osHoFrica

Si inletegem gi si acceptimnesiguranla viefii

&cLrr= nl@

Fear: [Jnderstanding and Acceptingthe lnsecurities of Life

Editor/Compiler: Osho International FoundationCopyright @ 2007 OSHO Internationa.l Foundation, Elvefia,

www. osho.com/copyrights2016 Grup Media Litera .

Toate drepturile rezetvateMaterialul de fali consti in rispunsurile date de Osho unei audienle largi, selectate

din diverse conferinle ale lui Osho. Toate conferinlele lui Osho au fost publicate sub

formi de cirli 9i sunt de asemenea disponibile sub formi de inregistriri audio originale.

inregistririle audio gi arhiva completi a conferinlelor sale pot fi gisite in cadru-l biblioteciionline OSHO, pe www.osho.comAlbraty

osHo'OSHO este marci inregistrati a OSHO International Foundation,

www. osho.com/trademarks.

:k/LW',n.:;"'ii;,"

O.P. 53; C.P. 212, sectot 4, Bucureqti, RomAnia

tel.: 021 319 63 90; 03L 425 16 79;0752 548 372

e-mail: comenzi@litera.ro

Ne puteti vizita pe

nesiguranla vieliiEditor/Compiler: Osho International Foundation

Copyright @ 2016 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile r ezetv ate

Traducere din limba englezi: Alexandru Bumbas I Graa,l Soft

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Carmen $tefania Neacsu

Coperti: Flori Zahiu

Tehnoredactare qi prepress: Ofelia Coqman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiOSHOFrica. SA infelegem $i se acceptim nesiguranga vie;iilOsho International Foundation; trad.: Graal Soft. -Bucuregti: Litera, 2016

ISBN 978-606-33-0643-3

L Soft, Grad (trad.)

294.5

1.Siinlelegemfrica .....9De unde vine frica? Unde se duce ea? $ingropat de viu zo

Atat de multe de fecut, atat de puqin timp zT

ingelegerea e cheia 34

Nesiguran(i divind 39

2. Speriatde moarte-explorarea rlddcinilorfricii. . ....... 42

Realit5ti: Estul gi Vestul 59

Psihologic versus fizic T3

Cunoscut versus necunoscut 84

Frica de vial5 93

3. lncertitudine gi necunoscut- misterulincrederii. . . . . . . . 99

De la cunoagtere Ia inocentl 1o3

increderea in vocea interioari Io5

MiEcS-te aga cum te face iubirea sa te mi$ti II1

Scufundarea in vid rzo

inchisoarealui,,eu" 126

4. Alege si faci dragoste, nu s; te temi - increderea in sine

;iin ceilalli

Sd ingelegem gi sd acceptdm

Cuprins

Frica de intimitate r38

Frica de tine insuti r44

Cealaltd laturi a iubirii 149

134

5. Gisirea unei cii spre neinfricare -observaliigi meditalii ..... 157

Nu mai fugi ror

Preocupat de sine sau congtient de sine? t62

Teama de a rimAne tdcut 163

CAnd ceva te sperie, pdtrunde in acel lucru 165

Ai griji la cele doud extreme 167

Nu te gribi 168

Nu face din curaj un 1el t7o

Teama de a expira 172

Daci simli fric5, accept-o 175

Nimic de pierdut t79

Bucuria este antidotul laz

Pdtrundein frica ta.

Intrd tn tdcere pdnd in miezul ei,

pentru a-i putea sonda profunzimile.

lar uneoriveivedea cd nu e foarte profundd.

O POVESTE ZEN:

Un om care mergea pe timp de noatpte a alunecat

Ei a cdzut de pe o cdrare pietroasd. TemAndu-se

cdva cddeatnhdu sute de metri,tntrucdt Etia cd dincolo

de cdrare se ldsa o vale addncd, s-a agdfat de o creangd

ce atArna peste marginea drumului. intntunericul nopfii,tot ceea ce puteavedea sub el era un abis infinit.A strigat, iar strigdtului sdu i-a rdspuns ecoul -

nu eranimeni care sd-l audd.

ft-I poEi imagina pe acest om, ;i chinul lui ce a durattntreaga noapte.in orice moment simgea cd josil aqteptamoartea, mdinile i se rdceau, creangati aluneca printre

degete... dar a reuqit sd rdmdnd agdlat de ea, iar, pe cdndsoarele rdsdrea, el s-a uitatin jos... qi ainceput sd rddd!Nu exista nici un abis. La doar cdfiva centimetri sub

picioarele lui era o terasd acoperitd cu pietriE.

Ar fi putut sd se odihneascd acolo toatd noaptea,

sd doarmd bine - tearasa era suficient de mare -insd,dimpotrivd,tntreaga noapte a fost un cosmar pentru el.

Din proprie experienldtti pot spune cd frica nu este maiadlncd de cdfiva centimetri. Rdmdne ca tu sd alegi dacd

te agdfi de creangdgi igi transfo rmivialaintr-un co$mar

sau dacd dai drumul crengii qi stai pe picioarele tale.Nu ai de ce sd te temi.

OSHO

Si in[elegem frica

Frica este la fel de lipsitd de substanld precum o umbrd,dar ea existi. $i umbra existd - Iipsitd de substan$, nega-

tivd, dar existH -, iar uneori umbra poate avea un impacturiag asupra ta. intr-ojungld in cdre se apropie noaptea,

te poli speria pAnH gi de umbra ta. lntr-un loc izolat, pe

o cirare singuraticd, o poli lua la goani din cauza proprieitale umbre. Fuga ta va fi reald, dar cauza ei va fi lipsitdde substan!5.

Pogi fugi de o funie gindindu-te cd este uir $arpe;dacdte vei intoarce gi vei privi cu atenlie, vei rAde pentru cH totul

!i se va pdrea stupid. Dar oamenii se tem sd vind in locuriin care existd fricd. Oamenii sunt mai speriali de fricd decAt

de orice altceva, pentru cd insdgi existenta fricii iti zdrun-cini temeliile.

Zdruncinarea temeliilor este foarte reald, reline lucrulacesta. Frica este ca un vis, ca un cogmar, dar dupd ce te

trezeg.ti dintr-un cogmar, senzatiile inci persistd, efectele

tArzii se fac in continuare-simtrite. Respiratia !i s-a schim-

bat, transpiri, corpul inci iti tremurd, egti infierbdntat.

1110 OSHO

Acum gtii cd a fost doar un cogmar, un vis, ceva lipsit de sub-

stan!5, dar chiar gi aceastl cunoagtere are nevoie de timppentru a pltrunde in addncul fiin[ei tale. intre timp,

efectul visului lipsit de substantd va continua. Frica este

un co$mar.

Din ce este plim5ditd frica? Frica este plSm5dit5 din

necunoagterea propriului sine. Existi numai o singurS

fric5; ea se manifest5 in multe feluri, se poate manifesta

in o mie de feluri, dar, in esenla, frica este una singurd, 9i

anume aceea cd: ,,in adAncul meu, s-ar putea sd nu fiu".

$i, intr-un fel, este adevirat cH nu e$ti. Dumnezeirea este,

tu nu. Gazdanu este, oaspetele, da. $i, penftu cd eqti suspi-

cios - iar suspiciunea ta este intemeiatH -, nu priveqti intine. Continui sd te prefaci cI egti; gtii cI dac5 privegti

in tine, nu egtit inlelegerea aceasta este una profundi,tacit5. Nu intelectualS, ci existenliali; e acolo, in adAncul

tdu, sentimentul cd ,,S-ar putea sd nu fiu. Mai bine nu

privesc induntru. Voi continua sd privesc in afard". Mdcar

in felul acesta te picdlegti singut plstrezi intactd iluzia ci,,Eu sunt". Dar fiind cd sentimentul acesta ,,eu sunt" este

unul fals, el dd nagtere fricii. $tii c5 orice il poate distruge,

orice intdlnire interioard il poate spulbera. Poate fi spulbe-

rat de iubire, poate fi spulberat de o boalH gravd, poate fispulberat dacd vezi pe cineva murind. Poate fi spulberat

in multe feluri, este foarte fragil. il gestionezi cumva prin

faptul cI nu privegti in interior.

Mulla Nasruddin cdldtorea cu trenul. Conttolo-

rul a venit la el qi i-a cerut biletul. Nasruddin s-a uitatprin toate buzunarele, prin toate valizele, dar n-a gdsit

biletul. Atnceput sd transpire Ei era din ce tn ce mai

speriat. $i atunci controlorul i-o spus: ,,Domnule, dartntr-unul din buzunare n-ati cdutati.ncd. De ce nu vd

uitaEi qi acolo?"

Mulla lVasruddin i-a rdspuns: ,,Vd rog, nu vorbigi

de buzunarul acela. Acolo n-am de gAnd sd caut.E ultima mea speranfd! Dacd am sd caut ;i in buzu-

narul acela ;i n-am sd-l gdsesc, atunci este pierdut,

qi nu mai poate fi gdsit nicdieri. Cu voia dumnea-voastrd, voi cduta tn orice alt loc: acel buzunar este

singura mea salvare, incd mai pot sd sper cd biletuleste acolo. L-amldsat deoparteinmod voit gi nuilvoiatinge. Fie cd pot sau nu sd gdsesc biletul acolo, nu md

voi uitain acel buzunar".

La fel se intAmpli gi cu egoul. Nu privegtiin tine, aceasta

este ultima ta speran!5: ,,Cine gtie? Poate e acolo". Dar dacd

te ui1i, intuilia iti spune ci nu este acolo.

Acest ego fals, pe care l-ai creat alegdnd sd nu cauli intine, ci sH cauli tot timpul in afara ta, este rdddcina friciitale. i1i va fi fric5 de toate acele spalii in care trebuie sH teuiti. iti va fi frici de frumusele, pentru ce frumuseleate aruncd in interiorul tdu. Un risdrit frumos, gi toate acele

culori luminoase din nori - igi va fi fricl sd te ui1i, pentruc5 asemenea frumusete te va arunca in interiorul tiu.Asemenea frumusele iti opregte gAndirea in loc: pentruo clip5, mintea este atat de coplegit5, incAt uiti sH gdn-

deascd, uitd sd se tot invArtd gi sd tot leasd. P5l5vrdgeala

interioard se opregte, iar tu te trezegti brusc iniuntrul t5u.Oameniise tem de muzica minunatS, oamenii se tem de

poezia minunat5, oamenii se tem de intimitatea profundH.

Frica

12 OSHO

Povegtile de dragoste ale oamenilor sunt doar aventurirapide. Nimeni nu pltrunde adAnc in fiinta celuilalt, pen-

tru cd atunci cAnd te adAncegti in fiin[a celuilalt, apare

frica - Iacul fiinlei celuilalt te va reflecta pe tine insutri.

in acel lac, in acea oglindi a fiin[ei celuilalt, daci nu te vezi

nicSieri, dacd oglinda rdmdne goald, dacd nu reflecti nimic,

atunci ce se va intAmpla?

Oamenii se tem de iubire. Se prefac doar, joacd tot felulde jocuri in numele iubirii. Se tem de meditalie; chiar gi innumele meditatriei, cel mult incep si practice noi metode

de gdndire. Asta este, de fapt, Meditalia Transcendentali

a lui Maharishi Mahesh Yogi - nu este nici meditalie gi nicitranscendentali, este pur gi simplu incantarea unei man-

tre. Iar incantarea unei mantre nu este decAt un proces al

gAndirii, gdndire concentratd. Este un nou giretlic, unulprin care si evili sd meditezi. Oamenii repetd rugdciuni

cregtine, rugdciuni mahomedane, rugdciuni hinduse -toate sunt moduri de a evita meditalia. Acestea nu sunt

meditatrii, retine. Mintea este atat de viclean5, incdt a creat

multe fenomene false in numele meditatriei.

Meditalia este atunci cAnd nu faci absolut nimic, cdnd

mintea nu funclioneazS absolut deloc. Acea nefunclionare

a minlii este meditalie - nu imnurile sacre, nu mantrele,

nu imaginile, nu concentrarea. Atunci egti, pur gi simplu.

in acea stare purd a fiinlerii, egoul dispare, gi, odatd cu

egoul, dispare gi umbra egoului.

Acea umbrd e frica.

Frica este una dintre cele mai importante probleme.

Fiecare fiintr5 umanl ftebuie si treacl prin ea gi trebuie

sH ajungd Ia un anumit nivel de in[elegere a acesteia. Egoul

Frica

te face s5 te temi ci intr-o zi vei muri. Te amigegti mereu

cI moartea Ii se intAmplS doar altora, gi intr-un fel ai drep-

tate: moare un vecin, moare o cunogtint5, moare un prie-

ten. Moare so[ia ta, moare mama ta - moartea i se intAmplS

intotdeauna altcuiva, nu tie. Te poti ascunde in spatele

acestui fapt. Poate ci tu egti o excep(ie, poate ci tu n-ai sImori. Egoul incearcl sI te protejeze.

Dar, de fiecare datd cAnd moare cineva, ceva in tine se

clatinS. Fiecare moarte este o micd moarte pentru tine.

Nu trimite niciodatl pe cineva sf, intrebe pentru cine bat

clopotele;ele bat pentru tine. Fiecare moarte e moartea ta.

Chiar gi atunci cAnd o frunzl uscatl cade din copac, moar-

tea ei e moartea ta. A$adar, nu facem decAt sH ne protejimpe noi ingine.

Cineva e pe moarte, iar noi vorbim despre nemuri-rea sufletului, iar cdnd frunza cade din copac, noi spunem

,,Nici o griji. Vine primdvara curAnd gi copacul va avea dinnou coroand. Aceasta e doar o schimbare, doar vesmintele

sunt schimbate".

Oamenii cred in nemurirea sufletului nu pentru cH gtiu,

ci pentru cI le este fricd. Cu cAt este mai Iagd o persoanS,

cu atAt mai mare este posibilitatea ca aceasta s5 creadi innemurirea sufletului - nu fiindci ar fi religioas5, ci pentrucH e doar laE5. Credinla in nemurirea sufletului nu are

nimic de-a face cu religia. Persoana religioasi gtie cI ,,eu

nu sunt", gi atunci tot ceea ce rimAne este nemuritor - dar

nu are legituri cu,,mine". Acest,,mine'nu este nemuritor,

acest ,,eu" nu este nemuritor. Acest,,eu" este doar temporar:

este fabricat de noi.

13