Functionarea Normala a Psi Uman

28
FUNCȚIONAREA NORMALĂ A PSIHISMULUI UMAN FUNCȚII PSIHICE COGNITIVE, AFECTIVE ȘI CONATIVE

description

Functionarea Normala a Psi Uman

Transcript of Functionarea Normala a Psi Uman

Page 1: Functionarea Normala a Psi Uman

FUNCȚIONAREA NORMALĂ A PSIHISMULUI UMAN

FUNCȚII PSIHICE COGNITIVE, AFECTIVE ȘI CONATIVE

Page 2: Functionarea Normala a Psi Uman

OBIECTIVELE CURSULUI

• Definirea trilogiei minții

• Definirea și caracteristicile funcțiilor cognitive

• Definirea și caracteristicile funcțiilor afective

• Definirea și caracteristicile funcțiilor conative

• Biopsihotipologii: definiție, istoric, relevanța pentru conceptul de personalitate

Page 3: Functionarea Normala a Psi Uman

Trilogia minţii

• În mod clasic, funcţiile psihice au fost divizate în 3 secţiuni: funcţii cognitive, afective şi conative, reunite de către Hilgard sub denumirea generică de trilogie a minţii.

- Funcţiile cognitive sunt reprezentate de funcţiile psihice care realizează cunoaşterea

- Afectivitatea este un termen general, folosit ca să descrie emoţii, sentimente, dispoziţii

- Conativ este termenul folosit pentru a descrie procesele mintale asociate cu voinţa, activitatea şi comportamentul.

Page 4: Functionarea Normala a Psi Uman

FUNCŢIILE COGNITIVE: PERCEPȚIA• Graniţa între senzaţii şi percepţii este neclară. • Senzaţia este un proces psihic primar şi bazal, finalizat printr-o reflectare

elementară, unimodală, prin intermediul unui singur analizator, a proprietăţilor simple şi separate ale obiectelor şi fenomenelor (lumina, culoarea, sunetul, calităţi mecanice sau chimice, termice, stări viscerale, atitudini posturale şi kinetice, etc).

• Percepţia este funcţia psihică ce asigură sinteza, însumarea, integrarea, interpretarea informaţiilor venite de la cele 5 simţuri, ce permit cunoaşterea, obiectivarea în spaţiul real a unui obiect, situaţii, fenomen.

• Percepţia se deosebeşte de senzaţii prin sintetism şi complexitate. Se deosebeşte şi de reprezentare şi gândire, care sunt procese psihice secundare. Percepţia nu se confundă cu conceptul de sensibilitate, de sorginte fiziologică, aceasta fiind o funcţie de reactivitate specifică organismelor animale, ce constă în recepţionarea stimulului şi stabilirea unui raport cu sens biologic.

• Anomaliile percepţiei. Când există conflict între caracteristicile obiectului perceput, se creează iluziile, ce sunt corectabile prin intervenţia proceselor gândirii.

Page 5: Functionarea Normala a Psi Uman

FUNCŢIILE COGNITIVE: ATENȚIA• Constă în orientarea şi concentrarea activităţii psihice asupra unor obiecte

sau fenomene; efect: reflectarea mai clară şi mai completă, creşterea eficienţei activităţii.

• Nu este un proces de sine stătător, este implicată în declanşarea, menţinerea şi optimizarea altor procese cognitive prin funcţia de filtrare şi procesare discriminativă a informaţiei

• Poate fi: voluntară, involuntară• Caracteristicile atenţiei sunt:- Selectivitatea: capacitatea de a reţine un stimul şi a-i ignora pe alţii;- Mobilitatea sau flexibilitatea: trecerea facilă şi rapidă de la o problemă la alta- Direcţionarea sau orientarea: procesul este îndreptat către o sursă de

stimulare- Concentrarea: aprofundarea unor probleme prin detaşarea de ambianţă- Distributivitatea: capacitatea de a cuprinde simultan mai multe acţiuni;- Stabilitatea sau durabilitatea: caracteristică relativă, atenţia prezentând

fluctuaţii;

Page 6: Functionarea Normala a Psi Uman

FUNCŢIILE COGNITIVE: MEMORIA• Procesele de întipărire, păstrare, recunoaştere şi reproducere a

experienţei cognitive, afective şi voluntare a omului• Tulving a realizat o clasificare a memoriei din perspectiva neuroştiinţelor:- procedurală: implică procesare perceptuală a informaţiei, independentă de

procesele abstracte, în contextul învăţării pas-cu-pas bazate pe repetiţia de secvenţe stimul-răspuns

- semantică, a faptelor impersonale şi neinfluenţate de timp; axată pe limbaj, descrie fapte şi cuvinte, implică recunoaşterea imediată a cunoştiinţelor

- memoria episodică: implică starea de conştiinţă de sine şi reactualizarea evenimentelor într-un context personal, în timp şi spaţiu. Se referă la un eveniment, este declarativă

• În raport cu prezenţa/absenţa înţelegerii materialului informaţional stocat, distingem două tipuri de activităţi de memorizare: mecanică şi logică.

• În funcţie de prezenţa/absenţa scopului mnezic, memoria se împarte în:- involuntară: fixarea informaţiei se realizează fără intenţionalitate- voluntară: implică scop, efort voluntar şi procedee speciale

Page 7: Functionarea Normala a Psi Uman

FUNCŢIILE COGNITIVE: GÂNDIREA• Reflectarea generalizată şi mijlocită a obiectelor, a fenomenelor şi a relaţiilor dintre ele.

Piaget o priveşte drept acţiune interiorizată, cu traiectorie ascendentă, de la acţiunea pur senzoriomotorie la gândirea formală, capabilă să opereze cu simboluri abstracte. Termenul de cogniţie tinde să înlocuiască în prezent termenul de gândire.

• Gândirea constă dintr-o mulţime de operaţii organizate ierarhic:- Analiza: separare mentală a obiectului/fenomenului în părţile sale componente- Sinteza: reunirea mentală, într-un ansamblu unitar, întreg, a însuşirilor esenţiale şi

particulare ale obiectelor şi fenomenelor- Comparaţia: este operaţia prin care se disting asemănările şi deosebirile dintre obiectele

şi fenomenele analizate- Abstractizarea: desprinderea unei anumite laturi/însuşiri a obiectului/fenomenului,

făcându-se abstracţie de celelalte. Se înrudeşte cu analiza şi determină izolarea unei proprietăţi generale a unui fenomen, reţinând esenţialul şi invariabilul

- Generalizarea: integrare sintetică, ierarhică a datelor şi raportarea lor pe baza unei trăsături comune la o clasă de obiecte, fenomene, la diverse niveluri de generalitate

- Înţelegerea: permite descoperirea relaţiilor prin cuprinderea mentală şi stapânirea cunoştinţelor, faptelor şi fenomenelor

• Din perspectiva procesului de învăţare, se consideră că omul este capabil să înveţe până la bătrâneţe

Page 8: Functionarea Normala a Psi Uman

Funcții afective• Ansamblu de manifestări psihice a căror trăsătură definitorie este

reflectarea realităţii exterioare prin trăiri pozitive sau negative.• Geneza aspectelor vieţii afective este determinată de un sistem

plurimodal, în care se intrică factori fiziologici, dar şi sisteme motivaţionale complicate, determinate axiologic şi socio-cultural.

• Afectivitatea, sau dispoziţia afectivă este o dispoziţie fundamentală, care dă o tonalitate agreabilă sau dezagreabilă existenţei noastre, cu variaţii între plăcere şi durere.

• Timia este o dispoziţie afectivă de bază, influenţată de trăirea emoţională şi instinctivă , variind între polii plăcerii şi durerii.

• Emoţiile sunt variaţii importante, de obicei pasagere a trăirii timice, ca de exemplu:anxietatea, frica, crizele de nervi.

• Modificările afectivităţii sunt numeroase, având în vedere atât complexitatea vieţii afective şi a modalităţii sale de exprimare, cât şi personalitatea subiectului.

Page 9: Functionarea Normala a Psi Uman

Nivelele anatomo-fiziologice de integrare ale afectivităţii (Le Doux)

• lobul frontal (zonă integratoare)• lobul temporal (memoria afectivă, echilibrarea, nivelul

reacţional)• lobul parietal, gyrus cinguli (integrarea afectivitate -

activitate motorie)• talamusul (factor de modulare al expresiei afective)• hipotalamusul (sediu al emoţiilor de întărire prin

mecanismele neurohormonale ale controlului scoarţei)• rinencefalul (rol în afectivitatea bazală, neelaborată)

Page 10: Functionarea Normala a Psi Uman

Emoțiile• Aparţin afectivităţii de tip elaborat alături de afecte, sentimente, pasiuni• Se caracterizează prin: bruscheţea apariţiei, fiind întotdeauna generată de

un stimul imediat; desfăşurarea de scurtă durată (minute), intensitatea trăirii foarte mare, ajungând uneori până la paroxism.

• Emoţiile sunt extrem de variate şi bine delimitate ca sens: frică, furie, bucurie-tristeţe, admiraţie-dezgust, plăcere-neplăcere, iubire-ură, etc. (cupluri de bipolaritate valorică)

• Trăirea unei stări emoţionale are unele consecinţe generale: o emoţie de intensitate medie produce o stare de alertă, în timp ce o emoţie intensă poate fi perturbatoare.

• Componentele unei emoții:

1. activarea vegetativă (simpatică şi parasimpatică

2. evaluarea cognitivă şi nuanţarea răspunsului emoţional prin influenţarea cantităţii şi calităţii emoţiilor

3. expresia emoţională

4. reacţiile caracteristice emoţiei

Page 11: Functionarea Normala a Psi Uman

FUNCŢIILE CONATIVE • “Conaţie” (din latinescul conatus): orice tendinţă naturală,

impuls sau efort direcţionat.• Conaţia se referă la efortul conştient şi cu scop, acoperă

paleta proceselor motivaţionale şi voliţionale umane.• Conaţia este facultatea mentală ce determină un subiect să

acţioneze, reacţioneze şi interacţioneze potrivit unui tipar comportamental înnăscut, convertind afectele (emoţii, preferinţe sau credinţe) şi facultăţile cognitive în performanţe vizibile şi cu scop.

• Procesele motivaţionale se află la baza deciziei de a urmări un scop; ele sunt dorinţele şi aspiraţiile ce duc la intenţii, care la rândul lor sunt dictate de interes şi experienţă.

• Procesele voliţionale intră în joc după ce se cristalizează scopurile şi intenţiile, reflectând paşii urmaţi pentru implementarea scopurilor şi căile de gestionare a resurselor.

Page 12: Functionarea Normala a Psi Uman

ACTIVITATEA•Este o noţiune imprecis definită, cuprinde un sistem ierarhizat, specific uman, de la simple mişcări la complexitatea interacţiunilor cu mediul, ce determină adaptarea optimă a fiinţei umane la mediu.•Presupune o serie de acţiuni şi comportamente şi este susţinută de o bază motivaţională, informaţională, energetică.•Unii autori diferenţiază acţiunea de activitate: acţiunea se defineşte prin scopuri parţiale în câmpul activităţii, care se fundamentează pe o motivaţie unitară. Ca atare, acţiunea este considerată element component al diverselor activităţi (senzoriomotorii, cognitive, afective, de comunicare...)

COMPORTAMENTUL•Este definit drept ansamblul reacţiilor observabile pe care un organism le manifestă faţă de stimulii din ambianţă. •Pentru behavioriştI, este reprezentat de activităţile direct observabile, precum şi de activităţile interne (gânduri, emoţii, sentimente, reprezentări)•Comportamentul social (conduita) se modelează după normativele societăţii din care face parte individul. În caz contrar se instalează un comportament care nu respectă regulile, legile instituţionale, denumit comportament deviant (delicvenţa, vagabondajul, drogodependenţa, prostituţia)

Page 13: Functionarea Normala a Psi Uman

MOTIVELE COMPORTAMENTULUI UMAN – MOTIVAȚIA

• În determinismul complex al conduitei umane concură atât cauzele externe cât şi condiţiile interne. Întotdeauna cauzele externe acţionează prin intermediul condiţiilor interne.

• Motivele sunt factorii care, în condiţii externe date, declanşează, susţin şi orietează activitatea spre un scop precis. Motivele dau sensul comportamentelor umane şi explică în bună măsură gradul de fluctuaţie temporală a acestora. Studiul factoriilor implicaţi în determinismul motivaţiilor acoperă aproape în întregime cîmpul acţiunilor umane, de la cele reprezentate de comportamentele instinctive, până la comportamentele sociale ale vieţii publice.

• Voinţa va exercita un rol de reglare/ autoreglare a conduitei, în scop de optimizare a comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativă. Sensul, direcţia, tensiunea efortului voliţional îşi au sursa în substratul afectiv şi cognitiv, prin aceasta voinţa dobândindu-şi capacitatea reglatorie.

• Piramida motivaţiilor-Maslow

Page 14: Functionarea Normala a Psi Uman

VOINȚA• Formă superioară de autoreglare, prin intermediul căreia omul devine

capabil să facă alegeri în cunoştinţă de cauză şi să se autodetermine ca Eu specific în raport cu cei din jur. Realizează actualizarea şi realizarea intenţiilor, operaţionalizarea acţiunilor şi structurarea decizională.

• Voinţa are o componentă frenatorie şi alta dinamizatoare, ambele modelate sociocultural.

• În terminologia curentă, voinţa se referă uneori la intensitatea cu care un subiect persistă într-o activitate cu scop, în pofida obstacolelor şi rezistenţelor potenţiale, sau la gradul de adeziune a individului la conduitele proprii.

• Piaget afirma că voinţa îndeplineşte două condiţii: conflict între două tendinţe; când cele două tendinţe sunt inegale, una cedează celeilalte.

• Voinţa implică 3 etape: - conceperea proiectului, cu lupta motivelor, deliberare; - decizie, cu sancţionarea scopului şi pregătirea căilor pentru realizarea sa- executarea acţiunii până la finalizarea sa, ce implică efort voliţional

susţinut

Page 15: Functionarea Normala a Psi Uman

BIOPSIHOTIPOLOGII

Page 16: Functionarea Normala a Psi Uman

I. DEFINIŢII

• 1. TIPOLOGIA MEDICALĂ urmăreşte cunoaşterea reactivităţii actuale a pacientului, a corelaţiilor intraindividuale, a particularităţilor sale metabolice, punand deci accentul pe dinamica relaţiilor cu mediul. Se consideră că “tipul” este mai bogat în esenţe, pe cand individul este mai bogat pe latura fenomenală

• Allport defineşte tipologia ca :”o jumătate de drum către individualitate”

• 2. CONSTITUŢIA cuprinde notele permanente şi esenţiale (habitus fizic şi psihic), interesand în primul rand notele de reactivitate, de fenotip şi de persoană

• 3. BIOTIPOLOGIILE postulează corelaţii între habitusul fizic şi trăsăturile importante ale vieţii sufleteşti, corelaţii intuite înca de către medicina hippocratică şi de astrologie

Page 17: Functionarea Normala a Psi Uman

ANTICHITATEA

HIPPOCRATE: - TIPUL APOPLECTIC- TIPUL FTIZICGALENUS:- TIPUL SANGVINIC- TIPUL COLERIC- TIPUL MELANCOLIC- TIPUL FLEGMATIC

Page 18: Functionarea Normala a Psi Uman

CLASIFICARE

1. După criteriul morfologic-MORFOTIPURI (Hippocrate)

2. După criteriul psihofiziologic (Sheldon, Pavlov)

3. După criteriul psihologic (Freud, Jung, Schneider)

4. Tipologii mixte (Kretschmer)

Page 19: Functionarea Normala a Psi Uman

TIPOLOGIA LUI KRETSCHMER • Pleacă de la observaţiile psihiatrice, utilizand şi antropometria• Tipuri normale, premorbide şi morbide1. TIPUL LEPTOSOM (ASTENIC): faţa ovoidă, uscată, corp

subţire, torace lung şi plat, longiliniaritate; viaţa psihică: ambivalenţe, închişi, reci, enigmatici, gandire abstractă, iritabilitate

2. TIPUL PICNIC: cap, faţa rotundă, gât scurt, breviliniaritate, trunchi plin şi rotund, membre subţiri; din punct de vedere psihic: sociabili, comunicativi, sintoni, viaţa lor sufletească oscilând între euforie şi depresie, prin perturbarea proporţiilor diatezice

3. TIPUL ATLETIC: corp înalt, solid, bine proporţionat; psihic: liniştit, imaginaţie redusă

4. Tipul displastic: dismorfisme somatice, adezivitate, psihorigiditate, impulsivitate.

Page 20: Functionarea Normala a Psi Uman

TIPOLOGIA LUI SHELDON

Foloseşte o nomenclatură embriologică, tinand seama de dezvoltare a şi de rolul în economia organismului a derivatelor celor trei foiţe embrionare

1. Variabila endomorfă → VISCEROTONIE

2. Variabila mezomorfă → SOMATOTONIE

3. Variabila ectomorfă → CEREBROTONIE

Page 21: Functionarea Normala a Psi Uman

TIPOLOGIA LUI FREUD

1. TIPUL ORAL

2. TIPUL ANAL

3. TIPUL URETRAL

4. TIPUL FALIC

5. TIPUL GENITAL, MATUR

Page 22: Functionarea Normala a Psi Uman

TIPOLOGIA LUI JUNG

– TIPUL INTROVERTIT– TIPUL EXTRAVERTIT– TIPUL AMBIVERT

• TIPURI IRAŢIONALE:

1. PERCEPTIVUL

2. INTUITIVUL

• TIPURI RAŢIONALE

1. AFECTIVUL

2. REFLEXIVUL

Page 23: Functionarea Normala a Psi Uman

TIPOLOGIA CLINICĂK. SCHNEIDER

– T. Hipertimic– T. Depresiv– T. Neliniştit– T. Fanatic– T. Histrionic

– T. Instabil– T. Exploziv– T. Apatic– T. Abulic– T.Astenic

Page 24: Functionarea Normala a Psi Uman

Tipologia actuală

În prezent se foloseşte o tipologie psihologică reprezentată de•tipurile de comportament. Acest termen a fost propus de Jenkins care a identificat caracteristici psihologice comune la pacienţii cu infarct micardic acut (presiunea timpului, implicare excesivă în muncă şi competitivitate crescută). •Aceste caracteristici au fost reunite sub termenul de “”tipul A de comportament.

•Opusul acestui tip, denumit de Jenkins ca “tipul non-A de comportament” a fost descris drept delăsare, lipsă de interes şi

iniţiativă, plictiseală.

Page 25: Functionarea Normala a Psi Uman

Tipul A:• Caracteristici psihologice comune pacienţilor cu infarct miocardic acut.

• Substrat neorifiziologic – exces de catecolamine (adrenalină şi noradrenalină)

Caracteristici cognitive:

• nevoie permanentă de succes şi control

• gândire la modul ”trebuie să ...”

Caracteristici afective:

• stare permanentă de tensiune (anxietate liber

flotantă)

Caracteristici comportamentale

• voce puternică cu timbru grav

• tendinţa de “a-ţi lua vorba din gură”

• vorbire în ritm accelerat

• gesturi ample şi rapide, • mers rapid

• executarea concomitentă a mai multor lucruri

Page 26: Functionarea Normala a Psi Uman

• Tipul B – este echivalentul Tipului non-A descris de Jenkins

• Spre deosebire de tipul A, personalităţile de tip B adoptă o atitudine de viaţă mult mai relaxată. Nu sunt atât de obsedaţi de timp sau de muncă, nu au un spirit de competiţie atât de acerb şi îşi găsesc satisfacţia mai degrabă în relaţionare şi colaborare socială şi profesională. Jucătorii de tip B au mai multă răbdare, o mai mare atenţie pentru detalii, petrec mai mult timp concentrându-se asupra proiectului de realizat şi lucrează într-o manieră flexibilă şi creativă. Personalităţile de tip B au o mai mare putere de concentrare și nu se lasă distraşi de la activitaţile principale. Totuşi, tipul B nu se bucură de abilităţi prea bune de gestionare a timpului, nereuşind să-l valorifice aşa cum se cuvine.

Page 27: Functionarea Normala a Psi Uman

Tipul C= Caracterstici psihologice comune ale bolnavilor cu cancer

Caracteristici cognitive:

•• nevoie permantă de bună înţelegere (armonie)

•• tendinţă de a-i supraevalua pe cei din jur

•• tendinţă de a se subevalua pe ei înşişi

Caracteristici afective:

•• anhedonie – incapacitatea de a se bucura

•• alexitimie – incapacitatea de a-şi exterioriza şi

•descrie emoţiile

Caracteristici comportamentale:

•• lipsă de iniţiativă

•• pasivitate

•• sugestibilitate crescută

Substrat neorifizioogic – hipofuncţie hipotalamică cu

•hiperfuncţie tiroidiană consecutivă şi secreţie crescută de

•cortizol (consecutivă secreţiei crescute de ACTH)

Page 28: Functionarea Normala a Psi Uman

Tipul D

• Vulnerabilitate crescută la stesori

• Are drept trăsătură centrală ambivalenţa:

• Pe plan cognitiv: indecizie

• Pe plan afectiv: reacţii afective contrare, nepredictibile

• Pe plan comportamental: nehotărâre, comportament ezitant