă ă

Stettin, nu putem pleca, protest― Seldoă n. Ar t spre cei trei b t uşi:ă ă ă ă

Sunt copii. Poate c― sunt pe moarte. Cum putem pleca pur şi simplu? Este inumană asta este ― ― şi în to i aceşti ani m-am luptat s protejez ceea ce este mai bun în oameni.ţ ă

Lovi în p mânt cu bastonul pentru a fi mai conving tor. Ochii îi str luceau.ă ă ă Prostii, replic― Palver. Inuman este modul în care b t uşi ca ştia atac oameniă ă ă ă ă

nevinova i ca tine. Crezi c ei i-ar fi dat o şans ? i-ar fi înfipt imediat un cu it în pânteceţ ă ţ ă Ţ ţ pentru a- i fura ultimul credit. Dup care i-ar fi tras un şut înainte de a fugi! Îşi vor reveniţ ă ţ destul de curând şi se vor furişa pe undeva s -şi ling r nile. Sau îi va descoperi cineva şiă ă ă va anun a biroul central. Dar, Hari, ţ gândeşte-te. Dup ce s-a întâmplat ultima oar , impliă ă -carea într-o alt înc ierare te va distruge. Te rog, Hari, trebuie s fugim!ă ă ă

Cu aceasta, Palver îl apuc pe Seldon de bra iar acesta, dup o ultim privire în spate,ă ţ ă ă se l s dus.ă ă

Pe m sur ce paşii lui Seldon şi Palver se pierdeau rapid în dep rtare, o alt siluet îşiă ă ă ă ă f cu apari ia din locul în care se ascunsese, în spatele unor copaci. Râzând în sinea sa,ă ţ tân rul cu ochi ursuzi murmur :ă ă

Crezi c― -mi spui tu mie ce e bine şi ce e r u, Profesore?ă ăCu acestea, se întoarse pe c lcâie şi plec s anun e ofi erii de securitate.ă ă ă ţ ţ

26

Ordine! S― fie ordine! zbier judec torul Tejan Popjens Lih.ă ă ăAudierea public a Profesorului Corbul Seldon şi a tân ruă ă lui s u asociat, Stettin Palver,ă

crease agita ie în Trantor. Iat -l pe omul care prezisese Pr buşirea Imperiului, care îiţ ă ă sf tuia pe ceiă lal i s se întoarc din nou la epoca de aur a polite ii şi ordinii... iat -l peţ ă ă ţ ă acela care, aşa cum spuneau martori oculari, ordonase lovirea brutal a trei tineriă trantorieni, aparent f r nici o provoă ă care. A, da, promitea s fie o audiere spectaculoas ,ă ă care urma s duc , f r îndoial , la un proces şi mai spectaculos.ă ă ă ă ă

Judec torul ap s un contact aflat pe scaunul s u şi un gong puternic se f cu auzit peă ă ă ă ă deasupra s lii aglomerate.ă

S― ă fie ordine! repet ea gloatei care acum se potolise. Dac va fi nevoie, evacueză ă sala. Este un avertisment. S nu se mai repete.ă

Judec torul f cea o impresie puternic în roba sa purpurie. Originar din Lystena, oă ă ă ă lume din Provincie, tenul lui Lih avea o uşoar tent alb strie, care se accentua atunciă ă ă când era neliniştit şi devenea practic roşu atunci când era furioas . Se spunea c , înă ă ă ciuda atâtor ani petrecu i în magistratur şi cu toat repuţ ă ă ta ia ei de avea un discern mântţ ă deosebit şi o bun pozi ie (era considerat unul dintre cei mai aprecia i reprezentan i aă ţ ă ţ ţ i legii Imperiale), Lih se mândrea cu combina ia de culori pe care o oferea şi cu felul în careţ robele ei purpurii se asortau la culoarea uşor turcoaz a pielii.

Oricum, Lih avea reputa ia c îi pedepsea aspru pe cei care înc lcau legea Imperial ;ţ ă ă ă era unul dintre pu inii judec tori care mai respectau cu stricte e Codul Civil.ţ ă ţ

Am auzit de dumneavoastr― , Profesore Seldon, şi despre teoriile privind iminentaă noastr pr buşire. Am discutat cu maă ă gistratul care de curând a audiat un alt caz în care a iţ fost implicat; când a i lovit un om cu m ciulia de plumb a bastonului. Cu acea ocazie a iţ ă ţ pretins la fel ca ― şi acum c― a i fost victima unui atac. Ra ionamentul dumneavoastră ţ ţ ă a avut ca punct de plecare, cred, un incident anterior neraportat, în care pretinde i c a iţ ă ţ fost atacat de opt golani. Profesore Seldon, a i reuşit s -l convinge i pe stimatul meu colegţ ă ţ invocând legitima ap rare, deă şi un martor ocular a raportat cu totul altceva. De data aceasta va trebui s fi i mult mai conving tor.ă ţ ă

Cei trei golani care îi reclamaser pe Seldon şi pe Palver râser înfundat, în bancaă ă acuz rii. Ast zi aveau o înf işare mult diferit fa de cea din noaptea atacului. B ie iiă ă ăţ ă ţă ă ţ purtau salopete sport, lejere; tân ra purta o vest cu pliuri. Una peste alta, dac nu te uitaiă ă ă la ei (sau nu îi ascultai) cu prea mare aten ie, cei trei ofereau o imagine destul deţ respectabil a tineretului trantorian.ă

Avocatul lui Seldon, Civ Novker (care îl reprezenta de asemenea şi pe Palver) se apropie de podium:

Stimate judec― tor, clientul meu este un membru de marc al comunit iiă ă ăţ trantoriene. A fost un bun Prim Ministru de reputa ie interstelar . Este o cunoştinţ ă ţă personal a Împ ratului nosă ă tru, Agis XIV. La ce i-ar folosi Profesorului Seldon s atace tineriă nevinova i? Este unul dintre cei care sus in cu voce tare stimularea creativit iiţ ţ ăţ intelectuale a tinerilor trantorieni... Proiectul s u de Psihoistorie are în componenă ţă numeroşi studen i voluntari; este un membru foarte iubit al catedrei de la Universiţ tatea Streeling. Mai mult...

Şi aici Novker f cu o pauz , plimbându-şi privirea peste mul imea înghesuit în sal ,ă ă ţ ă ă ca şi cum ar fi spus: "Sta i s auzi i asta... va va fi ţ ă ţ ruşine c v-a i îndoit vreodat deă ţ ă veridicitatea spuselor clientului meu.":

... Profesorul Seldon este una dintr― e pu inele persoane particulare admise oficial înţ Biblioteca Galactic . I s-a permis accesul neîngr dit la facilit ile Bibliotecii, pentru a lucraă ă ăţ la ceea ce dânsul numeşte Enciclopedia Galactica, un adev rat imn adus civiliza ieiă ţ

Imperiale. V întreb, deci, cum poate fi pus acest om într-o situa ie atât de penibil ?ă ţ ăCu un gest teatral, Novker ar t înspre Seldon, care st tea pe banca acuza iloră ă ă ţ

împreun cu Stettin Palver. Obrajii lui Hari se îmbujoraser din cauza laudelor aduse (laă ă urma urmelor, în ultima vreme, numele lui era subiect de batjocur şi nu de aplauă ze), iar mâna îi tremura uşor pe mânerul încrustat al bastonului s u solid.ă

Judec torul Lih coborî privirea spre Seldon, deloc impresioă nat :ă ― Într-adev r, domnule consilier, la ce i-ar folosi? Mi-am pus şi eu exact aceeaşiă

întrebare. Am f cut multe nop i albe, fr mântându-mi creierii pentru a g si un motivă ţ ă ă plauzibil. Pentru ce un om de talia Profesorului Seldon s comit un atac neproă ă vocat, când critic cel mai vehement şi deschis aşa-zisa "pr buă ă şire" o ordinii civile. Şi apoi, m-am luminat dintr-o dat . Proă babil nemul umit c ţ ă nu este crezut, Profesorul Seldon vrea să dovedeasc ă lumilor c predic iile sale se vor împlini cu adevă ţ ărat. La urma urmelor, avem aici un b rbat care şi-a petrecut o întreag carier prezicând Pr buşirea Imperiului. Însă ă ă ă ă dovezile sale cele mai concludente nu sunt decât câteva becuri arse în cupol , oă perturbare întâmpl toare a transportului public, oprirea finan rii într-un loc sau altul...ă ţă nimic dramatic. Îns un atac... sau dou , sau trei... asta da, ă ă iat ă ceva conving tor.ă

Lih se l s pe spate, cu bra ele încrucişate la piept şi cu o expresie mul umit pe fa .ă ă ţ ţ ă ţă Seldon se ridic în picioare, sprijinindu-se de t blia mesei. Cu un mare efort, se apropie deă ă podium, dându-l la o parte pe avocatul s u, mergând cu capul sus sub privirea de o el aă ţ judec torului.ă

Onorat judec― tor, v rog s -mi permite i s spun câteva cuvinte în ap rarea mea.ă ă ă ţ ă ă Desigur, Profesore Seldon. La urma urmelor, acesta nu este un proces ci doar o―

audiere, pentru a se expune toate declara iile şi faptele în leg tur cu cazul. Dup aceeaţ ă ă ă decidem dac s continu m sau nu cu un proces. Eu nu am prezentat decât o interpretareă ă ă posibil ; sunt foarte curioas s ascult ce ave i de spus.ă ă ă ţ

Seldon îşi drese vocea înainte de a începe: Mi-am ― închinat întreaga via Imperiului. I-am slujit cu oredin pe Împ ra i.ţă ţă ă ţ

Psihoistoria mea nu este un vestitor al distrugerii, ci doreşte s ofere o solu ie pentruă ţ revigorare. Cu ajutorul ei putem fi preg ti i ă ţ pentru evolu iile viitoare ale civiliţ za iei. Dac ,ţ ă aşa cum cred eu, Imperiul îşi continu declinul, psihoistoria ne va ajuta s construimă ă buc ic cu buc ic o civiăţ ă ăţ ă liza ie nou , mai bun , bazat pe ceea ce este bun din ceaţ ă ă ă veche. Iubesc lumile, iubesc oamenii, iubesc Imperiul... ce m-ar determina s contribui laă f r delegile care îi şubrezesc puterea pe zi ce trece? Mai mult de atât nu pot spune.ă ă Trebuie s m crede i. Eu, un om al intelectului, al ecua iilor, al ştiin ei... v vorbesc acumă ă ţ ţ ţ ă din inim .ă

Seldon se întoarse şi merse încet înapoi, pân la banca pe care trebuia s steaă ă împreun cu Palver. Înainte de a se aşeza, o c ut din ochi pe Wanda, care st tea laă ă ă ă galeria spectatorilor. Ea îi zâmbi discret f cându-i în acelaşi timp cu ochiul.ă

Din inim― sau nu, Profesore Seldon, decizia acasta îmi va cere mult timp de gândire.ă I-am audiat pe acuzatorii dumneavoastr ; v-am audiat pe dumneavoastr şi pe domnulă ă Palver. Mai am nevoie de declara ia uneia dintre p r ile implicate. Aş dori s -l audiez peţ ă ţ ă Rial Nevas, care s-a prezentat de bun voie, ca martor ocular la acest incident.ă

În timp ce Nevas se apropia de podium, Seldon şi Palver se privir unul pe altulă alarma i. Era b iatul pe care îl admonestase Hari, imediat înaintea atacului.ţ ă

Lih îi puse b iatului o întrebare:ă D― omnule Nevas, eşti bun s descrii exact ceea ce ai v zut în noaptea respectiv ?ă ă ă P― i, începu Nevas fixându-l pe Seldon cu privirea sa plică tisit , eu mergeam, îmiă

vedeam de treaba mea, când i-am z rit pe aceştia doi...ăSe întoarse şi ar t cu degetul înspre Seldon şi Palver:ă ă

... pe cealalt― parte a trotuarului, mergând înspre mine. Dup aia i-am v zut pe aceiă ă ă trei tineri.

(Ar t din nou cu degetul, de data aceasta spre cei trei care st teau pe bancaă ă ă acuz rii.)ă

Cei doi mai ― în vârst , continu el, mergeau în spatele tinerilor. Ei nu m-au v zut peă ă ă mine pentru c eram pe cealalt parte a trotuarului şi, în plus, se concentraser asupraă ă ă victimelor, dup care... ă zdrang! Dintr-o dat b trânul îi pocneşte cu b ul, cel tân r sareă ă ăţ ă pe ei, îi loveşte, şi înainte s -mi dau seama ce se întâmpl , erau cu to ii la p mânt. După ă ţ ă ă aia b trânul şi cu colegul lui au întins-o, uite-aşa. Nici nu-mi venea s cred.ă ă

Este o minciun― ! explod Seldon. Tinere, ine cont c te joci cu vie ile noastre!ă ă ţ ă ţNevas întoarse privirea spre Seldon, impasibil.

Doamn― judec tor, implor Seldon, nu v da i seama c spune minciuni? Eu îmiă ă ă ă ţ ă aduc aminte de acest b iat. L-am certat pentru c a aruncat gunoiul pe jos, cu doar câtevaă ă minute înainte de a fi ataca i. I-am spus lui Stettin c asta este înc o dovad a pr buşiriiţ ă ă ă ă societ ii noastre, a apatiei cet enilor, a...ăţ ăţ

Suficient, Profesore Seldon, porunci judec― torul. Înc o ieşire necontrolat caă ă ă aceasta şi v voi evacua din sal .ă ă

Îşi întoarse din nou aten ia asupra martorului:ţ Domnule Nevas, c― e ai f cut în timpul desf şur rii evenimentului pe care l-aiă ă ă

descris? Eu... ― h... m-am ascuns. Dup nişte copaci. M-am ascuns. Mi-a fost fric şi m-amăă ă ă

ascuns. Dup ce au plecat, am fugit s chem ofi erii de securitate.ă ă ţNevas începuse s transpire şi îşi b g degetul dup gulerul strâmt al salopetei.ă ă ă ă

Începu s se agite, schimbându-şi greutatea de pe un picior pe altul. Îşi d dea seama,ă ă stingherit, de ochii mul imii fixa i asupra lui; încerc s nu se uite la audien , dar deţ ţ ă ă ţă fiecare dat când o f cea, se trezea atras de privirea ferm a unei fete blonde şi dr gu eă ă ă ă ţ care st tea în primul rând. Era ca şi cum fata îi punea o întrebare, îl obliga s r spund ,ă ă ă ă dorea ca el s vorbeasc .ă ă

Domnule Nevas, ce ai de spus referitor la declara― ia Profesorului Seldon care zice cţ ă el şi cu domnul Palver te-au întâlnit înaintea atacului şi c profesorul a schimbat chiară câteva cuvinte cu tine?

P― i... h... nu... vede i... este aşa cum am spus... Eu mergeam, şi...ă ăă ţDe data aceasta, Nevas privi înspre banca lui Seldon; Seldon îl privea pe tân r cuă

triste e, ca şi cum îşi d dea seama c totul era pierdut. Dar colegul lui Seldon, Stettinţ ă ă Palver, îi arunc lui Nevas o privire fierbinte, şi acesta tres ri la cuvintele auzite: ă ă Spune adev rul! ă Era ca şi cum Palver vorbise, dar buzele lui Palver nu se mişcaser . Apoi,ă z p cit, Nevas roti capul în direcă ă ia fetei blonde; crezu c o aude spunând: ţ ă Spune adev rul!. ă Dar buzele ei nu se mişcaser .ă

Domnule Nevas, domnule Nevas!―Vocea judec torului d du iama în gândurile aiurite ale b iaă ă ă tului:

Domnule Nevas, dac― Profesorul Seldon şi domnul Palver veneau ă spre dumneata, în spatele celor trei acuzatori, cum se face c i-ai remarcat ă mai întâi pe Seldon şi Palver? Aşa ai spus în declara ia dumitale, nu?ţ

Nevas privi r v şit mul imea adunat în sal . Nu putea scă ă ţ ă ă ăpa de ochi şi to i ochii ipauţ ţ la el Spune adev rul!ă

Privind din nou spre Hari Seldon, Rial Nevas spuse simplu: ― Îmi pare r u.ă

Dup care, spre uimirea întregii asisten e, b iatul de paiă ţ ă sprezece ani începu s plâng .ă ă

27

Era o zi minunat , nici prea cald , nici prea rece, nici prea str lucitoare, nici preaă ă ă întunecat . Deşi bugetul pentru între ineă ţ rea zonelor publice se t iase cu mul i ani în urm ,ă ţ ă cei câ iva copaci care se aliniau de-a lungul treptelor ce duceau la Biblioţ teca Galactică reuşeau s împrumute acelei dimine i o not de voioşie. (Biblioteca fiind construit în stilă ţ ă ă clasic, avea în fa una dintre cele mai mari alei cu trepte din Galaxie. Îns majoritateaţă ă vizitatorilor Bibliotecii preferau s intre pe şina cu pern de aer.) Seldon îşi pusese mariă ă speran e în aceast zi.ţ ă

De când el şi cu Stettin Palver fuseser g si i nevinova i de toate acuza iile aduse înă ă ţ ţ ţ recentul caz de atac şi v t mare, se sim ea alt om. Deşi experien a îi provocase o durereă ă ţ ţ sufleteasc , faptul c fusese public slujise cauzei. Judec torul Tejan Popjens Lih, care eraă ă ă ă considerat unul dintre cei mai puternici judeă c tori de pe Trantor, dac nu ă ă cel mai puternic, fusese foarte elocvent în discursul ei, inut a doua zi dup m rturia emo ioă ţ ă ă ţ nantă a lui Rial Nevas.

"Când ajungem la o astfel de r scruce în societatea noastr «civilizat »," spusese ea,ă ă ă "şi anume ca un om de talia Profesorului Hari Seldon s fie pus s îndure umilin a, abuzulă ă ţ şi minciunile concet enilor s i doar din cauz c este cine este şi sus ine ceea ce sus ine,ăţ ă ă ă ţ ţ înseamn c Imperiul cunoaşte o zi neagr . Reă ă ă cunosc c şi eu, la rândul meu, m-am l sată ă înşelat ... la început. «De ce ă nu ar apela Profesorul Seldon la astfel de şmecherii,» am gândit eu, «pentru a încerca s -şi dovedeasc ipotezele?» Dar, dup cum mi-am dată ă ă seama, greşeam amarnic." Aici, fruntea judec toarei se încre i şi un albastru închis începuă ţ s -i urce dină spre gât înspre obraji. "Pentru c îi atribuiam Profesorului Seldon motiveă meschine, n scute în societatea noastr , o societate în care cinstea, decen a, şiă ă ţ bun voin a mai degrab îl duc pe om la pierzanie. O societate în care se pare c omul,ă ţ ă ă doar pentru a supravie ui, trebuie s apeleze la necinste şi la înşel ciune. Cât de mult ne-ţ ă ăam îndep rtat de la principiile noastre de baz ! Cet eni ai Trantor-ului, de data aceastaă ă ăţ am fost norocoşi. Îi dator m recunoştin Profesorului Hari Seldon pentru c ne-a ar tată ţă ă ă cine suntem noi cu adev rat; haide i s judec m cu inima exemplul s u şi s nu ne maiă ţ ă ă ă ă l s m domina i de for ele celă ă ţ ţ e mai josnice ale naturii noastre umane!"

În urma audierii, Împ ratul îi trimisese un holo-disc de feliă citare. În el îşi exprima speran a c poate acum Seldon va g si noi surse de finan are pentru Proiectul s u.ţ ă ă ţ ă

Hari Seldon deschise uşa vehiculului, f când-o s alunece în sus. Se gândi la stareaă ă

actual a Proiectului de Psihoistorie. Bunul s u prieten ă ă fostul Bibliotecar ― Şef Las Zenow se retr― sese. Zenow fusese un sus in tor al lui Seldon şi al muncii sale. Îns adeseaă ţ ă ă

mâinile lui Zenow fuseser legate de Consiliul Bibliotecarilor. Dar, îl asigurase el pe Seldon,ă amabilul Tryma Acarnio, noul Bibliotecar Şef, avea vederi progresiste şi era bine v zută printre diversele fac iuni ale Consiliului.ţ

"Hari, prietene," spusese Zenow înainte de a p r si Trantor-ul pentru a pleca spreă ă lumea sa natal , Wencory, "Acarnio este un om bun, o persoan deosebit de inteligent şiă ă ă cu o minte deschis . Sunt sigur c va face tot posibilul pentru a te ajuta. I-am l sat întregulă ă ă dosar referitor la tine şi la Enciclopedia ta; ştiu c va fi la fel de entuziasmat ca şi mineă când îşi va da seama ce contribu ie imens aduce la progresul omenirii. Ai grij , prieţ ă ă tene... îmi voi aminti cu drag de tine."

Deci, ast zi, Seldon avea s aib prima întâlnire oficial cu noul Bibliotecar Şef. Eraă ă ă ă bine dispus datorit asigur rilor pe care i le l sase Las Zenow şi abia aştepta s -şiă ă ă ă împ rt şeasc planurile de viitor ale Proiectului Enciclopediei.ă ă ă

Când intr în biroul Bibliotecarului Şef, Hari îl g si pe Tryma Acarnio stând în picioare.ă ă Deja îşi pusese amprenta asupra locului; Zenow umpluse fiecare ungher, fiecare niş aă camerei cu holo-discuri şi tridijurnale din diferite sectoare trantoriene, iar în aer se rotea o colec ie de vizi-globuri reprezentând diferite lumi ale Imperiului; Acarnio eliminase mun iiţ ţ de date şi de imagini pe care Zenow prefera s le aib la vârful degetelor. Acum, un mareă ă holo-ecran domina unul dintre pere i. Cu ajutorul lui, gândi Seldon, Acarnio putea examinaţ orice publica ie scris sau video pe care o dorea.ţ ă

Acarnio era scund şi îndesat. Privirea sa avea un uşor strabism dintr-o corec― ie deţ cornee, opera ie din copil rie care nu reuşise ţ ă ― îns tr da o inteligen deosebit şi oă ă ţă ă aten ie constant fa de tot ceea ce se întâmpla în jurul lui.ţ ă ţă

Profesore Seldon! Intra― i. Lua i loc.ţ ţAcarnio arat spre un fotoliu cu sp tar drept, de partea ceaă ă lalt a biroului:ă

A fost o ― întâmplare foarte fericit c a i solicitat aceast întâlnire. Vede i, şi euă ă ţ ă ţ aveam de gând s iau leg tura cu dumă ă neavoastr imediat ce aş fi terminat cu iă nstalarea.

Seldon d du din cap, încântat c noul Bibliotecar Şef îl considerase printre priorit i,ă ă ăţ din moment ce pl nuise s se întâlă ă neasc cu el înc din primele zile ale instal rii sale.ă ă ă

Dar, pentru ― început, Profesore, spune i-mi pentru ce doţ rea i s ne întâlnim, înainteţ ă sa ne îndrept m aten ia spre grijile mele ceva mai prozaice.ă ţ

Seldon îşi drese vocea şi se aplec spre Acarnio:ă Domnule Bibliotecar ― Şef, f r îndoial c Las Zenow v-a povestit despre munca meaă ă ă ă

aici şi despre ideea Enciclopediei Galactice. Las era entuziasmat şi m-a ajutat foarte mult, oferindu-mi aici un birou particular şi acces neîngr dit la vastele resurse ale Bibliotecii. Deă fapt, chiar el a localizat sediul definitiv al Proiectului Enciclopediei, o lume îndep rtat dină ă Provincie, lumit Terminus. Îns Las nu mi-a putut oferi tot ce mi-am dorit. Pentru aă ă men ine Proiectul în termenele prev zute, trebuie s ob in spa iu pentru câ iva dintreţ ă ă ţ ţ ţ colegii mei. Este o sarcin istovitoare, fie şi numai dac inem cont de adunareaă ă ţ informa iilor, copierea şi transferarea lor pe Terminus, înainte de a ne începe muncaţ propriu-zis la editarea Enciclopediei. Las nu era în termeni buni cu Consiliul, dup cumă ă bine şti i. Îns cu dumneavoastr lucrurile stau altfel. Deci, domnule Bibliotecar Şef, amţ ă ă venit s v rog: ve i binevoi s acorda i şi colegilor mei privilegiile de care m bucur euă ă ţ ă ţ ă aici, pentru a ne putea continua munca de o importan vital ?ţă ă

În acest moment, Han se opri, aproape f r r suflare. Era sigur c discursul s u, peă ă ă ă ă care-l repetase de nenum rate ori în noaptea anterioar , îşi va face efectul dorit. Aştept ,ă ă ă încrez tor în r spunsul lui Acarnio.ă ă

Profesore Seldon..., ― începu Acarnio.Zâmbetul plin de speran al lui Seldon se stinse. Distingea în vocea Bibliotecarului Şefţă

o nuan la care nu se aşteptase.ţă ... stimatul meu predecesor mi-a oferit cu foarte multe detalii o explica― ― ― ie aţ

muncii dumneavoastr de la Bibliotec , era entuziasmat de cercetare şi sprijinea ideeaă ă introducerii colegilor dumneavoastr . La fel şi eu, Profesoreă Seldon...

Seldon ridic brusc privirea, sesizând pauza pe care o f cuse Acarnio.ă ă ... la ― început. M preg tisem s convoc o adunare special a Consiliului pentru aă ă ă ă

propune ca un num r de birouri s v fie oferite dumneavoastr şi colegilor Enciclopediştiă ă ă ă . Dar, Profesore Seldon, acum totul s-a schimbat.

S-a schimbat! De ce?― Profesore Seldon, de-abia a― i fost acuzat de atac şi v t mare, într-un caz care aţ ă ă

c p tat mare notorietate.ă ă Dar am fost achitat, interveni Seldon. Nu s-a ajuns niciodat― la procesă . Totu― şi, Profesore, ultima dumneavoastr apari ie în public a dat o... cum s spun?...ă ţ ă

tent ă de proast reputa ie. A, da, a i fost achitat de toate acuza iile. Dar pentru a seă ţ ţ ţ ob ine aceast achitare, au fost prezentate lumii numele dumneavoastr , trecuţ ă ă tul, convingerile şi munca. Şi chiar dac un judec tor progresist şi just v-a declarat nevinovat,ă ă

ce ne facem cu milioanele poate miliardele de cet― ― eni obişnui i care nu v d înăţ ţ ă dumneavoastr un psihoistoric zb tându-se s men in gloria civiliza iei sale, ci un dementă ă ă ţ ă ţ care ip c marele şi puternicul Imperiu se va pr buţ ă ă ă şi? Dumneavoastr , prin chiar naturaă muncii pe care o depune i, amenin a i structura Imperiului. Nu m refer la uriaşul, anoniţ ţ ţ ă -mul, inexpresivul, monoliticul Imperiu. Nu, m refer la inima şi la sufletul Imperiului... laă oamenii s i. Când spune i c Imperiul decade, le spune i c ă ţ ă ţ ă ei decad. Iar asta, dragul meu Profesor, cet eanul obişnuit nu poate accepta. Seldon, vre i sau nu, v place sau nu, a iăţ ţ ă ţ devenit un subiect de batjocur .ă

S― cuza i-m , domnule Bibliotecar Şef, dar eu de câ iva ani sunt, în unele cercuri,ţ ă ţ subiect de batjocur .ă

― În anumite cercuri. Dar acest ultim incident ― şi şedin a public în care a fostţ ă rezolvat v-a f― cut subiect de ridiculizare nu doar aici, pe Trantor, ci în toate lumile. Şi,ă Profesore, dac oferindu-v un birou aprob m tacit munca dumneavoastr , atunci, prină ă ă ă deduc ie logic , Biblioteca devine de asemenea suţ ă biect de ridiculizare în toate lumile. Oricât de puternic cred eu, ca persoan , ă în teoria şi Enciclopedia dumneavoastr , caă Bibliotecar Şef al Bibliotecii Galactice de pe Trantor trebuie s m gândesc în primul rândă ă la Bibliotec . În consecin , Profesore Seldon, cererea dumneavoastr de a v aduce aiciă ţă ă ă colegii este respins .ă

Hari Seldon se pr buşi ă pe spate în scaun, ca lovit. Mai mult, continu― Acarnio, v aduc la cunoştin c vi se suspend pe o perioadă ă ţă ă ă ă

de dou s pt mâni ă ă ă ― începând chiar din acest moment toate privilegiile pe care le ave― iţ la Bibliotec . Consiliul se va aduna într-o şedin special . În dou s pt mâni v vomă ţă ă ă ă ă ă anun a dac leg tura dumneavoastr cu noi se va întreţ ă ă ă rupe sau nu.

Acarnio se opri şi, punând palmele pe suprafa a lucioas şi imaculat a biroului, seţ ă ă ridic în picioare:ă

Asta a fost tot, Profesore Seldon... deocamdat― .ăHari Seldon se ridic şi el, deşi mişcarea lui nu fu tot atât de continu şi de rapid caă ă ă

cea a lui Tryma Acarnio. M-a― ş putea adresa Consiliului? întreb el. Poate c dac le-aş explica importan aă ă ă ţ

vital a psihoistoriei şi Enciclopediei...ă M― tem c nă ă u, Profesore, spuse blând Acarnio.

În acest moment, Seldon reuşi s întrevad scurt b rbatul despre care vorbise Lasă ă ă Zenow. Dar, aproape imediat, birocratul de ghea puse din nou st pânire pe Acarnio.ţă ă Seldon fu condus spre uş .ă

Uşa se deschise şi Acarnio spuse: Dou― s pt mâni, Profesore. Pân atunci...ă ă ă ă

Hari intr în skitter-ul care îl aştepta, şi uşa se închise.ăAcum ce fac? se întreb desperat Seldon. Acesta s fie sfâră ă şitul muncii mele?

28

Wanda drag― , ce faci tu aici? întreb Hari Seldon intrândă ă în biroul nepoatei sale.Camera fusese biroul str lucitului matematician Yugo Amaryl, a c rui moarte s r ciseă ă ă ă

Proiectul de Psihoistorie. Din fericire, în ultimii ani Wanda preluase treptat rolul lui Yugo, continuând îmbun t irea şi perfec ionarea Primuluă ăţ ţ i Radiant.

Ei bine, lucrez la o ecua― ie din Sec iunea 33A2D17. Vezi, am recalibrat aceastţ ţ ă sec iune...ţ

Ar t spre o pat str lucitoare de culoare violet suspendat în aer, în fa a ei:ă ă ă ă ă ţ ... lu― ând în considerare constanta standard şi... Iat ! Exact aşa cum m aşteptam...ă ă

cred.Se d du un pas înapoi frecându-se la ochi.ă

Ce este asta, Wanda?―Hari se d du mai aproape pentru a studia ecua ia:ă ţ

Ia te uita, seam― n cu ecua ia Terminus-ului şi totuşi... Wanda, asta este ă ă ţ inversa ecua iei Terminus, nu-i aşa?ţ

D― a, bunicule. Vezi, numerele nu se potriveau chiar aşa cum trebuie în ecua iaţ Terminus... uite.

Atinse un contact de pe un panou aflat în perete şi o alt pat colorat puternic în roşuă ă ă prinse via în cealalt parte a camerei. Seldon şi Wanda se deplasar pân acolo pentru aţă ă ă ă o cerceta:

Vezi cum se potrivesc acum perfect, bunicule? Mi-au tre― buit câteva s pt mâni s oă ă ă corectez.

Cum ai reu― şit?Hari admira logica şi elegan a ecua iei.ţ ţ

La ― început, m-am concentrat doar asupra ei. Dar dup aceea mi-am dat seama că ă

nu puteam s introduc pur şi simplu ecua ia în Primul Radiant, dup care s m aştept s oă ţ ă ă ă ă rearanjeze aşa cum trebuie. Dac pui ceva aici înseamn s sco i ceva din alt parte.ă ă ă ţ ă Greutatea are nevoie de contragreutate.

Cred c― conceptul la care te ă referi este ceea ce anticii numeau "yin şi yang". ― Da. Yin şi yang. Deci, în elegi, pentru a perfec iona ţ ţ yin-ul Terminus-ului, trebuia

s -i descop r ă ă yang-ul. Ceea ce am şi făcut, uite aici.Se întoarse la pata violet, aflat în cealalt parte a sferei Pră ă imului Radiant:

― Şi odat ajustate cifrele de aici, ecua ia Terminus şi-a gă ţ ăsit imediat locul. Armonie!Wanda ar ta mul umit de ea îns şi, de parc ar fi rezolvat toate problemeleă ţ ă ă ă

Imperiului. Fascinant, Wanda, ― şi mai târziu va trebui s -mi spui cum crezi tu c va ajuta astaă ă

Proiectul... Dar trebuie s mergem la holo-ecran. Am primit un mesaj urgent din Santanni,ă acum câteva minute. Tat l t u vrea s -l sun m imediat.ă ă ă ă

Zâmbetul Wandei se topi. Ultimele reportaje de pe Santanni spuneau c acolo aveauă loc lupte. Reducerea fondurilor Imperiale se f cea sim it în primul rând printre cet eniiă ţ ă ăţ din Provincii. Aveau un acces limitat la Suburbii, care erau mai bogate şi mai bine populate şi le era din ce în ce mai greu s -şi vând produă ă sele proprii pentru importuri absolut necesare. Hipernavele Imperiale care veneau şi plecau de pe Santanni se împu inau, iarţ acea lume îndep rtat se sim ea izolat de restul Imperiului. Pe toat planeta izbucniseră ă ţ ă ă ă focare de rebeliune.

Bunicule, sper c― totul este în regul , ă ă spuse Wanda.În vocea ei se f cea sim it teama.ă ţ ă

Nu-― i face griji, drag . La urma urmelor, nimic nu li s-a întâmplat, din moment ceţ ă Raych ne-a putut trimite un mesaj.

Se aşezar în fa a holo-ecranului. Seldon form un cod la tastatur dup careă ţ ă ă ă aşteptar câteva secunde pentru stabilirea conexiunilor intragalactice. Încet, ecranul p ruă ă s se afunde în perete, ca şi cum se formase un tunel... şi din tunel, la început ca prină cea , ap ru figura familiar a unui b rbat îndesat şi bine f cut. Pe m sur ce conexiuneaţă ă ă ă ă ă ă se îmbun t ea, tr s turile omuă ăţ ă ă lui devenir mai clare. Atunci când Seldon şi Wandaă reuşir s disting musta a dahlit a lui Raych, figura prinse via .ă ă ă ţ ă ţă

Tat― ! Wanda! spuse holograma tridimensional a lui Raych proiectat din Santanniă ă ă în Trantor. Asculta i, nu am prea mult timp.ţ

Tres ri, ca şi cum fusese întrerupt de un zgomot puternic:ă Lucrurile s-au cam ― înr ut it pe-aici. Guvernul a c zut şi puterea a fost preluat deă ăţ ă ă

un consiliu provizoriu. V imagina i c e o z p ceal cumplit . De-abia am reuşit s leă ţ ă ă ă ă ă ă îmbarc pe Manella şi pe Bellis spre Anacreon. Le-am spus s ia leg tura cu voi de acolo.ă ă Numele navei este Arcadia VII. S o fi v zut pe Manella, tat . S-a înfuriat cumplit dină ă ă cauz c a trebuit s pleă ă ă ce. N-am reuşit s-o conving decât dup ce i-am spus c e spreă ă binele lui Bellis. Ştiu ce crede i. Sigur c ar fi trebuit s plec cu ele... dac aş fi putut. Darţ ă ă ă nu era spa iu suficient. S fi v zut prin ce am trecut eu pân s le îmbarc pe ţ ă ă ă ă ele.

Raych scoase la iveal unul dintre zâmbetele sale, care plă ăceau atât de mult lui Seldon şi Wandei, apoi continu :ă

De altfel, din moment ce sunt aici trebuie s― ajut la p zirea Universit ii... aici esteă ă ăţ un loc pentru înv at, pentru creat, şi nu pentru distrus. Î i spun, dac vreunul dintreăţ ţ ă rebelii ia santannieni cu creierul aburit se apropie de echipa noastr ...ă ă

Raych, interveni Hari, c― ât de grav este situa ia? Se dau lupte în apropiereaă ţ voastr ?ă

Tat― , eşti în pericol? întreb Wanda.ă ăAşteptar câteva secunde pentru ca mesajul lor s c l toă ă ă ă reasc cei nou mii deă ă

parseci care îi desp r eau de Raych, prin Galaxie.ă ţ N-n-n-am reu― şit s disting prea bine ce a i spus, r spunse holograma. Pe aici se ducă ţ ă

nişte mici înc ier ri. De fapt, este chiar palpitant.ă ăRaych zâmbi din nou:

Acum trebuie s― întrerup. Nu uita i, interesa i-v de ă ţ ţ ă Arcadia VII care se îndreaptă spre Anacreon. Am s v cer rela ii imediat ce rezolv aici. Nu uita i, eu...ă ă ţ ţ

Transmisia se întrerupse şi holograma disp ru. Tunelul din holo-ecran se contract înă ă sine însuşi, şi dup scurt vreme Wanda şi Seldon se trezir fixând un perete alb.ă ă ă

Bunicule, spuse Wanda, ce crezi c― vroia s spun ?ă ă ă N-am nici o idee, drag― . Îns ştiu un lucru, şi anume c tat l t u este în stare s -şiă ă ă ă ă ă

poarte singur de grij . Mi-e mil de orice rebel care va încasa loviturile lui Raych!... Haide,ă ă s ne întoarcem la acea ecua ie, şi dup câteva ore vom întreba de ă ţ ă Arcadia VII.

Comandante, nu ai nici o idee ce s-a ― întâmplat cu nava? Hari Seldon era din nou angajat într-o conversa ie intragalactic , dar de data aceasta cu un comandant militar aţ ă c rui nav se afla sta ionat pe Anacreon. Pentru aceast comunica ie, Selă ă ţ ă ă ţ don se folosea

de vizi-ecran... mai pu in fidel decât un holo-ecran, dar mult mai simplu.ţ V― spun c nu am primit nici o cerere din partea acelei hipernave pentru a intra înă ă

atmosfera Anacreon-ului. Desigur, comunica iile cu Santanni au fost întrerupte câteva ore.ţ De fapt, au fost sporadice în ultima s pt mân . Este posibil ca nava s fi încercat s iaă ă ă ă ă leg tura cu noi pe un canal diferit. Dar m îndoiesc c s-a întâmplat aşa ceva. Nu, esteă ă ă mult mai probabil ca Arcadia VII s -şi fi schimbat destina ia. Voreg, poate, sau Sarip. A iă ţ ţ încercat una din lumile astea, Profesore?

Nu, spuse nervos Seldon, dar nu v― d motivul pentru care nava, dac se îndreptaă ă spre Anacreon, s nu mearg spre Anaă ă creon. Comandante, este vital s pot localiza nava.ă

Desigur, se aventur― comandantul, este posibil ca ă Arcadia VII s nu fi reuşit. Să ă treac , vreau s spun. Se dau multe lupte. Rebelilor lora nu le pas în cine trag. intescă ă ă ă Ţ cu laserele lor şi pretind c trag în Împ ratul Agis. V spun, Profesore, aici, la Periferie, seă ă ă duce un cu totul alt joc.

Pe acea nav― se afl nora mea împreun cu fiica ei, coă ă ă mandante, spuse Seldon. O, ― îmi pare r u, Profesore, spuse comandantul. Voi lua leg tura cu dumneavoastră ă ă

imediat ce aud ceva despre ele.Dezam git, Hari închise contactul vizi-ecranului. Cât de obosit sunt, gândi el. Dar nuă

m surprinde... ştiam de aproape patruzeci de ani c aici se va ajunge.ă ăChicoti cu am r ciune în sinea sa. Probabil comandantul acela avusese impresia c îlă ă ă

şoca, impresionându-l cu detalii picante despre via a la "periferie". Dar Seldon ştia totulţ despre periferie. Pe m sur ce periferia va intra în agita ie, întregul ansamblu se vaă ă ţ destr ma ca un tricotaj, pân la cap t: Trantor.ă ă ă

Auzi un bâzâit uşor. Era semnalul de la uş :ă Da?― Bunicule, spuse Wanda intr― ând în birou, mi-e fric .ă De ce, drag― ? întreb îngrijorat Seldon.ă ă

Înc nu vroia s -i spun ce aflase ă ă ă sau, mai degrab― , ce ă nu aflase de la― comandantul de pe Anacreon.

De obicei, de― şi sunt atât de departe, îi simt... îi simt aici, spuse ea ar tând spreă cap, şi aici, spuse ar tând spre inim . Dar acum, ast zi, nu-i simt. Îi simt mai slab, ca şiă ă ă cum se sting, ca becurile din cupol . Şi vreau s opresc acest lucru. Vreau s -i trag înapoi,ă ă ă dar nu pot.

Wanda, cred c― este doar imagina ia ta, din cauza grijilor pe care i le faci din cauzaă ţ ţ rebeliunii. Ştii c revolte apar mereu, pretutindeni în Imperiu... mici erup ii care eliberează ţ ă tensiunile. Haide, ştii c exist prea pu ine şanse ca Raych, Manella, şi Bellis, s p ească ă ţ ă ăţ ă ceva. Tat l t u ne poate chema oricând ca s ne spun c este bine; mama ta şi cu Bellisă ă ă ă ă vor ateriza pe Anacreon şi se vor bucura de o mica vacan . ţă Noi suntem de compătimit... suntem înfunda i aici, pân la urechi, în munca noastr ! Aşa c , iubito, du-te şi te bag înţ ă ă ă ă pat şi s ai numai gânduri frumoase... Î i promit c mâine, sub cupola însorit , lucrurile voră ţ ă ă p rea mult mai roz.ă

Bine, bunicule, spuse Wanda care nu p― rea pe deplin conă vins . Dar mâine... dacă ă nu primim nici o veste... va trebui s ... s ...ă ă

Wanda, ce altceva putem face dec― ât s aştept m? o întreă ă b cu blânde e Hari.ă ţWanda se întoarse şi plec . Greutatea grijilor ei parc o ap sa pe umeri. Hari o priviă ă ă

cum pleac , dup care permise propriilor griji s ias la suprafa .ă ă ă ă ţăTrecuser trei zile de la convorbirea cu Raych. De atunci... nimic. Iar ast zi,ă ă

comandantul naval de pe Anacreon spusese c nu auzise nimic despre vreo nav numită ă ă Arcadia VII.

Hari încercase mai devreme s ia leg tura cu Raych pe Santanni, dar toate re elele deă ă ţ comunica ie cu Santanni erau disţ truse. Ca şi cum Santanni ― şi Arcadia VII ― se rupseser pur şi simplu de Imperiu, ca o petal de floare.ă ă

Seldon ştia ce trebuia s fac acum. Imperiul era poate la p mânt, dar nu pierise.ă ă ă Puterea sa, dac era bine mânuit , putea fi înc uluitoare. Seldon trimise un mesaj urgentă ă ă spre Împ ratul Agis XIV.ă

29

Ce surpriz― ... prietenul meu Hari!ăFigura lui Agis îi zâmbi lui Seldon prin holo-ecran:

M― bucur s primesc veşti de la tine, deşi de obicei apeă ă lezi la audien ele personale,ţ care sunt mai protocolare. Haide, mi-ai trezit interesul. Care este urgen a?ţ

Sire, ― începu Seldon, fiul meu, Raych, împreun cu so ia şi fiica, tr iesc pe Santanni.ă ţ ă A, Sa― ntanni, spuse Împ ratul şi zâmbetul îi pieri. O aduă n tur de nemernici pe careă ă

dac ...ă Sire, v― rog, îl întrerupse Seldon uimindu-l pe Împ rat cu înc lcarea flagrant aă ă ă ă

protocolului Imperial. Fiul meu a reuşit s le urce pe Manella şi pe Bellis într-o hipemav ,ă ă Arcadia VII, cu destina ia Anacreon. Îns el a trebuit s r mân . Asta s-a întâmţ ă ă ă ă plat acum trei zile. Nava nu a aterizat pe Anacreon. Iar fiul meu parc a disp rut. Apelurile c treă ă ă Santanni au r mas f r r spuns, iar acum liniile de comunica ie au fost distruse. V rog,ă ă ă ă ţ ă Sire, m pute i ajuta?ă ţ

Hari, dup― cum ştii, toate leg turile dintre Santanni şi Trantor au fost avariate.ă ă Totuşi, p strez o influen în anumite sectoare din Santanni. Cu alte cuvinte, mi-au r masă ţă ă câ iva loiali care nu au fost descoperi i. Deşi nu pot lua direct leg tura cu vreunul dintreţ ţ ă oamenii mei operativi de acolo, î i pot ar ta toate rapoartele pe care le primesc. Ele sunt,ţ ă desigur, strict confiden iale, dar având în vedere situa ia ta şi rela ia noastr î i voi permiteţ ţ ţ ă ţ accesul la acele informa ii care te-ar putea interesa. Aşţ tept un raport ce trebuie s apară ă pân într-o or . Dac vrei, voi lua din nou leg tura cu tine dup ce soseşte. Între timp, voiă ă ă ă ă pune pe unul dintre func ionarii mei s parcurg toate rapoartele priţ ă ă mite din Santanni în ultimele trei zile şi s caute ceva referitor la Raych, Manella, sau Bellis Seldon.ă

V― mul umesc, Sire. Ave i umila mea recunoştin .ă ţ ţ ţăHari Seldon înclin capul, în timp ce imaginea Împ ratului disp rea de pe holo-ecran.ă ă ăŞaizeci de minute mai târziu, Hari Seldon st tea tot la birou, aşteptând veşti de laă

Împ rat. Ultima or fusese una dintre cele mai grele din via a sa. Mai grele nu fuseseră ă ţ ă decât orele de dup distrugerea lui Dors.ă

Faptul c nu ştia îl ucidea pur şi simplu. Îşi f cuse o carier din ă ă ă a şti ― viitorul, ca şi prezentul. Iar acum nu avea nici o idee despre trei dintre fiin ele pe care le iubea cel maiţ mult.

Holo-ecranul bâzâi uşor şi Hari, ca r spuns, ap s un conă ă ă tact. Agis îşi f cu apari ia.ă ţ Hari, ― începu Împ ratul.ă

Din tenta de triste e a vocii Împ ratului, Hari ştia c aceast veste avea s fie proast .ţ ă ă ă ă ă Fiul meu, spuse Hari.― Da, r― spunse Împ ratul. Raych a fost omorât, ieri dimiă ă nea , într-un bombardamentţă

asupra Universit ii Santanni. Am aflat c Raych ştia de bombardament, dar a refuzat s -şiăţ ă ă p ră ăseasc postul. Ştii, un mare num r dintre rebeli erau studen i şi Raych a crezut că ă ţ ă dac ei ar afla de prezen a lui acolo, atunci nu ar mai... Dar ura a învins ra iunea. Vezi tu,ă ţ ţ Universitatea este o Universitate Imperial . ă Rebelii au senza ia c trebuie s distrugţ ă ă ă toate lucrurile Imperiale, pentru ca apoi s reconstruiasc altele. Idio ii! De ce...ă ă ţ

Agis se opri aici, dându-şi seama c lui Seldon nu-i p sa de Universitatea Santanni sauă ă de planurile rebelilor... cel pu in, nuţ acum.

Hari, dac― asta te face s te sim i mai bine, afl c fiul t u a murit încercând să ă ţ ă ă ă ă apere cunoaşterea. Nu pentru Imperiu a luptat şi murit Raych, ci pentru umanitatea îns şi.ă

Seldon ridic privirea, cu ochii plini de lacrimi. Întreb cu o voce de-abia auzit :ă ă ă ― Şi Manella, şi micu a Bellis? Cu ele ce s-a întâmplat? A i dat de ţ ţ Arcadia VII? C― utarea n-a dat nici un rezultat, Hari. ă Arcadia VII a plecat de pe Santanni, aşa

cum i s-a spus. Dar se pare c a disp rut. Poate a fost deturnat de rebeli, sau poate aţ ă ă ă f cut o întoarcere de urgen ... În momentul sta, nu ştim nimic.ă ţă ă

Seldon d du din cap:ă ― Î i mul umesc, Agis. Deşi mi-ai adus veşti tragice, cel pu in mi le-ai adus. Era maiţ ţ ţ

r u dac nu ştiam. Eşti un adev rat prieten.ă ă ă Acum prietene, spuse ― Împ ratul, te las... împreun cu amintirile tale.ă ă

Imaginea lui Agis disp ru. Hari încruciş bra ele pe birou, puse capul jos, şi plânse.ă ă ţ

30

Wanda Seldon îşi potrivi centura salopetei, strângând-o în jurul taliei. Apucând o lop ic de mân , atac unele buruieni care crescuser în mica gr din de flori a Cl diriiăţ ă ă ă ă ă ă ă de Psihoistorie de la Streeling. În general, Wanda îşi petrecea cea mai mare parte a timpului în biroul s u, lucrând cu Primul Radiant. Îşi g sea o consolare în statistica luiă ă precis şi elegant ; ecua iile statornice erau cumva liniştitoare, în acest Imperiu careă ă ţ înnebunise. Dar atunci când gândurile la iubitul s u tat , la mama, la sora sa deveneauă ă prea greu de suportat, când nici chiar munca de cercetare nu o puteau face s -şi ia minteaă de la oribilele pierderi pe care le suferise de curând, Wanda ieşea invariabil aici, afar ,ă s pând p mântul, ca şi când ajutând câteva plante s tr iasc , îşi alina întrucâtva durerea.ă ă ă ă ă

De la moartea tat lui s u, acum o lun , şi de la dispari ia Manellei şi a lui Bellis,ă ă ă ţ Wanda, care întotdeauna fusese sub iriţ c , pierduse şi mai mult în greutate. Iar Hariă Seldon, care acum câteva luni ar fi fost îngrijorat de pierderea poftei de mâncare a nepoatei sale, nici nu observa acest lucru, cufundat în propria sa durere.

Hari şi Wanda Seldon suferiser o profund schimbare... ca şi cei câ iva membriă ă ţ r maşi la Proiectul de Psihoistorie. Hari p rea c se d duse b tut. Acum îşi petrecea ceaă ă ă ă ă mai mare parte a timpului aşezat în fotoliu, la solarium, privind domeniile Universit ii,ăţ

înc lzit de becurile str lucitoare de deasupra. Din când în când, membri ai Proiectului îiă ă spuneau Wandei c garda lui de corp, un om pe nume Stettin Palver, încerca s -l convingă ă ă s fac o plimbare afar , sub cupol , sau s poarte o discu ie despre viă ă ă ă ă ţ itor.

Wanda se retrase şi mai adânc în studiul fascinantelor ecua ii ale Primului Radiant,ţ pentru a c rui form final bunicul s u muncise din greu atât de mult timp; şi aveaă ă ă ă dreptate: Enciclopediştii trebuie s se stabileasc pe Terminus; ei vor fi Funda ia.ă ă ţ

Iar Sec iunea 33A2D17, ei bine, în ea se putea vedea ceea ce Seldon numise A Doua,ţ sau Secreta Funda ie. Dar cum? F r interesul activ al lui Seldon, Wanda nu ştia cum sţ ă ă ă mearg mai departe, Iar durerea provocat de pierderea familiei era atât de adânc încâtă ă ă parc nu avea puterea s încerce de una singur .ă ă ă

Membrii Proiectului, cele aproximativ cincizeci de suflete care munceau din greu, îşi continuar munca în m sura posibiliă ă t ilor. Majoritatea erau Enciclopedişti, cercetândăţ materialele de referin necesare pentru a le copia şi cataloga în vederea evenţă tualei mut ri pe Terminus... atunci când şi ă dac ă vor ob ine acţ ces deplin la Biblioteca Galactic .ă În acest moment, nu lucrau decât din devotament. Profesorul Seldon îşi pierduse biroul particular la Bibliotec , astfel încât şansele ca al i membri ai Proiectului s primeasc oă ţ ă ă aprobare special erau foarte reduse.ă

Restul membrilor Proiectului erau analişti istorici şi matematicieni. Istoricii interpretau ac iunile şi evenimentele trecute şi prezente ale omenirii, transmi ând rezultateleţ ţ matematicienilor care, la rândul lor, puneau diferitele piese în marea Ecua ie Psihoistoric .ţ ă Era o munc mig loas şi istovitoare.ă ă ă

Mul i plecaser , pentru c recompensele erau mici... psihoistoricii erau inta multorţ ă ă ţ glume şi r ut i pe Trantor, iar fonă ăţ durile limitate îl obligaser pe Seldon s micşorezeă ă drastic pl ile. Dar prezen a permanent şi reconfortant a lui Hari Seldon reuşise ăţ ţ ă ă p― ână acum s― dep şeasc dificult ile cu care se confrunta Proiectul. Într-adev r, cei careă ă ă ăţ ă r m seser f cuser asta din respect şi devotament pentru Profesorul Seldon.ă ă ă ă ă

Acum, gândi Wanda Seldon cu am r ciune, ce motiv ar mai avea ca s mai r mân ? Oă ă ă ă ă adiere uşoar îi arunc o şuvi din p rul blond peste ochi; o împinse înapoi, absent , şiă ă ţă ă ă continu cu s patul.ă ă

Domni― şoar Seldon, îmi pute i acorda un moment din timpul dumneavoastr ?ă ţ ăWanda se întoarse şi ridic privirea. Un tân r ă ă ea aprecie c― se apropia de treizeci deă

ani st― tea pe aleea pietruit , lâng ea. Îl sim i imediat: puternic şi deosebit deă ă ă ţ inteligent. Bunicul ei f cuse o alegere în eleapt . Se ridic pentru a-i vorbi.ă ţ ă ă

V-am recunoscut. Sunte― i garda de corp a bunicului meu. Stettin Palver, nu-i aşa?ţ Da, ave― i dreptate, domnişoar Seldon, spuse Palver îmbujorându-se uşor ca şi cumţ ă

era încântat c o fat atât de fruă ă moas îl remarcase. Domnişoar Seldon, aş dori s vorbimă ă ă despre bunicul dumneavoastr . Sunt foarte îngrijorat din cauza lui. Trebuie sa facem ceva.ă

Ce s― facem, domnule Palver? Eu nu ştiu ce s fac. De când tat l meu...ă ă ăÎnghi i greu, ca şi cum îi era dificil s vorbeasc :ţ ă ă

... a murit, iar mama ― şi sora mea au disp rut, nu pot face decât s -l dau jos din pată ă diminea a. Ca s - i spun adev rul, şi eu sunt foarte afectat . În elegi, nu?ţ ă ţ ă ă ţ

Îl privi în ochi şi îşi d du seama c o în elegea.ă ă ţ Domni― şoar Seldon, spuse încet Palver, îmi pare teribil de r u pentru pierderileă ă

suferite. Dar dumneavoastr şi cu Profesoă rul Seldon sunte i ţ în via ţă şi trebuie să continua i munca la psihoistorie. Profesorul pare c s-a dat b tut. Speram c poate dumţ ă ă ă -neavoastr ... noi... am putea face ceva pentru a-i reda speran a. Şti i, un motiv pentru aă ţ ţ merge mai departe.

Ah, domnule Palver, gândi Wanda, poate c bunicul are dreptate. M întrebă ă dac exist într-adev r vreun motiv pentru care s continu m.ă ă ă ă ă

Îns spuse:ă ― Îmi pare r u, domnule Palver, dar nu-mi trece nimic prin cap.ă

Ar t spre p mânt cu lop ica:ă ă ă ăţ Iar acum, dup― cum vede i, trebuie s m întorc la buruieă ţ ă ă nile astea enervante. Nu cred c― bunicul dumneavoastr are dreptate. Cred c exist un motiv care s neă ă ă ă ă

fac s mergem mai departe. Trebuie doar s -l descoperim.ă ă ăCuvintele o lovir în plin. De unde ştia el ce gândise? Doar dac nu cumva...ă ă

Pute― i manevra min ile, nu-i aşa? întreb ea inându-şi r suflarea de parc i-ar fiţ ţ ă ţ ă ă fost fric s aud r spunsul lui Palver.ă ă ă ă

Da, pot, r― spunse tân rul. Cred c dintotdeauna am putut. Nu îmi amintesc s fiă ă ă ă existat o vreme când nu am putut. Jumătate din timp nici m car nu sunt conştient deă puterea mea... Îns aflu ce gândesc oamenii... să au ce au gândit. Uneori primesc str fulger ri ă ă care provin de la o alt persoan . Îns întotdeauna se afl în mul ime şi nu-ă ă ă ă ţmi pot da seama cine este. Dar ştiu c mai sunt oameni ca mine... ca noi... în jurul nostru.ă

Wanda îl prinse emo ionat de mân . Unealta ei de gr dinţ ă ă ă ărit z cea neluat în seam .ă ă ă V― da i seama ce înseamn asta? Pentru bunicul, pentru psihoistorie? Unul ca noi,ă ţ ă

de unul singur, nu poate face prea mult, dar amândoi, împreun ...ă

Wanda porni spre Cl direa Psihoistoriei, l sându-l pe Pală ă ver locului, pe aleea pietruit .ă Aproape de intrare se opri şi se întoarse. Haide, domnule Palver, trebuie s -i spunemă bunicului, spuse ea f r s deschid gura. ă ă ă ă Da, cred c asta trebuie s facem, ă ă r spunseă Palver îndreptându-se spre ea.

31

Vrei s― -mi spui c am c utat în întreg Trantor-ul o persoaă ă ă n care s aib puterileă ă ă tale, şi c aceast persoan a fost în toate aceste luni aici lâng noi, şi n-am ştiut?ă ă ă ă

Lui Hari Seldon nu-i venea s cread . Mo ia în solarium, când Wanda şi Palver îlă ă ţă scuturaser pentru a-l trezi şi a-i împ ră ă t şi nemaipomenita veste.ă

Da, bunicule. G― ândeşte-te. Nu am mai avut niciodat pân acum ocazia s -lă ă ă întâlnesc pe Stettin. Erai cu el în special atunci când nu te ocupai de Proiect, iar eu mi-am petrecut majoritatea timpului închis în biroul meu, lucrând cu Primul Radiant. ă Când s neă fi întâlnit? De fapt, cu singura ocazie în care ne-am întâlnit, rezultatele au fost semnificative.

C― ând a fost asta? întreb Seldon scotocindu-şi prin meă morie. Ultima ta audiere... ― în fa a judec toarei Lih, r spunse imediat Wanda. Adu- i aminteţ ă ă ţ

de martorul ocular care a jurat c tu şi cu Palver i-a i atacat pe cei trei golani. Adu- iă ţ ţ aminte c s-a pierdut şi a spus adev rul... deşi nici el nu ştia de ce. Dar Stettin şi cu mineă ă ne uniser m for ele. Amândoi îl for am pe Rial Nevas s fie sincer. În prima sa declara ie,ă ţ ţ ă ţ fusese foarte ferm; m înă doiesc c vreunul dintre noi ar fi reuşit s -l for eze de unul singur.ă ă ţ Dar împreun ...ă

Arunc o privire rapid spre Palver:ă ă ... puterea noastr― este uimiă toare!

Hari Seldon cuget la toate acestea, dup care d du s voră ă ă ă beasc . Dar Wandaă continu :ă

De fapt, avem de g― ând s petrecem toat dup amiaza testându-ne capacit ileă ă ă ăţ mentale, separat şi împreun . Din ceea ce am descoperit pân acum, se pare c for a luiă ă ă ţ Stettin este pu in mai slab decât a mea... probabil cinci pe scara de notare. Dar cinci-ulţ ă s u, combinat cu şapte-ul meu, dau adunate doiă sprezece! Gândeşte-te, bunicule. Fantastic!

Nu v― da i seama, Profesore? interveni şi Palver. Wanda şi cu mine suntemă ţ schimbarea pe care o c uta i. V putem ajuta pentru a convinge lumea c psihoistoria esteă ţ ă ă valabil , putem descoperi al ii ca noi, putem ajuta la repunerea psihoistoriei pe drumul s uă ţ ă firesc.

Hari Seldon îi privi pe cei doi tineri din fa a sa. Fe ele lor str luceau de tinere e,ţ ţ ă ţ vigoare şi entuziasm. Îşi d du seama c asta f cea bine inimii lui obosite. Poate c , laă ă ă ă urma urmei, nu era totul pierdut. Nu crezuse c va supravie ui ultimei tragedii, moarteaă ţ fiului s u şi dispari ia norei şi nepoatei, dar acum putea vedea c Raych supravie uise prină ţ ă ţ Wanda. Iar în Wanda şi în Stettin, ştia asta, tr ia viitorul Funda iei.ă ţ

Da, da, fu de acord Seldon d― ând puternic din cap. Haide i, ajuta i-m . Trebuie s mţ ţ ă ă ă întorc la birou pentru a pl nui urm toă ă rul nostru pas.

32

Profesore Seldon, intra― i, spuse Bibliotecarul Şef Tryma Acarnio cu o voce deţ ghea .ţă

Hari Seldon, înso it de Wanda şi Palver, intr în biroul imţ ă pun tor al Bibliotecarului Şef.ă Mul― umesc, domnule Bibliotecar Şef, spuse Seldon aşezându-se într-un scaun şiţ

privindu-l pe Acarnio de celalat parte a biroului. S v prezint pe nepoata mea Wanda şiă ă ă pe prietenul meu Stettin Palver. Wanda este o membr deosebit de valoroas a Proiectuluiă ă de Psihoistorie, specializat în domeniul matematiă cilor. Iar Stettin, ei bine, Stettin este pe cale s devin un expert în psihoistoria general ... atunci când nu m protejeaz de periă ă ă ă ă -cole fizice.

Seldon râse bine dispus. Da, bine, totul este bine ― şi frumos, Profesore, spuse Acarnio iritat de buna dispozi ieţ

a lui Seldon.Se aşteptase ca profesorul s intre umil, cerşind înc o şansa de a avea acces laă ă

privilegiile speciale ale Bibliotecii. Dar nu ― în eleg care este motivul pentru care dori i s disţ ţ ă cut m, continu el. V da iă ă ă ţ

seama c pozi ia noastr este ferm : Nu putem permite ca Biblioteca s se asocieze cu oă ţ ă ă ă persoan atât de nepopular . Suntem, la urma urmelor, o Bibliotec ă ă ă public ă şi trebuie să ne preocup m de sentimentele publicului.ă

Acarnio se l s pe spate... poate c ă ă ă acum va începe s se milogeasc .ă ă ― Îmi dau seama c nu am fost în stare s determin schimă ă barea hot râriiă

dumneavoastr . Totuşi, m-am gândit c dac a i asculta doi membri tineri ai Proiectului ă ă ă ţ ― psihoistoricii de mâine poate ca ve― i sesiza mai bine rolul vital pe care Proiectul ţ ― şi Enciclopedia, în special ― îl va juca în viitorul nostru. V rog s -i asculta i pe Wanda şi peă ă ţ Stettin.

Acarnio arunc o privire rece spre cei doi tineri care îl flancau pe Seldon:ă Foarte bine, spuse el privind ostentativ banda orar― de pe perete. Cinci minute, nuă

mai mult. Am de condus o Bibliotec .ă Domnule Bibliotecar ― Şef, începu Wanda, dup cum v-a explicat bunicul meu,ă

psihoistoria este o modalitate extrem de valoroas pentru p strarea civiliza iei noastre.ă ă ţ Da, p strarea, ă repet ea dup ce v zu ochii lui Acarnio m rindu-se la auzul cuă ă ă ă vântului. S-a pus un accent exagerat pe distrugerea Imperiului, în acest mod, valoarea psihoistoriei a fost trecut cu vederea. Deoarece cu ajutorul psihoistoriei, aşa cum putem prevedea ineă -vitabilul declin al civiliza iei noastre, putem descoperi modalit i pentru p strarea ei. Înţ ăţ ă acest scop s-a pus problema cre rii Enciă clopediei Galactice. Şi iat de ce avem nevoie deă ajutorul dumneavoastr şi al importantei Biblioteci.ă

Acarnio nu reuşi s -şi înfrâneze zâmbetul. Tân ra aceasta avea un farmecă ă incontestabil. Era atât de sincer , vorbea atât de bine. O privi cum st tea în fa a lui, cuă ă ţ p rul blond piept nat la spate într-un stil mai degrab auster şi pedagogic, care nu-i puă ă ă tea ascunde tr s turile atr g toare ci dimpotriv , le scotea în eviden . Ceea ce spunea eaă ă ă ă ă ţă începea s aib mai mult sens. Poate c Wanda Seldon avea dreptate... poate c priviseă ă ă ă problema dintr-un unghi greşit. Dac s-ar pune problema ă p str rii, ă ă şi nu cea a distrugerii...

Domnule Bibliotecar ― Şef, începu Stettin Palver, aceast m rea Bibliotec aă ă ţă ă rezistat timp de milenii. Ea, poate mai mult chiar decât Palatul Imperial, reprezint imensaă putere a Imperiului. Deoarece Palatul ad posteşte doar conduc torul Imperiului, însă ă ă Biblioteca este deopotriv c minul cunoaşterii, culturii şi istoriei Imperiale. Valoarea saă ă este incalculabil . Nu ar fi rezoă nabil s preg tim un omagiu adus acestui uriaş rezervor deă ă informa ii? Enciclopedia Galactica va fi chiar un astfel de omaţ giu... un sumar al întregii cunoaşteri con inute între aceste ziţ duri. Gândi i-v !ţ ă

Dintr-o dat , totul fu foarte clar în mintea lui Acarnio. Cum permisese Consiliului (şi înă special acelui moroc nos Gennaro Mummery) s anuleze privilegiile lui Seldon? Lasă ă Zenow, o persoan a c rui judecat era foarte stimat , sus inuse din tot sufletulă ă ă ă ţ Enciclopedia Iui Seldon.

Îi privi din nou pe cei trei din fa a sa, care îi aşteptau deciţ zia. Consiliul cu greu ar putea avea ceva împotriva membrilor Proiectului dac― tinerii care se aflau acum înă biroul s u eă rau reprezentativi pentru genul de persoane cu care lucra Seldon.

Acarnio se ridic şi se plimb în lungul camerei, cu fruntea plin de riduri, ca şi cum îşiă ă ă organiza gândurile. Ridic o mic sfer dintr-un cristal de culoarea laptelui şi o cânt ri înă ă ă ă palm .ă

Trantor, ― începu el gânditor, vârful de lance al Imperiului, centrul Galaxiei. De-a dreptul uimitor, dac stai s te gândeşti... Probabil ne-am pripit judecându-l pe Profesorulă ă Seldon. Acum, dup ce Proiectul dumneavoastr , aceast Enciclopedia Galactiă ă ă ca, mi-a fost prezentat într-o astfel de lumin ...ă

F cu un gest scurt cu capul în direc ia Wandei şi a lui Palver:ă ţ ... ― Îmi dau seama cât de important este munca dumneaă voastr aici. Şi, desigur,ă

am s permit accesul câtorva dintre colegii dumneavoastră ă.Seldon zâmbi recunosc tor şi o strânse pe Wanda de mân .ă ă

― Şi nu recomand acest lucru doar pentru gloria Imperiului, continu Acarnio aparentă înfierbântat de idee (şi de auzul propriei sale voci). Sunte i faimos, Profesore Seldon. Fie cţ ă sunte i considerat şarlatan sau geniu, se pare c ţ ă toat ă lumea are o p rere despreă dumneavoastr . Dac un academician de talia dumneaă ă voastr se aliaz cu Bibliotecaă ă Galactic , asta nu poate duce decât la creşterea prestigiului nostru ca bastion ală preocup rilor intelectuale la cel mai înalt nivel. Deci, prezen a dumneavoastr poate fiă ţ ă folosit pentru a creşte mult râvnitele fonduri menite s aduc la zi colec iile noastre, să ă ă ţ ă determine creşterea numeric a personalului şi, desigur, inerea deschis a uşilor noastreă ţ ă pentru public... Perspectiva Enciclopediei Galactice ce proiect monu― mental! Imagina i-ţv reac ia când publicul va afla c Biblioteca Galactic este implicat într-un astfel deă ţ ă ă ă proiect menit s scoat în eviden splendoarea civiliza iei ă ă ţă ţ istoria noastr― glorioas ,ă ă realiz rile noastre de marca, culturile noastre m re e. Şi dac te gândeşti c eu,ă ă ţ ă ă Bibliotecarul Şef Tryma Acarnio, sunt responsabil de ini ierea acestui mare Proiect...ţ

Privi cu intensitate sfera de cristal, pierdut în vise. Da, Profesore Seldon― , reveni el cu picioarele pe p mânt. Dumneavoastr şi colegiloră ă

vi se va permite accesul şi vi se vor garanta privilegiile celor din Bibliotec ... împreun cuă ă un num r de birouri în care s lucra i.ă ă ţ

Puse sfera de cristal înapoi pe mas şi se întoarse la bă irou. Desigur, s-ar putea s― fie nevoie de ceva timp pentru a convinge Consiliul... dar amă

încredere c m pot descurca. Lă ă ăsa i c m ocup eu.ţ ă ăSeldon, Wanda şi Palver se privir triumf tori. Zâmbete discrete le jucau la col urileă ă ţ

gurilor. Tryma Acarnio le f cu semn c pot pleca şi ei se conformar , l sându-l peă ă ă ă Bibliotecarul Şef în fotoliu, visând la gloria şi la onoarea pe care le va câştiga Biblioteca sub conducerea sa.

Uimitor, spuse Seldon dup― ce se instalar comod în autoă ă mobilul lor. Dac l-a i fiă ţ v zut la ultima întâlnire... Spunea c "amenin structura de baz a Imperiului nostru", sauă ă ţ ă cam aşa ceva. Iar ast zi, dup câteva minute în compania voastr ...ă ă ă

N-a fost foarte greu, bunicule, spuse Wanda.―Ap s un contact, introducând automobilul în trafic. Se dă ă ădu în spate, dup ce pilotulă

automat prelua sarcinile; Wanda îi d duse coordonatele destina iei de la panoul deă ţ comand .ă

Este un om foarte egocentric. Nu a trebuit dec― ât s pedaă l m pe aspectele pozitiveă ale Enciclopediei, iar ego-ul lui a preluat totul din mers.

Era c― âştigat pentru cauza noastr înc din momentul în care Wanda şi cu mine amă ă intrat în untru, spuse Palver. Concentrându-ne amândoi asupra lui, a fost o nimica toat .ă ă

Palver se aplec înainte şi o strânse afectuos pe Wanda de um r. Ea îi zâmbi, seă ă îndrept şi îl b tu pe mân .ă ă ă

Trebuie s― îi alertez pe Enciclopedişti cât mai curând poă sibil, spuse Seldon. Deşi nu au mai r mas decât treizeci şi doi, sunt lucr tori buni şi devota i. Îi voi instala la Bibliotec ,ă ă ţ ă dup care m voi ocupa de urm torul obstacol: creditele. Probabil c alian a cu Bibliotecaă ă ă ă ţ este exact ceea ce îmi trebuie pentru a convinge oamenii s ne finan eze. Ia s vedem... Îlă ţ ă voi suna din nou pe Terep Bindris şi v voi lua cu mine. Era destul de amabil, cel pu in laă ţ prima întâlnire. Cum ne va putea rezista acum?

Automobilul se opri la marginea Cl dirii Psihoistoriei de la Streeling. Portierele lateraleă se deschiser alunecând, dar Seldon nu se gr bi s coboare. Se întoarse pentru a o priviă ă ă pe Wanda.

Wanda, ai v― zut ce a i fost în stare s face i cu Acarnio; sunt sigur c împreun a iă ţ ă ţ ă ă ţ putea stoarce nişte credite de la câ iva sponsori. Ştiu c nu î i place s p r seşti multţ ă ţ ă ă ă iubitul Prim Radiant, dar aceste vizite v vor da o şans s practica i, sa v şlefui iă ă ă ţ ă ţ talentele, s v da i seama de ce sunte i în stare.ă ă ţ ţ

― În regul , bunicule, deşi sunt sigur c acum, dup ce ai sprijinul Bibliotecii,ă ă ă ă rezisten a la preten iile tale a mai sc zut.ţ ţ ă

Mai exist― un motiv pentru care cred c voi doi ar fi bine s ieşi i împreun ...ă ă ă ţ ă Stettin, ai spus c în anumite ocazii ai "simă it" o alt minte ca a ta, dar nu ai fost capabil sţ ă ă o identifici.

Da, r― spunse Palver. Am sesizat nişte fulger ri, dar de fiecare dat eram înă ă ă mul ime. Şi, în cei dou zeci şi patru de ani ai mei, nu-mi aduc aminte decât de vreo patruţ ă sau cinci fulger ri.ă

Dar Stettin, spuse Seldon cu o voce joas― şi încordat , fiecare fulger era, poten ial,ă ă ţ mintea unei alte persoane ca tine şi ca Wanda... un alt mentalist. Wanda nu a sim itţ niciodat aceste fulger ri pentru c , sincer s fiu, a fost toat via a inut la ad post. Înă ă ă ă ă ţ ţ ă ă cele câteva ocazii în care s-a aflat în mul ime proţ babil c nu avea vreun mentalist prină apropiere. Iat un motiv ă probabil cel mai important pentru ca voi doi s― ― ieşi i afar ...ă ţ ă cu sau f r mine. Trebuie s descoperim al i mentalişti. Voi amândoi sunte i destul deă ă ă ţ ţ puternici pentru a manevra o persoan . Dac a i fi mai mul i şi v-a i uni eforturile, a i aveaă ă ţ ţ ţ ţ puterea de a mişca Imperiul!

Cu aceasta, Hari Seldon întinse picioarele afar şi se ridic ieşind din maşin . Wanda şiă ă ă Palver îl priveau şchiop tând, îndreptându-se spre Cl direa de Psihoistorie, pe alee. Îşiă ă d deau doar foarte vag seama de imensa responsabilitate pe care Seldon le-o pusese peă umeri.

33

Era pe la mijlocul amiezii şi soarele Trantor-ului lucea pe stratul metalic care acoperea marea planet . Hari Seldon st tea pe platforma observatorului de la Universitateaă ă Streeling, şi-şi pusese mâna streaşin la ochi, încercând s -i protejeze de str lucireaă ă ă puternic . Trecuser ani de când nu mai ieşise de sub cupol , cu excep ia vizitelor la Palat,ă ă ă ţ dar acelea nu se puneau la socoteal ; pe domeniile Imperiale te sim eai foarte ă ţ închis.

Seldon nu îşi mai lua garda de corp cu el. În primul rând, Palver îşi petrecea majoritatea timpului cu Wanda fie lucrând la Primul Radiant, absorbi i în cercetareaţ mental , fie c utând al ii ca ei. Dar dac ar fi dorit, Seldon ar fi putut g si un alt tân r ă ă ţ ă ă ă ― student la Universitate sau membru al Proiectului pe post de gard― de corp.ă

Totuşi, ştia c acum nu mai avea nevoie de aşa ceva. De la mult mediatizata audiereă şi de la restabilirea leg turilor cu Biă blioteca Galactic , Comisia pentru Siguran a Public seă ţ ă interesa îndeaproape de el. Ştia c era urm rit; reuşise s -şi surprind "umbra" de câtevaă ă ă ă ori în ultimele luni. De asemenea, nu avea nici o îndoial c locuin a şi biroul îi fuseseră ă ţ ă împ nate cu disă pozitive de ascultare, îns el punea în ac iune un dispozitiv de bruiereă ţ atunci când trebuia s poarte o discu ie important .ă ţ ă

Nu ştia prea bine ce anume gândea Comisia despre el... probabil c nici ei nu ştiauă deocamdat ce s cread . Indiferent c -l credeau şarlatan sau profet, erau preocupa i să ă ă ă ţ ă ştie tot timpul unde se afl ... iar asta însemna c , pân când Comisia nu-şi schimbaă ă ă atitudinea, nu trebuia s -şi mai fac probleme.ă ă

O adiere uşoar îi agit mantaua pe care şi-o înf şurase peste salopet , şi îi ciufuliă ă ă ă cele câteva fire de p r alb r mase pe creştet. Se aplec peste balustrad , privind în jos laă ă ă ă p tura neteă d de o el. Sub acea p tur bâzâia maşin ria unei lumi imense şi complicate.ă ţ ă ă ă Dac cupola ar fi fost transparent , s-ar fi v zut automobile gr bindu-se pe şosele,ă ă ă ă gravitaxiuri intrând într-o complicat re ea de tunele interconectate, hipernave spa iale înă ţ ţ -c rcând şi desc rcând grânele, chimicalele şi produsele de pre pentru şi dinspre fiecareă ă ţ lume a Imperiului.

Sub parura str lucitoare de metal, patruzeci de miliarde de persoane îşi duceau via a,ă ţ cu durerile, bucuriile şi dramele vie ii umane. Era o imagine pe care o îndr gea ţ ă aceast― ă panoram a realiz rilor umane ă ă ― şi i se sfâşia inima ştiind c peste câteva secole tot ceeaă ce se întindea acum sub privirile lui se va pr buşi în ruine. Marea cupol va fi spintecat şiă ă ă distrus , deformat , pentru a dezv lui imaginea dezolant a ceea ce odat era sediul uneiă ă ă ă ă civiliza ii înfloritoare. Scutur capul cu triste e, deoarece ştia c nu mai putea face nimicţ ă ţ ă pentru a împiedica aceast trageă die. Dar, deşi putea prevedea cupola ruinat , ştia deă asemenea c p mântul pustiit de ultimele b t lii ale Imperiului va reînvia, iar Trantor se vaă ă ă ă reintegra ca membru vital în noul Imperiu. Planul avea grij de acest lucru.ă

Se aşez pe una dintre b nci. Piciorul îi palpita dureros; aceast plimbare îl solicitaseă ă ă prea mult. Dar vroia s mai arunce înc o privire Trantor-ului, s simt aerul proasp t înă ă ă ă ă jurul lui, şi s vad imensul cer de deasupra.ă ă

Se gândi cu nostalgie la Wanda. Acum, rareori îşi mai vedea nepoata şi mereu era de fa Stettin Palver. În cele trei luni de când se întâlniser , Wanda şi Stettin p ruser deţă ă ă ă nedesp r it. Wanda îl asigurase c acest lucru era necesar pentru Proiect, dar Seldonă ţ ă b nuia c erau implicate şi alte sentimente, nu doar deă ă votamentul pentru munc .ă

Îşi aminti de primele zile pe care le petrecuse împreun cu Dors, de discu iile pe careă ţ le purtau. Acelaşi lucru se putea vedea şi în felul în care cei doi tineri se priveau unul pe altul, cu o intensitate n scut nu doar dintr-o stimulare intelectual , ci şi dintr-o motiva ieă ă ă ţ sentimental .ă

Mai mult, prin chiar natura lor, Wanda şi Palver p reau sa se simt mai bine împreună ă ă decât cu al i oameni, De fapt, Selţ don descoperi c atunci când nimeni altcineva nu era prină preajm , Wanda şi Palver nici m car ă ă nu vorbeau unul cu altul; capacit ile lor mentaleăţ erau suficient de bine dezvoltate încât s nu mai aib nevoie de ă ă cuvinte pentru a comunica.

Ceilal i membri ai Proiectului nu ştiau de capacit ile deoseţ ăţ bite ale Wandei şi ale lui Palver. Seldon apreciase c era bine s in secret munca mentaliştilor, cel pu in până ă ţ ă ă ţ ă când rolul lor în cadrul Planului avea s fie definitiv hot rât. De fapt, Planul în sine eraă ă complet definit... dar numai în mintea sa. Mai avea nevoie de câteva piese care s intre laă locul potrivit, apoi îi va putea pune la curent pe cei doi... poate şi pe al ii, dac eraţ ă necesar.

Se ridic încet, cu greu. Trebuia s se întoarc înapoi la Streeling, peste o or aveaă ă ă ă întâlnire cu Wanda şi Palver. Îi l saă ser vorb c aveau s -i fac o mare surpriz . Înc oă ă ă ă ă ă ă pies pentru marele joc, spera Seldon. Privi pentru ultima oar Trantor-ul de deasupra şi,ă ă înainte de a se întoarce la ascensorul gravitic, zâmbi şi spuse încet: "Funda ia".ţ

34

Hari Seldon intr în biroul s u pentru a descoperi c de fapt Wanda şi Palver sosiseră ă ă ă deja şi st teau la masa de conferin e, în cap tul îndep rtat al camerei. Aşa cum seă ţ ă ă întâmpla de obicei când erau numai ei doi, camera era complet cufundat în t cere.ă ă

Apoi se opri dintr-o dat , observând c împreun cu ei se afla înc un individ. Ceă ă ă ă ciudat... din polite e, Wanda şi Palver vorbeau normal atunci când se aflţ au în compania altor oameni. Dar nici unul dintre cei trei nu vorbea acum.

Seldon îl studie pe noul venit... un tip cu înf işare ciudat , de aproximativ treizeci şiăţ ă cinci de ani, cu o privire mioap , datorat probabil unor studii prea îndelungate. Dac n-ară ă ă fi fost un anumit aspect al f lcilor, Seldon l-ar fi considerat poate un om slab de fire, dară evident c ar fi f cut o greşeal . Pe figura omului se puteau citi atât for cât şi bun tate.ă ă ă ţă ă

O fizionomie care inspir încredere, aprecie Seldon.ă Bunicule,― spuse Wanda ridicându-se cu gra ie din scaun.ţ

Seldon sim i cum îl doare inima privindu-şi nepoata. Se schimbase atât de mult înţ ultimele luni, de la pierderea familiei. În trecut, zâmbea şi râdea tot timpul; în ultima vreme, privirea ei senin era rareori luminat de un zâmbet. Dar ă ă acum ca ― întotdeauna

era minunat― şi acea frumuse e nu era dep şit decât de intelectul ei extraordinar.ă ţ ă ă Wanda, Palver, spuse Seldon. ―

Apoi, întorcându-se spre str in:ă Bun― . M numesc Hari Seldon.ă ă Sunt deosebit de onor― at s fac cunoştin cu dumneavoasă ţă tr , Profesore, r spunseă ă

b rbatul. M numesc Bor Alurin.ă ăAlurin îi strânse mâna.

Bor este psiholog, Hari, spuse Palver, ― şi un mare admirator al muncii tale. ― Şi, mult mai important, bunicule, spuse Wanda, Bor este unul de-al nostru. Unul de-al vostru?―

Privi întreb tor de la unul la altul:ă Vre― i s spune i...? ţ ă ţ

Ochii lui Seldon scânteiau. Da, bunicule. Ieri, Stettin ― şi cu mine mergeam prin Sectorul Ery; ne învârteam, aşa

cum ne-ai sugerat tu, c utând al ii ca noi. Şi dintr-o dat ă ţ ă ― vuam! ― iat -l!ă I-am recunoscut pe loc structura g― ândurilor şi am început s c ut m primprejură ă ă

încercând s stabilim o leg tur , spuse Palver preluând povestea. Ne aflam într-o zonă ă ă ă comercial , aproape de cosmoport, aşa c aleile erau în esate de cump ră ă ţ ă ări, turişti şi comercian i din Provincie. P rea c nu avem nici o şans , dar Wanda s-a oprit pur şi simpluţ ă ă ă şi a trimis un semnal: vino aici. Din mul ime a ap rut Bor. A venit pân la noi şi a emis unţ ă ă Da?

Uimitor, spuse Seldon z― âmbind spre nepoata sa. Şi, Doctore Doctor, nu? Alurin,― ― ce impresie v fac toate acestea?ă

Ei bine, ― începu gânditor psihologul, sunt mul umit. Întotdeauna m-am sim it diferit,ţ ţ iar acum ştiu pentru ce. Şi dac v pot fi de vreun ajutor, atunci...ă ă

Coborî privirea în jos, ca şi cum sim ise c fusese prea îndr zne :ţ ă ă ţ Wanda ― şi cu Stettin mi-au spus c aş putea ajuta în vreun şi la Proiectulă

dumneavoastr de Psihoistorie. Profesore, nimic nu mi-ar face mai mare pl cere.ă ă Da, da. Este foarte adev― rat, Dr. Alurin. De fapt, cred c ai putea avea o importantă ă ă

contribu ie la acest Proiect ţ dac― mi te al turi. Desigur, va trebui s renun i la tot ce faciă ă ă ţ acum, chiar dac predai sau eşti practicant. Crezi c po i?ă ă ţ

Sigur c― da, Profesore, sigur. Poate c aş avea nevoie de pu in ajutor ca s-o convingă ă ţ pe nevast -mea...ă

Chicoti uşor, privind timid spre ei: Dar se pare c― în direc ia ă ţ asta m pot descurca.ă Deci a r― mas stabilit spuse vioi Seldon. Te vei al tura Proiectului de Psihoistorie. Î iă ă ţ

promit, Dr. Alurin, ai luat o decizie pe care nu o vei regreta.

Wanda, Stettin, spuse Seldon dup― plecarea lui Alurin. acesta este un evenimentă foarte promi tor. Cât de repede crede i c pute i descoperi al i mentalişti?ţă ţ ă ţ ţ

Bunicule, ne-a trebuit aproape o lun― pentru a-l descoperi pe Bor... nu putem spuneă cu ce frecven am putea descoperi al ii. Ca s - i spun adev rul, aceste "ieşiri" ne sustragţă ţ ă ţ ă de la munca noastr cu Primul Radiant şi ne deranjeaz . Acum c -l am pe Stettin cu careă ă ă s "vorbesc", comunicarea verbal este uneori prea aspr , prea ă ă ă tare.

Zâmbetul lui Seldon se topi. Se temea de asta. Pe m sur ce Wanda şi Palver îşiă ă perfec ionaser capacit ile mentale, toleranţ ă ăţ a lor pentru via a "obişnuit " se diminuase.ţ ţ ă

Wanda, Stettin, cred c― a venit timpul s v spun mai multe despre ideea pe care aă ă ă avut-o Yugo Amaryl cu câ iva ani în urm , şi despre Planul pe care l-am elaborat eu peţ ă baza acelei idei. Pân acum nu am fost în stare s -l elaborez, pentru c nu aveam toateă ă ă piesele aşezate la locul lor. Dup cum şti i, Yugo a intuit c trebuie create dou Funda ii ă ţ ă ă ţ ― fiecare s fie o alternatiă v în cazul eşecului celeilalte. A fost o idee str lucit şi mi-aş fiă ă ă dorit ca Yugo s tr iasc s o vad realizat .ă ă ă ă ă ă

Aici se opri, oftând cu regret. Dar s― nu m îndep rtez de la subiect... Acum şase ani, când am fost sigur că ă ă ă

Wanda avea capacit i mentale deosebite, mi-a venit ideea: nu numai c trebuie s existeăţ ă ă dou ă Funda ii, dar natura lor trebuie s fie diferit . Una va fi alc tuit din oameni deţ ă ă ă ă ştiin îndrepta i spre ştiin ele fiziciiţă ţ ţ Enciclopedi― ştii vor fi primii dintre ei, stabilindu-se pe Terminus. A doua va fi alc tuit din adev ra i psihoistorici; mentalişti... ă ă ă ţ voi. Iat de ceă eram atât de ner bd tor s mai g si i şi al i oameni cu capacit i asem n toare vou .ă ă ă ă ţ ţ ăţ ă ă ă Totuşi, exist o condi ie: A Doua Funda ie trebuie s r mân secret . Puterea sa va sta înă ţ ţ ă ă ă ă

izolare, în omniprezen a şi omnipoten a telepatic . Vede i voi, acum câ iva ani, când a fostţ ţ ă ţ ţ clar c aveam nevoie de o gard de corp, mi-am dat seama c A Doua Funda ie trebuie să ă ă ţ ă fie garda de corp a primei Funda ii, puternic , t cut , secret . Psihoistoria nu este infailibiţ ă ă ă ă -l ... Îns predic iile sale sunt foarte probabile. Funda ia, mai ales în perioada sa de început,ă ă ţ ţ va avea mul i duşmani, aşa cum am eu ast zi. Wanda, tu şi cu Palver sunte i pionierii celeiţ ă ţ de-A Doua Funda ii, gardienii Funda iei de pe Terminus.ţ ţ

Dar ― tu, bunicule? întreb Wanda. Noi nu suntem decât doi... bine, trei, dac -lă ă punem la socoteal şi pe Bor. Pentru a proteja întreaga Funda ie, am avea nevoie de...ă ţ

Su― te? Mii? G seşte câ i ai nevoie, nepoato! O po i face. Ştii cum. Mai devreme, cândă ţ ţ povestea despre cum l-ai descoperit pe Dr. Alurin, Stettin a spus c te-ai oprit şi aiă comunicat prezen ei mentale pe care o sim eai s ţ ţ ă ias , ă iar el a venit la tine. Nu vezi? Tot timpul v-am presat s ieşi i în mul ime. Dar este greu pentru voi, aproape dureros. Îmi dauă ţ ţ acum seama c tu şi cu Palver trebuie s v izola i pentru a forma nucleul celei de-A Douaă ă ă ţ Funda ii. De acolo ve i arunca n voadele voastre în oceaţ ţ ă nul omenirii.

Bunicule, ce spui? ― şopti Wanda.Se ridicase de pe scaunul ei şi îngenunchease lâng scaunul lui Seldon:ă

Vrei s― plec?ă Nu, Wanda, replic― Seldon cu vocea sugrumat de emoă ă ie. Nu vreau s pleci, darţ ă

altfel nu se poate. Tu şi cu Stettin trebuie s v izola i de materialismul brutal de peă ă ţ Trantor. Pe m sur ce capacit ile voastre mentale se vor amplifica, ve i atrage spre voiă ă ăţ ţ al i mentalişti... t cuta şi secreta Funda ie va creşte. Vom lua leg tura... din când în când,ţ ă ţ ă fireşte. Şi fiecare dintre noi are un Prim Radiant. A i sesizat, nu-i aşa, adev rul ţ ă ― şi absoluta necesitate a celor ce v-am spus, nu-i a― şa?

Da, bunicule, spuse Wanda. ― Şi, mult mai important, simt m re ia Planului. Po i fiă ţ ţ liniştit; nu te vom dezam gi.ă

― Ştiu c nu m ve i dezam gă ă ţ ă i, spuse obosit Seldon.Cum putea face una ca asta... cum o putea îndep rta pe iubita sa nepoat ? Era ultimaă ă

leg tur cu zilele cele mai fericite, cu Dors, Yugo, şi Raych. Ea era singurul Seldon dină ă Galaxie, în afar de el.ă

― Îmi va fi teribil de dor de tine, Wanda, spuse Seldon.Şi o lacrim îşi croi drum peste obrajii lui br zda i de riduri fine.ă ă ţ

Dar, bunicule, spuse Wanda ridic― ându-se împreun cu Palver şi preg tindu-se să ă ă plece. Unde vom merge? Unde este A Doua Funda ie?ţ

Seldon ridic privirea şi spusă e: Primul Radiant ― i-a spus-o deja, Wanda. ţ

Wanda îl privi nedumerit , c utând în memorie. Seldon se întinse şi-şi prinse nepoataă ă de mân :ă

Atinge-mi mintea, Wanda. Este acolo.―Wanda deschise larg ochii dup ce intr în mintea lui Seldon.ă ă

― În eleg, îi şopti ea.ţSec iunea 33A2D17: Sfârşitul Stelei.ţ

PARTEA A CINCEAEPILOG

SUNT HARI SELDON. Fost Prim Ministru al Împ ratului Cleon. Profesor Emerit deă Psihoistorie la Universitatea Streeling, Trantor. Directorul Proiectului de Cercetare Psihoistoric . Editor Executiv al Enciclopediei Galactice. Creator al Funda iei.ă ţ

Ştiu, totul sun foarte impresionant. Am f cut destul de multe în cei optzeci şi unu deă ă ani ai mei şi sunt obosit. Privind înapoi la via a mea, m întreb dac aş fi putut face ţ ă ă ― şi dac aş fi f cut ă ă unele lucruri altfel. De exemplu: Am fost chiar at― ât de preocupat de marea mea realizare, psihoistoria, încât am neglijat oamenii şi evenimentele cu care m-am întâlnit de-a lungul vie ii?ţ

Poate c am omis s fac unele ajust ri minore aici sau acoă ă ă lo, care nu ar fi compromis absolut deloc viitorul omenirii, îns ar fi îmbun t it sim itor via a unor persoane dragiă ă ăţ ţ ţ mie. Yugo, Raych... M întreb şi eu... Aş fi putut face ceva pentru a o salva pe iubita meaă Dors?

Luna trecut am terminat de înregistrat hologramele Crizeă lor. Asistentul meu, Gaal Dornick, le-a dus pe Terminus pentru a supraveghea instalarea lor în Cripta Seldon. Va avea grij ca Cripta s fie sigilat şi va l sa instruc iuni precise pentru cazuriă ă ă ă ţ le în care va trebui deschis , în timpulă Crizelor.

Bineîn eles, atunci eu voi fi murit de mult.ţ

Ce vor crede acei oameni din Funda ie, când m vor vedea (mai precis, când vorţ ă vedea holograma mea) în timpul Primei Crize, care va avea loc peste aproape cincizeci de ani? Vor discuta despre cât de b trân ar t sau ce voce am sau cât de m runt par, ghemuită ă ă în acest scaun cu rotile? Vor în elege ţ aprecia mesajul pe care l-am l― ― sat? Ei, dar ceă rost are s fac specula ii? Dup cum au spus str moşii noştri, "Zarurile au fost aruncate."ă ţ ă ă

Am primit ieri veşti de la Gaal. Pe Terminus, totul merge bine. Bor Alurin şi membrii Proiectului "înfloresc" în exil. Nu e frumos, dar nu m pot ab ine s nu râd când îmiă ţ ă amintesc de expresia de auto-mul umire de pe fa a acelui idiot pe nume Linţ ţ ge Chen, când a exilat Proiectul pe Terminus, cu doi ani în urm . Deşi în cele din urma exilul a fostă reformulat, numindu-se Sprijin Imperial ("O institu ie ştiin ific sprijinit de stat şi aparţ ţ ă ă -inând Augustei sale Maiest i, Împ ratul"... Comisarul Şef ne vroia pleca i de pe Trantor şiţ ăţ ă ţ

din conştiin a sa, dar nu suporta gândul s renun e complet la control), am o micţ ă ţ ă satisfac ie ştiind ca Las Zenow şi cu mine am ales Terminus-ul ca baz a Funda iei.ţ ă ţ

Singurul meu regret în ceea ce îl priveşte pe Linge Chen este c nu l-am putut salvaă pe Împ ratul Agis. Acest Împ rat a fost un om bun şi un conduc tor nobil, chiar dac doară ă ă ă numele avea leg tur cu descenden a regal . Greşeala lui a fost c a crezut în titlul lui, iară ă ţ ă ă Comisia de Siguran Public nu tolera manifestarea independen ei Imperiale. M întrebţă ă ţ ă adesea ce au f cut cu el... l-au exilat pe vreo lume îndep rtat din Provincie, sau a fostă ă ă asasinat ca şi Cleon?

Copilul care şade azi pe tron este Împ ratul-marionet peră ă fect. Ascult de orice cuvântă pe care Linge Chen i-l şopteşte în ureche şi îşi da aere de persoan important . Palatul şiă ă obiceiurile vie ii Imperiale nu sunt pentru el decât nişte juc rii, într-un imens joc fantastic.ţ ă

Ce voi face acum? Gaal a plecat definitiv s se al ture grupului de pe Terminus şi amă ă r mas singur-singurel. Mai priă mesc din când în când veşti de la Wanda. Munca la Sfârşitul Stelei îşi urmeaz cursul; în ultima decad , ea şi cu Stettin au adunat zeci de mentalişti.ă ă Puterea lor creşte mereu. Contingentul Sfârşitului Stelei Funda― ia mea cea secret ţ ă ― a fost cel care l-a determinat pe Linge Chen s trimit Enciclopediştii pe Termiă ă nus.

Mi-e dor de Wanda. Au trecut mul i ani de când nu am mai v zut-o, n-am mai statţ ă împreun cu ea în linişte, inându-ne de mâini. Când a plecat, deşi chiar eu i-am cerută ţ asta, am crezut c mi se va rupe inima şi voi muri. Aceasta a fost probabil cea mai dificilă ă hot râre pe care a trebuit s-o iau şi, cu toate c nu i-am spus niciodat , eram gata-gata să ă ă ă cedez tenta iei. Dar pentru reuşita Funda iei, era necesar ca Wanda şi Stettin s plece peţ ţ ă Sfârşitul Stelei. Aşa a hot rât psihoistoria... deci probabil nu a fost de fapt decizia mea.ă

Vin în continuare zilnic aici, la biroul meu din Cl direa Psihoistoriei. Îmi aduc aminte deă vremurile când era în esat de oameni, zi şi noapte. Uneori mi se pare c le aud vocile,ţ ă ă cele ale familiei mele disp rute, ale studen ilor, colegilor... dar birourile sunt goale şi mute.ă ţ Coridoarele poart ecoul zumzetului f cut deă ă motorul scaunului cu rotile.

Poate c ar trebui s eliberez cl direa, s o returnez Univeră ă ă ă sit ii, ca s fie cedat altuiăţ ă ă departament. Dar mi-e destul de greu s renun la acest loc. Sunt atâtea amintiri...ă ţ

Acum nu mi-a mai r mas decât Primul Radiant. Acesta este aparatul cu ajutorul c ruiaă ă psihoistoria poate fi evaluat ... toate acestea în uimitorul cub negru. Stau aici, inându-l înă ţ mân şi îmi doresc s i-l pot ar ta lui R. Daneel Olivaw...ă ă ă

Dar sunt singur şi nu trebuie decât s ap s pe un contact pentru a stinge luminile dină ă birou. M las pe spate în scaunul meu cu rotile, Primul Radiant se activeaz şi ecua iile luiă ă ţ se împr ştie peste tot în jurul meu, într-o splendoare tri-dimensioă nal . Pentru ochiulă neexperimentat, aceste vârtejuri multicolore nu sunt decât amestecuri de forme şi numere, dar pentru mine ― şi pentru Yugo, Wanda, Gaal acestea reprezint― ă psihoistoria, care prinde via .ţă

Ceea ce v d eu în fa a mea, în jurul meu, este viitorul omeă ţ nirii. Treizeci de mii de ani de posibil haos, comprima i într-un singur mileniu...ţ

Aceast por iune, str lucind din ce în ce mai mult cu fiecare zi ce trece, este ecua iaă ţ ă ţ Terminus-ului. Iar acolo deformate, imposibil de ref― cut ă sunt cifrele referitoare la― Trantor... Dar acum v d... Da, radiind uşor, o uşoar lic rire de speran ... Sfârşitul Stelei.ă ă ă ţă

Asta ― asta ― este munca mea de-o via . Trecutul meu... Viitorul omenirii. Funda ia.ţă ţ Atât de frumoas , de vie. Şi nimic nu poate...ă

Dors!

SELDON, HARI ―... a murit la Universitatea Streeling, în anul 12.0691.G. (1 E.F.). Dup toate aparen ele, Seldon a mună ţ cit pân în ultimele sale clipe laă ecua iile psihoistorice; a fost g sit pr buşit peste birou, inând strâns în mânţ ă ă ţ ă Primul Radiant...

Conform instruc iunilor sale, instrumentul a fost înmânat lui Gaal Dornick, careţ cu pu in timp înainte emigrase pe Termiţ nus...

Trupul lui Seldon a fost lansat în spa iu, respectându-i-se dorin a. Slujbaţ ţ oficial inut în memoria sa pe Trantor a fost simpl , deşi oamenii au participat înă ţ ă ă

num r mare. Vechiul prieă ten al lui Seldon, fostul Prim Ministru Eto Demerzel, a participat la ceremonie. Demerzel nu mai fusese v zut de la dispari ia saă ţ misterioas , imediat dup Conspira ia Joranumit , în timpul domniei Împ ratuluiă ă ţ ă ă Cleon I. Încerc rile Comisiei pentru Siguă ran a Public de a-l descoperi pe Demerzelţ ă în zilele care au urmat ceremoniei s-au dovedit lipsite de succes...

Wanda Seldon, nepoata lui Hari Seldon, nu a participat la ceremonie. S-a zvonit c , sfâşiat de durere, a refuzat orice apari ie în public. Începând cuă ă ţ aceast zi nu se mai ştie unde a locuit...ă

S-a spus c Hari Seldon a p r sit aceast via aşa cum a tr it-o, pentru c aă ă ă ă ţă ă ă murit înv luit în viitorul pe care l-a creat...ă

ENCICLOPEDIA GALACTICA