frumusetea intelepciunii 17

4
Buletin parohial, Biserica Sfânta Ecaterina din Bucure[ti, Paraclis universitar Nr. 17 Iunie 2015 T rãim într-o perioadã în care viaþa omului nu mai este apreciatã îndeajuns. Renunþãm la darul vieþii mult prea uºor ºi comitem fapte grele pentru conºtiinþa umanã. Uitãm sã ne iubim aproapele ºi ne afundãm în plãceri lu- meºti care nu fac decât sã ne degra- deze treptat fiinþa. Omul cautã plãcere ºi fuge de durere, pe când Hristos ne spune cã cine vrea sã Îl urmeze sã îºi ia crucea în fiecare zi. Sã te lepezi de „sine", când mulþi dintre noi nimic nu iubim mai mult decât acest „sine". Cuvântul Mântui- torului se adreseazã însã celor ce voiesc sã-I urmeze ºi trebuie pãtruns, înþeles în duhul lui, în duhul în care a fost conceput, grãit ºi împlinit de Domnul Însuºi. Iar în acest duh ºi în- þeles dumnezeiesc, sã mã lepãd de mine înseamnã: sã mã lepãd de acea „iubire de sine” egoistã, care face din „sinele meu” idol. „Eu însumi idol m-am fãcut”, zice Sfântul Andrei Criteanul. Ceea ce înseamnã nu jertfire de sine pentru alþii, ci jertfirea altora pentru sine. Altfel spus, lepãdarea de sine înseamnã izbãvirea de adorarea de sine, de egocentrism, aceastã boalã a existenþei noas- tre, care e izvor ºi reazem a tot pãcatul: lãcomie, des- frâu, trândãvie, invidie, mânie, nedreptate ºi mai ales mândrie, slavã deºartã, care mã închid în mine, în sinea mea, mã îndepãrteazã de semeni ºi aºa mã osândeºte la izolare, sãrãcie sufleteascã. În vreme ce noi uitãm cum e sã îþi ajuþi aproapele, iatã cã lecþia de demnitate ºi curaj vine din partea unei femei care a trãit in perioada celui de al doilea Rãzboi Mondial. Între anii 1939 ºi 1945, asistenta socialã ºi curajoasa Irina Sendler a salvat aproximativ 2500 de copii evrei din ghetoul polonez din Varºovia, obþinând pentru aceºtia acte de identitate false, precum ºi gãz- duire în case pentru copii. Deºi a fost torturatã vreme îndelungatã de cãtre naziºti pentru a le divulga locaþi- ile unde sunt ascunºi copiii evrei, Irina Sendler nu a cedat ºi a fost dispusã sã îi ajute pe acei copii chiar cu preþul vieþii. În mijlocul umanitãþii pierdute, se pare cã raþiunea bolnavã a omului a biruit, deoarece unul dintre ofiþerii naziºti a acceptat mitã, fapt care a dus la salvarea vieþii Irinei Sendler. Aceasta a continuat sã ajute mii de copii evrei chiar ºi dupã terminarea rãzboiului, însã nici de aceastã datã nu a putut sã se bucure de liniºtea bine meritatã, deoarece comuniºtii au început sã o persecute datoritã legã- turilor acesteia cu Guvernul Polonez în timpul exilului. De-a lungul timpului, Irina Sendler a primit o serie de premii. Printre ele amintim: „Ordinul Vulturului Alb'' (10 octombrie 2003), fiind cea mai înaltã decoraþie civilã polonezã, premiul Jan Karski „Pentru curaj ºi inimã'' etc. De asemenea, în anul 2008, filmul „Inima curajoasã a Irinei Sendler” a primit mai multe nominalizãri la ca- tegoria filme inspirate din fapte reale. Filmul a fost rea- lizat pe baza cãrþii biografice „Mama copiilor în vremea Holocaustului”, scrisã de Anna Mieszkowska în anul 2005. Deºi aceasta s-a stins din viaþã în anul 2008, iatã ca puterea ei de a persevera ºi de a iubi viaþa ne este ºi astãzi un exemplu demn de urmat. Danusia Robu Dac\ vrei s\ te folose[ti de `ntâietate, cedeaz - o altora. Sf. Ioan Gurã de Aur O inimă curajoasă în slujba copiilor

Transcript of frumusetea intelepciunii 17

Buletin parohial, Biserica Sfnta Ecaterina din Bucure[ti, Paraclis universitarNr. 17Iunie 2015rimntr-operioadncareviaaomuluinumaiesteapreciatndeajuns.Renunmladarulvieiimultpreauoricomitemfaptegrelepentrucontiinauman.Uitmsneiubimaproapele i ne afundm n plceri lu-meticarenufacdectsnedegra-deze treptat fiina. Omul caut plcereifugededurere, pecndHristosnespune c cine vrea s l urmeze s iia crucea n fiecare zi.Stelepezidesine", cndmulidintrenoinimicnuiubimmaimultdectacestsine".CuvntulMntui-toruluiseadreseaznscelorcevoiescs-Iurmezeitrebuieptruns,neles n duhul lui, n duhul n care afostconceput, gritimplinitdeDomnul nsui. Iar n acest duh i n-elesdumnezeiesc, smlepddeminenseamn: smlepddeaceaiubire de sine egoist, care face dinsinelemeu idol.Eunsumiidolm-amfcut, ziceSfntul AndreiCriteanul.Ceeacenseamnnujertfirede sine pentru alii, ci jertfirea altora pentru sine. Altfelspus, lepdarea de sine nseamn izbvirea de adorareade sine, de egocentrism, aceast boal a existenei noas-tre, careeizvorireazematotpcatul: lcomie, des-fru, trndvie, invidie, mnie, nedreptateimaialesmndrie, slav deart, care m nchid n mine, n sineamea, m ndeprteaz de semeni i aa m osndete laizolare, srcie sufleteasc.nvremecenoiuitmcumesiajuiaproapele,iat c lecia de demnitate i curaj vine din partea uneifemeicare a trit in perioada celui de al doilea RzboiMondial.ntreanii1939i1945, asistentasocialicurajoasaIrinaSendlerasalvataproximativ2500decopii evrei din ghetoul polonez din Varovia, obinndpentru acetia acte de identitate false, precum i gz-duire n case pentru copii. Dei a fost torturat vremendelungat de ctre naziti pentru a le divulga locai-ileundesuntascunicopiiievrei, IrinaSendlernuacedat i a fost dispus s i ajute pe acei copii chiar cupreul vieii.nmijloculumanitiipierdute, separecraiuneabolnavaomuluiabiruit, deoareceunuldintreofieriinaziti a acceptat mit, fapt care a dusla salvarea vieii Irinei Sendler.Aceasta a continuat s ajute mii decopiievreichiaridupterminarearzboiului, ns nici de aceast dat nuapututssebucuredeliniteabinemeritat, deoarececomunitiiaunceputsopersecutedatoritleg-turiloracesteiacuGuvernulPolonezn timpul exilului.De-a lungul timpului, Irina Sendleraprimitoseriedepremii.Printreeleamintim: Ordinul Vulturului Alb'' (10octombrie2003), fiindceamainaltdecoraie civil polonez, premiul JanKarski Pentru curaj i inim'' etc.De asemenea, n anul 2008, filmul Inima curajoasa Irinei Sendler a primit mai multe nominalizri la ca-tegoria filme inspirate din fapte reale. Filmul a fost rea-lizat pe baza crii biografice Mama copiilor n vremeaHolocaustului, scrisdeAnnaMieszkowskananul2005.Dei aceasta s-a stins din via n anul 2008, iat caputereaeideaperseveraideaiubiviaaneesteiastzi un exemplu demn de urmat.Danusia RobuDac\ vrei s\ te folose[ti de `ntietate, cedeaz-o altora.Sf. Ioan Gur de AurO inim curajoasn slujba copiilor2EvangheliadeastziesteluatdinPredica de pe Munte, prima dintre nv-turile lui Hristos din viaa Sa public. neaDomnulnostrunespuneclumin-torultrupuluiesteochiul.Dacochiulestecurat, itrupulvafiluminat.Dardac ochiul este ntunecat, i trupul va fintunecat.Prinochi senelegesufle-tul, pentrucochiulestefereastrasufle-tului.Dacsufletelenesuntstricate, lafelnevorfiitrupurile.Lefel, dacsufletelenesuntcurate,atunci i trupurile ne vorfi curate. Nicinuputemslujiladoistpni, stpnullumii materiale i Stp-nullumiiduhovniceti.Unultrebuiesfiemaimare dect cellalt. Prinurmarenuputems-islujim i lui Dumnezeu,Stpnul lumii duhovni-ceti, iluimamona,stpnitorullumiiczu-te.Cuvntulmamonanseamnpurisimplubani.Spuseleacesteamergncontradiciecuntreagaideologiemo-dern. Societatea noastr se numete ca-pitalist, pentrucsebazeazpein-vestiii, burse de valori, capital, n altecuvinte, bani.ntr-adevr, ntreagalumemodern este condus de ideologia banu-lui. Mai mult, filosofia care conduce gu-vernele noastre moderne i mult din natu-raumansenumetemonetarism, cualte cuvinte, credina n ntietatea banu-lui n viaa i motivaia omului. O aseme-neafilosofiecreeazpanicidepresieattprintreceicarenuaubani, ctiprintre cei care au destul, pentru c o ase-menea filosofie l exclude pe Dumnezeudin lucrrile societii i ale omului, fun-damentndtotulpeidolatriahrtieiianumerelor.Nuvngrijiidesufletulvostru,ziceDomnul.PsrilesunthrnitedeDumnezeu, florilecrescinusengri-jesc. Ni se spune s nu ne gndim la ce sepoate, sau nu, ntmpla mine. Evanghe-lia ne spune s ne strduim pe ct putemislsmrestulluiDumnezeu, snencredem n Dumnezeu. Nu este nimic denerezolvatnviaacelorcarecrednDumnezeuinpurtareaLuidegrij.ChiaricelemaigrozavesituaiipotevoluasprebinedacilsmlocluiDumnezeu n vieile i societatea noastr.DaclincludempeDumnezeu, atunciputem exclude grija i depresia.Vedem aceasta i n viaa noastr i acelor de lng noi. Toi am cunoscut cir-cumstaneaparentimposibileisituaii,fundturi, care au fost rezolvate prin eve-nimenteneateptate.Aceleevenimenteneateptatesuntsoluiivenitedinpurta-readegrijiubitoarealuiDumnezeu.Cumsespune: Omulpropune, darDumnezeudispune.Noinutimntot-deauna ce este bine din simplul motiv cnuavemovederepetermenlung, dar-mite vederea etern a lui Dumnezeu carecopleeteperspectivanoastr.Totui,Tatlvostrutiecvoiaveinevoiedetoateacestea, ziceHristos.iElnespune c dac acordm ntietate duhov-nicescului, toatecelelaltesevorrezolvadin asta: Cutai mai nti mpria luiDumnezeu i dreptatea Lui i toate aces-tea se vor aduga vou.Ceaufcutsfinii? AudatntietatemprieiidreptiiluiDumnezeu.Acestevalori, deapunelucrurilespiri-tualeprimele, suntvalorilesfinilorluiDumnezeu.Suntexactopusulvalorilorsocietiimoderne, carepuneanti-evan-ghelia i anti-duhovnicescul primele. FiecatoisfiniisseroageluiDumnezeupentrunoicasajungemsleurmmvalorilor i vieilor lor. Amin.text preluat de pe www.orthodoxengland.org.uki tradus de ctre Mihai ZaharescuCuvnt de `nv\]\tur\ la Duminica a treia dup\ Rusaliinsfritaajuns! Acellucrumultdoritiateptatdectrenoitoi! Nu, numreferlaziua noastr sau la o excursie cu coala.Mreferlaacellucrucareidsenzaiaplcut de bucurie, entuziasm, lucrul care i dsentimentulcetifrgrijiicnumaiainimicdefcut.Gatacunvatul, temeleiexamenele! Gata cu grijile i cu primele ore aledimineii cnd eti deja gata pentru plecarea lacoala.nsfritneputembucuradeVACANA DE VAR!!!Chiar dac profesorii i nvtorii nu i-auoferitminunatulcadoudeanuidateme, tutottebucurideceletreilunipentrumunte,mare, soare i plaja.Vacana mare este ca un vis frumos din caresperisnutemaitrezetiniciodat.Iarcndnceperea anului colar bate deja la pori, parci se pare c toat vacana a trecut mult, mult prearepede i nu ai apucat s faci tot ce plnuisei.ns, i s-a ntmplat vreodat ca n timpulvacanei s i fie un pic, mcar un pic, dor decoal? Deaceleclipehaioasecndde1Aprilie, ncercndsopcletipedoamnaprofesoarmpreuncuprieteniiti, sunteipclii chiar voi de ctre ea i la final rdei cutoii? Sau de acele clipe de neuitat cnd la cam-pionatuldefotbalpeclasecolegultumar-cheaznultimulmomenticlasatactigmeciul? Deaceleclipecarefaccoalaloculunde toi ne simim bine, nvnd i distrndu-nempreun! Sau, dacnuunuldintreacestemotive, mcar mult iubita pauz s i rspundlantrebare.Nute-aiducetulacoaldoarpentruacelezeceminutedupfiecareorncarepovestetisautejociprinseleampreuncu colegii ti?ntr-adevr, n timpul colii ai prefera une-orisrmiacas! Darpoateatuncicnddi-mineaa ai da orice s nu te duci la coal, cndsperisfiedoarunvisurtiaivreasfievacan, atunci realizezi c i la coal poi trimomentesimpatice, iarndelungaateptareavacanei de var va deveni mai suportabil!Vacanplcuttuturorifelicitripentruunancolarfoartebun, dupputinelefiecruia! Distracie plcut, iar cnd va ncepenoul an colar, aruncai-v uneori un ochi pesteaceast scurt scrisoric i gndii-v c coalaareipuncteleeihaioaseiplcute(saucelpuin acceptabile).Vacana de varEditorialStanca Maria Zamfirescu3Alergnfiecarediminea, dartesimtundevanluntrulmeu. Ce bine c eti acolo. De fapt sunt sigur c fr Tine n-amai fi eu!Nu sunt singura grbit, n jurul meu, toi sunt pe grab, estemultzgomot, multforfot.Toatlumeamergespreserviciu,spre un serviciu la care inem att de mult, aproape c a ajunsscopul nostru de fiecare zi i n-ar fi ru, dac n-ar ocupa loculcentral din viaa noastr, dar se pare c lucrurile chiar aa stau.Serviciul a devenit principala noastr int.i-apoi, ca i cnd n-ar fi fost de-ajuns, mintea ne este ocu-pat sau, mai bine zis, orientat spre cum s facem pentru a avealucruridintrecelemaidiverseimaicomplexe, sprecealteactiviti interesante i de actualitate ne-am putea ndrepta npuinul timp liber pe care-l mai avem (dac l mai avem) sau, imairu, negndimcumsaucuceamputeanlocuivalorosultimp pe care ar trebui s-l dedicm copiilor notri (cutm jucriidintre cele mai scumpe, locuri de joac dintre cele mai sofisti-cateetc.).Cuatteaactivitipecap, searanesimimistovii,uor pierdui (pentru c nu am descoperit nc sensul existeneinoastre)iplictisii.Avemdetoate, darsimimcsuntemnemplinii. Vrem sau nu s acceptm? Asta depinde de fiecaredintre noi, dar de simit, toat lumea simte.Dar de astzi, gata! Stau un minut i reflectez. n jurul meutoate m ndeamn spre a face ceva din cotidianul cu care m-amobinuit, dar astzi nu mai vreau!!! Astzi stau i privesc i doarm gndesc. M gndesc la condiia mea, n vara lui 2015.mi st nainte o zi frumoas. Frumoas, pentru c, n primulrnd, nu am creat-o eu, ci mi s-a dat i, n al doilea rnd, pentruc este lumin, iar cu lumin poi face o mulime de lucruri cares-i aduc zilei cununi peste cununi. mi dau seama c m gn-desc, peparcursuluneizile, cumsfacs-mifiemiebineicomodi, de cele mai multe ori, vd c ntmpin dificulti, darniciodatpnacumnum-amgnditcumsfacs-ifiebinecelui de lng mine. Colegului meu de serviciu poate a fi fostcapabil s-i uurez munca i eu n-am fcut-o, a fi putut ajuta opersoan n vrst cu bagajele, ns eu eram mult prea grbit,afipututajutanitecopiisrmani, nsampreferatohainnou.Mntrebdacafifcuttoateasteadndu-mpentrupuinpeminede-oparte, oarecumm-a fisimit? Lafeldenemplinit? Oare a fi pierdut sau a fi ctigat ceva? i dac afi ctigat, ce anume?Acum vd limpede, triesc precum un roboel ntr-un iure alnelinitilor, unde pacea nu mai are loc. Triesc i n inima mealicre ceva, poate tocmai de aceea astzi m-am oprit i am rmass reflectez puin.Este El! Da, este Cel pe care dac l ai, eti fericit i l poida lumii ntregi. Trebuie doar s tii cum s o faci. Ar prea pro-babil o filosofie s spui: D-L pe Dumnezeu lumii ntregi!, dars vedei ce simplu e: aeaz-te la mas i f-i un sandwich. Nul pstra pentru tine, ci d-l celui din dreapta ta, apoi vei mncai tu unul cu mai mult bucurie. nlocuiete ppua din vitrin,pe care te gndeti s o druieti copilului tu, cu dou ore dejoacdoarpentruvoidoi.DpelaBisericipovestete-IluiDumnezeu despre tine. Oricum, El tie ce vrei s-i spui, dar teiubete att de mult, nct vrea s te asculte. Ajut un srman!Ofer o floare! Zmbete i mulumete tuturor! Fii bucuros ctrieti i spune asta i celorlali! Spune-le persoanelor dragi ctde mult le iubeti, dac poi, n fiecare zi. Ia te uit ct de sim-plu este s-L dai pe Dumnezeu lumii ntregi i ia te uit c viaata a nceput s-i gseasc sensul. Te-ntrebi de ce. Rspunsul esimplu: pentru c, acum, Dumnezeu i-a gsit loc n viaa ta!S zmbim cu adevrat! S zmbim din lucruri care binedis-pun, din motive sntoase i astfel vom fi fericii nu doar noi, cii cei din jurul nostru. De cte ori ne-am gndit, de pild, ct debucuroi am putea fi gustnd din bucuria altora? Dar ca s poifacelucrulacestatrebuiesaimult, foartemultdragoste.Dragostepentrutoi.Cumsdobndimaceastmarededra-goste?! Sdevenimmaibuni.Esteattdesimplu.EtibuniDumnezeurevarsdragosteasuprataiuiteaaaidevenitaltom. Un om care nu se mai simte singur, ci dimpotriv simte ctoi i sunt prieteni i pentru fiecare are cte ceva de druit.nsvputeintreba: Bine, bine, icndnumaiaicesoferi? Cndnumaiainimicmaterialdeoferitncepiitedruieti pe tine nsui. Cum? Sacrificnd din timpul tu pentruceilali, vorbind, mngind, fcndorugciunepentrucinevaaflatnnevoie, fcndovizitlaunspital, launomaflatnsuferin; o vorb bun, o ncurajare, o privire, un timp druit,toateacesteapotridicamoralulsau, decenu, potacceleransntoirea pentru c tu te-ai jertfit ntr-un fel sau altul.nviaaaceastanuamvenitslucrmfroprire, sctigm ct mai mult, s ne schimbm mainile i casele, s nepltimfacturileorisnecertmdintemirice, ciamvenitsnvm s iubim. S iubim tot. De ce? Pentru c acesta este sin-gurul lucru care ne mplinete. Cred c principala nevoie a omu-lui nu const, nici pe departe, n lucrurile materiale pe care le-amenumerat, cinafiascultatiiubit.Astzi, oameniiaumarenevoiesvorbeasc, ssedescarce, dar, dincauzaritmuluincare trim, nici ei nu-i mai dau seama c au nevoie de asta. Maiapare ns o problem: unde gsim oamenii care s ne asculte?Estedelasinenelescnulacolulstrzii, nunevaateptanimeni acolo care s ne ntrebe de ce suntem triti, nelinitii. Peaceti oameni, care, de altfel, nu sunt orice fel de oameni, ci suntunfeldengerimbrcainiubire, igsimtotlaTineDoamne, adic n Biseric. Ei sunt preoii duhovnici. Ce cuvntfrumos! Cum s traduci termenul pe-nelesul tuturor? Nu, maibine nu-l traduci, ci spui: har, mbrbtare, rugciune, blndee,dragoste, druire i lista ar putea continua.Iat, acum mi-am dat seama cum a putea s nu mai triesc pre-cum un roboel. Trebuie s caut bucuria de a fi, nu bucuria de a avea!S ne gsim unii pe alii i s iubim curat, frumos, dezinteresat!Antoaneta-Nicoleta PopaToat e- sdel aTi ne, Doamne!4Programl i turgi c: Vineri, orele 17.00, Taina Sfntului Maslu [i Taina Spovedaniei; Smb\t\, orele 07.00, Utrenie, Sfnta Liturghie [i Parastas; orele 17.00, Vecernie Duminic\, orele 08.00, Utrenia [i Sfnta Liturghie.Biserica este deschis\ zilnic, `ntre orele 08.3019.00.|ntr-ozi, pecndsejucapeafar, Petru, unbieeldezeceani, gsi un celu abandonat. Fiind milos din fire, l botezDrujok i se duse cu el acas.- Mam, el este Drujok! Are lbua grav rnit! Trebuie s-l splmi s-i bandajm rana, i spuse Petru ngrijorat.- Pe cine ai adus aici? spuse mama. Este att de murdar!- Nu-i nimic! Vom avea grij noi de el! Doar tu i tata v-ai gndits-mi druii un cine de ziua mea, nu?Discuia nu a continuat prea mult, pentru c tata a luat decizia final.AstfelcDrujokfusplatipreschimbatntr-unceluimitordefru-mos.Isearanjuncovorantr-uncolalcaseiicelulirespectacuminte locul. Drujok se ata repede de toi ai casei, dar cu fiecare sepurtadiferit.CelmaimultliubeapePetru.Petatalrespectaierabinevoitor cu el, dar de mama i era fric. Drujok simea c nu l iubete.Pn cnd... ntr-o vacan de iarn, Petru mpreun cu prinii luiplecar mpreun la o caban. Biatul i lu schiurile i cobor n vitezundeal.Dinneatenieselovideuncopacisimicnu-imaipoatemica un picior. Drujok, care era cu el, fugi acas i ncepu s latre lapriniiluiPetru, artndcucapulsprepdure.Acetiaaunelescbiatul a pit ceva i s-au dus n cutarea lui. Astfel Petru a fost salvat,iar mama i-a dat seama c a greit ct timp nu l-a iubit pe Drujok. Dinacea zi au devenit foarte buni prieteni.Dumnezeu ne iubete pe toi, dar ateapt ca i noi s-i druimiubireanoastr.Fiind buniiiubitoricuceidelngnoi, ng-duitori i deschii cu ei, avnd gnduri pline de pace i bucurie fade toi, atunci l iubim cu adevrat i pe Dumnezeu.Adaptare de Cristina Rdulescu,dup o povestire rus pentru copiiDRUI}I-MI DRAGOSTESfntaScripturne-aspuscareesteformaPmn-tului, nainte de a ne-o dovedi Columb?n acest sens, Isaia ne lmurete n capitolul 40, versetul22: Elstnscaundeasupracerculuipmntului;pelocuitori i vede ca pe lcuste; El ntinde cerul ca un vl uori l desface ca un cort de locuit.Giulgiul din Torino este o pnz n care a fost nvelittrupulMntuitoruluiIisusHristos, dupceL-aucobort de pe cruce?Giulgiul are lungimea de 4,36m, limea de 1,10m i estealctuitdinfiredein, torsmanual, iaresturaurzittotmanual.Peesturapardouamprente: urmeleuneiPer-soane biciuite i crucificate. Corpul a fost aezat pe spate, pejumtateainferioaragiulgiului, petrecndu-secealaltjumtate pe deasupra.AceastasepstreazlaCapelaRegalaCatedraleiSfntul Ioan Boteztorul, din oraul Torino.Rubric realizat de Antoaneta-Nicoleta Popa{ti a]i c\...?Preo]i slujitori:Pr. Paroh Adrian Ni]\email: [email protected]; Tel. 0749.288.889Pr. Spiritual Georgian P\[email protected]; Tel: 0741.736.556 Pr. Spiritual Gruia-Mihail Zamfirescuemail: [email protected]; Tel. 0740.230.574Comitetul de redac]ie:Constantin Andreiemail: [email protected]; Tel. 0740.029.028Gra]iela Tudoseemail: [email protected]; Tel. 0743.517.510ACTIVITILACASAPAROHIALDesrbtoareaSfinteiTreimi, spresfritulagapeidelacasaparohiala, aavutlocolecieinterdisciplinarintitulatLecturapreferatimatematica.Fiecarecopilparticipantaprezentat o carte pe care a citit-o de curnd sau pe care nc ocitete. Chiar i cei mici, care abia tiu literele, au vorbit desprepovetile lor preferate. Au rspuns apoi la o mulime de ghici-tori i au rezolvat o problem de numrare.Copiiiauparticipatactivlatoatesecveneleleciei, aufcut schimb de idei i s-au bucurat de clipele frumoase petre-cutempreun.Auprimitcatem scriereauneipovetincaresaparpersonajeattdinAlbcaZpada, ctidinScufia roie. Ateptm cu nerbdare micile lor creaii i vinvitm cu drag s participai n continuare la agapa de la casaparohial i la activitile noastre!Cristina Rdulescu